1

INGRIJIREA PACIENTEI CU LEHUZIE

FIZIOLOGICA

2
 MOTIVAŢIA

MOTTO :
„ Un copil poate oricând să-l inveţe pe un adult trei lucruri: cum să fie
mulţumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată si cum să ceară cu
insistenţă ceea ce-si doreste.”
Paulo Coelho

3
 CUPRINS

Obiectivele lucrării 10

CAPITOLUL I. Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale aparatului 11

genital feminin
I.1. Noţiuni generale de anatomie ale aparatului genital feminin 11
I.1.1. Organele genitale externe 11
I.1.2. Organele genitale interne 13
I.1.3. Glandele anexe 15
I.1.3.1. Glandele Bartholin 15
I.1.3.2. Glandele Skene 15
I.1.3.3. Glandele mamare 15
I.2. Fiziologia aparatului genital feminin 16

CAPITOLUL II. Lehuzia 19

II.1. Definiţia lehuziei 19
II.2. Clasificarea lehuziei 19
II.3. Etiopatogenie 22
II.4. Semne, simptome, manifestări de dependenţă 22

CAPITOLUL III. Lactaţia 30

CAPITOLUL IV. Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome, 34

intervenţii delegate şi tratament de specialitate
IV.1. Participarea asistentei medicale la investigaţii 42
IV.2. Îngrijirea pacientelor cu lăuzie. Asigurarea condiţiilor de microclimat 46
IV.3. Participarea asistentei la acte terapeutice 50
IV.3.1. Supravegherea funcţiilor vegetative 50
IV.3.2. Supravegherea funcţiilor vitale 50
IV.3.3. Îngrijirea igienică si urmărirea evoluţiei aparatului urinar 52
IV.3.4. Supravegherea lohiilor 52
IV.3.5. Îngrijirea sânilor şi urmărirea secreţiei lactate 53
IV.3.6. Pregătirea lehuzei pentru alăptare şi respectarea igienei personale. 54
IV.3.7. Efectuarea spălăturii vaginale 55
IV.3.8. Imunizările 56
IV.3.9. Externarea 56

STUDIU DE CAZ 57
Plan de îngrijire nr. 1 58
Plan de îngrijire nr. 2 82
Plan de îngrijire nr. 3 104
Sondajul vezical la femei 127

CONCLUZII 134

BIBLIOGRAFIE 136

4
 OBIECTIVELE LUCRĂRII

- Obiectivul principal al lucrării este acela de a evidenţia cât de importante sunt

îngrijirile acordate lehuzelor.
- Un alt obiectiv important este acela de a sublinia că îngrijirea lehuzei presupune
profesionalism, competenţă şi dăruire.
- Cunoaşterea tuturor parametrilor care trebuie urmăriţi în cadrul procesului de
îngrijire, conduce la prevenirea complicaţiilor ce pot apărea în lehuzia imediată şi
în lehuzia propriu-zisă.
- Alt obiectiv important este acela de a demonstra că lehuzia este o stare
fiziologică, mama ce proaspăt a născut, fiind o persoană sănătoasă, care a
suportat şi modificări fiziologice datorită sarcinii, naşterii şi lehuziei.
- În această lucrare am dat o importanţă deosebită lactaţiei, pentru că, ştiind cât
mai mult despre acest proces, asistenta poate să intervină în momentul când ceva
perturbă o verigă a acestuia.
- Recunoaşterea şi tratarea leziunilor suferite la naştere sunt importante, pentru că
de acestea depinde evoluţia ulterioară a lehuzei.
- Alăptarea la sân -fenomen natural al lehuzei- este un proces foarte important atât
pentru mamă cât şi pentru nou-născut, creând o legătură afectivă între aceştia, cu
o importanţă deosebită în dezvoltarea ulterioară a copilului din punct de vedere
neuropsihic, rolul asistentei în acest proces fiind unul covârşitor.

5
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

I.1. Noţiuni generale de anatomie ale aparatului genital feminin

Aparatul genital feminin este format din :

- organe genitale externe ;
- organe genitale interne ;
- glandele anexe.

I.1.1. Organele genitale externe

Vulva - este situată la capătul extern al vaginului, imediat în afara himenului.

Este delimitată:
- lateral - de labiile mari;
- inferior - de comisura posterioară;
- superior - de muntele lui Venus.
Labiile mari - reprezintă două cute largi de grăsime acoperite de tegument
conţinând foliculi piloşi, glande sebacee şi sudoripare. Ele se unesc superior la
nivelul muntelui lui Venus, o aglomerare de ţesut adipos anterior simfizei pubiene,
iar inferior la nivelul comisurii posterioare, interne situate faţă de labiile mari se
găsesc două cute alcătuite din ţesut conjunctiv şi tegumente - labiile mici. Acestea
nu prezintă depuneri de grăsime şi nu conţin foliculi piloşi.
Pielea situată pe faţa lor mediană este necheratinizată, similară cu cea care
mărgineşte vaginul. Spaţiul, delimitat anterior de clitoris, lateral de cele două labii
mici şi posterior de furşetă, este cunoscut sub numele de vestibul.
Himenul - reprezintă o membrană, circulară situată în interiorul labiilor mici dar
separată de ele şi care delimitează intrarea în vagin. Ea reprezintă o barieră
elastică ce închide parţial vaginul, fiind parţial perforate pentru a permite
scurgerea sângelui menstrual.

6
Perineul - planşeul perineal reprezintă o formaţiune musculo-aponevrotică
romboidală care este delimitată de reperele osoase ale celor două tuberozitaţi
ischiatice, vârful coccisului şi marginea inferioară a simfizei pubiene.

7
I.1.2. Organele genitale interne

Vaginul - este reprezentat de o formaţiune tubulară fibro-musculoasă care se

extinde de la vestibul la cervix. El permite copulaţia şi realizează canalul de
naştere, având o lungime de 6-9 cm. Se prezintă ca o cavitate virtuală de jos în
sus şi antero-posterior. Peretele anterior şi cel posterior sunt în contact, pereţii
laterali rămân extensibil. Vaginul este format numai din două tunici. Seroasa
lipseşte, cu excepţia fundului de sac posterior, fiind înlocuită de ţesut conjunctiv
Uterul - organ intern cu funcţie de procreere, găzduind oul după a 5-a zi, a 6-a zi
de la fecundaţie. Are o lungime de 7,5 cm si o lăţime de 5 cm la nivelul fundului.
Grosimea pereţilor săi este de 1-2 cm.
În afara sarcinii colul are o formă piriformă şi are consistenţa vârfului
nasului. Orificiul extern al canalului cervical, la femeile care nu au născut, este
punctiform. După naştere sau avort, orificiul extern capătă un aspect de fantă
transversală, aspect care se accentuează la multipare unde se descriu două buze-
superioara şi inferioara.
Poziţia normală a organelor genitale interne la o femeie care nu a născut
este de anteversie de 95-100 grade reprezentând unghiul dintre axa uterului şi a
vaginului,şi de anteflexie (respectiv unghiul dintre axa corpului uterin şi a colului
uterin, de 100-110 grade).

8
Trompele uterine (Salpingele) reprezintă o pereche de canale peristaltice de 10-
12 cm lungime. Ele au o direcţie postero-laterală de la coarnele uterine şi se
deschid în cavitatea peritoneală posterior şi lateral faţă de ovar.
Trompa prezintă următoarele porţiuni:
- intrauterina (interstiţiala) - 2,5 cm cu diametru de 1 mm;
- istmica - 2,5 cm cu diametru 2,5 mm;
- ampulara cu o lungime de 5 cm, diametrul de 6 mm;
- pavilionara care prezintă orificiul tubar abdominal.
Trompa are următoarele funcţii:
- captarea ovulului;
- transportul oului;
- fertilizarea.
Vascularizaţia organelor genitale interne este asigurată de doi pediculi.
a. arteră uterină - ramura din artera hipogastrică;
b. artera ovariană - ramura din aortă.

9
I.1.3. Glandele anexe

I.1.3.1. Glandele Bartholin

Glandele Bartholin sunt două organe de mărimea unui bob de mazăre care
sunt localizate sub pielea zonei genitale la femei. Ele se află de fiecare parte a
faldurilor de piele (labii), care înconjoară vaginul şi uretra.
Glandele Bartholin produc o cantitate mică de fluid care umidifică zona
genital externă sau vulva. Acest fluid provine din două tubuşoare care sunt
localizate în vecinătatea deschiderii vaginului. Acestea se numesc ductele
Bartholin.

I.1.3.2. Glandele Skene

Sunt localizate pe peretele anterior al vaginului, în jurul extremităţii
inferioare a uretrei. Ele drenează secreţia lor în uretră, mai precis în jurul
deschiderii orificiului urinar.
Aceste glande sunt înconjurate de un ţesut comun cu cel care înconjoară
partea intravaginală a clitorisului şi care se congestionează în momentul excitării
sexuale.

10
 I.1.3.3. Glandele mamare
Sunt organe pereche, prezentând la exterior areola mamară în centrul acesteia
găsindu-se mamelonul. Glanda mamară este compusă din 15-20 lobi înconjuraţi
de grăsime. Lobii sunt străbătuţi şi legaţi de canale, prin care se excretă laptele şi
care se deschid la nivelul mamelonului. Glanda mamară se află sub influenţă
hormonală.
Mamelonul şi areola - mamelonul este partea proeminentă, de culoare mai
închisă decât a pielii, situată în centrul sânului. Areola se pigmentează şi se
măreşte în sarcină. În vârful mamelonului se deschid orificiile canalelor
galactofore, prin care se excretă laptele.
Dimensiunea sânilor - volumul sânilor este legat de cantitatea de ţesut adipos
(grăsime conţinută). Aceasta este determinată de ereditatea, greutatea şi de
vârsta femeii.

11
I. 2. Fiziologia aparatului genital feminin

Viaţa genitală a femeii se află sub dependenţa multiplilor factori hormonali şi

parahormonali, activitatea normală a aparatului genital feminin presupunând
integritatea anatomică şi funcţională a sistemului nervos central şi a sistemului
endocrin. În desfăşurarea normală a funcţiilor fundamentale ale aparatului genital
(funcţia menstruală sexuală şi de reproducere), participă componente ale
sistemului nervos central.
Hipotalamusul reprezintă organul central de coordonare a activităţii endocrine.
La naştere, hipotalamusul nu este diferenţiat din punct de vedere al centrilor
sexuali, această diferenţiere sexuală apărând între prima zi şi a zecea zi de viaţă.
Hipotalamusul se dezvoltă, deci, după tipul feminin şi reglează secreţia de
gonadostimuline în mod ciclic, cu deviaţia instinctului sexual în sens feminin.
Hipofiza - este al doilea element important al sistemului hipotalamo-hipofizar, fiind
o glandă endocrină aşezată pe şaua turcească a osului având o formă ovală, cu
diametrul antero-posterior de 1 cm, transversal de 1,5 cm şi vertical de 0,7 cm,
cântărind 0,5-0,6 g.
Aspectul macroscopic al hipofizei de adult cuprinde:
a. lobul anterior sau adenohipofiza
b. lobul intermediar sau zona intermediară
c. lobul posterior sau neurohipofiza.
Ovarul - se dezvoltă din mezonefros sub influenţa celulelor germinale, care
migrează de timpuriu din peretele posterior al veziculei uterine în această zonă.
În mod normal are dimensiunile de 3, 2, 1 cm şi cântăreşte 6-8 grame.
Histologic este acoperit de un epiteliu germinativ sub care se află parenchimul
ovarian, format din doua zone:
a. zona corticală, în care se află foliculii în diferite stadii de dezvoltare
corpul galben şi stroma conjunctivă;
b. zona medulară formată dintr-o masa de ţesut conjunctiv, resturi din
cordoanele medulare, rete ovarii, vase, nervi, insule de degenerescentă hialina şi
care are o importantă fiziologică mai mică.
Estrogenii - sunt steroizi cu 18 atomi de carbon, secretaţi de celulele tecale
interne ale foliculului în evoluţie sau atretic.
Primul metabolit este estrona, al doilea metabolit este estradiolul şi al treilea este

12
estriolul.
Estrogenii se mai numesc şi „hormonii feminităţii”, acţiunea lor imprimând
caracterele secundare feminine şi menţinându-le.
Progesteronul - este un steroid cu 21 atomi de carbon, secretat de celulele
din granuloasa corpului galben, care ea naştere din folicul, după ovulaţie.
Mai este numit şi „hormon al maternităţii” având ca rol principal pregătirea uterului
pentru nidaţie.
Progesteronul începe să crească cu o zi înaintea vârfului de LH, după care, la 16-
24 de ore apare ovulaţia.
Maximum de secreţie progesteronică este în a 16-a zi şi se menţine la acest nivel
până în ziua a 24-a după care scade astfel încât, premenstrual, valorile sale
sangvine sunt reduse.
Menstruaţia - este definită ca eliminarea periodică a endometrului
progestativ însoţită de sângerare.
Sarcina este starea in care se afla femeia din momentul fecundatiei pana la
expulzarea produsului de conceptie. Sarcina poate fi nomala (uterina), atunci cand
embrionul se dezvolta in cavitatea uterina si extrauterina, cand grefarea are loc in
afara cavitatii uterine. Sarcina poate fi unica, atunci cand se dezvolta un singur fat,
sau multipla cand se dezvolta in acelasi timp doi sau mai multi feti. Dintre sarcinile
multiple, cea mai frecventa este sarcina gemelara, care rezulta in procent de peste
80%, ca urmare a fecundarii a doua ovule ajunse la maturitate in acelasi timp, de
catre doi spermatozoizi.
Nasterea este un fenomen natural ce reprezinta totalitatea fenomenelor care
duc la expulzia fatului si a anexelor sale aflate in afara filierei pelvi – genitale.
Pentru ca nasterea sa fie fiziologica trebuie sa se indeplineasca urmatoarele
conditii :
o- Sarcina sa aiba o durata de 259-293 de zile
p- Durata nasterii sa fie intre 3 si 18 ore
q- Nasterea sa se produca in prezentatie craniana occipito-iliaca stanga
r- Punga amniotica sa se rupa in perioada de dilatatie 5-6 cm
s- Pierderea de sange sa nu depaseasca 500 ml
t- Starea mamei si a fatului in timpul travaliului sa nu fie influentata
semnificativ.

13
 CAPITOLUL II
LEHUZIA

II.1. Definiţia lehuziei

LEHUZIA este perioada ce urmează imediat după naştere, în cursul căreia
organismul matern (modificat de gestaţie), îşi revine la starea morfo-fiziologică
premergătoare sarcinii.
Lehuzia debutează imediat după perioada a 4-a a naşterii şi se întinde pe o
perioadă de 6-8 săptămâni. Practic, lehuzia se termină când revenirea
organismului permite reluarea unui nou ciclu gestaţional (reluarea ciclicităţii lunare
a tuturor componentelor aparatului genital-mamar. Gonadostatul îşi reia activitatea
anterioară instalării gestaţiei).

II.2. Clasificarea lehuziei

După evoluţie, lehuzia poate fi:
- Lehuzia imediată
- Lehuzia propiu-zisă
- Lehuzia tardivă
Lehuzia imediată - urmează imediat după terminarea perioadei patru a naşterii
şi durează două ore.
Fenomenele care au loc în aceasta sunt:
- contracţii uterine;
- retracţia uterină;
- hemostaza vaselor deschise la nivelul zonei de inserţie a placentei („plagă
placentară”).
Aceste fenomene determină modificarea formei şi consistenţa uterului, care
devine globulos şi dur de dimensiuni mai mici formând globul de siguranţă
PINARD.
Lehuzia imediată este caracterizată printr-o stare de oboseală, somnolenţă,
transpiraţii profunde, bradicardie, poliurie, determinate de efortul cerut de travaliu.
Adeseori apare o hipertermie uşoară şi un frison fiziologic, determinate de efortul
fizic şi de modificările metabolice impuse de travaliu.
Supravegherea acestei perioade trebuie să aibă în primul rând în vedere

14
scurgerile uterine şi eventualele tulburări de micţiune (posibil, retenţia de urină
dată de traumatismul utero-vezical). În această perioadă pot apărea accidente
majore: sângerare, eclampsie, hematoame vaginale, etc.
Lehuzia propriu-zisă - este dominată de involuţia rapidă a uterului, care devine
organ pelvin în 10-12 zile.
În această perioadă pot apărea ascensiuni termice, care au la bază
fenomenele de instalare a lactaţiei.
- Se constată o scădere ponderală accentuata
- Diureza revine la normal
- Apar colicile uterine (dureri lombo-abdominale)
- Tranzitul intestinal se reia normal după 2-3 zile
- Pot apărea mai frecvent infecţiile puerperale şi accidentele trombo-embolitice
Lehuzia tardivă - această perioadă durează din ziua 7-12 zile până la şase
săptămâni sau chiar douăsprezece săptămâni după unii autori. Fenomenele cele
mai importante sunt:
- Continuarea involuţiei uterine;
- Secreţia de lohii (scad progresiv cantitativ).
- Continuarea secreţiei lactate care intră în faza de autocuantism mamar.
De asemenea, continuă şi involuţia pe aparate şi sisteme, până când
organismul revine la starea premergătoare apariţiei sarcinii.
Lehuzia fiziologică
Fenomenele care au loc în aceasta sunt:
- scurgerea lohiilor;
- involuţia uterină;
- apariţia secreţiei lactate;
- revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (uşor crescută în travaliu);
- tranzit intestinal încetinit,
- diureza crescută
Lehuzia patologică
În timpul lăuziei pot apărea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inserţia
uterină. Asistenta anunţă medicul, nu părăseşte lăuza, se conformează indicaţiilor
medicale. Infecţia puerperală este prevenită astăzi prin protecţie cu antibiotic la
lăuzele cu risc (rupturi premature a membranelor, infecţii vaginale sau alte focare
infecţioase).

