Avort Spontan-Licenta

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG
DOMENIUL:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU
AVORT SPONTAN
COORDONATOR:
PROF. CALOTA CAMELIA
ABSOLVENT:
AVRAM GEORGIANA
SESIUNEA AUGUST 2021

MOTTO:
" Ce vrednic de dispreţ ar fi omul dacă nu s-ar putea ridica deasupra a tot ceea
ce este omenesc. Oare săvârşim noi ceva mareţ atât timp cât luptam cu propriile
noastre sentimente? Chiar dacă izbutim să ne situăm deasupra lor, noi nu am învins
decât nişte slabiciuni. Trebuie să ne ridicam în slavi pentru că nu suntem la fel cu cei
mai rai dintre oameni? Nu văd de ce s-ar mândri cineva în spital pentru că este ceva
mai zdravăn decât ceilalţi bolnavi"
Immanuel Kant
CUPRINS
MOTTO
ARGUMENT
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUCĂTOR
1. 1. Noţiuni despre concepţie 5
1. 2. Fiziologia concepţiei 11
CAPITOLUL II
AVORTUL 21
2. 1. Definiţie 21
2. 2. Clasificare 21
2. 3. Etiologie 21
2. 4. Diagnosticul 22
2. 5. Diagnostic diferenţial 24
2. 6. Complicaţii 24
2. 7. Tratament 24
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU

AVORT
3.1. Îngrijiri preoperatorii 28
3.2. Îngrijiri postoperatorii 29
3.3. Supravegherea pacientelor cu avort 30
3.4. Tehnici de nursing specifice 30
CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE- STUDIU DE CAZ

Cazul I 34
Cazul II 50
Cazul III 60
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE 71
CONCLUZII 72
BIBLIOGRAFIE 74
ARGUMENT
În antichitate societatile primitive,nu cunosteau avortul.Primul text penal,privind,avortul,se

gaseste in legile asiriene cu privinta la femei,care avorteaza voluntar.In India antica legile lui
Manu,asimilau avortul cu amuciderea.
Pierderea unei sarcini este o experienta traumatizanta si dificila pentru o femeie,mai ales daca
aceasta isi doreste foarte mult un copil,a avut probleme de fertilitate sau a suferit unul sau mai multe
avorturi spontane in sarcinile anterioare.
La inceputul sarcinii peste 60% au cauze inexplicabile.Se presupune de obicei ca motivele sunt
de ordin genetic.Atunci cand se formeaza embrionul jumatate din gene provin din sperma iar cealalta
jumatate din ovul.Uneori fara nici un motiv explicabil ceva nu este compatibil si sarcina se
pierde.Unele avorturi spontane au loc inainte ca femeia sa afle ca este insarcinata.Studiile arata a
fumatul,alcoolul,consumul de cafea sau de droguri,expunerea la substante toxice in perioada sarcinii nu
fac bine femei.Femeia care a trecut prin experienta unui avort spontan se poate autoinvinovati,dar ea
trebuie sa stie ca pierderea sarcinii nu depinde neaparat de mama.Atitudinea corecta in astfel de cazuri
este ca femeia sa fie optimista si increzatoare in sansele pe care le are de a duce la bun sfarsit o viitoare
sarcina.
Am ales aceasta tema,in primul rand,pentru ca sunt femeie si viitoare mama.
Am observat cat de mare este numarul femeilor care doresc sa aiba un copil dar din motive
necunoscute in urma avortului,isi pierd fatul.
Opinia mea este ca,in viata unei familii,copilul joaca un rol foarte important,pentru
ca,copilul,da scopul si sensul vietii noastre,insa acest lucru nu se realizeaza in toate cazurile.Lipsa
acestei relizari este influentata de diversi factori,ale caror cauze trebuie sa le gasim.Pot fi cauze interne
si externe.Nu in toate cazurile sunt cunoscute cauzele avotului.Scopul medicilor si asistentelor
este,prima data sa gasim si sa tratam corespunzator cauza,care a provocat moartea fatului. Nu exista
tratament pentru prevenirea avortului spontan in curs,ci doar pentru ameliorarea simptomelor.In urma
avortului pacienta dezechilibrata atat fizic cat si psihic,trebuie tratata atat medicamentos cat si
sufleteste.Vindecarea emotionala dureaza mult mai mult.
Multe femei care au suferit un avort spontan pot acea sarcina reusita.
CAPITOLUL 1
APARATUL REPRODUCĂTOR
1.1.NOŢIUNI DESPRE CONCEPŢIE
Definiție
Fecundaţia sau fertilizarea reprezintǎ fenomenul prin care spermatozoidul fuzioneazǎ cu
ovocitul matur, producând oul sau zigotul, începutul unui nou individ;
Fecundația si nidația
Fenomenele care preced fecundaţia :
• maturaţia celulei sexuale feminine – ovulul - care devine apt pentru a fi fecundat : are loc
reducerea numǎrului de cromozomi la jumǎtate, de la 46 ( cât are ovocitul de gradul I), la 23
formându-se ovocitul de gradul II – secundar. Acest proces are loc deja din viaţa intrauterinǎ, se
opreşte la naştere şi în copilǎrie şi se reia la pubertate, cu fiecare ciclu menstrual. Ovulul matur este
o celulǎ de 150-200 de microni ( cea mai mare celulǎ din organism),
maturaţia celulei sexuale masculine – spermatozoidul – care devine apt pentru a fecunda ovulul .
Evoluţia spermatogenicǎ, de la spermatogonie la spermatozoid apreciatǎ în timp de 74 de zile
( Heller şi Clermont, 1963), se face în tubii seminiferi în valuri ceea ce îi asigurǎ continuitatea.
Spermatogonia devine spermatidǎ sau spermatocit primar cu 46 de cromozomi care se vor reduce la
jumǎtate printr-o mitozǎ reducţionalǎ şi se vor forma doi spermatociţi secundari, fiecare cu câte 23
de cromozomi. În stadiul final spermatozoidul este o celulǎ de 60 microni, având un cap (cea mai
voluminoasǎ care conţine nucleul cu cromozomii, deci materialul genetic), gâtul sau colul (partea
flexibilǎ între cap şi piesă intermediarǎ) , piesă intermediarǎ (reprezentând centrala energeticǎ a
spermatozoidului) şi coada (o piesǎ lungǎ şi subţire care conferǎ mobilitate spermatozoidului). Un
lichid spermatic normal are o cantitate de 2-5,5 ml / ejaculat, de culoare opalescentǎ, lactescentǎ,
neomogen, cu un miros specific datoritǎ sperminei şi un pH alcalin. Existǎ un numǎr de 40-250
milioane spermatozoizi/ cm cub, dintre care forme normale peste 80%, forme degenerate sub 20%.
La temperatura camerei 60-90% sunt mobili cu mobilitate maximǎ la 1-4 ore. Se poate congela
lichidul spermatic la – 79 º C şi se pǎstreazǎ activ indefinit ( pentru fertilizare in vitro mai ales).
• Ovulaţia şi captarea ovulului - punerea în libertate a ovulului matur de cǎtre un folicul ovarian se
face sub influenţa secreţiei hormonale ( când hormonul LH ajunge la un vârf maxim), el este apoi
captat de pavilionul trompei uterine prin 3 fenomene importante : motilitatea specificǎ a trompei,
dependentǎ de un echilibru hormonal estrogeno-progestativ ( estrogenii mǎresc peristaltismul tubar,
adicǎ contracţiile musculare, iar progesteronul îl diminuǎ) ; curentul lichidian în direcţia peritoneu -
trompǎ rezultat din absorbţia lichidului existent în mod normal aici de cǎtre trompa uterinǎ, ceea ce
explicǎ de ce trompa poate culege un ovul chiar din ovarul contralateral ; procese biologice umoral-
hormonale necesare supravieţuirii şi transportului ovular.
Estrogenii şi progesteronul creazǎ mediul favorabil de dezvoltare al oului. Sursele de energie
variazǎ pe mǎsurǎ ce dezvoltarea progreseazǎ. La început, oul utilizeazǎ doar piruvatul sau oxal
acetatul, apoi glucoza şi proteinele ( aminoacizi), toate furnizate de secreţiile tubare reglate de
hormonii menţionaţi. În aceste secreţii se gǎsesc inclusiv enzimele necesare digestiei proteinelor şi
lipidelor ;
• Acuplarea sau copulaţia: act prin care lichidul seminal ce conţine milioane de spermatozoizi, este
depus în organele genitale feminine, respectiv în vagin şi un numǎr destul de neînsemnat pe
regiunea cervicalǎ ;
• un complex de fenomene biologice care condiţioneazǎ ascensiunea spermatozoizilor spre treimea
externǎ a trompei - locul fecundaţiei unde întâlnesc ovulul apt fecundaţiei.
Ascensiunea spermatozoizilor este favorizatǎ de secreţia unor hormoni ( vasopresinǎ şi ocitocinǎ),
motilitatea nervoasǎ a tractului genital declanşatǎ de orgasm, prostaglandinele ( hormoni) resorbite din
lichidul spermatic, etc. În vagin viabilitatea spermaticǎ ( mai ales la mijlocul ciclului când pH-ul este
cel mai scǎzut), este limitatǎ la câteva ore. Primele momente ale ascensiunii sunt legate de calitatea
spermatozoizilor dar şi de o serie de componente ale lichidului spermatic cu rol în activarea
spermatozoizilor .
Pǎtrunderea în cǎile superioare se face rapid : astfel în maxim 3 minute ei ajung deja în uter iar la 5
minute se aflǎ deja în trompele uterine dacǎ existǎ mediu prielnic şi tubele nu sunt înfundate.
Spermatozoizii ascensioneazǎ în orice fazǎ a ciclului menstrual dar mijlocul ciclului, în perioada
ovulaţiei, este mult favorizatǎ ascensiunea lor de cǎtre vâscozitatea redusǎ a glerei cervicale.
În aceastǎ fazǎ existǎ o concentraţie maximǎ a estrogenilor, un pH alcalin maxim. În schimb
progesteronul produce obstacole în ascensiunea spermatozoizilor : creşte vâscozitatea glerei cervicale
care devine impermeabilǎ, acesta fiind de fapt unul din efectele contraceptive ale progesteronului !
Motilitatea spermatozoidului este necesărǎ pentru ascensiunea lui dar mai ales pentru fecundaţie. În
timpul orgasmului uterul are mişcǎri de coborâre şi aspiraţie a lichidului spermatic.
Foarte importantǎ este însǎ motilitatea trompelor uterine în ascensiunea spermatozoizilor,
motilitate condiţionatǎ hormonal aşa cum am arǎtat mai sus. În glera cervicalǎ spermatozoizii au
supravieţuit şi 7 zile iar în tuba uterinǎ s-au gǎsit spermatozoizi viabili dupǎ 85 de ore de la
însǎmânţare, dar motilitatea nu se suprapune fecunditǎţii, aceasta din urmǎ scade în 24-48 de ore. O
mare parte din spermatozoizi sunt fagocitaţi (« înghiţiţi ») de cǎtre leucocite, astfel dupǎ 10-12 ore de le
contactul sexual apare un numǎr mare de leucocite în canalul cervical. Astfel, spermatozoizii pot
constitui un material antigenic ( femeia creazǎ anticorpi împotriva spermatozoizilor şi îi distruge) -
cauza sterilitǎţii în infertilitǎţi imunologice !
Etapele fecundației :
• Capacitaţia, prin care spermatozoizii, în timpul ascesiunii lor spre trompǎ, suferǎ un ultim proces de
maturaţie ; este un fenomen spontan dar este mediat şi de cǎtre celulele foliculare din jurul ovulului,
celule care au fost stimulate de hormoni ;
• Contactul spermatozoidului cu ovulul : cel mai apropiat spermatozoid va penetra ovulul, reacţia de
cuplare fiind una imunologicǎ ( cu receptorii ovulari ), dar existǎ şi o atracţie chimicǎ ;
• Ataşarea spermatozoidului la membrana ovulului ( zona pelucida) , înainte de a o pǎtrunde. La 3
ore de la însǎmânţare se vǎd mai mulţi spermatozoizi în jurul ovulului dar numai unul va pǎtrunde
zona ;
• Reacţia acrozomului, adicǎ eliberarea unor enzime de cǎtre spermatozoid care vor uşura
pǎtrunderea în ovul;
• Pǎtrunderea zonei pelucida a ovulului ( membrana ovulului);
• Penetraţia ovulului : comportǎ trei faze : ataşarea, fuziunea, şi încorporaţia spermatozoidului în
ovul ;
• Reacţia corticalǎ – blocarea polispermiei : dupǎ pǎtrunderea unui spermatozoid în ovul, acesta NU
mai permite o altǎ penetrare ;
• activaţia: fenomene ce duc la formarea pronucleilor;
• formarea pronucleilor :materialul cromozomial ce intrǎ odatǎ cu capul spermatozoidului în
citoplasma ovularǎ este complet ( 23 de cromozomi), cromozomii se deruleazǎ, nucleul
spermatozoidului este transformat într-un pronucleu cu un nr. de 23 de cromozomi ; în acelaş timp
şi în acelaş mod nucleul ovocitului formeazǎ un pronucleu femel ;
• Syngamsia sau Concepţia propriu-zisǎ :amândoi pronuclei ( masculin şi feminin) cresc în mǎrime,
migreazǎ cǎtre centrul oului, îşi pierd membranele şi îşi pun pe linia ecuatorialǎ în comun seturile
cromozomiale ( 23 + 23 ). Din acest moment se formeazǎ o nouǎ fiinţǎ umanǎ cu numǎr diploid de
cromozomi ( 46), dar cu genoame diferite !
• Segmentarea :noua celulǎ diploidǎ se segmenteazǎ prin mitozǎ( diviziune) care are loc dupǎ 35-38
ore de la penetraţia spermatozoidului în ovul , ducând la 2 celule , mitozele urmǎtoare succedându-
se rapid :la 45 de ore va avea 4 celule/ la 66 de ore 8 celule/la sfârşitul celei de a 3-a zi va avea 16
celule.
Metodele contraceptive şi abortive acţioneazǎ în fazele c.) şi e.) premergǎtoare fecundaţiei

