Rezolvare subiecte

Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Regimuri matrimoniale

Art. 312-372 CC + art. 2585-2596 CC

1. Modificarea judiciară a regimului matrimonial – art. 370-372 CC

Se cere pe cale judiciară înlocuirea comunității legale sau convenționale cu regimul separației
de bunuri, atunci când soțul celui care introduce cererea încheie acte care pun în pericol interesele
patrimoniale ale familiei. Instituirea judiciară a regimului separației este precedată de lichidarea
comunității. Se va proceda și la întocmirea inventarului bunurilor mobile proprii (+ formalități de
publicitate). Efectele separației se produc de la data formulării cererii (excepție: data separației în
fapt). Nu există niciun impediment ca soții să nu pot încheia după acest moment o convenție prin care
să modifice regimul separației de bunuri, dar nu pot cere instanței modificarea ulterioară a măsurii
(dapdv măsura separației este definitivă). Creditorii nu pot cere separația (drept personal al soților),
dar pot interveni. Trebuie îndeplinite formalitățile de publicitate pentru opozabilitatea față de terți. Se
face mențiune și pe actul de căsătorie.

2. Condiții de fond și de formă ale modificării convenționale a regimului matrimonial –

art. 369 CC

Înainte de încheierea căsătoriei vorbim despre modificarea convenției matrimoniale, iar în

timpul căsătoriei despre modificarea regimului matrimonial. Modificarea regimului matrimoniale
presupune încheierea unei convenții matrimoniale, precum și consimțământul liber și neviciat al
soților (inclusiv minorul căsătorit poate încheia o astfel de convenție – art. 337 alin. (4)), după cel
puțin un an de la încheierea căsătoriei. Dacă o convenție s-ar încheia înainte de împlinirea termenului,
două interpretări: nulitate absolută (termen legal) SAU vom interpreta în sensul în care efectele
modificării se vor produce numai după trecerea termenului de un an (preferabil). Prin convenție nu se
poate deroga de la regimul primar imperativ. Este cerută ad validitatem forma autentică notarială +
formalități de publicitate (registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, pe actul de
căsătorie, în registrul comerțului). Creditorii – acțiune pauliană/inopozabilitate. Între soți produce
efecte de la încheierea convenției, față de terți de la împlinirea formalităților.

3. Determinarea subiectivă a legii aplicabile regimurilor matrimoniale – art. 2591 CC

Convenția de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial – înainte/în momentul/în timpul

căsătoriei. Condiții de formă – legea aleasă regimului matrimonial/legea locului încheierii convenției +
expresă + înscris data și semnat de părți/ să rezulte neîndoielnic dintr-o convenție matrimonială. Soții
pot alege oricând o altă lege.

Trebuie sa respecte limitele legale: Legea aplicabilă regimului matrimonial este legea aleasă de
soţi. (2) Ei pot alege:

a) legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa obişnuită la data alegerii;

b) legea statului a cărui cetăţenie o are oricare dintre ei la data alegerii;

c) legea statului unde îşi stabilesc prima reşedinţă obişnuită comună după celebrarea

căsătoriei.

4. Nulitatea și caducitatea convenției matrimoniale (CM) – art. 338 CC.

Motive de nulitate absolută vs. nulitate relativă – art. 1250-1251 CC.

 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Cauze specifice de NA: lipsa consimțământului, nerespectarea condițiilor privind limitele de
ordine publică ale încheierii CM, lipsa formei autentice notariale. Va fi aplicabil regimul juridic al NA
din dreptul comun: poate fi invocata de orice persoana interesată, pe cale de acțiune/de excepție/de
instanța din oficiu. Cauzele speciale de acoperire/confirmare a NA a căsătoriei NU sunt aplicabile.

NR: încălcarea dispozițiilor referitoare la capacitatea de exercițiu, la consimțământ + alte cazuri.

Art. 337 CC coroborat cu art. 46 CC, în lipsa incuviintarii ocrotitorului legal/ autorizarii instantei de
utela, conventia incheiata de minorul care a impinit 16 ani poate fi anulată.

Observatii:

- incapacitatea minorului nu poate fi opusa minorului de persoanele capabile a contracta

- acțiunea poate fi formulata de minor/ocrotitorul legal

- pentru identitate de ratiune ca în materia casatoriei, anulabilitatea poate fi invocata doar de cel
a carui incuviintare era necesara

Acțiunea în anulare nu poate fi formulata dacă a trecut1 an de la incheierea casatoriei

Termenul de un an prevăzut de alin. (4) este un termen de decădere și curge de la un moment
obiectiv – încheierea căsătoriei.

Încheierea convenției de un minor sub 16 ani – două interpretări: se poate susține că CM va fi lovită
de NR, pe dreptul comun (art. 44 CC) SAU având în vedere că pentru încheierea CM legea instituie
condiția capacității matrimoniale, se susține sancțiunea NA pentru că ar fi vorba despre o lipsă a
capacității de folosință – minorul fără vârstă matrimonială n are însuși dreptul de a încheia o CM
(interes de ordine publică).

Vicii consimțământ – art. 1206 și urm. + art. 2529 CC) – nulitarea R poate fi invocata de cel al carui
consimtamant a fost viciat, conventia fiind susceptibila de confirmare.

CM lovită de nulitate este considerată inexistentă și este desființată cu efect retroactiv. Art.
338 CC. : dacă conventia matrimoniala este lovita de nulitate, intre soti se aplica regimul comunității
legale, fără a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta

Nulitatea CM nu atrage nulitatea căsătoriei, ci poate atrage nulitatea anumitor acte strâns legate
de aceasta (liberalități făcute în vederea căsătoriei, donații consimțite doar în considerarea regimului
matrimonial ales de soți).

Caducitatea. Intervine în cazul în care, după încheierea CM, căsătoria nu se mai încheie. Vor
supraviețui însă actele juridice independente de regimul matrimonial ales și care nu au fost
subordonate încheierii căsătoriei – ex. recunoașterea de filiație. Mai atrage caducitatea și
desființarea căsătoriei – căsătoria lovită de nulitate este considerată ca nefiind vreodată
încheiată (efect retroactiv). La căsătoria putativă – excepție de la efectul retroactiv (se aplica
dispozitiile de la divorț cât privește raporturile patrimoniale)– CM va produce efecte până la data
rămânerii definitive a hj prin care s-a desfiintat căsătoria.

5. Împărțirea bunurilor comune ale soților, în timpul căsătoriei – art. 358 CC

Soții pot recurge oricând la partaj pe cale amiabilă, printr-un act autentic notarial sau, în caz de
neînțelegere, pe cale judecătorească, fără a fi necesară dovada unor motive temeinice (aplicație art.
669 CC). Nu se confundă cu lichidarea comunității. Are ca obiect partajul bunurilor comune, în tot
sau în parte. Prezumție contribuție egală. Bunurile dobândite după partaj sunt supuse regimului
comunității legale.
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
6. Subrogația reală cu titlu universal în timpul căsătoriei, în cadrul comunității legale –
art. 340 lit. g) CC

Valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau bunul în care a trecut această
valoarea. În absența acestui mecanism, bunurile dobândite cu bunuri proprii ar fi devenit comune.
Reprezintă o înlocuire juridică, nu economică. Ex: bunul obținut în schimbul unui alt bun propriu,
prețul obținut din vânzarea bunului propriu, bunul cumpărat cu prețul astfel obținut.

Efecte parțiale ale subrogației – bunul este dobândit în timpul căsătoriei în parte cu bunuri
proprii, în parte cu bunuri comune. Mai multe opinii: 1. Regula accesorium sequitur principale –
situația încorporării unui bun comun într-un bun propriu sau invers; 2. (opinie majoritară) bunul este în
parte comun, în parte propriu, având o natură mixtă. Profa consideră că natura bunului trebuie stabilită
în funcție de intenția soțului care a contribuit cu bunul propriu:

- A dorit să dobândească doar un drept de creanță împotriva celuilalt soț (bun propriu), caz
în care bunul este în integralitate comun;
- A intenționat să dobândească în proprietate exclusivă o cotă-parte, caz în care bunul va fi
în această cotă propriu, restul fiind stăpânit în devălmășie de către cei doi. Pentru cota-parte
bun propriu – art. 634 CC – va putea dispune singur. Cu privire la bun, în materialitatea lui,
vor fi aplicabile regulile comunității legale (specialia generalibus derogant).
- Intenția de a face o donație indirectă comunității.

Discuția are relevanță dacă natura mixtă rezultă din actul de dobândire, în caz contrar
operând prezumția de comunitate (art. 343 CC). Natura juridică mixtă va prezenta interes la
împărțirea bunurilor comune, când se poate face dovada contrară prezumției de comunitate, după cum
poate cere oricând instanței constatarea dreptului său exclusiv asupra cotei-părți.