15
Analize de laborator:
- VSH
- HEMATOCRIT
- FIBRINOGEN
- GLICEMIE
- HEMOGLOBINA
- EXAMEN DE URINĂ

II.3. Etiopatogenie
Modificările organelor genitale
Involuţia începe la 2 zile de la naştere. Pereţii anteriori şi posteriori au fiecare
câte 4-5 cm grosime. La două săptămâni de la naştere uterul redevine organ
pelvin şi nu mai poate fi palpat deasupra simfizei.
Imediat după naştere uterul cântăreşte aproximativ 1kg.
Ca urmare a involuţiei, după o săptămână el cântăreşte aproximativ 500gr,
ajungând la sfârşitul săptămânii a 2-a de la naştere la 300gr.
Imediat după delivrenţă zona de inserţie placentară este de dimensiunile palmei
mâinii. La sfârşitul celei de-a doua săptămâni aria de inserţie este de 3-4 cm în
diametru.

II.4. Semne, simptome, manifestări de dependenţă

Lehuza în primele două ore.

Semne, manifestări:
- oboseală, tendinţă la somn;
- uneori frison, febră, tahicardie;
- subinvoluţie uterină,dureri;
- infecţiile glandei mamare apar, mai ales, la primipare, din cauza conformaţiei
anormale a mamelonului şi a lipsei de igienă.
- la început, apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porţi de intrare pentru
microbi, apoi, dacă nu se iau măsuri, pot apărea limfagita, galactoforita, abcesul
sânului.
- puls rar, bradicardic;
- uter dur, contractat, glob de siguranţă, la nivelul ombilicului

16
- sângerare moderată

Probleme:
- posibilă alterare a ritmului şi frecvenţei cardiace în legătură cu hemoragia post-
partum;
- disconfort în legătură cu leziunile perineale, cu distensia ţesuturilor;
- posibilă infecţie
- posibilă stare de disconfort în legătură cu instalarea secreţiei lactate ;
- alterarea eliminărilor;
- deficit de cunoştinţe privind igiena sânilor în lehuzie şi alăptarea, alimentară.

Modificări generale ale organismului în lehuzie

Imediat după naştere apare o creştere a rezistenţei vasculare periferice datorită
îndepărtării circulaţiei uteroplacentare. Debitul cardiac rămâne crescut timp de 48
de ore după naştere datorită creşterii volumului, bătaie ca urmare a întoarcerii
venoase, iar travaliul cardiac şi volumul plasmatic vor reveni gradat la normal în
timpul primelor două săptămâni de la naştere. După naşterea normală, în general,
lehuza se simte uşurată şi buna dispoziţie revine în câteva ore, dar după o naştere
prelungită laborioasă lehuza se simte obosită şi are tendinţă de somn.
Dacă în timpul celor nouă luni de gestaţie au loc modificări profunde ale
organismului femeii, care se adaptează dinamic, în lehuzie după evacuarea
conţinutului uterin, se produce o veritabilă „dezintegrare” (revenire) a tuturor
elementelor gravidice, cu fenomene de regresie a organelor hipertrofice de
sarcină.
Peretele abdominal - îşi recapătă treptat tonicitatea, rareori rămâne o
dehiscenţă a musculaturii abdominale, care poate fi corectată prin gimnastică
medicală.
Sistemul nervos - după naştere, femeia este calmă şi liniştită. În următoarele
zile poate fi prezentă o labilitate psiho-afectivă (plânge uşor, are stare depresivă).
Ţesutul cutaneo-mucos - pigmentarea de la nivelul feţei, regiunii mamare şi
liniei albe se reduce, vergeturile se decolorează şi devin sidefii.
Sistemul muscular - îşi recapătă treptat tonusul şi elasticitatea.

17
Sistemul articular - dispare treptat inhibiţia dureroasă de la nivelul articulaţiilor
bazinului, precum şi relaxarea simfizelor, constatată imediat după naştere. Uneori,
persistenţa mai îndelungată a modificărilor centurii pelviene poate determina
tulburări de statică cu dureri.
Sistemul endocrin - prin eliminarea placentei scad hormonii placentari, hipofiza
este defrenată, apare secreţia mare de prolactină. În alăptare, hipofiza este
frenată în direcţia FSH şi LH şi indirect (cu excepţii), foliculii ovarieni nu îşi încep
evoluţia, celelalte glande endocrine revin treptat la normal.
Aparatul cardio-vascular - Hemodinamica normală se restabileşte în cursul
primei săptămâni de lehuzie. Volumul sanguin creşte imediat în post-partum prin
diminuarea edemelor şi prin aruncarea în circulaţie a unei cantităţi din sângele
lacurilor uterine, apoi diminuează treptat, încât la sfârşitul primei săptămâni revine
la normal. Debitul cardiac şi presiunea venoasă centrală suferă o creştere
progresivă, revenind la normal în primele două săptămâni. Pulsul bradicardic în
primele două zile revine la normal, iar tensiunea arterială, uşor crescută în travaliu,
revine la normal.
Aparatul respirator - respiraţia după naştere este profundă, lentă. Dispneea
uşoară, impusă de ridicarea diafragmului în sarcină, dispare.
Aparatul excretor - hipotonia şi uşoara dilataţie a bazinetului şi ureterelor
retrocedează în patru săptămâni. Vezica urinară are o capacitate crescută şi o
uşoară sensibilitate la presiunea urinară. În primele 2-3 zile de lehuzie, lehuza
prezintă poliurie şi transpiraţie, fenomen ce indică dispariţia inhibiţiei de sarcină.
Urina lehuziei conţine, în special la cele care alăptează, lactoză şi peptone.
Traumatismele uretro-vezicale pot duce la retenţii de urină, ce necesită
cateterizarea vezicii. În primele două-trei zile diureza este crescută. Glicozuria
(valori mici) poate fi crescută în prima săptămână după naştere.
Aparatul digestiv - hipotonia intestinală din sarcină se poate menţine,
determinând constipaţie, impunând uneori administrarea de purgative.
Modificările hematologice – hematocritul şi hemoglobina pot fi scăzute datorită
pierderii de sânge din timpul naşterii. Leucocitoza, crescută în sarcină, creşte şi
mai mult în lehuzie. La sfârşitul primei săptămâni valorile revin la normal.
Fibrinogenul şi alţi factori de coagulare se menţin crescuţi 10-12 zile şi, în
consecinţă şi VSH-ul.

18
Modificări anatomice ale organelor genitale externe
Vulva - îşi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar se reface chiar în
a doua zi.
Vaginul - mult mai deschis în urma actului naşterii revine destul de repede iar
micile fisuri se cicatrizează. Canalul vaginal este hiperemiat şi rămâne ceva mai
deschis, iar pliurile vaginale sunt mai puţin reliefate ca înainte de naştere.
Perineul - de asemenea, deschis la maximum la naştere, poate prezenta leziuni
traumatice, spontane sau artificiale, de la fisuri neînsemnate până la rupturi de
diverse grade sau epiziotomie.
Membrana himenală la femeile primipare prezintă după naştere ruperi profunde
a căror cicatrizare poartă denumirea de carunculi mirtiformi sau himenali.

Modificări ale organelor genitale interne

Vezica - plină cu urină deplasează uşor corpul uterin în abdomen sau într-una
din fosele iliace (mai cu seamă spre dreapta).
Uterul - revenirea la starea normală a uterului se numeşte involuţie uterină.
După expulzarea placentei, uterul se retracta, se contractă fundul uterin, care se
va găsi între simfiză şi ombilic. Zilnic uterul îşi reduce dimensiunile cu 1-2 cm,
astfel că in 10 zile devine organ. Involuţia uterină se produce printr-un proces lent
progresiv. Involuţia uterină la primipare care au născut spontan, se face mult mai
repede decât la multipare. Rapiditatea procesului de involuţie este deosebită şi
este mai accentuată în prima perioadă a lehuziei. După naştere, uterul cântăreşte
1000gr, iar peretele are o grosime de 4-5 cm. La o săptămână cântăreşte – 500
gr, în a doua săptămână - 300 gr, iar la sfârşitul perioadei – 100 gr. Involuţia poate
fi mai rapidă (la femeile care alăptează) sau mai lentă. Subinvoluţia uterină se
produce după naşteri laborioase, intervenţii, sarcini gemelare, infecţii, asocierea
sarcinii cu frison.
Colul - refacerea colului începe imediat după naştere între a şasea şi a opta zi,
colul având consistenţa suficient de tare. Orificiul intern se închide progresiv, fiind
constituit după 24 de ore, dar rămâne permeabil. După cinci zile nu mai permite
decât trecerea unei pulpe de deget, iar după 12 zile orificiul intern este bine închis.
Trompele uterine - revin la aspectul anterior sarcinii în intervalul dintre ziua a
cincea şi a cincisprezecea. Studiile au relevat modificări inflamatorii ale acestora
în 38% din cazuri, dar în toate acestea nu a fost depistat nici un agent patogen

19
bacterian. Cauza acestor modificări inflamatorii nu este cunoscută.
Funcţia ovariana - este de mult timp cunoscut faptul că femeile care alăptează
la sân sunt amenoreice pentru o lungă perioadă de timp. Numeroase studii au
arătat că ovulaţia poate apare chiar din ziua a 27-a după naştere, durata medie de
apariţie fiind însă de 70-75 de zile la femeile care nu alăptează. La cele care nu
alăptează, durata medie de apariţie a ovulaţiei este de 190 de zile. Menstruaţia
reapare cam după 12 săptămâni de la naştere la aproximativ 70% din femeile care
nu alăptează. Durata ciclurilor anovulatorii depinde de frecvenţa alăptării la sân,
de durata fiecărui supt şi proporţia de alimentaţie suplimentară.

Depresia post-partum
Depresia post-partum apare uneori după naştere, în special la persoanele
caracterizate prin labilitate psihică, la cupluri instabile sau cu probleme.
Depresia post-partum este o alterare a echilibrului psihic, o depresie nevrotică
manifestată cel mai frecvent prin:
- angoasă (nelinişte, teamă);
- dezinteres faţă de copil;
- senzaţia de incapacitatea de a-l îngriji;
- tristeţe;
- tendinţa spre izolare;
- lipsa de preocupare pentru propria persoană, sentiment de inutilitate;
- lipsa de iniţiativă, gânduri obsesive
Primele simptome ale depresiei post-natale apar în medie la 6-8 săptămâni de la
naştere.

20
 CAPITOLUL III
LACTAŢIA

Studii ştiinţifice continuă să evidenţieze multiplele avantaje ale alăptării la sân,

atât pentru mamă, cât şi pentru copil.n Alimentarea la sân nu numai că determină
o imunitate pasivă pentru nou născut, dar oferă şi cele mai bune condiţii pentru
maturizarea sistemului imunitar (având ca rezultat o scădere semnificativă a
spitalizării în primul an de viaţă). Avantajele psihologice, demonstrate ştiinţific,
sunt de asemenea importantei, hrănirea la sân favorizand dezvoltarea emoţională
şi chiar intelectuală a copilului.
Lactogeneza - presupune şi constă efectiv în fabricarea - depozitarea laptelui
matern de către celulele epiteliale alveolo-acinoase după naştere. Lactogeneza se
declanşează, aşadar, după parturiţie. Până în acest moment epiteliul alveolo-
acinos sintetizează şi secretă în gestaţie un compus asemănător laptelui-colostru.
Sinteza şi expulzia colostrului se mai menţin şi după naştere câteva zile. Trecerea
la lactogeneza propriu-zisă (laptele uman matur) se face treptat, sub influenţa unor
factori multipli. Nivelurile serice de estrogeni şi progesteroni scad în circa 24 de
ore după expulzia placentei. În următoarele 6-8 săptămâni, organismul femeii se
readaptează stării de negraviditate. Retracţia uterină este susţinută de către
descărcarea hipofizară de ocitocină (contracţii reziduale).Deja după primele 3-4
săptămâni de la concepţie se poate observa o intensă înmugurire a ţesutului
glandular mamar. Parenchimul se măreşte, atât prin neoformarea de alveole, cât
şi prin hipertrofia structurilor lobular-alveolare deja existente. Celulele epiteliale
glandulare infiltrează ţesutul adipos dinspre periferie, înlocuind grăsimea cu ţesut
glandular. În cea de a doua jumătate a sarcinii are loc gruparea micilor canale
galactofore şi a alveolelor noi formate în lobulii mamari proeminenţi. Epiteliul
alveolar devine unistratificat şi, ca urmare a stimulării de prolactină, se ajunge la
secreţia de colostru.
Se numeşte colostru, laptele din primele 5-8 zile de lactaţie. El este o secreţie
apoasă, bogată în imunoglobuline. După o producţie pe durata a circa două
săptămâni, a laptelui de trecere, gălbui lipicios, se ajunge în sfârşit la formarea
laptelui normal, ce conţine, de asemenea, imunoglobuline, şi care prezintă o
compoziţie ideală de vitamine şi electroliţi. Colostrul are culoarea galbenă, este
mai mult un transvazat decât un produs de secreţie, conţine în raport cu laptele

21
matur mai multe minerale şi proteine, mai puţin zahăr şi grăsimi.

Compoziţia laptelui matern comparativ cu a colostrului

Laptele matern este un produs de sinteză şi de secreţie, componentele de
colostru şi laptele matern provenind din sângele matern. Substanţele proteice,
glucidele, lipidele şi mineralele pătrund din circulaţia maternă în celula epitelială şi
de aici sunt preluate de reticulul endoplasmatic.

Compoziţia Colostru Lapte matern

Proteine % 2,7 U
Grăsimi% 2,9 3,8
Lactoză% 5,3 7
Săruri 0,3 0,2
Apă% 88,8 87,8

Laptele matern are în compoziţie proteine (caseină, lactalbumină,

lactoglobulină) acizi graşi liberi, fosfolipide şi colesterol, glucide (lactoza),
minerale, vitamine (fără vitamina K), apă, imunoglubulina A, limfocite T şi B, un
factor de creştere epidermică. Lactoza sintetizată în cantităţi mari poate pătrunde
în circulaţia maternă şi se elimină prin rinichi.

Compoziţia laptelui matern

Compoziţie Lapte matern matur
Calorii 75
Proteine (grame%) 1,2
Lactalbumină (%) 80
Cazeină 20
Apă (ml) 87,8
Grăsimi (grame) 4,5
Glucide (grame) 7,1
Minerale (miligrame) :
Na 16

22
K 53
Ca 33
P 14
Mg 4
Fe 0.05
Zn 0.15
Vitamine (ml) :
A 182
C 5
D 2.2
E 0.18
Tiamină (mg) 0.01
Riboflavina (mg) 0.04
Ph Alcalină
Conţinut bacterian Sterilă

23
 CAPITOLUL IV
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII
AUTONOME, INTERVENŢII DELEGATE ŞI TRATAMENT DE
SPECIALITATE

Considerând naşterea şi lehuzia drept acte fiziologice, lehuza nu trebuie privită

ca pe o bolnavă. Sarcina asistentei este să supravegheze fenomenele fiziologice
ale lehuzei, să ajute forţele organismului acolo unde ele sunt insuficiente.
Într-o lehuzie fiziologică trebuie să urmărim foarte atent şi metodic următoarele
fenomene:
- involuţia uterină,
- lohiile,
- plăgile perineale,
- lactaţia şi alăptarea,
- tensiunea arterială,
- pulsul,
- diureza,
- temperatura,
- tranzitul,
- respiraţia,
- alimentaţia.
Involuţia uterină
Involuţia uterină reprezintă revenirea uterului la poziţia, forma, dimensiunile
anterioare naşterii. Involuţia uterină constă în micşorarea treptată de revenire a
organismului, ajungând ca la sfârşitul perioadei de lehuzie propriu-zise să atingă
dimensiunile unei portocale, redevenind organ pelvin. Fundul uterin coboară
treptat cu aproximativ 1,5 cm în 24 de ore. În 12 zile se va găsi la nivelul simfizei
pubiene. La 6-8 săptămâni de la naştere are dimensiunile dinaintea naşterii.
Din punct de vedere histologic, involuţia uterină se caracterizează prin
reducerea numerică şi atrofierea fibrelor musculare, a vascularizaţiei, dispariţia
inhibiţiei edematoase. După expulzia placentei şi a membranelor, uterul se află de
obicei la nivelul ombilicului sau cu un deget deasupra lui şi incomplet derivate spre
dreapta. Uterul cântăreşte la naştere 1000-1300 gr, in a opta zi de lehuzie 750 gr,
în a cinsprezecea zi de lehuzie 300 gr.

