Una dintre cele mai importante noutati introduse de Noul Cod Civil (NCC) o

constituie cele doua regimuri matrimoniale noi, si anume: comunitatea

conventionala si regimul separatiei de bunuri.
Acestea constituie alternative la regimul comunitatii de bunuri (art. 339-359
NCC), singurul eistent anterior in sistemul nostru de drept si care ramane regula
si in noua reglementare. !e mentionat ca si sotii din casatorii inc"eiate inainte de
intrarea in vigoare a NCC pot sa aleaga unul dintre regimurile matrimoniale noi
(art. 33# alin. (3) NCC), cu respectarea conditiilor de $orma si $ond impuse de
lege.
%otrivit art. 3&9 NCC, alegerea unui alt regim decat cel al comunitatii legale se
$ace prin inc"eierea unei conventii matrimoniale, act solemn, inc"eiat in $orma
autentica in $ata notarului public, cu consimtamantul tuturor partilor, eprimat
personal sau prin mandatar cu procura autentica speciala si continut predeterminat
(art. 33# alin. (') NCC). (n lipsa unei conventii matrimoniale valabile, casatoria se
considera supusa regimului comunitatii legale. %otrivit art. 33) NCC, pentru a $i
opo*abila $ata de terti, conventia matrimoniala este supusa unor $ormalitati de
publicitate prin inscrierea in +egistrul national notarial al regimurilor
matrimoniale.
+egistrul national notarial al regimurilor matrimoniale un registru nou constituit,
este organi*at la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor %ublici din +omania, si in el
se inscriu, pentru opo*abilitate $ata de terti, atat regimul matrimonial ales de soti,
cat si orice modi$icare sau sc"imbare ulterioara a acestuia. (n $unctie de actul
,uridic prin care s-a ales regimul matrimonial dorit, inscrierea se $ace in ba*a
conventiei matrimoniale sau - in ca*ul lipsei unei conventii, ceea ce atrage
aplicarea regimului comunitatii legale - in ba*a actului de casatorie. Cererea de
inscriere poate $i adresata notarului public, camerei notarilor publici sau direct
registrului de catre oricare dintre soti. .a cererea notarilor publici sau a oricarei
persoane $i*ice sau ,uridice, c"iar in lipsa ,usti$icarii unui interes, +egistrul
national notarial al regimurilor matrimoniale eliberea*a etrase certi$icate privind
datele inregistrate.
(n $unctie de natura bunurilor la care se re$era, conventia se notea*a si in cartea
$unciara, se inregistrea*a in registrul comertului, precum si in alte registre cerute
de lege. Nerespectarea $ormalitatilor sus-mentionate se sanctionea*a cu nulitatea
absoluta a conventiei matrimoniale, ceea ce atrage aplicabilitatea regimului
comunitatii legale (art. 33# NCC, coroborat cu art. 33/ NCC). Art. 33' NCC
sanctionea*a simulatia, preva*and ca actul secret prin care se alege un alt regim
matrimonial sau se modi$ica regimul matrimonial pentru care se indeplinesc
$ormalitatile de publicitate produce e$ecte intre parti si nu poate $i opus tertilor de
buna-credinta.
(n ceea ce priveste opo*abilitatea regimului matrimonial $ata de terti, din punct de
vedere practic, noua reglementare a regimurilor matrimoniale poate avea unele
consecinte in materie de recuperare a creantelor creditorilor unuia dintre soti.
Ast$el, spre deosebire de reglementarea anterioara, sotii pot opta pentru o separatie
de averi in timpul casatoriei, $ie prin inc"eierea unei conventii matrimoniale prin
care adopta regimul separatiei legale de bunuri, $ie prin reali*area unei impartiri a
bunurilor comune prin act autentic notarial sau prin "otarare ,udecatoreasca, $ara
sc"imbarea regimului matrimonial aplicabil. (mpartirea bunurilor comune in
timpul casatoriei poate a$ecta drepturile creditorilor, care se vor putea indestula
numai din averea, ast$el redusa prin impartire, a sotului debitor.
(nainte de a pre*enta particularitatile $iecarui regim matrimonial, evidentiem
caracteristicile comune ale acestora:
+egimul matrimonial ales se va mentiona intotdeauna pe actul de casatorie,
o copie a caruia se transmite din o$iciu la nou-constituitul +egistru national
notarial al regimurilor matrimoniale, precum si la notarul care a autenti$icat
conventia.
0ricare dintre cele trei regimuri matrimoniale poate $i modi$icat voluntar,
pe parcursul casatoriei, sau ,udiciar, numai la cererea sotilor. !upa cel putin
un an de la inc"eierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa
modi$ice sau sa inlocuiasca regimul matrimonial eistent cu un altul.
+egimurile matrimoniale incetea*a la constatarea nulitatii sau anularea,
des$acerea sau incetarea casatoriei. .a incetarea sau modi$icarea sa, regimul
matrimonial se lic"idea*a potrivit legii, prin buna invoiala a partilor sau, in
ca* de neintelegere, pe cale ,udiciara. (nscrisul intocmit in $orma autentica
notariala sau, dupa ca*, "otararea ,udecatoreasca de$initiva constituie act de
lic"idare.
Unul dintre soti il poate mandata pe celalalt sot sa il repre*inte pentru
eercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. !e
asemenea, unul dintre soti poate solicita instantei sa ii acorde dreptul de a-l
repre*enta pe celalalt sot pentru eercitarea drepturilor pe care le are
potrivit regimului matrimonial in ba*a unui mandat ,udiciar, in situatiile in
care acesta din urma se a$la in imposibilitate de a isi mani$esta vointa.
