Avort Spontan

SCOALA POSTLICEALA SANITARA
LUCRARE DE DIPLOM
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
2014
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTILOR CU AVORT SPONTAN
PLANUL LUCRARII
MOTIVATIA
CAP.I Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate
pacientilor cu avort spontan
1. Notiuni de anatomie si fiziologie
2. Avortul- Definitie. Etiologie.Clasificare.
3. Evaluarea unor semen,simptome,probleme ale pacientei cu avort
spontan
4. Participarea asistentei la acte de investigatii
5. Participarea asistentei la acte de tratament
6. Complicatii.Prognostic.
7. Educatia pentru sanatate
Cap.II Plan de ingrijire al pacientelor cu avort spontan

1.
2.
3.
4.
5.
Culegerea datelor
Analiza si interpretarea datelor
Planificarea ingrijirilor
Aplicarea ingrijirilor
Bilantul autonomiei
Cap. III Evaluarea finala

Cap. IV Anexe . Bibliografie.
MOTIVATIA
Nursing-ul cunoscut ca una dintre cele mai vechi profesii din lume, a aparut din
dorinta oamenilor de a-i ajuta pe cei suferinzi.
Cu trecerea vremii, nursing-ul a parcurs diferite etape de dezvoltare. Aparut in
antichitate sub forma practicilor arhaice, el a ajuns in present o adevarata tehnica a
ingrijirii.
Evolutia nursing-ului a fost determinata de cresterea nevoilor umane, atat din punct de
vedere al promovarii sanatatii, prevenirii imbolnavirilor,ingrijiri celor bolnavi, al
persoanelor handicapate , cat si punctul de vedere al personalului sanitar care efectueaza
aceste ingrijiri de baza.
Nursing-ul- frumoasa si cea mai umanitara dintre profesii- se ocupa in zilele noastre
de vindecarea bolii si mai ales de pastrarea sanatatii, imbinand in mod placut si eficient
arta cu stiinta.
Am putea definii aceasta profesie prin cuvintele daca dragoste de oameni nu e, atunci
nimic nu e . De aceea, in mijlocul preocuparilor multiple la care personalul medical
trebuie sa se adapteze, nu are voie sa uite elementul caritabil si principiile morale care au
stat intotdeauna la baza acestei profesii.
Nursing-ul se practica cu tact si pricepere. Este o arta. Istoria umanitatii rezerva un
loc deosebit femeii. Ea ramane neobosita la producerea bunurilor materiale si spirituale
ale societatii, alaturi de barbat, fiind partenera sexuala a acestuia, femeia asigura
perpetuarea speciei umane prin actul reproducerii, cresterea copiilor.
Stadiul actual al dezvoltarii societatii, progresul continuu al stiintei si tehnicii, impune
o informare si o educatie medicala permanenta menita sa instruiasca in arta de a trai, spre
a pastra femeii o sanatate impecabila.
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTELOR CU AVORT SPONTAN
1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR

GENITALE ALE FEMEII
Organele care alcatuiesc aparatul genital se impart in :
- organe genitale externe ;
- organe genitale interne.
Organele genitale externe

Organele genitale externe sunt situate la nivelul perinelui.
Ele sunt cunoscute sub denumirea de vulva si sunt reprezentate prin:
- formatiunile labiale;
- spatiul interlabial;
- aparatul erectil.
Formatiunile labiale- sunt doua cute perechi numite labii (mari si mici). Labiile mari
sunt cute tegumentare care anterior se unesc la nivelul muntelui Venus, iar posterior se
unesc inaintea orificiului anal. Fiecare labie prezinta o fata laterala acoperita de peri si o
fata mediala despartita de labia mica prin santul (spatial) interlabil. Labiile mici sunt doua
cute simetrice, acoperite de labile mari. Prin fetele lor mediale delimiteaza vestibulul
vaginal.
Spatiul interlabial Spatiul dintre labile mari poarta denumirea de deschidere
vulvara, spatial marginit de labile mici determina vestibulul vaginal.
Aparatul erectil este reprezentat prin clitoris si bulbii vaginali.
Clirorisul este un organ nepereche situat in partea anterosuperioara a vulvei. El
este in forma cilindrica , fiind alcatuit din: radacina, corp si gland.
Bulbii vaginali fac parte din aparatul erectil. Ei inconjoara uretera si intrarea
in vagin. Corespund bulbului corpului cavernos al uretrei la barbat. Fata lor interna vine
in raport cu glandele Bartholin si vaginul.
Vascularizatia vulvei vulva este vascularizata de ramuri din artera rusinoasa interna.
Venele sunt tributare venei iliace interne. Limfa ajunge la ganglionii inghinali.
Inervatia este asigurata de ramuri din nervul rutinos intern. Pentru organelle erectile
este asigurata de fibre vegetative venite prin nervul pelvin.
Organele genitale interne

Sunt reprezentate de :
- vagin ;
- uter ;
- trompe uterine ;
- ovare.
Vaginul ( Vagina)
Vaginul este organul de copulatie al femeii. Este un canal musculomenbranos turtit
anteroposterior, lung de 8-12 cmsi larg de 2,5 cm. El este continuarea uterului , incepand
de la colul uterin si terminandu-se la vulva.
Raporturi prin fata posterioara vine in raport cu uretra si vezica urinara, iar in partea
mijlocie cu muschii ridicatori anali, care, la acest nivel, constituie sfincterul superior al
vaginului.
Extremitatea superioara a vaginului intereseaza de jur imprejur colul uterin, mai sus
de orificiul extern al uterului.
Intre extremitatea inferioara a colului si peretii vaginului, la acest nivel, se formeaza
asa numitul fund de sac vaginal.
Segmentele fundului de sac vaginal sunt urmatoarele:
- fundul de sac posterior ;
- fundul de sac anterior;
- doua funduri de sac laterale.
Structura vaginului
Peretii vaginului sunt mult mai subtiri decat cei ai uterului, avand grosime de 0,3-0,4
cm, si sunt alcatuiti din:
- tunica musculara;
- tunica mucoasa.
Tunica musculara- este alcatuita din muschii netezi slabi dezvoltati ( fibre
longitudinale si circulare).
Tunica mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu pavimentos stratificat fara
keratinizare.
Vascularizatia vaginul este vascularizat in cea mai mare parte de artera vaginala,
ramura a arterei hipogastrice. In afara de aceasta mai primeste sange prin ramuri ale
arterei uterine, arterei vezicale inferioare, arterei hemoroidale mijlocii si ale arterei
rusinoase interne.
Sistemul venos este reprezentat prin doua plexuri vaginale asezate de o parte si de alta
a vaginului si prin cateva vene care se deschid in vena hipogastrica.
Limfaticile se aduna in colectoare, care sunt tributare ganglionilor iliaci externi,
ganglionilor hipogastrici sacrali si inghinali.
Inervatie nervii vaginului provin de la plexul hipogastric inferior si de la nervul

rusinos intern.
Uterul (Uterus)
Asezare
Uterul sau mitra este un organ cavitar nepereche, asezat in partea mediana a cavitatii
pelviene, intre rect si vezica urinara. El are rol sa primeasca din trompa ovului fecundat,
sa-l hraneasca si sa-l expulzeze la sfarsitul sarcinii.
Configuratie externa
Uterul are forma de para, cu portiunea mai mare in sus si cu cea mica in jos. Are o
lungime de 6-8 cm variatia fiind in functie de faptul daca o femeie a nascut sau nu, iar
largimea este de 4 cm. Este turtit anteroposterior, astfel incat cavitatea uterina este
virtuala.
Uterul prezinta trei portiuni:
- colul este portiunea inferioara
- corpul este portiunea mijlocie
- fundul uterului este portiunea superioara, mai larga
Colul uterin este portiunea inferioara ingustata a uterului, care se continua cu
vaginul.
Colul are forma de trunchi de con, cu varful orientat in jos si inapoi. Lungimea lui
este de 2,5-3 cm si cu o grosime variabila in raport cu inaltimea de 1,5-2 cm. Colul
reprezinta o portiune supra vaginala situata deasupra liniei de insertie a vaginei si o
portiune intravaginala situata in interiorul vaginului.
Structura colului uterin
Este musculo-conjunctiva, cu variatii importante in timpul ciclului menstrual si in
sarcina sub influenta hormonilor ovarieni. Dupa menopauza colul este micsorat ca volum,
scleros si atrofic.
Mucoasa exocervicala este de tip pavimentos stratificat, identica cu cea a
vaginului.
Mucoasa endocervicala este de tip cilindric unistratificat. Jonctiunea dintre
epiteliul exocervical si endocervical se face la nivelul orificiului extern si se
numeste zona de tranzitie sau de transformare.
Vascularizatie
Este asigurata in principal de ramurile descendente cervico-vaginale ale arterei
uterine. Aceasta se anastomozeaza si cu alte ramuri din arterele hipogastrice care iriga
organele invecinate (vezicale, vaginale, hemoroidala medie).
Venele colului uterin corespund in general arterelor, fiind larg anastomozate cu venele
vaginului, vezicii si rectului.
Limfaticele colului uterin cuprind capilare stroma subepiteliala si mai profunde, care
se unesc in canalele ce ajung la ganglionii paracervicali, sacrati laterali, rectali superiori,
iliaci comuni, aorticocavi.
Inervatie
Este comuna cu a corpului uterin si este realizata de SNV. Contine fibre mielinice si
amielinice, intrinseci si extrinseci.
Corpul uterin
Are forma unui trunchi de con turtit anteroposterior.
Dimensiunile corpului uterin sunt la femeia adulta de 5 cm in lungime. In sarcina,
cavitatea uterina are o capacitate de 4-5 l.
Greutatea uterului negravid este in medie de 50 g si a celui gravid la termen cu
continutul expulzat de 1-1,2 kg prin hipertrofia si hiperplazia enorma a tesutului muscular
si conjunctiv.
Corpul uterin este acoperit de peritoneu care este aderent la organ. In stare normala,
corpul uterin este usor indoit pe col, determinand un unghi cu deschiderea inainte.
Structura uterului
Peretele uterului, gros de 1 cm, este format din tunici.:
- seroasa (peritoneu visceral)
- musculara (miometru)
- mucoasa (endometru)
Tunica seroasa este invelisul peritoneal al uterului. Ea acopera doua fete vezicala
si intestinala.
Tunica musculara este partea cea mai importanta a uterului si are o grosime de 1-1,2
cm. Uterul, prin functia lui, este un organ muscular cu o musculatura puternic dezvoltata,
fiind alcatuita din fibre musculare involuntare, complex intricate, care cel putin la gravide
nu are un aranjament in straturi bine definite. Muschii constituenti sunt netezi, dispusi in
trei straturi, avand fibre incrucisate in arcuri spirale, care in timpul graviditatii se
inmultesc si se hipertrofiaza pentru a putea suporta sarcina.
Cele trei straturi musculare sunt:
- stratul supravascular format din fibre longitudinale care se continua cu
fibre ce intra in alcatuirea ligamentelor rotunde si cardinale;
- stratul muscular mijlociu este mai gros si format din fibre grupate in jurul
vaselor sangvine, aranjate oblic;
stratul intern format din benzi musculare subtiri aranjate oblic si

longitudinal. Sunt circulare la nivelul orificiilor tubare si istmului uterin,
realizand un fel de sfinctere.
Tunica mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat, corion si din
glandele tubare endometriale. In timpul sarcinii, endometrul sufera modificari importante
sub influenta hormonilor ovarieni.
Vascularizatie
Uterul este vascularizat de trei artere:
- artera uterina care este artera principala;
- artera ovariana care este artera accesorie;
- artera ligamentului rotund care este artera accesorie.
Sangele venos se strange in doua plexuri venoase uterine, asezate de o parte si de alta
a uterului. Acestea formeaza la randul lor trei cai venoase:
- vene uterine
- plexul pampiniform
- venele ligamentului rotund
Limfaticele se aduna in trunchiuri colectoare care merg la ganglionii lomboaortici,
iliaci externi si mijlocii, presacrali.
Inervatie nervii uterului provin din plexul hipogastric inferior, plexul utero-ovarian,
din a treia si a patra pereche de nervi sacrali, precum si din simpaticul pelvian.
Functiile uterului
a) Functia gestativa prin care uterul permite dezvoltarea produsului de conceptie si
expulzarea acestuia la termen
b) Functia menstruala
c) Functia sexuala este secundara si consta in contractia miomertului in timpul
orgasmului
d) Functia in slatica organelor pelviene
Trompa uterina (tuba uterina)

Trompa uterina (trompa Fallope) este un organ pereche, tubular, oviduct si
spermaconduct, lung de 10 15 cm, asezat in lateral de uter si in partea superioara a
ligamentului larg.
Ea are rol de conducere a ovulelor de la suprafata ovarului pana in uter si a
spermatozoizilor din uter in intampinarea oului, fecundarea avand loc in trompa.
Structura trompei uterine

La exterior, trompa este invelita de tunica seroasa. Sub tunica seroasa se gaseste
tunica adventice, iar sub aceasta tunica musculara, formata din muschi netezi
longitudinali dispusi spre exterior si sub muschi circulari dispusi catre interior. Urmeaza
apoi tunica submucoasa si tunica mucoasa; tunica mucoasa este ciliata si ormeaza multe
cute.
Vascularizatie
Trompa este vascularizata de artera tubara externa ramura a arterei ovariene si de
artera tubara interna ramura a arterei uterine.
Venele tubare se indreapta spre venele ovariene si spre venele uterine.
Limfaticele se aduna in formatiuni colectoare superficiale si fac legatura cu
limfaticele ovariene.
Inervatie
Nervii provin din plexul ovarian si din plexul hipogastric inferior.
Ovarul (ovarium)
Ovarul este glanda sexuala a femeii in care se produc elementele sexuale numite
ovule si hormonii sexuali feminini.
Ovarul este un organ pereche (drept si stang).
Asezare
Ovarele sunt asezate in micul bazin, de o parte si de alta a uterului si rectului, sub
bifurcatiile arterelor iliace comune.
Configuratie extrena
Ovarul are forma de migdala, avand o lungime de 3-5 cm si o greutate de 4 8 g.
Ovarul nu este acoperit de peritoneu decat pe o portiune redusa.
Structura ovarului
Ovarul este acoperit de un epiteliu simplu epiteliul ovarian, sub care se gaseste o
tesatura conjunctiva, albugineea ovarului. Sub acest invelis se gaseste tesutul propriu al
ovarului in care se pot distinge substanta corticala si substanta medulara.
1. Substanta corticala este asezata in partea periferica a ovarului, sub epitelin
ovarian si albuginee. Ea este formata dintr-un tesut conjunctiv, care poarta denumirea de
storma conjunctiva. In grosimea sa se afla niste vezicule (foliculi).
Foliculul este unitatea histofunctionala a ovarului. El se poate prezenta in stadii

diferite de dezvoltare.
Dupa ce ovocitul a fost eliminat din foliculul matur, celulele tecii interne se
inmultesc si patrund in interior, iar celulele granularei devin voluminoase, se incarca cu o
substanta galbena si umplu cavitatea foliculului. Aceasta noua formatiune se numeste
corp galben.
Existenta corpului galben este strans legata de existenta ovulului. Daca ovulul a
fost fecundat, incepand deci sarcina, corpul galben se dezvolta, atingand 2 3 cm in
diametru si ramane in stare de functionare 5-6 luni. Acest corp galben se numeste corp
galben gravid sau corp galben de sarcina. In a doua parte a sarcinii, el incepe sa
involueze, se transforma intr-un corp fibros, corpus albicans.
Daca ovulul nu a fost fecundat, corpul galben involueaza intr-un interval foarte
scurt de 11-12 zile si poarta numele de corp galben catamenial sau menstrual.
Dezvoltarea foliculului si a ovulului se face sub influenta foliculostimulinei,
produsa de hipofiza.
2. Substanta medulara se gaseste asezata in mijlocul ovarului si este inconjurata
de substanta corticala. Ea este formata dintr-un tesut conjunctiv fibros, foarte bogat in
vase sanguine si vase limfatice si din putine celule endocrine. De asemenea, se gasesc si
unele fascicule de fibre musculare netede, precum si terminatii nervoase.
Substanta medulara are rol in sustinerea si nutritia ovarului, precum si in secretia
hormonala.
Functia endocrina a ovarului
Pe langa functia de secretie externa (ovulatia), ovarul indeplineste si o importanta
functie de glanda endocrina.
Hormonii ovarieni influenteaza cresterea si nutritia organismului, precum si
dezvoltarea si activitatea organelor genitale, avand un rol deosebit in reglarea vietii
genitale a femeii.
Hormonii ovarieni
Ovarul produce doua categorii de hormoni:
a) Hormoni estrogeni
b) Hormoni progestationali
a) Hormonii estrogeni sunt secretati de celulele interstitiale ale foliculilor. Se cunosc
trei hormoni estrogeni:
- estradiolul
- estriolul
- estronul
Estradiolul are o structura steroida si este considerat hormonul estrogen primar,

estriolul si estronul fiind forme derivate din acesta.
Estronul sau foliculina este un produs metabolic al estradiolului si o forma de
eliminare a estrogenilor. Se intalneste in sange, muschi si este mai activ decat estriolul.
Hormonii estrogeni mai sunt produsi de placenta la femeia gravida, de
corticosuprarenala si testicul.
b) Hormonii progestrationali progesteronul, pregnandiolul, pregnantriolul.
Progesteronul reprezinta hormonul progestational primar, ceilalti fiind produsi
metabolici si de eliminare ai acestuia. Progesteronul se intalneste in sange si mai poate fi
produs de placenta, corticosuprarenala etc.
El are rol in pregatirea mucoasei uterine in faza a doua a ciclului menstrual, pentru
vidarea ovulului.
Daca ovulul a fost fecundat, tot el este acela care asigura dezvoltarea oului si
formarea placentei.
Reglarea secretiei interne a ovarului se face de centrii hipotalamici, pe cale
neuroumorala, prin intermediul glandei hipofize. Aceasta produce hormonii gonadotropi
si hormonul lactogen.
Intre ovar si hipofiza sunt relatii de reciprocitate, intrucat si hormonii ovarieni
influenteaza la randul lor secretia hipofizei, in ceea ce priveste producerea de hormoni
ovarieni inhiba secretia hormonilor gonadotropi.
Vascularizatie
Ovarul este vascularizat de: artera ovariana ramura a aortei si de artera uterina
prin ramura ovariana.
Venele formeaza initial o retea, bulbul ovarian, care se aduna apoi intr-un pachet
plexiform, plexul pampiniform. De la acesta, vena ovariana din ovarul stang se varsa in
vena renala stanga, iar cea din ovarul drept, direct in vena cava inferioara.
Limfaticele formeaza un plex subovarian, care se aduna in 5-6 trunchiuri care
merg la ganglionii lombari, preaortici si lateroaortici din partea stanga.
Inervatie
Nervii ovarului vin din plexul renal si intermezenteric (aortic) si formeaza plexul
ovarian.
Ciclul menstrual
In timpul menstruatiei, mucoasa uterina sufera modificari importante. Astfel,
celulele corionului se inmultesc, mucoasa devenind mai ingrosata, vasele sangvine se
dilata, in special capilarele nervoase si apasa asupra epiteliului. Epiteliul se rupe si se
exfoliaza in cea mai mare parte a lui; vasele plesnesc si ele si are loc scurgerea de sange,
care dureaza 5-10 zile.
In ciclul menstrual deosebim trei faze:
1. Faza menstruala sau menstruatia propriu-zisa apare in ultimele 5 zile ale ciclului
menstrual. Sangele menstruak este sarac in eritrocite, diluat si bogat in leucocite.
2. Faza proliferativa sau preovulatoare este cuprinsa intre a VI-a si a XIV-a zi a
ciclului menstrual; in aceasta faza are loc refacerea epiteliului mucoasei uterine.
3. Faza progestationala sau secretoare numita si perioada pregravidica este
cuprinsa intre a XV-a si a XXVIII-a zi a ciclului menstrual. In aceasta faza
endometrul ajunge la o grosime de 4-5 mm, iar capilarele se dilata foarte mult. In
felul acesta, endometrul este pregatit pentru fixarea ovulului.
Daca ovulul a fost fecundat (celula-ou), dupa ce videaza, se formeaza placenta;
daca nu, endometrul degenereaza si are loc expulzarea acestuia, odata cu hemoragia
menstruala. Inainte de aceasta, mamelele se tumefiaza, devenind dureroase si apar usoare
tulburari psihice (iritabilitate, nervozitate, dureri de cap, depresie). Ansamblul semnelor
premenstruale este cunoscut sub denumirea de molimen menstrual.
Ovulatia
Foliculul matur se apropie de suprafata ovarului, pe care il rupe si expulzeaza
lichidul folicular si odata cu el ovocitul; aceasta eliminare se numeste ovulatie.
Dupa ovulatie, in ovar raman fragmente de folicul matur rupt, din care se dezvolta
glanda endocrina temporara numita corpul galben, care va secreta progesteronul
(hormonul maternitatii).
Fecundatia
Prin fecundare se intelege unirea ovulului cu spermatozoidul. Aceasta se poate
face in orice loc al drumului parcurs de ovul de la ovar pana la uter; de obicei se petrece
in 1/3 externa a trompei. Pentru ca fecundatia sa aiba loc, trebuie ca spermatozoidul sa
ajunga in contact cu ovulul.
Dezvoltarea prenatala este de mare sensibilitate datorita dinamismului accentuat.
Stadiile dezvoltarii sunt urmatoarele:
- germene plein (MORULA) in prima saptamana
- germene cavilar (BLASTULA) in a doua saptamana
- embrion dupa saptamana a doua pana la sfarsitul lunii a doua
- fat neviabil de la sfarsitul lunii a doua pana la sase luni
- viabil de la sase luni la noua luni
2. AVORTUL
Definitie: Se intelege prin avort, orice intrerupere a sarcinii, spontana sau
provocata, ce se efectueaza inainte de termenul la care fatul poate fi fiabil.
Clasificare:
Avortul poate fi:
A. Spontan cand se produce din cauze patologice, fara vreo manevra
sau medicatie avortiva.
B. Provocat:
a) Terapeutic fie cand starea sanatatii si a vietii femeii sunt
compromise prin evolutia sarcinii sau actul nasterii sau cand
sanatatea fatului este compromisa (parintii avand boli grave
transmisibile).
b) Provocat delictual (sau criminal), pedepsit de lege.
c) Provocat la cererea femeii, cand se efectueaza numai in
institutiile spitalicesti si numai in primele trei luni de sarcina.
AVORTUL SPONTAN
Definitie: Avorturile spontane constituie expulzarile spontane si involuntare ale
produsului de conceptie in primele sase luni de sarcina.
Mecanisme
Avortul spontan se produce prin urmatoarele mecanisme:
a) Oul moare si este expulzat ca un corp strain;
b) Fixarea oului este defectuoasa si fac ca el sa se decoleze si sa fie expulzat;
c) Contractilitatea uterului devine exagerata si oul se decoleaza si se elimina.
Etiologie
1. Cauze paterne anomalii ale spermatozoidului datorita batranetii, debilitatii generale,
infectiei cronice (sifilis, tuberculoza, malarie), intoxicatiilor cronice (alcoolism,
saturnism, morfina, nicotina).
- surmenajul fizic sau intelectual
- cauze constitutionale oligospermia
2. Cauze ovulare
- de origine fetala
- anomalii de dezvoltare a embrionului
- incompatibile cu viata
- de origine anexiala
a) Mola hidratiforma este o entitate patologica ce se caracterizeaza prin