( captarea ovulului de către trompă şi ascensiunea spermatozoizilor) : progesteronul scade motilitatea
trompelor şi reduce secreţia tubei care hrǎneşte embrionul şi astfel acesta va muri ( efectul abortiv al
contraceptivelor), atât datoritǎ lipsei de hranǎ cât şi datoritǎ opririi în tuba uterinǎ unde nu se poate
nida( Incuibǎri) sau dacǎ o face va rezulta o sarcinǎ extrauterinǎ, respectiv tubarǎ, care va pune în
pericol viaţa mamei . Sarcinile extrauterinǎ reprezintǎ o mare urgenţa chirurgicalǎ !
Fenomenele care preced nidaţia :
• Transportul oului : acesta rǎmâne în 1/3 externǎ a trompei uterine (ampulǎ) aproximativ 72 de
ore, dupǎ care începe sǎ migreze spre uter. La sfarşitul zilei a 3-a este în fazǎ de morulǎ, având 8-16
celule, când ajunge la cavitatea uterinǎ. Trecerea oului prin trompǎ ( 3-4 zile ) este favorizatǎ de
cǎtre secreţia hormonilor estrogeni care cresc peristaltismul, adicǎ contracţiile trompelor uterine şi
grǎbesc transportul oului spre uter ; la transportul oului contribuie mult nişte cili ai mucoasei
trompelor precum şi lichidul secretat la acest nivel, unele prostaglandine( hormoni), etc.În timpul
trecerii prin trompǎ oul se hrǎneşte prin schimburi nutritive de la acest nivel ( glicogen care se
descompune în aminoacizi şi glucide ).
• Oprirea oului: în condiţii necorespunzǎtoare, respectiv concentraţie mare de estrogeni , sterilet ,
etc. oul poate fi expulzat.
• Orientarea oului : la femeie se pǎstreazǎ filogenetic situarea oului pe linia medianǎ a uterului ;
• Adeziunea : oprit la un anumit nivel al tubului uterin, oul nu se implanteazǎ imediat, el stǎ lipit de
endometru, înconjurat de lichidul secretat de cǎtre glandele mucoasei uterine ( endometriale), timp
de 3-4 zile, timp în care evoluţia lui continuǎ de la stadiul de morulǎ la blastocist – în a 6-a, -7-a zi
de la fecundaţie. Aceastǎ ataşare la mucoasǎ înainte de implantare, este un fenomen fizico-chimic
realizat prin alcalinizarea mediului local. Prin alcalinizare, respectiv creşterea pH-ului local
învelişul oului devine lipicios, aderent, fenomen demonstrat şi « in vitro ».
Etapele nidației :
Penetraţia : oul pǎtrunde printr-o zonǎ redusǎ a endometrului unde va cǎpǎta legǎturile
vasculare necesare hrǎnirii « hemotrofe », adicǎ prin intermediul sângelui , pânǎ la acest moment el
hrǎnindu-se « histiotrof », adicǎ prin intermediul secreţiilor. Zona de penetrare se vindecǎ şi embrionul
încorporat în mucoasă uterinǎ determinǎ o modificare a aspectului mucoasei la acest nivel care devine
o parte din viitoarea placentǎ.
Rǎspândirea : se referǎ de fapt la invazia endometrului ;
Avortul hormonal produs de către pilula contraceptivă, cu estrogen sau combinată (estrogen şi
progesteron), este provocat de reacţiile pe care le produc aceşti hormoni la nuvelul trompelor uterine şi
a uterului :
• distrofia, respectiv uscarea mucoasei uterine (în special pilulele minidozate), prin atrofia
glandelor şi al arterelor spiralate care hrǎnesc embrionul dupǎ nidaţie ;
• distrofia mucoasei trompelor uterine: nu se mai secretă substanţele necesare hrănirii oului în cele 3
zile de migrare prin trompe;
• încetinirea transportului oului prin inhibarea mişcǎrilor peristalticii trompelor uterine ; oul nu va
ajunge la timp şi se va usca , deci va fi avortat.
Pregătirea mucoasei uterine
Pregǎtirea mucoasei uterine pentru implantarea embrionului se face începând din momentul ciclului
menstrual astfel :
• dupǎ fecundare, mucoasă uterinǎ se pregǎteşte acum de implantare .Astfel au loc mai multe
modificǎri la nivelul endometrului : creşte secreţia unor hormoni necesare implantǎrii
( gonadotrofine coriale), hormoni care vor forma aşa zisul « corp galben de sarcinǎ » care va secreta
hormoni estrogeni şi progesteron absolut necesari implantǎrii ;
• în continuare mucoasă uterinǎ sub influenţa hormonilor estrogen şi progesteron (secretaţi de corpul
galben de sarcinǎ), secretǎ şi proteine, enzime, prolactinǎ, etc. toate indispensăbile protecţiei,
nutriţiei şi implantǎrii embrionului ;
• în timpul implantǎrii au loc şi procese imunologice : toleranţa copilului de cǎtre mamǎ, embrionul
fiind considerat ca o « grefǎ », dar secretul acestei toleranţe imunologice încǎ nu a putut fi elucidat ;
se crede cǎ existǎ o relativǎ supresie a rǎspunsului imun din partea mamei.
Modificǎrile descrise de la nivelul endometrului în vederea implantǎrii embrionului dupǎ
fecundare NU mai au loc în cazul utilizǎrii contraceptivelor, a pilulei de a doua z, a antihormonului RU
486 sau dacǎ în uter este un sterilet ! Acţiunea lor a fost descrisǎ anterior. Endometrul devine sub
acţiunea lor un mediu impropriu implantǎrii, motiv pentru care embrionul va fi eliminat.
1.2.FIZIOLOGIA CONCEPŢIEI
Modificări adaptive ale organismului matern în sarcină
Sarcină poate fi considerată ca o stare fiziologică dezvoltată pe baza integrării unor

procese care au drept rezultat dezvoltarea şi naşterea unui copil sănătos.
Mecanismele homeostatice materne funcţionează la cote noi adaptându-se necesităţilor
dezvoltării produsului de concepţie. Modificări adaptative se înregistrează şi în timpul
naşterii şi lehuziei.
Adaptarea organismului matern se realizează prin modificări generale (sistemele
cardio-circulator, respirator, urinar, digestiv, endocrin, metabolic) şi locale (uter, ovare,
trompe, glandă mamară).
Modificări cardio-circulatorii
Fiziologia cardio-circulatorie în sarcină

În ansamblul modificărilor morfofuncţionale adaptative impuse de puerperalitate funcţia
circulatorie este cel mai intens solicitată. Modificările circulatorii din sarcină normală apar ca
răspuns anticipativ al necesităţilor creşterii fetale şi ca adaptare la procesele metabolice şi
nutriţionale ale produsului de concepţie.
Volumul sanguin creşte pe baza creşterii volumelor plasmatic şi eritrocitar. Este una din
modificările majore.
Volumul plasmatic creşte din săptămâna a 6-a până în săptămânile 34-36 când atinge un
maxim; rămâne în platou până la termen. Creşterea medie este de 45% (1200 ml la primipare,
1500 ml la multipare, până la 2000 ml în sarcină gemelară). După naştere scade rapid cu 600-
800 ml. La 6-8 săptămâni revine la valorile din afară sarcinii
modificări sanguine:
• globulele roşii scad (creşterea volumului eritrocitar este mai lentă)
• hemoglobina scade (10 g% la 20 săptămâni; 11g % sau mai puţin în trimestrul III,
traduc anemia)
• hematocritul scade
• globulele albe cresc (trimestrul I 9000/mm 3 , trimestrul II 10-11.000/mm 3 , trimestrul III
10.000/mm 3 )
• eritropoieza este crescută
• apa totală este crescută
• Ca, Cu, Zn, Mg, Cr, scăzute
Modificări cardiace anatomice
• cordul se orizontalizează şi se produce o rotaţie anterioară în axul transversal (datorită
ascensionării cupolelor difragmatice)
• miocardul se hipertrofiază, volumul cardiac creşte.
Modificări cardiace funcţionale
Debitul cardiac (DC) este produsul între volumul sistolic şi frecvenţa cardiacă.
Creşterea DC este una din cele mai semnificative. Debutul creşterii se face în săptămâna a 10-
a, atinge un maxim în intervalul 20-24 săptămâni, după care se menţine. Valorile creşterii,
comparativ cu cele din afară sarcinii, sunt de 30-50% (mai mari în sarcină multiplă).
Presiunea sistolică scade cu 5-10 mmHg, cea diastolică cu 9-15 mmHg. Scăderile se
instalează în trimestrul I, sunt evidente la jumătatea evoluţiei sarcinii, TA revenind la valori
normale înainte de termen. Se consideră că scăderea TA, în sarcină normală, ar fi explicată de
circulaţia utero-placentară, teritoriu de rezistenţă scăzută. Răspunsul presor la acţiunea AII
este diminuat (în special prin creşterea sintezei şi/sau eliberării vasculare de PGE 2 sau PGI 2 ).
Rezistenţa vasculară periferică scade. Această scădere este maximă în perioada 14-24
săptămâni, apoi se înregistrează o creştere lentă fără a atinge valorile medii din afară
gestaţiei. Scăderea RVP ar fi explicată prin acţiunea directă a E asupra vaselor, cu diminuarea
capacităţii de răspuns la stimulii presori fiziologici. P favorizează relaxarea venoasă şi
creşterea capacităţii vasculare cu retenţie lichidiană.
Aparatul respirator
Modificări anatomice
• ascensiunea diafragmului (cel mai important muşchi respirator)
• baza toracelui se lărgeşte, tonusul şi activitatea muşchilor abdominali scad, respiraţia
devine predominant toracică
• mucoasă respiratorie este congestionată, edem, secreţii excesive.
Funcția excretorie
Modificări anatomice
• rinichii au o probabilă creştere în volum
• căile urinare: dilatare pielocaliceală şi ureterală şi diminuarea peristalticii (cauze:
compresiune ureterală la nivelul strâmtorii superioare, prin uter sau artera iliacă
dreaptă, relaxare musculară, efect progesteronic).
Sistemul renină - angiotensină - aldosteron
În sarcină există un triplu SRAA funcţional: matern, uterin, placentar şi fetal.

Sarcină se caracterizează printr-o creştere a activităţii SRAA matern de aproximativ 10 ori,
comparativ cu starea de negraviditate
Renina a fost evidenţiată în uter şi la nivelul structurilor intrauterine (placentă, deciduă,
lichid amniotic).
Sectorul utero-placentar este o sursă de prorenină maternă. Nu există dovezi sigure că
renina extrarenală circulă în sângele matern.
În timpul sarcinii normale concentraţiile angiotensinogenului cresc de 4-6 ori.
Aparatul digestiv
În sarcină normală pot fi observate următoarele modificări:
• apetitul poate fi crescut; preferinţele alimentare modificate
• hiperestezie dentară; creşterea frecvenţei apariţiei cariilor
• sialoree, în special diurnă, însoţită sau nu, de greţuri şi vărsături în cadrul a ceea ce
numim „tulburări neuro-vegetative"
• edem gingival ce poate favoriza apariţia gingivitelor
• pirozis-ul poate apărea după trimestrul II, legat de un reflux gastro-esofagian
• motilitatea şi tonusul gastric diminuă; alături de fondul psihologic, aceste modificări ar
putea explica greţurile
• secreţia gastrică este diminuată (aciditate şi pepsină); secreţia de mucus creşte (este
cunoscută ameliorarea ulcerelor în sarcină)
• tranzitul intestinal este încetinit, constipaţie
Sistemul endocrin
Hipotalamus. Hipofiză. Hipofiza creşte în volum şi greutate, vascularizaţia se intensifică,
celulele acidofile prolactinice proliferează, celulele bazofile suportă modificări discrete.
Titrurile FSH şi LH sunt scăzute. Răspunsul la stimulul FSH şi LH-RH este practic
nul. Foliculii ovarieni degenerează precoce. Peak-ul ovulator de LH şi FSH poate surveni,
dacă femeia nu alăptează, la circa 6 săptămâni de la naştere.
Secreţiile de ACTH şi MSH cresc, cele de TSH nu se modifică.
Oxitocină (OXT) creşte progresiv în cursul sarcinii
Suprarenala. În sarcină normală, se produc modificări morfologice reduse. Importante sunt
modificările secreţiei unor hormoni corticali:
• în prima parte a sarcinii, ACTH scade, apoi creşte treptat
• cortisolul circulant creşte considerabil
• sub influenţa E, transcortina (cortisol - binding globulin) creşte şi, împreună cu
cortisolul, realizează un discret hipercorticism:
Metabolismul
Apa şi electroliţii. Caracteristicile fiziologiei hidro-electrolitice şi factorii implicaţi în acest

