Arsurile

ŞCOALA POSTLICEALǍ SANITARǍ DE STAT BUZǍU
LUCRARE DE DIPLOMǍ
ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTULUI

MEDICAL ACORDATE PACIENŢILOR CU
ARSURI
Îndrumător
Tamara Baciu
Absolvent
Balaban Gabriel
“Fǎ cunoştinţǎ cu omul, cunoaşte-i trecutul, eşecurile şi reuşitele lui în viaţǎ,
vorbeşte şi împarte cu el o zi. Atunci vei fi în mǎsurǎ sǎ apreciezi cunoştinţele
reale ale accidentului pe care l-a suferit.”
O.SABOUROUD
MOTIVAŢIA
Boala nu este o fatalitate – a fi bolnav nu înseamnǎ a fi prada unui destin.

Încrederea în puterea medicinei sprijinitǎ astǎzi în cercetǎrile ei de dezvoltarea
tehnicii moderne, trebuie dublatǎ de înţelegerea corectǎ a fenomenului de boalǎ
şi de o comportare activǎ şi conştientǎ faţǎ de prevenirea îmbolnǎvirilor
survenite.
În medicinǎ; “omul” trebuie sǎ fie întotdeauna prezent şi prevenirea oricǎrei
posibilitǎţi de îmbolnǎvire trebuie sǎ constituie pentru toţi o preocupare de
fiecare clipǎ. A fi indiferenţi faţǎ de micile suferinţe fizice sau tulburǎri
funcţionale înseamnǎ nu numai un refuz de a înţelege ce se întâmplǎ cu corpul
nostru ci şi o autocondamnare fatalistǎ pe care o putem plǎti uneori cu suferinţe
grele.
Un aspect foarte important al bolnavilor cu arsuri îl reprezintǎ suferinţa fizicǎ,
psihicǎ şi moralǎ. Arsura este leziunea ce poate avea cea mai micǎ proporţie sub
raportul întinderii sau poate reprezenta cel mai grav traumatism pe care îl poate
avea omul. Din aceastǎ cauzǎ, mai mult decât orice altǎ boalǎ chirurgicalǎ, arsul
trebuie sǎ facǎ faţǎ timp îndelungat unei boli lungi şi uneori fǎrǎ sǎ se remarce
îmbunǎtǎţiri substanţiale în evoluţia sa.
2
Rezolvarea convenabilǎ a suferinţelor psihice ale acestor bolnavi, necesitǎ
o dozǎ foarte ridicatǎ de efort psihic dar şi fizic din partea personalului unitǎţii
specializate, efort ce se depune atât faţǎ de bolnav, care reclamǎ o permanentǎ
îngrijire şi susţinere, cât şi faţǎ de aparţinǎtorii sǎi.
În medicinǎ vârsta nu echivaleazǎ cu însumarea anilor. În aceastǎ frumoasǎ
meserie rǎmâi tânǎr atâta vreme cât pǎstrezi suficientǎ curiozitate pentru
cunoaştere, suficientǎ modestie pentru a continua sǎ înveţi, suficientǎ mǎsurǎ
pentru a nu deveni solemn, suficient orgoliu sǎ nu te declari niciodatǎ satisfǎcut,
suficient spirit critic pentru a nu considera afirmaţiile tale ca intangibile, pe scurt,
atâta vreme cât ştim sǎ rǎmânem totdeauna studenţi.
“Dumnezeu a creat omul dupǎ chipul şi înfǎţişarea sa, iar când l-a trimis pe
pǎmânt l-a trimis cu un anume scop. Scopul asistentului medical pe pǎmânt
este de a ajuta oamenii.”
3
CUPRINS:
I. Noţiuni introductive
I. 1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie
I. 2. Arsura. Definiţie. Etiologie. Clasificare.
I. 3. Evaluarea semnelor, simptomelor, problemelor

pacienţilor cu arsuri
I. 4. Participarea asistentei medicale la acte de investigaţii
I. 5. Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome

şi delegate
I. 6. Tratament
I.6.a. Tratament local şi general
I.6.b. Îngrijirea plǎgilor arse
I.6.c. Alimentaţia arsului
I. 7. Evoluţie. Complicaţii. Prognostic.
I. 8. Concluzii
II. Studii de caz
III. Concluziile celor trei cazuri
IV. Tehnica folositǎ – Grefa de piele
V. Bibliografie
4
I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Arsurile sunt o categorie specifică de traumatisme, cauzate de acţiunea unor
agenţi traumatici specifici, care produc leziuni distructive asupra pielii şi uneori
asupra ţesuturilor, antrenând pe lângă tulburări locale şi tulburări generale.
Efectul patologic al arsurii depăşeşte cadrul local de acţiune al agentului
traumatic şi o transformă într-o boală chirurgicală, deosebit de severă a întregului
organism. Orice arsură poate fi urmată de complicaţii şi de invalidităţi
importante, prognosticul vindecării bolnavului depinzând de suprafaţa arsă, de
profunzimea arsurii, de tipul agentului traumatic, de starea biologică a
accidentatului şi de calitatea asistenţei medicale acordate.
I.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE
I.1.a. PIELEA
PIELEA este un imens câmp receptor datoritǎ numeroaselor şi variatelor

