Sunteți pe pagina 1din 13

1.

CONSIDERAII PRELIMINARE ncheierea cstoriei, determin crearea unui raport juridic specific att ntre soi, ct

i ntre acetia i teri, n al crui coninut, vor fi cuprinse nu doar drepturi personal nepatrimoniale, ci i cele n legatur cu bunurile dobndite de ctre acetia, ori n legtur cu care se gsesc n raporturi cu terii. Pentru a surprinde acest fascicol de relaii, legat de raporturile patrimoniale dintre soi, se uziteaz noiunea de regim matrimonial, care desemneaz totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile dintre soi, cu privire la bunurile lor i pe cele care se stabilesc ntre soi i terele persoane privind bunurile soilor1. Caracteristicile conveniei matrimoniale, potrivit Codului civil de la 1865 erau(acestea au fost abrogate n perioada comunist, odat cu intrarea n vigoare a Codului familiei):
a. n lipsa oricrei precizri, se aplica regimul separaiei de bunuri, fiecare so pstrnd

dreptul exclusiv de administrare, folosin i dispoziie asupra bunurilor sale, cu obligaia nsa de a contribui la cheltuielile cstoriei;
b. se reglementa regimul dotal ca regim convenional ce putea fi adoptat de soi cu sau

fr modificari, prin convenie matrimonial, cu obligaia brbatului de a-i ntreine soia i cu obligaia acestuia de a contribui la sarcinile csniciei cu 1/3 din veniturile sale;
c. principiul imutabilitii regimului matrimonial (pe perioada cstoriei nu se putea

modifica regimul matrimonial;) d. inalienabilitatea dotei imobiliare;


e. posibilitatea unui regim matrimonial mixt (societatea de achiziie a soilor) o

comunitate restrns de bunuri ce se afla n coproprietatea soilor;


f. libertatea deplin n stabilirea regimului matrimonial cu dou limite: s nu conin

clauze opuse bunelor moravuri i /sau ordinii publice i drepturilor brbatului ....2
g. prin convenia matrimonial soii pot alege o locuin cu destinaie de locuin a

familiei (locuina comun sau a soului la care se afl copiii), caz n care notarul public,

I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 46 NOTA:Aceste dispozitii au fost abrogate de Decretul 32/1954, Codul familiei a intrat in vigoare la 1 feb 1954, data de la care regimul comunitatii de bunuri a devenit regimul legal unic, imutabil si obligatoriul. Codul familiei in vigoare din 1 feb 1954 a scos definitiv relatiile de familie de sub incidenta Codului civil, nepermitand incheierea conventiilor matrimoniale, interzicand expres, sub pedeapsa nulitatii orice intelegeri care ar modifica comunitatea de bunuri.
2

la autentificarea conveniei e obligat sa noteze n Cartea funciara, sarcina de locuin a familiei i s atrag atentia soilor c : - fr consimmntul celuilalt, niciunul nu poate dispune asupra locuinei familiei (chiar dac e proprietar) i nici nu poate ncheia acte prin care ar fi afectat folosina ei; - niciun so nu poate fr consimmntul celuilalt s deplaseze din locuin bunurile ce mobileaz i decoreaz casa i nu poate dispune de acestea fr acordul scris al celuilalt; - cnd unul din soi refuz fr motiv legitim s-i dea acordul, cellalt poate s sesizeze instana de tutel pt a obine autorizarea ncheierii actului (art 322);
h. regimul matrimonial se lichideaz la desfacerea cstoriei prin divor, la schimbarea

regimului matrimonial existent sau decesul unuia dintre soi; lichidarea se face prin act autentificat sau hotrre judectoreasc i va cuprinde cota-parte ce revine fiecruia pe baza contribuiilor sale, att la dobndirea bunurilor comune, ct i la ndeplinirea obligaiilor (a nu se confunda cu partajul, care e doar o etap a lichidarii). 2. TIPURI DE REGIMURI MATRIMONIALE Dup izvorul lor, distingem ntre regimul matrimonial legal i cel convenional, acesta din urm fiind creat, determinat, n urma incheierii unei convenii matrimoniale. Dup structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate total sau partial sau de separare . Dup cum se poate modifica n timpul cstoriei, distingem ntre regimul matrimonial imutabil i cel mutabil. 3. REGIMUL MATRIMONIAL N NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL. Pluralitatea regimurilor matrimoniale , confer posibilitatea viitorilor soi, ori celor deja cstorii, de a opta pentru unul dintre cele trei tipuri de regimuri matrimoniale: - regimul comunitii legale - regimul separaiei de bunuri - regimul comunitii convenionale Alegerea unui alt regim juridic dect cel al comunitii legale (care era singurul permis de lege pan la intrarea n vigoare a Noului Cod Civil), se face prin ncheierea unei convenii matrimoniale: practic prile trec de la regimul comunitii legale la regimul comunitii convenionale de bunuri sau stabilesc s aleag regimul separaiei de bunuri,
2