7. Extinderea judiciară a puterilor unuia dintre soți – art. 315 CC

1) În cazul în care unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, celălalt soţ
poate cere instanţei de tutelă încuviinţarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le
are potrivit regimului matrimonial. Prin hotărârea pronunţată se stabilesc condiţiile, limitele şi
perioada de valabilitate a acestui mandat.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, mandatul încetează atunci când soţul reprezentat nu se mai
află în situaţia prevăzută la alin. (1) sau când este numit un tutore ori, după caz, un curator.
(3) Dispoziţiile art. 346 şi 347 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Are natura juridică a unui mandat judiciar (procedură necontencioasă; se aplică regulile de la
mandat). Cauza: unul dintre soti se afla în imposibilitatea de a-si manifesta voința. Atunci când este în
interesul familiei, unul din soți este abilitat de justiție să exercite drepturile celuilalt, aflat în
imposibilitatea de a-și manifesta voința, de natura fizica/sociala –sunt astfel de cauze: cauzele care
justifică instituirea tutelei sau a curatelei (at. 164 CC și art. 178 CC). Căsătoria devine un mijloc de
protecția a soțului incapabil. Cauza nu trebuie să fie absolută. Este suficient ca impedimentul să existe
la momentul la care este necesar consimțământul celuilalt soț. Dispoziția vizează ansamblul bunurilor
soților, deci inclusiv bunurile proprii sau cele aflate în proprietate exclusivă, asupra cărora cel care
cere mandat nu are niciun drept, în coproprietate. În cazul bunurilor comune – art. 346-347 CC – în
cazul bunurilor comune, sepoate obtine un asemenea mandat judiciar, dacă unul dintre soti se afla în
imposibilitatea de a-si manifesta voința. Dacă soțul încheie astfel de acte fără incuviintarea instantei,
actul e lovit de NR.

Limitele reprezentării sunt stabilite de instanță și trebuie să rezulte expres din hj: reprezentarea
poate fi generala sau specială. Perioada de valabilitate a mandatului este fixata de jud siare caracter
esențialmente provizoriu.
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Persoana actioneaza ca mandatar- efectele actului se produc în patrimoniul soțului reprezentat,
excepție: bunuri comune- patrimoniul ambilor.

Încetarea mandatului: art. 315 alin. (2) CC- soțul nu se mai afla în imposibiliate/este numit un
tutore sau un curator + cazurile de încetare specifice mandatului.

8. Drepturile soților asupra locuinței familiei – art. 323 CC

Contract de închiriere. Drept locativ propriu, chiar dacă numai unul este titular al
contractului de închiriere/a fost încheiat înainte de căsătorie. În caz de deces, art. 1834 CC – dacă
nu renunță expres în termen de 30 de zile. Este aplicabil 322 CC – regim juridic special al locuinței
familiei. Ține de regimul primar imperativ, deci nu este posibil ca prin convenție soții să deroge de la
aceste prevederi. Vizează subînchirieri, rezilierea contractului, deci acte de natură să afecteze dreptul
de folosință a locuinței conjugale.

Regimul juridic al locuinței familiei – art. 321-322 CC. Limitarea dreptului unuia dintre soți
de a dispune de locuința familiei fără consimțământul expres în scris al celuilalt, chiar dacă este
proprietar exclusiv (limită legală). Obiectul actelor juridice interzise – acte prin care s-ar dispune de
dreptul asupra locuinței comune sau asupra folosinței (real sau de creanță). Poate fi în proprietate
exclusivă sau bun comun. În cazul în care locuința este deținută în baza unui contract de muncă – soțul
poate demisiona chiar dacă, indirect, familia este lipsită de locuință. Nu se instituie o
insesizabilitate – creditorii unuia dintre soți o pot urmări și executa. Protecția există cât timp
există căsătoria, vocația conjugală a locuinței putând subzista chiar și în perioada separației în
fapt sau în curs de divorț. Dacă bunul este bun comun – se completează cu prevederile de la art.
347 CC (mai favorabile în ceea ce privește termenul de prescripție). Dacă este proprietate pe cote-
părți, cumul art. 322 CC și art. 642 CC. Interesul pentru aplicarea art. 322 există cu precădere atunci
când bunul este propriu (regimul comunității) sau este bun proprietate exclusivă (regimul separației).

9. Actele juridice supuse cogestiunii – art. 346 CC

- actele de dispoziție cu titlu oneros asupra imobilelor bunuri comune – atât imobile prin
natura lor, cât și imobilele prin destinație. Actele de folosință și de administrare pot fi făcute
de un singur soț. Se referă la înstrăinarea, nu și la dobândire. Antecontractul de vânzare
încheiat de unul din soți este valabil – nu e translativ de proprietate, dar nu este posibilă
pronunțarea unei hj care să țină loc de contract. Art. 1283 CC – promisiunea faptei altuia;
nu se prezumă, dar rezultă neîndoielnic din împrejurări (nu s-ar putea exonera niciodată de
obligația de a plăti daune-interese). În cazul pactului de opțiune este necesar acordul
amândurora pentru ca acesta să fie valabil.
- actele de dispoziție cu titlu oneros asupra bunurilor mobile a căror înstrăinare este supusă
publicității – nave, aeronave, cesiunea ipotecii.
- actele cu titlu gratuit inter vivos, cu excepția darurilor obișnuite – se referă atât la mobile,
cât și la imobile. Pentru identitate de rațiune: art. 641 CC – orice act juridic cu titlu gratuit
va fi considerat act de dispoziție.
- schimbarea destinației unui bun comun, mobil sau imobil – art. 345 alin. (1) CC, fie prin
acte materiale, fie prin acte juridice.

Încheierea actelor se va realiza în prezența ambilor sau pe baza unui mandat expres și special.
Sancțiune: NR (soțul poate confirma) și totală (nu sunt cunoscute cotele-părți ale soților). Dacă
terțul este de bună-credință – poate pretinde doar daune-interese de la celălalt soț (erțul să fi cunoscut
sau să fi putut cunoaște calitatea de bun comun). Dacă înstrăinarea e cu titlu gratuit – buna-
credință a terțului este irelevantă.

10. Cheltuielile căsătoriei – art. 325-328 CC

 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Obligația de a contribui la cheltuielile căsătoriei cuprinde atât obligația de a contribui la
cheltuielile aferente traiului în comun, cât și obligația părinților de a întreține copiii minori, precum și
obligația de întreținere între soți.

Obligația de sprijin material reciproc – art. 325 alin. (1) CC – se realizează prin suportarea
cheltuielilor căsătoriei, dar care nu cuprind obligatia de intretinere fata de copiii minori. obligația de
întreținere între soți – art. 516 alin. (1) CC poate fi analizata lato sensu ca un aspect al obligatiei de
intretinere – dar este condiționată de starea de nevoie a soțului care pretinde întreținerea și nu are
caracter permanent.

Art. 325: Sotii sunt obligați sa își acorde sprijin material reciproc. Ei sunt obligați sa contribuie,
în raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, dacă prin CM nu s-a prevăzut altfel. Orice
conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor revine doar unuia dintre soti se considera nescrisa.

Iar 326 adauga ca munca oricarui soț în gospodărie sipentru creșterea copiilor reprezintă o
contribuție la cheltuielile casatoriei.

Deși aceste prevederi vizează regimul primar, soții pot stabili alte proporții de contribuție la
cheltuieli, dar nu pot conveni ca ele să cadă doar în sarcina unuia dintre ei (nescrisă). În lipsa unor
astfel de stipulații – regula proporționalității mijloacelor. Obligatia de a suporta sarcinile casatoriei
are un continut variabil, fiind apreciata în concreto. Intră în această categorie de obligații: cheltuielile
cu întreținerea/repararea imobilului, plata chiriei, procurarea alimentelor, cheltuieli necesare creșterii
și educației copiilor, achiziționarea mobilierului și a ustensilelor.

Executarea obligației are caracter succesiv și permanent (nu estencesar ca celălalt soț să fie în
nevoie ca la intretinere), în timpul căsătoriei, dar și în situațiile în care soții sunt despărțiți în fapt sau
în cursul divorțului.

Executarea efectivă: prin aporturi în numerar -varsaminte periodice al unuia dintre soti,
prin executare în natură- folosirea ca locuinta comuna a imobilului prop exclusiva a unuia
dintre soti sau în industrie (munca în gospodărie), ajutorul pe care unul dintre soti îl ofera
celuilalt cu privire la activitatea profesională a celuilalt .

11. Mecanisme de gestiune a bunurilor soților

Codul familiei – prezumția de mandat tacit reciproc.

Gestiune comună (cogestiune) – toate actele asupra bunurilor se savarsesc de soti împreuna,
fiind nececar consimtamantul ambilor soti. Nu răspunde dinamicii circuitului civil:remedii: mandatul
tacit reciproc intre soti.