proliferarea trofoblastului si edemul stromei vilozitare. Mola hidratiforma poate fi
totala sau partiala. In mola totala sunt interesate vilozitatile coriale in totalitatea lor.
In mola partiala, modificarile sunt localizate.
In afara de cazurile de mola partiala a placentei, oul este in general expulzat intre
luna a IV-a si a V-a; expulzia se face uneori in masa, insa cel mai frecvent in fragmente si
poate dura cateva zile sau chiar saptamani.
b) Hidramniosul
Pe parcursul sarcinii, lichidul amniotic asigura fatului un oarecare aport de apa si
compusi minerali. Protejeaza mecanic fatul, ii permite efectuarea miscarilor active si
deplasarile. Evita comprimarea cordonului ombilical si impiedica ascensiunea germenilor
microbieni prin efectul sau bactericid. Asigura izolarea termica a fatului.
Hidramniosul determina distensia brutala a peretilor uterini si contractii
consecutive urmate de avort.
c) Sarcina gemelara
Merge rar pana la termen din cauza supradistensiei uterului.
Avortul este destul de frecvent, sapte din zece cazuri, datorita hidramniosului care
se asociaza sarcinii gemelare.
d) Nodozitati ale cordonului
Circulare stranse pot duce la moartea fatului prin avort.
Cauze materne reprezentate de cauze de mediu intern al organismului mamei:
- cauze de mediu extern
Cauzele materne pot fi: - traumatisme
- cauze locale
- cauze generale
Factorul Rh fiind cunoscuta actiunea nociva a izoimunizarii Rh asupra fatului, el
este considerat ca factor etiologic in unele avorturi spontane repetate.
Boli proprii graviditatii

Disgravidiile
In patogenia avorturilor prin disgravidii, un rol important il joaca tulburarile
corelatiilor neurohormonale, producerea celorlalte tulburari fiind secundare. Cercetarile
hormonale intreprinse in disgravidii arata urmatoarele: gonadotrofinele corionice sunt
mult mai crescute. In disgravidiile cu forme grave exista insuficienta foliculinica asociata
cu cea luteinica ce traduce un mare deficit placentar, unde terapeutica hormonala ramane
fara actiune. Insuficienta foliculinica apare prima, de unde importanta decelarii precoce.
Exista o ruptura a echilibrului endocrin intre foliculina si corticoizi care cresc foarte mult.
Interesul dozarilor hormonale este mare pentru diagnosticul precoce si evitarea
accidentelor. Tot in acest scop se efectueaza frotiuri vaginale pentru stabilirea indicelui
eozinofilic (I. E.), indicelui picnotic (I. P.).
In cazurile netratate, avortul se produce prin trecerea de toxine prin filtrul

placentar care duce la moartea embrionului si prin deficit placentar grav.
Anatomie patologica
Elementele expulzate in timpul avortului au aspecte diferite dupa varsta sarcinii in
acel moment. Aceste elemente sunt examinate macroscopic si microscopic.
In primele saptamani avortul se face de obicei intr-un singur timp, adica embrionul
expulzat impreuna cu invelisurile sale .
In luna a II-a oul este de marimea unui ou de porumbel si poate fi expulzat in
intregime. Alteori este retinut corionul, iar invelisul nu este format decat din amnios.
In lunile III si IV, cand placenta este formata, avortul se efectueaza de multe ori in
doi timpi. Este eliminat intai fatul si apoi placenta si membranele.
In lunile a V-a si a VI-a, avortul se efectueaza intotdeauna in doi timpi. Cand fatul
moare, sufera o maceratie. Nu se usuca, deoarece lichidul amniotic, fiind in cantitate
mare, se resoarbe mai greu. Fatul se imbiba de seriozitate, se ramoleste, pielea se
decoloreaza, cavitatile seroase se umplu cu lichid serosangvinolent, viscerele sufera o
degenerescenta grasoasa. Modificarile incep dupa trei zile de la moartea fatului. Dupa opt
zile, imbibatia seroasa e foarte pronuntata, fetusul ia aspectul de fetus sangvinolent.
Dupa 30 de zile, devine o masa gelatinoasa.
Cand oul abortiv este retinut mai mult timp, placenta sufera alteratii speciale,
devine scleroasa sau ia un aspect slaninos.
A. Traumatisme
Avortul spontan poate fi produs de:
- un traumatism psihic puternic: spaima, durere puternica, emotie,
care determina pe cale reflexa o contractibilitate exagerata a
uterului si tulburari circulatorii in zona genitala;
- traumatisme fizice: - locale cand intereseaza direct zona genitala:
exces de raporturi sexuale, interventii pe colul uterin; - generale
cadere de la inaltime, eforturi fizice exagerate, trepidatii datorita
calatoriei cu diferite vehicule, acte de violenta, interventii
chirurgicale.
Acestea sunt considerate cauze de avort daca avortul se produce in cel mult una
pana la cinci ore de la traumatism.
B. Cauzele locale
Pot fi: 1. De origine uterina
2. De origine parauterina
1. Cauzele uterine pot fi datorate:
a) Alteratiilor mucoasei;
b) Alteratiilor miometrului;
c) Malformatiilor uterine;
d) Tulburarilor de statica.
a) Alteratiile mucoasei uterine cuprind andometritele infectioase ce duc la fixari
defectuoase si fragile ale oului, cu decolari precoce sau insuficienta a schimburilor
fetoplacentare. Mai intalnim atrofii de mucoasa, datorita chiuretajelor violente ce duc la
aceleasi tulburari.
b) Alteratiile miometrului sunt reprezentate mai ales prin fibromioame.
Fibromioamele subseroase dau mai rar accidente. Fibromioamele intramurale sunt de
obicei multiple si impiedica extensibilitatea peretelui uterin. Fibroamele submucoase duc
la endometrita si sunt cauza cea mai frecventa a avorturilor.
c) Malformatiile uterine ca uterul bicorn, unicorn, didelf, se insotesc si duce la grad
de hipoplazie genitala, ceea ce duce la intreruperea sarcinii prin incapacitate de extensie a
uterului.
d) Tulburari de statica uterina retroversiunea si prolapsul uterin pot determina
intreruperea sarcinii, fie prin inclavarea uterului gravid in micul bazin, fie prin tulburarile
circulatorii si congestiile pelvine ce survin .
2. Cauzele parauterine pot fi determinate de tumori pelviene, care jeneaza
expansiunea uterului gravid.
C. Cauze generale
a) Boli infectioase:
- acute;
- cronice.
Bolile infectioase acute scarlatina, variola, febra tifoida, pneumonia si in special
gripa pot produce avrtul prin actiune toxica, tulburari de hematoza consecutive starii de
anorexie a mamei, hipovitaminoza C acuta de natura toxica, ce duce la moartea fatului.
Hipertermia poate duce la avort prin declansarea contractiilor uterine.
Bolile infectioase cronice incriminate sunt:
- sifilisul, constituind cauza de avort doar pentru 2-5 % din cazuri;
spirocheta trece bariera placentara inainte de luna a IV-a si avortul se produce prin
leziunile ce le determina in anexele oului. Dupa luna a VI-a, spirocheta trece in circulatia
fetala si poate da: flebita a cordonului cu jena circulatoare consecutiva si septicemie
spurala, cu siderarea tuturor organelor, ce duce la moartea fatului.
- paludismul, produce avortul prin hipertermie, stare toxica, tulburari in
metabolismul vitaminei C.
- tuberculoza, este o cauza mai rara de avort.
Cand starea de anorexie a mamei este foarte avansata, se produce avortul prin
anorexie.
b) Intoxicatiile exogenice:
- acute;
- cronice.
Intoxicatiile acute produc avortul prin starea toxica grava pe care o produc
mamei.
Intoxicatiile cronice cele mai frecvente sunt: alcoolismul, saturnismul, nicotina.
Avortul se produce datorita alteratiilor organice materne ca: insuficiente de hematoza.
In alcoolism alcoolul trece usor si repede de la mama la fat.

Tabagismul este un factor important de avort la lucratoarele din fabricile de
tutun, de aceea se recomanda intreruperea lucrului in timpul sarcinii.
Saturismul- fie ca exista la tata sau la mama, produce avortul la trei din patru
cazuri.
Plumbul traverseaza placenta si impregneaza ficatul, rinichiul si creierul fatului.
c) Discrazii si boli organice cronice
1.
Diabetul- tratamentul cu insulina face ca femeile tinere sa suporte
sarcina. Totusi, problema nu este inca rezolvata complet. Fatul
moare prin anoxie si hiplogemie datorita hipertrofiei
endopancreasului. Mama prezinta un dezechilibru al hormonilor
sexuali de sarcina, cu insuficienta foliculino-progesteronica si o
crestere a gonadotrofinelor coriale. Se constata alterari vasculare
uterine si plancetare, cu o hipermaturare a placentei.
2.
Anemia prenicioasa are o influienta proasta asupra produsului de
conceptie si este, la randul ei, agravata de sarcina.
3.
Cardiopatiile avorturile in afectiunile cardiace sunt mult mai
reduse decat se credea; 80% dintre cardiace nasc feti viabili.
Mecanismul avortului se explica prin : staza venoasa ce determina
o stare congestiva a endometrului, hemoragie in caduca si anoxie
fetala.
4.
Nefritele sunt o cauza destul de frecventa de avort prin leziunile
hemoragice la nivelul uterului, hemoragiile placentare si
retroplacentare. Placenta are aspectul placentei albuminurice cu
infarcte multiple , restrangand mult campul de hemostaza
placentara.
5.
Stari de debilitate,surmenaj, subalimentatie- echilibrul nutritiv este
indispensabil unei bune evolutii a sarcinii. Carentele de proteine,
fier, calciu, fosfor- pot determina avortul sau nasterile premature cu
debile congenitale.
6.
Hipovitaminozele- carenta de vitamine si proasta lor utilizare pot
produce avortul prin repetitie:
a) Vitamina A carenta ei produce o metaplazie a epiteliului cilindric
care devine plat, placenta se dezlipeste si provoaca avortul;
b) Vitamina C joaca un rol important in fenomenele de crestere a
embrionului si de sinteza a progesteronului;
c) Vitamina E- in lipsa ei ,dezvoltarea fatului este intarziata, survine
moartea si necrobioza lui. Mecanismul de producere al avortului
prin carenta de vitamina E se explica prin legatura stransa intre
vitamina E, colesterol, foliculina si progesteron.
d) Vitamina K carenta ei duce la hemoragii retroplacentare, care
determina avortul prin anoxie.
e) Vitamina B carenta sei este socotita de asemenea o cauza de

avort.
d) Tulburari endocrine
Constituie incontestabil o cauza de avort spontan.
Avortul endocrin are unele particularitati : expulzia oului se produce in primele
luni de sarcina, fara a se gasi o leziune locala sau cauza generala decelabila. Aici intervin
dezechilibrele hormonale diverse, insa predomina tulburarile in domenoil elaborarii si al
metabolismului hormonilor gonadotropi si al steroizilor.
Hipofiza- este in stransa legatura cu sistemul endocrin al glandelor sexuale feminine,
SNC avand rol hotarator in reglarea functiilor lor.
Tiroida- insuficienta tiroidiana este o cauza frecventa de avort. In hipertiroidism
putem avea expulzia sau resorbtia oului prin actiunea excesului de extract tiroidian asupra
corpului galben, sau datorita cresterii metabolismului bazal.
Suprarenala- corticosuprarenala are o sectiune plurivalenta: steroizi specifici
(corticoizi), estrogeni, progesteroni.Orice ruptura a cestui echilibru antreneaza o
amenintare de avort. Intr-o sarcina normala, cei doi steroizi sexuali intervin cu o sinergie
de actiune, precum si prin mecanisme antagonisme.
Excesul de progesteron a fost considerat inofensiv datorita proprietatilor hormonului
luteinic, care are o actiune fixatoare asupra oului si inhiba contractiile uterine.
Excesul de estrogeni se crede ca poate provoca avortul cu cat sarcina este mai tanara,
printr-o actiune toxica asupra oului sau asupra placentei si o actiune stimulenta asupra
contractilitatii uterului. Deficienta functiei luteinice traduce o deficienta placentara si nu
este decat un element al unui dezechilibru hormonal mai complex , pe care il intalnim in
diferite stari patologice ale sarcinii.
3. Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale

pacientei cu avort spontan
Din punct de vedere al simptomatologiei deosebim:
A. Iminenta de avort
B. Avortul in evolutie.
A. Iminenta de avort
In aceasta faza apar:
- pierderi de sange
- dureri lomboabdominale
- cand oul este mort- disparitia fenomenelor subiective ale sarcinii
- la examenul local gasim modificarile uterului gravid, colul este inca inchis,
avortul nu este inca inceput.
B. Avortul in evolutie
In acest stadiu :
durerile devin intense

durerile au caracter de colica uterina, intermitente
local, gasim modificari ale colului , care ne arata ca avortul este in curs de
efectuare
- colul se deschide pentru a permite expulzia oului.
Aspectul clinic general difera intr-o oarecare masura dupa vaesta sarcinii la care se
produce avortul.
In prima luna apare ca o menstruatie intarziata, mai abundenta , cu eliminari de resturi
de caduca, sau cheaguri, cu dureri.
In luna a doua , durerile iau caracter net al contractiilor uterine dureroase,
intermitente. Hemoragiile sunt mai intense. La examenul obiectiv gasim un ulcer
globulos ce prezinta alternativ contractii puternice. Colul ramolit se intredeschide, fara a
se scurta. Oul este expulzat de obicei intr-un timp .
In lunile a III a si a IV a avortul se efectueaza de obicei in doi timpi. Sub influienta
contractiilor uterine, colul se scurteaza, apoi se deschide, lasand sa bombeze polul
inferior al oului. Fatul este expulzat intr-un timp.
Expulzia anexelor urmeaza dupa un interval mai mult sau mai putin indelungat.
Retentia anexelor este foarte frecventa in lunile a V a si a VI a , expulzia se face in doi
timpi, delivrenta producadu-se in primele doua ore.
Un avort clinic mai deosebit il poate lua si avortul gemelar. Sarcina poate uneori
continua un timp mai mult sau mai putin indelungat dupa epulzia primului embrion.
Avortul are loc in doua reprize.
Problemele pacientei
1. Alterarea confortului fizic :
- contractii uterine dureroase
- dureri abdominale
2. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala
3. Oboseala- manifestata prin lipsa de energie obisnuita, nevoia de somn.
4. Alterarea confortului- datorita eliminarilor vaginale
5. Anxietate
- datorita pierderilor de sange
- datorita contractiilor uterine
6. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorata imobilizarii la pat
7. Sentimenr de neputinta- datorita lipsei cunoasterii starii sale de sanatate
8. Dificultate in a indeplini activitati recreative datorita durerii, slabiciunii
(oboselii)
9. Perturbarea imaginii de sine datorita dificultatii de adaptare la
modificarea aparuta
4. Complicatii. Prognostic
Complicatii
Sunt mult mai rare ca in avortul delictual .
Se clasifica in :
1) Complicatii imediate
2) Complicatii precoce
3) Complicatii tardive
1) Complicatiile imediate
Cand oul este deschis de mai multa vreme poate surveni infectia intraovulara.
Bolnava prezinta :
- frisoane cu ridicarea temperaturii
- puls accelerat
- pierderi sangvinolente fetide in tot cursul travaliului de avort
Daca expulzia se face repede , inainte ca bariera endometrului sa fie trecuta si daca nu
raman resturi sau daca acestea sunt evacuate la timp, printr-o terapeutica proprie, totul
reintra in ordine dupa efectuarea avortului.
O alta complicatie ce poate surveni in cursul dezlipirii oului este hemoragia grava ce
duce la anemie intensa.
Rareori insa este atat de abundenda, incat sa omoare bolnava.
2 ) Comlicatii precoce
Prebuie semnalat printre complicatiile ce pot surveni imediat dupa expulzie , socul.
Acesta este insa mai putin grav decat socul postpartum.
Retentia anexelor este complicatia cea mai frecventa post avortum, ea fiind de
obicei cauza tuturor celorlalte complicatii precoce si tardive.
Uneori expulzarea anexelor se face incomplet, o parte din ele fiind retinuta in
cavitatea uterina. Astfel sunt : retentia de caduca, retentiile de membrane, retentiile
cotiledonare. Cand placenta este retinuta in totalitate , ea poate fi aderenta in intregime,
aderenta partial sau decolata in intregime si retinuta numai printr-un spasm al
musculaturii uterine.
Complicatiile precoce care decurg din retentia anexelor sunt:
- hemoragiile
- infectiile
Hemoragiile pot fi foarte importante in cazurile de decolari incomplete ale placentei
cu retentia ei totala. In cazurile de retentie partiala a anexelor , hemoragiile se prelungesc
cu mai putina intensitate in zilele ce urmeaza expulziei.
Infectiile iau de obicei forma endometritei si pot evolua spre oricare forma de
infectie de tipul infectiilor post partum ( anxietate, pelviperitonite).
3.
Complicatii tardive
Majoritatea acestora sunt deasemenea o consecinta a retentelor.
Astfel sunt:
hemoragiile secundare, de obicei nu prea abundente, dar continue si

prelungite, intrerupte de puseuri monoragice
- endometitele cronice, cu uter mare, dureros, de obicei cu
retroversie uterina
- anexite cronice
- polipii placentari, formati din resturi placentare organizate
- corioepiteliomul, prin degenerescenta maligna a resturilor ovulare.
O alta serie de complicatii tardive sunt datorate unei terapeutici defectuase. Astfel
sterilitatea , amenoreea, stenoza de col pot fi considerate consecintele unui chiuretaj
defectuos.
Pronostic
Pronosticul matern este favorabil in avorturile spontane.
Depinde de tratamentul instituit si deci de posibilitatea de a evita complicatiile.
Pronosticul sarcinilor ulterioare in cazurile de avorturi repetate .
Evitarea avorturilor repetate depinde de stabilitatea etiologiei avortului si instituirea
tratamentului adecvat.
Diagnostic
Stabilirea diagnosticului de avort spontan presupune :
1. Stabilirea diagnosticului pozitiv
2. Stabilirea diagnosticului diferential
3. Stabilirea diagnosticului etiologic
!. Diagnosticul pozitiv
Pierderile de sange, durerile uterine intermitente, survenind la femei cu intarziere de
menstruatie si fenomene neurovegetative de sarcina ne fac sa ne gandim la un avort.
Cand interogatoriul nu ne poate lamuri suficient asupra semnelor subiective de sarcina
cercetarea semnelor obiective si mai ales examenul genital ne vor da elemente
pretioase diagnosticului. La examenul genital gasim intradevar un uter mare,
globulos, contractandu-se intermitent , un col inmuiat, deschia, cand avortul este pe
cale de efectuare.
2. Diagnosticul diferential
Trebuie eliminate intai bolile care prezinta atat semne de sarcina , cat si dureri si
metroragii.
a) scarcina extrauterina se poate elimina constatandu-se ca nu
exista vreo tumoare sau tumefactie latero-uterina
b) mola hidratiforma este careacterizata prin volumul uterului
mai mare decat varsta sarcinii si eliminarea de vezicule
moarte. Hemoragiile avortului spontan pun problema
diagnosticului hemoragiilor genitale.
c) Hemoragiile de cauza generala se elimina prin boli
infectioase acute si cronice, boli hepatice, cardiopatii, diateze
hemoragice. In acest caz examenul genital nu releva nimic

deosebit.
d) Hemoragiile starilor congestive pelviene se datoresc:
- proceselor inflamatorii ( apendice, anexite);
- deviatiilor uterine;
- tumorilor pelviene.
e) Hemoragii prin leziuni uterine fibrom, adenocarcinom,
polipi, scleroza uterina si leziuni inflamatorii ale uterului
(tuberculoza)
f) Hemoragiile de origine ovariana, hemoragii prin hipersecretie
de foliculuina. Prin chiuretaj ne dam seama ca scoatem o
mucoasa si nu resturi de placenta.
g) Avortul delictual provocat- greutate constanta in faptul ca
femeile nu marturisesc tentative de avort. In afara de semnele
de traumatism pe care le-am putea gasi pe uter sau organismul
fetal, in afara de accidentele toxice caracteristice ingerarii de
substante presupuse abordive, nu existas semne obiective
sigure care sa ne permita sa afirmam ca avortul este provocat.
3. Diagnosticul etiologic
Permite instituirea unui tratament curativ si preventiv logic si eficace:
- examenul spermei tatalui ne permite sa decelam defectuozitati de
germeni;
- examenul general al mamei ne permite sa depistam cauzele de
ordin local sau general care ar fi putut juca un rol in determinarea
avortului;
- examenele de laborator- reactia Bordet- Wassermann, examenul
urinii, ureea in sange, glicemia- pentru depistarea sifilisului,
nefritelor respectiv diabetului.
Se fac determinari hormonale pentru depistarea avorturilor endocrine precum si dozari
ale vitaminei C.
Se poate doza vitamina C in sange si in urina, precum si factorul Rh al parintilor,
cautarea de aglutinine in sangele matern ajutandu-ne sa stabilim si rolul
incompatibilitatilor Rh in etiologia avortului.
5.Participarea asistentei la acte de investigatie