24
Lohiile - sunt secreţii ale organelor genitale, după naştere, care durează tot
timpul lehuziei, schimbându-şi calitatea şi cantitatea. Cantitatea lohiilor este
variabilă, de la caz la caz, fiind în medie apreciată la 1400-1500ml. Mirosul lohiilor
este fad caracteristic, spre deosebire de lohiile infecţiei puerperale care sunt
fetide. În compoziţia lohiilor găsim: ser, apă, resturi de caduca, mai mult sau mai
puţin degenerate, elemente sanguine şi cheaguri, albumină, grăsimi, clorură de
sodium, fosfaţi, fier, produse de secreţie şi descuamaţie din canalul cervical şi din
vagin, vernix caseosa, lichid amniotic, unii germeni saprofiţi sau chiar patogeni
proveniţi din căile genitale inferioare.
Traumatismele - din timpul naşterii pot influenţa starea lehuzei şi de aceea
evoluţia lor trebuie urmărită foarte atent. Traumatismul matern cuprinde totalitatea
leziunilor traumatice ale canalului de naştere ce se produc în timpul naşterii, în
cursul unor travalii distocice, secundar unor manevre obstetricale (versiune
internă,mare extractive, aplicaţie de forceps, etc.) sau în cursul expulziei.
Plăgile perineale şi vulvare - sunt soluţii de continuitate ce survin pe parcursul
expulziei, interesând perineul, epiteliul periureteral, epiteliul periclitoridian.
Rupturile vulvare sunt leziunile cele mai puţin grave şi în acelaşi timp cele mai
frecvente din timpul naşterii. Ele constau în fisuri ale mucoasei vulvare mai ales la
nivelul labiilor mici, ale regiunii periureterale şi clitoridiene. Se întâlnesc aproape
exclusiv la primipare, mai frecvent la cele în vârstă şi în naşteri rapide sau cu feţi
mari. Tratamentul lor constă în pansamente sterile şi cu aplicaţii de substanţe
antiseptice. Când o ruptură pare să fie iminentă, pentru a împiedica apariţia ei, se
practică perineotomia (secţionarea perineului lateral, aproximativ la 45 de grade
faţă de linia mediană ce se opreşte la 2 cm de orificiul anal) sau epiziotomia
(secţionarea perineului lateral, aproximativ la 45 de grade faţă de linia mediană
pornind de la comisura vulvară posterioară, spre tuberozitatea ischiatică sau se
poate practica la un unghi de 30 grade - mediolaterală), pentru a obţine o plagă
lineară care se va sutura în condiţii mult mai bune decât plăgile anfractuoase,
produse prin rupturi spontane. Perineoraflile şi epiziorafiile trebuie controlate şi
curăţate prin toaleta externă cu soluţie dezinfectată de 2 ori pe zi. Firele de
mătase sau aţa aplicate ale tegumentelor se scot de obicei în a 5-a zi de lehuzie.
Pericolul de infecţie a acestor plăgi este foarte mare, cauzate de ; secreţii
vaginale, apropierea de rect, loc unde întâlnim flora microbiana a tubului digestiv;
diverse manevre din sfera genitală ocazionate de naştere, condiţiile îndoielnice de

25
igienă.
Plăgile vaginale - interesează 1/3 superioară sau mijlocie a vaginului,
neasociate cu laceraţii ale perineului sau colului şi sunt mai rar întâlnite. Toaleta
vaginală este cea mai indicată în aceste cazuri.
Leziuni ale colului - sunt plăgi ce variază de la mici leziuni ale mucoasei
colului (extreme de frecvenţe ce se întâlnesc la aproape toate primiparele), la
leziuni profunde care se pot extinde către segmentul inferior.

Atitudine
Toate rupturile de col mai mari de 1-2 cm trebuie suturate, pentru a asigura
hemostaza, prevenirea difterizaţiilor de col în lehuzie şi prevenirea leziunilor
cervicale cronice, tardive. Sutura soluţiilor de continuitate, mai ales a rupturilor
cervicale mari, trebuie să se facă „la vedere”, un ajutor îndepărtând pereţii vaginali
cu două valve plasate de la un unghi de 90 grade, folosindu-se pentru tracţionarea
colului până la nivelul vulvei, două pense atraumatice plasate pe cele două buze
ale colului. Prima sutură este recomandabil să fie plasată imediat deasupra
unghiului superior al plăgii, pentru că hemoragia provine de obicei de la unghiul
superior. Sutura se face cu material resorbabil. În timpul suturării colului, dacă
sunt şi leziuni vaginale, acestea se tamponează apoi se suturează după finalizare
suturii de col.
Ruptura uterină - este cel mai grav accident pe care îl poate suferi o parturienta
şi, împreună cu ea, şi cel care o asistă. Dintre toate dramele naşterii, ruptura
uterină este poate unicul accident care cere sacrificiul şi al mamei şi al copilului
aceştia putând fi pierduţi amândoi. Rupturile de corp uterin sunt soluţii de
continuitate nechirurgicale a peretelui uterin, la nivelul segmentului inferior şi/sau
corpului uterin.
Tratament profilactic:
- urmărirea atentă a sarcinilor cu risc şi adoptarea conduitei adecvate.
Tratament curativ:
- orice ruptură uterină trebuie tratată chirurgical (histerorafie în două straturi cu
peritonizare sau histerectomie în funcţie de caz) şi cât mai repede posibil.

26
 Leziuni ale organelor pelviene adiacente - leziunile de vezică urinară sau
rect,sunt descrise drept complicaţii ale traumatismelor de părţi moi în timpul
expulziei sau postpartum.
Hematoame vulvare şi perineale - sunt complicaţii relativ rare ale perioadei
puerperale. În 80% din cazuri apar imediat după delivrenţă, iar în 20% din cazuri
apar la 24-72 de ore de naştere. Apar în special la nulipare, după epiziotomie sau
aplicaţie de forceps. Se pot dezvolta şi prin lezarea unui vas fără dilacerarea
ţesutului superficial. Uneori, pierderea de sânge depăşeşte estimarea clinică, cu
apariţia hipovolemiei şi anemiei severe, ceea ce impune transfuzii de sânge şi
masa eritrocitară. Hematoamele vulvare şi perineale determină durere intensă
perineală, edem local, şi imposibilitatea de a urina.
Examenul obiectiv evidenţiază:
- tumefacţia vulvei datorită hematomului care se dezvoltă,
- edem local,
- tegumentele vulvare destinse.
Atitudine
- Hematoamele vulvare mici care nu se măresc pot fi tratate cu antiinflamatorii,
pungă cu gheaţă local şi analgezice.
- Hematoamele largi vulvare trebuie evacuate, irigată cavitatea hematomului cu
ser fiziologic şi apă oxigenată, realizată şi verificată hemostaza.
- Hematoamele necomplicate depistate imediat după naştere pot fi suturate
- -Hematoamele depistate tardiv vor fi drenate sau meşate corespunzător pentru
24-48 de ore, iar plaga se va cicatriza per secundă.
Alăptarea
Aceasta cuprinde următoarele faze:
- mamogeneza - reprezintă dezvoltarea glandelor mamare pe parcursul sarcinii;
- lactogeneza - este iniţierea lactaţiei imediat după naştere;
- lactopoieza - înseamnă menţinerea secreţiilor pe parcursul perioadei de alăptare;
- galactopoieza -reprezintă ejecţia laptelui.
Dezvoltarea glandei mamare reprezintă un proces normo-dependent, fiind sub
influenţa cantităţilor crescute de hormoni steroizi şi proteici. Aceasta se traduce
prin creşterea de volum a sânilor şi secreţia de colostru, estrogenii dezvoltă
canalele galactofore, zona areolară, mamelonul.

27
 Instalarea secreţiei lactate are loc în a treia şi în a patra zi postpartum. Până la
instalarea completă a secreţiei lactate, glanda mamară secretă colostru -
precursor al laptelui cu o compoziţie particulară, conţinând o cantitate mai mare de
proteine.
Cantitatea de lapte secretat într-o zi este între 900-1800ml. Procesul lactaţiei
durează între 2-12 luni, la o medie de 6 luni fiind întreţinut de suptul mamelonului.
Noul născut va fi pus la sân la aproximativ la 12 ore de la naştere, moment
hotărât de starea copilului şi a mamei. Prima masă va începe la 6 dimineaţa, iar
ultima masă în jurul orei 23-24. Durata unei alăptări nu trebuie să depăşească mai
mult de 10-15 minute, în care copilul este pus la ambii sâni, favorizând astfel
formarea reflexului suptului. Înainte de a începe alăptarea nou-născutului mama
se va spăla pe mâini cu apă şi săpun, va spăla sânii cu apă şi săpun, cu acid boric
1-2% sau se vor unge cu glicerina.
Etapele de dezvoltare ale infecţiilor sânilor sunt:
- fisuri (ragade);
- limfagita sânului;
- limfo-galactoforita;
- mastita (inflamaţie parenchimatoasă);
- abcesul mamar.

IV.1. Participarea asistentei medicale la investigaţii

Investigaţia paraclinică cuprinde:
- hemograma, determinarea grupului sangvin şi Rh-ului,
- numărul de trombocite;
- timpul de sângerare (care indică trombocitopenii sau alterări ale funcţiei
trombocitelor),
- timpul Quick (care investighează sistemul extrinsec şi calea comună);
- timpul de tromboplastină parţial (care explorează sistemul intrinsec şi calea
comună);
- fibrinogenul

28
Recoltarea sângelui pentru investigaţii
Recoltarea sângelui venos cu trusa vacutainer
Generalităţi:
Sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos constituie şi prezintă o tehnică
simplă, sigură, menţinând însă precauţii generale ca:
- spălarea mâinilor cu apă curentă şi săpun, dezinfectarea lor;
- echipament de protecţie: mănuşi, mască, halat, şorţ, ochelari, etc.;
- evitarea expunerii la contaminare cu agenţi infecţioşi
- menţinerea securităţii personalului medical.
În funcţie de codul de culoare al dopului prezentăm tuburile Vacutainer:
- roşu = Vacutainer pentru chimie clinică
- verde = Vacutainer cu litiu heparină pentru analize biochimice
- mov = Vacutainer pentru determinări hematologice
- albastru =Vacutainer pentru determinări de coagulare
- negru = Seditainer pentru determinări V.S.H.
Etapele prelevării:
- recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru investigaţii de laborator se
practică dimineaţa pe nemâncate, în timpul frisoanelor sau la indicaţia medicului
indiferent de oră;
- pregătirea psihică şi instalarea pacientei pentru recoltare;
- verificarea şi completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de
medic;
- alegerea şi pregătirea materialului pentru puncţia venoasă;
- alegerea locului pentru efectuarea puncţiei venoase;
- aplicarea garoului;
- dezinfectarea locului de elecţie;
- efectuarea puncţiei venoase;
- efectuarea recoltării;
- aplicarea pansamentului adeziv;
- reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate);
- transmiterea tuburilor la laborator.

29
Pregătirea materialelor:
- holder;
- ac în carcasa sa protectoare; verificăm integritatea benzii de siguranţă şi
valabilitatea termenului de utilizare;
- garou elastic;
- soluţie dezinfectantă;
- tampoane de vată, comprese sterile, pansament adeziv;
- tuburi vacutainer pentru analizele indicate de medic.
Ordinea prelevării în tuburi este:
- flacoane pentru hemocultură;
- tuburi fără aditivi;
- tuburi pentru determinări de coagulare – citrat Na, DIATUBE-H;
- tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparină, trombină.
Montare holder-ac:
- ţinem acul cu ambele mâini;
- efectuăm o mişcare de răsucire dintr-o parte spre cealaltă având loc astfel
ruperea benzii de siguranţă; îndepărtam carcasa protectoare de culoare albă;
- se înşurubează capătul liber al acului în holder.
Puncţia venoasă
- în timpul lucrului ne poziţionăm vis-a-vis de pacient;
- alegem locul puncţiei şi îl dezinfectăm, interzis a palpa vena după dezinfectare;
- menţinem braţul pacientului înclinat în jos cu pumnul strâns;
- întindem pielea pentru imobilizarea venei şi facilitarea penetrării acului prin
cuprinderea extremelor în mâna stângă în aşa fel ca policele să fie situat la 4-5 cm
sub locul puncţiei exercitând mişcarea de tracţiune şi compresiune în jos asupra
ţesuturilor vecine;
- holderul trebuie să formeze cu braţul pacientului un unghi de 15 grade;
- detaşăm carcasa colorată a acului;
- introducem acul în venă cel puţin 1 cm.
Recoltarea urinei
- examenul de urină face parte din analizele indispensabile de laborator ce pot
furniza date nu numai asupra stării funcţionale a rinichilor, dar şi asupra
homeostazei organismului;
- urocultura reprezintă recoltarea urinei pentru examene bacteriologice având ca

30
obiectiv diagnosticul infecţiilor urinare şi a unora din cauzele ajutătoare.
Examenul de urină
- urina poate fi recoltată dintr-o singură emisie sau din emisiile colectate timp de
24 h;
- un element important în scopul recoltării corecte de urină este pregătirea şi
educaţia pacientului pentru:
- toaleta locală, utilizarea corectă a vaselor colectoare, să urineze fără defecaţie;
- să colecteze urina imediat după emisie în vasul colector;
- pentru femei să evite recoltarea în perioada menstruală;
- pentru examenul fizic urina trebuie recoltată timp de 24h determinându-se
volumul urinar, culoarea, mirosul, densitatea.
- pentru examenul chimic urina colectată pe 24 h se omogenizează şi se trimite la
laborator 100-150 ml sau se recoltează numai urina proaspătă de dimineaţă care
este cea mai concentrată
- vasele, eprubetele, tubulatura de unică folosinţă trebuie să fie curată şi clătită cu
apă distilată pentru a nu schimba compoziţia urinei recoltate.

IV.2. Îngrijirea pacientelor cu lehuzie.

