Sunteți pe pagina 1din 17

1

Cuprins

Capitolul I. Considerații generale


1.1Definirea conceptului de lege contravențională ca instituție a dreptului
administrativ ……………………………………………………………………3
Capitolul II. Constatarea contravențiilor
2.1 Subiectele de drept competente să constate contravenția ...................................4

2.2 Modalitatea concretă, juridică, prin care se constată


contravenția.......................5

2.3 Dispoziții privind identificarea


contravenientului................................................6

2.4 Dispoziții privind întocmirea procesului-


verbal...................................................7

Capitolul III. Aplicarea sancțiunilor contravenționale


3.1Dispoziții privind organul competent să aplice sancțiunea..................................8

3.2 Dispoziții privind modul de aplicare a sancțiunii................................................9

3.3 Dispoziții cu privire la pagubele pricinuite prin comiterea


contravenției...........10

3.4 Dispoziții privind regimul procedural al


confiscării...........................................11

3.5 Achitarea
amenzii...............................................................................................12

Capitolul IV. Căile de atac

2
4.1 Căile de atac împotriva actelor de constatare a contravențiilor și de aplicarea
sancțiunilor ..............................................................................................................1
3
Capitolul V. Executarea sacțiunilor
5.1 Executarea sacțiunilor
contravenționale.............................................................14
Capitolul VI.
Bibliografie..............................................................................................................16

I. Considerații generale privind procedura contravențională

1.1 Definirea conceptului de lege contravențională ca instituție a dreptului


administrativ
Conform art. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
actualizată prin Legea 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării
amenzilor contraventionale (publicata M.Of. 647 din 25-iul-2018)privind regimul
juridic al contravențiilor ,,Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu
sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie,
stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după
caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al
sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti.” (1)
Faptul că unele aspecte ale ei, cum ar fi cele procedurale, se completeză cu
normele Codului penal și de procedură penală, nu înseamnă că instituția
contravenției încetează să mai fie o instituție a dreptului administrativ.
,,Prețul” plătit de o persoană în cazul încălcării normelor juridice este sancțiunea.
Spre deosebire de sancțiunile civile caracterizate prin stabilitate, sancțiunile
contravenționale se află într-o permanentă evoluție, dinamică, transformare, ceea
ce ar face dificilă codificarea lor.

În doctrină au fost identificate o serie de principii aplicabile în materie


precum principiul legalității, principiul compatibilității acestora cu concepția

3
moral-juridică a societății, principiul individualizării sancțiunii, principiul
personalității și cel al unității aplicării sancțiunilor contravenționale.2
1

Fazele procedurii contravenționale potrivit O.G. nr. 2/2001


Intervenția acestei formei de răspundere specifice dreptului administrativ
presupune parcurgerea mai multor etape, de la constatarea săvârșirii faptei, până
la executarea sancțiunii dispuse de organul competent.
II. Constatarea contravențiilor
Prima etapă care, practic, declanșează procesul de intervenție a răspunderii
contravenționale,este constatarea contravenției.
Sediul materiei este reprezentat de capitolul II din O.G. nr.2/2001, unde
regăsim mai multe categorii de dispoziții:
2.1Subiectele de drept competente să constate contravenția, ca determinare și
competență.
Potrivit art.15 alin. (1), contravenția se constată de persoane anume prevăzute
de lege, denumite generic ,,agenți constatatori”. Calitatea de agent
constatator este recunoscută următoarelor subiecte de drept:
- primarul;
- personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, special abilitat;
- persoanele împuternicite în cest scop de miniștri și de alți conducători ai
autorităților administrației publice centrale, de prefecți, de președinți ai
consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București,
precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale.23

1
OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată prin Legea 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării
amenzilor contraventionale (publicata M.Of. 647 din 25-iul-2018)
2 Anton Trăilescu, Drept administrativ, Ediția a II-a, Editura All Beck, București, 2005, pag. 369
23
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1336/Ordonanta_2_2001,_Actualizata_2019,_privind_regimul_juridic_al
_contraventiilor/page/3#nextPage