terminaţii ale analizatorului cutanat care informeaza centrii nervoşi superiori
asupra proprietǎţii obiectelor şi fenomenelor cu care organismul vine în contact.
Pielea este alcǎtuitǎ din trei straturi principale:
 Epiderm
 Derm
 Hipoderm
a. Epidermul – stratul superficial al pielii, având grosime variabilǎ, este un
epiteliu pavimentos stratificat de tip cornos. Acesta este strǎbǎtut de fire de
5
pǎr, canale excretoare ale glandelor sudoripare şi terminaţii nervoase
receptoare.
b. Dermul – situate sub epiderm, este format din ţesut conjunctiv dens.
În derm se gǎsesc glandele sebacee, canale de excreţie ale glandelor
sudoripare, foliculi piloşi, muşchii firului de pǎr, reţeaua vascularǎ şi
receptori nervoşi.
c. Hipodermul – stratul profund al pielii este format din ţesut conjunctiv lax,
bogat în celule adipoase, constituind un depozit de lipide al organismului
şi în acelaşi timp, contribuie la termreglare prin limitarea termolizei.
În hipoderm se aflǎ glomerulii glandelor sudoripare, reţeaua vascularǎ
subcutanatǎ, nervii cutanaţi şi unii dintre receptorii nervoşi.
Prin numeroasele şi variatele tipuri de receptori, pielea deserveşte mai multe
sensibilitǎţi:
 Tactilǎ
 Termicǎ
 Dureroasǎ
6
1. Sensibilitatea tactilǎ, presionalǎ şi vibratorie are ca stimul comun
deformarea tegumentului, superficialǎ în cazul tactului, profundǎ în cazul
presiunii, rapid repetatǎ în cazul vibraţiilor.
Principalele tipuri de receptori tactili:

a. Terminaţii nervoase libere – rǎspândite atât în epiderm cât şi în derm,
sunt receptori ai tactului şi presiunii, dar şi ai durerii;
b. Corpusculii Meissner – sunt prezenţi în numǎr mare în derm, în special
în regiunile caracterizate printr-o capacitate crescutǎ de a diferenţia
caracterele spaţiale ale obiectelor ( degete, buze ), în schimb sunt rari în
pielea trunchiului şi absenţi în tegumentul cu pǎr.
Deoarece se adapteazǎ foarte rapid, se presupune cǎ sunt sensibili, în special
la atingeri foarte fine şi vibraţii cu frecvenţǎ joasǎ.
c. Discurile Merkel – sunt stimulate în special la atingeri puternice şi se
adapteazǎ lent şi numai parţial. Se presupune cǎ realizeazǎ transmiterea de
7
impulsuri care permit aprecierea proprietǎţilor obiectelor cu care vine în
contact tegumentul.
d. Corpusculii Vater-Pacini – situaţi în ţesutul subcutanat, muşchi şi
articulaţii, se adapteazǎ repede, fiind stimulaţi de mişcǎri rapide, chiar şi
de intensitate slabǎ.
e. Cǎile de conducere ale acestor sensibilitǎţi sunt reprezentate de fibre
având corpul celular în ganglionii spinali sau cranieni.
2. Sensibilitatea termicǎ:
 Percepe temperature superioare sau inferioare celei a organismului (cald şi
rece);
 Este declanşatǎ de grade diferite de cǎldurǎ, deoarece frigul nu este o
formǎ de energie;
 Repartiţia receptorilor termici este variabilǎ, aceştia fiind mai numeroşi la
nivelul tegumentelor mâinii şi al feţei şi mai puţin la membrele inferioare;
 Se considerǎ ca receptori pentru cald corpusculii Ruffini şi cei pentru rece
corpusculii Krause, precum şi terminaţiile nervoase libere din piele;
 Cǎile de conducere a impulsurilor sensibilitǎţii termice sunt constituite de
fibre care au originea tot în ganglionii spinali.
3. Sensibilitatea dureroasǎ:
 Spre deosebire de celelalte sensibilitǎţi nu are un stimul adecvat, durerea
putând fi declanşatǎ de orice stimul foarte puternic care produce leziuni
celulare;
 Senzaţia de durere are uneori o importanţǎ deosebitǎ deoarece semnaleazǎ
prezenţa unor boli şi ajutǎ la diagnosticarea lor;
 Receptorii durerii sunt terminaţiile nervoase libere, prezente în tegumente
şi în alte structuri;
8
 La nivelul tegumentelor densitatea acestor terminaţii este mai mare decât
în viscere, ceea ce explicǎ posibilitatea localizǎrii precise a durerii
cutanate si caracterul vag si imprecise al durerii viscerale;
 Stimulii care declanşeazǎ durerea sunt reprezentaţi la nivelul tegumentului
de agenti mecanici, termici, electrici, chimici, iar la nivelul organelor
interne de distensia bruscǎ sau spasmul viscerelor cavitare, tracţiunea
mecanicǎ sau compresiunea, inflamaţiile;
 Cǎile aferente ale durerii cutanate sunt reprezentate de fibre care intrǎ în
constituţia nervilor periferici;
 Neuronul de origine se afla in ganglionii spinali, fibrele urmǎrind traseul
cunoscut de cǎile medulare;
 Fibrele aferentei dureroase viscerale au originea, de asemenea, în
ganglionii spinali şi întrǎ în constituţia nervilor vegetativi;
 Spre deosebire de celelalte aferente durerea se însoţeşte constant de un
rǎspuns afectiv neplǎcut şi o serie de reacţii vegetative;
 Adaptarea la durere este foarte slabǎ, deoarece durerea semnalizeazǎ
acţiunea unor stimuli extreme de nocivi pentru organism.
Pielea sau tegumentul are rol de:
 Protecţie;
 Eliminare a unor produşi toxici;
 Reglare a temperaturii corpului;
 Organ de simţ (la suprafaţa ei sunt culeşi stimuli din care rezultǎ senzaţiile
tactile de presiune, durere, frig şi cǎldurǎ).
9
I.1.b. GLANDELE PIELII
Glandele pielii - sunt reprezentate de glandele sudoripare, glandele sebacee

anexate părului şi glanda mamară.
Glandele sudoripare – sunt glande tubuloase, cu partea secretorie în