In urma interviului cu gravida , a examenului clinic e posibil sa se intrevada o evilutie
complicata a sarcinii, ceea ce presupune examene paraclinice complexe. Exploatarile
sunt alese de catre medic in functie de informatiile ce trebuiesc obtinute.
1. Teste de sarcina si dozari hormonale
Permit diagnosticul de sarcina cand amenoreea nu este edificatoare sau examenul s-a
facut prea devreme.
Testele pun in evidenta gonadotrofinele secretate de corion si de placenta, existente in
circulatia materna si care se elimina prin urina. Depisteaza prezenta sarcinii precoce
intre 2 si 10 zile de la intarzierea ciclului.
Dozarea gonadotrofinelor
- se poate face in primele 10 zile
- au rol deosebit in primul trimestru de sarcina
Dozarea steroizilor ( estrogeni totali si pregnandiol)
- se elimina prin urina
- cresterea in trimestrul 1 arata activitatea corpului galben de sarcina
- in ultimele 3 luni pune in evidenta suferinta fetala atunci cand
curba nu este ascensionala sau marcheaza o scadere brutala
2. Examene radiografice
Pentru a evita riscul de iradiere este bine ca orice femeie sa faca radiografia , daca are
nevoie , in prima parte a ciclului.
Iradierea in timpul sarcinii mai ales la inceput creste riscul de mutatie genetica sau
favorizeaza la copil o homeopatie maligna.
Radiorafia :
- se face rar, fiind inlocuita cu ecografia;
- poate depista: deflectarea calului, punctele de osificare fetala
( maturitatea fatului)
Radiopelvimetria permite studierea bazinului matern, masoara dimensiunile.
3. Examenele endoscopice
Celioscopia :
- poate depista o anomalie la nivelul uterului si anexeloe;
- se face in sarcina ectopica, decsopera locuri asociate sarcinii.
Aminoscopia:
- consta in vizualizarea polului inferior al oului putand traversa chiar
membranele, apreciind cantitatea lichidului amniotic.
Lichidul amniotic normal- este clar , transparent cu flocoane de vernix
- patologic este galben sau verde in suferinta fetala
- brun rosu fatul este mort, macerat
4. Examen cu ultrasunete
Ultrasunetele sunt unde sonore cu frecventa superioara celei ce poate fi perceputa cu
urechea normala. Fascicolul sonor traverseaza tesuturile si se reflecta partial pe
interfata a doua structuri diferite transformandu-se in semnal sonor sau luminos.
Detectarea BCF la femeile obeze in caz de suspiciune de fat mort, vitalitatea fatului
este cercetata rapid.
Ecografia- vizualizeaza pe ecran uterul si continutul sau: placenta, cavitatea ovulara ,

fatul.
In cursul primelor luni : - confirma precoce sarcina
- vitalitatea afirmata prin activitatea cardiaca ritmica spre 8
saptamani
- depistarea sarcinilor multiple;
- determinarea varstei sarcinii prin masurarea sacului
gestional;
- evalueaza prognosticul in fata unei sarcini cu amenintare de
avort;
- stabileste diagnosticul de sarcina molara.
Dupa luna a doua : - localizeaza placenta;
- permite biometria fetala ( masurarea diametrelor cranian, toracic
si abdominal
- evidentiaza malformatii care schimba conduita obstetricala.
5. Amniocenteza
Lichidul amniotic poate fi studiat punand in evidenta celulele de origine fetala,
compozitie chimica sau enzimatica.
Indicatii : - supravegherea sarcinii cu Rh negativ. Prezenta bilirubinei arata un
pronostic rezerva
- depistarea semnelor de suferinta fetala in sarcina patologica prin
cercetarea meconiului sau dozarea gonadotrofinelor.
6) Studierea ritmului cardiac
Se poate face intermitent cu ajutorul stetoscopului sau se inregistreaza continuu.
Normal 120-160 / minut.
6. Participarea asistentei la acte de tratament

Tratamentul avorturilor spontane are urmatoarele obiective:
1. Tratamentul preventiv al avorturilor repetate;
2. Tratamentul curativ al iminentei de avort;
3. Tratamentul avorturilor in evolutie;
4. Tratamentul avortului incomplet;
5. Tratamentul complicatiilor.
1. Tratamentul preventiv
Tratamentul preventiv are la baza stabilirea cauzei avortului repetat.
Referitor la deficientele materne locale trebuie tratate endometritele infectioase,

fibroamele, polopii, tumorile pelviene. Hipoplazia uterina, prin deficienta foliculara,
trebuie sa i se aplice tratamentul hormonal, iar modificarile de statica uterina trebuiesc
corectate chirurgical.
In legatura cu cauzele materne de ordin general, trebuie decelate si tratate infectiile
cronice : sifilis, paludism, infectiile de focar.
In cazul intoxicatiilor cronice profesionale la lucratoarele din tipografii, fabrici de
tutun, in momentul unei sarcini se recomanda a se schimba felul de munca.
Tratamentul cu vitamine se recomanda in avitaminoze:
- vitamina E se administreaza ori de cate ori cantitatea de tocoferol
din sangele gravidei scade sub 400g %;
- vitamina C- se recomanda mai ales gravidelor cu varsaturi
prelungite de sarcina, care duc la carenta de vitamina C.
Tratamentul avortului endocrin urmareste corijarea dezechilibrului hormonal. Se poate
face cu Dietilstilbesterol:
- intre saptamana a IV a si a XV a , la fiecare doua saptamani se creste doza cu 5 mg pana
se atinge cifra de 25 mg;
- intre saptamana a XV a si a XXXVI a se va creste doza saptamanal cu 5 mg. Aici,
tratamentul inceteaza brusc pentru a se produce curba exacta ce se petrece in sarcina
normala.
Tratamentul trebiue continuat tot timpul sarcinii pentru a nu surveni ulterior alte
accidente gravidice, chiar daca rezultatele sunt imediat favorabile. Pentru ca tratamentul
sa fie eficace se cere ca alterarile tisulare sa nu fie ireversibile, ca celulele ce secreta
hormonii steroizi sa fie inca capabile de a functiona.
Administrarea de Progesteron se poate asocia fie pe cale parenterala, fie prin grefare de
cristale sub piele, pentru a obtine un efect continu si prelungit. Este recomandata
asocierea cu vitamina C, care favorizeaza sinteza progesteronului.
Administrarea de Hormon tiroidian a dat rezultate bune in cazurile cu metabolism
deficient.
Ca masura de igiena generala, la femeile cu predispozitie la avort, se recomanda evitarea
traumatismelor fizice si psihice.
2. Tratamentul curativ al iminentei de avort
Este indicat a nu se opune avortului cand acesta este inevitabil, cand viabilitatea oului
este redusa si cand avortul este util mamei ( in cardiopatii, nefrite, varsaturi).
In celelalte cazuri cautam a-l impiedica prin calmarea contractiilor uterine si pe cat
posibil , aplicarea unui tratament etiologic.
In acest sens se recomanda:
- repaos la pat;
- administrarea de sedative si spasmolotice;
- medicatia reechilibrata a activitatilor nervoase superioare ( bromura de sodiu asociata cu
cofeina);
- administrarea de decongestionate;
- tratamente etiologice (antisifilitic, vitaminic, endocrin) in raport cu cauza stabilita.

3. Tratamentul avortului in evolutie
Dupa expulzia spontana este bine sa se faca intodeauna un control instrumental,
deoarece retentiile de resturi sunt aproape o regula.
4. Tratamentul avortului incomplet
Cand exista o retentie totala sau partiala a anexelor, trebuie sa intervenim pentru a
evacua cavitatea uterina sub protectie de antibiotice.
5. Tratamentul complicatiilor
Complicatiile cele mai frecvente sunt hemoragiile si infectiile.
Hemoragiile , pentru a putea oprite, trebuie evacuat imediat continutul uterului, fie ca
hemoragia survine in cursul evolutiei avortului , fie dupa efectuarea acestuia.
Starile de anemie grava ce urmeaza de obicei hemoragiilor se combat prin : transfuzii,
analeptice cardiace.
Starile de anemie cronica ce se instaleaza uneori se trateaza prin: extracte de ficat,
fier, vitamina C , transfuzii mici si repetate.
Cand infectia n-a trecut de bariera uterina, cand este vorba de o infectie intraovulara
sau de retentie de resturi infectate, tratamentul consta in evacuarea cat mai rapide a
cavitatii uterine, completata de un tratament cu antibiotice sau chimioterapice. Dupa
interventie apar uneori un frison si o ascensiune termica, dar scaderea temperaturii
survine rapid in zilele ce urmeaza si totul reintra in normal.
In cazurile de infectie propagata sau generalizata de tipul infectiilor puerperale,
anexitelor, pelviperitonitelor, flegmonului ligamentului larg, septicemiei, tratamentul se
bazeaza pe antibiotice in doze mari, vaccinoterapie, transfuzii, interventii chirurgicale
( colpotomie in supuratiile pelviene accesibile prin fundurile de sac vaginale ,
laparatomie si drenaj in peritonitele generalizate).
Socul post avortum, complicatie mai rara, beneficiaza de terapeutica socului general:
seruri analiptice cardiace, transfuzii cu sange, oxigenoterapie, novocaina in stadiul de soc
compensat.
Pentru prevenirea avortului spontan si pentru evitarea complicatiilor , cand avortul se
produce, medicul ajutat de asistenta va duce o intensa munca social-educativa.
Se va insista asupra urmaririi sarcinii de la inceputul ei, pentru evitarea avortului, precum
si asupra instituirii tratamentului porecoce pentru evitarea complicatiilor hemoragice si
septice ce pot surveni, odata avortul electuat.
Masurile de profilaxie a avortului spontan sunt de cea mai mare importanta, fiind foarte
necesara depistarea la timp a cauzelor de mediu intern sau extern al mamei care ar
determina intreruperea de sarcina.
7.Educatia pentru sanatate

Educatia este un proces interactiv ce favorizeaza invatarea.
Scopul- cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea , de a ajuta persoana
sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital
la domiciliu .
Profilaxia primara
- se adreseaza intregii populatii pentru indepartarea factorilor predispozanti, legati de
alimentatie : reducerea consumului de alcool, tutun, cafea, mancaruri grase;
- gravida trebuie : - sa evite mirosurile neplacute care-i determina greata, sa manance
5 mese pe zi , in cantitati mici, bogate in proteine (branza, lapte,
oua) ;
- sa bea suficient, mai ales apa minerala;
- sa consume alimente bogate in vitamine si fier
- sa incerce sa ia 50-100 mg/zi de vitamina B6 dupa mese, deoarece
reduce greata;
- sa manance dimineata (la trezire), iaurt,branza,sa bea sucuri sau
lapte pentru a scadea starea de greata;
- sa evite miscarile bruste;
- sa faca plimbari in aer liber, ami ales dupa mese;
- sa nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fara sa
consulte medicul.
Indepartarea stresului asistenta face:
- evaluarea starii psihice a gravidei pentru depistarea stresului;
- evaluarea activitatilor desfasurate de gravida la locul de munca (efort
fizic, ortostatism, stres) si in gospodarie;
- recomanda gravidei mai multa odihna, sa si schimbe daca este posibil
locul de munca sau sa i se faca unele inlesniri, eventual un dialog cu sotul, cu membrii
familiei;
- recomanda gravidei sa nu renunte la relatiile sociale, sa mentina legatura
cu prietenii, sa participe in continuare la activitatile pe care le prefera.
Pot aparea scurgeri vaginale mai abundente (leucoree)
- asistenta linisteste gravida, explicandu-i ca in timpul sarcinii, cresterea
secretiei este normala;
- instruieste gravida sa pastreze o igiena locala prin spalare externa cu apa
si sapun, pudrarea cu talc la cele care transpira, sa foloseasca tampoane dupa uscare;
- asistenta atrage atentia gravidei sa nu faca irigatii vaginale, sa se prezinte
la medic daca scurgerea este abundenta, purulenta, iritanta, urat mirositoare;
- instruieste gravida sa-si spele regiunea anala dupa fiecare scaun, iar
stergerea cu hartie igienica sa se faca dinspre vulva spre anus si nu invers.
Poate sa apara alterarea activitatii sexuale
- asistenta linisteste gravida si sotul in legatura cu modificarile in relatiile

sexuale, care pot fi depasite si viata sa-si urmeze normal cursul;
- sfatuieste cuplul ca buna comunicare este esentiala, este necesara
tandretea si linistea gravidei.
Putem intalni cefaleea.
- asistenta linisteste gravida explicandu-i ca aceste simptome sunt
temporare si pot fi combatute;
- sfatuieste gravida sa se odihneasca mai mult, sa desfasoare activitati care
o relaxeaza;
- sa evite perioadele lungi fara hrana.
Pot aparea contractii uterine
- asistenta linisteste gravida, explicandu-i ca asemenea contractii sunt
normale, sunt o caracteristica a uterului gravid;
- sfatuieste gravida sa se odihneasca, sa stea culcata pe partea stanga, sa
faca plimbari usoare actiuni care reduc contractiile.
Dereglarea digestiei
- asistenta sfatuieste pacienta sa consume o alimentatie echilibrata, sa-si
controleze cresterea in greutate;
- sfatuieste pacienta sa manance putin dar mai des, sa evite emotiile in
timpul mesei.
Perturbarea somnului
- asistenta sfatuieste gravida sa evite stimulentele: ceai, cafea, cola inainte
de culcare;
- sa doarma cu toracele usor ridicat pentru a putea respira mai bine (sa evite
dispneea);
- sa faca o scurta plimbare inainte de culcare
- sa nu consume somnifere
Profilaxia secundara
- se adreseaza pacientei cu avort spontan si urmareste aparitia unor complicatii: infectia
intraovulara, hemoragie grava ce poate duce la anemie intensa, soc.
Educatia sanitara este eficienta atunci cand pacienta este constienta ca trebuie sa
respecte regimul alimentar si tratamentul prescris.
Profilaxia tertiara
- persoanele cu avort spontan sa respecte regimul alimentar si regimul in ceea ce priveste
efortul depus.
Evitarea avorturilor repetate depinde de stabilirea etiologiei avortului si instituirea
tratamentului adecvat. Profilaxia tertiara se refera la reintegrarea sociala a persoanelor,
revenirea la activitatile zilnice desfasurate inaintea producerii avortului.
CAPITOLUL II
Plan de ingrijire al pacientelor cu avort spontan
Cazul I
1. Culegerea datelor
1.1 Date privind identitatea pacientei:
Date fixe:
- Nume si prenume: S.G.
- Varsta: 35 ani
- Sex: feminin
- Religie: ortodoxa
- Nationalitate: romana
- Stare civila: casatorita
- Ocupatie: invatatoare
Date variabile:
- Domiciliul: Buzau
- Locul de munca: Scoala Generala nr. 15 Buzau
- Conditii de viata: Bune
- Mod de petrecere a timpului liber: majoritatea timpului liber si-l petrece in
natura (la padure, la munte)
1.2 Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice:
- greutate: 65 kg
- inaltime: 1,60 m
- grup sangvin: 0
b) Limite senzoriale:
- alergii: nu prezinta fenomene alergice
- proteze: nu prezinta proteze
- acuitate vizuala: buna
- acuitate auditiva: buna
- somn: usor agitat
- mobilitate: buna
- alimentatie: nemodificata
- eliminari:
- tranzit intestinal normal
- mictiuni fiziologice nedureroase
- sangerare vaginala cantitativa
c) Antecedente heredo-colaterale: - suflu sistolic
d) Antecedente personale fiziologice:
- menarha la 12 ani
- ciclu regulat
- flux normal 4 zile
-N=0
- A= 0
1.3 Informatii legate de boala:
a) Motivele internarii:
- sarcina luna a III-a
- sangerare vaginala
b) Istoricul bolii:
Pacienta semnaleaza sangerare vaginala de aproximativ 2 h cantitativ si se prezinta
la ginecolog.
Se stie cu fibrom uterin 0,5 cm din martie 2003.
S-a facut tratament ambulatoriu: No-spa-foile; Diazepam tablete; Scopantil
supozitoare.
T0 = 360 C
T.A. = 110 / 60
c) Diagnostic la internare:
- sarcina 13 saptamani
- avort in curs
d) Data la internare: 18.05.2007, ora 0.20
e) Examinari pe aparate:
Examen clinic general
- Facies - palid
- Tegumente - palide
- Sistemul ganglionar - normal
- Sistemul muscular - normal
- Sistemul osteo articular - integru
- Aparatul respirator - normal
- Aparatul cardio vascular:
- cord in limite normale
- zgomote cardiace prezente
- Aparatul digestiv:
- apetit usor diminuat
- tranzit intestinal normal
- Ficat, cai biliare, splina in limite normale
- Aparatul uro genital:
- loje renale libere
- Sistemul nervos - echilibrat
- Organele de simt orientate in timp si spatiu
Probleme actuale: Sangerare vaginala evoluata.