echilibru au fost precizate. Excesul ponderal din sarcină normală (în medie 12,5 Kg) rezultă
din sumarea următoarelor elemente: greutăţile fătului, placentei, l.a., uterului şi glandei
mamare, retenţia apei extravasculare.
Glucide. Homeostazia glucozei suferă modificări considerabile.
Sarcină este o stare potenţial diabetogenă. Diabetul zaharat poate fi agravat de sarcină
iar diabetul clinic poate apărea în unele cazuri numai în timpul sarcinii.
Sarcină normală se caracterizează prin uşoară hipoglicemie a jeune, hiperglicemie
postprandială şi hiperinsulinemie.
. Lipide. Metabolismul lipidic se caracterizează prin hiperlipemie (lipoproteine,
trigliceride, colesterol, fosfolipide) şi prin stocarea grăsimilor subcutan.
LDL cresc şi ating un vârf al creşterii către săptămâna a 36-a.
HDL ating un maxim în săptămâna a 25-a, scad până în săptămâna a 32-a şi rămân la
un nivel constant până la termen. Aceste modificări sunt consecinţe ale acţiunilor E 2 şi P la
nivel hepatic.
Proteine
• proteinele plasmatice totale scad (în special albuminele, cu efecte asupra presiunii
osmotice, care prin scădere, influenţează metabolismul apei)
• α şi β globulinele cresc iar IgG scade
La termen, fătul şi placenta cântăresc cca 4 kg şi conţin cca 500 g proteine sau cca 1/2 din
creşterea proteică totală indusă de sarcină. Restul de 500 g este distribuit la uter (proteine
contractile), glande mamare, sânge matern (Hb şi proteine plasmatice).
Modificări locale
Uter
• greutatea: 40-50 g în afară sarcinii; poate ajunge la 1.000-1.200 g la termen
• înălţimea: 6-8 cm; creştere, în raport cu durata amenoreei, până la 32-34 cm la termen
• capacitatea: de la 2-3 ml la 4 -5 l
• forma: după săptămâna a 6-a, din piriform devine globulos, apoi ovoidal.
Organ genital intern, uterul este divizat în regiuni anatomice diferite care au funcţii
importante în timpul sarcinii şi naşterii. Segmentul cel mai bine reprezentat este corpul
(segmentul superior). Joncţiunea între corp şi col este istmul (viitorul segment inferior).
Miometrul are 2 elemente structurale principale: ţesutul muscular şi ţesutul conjunctiv. În
trimestrul II, aceste contracţii pot fi detectate
După săptămâna a 28-a istmul începe să se transforme în segment inferior. La nivelul feţei
anterioare a segmentului, peritoneul, hiperplaziat, este decolabil. Înălţimea segmentului este
de 10-15 cm (limita inferioară este orificiul intern al colului, cea superioară este limita
decolabilităţii peritoneului sau diferenţa grosimii stratului muscular, evident mai bine
reprezentat la nivelul corpului).
Uterul şi placenta sunt surse importante de oxid nitric.

Creşterea producerii de NO la nivelul colului este stimulată de celule inflamatorii
migratoare. Maturarea cervicală este un proces de tip inflamator (Chwalisz, Garfield, 1998).
NO prezintă proprietăţi proinflamatorii profunde, care au fost implicate în reacţia de apărare,
citotoxicitatea inflamaţiilor acute şi cronice, apoptoză (apoptoza are rol în maturarea
cervicală).
Ovar
• ovulaţia este blocată; maturarea unor noi foliculi este exclusă
• corpul progestativ, devenit gestativ, secretă E şi P până când această funcţie este
preluată de placentă
• la sfârşitul lunii a Il-a, talia corpului gestativ se dublează şi reprezintă 1/3 din volumul
ovarian total; ulterior, regresează
• procesele de luteinizare pot fi observate şi în cursul sarcinii; ele interesează teaca
internă a foliculilor opriţi în diferite stadii evolutive, formând aşa numita glandă
interstiţială.
Trompe
• suferă un fenomen de fracţionare şi verticalizare
• congestie, eventual mici zone de decidualizare (la nivelul mucoasei).
Ligamente
• ligamentele rotunde se hiperplaziază (diametrul ajunge la 1-2 cm)
• poziţia se verticalizează
• ligamentele utero-sacrate înregistrează aceleaşi modificări.
Glandele mamare
• cresc în volum, prin dezvoltarea ţesutului glandular şi adipos
• reţeaua venoasă superficială este vizibilă
• pigmentarea areolelor se accentuează, apar areole secundare
• glandele sebacee se hipertrofiază (tuberculii Montgomery)
• după trimestrul II poate fi observată scurgerea de colostru
Tegumentele
• pigmentare caracteristică (datorată aMSH) la nivelul: sânilor vulvei, ombilicului, liniei
mediane abdominale, feţei
• ţesutul grăsos subcutanat se dezvoltă; vergeturi
• glandele sebacee şi sudori pare au activitate crescută
• eritem palmar şi telangiectazii (faţă, porţiunea superioară a toracelui, membrele
inferioare)
• la nivelul tegumentelor şi muşchilor perineali cât şi vulvar, datorită creşterii
vascularizaţiei şi hiperemiei, conjunctivul local, abundent, devine pigmentat şi are o
consistenţă moale
• vaginul este congestionat şi cianotic (semnul Chadwick)
• pH-ul vaginal este acid (3,5-5,5).
Diagnosticul de sarcină
Sarcină reprezintă o stare fiziologică dar poate fi marcată de riscuri atât pentru mamă
cât şi pentru făt.
Stabilirea diagnosticului de sarcină este un act medical important ce implică
responsabilitate şi competenţă. Precizarea existenţei sarcinii poate fi crucială pentru evitarea
expunerii ocazionale a fătului la acţiunea agenţilor fizici sau chimici teratogeni, rezolvarea la
timp a situaţiilor anormale (sarcină ectopică de exemplu), asigurarea unei evoluţii favorabile
a gestaţiei sub supraveghere.
Diagnosticul clinic de sarcină în primul trimestru
(primele 16 săptămâni)
Interogatoriul constituie debutul oricărui examen obstetrical, indiferent de vârsta sarcinii.
În primul trimestru furnizează:
• informaţii generale - date personale, antecedente personale fiziologice şi patologice,
antecedente obstetricale şi heredo-colaterale semnificative, date despre partener, istoric
contraceptiv
• informaţii importante pentru diagnostic :
• amenoreea - simptom cardinal la o femeie de vârstă reproductivă.
• modificări la nivelul sânilor - discretă creştere în volum, senzaţie de tensiune mamară,
mastodinie sub forme diferite (înţepături, durere francă),
• tulburări neuro-vegetative
• digestive: sialoree, pirozis, greţuri însoţite sau nu de vărsături matinale, fără
legătură cu ingestia de alimente, modificări de apetit , de gust şi miros, preferinţe
alimentare deosebite; stările emetice sunt un simptom comun în sarcină
Inspecţia
• faciesului poate constata discretă pigmentare la nivelul pomeţilor şi periorbitar
(debutul cloasmei gravidice) dar este, de obicei, puţin relevantă în primul trimestru de
sarcină
• sânilor: intensificarea locală a circulaţiei sanguine induce angorjarea mamară şi
evidenţierea venelor (reţeaua venoasă Haller); după săptămânile 8-10 se remarcă
apariţia tuberculilor Montgomery (glande sebacee hipertrofiate ca răspuns la stimulul
hormonal), hiperpigmentare discretă a areolelor mamare
• abdomenului: pigmentare mai accentuată a liniei mediene, discretă deformare deasupra
simfizei pubiene (uterul gravid), evidentă doar spre sfârşitul primului trimestru (după
săptămâna 12), la persoanele cu perete abdominal subţire.
Palparea obstetricală
• sânii de consistenţă glandulară, eventual apariţia de colostru la exprimarea
mameloanelor
• uterul gravid identificabil din săptămâna 12 ca o formaţiune globuloasă pe linia
mediană, de consistenţă păstoasă, cu volum variabil, ce poate fi apreciat prin măsurarea cu
banda metrică de la marginea superioară a simfizei pubiene (uterul creşte în sarcină cu cea 4
cm pe lună, încât la sfârşitul primului trimestru limita să superioară este la aproximativ 12 cm
deasupra simfizei pubiene).
Examenul vaginal cu valvele
• pigmentarea perineului determinată de excesul melanic, constatată la inspecţia vulvară
înainte de plasarea valvelor
• coloraţia violacee a mucoaselor vulvo-vaginală şi exocervicală (semnul Jacquemier-
Chadwick)
Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală (efectuat după golirea
prealabilă a vezicii urinare) furnizează cele mai importante semne utile pentru diagnostic:
• colul uterin uşor mărit de volum, de consistenţă moale (asemănată cu cea a buzelor,
Diagnosticul diferenţial.
Amenoreea de sarcină va fi diferenţiată de situaţii traduse prin acelaşi simptom:
• amenoreea din prepubertate sau premenopauză (clasic numită „amenoree hormonală"),
explicată de dezechilibrul hormonal la aceste extreme de vârstă fertilă; lipsesc celelalte
semne subiective de sarcină, uterul este de volum, formă şi consistenţă normale
• amenoreea de lactaţie
• amenoreea din stările de anorexie severă
• amenoreea-galactoree iatrogenă indusă de tratamente prelungite cu fenotiazine,
rezerpine, metildopa, antidepresive, haloperidol, opiacee, contraceptive orale
• amenoreea secundară de cauze hipotalamice, hipofizare, ovariene, uterovaginale.
Diagnosticul paraclinic.
Explorarea paraclinică poate facilita diagnosticul corect de sarcină în primul trimestru
şi poate elimina elementele de diagnostic diferenţial.
Se utilizează - testele de sarcină:
• biologice
• imunologice
• radioimunologice
• ultrasonografia
• radiografia conţinutului uterin
Testele de sarcină
Reacţiile biologice sunt calitative şi cantitative. Principiul acestor reacţii are la bază
demonstrarea prezenţei unei cantităţi crescute de gonadotrofină corionică umană (HCG) în
serul sau în urina femeii gravide, obiectivată prin modificările induse tractului genital al
animalelor de laborator la care s-au injectat aceste produse; în ultimul timp au fost înlocuite
cu reacţii imunologice, mult mai sensibile, rapide şi cu costuri reduse.
Reacţiile imunologice se bazează pe proprietăţile antigenice ale proteinei polipeptidice
HCG. Metodele de testare utilizează aglutinarea directă sau indirectă a hematiilor
sensibilizate sau a particulelor de latex.
Dozarea radioimunologică a HCG este o analiză ce poate depista foarte precoce prezenţa
sarcinii în organismul femeii, are mare sensibilitate şi specificitate.
Determină fracţiunea HCG, evitând reacţiile încrucişate cu LH şi erorile din această
cauză. Testarea subunităţii β a HCG are cea mai mare acurateţe pentru diagnosticul precoce
de sarcină. Este o analiză importantă în cazul sarcinii ectopice necomplicate (permite
diagnosticul şi eventual tratamentul medical, conservator).
Determinarea radiologică a receptorilor HCG este altă analiză imunologică ce testează
radiologic situsurile receptorilor HCG bazat pe un mecanism de legare competitivă. Este
posibilă determinarea unor nivele foarte scăzute de HCG (200 mU) dar pot exista erori prin
reacţie încrucişată cu LH.
Testele personale de sarcină (home pregnancy tests) se bazează tot pe reacţii imunologice,
sunt rapide dar marcate de aceleaşi dezavantaje ale reacţiilor încrucişate; în plus, erorile de
interpretare sunt frecvente. Detectează HCG în proba biologică (prima urină de dimineaţă).
Testul pozitiv (sarcină prezentă) este indicat printr-o modificare de culoare sau un alt
semnal de confirmare.
Ultrasonografia este una dintre cele mai utile metode pentru diagnosticul precoce,
determinarea vârstei gestaţionale şi monitorizarea sarcinii.
Situaţii particulare precum sarcină gemelară, sarcină ectopică. Sarcină oprită în
evoluţie, sarcină molară, anomaliile de creştere sau de morfologie fetală, beneficiază în mod
real de aportul diagnostic al ultrasonografiei.
Radiografia conţinutului uterin
Este extrem de rar utilizată în timpul sarcinii datorită riscului teratogen al razelor X
asupra produsului de concepţie.
CAPITOLUL II
AVORTUL
2.1 Definiție :
Avortul este întreruperea sarcinii înainte de viabilitatea produsului de concepție. În țara noastră
avortul este considerat întreruperea sarcinii înainte de 28 de săptămâni sau expulsia unui produs de
concepție cu o greutate mai mică de 1000 de grame.
Cele mai multe statistici stabilesc o proporție de 18 - 20 % de avorturi spontane din totalul
sarcinilor, dintre acestea majoritatea se produc in primele 2 – 3 luni de sarcină.
Fazele avortului spontan în funcție de modul în care se desfășoară întreruperea sarcinii sau cum
se face evacuarea produsului de concepție, d..p.d.v. anatomo-clinic, avortul poate fi: iminent, incipient,
incomplet, complet.
2.2 Clasificare :
• Avortul spontan constă în întreruperea spontana, fără o intervenție voluntara.
• Avortul provocat este produs în urma unor manevre voluntare de întrerupere a sarcinii.
• Avortul terapeutic este avortul provocat în scopul prevenirii unor consecințe materne, eventual
salvarea vieții, determinate de o boală care s-ar agrava sub influența sarcinii.
• Avortul precoce este avortul ce survine înainte de 12 săptămâni de gestație.
• Avortul tardiv este avortul ce survine între 13 si 28 de săptămâni de gestație.
Diferențierea între aceste două tipuri de avort precoce este fundamentală, pentru că în cazul
absenței structurilor fetale cauza este mai mult ca sigur genetică, în timp ce prezența țesutului fetal
implică o varietate de cauze posibile.
Trebuie subliniat faptul că riscul unui avort spontan la o femeie care nu prezintă antecedente
este de 15%. Riscul unui avort spontan la o femeie care a prezentat un avort spontan în antecedente este
de 20%, iar dacă a prezentat doua avorturi consecutive, acest risc ajunge la 35%.
2.3 Etiologie :
Cauzele care duc la apariția avortului spontan pot fii împărțite în :
• cauze ovulare
• cauze materne
• cauze externe.
2.4. Diagnosticul:
Diagnosticul de avort spontan este pus cu ajutorul următoarelor examene:
- examenul clinic al regiunii pelvine, prin care ginecologul pune în evidentă dilatația colului uterin sau
a unor sângerări la nivelul vaginului
- măsurarea nivelului sanguin al HCG (gonadotropina corionica umană) care pune diagnosticul de
sarcină; nivelul HCG va fi măsurat în decursul mai multor zile pentru a se determina dacă sarcină mai
este în evoluție
- ecografia abdominală inferioară, poate da o imagine clară despre bunul mers al sarcinii: daca sacul
amniotic este intact, daca fătul prezintă activitate cardiaca (daca sunt detectate bătăile cardiace) sau se
estimează vârsta fetală.
Etapele avortului spontan