.imitele si perioada de valabilitate ale mandatului ,udiciar se stabilesc prin
"otararea pronuntata in acest sens de instanta, eceptie $acand situatia in
care sotul repre*entat nu se mai a$la in imposibilitatea de a isi mani$esta
vointa, sau in care este numit un tutore sau, dupa ca*, un curator.
(n mod eceptional, daca unul dintre soti inc"eie acte ,uridice prin care
pune in pericol grav interesele $amiliei, celalalt sot poate cere instantei ca,
pentru o durata determinata, dreptul sotului parat de a dispune de anumite
bunuri sa poata $i eercitat numai cu consimtamantul sau epres. !urata
acestei masuri poate $i prelungita, insa $ara a se depasi in total doi ani.
Actele inc"eiate cu nerespectarea acestei masuri sunt anulabile.
1iecare sot poate sa $aca singur, $ara consimtamantul celuilalt sot, depo*ite
bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea. (n raport cu
institutia de credit, sotul titular al contului are, c"iar si dupa des$acerea sau
incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de $ondurile depuse, daca prin
"otarare ,udecatoreasca eecutorie nu s-a decis alt$el.
0data cu posibilitatea alegerii regimului matrimonial, NCC reglementea*a
si clau*a de preciput, o noutate in dreptul romanesc, de inspiratie $rance*a.
Con$orm art. 333 NCC, clau*a de preciput este acea clau*a inclusa in
conventia matrimoniala, indi$erent de regimul matrimonial ales, care
prevede ca sotul supravietuitor sa preia $ara plata, inainte de parta,ul
mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune detinute in
devalmasie sau in coproprietate.
Comunitatea legala. Noul Cod Civil, pe de o parte, a adus cateva modi$icari
acestui regim matrimonial, singurul recunoscut in sistemul nostru de drept inainte
de adoptarea NCC, si, pe de alta parte, a preci*at cateva aspecte care erau neclare
in reglementarea anterioara. Ca si sub imperiul vec"ii reglementari din Codul
$amiliei, comunitatea legala presupune ca bunurile dobandite in timpul comunitatii
legale sunt bunuri comune. NCC clari$ica natura de bun comun a veniturilor din
munca si a celor asimilate devenite scadente in timpul comunitatii. %otrivit art. 3)5
NCC, pre*umtia de mandat tacit reciproc operea*a pentru acte de $olosinta,
conservare, administrare si dobandire a bunurilor comune (cu privire la care
opiniile variau sub regimul reglementarii anterioare), precum si pentru actele de
dispo*itie cu titlu oneros avand ca obiect bunuri comune mobile pentru care legea
nu cere $ormalitati de publicitate. Consimtamantul epres al ambilor soti este cerut
pentru actele de sc"imbare a destinatiei unui bun comun si pentru actele de
instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, sau de grevare cu drepturi reale a bunurilor
comune, mobile sau imobile, cu cateva eceptii, cum ar $i darurile obisnuite (art.
3)2 NCC). Un aspect practic interesant in materia comunitatii legale este cel
re$eritor la regimul ,uridic al bunurilor aportate la o societate comerciala (art. 3)/
si 3)9 NCC). Ast$el, sotul care dispune de bunul comun ca aport la o societate, sau
pentru dobandirea de parti sociale ori actiuni, trebuie sa obtina consimtamantul
scris al celuilalt sot sub sanctiunea anulabilitatii actului. Cand calitatea de asociat
este recunoscuta numai sotului care a aportat bunul comun, partile sociale sau
actiunile dobandite sunt bunuri comune3 cu toate acestea, cand calitatea de asociat
este recunoscuta si celuilalt sot, partile sociale ce revin $iecaruia dintre soti sunt
bunuri proprii.
Separatia de bunuri, regim matrimonial nou-introdus, presupune ca $iecare dintre
soti este proprietar eclusiv al bunurilor dobandite inainte de inc"eierea casatoriei,
precum si al celor dobandite in nume propriu dupa aceasta data (art. 32# NCC). (n
ca*ul in care sotii dobandesc bunuri impreuna, acestia devin coproprietari pe cote-
parti, iar nu in devalmasie, ca in ca*ul comunitatii legale. NCC impune
obligativitatea inventarierii bunurilor mobile proprii, indi$erent de modul lor de
dobandire, atat la inceputul regimului separatiei de bunuri cat si pe parcurs, de cate
ori este ca*ul. (n lipsa inventarului - care se intocmeste de catre notar - sotul
posesor al bunului mobil va $i pre*umat, in mod relativ, a $i proprietarul acestuia
(art. 32' NCC).
Cel de-al treilea regim matrimonial reglementat de Noul Cod civil este
comunitatea conventionala. 4e poate spune ca acest regim este o varianta a
comunitatii legale, prin care se permite sotilor sa deroge de la acesta cu privire la
anumite aspecte, limitativ preva*ute, prin conventie matrimoniala. %otrivit art.325
NCC sotii pot include in comunitate bunuri sau datorii proprii, ori pot scoate din
comunitate bunuri sau datorii comune, ori pot impune obligativitatea
consimtamantului epres al ambilor soti pentru anumite acte de administrare, care
altminteri ar putea $i inc"eiate pe ba*a pre*umtiei de mandat tacit reciproc, sau pot
include o clau*a de preciput ori prevedea modalitatile de lic"idare a comunitatii.