Asigurarea condiţiilor de microclimat

Microclimatul
Camera în care este instalată lehuza trebuie sa îndeplinească anumite condiţii:
- camera trebuie încălzită şi luminoasă;
- în cameră să fie linişte.
- schimbarea lenjeriei de pat şi corp se va face de câte ori este nevoie.
Temperatura
În majoritatea cazurilor lehuza este cuprinsă după naştere de o senzaţie de frig,
fiind marcată printr-un adevărat frison („frison fiziologic”) care se datorează
oboselii ce se instalează în urma travaliului, pierderii de căldură, hemoragiei şi
datorită activităţii musculare intense din timpul naşterii. În primele zile de la
naştere putem înregistra ascensiuni neînsemnate ale temperaturii corpului. O
astfel de ascensiune nu depăşeşte însă temperaturi de 37,5 0C având drept cauză
prezenţa substanţelor catabolice produse prin procesele distructive şi care trec în
circulaţie. În ziua 3-4, intrarea în funcţiune a glandei mamare poate fi marcată de o
31
creştere a temperaturii, care o dată cu instalarea secreţiei lactate, cedează
spontan („furia laptelui”).
Pulsul
În lehuzie, în mod normal este, bine bătut şi adesea bradicardic (70bătăi/min),
ca urmare a vagotoniei ce se continuă în timpul sarcinii. O accelerare temporară a
pulsului nu are o semnificaţie patologică explicându-se în cadrul unei labilităţi
vasomotorii (emoţii). Sunt diferite boli tahicardizante (hipertiroidism, boala
Basedow, diverse afecţiuni cardiace) care trebuie luate în considerare pentru a
face diagnosticul diferenţial. O accelerare a pulsului, cu caracter permanent în
perioada lehuziei constituie un semnal de alarmă, indicând o posibilă infecţie sau
stare anemică pronunţată după naştere.
Diureza
Prin intermediul pielii se produce o transpiraţie masivă, dar cea mai mare
cantitate de lichide se elimină prin aportul urinar, care produce o înlăturare a
inhibiţiei de sarcină printr-o veritabilă poliurie. Vezica urinară şi uretra fiind supuse
transformărilor generate de sarcină, cât şi acţiunii mecanice din timpul naşterii
involuţia lor ca şi organe genitale, necesită o atenţie deosebită în timpul lehuziei.
Golirea vezicii, în lehuzia precoce, se efectuează greoi datorită unor cauze
multiple:
- musculatura de evacuare a vezicii trebuie să-şi regăsească după naştere
tonicitatea;
- este necesar să dispară transformările tisulare produse mecanic în timpul
naşterii, prin resorbţia edemului colului vezical.
- dificultatea în evacuare este un motiv important de luat în seamă, se va efectua
sondajul (cateterizare vezicii urinare), luând măsurile de prevenire a infecţiei.
Tranzitul intestinal
Lehuza îşi păstrează caracterul său de vagotonie în timpul sarcinii, motiv pentru
care apare constipaţia. În mod normal, evacuarea intestinului se face între 24-36
ore de la naştere, fără nici o intervenţie. Dacă totuşi în timpul acesta lehuza nu are
scaun se va face clismă:
- apă caldă, 200-300 ml la care adăugam ulei de parafină, 2-3 linguriţe;
- apă călduţă, 200 ml la care se adaugă 1-2 linguriţe săpun lichid;
- apă călduţă, 200 ml la care se adaugă 2 linguriţe de sare.
Dimineaţa pe stomacul gol, se administrează o linguriţă de miere, însoţită de un

32
pahar de apă rece, compot de prune uscate şi afumate, ceaiuri laxative sau regim
alimentar bogat în celuloză care exercită peristaltismul intestinal. Nu se
administrează purgative, pentru că acestea derivă apa în tubul digestiv, provocând
diaree şi scade secreţia de lapte.
Alimentaţia
După o naştere eutocică, în mod firesc, urmează o lehuzie fiziologică în care
regimul alimentar trebuie să fie normal. Principiile de bază în alimentaţia lehuzei
sunt: proteinele, lipidele, hidraţii de carbon şi vitaminele. În prima zi după naştere
lehuza va respecta un regim lacto-vegetarian, după care va trece la un regim
normal bogat în carne şi mai ales bogat în zarzavaturi şi fructe. Dacă, pe lângă
alimentaţia obişnuită, se administrează lehuzei, zilnic 750 ml de lapte, atunci este
acoperit nu numai consumul de lichide mărit prin alăptare ci şi 2/3 din plusul
necesar de calorii. Tot timpul cât alăptează, lehuza va avea grijă să se alimenteze
raţional, evitând alimente ca: fasolea, mazărea, varza murată, carnea grasă,
grăsimile în general, conservele, salamul, carnaţii, carnea afumată, ciocolata,
cacao, alimente condimentate.
Sunt de preferat: ceaiul, limonada, supele, iaurtul, brânza de vaci, laptele,
smântână, untul, carnea uşoară (de pui), făinoasele, uleiul vegetal, legumele,
salata verde, fructele, compoturile.
Sunt contraindicate: băuturile alcoolice, cafeaua, tutunul.
Mobilizarea
Astăzi cei mai mulţi autori sunt adepţii mobilizării precoce, întrucât se poate
preveni boala trombo-embolitică:
- prin combaterea stazei circulatorii;
- prin normalizarea circulaţiei sanguine se uşurează şi involuţia organelor genitale;
- se face o mai bună evacuare a intestinului, are un efect psihic favorabil,
crescând încrederea lehuzei.

IV.3. Participarea asistentei la acte terapeutice

Lehuzia reprezintă perioada de 6-8 săptămâni după naştere, în care trecutul
genital şi organismul lehuzei îşi revine la starea şi condiţiile dinainte de concepţie,
prin dispariţia modificărilor morfo-funcţionale produse de starea de graviditate.

33
IV.3.1. Supravegherea funcţiilor vegetative
- se inspectează permanent pansamentul vulvar şi tonusul uterin prin palpare.
- se măsoară temperatura corporală a lehuzei şi se notează în foaia de
temperatură de două ori pe zi. În primele zile se înregistrează o ascensiune febrilă
care nu depăşeşte 37,50C ,urmare a prezenţei substanţelor catabolice în
procesele distructiv-involutive ale ţesuturilor puerperale.
- intrarea în funcţie a glandei mamare poate fi marcată de creşterea temperaturii în
a 3-4-a zi şi cedează spontan concomitent cu instalarea secreţiei lactate.
- se supraveghează starea generală a lehuzei, aspectul faciesului,
comportamentul nervos.
- se supraveghează tranzitul intestinal.
- se supraveghează diureza, în caz de retenţie de urină în primele zile se
efectuează un sondaj vezical.
IV.3.2. Supravegherea funcţiilor vitale
- se măsoară tensiunea arterială şi se notează în foaia de observaţie. Valorile
obţinute sunt normale, însă ele pot fi modificate din cauza emoţiilor, a efortului.
- se măsoară pulsul lehuzei şi se notează în foaia de observaţie de doua ori pe zi.
Fiziologic, pulsul lehuzei este uşor tahicardic, accelerarea pulsului indicând
apariţia unor complicaţii hemoragice, infecţii purulente.
IV.3.3. Îngrijirea igienică si urmărirea evoluţiei aparatului urinar
- se efectuează lehuzei toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori pe zi.
- in cazul plăgilor perineale suturate, pentru evitarea infectării acestora după
fiecare micţiune şi defecare se explică lehuzei că este necesară efectuarea unei
toalete riguroase cu apă sterilizată şi săpun.
- regiunea vulvo-perineală se usucă cu comprese sterile de sus în jos şi se aplică
un tampon de vată sterilizată pentru protejarea regiunii şi absorbţia lohiilor.
- la lehuza cu cezariană se supraveghează evoluţia plăgii suturate prin inspecţie.
Se va schimba pansamentul plăgii zilnic sau de câte ori este nevoie.
- se examinează zilnic involuţia uterină în raport cu marginea superioară a simfizei
pubiene, subinvoluţia uterină fiind un semn de retenţie de lohii şi de infecţie
genitală.

34
IV.3.4. Supravegherea lohiilor
Lohiile sunt scurgeri ale organelor genitale după naştere şi durează toată
perioada lehuziei. Aspectul lohiilor: sanghinolente în primele 2-3 zile,
serosanghinolente în următoarele 3 zile, seroase la sfârşitul lehuziei.
Cantitatea - variabilă, în medie 1400-1500ml.
Mirosul - apariţia mirosului denotă apariţia infecţiei;
Culoarea - roşu închis, alb-lăptoasă;
Compoziţia - sânge, resturi de caducă, cheaguri.
IV.3.5. Îngrijirea sânilor şi urmărirea secreţiei lactate
Se instruieşte lehuza pentru menţinerea igienică a sânilor:
- Spălarea mâinilor şi dezinfectarea lor cu o soluţie antiseptică, tăierea unghiilor;
- Spălarea sânilor înainte şi după alăptare şi ştergerea lor cu un prosop curat;
- Dacă apar ragade se va unge mamelonul cu un unguent de foliculină.
- Se observă diferite anomalii sau stări mamelonare la nivelul sânului.
În primele 2-3 zile de la naştere, glanda mamară secretă colostru lichid gălbui, cu
conţinut crescut de minerale, proteine şi scăzut de glucide. Acesta conţine
anticorpi ce au rol important în imunizarea pasivă a nou-născutului.
- În primele zile se stabileşte secreţia de lapte propriu-zisă care devine tot mai
abundenta. După a 3-a zi apare „furia laptelui” manifestată prin:
- simptome locale: sâni congestivi, duri, angorjaţi, dureroşi;
- simptome generale: insomnie, cefalee, subfebrilitate, puls accelerat, indispoziţie
generală care durează 48 de ore.
- Supraveghem lehuza şi dacă după încetarea fenomenului congestiv se
instalează secreţia lactată cu miros caracteristic foarte slab şi uşor dulceag, se va
da nou-născutul la sân cât mai repede posibil.
IV.3.6. Pregătirea lehuzei pentru alăptare şi respectarea igienei personale.

a. Pregătirea fizică şi psihică a lehuzei

Instruim lehuza şi îi explicăm importanţa respectării normelor de igienă generală,
locală asupra regimului alimentar de care are nevoie, variat şi echilibrat în proteine
şi hidrocarbonaţi. Pentru alăptare lehuza trebuie să se îmbrace în halatul de
protecţie, să aibă părul strâns, acoperit cu o basma, iar gura şi nasul acoperite cu
o mască de tifon.

35
b. Asigurarea igienei generale
Învăţăm lehuza că trebuie să se spele cu apă şi săpun pentru realizarea unei
igiene riguroase şi corecte.
c. Asigurarea unei alimentaţii corecte
Învăţăm lehuza că în primele 24 de ore trebuie să urmeze un regim
hidrocarbonat şi lactate, iar începând cu a doua zi poate consuma un regim
complet, bogat în lichide, lapte, compoturi, siropuri necesare pentru uşurarea
tranzitului intestinal.
d. Controlul periodic şi reintegrarea în activitate
Îndrumăm lehuza ca după 6 săptămâni să se prezinte la dispensarul teritorial
pentru efectuarea unui examen general şi local.
Alimentaţia lehuzei trebuie să excludă băuturile alcoolice, cafeaua, condimentele
greu digerabile sau alimentele care împiedică mirosul laptelui matern cum sunt:
fasolea, varza, usturoiul, ceapa.
Fumatul este interzis în perioada de graviditate şi în perioada de lehuzie.
Se vor evita medicamentele care trec prin lapte (cocaina, nicotină,
chimioterapice, Cytoxan, Endoxan, Adriamicina, preparate cu lithium,
Metotrexatul, Streptomicina, Cloramfenicul; se evită de asemenea, Metronidazolul,
Tinidazolul, etc.).
Se vor administra lehuzei vitamine, calciu, fier, evitându-se sedativele, care pot
influenţa secreţia lactată.

Ablactarea poate fi luată în considerare în următoarele situaţii:

- boli materne ce contraindică alăptarea (boli infecţioase grave, TBC evolutiv,
anemii grave, cardiopatii decompensate, nefropatii severe, psihoze puerperale,
etc.)
- ombilicarea completă a mamelonului, infecţii cutanate mamare grave;
- făt mort ante-partum şi post-partum;
- cauze personale estetice sau sociale
IV.3.7. Efectuarea spălăturii vaginale
Prin spălătura vaginală se înţelege introducerea unui curent de lichid - apă
soluţie medicamentoasă în vagin, care după ce spală pereţii vaginali, se
evacuează pe lângă canulă.

36
Scopul terapeutic constă în :
- îndepărtarea conţinutului vaginal (produse normale sau patologice),
- dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasă;
- dezinfectarea locală înaintea intervenţiilor chirurgicale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatorii.
Pregătirea materialelor necesare :
Materiale de protecţie:
- paravan; prosoape;
- traversă; muşama;
- învelitor de flanelă.
Materiale sterile:
- canula vaginală;
- irigator,vată.
Materiale nesterile
- stativ pentru irigator
- bazinet.
Medicamente:
- 2l soluţie medicamentoasă (apă oxigenată, soluţie cloramină, permanganat de
potasiu 1/4000).
IV.3.8. Imunizările
La femeile Rh negativ, cu fătul Rh pozitiv, şi care sunt neimunizate, se
administrează 300gr (Xg imunoglobulină antiD, imediat după naştere).
Vaccinarea antirubeolică se poate face înainte de externare la femeile care nu
sunt imunizate la această boală.
Dacă nu exisă contraindicaţii, tot în această perioadă se poate administra
vaccinul diftero-tetano-pertusis.
IV.3.9. Externarea
După naşterea pe cale vaginală, dacă nu există complicaţii, externarea se poate
face la 48 de ore, exclusiv ziua naşterii.
Înainte de externare, femeia trebuie instruită cu privire la: secreţia lohiilor,
pierderea în greutate datorită diurezei, secreţia lactată, tulburările psihice care pot
să apară.

37
STUDIU DE
CAZ

38
 PLAN DE ÎNGRIJIRE NR. 1

I. CULEGERE A DATELOR
1. Surse de informaţie :
- lehuză ;
- foaia de observaţie ;
- echipa de îngrijire ;
- familia.
2. Date variabile :
Nume: X
Prenume: Y
Vârsta: 26 ani
Sex: feminin
Stare civilă: căsătorită
Religie: ortodoxă
Naţionalitate: română
Ocupaţie: casier
Alergii: nu prezintă
Proteze: nu prezintă
Aspectul cavităţii bucale :
- limba aspect normal ;
- dentiţia-completă ;
- gingiile-aspect normal.
Aspectul faciesului - prezintă facies normal
Acuitate vizuală - în limitele vârstei
Acuitate auditivă - în limitele vârstei
Acuitate olfactivă - în limitele vârstei
Acuitate tactilă - în limitele vârstei
Acuitate dureroasă - dureri fiziologice
Semne particulare - nu prezintă
Mobilitate articulară – păstrată

39
3. Date antropometrice
- înălţime : 1,70
- greutate : 62
- Grup sanghin : B III, Rh : pozitiv
4. Date relative stabile
Domiciliul: Jud. Buzau
Condiţii de locuit: apartament 3 camere, apă caldă, rece, curent electric, încălzire.
Reţeaua de susţinere: familia
Data internării: 20.01.2016
Data externării: 25.01.2016
5. Anamneză asistentei medicale
AHC - neagă existenţa bolilor infecto-contagioase şi dermato-venerice
APP - ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 4-5 zile
APO - 1
APG - neagă
APch - neagă
6. Motivele internării - naştere
7. Istoricul bolii
Pacienta în vârstă de 26 de ani este transferată în secţia lehuzie a Maternităţii
judeţului Buzău, în urma naşterii unui făt viu de sex masculin, greutate fiind de
3.700 gr, scor APGAR egal cu 9, naşterea fiind spontană, cu rupere spontană de
membrane, expluzia placentei fiind naturală, iar starea părţilor moi (perineu - vagin
- col - uter) intactă.
8. Examen clinic pe aparate
Aprecierea stării generale: formă relativ bună
Tegumente şi mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistemul osteo-articular : integru
Aparatul respirator:
- torace normal conformat ;
- murmur vezicular prezent ;
- nu se percep raluri ;
- respiraţii ample şi lente ;
- R = 18 resp./min.

40
Aparatul cardio-vascular:
- cord în limite normale ;
- aria matităţii cardiace normală ;
- zgomote ritmice, bine bătute, fără sufluri ;
- TA=120/60 mmHg
- Puls = 78 pulsaţii/min.
Aparatul digestiv:
- ficat şi splină în limite normale
- apetit scăzut
- tranzit intestinal normal
Aparat uro-genital:
- loje renale libere, nedureroase ;
- micţiuni fiziologice
- diureză normală
- organe genitale normal conformate
Sistemul nervos central
- echilibrată;
- orientată tempo-spaţial
9. Examen local:
La palpare: abdomen destins de uterul gravid
La inspecţie:
- vaginul mult deschis cu mici fisuri ce se cicatrizează
- involuţia uterină este normală
- sânii uşor angorjaţi, tari
- secreţie lactată prezentă
- perineul este destins
10. Examenul cu valvele:
- nu prezintă pierdere de sânge
- scurgeri sanghinolente fiziologice (lohii)
11. Diagnostic medical: - lehuzie fiziologică

41
II. ELEMENTE DE IGIENĂ
1. Alimentaţia:
- alimente preferate: supe, cartofi fierţi ;
- lichide preferate: lapte, suc.
- cantitatea de lichide ingerate este de 1000-1500ml
2. Eliminări:
Scaun : aspect normal, 1/zi
Urina : - cantitate 1200 ml , culoare galben pai, miros amoniacal
- 5-6 micţiuni pe zi
- nu prezintă tulburări de micţiune
Transpiraţii: cantitate moderată cu miros nemodificat
Expectoraţii: nu prezintă
Igienă personală:
- pacienta îşi face singură toaleta
- baie parţială zilnică
- baie generală de două ori pe săptămână
- lenjerie de corp bine întreţinută şi schimbată de câte ori este nevoie
Activitate şi repaus:
- desfăşoară activităţi gospodăreşti
- este comunicativă
Obişnuinţe de viaţă: nu consumă cafea şi alcool/nu fumează
Comportamentul:
- pacienta este orientată spaţio-temporal
- colaborează cu medicul şi echipa de îngrijire
- posedă capacitate de adaptare
- înţelege recomandările medicului şi le respectă
- nu creează probleme personalului de îngrijire

III. PROBLEMELE LEHUZEI

1. Problemele actuale:
- astenie fizică
- insomnie
- alimentaţie inadecvată

42
- dificultate în acordarea de îngrijire igienică
- oboseală
2. Probleme potenţiale: alterarea eliminărilor intestinale.