Col lung cu orificiul extern intredeschis, cu fragment tisular in aria colului.
Nodul fibromatos al uterului, situat pe peretele anterior.
Probleme potentiale: poate apare infectia, hemoragie grava.
2. Analiza si interpretarea datelor

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Manifestari de independenta
- Frecventa respiratiei = 16-18 r/min
- Amplitudinea respiratiei = profunda
- Respiratie ritmica
- Tipul respiratiei = costal superior
- Mucoasa respiratorie umeda
- T.A. = 115-140/75-90 mm Hg
Manifestari de dependenta
- Modificarea amplitudinii respiratiei = respiratie superficiala
- T.A. usor modificata = 110/60
- Tegumente modificate = reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii.
Surse de dificultate
- Sangerare
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Suparari psihice
2. Nevoia de a bea si a manca

Cavitatea bucala:
- dentitie buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor

Masticatia: usoara, eficace
Reflex de deglutitie: - prezent
Digestie:
- lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare:
- programul meselor (3 mese si 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
Apetit: - pofta de mancare
Hidratare: - consum de lichide in functie de nevoie
- Dificultate de a se alimenta si hidrata corespunzator
- Tegumente uscate, pierderea elasticitatii
- Consum redus de lichide si saruri minerale
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
3. Nevoia de a elimina
Menstra:
- ritmul la 28-35 zile
- durata 3-5 zile
- aspectul mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu
coaguleaza
- culoare rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis
- cantitate 50-200 g
- mirosul - dezagreabil
- evolutia fara dureri, usoara jena fiziologica
- Sangerare vaginala accentuata cantitativ.
- Anxietate
- Stres
- Procese infectioase
- Avort
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura

Postura adecvata:
- In picioare:
- capul drept inainte
- spatele drept
- bratele pe langa corp
- soldurile, gambele drepte
- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba
- Sezand:
- corpul drept
- spatele drept, rezemat
- bratele sprijinite
- coapsele orizontale
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea
- Culcat:
- decubit dorsal
- decubit lateral stang sau drept
- decubit ventral
- Postura inadecvata
- Imobilizare la pat
- Restrictii in a se mobiliza
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni

Durata somnului: 7-9 ore

Somnul:
- regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi
- vise agreabile, placute
Dificultate de a se odihni:
- Fata palida, exprima tristete
- Ochii - incercanati
- T.A. tendinta de scadere a valorii normale
- Aspectul tegumentelor - palide
- Stare psihica plictiseala, apatie
- Astenie scaderea fortei musculare
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
- Spitalizare
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

- Semnificatia vesmintelor sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup
social, profesional, cultural, religios
- Alegerea personala vesminte alese dupa gust si circumstante
- Sortarea vesmintelor:
- adecvate functiilor psihologice
- in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei
personale
- Calitatea vesmintelor:
- adecvate climatului
- adecvat statutului socio-cultural
- Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare: mobilitate articulara, tonus
muscular, maturitate psiho-motorie
- Dezinteres fata de tinuta sa vestimentara
- Acces de melancolie
- Anxietate
- Stres
- Pierderea imaginii de sine
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite

normale
- Temperatura corporala: 36-37 0C
- Piele:
- culoare roz, temperatura calduta
- transpiratie minima
- Temperatura mediului ambiant: 18-25 0C
- Pacientele nu prezinta manifestari de dependenta
8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si

mucoasele
Par lungime, suplete, stralucire
Urechi configuratie normala, curatenie
Nas mucoasa umeda, fose nazale libere
Cavitate bucala:
- dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa bucala umeda si roz
Unghii curate, taiate scurt, culoare roz
Piele curata, neteda, catifelata, pigmentata normal
Deprinderi igienice:
- baie, dus
- spalarea dintilor
- spalarea parului
Dificultate de a-si acorda ingrijiri igienice
Hipermenoree
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Depresie
9. Nevoia de a evita pericolele

Securitatea fizica: Masuri de prevenire a:
- accidentelor
- infectiilor bolilor
- agresiunilor
Securitatea psihologica:
- metode de destindere, de relaxare si control al emotiilor
- utilizarea mecanismelor de aplicare in diferite situatii
- practicarea unei religii
Securitatea sociologica:
- salubrizarea mediului
- calitatea si umiditatea aerului 30-60 %
- temperatura ambianta intre 18,3-25 0C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- mediu de siguranta
- masuri de protectie sociala
- Apatie
- Idei pesimiste
- Lipsa de interes
- Tristete
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Efecte secundare ale avortului
- Stare depresiva
- Izolare
10. Nevoia de a comunica

Manifestarile de independenta
Functionarea adecvata a organelor de simt:
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
Debit verbal:
- usor
- ritm moderat
- limbaj clar, precis
Exprimare usoara:
- a nevoilor, dorintelor, a ideilor, a emotiilor
- exprimarea clara a gandurilor
Imagine pozitiva de sine:
- cunoasterea sinelui material, spiritual si social
- Comunicare insuficienta la nivel afectiv
- Tristete
- Izolare
- Insatisfactie fata de sexul opus
- Absenta unor persoane apropiate
- Anxietate
- Stres
- Stari depresive
- Durere
- Spitalizare
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si

valori, de a practica religia
- Convingeri personale ale individului fata de realitate
- Asistarea la ceremonii religioase
- Folosirea obiectelor religioase
- Observarea regulilor unei religii
- Parcurgerea scrierilor religioase

- Apartenenta la grupuri religioase
- Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori
- Dificultatea de a participa la activitati religioase
- Frustrare
- Absenta locului pentru practicarea religiei datorita spitalizarii
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

- Activitatea optima a functiilor fiziologice in raport cu constitutia pacientei
- Tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii
- Rapiditatea deliberarii intr-o situatie complexa si urgenta, adoptarea hotararii celei mai
potrivite
- Aprecierea obiectiva a capacitatilor sale
- Interesul fata de munca; munca trebuie sa corespunda nivelului de pricepere si pregatire,
sa fie in echilibru cu capacitatea persoanei.
- Pacienta nu este realizata pe plan familial
- Dificultate in a controla sarcina
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare
- Avort
13. Nevoia de a se recrea

Manifesari de independenta
- Stare de relaxare
- Sentiment de multumire, de placere
- Senzatie sau emotie agreabila
- Distractie, divertisment, inveselire
Dificultate de a efectua o activitate preferata
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Stare depresiva
- Imobilitate
- Spitalizare
- Tratament
14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

- Cunostinte reflectarea in constiinta a realitatii obiective
- Dorinta, interesul in acumularea cunostintelor
- Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientei modalitati concrete, specifice de
mentinere sau redobandire a sanatatii.
- Insuficienta cunoasterii bolii
- Insuficienta cunoasterii masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a
convalescentei, a tratamentului
- Spitalizare
- Tratament
- Lipsa de informatii
1. Alterarea respiratiei si circulatiei manifestata prin modificari ale amplitudinii
respiratiei, T.A. usor scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta fata de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala accentuata cantitativ
4. Inposibilitatea mentinerii unei posturi datorita imobilizarii la pat
5. Oboseala somn usor agitat, odihna inadecvata
6. Alterarea confortului din cauza sangerarii vaginale
7. Anxietate datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange
8. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv

9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa
datorita spitalizarii
10. Nerealizarea pe plan familial datorita avortului spontan
11. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii
Gradul de dependenta
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie- 25% dependenta = 1

Nevoia de a bea si manca 25% dependenta = 1
Nevoia de a elimina 100% dependenta = 4
Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 50% dependenta = 2
Nevoia de a dormi si a se odihni 25% dependenta = 1
Nevoia de a se imbraca si dezbraca- nu este dependenta
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale nu este dependenta
Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si mucoasele 100% dependenta =
4
9. Nevoia de a evita pericolele 25% dependenta = 1
10. Nevoia de a comunica 100% dependenta = 4
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 100% dependenta = 4
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 50% dependenta = 2
13. Nevoia de a se recrea 100% dependenta = 4
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 100% dependenta = 4
Pacienta se incadreaza la nivelul 3 de dependenta insumand 32 de puncte- pacienta cu
dependenta majora.
Diagnostice de nursing
1. Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza anxietatii, stresului, durerii, supararii
manifestata prin modificari ale amplitudinii respiratiei si a TA
2. Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza anxietatii, stresului , starii
depresive , durerii manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta.
3. Modificarea eliminarilor vaginale din cauza avortului, manifestata prin scurgerea
vaginala accentuata cantitativ .
4. Postura inadecvata din cauza anxietatii, stresului, starii depresive manifestata
prin imobilizare la pat.
5. Perturbarea somnului din cauza anxietatii, stresului, starii de depresie, durerii,
spitalizarii manifestat prin sonm usor agitat , ore insuficiente de somn.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza imobilizarii la pat

manifestata prin dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice.
7. Anxietatea din cauza avortului- manifestata prin apatie, idei pesimiste, lipsite de
interes, tristete.
8. Comunicarea ineficienta la nivelul afectiv din cauza absentei persoanelor
apropiate , a starii depresive manifestata prin tristete , izolare.
9. Dificultatea de a participa la activitati relogioase din cauza spitalizarii
manifestata prin incapacitatea de a participa la actiunile propriului grup de
apartenenta religioasa.
10. Perturbarea realizarii pe plan familial din cauza avortului manifestata prin
dificultatea de a controla sarcina.
11. Dificultate de a efectua activitati recreative din cauza spitalizarii, imobilitatiimanifestata prin dificultatea de a efectua o activitate preferata.
12. Cunoasterea insuficienta a bolii din cauza lipsei de informatii- manifestata prin
cererea de informatii, neliniste fata de sensul vietii.
3.Planificarea ingrijirilor
Obiective globale
- Pacienta sa-si recapete independentain cel mai scurt timp ;
- Pacienta sa fie ferita de complicatii majore;
Obiective pe termen scurt
- Pacienta sa nu mai prezinte sangerare vaginala accentuata in termen de 2 ore;
- Pacienta sa beneficieze de repaus fizic la pat;
- Pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie corespunzatoare in urmatoarele 24 h;
- Pacienta sa fie pregatita fizic si psihic pentru chiuretajul uterin.
Obiective pe termen mediu
- Pacienta sa se poata odihni corespunzator in urmatoarele 24 h;
- Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre in urmatoarele 48 h;
- Pacienta sa comunice cu persoane apropiate in cel mai scurt timp;
- Pacienta sa poata efectua activitati recreative in urmatoarele 48 h ;
- Pacienta sa obtina in cel mai scurt timp informatii legate de cauzele avortului.
Obiective pe termen lung
- Pacienta sa posede cunostintele necesare legate de evolutia unei sarcini;
4. Aplicarea ingrijirilor
Probleme actuale
si
Obiective
potentiale
Saugerare vaginala
Pacienta sa aiba o stare
accentuata cantitativ.
de bine, de confort si
Avort in curs
securitate in termen
de 24 h
Interventii autonome
Interventii delegate
- Asigur repausul la pat

- Efectuez toaleta
organelor externe cu
solutie antiseptica
- Aplic pansament
absorbant steril si il
fixez in T
- Schimb pansanentul
des
- Protejez patul cu
musama si aleza
- Linistesc pacienta
in legatura cu problema
sa
- Ii explic scopul
interventiilor
- Recoltez sange
pentru examenul de
laborator ; urina
pentru urocultura,
sediment urinar.
Mematocrit valori
Normale 35-46 %,
reale 44 %.
Glicemie valori
normale 0,80-1,20 g %
reale 0,95 g %
Calcemie valori
Normale 9-12 mg %
reale 8,8 mg %
Hemoglobina- valori
normale 11-15 %
reale 13,53 g %.
La examenul de urina
avem:
-urocultura 10.000gm/ml
-sediment urinar:
- epitelii rotunde-rare
- leucocite-rare
- lumatii- frecvente
Evaluare
Dupa 24 h sangerarea
continua.
Col intredeschis .
In aria colului resturi
ovulare .
Corp uterin marit de
volum .
Se recomanda
chiuretaj uterin.
Pregatirea pacientei
pentru chiuretaj
uterin
-Asigur conditii de
asepsie perfecta
-Pregatesc materialele
si instrumentele
necesare chiuretajului
uterin, avand in grija
ca acestea sa fie
sterilizare
corespunzator
-Pregatesc materialele
si instrumentele
pentru anestezia locala
-Incurajez pacienta ,
pregatind-o fizic si
psihic, astfel: efectuez
spalatura organelor
genitale externe cu
solutie antiseptica, rad
pilozitatile, dezinfectez
regiunea vulvara.
-Anunt pacienta ca nu
o sa aiba dureri datorita
anesteziei ce urmeaza
a fi efectuata.
-Ii explic necesitatea
colaborarii deoarece
numai asa vom avea un
re zultat corespunzator
Pregatesc seringa
si ace sterile.
Pregatesc fiola cu
Xilina pentru anestezie.
Cu un tampon de
vata imbibat in alcool
dezinfectez gatul fiolei
de Xilina, rup gatul
fiolei, atasez un ac
steril la seringa ,
extrag continutul fiolei
in seringa.
Schimb acul si servesc
medicul cu seringa
pentru a efectua
anestezia locala.
Dupa chiuretajul
uterin pacienta este
imobilizata la pat.
Se asteapta un rezultat
pozitiv in decurs de
6 h.
Dupa 6 h , pacienta
prezinta respiratie si
circulatie in limite
normale , este afebrila.
Sangerarea continua
dar este diminuata
ca flux.
Se recomanda repaus
la pat.
- Servesc medicul
cu seringa pentru
anestezie locala.
-Dupa ce s-a instalat
anestezia , servesc
medicul cu
instrumentele pe
care le solicita, in
conditii de asepsie
perfecta.
-Dupa efectuarea
chiuretajului
uterin, curat, spal si
degresez cu alcool
instrumentarul
chirurgical, il asez in
cutii speciale si il
trimit la sterilizare.
-Ajut pacienta sa
coboare de pe masa
ginecologica, o
conduc la pat si o ajut
sa se aseze intr-o
pozitie comoda.
-Asigur un climat de
confort si siguranta in
salon (salon bine aerisit
umidifierea aerului
Dupa asezarea
pacientei in salon,
administrez
tratamentul prescris
de medic in dozele si
la orele indicate :
-Ampicilinai.m. 2 / 6 h
-Gentamicina
i.m. 1 / 8 h
-Ergomet
i.m. 2 / zi
-Calciu gluconic
i.v. lent 1 fiola
-Se recomanda
spalaturi ale
organelor genitale
externe cu solutie
Betadine.
din incapere).
-Asigur un pat
confortabil, cu
lenjerie curata, cu
musama si aleza.
-Supraveghez foarte
atent orice
modificare in
comportamentul
pacientei.
-Linistesc pacienta
in legatura cu
problema sa,
asigurand-o ca
pericolul a trecut.
-Monitorizez functiile
vitale: respiratia si
circulatia, si notez in
foaia de observatie
data,ora si rezultatul
monitorizarii.
-Masor temperatura
pacientei la
intervale regulate (6 H)
-Semnalez orice
modificare aparuta in
comportamentul
pacientei, orice
crestere a temperaturii
sau dereglare a
functiilor vitale. Daca
apar modificari anunt
imediat medicul.
- Schimb des
pansamentul
absorbant steril
- Urmaresc fluxul
sangerarii vaginale
- Schimb lenjeria de
pat si de corp ori de
cate ori este nevoie
Probleme actuale si
Obiective
potentiale
Modificari ale
Pacienta sa respire
amplitudinii respiratiei. adecvat in termen de
Circulatie inadecvata. 2 h.
Pacienta sa prezinte
circulatie adecvata in
termen de 2 h
- Umezesc aerul din
incapere
- Asigur aport suficient
de lichide pe 24 h
- Pregatesc psihic
pacienta in vederea
aplicarii tehnicilor de
ingrijire
- Invat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie
- Invat pacienta sa
renunte la obiceiurile
daunatoare (fumat)
- Invat pacienta sa
utilizeze tehnici de
relaxare
Invat pacienta:
- Sa aiba alimentatie
bogata in fructe,
zarzavaturi
- Sa reduca grasimile si
clorura de sodiu din
alimentatie
- Aplic tehnici de
favorizare a circulatiei:
Evaluare
Dupa 2 h pacienta
prezinta respiratie
adecvata
Dupa 2 h pacienta
prezinta circulatie
adecvata
Alimentatie inadecvata Pacienta sa fie

cantitativ si calitativ.
echilibrata nutritional
Inapetenta.
in termen de 12 h
exercitii pasive, masaje

- Explorez preferintele
pacientei asupra
alimentelor permise si
interzise
- Calculez nr. de calorii
in functie de starea
pacientei 25 cal/kg
corp/24 h + 30 %
datorita bolii
- Asigur echilibrul
intre elementele
energetice si cele
neenergetice (apa,
vitamine, saruri
minerale)
- Asigur echilibrul
intre principiile
nutritive fundamentale,
astfel: 50-55% hidrati
de carbon, 10-15%
proteine, 30-40% lipide
- Asigur echilibrul
intre produsele de
origine animala si
vegetala: 40 % proteine
de origine animala;
Dupa 12 h pacienta se
alimenteaza si se
hidrateaza
corespunzator.
Comunica eficient cu
asistenta in vederea
aflarii categoriilor de
alimente din ghidul
alimentar si
echivalentele cantitative
si calitative ale
principiilor alimentare.
Are o evolutie buna in
ceea ce priveste
alimentatia si
hidratarea.
60 % proteine de
origine vegetala
- Servesc pacienta cu
alimente la o
temperatura moderata,
la ore regulate si
prezentate atragator
- Invat pacienta
categoriile de alimente
din ghidul alimentar
si echivalentele
cantitative si calitative
ale principiilor
alimentare, in vederea
inlocuirii unui aliment
cu altul
- Las pacienta sa
aleaga alimentele dupa
gusturile sale
- Asigur un climat
cald, confortabil
Calc. necesarului de calorii 25 cal/kg corp/24 h x 65 kg = 1525 + 30 %
Necesarul de calorii al pacientei este de 1975,75 cal/kg corp/24 h din
care: - glucide 50 % - 988 cal glucide: 4 = 274 g glucide
- proteine 15 % - 269 cal proteine: 4 = 74 g proteine
- lipide 35 % - 690 cal lipide: 9 = 76 g lipide
Imobilizarea la pat
Pacienta sa aiba o
- Instalez pacienta in
Dupa 8 h, pacienta se
Restrictii in a se
mobiliza.
Postura inadecvata.
postura adecvata in
termen de 8 h.
pat in pozitie comoda:

decubit dorsal cu o
perna sub cap
- Daca pacienta doreste
sa adopte o alta pozitie
o ajut sa schimbe
pozitia
- Redau increderea
pacientei ca
imobilitatea sa este o
stare trecatoare, ca
dupa cateva ore se
poate ridica din pat,
insa cu atentie, fara a
sta prea mult in picioare
- Pentru ca pacienta
sa-si mentina
satisfacute celelalte
nevoi fundamentale in
timpul imobilizarii,
suplinesc pacienta in
satisfacerea nevoilor
sale, o servesc la pat
cu cele necesare.
poate ridica din pat,

poate merge insa nu
este recomandata
stationarea in picioare
si nici mersul mai
mult decat ii este
necesar.
Se recomanda evitarea
Efortului.
Somn usor agitat
Pacienta sa beneficieze
de somn corespunzator
cantitativ si calitativ in
termen de 1 h
- Invat pacienta sa
practice tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii cateva
minute, inainte de
culcare
- Mentin conditiile
necesare somnului,
respectand dorintele
si deprinderile
pacientei
- Aerisesc incaperea
- Umidifierea aerului
in incapere
- Pastrez temperatura
optima in salon
(18-20 0C)
- Asigur lenjerie de
pat si de corp curate
- Identific nivelul
anxietatii pacientei
- Intocmesc un
program de odihna
corespunzator
organismului
- Observ si notez
functiile vitale si
vegetative, perioada
- Diazepam 1 fiola i.m. Dupa 1 h pacienta

prezinta somn
linistit
Disconfort fizic si
psihic datorat oboselii
somn/odihna,
comportamentul
pacientei
- Administrez
tratament sedativ la
indicatia medicului
- Observ efectul
acestuia asupra
organismului
Pacienta sa beneficieze - Discut cu pacienta
de confort fizic si
pentru a identifica
psihic in termen de 1 h motivul disconfortului
- Favorizez odihna
pacientei, prin
suprimarea surselor
care ii pot determina
disconfortul si
iritabilitatea
- Creez senzatie de
bine pacientei, prin
discutiile purtate
- Aplic tehnici de
ingrijire curenta,
necesare obtinerii
starii de satisfactie
- Facilitez contactul cu
membrii familiei, cu
alte paciente
Dupa 1 h, pacienta
este linistita, se poate
odihni corespunzator
Imposibilitatea de a-si
pastra tegumentele si
mucoasele curate si
integre
Pacienta sa prezinte
tegumente si mucoase
curate in cel mai scurt
timp
Pierderea stimei de sine Pacienta sa-si

redobandeasca stima
de sine in decurs de
24 h
- Ajut pacienta sa isi

faca toaleta pe regiuni,
deoarece nu ii sunt
indicate bai calde
generale
- Efectuez spalaturi ale
organelor genitale
externe cu solutie
antiseptica
- Pun pansament
absorbant steril
- Schimb pansamentul
des
- Schimb lenjeria de
pat si de corp de cate
ori este nevoie
- Identific impreuna cu
pacienta cauzele si
motivatia preocuparii
pentru aspectul fizic si
ingrijirile igienice
- Ajut pacienta sa-si
schimbe atitudinea
fata de aspectul sau
fizic si fata de ingrijirile
igienice
- Constientizez pacienta
in legatura cu
Pacienta isi face

toaleta pe regiuni in
mod corespunzator.
Tegumentele si
mucoasele din regiunea
vulvara nu pot fi
mentinute curate si
integre datorita
sangerarii vaginale.
Dupa 24 h pacienta
este constienta ca
este singura care poate
lua o atitudine cu
privire la aspectul sau
fizic si la ingrijirile
igienice. Accepta
ajutorul acordat din
partea asistentei
medicale
Vulnerabilitate fata de
pericole
importanta mentinerii
curate a tegumentelor
pentru prevenirea
imbolnavirilor.
Invat pacienta masuri
de igiena corporala.
Pacienta sa beneficieze - Asigur conditiile de
de un mediu de
mediu adecvate pentru
siguranta fara accidente a evita pericolele prin
si infectii in termen de accidentare
48 h
- Amplasez pacienta in
salon in functie de
starea sa, de afectiunea
si receptivitatea sa
- Urmaresc si apreciez
corect potentialul
infectios al pacientei,
receptivitatea sa si
aplic masurile de
izolare a surselor de
infectie
- Aleg procedurile de
investigatie si tratament
cu risc minim de
infectie
- Informez si stabilesc
impreuna cu pacienta
Dupa 48 h, pacienta
este mai relaxata, isi
poate exprima liber
nevoile, frica,
emotiile si opiniile.
planul de recuperare a
starii de sanatate si
crestere a rezistentei
organismului
- Creez un mediu optim
pentru ca pacienta sa-si
poata exprima emotiile,
nevoile
recunoasca anxietatea
- Furnizez explicatii
clare si deschise asupra
ingrijirilor programate
- Incurajez pacienta la
lectura, alte activitati
usoare, pentru a
inlatura anxietatea
- Asigur legatura
pacientei cu familia ei
prin vizite frecvente
Comunicare ineficienta Pacienta sa comunice
- Pun in valoare
la nivel afectiv
adecvat cu cei din jur si capacitatile, talentele si
cu familia in termen de realizarile anterioare
24 h
ale pacientei
- Ofer posibilitatea
pacientei sa-si exprime
nevoile, sentimentele,
ideile si dorintele sale
Dupa 24 h atitudinea
pacientei fata de cei
din jur este schimbata.
Se observa o
comunicare adecvata
cu celelalte paciente,
cu cadrele medicale si
nu in ultimul rand cu
- Ofer posibilitatea
pacientei sa ia singura
decizii
- Invat pacienta:
- tehnici de afirmare
de sine
- tehnici de
comunicare
- tehnici de relaxare
- Ajut pacienta sa
identifice posibilitatile
sale de a asculta, de a
schimba idei cu altii, de
a se crea legaturi
semnificative
- Antrenez pacienta in
diferite activitati care
sa-i dea sentimentul de
utilitate
- Imi mobilizez
intreaga atentie pentru
a intelege mesajul
pacientei: stau in fata ei
cand vorbeste; o
privesc in ochi pentru
a-i demonstra dorinta
de a o asculta; adopt o
atitudine linistitoare;
familia
Incapacitatea de
participa la actiunile
propriului grup de
apartenenta religioasa
Pacienta sa poata
participa la actiunile
propriului grup de
apartenenta religioasa
in decurs de o
saptamana
o aprob cand spune