pstrnd totodat caracterul mutabil al acestui regim, ceea ce nseamn c, oricnd acetia doresc, au posibilitatea de a schimba regimul matrimonial ales. 4.CONVENIA MATRIMONIAL 4.1. Noiune. Reprezint actul prin care viitorii soi, sau cei deja cstorii, stabilesc regimul matrimonial aplicabil cstoriei lor, ct i alte dispoziii legate de viitoarele relaii patrimoniale ale acestora. - se poate observa opiunea legiuitorului pentru noiunea de ``convenie`` matrimonial i nu pentru cea de ``contract``, deoarece aceasta, va putea cuprinde pe lng convenia matrimonial propriu-zis i alte acte, ori prevederi, precum: recunoaterea unui copil, donaii fcute de alte persoane soilor sau unuia dintre ei, fiind ceea ce se mai numete n doctrin un ``act cadru``, un``tipar``. - prin crearea acestei posibiliti, soii, vor putea configura efectele patrimoniale dintre acetia, evidente, altele dect cele obligatorii ale cstoriei, care mai sunt denumite de doctrina drept ``regim primar``, n care sunt incluse chestiunile legate de: egalitate ntre soi, reglementarea autoritii printeti, devoluiunea succesoral, etc. 4.2. Caracterele juridice. - Reprezint un contract, ce se particularizeaz att prin cauza sa juridic specific affectation conugalis, ct i prin caracterul su complex, conferit de aptitudinea acestuia de a ngloba mai multe acte jurdice, fiecare dintre acestea pstrndu-i indentitatea i caraterele sale juridice. - Caracterul solemn rezult din modalitatea de ncheiere a acestui act, nscris autentificat de notarul public, cu consimmntul tuturor prilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procur autentic, special i avnd coninut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispozitii se sancioneaza cu nulitatea absolut a actului. - Caracterul sinalagmatic al acestui act, rezid n aceea c, soii se oblig reciproc s respecte regulile regimului matrimonial convenit, n timpul cstoriei lor. - Caracterul accesoriu al conveniei matrimoniale degaj din dependena juridic a acesteia faa de cstorie, ct vreme, efectele sale se vor produce n limitele temporale ale cstoriei, nefiind de conceput aplicarea unui regim matrimonial n afara

cstoriei 3, respectiv ncepnd cu data cstoriei (evident prile pot stabili, prin acord, i o alt dat, dar care s fie dup acest moment) i nceteaz prin desfacerea sa. 4.3. Condiiile de validitate ale conveniei matrimoniale. Preliminar, se impune precizarea c, fiind vorba de un contract, urmeaza a fi incidente regulile generale din materia dreptului comun al contractelor, dar, i acele dispoziii speciale incidente acestuia. A. Condiii de fond: Prile conveniei matrimoniale, sunt fie soi din aceeai cstorie, fie dou persoane de sex diferit care ndeplinesc condiiile de vrst i de capacitate pentru valabilitatea cstoriei pe care intenioneaz s o ncheie. Capacitatea este dominat de principiul habilitas ad nuptias, habilitas ad pactua nuptialia, ceea ce nseamna ca, orice persoan care se poate cstori n mod valabil are i capacitatea de a ncheia o convenie matrimonial4, de unde putem stabili c n materie, derogndu-se de la dreptul comun al contractelor unde intereseaza att capacitatea de folosin ct i cea de exerciiu, prezint o importan primordial vrsta matrimonial, respectiv cea de 18 ani, prin excepie fiind recunoscut posibilitatea permisiunii ncheierii cstoriei i de ctre minorul de 16 ani, ns doar pentru motive temeinice. n acest sens, art. 337 prevede c minorul care a mplinit vrsta matrimonial poate ncheia sau modifica o convenie matrimonial numai cu ncuviinarea ocrotitorului su legal i cu autorizarea instanei de . Iar, n lipsa ncuviinrii sau a autorizarii, convenia ncheiat de minor poate fi anulat n condiiile art. 46, care se aplica n mod corespunztor. Cu toate acestea, aciunea n anulare nu poate fi formulat daca a trecut un an de la ncheierea cstoriei. Consimmntul, trebuie exprimat n condiiile art. 1204 din Codul civil, respectiv s fie serios, liber i exprimat n cunotin de . Urmeaza aadar, a fi incidente i n cazul conveniei matrimoniale aceleai vicii de consimmnt ca i n dreptul comun. Obiectul conventiei matrimoniale Art. 332, cu denumirea marginal ``Obiectul conveniei matrimoniale`` prevede la alin. (1) ca, Prin convenia matrimonial nu se poate deroga, sub sanciunea nulitii absolute, de la dispoziiile legale privind regimul matrimonial ales dect n cazurile anume prevzute de lege. Text care, consacra interdicia derogrii de la dispoziiile legale privind
3 4