IV. DIAGNOSTIC NURSING

1. Nevoia de a respira
Alterarea respiraţiei şi a circulaţiei cauzată de efortul fizic de la naştere, de
oboseală manifestată prin respiraţie superficială, tahipnee.
2. Nevoia de a se mişca şi a-şi menţine o bună postură
Teama de a se mişca cauzată de astenia fizică, oboseală, lipsa de cunoştinţe
manifestată prin atitudine rezervată faţă de mobilizarea precoce.
3. Nevoia de a dormi şi de a se odihni
Insomnie datorată oboselii, griji pentru nou-născut, manifestată prin treziri
repetate.
4. Nevoia de a elimina
a) Alterarea eliminării intestinale având ca sursă de dificultate imobilizarea,
alimentaţia inadecvată manifestată prin disconfort abdominal.
b) Posibila alterare a eliminării uterine având ca sursă de dificultate imobilizarea
manifestată prin lohii modificate.
5. Nevoia de a bea şi de a mânca
Alimentaţia inadecvată având ca sursă de dificultate astenia fizică, oboseală, lipsa
de cunoştinţe, manifestată prin alimentaţie insuficientă.
6. Nevoia de a fi curată şi a-şi păstra tegumentele curate
Dificultatea de a-şi acorda îngrijiri igienice datorită asteniei fizice, oboselii, lipsei de
cunoştinţe manifestată prin igienă inadecvată.
7. Nevoia de a evita pericole
Riscul de accidentare având ca sursă de dificultate astenia fizică, oboseala,
alimentaţia inadecvată manifestată prin posibile căderi.
8. Nevoi a de a învăţa
Cunoştinţe insuficiente despre lehuzie datorită asteniei fizice oboselii, lipsei de
cunoştinţe, manifestate prin efectuarea incorectă a îngrijirilor igienice

43
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Intervenţii
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
Autonome Delegaţie
1. Alterarea respiraţiei şi Pacienta să aibă o Asigur lehuzei un Recoltez la indicaţia medicului 20.01.2016
circulaţiei respiraţie normală microclimat corespunzător sânge pentru determinarea: După câteva ore lehuza
Cauza : şi să prezinte o care să îi confere confort - hemoglobinei începe să respire normal.
- efortul fizic de la naştere; bună circulaţie psihic, fizic, camera - hematocritului Aceasta prezintă o
- oboseală aerisită, liniştită cu - examen de urină circulaţie din ce în ce mai
Manifestare: umiditate şi temperatură -VSH bună.
- respiraţie superficială optimă. - monitorizez funcţiile vitale ale TA=120/60mmHg
- tahipnee 24h Învăţ pacienta sa respire lehuzei (TA, T, R, P) P=80 p/min
profund. R=18/min
Aşez şi menţin lehuza într- T=370C
o poziţie favorabilă D=1250ml
uşurării respiraţiei( poziţie 20.02.2016
semişezând) şi favorabilă Lehuza respiră normal şi
pentru o bună circulaţie. prezintă o bună circulaţie.
TA=110/70mmHg

44

2. Postura inadecvată
Cauza :
- oboseală
- lipsa de cunoştinţe
Manifestare:
- atitudine rezervată faţă de
mobilizarea precoce, teama
P=80 p/min
R=18/min
T=370C
D=1200ml
21.01.2016-25.01.2016
Lehuza prezintă :
- respiraţie normală ;
- circulaţie normală ;
- stare generală bună.
TA=115/70mmHg
P=78p/min
R=18/min
T=36,60C
D=1300ml
Pacienta să adopte Asigur lehuzei repaus la 20.01.2016
o poziţie adecvată pat în primele 2-3 ore Lehuza este supusă în
pentru a reduce astenia repaus la pat 2-3 ore de la
fizică şi oboseala de la naştere.
naştere. Am ajutat lehuza să
Învăţ lehuza să efectueze efectueze mişcări în jurul
contracţii musculare patului.
45
 mobilizând în acelaşi timp
şi articulaţiile.
Asigur lehuzei o poziţie
corespunzătoare care să-i
confere confort psihic şi
fizic.
Încurajez lehuza să facă
mişcări în jurul patului în
prima zi de la naştere.
Ajut lehuza să meargă la
toaletă şi să-şi efectueze
îngrijirile personale.
Încurajez lehuza să-şi
învingă teama de a se
mişca arătându-i că poate
efectua mişcări.
3. Insomnie Pacienta să aibă un Asigur condiţii specifice
Cauza : somn cantitativ (6-7 de microclimat care să
- oboseală ore/noapte, 1 confere lehuzei confort
- grija pentru nou născut ora/zi) şi psihic şi fizic.
Manifestare: calitativ. Aerisesc camera lehuzei
Am ajutat lehuza să
meargă la toaletă.
21.01.2016
Lehuza şi-a învins teama
de a se mişca.
Lehuza se mişcă singură,
fără ajutorul echipei de
îngrijire.
21.01.2016-25.01.2016
Lehuza se mişcă singură.
Lehuza este mulţumită de
îngrijirile acordate.
22.01.2016
Lehuza prezintă treziri
repetate.
23.01.2016-25.01.2016
Lehuza nu mai prezintă
46
- treziri repetate înainte de culcare. Treziri repetate, are un
- ore insuficiente de somn Ofer lehuzei înainte de somn liniştit datorită
culcare un pahar cu lapte îngrijirilor acordate.
sau cu ceai.
Supraveghez somnul
pacientei – îi explic
necesitatea odihnei.
4.(a) Constipaţie Pacienta să Explic lehuzei să Administrez la indicaţia 21.01.2016
Cauza : prezinte tranzit consume în primele zile medicului laxativul Lehuza a avut 1 scaun/zi.
- alimentaţie inadecvată intestinal normal în de la naştere regim lacto-
DULCOLAX
Manifestare: termen de 2-3 zile vegetarian, după care va Lehuza respectă regimul
- disconfort abdominal trece la un regim normal - 1 scaun/zi
- absenţa scaunului de alimentaţie.
(b) Posibila alterare a eliminării Lehuza să prezinte Rog lehuza să facă 21.01.2016-25.01.2016
uterine lohii fiziologice în mişcare pentru a favoriza Lehuza prezintă scaun
Cauza : decurs de 4-5 zile eliminarea intestinală. normal l/zi
- imobilizare Scriu lehuzei un regim A primit alimentaţia
Manifestare: alimentar adecvat pentru indicată.
- lohii modificate menţinerea evacuării A avut 1 scaun normal.
intestinale. 21.01.2016
Urmăresc lehuzei involuţia Involuţie uterină normală 1

47
uterină pe tot timpul
spitalizării.
Observ involuţia uterină
cu 1 cm/zi
Urmăresc zilnic aspectul,
compoziţia, culoarea
lohiilor.
Lohiile sunt :
- sanghinolente în primele
2-3 zile ;
- serosanghino-lente în
următoarele 3 zile ;
- seroase până la sfârşitul
lehuziei.
Respect regulile de
asepsie şi folosesc soluţii
dezinfectante.
Observ aspectul
tamponului şi rog lehuza
să-l schimbe ori de câte
ori este nevoie
cm/zi.
Evoluţia lohiilor normală, nu
apar modificări legate de
culoare, cantitate, miros,
compoziţie.
21.01.2016
Lehuza prezintă involuţie
uterină buna, lohii
nemodificate.
Lehuza este mulţumită de
îngrijirile medicale
acordate.
Efectuez toaleta vulvo-
vaginală de 2 ori/zi
dimineaţa şi seara sau ori
de câte ori este nevoie, cu
apă oxigenată
48
5. Alimentaţie inadecvată Lehuza să se O învăţ să se spele pe
Cauza : alimenteze mâini cu apă şi săpun
- astenia cantitativ şi calitativ, înainte de a servi masa si
- naşterea să fie echilibrată după.
- oboseala hidro-electrolitic Asigur lehuzei un
- lipsa de cunoştinţe microclimat corespunzător
Manifestare: care să-i ofere confort
- ameţeli psihic şi fizic.
- anemie Aerisesc camera.
Arăt şi chiar conduc
lehuza la sala de mese.
Explic lehuzei că este
necesar să aibă tacâmuri
proprii şi că în primele 24
de ore trebuie să urmeze
un regim hidrocarbonat şi
lactat (carne, brânză,
lapte, fructe, piureuri,
compoturi, siropuri).
Ajut lehuza să se
alimenteze în condiţii
21.01.2016
Lehuza prezintă dificultatea
de a se alimenta datorită
lipsei de cunoaştere.
Urmează regim
hidrocarbonat şi lactat.
22.01.2016
Lehuza a înţeles
recomandările date de
asistenta medicală legate
de alimentaţie, cantitativ şi
calitativ.
22.01.2016-25.01.2016
Lehuza nu mai prezintă
dificultate de a se alimenta,
de a consuma alimente
cantitativ şi calitativ.
Este mulţumită de îngrijirile
acordate.
49

6. Dificultatea de a-şi acorda
îngrijiri de igienă necesară
Cauza:
- astenia
- oboseala
- lipsa de cunoştinţe
Manifestare:
- igienă necorespunzătoare
igienice. Vitamina B1, B2,
B6, C500, fl SG 10% 1000
ml.
Lehuza să prezinte Explic lehuzei importanţa
stare de igienă efectuării igienei
corespunzătoare. corporale.
Evaluare zilnică Ajut lehuza la efectuarea
igienei personale.
Ajut lehuza la efectuarea
băii parţiale din fiecare zi.
Efectuez toaleta organelor
genitale de 2 ori/zi sau ori
de câte ori este nevoie.
Efectuez spălătura vulvo-
vaginală cu soluţie de
permanganat de potasiu,
şterg zona prin tamponare
ori de câte ori este nevoie.
Învăţ lehuza să-şi
efectueze toaleta după
fiecare scaun şi micţiune.
21.01.2016
Efectuez toaleta vulvo-
vaginală.
Lehuza din lipsă de
cunoştinţe nu efectuează
toaleta organelor genitale
corect, respectând regulile
de asepsie şi antisepsie.
22.01.2016
Efectuez toaleta organelor
genitale.
22.01.2016-25.01.2016
Lehuza este capabilă să-şi
efectueze toaleta organelor
genitale respectând timpii şi
regulile de asepsie şi
antisepsie.
Lehuza este mulţumită de
50
Învăţ lehuza să se spele îngrijirile acordate
pe mâini înainte şi după
efectuarea toaletei.
Urmăresc aspectul
tegumentelor şi
mucoaselor, învăţ şi ajut
lehuza să schimbe
lenjeria de corp şi de pat
ori de câte ori este nevoie.
Respect regulile de
asepsie şi antisepsie.
Învăţ lehuza cum să
efectueze toaleta sânilor.
Ajut lehuza la efectuarea
toaletei sânilor. Explic
lehuzei că înainte şi după
alăptare trebuie să se
spele pe mâini cu apă cu
săpun, apoi să-şi spele
sânii cu apă şi săpun şi
să-i şteargă cu un prosop.

51
 Dacă a suferit de ragadă îi
explic cum să-şi
îngrijească sânii.
7. Riscul de accidentare Lehuza să nu mai Asigur lehuzei un 21.01.2016
Cauza: prezinte riscul microclimat corespunzător Lehuza este ajutată la
- astenia fizică accidentării prin care să-i confere confort efectuarea mişcărilor
- oboseala posibile căderi. psihic şi fizic, camera pentru a nu prezenta risc
- alimentaţia inadecvată aerisită. de accidentare.
Ajut pacienta să se
Manifestare: mobilizeze. 22.01.2016
- posibile căderi Ajut lehuza să meargă la Lehuza se deplasează
toaletă să-şi efectueze singură, învinge teama de a
îngrijirile corporale. se mişca.
Ajut lehuza să meargă la 22.01.2016-25.01.2016
sala de mese. Lehuza nu mai prezintă risc
Explic lehuzei să de accidentare.
efectueze mişcări pe
lângă pat.
Încurajez lehuza că poate
efectua singură mişcări şi
nu există riscul

52

8. Cunoştinţe insuficiente despre
lehuzie şi îngrijirea nou
născutului
Cauza:
- lipsa de cunoaştere
Manifestare:
- efectuarea incorectă a îngrijirilor
accidentării.
Explic lehuzei că trebuie
să se alimenteze cantitativ
şi calitativ corect pentru a
nu prezenta lipotimie
Lehuza să prezinte Explic şi ajut lehuza la
suficiente efectuarea toaletei
cunoştinţe despre organelor genitale şi la
lehuzie şi despre toaleta sânilor şi îi explic
îngrijirea nou şi arăt lehuzei metodele
născutului de îngrijire.
Baie parţial până la
căderea bontului
ombilical.
Baie generală după
căderea bontului ombilical
- schimbarea lenjeriei de
pat şi de corp
- cum să fie alimentat şi
tehnici de alimentaţie la
nou născut.
20.01.2016
Lehuza nu prezintă destule
cunoştinţe legate de
perioada de lehuzie şi de
îngrijire a nou născutului.
21.01.2016-25.01.2016
Lehuza nu mai prezintă
dificultate în acordarea
îngrijirilor nou născutului şi
prezintă cunoştinţe despre
lehuzie.
Lehuza este mulţumită de
îngrijirile acordate
53
Sfătuiesc lehuza să
efectueze exerciţii pentru
refacerea musculaturii
perineale şi abdominale.
Informez lehuza că este
bine să-şi reia activitatea
sexuală numai după
terminarea perioadei de
lehuzie,că este bine să
folosească metodele
contraceptive, i le prezint
şi îi explic avantajele şi
dezavantajele fiecăreia,
pentru ca aceasta să-şi
aleagă una.

54
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

1. ANALIZE DE LABORATOR
Analiza Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale
Se recoltează dimineaţa „a jeun” prin
VSH
puncţie venoasă, 1,6 ml sânge pe 0,4 ml 5 mm/oră 4-6mm/oră
Vacutainer negru
citrat de Na, fără stază.
Se recoltează dimineaţa „a jeun” prin
HEMATOCRIT
puncţie venoasă, 2 - 5ml sânge, pe 40% 41±5%
Vacutainer mov
substanţă anticoagulantă.
HEMOGLOBINA Se recoltează dimineaţa „a jeun” prin
11g% ±13g%
Vacutainer mov puncţie venoasă, 2-5 ml de sânge.
Se recoltează dimineaţa prima urină, în - glucoza absentă - glucoza absentă
EXAMEN DE
recipiente sterile. - albumine absente - albumine absente
URINĂ
- pigmenţi biliari absenţi - pigmenţi biliari absenţi

55
2. MEDICAŢIA PE PERIOADA DE SPITALIZARE
Mod de Doza
Medicament Acţiune Cale de administrare
prezentare Unică Totală
Reglează metabolismul hidraţilor de carbon, al
Vitamina B1 Fiole 1f 1f i.v
grăsimilor şi a proteinelor
Reglează metabolismul hidraţilor de carbon, al
Vitamina B2 Fiole 1f 1f i.v
grăsimilor şi a proteinelor
Rehidratează, are aport caloric de 200 cal/l
Glucoză 5% Saci PVC 50 ml 500 ml (5% soluţie). i.v
Poate fi solvent pentru medicamente.
Ergomet Fiole 1f 1f Hemostatic uterin i.v

56
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta X Y, în vârstă de 26 ani, internată în ziua de 20.01.2016, la ora 22:00,

transferată de două ore pe secţia Lehuzie, prezintă următoarele probleme:
- uter retractat globulos;
- lohii sanghinolente, cantitate fiziologică;
- echilibrată hemodinamic;
- astenie fizică, semne de oboseală după naşterea fiziologică.
În urma tratamentului instituit, evoluţia pacientei în secţia Lehuzie este
favorabila, fiziologică.
La externare, lehuza prezintă :
- organe genitale în evoluţie fiziologică ;
- lohii serosanghinolente ;
- secreţie lactată instalată ;
- afebrilă; stare generală bună.
La externare se recomandă lehuzei să facă:
- toaleta organelor genitale dimineaţa şi seara sau ori de câte ori este nevoie;
- toaleta sânilor, spălarea sânilor cu apă şi săpun şi ştergerea acestora cu un
prosop pentru prevenirea ragadelor;
- explic lehuzei că în primele zile când secreţia lactică se instalează, sânii vor fi
duri, angorjaţi şi chiar dureroşi. Dacă nu alăptează, să nu încerce să golească
sânii deoarece această manevră va stimula secreţia lactată să curgă ;
- explic timpii şi manevrele efectuate pentru alăptarea nou născutului şi acordarea
de îngrijiri igienice necesare;
- dispensarizarea la dispensarul local;
- efectuarea de exerciţii pentru refacerea musculaturii abdominale şi musculaturii
pelvine;
- reluarea activităţii sexuale numai după terminarea perioadei de lehuzie;
- folosirea contraceptivului chiar dacă alăptează sau nu i-a revenit menstra,
deoarece poate avea ovulaţie înainte de revenirea menstrelor;
- la aproximativ 6 săptămâni după naştere să facă un control general pe aparate şi
un control ginecologic, pentru observarea involuţiei uterine, evoluţia organelor
genitale, evoluţia lohiilor.
Pe data de 25.01.2016 , lehuza se externează cu o stare generală bună.