Gestiune paralelă – fiecare soț are aceleași puteri asupra bunurilor comune, are puterea de a
gestiona singur comunitatea (independență reciprocă). Acte contradictorii, dezordonate: remedii:
principiul responsabilitatii fiecaruia dintre soti pt actele incheiate singur și prin care se prejudiciaza
interesele celuilalt legate de comunitate. - se admite în cazul actelor de conservare.

Gestiune separată – fiecare soț are putere asupra bunurilor proprii și asupra bunurilor comune
pe care el le-a dobândit (nu este consacrat în legislația română).

Gestiune exclusivă – excepție de la principiul egalității, actul prezintă caracter personal:

legatul, partajul unei succesiuni care intra în comunitate și care poate fi cerut doar de soțul moștenitor,
acte de gestiune asupra unor bunuri comune afectate exercitiului profesiei unuia dintre soti
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
CC – regula: mecanismul gestiunii paralele (concurente).

Art. 345-346 CC:

acte de conservare dreptul de a folosi bunul comun (fără schimbarea destinației); acte de
administrare; acte de dispoziție cu titlu oneros care pt legii nu se supun unor formalitati de publicitate,
darurile obișnuite, actele de dobandire a bunurilor comune.

Raspunderea pt gestiune paralela: pp responsabilitatii intre soti: dacă interesele sale legate de
com legala au fost prejudiciateprintr-un act juridic, soțul care nu a participatnu poate pretinde decât
daune interese de la celălalt soț, fără a fi afectate dr dobandite de tertii de buna credința.

Art. 386 – actele cu titlu oneros asupra bunurilor mobile a caror instrainare nu este supusa
formalitatilor de publicitate+actele prin care se nasc obligații în sarcina comunității incheiate de soț
după data introducerii cererii de divorț sunt anulabile dacă au fost încheiate în frauda celuilalt soț
(anulabile). Dacă tertul a fost de buna credința- doar daune interese de la celălalt soț. Buna credința:
tertul nu a cunoscut și nu putea sa cunoască ca actul este prejudiciabil pentru soț care nu a participat la
incheierea lui.

actele cu titlu oneros asupra bunurilor mobile a caror instrainare nu este supusa formalitatilor de
publicitate - Legiuitorul a exclus posibilitatea unei acțiuni în nulitate – dacă terțul nu este de bună-
credință va răspunde solidar împreună cu soțul care a încheiat actul, pe temeiul răspunderii delictuale:
nu se poate cere anularea actului chiar dacă tertul a fost de rea-credinta, decât în situația de la 386 alin
1 (excepție art. 386 alin. (1) CC).

Mecanismul gestiunii comune (cogestiune): actele de dispoziție cu titlu oneros asupra

imobilelor bunuri comune – atât imobile prin natura lor, cât și imobilele prin destinație. Actele de
folosință și de administrare pot fi făcute de un singur soț. Se referă la înstrăinarea+grevare, nu și la
dobândire; actele de dispoziție cu titlu oneros asupra bunurilor mobile a căror înstrăinare este supusă
publicității – nave, aeronave, cesiunea ipotecii; actele cu titlu gratuit inter vivos, cu excepția darurilor
obișnuite – se referă atât la mobile, cât și la imobile; schimbarea destinației unui bun comun, mobil
sau imobil – art. 345 alin. (1) CC, fie prin acte materiale, fie prin acte juridice. SANCTIUNE: NR
a actului încheiat fără consimtamantul expres al celuilalt soț, dacă el este necesar potrivit legii;
nulitatea este totala- nu se cunosc cotele părți; instrainarea nu devine valabilă ca efect al partajului-
efect constitutiv.

Tert: buna-credinta:cunoasterea calitatii de bun comun, soțul lezat putand pretinde doar daune
interese.

Excepție: soțul care nu și-a dat consimtamantul ca S2 sa intrebuinteze bunuri comune pt a

deveni acționar la o societate comerciala pe acțiuni, tranzactionate pe o piața reglementata nu poate
cere decât daune interese de la celălalt soț.

Actul cu titlul gratuit- efectele nulitatii ar trebui sa le suporte și tertul de buna-credinta

Soțul poate invoca inclusiv inopozabilitatea actului

Gestiunea exclusivă – actele nu pot fi indeplinite decât de unul dintre soti în virtutea
caracterului personal al actului legatul (art. 350 CC); gestiunea sumelor de bani sau a titlurilor
aflate în conturile deschise doar pe numele unuia dintre soți (art. 317 alin. (2) CC); titlurile de
valoare – bunuri comune– soțul asociat exercită singur toate drepturile ce decurg din această calitate
(art. 349 CC). Fiecare soț poate administra, folosi și dispune liber de bunurile proprii.

12. Actele juridice interzise unuia dintre soți în cazul locuinței familiei
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Regimul juridic al locuinței familiei – art. 321-322 CC. Limitarea dreptului unuia dintre soți
de a dispune de locuința familiei fără consimțământul expres al celuilalt, chiar dacă este proprietar
exclusiv (limită legală). Obiectul actelor juridice interzise – acte prin care s-ar dispune de dreptul
asupra locuinței comune sau asupra folosinței (real sau de creanță). Sunt avute în vedere, în general,
actele de dispoziție inter vivos, cu titlu oneros sau gratuit (vânzare, schimb, donație, ipotecă),
precum și acte preparatorii (mandatul de a vinde dat unui agent imobiliar). Locuința poate fi în
proprietate exclusivă sau bun comun. În cazul în care locuința este deținută în baza unui contract de
muncă – soțul poate demisiona chiar dacă, indirect, familia este lipsită de locuință. Nu se instituie o
insesizabilitate – creditorii unuia dintre soți o pot urmări și executa. Protecția există cât timp există
căsătoria, vocația conjugală a locuinței putând subzista chiar și în perioada separației în fapt sau în
curs de divorț. Dacă bunul este bun comun – se completează cu prevederile de la art. 347 CC (mai
favorabile în ceea ce privește termenul de prescripție). Dacă este proprietate pe cote-părți, cumul art.
322 CC și art. 642 CC. Interesul pentru aplicarea art. 322 există cu precădere atunci când bunul este
propriu (regimul comunității) sau este bun proprietate exclusivă (regimul separației).

13. Acțiunea în revendicarea bunurilor comune – se vor aplica dispozițiile art. 643 CC.

CEDO – regula unanimității în materia proprietății pe cote-părți, aplicabilă acțiunii în

revendicare este de natură să încalce liberul acces la justiție consacrat de art. 6 din Convenție. Art.
643 – fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, în orice acțiune privitoare la proprietate. În
materia comunității nu există text special. Dacă se admite acțiunea în revendicare formulată de un
singur soț, ea va profita amândurora. Dacă se respinge, nu este opozabilă soțului care nu a fost parte în
proces. Dacă se admite o acțiune în revendicare numai împotriva S1, ea nu e opozabilă S2.

14. Dreptul la informare – art. 318 CC

Reversul independenței patrimoniale: îndatorirea care revine fiecaruia dintre soti de a-l informa
pe celălalt soț cu privire la bunurile, veniturile și datoriile sale.

318 alin 1:(1) Fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile,
veniturile şi datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat, se poate adresa instanţei de tutelă.
(2) Instanţa poate să îl oblige pe soţul celui care a sesizat-o sau pe orice terţ să furnizeze informaţiile
cerute şi să depună probele necesare în acest sens.
(3) Terţii pot să refuze furnizarea informaţiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat
de păstrarea secretului profesional.
(4) Atunci când informaţiile solicitate de un soţ pot fi obţinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt
soţ, refuzul acestuia de a le solicita naşte prezumţia relativă că susţinerile soţului reclamant sunt
adevărate.

Refuzul abuziv poate fi cenzurat de instanță, obligandu-l pe soțul celui care a sesizat-o/tert sa
furnizeze informațiile cerute și sa depună probele necesare Terții pot refuza – justificat de păstrarea
secretului profesional- rezulta: practic informațiile nu pot fi obtinute decât la solicitarea soțului parat.
În acest caz – dacă informațiile pot fi obținute doar la cererea celuilalt soț, refuzul acestuia naște o
prezumție relativă că susținerile sunt adevărate. Acțiunea poate fi admisă numai dacă R justifică un
interes legitim.

15. Datoriile comune ale soților – 351-353 CC

Datoriile soților sunt prezumate a fi personale, datoriile comune fiind cele expres și limitativ
prevăzute de lege – art. 351 CC.