M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p. 374. Idem - pag. 235

regimul matrimonial ales, sub sanciunea nulittii, ceea ce nseamna c, dac prile au posibilitatea de a alege regimul matrimonial sub care se vor desfura raporturile patrimoniale, totui, acestea nu au posibilitatea de a configura aceste raporturi, altfel dect regimul ales permite. Se observ aadar dou categorii de limite ale dreptului soilor, sau viitorilor soi, n a dispune prin intermediul conveniei matrimoniale, respectiv: limite generale i limite speciale. Limitele generale se refer la interdiciile generale incidente n domeniul contractual, vorbind aadar de respectarea ordinii publice i a bunelor moravuri.5 n materie, dispozitii imperative ale legii sunt cele relativ la efectele patrimoniale generale ale cstoriei, grupate de doctrin sub denumirea de regim primar, ct i efectele nepatrimoniale ale cstoriei. n egal masur, libertatea de a dispune prin convenie matrimonial este deopotriv limitat de cadrul general determinat de cele dou regimuri matrimoniale, derogatorii de la cel de drept comun al comunitii legale, respectiv regimul comunitii convenionale i cel al separaiei de bunuri. Cu alte cuvinte, nu este permis prilor s adopte alte regimuri matrimoniale, ori s inoveze prin combinarea unor reglementri preluate din regimurile matrimoniale reglementate. Cauza Scopul pentru care viitorii soi, sau soii, incheie o convenie matrimonial este acela de a-i organiza raporturile patrimoniale care vor caracteriza viaa lor de familie, fiind prin urmare, n prezenta unei cauze speciale - affection conjugalis.
6

Particularitatea cauzei n

materie, rezid i n aceea c, dac nsi convenia matrimonial este socotit un accesoriu al relaiei de cstorie, atunci, se cere ca parile s fie animate i de intenia real de a se cstori, ori, dac aceast convenie este ncheiat n timpul cstoriei de a o continua. ncheierea unei convenii matrimoniale, neurmat de cstoria prilor, constituie o de ineficacitate a acesteia, de vreme ce, scopul ncheierii conventiei a fost acela de a organiza raporturile patrimoniale determinate de cstoria prilor, aa nct, disparitiia ulterioar a cauzei, lipsete convenia matrimonial valabil ncheiat de orice efect, rmnnd caduc. Dac ns, prile nu renun la cstorie ci, numai amn ncheierea acesteia, convenia rmne valabil neexistnd un termen care s afecteze validitatea acesteia.
5

Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363. 6 art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care `` Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri``.