lucruri importante
- Dovedesc toleranta
fata de pacienta prin
ascultare fara
intrerupere
- Asigur un climat cald,
comunic cu pacienta pe
teme de religie
- Facilitez satisfacerea
convingerilor sale
- Determin pacienta
sa-si exprime propriile
convingeri si valori
- Mijlocesc
desfasurarea unor
activitati conforme cu
dorintele si credintele
pacientei
nevoilor spirituale:
- permit vizita
preotului
- ii permit citirea de
carti religioase
- ii raspund la
intrebari
Pacienta isi exprima

liber propriile
convingeri
Perturbarea dinamicii
familiale
referitoare la subiecte
religioase
exprime disconfortul
spiritual
- Ii asigur
confidentialitate si ii
pastrez secretele
Pacienta sa-si recapete - Identific prin
increderea si stima de observatie si
sine, sa aiba o dinamica conversatie cu pacienta,
familiala adecvata in
cauzele neputintei sale
decurs de 4 zile
si situatiile care ii
provoaca sentimentul
de inutilitate
- Castig increderea
pacientei prin modul
meu de comportare si
prin discutiile purtate
- Ajut pacienta in
cunoasterea si
aprecierea capacitatilor
sale
- O consult in
planificarea activitatilor
propuse
- Informez pacienta
asupra dreptului sau de
Pacienta isi recapata

stima de sine,
evalueaza capacitatile
sale.
Dupa externare doreste
sa faca tratament
ambulator cu consult
periodic in policlinica
in vederea ramanerii
insarcinata si bunei
desfasurari a evolutiei
sarcinii pana la nastere
Sentiment de
devalorizare
Pacienta sa poata
realiza si aprecia
obiectiv activitatile
sale in termen de 72 h
a lua decizii care o

privesc
- Observ reactiile
pacientei la luarea
deciziilor
- O convoing de
importanta lor se de
responsabilitatea ce-i
revine
- Observ obiectivitatea
aprecierilor
- Notez orice modificare
in comportamentul sau
starea pacientei
- Orientez pacienta
spre alte activitati decat
cele anterioare, in
raport cu capacitatile
sale
- Ajut pacienta in
recuperarea fizica si
psihica si obtinerea
independentei
- Ajut pacienta sa
cunoasca si sa-si
insuseasca criteriile de
control care o ajuta in
aprecierea activitatii
Dupa 72 h, pacienta
isi insuseste noi criterii
pentru activitati
preferate.
Alege sa discute cu cei
din jur pe diverse teme:
filme, muzica,
evenimente sociale.
Dificultate in a efectua
o activitate preferata
sale zilnice
aprecierilor pacientei
Pacienta nu prezinta o - Explorez ce activitati
stare de buna dispozitie recreative ii produc
sa-si recapete
placere pacientei
increderea in fortele
- Analizez si stabilesc
proprii in termen de
daca acestea sunt in
24 h
concordanta cu starea
fizica si psihica
- Planific activitati
recreative impreuna cu
pacienta
- Asigur conditiile
necesare, mediul
corespunzator
- Am in vedere ca
activitatile sa nu o
suprasolicite, sa nu o
oboseasca, ci sa-I
creeze o stare de buna
dispozitie
- Notez reactiile si
manifestarile pacientei
cu referire directa la
starea de plictiseala si
tristete
Dupa 24 h pacienta are

o stare de dispozitie
satisfacatoare.
Ii place sa citeasca, de
aceea o buna parte din
timpul liber si-l acorda
lecturii.
Insuficienta cunoasterii Pacienta sa acumuleze

bolii, masurilor de
noi cunostinte in
prevenire,
termen de 72 h
diagnosticului medical,
convalescentei,
tratamentului medical,
satisfacerea nevoii
- Determin pacienta
sa-si exprime emotiile
si sentimentele
- Castig increderea
pacientei si o ajut sa
depaseasca momentele
dificile
- Explorez nevoile de
cunoastere ale
pacientei
- Elaborez obiective de
studiu cu pacienta
- O informez cu privire
la mijloacele si
resursele pe care le pot
asigura: brosuri, carti,
pliante, reviste
- Sustin motivarea
pacientei fata de
cunostintele pe care
urmeaza sa le
dobandeasca
- Organizez activitati
de educatie pentru
sanatate: convorbiri,
cursuri, demonstratii
practice
Dupa 72 h pacienta
stie in mare masura
care sunt problemele ei
si incearca sa le
inlature cu ajutorul
asistentei medicale.
Doreste sa cunoasca
mai multe amanunte
legate de problema
principala: avortul.
- Prezint materiale cu
subiecte interesante,
atractive, cu mijloace si
procedee adecvate
nivelului de cultura si
gradului de intelegere
al pacientei
- Stimulez dorinta de
cunoastere
- Motivez importanta
acumularii de noi
cunostinte
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea
- Verific daca pacienta
a inteles corect mesajul
si daca si-a insusit
noile cunostinte
Externarea
- Anunt pacienta cu o zi inainte ca I se va face

externarea
- Ajut pacienta sa-si stranga lucrurile personale
- Anunt familia pacientei ca a doua zi i se va face
externarea
- Asigur pacienta ca s-a facut tot ce era necesar
pentru a se reface dupa avortul pe care l-a
suferit
Pacienta se externeaza afebrila, stare generala
bna, nu sangereaza
Data: 22. 05. 2014
Bilantul autonomiei
Pacienta S.G. s-a internat in spital, avand urmatoarele probleme de
dependenta:
1. Alterarea respiratiei si circulatiei, manifestata prin modificarile amplitudinii
respiratiei, T.A. usor scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratarea
3. Alterarea eliminarilor sangerarea vaginala accentuata cantitativ.
4. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorita imobilizarii la pat.
5. Oboseala somn usor agitat, odihna inadecvata.
6. Alterarea confortului din cauza sangerarii vaginale.
7. Anxietate datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange.
8. Tristete datorita comunicarii ineficiente la nivel afectiv.
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta
religioasa datorita spitalizarii.
10. Nerealizarea pe plan familial datorita avrtului spontan.
11. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii.
In urma stabilirii obiectivelor si aplicarii interventiilor autonome si
delegate, pacienta se externeaza afebrila, cu o stare generala buna:
1. Respiratia: 16-18 respiratii/minut
ritmica
mucoasa respiratorie umeda
Circulatia: puls 60-80 pulsatii/minut
T.A. 140/90 mm Hg
2. Alimentarea adecvata: dentitie buna
mucoasa bucala roz si umeda
limba roz
gingii roz si aderente dintilor
reflex de deglutitie prezent
apetit pastrat
3. Pacienta nu prezinta sangerare vaginala
4. Pacienta are postura adecvata pacienta poate sta in picioare cu capul
drept inainte, cu spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile si gambele drepte
5. Pacienta se poate odihni corespunzator fiind linistita din punct de
vedere psihic
6. Pacienta beneficiaza de confort adecvat datorita opririi sangerarii
vaginale
7. Pacienta nu prezinta anxietate a depasit starea de teama avuta datorita
contractiilor uterine si a pierderilor de sange
8. Pacienta are comunicare adecvata la nivel afectiv
9. Pacienta poate sa participe la actiunile propriului grup de apartenenta

religioasa
10. Pacienta doreste sa se realizeze pe plan familial, sa incerce sa aiba o alta
sarcina pe care sa o duca la bun sfarsit. Se informeaza cu privire la diagnosticul de
sarcina, la ce trebuie facut pentru a impiedica sa apara eventuale probleme in
evolutia unei alte sarcini
Se recomanda: - igiena organelor genitale
- repaus fizic si sexual 30 de zile
- control periodic in policlinica
Cazul II
1.1 Date privind identitatea pacientei:
Date fixe: - Nume si prenume: S.S.
- Varsta: 21 de ani
- Sex: Feminin
- Religie: Ortodoxa
- Nationalitate: Romana
- Stare civila: Casatorita
- Ocupatie: Muncitor
Date variabile: - Domiciliul: Buzau
- Conditii de viata: Bune
- Mod de petrecere a timpului liber: Merge la petreceri, la munte
1.2 Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice: Greutate: 54 kg
Inaltime: 1,63 m
Grup sangvin: A
b) Limite senzoriale
Alergii Nu prezinta fenomene alergice
Proteze Nu prezinta proteze
Acuitate vizuala Buna
Acuitate auditiva Buna
Somn Agitat
Mobilitate Buna
Alimentatie Nemodificata
Eliminari Tranzit intestinal normal
- Mictiuni fiziologice nedureroase
- Sangerare vaginala
c) Antecedente heredo-colaterale: - Fara importanta
d) Antecedente personale fiziologice: - Menarha la 14 ani
- Ciclu regulat
- Flux normal: 4 zile

-N=0
- A= 3
1.3 Informatii legate de boala
a) Motivele internarii:
- Dureri pelvi-abdominale
b) Istoricul bolii: pacienta afirma ca sangereaza vaginal de aproximativ 2 zile,
motiv pentru care se prezinta la medic pentru investigatie si tratament.
T0 = 36,2 0C
T.A. = 110/60 mm Hg
c) Diagnostic la internare: Endometrita hemoragica post abortum.
d) Data la internare: 19.05.2006, ora 14:00
e) Examinari pe aparate: examen clinic general:
- Tegumente - palide
- Tesutul conjunctiv adipos bine reprezentat
- Sistemul muscular - integru
- Sistemul osteo-articular - integru
- Aparatul respirator murmur vezicular prezent
- Aparatul cardio-vascular zgomote cardiace ritmice
- Aparatul digestiv tranzit prezent
- Ficat, cai biliare, splina in limite normale
- Aparatul uro-genital loji renale libere
- Sistemul nervos - echilibrat
- Organe de simt orientate in timp si spatiu
Probleme actuale:
- Col fara leziuni, cu orificiul extern intredeschis
Probleme potentiale:
- poate apare infectie, hemoragie grava

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Manifestari de independenta:
- Frecventa respiratiei = 16-18 r/min
- Amplitudinea respiratiei = profunda
- Respiratie ritmica
- Tipul respiratiei = costal superior
- Mucoasa respiratorie umeda

- T.A. = 115-140/75-90 mm Hg
Manifestari de dependenta:
- Modificarea amplitudinii respiratiei = respiratie superficiala
- T.A. usor modificata = 110/60 mm Hg
- Tegumente modificate: reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii
Surse de dificultate:
- sangerarea
- anxietatea
- stresul
- durerea
2) Nevoia de a bea si de a manca

Cavitatea bucala:
- dentitie buna
- limba roz
Masticatia:
- usoara, eficace
Reflex de deglutitie:
- prezent
Digestie:
- lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare:
- programul meselor (3 mese si 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
Apetit:
- pofta de mancare
Hidratare:
- consum de lichide in functie de nevoie
- Dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator
- anxietate
- stres
- durere
- stare depresiva
3) Nevoia de a elimina
Manifastari de independenta:
Menstra:
- Ritmul la 28-35 zile
- Durata 3-5 zile
- Aspectul mucus amestecat cu sange si dentritusuri celulare; nu
coaguleaza
- Culoare rosu negricios la inceput, apoi rosu deschis
- Cantitate 50-200 g
- Mirosul - dezagreabil
- Evolutia fara dureri, usoara jena fiziologica
- Anxietate
- Stres
- Avort
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura

Postura adecvata:
In picioare
- capul drept inainte
- spate drept
- brate pe langa corp
- piciorul in unghi de 900 cu gamba
Sezand
- capul drept
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 900 cu gamba, sprijinit pe podea
Culcat
- decubit dorsal
- decubit ventral
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva

Somnul:
- Regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi
- Vise agreabile, placute
Dificultate de a se odihni:
- Fata palida, exprima tristetea
- T.A. tendinte de scadere a valorii normale
- Stare psihica plictiseala, apatie
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
- Spitalizare
6. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca

Semnificatia vesmintelor sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un
grup social, profesional, cultural, religios.
Alegerea personala vesminte alese dupa gust si circumstante.
Sortarea vesmintelor:
- adecvate functiilor psihologice
- in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei personale
Calitatea vesmintelor:
- adecvate climatului
- adecvate statutului socio-cultural
Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare mobilitate articulara, tonus

muscular, maturitate psiho-motorie.
- Dezinteres fata de tinuta vestimentara
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare

normale
Temperatura corporala: 36-37 0C
Piele:
- culoare roz, temperatura calduta
Temperatura mediului ambiant: 18-25 0C
- Pacienta nu prezinta manifestari de dependenta
8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si

mucoasele
- Par lungime, suplete, stralucire
- Urechi configuratie normala, curatenie
- Nas mucoasa umeda, fose nazale libere
- Cavitate bucala dentitie alba, completa, fara carii
- Unghii curate, taiate scirt, culoare roz
- Piele curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
Deprinderi igienice:
- Baie, dus
- Spalarea dintilor
- Spalarea parului
- Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice
- Hipermenoree
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Depresie

Securitatea fizica: Masuri de prevenire a:
- Accidentelor
- Infectiilor bolilor
- Agresiunilor
- Metode de retinere, de relaxare si control al emotiilor
- Utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii
- Raspuns eficace si adaptat la agentul stresant
- Practicarea unei religii
- Salubrizarea mediului
- Calitatea si umiditatea aerului 30 60 %
- Temperatura ambianta intre 18,3 25 0C
- Fara poluare fonica, chimica, microbiana
- Mediu de siguranta
- Masuri de protectie sociala
- Apatie
- Idei pesimiste
- Lipsa de interes
- Tristete
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Efecte secundare ale avortului
- Stare depresiva
- Izolare


- Acuitatea vizuala
- Acuitatea auditiva
- Finete gustativa si a mirosului
- Sensibilitate tactila
Debit verbal:
- Usor
- Ritm moderat
- Limbaj clar, precis
Exprimare usoara:
- A nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor
- Exprimarea clara a gandurilor
- cunoasterea sinelui material, spiritual si social
- Comunicarea ineficienta la nivelul afectiv
- Tristete
- Izolare
- Insatisfactia fata de sexul opus
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva
- Spitalizare

- Dificultatea de a participa la activitati religioase
- Frustrare

- Rapiditatea deliberarii intr-o situatie complexa si urgenta si adoptarea
hotararii celei mai potrivite
- Interesul fata de munca, munca trebuie sa corespunda nivelului de
pricepere si pregatire, sa fie in echilibru cu capacitatea persoanei
- Pacienta nu este realizata pe plan familial
- Dificultatea de a controla sarcina
- Anxietate
- Stress
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare
- Avort
13. Nevoia de a se recreea

Manifestari de independenta :
Stare de relaxare
Sentiment de multumire, de placere
Senzatie sau emotie agreabila
Distractie, divertisment, inveselire
- Dificultate de a efectua o activitate preferata
Anxietate
Durere
Stress
Stare depresiva
Imobilitate
Spitalizare
Tratament
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Cunostinte- reflectarea in cunostinta a realitatii obiective;
Dorinta interesul in acumularea cunostintelor;
Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientei modalitati concrete,
specifice de mentinere sau de dobandire a sanatatii.
Insuficienta cunoasterii bolii ;
Insuficienta cunoasterii masurilor de prevenire al diagnosticului
medical, convalescentei, al tratamentului.
Spitalizare
Tratament
Lipsa de informatii
1. Alterarea respiratiei si circulatiei manifestata prin modificari ale
2.
amplitudinii respiratiei; T.A. scazuta;

Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta fata de nevoile organismului;
Alterarea eliminarilor sangerare vaginala neadecvata;
Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi-datorita imobilizarii la pat;
Oboseala somn agitat, odihna inadecvata;
Alterarea confortului datorita sangerarii vaginale;
Anxietate-datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange;
Tristete datorita comunicarii ineficiente la nivel afectiv;
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de
apartenenta religioasa- datorita spitalizarii;
10. Nerealizarea pe plan familial- datorita avortului spontan;
11. Dificultate in a efectua activitati recreative- datorita spitalizarii;
12. Cunostinte insuficiente despre boala- datorita lipsei de informatii.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 25 % dependenta = 1

Nevoia de a bea si a manca 25 % dependenta = 1
Nevoia de a elimina 100 % dependenta = 4
Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 50 % dependenta = 2
Nevoia de a dormi si a se odihni 25 % dependenta = 1
Nevoia de a se imbraca si dezbraca nu este dependenta
Nevoia de a se mentine temperatura corpului in limite normale nu este
dependenta
8. Nevoia de a fi curat , de a proteja tegumentele si mucoasele dependenta
100 % = 4
9. Nevoia de a evita pericolele dependenta 25 % = 1
10. Nevoia de a comunica 100 % dependenta = 4
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 100 %
dependenta = 4
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 50 % dependenta = 2
13. Nevoia de a se recreea 100 % dependenta = 4
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 100 % dependenta = 4
Pacienta se incadreaza la nivelul 3 de dependenta insumand 32 de puncte pacienta
cu dependenta majora.
Diagnosting nursing
1. Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza anxietatii, durerii, stressului,
supararii manifestata prin modificari ale amplitudinii respiratiei si
modificari ale T.A.;
2. Alterarea starii de nutritie din cauza anxietatii stressului, durerii, starii depresive
manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta;
3. Modificarea eliminarilor vaginale- din cauza avortului manifestata prin scurgere
vaginala accentuata cantitativ;
4. Postura inadecvata din cauza anxietatii, stressului, durerii, starii depresivemanifestata prin imobilizare la pat;
5. Alterarea modului de somn din cauza anxietatii, durerii, stressului, starii
depresive, spitalizarii manifestat prin somn agitat, ore insuficiente de somn;
6. Deficit de autoingrijire din cauza imobilizarii la pat manifestat prin dificultatea
de a-si acorda ingrijiri igienice;
7. Anxietate din cauza avortului- manifestata prin apatie, idei pesimiste, lipsa de
interes , tristete;
8. Comunicarea ineficienta la nivel activ din cauza absentei persoanelor apropiate,

a starii depresivemanifestata prin tristete, izolare;
9. Dificultatea de a participa la activitati relogioase din cauza spitalizariimanifestata prin incapacitatea de a participa la actiunile propriului grup de
apartenenta relogioasa;
10. Alterarea dinamicii familiale din cauza avortului manifestata prin dificultatea
de a controla sarcina;
11. Deficit in diversificarea activitatii din cauza spitalizarii, imobilitatii
manifestata prin dificultatea de a efectua o activitate preferata;
12. Cunoasterea insuficienta a bolii din cauza lipsei de informatii manifestata prin
cererea de informatii, neliniste fata de sensul vietii.
3. Planificarea ingrijirilor
Obiective globale:
- Pacienta sa-si recapete independenta in cel mai scurt timp;
- Pacienta sa fie ferita de complicatii majore;
Obiective pe termen scurt:
- Pacienta sa nu mai prezinte dureri pelvi-abdominale in urmatoarele 2 ore;
- Pacienta sa nu mai prezinte sangerare vaginala accentuata in urmatoarele 24 de ore;
- Pacienta sa beneficieze de repaos fizic la pat;
- Pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie corespunzatoare in urmatoarele 2 ore;
- Pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator in urmatoarele 12 ore ;
- Pacienta sa fie pregatita fizic si psihic pentru chiuretajul uterin.
Obiective pe termen mediu :
- Pacienta sa se poata odihni corespunzator in urmatoarele 24 ore;
- Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre in urmatoarele 48 ore ;
- Pacienta sa comunice cu persoanele apropiate in cel mai scurt timp;
- Pacienta sa poata efectua activitati recreative in urmatoarele 48 ore;
- Pacienta sa obtina in cel mai scurt timp informatii lrgate de cauzele avortului.
Obiective pe termen lung :
- Pacienta sa posede cunostintele necesare legate de evolutia unui eventuale sarcini.
5.
Aplicarea ingrijirilor
Probleme
actuale si
potentiale
Sangerare
vaginala.
Avort in
curs
Obiective
Pacienta sa aiba
o stare de bine,
de confort si
securitate in
termen de
2 ore
- Asigur repausul la pat;