formă de tub încolăcit (glomerul secretor) situată în stratul subcutanat sau
alteori în stratul profund al dermului. Celulele secretorii sunt înalte, prismatice,
dispuse pe un singur rând şi spre polul lor dinspre membrane bazală sunt dublate
de un rând discontinuu de celule mioepiteliale, cu rol în expulzarea produsului
de secreţie, sudoarea.
Canalul de excreţie este un perete propriu, format din celule cubice, dispuse pe
două rânduri, în partea care străbate dermul, dar îşi pierde peretele, devenind un
traiect sinuos în epiderm şi se deschide la suprafaţă printr-un orificiu sau por.
Glandele sebacee – anexate de regulă rădăcinii părului, sunt glande de tip
acinos, situate în derm, cu dimensiuni de 0,2 – 2 mm.
10
Partea secretorie este formată dintr-un epiteliu pluristratificat aşezat pe
membrana bazală, care se continuă cu cea a foliculului pilos.
Celulele stratului dinspre lumenul acinului conţin granule de grăsime care se
dezagregă fiind înlocuite de celule care iau naştere în stratul profund.
Produsul de secreţie grăsos, numit sebum se elimină la rădăcina părului şi
suprafaţa pielii printr-un canal excretor foarte scurt.
I.1.c. FANERELE
Fanerele sunt anexe ale pielii cu rol de protecţie, vizibile la suprafaţa pielii şi
reprezentate la om de păr şi unghii.
Părul – este alcătuit dintr-o parte profundă sau rădăcina părului care se
termină cu o umflătură numită bulb şi din tulpină sau partea liberă a părului.
- rădăcina – este învelită într-un sac numit folicul pilos, format la rândul
său dintr-o teacă epiteliată internă şi o teacă epiteliată externă ambele învelite
într-o teacă fibroasă:
- papila bulbului este formată din ţesut conjunctiv fără fibre elastice cu
capilare şi fibre nervoase, care pătrund într-o învaginaţie de la baza bulbului
asigurând nutriţia şi inervaţia părului;
- tulpina sau firul de păr propriu-zis este alcătuită din: măduvă, dispusă
înăuntru şi prelungindu-se în rădăcină, formată din celule poliedrice mari, care
conţin pigment; corticală situată la periferia măduvei formată din celule
cheratinizate şi cu pigment, după care urmează stratul periferic numit cuticula
părului alcătuită din celule turtite cheratinizate.
Pigmentul din medulară şi corticală dă culoare părului.
Unghia – este un organ de protecţie, de structură cornoasă, situată pe faţa
dorsală a vârfului degetelor.
11
Este alcătuită dintr-o parte vizibilă numită corpul unghiei şi o parte ascunsă
acoperită de o cută a pielii, numită rădăcina unghiei:
- corpul – prezintă o margine liberă
- vârful unghiei – şi 2 margini laterale acoperite şi ele cu câte un repliu
cutanat. Sub corpul unghiei se găseşte un strat celular. Corpul este alcătuit din
celule solzoase, cheratinizate, cheratinina acestor celule fiind mai bogată în sulf
şi mai săracă în grăsimi decât cea din epiderm;
- rădăcina – este despărţită de corp printr-o zonă semilunară mai albicioasă
numită lunula şi se termină posterior prin marginea ocultă a unghiei care
corespunde unei zone cu diviziuni celulare frecvente numită matrice, zona de
creştere a unghiei.
I.2. ARSURA. DEFINIŢIE. ETIOLOGIE.

CLASIFICARE.
I.2.a. DEFINIŢIE
Arsura este o boalǎ chirurgicalǎ generalǎ şi localǎ determinatǎ direct de

amploarea suprafeţei, profunzimii şi modului de evoluţie a leziunii locale.
I.2.b.ETIOLOGIE
Progresele înregistrate în cunoaşterea fiziopatologiei arsurilor au influenţat

hotǎrâtor prognosticul vital şi morfofuncţional al arsurilor.
Totuşi, chiar şi în ţǎrile avansate din punct de vedere economic şi social, arsurile
continuǎ sǎ facǎ anual un numǎr impresionant de victime.
12
Situaţia este cu mult mai dramaticǎ cu cât în imensa majoritate a cazurilor
accidentale care conduc uneori la apariţia unor leziuni grave, letale pot fi evitate.
În primul rând iese în evidenţǎ imprudenţa inexplicabilǎ a individului faţǎ de
avuţia personalǎ sau a societǎţii, faţǎ de fiinţa proprie şi de familie. Majoritatea
accidentelor se datoreazǎ fie neglijenţei, fie incompetenţei uneia sau mai multor
persoane. Sunt rare situaţiile când accidentul rezultǎ în urma unor factori de
neprevǎzut care au apǎrut spontan în plinǎ desfǎşurare a unor procese sau
fenomene normale. Agentul etiologic cel mai frecvent întâlnit este lichidul
fierbinte, apoi flacǎra, precum şi contactul cu sursele de încǎlzire sau suprafeţele
încinse şi mai rar curentul electric.
CLASIFICAREA ETIOLOGICǍ A ARSURILOR
1.Arsuri produse de agenţi fizici:

a.. arsuri prin cǎldurǎ sau termice:
o lichide fiebinţi sau
vapori supraîncǎlziţi;
o flacǎrǎ;
o suprafeţe încinse;
o corpuri incandescente;
o metale topite;
o radiaţie termicǎ;
b. arsuri electrice:
- flama electricǎ;
-diatermie aplicatǎ incorect;
2. Arsuri produse de agenţi chimici:
13
a. arsuri produse de acizi – sulfuric, azotic
b. arsuri produse de baze – soda causticǎ
c. arsuri produse de sǎruri şi oxizi – nitrat de Ag, clorurǎ de Zn, var nestins
3. Arsuri atomice – foarte rar.
Pentru a aprecia gravitatea unei arsuri se va ţine seama de doi parametri
esenţiali – suprafaţǎ arsǎ şi gradul de profunzime, precum şi de vârstǎ, sex, boli
însoţitoare, localizare.
Clasificarea arsurilor în funcţie de suprafaţa afectatǎ
Pentru a putea face calculul suprafeţei arse, existǎ tabele de calcul în care se
specificǎ pentru fiecare segment de corp procentul acestuia faţǎ de suprafaţa
totalǎ a corpului.
Cunoscând cǎ suprafaţa unei palme reprezintǎ circa 1% se pot calcula
aproximativ procesele lezionale. Un procedeu mai exact este “regula lui 9” a lui
Wallace care se bazeazǎ pe faptul cǎ toate pǎrţile corpului pot fi evaluate prin
cifra “9” sau multiplii ai acesteia.
14
I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME,
PROBLEME ALE PACIENŢILOR CU ARSURI
I.3.a. SEMNE CLINICE
1. Hipovolemia – scăderea volumului sângelui circulant, se datorează