Soţii răspund cu bunurile comune pentru:

 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
a) obligaţiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor
comune (obl easumata de unul dintre soti, chaltuiala este în legcu un bun comun);

b) obligaţiile pe care le-au contractat împreună (asumate prin contract/act unilateral-impreuna)

;

c) obligaţiile asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale
căsătoriei (în orice mod, doar de un soț, acoperă cheltuieli obișnuite ale casatoriei);

d) repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea, de către unul dintre soţi, a bunurilor aparţinând
unui terţ, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soţilor (insusirea ilicita a unui
bun, savarsita de un soț, bunurilecomune au înregistrat o sporire; sa existe o legătura de cauzalitate
intre insusire și sporirea valorii bunurilor comune-dovedita prin orice mijloc de proba)

- soțul vinovat: rasp delictuala; celălalt: imbg fără justa cauza

- în limita sporului de valoare, datoria este comuna

Regimul juridic al datoriilor reflecta Art. 31 CC – principiul specializării gajului general al creditorilor
chirografari + art. 2324 alin. (3) CC.

Dacă datoriile comune nu au fost acoperite, soții răspund solidar cu bunuri proprii. Cel care a
plătit se subrogă în drepturile creditorului pt ce a suportat peste cota parte ce I-ar reveni din comunitate
– art. 352 CC instituie pp raspunderii solidare pt dat comune + drept de retenție asupra bunurilor
celuilalt sot, până la acoperirea integrală a creanțelor.

Veniturile din munca ale unui soț și cele asimilate nu pot fi fi urmărite pt dat comune asumate
de celălalt sot, cu excepția obligațiilor asumate pt acoperirea cheltuielilor obișnuite ale casatoriei.

Datorii personale: se urm bunurile proprii, iar dacă nu sunt suficiente, partajul judiciar a
bunurilor comune doar în măsura acoperirii creantei.

16. Regimul juridic al bunurilor mobile din locuința familiei – art. 322 alin. (2) CC

Bunuri care mobilează sau decorează. Se are în vedere deplasarea materială + acte de
dispoziție asupra acestora – este necesar ca bunul să se găsească în locuință la momentul încheierii
contratului cu terțul. Se aplică cu prioritate față de regulile regimului secundar: în cadrul separației de
bunuri pentru a dispune de bunuri este necesar consimțământul expres, în cadrul comunității legale în
ceea ce privește bunurile proprii se derogă de la art.342 CC, în cazul bunurilor comune se derogă de la
art. 346 alin. (2) CC. Trebuie dovedită reaua-credință a terțului pentru a cere anularea. Dacă soțul
neproprietar încheie acte de dispoziție, art. 937 alin. (1) CC – prezumție de proprietate.

17. Avantaje și inconveniente ale regimului separației de bunuri – art. 360-365 CC

Oferă soților independență patrimonială deplină. Protejează soții în cazul unui pasiv foarte
important (ex. unul din soți e profesionist într-o activitate ce implică un risc ridicat). Nu conduce la
formarea unei mase de bunuri comune. Simplificarea gestionării bunurilor (atât în raporturile dintre
soți, cât și în raporturile cu terții). Procedura de lichidare, simplificată – nu există partaj, fiecare
conservând proprietatea și gestiunea bunurilor proprii. Este injustă în privința soțului care nu
exercită o activitate profesională, ocupându-se de menaj și de creșterea copiilor. Soții sunt
nevoiți ca în permanență să țină o evidență a bunurilor achiziționate și a datoriilor contractate.
Se poate dovedi un regim just dacă între soți există o egalitate economică și intră în căsnicie cu averi
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
sensibil egale. Izvorul regimului separației este CM sau art. 370 alin. (1) CC. - modificarea judiciara a
RM.

18. Dovada bunurilor soților în cadrul regimului separației – art. 361 CC

CF. Inventar al bunurilor mobile. Inventarul va fi anexat convenției matrimoniale (aceleași

formalități de publicitate). Prezumție relativă de proprietate exclusivă- posesia , în lipsa inventarului.
Poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă (registre de familie, martori, facturi), excepție art. 361
alin. (5) CC. Art. 362 coroborat cu art. 633 CC. Bunul – act juridic supus cf legii anumitor formalitati
de validitate/publicitate- dovada se face în asemenea modalitate.

19. Comunitatea extinsă – art. 367 lit. a) CC

Includerea în proprietate a bunurilor proprii dobândite înainte sau după încheierea căsătoriei.
Excepție: bunuri de uz personal și bunuri destinate exercitării profesiei (fond de comerț) – asigurarea
unei minime independențe patrimoniale. Chiar dacă soții au prevăzut că și liberalitățile vor fi
incluse în comunitate, dacă donatorul sau testatorul au prevăzut expres că vor fi proprietate
exclusivă a unuia dintre soți, se va respecta voința dispunătorului (acte intuitu personae). Dacă
în convenție nu se menționează nimic legat de pasiv, datoriile comune vor fi doar cele prevăzute de
art. 351 CC.

20. Regimul juridic al bunurilor dobândite în parte cu bunuri comune, în parte cu bunuri
proprii

Valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau bunul în care a trecut această
valoarea. În absența acestui mecanism, bunurile dobândite cu bunuri proprii ar fi devenit comune.
Reprezintă o înlocuire juridică, nu economică. Ex: bunul obținut în schimbul unui alt bun propriu,
prețul obținut din vânzarea bunului propriu, bunul cumpărat cu prețul astfel obținut.

Efecte parțiale ale subrogației – bunul este dobândit în timpul căsătoriei în parte cu bunuri
proprii, în parte cu bunuri comune. Mai multe opinii: 1. Regula accesorium sequitur principale –
situația încorporării unui bun comun într-un bun propriu sau invers; 2. (opinie majoritară) bunul este în
parte comun, în parte propriu, având o natură mixtă. Profa consideră că natura bunului trebuie stabilită
în funcție de intenția soțului care a contribuit cu bunul propriu:

- A dorit să dobândească doar un drept de creanță împotriva celuilalt soț (bun propriu), caz
în care bunul este în integralitate comun;
- A intenționat să dobândească în proprietate exclusivă o cotă-parte, caz în care bunul va fi
în această cotă propriu, restul fiind stăpânit în devălmășie de către cei doi. Pentru cota-parte
bun propriu – art. 634 CC – va putea dispune singur. Cu privire la bun, în materialitatea lui,
vor fi aplicabile regulile comunității legale (specialia generalibus derogant).
- Intenția de a face o donație indirectă comunității.

Discuția are relevanță dacă natura mixtă rezultă din actul de dobândire, în caz contrar
operând prezumția de comunitate (art. 343 CC). Natura juridică mixtă va prezenta interes la
împărțirea bunurilor comune, când se poate face dovada contrară prezumției de comunitate, după cum
poate cere oricând instanței constatarea dreptului său exclusiv asupra cotei-părți.

21. Subrogația reală cu titlu universal în cadrul comunității post-matrimoniale – art. 356
CC
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Nu se confundă încetarea regimului comunității legale cu încetarea proprietății devălmașe, care
se produce prin lichidare. Este aplicabil desfacerii casat prin divort și în cazul căsătoriei putative.
Bunurile dobândite după încetarea regimului matrimonial nu mai sunt comune, ci proprii. Întrucât
continuă să subziste diviziunea patrimoniului fiecăruia dintre soți, înseamnă că, până la lichidare,
confuziunea între cele două mase patrimoniale de bunuri și datorii este împiedicată de mecanismul
subrogației reale cu titlu universal – asigură continuarea afectațiunii maselor patrimoniale – un
bun înlocuieste alt bun comun, devine bun comun.

Nu se mai aplică prezumția de comunitate. Trebuie să se facă dovada înlocuirii unui bun
comun cu un alt bun comun, altfel va intra în masa bunurilor proprii. Pot exista datorii comune
asumate și după încetarea regimului comunității, în legătură cu masa bunurilor comune. Art. 352 nu
mia este aplicabil: raspunderea solidara pt datoriile comune. Datoriile asumate după incetarea RM în
leg cu bunurile comune sunt considerate tot bunuri comune.

Gestiunea bunurilor comune – art. 668 CC (comunitatea post matrimoniala: o devalmasie care
are ca izvor legea 352 alin 6 și 356) – se vor aplica regulile de la comunitatea legală care reflectă
regimul proprietății devălmașe (gestiunea bunurilor comune ), nu și cele specifice regimurilor
matrimoniale (reg primar imperativ).

22. Bunurile proprii în cadrul comunității legale – art. 340 CC

a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a
prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune

– moștenire legală (caracter intuitu personae), moștenire testamentară (trebuie respectată voința
dispunătorului),

-donații directe/indirecte/cu sarcină/daruri manuale. Art. 1091: prezumtia de donatie + art. 1031-1032 CC.
Donațiile între soți: sunt esentialemente revocabile în timpul casatoriei; nulitatea casatoriei atrage NR
a donatiei facute soțului de rea-credinta: pot avea ca obiect doar bunuri proprii.