4
*Derogări de la prevederile art. 15 au fost acordate prin: - art. 55^1 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013, cu modificările ulterioare; -
art. 133 alin. (2) din Legea nr. 24/2017.
Cât privește competența agenților constatatori, legea conține prevederi în ceea
ce îi privește pe ofițerii și subofițerii de poliție, care constată contravenții
privind: apărarea ordinii publice, circulația pe drumurile publice, regulile
generale de comerț, vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și
nealimentare, a țigărilor și a băuturilor alcoolice, alte domenii de activitate
stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
2.2A doua categorie de dispoziții o reprezintă cele care privesc modalitatea
concretă, juridică, prin care se constată contravenția.
Spre deosebire de alte forme de răspundere juridică, spre exemplu răspunderea
penală în cazul răspunderii contravenționale, actul prin care se constată
existența acestui tip de răspundere nu este hotărârea judecătorească, ci
procesul-verbal de sancționare contravențională 1. Procesul-verbal de
constatare și sancționare a contravenției este un înscris oficial, el fiind întocmit
de un agent public, în calitate de reprezentant al statului. El este un înscris
autentic, deoarece produce efecte juridice fără a mai fi necesară o altă
formalitate de aprobare sau confirmare 4.
Aceasta se încheie de către agenții constatatori și trebuie să conțină două categorii
de mențiuni:
- mențiuni cu caracter obligatoriu, a căror inexistență duce, conform art.17
din O.G. nr.2/2001 la nulitate absolută a procesului-verbal contravențional
(numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele și prenumele 3

contravenientului, iar în cazul persoanelor juridice denumirea și sediul acesteia,


fapta săvârșită; data; semnătura agentului constatator);
- alte mențiuni, a căror absență nu mai este sancționată cu nulitatea
procesului-verbal.

34
O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată prin Legea 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării
amenzilor contraventionale (publicata M.Of. 647 din 25-iul-2018)

5
Legea actuală mai adaugă o cauză care poate atrage nulitatea provesului-verbal
contravențional. Este vorba despre obligația instituită în carcina agentului
constatator ca, în momentul încheierii procesului-verbal, să atragă atenția
contravenientului cu privire la dreptul pe care aceasta îl are de a face obiecțiuni.
Aceste obecțiuni urmează a fi consemnate distinct în procesul-verbal, în rubrica
intitulată ,,alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității.

2.3Dispoziții privind identificarea contravenientului


Art. 18 prevede obligația contravenientului de a se legitima, prezentând actul de
identitate iar pentru determinarea locului de muncă, urmează să prezinte alte acte
pe care le are asupra sa și care contribuie la stabilirea acestuia.
Există situații în care agentul constatator întâmpină greutăți în identificarea
contravenientului, ceea ce atrage posibilitatea de a apela la polițiști, jandarmi
sau polițiști locali care sunt obligați să-i acorde sprijinul necesar.5
2.4Dispoziții privind întocmirea procesului-verbal
Le regăsim în art.19 alin. (1) care dispune regula semnării, pe fiecare pagină,
de către cel care îl încheie și de către contravenient.
Aceasta reprezintă situația ,,tipică” în care contravenientul este prezent și acceptă
să semneze procesul-verbal de contravenție.
Legiuitorul a avut în vedere și alte situații, pe care le-am putea califica ,,atipice și
care pot consta în:
- încheierea procesului-verbal în absența făptuitorului sau când acesta refuză
să semneze ceea ce atrage necesitatea efectuării unei ,, mențiuni” pe actul
respectiv care trebuie adeverită de un martor;
- în acest caz, la mențiunile procesului-verbal se mai adaugă cele care privesc
numele, prenumele și domiciliul martorului, actul său de identitate (număr,
data emiterii și organul care l-a emis), precum și semnătura martorului.
Se prevede că nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

6
În sfârșit, în situația în care nu există nici un martor, procesul-verbal va putea fi
încheiat, însă agentul constatator are obligația să menționeze în el împrejurările
în care s-a încheiat.
În situația în care o persoană săvârșește mai multe contravenții constatate în
același timp, de același agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.
În cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal trebuie să cuprindă
și numele, prenumele și domiciliul părinților sau ale altor reprezențanți ori
ocrotitori legali ai acestora. Atunci când contravenientul este persoană juridică,
în procesul-verbal trebuie să se facă mențiuni cu privire la denumirea, sediul,
numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal al acesteia,
precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
Procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă un act administrativ cu
un caracter special, un act administrativ contravențional.4
III. Aplicarea sancțiunii contravenționale
Conform art.5 putem identifica două categorii de sancțiuni, principale și
complementare.
Conform alin.(2) Sancțiunile contravenționale principale sunt:
a) avertismentul;

b) amenda contravențională;

c) prestarea unei activități în folosul comunității.