pierderilor grave şi continue în aria arsă şi în organele lezate;
2. Anemia – hematiile sunt distruse de un număr mare de factori şi arsul este
un mare anemic. Cu toate acestea hematocritul arată o hemoconcentraţie care
este însă falsă;
3. Acidoza – lipsa de oxigen cronică şi gravă a irigării ţesuturilor – se
datoreşte defectării tuturor mecanismelor oxigenării: hipoxia hipoxică
(pulmonară), hipoxia anemică (sanguină), hipoxia de stază (circulatorie) şi
15
hipoxia histotoxică (celulară). Pentru combaterea ei trebuie reţinute toate aceste
funcţii;
4. Deteriorarea hemato-rheologică - scăderea sub un prag determinat a
valorilor de flux sanguin.
Nu numai aria plăgii ci toate organele şi ţesuturile organismului sunt „îmbâcsite”
de o „ploaie” de „insule de şoc” adică zone de obturare (astupare) a vasului
sanguin cu sinuciderea enzimatică în bloc a ţesuturilor. Când aceste insule sunt
prea numeroase, bolnavul evoluează către şoc cronic şi „insuficienţe de organe şi
sisteme”;
5. Hipoxia – toate metabolismele se fac la arşi în hipoxie.
Lipsa oxigenului lasă neoxidaţi, deci nelichidaţi, intermediarii acizi în toate trei
metabolismele. Arsul este prin definiţie un mare acidotic;
6. Azotemia – când organismul şi-a terminat de ars glucidele şi lipidele „de
rezervă”, el trăieşte din arderea proteinelor. Inflaţia de proteine la ficat şi rinichi
(insuficiente) pe de o parte şi defectarea mecanismelor antiamoniac şi a
eliminării renale pe de altă parte, are ca rezultat acumularea ionului Na+, cu
toate consecinţele azotemiei;
7. Tulburările din sfera respiratorie – catastrofala creştere a „foamei de
oxigen” a ţesuturilor şi a indicilor circulatori ca şi defectarea suportului
circulator al sângelui (hematiile) pe de o parte şi extraordinara mobilizare a
grăsimilor periferice către pulmon, asociată cu bacteriemia anaerobă prin
translocaţie intestinală, pe de altă parte, fac din plămân „călcâiul lui Achile” al
arsului;
8. Tulburările din sfera digestivă – ca în toate şocurile tubul digestiv suferă
grave tulburări motorii şi secretorii, ceea ce este desemnat ca „intestine de şoc”.
16
Hemoragiile digestive, ileusul şi translocaţia bacteriană intestinală reprezintă
împreună cu lipsa asimilaţiei trăsăturile intestinului de şoc, atunci când
(frecvent) nu apare o veritabilă urgenţă chirurgicală;
9. Suferinţa renală – Suprasolicitaţi prin toţi factorii cunoscuţi ai
I.R.A. (insuficienţei renale acute) prerenală şi renală, rinichiul arsului
cedează periodic până chiar la necesitatea diurezei extrarenale (rinichiului
artificial). După vindecare toţi arşii supravieţuitori rămân cu procente
variabile de insuficienţă renală cronică;
10. Suferinţa cardiacă şi circulatorie – chiar dacă inima nu ar fi
afectată de gravitatea arsurii, bolnavul este solicitat permanent din
punct de vedere cardiac, perfuzarea practic continuă, luni de zile, a unor cantităţi
mari de lichide cu caractere foarte diferite (soluţii cristaloide, soluţii coloide,
emulsionate de grăsimi, sânge, medicamente) care determină o insuficienţă
miocardică.
11. Suferinţa imunitară – este cea mai gravă condiţie biologică a
arsului.Toate componentele imunităţii sunt afectate şi restituirea capacităţii de
apărare necesită tratament complex, inclusiv grefările necesare şi restabilirea
completă a biologiei arsului.
I.3.b. SEMNE, SIMPTOME ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE

PROFUNZIME
Profunzimea arsurii se apreciază pe grade de arsură, în număr de patru:
GRADUL I: eritem (înroşire), edem, hipertermie, durere. Leziunea este
minimă în profunzime (numai epidermul) şi irită terminaţiile nervoase
17
epidermice, eliberând histamine şi kinine. De aici eritemul, edemul, hipertermia,
durerea.
Vindecarea survine în 2-3-4 zile însoţită de descuamare („jupuire a
epidermului”), fără semne;
GRADUL II: flictenă cu conţinut limpede transparent, serocitrin (albgălbui),
edem, durere.
Leziunea „a spart” bariera keratinică
protectoare şi a afectat capilarele
subepidermice ale dermului, lăsând intactă
membrana bazală a acestuia.
Vasele lezate (subepidermice) se
permeabilizează şi lasă să treacă prin
pereţii lor lichid de edem. Acesta se
acumulează în plan subepidermic,
deasupra membranei bazale. Leziunea se
vindecă între 9 şi 15 zile, fără cicatrice;
GRADUL III: flictenă cu conţinut
hemoragic.
Leziunea a necrozat epidermul şi o parte variabilă din derm.
Capilarele de la limita mort / viu exudează lichid dar pierd şi sânge pentru că au
fost amputate de leziune.
Vindecarea se face între 3 şi 4 săptămâni (pentru că trebuie eliminată întâi
escara) şi se face din rezervele epiteliale: păr, glande, adică cu semne, cu sechele
care modifică aspectul şi coloraţia tegumentului, adică cu cicatrice;
GRADUL IV: escară tegumentară totală, uscată, rigidă, retractată.Acţiunea
lezantă pătrunde mult în profunzime depăşind grosimea tegumentului şi
18
distrugând toate elementele epiteliate, deci compromiţând vindecarea naturală
spontană.
Suprafaţa arsă se exprimă în procente în raport cu suprafaţa corpului. O
primă estimare a suprafeţei arse se face
spre exemplu, prin regula lui ,,nouă”
(Wallace) valabilă numai pentru adulţi:
-capul şi gâtul însumează circa 9%;
-fiecare membru toracic circa 9%;
-fiecare membru pelvin circa 18%;
-trunchiul anterior circa 18%;
-trunchiul posterior circa 18%;
-regiunea ano-perineală circa 1% .
I.3.c. PROBLEMELE BOLNAVULUI CU ARSURI
- Disconfort legat de durere;

- Dezechilibru psihic – anxietate;
- Insomnie – dificultate în a dormi sau a se odihni;
- Respiraţie inadecvată datorită durerii, anxietăţii, posturii;
- Hipertermie – dificultate în a-şi ţine temperatura corpului în limite
normale;
- Circulaţie inadecvată;
19
- Eliminare urinară inadecvată;
- Postură inadecvată – dificultate de a se mobiliza şi a avea o bună postură;
- Alimentaţie inadecvată;
- Dificultate de a participa la acţiuni religioase;
- Perturbarea dinamicii familiale;
- Risc de complicaţii;
- Cunoştinţe insuficiente despre boală, evoluţie, complicaţii, prognostic.
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA ACTE DE INVESTIGAŢII
I.4.a. EXAMENE BIOCHIMICE ALE SÂNGELUI

- Bilirubină
- Timp de protrombină, timp Quik şi Howell
I.4.b. EXAMENE HISTOHEMATOLOGICE
- Hemogramă cu formulă leucocitară. La arşii mari pot apărea mari
modificări în formula leucocitară:
- VSH crescut
- Timp de sângerare
- Timp de coagulare
20
I.4.c. EXAMENE DE LABORATOR ŞI EXPLORĂRI
FUNCŢIONALE
COMPLEMENTARE
- Uree
- Glicemie
- Fosfatoza alcalină
- Transaminaze
- Grup sangvin
- Rh
- Examenul urinei
- Ionograma serică şi urinară
- MRF – Se face mai ales pentru a detecta eventuale suferinţe la nivel
pulmonar, frecvente la bolnavii arşi
- EKG – Metoda de explorare bazată pe înregistrarea ultrasunetelor străbătute şi
reflectate la nivelul cordului
- Hemocultură – Se face atunci când bolnavul prezintă febră mare. Această
analiză se face pentru depistarea unei eventuale infecţii;
- Culturi din plăgi
La arşi pot apărea:
- streptococ β Hemolitic
- stafilococ Auriu
- stafilococ Pioceanic
- Escherichia Colli
- Gaze sangvine – se recoltează pentru determinarea oxigenului şi CO2 din
sânge;
21
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTENTULUI MEDICAL
LA INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE
Tratamentul în arsuri este bazat pe cunoaşterea aprofundatǎ a fondului

fiziopatologic al bolii generate a arşilor şi pe aplicarea unor metode terapeutice
raţionale, menite sǎ asigure atât pe plan local cât şi general condiţiile necesare
vindecǎrii.
Fiecare etapǎ de evoluţie a arşilor prezintǎ aspecte particulare de ordin general
şi local şi în funcţie de care se stabileşte planul therapeutic care indifferent de
momentul evolutiv al afecţiunii este în general şi local, mergându-se pe ideea
existenţei concomitenţei şi simultaneitǎţii tratamentului general şi local. Nu
trebuie uitat faptul cǎ de corectitudinea acordǎrii primului ajutor şi a primului
pansament este legatǎ toatǎ evoluţia viitoare a arsurii.
Condiţia terapeuticǎ a bolnavilor cu arsuri parcurge trei etape:
1. Primul ajutor la locul accidentului.
2. Îngrijiri acordate în timpul transportului
3. Îngrijiri acordate în spital
I. PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
1. Scoaterea victimei de sub acţiunea agentului vulnerant
22
– degajarea victimei trebuie facutǎ rapid, stingerea cât mai rapidǎ a
flǎcǎrilor prin acoperire cu pǎturi, haine, prelate. Se acţioneazǎ imobilizând
bolnavul, deoarece fiind cuprins de panicǎ are tendinţa sǎ fugǎ. Este interzisǎ
stingerea prin rostogolire prin nisip, pǎmânt, prin stropire cu apǎ.
2. Aşezarea victimei într-un loc curat, ferit de curenţi şi acordarea
primului ajutor în funcţie de starea bolnavului:
 dacǎ este nevoie se face resuscitare cardiorespiratorie
 liniştirea bolnavului şi calmarea durerii.
În arsurile în care durerea este mare se administreazǎ o fiolǎ de: Mialgin sau
Fortral i.v. În lipsa acestora se poate administra Algocalmin injectabil sau per-
oral acolo unde existǎ toleranţǎ digestivǎ. Se va nota ce s-a administrat, doza, ora
si data accidentului.
În arsurile de gradul I cu suprafaţǎ micǎ este suficient ca pielea înroşitǎ sǎ fie
badijonatǎ cu alcool dublu rafinat nefiind obligatory aplicarea pansamentului.
NU se vor îndeparta hainele, decât dacǎ manevra se poate face cu uşurinţǎ,
excepţie fǎcând bolnavii cu arsuri chimice sau cu lenjerie din material plastic
care continuǎ sǎ ardǎ, şi arşii cu lichide fierbinti.
NU este permisǎ nici o manevrǎ de tratament local ( aplicarea de substanţe
grase, ulei, vaselinǎ, medicamente sub formǎ de pulberi). Arsurile vor fi
acoperite cu pansament aseptic, daca este posibil, sau cu cearceaf, prosoape
curate.
Este permisǎ sfectuarea tratamentului local la locul accidentului numai în
cazul în care transportul dureazǎ mai mult de 2 ore. Acesta se realizeazǎ prin
spǎlare cu soluţie de cloraminǎ 2-4‰, bromocet sau rivanol şi acoperire.
NU se va interveni în spargerea flictenelor.
NU se vor administra lichide. Dacǎ victima solicitǎ cu insistenţǎ, se vor
administra cu multǎ prudenţǎ şi numai pentru a umezi gura.
23
II. ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN TIMPUL
TRANSPORTULUI
Transportul bolnavului trebuie realizat cât mai rapid cu mijloace