- Efectuez toaletarea
organelor genitale externe
cu solutie antiseptica;
- Aplic pansament
absorbant steril;
- Schimb pansamentul des;
- Protejez patul cu musama
si aleza;
- Linistesc pacienta in
legatura cu problema sa ;
- Ii explic scopul
interventiilor;
- Recoltez sange pentru
examenul de laborator ;
recoltez urina pentru
urocultura; sediment
urinar.
Hematocit:
Valori normale - 35-46 %
Valori reale 40 %
Evaluare
Dupa 2 ore sangerarea

continua.
Col intredeschis.
Corp uterin marit de volum.
Glicemie :
Se recomanda chiuretaj
Valori normale 0,80-1,20 % uterin.
Valori reale 0,96 %
Memoglobima :
Valori normale- 11-15 g %
Valori reale 11,89 %
La examenul de urina avem:
- PH- acid
- Albumina- uremie
- Glucoza-absenta
- Leucocite- relativ frecvente
-Plante frecvente
Hematii- relativ frecvente
Pregatirea
pacientei pentru
chiuretaj
uterin
- Asigur conditii de asepie

perfecta
- Pregatesc materialele si
instrumentele necesare
chiuretajului uterin, avnd
grija sa fie sterilizate
corespunzator
- Pregatesc materialele
si instrumentele pentru
anestezia locala
- Pregatesc seringa si ace
sterile
-Pregatesc fiola cu xilina
pentru anestezie
- Cu tampon de vata imbibat
in alcool dezinfectez gatul
fiolei, atasez un ac steril
rup gatul fiolei, extrag
continutul in seringa.
Schimb acul de la seringa cu
alt ac steril si servesc medicul
cu seringa pentru a efectua
anestezia locala.
- Ampicilinaim 500mg 2 fl / 6 ore

- No-spa im 1 fl / zi
- Ergonet im 1 f / zi
- Indometacin supozitoare 1 seara
- Calciu 3 tablete / zi
- Clotrimazol - unguent
-Se recomanda spalaturi
ale organelor genitale
externe cu solitie
Betadine
Dupa chiuretajul uterin,

pacienta este imobilizata la
pat. Se asteapta un rezultat
pozitiv in curs de 6 ore.
Dupa 6 ore , pacienta
prezinta respiratie si
circulatie in limitele normale
este diminuata ca flux.
Se recomanda repaus la pat.
- Incurajez pacienta,
pregatind-o fizic si psihic,
astfel : efectuez spalatura
organelor genitale externe
cu solutie antiseptica , rad
pilozitatile , dezinfectez
regiunea vulvara.
- Anunt pacienta ca nu
o sa aiba dureri datorita
anesteziei ce urmeaza a fi
efectuata
- Ii explic necesitatea
colaborarii , deoarece
nu mai asa vom avea un
rezultat corespunzator
-Servesc medicul cu
seringa pentru anestezia
locala.
- Dupa ce s-a instalat
anestezia locala, servesc
medicul cu instrumentele
solicitate, in conditii de
aseptie perfecta.
- Dupa asezarea pacientei
in salon, administrez
tratamentul prescris de
medic in dozele si la orele
indicate.
- Dupa efectuarea
chiuretajului uterin, curat,
spal si dezinfectez cu
alcool instrumentarul
chirurgical, il asez in cutii
speciale si il trimit la
sterilizare.
- Ajut pacienta sa coboare
de pe masa ginecologica,
o conduc la pat si o ajut sa
se aseze intr-o pozitie
comoda.
- Asigur un climat de confort
si siguranta in salon ( salon
bine aerist , umidificarea
aerului din incapere).
- Asigur un pat confortabil,
cu lenjerie curata, cu
musama si aleza.
- Supraveghez foarte atent
orice modificare a
comportamentului pacientei.
- Linistesc pacienta in
legatura cu problema sa si
asigurand-o ca pericolul a
trecut
- Monitorizez functiile
vitale: respiratia si circulatia
si notez in foaia de observatie
data, ora si rezultatul
monitorizarii
- Masor temperatura
pacientei la intervale regulate
(6 ore)
- Semnalez orice modificare
aparuta in comportamentul
pacientei, orice crestere a
temperaturii sau orice
dereglare a functiilor vitale
- Daca apar modificari anunt
imediat medicul
- Schimb des pansamentul
absorbant steril
- Urmaresc fluxul sangerarii
vaginale
- Schimb lenjeria de pat si de
corp ori de cate ori este
nevoie
Modificari ale Pacienta sa
- Umezesc aerul din incapere
amplitudinii
respire adecvat in - Asigur aport suficient de
respiratiei.
termen de 2 h
lichide pe 24 h
Circulatie
- Pregatesc psihic pacienta in
inadecvata
vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire
Dupa 2 h pacienta prezinta

respiratie adecvata
Alimentatie
inadecvata
cantitativ si
calitativ.
Inapetenta

- Invat pacienta sa renunte la
obiceiurile daunatoare
(fumat)
- Invat pacienta sa utilizeze
tehnici de relaxare
Pacienta sa
Invat pacienta:
prezinte circulatie - Sa aiba alimentatie bogata
adecvata in
in fructe, zarzavaturi
termen de 2 h
- Sa reduca grasimile si
clorura de sodiu din
alimentatie
- Aplic tehnici de favorizare
a circulatiei: exercitii pasive,
masaje
Pacienta sa fie
- Explorez preferintele
echilibrata
pacientei asupra alimentelor
nutritional in
permise si interzise
termen de 12 h
- Calculez numarul de calorii
in functie de starea pacientei
25 cal./kg corp+30 % datorita
bolii
- Asigur echilibrul intre
elementele energetice si cele
neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)

circulatie adecvata
alimenteaza si hidrateaza
corespunzator.
asistenta in vederea aflarii
categoriilor de alimente din
ghidul alimentar si
echivalentele cantitative si
calitative ale principiilor
alimentare.
Are o evolutie buna in ceea
ce priveste alimentatia si
principiile nutritive
fundamentale, astfel:
50-55 % hidrati de carbon,
10-15 % proteine,
30-40 % lipide
produsele de origine animala
si vegetala:
40 % proteine de origine
animala;
vegetala
- Servesc pacienta cu
alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Invat pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
si echivalentele cantitative si
inlocuirii unui aliment cu
altul
- Las pacienta sa aleaga
alimentele dupa gusturile ei
confortabil
hidratarea
Imobilizare la
pat.
Restrictii in a
se mobiliza.
Postura
Inadecvata.
Calc. necesarului de calorii:

25 cal/kg corp/24 h x 65 kg =
= 1525 + 30 %
Necesarul de calorii al
pacientei este de:
1975,75 cal/kg corp/24 h din
care:
- glucide 988 cal
glucide/4 = 274 g glucide
- proteine 15 % - 269 cal
proteine : 4 = 74 g proteine
- lipide 35 % - 690 cal
lipide : 9 = 76 g lipide
Pacienta ramane - Instalez pacienta in pat in
sa aiba o postura pozitie comoda: decubit
adecvata in
dorsal cu o perna sub cap
termen de 8 h
- Daca pacienta doreste sa
adopte o alta pozitie, o ajut
sa schimbe pozitia
- Redau increderea pacientei
ca imobilitatea sa este
trecatoare, ca dupa cateva
ore se poate ridica din pat,
insa cu atentie, fara a sta prea
mult in picioare
- Pentru ca pacienta sa-si
mentina celelalte nevoi
Dupa 8 ore pacienta se

poate ridica din pat, poate
merge, insa nu ii este
recomandata stationarea in
picioare si nici mersul mai
mult decat este necesar. Se
recomanda evitarea
efortului.
Somn agitat
Pacienta sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ in
termen de 1 h
fundamentale pe timpul
imobilizarii, suplinesc
pacienta in satisfacerea
nevoilor sale, o servesc la pat
cu cele necesare.
- Invat pacienta sa practice
Diazepam 1 fiola i.m.
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii cateva minute,
inainte si dupa culcare
- Mentin conditiile necesare
somnului, respectand
dorintele si deprinderile
pacientei
- Umidific aerul din incapere
- Pastrez temperatura optima
in salon (18-20 0C)
- Asigur lenjerie de pat si de
corp curata
- Identific nivelul anxietatii
pacientei
- Intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului
- Observ si notez functiile
vitale si vegetative, perioada
somn/odihna,
comportamentul pacientei

somn linistit
Disconfort
fizic si psihic
datorat
oboselii
Pacienta sa
beneficieze de
confort fizic si
psihic in termen
de 1 h
Imposibilitatea
de a-si pastra
tegumentele si
mucoasele
curate si
integre
Pacienta sa
prezinte
tegumente si
mucoase curate
si integre in cel
mai scurt timp
- Administrez tratamentul
sedativ la indicatia medicului
- Observ efectul acestuia
asupra organismului
- Discut cu pacienta pentru a
identifica motivul
disconfortului
- Favorizez odihna pacientei
prin suprimarea surselor
care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- Creez senzatia de bine
pacientei, prin discutiile
purtate
- Aplic tehnici de ingrijire
curenta, necesare obtinerii
starii de satisfactie
- Facilitez contactul cu
menmbrii familiei, cu alte
paciente
- Ajut pacienta sa isi faca
toaleta pe regiuni, deoarece
nu sunt indicate bai calde
generale
organelor genitale externe cu
solutie antiseptica
Dupa 1 h pacienta se simte

mai linistita; se poate
odihni corespunzator
Pacienta isi face toaleta pe

regiuni corespunzator.
Tegumentele si mucoasele
din regiunea vulvara nu pot
fi mentinute curate si integre
datorita sangerarii vaginale.
- Pun pansament absorbant

steril
- Schimb pansamentul des
corp ori de cate ori este
nevoie
Pierderea
Pacienta sa-si
stimei de sine redobandeasca
pacienta cauzele si motivatia
stima de sine in preocuparii pentru aspectul
decurs de 24 de fizic si ingrijirile igienice
ore
- Ajut pacienta sa-si schimbe
atitudinea fata de aspectul sau
igienice
- Constientizez pacienta in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea imbolnavirilor
- Invat pacienta masuri de
igiena corporala
Vulnerabilitate Pacienta sa
- Asigur conditiile de mediu
fata de
beneficieze de
adecvate pentru a evita
pericole
un mediu de
pericolele prin accidentare
siguranta fara
- Amplasez pacienta in salon
accidente si
in functie de starea sa, de
infectii in termen afectiunea si respectiv
de 48 h
receptivitatea sa
Dupa 24 de ore, pacienta

este constienta ca este
singura care poate lua
atitudine cu privire la
aspectul sau fizic si la
Dupa 48 de ore pacienta este

mai relaxata, isi poate
exprima liber nevoile, frica,
emotiile si opiniile
- Urmaresc si apreciez corect

potentialul infectios al
pacientei, receptivitatea sa si
aplic masuri de izolare a
surselor de infectie
investigatie si tratament cu
risc minim de infectie
impreuna cu pacienta planul
de recuperare a starii de
sanatate si crestere a
rezistentei organismului
- Creez un mediu optim
pentru ca pacienta sa-si poata
exprima emotiile si nevoile
recunoasca anxietatea
- Furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- Incurajez pacienta la
lectura, alte activitati usoare
pentru a inlatura anxietatea
- Asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente
Comunicare
ineficienta la
nivel afectiv
Pacienta sa
comunice
adecvat cu cei
din jur si cu
familia, in termen
de 24 h
- Pun in valoare capacitatile,

talentele si realizarile
anterioare ale pacientei
- Cer posibilitate pacientei
sa-si exprime nevoile,
sentimentele, ideile si
dorintele sale
- Cer posibilitate pacientei sa
ia singura decizii
- Invat pacienta:
- tehnici de afirmare de
sine
- tehnici de comunicare
- Ajut pacienta sa identifice
posibilitatile sale de a asculta
de a schimba idei cu altii, de
a crea legaturi semnificative
- Antrenez pacienta in
diferitele activitati, care sa-i
dea sentimentul de utilitate
- Imi mobilizez atentia
pentru a intelege mesajul
pacientei: stau in fata ei cand
vorbeste; o privesc in ochi
pentru a-i demonstra dorinta
de a o asculta; adopt o
atitudine linistitoare; o aprob
Incapacitatea
de a participa
la actiunile
propriului
grup de
apartenenta
religioasa
cand spune lucruri importante

- Dovedesc toleranta prin
ascultare fara intrerupere
Pacienta sa poata - Asigur un climat cald,
participa la
comunic cu pacienta pe teme
actiunile
de religie
propriului grup
de apartenenta
convingerilor sale
religioasa in
- Determin pacienta sa-si
decurs de o
exprime propriile convingeri
saptamana
si valori
- Mijlocesc desfasurarea unor
activitati conforme cu
dorintele si cerintele
pacientei
nevoilor spirituale:
- permit vizita preotului
- ii permit citirea de carti
religioase
- ii raspund la intrebari
religioase
- Ajut pacienta sa-si exprime
deschis confortul spiritual
- Ii asigur confidentialitate si
ii pastrez secretele
Pacienta isi exprima liber

propriile convingeri
Perturbarea
dinamicii
familiale
Pacienta sa-si
recapete
increderea si
stima de sine, sa
aiba o dinamica
familiala
adecvata in
decurs de 3 zile
- Identific prin observatie si

conversatie cu pacienta
cauzele neputintei sale si
situatiile care ii provoaca
sentimentul de inutilitate
- Castig increderea pacientei
prin modul meu de
comportare si prin discutiile
purtate
- Ajut pacienta in cunoasterea
si reevaluarea capacitatilor
sale
- O consult in planificarea
activitatilor propuse
- Informez pacienta asupra
dreptului sau de a lua decizii
care o privesc
- Observ reactiile pacientei la
luarea deciziilor
- O conving de importanta
lor si de responsabilitatea
ce-i revine
aprecierilor
- Notez orice modificare in
comportamentul si starea
pacientei
Pacienta isi recapata stima de

sine, capacitatile sale
Sentimentul de Pacienta sa poata

devalorizare
realiza si aprecia
obiectiv
activitatile in
termen de 72 de
ore
Dificultate in a
efectua o
activitate
preferata
Pacienta sa
prezinte o stare
de buna
dispozitie, sa-si
recapete
increderea in
fortele proprii in
termen de 24 h
- Orientez pacienta spre alte

activitati decat cele
anterioare, in raport cu
capacitatile sale
- Ajut pacienta in recuperarea
fizica si psihica si obtinerea
independentei
- Ajut pacienta sa cunoasca
si sa-si insuseasca criteriile
de control care o ajuta in
aprecierea activitatilor sale
zilnice
- Explorez ce activitati
recreative ii produc placere
pacientei
- Analizez si stabilesc daca
acestea sunt in concordanta
cu starea psihica si fizica
- Planific activitati recreative
- Asigur conditiile necesare
si mediul corespunzator
- Am in vedere ca activitatile
sa nu o suprasolicite, ci sa
creeze o stare de buna

isi insuseste noi criterii
pentru activitati preferate
Dupa 24 de ore pacientas are

o stare de buna dispozitie
satisfacatoare.
Asculta muzica, fredoneaza
melodiile preferate.
Pierderea
stimei de sine
Pacienta sa-si
redobandeasca
stima de sine in
decurs de 24 h
dispozitie
- Notez reactiile si
manifestarile pacientei cu
referire directa la starea de
plictiseala
exprime emotiile si
sentimentele
si o ajut sa depaseasca
momentele dificile
preocuparii pentru aspectul
fizic si ingrijirile igienice
igienice
mentinerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea imbolnavirilor
Invat pacienta masuri de
igiena corporala
Dupa 24 h pacienta este

constienta ca este singura
care poate lua o atitudine cu
privire la aspectul sau
fizic si la ingrijirile igienice
Accepta ajutorul acordat
din partea asistentei medicale
Sentiment de
devalorizare
Pacienta sa poata
realiza si aprecia
obiectiv
activitatile sale
in termen de
72 h
Insuficienta
cunoasterii
bolii, masurilor
de prevenire,
diagnosticului
medical,
convalescentei,
tratamentului
medical,
satisfacerea
nevoii
Pacienta sa
acumuleze noi
cunostinte in
termen de 72 h
- Orientez pacienta spre alte

activitati decat cele anterioare
in raport cu capacitatile sale
- Ajut pacienta in recuperarea
fizica si psihica si obtinerea
independentei
- Ajut pacienta sa cunoasca
si sa-si insuseasca criteriile de
control care o ajuta in
aprecierea activitatii sale
zilnice
cunoastere ale pacientei
- Explorez obiective de
studiu cu pacienta
- Informez cu privire la
mijloacele si resursele pe
care le pot asigura: carti,
brosuri, pliante, reviste
- Sustin motivarea pacientei
fata de cunostintele pe care
urmeaza sa le dobandeasca
- Organizez activitati de
educatie pentru sanatate:
convorbiri, cursuri,
Dupa 72 h, pacienta isi

insuseste noi criterii pentru
activitati preferate.
Alege sa discute cu cei din
jur pe diverse teme: filme,
muzica, evenimente sociale.

stie in mare masura care
sunt problemele ei si
incearca sa le inlature cu
ajutorul asistentei medicale.
Doreste sa cunoasca mai
multe amanunte legate de
evolutia normala a unei]
eventuale sarcini.
Externarea
demonstratii practice
- Prezint materiale cu
subiecte interesante, atractive
cu mijloace si procedee
adecvate nivelului de cultura
si gradului de intelegere al
pacientei
cunoastere
- Mentionez importanta
acumularii de noi cunostinte
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea
- Verific daca pacienta a
inteles corect mesajul
transmis si daca si-a insusit
noile cunostinte
- Anunt pacienta cu o zi
inainte ca i se face externarea
- Ajut pacienta sa-si stranga
lucrurile personale
- Anunt familia pacientei
despre externare
- Asigur pacienta ca s-a
facut tot ce era necesar
pentru a se reface dupa

avortul pe care l-a suferit
- Pacienta se externeaza cu
stare generala buna
Bilantul autonomiei
Pacienta S.S. s-a internat in spital, avand urmatoarele probleme de dependenta:
1. Alterarea respiratiei si circulatiei, manifestata prin modificari ale amplitudinii
respiratiei, T.A. scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala neadecvata.
5. Oboseala somn agitat, odihna inadecvata.
6. Alterarea confortului datorita sangerarii vaginale.
7. Anxietate datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange.
8. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv.
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa datorita
spitalizarii.
10. Nerealizarea pe plan familial datorat avortului.
In urma stabilirii obiectivelor si a aplicarii interventiilor autonome si delegate,

pacienta se externeaza cu stare generala buna.
1. Respiratia
- 16-18 resp/min
- ritmica
- mucoasa respiratorie umeda
Circulatia
- puls 60-80 pulsatii/min
- T.A. 140/90 mm Hg
2. Alimentare adecvata
- dentitie buna
- limba roz
- reflex de deglutitie prezent
- apetit pastrat
3. Pacienta nu prezinta sangerare vaginala.
4. Pacienta are postura adecvata poate sta in picioare cu corpul drept inainte, cu
spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile si gambele drepte.
5. Pacienta se poate odihni corespunzator fiind linistita fizic si psihic.
6. Pacienta beneficiaza de un confort adecvat datorita opririi sangerarii vaginale.
7. Pacienta nu prezinta anxietate a depasit starea de teama datorata contractiilor uterine
si a pierderilor de sange.
8. Pacienta are comunicare adecvata la nivelul afectiv.
9. Pacienta poate participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa.
10. Pacienta doreste sa se realizeze pe plan familial, sa incerce sa aiba o alta sarcina pe
care sa o duca la bun sfarsit.
Se recomanda:
- igiena organelor genitale
- repaus fizic si sexual 30 de zile
- control periodic in policlinica
Cazul III
1.1 Date privind identitatea pacientei
Date fixe: Nume si prenume: P. C.
Varsta: 18 ani
Sex: feminin
Stare civila: necasatorita
Ocupatie: casnica
Date variabile: Domiciliul: Buzau,com.Maracineni
Conditii de viata: bune
Mod de petrecere a timpului liber: merge la discoteca
1.2 Starea de sanatate anterioara

a. Date antropometrice: greutate: 45 kg
inaltime: 1,52 m
grup sangvin: 0
b. Limite senzoriale: alergii nu prezinta fenomene alergice
proteze nu prezinta proteze
acuitate vizuala buna
acuitate auditiva buna
somn perturbat
mobilitate buna
alimentatie buna
eliminari tranzit intestinal prezent
c. Antecedente heredo-colaterale: - fara importanta
d. Antecedente personale fiziologice: - menarha la 13 ani
- ciclu regulat
- flux normal 4 zile
-N=0
- A= 0
1.3 Informatii legate de boala

a. Motivele internarii: - febra, frisoane
- dureri pelviene
b. Istoricul bolii: pacienta declara ca a facut efort in scop abortiv. Sangereaza de
aproximativ doua zile.
T0 = 38 0C
T.A. = 100/60 mm Hg
c. Diagnostic la internare: - sarcina 20 saptamani
- stare febrila
d. Data la internare: 20.05.2014, ora 17:00.
e. Examinari pe aparate: examen clinic general
- tegumente usor palide
- mucoase usor palide
- tesut conjunctiv - normal
- sistem ganglional - normal
- sistem muscular - normal
- sistem osteo-articular - integru
- aparat respirator - normal
- aparat cardiovascular cord in limite normale
- zgomote cardiace prezente
- aparat digestiv apetit pastrat, tranzit intestinal normal
- ficat, cai biliare, splina in limite normale
- aparat uro-genital loje renale libere
- sistemul nervos - echilibrat
- organele de simt orientate in timp si spatiu
Probleme actuale: - sangerare vaginala
- febra, frisoane
- dureri pelviene
Probleme potentiale: - amenintare de avort
- infectii, hemoragie grava