Art.5 ne oferă o listă a sancțiunilor contravenționale complementare care sunt
enumerate în alin. (3):
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții;

b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de


exercitare a unei activități;
c) închiderea unității;

46
Prof. univ. dr. Verginia Vedinaș, Drept administrativ, Ediția a X-a, Editura Universul Juridic, București, 2017, pag.555

7
d) blocarea contului bancar;

e) suspendarea activității agentului economic;

f) retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități
de comerț exterior, temporar sau definitiv;
g) desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială.
Prin aplicarea sancțiunii se urmărește restabilirea ordinii de drept și
repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea unei valori sociale sau unor valori
sociale ocrotite de norma juridică.5

Sediul materiei este capitolul III din O. G. Nr.2/2001, în care regăsim


următoarele categorii de dispoziții:
3.1Dispoziții privind organul competent să aplice sancțiunea
Interpretarea art.21 îngăduie concluzia că, în această materie legea-cadru
consacră o regulă și o excepție.
Regula este reprezentată de aceea că agentul care constată faptul este și cel
care aplică sancțiunea.
Această regulă este prevăzută în majoritatea actelor normative în materie
contravențională, care fie o menționează în mod expres fie fac trimitere la
dreptul comun în materie.
Excepția poate fi consacrată prin actele normative contravenționale și ea
constă în recunoașterea posibilității ca alte organe decât agentul constatator
să aplice sacțiunea.
Ceea ce se impune a fi subliniat este faptul că ,, numai printr-o prevedere
expresă inserată în actele normative de stabilire și sancționare a
contravențiilor un alt organ decât cel care constată are competența să aplice
sacțiuni contravenționale”.
În situația în care cel care aplică sancțiunea decât agentul constatator,
procesul-verbal se trimite de îndată organului sau persoanei competente, iar
sancțiunea se aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal”(art.21 alin.(2)
teză finală).

8
3.2 Dispoziții privind modul de aplicare a sancțiunii
Legea dispune, prin art. 21 alin. (3), că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de
actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei
săvârșite, să țină seama de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de modul și
mijloacele de înfăptuire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă
precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date
înscrise în procesul-verbal.
Constatăm că legea instituie principiul individualizării sancțiunii
contravenționale, în funcție de niște criterii pe care le instituie și care pot
determina, în mod logic atenuarea sau agrevarea unei sancțiuni. În cazul în care
este încălcat principiul proporționalității, instanța este competentă să adapteze
sancțiuni la criteriile prevăzute de lege, urmare a contestării procesului-verbal de
către contravenient. Este evident că trebuie respectat principiul non reformatio in
pejus, astfel încât nu se poate da în cale de atac o sancțiune mai gravă decât cea
contestată, sancțiunea care se aplică de instanță fiind astfel în favoarea petentului1.
3.3 Dispoziții cu privire la eventuale pagube pricinuite prin comiterea
contravenției
Art.23 prevede posibilitatea în care, prin săvârșirea contravenției, să se fi produs
pagube unui terț. În această situație, dacă există tarif de evaluare a pagubei, agentul
constatator, în situația în care are și competența de a aplica sancțiunea, va stabili și
despăgubirea, pe baza tarifului existent și va face în procesul verbal mențiunea
despre despăgubirea dispusă. În situația în care nu există tarif de evaluare, partea
vătămată are posibilitatea de a-și putea valorifica pretențiile în conformitate cu
legea civilă.
3.4 Dispoziții privind regimul procedural al confiscării în materie
contravențională
Dacă agentul constatator este competent să aplice sancțiunea el va putea dispune și
confiscarea. Dacă nu are o asemenea competență se înțelege că sancțiunea
complementară a confiscării va fi dispusă de organul care este îndrituit să aplice și
sancțiunea principală.