Dispunătorul poate să prevadă ca bunul să fie comun – voința trebuie să fie neîndoielnică și
exprimata în mod expres (orice mijloc de probă); drepturile dispunătorului sunt îngrădite de
prevederile referitoare la rezerva succesorală. Daruri de nuntă, făcute de părinții unuia dintre soți
– darurile de nuntă se consideră bunuri comune, indiferent de cine sunt făcute (scopul lor îl constituie
formarea patrimoniului comun). Donațiile făcute cu ocazia nunții (sume mari de bani sau bunuri de
valoare) nu devin bunuri comune, decât dacă există o precizare expresă în acest sens.

b) bunurile de uz personal – bunurile să fi fost dobândite de soțul care le folosește (dacă este dobândit de
S1 și folosit de S2 pt uzul personal – împrumut de folosință/donație). Nu contează modul efectiv de
dobandire- Pot fi dobândite și cu bani care sunt bunuri comune. Soțul care contribuie cu bunuri proprii
pentru dobândirea bunurilor de uz personal ale celuilalt soț – drept de creanță (temei:îmbogățire fără
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
justă cauză, dacă nu a intenționat să facă o donație). Bunul să fie afectat uzului exclusiv și personal,
fizic sau intelectual (imbracaminte) Bunurile de lux – dacă au valoare ridicată și chiar dacă sunt
folosite de un singur soț, sunt bunuri comune, dobândite în scopul investirii economiilor soților.

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de
comerţ care face parte din comunitatea de bunuri – sunt proprii, chiar dacă au fost dobândite cu
bunuri comune (excepție: bunurile de mare valoare). Soțul care contribuie cu bunuri proprii – drept de
creanță (îmbogățire fără justă cauză). Bunurile rămân proprii chiar și în cazul exercitării succesive a
mai multor profesii și chiar și după pensionare. Dacă au aceeași profesie – drept de proprietate comună
pe cote-părți.

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor

distinctive pe care le-a înregistrat – privește dr de autor și dr conexe- deși drepturile patrimoniale
sunt bunuri proprii, veniturile încasate din exploatarea operei sunt bunuri comune. Drepturi
patrimoniale: reproducerea operei, distribuirea operei, închirierea operei, realizarea de opere derivate
etc.

e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi
proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri – nu sunt incluse premiile obținute
ca formă de salarizare (salarii de merit, stimulente), ci numai premiile pentru merite deosebite.
Librete CEC, premiile de la jocuri de noroc – bunuri comune sau proprii, în funcție de natura sumelor
de bani investite. Recompensele – bun propriu, caracter incidental (găsirea unui bun, realizarea unei
invenții), nu intra: recompensele din sistemul de salarizare.

+ Manuscrisele stiintifice, literare, proiecte artistice, proiecte de inventii - suportul material în care se
exteriorizează opera: drept propriu

f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia
dintre soţi – asigurare de persoane, nu asigurare de bunuri (ar fi comun: subrogatie reala cu titlu
universal); nu contează cine plătește primele de asigurare: soțul beneficiar/alta persoana.
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Despagubiri pentru pagube pricinuite persoanei: dreptul de creanță având ca obiect despăgubirea, sumele
încasate cu acest titlu și despăgubirile acordate cu titlu de daune morale:proprii – strâns legate de
persoana soțului prejudiciat.

g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în
schimbul acestora – subrogație reală cu titlu universal: păstrează distinctia intre masa bunurilor
comune-masa bunurilor proprii ale fiecarui soț.

Situatia bunurilor cumpărate în parte cu bunuri proprii, în parte cu bunuri comune:conteazaintentia pe care
a avut-o soțul care a contribuit cu un bun propriu la dobandirea unui bun comun cu celălalt soț:
dobandirea unui dr de creanta, care este bun propriu/ o donatie indirecta comunități/ a intenționat dob
unei cote părți din bun, proportionala cu val bunului propriu incorporata în bunul comun: o cota parte
va reveni soțului contribuitor, cealaltă parte: com în devalmasie intre soti. Daca bunul este în parte
comun și în parte propriu: au prioritate regulile de la gestiunea comunității legale: specialia
generalibus derogant. Soluția se impune dacă nat jurd a bunului rezulta din actul de dobandire, altfel
opereaza prezumtia de comunitate

h) fructele bunurilor proprii – revin soțului proprietar, ca atribut al proprietatii; productele bunurilor
proprii sunt bunuri proprii în temeiul subrogației reale cu titlu universal; dacă fructele bunurilor proprii
sunt rezultatul muncii comune a sotilor, ele sunt bunuri comune.

23. Independența soților în raport cu instituțiile bancare – art. 317 CC

317 alin 1: dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare soț poate sa încheie orice acte juridice cu
celălalt soț sau cu terte persoane.

317 alin 2: fiecare soț poate să facă singur, fără consimtamantul celuilalt, depozite bancare,
precum și orice alte operațiuni în legătura cu acestea. În raport cu institutia de credit, soțul titular al
contului are, chiar după desfacerea sau incetarea casatoriei, drepturile de a dispune de fondurile
depuse, dacă prin hot jud executorie nu se dispune altfel.

Funcționează indiferent de regimul matrimonial aplicabil, natura sumelor depuse fiind

irelevantă în raport cu banca – aparență de legalitate. Independenta fiecaruia dintre soti este expresia
cap sale de foloscare nu poate fi limitatade statutul de pers căsătorită și expresia neamestecului
institutiei de credit în afacerile clientilor săi.
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Regula nu se aplica oricarei operațiuni bancare, ci doar în raporturile curente dintre
banca și soț, în cazul contului de depozit.

Deponentul are libera dispoziție asupra fondurilor, chiar și după disoluția căsătoriei. Cont de
depozit cuprinde– contul curent de disponibilități bănești și depozitul bancar. Independența se
manifestă la deschiderea contului, dar și pe durata funcționării acestuia. Soțul netitular nu are nicio
putere în raport cu banca, în ceea ce privește funcționarea contului (gestiune exclusivă aparținând
soțului titular). Soluția este dictata de pp de ordine publica al respectarii secretului bancar, care
garantează credibilitatea publicului în sist bancar.

În caz de divorț, soțul netitular poate cere înființarea unei popriri asiguratorii pentru
indisponibilizarea sumelor din cont.

La incetarea casatoriei prin decesul unui soț: inst de credit poate furniza informații denat
secretului profesional la solicitarea mostenitorilor titularului contului, inclusiv a reprezentantilor
legali. Inf pot fi solicitate și de notar, în cadrul procedurii succesorale.

Dacă decedează soțul netitular și sumele de bani sunt bunuri comune, soțul titular poate în
continuare dreptul de a dispune de fonduri, în raporturile cu banca, dar dacă sumele sunt comune se
va naște o stare de indiviziune între el și ceilalți moștenitori, care au interesul de a cere blocarea
contului, care poate fi făcută doar printr-o poprire asiguratorie care sa indisponibilizeze soldul
creditor al contului; în cazul contului comun-aceeasi soluție, soțul viu devenind singurul titular al
contului.

Intre soț se aplica în continuare prezumtia de comunitate, sens în care soțul netitular
poate cere daune interese poate cere daune interese de la celălalt soț, dacă interesele sale au
fostprejudiciate.

Prin CM părțile nu pot anihila aceasta libertate.

Remedii voluntare de atenuare a independenței soțului titular: clauza de împuternicire – oferă

posibilitatea de a obține informații și de a efectua operațiuni în cont; contul comun – deschis pe
numele ambilor soți și fiecare putând dispune singur efectuarea de operațiuni (solidaritate
pasivă/activă în raport cu banca); contul indiviz – art. 2187 CC – pentru efectuarea de operațiuni este
necesar consimțământul tuturor.

Remedii judiciare – art. 318 CC- soțul netitular, prin HJ poate obliga soțul titular sa ii
furnizeze informații și sa depună la dosar dovezi dacă în mod abuzivreduza sa își respecte obligatia de
informare cu privire la bunuri, venituri sau datorii+ art. 316 CC - dacă, prin comportamentul sau,
unul dintre soti pune în pericol interesele familiei, celălalt soț poate cere instantei de tutela ca pentru o
durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poată fi exercitat doar cu
consimtamantul lui expres.

24. Regimul juridic al dobândirii bunurilor de către concubini

Bunurile dobândite în timpul unei uniuni libere – nu există comunitate legală fără căsătorie, deci
se va aplica dreptul comun. Dacă unul din concubini C1 dobândește un bun cu contribuția lui C2 –
bunul este proprietatea lui C1, iar C2 are doar un drept de creanță. Dacă se face dovada că părțile s-au
înțeles astfel, C1 și C2 pot dobândi un drept de proprietate comună pe cote-părți (construiesc o casă,
contribuind fiecare după posibilități). Art. 633 – prezumție de coproprietate. Dacă imobilul a fost
dobândit de C1 (înainte de a trăi în concubinaj cu C2), iar ratele au fost restituite în timpul
concubinajului cu contribuția lui C2, acestuia i se va recunoaște doar un drept de creanță
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
corespunzător contribuției sale, iar nu un drept de proprietate (ICCJ 2004). În cazul concubinajului
urmat de căsătorie, cote-părți ale concubinilor vor fi bunuri proprii.