corespunzoare disponibile.
În timpul transportului senzaţia de sete se va calma prin umezirea gurii, dar nu se
vor administra lichide per-oral deoarece supraîncǎrcarea digestivǎ predispune la
vǎrsǎturi.În cazul în care se impune instalarea unei perfuzii şi nu este posibil,
atunci se dǎ apǎ sǎratǎ sau ceai. La cei cu arsuri peste 10 – 15% când transportul
se face cu salvarea şi se prevede o duratǎ mai mare de o orǎ, se monteazǎ
perfuzie cu glucozǎ 5% sau ser fiziologic.
Pe timpul transportului bolnavul va fi supravegheat permanent şi se
administreazǎ oxigen; dacǎ se constatǎ o slǎbire a pulsului accidentatul va fi
aşezat cu capul mai în jos decât restul corpului ridicând picioarele cu un sul.
În cazul arsurilor prin flacǎrǎ pentru prevenirea edemului glotic, în perfuzie se
adaugǎ Romergan, Algocalmin.
III. ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SPITAL
Mǎsurile de urgenţǎ comportǎ un ansamblu de proceduri medico-chirurgicale

obligatorii, indiferent de starea pacientului şi de momentul accidentǎrii.
ATITUDINEA LA CAMERA DE GARDǍ:
Sarcini autonome:
24
 înregistrarea datelor personale ale pacientului ( culegerea din fişa de
transport sau de la pacient dacǎ este posibil), tipul agentului cauzal
precum şi mǎsurile terapeutice preliminare;
 dezbrǎcarea sub analgesic i.v. şi îmbǎierea. Suprafeţele de tegument
nearse se spalǎ cu sǎpun sau detergent medical. Imediat dupǎ baie
bolnavul va fi învelit cu cearceaf steril şi transportat la sala de operaţie
asepticǎ unde sub anestezie generalǎ şi în perfecte condiţii de asepsie
va fi fǎcutǎ toaleta primarǎ.
Sarcini delegate:
 dacǎ nu s-au administrat sedative sau dacǎ acestea mai sunt
necesare asistenta va administra Diluadenatropinǎ, Mialgin sau
Fortral i.v.
 pentru profilaxia antitetanicǎ se va administra ATPA 0,5 ml şi ser
antitetanic 3000 U.
ATITUDINEA ÎN SALA DE OPERAŢII
Sarcini autonome:
 pregǎtirea psihicǎ şi fizicǎ a bolnavului
 asigurarea poziţiei pe masa de operaţii
 pregǎtirea materialelor, instrumentelor, soluţiilor necesare
 verificarea şi supravegherea sursei de oxigen
 supravegherea permanentǎ a bolnavului – P., TA., R., coloraţia
tegumentelor
 supravegherea perfuziei
25
Sarcini delegate:
 administrarea de oxigen
 puncţionarea unei vene accesibile, recoltarea de sânge pentru
examene de laborator, instalare în continuare a perfuziei (glucozǎ
5%);
 servirea medicului cu materiale, instrumentele şi soluţiile
necesare efectuǎrii toaletei primare care se realizeazǎ astfel: se
spalǎ suprafaţa arsǎ cu bromocet 1‰, ser fiziologic sau apǎ
sterilǎ şi soluţie sterilǎ de sǎpun pânǎ la îndepǎrtarea completǎ a
corpilor strǎini din plagǎ. Se îndepǎrteazǎ flictenele şi conţinutul
lor precum şi tegumentul sau restul ţesuturilor arse, dupǎ care se
badijoneazǎ cu alcool 70°-90° care are acţiune anestezicǎ şi
antisepticǎ. Se aplicǎ apoi pansament steril uscat şi se fixeazǎ cu
feşi sterile. Când se observǎ semn de infecţie localǎ pansamentul
se face cu soluţii antiseptice de cloraminǎ 4‰ sau rivanol 1‰
dupǎ ce s-a recoltat secreţie pentru antibiogramǎ;
 în funcţie de indicele prognostic estimat asistentul va instala
sonda vezicalǎ pentru urmǎrirea diurezei;
 transportul bolnavului la salon
I.6. TRATAMENT MEDICAMENTOS – LOCAL ŞI