9
În ambele cazuri, agentul constatator îi revine misiunea de a descrie în procesul-
verbal lucrurile supuse confiscării și de a lua, în privința lor, măsurile de
conservare sau de valorificare prevăzute de dispozițiile legale.
De asemenea, în cazul în care se constată că bunurile confiscate aparțin altei
persoane decât contravenientului, în procesul-verbal urmează a se menționa
numele, prenumele și domiciliul când este vorba despre o persoană fizică, sau
denumirea și sediul, când este vorba despre o persoană juridică(art.24 alin.3)
În procesul-verbal vor fi inserate mențiunile cu privire la aceste măsuri
Ipoteza în care fapta săvârșită reprezintă infracțiune
Pot exista situații în care agentul constatator apreciază că fapta este săvârșită în
asemenea condiții, încât ea reprezintă infracțiune, nu contravenție sau situații în
care instanța sau procurorul stabilesc fapta care inițial a fost urmărită ca
infracțiune fiind de fapt contravenție.
Art.30 consacră calea procedurală prin care agentul constatator conform alin
(1) ,,...apreciaza că fapta a fost savârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii
penale, constituie infracțiune” el trebuie să sesizeze organul de urmărire penală
competent.
(2) În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-a stabilit de
către procuror sau de către instanță că ea ar putea constitui contravenție, actul
de sesizare sau de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe
rezoluția, ordonanța sau, dupa caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de
îndată organului în drept să constate contravenția, pentru a lua măsurile ce se
impun conform legii.
(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea sancțiunii în cazul prevăzut la alin. (2)
curge de la data sesizarii organului în drept să aplice sancțiunea.
Sistemul ablațiunii
Legea cadru recunoaște conform art.28 alin. contravenientul posibilitatea de a
achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-
verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii
prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor
această posibilitate trebuie menţionată în mod expres. Termenele statornicite pe ore
10
încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare, iar termenul care se sfârşeşte
într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până
la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
3.5 Achitarea amenzii
Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate, prin mijloace de plată
online, în conturile dedicate, la instituţiile de credit autorizate cu care există
încheiate convenţii sau la unităţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite
bugetelor locale se achită, prin mijloace de plată online, prin instituţii de credit
autorizate cu care există încheiate convenţii sau la casieriile autorităţilor
administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate să administreze
veniturile bugetelor locale indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea
funcţionează, de cetăţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de
locul săvârşirii contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a
frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţă se predă de către
contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştă sau electronic, prin e-
mail, organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).
Alin. (3) Plata amenzilor contravenţionale achitate prin intermediul sistemelor
electronice de plată prevăzute de lege se dovedeşte prin prezentarea extrasului de
cont al plătitorului sau a dovezii de plată emise de către sistemele de plăţi, aceasta
specificând data şi ora efectuării plăţii; în aceste situaţii se elimină obligativitatea
pentru plătitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată
emisă de sistemul de plăţi către agentul constatator sau organul din care acesta face
parte.

Calculul termenului se face conform art.181 din noul Cod de procedură civilă
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după
cum urmează:
1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei
următoare;
2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să
curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;
3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua
corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună

11
nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se
împlineşte în ultima zi a acestei luni.
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se
prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.7

Prin articolul 182 se reglementează împlinirea termenului, astfel: 1se socoteşte pe


zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se
poate îndeplini actul de procedură.8
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-
un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în
mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.9

Comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a


sancțiunii

Obligația comunicării procesului-verbal revine organului care a aplicat sancțiunea,


în termen de cel mult 2 luni de la data aplicării acesteia. În cazul în care
contravenientul fie nu este prezent, fie refuză să semneze, comunicarea se face de
către agentul constatator în același termen de 2 luni de la data încheierii.