Proprietatea devălmașă poate avea și temei contractual, deci concubinii pot încheia o convenție
prin care să dea naștere unei devălmășii (fiind aplicabil regimul comunității legale), dar nu putem
vorbi despre patrimonii de afectațiune ale acestora – art. 667-668 CC + art. 31 alin. (2) CC:
patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni doar în cazurile prevazute de lege.

25. Conflictul mobil de legi în materia regimurilor matrimoniale

26. Regimuri matrimoniale și raporturi patrimoniale în cazul cuplurilor din afara

casatoriei. Regulamente UE.

27. Regimul juridic al participarii la achizitii

-fiecare dintre soţi având vocaţia de a participa, sub forma unei creanţe, la achiziţiile
realizate de celălalt soţ. Determinarea cuantumului creanţei de participare presupune
compararea patrimoniului originar şi a patrimoniului final pentru fiecare dintre soţi, valoarea
obţinută reprezentând partea sa

de participare la achiziţii ( masa achiziţiilor ). Dacă rezultă un sold pozitiv, sporul

reprezintă achiziţiile nete realizate în timpul căsătoriei, asupra cărora celălalt soţ are un drept
de participare. În această ipoteză, cuantumul creanţei de participare se determină prin
raportare la soldul net, după cum urmează: se face diferenţa între cele două mase de achiziţii
nete, iar rezultatul obţinut se împarte la doi (dacă soţii nu au convenit altfel) şi reprezintă
creanţa de participare la achiziţii . Titular al acestei creanţe este soţul care a înregistrat beneficii
nete mai mici decât celălalt soţ (sau, în alţi termeni, soţul a cărui masă de achiziţii nete a fost mai
mică decât a celuilalt).După cum textul prevede expres, plata creanţei de participare se poate
face în bani sau în natură.

28. Natura juridica a titlurilor de valoare în regimurile comunitare

bun comun/propriu: în funcție dacă bunul aportat a fost comun sau propriu

Regimul aporturilor

(1) Sub sancţiunea prevăzută la art. 347, niciunul dintre soţi nu poate singur, fără

consimţământul scris al celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate

sau

pentru dobândirea de părţi sociale ori, după caz, de acţiuni. În cazul societăţilor
comerciale ale

căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, soţul care nu şi-a dat

consimţământul scris la întrebuinţarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune-

interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţi.(2) În cazul

prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soţului care a aportat

bunul comun, dar părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune. Soţul asociat exercită
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
singur drepturile ce decurg din această calitate şi poate realiza singur transferul părţilor
socialeori, după caz, al acţiunilor deţinute.

(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat
voinţa în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru părţile sociale
sau acţiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenţie, soţii
nu au stipulat alte cote-părţi. Părţile sociale sau acţiunile ce revin fiecăruia dintre soţi sunt
bunuri proprii

2. Calitatea de asociat recunoscută unui singur soţ. Calitatea de asociat este independentă de
natura juridică a bunului aportat (comun sau propriu), în sensul că natura comună a bunului care a fost
aportat sau cu care au fost achiziţionate părţile sociale ori acţiunile într-o societate comercială nu
generează de plano calitatea de asociat sau acţionar a ambilor soţi. În schimb, natura juridică a bunului
aportat determină calificarea corespunzătoare a titlurilor de valoare, de unde rezultă că, atunci când
aportul este bun comun, trebuie să se admită că şi părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune, iar
valoarea lor, precum şi dividendele intră în masa bunurilor comune.

Deşi părţile sociale sau, după caz, acţiunile sunt bunuri comune, prin excepţie de la regulile
gestiunii bunurilor comune, soţul asociat exercită singur drepturile care decurg din această calitate, art.
349 alin. (2) teza a II-a NCC instituind aşadar mecanismul gestiunii exclusive . De asemenea,
acelaşi text prevede in terminis că pentru înstrăinarea părţilor sociale sau a acţiunilor bunuri comune
este suficient doar consimţământul soţului care are calitatea de asociat („poate realiza singur
transferul”), indiferent de natura actelor juridice. Astfel, deşi titlurile de valoare sunt bunuri mobile,
ele nu intră în sfera gestiunii paralele, întrucât nu oricare dintre soţi ar putea încheia acte cu privire la
părţile sociale sau acţiunile respective, ci doar soţul care are calitatea de asociat. Totodată, instituind
puteri exclusive în favoarea soţului asociat, textul derogă şi de la regulile speciale ale cogestiunii
bunurilor comune, în măsura în care formalităţile prevăzute de Legea nr. 31/1990 ar putea fi asimilate
formalităţilor de publicitate.

Astfel, calitatea de asociat o poate avea nu doar soţul care a constituit aportul, ci şi celălalt soţ,
în măsura în care îşi exprimă voinţa în acest sens într-o manieră neechivocă. Dacă prin convenţie soţii
nu au stipulat altfel, fiecare dintre ei va avea calitatea de asociat pentru părţile sociale sau acţiunile
atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului. Legiuitorul califică expres părţile sociale sau
acţiunile ce revin fiecăruia dintre soţi drept bunuri proprii , cu toate consecinţele ce decurg din
aceastăcalificare în planul urmăririi de către creditorii personali, al gestiunii etc.

31. Probleme priving gestiunea bunurilor mobile supuse unor formalitati de publicitate
mobiliara, inclusiv AEGRM.

32. Lichidarea pasivului matrimonial in caz de divort. Situatia obligatiilor asumate

solidar. (art 356)

Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân

coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine

fiecăruia.

- aceeaşi ar trebui să fie soluţia şi în situaţia în care se realizează modificarea regimului

comunităţii legale prin înlocuirea lui cu regimul separaţiei de bunuri

După incetarea prin divorț a RM nu se mai aplica solidaritatea intre soti cu privire la dat
comune, dacă ei răspund cu bunuri proprii, totuși ei răspund cu bunuri comune pt datoriile
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
comune contractate în leg cu bunurile comune având în vedere 2324 alin 3: diviziunea
patrimoniala.

33. Lichidarea comunității legale. Efecte

art 357. (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii,
după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei

sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la

proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

(3) Dispoziţiile art. 364 alin. (2) se aplică în mod corespunzător

este un efect al incetarii comunității legale ca urmare ca urmare a desfacerii casatoriei

constatarii nulitatii sau anularii, incetarea prin moarte a unuia dintre soti.

Comunitatea se lichideaza:

- prin hj/act autentic notarial: încetează prin deceseul unuia dintre soti: lichidarea se face intre
soțul supraviețuitor și mostenitorii decedatului; obligatiile soțului decedat se divid intre mostenitori
proportional cu cotele ce le revin din moștenire: mai întâi se stabileste cota care revine fiecaruia dintre
soti din comunitate, apoi cota care revine soțului decedat se include în masa succesorala;

- are loc partajul bunurilor, cf. Contributiei sotilor pe care aceștia o pot dovedi; se prezuma o
contribuție egala, pana la proba contrara, făcută prin orice mijloc de proba.

Prin alin. (3) al art. 357 NCC se face trimitere la dispoziţiile art. 364 alin. (2) NCC din

materia regimului separaţiei de bunuri, potrivit cărora „soţii răspund solidar pentru obligaţiile
asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de
creşterea şi educarea copiilor”. În

literatura de specialitate această trimitere a fost etichetată drept curioasă, cu motivarea că „în
realitate, în cadrul comunităţii legale de bunuri, potrivit art. 352, răspunderea soţilor cu bunurile
proprii este solidară pentru toate datoriile comune, care trebuie avute în vedere la lichidarea regimului
matrimonial, iar nu doar pentru datoriile asumate pentru acoperirea nevoilor obişnuite ale căsătoriei şi
a celor legate de creşterea şi educarea copiilor.

34. Capacitatea de a încheia o convenție matrimonială. Legea aplicabilă.

Art. 337Alin 1 : În materia capacitatii se aplica regula potivit careia: minorul care a împlinit
vârsta matrimoniala poate incheia o conventie matrimoniala . Varsta matrimoniala trebuie sa existe la
data incheierii conventiei matrimoniale, iar nu la data celebrarii casatoriei. Din norma care
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
reglementeaza vârsta matrimoniala se poate deduce ca poate incheia valabil o conventie matrimoniala
persoana care a împlinit vârsta de 18 ani (regula în materia cap matrimoniale), precum și minorul care
a împlinit vârsta de 16 ani. Nu se poate admite ca minorul de 14, 15 ani care potrivit dreptului comun
are capacitate de exercițiu restransa sa încheie o conventie matrimoniala în vederea incheierii unei
casatorii pe care nu ar putea sa o încheie decât după ce implineste vârsta matrimoniala deoarece ii
lipsește capacitatea matrimoniala siprin urmare nu are nici capacitatea de foslosinta pentru a incheia
o conventie matrimoniala. Condiții speciale cerute în cazul minorului care a împlinit 16 ani, ca și în
cazul incheierii casatoriei sunt: incuviintarea ocrotitorului legal și autorizarea instantei de tutela;

Minorul emancipat – acesta poate incheia singur conventia matrimoniala, fără a mai fi necesare
formalități speciale pt ca prin emencipare minorul dobandeste capacitate deplina de exercițiu.