Etapele avortului spontan sunt : amenințarea de avort, iminența de avort, avort în curs, avort
incomplet, avort reținut.
Amenințarea de avort
Se caracterizează prin:
• Pierderi mici de sânge roșu, care uneori pot persista zile sau săptămâni.
• Contracții uterine dureroase exprimate prin dureri colicative lombare, asemănătoare celor de la
menstruație sau dureri suprasimfizare.
• Prima data apare sângerarea si apoi durerile abdominale.
• Colul este lung, cu orificiul extern închis, iar uterul are dimensiunile amenoreei.
• Vizualizarea ecografica (transabdominal sau transvaginal) a sacului gestațional si a ecoului
embrionar.
• Valori ale HCG-ului seric mai mari de 1000m U.I./ml si ale progesteronului seric mai mare de
10 ng/ml demonstrează o sarcină în evoluție.
Iminenta de avort
Se caracterizează prin :
• Sângerare abundenta cu sânge roșu, uneori cheaguri.
• Contracții uterine dureroase, frecvente si intense.
• Colul este lung, cu orificiul extern deschis, iar uterul are dimensiunile amenoreei.
Avortul în curs
Se caracterizează prin :
• Sângerare abundenta sau moderata.
• Contracții uterine dureroase exprimate prin dureri colicative.
• ștergerea colului si dilatarea acestuia, uneori apariția în aria colului a unor parți ovulare sau chiar
expulsia produsului de concepție.
• Ruptura membranelor.
Avortul incomplet :
Consta doar în eliminarea embrionului, placenta si resturile placentare rămânând în uter. Se
caracterizează prin :
• Sângerare abundenta cu cheaguri.
• Dureri colicative de intensitate redusă
• Colul cu orificiul extern deschis
• Uterul cu dimensiuni mai mici decât pe durata amenoreei.
Avortul reținut :
Consta în retenția produsului de concepție mort în uter pentru o perioada de câteva săptămâni (4-8
săptămâni sau mai mult). Se caracterizează prin :
• Dispariția semnelor subiective caracteristice sarcinii normale.
• Stoparea creșterii în dimensiuni a uterului sau este mai mic decât vârsta amenoreei
• Sângerarea vaginala poate să fie prezenta sau nu.
• Oul poate fi expulzat spontan sau poate fi reținut timp îndelungat cu macerație embriofetala sau
calcifiere.
Avortul spontan recurent (habitual) consta în trei sau mai multe avorturi spontane consecutive.
2.5.Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial se face cu :
• Sarcină extrauterina
• Fibrom uterin
• Mola hidatiforma sau cariocarcinom
• Distrofie chistica ovariana
• Metroragii disfuncționale
• Cancer de corp sau de col.
2.6. Complicațiile avortului :
Hemoragia poate să fie severa ducând la anemie și soc hemoragic. Dacă expulsia oului este
incompletă pot să apare complicații septice :
• Endometrie
• Endomiometrie
• Troboflebita pelviana
• Pelviperitonita
• Soc septic.
Complicațiile tardive:
• Inflamațiile cronice,
• Sterilitatea,
• Sinechia uterina.
2.7. Tratamentul
Profilaxia avortului constă în :
• Depistarea precoce a gravidității
• Dispensarizarea corecta a gravidelor
• Asanarea diverselor focare morbide (tuberculoza, inflamații)
• Tratarea deficientelor hormonale
• Corectarea condițiilor de viață și muncă, de mediu extern
• Activitate intensă de educație sanitară.
• Măsuri imediate în faza de amenințare de avort.
La amenințarea de avort și iminenta de avort tratamentul este simptomatic, urmărind să
diminuam contracțiile uterine, care pot duce la dezlipirea oului, și să asiguram un suport trofic
dezvoltării și funcției trofoblastului. Pentru anularea condițiilor uterine se recomanda repaos la pat
pentru administrarea de tocolitice (Papaverina, Scobutil, Lizadon, B-mimetice de tipul Duvalidan),
inițial administrate injectabil în amestec litic (trei fiole de Papaverina, trei fiole de Scobutil și o fiola de
Diazepam administrate câte 2 ml la 6 ore).
Duvadilanul este administrat injectabil în perfuzie endovenoasă. Ulterior, administrarea
tocoliticelor se poate face oral.
Totodată nivelul de progesteron seric sub 10 ng/ml este asociat unei sarcini uterine neviabile,
deci vizualizarea ecografica a unui sac gestațional intrauterin dar cu B HCG mai mic de 1000m U.I. /ml
si cu progesteronul seric mai mic de 10 ng/ml semnifica o sarcină neviabila. Daca nu sunt posibile
dozările hormonale atunci ecografia se poate repeta peste 7-10 zile pentru a urmări aspectul sacului
gestațional si apariția oului embrionar.
În cazul avortului în curs si al avortului incomplet, terminarea avortului se face foarte rar într-un
timp. De cele mai multe ori, după expulsia produsului de concepție, rămân resturi ovulare sau de
membrane placentare care vor necesita golirea cavitații uterine prin chiuretaj.
În cazul avortului reținut se impune golirea cavității uterine prin chiuretaj, în cazul sarcinilor
mici (de prim trimestru), sau prin metode de inducție a avortului.
Avortul terapeutic
Realizarea avortului se ace prin trei metode : evacuarea directa prin aspirație/chiuretaj,
evacuarea prin expulsia produsului de concepție ca urmare a contracțiilor uterine declanșate medical,
mica cezariană. Alegerea metodei se face în funcție de : vârsta sarcinii, de afecțiunea care determina
întreruperea sarcinii, de starea generala a femeii.
Evacuarea prin aspirație/chiuretaj
- impune dilatarea canalului cervical și se practică înainte de 12 săptămâni.
Inducerea medicală a avortului

Are la bază administrarea de substanțe ocitocice sau antiprogesteronice.
Produsul de concepție urmează să se expulzeze pe cale naturală. Se pot folosi următoarele metode :
administrarea de substanțe ocitocice de tipul ocitocinei sau prostaglandinelor, crearea unui hidramnios
artificial, stimularea zonei cervicoistmice prin inducerea de laminării concomitent cu administrarea de
substanțe ocitocice, administrarea de substanțe antiprogesteronice.
Mica cezariană
Este o metoda la care se recurge numai în anumite circumstanțe.
Pentru sarcină de vârstă gestațională mică se preferă evacuarea directă prin aspirație/chiuretaj
sau antiprogesteronice. Pentru vârsta gestațională avansată se preferă celelalte metode.
După fiecare metodă pot apărea complicații. Evacuarea mecanică poate fi urmată de : perforații,
hemoragii, infecții. Oxitocina poate determina intoxicație cu apă, ruptura uterina, decolare prematura
de placentă.
Avortul provocat
Avortul provocat este avortul care s-a produs ca urmare a unor manopere voluntare de
întrerupere a sarcinii, putând fi legal sau ilegal.
Avortul provocat ilegal (delictual) determină moartea fătului în uter, folosindu-se o serie de
mijloace abortive. Procedeele abortive folosite sunt:
• Manevre indirecte: băi calde, reci, traumatismele, masajele, eforturile.
• Introducerea de substanțe în uter: alcool, apă cu săpun, etc
• Ingestia de substanțe cu efect ocitocic;
• Manevre abortive directe prin introducerea de: sonde, croșete,fusuri, etc.
În urma acestor manevre se produce avortul septic.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU

AVORT
3.1 ÎNGRIJIRI PREOPERATORII

Se face în colaborare cu medicul anestezist-renimator, medicul specialist iar la nevoie cu
sprijinul medeicului cardiolog şi internist.
Pregătirea pentru intevenţie depinde pe de o parte de condiintevenţie depinde pe de o parte de condiţiile
generale ale femeii (vârstă, stare fizică) iar pe de altă parte de natura intervenţiei proiectate. Pentru ca
pregătirile pentru operaţie să fie complete sunt necesare următoarele evaluări:
 Evaluarea psihologică – are o mare importanţă pentru că pe lângă anxietatea dată de intervenţia
chirurgicală în sine, se adaugă teama . Este indispensabilă o conversaţie asupra operaţiei, a scopurilor
ei, a implicaţiilor asupra dinamicii vieţii sexuale care nu se va schimba după intervenţie.
 În luarea unei decizii terapeutice contează opţiunea femeii pentru a avea copii, evidenţiind rezultatele
intervenţiei conservatoare.
 Evaluarea biologică – se face prin anamneză, examen clinic şi examen de laborator, adaptate la fiecare
caz. Se va stabili terenul pe care urmează sa se intervină, întrezarind eventualele dificultăţi de anestezie
operatorii sau postoperatorii. Astfel, vârsta înaintată, obezitatea , HTA, antecedentele flebitice,
isuficienţa respiratorie, necesită informaţii suplimentare în cadrul examenelor de laborator funcţionale.
Pregătirea propriu-zisă se realizează de către asistentă la indicaţia directă a medicului.
- în seara precedentă operaţia directă a medicului;
- în seara precedentă operaţiei se va administra un barbituric (Fenobarbital) ce va asigura un somn
odihnitor şi fără vise;
- pregătirea tubului digestiv se va face cu alimente fără reziduu, cu o săptămână înaintea
operaţiei, cu un laxativ uşor cu doua zile preoperator, iar în seara dinaintea operaţiei o clismă
evacuatoare;
- pregătirea tegumentelor se va face cu o seară înainte prin radearea părului pubian, degresarea
tegumentelor cu alcool, nu se recomanda o spitalizare prelungită preoperator.
3.2 ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

Asistenta medicală are un rol important în îngrijirea postoperatorie, ea efectuând atât îngrijiri
autonome, cât şi delegate la indicaţia medicului. Alături de asistentă participă o întreagă echipă.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfârşitul operaţiei şi vindecarea completă a bolnavei.
În timpul operaţiei, asistenta pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavei, într-un salon cu paturi
puţine, cât mai izolat de zgomote; temperatura camerei să nu depăşească 20-22 ºC, lumina să fie cât
mai redusă; patul să fie cu lenjerie curată, prevăzut cu muşama şi aleză şi accesibil din trei părţi.
Transportul bolnavei de la sala de operaţii se face cu căruciorul.
Asistenta medicală pregăteşte la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi şi ace sterile de unică
folosinţă, garou, alcool, tăviţă renală, sonde vezicale, ploscă urinară, medicamente ( cardiotonice,
analeptice, calmante) necesare în urgenţă.
În perioada postnarcotică, până la revenirea totală, bolnava se va supraveghea foarte atent, până la
apariţia reflexelor de deglutiţie, tuse. Bolnava este transportată din sala de operaţie cu o perfuzie fixată
de asistenta anestezistă. Asistenta de salon va verifica poziţia acului şi ritmul perfuziei, supraveghind-o
cu atenţie. După sosirea bolnavei în salon, asistenta va monitoriza permanent : TA, pulsul, respiraţia şi
faciesul pacientei, va nota în F.O. calitatea lor şi va raporta medicului orice schimbare survenită.
Monitorizarea funcţiilor vitale se va face până la revenirea completă a conştienţei, deoarece pot apărea
complicaţii ca : tulburări respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziţia pacientei în pat va fi în decubit dorsal, fără pernă, cu capul într-o parte, pentru a se evita
înecarea cu vărsături şi a greţurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaţia prescrisă
postoperator şi, de câte ori este necesar, medicaţie calmantă prescrisă de medic.
Asistenta medicală va supraveghea bolnava, pe zile, până la externare. Imediat postoperator,
asistenta va urmări : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraţie, puls,
TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plagă, combaterea durerilor,
rehidratarea şi reechilibrarea hidroelectrolitică, alimentaţia.
În prima zi postoperator se urmăreşte pulsul, TA, debitul prin tubul de dren, plaga şi se raportează
medicului orice modificare în starea pacientei. Ca tratament, dacă este necesar, se administrează cardio-
tonice, transfuzii de sânge izo-grup, izo-Rh, săruri clorate şi glucozate. Se continuă oxigenoterapia cu
intermitenţă şi se combate durerea administrând analgezice. Alimentarea se face prin regim hidric cu
ceai amar în cantităţi moderate şi fracţionate, dacă s-a reluat tranzitul intestinal.
3.3 SUPRAVEGHEREA PACIENTELOR CU AVORT