Cu toate acestea, dac o convenie matrimonial caduc, conine i alte acte, ce nu se afl n interdependen juridic cu aceasta, ele vor rmne valabile (precum, o recunoatere de filiaie sau o donaie care nu este dispus propter nuptias ). 7 B. Condiii de form Ca o condiie ad validitatem , articolul art. 330 prevede c, sub sanciunea nulitii absolute, convenia matrimonial se incheie prin nscris autentificat de notarul public, cu consimmntul tuturor prilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procur autentic, special i avnd coninut predeterminat. Nendeplinirea condiiilor de form, atrage nulitatea absoluta a conveniei matrimoniale, dar n msura n care, aceasta contine i alte acte juridice, care sunt valabile i n lipsa formei autentice, urmeaz a se aplica dispoziiile relative la conversiunea actului nul, respectiv cele stipulate la art. 1.260 C.Civ., ce consacr regula dup care, un contract lovit de nulitate absolut va produce totui efectele actului juridic pentru care sunt ndeplinite condiiile de fond i de form prevzute de lege. Cu toate acestea, un caz de excepie, n care convenia matrimonial nu trebuie a fi ncheiata n form autentic este ntalnit n situaia simulaiei, cnd actul secret (convenia matrimonial) trebuie s ntruneasc numai condiiile de fond, pentru a produce efecte ntre prti i terii care au cunotin de aceasta. 4.4. Coninutul conveniei matrimoniale. Fiind un contract, urmeaz ca n coninutul acestuia s se regaseasc clauze, n principal relativ la regimul matrimonial ce va guverna raporturile patrimoniale dintre soi, ct i unele dispoziiuni concrete privitoare la acestea, n msura n care sunt permise de lege . ns, judicios s-a apreciat c, n realitate, convenia matrimonial este o form juridic care poate cuprinde diferite acte juridice cu regim deosebit, aceasta ntruct, nicio dispoziie legal nu se opune, nu interzice includerea lor n convenia matrimonial. 8 n acest sens, pot fi cuprinse ntr-o convenie matrimonial, acte precum, donaii fcute viitorilor soi sau recunoaterea unui copil.9 Concluzia este deosebit de important, ct vreme, dei cuprins ntr-un acelai act, totui nu se stabilete o interdependen juridic ntre acestea, cu alte cuvinte, ineficacitatea
7

. Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in

Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363. 8 M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 97 9 P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238

conveniei matrimoniale nu va atrage ipso facto i ineficitatea actului pe care-l ncadreaza, cum aceasta regul, nici n sens invers, nu se va aplica. 5. CLAUZA DE PRECIPUT Pe langa aceste dispozitii ce pot fi inserate intr-o conventie matrimoniala, se prevede in mod expres de art. 333 ca, prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei. Desi, textul de lege este redactat intr-o formula concisa si clara, totusi, intrebarea care se naste, este aceea daca, sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot conveni asupra unei clauze de preciput, cata vreme acestia nu trebuie sa incheie o conventie matrimoniala pentru acest regim matrimonial, legal, ce devine incident tuturor celor care, nu au derogat de la aceasta, cu alte cuvinte nu au incheiat o conventie matrimoniala. Preliminar, apreciem ca trebuie sa stabilim daca, este de conceput o clauza de preciput, in lipsa unei conventii matrimoniale propriu-zise, respectiv, in lipsa unei dispozitii comune ale sotilor, privitoare la regimul matrimonial incident . In ce ne priveste, raspunsul poate fi afirmativ, cata vreme legiuitorul nu instituie obligativitatea ca, partile in conventia matrimoniala sa faca dispozitii relative la regimul matrimonial, atunci, nimic nu se opune, ca partile sa incheie o conventie matrimoniala, de pilda in care sa includa numai o clauza de preciput, care, nu modifica regimul matrimonial. Prin urmare, tinand seama de considerentele preliminare exprimate, opinam in continuare, contrar celor sustinute de o parte a doctrinei, ca, si sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot prevedea o clauza de preciput. De altfel, din chiar continutul normei legale (art. 333 C.Civ.) rezulta ca, obiect material derivat al clauzei de preciput il poate constitui orice bun/bunuri ``comune`` ori ``in devalmasie`` aceasta din urma forma de coproprietate fiind, specifica (dar nu exclusiva) regimului matrimonial legal, asa incat, in lipsa unei distinctii facute de lege, apreciem ca nici noi nu putem restrange sfera de incidenta ( Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus ). Cat priveste cauzele de ineficacitate, alineatul ... al aceluiasi articol 333, prevede ca, aceasta devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni.
7