34.Simulatia conventiei matrimoniale

Art. 331: Actul secret prin care se alege alt regim matrimonial sau se modifica regimul
matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege produce efecte
numai intre soti și nu poate fi opus terilor de buna-credinta. Este o aplicație a simulatiei în materia
regimurilor matrimoniale. Regimul matrimonial secret va produce efecte doar intre soti, neputând fi
opus tertilor de buna-credinta, fata de care vor produce efecte doar regimul matrimonial pt care au fost
indeplinite formalitatile de publicitate. Nu se cere pt validitatea actului secret indeplinirea acelorasi
condiții de forma cerute pentru actul public, dar conventia trebuie sa îndeplinească conditiile de fond
cerute pt incheierea sa valabilă.

35.Raspunderea unui soț pentru actele care prejudiciază comunitatea

36. Protectia juridica a locuinței de familiei din perspectiva C.civ și legislația privind
protectia consumatorilor

37. Modalități de înlăturare a legii străine aplicabile din perspectiva normei conflictuale.
Exemple

40. Gestiunea exclusiva a bunurilor comune

41. data incetarii regimului matrimonial in cazul divortului

 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Potrivit art. 385, în raporturile dintre soti, în cazul divortului, regimul matrimonial încetează
intre soti la data introducerii cererii de divorț. Cu toate acestea, oricare dintre soti/amandoi, împreuna,
în cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei sa constate ca regimul matrimonial a încetat la
data separatiei în fapt. Aceste dispozitii se aplica și în cazul divortului prin acordul partilor constatat
pe cala administrativa sau notariala.

Cât privește opozabilitatea față de terți , cf. 387 alin1, certificatul de divorț sau hot jud prin care
s-a pronuntat divortul sunt opozabile în conditiile legii. Astfel hot jud data cu privire la starea civila a
unei persoane este opozabila oricarei alte persoane cât timp printr-o noua hot nu s-a stabilit altfel. De
asemenea pe marginea actului de stare civilase face mentiune despre desfacerea casatoriei și incetarea
regimului matrimonial. Totodata trebuie indeplinite formalitatile de publicitate în Registrul național
notarial al regimurilor matrimoniale. Divortul nu va putea fi opus tertilor cu privire la actele incheiate
de aceștia cu unul dintre soti decât dacă au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la 334
sau dacă terții l-au cunoscut pe altă cale.

Desfiintarea casatoriei prin nulitate absolută/relativa

- nulitatea produce efecte retroactiv; se considera ca nu a existat niciodată regim matrimonial

- excepția: căsătoria putativa: dacă cel puțin unul dintre soția fost de bună-credință la încheierea
casatoriei nule/anulate, raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemănare,
dispozițiilor privitoare la divorț

- hot jud de constatare a nulitatii este opozabila tertilor, aplicandu-se regulile ref la publicitatea
incetarii regimului matrimonial prin mentiune pe marginea actului de căsătorie și privind publicitatea
în Registrul Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale

- totuși, nulitatea casatoriei nu poate fi opusă unui terț împotriva unui act încheiat anterior de
acesta cuunul dintre soti, afara de cazul în care au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute
de lege cu privire la acțiunea în nulitate/ anulabilitate sau tertul a cunoscut, pe alta cale, înainte de
încheierea actului, cauza de nulitate a căsătoriei

43. Clauza de preciput. Obiect. Caducitate

Art. 333.

Clauza de preciput

(1) Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul supravieţuitor să preia fără
plată,
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în

devălmăşie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia

dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei.

(2) Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci numai reducţiunii, în condiţiile

art. 1.096 alin. (1) şi (2).

(3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar

înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauzei.

(4) Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii
soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în
acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor
comuni.

(5) Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin

echivalent.

OBIECT: Obiectul. Pot face obiectul clauzei de preciput numai bunurile comune , deţinute
în devălmăşie sau în coproprietate , iar şi nu bunurile proprii ale soţului predecedat, acestea
alimentând în totalitate masa succesorală.

Este neîndoielnic că această clauză nu poate viza decât bunuri privite ut singuli , iar nu ut
universi , ceea ce implică necesitatea individualizării acestor bunuri în cuprinsul convenţiei
matrimoniale sau cel puţin precizarea criteriilor generice care să permită identificarea lor. Preciputul
prezintă un pronunţat caracter personal , putând fi stipulat numai în favoarea soţului supravieţuitor.
După cum se prevede expres în art. 333 alin. (1) teza a II-a, clauza de preciput poate avea uncaracter
bilateral sau unilateral , în acest din urmă caz beneficiarul său fiind doar unul dintre soţi, anume
desemnat.

Situaţii de ineficacitate. În condiţiile în care clauza de preciput reprezintă o stipulaţie

contractuală inserată în cuprinsul unei convenţii matrimoniale, ipotezele care atrag nulitatea sau,
după caz, caducitatea convenţiei matrimoniale se răsfrâng automat şi asupra clauzei de
preciput. În privinţa situaţiilor de ineficacitate, această clauză beneficiază de o relativă autonomie în
raport cu actul juridic în care este încadrată, în ipoteza normativă a art. 333 alin. (4) legiuitorul
prevăzând acele cazuri speciale care atrag caducitatea clauzei de preciput, deşi convenţia matrimonială
este validă şi producătoare de efecte juridice.

Un alt caz de caducitate vizează situaţia în care bunurile ce au făcut obiectul clauzei au fost
vândute la cererea creditorilor comuni. Explicaţia constă în aceea că preciputul nu poartă decât asupra
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
activului net alcomunităţii , aşa cum rezultă de altfel şi din ipoteza normativă a art. 367 lit. d), ceea ce
înseamnă că el nu se execută decât după satisfacerea creanţelor creditorilor comunitari, aceştia
conservând dreptul de a urmări, chiar înainte de încetarea comunităţii, bunurile ce fac obiectul clauze.

47. Determinarea obiectiva a legii aplicabile regimului matrimonial

Dacă soţii nu au ales legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus legii

aplicabile efectelor generale ale căsătoriei:

- legii reşedinţei obişnuite comune a soţilor, iar în

lipsă, legii cetăţeniei comune a soţilor. În lipsa cetăţeniei comune, se aplică legea statului pe

teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată.

drepturile soţilor asupra locuinţei familiei, precum

şi regimul unor acte juridice asupra acestei locuinţe sunt supuse legii locului unde aceasta este

situată.

50. constituirea si regimul juridic al masei bunuri de afectatiune profesionala in cadrul

comunitatii

51. Probl din practica notariala privind incheierea conv matrimoniale

52. Publicitatea imobiliara a actului de lichidare

53. Comunitatea extinsa. Natura juridica a actelor cu titlu gratuit

55. Reg jur al bunurilor din locuinta fam

Regim special pentru bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei.

Un soț nu poate deplasa din locuinta bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei și nu
poate dispune de acestea fără consimtamantul scris al celuilalt soț. Se are în vedere atât deplasarea
materiala a bunurilor, cât și actele de dispoziție asupra acestora.

La actele de dispoziție este necesar ca bunurile mobile să se găsească în locuinta familiei la data
incheierii actului juridic cu tertul.

Regula se aplica prioritar fata de regimul matrimonial secundar.

 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
- în cadrul separatiei de bunuri se limiteaza dreptul soțului care este proprietar exclusiv asupra acestor
bunuri de a dispune de ele în mod liber, fiind necesar și consimtamantul expres al celuilalt soț

- dacă în cazul comunității legale, bunurile sunt proprii, se excepteaza de la regula potrivit careia,
fiecare soț poate dispune în mod liber de bunurile sale proprii

- dacă bunurile sunt comune, se deroga de la regula potrivit careia un soț poate dispune singur cu ritlu
oneros de bunurile mobile comune.

Sanctiunea în lipsa consimtamantului: soțul care nu și-a dat consimtamantul poate solicita anularea în
termen de 1 an de la data la care a luat cunoștința, dar nu mai târziu de 1 an de la data incetarii
regimului matrimonial, dacă terul a fost de rea credința, respectiv a cunoscut calitatea bunului mobil
de bun care mobileaza/decoreza locuinta. Dacă tertul a fost de buna-credinta, soțul care nu și-a dat
consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci doar daune-interese de la celălalt soț.