Are în vedere cazurile asimptomatice, ţinute sub observaţie şi tratarea complicaţiilor, sechelelor
postchirurgicale.
- necesită supravegherea evoluţiei , prin controale periodice;
- sunt necesare examene efectuate la 3 luni în primul an, apoi la 6 luni şi la un an în cazurile staţionare;
- evitarea stării de congestie pelviană prin prescrierea unor măsuri de igienă;
- respectarea repausului în perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesită o bună cooperare din partea femeilor şi de aceea este nevoie de o pregătire
psihologică şi educaţională corespunzătoare.
Supravegherea cazurilor tratate hormonal :
- iniţierea tratamentului se face după un prealabil bilanţ lipidic şi glucidic, clinic şi general;
- supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3 luni, când se evaluează eficienţa
tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
Recuperarea bolnavei tratate chirurgical :
- recuperarea primară – vizează refacerea stării generale, corectarea anemiei şi a unor incidente
survenite în procesul de vindecare, precum şi o reintegrare familială şi socio-profesională;
- recuperarea secundară – în sindromul dureros pelvin, tratamentul durerilor pelviene este îndelungat,
impune supraveghere medicală, este costisitor şi nu întotdeauna cu eficienţă deplină.
3.4. TEHNICI DE NURSING SPECIFICE
Măsurarea tensiunii arteriale
Definiție: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor
arteriali.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare;
Elemente de evaluat: - tensiunea arterială sistolică ( maximă )
- tensiunea arterială diastolică ( minimă )
Materiale necesare:
• aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale :
• stetoscop biauricular;
• tampon de vată;
• alcool;
• creion roşu sau pix roşu;
Metode de determinare: - palpatorie:
- ascultatorie.
Intervenţiile asistentului:
• pregătirea psihică a pacientului;
• asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute;
• spălarea pe mâini;
• se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientei, sprijinit şi în extensie;
• se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei;
• se introduc olivele stetoscopului în urechi;
• se pompează aer în membrana pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile;
• se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până la percepţia primului
zgomot arterial ( sistolica );
• se reţine valoarea indicată pentru a fi consemnată;
• se continuă decomprimarea, zgomotelor arteriale devenind tot mai puternice;
• se reţine valoarea indicată, în momentul în care zgomotele dispar , aceasta reprezentând tensiunea
arterială mică ( diastolica );
• se notează în foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie, socotindu- se
pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur;
• se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat:
• în alte documente medicale rezultatele obţinute se înregistrează numeric;
• se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool.
Spălătura vaginală
Definiţie. Prin spălătură vaginală se înţelege introducerea unui curent de lichid – apă sau soluţie
medicamentoasă – în vagin, care după ce spală pereţii vaginali, se evacuează pe lângă canulă.
Scop: terapeutic
• Îndepărtarea conţinutului vaginal ( produse normale sau patologice ), dezlipirea axudatelor patologice
de pe mucoasă:
• Dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale;
• Calmarea durerilor;
• Reducerea proceselor inflamatorii.
Pregătiri:
• Materiale:
• protecţie: - paravan, prosoape:
- traversă, muşama;
- învelitori de flanelă.
• Sterile: - canulă vaginală:
- irigator, vată
• Nesterile: - stativ pentru irigator;
- bazinet
• Medicamente: - 2 l soluţie medicamentoasă ( apă oxigenată, soluție de cloramină )
• Pacienta:
• Psihic: - se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului.
• Fizic: - se izolează patul pacientei cu paravan;
- se protejează patul cu muşama şi aleză
- se aşează pacienta în poziţie ginecologică;
- se introduce bazinetul sub bazinul pacientei;
- se spală organele genitale cu apă şi săpun;
- se acoperă regiunea vulvei cu un strat subţire de vaselină (pentru spălături calde ).
Execuţie:
• începe cu spălarea şi dezinfectarea mâinilor
• se adaptează canula la tubul irigatorului, se elimină aerul;
• se aşează irigatorul la 50 – 70 cm înălţime faţă de simfiza pubiană;
• se verifică temperatura soluţiei;
• se reperează orificiul de intrare în vagin, se deschide robinetul şi se introduce canula o dată cu curentul
de lichid până la fundul de sac posterior al vaginului;
• se spală foarte bine fundul de sac posterior şi apoi se plimbă canula pe toată suprafaţa vaginului;
• se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească, se pensează tubul şi se depune în tăviţa renală.
Îngrijirea ulterioară a pacientei:

• se usucă regiunea genitală cu vată şi prosoape;
• se îndepărtează materialele folosite;
• se ajută să se îmbrace pacienta;
• se aşează comod în pat;
• se aeriseşte salonul.
Pregătirea produsului pentru laborator:
• se examinează lichidul de spălătură, care poate conţine: flacoane de mucus, puroi, cheaguri de sânge.
• Se trimite la laborator la solicitarea medicului.
CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE - STUDIU DE CAZ
CAZUL I
I. Informații generale:
Nume:G
Prenume:A
Domiciliu:sat Galbiori, județul Constanta
Sex: feminin
Vârsta: 23 ani
Mediul: rural
Religie: creștin-ortodox
Identificare socială: casnică
Grup sanguin:0I, RH(+)
Stare civilă: căsătorită, 2 copii
Condiții de locuit: locuiește cu familia într-o casă cu 4 camere salubre, bine încălzite
- pacienta nu fumează, nu consumă alcool;
- dispune de venituri materiale bune.
Gesturi personale și obiceiuri: pacienta preferă carnea de porc, cartofii prajiți, sosurile, băuturile
acidulate;
• pacienta face duș zilnic, baie generală o dată pe săptămână și toaleta cavității bucale de 2 ori pe
zi;
Mod de a petrece timpul liber: vizionează programele TV, iese în oraș cu familia.
Relația cu familia, prietenii : foarte bune.
Data internării: 18.09.2015
Data externării: 25.09.2015
Numărul de spitalizare: 7 zile
Spitalul de Urgență” Sf. Apostol Andrei” Constanta
Secția: Ginecologie
Motivele internării:
- sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri;
- dureri pelvi-abdominale;
- amețeli, lipotimie, febră (T=38,70C);
- Cefalee;
II. Informații medicale:
Antecedente hetero-colaterale: fără importanță
Antecedente personale-patologice: apendicectomie la 14 ani
- menarha: la 13 ani
- nașteri:2
- ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile, flux sanguin normal, durata 4-5 zile, fără dureri.
Situație clinică la internare: T.A-90/50mmHg; AV-100 pulsații/min; R-21resp/min; T-38,7; Talia-
1.65m; Greutatea:70kg.
III. Informații fizice:
Stare generală: alterată
Stare de nutriție: normoponderală
Stare conștiență: păstrată
Facies: normal simetric
Tegumente: tegumente palide
Mucoase: mucoase palide
Țesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: neglijabil
Sistem osteo-articular: integru, articulații mobile
Sistem musculo-adipos: bine reprezentat
Aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respirația.
- Murmur vezicular, prezent, bilateral
- Respirații:21 resp/min
Aparat cardio-vascular:
- matitate cardiacă în limitele normale;
- zgomote cardiace ritmice;
-T.A-90/50mmHg;AV-100 pulsații/min.
- artere periferice-pulsatile;
- rețea venoasă periferică normală.
Aparat digestiv și anexe:
- dentiție normală, corespunzătoare vârstei, gingii aderente la dinți;
- tranzit intestinal normal;
- ficat și splina în limite fiziologice;
Aparat uro-genital:
- loje renale, libere, nedureroase;
- urini normocrome;
- organele genitale externe normal conformate
- sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri
Limite senzoriale:
- pacienta poartă ochelari;
- acuitate auditivă normală;
- acuitate tactilă normală;
- acuitate gustativă normală.
Mobilitate: amețeli, lipotimie
Alimentația: 3 mese principale, 2 gustări, lichide ingerate: 1-2 l/zi
Eliminări:. 1 scaun normal/zi; 2-3 micțiuni normale/zi.
- Nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase;
- Pacienta a făcut toate vaccinările corespunzătoare.
Examene de laborator:
În urma examenului clinic s-au obținut următoarele rezultate:
Ex. biochimice:
- Uree - 40 mg/100 ml;
- Amilazemie-150U/l;
- TGO-38U/L;
- TGP-30U/L;
- Na - 285 mg/100 ml;
- K- 2,5 mEq/l.
Ex. hematologice:
VSH 1h= 17 mm
2h= 24mm
Hemoglobină= 10,25 mg/l
Hematocrit= 34,5%
Grupa sanguină= 0I
Leucocite= 9500/mm3
Examen sumar de urină + sediment
- albumină – negativ
- puroi – negativ
Examen ecografic: uter mărit în volum metritic în totalitate, cu dilatări vasculare importante în
perimetru. Conținut uterin bogat, neomogen. Ambele anexe îngroșate, ecoreflectogene. Mica lama
lichidiana în Douglas (exudat inflamator).
Istoricul bolii:
Pacienta în vârsta de 23 ani, fără antecedente patologice prezintă la internare - sângerare abundentă cu
sânge roșu și cheaguri, dureri pelvi-abdominale, amețeli, lipotimie, febra(T=38,70C), Cefalee;
Antibiograma din secreția vaginala: s-a dezvoltat streptococ. Sensibil la: Tetraciclina, Cloramfenicol,
Ampicilina, Eritromicina.
Diagnostic de internare: Avort luna a II-a incomplet, septic, infectat; metroragie abundentă.
PLAN DE ÎNGRIJIRE – NURSING
Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Evaluare
1. A respira și a Circulație inadecvată Ca G.A. să • Poziționez pacienta în poziție G.A. prezintă

avea o bună din cauza bolii prezinte o Trendelemburg. o circulație
circulație manifestată prin: circulație Asigur un microclimat favorabil: adecvată,
P= 100/min. si TA= adecvată în

• Umiditate 40%
tegumente
90/50 mm Hg decurs de 2 zile normal

• Căldură 18-200C colorate.
• Luminozitate
• Cameră aerisita
• Monitorizez și notez în foaia de

observație de 3х1/zi. Tensiunea
arterială, temperatura, pulsul și
respirația.
Ora 12:
• TA=95/60 mm Hg
• P= 95/min.
Ora 16:
• TA=95/65 mm Hg
• P= 93/min.
Ora 20:
• TA=100/70 mm Hg
• P= 85/min.
Ora 12:
• TA=110/75 mm Hg
• P= 80/min.
Ora 16:
• TA=115/80 mm Hg
• P= 74/min.
Ora 20:
• TA=120/80 mm Hg
• P= 65/min.
• La indicația medicului recoltez

analizele de urgență (Gr sg+Rh,
Htc, leucocite, uree, glicemie).
• Efectuez proba de compatibilitate

Oelecker.
• La indicația medicului montez

perfuzie cu sânge izogrup izoRh
și perfuzie cu Glucoză 5%
flacoane II și vitaminele B1 și C.
• După o oră se efectuează

chiuretajul uterin.
2. A elimina Eliminarea vaginală Ca G.A. să-și • La indicația medicului montez Pacienta și-a
inadecvată din cauza diminueze perfuzia . redus
bolii și a procesului sângerarea în • Pregătesc fizic și psihic pacienta sângerarea
inflamator manifestat decurs de o oră. pentru chiuretajul uterin în scop
prin metroragie hemostatic.
abundentă cu sânge
• Efectuez toaleta locală cu apă și
roșu și cheaguri.
săpun.
• Poziționez pacienta pe masă

ginecologică
• Pregătesc trusă pentru chiuretaj.
• Testez pacienta daca nu este

alergica la Xilina 1% (anestezicul
local utilizat).
• Explic pacientei pe scurt tehnica

și necesitatea efectuării
chiuretajului pentru redobândirea
sănătății sale.
• După chiuretaj urmăresc și notez

în foaia de observație scurgerile
vaginale:cantitate, aspect, miros
• Administrez tratamentul prescris

de medic:
ser fiziologic 500ml
Glucoză 5% 1000 ml
Vit. C 5 ml f I
Vit. B1 f I
Vit. B12 f I
Acid folic dg. 3х1/zi 6-14-22
Penicilina 2х1.000.000
Ergomet fiole 2х1 6-18
Paracetamol tablete 3х1 6-14-22
Sânge izogrup izoRh 500 ml
• Urmăresc cu atenție și alte

eventuale eliminări:vărsături,
transpirații, tranzit intestinal
• Urmăresc și notez diureza

pacientei: cantitatea urinei= 1500
ml; aspect= tulbure; miros=
specific.
• Scurgerile vaginale:
Cantitate= moderată
Aspect= cremos
Miros= specific
Alte eliminări:
Vărsături= 0
Transpirații=difuze
Tranzit intestinal= prezent
3. A evita Durere acută din Ca pacienta să- • Explic pacientei cauzele durerii. Pacienta
pericolele cauza procesului și exprime • Evaluez caracteristicile durerii: afirmă că
inflamator diminuarea localizare, intensitate, durată, durerea este
manifestată prin durerii în frecventă, factori care cresc acum mai mult
exacerbarea verbală a decurs de 2 ore. intensitatea: ca o jenă.
durerii. TA=110/85
• intensitate medie
• localizare abdominală Puls=78/min.