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
- frecventa respiratiei = 16-18 r/min
- amplitudinea respiratiei = profunda
- respiratie ritmica
- tipul respiratiei = costal superior
- T.A. = 115-140/75-90 mm Hg
- modificarea amplitudinii respiratiei
- T.A. modificata = 100/60 mm Hg
- tegumente modificate: reci, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii
- Sangerare
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Febra
2. Nevoia de a bea si de a manca

Cavitatea bucala: - dentitie buna
- limba roz
Masticatia: - usoara, eficace
Reflex de deglutitie: - prezent
Digestie: - lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare: - programul meselor (trei mese si doua gustari)
- zece ore repaus nocturn
Apetit: - pofta de mancare

Hidratare: - consum de lichid in functie de nevoie
- Dificultate de a se alimenta si hidrata corespunzator
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Febra
3. Nevoia de a elimina
Menstra: - ritmul la 28-35 zile
- durata: 3-5 zile
- aspectul mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza
- culoare rosu negricios la inceput, apoi rosu deschis
- cantitate: 50-200 g
- miros: dezagreabil
- evolutie: fara dureri, usoara jena fiziologica
- frisoane
- dureri pelviene
- Anxietate
- Stres
- Febra
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

Postura adecvata:
- In picioare: - capul drept inainte
- spatele drept
- bratele pe langa corp

- piciorul in unghi de 90 0 cu gamba
- Sezand: - capul drept
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 90 0 cu gamba sprijinit pe podea
- Culcat: - decubit dorsal
- decubit ventral
- Anxietate
- Dureri
- Stres
- Febra

Somnul: - regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi
- vise agreabile, placute
- Dificultatea de a se odihni
- Fata - palida
- T.A. - scazuta
- Stare psihica tristete, apatie
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
- Febra
- Spitalizare
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Semnificatia vesmintelor sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social,
cultural, religios
Alegerea personala vesminte alese dupa gust si circumstante
Sortarea vesmintelor adecvate functiilor psihologice
- in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei
personale
Calitatea vesmintelor adecvate climatului
- adecvate statutului socio-cultural
Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare mobilitate articulara, tonus muscular,
Maturitate psihomotorie
- Dezinteres fata de tinuta sa vestimentara
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Febra
- Spitalizare

normale
Temperatura corporala: 36-37 0C
Pielea culoare roz, temperatura calduta
Temperatura mediului ambiant: 18-25 0C

- Ridicarea temperaturii deasupra limitelor normale
- Febra moderata, frison
- Anxietate
- Stres
- Proces infectios
8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si mucoasele

Par lungime, suplete, stralucire
Urechi configuratie normala, curate
Nas mucoasa umeda, fose nazale libere
Cavitate bucala dentitie alba, completa, fara carii
Unghii curate, taiate scurt, culoare roz
Piele curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
Deprinderi igienice: - baie, dus
- spalarea dintilor
- spalarea parului
- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Slabiciune, oboseala

Securitate fizica. Masuri de prevenire a: - accidentelor
- infectiilor
- bolilor
- agresiunilor
- metode de destindere, de relaxare si control al emotiilor
- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii
- raspuns eficace si adaptat la agent stresant
- practicarea unei religii
- salubritatea mediului
- calitatea si umiditatea aerului 30-60 %
- temperatura ambianta intre 18,3-25 0C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- mediu de siguranta
- masuri de protectie sociala
- Apatie
- Idei pesimiste
- Lipsa de interes
- Tristete
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Febra
- Izolare

- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
Debit verbal:
- usor
- ritm moderat
- limbaj clar, precis
Exprimare usoara:
- a nevoilor, dorintelor, ideilor, emotiilor
- exprimare clara a gandurilor
- cunoasterea sinelui material, spiritual, social
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv
- Tristete
- Izolare
- Insatisfactia fata de sexul opus
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva
- Spitalizare

- Dificultate de a participa la activitati religioase
- Frustrare


- Rapiditatea deliberarii intr-o situatie complexa si urgenta si adoptarea hotararii celei mai
potrivite
- Interesul fata de munca, munca trebuie sa corespunda ivelului de pricepere si pregatire,
sa fie in echilibru cu capacitatea persoanei
- Sentiment de respingere din partea celorlalti
- Incapacitate de a-si atinge si realiza proiectele
- Incapacitate de a intreprinde actiuni insemnate
- Sentiment de inutilitate
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Epuizare
- Lipsa de interes
- Inadaptare culturala
- Izolare
- Lipsa de cunostinte, de mijloace de a se realiza
- Pierderea stimei si imaginii de sine
13. Nevoia de a se recrea

- Stare de relaxare
- Sentiment de multumire, de placere
- Senzatie sau emotie agreabila
- Distractie, divertisment, placere
- Dificultate de a efectua o activitate preferata
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Febra
- Stare depresiva
- Imobilitate
- Spitalizare
- Tratament
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

- Cunostinte reflectarea in constiinta a realitatii obiective
- Dorinta interesul in acumularea de cunostinte
- Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientei modalitati concrete, spacifice de
mentinere sau redobandire a sanatatii
- Insuficienta cunoastere a bolii
-Insuficienta cunoasterii masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a
convalescentei, a tratamentului
- Spitalizare
- Tratament
- Lipsa de informatii
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta fata
de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala inadecvata.
6. Dificultate in a-si pastra temperatura corpului in limitele normale datorita febrei,
frisoanelor.
8. Anxietate datorita febrei, dureri pelviene.
datorita spitalizarii.
11. Dificultate de a se realiza datorita inadaptarii culturale.
12. Dificultatea de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii.
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 25 % dependenta = 1
2. Nevoia de a bea si a manca 25 % dependenta = 1
3. Nevoia de a elimina 100 % dependenta = 4
4. Nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura 50 % dependenta = 2
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni 50 % dependenta = 2
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca nu este dependenta
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 100 % dependenta = 4
8. Nevoia de a ficurat, de a proteja tegumentele si mucoasele 100 % dependenta = 4
9. Nevoia de a evita pericolele 75 % dependenta = 3
10. Nevoia de a comunica 100 % dependenta = 4
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 100 % dependenta = 4
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 100 % dependenta = 4
13. Nevoia de a se recrea 100 % dependenta = 4
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 100 % dependenta = 4
Pacienta se incadreaza la nivelul 3 de dependenta, insumand 40 de puncte
pacienta cu dependenta majora.
Diagnostic de nursing
1. Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza anxietatii, durerii, stresului, supararii
manifestata prin modificari ale amplitudinii respiratiei si modificari ale T.A.
2. Alterarea starii de nutritie din cauza anxietatii, stresului, durerii, febrei, starii
depresive manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta.
3. Modificarea eliminarilor vaginale din cauza proceselor infectioase manifestata prin
sangerare vaginala.
4. Postura inadecvata din cauza anxietatii, stresului, durerii, starii depresive manifestata
prin imobilizare la pat.
5. Alterarea modului de somn din cauza anxietatii, durerii, stresului, febrei, starii
depresive, spitalizarii manifestat prin somn agitat, ore insufuciente de somn.
6. Dificultate in a-si pastra temperatura corpului in limitele normale din cauza
proceselor infectioase manifestata prin febra, frison.
7. Deficit de autoingrijire din cauza imobilitatii la pat manifestata prin dificultatea de
a-si acorda ingrijiri igienice.
8. Anxietate datorita febrei, durerii pelvine manifestata prin apatie, idei pesimiste,
lipsa de interes, tristete.
9. Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza absentei persoanelor apropiate, a
starii depresive manifastata prin tristete, izolare.
10. Dificultate de a participa la activitati religioase din cauza spitalizarii manifestata
prin incapacitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa.
11. Dificultate de a se realiza din cauza inadaptarii culturale manifestata prin

capacitatea de a atinge, realiza proiectele.
12. Deficit in diversificarea activitatii din cauza spitalizarii, imobilitatii manifestata
prin dificultatea de a efectua o activitate preferata.
13. Cunoasterea insuficienta a bolii din cauza lipsei de informatii manifestata prin
cerere de informatii, neliniste fata de sensul vietii.
3. Planificarea ingrijirilor
Obiective globale:
- Pacienta sa-si recapete independenta in cel mai scurt timp
- Pacienta sa fie ferita de complicatii majore (avort spontan, hemoragie)
Obiective pe termen scurt:
- Pacienta sa nu mai prezinte dureri pelviene in urmatoarele 2 h
- Pacienta sa nu mai prezinte sangerare vaginala accentuata in urmatoarele 24 h
- Pacienta sa beneficieze de repaus fizic la pat
- Pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie corespunzatoare in urmatoarele 2 h
- Pacienta sa aiba temperatura corpului sub 37 0C in urmatoarele 24 h
- Pacienta sa fie pregatita fizic si psihic pentru chiuretajul uterin
Obiective pe termen mediu:
- Pacienta sa se poata odihni corespunzator in urmatoarele 24 h
- Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre in urmatoarele 48 h
- Pacienta sa comunice cu persoanele apropiate in cel mai scurt timp
- Pacienta sa poata efectua activitati recreative in urmatoarele 48 h
Obiective pe termen lung:
- Pacienta sa aiba acces la planing familial
- Sa aiba o dinamica familiala buna
4. Aplicarea ingrijirilor
Probleme actuale
si potentiale
Risc de
dezechilibru
hemodinamic.
Sangerare
vaginala
Obiective
Pacienta sa
aiba o stare de
bine, de
confort si
siguranta in
termen de 2 h
- Asigur repausul la pat

- Efectuez toaleta organelor
genitale externe cu solutie
antiseptica
- Aplic permanent absorbant
steril
- Protejez patul cu musama si
aleza
- Linistesc pacienta in legatura
cu problema sa
- Ii explic scopul interventiilor
- Recoltez sange pentru
examenul de laborator
Pregatirea
- Asigur conditii de aseptie
pacientei pentru perfecta
chiuretaj uterin - Pregatesc seringa si ace
sterile
- Pregatesc fiola cu xilina
pentru anestezic
- Cu un tampon de vata
imbibat in alcool dezinfectez
gatul fiolei, atasez un ac
steril la seringa
Evaluare
Hematocrit:
Dupa 2 h sangerarea
- valori normale 35-46 % continua. Avorteaza spontan
- valori reale 35 %
fat mort sex F,
Hemoglobina:
corespunzator L5.
- valori normale 11-15 Placenta se elimina spontan.
g
Sangerare moderata, sange
- valori reale 10 g
in cheaguri. Se recomanda
Calcemie:
chiuretaj uterin.
- valori normale 9-12
mg %
- valori reale 9 mg %
Glicemie:
- valori normale 0,80-1,20 g
- valori reale 1,46 g
1.Ampicilina 500 mg Dupa chiuretajul uterin,
2 fl./6 h
pacienta este imobilizara la
No-spa i.m. 2 f/zi
pat. Se asteapta un rezultat
1 Algocalmin pozitiv
in decurs de 6 h.
i.m.
2 f/zi
Dupa 6 h, pacienta prezinta
- Aspirina 2 tablete/zi respiratie si circulatie in
- Perfuzie cu ser
limite normale; este afebrila.
fiziologic 100 ml +
Sangerarea continua dar este
+ vitamina C 500
diminuata ca flux; se
1 fiola + vitamina B6
recomanda repaus la pat
- Schimb acul de la seringa cu

ac steril si servesc medicul cu
seringa pentru a efectua
anestezia locala
instrumentele necesare
chiuretajului uterin, avand
grija ca acestea sa fie sterilizate
corespunzator
instrumentele necesare pentru
anestezia locala
- Incurajez pacienta,
pregatind-o fizic si psihic,
astfel: efectuez spalarea
organelor genitale externe cu
solutie antiseptic, rad
pilozitatile, dezinfectez
regiunea vulvara
- Anunt pacienta ca nu o sa
aiba dureri datorita anesteziei
ce urmeaza a fi efectuata
- Ii explic necesitatea
colaborarii, deoarece numai
asa von avea un rezultat
corespunzator
- Servesc medicul cu seringa
pentru anestezia locala
1 fiola
- Metronidazol 4
capsule/zi
- Sorbifer 1 drajeu/zi
- Tetraciclina capsule
2/6h
- Brocriptina capsule
3/zi
- Calciu + vitamina D
capsule/zi
- Spalatura organelor
genitale externe cu
solutie Betadine
- Dupa ce s-a instalat anestezia

locala, servesc medicul cu
instrumentele solicitate, in
conditii de aseptie perfecta
- Dupa efectuarea chiuretajului
uterin, curat, spal si degresez
cu alcool instrumentarul
chirurgical, il asez in cutii
speciale si il trimit la sterilizare
- Ajut pacienta sa coboare de
pe masa ginecologica, o
conduc la pat si o ajut sa se
aseze intr-o pozitie comoda
- Asigur un climat de confort
si securitate in salon (salon
bine aerisit, umidificarea
aerului din incapere)
- Asigur un pat confortabil cu
lenjerie curata, cu musama si
aleza
- Supraveghez foarte atent
orice modificare a
comportamentului pacientei
- Linistesc pacienta in legatura
cu problema sa, asigurand-o
ca pericolul a trecut
- Monitorizez functiile vitale:
Imobilizare la pat.
Postura inadecvata
Restrictii in a se
mobiliza.
Pacienta sa
aiba o postura
adecvata in
termen de 8 h
respiratia si circulatia si notez

in foaia de observatie data, ora
si rezultatul monitorizarii
- Masor temperatura pacientei
la intervale regulate (6 h)
- Semnalez orice modificare
aparuta in comportamentul
pacientei, orice crestere a
temperaturii sau orice
dereglare a functiilor vitale
- Daca apar modificari, anunt
imediat medicul
- Schimb des pansamentul
absorbant steril
- Urmaresc fluxul sangerarii
vaginale
- Schimb lenjeria de pat si corp
ori de cate ori este nevoie
- Instalez pacienta in pat in
pozitie comoda: decubit dorsal
cu o perna sub cap
- Daca pacienta doreste sa
adopte o alta pozitie, o ajut sa
schimbe pozitia
- Redau incredere pacientei ca
imobilizarea sa este trecatoare,
ca dupa cateva ore se poate
poate mobiliza.
Se recomanda evitarea
efortului.
Dificultate in a-si
pastra
temperatura
corpului in limite
normale
ridica din pat, insa cu atentie,

fara a sta prea mult in picioare
- Pentru ca pacienta sa-si
mentina satisfacute celelalte
nevoi fundamentale pe timpul
imobilizarii, suplinesc pacienta
in satisfacerea nevoilor sale, o
servesc la pat cu cele necesare
- Dupa asezarea pacientei in
salon, administrez tratamentul
prescris de medic in doze si la
ore indicate
Pacienta sa nu - Aerisesc incaperea
Algocalmin fiole II
mai prezinte
- Asigur imbracaminte lejera
temperaturi mai - Aplic comprese reci,
ridicate in
impachetari reci, punga cu
termen de 2 h gheata, frictiuni
- Incalzesc pacienta in caz de
frisoane
- Schimb des lenjeria de pat si
de corp
- Mentin igiena tegumentelor
- Invat pacienta sa consume
lichide si alimente reci
- Asigur temperatura de
18-25 0C in incapere
- Administrez medicatia
Dupa 2 h, pacienta este

echilibrata termic. Are
temperatura 36,4 0C
Modificari ale
amplitudinii
respiratiei.
Circulatie
inadecvata.
Alimentatie
inadecvata
calitativ si
cantitativ.
Inapetenta.
recomandata de medic
Pacienta sa
- Umezesc aerul din incapere
respire
- Asigur aport suficient de
adecvat in
lichide pe 24 h
termen de 2 h - Asigur pozitie antalgica
- Pregatesc psihic pacienta
in vederea aplicarii tehnicilor
de ingrijire
- Invat pacienta sa renunte la
obiceiuri daunatoare (fumat)
- Invat pacienta sa utilizeze
tehnici de relaxare
Pacienta sa
Invat pacienta:
prezinte
- Sa aiba alimentatie bogata in
circulatie
fructe, zarzavaturi
adecvata in
- Sa reduca grasimile si clorura
termen de 2 h de sodiu din alimentatie
- Aplic tehnici de favorizare a
circulatiei: exercitii pasive,
masaje
Pacienta sa fie - Explorez preferintele
echilibrata
pacientei asupra alimentelor
nutritional in
permise si interzise
termen de 12 h - Calculez numarul de calorii
in functie de starea pacientei -

respiratie adecvata

circulatie adecvata
alimenteaza si se hidrateaza
corespunzator.
asistenta in vederea aflarii
25 cal/kg corp/12 h + 30 %
(datorita bolii).
Astfel: 25 x 45 = 1125 + 30 %
- Necesarul de calorii al
pacientei este de 1462 cal/kg
corp/24 h din care:
- glucide 50 %; 731:4 = 182 g
glucide
- proteine 15 %; 219:4 = 54 g
proteine
- lipide 35 %; 511: 9 = 56 g
lipide
- Asigura echilibrul intre
elementele energetice si cele
neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)
- Asigura echilibrul intre
produsele de origine animala si
vegetala:
animala;
vegetala
- Servesc pacienta cu alimente
la o temperatura moderata,
prezentate atragator si la ore
regulate
categoriilor de alimente din

ghidul alimentar si
echivalentele cantitative si
alimentare.
Are o evolutie buna in ceea
ce priveste alimentatia si
hidratarea.
Somn agitat.
Odihna
Inadecvata.
Pacienta sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ in
termen de 1 h
- Invat pacienta categoriile de

alimente din ghidul alimentar
si echivalentele cantitative si
inlocuirii unui aliment cu altul
- Las pacienta sa aleaga
alimentele dupa gusturile sale
confortabil
- Invat pacienta sa practice
Diazepam 1 fiola i.m. Dupa 1 h pacienta prezinta
tehnici de relaxare, exercitii
somn linistit
respiratorii cateva minute
inainte de culcare
- Mentin conditiile necesare
somnului, respectand dorintele
si deprinderile pacientei
- Umidific aerul din incapere
- Pastrez temperatura optima in
salon (18-20 0C)
- Asigur lenjerie de pat si de
corp curate
- Identific nivelul anxietatii
pacientei
- Intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului
- Observ si notez functiile
vitale si vegetative, perioada
somn/odihna, comportamentul
pacientei
- Administrez tratament
sedativ la indicatia medicului
- Observ efectul acestuia
asupra organismului
Disconfort fizic si Pacienta sa
- Explorez obiceiurile pacientei
psihic datorita
beneficieze de - Planific un program de igiena
sangerarii
confort fizic si - Invat pacienta masuri de
psihic in
igiena corporala
termen de 1 h - Ajut pacienta sa-si faca
toaleta pe regiuni
mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
imbolnavirilor
- Creez senzatie de bine
pacientei prin discutiile purtate
Imposibilitatea de Pacienta sa
a pastra
prezinte
organelor genitale externe cu o
tegumentele si
tegumente si
solutie antiseptica
mucoasele curate mucoase curate - Pun pansamentul absorbant
si integre
si integre in cel steril

linistita; confort adecvat
Tegumentele si mucoasele
nu pot fi mentinute curate si
integre datorita sangerarii
vaginale.
mai scurt timp
Vulnerabilitate
fata de pericole

corp ori de cate ori este nevoie
preocuparii pentru aspectul
fizic si ingrijirile igienice
igienice
Pacienta sa
- Asigur conditiile de mediu
beneficieze de adecvate, pentru a evita
un mediu de
pericolele prin accidentare
siguranta, fara - Amplasez pacienta in salon
accidente si
in functie de starea sa, de
infectii, in
afectiunea si receptivitatea sa
termen de 48 h - Urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al
pacientei, receptivitatea sa si
aplic masurile de izolare a
surselor de infectie
investigatie si tratament cu
risc minim de infectie
impreuna cu pacienta planul de
singura care poate lua

atitudine cu privire la
aspectul sau fizic si la
Dupa 48 h pacienta este mai

relaxata, isi poate exprima
liber nevoile, frica, emotiile
si opiniile
Comunicare
ineficienta la
nivel afectiv
recuperare a starii de sanatate

si crestere a rezistentei
organismului
- Creez un mediu optim pentru
ca pacienta sa-si poata exprima
emotiile si nevoile
- Ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- Furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- Incurajez pacienta la lectura,
alte activitati usoare pentru a
inlatura anxietatea
- Asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente
Pacienta sa
- Pun in valoare capacitatile,
comunice
talentele si realizarile anterioare
adecvat cu cei ale pacientei
din jur si cu
- Ofer posibilitate pacientei
familia in
sa-si exprime nevoile,
termen de 24 h sentimentele, ideile si dorintele
- Ofer posibilitate pacientei sa
ia singura decizii
- Invat pacienta:
- tehnici de afirmare de sine
- tehnici de comunicare
posibilitatile sale de a asculta,
de a schimba idei cu altii, de a
creea legaturi semnificative
- Antrenez pacienta in diferite
activitati care sa-i dea
sentimentul de calitate
- Imi mobilizez intreaga
atentie pentru a intelege
mesajele pacientei, stau in fata
ei cand vorbeste; o privesc in
ochi, pentru a-i demonstra
dorinta de a o asculta; adopt o
atitudine linistitoare; o aprob
cand spune lucruri importante
- Dovedesc toleranta fata de
pacienta prin ascultarea fara
intrerupere
Incapacitatea de a Pacienta sa
- Asigur climat cald, comunic
participa la
poata participa cu pacienta pe teme de religie
actiunile
la actiunile
propriului grup de propriului grup convingerilor sale
apartenenta
de apartenenta - Determin pacienta sa-si
religioasa
religioasa in
exprime propriile convingeri si
decurs de o
valori
saptamana
- Mijlocesc desfasurarea unor
Pacienta sa-si exprime liber

propriile convingeri
activitati conforme cu dorintele

si credintele pacientei
- Facilitez satisfacerea nevoilor
spirituale:
- permit vizita preotului
- ii permit citirea de carti
religioase
- ii raspund la intrebari
religioase
- ajut pacienta sa-si
exprime disconfortul
spiritual
Dificultate de a se Pacienta sa aiba - Ajut pacienta sa-si faca un
realiza.
incredere in
plan zilnic
Inadaptare
fortele proprii - Orientez pacienta spre
culturala.
in cel mai scurt activitati corespunzatoare
timp
capacitatii sale si care-i
permit sa se realizeze
- Incurajez orice activitate
care o intereseaza
- Ascult activ pacienta pentru
a-i permite sa-si exprime
sentimentele privind
dificultatea de a se realiza
motivele comportamentului sau
Dificultate in a
efectua activitati
recreative
apreciez posibilitatile fizice si

intelectuale
- Observ si notez orice
schimbare in comportamentul
pacientei
pacienta factorii care o
impiedica sa se realizeze:
familia, limitele economice,
starea de sanatate
Pacienta sa
- Explorez ce activitati
prezinte o stare recreative ii produc placere
de buna
pacientei
dispozitie, sa-si - Analizez si stabilesc daca
recapete
acestea sunt in concordanta cu
increderea in
starea fizica si psihica
fortele proprii - Planific activitati recreative
in termen de
24 h
- Asigur conditiile necesare si
mediul corespunzator
- Am in vedere ca activitatile
sa nu o suprasolicite, sa nu o
oboseasca ci sa creeze o stare
de buna dispozitie
- Notez reactiile pacientei cu
referire directa la starea de
plictiseala si tristete
Dupa 24 h pacienta are o

stare de buna dispozitie
satisfacatoare
Insuficienta
cunoasterii bolii,
masurilor de
prevenire,
diagnosticului
medical,
convalescentei,
tratamentului
medical

exprime emotiile si
sentimentele
Pacienta sa
acumuleze noi cunoastere ale pacientei
cunostinte in
- Explorez obiective de studiu
termen de 72 h cu paciente
- Informez cu privire la
mijloacele si resursele pe care
le pot asigira: carti, brosuri,
pliante, reviste
- Sustin motivarea pacientei
fata de cunostintele care
urmeaza sa le dobandeasca
- Organizez activitati de
educatie pentru sanatate:
convorbiri, cursuri,
demonstratii practice
- Prezint materiale cu subiecte
interesante, atractive, cu
mijloace si procedee adecvate
nivelului de cultura si gradului
de intelegere al pacientei
cunoastere
- Motivez importanta
Dupa 72 h pacienta stie care

sunt problemele ei si
incearca sa le inlature
impreuna cu asistenta
medicala
Externarea
acumularii de noi cunostinte