Dacă soțul instrainator nu are calitatea de proprietar saucoproprietar, ertul s-ar putea prevala de 937 și
936 care instituie prezumtia proprietatii asupra bunului posedat.

56. Efectele divorțului asupra locuințe familiei

Art. 324, la desfacerea casatoriei , dacă nu este posibila folosirea locuintei de ambii soti sau
aceștia nu se înțeleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand
seama în ordine :

- de interesul superior al copiilor minori

- de culpa în desfacerea casatoriei

- de posbilitatile locative proprii al fostilor soti.

Problema atribuirii locuintei se solutioneaza de instanța de judecată, doar la cererea partii

interesate, fiind o cerere accesorie divortului.

Dacă subzista posbilitatea partajarii locuintei în unități locative distincte care ar satisface
interesele ambilor soti și ale copiilor, instanța este datoare sa iain calcul aceastasolutie, care nu aduce
atingere drepturilor locative ale niciunei dintre părți.

Dacă nu exista posibila folosirea locuintei de ambii soti și nu s-a realizat o învoiala, instanța
trebuie sa valorifice criteriile de atribuire a contractuluide inchiriere:

- interesul superior al copiilor minori: locuinta comuna este atribuita soțului la care s-a stabilit
locuinta copilului, dacă autoritatea parinteasca revine în comun sotilor; soțului care exercita autoritatea
parinteasca, dacă instanța a dispus aceasta măsura

- criteriul subsecvent (nu exista copii minori) este cel al culperi în desfacerea casatoriei
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
- dacă sotii au o culpa egalasi comuna,beneficiul contractului de inchiriere se acorda în funcție
deposibilitatile locative ale fostilor soti.

Dacă locuinta are în regim special de inchiriere, instanța de divorț nu poate atribui beneficiul
contractului de inchiriere decât titularului.

Soțul caruia I s-a atribuit locuinta comuna are obligatia de a plati celuilalt o indemnizatie de
instalare într-o noua locuinta. Obligatia nu exista dacă criteriul la atribuire a fost acela al culpei la
divorț. Imputarea obligatiei va avea loc la partaj, fiind scazuta efectiv din ce primește soțul beneficiar
al indemnizatiei,realizandu-se o echilibrare patrimoniala intre soti.

Cât privește procedura de atribuire, legea instituie obligativitatea citarii locatorului, în vederea
asigurarii fata de acesta a solutiei de atribuire.

Criteriilede atribuire a beneficiului contractului de inchiriere se aplica similar dacă bunuleste

proprietate comuna a celor doi soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale producand efecte pana
la data hot def de partaj.

Dacă locuinta familiei este proprietatea exclusiva a unuia dintre soti, în principiu, nu poate fi
atribuita neproprietarului și nici partajata. S-a admis totuși la cererea soțului neproprietar, în temeiul
obligatiei legale de intretinere, să se asigure soțului și copiilor incredintati acestuia o suprafața locativa
corespunzatoare, fiein locuinta proprietatea sa, fie alta locuinta;

În anumite condiții, dacă nu este posibila convietuirea după divorț, se poate dispune o evacuare
provizorie a proprietarului pana la indeplinirea obligatiei de asigurare a spațiului locativ.

57. Datoriile soților în regimul separației

Conventia matrimoniala. Natura juridica. Caractere

- act bilateral

- poate cuprinde alte dispozitii de alta natura decât cele prin care se reglementeaza raporturi
patrimoniale decurgand din căsătorie; aceste acte își păstrează natura juridică propriesi nu altereaza
calificarea conventiei matrimoniale în care sunt cuprinse, fiind la rândul lor nealterate

- contract solemn (forma autentica notariala este ceruta ad validitatem)

- accesoriu casatoriei, subordonat scopului acesteia

- cauzal special, având la baza o cauza juridica specifica (afectio conjugalis), în sensul ca
raporturile patrimoniale sunt menite a susține căsătoria și nu pot depăsi scopul casatoriei, acela al
intemeierii unei familii
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
- act juridic patrimonial – regimul matrimonial este o modalitate a patrimoniului, iar conventia
matrimoniala are ca obiect alegerea și instituirea unui anumit regim matrimonial; efectul principal,
patrimonial al conventiei matrimoniale consta în structurarea patrimoniuluifiecaruia dintre soti și
instituirea regulilor de funcționare regimului matrimonial ales.

- contract cu titlu oneros

Limitarea judiciara a puterilor unuia dintre soti (art 316)

(1) În mod excepţional, dacă unul dintre soţi încheie acte juridice prin care pune în pericol grav
interesele familiei, celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă ca, pentru o durată determinată, dreptul de
a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimţământul său expres. Durata acestei
măsuri poate fi prelungită, fără însă a se depăşi în total 2 ani. Hotărârea de încuviinţare a măsurii se
comunică în vederea efectuării formalităţilor de publicitate imobiliară sau mobiliară, după caz.
(2) Actele încheiate cu nerespectarea hotărârii judecătoreşti sunt anulabile. Dreptul la acţiune se
prescrie în termen de un an, care începe să curgă de la data când soţul vătămat a luat cunoştinţă de
existenta actului.

(3) Dispoziţiile art. 346 şi 347 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Limita cu caracter judiciar a dreptului unuia dintre soti de a dispune singur cu privire la
anumite bunuri- se extinde domeniul de aplicare a regulii cogestiunii, indiferent de regim
matrimonial secundar aplicabil.
Caracter excepțional- privește anumite bunuri.

Condiții cumulative:

- incheierea unor acte care pun în pericol interesele familiei; gravitatea actelor rămâne la
aprecierea instantei

- efectul daunator nu trebuie să se fi produs, ci să fie iminent- sa evite o stare de perocol

- interesele fam sunt lasate la aprecierea instantei, în notiune întrând și interesele nepatrimoniale

Caractere:

-exceptional

- temporar, se dispune pe o perioada determinata care nu poate depasi 2 ani- fiind incluse și
eventuale prelungiri

- provizoriu, precar, măsura putand fi ridicată înainte de implinirea termenului, dac intervine o
schimare esentiala a imprejurarilor care au impus măsura.

Efecte: limitarea puterilor judiciare instituie o cogestiune forțată: 346, 347 devin aplicabile.
Actele incheiate cu nerespectarea HJ sunt lovite de NR. Termen prescriptie: 1 an care curge de la data
la care soțul care nu și-a dat consimtamantul a luat cunoștința de existența actului.

Opozabilitatea fata de terti a HJ: hot se comunica în vederea efectuarii form de publicitate
mobiliara/imobiliara. - efectul anularii va fi suportat de tertii de rea-credinta.
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
Natura juridica a salariului

- ca dr de creanţei: salariul neincasat- bun propriu

- încasat-bun comun.

341: veniturile din munca, sumele cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asig sociale siveniturile
cuvenite în temeiul unui dr de prop intelectuala- sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor,
dacă creanta privind incasarea lor devine scadenta în timpul comunității

Dovada bunuri comune

- prezumtia de comunitate

- dovada bunuri proprii : orice mijloc de proba, regim derogatoriu; în cazul bunurilor proprii
din moștenire, legat/donatie- dovada se face în conditiile legii; derogarea nu privește forma ad
validitatem.

- bunuri mobile dobandite anterior casatoriei: înainte de incheierea C, se intocmeste un inventar

de NP/ sub semnatura privata; în lipsa inventarului: prezuma, pana la proba contrara ca bunurile sunt
comune.

Gestiunea exclusiva a bunurilor comune

Fiecare soţ poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la încetarea căsătoriei, din

comunitatea de bunuri. [art. 259 alin. (5), art. 319 alin. (1) NCC]

Comentariu

1. Gestiunea exclusivă. Prin art. 350 NCC se instituie mecanismul gestiunii exclusive în ceea ce
priveşte

dispoziţiile testamentare. În virtutea caracterului eminamente personal al actului săvârşit,

respectiv legatul ,

înseamnă că actele supuse acestui mecanism nu pot fi îndeplinite decât de unul dintre soţi.
Soluţia se justifică şi din

perspectiva efectului mortis causa al actului, care presupune că acesta produce efecte la decesul
soţului

dispunător, când încetează şi comunitatea de bunuri [potrivit art. 259 alin. (5) NCC, căsătoria
încetează prin decesul

sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar conform art. 319 alin. (1) NCC,
una din ipotezele de

încetare a regimului matrimonial este aceea a încetării căsătoriei]. Chiar şi în lipsa unei
reglementări exprese în

acest sens, sub imperiul reglementării anterioare s-a admis în doctrină că „un soţ poate dispune
de partea sa din
 Rezolvare subiecte
Familiei
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă Ție Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Doamne miluieste-ma! Maica Domnului, ajută-mă!
bunurile comune prin testament, deoarece acesta produce efecte la decesul testatorului, când
încetează

comunitatea de bunuri