Natura juridica a clauzei de preciput. Aceasta reprezinta o liberalitate, dar, mai departe, ne propunem a sti daca este un veritabil legat, ori, o donatie. In acest sens, pornind de la dispozitia legal curpinsa de art. 333. In alineatul in care se arata ca, aceasta, nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2), respectiv, reductiunii legatelor, cat si tinand cont, ca efectul se va produce in favoarea ``sotului supravietuitor`` desi, mortis causa fata de dispunator, apreciem ca natura juridica a acestei liberalitati este cea de legat. Fiind integrat intr-o conventie matrimoniala, acesta va imbraca tot forma autentica, iar in situatia in care, din varii motive, inscrisul constatator nu va fi valid ca si inscris autentic, ori din imprudenta, partile omit a incheia in aceasta forma actul, apreciem ca, acesta in puterea teoriei conversiunii, va putea fi validat ca si un testament, cu conditia de a fi intrunite elementele de validitate, fond, forma, ale acestui din urma act. 6. FORMALITILE DE PUBLICITATE 6.1 Publicitatea conventiei matrimoniale. Obligativitatea indeplinirii formalitatilor de publicitate specifica, are ca si drept cauza, protectia tertilor care vor intra in raporturi juridice patrimoniale cu partile conventiei. Tocmai de aceea, se prevedea ca fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale . (art. 313 alin. 2 C.Civ.). Iar sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate, va consta in aceea ca, acestia (sotii) vor fi considerati, in raport cu tertii de buna-credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. In materie, tert de bunacredinta, va fi acela care nu avea cunostinta de existenta conventiei-matrimoniale. Ca modalitate tehnico-juridica de indeplinire a formalitatii de publicitate, a fost instituit, registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, in care urmeaza a fi inscrise toate conventiile matrimoniale, ori modificarile operate la acestea. In acest scop, art. 334 C.Civ., insitituie obligativitatea in sarcina notarului public ce instrumenteaza un astfel de act, ca, dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei (de la ofiterul de stare civila), acesta sa expedieze, din oficiu , un exemplar al conventiei catre: serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei , pentru a se face mentiunea pe actul de casatorie;
8

registrul national notarial al regimurilor matrimoniale ; celelalte registre de publicitate - tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege (in toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale neputand fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale); Deasemenea, oricare dintre soti are posibilitatea de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate; Pentru a se asigura efectivitatea publicitatii conventiei matrimoniale, se prevede in terminis ca orice persoana poate cerceta registrul national notarial al regimurilor matrimoniale si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate, fara a fi obligata sa justifice vreun interes (art. 334 alin. 5 C.Civ.). 6.2 Sanctiunea inopozabilitatii. Indeplinirea procedurilor de publicitate, are un caracter imperativ, fiind o masura de protectie a tertilor, care trebuiesc informati in legatura cu regimul juridic al bunurilor ce apartin sotilor, ori numai unuia dintre acestia. Sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate, este inopozabilitatea actului fata de terti de buna-credinta, carora, potrivit art. 335 alin. (1) C.Civ., nu le poate fi opusa, conventia matrimoniala, cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, daca evident, nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art. 334. In materie, prin tert de buna-credinta, vom intelege acea persoana straina de contract, nesupus formelor de publicitate, care nu a cunoscut sub nicio forma, existenta acestuia. Un caz special de inopozabilitate il reprezinta cel prevazut la acelasi articol, insa la alin.(2) unde se prevede ca de asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatorie. Text care, trebuie interpretat in sensul ca, actele incheiate de oricare dintre soti, cu terti, anterior incheierii casatoriei, raman valabile, chiar daca, drepturile ce au fost atunci tranzactionate, formeaza obiectul unei conventii matrimoniale, inca, neintrata in vigoare, la data dobandirii ori constituirii de drepturi in favoarea tertilor. Asa incat, conventia matrimoniala nu va putea fi opusa tertilor, intrucat, nu este de conceput ca aplicarea conventiei matrimoniale sa se aplice si anterior casatoriei. Acest text, da expresie caracterului neretroactiv al conditiei casatoriei, sub care este incheiata o conventie matrimoniala anterior