• factori care cresc R=17R/min.
intensitatea: ortostatismul,
râsul, stresul, efortul
• factori care scad

intensitatea: poziția
antialgică DD și interzicerea
efectuării oricărei mișcări.
• Asigur un climat de înțelegere

empatică, liniște, căldură,
umiditate.
• Stimulez pacienta să se exprime

asupra experienței dureroase pe
care o trăiește.
• Utilizez mijloace suplimentare

pentru reducerea durerii.
• Determin pacienta să practice o

respirație abdominală 5-10 minute
după administrarea medicației
(Algocalmin la indicația
medicului).
• Administrez medicația indicată de

medic: Penicilina 2х1.000.000 la
ora 6-18.
• Informez pe G.A. asupra evoluției

durerii, a diminuării și toleranței
și acțiunii medicamentului.
• Ajut pe G.A. în activități zilnice

la nevoie, pentru ai permite să-și
conserve energia.
• Asigur un climat de liniște, salon

bine aerisit și încălzit.
• Asigur o poziție cât mai

confortabila în pat pentru
diminuarea durerii, ajut pacienta
în activitatea zilnică: alimentație,
hidratare, igienă, mobilizare și
progresiv las persoana să le
îndeplinească singură.
• O ajut pe G.A. în deplasările sale

la nevoie.
Frică din cauza Ca pacienta să- • Favorizez adaptarea pacientei la Pacienta își
incapacității de a face și exprime noul mediu. exprimă
fața unei situații diminuarea • Creez un mediu optim pentru ca diminuarea
realizată prin fricii în decurs pacienta să-și poată exprima fricii.
exprimarea verbală a de o zi. emoțiile.
fricii. Ca pacienta să • Furnizez informațiile de care are
Diagnostic potențial: nu se nevoie.
Risc de accidenteze pe • Furnizez explicațiile clare asupra
autoaccidentare din perioada îngrijirilor programate.
cauza amețelii și internării.
• Învăț pacienta tehnici de relaxare.
lipotimiei.
• Răspund întrebărilor lui G.A.
• Discut cu G.A. 3х20 minute/zi

pentru a-i permite să-și exprime
neliniștea.
• Voi fi lângă pacienta ori de câte

ori are nevoie.
• Favorizez contactul cu persoane

care au aceeași problemă.
• Explic pacientei importanța

repausului la pat și faptul ca
neatenția poate fi responsabilă de
accidente cum ar fi: căderile,
alunecările.
• Asigur condițiile de mediu

adecvate pentru a evita pericolele
prin accidentare.
• Amplasez pacienta în salon, în

patul cel mai apropiat de toaleta
pentru ca deplasările să fie cât
mai scurte.
• Mobilizez activ pacienta prin

plimbări în jurul patului.
• Învăț pacienta să se lase ușor jos

daca amețește.
4. A-ți menține Hipertermie din cauza Ca pacienta să • Umidific aerul din salon prin G.A. prezintă
temperatura în procesului inflamator fie afebrila în punerea unui vas cu apă pe o temperatură
limite normale. manifestată prin termen de 2 calorifer. în limite
transpirații, frisoane și zile. • În timpul frisoanelor încălzesc normale.
T=38,70C pacienta prin frecții, masaje,
învelire cu pătura suplimentară.
• Schimb lenjeria de pat și corp de

câte ori este nevoie.
• Aerisesc salonul 3х15 minute pe

zi.
• Feresc pacienta de curenții de aer.
• Urmăresc atent îndeplinirea

orarului zilnic de hidratare.
• Urmăresc regimul alimentar al

pacientei.
• Realizez raportul ingestia-excreta

• Măsor și notez în foaia de
observație temperatura axilara
• Administrez la indicația
medicului, tratamentul
medicamentos antipiretic,
antiinflamator.
• Explic pacientei importanta

măsurării zilnice a temperaturii și
voi stimula pacienta să și-o
măsoare notându-și și astfel
implicând-o în procesul de
îngrijire.
5. A-ți practica Sentiment de Ca pacienta să • Explorez cu G.A. cauzele Pacienta și-a
religia culpabilitate din cauza își exprime sentimentului sau de culpabilitate. exprimat
bolii , autoacuzare, dizolvarea • Identific cu factorii sentimentul de
pacienta
exprimare a sentimentului precipitanți ai sentimentului de culpabilitate.
remușcărilor și a de culpabilitate culpabilitate.
regretelor. în 2 zile.
• Păstrez o atitudine nejudecantă.
• Asigur pacienta de
disponibilitatea noastră toata ziua.
• Determin pacienta să se
gândească la posibilitățile reale de
rezolvare a problemei.
6. A învăța Lipsă cunoștințelor Ca G.A. să • Identific împreună cu G.A. Pacienta poate
referitoare la boala sa posede motivul neaccesibilității la să dea
din cauza cunoștințe informație (mediul rural). explicații
neaccesibilității la legate de boala • Explic pacientei cauzele bolii despre boala
informație să într-o zi. sale, tratamentul care i se aplică, sa.
manifestată prin regimul alimentar, voi prezenta
întrebări multiple echipa sanitară de îngrijire, orarul
secției, regulamentul de ordine
interioară.
• Procur și las pacientei informații

scrise despre boala să.
• Explic lui G.A. consecințele

nefaste ale manevrelor abortive
utilizate și voi sugera utilizarea în
viitor a serviciilor de specialitate
pentru întreruperea cursului
sarcinii asigurându-se de
păstrarea secretului profesional.
• Prezint pacientei posibilități de

contracepție utilizate la noi în tara
(sterilet, pilula, prezervativ,
abstinentă, metoda calendarului,
metode chirurgicale).
• Ajut pacienta să își aleagă un

mijloc de contracepție
(contraceptive orale).
7. A comunica Comunicarea Ca G.A. să își • Ajut pe G.A. să își definească clar Pacienta
ineficace la nivel exprime situația care i se pare că îi dă comunică
afectiv din cauza emoțiile, probleme (pacienta îmi eficient cu
neadaptării la o incertitudinile mărturisește ca aceasta sarcină nu echipa de
situație manifestată pe perioada este conceputa cu soțul sau). îngrijire.
prin retragere, plâns. spitalizării. • Utilizez întrebări deschise pentru
a ajuta pacienta să se focalizeze
pe sentimentele sale asupra
problemei („cum crezi că ar
reacționa soțul, familia daca ar
ști”).
• Sugerez lui G.A. să discute cu

altă pacientă cu probleme
similare.
• Comunic cu G.A. non verbal

(atingerea mâinii, privire în ochi,
mimică) în timpul chiuretajului.
8. A dormi, a te Insomnie din cauza Ca G.A. să • Situez discuțiile cu pacienta într- G.A. are un
odihni sentimentului de doarmă noaptea un climat care să sugereze somn odihnitor
culpabilitate fără întreruperi ajutorul, pentru a-i câștiga fără
manifestată prin în decurs de 2 încrederea. întreruperi.
oboseală diurnă. zile. • Explorez cu pacienta problema să,
semnele stării sale depresive, voi
facilita exprimarea emoțiilor.
• Sugerez o tehnica de relaxare:

relaxare totală și control mintal a
musculaturii într-o liniște perfectă
în întuneric.
• Asigur un microclimat favorabil

somnului (întuneric, aerisire,
liniște).
• Sugerez ca înainte de
culcare alimentele consumate să
nu fie greu digerabile.
9. A te alimenta, Dificultate de a se Ca G.A. să se • Evaluez limitele persoanei G.A. se
hidrata alimenta/hidrata din alimenteze, pentru a se alimenta/hidrata și în alimentează,
cauza slăbiciunii. hidrateze funcție de aceasta voi planifica singură fără
singură într-o intervențiile: pacienta poate să dificultate.
zi. înghită, știe să se servească
singură cu tacâmuri, ia singură
cana de lichid dar obosește, efort
ce o determina să renunțe la
mișcare/băutură.
• Poziționez pacienta într-o poziție

comodă pentru alimentația pasivă.
• Protejez patul și pacienta cu

mușama și aleză).
• Servesc regimul semisolid.
• Sfătuiesc pacienta să mănânce

încet cu înghițituri mici bine
mestecate (pentru a-i ușura
stomacului efortul de digestie
mecanică).
• Am grija ca pacienta să primească

regimul indicat de medic
(hipercaloric).
• Urmăresc și notez în foaia de

observație curba ponderala
(zilnic).
• Efectuez bilanțul hidric (zilnic).
• Urmăresc planul de hidratare:

1000 ml/24ore.
10. A te mișca și Dificultate de a se Ca pacienta să • Poziționez bolnava după manevra Pacienta se
avea o bună mișca din cauza se mobilizeze chirurgicala în poziția deplasează
postură asteniei sau potențiale conform stării Trendelemburg. singură.
complicații - de sănătate. • Supraveghez starea zilnică a
tromboembolii, tegumentelor.
atrofii.
• Stimulez pacienta să se
mobilizeze activ în pat.
• Efectuez masajul membrelor

inferioare în sensul circulației
venoase pentru a preveni
tromboflebitele și edemele.
11. A fi curat, Dezinteres fată de Ca pacienta să • Urmăresc și notez zilnic în foaia Pacienta își
îngrijit igiena personală din își execute de observație culoarea și execută
cauza stării depresive. îngrijirea aspectul tegumentelor. Apreciez singură
igienică că pacienta prezintă un risc îngrijirile de
personală pe mediu de a face escare. igienă.
parcursul • Toaleta zilnică completă cu apă
internării. și săpun (toaleta parțială a
parților murdare în timpul
schimbărilor).
• Frecționări cu alcool în
momentul schimbărilor sau
schimbărilor în pat; pudrare în
pat.
• Ajut pacienta în realizarea

toaletei organelor genitale.
• Schimb lenjeria de pat și de corp

ori de câte ori este nevoie.
12. A te îmbrăca, Dezinteres fata de Ca pacienta să • Sugerez lui G.A. să exprime Pacienta își
dezbrăca ținuta vestimentară își recapete verbal sau în scris în fiecare zi exprimă
din cauza stării interesul pentru sentimentele pozitive despre ea interesul
depresive și a asteniei. ținută, a se însăși. pentru ținută.
îmbrăca și • Sugerez pacientei să își procure
dezbrăca în îmbrăcăminte amplă, ușor de
termen de o zi. îmbrăcat.
• Efectuez cu pacienta zilnic

exerciții de stimulare motrică,
care să îi dezvolte abilitatea de a
se îmbrăca, planificarea unui orar
zilnic de exerciții active.
13. A fi util, a te Dificultate în a-și Ca pacienta să • Utilizez ascultarea activă pentru Pacienta își
realiza asuma rolul de soție își accepte ca pacienta să își exprime acceptă
din cauza stării implicațiile percepțiile sale asupra implicațiile
depresive. legate de rolul responsabilităților impuse de rolul legate de rolul
sau în decurs de sau (de soție). sau.
2 zile. • Utilizez un proces de clarificare a
nevoilor; voi pune întrebări
pacientei care îi vor permite să
reflecteze la posibilitățile care
există, la soluțiile realiste care ar
exista.
• Discut cu pacienta despre

implicațiile rolului sau față de soț,
copii, familie, societate.
• Explorez cu G.A. modalitățile de

rezolvare a problemelor care ar
putea accentua starea depresivă
(prezența soțului).
• Implic tot mai mult pacienta în

procesul sau de îngrijire.
14. A te recrea Dezinteres pentru a Ca pacienta să • Sugerez pacientei tehnici de Pacienta
realiza activități ceară ea însăși relaxare zilnice. participă activ
recreative din cauza participarea la • Planific împreuna cu G.A. în la activitățile
stării depresive și a activități funcție de dezinteresele sale recreative.
oboselii. recreative în activități recreative: privitul la
decurs de o zi. T.V. , tricotat, citit, plimbări.
• Explic pacientei să accepte aceste

activități recreative deoarece sunt
foarte utile persoanei depresive,
cu probleme.
• Identific limitele fizice ale

persoanei (ajutor la mers).
• Sugerez pacientei să respire
profund și controlat în timpul
activităților.
• Planific exerciții fizice ce nu

necesită prea multa concentrare.
CAZUL II
Nume:C
Prenume:R
Domiciliu: Constanta
Sex: feminin
Vârsta: 26 ani
Mediul: urban
Identificare socială: profesoara
Grup sanguin: AB IV, Rh (-)
Stare civilă: căsătorită, 2 copii
Condiții de locuit: locuiește cu familia într-o casă cu 5 camere salubre, bine încălzite
- pacienta fumează 20 de țigarete pe zi, nu consumă alcool;
Gesturi personale și obiceiuri: pacienta preferă carnea de porc, cartofii prăjiți, sosurile, băuturile
acidulate, bea 2-3 cafele pe zi;
zi;
Mod de a petrece timpul liber: are o viață foarte activa, îi plac excursiile, îi place să citească, îi plac
foarte mult florile, îi place marea.
Spitalul de Urgență”Sf. Apostol Andrei” Constanta
Motivele internării:
- sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri;
- dureri pelvi-abdominale;
- amețeli,
- ușoară lipotimie,cefalee;
- nașteri:1
- ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile, flux sanguin normal, durata 4 zile, fără dureri.
Stare generală: ușor alterată
Tegumente: tegumente reci si umede
Mucoase: mucoase palide si umede
- artere periferice-pulsatile;
Aparat uro-genital:
- urini normocrome;
- sângerare abundentă cu sânge roșu și cheaguri
Limite senzoriale:
- acuitate vizuala normala;
Ex. biochimice:
- Uree - 40 mg/100 ml;
-Amilazemie-160U/l;
-TGO-37U/L;
- TGP-25U/L;
- Na - 275 mg/100 ml;
- K- 2,65 mEq/L.
Ex. hematologice:
VSH 1 h =16 mm
2 h=22 mm
Grupa sanguină=AB IV, Rh (-)
Hemoglobină=9,75 mmol/l
Hematocrit=33%
Leucocite=8300/mm3
- puroi – negativ
Istoricul bolii:
Pacienta în vârsta de 26 ani, fără antecedente patologice prezintă la internare - sângerare abundentă cu
sânge roșu și cheaguri, dureri pelvi-abdominale, amețeli, lipotimie, Cefalee;
Diagnostic de internare: Avort luna a III-a incomplet efectuat.
PLAN DE ÎNGRIJIRE – NURSING
Nevoia Diagnostic de Obiectiv Intervenții Evaluare