57
 PLAN DE ÎNGRIJIRE NR. 2

I. CULEGERE A DATELOR
1. Surse de informaţie :
- lehuza;
- foaia de observaţie;
- echipa de îngrijire;
- familia.
2. Date variabile:
Nume: M
Prenume: N
Vârsta: 29 ani
Sex: feminin
Stare civilă: căsătorită
Religie: ortodoxă
Naţionalitate: română
Ocupaţie: vanzatoare
Alergii: nu prezintă
Proteze: nu prezintă
Aspectul cavităţii bucale:
- limba aspect normal;
- dentiţia-completă;
- gingiile-aspect normal.
Aspectul faciesului - prezintă facies normal.
Acuitate vizuală - în limitele vârstei.
Acuitate auditivă - în limitele vârstei.
Acuitate olfactivă - în limitele vârstei.
Acuitate tactilă - în limitele vârstei.
Acuitate dureroasă - dureri fiziologice.
Semne particulare - nu prezintă.
Mobilitate articulară – păstrată.
3. Date antropometrice :
- înălţime: 1,67

58
- greutate: 77 kg
Grup sanghin: A II , Rh: pozitiv
Trunchi :
- Tegumente normal colorate;
- Pilozitate normal reprezentată;
- Ţesut adipos normal.
- Sâni: măriţi ca volum, destinşi, delimitarea areolei mamare secundare,
mamelon bine dezvoltat, prezenţa reţelei venoase, prezenţa secreţiei de
colostru.
Aparatul respirator :
Torace normal conformat, murmur vezicular prezent, nu se percep raluri, respiraţii
ample şi lente - 16 resp./min.
Aparat cardio-vascular :
- Cord în limite normale;
- Aria matităţii cardiace normală;
- Zgomote ritmice, bine bătute, fară sufluri;
- Puls - 65/min.
4. Date relative stabile :
Domiciliul: Com. Posta Cilnau , Jud. Buzau
Condiţii de locuit: casa 5 camere, apă caldă, rece, curent electric, încălzire cu
lemne.
Reţeaua de susţinere: familia.
5. Anamneza asistentei medicale :
ANC - nimeni din familie nu a suferit de TBC, sifilis, SIDA sau alte boli infecto-
contagioase.
APF - menarha la 13 ani, cicluri normale, flux moderat, durata 3 zile.
APP - a prezentat boli eruptive specifice copilăriei
APCH - a prezentat apendicectomie în anul 1991
APO - operaţie cezariană 26.01., prezentaţie craniană incompletă (2cm), făt viu,
normoponderal.
APG - nu prezintă
Data internării: 31.01.2016

59
Motivele internării :
Sarcina în luna a IX-a, prezentaţie craniană, dilataţie incompletă, contracţii
uterine hipotone, bazin strâmt (distocie osoasă), operaţie cezariană, lăuzie
fiziologică.
6. Istoricul naşterii :
Gravida a fost luată în evidenţă de medicul de familie, din luna a II-a a fost
examinată de medicul specialist. Se constată la pelvimetria externă şi internă
distocie osoasă (bazin strâmt).
Se recomandă operaţie cezariană cu care gravida este de acord.
Gravida şi-a efectuat analizele de sânge uzuale şi un sumar de urină; nu a
prezentat tulburări de evoluţie a sarcinii şi nici afecţiuni patologice în cursul
acesteia.
Gravida a intrat în operaţie pe data de 01.02.2016.
BCF 140/min.
Intervenţia chirurgicală a decurs fără accidente sau incidente sub anestezie
generală. Naşterea a decurs normal, pe cale transabdominală, cu făt viu, sex
feminin, în greutate de 3.200gr., ţipa şi respira la naştere, scor APGAR 9.
Lehuza este transportată în serviciul de reanimare şi supravegheată
postoperator. Starea generală a lehuzei este bună.
7. Examen clinic pe aparate :
- Aprecierea stării generale: formă relativ bună.
- Tegumente şi mucoase: normal colorate.
- Sistem ganglionar: nepalpabil.
- Sistemul osteo-articular: integru.
Aparatul respirator :
- torace normal conformat;
- murmur vezicular prezent;
- nu se percep raluri;
- respiraţii ample şi lente;
- R=16 resp./min.
Aparatul cardio-vascular :
- cord în limite normale;
- aria matităţii cardiace normală;
- zgomote ritmice,bine bătute,fară sufluri;

60
- TA = 125/70 mmHg;
- Puls = 67 pulsaţii/min.
Aparatul digestiv :
- ficat şi splină în limite normale;
- la nivel abdominal se prezintă plaga operatorie curată,fară secreţii purulente sau
sangvinolente;
- abdomenul este uşor destins, de mărimea uterului din postpartum, fundul uterului
se află la nivelul cicatricei ombilicale;
- tranzit intestinal : hipotomie intestinală, scaun absent 2 zile.
Aparat uro-genital :
- loje renale suple, rinichi nepalpabili;
- retenţie de urină, prezenţa globului vezical;
- secreţia de lohii sangvinolente nemodificate în cantitate normală;
- la nivelul aparatului genital nu prezintă soluţii de continuitate.
Sistemul nervos central :
- echilibrată;
- orientată tempo-spaţial.
8. Interpretarea problemelor la internare probleme actuale :
- urmărirea lehuzei imediat postoperator;
- supravegherea lehuzei la salonul de lehuzie;
- colici abdominale;
- plaga operatorie;
- lohiile şi îngrijirea igienică aparatului genital;
- involuţia uterină;
- supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative la salonul de lehuzie;
- constipaţie;
- scăderea greutăţii corporale;
- urmărirea secreţiei lactate şi îngrijirea sânilor;
- alăptarea copilului;
- mobilizarea lehuzei.
II. ELEMENTE DE IGIENĂ
1. Alimentaţia
- alimente recomandate: supe, cartofi fierţi, carne fiartă, brânză proaspătă;
- lichide recomandate: lapte, ceai, apă.

61
2. Eliminări
Scaun: aspect normal
Urina:- cantitate 1200ml/zi;
- culoare galben concentrat, miros amoniacal;
- 4-5 micţiuni pe zi.
3. Igienă personală
- pacienta îşi face singură toaleta;
- baie parţială zilnică;
- baie generală de 2 ori pe săptămână;
- lenjerie de corp curată, schimbată de câte ori este nevoie.
III. PROBLEMELE LEHUZEI
1. Probleme actuale
- astenie fizică;
- insomnie;
- alimentaţie inadecvată;
- oboseală.
2. Probleme potenţiale
- alterarea eliminărilor intestinale.

IV. DIAGNOSTIC NURSING

1. Nevoia de a respira
Alterarea respiraţiei şi a circulaţiei, oboseala manifestată prin respiraţie
superficială, tahipnee.
2. Nevoia de a se mişca şi a-şi menţine o bună postură
Teama de a se mişca cauzată de plaga operatorie, lipsa de cunoştinţe
manifestată prin atitudine rezervată faţă de mobilizarea precoce.
3. Nevoia de a dormi şi de a se odihni
Insomnie datorată oboselii, grijii pentru nou-născut, manifestată prin treziri
repetate.
4. Nevoia de a elimina
a) Alterarea eliminării intestinale având ca sursă de dificultate imobilizarea,
alimentaţia inadecvată manifestată prin disconfort abdominal.
b) Posibilă alterare a eliminării uterine având ca sursă de dificultate imobilizarea
manifestată prin lohii modificate.

62
5. Nevoia de a-şi menţine tegumentele curate-manifestări de dependenţă
- curăţirea tegumentelor ;
- efectuarea toaletei vulvo-perineale ;
- igiena sânilor.
6. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
- creşterea temperaturii deasupra limitelor normale;
- surse de dificultate-catabolism accentuat în lehuzie.
7. Nevoia de a învăţa
Cunoştinţele insuficiente despre lehuzie datorită asteniei fizice, oboselii, lipsei de
cunoştinţe, manifestate prin efectuarea incorectă a îngrijirilor igienice.

63
 PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR CEZARIANĂ

Intervenţii
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
Autonome Delegate
Urmărirea lehuzei Transportul lehuzei de Pregătirea salonului de Recoltez la indicaţia Pacienta s-a trezit după 15
imediat postoperator la sala de operaţii fără terapie intensivă: medicului sânge pentru minute de la instalarea în
accidente. - pacienta se intalează în determinarea secţia ATI.
Instalarea lehuzei în poziţie de decubit dorsal la - hemoglobinei - i se administrează oxigen
pat pat; - hematocritului la trezire, nu este agitată;
Supravegherea - supravegherea în - examen de urină - prezintă dureri abdominale
lehuzei la trezire permanenţă pentru a preveni -VSH intense sub formă de
Urmărirea revenirii starea de agitaţie - monitorizez funcţiile vitale contracţii;
sensibilităţii, a postoperatorie, se observa ale lehuzei (TA, T,P, R) - se administrează
reflexelor de tuse, de culoarea tegumentelor, se antialgice în glucoza 5% ;
deglutiţie, a funcţiilor supraveghează periodic - după 3 ore lehuza este
vitale şi vegetative, funcţiile vegetative, respiraţia, liniştită şi prezintă stare de
evacuarea urinei pulsul, TA, temperatura; somnolenţă;
Compensarea - se supraveghează starea de - plaga operatorie este
pierderilor de lichid. conştientă şi orientare; curată şi fară secreţii

64
 - se continuă administrarea
pe cale parenterală a
soluţiilor hidro-electrolitice:
glucoza 5%, sedarea durerii -
Algocalmin 2f. şi Mialgin 1f,
i.v.
- se va controla permanent
eliminarea urinii prin sonda
vezicală instalată
postoperator şi se măsoară
diureza
- tegumentele şi mucoasele
vor fi întreţinute într-o
perfectă stare de curăţenie.
- se supraveghează apariţia
manifestărilor patologice.
Supravegherea Transportul lehuzei la Asigurarea unui pat liber în
lehuzei la salonul de salonul de lehuzie să salonul de lehuzie fiziologică:
lehuzie se realizeze în condiţii - asigurarea unui microclimat
silenţioase şi să se optim, camera să fie aerisită,
evite pericolele curată, caldă, cu lenjerie de
sangvinolente
- funcţiile vitale
postoperator: T=36,40C,
P=76 b/min, TA=130/70
mmHg, R= 18 r/min,
diureza 1200ml
- stare generală bună
- se efectuează toaleta pe
regiuni la pat.
După 24 de ore de la
operaţie starea
postoperatorie a lehuzei
este bună şi la indicaţia
mediculuii este transportată
65
 traumatice pat curată şi călcată pe secţia de lehuzie
- pregătirea lehuzei în fiziologică.
vederea transportului; 3.02.2016
- instalarea lehuzei în salonul T=36,6°C,
de lehuzie fiziologică. P=80 b/min,
TA =120/65 mmHg,
R=17 r/min,
D= 1100 ml

Dureri abdominale Combaterea durerii Lehuza se menţine în decubit Durerea cedează la

dorsal, calmarea durerii se
combate prin administrarea
de
antialgice. Se administrează
sedative.
Plaga operatorie Să aibă o evoluţie Se urmăreşte zilnic evoluţia
bună spre vindecare plăgii operatorii:
- se efectuează toaleta plăgii
cu substanţe antiseptice,
alcool, alcool iodat ;
- se efectuează pansament
administrarea antialgicelor
şi persistă pe tot parcursul
spitalizării cu intensitate
variabilă.
Plaga operatorie este
curată, fără secreţii
purulente sau
sangvinolente cu evoluţie
spre cicatrizare.

66
 steril, în condiţii de asepsie şi
antisepsie perfecte.
Lohiile şi îngrijirea Supravegherea şi - se urmăreşte zilnic În primele 3 zile lohiile sunt
igienică a aparatului urmărirea evoluţiei caracterul lohiilor, cantitatea, sangvinolente fără cheaguri
genital lohiilor. Să nu prezinte culoarea şi mirosul. în cantitate de 200-300 gr,
modificări în perioada - se efectuează educaţia cu miros fad. Din a 4-a zi,
de lehuzie. Îngrijirea pentru sănătate a lehuzei ; lohiile sunt
igienică a aparatului - pansamentul vulvar se serosangvinolente,
genital. schimbă ori de câte ori este normale, fără modificări.
nevoie odată cu efectuarea Toaleta perineală s-a
toaletei vulvoperineale după efectuat de 2 ori pe zi după
fiecare micţiune şi defecare, fiecare micţiune şi defecare.
pe masa ginecologică cu apă Lehuza este cooperantă.
şi săpun, cu soluţii antiseptice
(apă oxigenată, soluţie
rivanol, apă iodată);
- regiunea vulvoperineală se
usucă cu comprese sterile de
la simfiza pubiană spre
orificiul anal.
Involuţia uterina Supravegherea Concomitent cu toaleta Uterul involuează zilnic de

67
 involuţiei uterine. vulvoperineală se face zilnic
Involuţia uterină să fie masajul blând al uterului
normală. pentru golirea lui de cheaguri
şi lohii.
Supravegherea Parametrii circulatori Urmărirea şi măsurarea
funcţiilor vitale şi să fie în limite temperaturii, pulsului, TA, a
vegetative la salonul fiziologice. Se faciesului, a stării generale.
de lehuzie. măsoară şi se - se urmăreşte apariţia
înregistrează de 2 ori primului scaun.
pe zi funcţiile vitale: - se efectuează zilnic
diureza şi scaunul examenul sânilor, urmărindu-
se anomalii mamare sau ale
mamelonului;
- angorjarea dureroasă a
sânilor se tratează cu
comprese reci, analgezice;
- pregătirea psihică a mamei
privind modul corect de
alăptare şi necesitatea
alăptării copilului.
Constipaţia Supravegherea Scaunul lehuzei se
la nivelul cicatricii ombilicale
cu un lat de deget. Uterul
este dur şi nedureros.
Stare generală bună:
T=370C,
P=80 b/min,
TA-120/60mmHg,
Respiraţie amplă şi
profundă pe nas -18 r/min.
Secreţia lactată este
instalată. Lehuza alăptează
copilul după tehnica
învăţată, respectând
regulile de igienă.
Administrez la indicaţia După 3 zile de la naştere se
68
 apariţiei scaunului. corectează printr-un regim medicului laxativ DULCOLAX constată absenţa scaunului.
Restabilirea tranzitului alimentar echilibrat Se educă lehuza în privinţa
intestinal normal. (zarzavaturi, lichide), clisme regimului alimentar
evacuatorii, laxative uşoare. adecvat.
Se urmăreşte apariţia primei După administrarea de
micţiuni după naştere. laxative la 4 zile de la
naştere apare primul scaun
fiziologic.
Mictiunea normală.
D=1400 ml.
Scăderea greutăţii Lehuza să ajungă la Lehuza se cântăreşte zilnic, Lehuza a scăzut în greutate
corporale greutatea corporală urmărindu-se evoluţia curbei cu 7kg.
apropiată de cea de ponderale.
dinainte de sarcină.
Urmărirea secreţiei Prezenta secreţiei Menţinerea igienică a sânilor Lehuza respectă regulile de
lactate şi îngrijirea lactate şi urmărirea se face prin: igienă a sânilor. În primele
sânilor. Alăptarea modului de apariţie. - spălarea pe mâini a lehuzei 2 zile este prezentă secreţia
nou născutului Realizarea alăptării şi dezinfectarea cu soluţii de colostru, urmată de
copilului după tehnica antiseptice; instalarea secreţiei lactate.
corectă de alăptare a - tăierea unghiilor scurt şi În a 3-a zi cu angorjare
nou născutului. pilirea asperităţilor; dureroasă a sânilor,

69
 - spălarea sânului înainte şi
după fiecare supt cu apă
sterilă sau ceai de muşeţel;
- după fiecare supt,
mamelonul va fi uns cu
lanolină sau cu un unguent
cu foliculină (preparat
special).
Mobilizarea lehuzei Realizarea mobilizării Se instruieşte lehuza cu
precoce şi gradate a privire la necesitatea
lehuzei. mobilizării şi a modului de
realizare a acesteia.
Mobilizarea se efectuează
gradat: în prima zi lehuza
coboară din pat obligatoriu,
va servi masa în sala
specială, va alăpta copilul în
sala de alăptare, va participa
la examenele medicale în
sala de consultaţie.
Începând cu a 2-a zi va
subfebrilitate: 37,90C, P=79
b/min, R=18r/min. Durerea
este diminuată cu
comprese reci, alăptarea nu
este întreruptă. După 48
ore secreţia lactată este
instalată.
Lehuza înţelege
necesitatea imobilizării de
după naştere şi respectă
indicaţiile date. În primele
zile, lehuza poartă bandaj
abdominal. Lehuza
efectuează gimnastica
medicală indicată, face
plimbări scurte.
TA=120/60mmHg
T=36,60C
R=18r/min
P=79b/min
70
 efectua mişcări de respiraţie, D=1200ml
mişcări de gismnastică
medicală uşoare şi mici
plimbări, în primele zile după
naştere va purta bandajul
abdominal.
Regimul alimentar al Să se asigure un În primele 24 de ore de la Apetit normal şi prezent.
lehuzei regim alimentar naştere se asigură un regim Lehuza respectă cu
adecvat hidrozaharat şi lactate. stricteţe regimul indicat.
Începând din a 2-a zi, lehuza
poate consuma un regim
complet, bogat în lichide
(supă de zarzavat şi carne
slabă fiartă de vită). În
următoarele zile va trece
treptat la un regim normal,
variat.