GENERAL
26
Paralel cu celelalte măsuri terapeutice aplicate arsului, se mai administrează
anticoagulante la 6 h. cu rol în combaterea hipercoagulării şi în îmbunătăţirea
microcirculaţiei, vitaminoterapie, antibiotice.
Adiministrarea profilactică de antibiotice se practică în 3 situaţii clinice:
- în cazul autogrefării, care necesită pansamente ocluzive pentru câteva zile,
sub care se pot dezvolta specii de streptococ;
- în intervenţiile operatorii de excizie a escarei de arsură, iar antibioticul se
administrează preoperator şi postoperator;
- la copii.
Administrarea de antibiotic nu trebuie întreruptă prea devreme, dar nici
prelungită prea mult timp. Perioada de administrare este de minim 5-7 zile până
la obţinerea răspunsului clinic evident şi apoi 10-15 zile până la eradicarea
infecţiei.
Antibioterapia profilactică de rutină, nu este indicată la arşi, pentru că ea
selectează microbismul şi face ineficientă terapia cu antibiotice atunci când este
necesară.
Febra nu este întotdeauna un semn obligatoriu în diagnosticarea infecţiei.
Dispneea, agitaţia glicozuriei, instalarea insuficienţei renale funcţionale cu
pierderi azotate şi creşterea leucocitelor, sunt semne ce pot sugera o infecţie.
Antibioticele de uz curent la pacienţii arşi sunt: Penicilina G, Oxacilina,
Ampicilina, Metronidazol, Gentamicina, Amikacina, Medocef, Cefuroxim.
La arşi, antibioterapia este dificil de aplicat şi trebuie să se ţină cont că
antibioticele nu trebuie aplicate ,,pe încercate”, ,,ca umbrelă de acoperire”, ci
trebuie făcute antibiograme repetate săptămânal şi din diferite zone de escară,
deoarece flora plăgii poate varia mult de la o arie la alta.
Folosirea agenţilor topici 5-7 zile, reduce riscul de infecţie a plăgilor arse.
Dintre agenţii locali folosiţi amintim:
27
- Soluţie de azotat de argint 0,5% are efect antiseptic;
- Nitratul de cerium împreună cu sulfadiazina de argint sunt mai active în
caz de arsuri cu peste 50% suprafaţă corporală arsă;
- Sulfamylon - cremă cu acţiune bacteriostatică faţă de mulţi germeni
grampozitivi şi gramnegativi. Se aplică pe arsurile de grad II-III şi pe plǎgile
infectate, reducând marcat populaţia bacteriană. Efectul nu este modificat de
prezenţa puroiului şi de pH-ul local. Se aplică pe suprafaţa arsă de 1-2ori/zi, în
condiţii sterile. Poate produce durere, senzaţie de arsură locală, erupţii alergice;
- Sulfamida metilată este o crema hidrosolubilă, activă pe clostridii,
pseudomonas, cu acţiune rapidă. Trebuie aplicată de 2ori/zi.
Produce: diureza apoasǎ, tahipnee, pneumonie - daca se aplicǎ pe suprafeţele de
peste 40%. În aceste cazuri se întrerupe imediat aplicarea localǎ.
- Dermazin este un chimioterapic local folosit pentru prevenirea şi tratarea
arsurilor infectate, a rănilor suprainfectate, inclusiv escare şi răni adânci
netratate.
Crema are un spectru larg antibacterian, incluzând toate speciile de microbi
cu potenţial de infectare: Escherichia coli, Pseudomonoas aeruginosa,
Staphylococus aureus, Klebsilla, Candida albicans, Proteus.
Tratamentul se poate aplica imediat după aprecierea extinderii şi
profunzimii arsurilor. După ce se curăţă zona şi se înlătură ţesuturile devitalizate,
crema Dermazin se aplică într-un strat de 2 - 4 mm. grosime pe suprafaţa arsurii
sau pe un tifon steril, care se plasează pe rană. Crema se poate aplica cu o
manuşă sau spatulă sterilă. Se aplică o dată pe zi.
Înainte de fiecare aplicare, rana se va spăla sub jet de soluţie antiseptică,
pentru a înlătura resturile de cremă şi de exudat, ce apare din abundenţă după
aplicarea cremei Dermazin, care în realitate este aseptic.
28
Se vor efectua culturi bacteriologice periodice, pentru a monitoriza
eficacitatea terapiei folosite. Interpretate adecvat, rezultatele culturii pot fi utile
în perceperea infecţiei tratamentului, înainte de evidenţierea semnelor clinice.
I.6.b. ÎNGRIJIREA PLǍGILOR ARSE
Arsurile superficiale de grad I, vor epiteliza spontan în 8-10 zile, prin