casatoriei, in conditiile in care, in mod obisnuit, orice conditie produce efecte retroactive, care suie pana la data facerii actului (art. 1015 C.Civ.). 7. SIMULAIA CONVENIEI MATRIMONIALE Potrivit art. 331 C.Civ. actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de bunacredinta. Prin adoptarea acestui text de lege, indirect, legiuitorul a recunoscut validitatea operatiunii simulatiei in materie, cu amendamentul actul secret (conventia matrimoniala reala) produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta. Cat priveste forma pe care trebuie sa o imbrace actul secret, deci, conventia matrimonial reala, urmeaza a fi incidente dispozitiile din materia simulatiei, respectiv art. 1.289 alin. (2), care prevede ca, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru incheierea sa valabila. A contrario, actul secret, care intruneste conditiile de fond, va produce efecte intre parti, chiar daca, nu intruneste conditiile de forma . Aplicand aceasta regula la speta, unde, nu sunt stipulate derogari, urmeaza a conchide ca, o conventie matrimoniala secreta, nu trebuie sa imbrace forma autentica pentru a produce efecte intre soti, cat si fata de terti ce au cunostinta de aceasta. 8. MODIFICAREA CONVENIEI MATRIMONIALE Mutabilitatea, ca si caracteristica esentiala a regimlui matrimonial, creaza posibilitatea pentru parti, ca in principiu neingradit, sa poata modifica o conventie matrimoniala. Sub acest aspect, se face deosebirea intre conventiile matrimoniale incheiate anterior casatoriei si cele, adoptate in timpul acesteia, in sensul celor ce urmeaza: Modificarea conventiei matrimoniale incheiata anterior casatoriei, cata vreme aceasta nu a intrat in vigoare, respectiv casatoria inca nu se va fi incheiat, aceasta poate fi modificata oricand, evident cu respectarea conditiilor cerute pentru incheierea ei, dand astfel eficienta principiului simetriei formelor. Modificarea conventiei matrimoniale, dupa casatorie, se face cu respectarea interdictiei impusa de art. 369, care la alin. (1) prevede ca, dupa cel putin un an de la incheierea
10

casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, aceasta evident, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale. Pe drept cuvant s-a exprimat opinia ix ca, sotii sunt liberi a incheia un act modificator al conventiei matrimoniale, cu conditia ca prin acesta sa se amane producerea efectelor actului, pana la data implinirii termenului de un an, instituit de art. 369 alin. 1 C.Civ. 9. ACTELE FRAUDULOASE Potrivit art. 369 alin. (3) C.civ., creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale . Desi, actiunea pauliana beneficiaza de o reglementare legala in Noul Cod Civil, respectiv art. 1.562 - 1.565, totusi, legiuitorul a considerat ca se impunea instituirea unui caz special in care sa se aplice actiuena pauliana, recunoscuta fara deosebire atat in folosul creditorilor personali cat si ai celor comuni ai sotilor. Sanctiunea, este inopozabilitatea actului modificator fata creditorii prejudiciati, ceea ce face ca, in continuare, fata de acestia sa isi produca efectele vechiul regim, pe care l-au cunoscut si avut in vedere in momentul contractarii. Cu toate ca se instituie termenul de un an, in care poate fi introdusa actiunea, termen de prescriptie, totusi, se prevede in terminis , la alin. 4 al aceluiasi art. 369, dreptul creditorilor de a invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda intereselor lor. Dispozitiile privind publicitatea si respectiv inopozabilitatea conventiei matrimoniale sunt aplicabile. 10. NCHEIEREA CONVENIEI MATRIMONIALE DE CTRE MINOR

Minorul care a implinit varsta de 16 ani si pentru motive temeinice, avand avizul medical si acordul ocrotitorului legal, se poate casatori, poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal s i cu autorizarea instantei de tutela ; in lipsa incuviintarii sau a autorizarii, conventia incheiata de minor poate

11

fi anulata in conditiile prevazute de lege; actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei. 11. NULITATEA CONVENIEI MATRIMONIALE Se prevede, ca in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de bunacredinta (art. 338 C.Civ), de unde, se poate stabili caracterul neretroactiv pro parte al nulitatii in materie, evident, fata de dobanditorii de buna credinta, care, in lipsa prevederii exprese, in puterea principiului rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis , erau expusi riscului de a le fi desfiintat titlul.

12

Bibliografie: i .I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 46. ii M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p.

374. iii M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 235. iv art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care `` Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri``. v Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363. vi M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 97. vii P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238. viii M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 363. ix - Mihaela Crac iunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, op.cit., p. 373.

13