71
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

3. ANALIZE DE LABORATOR

Analiza Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale

Hemograma 2 ml sânge prin puncţie 4.200.000/mm3 4-5 mil/mm3
Hematii venoasă pe substanţa 5.600/mm3 4000-8000/mm3
Leucocite anticoagulantă (heparină, 12,7gr%-38% 13±2g%
Hemoglobina EDTA), dimineaţa, pe 36 - 42%
Hematocrit nemâncate
1,6 ml sânge + 0,4 ml
soluţie citrat de sodiu 3,8 8-10 mm/h 12-
VSH 10 mm/h
prin puncţie venoasă fără 20mm/2h
stază
4,5 ml sânge venos +
Fibrinogen 0,5 ml soluţie citrat de sodiu 400 mg% 200-400 mg%
3,8

4. MEDICAŢIA PE PERIOADA DE SPITALIZARE

Mod de Doza Cale de

Medicament Acţiune
prezentare Unică Totală administrare
ALGOCALMIN Fiole 1f 1f antialgic, i.v.
antipiretic
DULCOLAX Tablete 1 tb. 1 tb. laxativ per-os
Flacoane combate
GLUCOZA 5% 1 fl 2fl i.v.
500 ml deshidratarea
MIALGIN Fiole 1f 1f antialgic i.v.

72
 EVALUARE FINALĂ

Data: 5.02.2016
Bilanţ de autonomie:
Pacienta se prezintă cu următoarele manifestări de dependenţă: efectuarea
operaţiei cezariene, îngrijiri acordate în lehuzia fiziologică.
Diagnostic:
Naştere prin operaţie cezariană, lehuzie fiziologică.
Problemele pacientei la externare:
Creşterea şi îngrijirea copilului nou născut.
Obiective:
- educaţia pentru sănătate, control medical la o lună la medicul specialist pentru
efectuarea examenului local şi general, respectarea regimului alimentar după
externare, evitarea alcoolului, tutunului, cofeinei, condimentelor, alimentelor greu
digerabile.
- evitarea efortului fizic, a frigului şi umezelii.
- se recomandă reluarea treptată a obligaţiilor casnice.
După externare să efectueze plimbări în aer liber, 2 ore zilnic.
Intervenţii:
- supravegherea lehuzei zilnic;
- îngrijirea igienică zilnică a lehuzei;
- efectuarea investigaţiilor paraclinice;
- examinarea lehuzei;
- educaţia lehuzei în ceea ce priveşte modul de viaţă, îngrijirea copilului;
- examinarea ulterioară pentru depistarea şi tratarea cât mai precoce a
complicaţiilor.

73
 PLAN DE ÎNGRIJIRE NR. 3

I. CULEGEREA DATELOR:
1. Surse de informaţie:
- lehuza;
- foaia de observaţie;
- echipa de îngrijire;
- familia.
2. Date variabile:
Nume: T
Prenume: G
Vârsta: 18 ani
Stare civilă: necăsătorită
Religie: ortodoxă
Naţionalitate: română
Ocupaţie: eleva
Alergii: nu prezintă
Proteze: nu prezintă
Aspectul cavităţii bucale:
- buze normal colorate
- limba : roz, fără depozit, mucoasa bucală umedă
- dantura incompletă cu două carii dentare
- gingii roz aderente dinţilor
Aspect facies - uşoară paliditate
Activitate vizuală - în limite fiziologice
Acuitate auditivă - în limitele vârstei
Acuitate tactilă - sensibilitate păstrată
Acuitate dureroasă - dureri fiziologice
Semne particulare - nu prezintă
Mobilitate articulară – păstrată

74
3. Date antropometrice :
- înălţime: 1,72
- greutate: 78 kg
Grup sanghin: AB IV, Rh Pozitiv
Trunchi :
- tegumente normal colorate;
- pilozitate normal reprezentată;
- tesut adipos normal.
- sâni: măriţi ca volum, destinşi, delimitarea areolei mamare secundare,
mamelon bine dezvoltat, prezenţa reţelei venoase, prezenţa secreţiei de
colostru.
Aparatul respirator :
Torace normal conformat, murmur vezicular prezent, nu se percep raluri, respiraţii
ample şi lente -18resp./min.
Aparat cardio-vascular :
- cord în limite normale;
- aria matităţii cardiace normală;
- zgomote ritmice, bine bătute, fără sufluri;
- puls-67/min.
4. Date relative stabile :
Domiciliul: judeţul Buzău.
Condiţii de locuit: apartament 2 camere, apă caldă, rece, curent electric, încălzire.
Reţeaua de susţinere: familia.
Data internării - 18.02.2016
Data externării - 22.02.2016
5. Anamneza asistentei medicale :
ANC - neagă intervenţia bolilor infecto-contagioase şi dermato-venerice.
APF - ciclu normal, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 3-4 zile.
APP - a prezentat boli eruptive specifice copilăriei
APO - 1
APG - neagă
APCH - nu prezintă
6. Motivele internării: naştere.

75
7. Istoricul bolii :
Pacienta a fost luată în evidenţă de Maternitatea Judeţului Buzău, din luna a III-a i
s-a efectuat analizele de sânge şi urină uzuale, nu a prezentat tulburări de evoluţie
a sarcinii şi nici afecţiuni patologice în cursul acesteia.
Gravida a intrat în travaliu la ora 22:30, la domiciliu.
BCF 140/min
La ora 9:00 pacienta prezintă contracţii uterine dureroase la 1 minut cu caracter
expulziv. Naşterea a decurs normal, epiziotomie, epiziorafie pe cale genitală,
prezentaţie craniană, cu făt viu, sex masculin, în greutate de 3.000gr., ţipa şi
respira la naştere, scor APGAR 10.
Expulzia a durat 20 de minute.
Expulzia placentei a durat 15 de minute, placenta a decolat spontan. S-a efectuat
controlul manual al cavităţii uterine cu evacuarea de resturi intracavitare.
Gravida trece prin perioada de lehuzie imediată şi în perioada de consolidare a
hemostazei.
Este epuizată, starea generală bună şi este supravegheată permanent.
8. Examen clinic general pe aparate :
Aprecierea stării generale: formă relativ bună.
Tegumente şi mucoase: normal colorate în pigmentarea liniei albe subombilicale şi
vergeturi de culoare albă, sidefii pe flancuri;
- pilozitate normal prezentată;
- ţesut adipos normal prezentat
- sâni: măriţi ca volum, destinşi, mamelon, bine dezvoltat, prezenţa secreţie de
colostru.
Aparatul respirator :
- torace normal conformat;
- murmur vesicular prezent;
- nu se percep raluri;
- respiraţii ample şi lente;
- R = 16 resp./min.
Aparatul cardio-vascular :
- cord în limite normale;
- piele normal colorată;
- aria matităţii cardiace normală;

76
- zgomote ritmice, bine bătute, fără sufluri;
- TA = 115/65 mmHg
- Puls = 60 pulsaţii/min.
Aparatul digestiv :
- ficat şi splină în limite normale;
- abdomenul este uşor destins;
- tranzit intestinal prezent;
- apetit normal.
Aparat uro-genital :
- loje renale libere, nedureroase;
- micţiuni prezente;
- diureză normală;
- secreţia de lohii sangvinolente nemodificate în cantitate normală;
- la nivelul aparatului genital nu prezintă soluţii de continuitate.
Sistemul nervos central :
- echilibrată;
- orientată tempo-spaţial.
9. Examen local :
La palpare: abdomen destins de uterul gravid.
La inspecţie:
- vaginul mult deschis cu mici fisuri ce se cicatrizează;
- canalul vaginal este hiperemiat, iar pliurile vaginale sunt mai puţin reflectate ca
înainte de naştere;
- perineul este destins;
- involuţia uterină este normală;
- sânii uşor angorjaţi, tari;
- secreţie lactată prezentă.
10. Examenul cu valvele :
- nu prezintă pierdere de sânge;
- scurgeri sanghinolente fiziologice (lohii).
11. Diagnostic medical :
- lehuzie fiziologică.

77
II. ELEMENTE DE IGIENĂ
1. Alimentaţia:
- alimente preferate: supe, cartofi fierţi;
- lichide preferate: lapte, suc;
- cantitatea de lichide ingerate este de 1000-1500ml.
2. Eliminări :
Scaun: aspect normal, 1/zi.
Urina: - cantitatea 1200 - 1500 ml/zi;
- culoare galben pai;
- nu prezintă tulburări de micţiune.
Transpiraţii: cantitate moderată cu miros nemodificat.
Expectoraţii: nu prezintă.
3. Igienă personală :
- pacienta îşi face singură toaleta;
- baie parţială zilnică;
- baie generală de două ori pe săptămână;
- lenjerie de corp bine întreţinută şi schimbată de câte ori este nevoie.
4. Activitate şi repaus :
- desfăşoară activităţi gospodăreşti;
- vizionează emisiuni TV, citeşte ziare, cărţi legate de îngrijirea nou-născutului ;
- este comunicativă.
5. Obişnuinţe de viaţă :
- nu consumă cafea şi alcool/nu fumează.
6. Comportamentul :
- pacienta este orientată spaţio-temporal;
- colaborează cu medicul şi echipa de îngrijire;
- posedă capacitate de adaptare;
- înţelege recomandările medicului şi le respectă;
- nu creează probleme personalului de îngrijire.
7. Diagnostic medical :
- lehuzie fiziologica

78
III. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
1. Problemele actuale:
- supravegherea lehuzei la sala de naşteri;
- imposibilitatea de a se deplasa;
- lohiile şi îngrijirea igienică a aparatului genital;
- involuţie uterină;
- supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative;
- constipaţia;
- retenţie de urină;
- scăderea greutăţii corporale;
- urmărirea secreţiei lactate şi îngrijirea sânilor;
- alăptarea copilului;
- mobilizarea lehuzei;
- regim alimentar;
- igiena tegumentelor.
2. Probleme potenţiale :
- involuţia uterină şi retenţia de lohii;
- hemoragii genitale;
- tromboză şi embolia în lehuzie;
- infecţii puerperale;
- tulburări de lactaţie;
- mastita puerperală.
IV. DIAGNOSTIC NURSING
1. Nevoia de a respira
Alterarea respiraţiei şi a circulaţiei cauzată de efortul fizic de la naştere, de
oboseală manifestată prin respiraţie superficială, tahipnee.
2. Nevoia de a se mişca şi a-şi menţine o bună postură
Manifestări de dependenţă, epuizare fizică, pierderea de sânge, lipsa de
cunoştinţe. Surse de dificultate - naşterea.
3. Nevoia de a se mobiliza
Manifestări de dependenţă - prevenirea complicaţiilor, stimularea peristaltismului
intestinal, a tonicităţii vezicii urinare, starea psihică a lehuzei.
Surse de dificultate - naştere, efort prelungit, constipaţie, retenţie de urină.
4. Nevoia de a-şi menţine tegumentele curate

79
Manifestări de dependenţă - curăţirea tegumentelor, efectuarea toaletei vulvo-
perineale, igiena sânilor.
Surse de dificultate-secreţia de lohii, secreţia lactată, transpiraţie şi efort depus la
naştere.
5. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
Manifestări de dependenţă - creşterea temperaturii deasupra limitelor normale.
6. Nevoia de a învăţa
Manifestări de dependenţă - cunoştinţe medicale insuficiente.
Surse de dificultate – igienă riguroasă locală şi generală, alăptarea.

80
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Intervenţii
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
Autonome Delegate
Supravegherea lehuzei la sala Lehuza este Lehuza este Recoltez la 18.02.2016
de naşteri, după expulzarea menţinută sub poziţionată în decubit indicaţia P=68 b/min,
fătului, a placentei şi efectuarea observaţie în sala de dorsal şi este sfătuită medicului sânge T= 36,80C.
epiziorafiei în perioada de naştere încă 2 ore să-şi păstreze starea pentru TA=115/65 mmHg,
consolidare a hemostazei după delivrenţa de veghe şi să-şi determinarea: R=17 r/min,
pentru supraveghere maseze regiunea - hemoglobinei D=2000 ml - poliurie.
şi control uterin hipogastrică - hematocritului După efectuarea perineografiei lehuza a
(pentru prevenirea - se palpează - examen de urină fost ajutată să coboare de pe masa
unei hemoragii regiunea - VSH ginecologică şi a fost poziţionată în pat
interne). hipogastrică, pentru - monitorizez în decubit dorsal.
Evaluarea la 2 ore a evidenţia tonusul funcţiile vitale ale - lehuza este cooperantă
după delivrenţa. uterin (globul de lehuzei (TA, T) - pansamentul vulvar a fost schimbat de
siguranţă) câte ori a fost nevoie
- se inspectează - în această perioadă pierderea de
permanent sânge a fost de 200-300gr, ritm normal,
pansamentul vulvar, fară accidente hemoragice.
ritmul şi cantitatea - prin palpare tonusul uterin se menţine

81
 pierderii de sânge. globulos şi tonic.
- se supraveghează 19.02.2016
starea generală a Starea generală a lehuzei este bună.
lehuzei, culoarea P=68 b/min,
tegumentelor, T= 36,6°C.
comportamentul TA=110/60 mmHg,
- se măsoară funcţiile Respiraţii ample-17 r/min D=1700 ml
vitale imediat după
delivrenţă
Imposibilitatea de a se deplasa Efectuarea Lehuza este Lehuza este aşezată comod în pat şi
transportului lehuzei transportată la este mulţumită de îngrijirile acordate
în condiţii silenţioase salonul de lehuzie
fară accidente fiziologică:
- lehuza este
instalată în pat
comodă, într-un
salon luminos,
aerisit, curat,
călduros, cu lenjerie
de pat curată şi
călcată.

82
Lohiile şi îngrijirea igienică a
aparatului genital
Supravegherea şi - se urmăreşte zilnic În primele 3 zile lohiile sunt
urmărirea evoluţiei caracterul lohiilor, sangvinolente, fără cheaguri în cantitate
lohiilor. cantitatea, culoarea de 100-200 gr, cu miros fad.
Să nu prezinte şi mirosul. 20.02.2016
modificări în - se efectuează P=84 b/min,
perioada de lehuzie. educaţia pentru T= 370C.
Îngrijirea igienică a sănătate a lehuzei; TA=110/65 mmHg,
aparatului genital. - pansamentul vulvar R=17 r/min
se schimbă ori de Din a 4-a zi, lohiile sunt
câte ori este nevoie serosangvinolente, normale, fară
odată cu efectuarea modificări. Plaga operatorie are o
Toaletei evoluţie spre cicatrizare, este curată,
vulvoperineale după fară secreţii purulente sau
fiecare micţiune şi sangvinolente.
defecare, pe masa
ginecologică cu apă
şi săpun, cu soluţii
antiseptice (apă
oxigenată 3%, soluţie
rivanol 1‰, apă
iodată, alcool, soluţie
83
 de permanganat de
potasiu 1/4000);
- regiunea
vulvoperineală se
usucă cu şi se aplică
un pansament steril
protector şi un
tampon de vată
sterilă susţinut de un
bandaj în „T”
Involuţia uterină Supravegherea Concomitent cu Uterul involuează zilnic de la
involuţiei uterine. toaleta Nivelul cicatricii ombilicale cu un lat de
Involuţia uterină să vulvoperineală şi a deget. Uterul este dur şi nedureros.
fie normală. plăgii perineale, se
face zilnic masajul
blând al uterului
pentru golirea lui de
cheaguri şi lohii.
Totodată prin palpare
se urmăreşte
involuţia uterină.

