Sunteți pe pagina 1din 2

DIFERENȚA DINTRE LEGATUL CONJUNCTIV ȘI TESTAMENTUL CONJUNCTIV

1.Principala diferență dintre legatul conjunctiv și testamentul conjunctiv este faptul că legatul
conjunctiv este legal și își produce efectele juridice, conform art.1065 el este prezumat a fi
conjunctiv atunci când testatorul a lăsat, prin același testament, un bun determinat individual sau
generic mai multor legatari cu titlu particular, fără a preciza partea fiecăruia. Iar testamentul
conjunctiv, el este lovit de nulitate absolute , deoarece el aduce atingere caracterului unilateral,
personal si esentialmente revocabil al legatelor, conform art.1036 care stipulează expres
sancțiunea ,, Sub sancţiunea nulităţii absolute a testamentului, două sau mai multe persoane nu
pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.”

Art. 1.065. - 
(1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci când testatorul a lăsat, prin
același testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular,
fără a preciza partea fiecăruia.

(2) În cazul legatului conjunctiv, dacă unul dintre legatari nu vrea sau nu poate să primească
legatul, partea lui va profita celorlalți legatari.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică și atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un
dezmembrământ al dreptului de proprietate.
Legat conjunctiv, este acela prin care două sau mai multe persoane (numite colegatari) sunt
chemate la moştenirea aceluiaşi bun, în întregimea sa. Acesta poate fi determinat individual sau
numai generic si fiecare dintre colegatari are vocaţie (un drept eventual) asupra intregului bun.
De exemplu, testatorul lasă o casa sau suma de bani depusă la CEC legatarilor X şi Y, dar fară sa
indice concret partea fiecăruia.
Dacă toţi colegatarii pot şi vor să primească legatul conjunctiv, împărţirea acestuia se va face
între ei în părţi egale, chemarea "la întreg" a fiecăruia fiind astfel comprimată numai la o parte a
bunului, datorită chemărilor (vocaţiilor) identice ale celorlalţi. Dacă unul sau mai mulţi
colegatari nu pot sau nu vor să primească legatul, ceilalţi beneficiază de acrescământ.
Intrucât dreptul de acrescământ nu operează de la persoană la persoană (ca în cazul substituţiei
vulgare), ci de la porţiune la porţiune (portio portioni accrescit), creşterea profită şi
moştenitorilor colegatarului decedat. Asadar, de exemplu, moştenitorii colegatarului decedat
după deschiderea moştenirii vor profita de acrescământul datorat renunţării ulterioare a unui alt
colegatar.

Testamentul conjunctiv Art. 1036

Testamentul reciproc

Sub sancţiunea nulităţii absolute a testamentului, două sau mai multe persoane nu pot dispune,
prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.
Testamentul conjunctiv este interzis de lege si sanctionat cu nulitatea absolută, deoarece prin el
se aduce atingere caracterului unilateral, personal si esentialmente revocabil al legatelor. De
exemplu, in ipoteza legalitatii unui testament conjunctiv, un testator nu si-ar putea revoca
dispozitiile de ultima vointa fara consimtamantul celuilalt. Un asemenea testament ar avea
practic, caracter contractual si ar fi irevocabil prin vointa unilateral.
În practică, problema se pune în față notarului public, când soții solicită să facă un testament
unul în favoarea celuilalt prin același act, pentru ca niciunul sa nu îl poata revoca fără
consimțământul celuilalt. În materie de testament nu se pot lua măsuri de siguranță, întrucât
acestea ar contraveni atat libertatii testatorului de a reveni asupra manifestarii sale de vointa
pentru cauza de moarte, cat si caracterului unilateral si personal al testamentului. Dispozitiile
testamentare sunt prin esenta revocabile pana in ultima clipa a vietii, iar daa testamentul este
conjunctiv, chiar daca nu este revocat de niciunul dintre testatori, intervine sanctiunea prevazuta
de lege.
Testamentul nu va fi conjunctiv dacă două sau mai multe persoane testează pe aceeaşi coală de
hârtie, dacă actele de dispoziţie sunt distincte, valabile în sine şi semnate separat, exprimand
fiecare vointa unei singure persoane.
Dacă testamentele sunt separate vor fi valabile chiar dacă conţin dispoziţii reciproce şi
interdependente, inclusiv clauza că revocarea unui testament atrage revocarea celuilalt. In acest
caz dispozitiile dintr-un testament constituie motivul determinant ("causa remota") al intentiei
liberale (animus donandi) al celuilalt testator (causa proxima). Reciprocitatea dispozitiilor nu
impiedica revocarea lor unilaterala, testamentele fiind separate. Este valabil si testamentul unuia
dintre soti, chiar daca l-a semnat celalalt.

S-ar putea să vă placă și