afectată nursing
1.A elimina Eliminare h=8 • Pregătesc psihic pe C.R. pentru h=9
vaginală C.R. să nu mai chiuretajul uterin cu scop Pacienta și-a
inadecvată din sângereze în decurs hemostatic. redus
cauza resturilor de o oră. • Explic pe scurt tehnica și îi voi sângerarea
ovulare cere acordul. (după
manifestată prin • Pregătesc fizic pacienta în chiuretaj).
metroragie cu vederea chiuretajului:
sânge roșu și • Poziționare pe masă
cheaguri. ginecologică
• toaleta locală cu apă și săpun
• testare la Xilina 1%
• Pregătesc trusă pentru chiuretaj.
• Urmăresc și notez în foaia de
observație scurgerile vaginale:
cantitate, aspect, miros:
• Cantitate= moderată
• Aspect= sânge roșu și
cheaguri
• Miros= fără
• Urmăresc cu atenție și alte
eventuale eliminări: vărsături,
transpirații, tranzit intestinal:
• Vărsături= 0
• Transpirații= difuze
• Tranzit intestinal= prezent
• Diureză= 2 l/zi.
2. A evita Durere acută din h=8 • Evaluez caracteristicile durerii: h=9
pericolele cauza contracțiilor C.R. să își • localizare= etajul abdominal Durerea
uterine diminueze durerea inferior cedează după
manifestată prin în decurs de o oră. • intensitate= moderat/ crescută administrare
exprimarea • durata= 1-2 minute a
verbală a durerii. • frecvența= regulate antialgicelor.
• factori care cresc intensitatea:
activitatea, ortostatismul
• factori care scad intensitatea:
repausul, poziția antalgică
• Stabilesc schema apariției și
diminuării durerii pentru a
regrupa îngrijirile.
• Relaxare Durere Relax
are
• 2-3 min. 1-2 min. 2-3 min.
• Observ poziția de protecție
adoptata: ghemuit cu mâinile
presând în regiunea dureroasă.
• Plasez pacienta în poziția
antalgică.
• Evaluez gradul anxietății ce
însoțește durerea (anxietate
dureroasă).
• Fac pe C.R. să se exprime asupra
experienței dureroase pe care o
trăiește.
• Învăț pacienta să practice o
respirație abdominala timp de 5-
10 minute.
• Furnizez informații pacientei
succint și în termeni simpli,
informând-o asupra evoluției
durerii.
• Explic starea să, diagnosticul pus
de medic, faptul că sarcină este
compromisă, că sângerarea nu se
va opri decât după chiuretajul
uterin prin care se scot resturile
placentare sau ovulare și că
durerile pot înceta după o oră de
la chiuretaj (progresiv).
• Ajut pe C.R. în deplasările sale.
• Supraveghez funcțiile vitale
(TA, P, T, R), sângerarea prin
vagin.
• Explic pacientei necesitatea
repausului fizic.
• La indicația medicului voi
administra antialgice.
3. A respira și Circulație Ca C.R. să prezinte • Asigur un microclimat favorabil: Tegumente
a avea o bună inadecvată din o circulație umiditate, căldură, luminozitate, normal
circulație cauza bolii adecvată în decurs cameră aerisită. colorate,
manifestată prin de o zi. • Poziționez pacienta în poziție C.R. prezintă
puls= 80/min., Trendelemburg. o circulație
TA= 100/60 mm • Monitorizez și notez în foaia de adecvată.
Hg. observație P si TA de 3х1 pe zi:
h=8
TA=100/65; P=80
h=12
TA=110/70; P=79
h=18
TA=120/80; P=75
• Învăț pe C.R. să practice o
tehnică de relaxare (respirație
abdominală 5-10 min./zi).
• Aplic lui C.R. tehnici de
favorizare a circulației: exerciții
active, pasive, masaje.
Alterarea h=8 • Asigur lui C.R. un microclimat h=9
respirației din Ca C.R. să îți optim în sală de chiuretaj și în Pacienta
cauza durerii diminueze salon (umiditate, căldură, prezintă o
manifestată prin polipneea în decurs luminozitate, aerisire). respirație de
polipnee. de o oră. • Urmăresc și măsor respirațiile 18 r/min.
pacientei.
• Explic lui C.R. să respire lent,
profund și pe nas.
• Învăț pacienta să-și controleze
respirația, să practice exerciții
respiratorii timp de2 minute, la
interval de10 minute.
• Supraveghez colorația
mucoaselor, unghiilor, ritmul,
frecvența și calitatea respirației.
• Dau pacientei explicații clare și
simple privind respirația și în
timpul intervenției.
4. A te Diagnostic h=9 • Liniștesc pacienta din punct de Pacienta nu
alimenta, potențial: grețuri, Ca C.R. să-și vedere psihic și nu o părăsesc în mai prezintă
hidrata vărsături din exprime timpul vărsăturilor. vărsături și
cauza anesteziei și diminuarea • Așez pe C.R. în D.L. în timpul nici grețuri.
a manevrei grețurilor în decurs vărsăturilor.
terapeutice. de 30 minute. • Ajut pe C.R. să-și clătească gura
după vărsături.
• Învăț pacienta să respire profund
în timpul grețurilor.
• La nevoie dau pacientei lichide
negazoase și bucăți de gheață.
• Protejez patul cu mușama și
aleză.
• La nevoie spăl fața pacientei și îi
pun o compresă rece pe frunte.
• Las o tăviță renală la îndemâna
pacientei și o golesc frecvent.
5. A te mișca, Refuz de a face h=9 • Permit pacientei să-și exprime h=10

a-ți menține o activități fizice din Ca C.R. să se ridice senzațiile dureroase. Pacienta se
bună postură. cauza durerii. singură din pat în • Evaluez caracterele durerii post deplasează
decurs de o oră. intervenție. singură.
• Informez pe C.R. că durerea se
va diminua și va dispărea în
totalitate în decurs de o oră.
• Asigur pacientei un microclimat
adecvat (liniște, căldură, lumină
discretă).
• Instalez pacienta într-o poziție
antalgica (ghemuit în decubit
lateral drept).
6. A comunica Comunicare h=9 • Explorez împreuna cu pacienta h=10
ineficace la nivel Ca C.R. să-și cauzele anxietății: manevra Pacienta
afectiv din cauza exprime chirurgicală, „va fi următoarea comunica
anxietății. diminuarea sarcină normală?” eficient cu
anxietății în decurs • Favorizez adaptarea pacientei la echipa de
de o oră. mediu necunoscut. îngrijire.
• Ajut pacienta să-și descopere
anxietatea.
• Creez pacientei un climat de
înțelegere empatică.
• Explorez cu C.R. metodele de
soluționare a problemelor care
cauzează anxietatea: dispariția
durerii la o oră după chiuretaj.
• Ajut pacienta să utilizeze
mijloace de diminuare a
anxietății: tehnici de relaxare.
7. A învăța Cunoștințe Ca pacienta să • Evaluez ceea ce știe despre Pacienta
insuficiente din învețe să-și aceste subiecte (posedă noțiuni poate să dea
cauza gestioneze sumare). explicații
neaccesibilității la sănătatea în decurs • Dau pacientei explicații simple despre boala
informație de o zi. fără detalii inutile: la indicația sa.
manifestată prin medicului, timp de 2 cicluri
întrebări multiple menstruale, va trebui să efectueze
despre boala să. un tratament cu antibiotice și
antiinflamatorii, va trebui să
respecte repausul fizic și sexual
timp de 3 săptămâni după
chiuretaj, și să evite o sarcină
timp de 4 luni de la chiuretaj,
depistarea unei viitoare sarcini
cât mai precoce și urmărirea
acesteia împreună cu
ginecologul, evitarea
îmbolnăvirilor ulterioare.
• Verific cum a recepționat
pacienta informația prin întrebări
simple, deschise.
• Să folosească mijloace
contraceptive adecvate pe
perioada cât trebuie să evite
sarcină.
CAZUL III
Nume:L
Prenume:A
Domiciliu: Constanta
Sex: feminin
Vârsta: 17 ani
Mediul: urban
Identificare socială: elevă
Grup sanguin: 0 I, Rh (+)
Stare civilă: necăsătorită
Condiții de locuit: locuiește cu mama să într-un apartament cu 3 camere, bine încălzit
- pacienta nu fumează, nu consumă alcool;
Gesturi personale și obiceiuri: pacienta preferă carnea de porc, cartofii prăjiți, sosurile, băuturile
acidulate;
zi;
Mod de a petrece timpul liber: în timpul liber iese cu prietenii, ascultă muzică, merge la cinematograf.
Spitalul de Urgență”Sf. Apostol Andrei” Constanta
Motivele internării: efectuarea întreruperii sarcinii la cerere
- nașteri:0
- ciclul menstrual la interval regulat de 28 de zile, flux sanguin normal, durata 3-5 zile, fără dureri.
Stare generală: ușor alterată
Tegumente: tegumente reci si umede
Mucoase: mucoase palide si umede
- artere periferice - pulsatile;
Aparat uro-genital:
- urini normocrome;
Limite senzoriale:
- acuitate vizuala normala;
Ex .biochimice:
- Uree - 40 mg/100 ml;
-Amilazemie-155U/l;
-TGO-25U/L;
- TGP-25U/L;
- Na - 335 mg/100 ml;
- K- 4 mEq/L.
Ex. hematologice:
VSH 1 h =9 mm
2 h=18 mm
Grupa sanguină=0I, RH(+)
Hemoglobină=13 mmol/l
Hematocrit=42%
Leucocite=7000/mm3
- puroi – negativ
Diagnostic de internare: efectuarea întreruperii sarcinii la cerere
PLAN DE ÎNGRIJIRE - NURSING
Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Evaluare