84
Supravegherea funcţiilor vitale
şi vegetative la salonul de
lehuzie.
Constipaţia
Scăderea greutăţii corporale
Parametrii circulatori Urmărirea şi Administrez la Stare generală bună:
să fie în limite măsurarea indicaţia T=37,60C,
fiziologice temperaturii, pulsului, medicului laxativ P=76 b/min,
Se măsoară şi se TA, a faciesului, a DULCOLAX TA =110/60 mmHg,
înregistrează de 2 ori stării generale. Se R=18 r/min.
pe zi funcţiile vitale: urmăreşte apariţia După 3 zile de la naştere se constată
diureza şi scaunul. primei micţiuni după absenţa scaunului.
Supravegherea naştere. În primele 3 Se educă lehuza în privinţa regimului
apariţiei scaunului. zile absenţa scaunul alimentar adecvat.
Restabilirea lehuzei se După administrarea de laxative la 4 zile
tranzitului intestinal corectează printr-un de la naştere apare primul scaun
normal. regim alimentar fiziologic.
echilibrat Mictiunea normală
(zarzavaturi, lichide). D=1400 ml.
Se administrează
laxative uşoare. Se
urmăreşte apariţia
primei micţiuni după
naştere.
Lehuza să ajungă la Lehuza se cântăreşte Lehuza a scăzut în greutate cu 6
greutatea corporală zilnic, urmărindu-se kilograme.
85

Urmărirea secreţiei lactate şi
îngrijirea sânilor
apropiată de cea de evoluţia curbei
dinainte de sarcină. ponderale.
Prezenta secreţiei Menţinerea igienică a Lehuza respectă regulile de igienă a
lactate şi urmărirea sânilor se face prin: sânilor. În primele 2 zile este prezentă
modului de apariţie. - spălarea pe mâini a secreţia de colostru lichid gălbui cu
lehuzei şi conţinut crescut de minerale, proteine şi
dezinfectarea cu scăzut în lipide şi glucide, colostrul
soluţii antiseptice; conţine şi anticorpi având rol important
- tăierea unghiilor în imunizarea pasivă a nou-născutului -
scurt şi pilirea urmată de instalarea secreţiei lactate.
asperităţilor; În a 4-a zi cu angorjare dureroasă a
- spălarea sânului sânilor, subfebrilitate 37,5-37,90C.
înainte şi după Durerea este diminuată cu comprese
fiecare supt cu apă reci, alăptarea nu este întreruptă. Dupa
sterilă sau ceai de 48 de ore secreţia lactată este instalată.
muşeţel; TA=110/65mmHg
- după fiecare supt, R=18 r/min
mamelonul va fi uns P=80 b/min
cu lanolină sau cu un D=1350ml
unguent cu foliculină
(preparat special).
86
 - se efectuează zilnic
examenul sânilor,
urmărindu-se
anomalii mamare sau
ale mamelonului;
- angorjarea
dureroasă a sânilor
se tratează cu
comprese reci,
analgezice
(algocalmin)
Alăptarea nou născutului Realizarea alăptării Pregătirea psihică a Lehuza alăptează copilul după tehnica
copilului după mamei privind modul învăţată, respectând regulile de igienă.
tehnica corectă de corect de alăptare şi Realizarea alăptării copilului:
alăptare a nou necesitatea alăptării - se asigură mamei scaunul cu spătar
născutului. copilului. pentru alăptare.
Mobilizarea lehuzei Realizarea mobilizării Se instruieşte lehuza Lehuza prezintă încredere în sine şi este
precoce şi gradate a cu privire la optimistă, respectând sfaturile date.
lehuzei necesitatea În primele zile poartă bandaj abdominal.
mobilizării şi a Lehuza efectuează gimnastică medicală
modului de realizare indicată, face plimbări scurte.

87
 a acesteia.
Mobilizarea se
efectuează gradat: în
prima zi lehuza
coboară din pat
obligatoriu, va servi
masa în săli speciale,
va alăpta copilul în
săli de alăptare, va
participa la
examenele medicale
în sălile de
consultaţie.
Intervenţii constante Asigurarea unor Determinarea Lehuza este cooperantă. S-au obţinut
condiţii optime de funcţiilor vitale şi valori crescute la:
spitalizare vegetative. Fibrinogen - 420 mg%,
- asigurarea igienei VSH-10 mm/h.
pacientului şi S-au obţinut valori scăzute la:
salonului; Hemoglobina - 12,9%,
- participarea la numărul de hematii- 4.200.000/mm3
vizită;

88
- participarea la
tratament;
- participarea la
efectuarea probelor
biologice;
- educaţia pentru
sănătate.

89
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

1. ANALIZE DE LABORATOR
Analiza Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale
Examene 2 ml sânge prin puncţie 4.200.000/mm3 4-5 mil/mm3
hematologice ale venoasă pe substanţa 5.600/mm3 4000-8000/mm3
sângelui: anticoagulantă 12,7gr% 13±2g%
- Hemograma (heparină, EDTA), 38% 36-42%
- Hematii dimineaţa, pe nemâncate
- Leucocite
- Hemoglobina
- Hematocrit
1,6 ml sânge + 0,4 ml
soluţie citrat de sodiu 8-12 mm/h
VSH 14 mm/h
3,8 prin puncţie 12-20 mm/2h
venoasă fără stază
Examene 4,5 ml sânge venos 420 mg% 200-400 mg%
biochimice ale + 0,5 ml soluţie citrat
sângelui: de sodiu 3,8
- Fibrinogen

2. MEDICAŢIA PE PERIOADA DE SPITALIZARE

Mod de Doza Cale de

Medicament Acţiune
prezentare Unică Totală administrare
ALGOCALMIN comprimate 1 cp 1 cp antialgic, per-os
antipiretic
DULCOLAX Tablete 1 tb. 1 tb. laxativ per-os

90
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta a fost externată pe data de 22.02. , cu stare generală bună.

Funcţii vitale şi vegetative în limite normale.
- TA -110/60 mmHg
- Puls - 76 bătăi/minut
- Respiraţie = 18 r/min
- Diureză=1400ml
- Tranzit intestinal prezent.
I s-a făcut educaţia sanitară în ceea ce priveşte regimul la domiciliu:
- să-şi menţină o bună igienă locală, să folosească tampoane vulvare sterile;
- să evite raporturile sexuale 6-8 săptămâni;
- să nu ia medicamente fără recomandare medicală deoarece unele se elimină
prin secreţia lactată.
Familia a fost sfătuită să ajute mama în îngrijirea nou născutului, precum şi în plan
emoţional pentru a se adapta noului rol.

91
 Sondajul vezical la femei

Definitie : Introducerea unui instrument tubular – sonda \ cateter vezical prin

uretra in vezica urinara realizand astfel comunicarea instrumentala intre interiorul
vezicii si mediul extern
Scop :
1) Explorator :
- depistarea modificarilor patologice ale uretrei si vezicii urinare
- recoltarea de probe sterile pentru examenul de laborator
- determinarea reziduului vezical la pacientii disectazici
- examinare cistografica ( Cistografia – radiografie a vezicii dupa injectarea
unei substante de contrast prin uretra sau pe cale intravenoasa, precum si
a unui gaz printr-o sondauretrala )
2) Terapeutic
▪ evacuarea continutului vezical cand nu are loc spontan cu utilizare in :
- mictiuni partiale, retentie acuta de urina
- monitorizarea debitului urinar pentru bilant hidric, pregatire preoperatorie
- controlul incontinentei urinare la pacientii in coma sau cu leziuni medulare
- hematurie macroscopica, spalatura vezicala
- monitorizarea diurezei pe 24h in hidratarea parenterala
- evacuarea prin prea plin sau incapacitatea de a evacua ( Glob vezical –
senzatia\ nevoia acuta a pacientului de a urina constituind o masa sau o
umflatura dura, dureroasa la palpare situata intre simfiza pubiana si ombilic)

Pregatirea sondajului :
a) Materiale necesare :
- Sonda uretro-vezicala sterila
- Pensa hemostatica sterila
- Tavita renala
- Comprese sterile
- Manusi sterile
- Masca
- Seringa de unica folosinta ( 5-10-15 cm ) pentru umplerea balonasului cu
apa distilata

92
 - Camp steril decupat pentru regiunea organelor genitale
- Eprubete sterile pentru recoltarea urinii in vederea examenului bacteriologic
- Gel lubrefiant non-bacteriostatic ce asigura o lubrefiere perfect sterila a
sondei cu uz ginecologic, urologic chirurgical
- Antiseptic germicidal non-iritativ, non-toxic, nu pateaza
- Punga colectoare de urina- gradata de capacitati diferite, de obicei 1500-
200 ml alcatuita din punga propriu-zisa , tubulatura ce se termina prin
capul port-sonda de consistenta dura cu forma conica protejat de o carcasa
si orificiul pentru drenajul de urina
- Pentru toaleta obligatorie a organelor genitale inainte de sondaj, in afara de
apa si sapun avem nevoide de musama, aleza,traversa, manusi de cauciuc
, bazinet

Sonda Foley Punga urinara

93
b) Organizarea mediului
- Sondajul se executa la patul pacientului cu protejare intimitatii acestuia si in
conditii de perfecta asepsie
- Asiguram luminozitatea corespunzatoare in zona de lucru
- Mentinem ambalajele sterile , intacte si uscate pana la folosire
- Separam aria de depozitare a materialelor de protectie, toaleta si sondaj
propriu-zis
- Pregatim sac colector pentru materialele folosite care trebuiesc duse la
incinerator.
c) Pregatirea psihica a pacientului
- Explicam pacientului tehnica sondajului si necesitatea efectuarii acestuia
- Fara consintamantul pacientului sau al familiei acestuia se contraindica
sondajul vezical
d) Pregatirea fizica a pacientului
- pozitia pacientei este decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele
indepartate, fara perna sub cap, asezand la nevoie pentru a proemina cat
mai mult regiunea interesata, o patura impaturita sau perna sub bazin.
- Pacienta este acoperita lasand libera regiunea interesata si efectuam
toaleta organelor genitale externe, dupa care indepartam bazinetul si
asezam tavita renala intre coapsele pacientei .

Executia sondajului :
- Sondajul uretro-vezical este realizat de medic dar in situatii de urgenta
gestul efectuat si de asistenta medicala care cunoaste importanta, tehnica
de lucru, indicatiile si contraindicatiile acestuia.
- Sondajul vezica este un act medical delicat, exigent ce necesita o executie
perfect sterila cu materiale sterile pentru introducerea sondei
- Plasam campul decupat central incat sa fie vizibila si abordabila
deschiderea uretrei
- Imbracam manusi sterile si efectuam cu policele, indexul si la nevoie
mediusul indepartarea labiilor mari si mici executand o usoara miscare de
tractiune catre simfiza pubiana evidentiind astfel meatul uretral situat sub
clitoris si desupra orificiului vaginal
- Cu mana dreapta mentinem sonda urinara, lubrefiata in prealabil, intre

94
 degetele median si inelar, iar tampoanele imbibate in solutie antiseptica cu
policele si indexul
- Stergem cu tamponul, orificiul uretral , un tampon il pasam la intrarea in
vagin – obligatoriu de sus in jos ; inspre anus si nu invers pentru a nu
aduce microbi spre uretra
- Dupa o singura utilizare tamponul este pus in recipientul pentru deseuri;
operatia de stergere a orificiului uretral se repeta de 2-3 ori cu miscari fine
pentru a nu traumatiza mucoasele
- Dupa epuizarea tampoanelor, orientam snda catre meat si introduce varful
inaintand circa 4-5 cm.
- Daca nu intalnim rezistenta inaintam cu sonda, iar prezenta e in vezica este
evidentiata de aparitia picaturilor de urina
- Adaptam punga de colectare a urinii si introducem cu seringa apa distilata
5 ml. Pentru umplerea balonasului, lent, fara presiune, astfel riscam
spargerea si ruperea acestuia
- Retragem sonda cu atentie usor inapoi, pana cand simtim o rezistenta
elastica si indepartam tamponul din vagin
- Evacuarea urinii post-sondaj se va efectua lent si controlam daca exista
scurgere de urina pe langa sonda
- Monitorizam cantiatea, calitatea si evacuarea completa deoarece reziduul
intretine infectia si favorizeaza rezistenta la antibiotice
- Sonda astfel fixata poate fii mentinuta 4-5 zile in functie de necesitati
- Indepartarea sondei se face efectuand manoperele in ordinea inversa
introducerii

95
 CONCLUZII

Lehuzia este perioada de 6-8 săptămâni consecutivă naşterii în care

organismul matern revine la parametrii anteriori stării de gestaţie, este iniţiată
lactaţia şi are loc reluarea funcţiei reproducătoare.
De foarte mare importanţă este urmărirea obligatorie, în lehuzia imediată şi
propiu-zisă, a următorilor parametri: TA, AV, temperatura, diureza, involuţia
uterină, aspectul lohiilor, cicatrizarea plăgilor perineale sau obstetricale, reluarea
tranzitului.
Îngrijirea leziunilor pe care le suferă mama la naştere, presupune o
pregătire foarte bună a moaşei, de aceste îngrijiri depinzând evoluţia ulterioară a
lehuzei.
Alăptarea reprezintă un proces natural al lehuziei ce poate fi alterat, în
ciuda eforturilor conjugate ale moaşei, obstetricianului şi neonatologului.
Rolul moaşei poate fi hotărâtor în determinarea atitudinii mamei de a alăpta
nou născutul, printr-o educaţie reală şi permanentă preconcepţional, în timpul
sarcinii şi mai ales în lehuzie.
Pentru a convinge lehuza să-şi hrănească copilul la sân, moaşa a avut un
succes major prin a aduce copilul mamei pentru a-l alăpta în prima jumătate de
oră de la naştere (confirmând teoria publicată în „The Baby Friendly Initiative”).
Afecţiunile sânului în lehuzie sunt reprezentate de tulburări de secreţie şi
excreţie, de inflamaţii şi infecţii ale glandei mamare, depistarea acestora din timp
fiind o altă preocupare a moaşei în procesul de îngrijire.
Depistarea oricărei infecţii puerperale - definită prin apariţia în perioada
lehuziei propiu-zise a stării febrile depăşind 380C şi persistând 48 de ore -
constituie una din preocupările cele mai importante ale moaşei.
Printr-o îngrijire competentă, moaşa poate să prevină complicaţiile majore
neobstetricale ce pot duce la deces în post-partum (embolia pulmonară şi
tromboza venoasă profundă).
O importanţă deosebită o are şi comunicarea moaşei cu lehuza privind
contracepţia în alăptare precum şi reluarea vieţii sexuale.

96
 BIBLIOGRAFIE

„Obstetrică”, Ancăr V., Ionescu C., Ed. Naţional, Bucureşti, 2000

„Obstetrică ginecologie”, Ancăr V., Ionescu C., Ed. Naţional, Bucureşti,
2008
„Obstetrică ginecologie”, Aburel E., Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1971
„Obstetrică şi ginecologie”, Beck W.W., Ediţia a 4-a, Editura Medicală
Amaltea, 1998
„Obstetrique”, Bernard Seguy, Ed. Maloine, Paris, 1989
„Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos”, Chiru F, Ed. Cifon,
Bucureşti, 2001
„Anatomia şi fiziologia omului”, Enescu Drăghici, Iaşi, 2002
„Ginecologie”, „Vasile Goldiş”, Gheorghe Otto Furău, University
Press, Arad, 2005
„Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”, Moga M., Ed. C2
Design, Braşov, 2000
„Tratat de obstetrică”, Munteanu I., Ed. Academiei Române, Bucureşti,
2000
„Curs de obstetrică şi ginecologie”, Mihai Pricop, Ed. Institutului
European, 2001
„Ginecologie şi obstetrică”, Negrut I, Rusu O., Vol. 2, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
„Obstetrică-Ginecologie”, Nicolae Crişan, Dimitrie Nanu, Ed. Ştiinţifică şi
Tehnică, Bucureşti, 1997
„Ghid de urgenţe medico-chirurgicale”, Olariu T., Ed. Ioan Slavici, 1999
„Obstetrică şi ginecologie”, Stamatian F., Vol. 1, Ed. Echinox, Cluj-
Napoca, 2003
„Obstetrica fiziologică”, Vârtej P., Ed. All, 1996
„Atlas al corpului uman”, Vigué Martin, Ed. Prut Internaţional, 2006
„Atlas de anatomie umană”, Frank H. Netter M.D., Ed. Callisto, Ediţia a 4-
a, anul 2008

97