Comunicarea se realizează către trei categorii de subiect de drept:


- Contravenientului;
- Părții vătămate;
- Persoanei fizice sau juridice, în cazul în care bunurile aparțin altei persoane
fizice sau juridice decât contravenientului.

Art.25 alin.3 a fost modificat de Punctul 7, Articolul 20, Capitolul V din LEGEA
nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 25 iulie
2018  și ne spune că  ,,procesul-verbal de constatare a contravenției este titlu de
creanță și înștiințare de plată.”10

IV. Căile de atac

12
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii
se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării
acestuia.

Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel
căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce
priveşte măsura confiscării.

Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se


depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o
primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.
6

Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei


circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune


citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a
organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în
plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea
temeinică a cauzei.

În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie,


judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de
constatare a contravenţiei.

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost


introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate,
dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege,
necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi
hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii
confiscării.

6
10 LEGEA nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 25 iulie 2018
11 https://cj.politiaromana.ro/ro/utile/contestatii/cai-de-atac-impotriva-procesului-verbal-de-contraventie

13
Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu
recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a
tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi
susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii. Plângerile
împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se
soluţionează cu precădere.

Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei,


recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat
plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de
timbru.11

Capitolul V. Executarea sancțiunilor

Executarea sancţiunilor contravenţionale


Art. 39
(1) Punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale se face astfel:
a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se
exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei în
termenul prevăzut de lege;
b) de către instanţa judecătorească, în celelalte cazuri.

(2) În vederea executării amenzii, organele prevăzute la alin. (1) vor comunica din
oficiu procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii,
neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării
acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin
care s-a soluţionat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a
devenit irevocabilă, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de
specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială
domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal
contravenientul persoană juridică;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de
specialitate ale unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia

14
Naţională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul
fiscal contravenientul persoană juridică.
(3) Executarea se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind
executarea silită a creanţelor fiscale.
(4) Împotriva actelor de executare se poate face contestaţie la executare, în
condiţiile legii. 12

Art. 39
(1) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de
la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, acesta
va sesiza instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea
înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii,
ţinându-se seama, după caz, şi de partea din amendă care a fost achitată.
(2) În cazul în care contravenientul, citat de instanţă, nu a achitat amenda în
termenul prevăzut la alin. (1), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu
sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii pe o durată maximă de 50
de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.
(3) Hotărârea prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul
comunităţii este supusă recursului.
(4) Urmărirea punerii în executare a sentinţelor se realizează de către serviciul de
executări civile de pe lângă judecătoria în a cărei rază s-a săvârşit contravenţia, în
colaborare cu serviciile specializate din primării.713

7
- 12 Legea nr. 182/2006 pentru modificarea şi completarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, Monitorul Oficial
nr. 443/2006;
13 O.U.G. nr. 16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale, Monitorul Oficial nr. 145/2002.

15
BIBLIOGRAFIE

I. CURSURI UNIVERSITARE

Anton Trăilescu, Drept administrativ, Ediția a II-a, Editura All Beck, București, 2005, pag. 369

Prof. univ. dr. Verginia Vedinaș, Drept administrativ, Ediția a X-a, Editura Universul Juridic,
București, 2017, pag.555

II. ACTE NORMATIVE

Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 22 aprilie
2002.

Legea nr. 182/2006 pentru modificarea şi completarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, Monitorul Oficial nr. 443/2006;

Legea nr. 203 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 25 iulie 2018

O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată prin Legea 203/2018
privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contraventionale (publicata M.Of. 647 din
25-iul-2018)

O.U.G. nr. 16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale, Monitorul Oficial nr. 145/2002.

III. SURSE INTERNET

http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1336/Ordonanta_2_2001,_Actualizata_2019,_privind_reg
imul_juridic_al_contraventiilor/page/3#nextPage

https://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-182

https://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-181

16
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29779

https://legeaz.net/og-ordonanta-2-2001-regim-juridic-contranvetii/art-28-aplicarea-sanctiunilor-
contraventionale

https://cj.politiaromana.ro/ro/utile/contestatii/cai-de-atac-impotriva-procesului-verbal-de-
contraventie

17

S-ar putea să vă placă și