- Constientizez pacienta asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- Verific daca pacienta a inteles
corect mesajul transmis si daca
si-a insusit noile cunostinte
- Anunt pacienta cu o zi inainte
ca i se va face externarea
- Ajut pacienta sa-si stranga
lucrurile personale
- Anunt familia pacientei
despre externare
- Asigur pacienta ca s-a facut
tot ce era necesar pentru a se
reface dupa avortul suferit
- Pacienta se externeaza cu
stare generala buna
Bilantul autonomiei
Pacienta P.C. s-a internat in spital, avand urmatoarele probleme de dependenta:
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta fata
de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala inadecvata.
6. Dificultate in a-si pastra temperatura corpului in limite normale datorita febrei, frisoanelor.
8. Anxietate datorita febrei, durerii pelvine.
datorita spitalizarii.
11. Dificultate de a se realiza datorita inadaptarii culturale.
12. Dificultate in a efectua activitati recreative datorita spitalizarii.
In urma stabilirii obiectivelor si aplicarii interventiilor autonome si delegate,

pacienta se externeaza cu stare generala buna..
1. Respiratia 16-18 resp/min
- ritmica
Circulatia puls 60-80 pulsatii/min
- T.A. 140/90 mm Hg
2. Alimentare adecvata dentitie buna
- limba roz
- reflex de deglutitie prezent
- apetit pastrat
3. Pacienta nu prezinta sangerare vaginala.
4. Pacienta are postura adecvata poate sta in picioare, cu capul drept inainte, cu spatele
drept, cu bratele pe langa corp, soldurile si gambele drepte.
5. Pacienta se poate odihni corespunzator fiind linistita fizic si psihic.
6. Pacienta prezinta: - temperatura corporala in limite normale 36-37 0C
- piele de culoare roz
7. Pacienta beneficiaza de confort adecvat datorita opririi sangerarii vaginale.
8. Pacienta nu prezinta anxietate a depasit starea de teama datorata contractiilor uterine
si a pierderilor de sange.
9. Pacienta are comunicare adecvata la nivel afectiv.
10. Pacienta poate participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa.

11. Pacienta doreste sa se poata realiza pe plan cultural.
12. Pacienta cunoaste semnele de sarcina si are cunostintele necesare privind evitarea
unei alte sarcini.
Se recomanda:
- repaus fizic si sexual
- igiena organelor genitale
- consultatie planing familial
Capitolul III
Evaluare finala
Evaluare finala
Internarea in spital este un eveniment important in viata pacientelor; se despart de
mediul lor obisnuit in satre de infirmitate sau neinfirmitate, este nevoie sa recurga la
ajutorul asistentilor medicali.
Ingrijirea bolnavilor este o munca de mare raspundere, bolnavul incredintandu-si
sanatatea si uneori chiar viata in mainile acelora care il ingrijesc.
Toate cele trei cazuri prezentate in aceasta lucrare studiaza pacientele cu avort
spontan.
Pacientele S.G., S.S., P.C. s-au prezentat la camera de garda a SPITALULUI DE
OBSTETRICA SI GINECOLOGIE Buzau pentru investigatii si tratament de specialitate,
prezentand urmatoarele probleme comune:
- Alterarea respiratiei si circulatiei
- Diminuarea apetitului
- Alterarea eliminarilor
- Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi
- Alterarea confortului
- Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa
- Cunostinte insuficiente despre boala
Pe langa problemele comune, fiecare pacienta a prezentat si alte probleme:
- pacientele S.G. si S.S. nerealizare pe plan familial.
- pacienta P.C. dificultate de a-si pastra temperatura corpului in limite normale si
dificultate de a se realiza.
La internare, pacientele erau constiente, orientate in timp si spatiu si cooperante.
Toate pacientele se alimenteaza conform alimentarii calorice calculate de mine.
Pacientele au fost ingrijite cu atentie din partea mea, conform planurilor de
ingrijire intocmite individual. Interventiile nursing au constat in supraveghere,
psihoterapie, alimentatie calorica, mobilitate gradata, asigurarea unui somn si unei odihne
reconfortante, educarea pacientei in spital si a convalescentei dupa intoarcerea in familie.
Pacientele au avut aceeasi perioada de spitalizare:
- pacienta S.G. 18.05.2014 22.05.2014
- pacienta S.S. 19.05.2014 22.05.2014
- pacienta P.C. 20.05.2014 22.05.2014
Toate pacientele au reactionat favorabil la tratament si ingrijirile nursing aplicate.
Toate pacientele se externeaza afebrile, cu stare generala buna.
La externare pacientele au fost invatate sa nu uite:
- importanta evitarii solicitarilor fizice si psihice
- importanta repausului fizic si sexual
- importanta igienei organelor genitale
- sa se prezinte la control periodic in policlinica
Capitolul IV
Anexe. Bibliografie
PREZENTAREA TEHNICILOR
5.1 SPLTURA VAGINAL (IRIGAIA VAGINAL)
Obiectivele procedurii
Curirea regiunii de secreii
ndeprtarea mirosului
Prevenirea iritaiei i escoriaiei
Prevenirea infeciei
Promovarea confortului
Pregtirea materialelor
- canula vaginal cu duza perforat (pentru reducerea presiunii

lichidului)
- Soluie la temperatura corpului (cantitatea i tipul recomandate de
medici)
- Irigator curat
- Pens
- Gel pentru lubrifiere
- Tub de cauciuc cu pens sau tub din material plastic cu clem
- Tampoane de vat
- Stativ pentru suspendarea irigatorului
- Aleza, muama
- Pled
- Mnui sterile
Pregtirea pacientului
Psihic:
- Instruii pacienta i explicai procedura i motivele pentru care s-a
recomandat
- Instruii pacienta s stea linitit i relaxat pentru a evita eventualele
senzaii neplcute
- Obinei consimmntul pacientului
Fizic:
- Asigurai intimitatea
- Instruii pacienta s-i goleasc vezica
- Asigurai poziia corect (ginecologic)
-
Efectuarea procedurii
Asamblai echipamentul i verificai temperatura lichidului
Verificai recomandarea medical
Explicai desfurarea procedurii
Verificai dac pacienta i-a golit vezica
Aezai pacienta pe mas (de preferat ginecologic)
nvelii pacient cu un pled i aezai muamaua i aleza sub pacient
Splai minile
Clampai tubul i punei n irigator soluia la temperatura corpului
Declampai tubul, evacuai aerul i reclampati
mbrcai mnui sterile
Splai perineul cu tampoane de vat umezite cu ap cald
- ncepei curirea dinspre partea anterioar spre spate, folosind

tamponul o singur dat
- Lubrifiai canula cu gel sau vaselin
- Agai punga/irigatorul n stativ la o nlime de 50-70 cm de la
simfiza pubian
- ndeprtai cu o mn labiile iar cu cealalt introducei canula n
vagin, nclinnd-o spre fata apoi spre spatele pacientei; introducei
aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal)
- ndeprtai pens i permitei soluiei s curg sub fora gravitaiei;
rotii cu blndee canula n timpul irigaiei;
- Clampai tubul nainte de terminarea lichidului i ndeprtai canula cu
blndee
- Permitei pacientei s stea pe mas cteva minute pentru a elimina
lichidul n totalitate
- Splai regiunea vulvara cu ap i spun i uscai bine cu un prosop
- Examinai aria perineal
- Examinai aspectul lichidului; dac lichidul conine mucus, puroi su
snge prezentai medicului
- ndeprtai mnuile
ngrijirea pacientei
Conducei pacient la pat i asezzati-o ntr-o poziie confortabil
Verificai dac pacienta are dureri
Instruii pacienta cum s-i fac singura spltura dac este nevoie
Reorganizarea locului de munc

Dezasamblai materialele
Splai materialele folosite i aezai-le n dulap
Splai minile
Notarea procedurii
Notai:
- Dat, or, soluia folosit, numele persoanei care a efectuat irigaia
- Orice observaie legat de starea pacientei sau aspectul local: durere,
iritaie, scurgeri
- Dac pacienta a neles informaiile
Evaluarea eficacitii procedurii
Rezultate ateptate/ dorite:

- Spltura s-a desfurat fr incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperant i demonstreaz nelegerea informaiilor

primite
- Pacienta este capabil s-i efectueze spltura
Rezultatele nedorite/ ce facei:

Pacienta acuza senzaii neplcute, durere
Verificai temperatura soluiei, presiunea i viteza de scurgere
Verificai dac pacienta i-a golit vezica
Scdei presiunea prin coborrea irigatorului sub 50 cm
5.2 ECOGRAFIA ABDOMINAL
Ecografia este o investigaie imagistic non-invaziva, care utilizeaz

ultrasunetele reflectate de organismul uman. Este o analiz operatordependenta: e nevoie att de un aparat performant, ct i de un ecografist cu
experien.
Este uor de tolerat i de acceptat de ctre pacient i, din acest motiv,
reproductibila ori de cte ori este necesar pentru diagnostic sau pentru
monitorizarea evoluiei unei afeciuni. Pn n prezent, studiile nu au
demonstrat efecte nocive asupra esuturilor, cu unele meniuni speciale
pentru gravide.
Astfel, un studiu suedez recent a demonstrat faptul c nou-nscuii
gravidelor care au efectuat multiple ecografii n timpul sarcinii au o
probabilitate mai mare de a fi stngaci dect copiii mamelor care nu i-au
monitorizat ecografic sarcina (date semnificative statistic). Pe baza acestor
informaii se poate presupune un efect potenial nociv al ultrasunetelor
asupra sistemului nervos al ftului; n plus, supraadugarea explorrii
Doppler poate provoca o supranclzire a esuturilor, cu efecte negative
asupra ftului.
Avantaje
- neinvazivitatea metodei i accesibilitatea s extins;
- este o tehnic de prima alegere n evaluarea iniial a unei game largi de
afeciuni, dar i n urmrirea ulterioar a acestora i, n cazuri selecionate,
chiar i n tratament;
- este extrem de util i de nenlocuit n multe situaii clinice.
Dezavantaje
- printre limitele ecografiei se numra un aparat mai puin sensibil sau un
ecografist neexperimentat;
- mai pot modifica rezultatele: prezenta de gaze n intestine (mpiedica
vizualizarea organelor situate profund n cavitatea abdominal, de exemplu,
pancreasul);
- esutul adipos n exces;
- lipsa de cooperare a pacientului.
Ce se afla prin ecografie?
Prin explorarea ficatului se pot decela afeciuni hepatice localizate
(tumori benigne sau maligne) sau difuze (steatoza, ciroza).
Vizualizarea colecistului permite identificarea litiazei biliare i a
complicaiilor acesteia: litiaza de coledoc, colecistita acut sau neoplasmul
de vezica biliar. Ultrasonografia descrie diverse aspecte patologice
pancreatice: pancreatita acut sau cronic, pseudochiste sau tumori, dar
adesea este necesar tomografia computerizat, obligatoriu cu substana de
contrast.
Prezena adenopatiilor sau leziunile splenice se pot aprecia prin
ecografie, metoda fiind complementara pentru diagnosticul bolilor
hematologice, dar i pentru metastaze hepatice sau ganglionare.
n sarcina, ecografia are un rol major n aprecierea vrstei sarcinii,
urmrirea evoluiei i identificarea malformaiilor congenitale. Mrimea
splinei corelat cu diametrele vaselor din sistemul port sunt deosebit de utile
pentru definirea sindromului de hipertensiune portala, care apare cel mai
frecvent n cadrul cirozei hepatice.
Ecografia pelvina cu vezica urinar plin permite vizualizarea
ecostructurii i a dimensiunilor uterului (pentru tumori fibrom uterin,
sarcina sau alte aspecte patologice sau fiziologice), dar i aprecierea ovarelor
(pentru tumori benigne chisturi, sau maligne chistadenocarcinom).
Ecografia de tub digestiv evideniaz leziunile de perete, astfel nct
se poate susine diagnosticul de apendicit acut, se pot aprecia leziunile din
bolile inflamatorii intestinale sau se remarca ulcere i stenoze.
Explorarea ecografic a rinichilor permite evidenierea litiazei renale,
a malformaiilor sau a tumorilor benigne sau maligne renale.
O procedur comod
Pentru iniierea terapiei hepatitelor cronice virale cu interferon este
necesar gradarea scorului necroinflamator (activitatea bolii) pe fragmentul
de biopsie hepatic. Tumorile hepatice la pacieni cu risc operator crescut
pot fi tratate prin metode care includ ecografia, i anume alcoolizarea
(injectare de alcool absolut n tumora sub control eco), crioterapie,

crioablatie i altele.
Drenajul diverselor colecii pancreatice (pseudochisturi) sau septice
(abcese), cel mai frecvent urmat de intervenie chirurgical, poate fi efectuat
sub control ultrasonografic.
Recent, s-au introdus substane de contrast specifice ecografiei, care
asigur o caracterizare mai bun a tumorilor i a altor leziuni.
5.3 PREGTIREA BOLNAVULUI

PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA
Electrocardiograma reprezint nregistrarea grafic a rezultantei

fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezint o
metod de investigaie extrem de preioas n diagnosticul unei cardiopatii,
n general, n suferinele miocardului i este o metod care recunoate o
boal de inim cu evoluie lent atunci cnd EKG se efectueaz la efort.
nregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale
numite electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat
printr-un cablu cablu bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt ataate
nite plcute metalice numite electrozi n numr de 10, necesare pentru a
nregistra 4 derivaii standard i unipolare i 6 derivaii precordiale notate cu
V1-V6.
Etapele de execuie:
Pregtirea bolnavului
v asistenta pregtete bolnavul din punct de vedere psihic pentru a
nltura factorii emoionali;
v se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de obicei cu cruciorul,
cu 10-15 minute nainte de a nregistrare;
v bolnavul va fi dezbrcat n partea superioar a corpului i la nivelul
membrelor inferioare;
v va fi culcat pe canapea i rugat s-i relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor
Plcile electrozilor se monteaz pe prile moi, sub plac de metal a
electrozilor se aeaz o pnz nmuiat ntr-o soluie de electrolit( o lingur
sare la un pahar de ap) , iar la aparatele noi se folosete o past special.
Cei 10 electrozi( 4- pentru membre i 6- pectorali) se fixeaz pe bolnav n
felul urmtor:
v
Montarea electrozilor pe membre:
rosu-mana stnga
galben-mana dreapta
verde-picior stng
negru-picior drept
v
La nivel precordial derivaiile precordiale se noteaz cu V1V2;V3-V4;V5-V6.
V1- n spaiul 4 intercostal pe marginea dreapt a sternului (rou);
V2- spaiul 4 intercostal pe marginea stng a sternului(galben);
V3- intreV2-V4(verde);
V4- spaiul 5 intercostal stng pe linia medioclaviculara(maro);
V5- intersecia de la orizontal dus din V4 i linia anterioar axilara
stnga(negru);
V6- intersecia dintre orizontal dus din V4 i linia axilara mijlocie
stnga(verde).
O electrocardiogram normal cuprinde undele numite convenional
P,Q,R,S,T,U; segmentele - distana dintre dou unde(PQ i ST), iar
intervalele sunt poriuni de traseu care cuprind unde i segmente P-Q i Q-T.
n practic, electrocardiograma este foarte util pentru diagnosticul
tulburrilor de ritm, tulburrilor de conducere, cardiopatiilor ischemice

coronariene, intoxicaii cu unele droguri ( Chinidina, Digital).
BIBLIOGRAFIE:
1. Theodorescu D. Mic atlas de anatomie a omului
Editira Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1982
2. Aburel E. si colaboratorii Obstetrica si Ginecologie
Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1971
3. Radulescu C. Ginecologie vol. II
Editura Medicala Bucuresti 1995
4. Burghele Th. Patologie Chirurgicala vol. VIII
Editura Medicala Bucuresti 1976
5. Lucretia T. Ghid de nursing vol. I
Editura Viata medicala romaneasca
Bucuresti - 2002

Avort Spontan

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Avort Spontan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

Cap.II Plan de ingrijire al pacientelor cu avort spontan

Cap. III Evaluarea finala

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR

Organele genitale externe

Organele genitale interne

Inervatie nervii vaginului provin de la plexul hipogastric inferior si de la nervul

stratul intern format din benzi musculare subtiri aranjate oblic si

Trompa uterina (tuba uterina)

Structura trompei uterine

Foliculul este unitatea histofunctionala a ovarului. El se poate prezenta in stadii

Estradiolul are o structura steroida si este considerat hormonul estrogen primar,

a) Mola hidratiforma este o entitate patologica ce se caracterizeaza prin

Boli proprii graviditatii

In cazurile netratate, avortul se produce prin trecerea de toxine prin filtrul

In alcoolism alcoolul trece usor si repede de la mama la fat.

e) Vitamina B carenta sei este socotita de asemenea o cauza de

3. Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale

durerile devin intense

hemoragiile secundare, de obicei nu prea abundente, dar continue si

hemoragice. In acest caz examenul genital nu releva nimic

5.Participarea asistentei la acte de investigatie

Ecografia- vizualizeaza pe ecran uterul si continutul sau: placenta, cavitatea ovulara ,

6. Participarea asistentei la acte de tratament

Referitor la deficientele materne locale trebuie tratate endometritele infectioase,

- tratamente etiologice (antisifilitic, vitaminic, endocrin) in raport cu cauza stabilita.

7.Educatia pentru sanatate

- asistenta linisteste gravida si sotul in legatura cu modificarile in relatiile

Plan de ingrijire al pacientelor cu avort spontan

Probleme actuale: Sangerare vaginala evoluata.

2. Analiza si interpretarea datelor

2. Nevoia de a bea si a manca

- gingii roz si aderente dintilor

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura

5. Nevoia de a dormi si de a se odihni

Durata somnului: 7-9 ore

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite

8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si

9. Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si

- Parcurgerea scrierilor religioase

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

13. Nevoia de a se recrea

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

8. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie- 25% dependenta = 1

6. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza imobilizarii la pat

- Asigur repausul la pat

Alimentatie inadecvata Pacienta sa fie

exercitii pasive, masaje

pat in pozitie comoda:

poate ridica din pat,

Somn usor agitat

- Diazepam 1 fiola i.m. Dupa 1 h pacienta

Pierderea stimei de sine Pacienta sa-si

- Ajut pacienta sa isi

Pacienta isi face

o aprob cand spune

Pacienta isi exprima

Pacienta isi recapata

a lua decizii care o