afectată
1.A evita Frică din cauza manevrei h=8 · Identific împreună h=9
pericolele chirurgicale programate Ca L.A. să accepte cu pacienta natura, Pacienta
manifestată prin frica de fără frică manevra intensitatea și cauzele acceptă
chiuretaj și de reacția chirurgicală în decurs fricii: manevra fără frică
mamei. de 2 ore. chirurgicală, reacția manevra
Postchiuretaj uterin: mamei. chirurgical
Durere din cauza · Situez intervenția ă.
contracțiilor uterine într-un climat de înțelegere
manifestată prin empatică.
exprimarea verbala a · Asigur pacienta
durerii. de prezența mea în
preajma să.
· Familiarizez pe
L.A. cu etapele
desfășurării chiuretajului
uterin, dau explicații
scurte, asupra îngrijirilor
programate.
Favorizez contactul
cu persoane care au avut
aceleași probleme.
· Supraveghez
funcțiile vitale 2х1 pe zi.
h=8 · Discut și o liniștesc h=9
Ca L.A. să-și exprime pe L.A. explicându-i că Durerea se
diminuarea durerii în durerea este un efect firesc diminuă
decurs de o oră. al contracțiilor uterine și după
că ea se va diminua în administra
cel mult 10 minute. rea
· Evaluez caracterele antialgicel
durerii: intensitate, or.
localizare, durată, factori
care cresc intensitatea,
factori care scad
intensitatea:
Utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii: sticla de
apă caldă pe abdomen.
Determin pacienta să
practice o respirație
abdominală 5-10 minute
după administrarea
medicației analgezice
indicate de medic
(Algocalmin f.).
· Asigur un climat de
liniște, salon bine aerisit,
încălzit.
2. A elimina Eliminare vaginală Ca pacienta să nu mai · Asigur liniștea și L.A. nu
inadecvată din cauza sângereze în decurs de repausul pacientei. mai
chiuretajului uterin o zi. · Protejez patul cu prezintă
manifestată prin metroragii mușama și aleză. sângerare.
cu sânge roșu în cantitate · Aplic pansament
redusă. absorbant și îl schimb la
nevoie.
· Observ pierderile
de sânge: cantitate, aspect,
eventuale resturi ovulare.
· Măsor și
supraveghez funcțiile
vitale 2х1 pe zi.
· Sfătuiesc pe L.A.
să-și mențină o igienă
riguroasă a organelor
genitale pentru a evita
infecțiile.
· Învăț pacienta
tehnici de relaxare.
· Administrez
medicamentele
recomandate de medic:
sedative – Extraveral,
calmante – Algocalmin,
tranchilizante – Diazepam.
3.A respira Alterarea respirației din h=8 · Asigur lui L.A. un h=9
cauza anxietății Ca L.A. să-și microclimat optim în sală Pacienta
manifestată prin tahipnee diminueze tahipneea de chiuretaj și în salon are o
R= 21 r/min. în decurs de o oră. (umiditate, căldură, respirație
luminozitate, aerisire). de 18
· Urmăresc și măsor resp/min.
respirațiile pacientei.
· Explic lui L.A. să
respire lent și pe nas.
· Învăț pacienta să-și
controleze respirația, să
practice exerciții
respiratorii timp de 2
minute, la interval de 10
minute.
· Supraveghez
colorația pielii,
mucoaselor, unghiilor,
ritmul, frecvența și
calitatea respirației.
· Dau pacientei
explicații clare și simple
privind respirația și în
timpul intervenției.
4. A te Grețuri, vărsături din h=8 · Liniștesc pacienta h=8,30
alimenta, cauza anesteziei Ca L.A. să-și reducă din punct de vedere psihic L.A. își
hidrata manifestate prin vărsături senzația de greață și și nu o părăsesc în timpul exprimă
alimentare. vărsături în decurs de vărsăturilor. diminuare
30 minute. · Așez pe L.A. în a senzației
D.L. în timpul vărsăturilor. de rău.
· Ajut pe L.A. să-și
clătească gura după
vărsături.
· Învăț pacienta să
respire profund în timpul
grețurilor.
· La nevoie dau
pacientei lichide
negazoase și bucăți de
gheața.
· Protejez patul cu
mușama și aleza.
· La nevoie spăl fața
pacientei și îi voi pune o
compresă rece pe frunte.
· Las o tăviță renală
la îndemâna pacientei și o
golesc frecvent.
· La indicația
medicului administrez
antiemetice (supozitoare
Emetiral).
Refuz de a se alimenta, Ca pacienta să-și · Poziționez pacienta L.A. se
hidrata din cauza stării exprime acceptul de a într-o poziție comodă alimenteaz
depresive manifestată prin bea si mânca în decurs pentru o alimentație ă,
faptul că nu vrea să de o zi. pasivă. hidratează
mănânce. · Protejez patul și normal.
pacienta cu mușama și
aleza.
· Sfătuiesc pacienta
să mănânce încet cu
înghițituri mici bine
mestecate pentru a ușura
efortul de digestie.
· Am grija ca
pacienta să primească
regimul indicat de medic.
· Urmăresc și notez
în foaia de observație
greutatea zilnic, întocmind
curba ponderală.
5. A Insomnii din cauza Ca L.A. să adoarmă · Învăț pacienta să L.A.
adormi, a te anxietății manifestată prin fără treziri în decurs practice tehnici de doarme
odihni somn agitat, întrerupt. de o zi. relaxare, exerciții odihnitor
respiratorii 10 minute noaptea.
înainte de culcare.
· Ofer lui L.A. o cană
de lapte cald înainte
de culcare, o baie caldă.
· Identific cu
pacienta nivelul și cauza
anxietății.
· Sugerez lui L.A. să
practice ritualuri ce pot
induce somnul: citit,
muzica. Cântat.
· Explic pacientei ca
înainte de culcare
alimentele consumate să
nu fie greu digerabile și nu
în cantitate mare.
6. A Comunicare ineficace la h=8 · Explorez împreuna h=9
comunica nivel afectiv din cauza Ca L.A. să-și exprime cu L.A. cauza anxietății L.A.
anxietății manifestată prin diminuarea anxietății sale: îi este teamă că va fi comunică
teama ca mama sa nu o va în decurs de o oră. izolată de prieteni, că eficient cu
înțelege. mama sa nu o va înțelege. echipa de
· Răspund la toate îngrijire.
întrebările pacientei pentru
a favoriza adaptarea la
mediul necunoscut.
· Identific împreuna
cu L.A. raportul dintre
nivelul anxietății și diferiți
factori declanșatori.
· Respect tăcerile și
plângerile pacientei, care-i
permit să ia contact cu
sentimentele sale.
· Explorez cu L.A:
metodele de soluționare a
problemei care cauzează
anxietate: o asigur că acest
chiuretaj este secret
profesional și ca mama să
nu va afla daca ea nu
dorește acest lucru.
· Exersez cu L.A.
tehnici de relaxare a
mușchilor pelvini,
explicându-i că aceasta
relaxare permite dilatarea
mai facila a colului uterin
fără durere.
7. A-ți Sentiment de culpabilitate Ca pacienta să-și · Încurajez pacienta Pacienta
practica din cauza neadaptării la exprime dispariția să-și exprime sentimentele și-a
religia situație manifestat prin sentimentului de în legătură cu problema să. exprimat
pierderea interesului culpabilitate în decurs · Planific împreuna dispariția
pentru școală și viitor. de 1 zi. cu L.A: activități care să-i sentimentu
dea sentimentul utilității. lui de
· Pun în legătură cu culpabilita
persoane dorite, apropiate. te.
· Administrez la
nevoie medicație
antidepresiva la indicația
medicului.
8. A învăța Lipsă de cunoștințe din h=8 · Identific ceea ce h=9
cauza inaccesibilității la L.A. să posede L.A. trebuie să învețe: Pacienta
informație manifestată prin cunoștințe legate de boala să (Ab la cerere), poate să
cunoștințe insuficiente boala să într-o zi. chiuretaj uterin (descriere dea
asupra bolii, a masurilor si consecințe), masuri de informații
de prevenire. prevenire, recomandări în despre
convalescență. boala sa.
· Evaluez ceea ce știe
despre aceste subiecte
(poseda noțiuni sumare).
· Prezint pacientei
posibilitățile de
contracepție utilizate la noi
în tara (sterilet, pilula,
prezervativ, abstinentă,
metoda calendarului,
metode chirurgicale).
· Descriu toate aceste
metode enumerând
avantajele si dezavantajele
utilizării acestora, precum
si procentul lor de
eficacitate.
· Ajut pacienta să-și
aleagă un mijloc de
contracepție.
· Verific cum a
recepționat pacienta
informația prin întrebări
simple.
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Contraceptia de urgenta este singura metoda de a preveni o sarcina nedorita dupa consumarea
actului sexual.
Dar aceasta nu protejeaza si impotriva infectiilor cu transmitere sexuala, inclusiv HIV/SIDA si
nici nu intrerupe o sarcina deja existenta.
Contraceptia de urgenta este o metoda ce trebuie folosita numai in situatii de urgenta.
Contraceptia de urgenta se refera la acele metode de prevenire a sarcinii ce pot fi folosite pana la 72 de
ore dupa ce a avut loc un contact sexual neprotejat.
De multe ori, cand ne referim la contraceptia hormonala de urgenta, folosim termenul de ,,pilula
de a doua zi,,.
Aceasta denumire este oarecum improprie, dat fiind faptul ca la contraceptia hormonala de
urgenta se poate apela in primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat, putandu-se astfel crea
confuzii.
Exista trei optiuni diferite pentru a preveni o sarcina nedorita dupa un contact sexual
neprotejat:
Pilulele contraceptive combinate (progesteron+estrogen), cea mai frecvent folosita metoda de
contraceptie de urgenta. Se foloseste in primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat.
Contraceptie de urgenta cu compusi progesteronici, in primele 48-72 de ore de la contactul
sexual neprotejat.
Inserarea unui dispozitiv intrauterin (sterilet) cu cupru in primele 5 zile de la contactul sexual
neprotejat.
CONCLUZII
O sarcina poate fi un motiv de bucurie pentru multe femei insa in anumite cazuri, nu se termina
la termen cu momentul mult asteptat al imbratisarii bebelusului. Din anumite motive medicale, unele
sarcini se incheie cu mult inainte de termen, din cauze naturale, nedorite, cu un avort spontan.
Alteori, o sarcina se incheie ca urmare a alegerii femeii care poarta sarcina, printr-un avort
provocat, medicamentos sau chirurgical.
Majoritatea dintre noi se cutremura numai la auzul cuvantului "avort". Nu stiu daca din cauza
faptului ca putem constientiza viata care o purtam in noi, nu stiu daca de frica fata de durerea fizica, nu
stiu daca de teama de Divinitate.
Indiferent de modul in care se intampla sau motivul pentru care trebuie sa trecem printr-un
avort, cred ca trebuie sa stim ce este, cum se face si care sunt posibilele complicatii.
Ce este avortul?
Avortul reprezinta intreruperea prematura a sarcinii. Atunci cand sarcina este intrerupta din
cauze naturale este vorba de avort spontan sau de pierderea sarcinii, iar atunci cand sunt luate
intentionat masuri de intrerupere a sarcinii, medicamentoase sau chirurgicale este vorba de avort
terapeutic sau avort produs/indus.
Indiferent de metoda folosita, chirurgicala sau medicamentoasa, dupa avort se impun controale
regulate la specialist si planning familial. Controlul include un examen fizic si pelvin pentru a vedea
daca vindecarea este corespunzatoare.
Avortul chirurgical
Avortul chirurgical este metoda de intrerupere a sarcinii prin indepartarea chirurgicala a continutului
uterului. In functie de varsta sarcinii calculata in saptamani de la ultimul ciclu menstrual, se folosesc
proceduri diferite pentru avortul chirurgical.
Medicamentele folosite in prezent pentru inducerea avortului sunt:
• Misoprostol - acest medicament pe baza hormonala induce travaliul prin dilatarea colului cervical si
prin producerea de contractii uterine. Misoprostolul poate fi administrat singur, dar este mult mai
eficient daca este asociat cu Mifepristona sau Methotrexat, pentru avorturile din primul trimestru
• Mifepristona si Misoprostol - Mifepristona cunoscuta si ca Mifeprex sau RU-486, blocheaza folosirea
progesteronului, opreste cresterea placentei, dilata colul cervical si pregateste uterul pentru travaliu.
Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate
intre 95-98% pentru sarcinile de pana la 9 saptamani
• Methotrexat si Misoprostol - Methotrexatul opreste cresterea placentei, fiind mai putin eficient decat
Mifepristona; Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament
are o eficacitate intre 95-99% pentru sarcinile de pana la 7 saptamani.
Complicatii dupa avort
Mai putin de 1% dintre femeile care au fost supuse unui avort au avut o evolutie cu complicatii. Daca
apar semne care ar putea sugera o complicatie postavort trebuie contactat medicul specialist.
Simptomele unor posibile complicatii sunt:
• sangerare in cantitate mare si de lunga durata. Atat avortul medicamentos, cat si cel chirurgical
produc sangerari diferite de cele menstruale (cantitate mai mare decat o menstruatie);
• sangerarea dureaza mai mult de 2 saptamani;
• durere puternica care nu se calmeaza dupa administrare orala de antialgice;
• durere, inflamatie (umflare) sau eritem (roseata) in zona genitala;
• semne de infectie generalizata precum cefalee (durere de cap), dureri musculare, ameteala sau stare
generala alterata (stare de rau general);
• bufeuri (valuri) de caldura sau febra 38 grade C sau mai mare care dureaza mai mult de 6 ore;
• greturi, varsaturi, constipatie sau balonare accentuata;
• secretie vaginala care a crescut cantitativ si miroase urat;
• lipsa menstruatiei in urmatoarele 6 saptamani de la avort;
• simptome noi, inexplicabile care pot fi cauzate de medicatia administrata;
• semne si simptome ale depresiei. Modificarile hormonale aparute dupa sarcina pot cauza depresia
postpartum care trebuie tratata corespunzator.
Atentie!
Avorturile chirurgicale repetate (dilatare si chiuretaj) duc la formarea cicatricilor uterine care scad
capacitatea de a concepe si cresc riscul complicatiilor in cazul unei noi sarcini precum: sarcina
ectopica, pierderea sarcinii sau placenta praevia (placenta jos inserata). Din fericire aceasta metoda este
destul de rar utilizata.

BIBLIOGRAFIE
1. Ghid de nursing - Lucreția Titircă, Editura Medicală, București 1995
2. Medicina internă pentu cadre medii - Corneliu Borundel, Editura All,vol. II 2011
3. Anatomia și fiziologia omului - dr. Roxana Maria Albu, Editura Corint 1996
4. Tehnici speciale de îngrijire a bonavilor, coordonator dr. Georgeta Baltă, Editura Didactică și
Pedagogică București 1983
5. Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali – Lucreția Titircă, Editura Medicală
2006
6. Borundel C. – “Manual de medicină internă pentru cadre medii” - Editura ALL, 1998,
Bucureşti;
7.Aucăr Virgiliu , Ionescu Crângu – „ Ginecologie” , Editura Naţional

8.Crişan N.; Nanu D. – „ Ginecologie”, Editura Ştiinţă şi tehnică, 1997, Bucureşti
9.Mincu Mioara, Bistriceanu Valeriu – „ Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Universăl, 2001,
Bucureşti
10.Niţulescu Vasile – „ Obstetrică – Ginecologie în practica medicului de faminie”, Editura Didactică
şi pedagogică, 2002, Bucureşti
11.Pricor Mihai – „Curs de obstetrică şi ginecologie”, Editura European 2001, Iaşi
12.Vertej Petrache – „ Ginecologie” , Editura All, Bucureşti
• www.corpul- uman.com
• www.ginecologie.ro
• www.sfatulmedicului.ro
• www.i-medic.ro

Avort Spontan-Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Avort Spontan-Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG

DOMENIUL:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROF. CALOTA CAMELIA

SESIUNEA AUGUST 2021

1. 1. Noţiuni despre concepţie 5

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU

CAZURI CLINICE- STUDIU DE CAZ

În antichitate societatile primitive,nu cunosteau avortul.Primul text penal,privind,avortul,se

1.1.NOŢIUNI DESPRE CONCEPŢIE

Metodele contraceptive şi abortive acţioneazǎ în fazele c.) şi e.) premergǎtoare fecundaţiei

Fenomenele care preced nidaţia :

Pregătirea mucoasei uterine

Modificări adaptive ale organismului matern în sarcină

Sarcină poate fi considerată ca o stare fiziologică dezvoltată pe baza integrării unor

Fiziologia cardio-circulatorie în sarcină

Sistemul renină - angiotensină - aldosteron

În sarcină există un triplu SRAA funcţional: matern, uterin, placentar şi fetal.

Apa şi electroliţii. Caracteristicile fiziologiei hidro-electrolitice şi factorii implicaţi în acest

Uterul şi placenta sunt surse importante de oxid nitric.

Etapele avortului spontan

Inducerea medicală a avortului

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU

3.1 ÎNGRIJIRI PREOPERATORII

3.2 ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

3.3 SUPRAVEGHEREA PACIENTELOR CU AVORT

3.4. TEHNICI DE NURSING SPECIFICE

Măsurarea tensiunii arteriale

Îngrijirea ulterioară a pacientei:

PLAN DE ÎNGRIJIRE – NURSING

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Evaluare

1. A respira și a Circulație inadecvată Ca G.A. să • Poziționez pacienta în poziție G.A. prezintă

P= 100/min. si TA= adecvată în

90/50 mm Hg decurs de 2 zile normal

• Monitorizez și notez în foaia de

• La indicația medicului recoltez

• Efectuez proba de compatibilitate

• La indicația medicului montez

• După o oră se efectuează

• Poziționez pacienta pe masă

• Pregătesc trusă pentru chiuretaj.

• Testez pacienta daca nu este

• Explic pacientei pe scurt tehnica

• După chiuretaj urmăresc și notez

• Administrez tratamentul prescris

ser fiziologic 500ml

Acid folic dg. 3х1/zi 6-14-22

Ergomet fiole 2х1 6-18

Paracetamol tablete 3х1 6-14-22

Sânge izogrup izoRh 500 ml

• Urmăresc cu atenție și alte

• Urmăresc și notez diureza

• localizare abdominală Puls=78/min.

• factori care scad

• Asigur un climat de înțelegere

• Stimulez pacienta să se exprime

• Utilizez mijloace suplimentare

• Determin pacienta să practice o

• Administrez medicația indicată de

• Informez pe G.A. asupra evoluției

• Ajut pe G.A. în activități zilnice

• Asigur un climat de liniște, salon