multiplicarea celulelor din stratul bazal germinativ. Se tratează deschis, lăsând
rana la aer.
Arsurile de grad II necesită excizia flictenelor şi pansament câteva zile,
după care se lasă la aer. Dacă apar fenomene de suprainfecţie, se aplică
pansamente umede cu soluţie de cloramină sau acid boric, care grăbeşte
eliminarea escarelor. Chiar dacă evoluţia este favorabilă şi pansamentul nu se
umezeşte, el necesită totuşi schimbarea zilnică.
Arsurile profunde de grad III-IV nu se pot vindeca spontan. Ele se tratează
prin aplicare de pansamente umede antiseptice, băi segmentare sau generale în
soluţie de cloramină sau bromocet 1‰. Uneori se obţin rezultate bune cu
Dermazin, Bioxyteracor, care favorizează detaşarea escarelor.
În aceste cazuri se practică excizia chirurgicală a escarelor, iar plăgile fie că
sunt rezultatul exciziei precoce, fie ca sunt plăgi granulare ( granulaţii roşii,
ferme, nesecretante), vor fi acoperite cât mai rapid cu grefe.
Excizia - grefarea precoce, este un procedeu terapeutic de mare eficienţă, care
reduce suferinţele bolnavlui, îndepărtează rezervorul de germeni şi diminuează
mult sechelele funcţionale. Se practică excizia suprafascială sau tangenţială, până
în ţesut sănătos.
Sunt indicate a fi excizate precoce următoarele arsuri:
29
- arsurile profunde (grad IV) care nu depăşesc în suprafaţă 10-15%;
- arsurile intermediare (grad III profund) din zonele funcţionale: mâini, suprafeţe
de flexie;
- arsurile chimice şi electrice.
Momentul exciziei nu trebuie să depăşească 5 zile după accident.
Etapa următoare exciziei este grefarea. Soluţia ideală şi definitivă este
autogrefarea.
Dacă evoluţia este bună, cu diminuarea secreţiilor şi dezvoltarea unui pat
granular bine vascularizat, din ziua a 14-a în a 16-a se vor evectua grefe de piele.
Cu cât ea se va efectua mai precoce, cu atât riscul de retracţie a plǎgii este mai
scăzut. Zonele grefate vor fi ferite de radiaţii UV. Grefarea se face când starea
pacientului este bună, apetitul prezent, alimentaţia orală reluată, lipseşte febra,
diureza minim 1500ml/zi, anemia este atenuată.
De mare utilitate sunt hemogrefele (plastie cu piele liberă despicată-PPLD),
când suprafeţele arse sunt mari. Prioritare la grefare sunt zonele funcţionale, iar
dintre acestea în primul rând mâinile. Aplicarea pielii se face pe suprafeţe mici,
în ,,timbru poştal”.
Zonele de prelevare sunt coapsele, abdomenul, spatele şi se recoltează cu
electrodermatomul. Grefele recoltate nu trebuie să depăşească 10% din suprafaţa
corpului.
Zonele donatoare se vor pansa cu pansament uscat, la fel ca zonele grefate.
Începând de a 2-a zi, zonele donatoare se vor lăsa la expunere şi se vor trata la
fel cu arsurile intermediare. Ele se vindecă în 12-16 zile.
Dupa 24 h. de la acoperire, aria grefată va fi repansată.
Factorii ce determină un eşec al grefării sunt:
- aplicarea grefelor la un bolnav ce nu îndeplineşte condiţiile biologice
minimale;
30
- interpunerea între grefă şi ,,pat” a unor elemente ce se opun penetrării
vasculare; hematoame, seroame, ţesuturi necrotice;
- existenţa unui pat incapabil de a elabora elemente vasculare;
- aplicarea unui pansament mult prea compresiv, ischemiant.
I.6.c. ALIMENTAŢIA ARSULUI
Scopul fundamental al suportului nutritiv la ars este de a reduce la

minim pierderile proteice din primele perioade ale bolii şi de a accelera
la maxim procesele anabolice din perioada de convalescenţă.
Acoperirea necesarului caloric implică evaluarea cheltuielilor energetie zilnice
cu ajutorul calorimetriei, măsurarea consumului de O2 şi măsurarea producerii
de CO2.
În cadrul suportului energetic al arsului, aportul de glucide reprezintă
prioritatea absolută. Arsul poate să oxideze complet până la CO2 şi apă
aproximativ 500 g/zi la o greutate de 70 kg.
Aportul mare de glucide trebuie acoperit cu insulină administrată i.v.
Pentru evitarea hipoglicemiei sau hiperglicemiei se recomandă menţinerea
glicemiei între 150-225 mg/dl.
Aportul proteic la pacientul ars este un subiect de controverse. Cantităţile de
proteine administrate pot să atingă, în funcţie de toleranţa pacientului, valori de
până la 3 g/kg.corp/zi.
Dintre micronutriente se indică, în mod special, vitamina C 1 g/zi, zincul, fierul
şi vitamina K.
31
Alimentaţia pacientului ars se începe la cca. 72 h. de la depăşirea fazei de
şoc primar, când se obţine o oarecare stabilitate circulatorie şi hidroelectrolitică.
Se administrează pe sondă o dietă bogată în proteine (soluţii în amestec cu ou şi
lapte) de cca. 1500 cal/zi, imbogăşită cu zinc şi vitamina C.
Se începe prin tatonare cu cantităţi mici de alimente, care se măresc progresiv în
funcţie de toleranţa digestivă.
Dacă pacientul este capabil să-şi asigure 40-50% din necesarul nutritiv per os,
alimentaţia pe sondă se recomandă pe timpul nopţii, pentru a încuraja apetitul.
Alimentaţia parenterală are un rol principal la cei cu disfuncţie gastro-
intestinală. Restul aportului caloric este asigurat de soluţii cu lipide, administrate
i.v. Pentru că la pacientul ars riscul infecţiei este mare, se recomandă schimbarea
cateterelor la 3-4 zile.
Este extrem de util examenul bacteriologic al cateterelor înlocuite, pentru a
preveni dezvoltarea eventualior germeni şi a decontamina zonele de puncţie.
I. 7. COMPLICAŢII. EVOLUŢIE. PROGNOSTIC.
I.7.a. COMPLICAŢII
Complicaţiile ce pot aparea în urma arsurilor depind de gravitatea acestora şi

pot fi locale şi generale, în raport cu perioada evolutivǎ.
În stadiul I (primele 3 zile) pot apǎrea:
- şocul ireversibil, rinichiul de şoc – oligoanurie, hemoragii digestive,
embolii, edem pulmonar acut prin hiperhidratare cu diurezǎ micǎ, sindroame
32
hemoragipare, insuficienţǎ renalǎ acutǎ, coagulare intravascularǎ diseminatǎ, mai
rar septicemie.
În stadiul al II-lea (primele 3 sǎptǎmâni) cele mai frecvente complicaţii sunt:
a. Complicatii septice:
o Supuraţia intensǎ poate provoca ulceraţii ce infiltreazǎ ţesuturile
vecine producând flegmoane, artrite suppurate, osteite, flebite;
o Plaga poate fi poartǎ de intrare pentru streptococ – erizipel, bacil
tetanic – tetanus, germeni anaerobi – gangrenǎ gazoasǎ (mai rar).
b. Complicaţii la distanţǎ:
o complicaţii tromboembolice – embolia, trombozele venoase datoritǎ
încetinirii circulaţiei, hipotensiunii şi imobilizǎrii prelungite,
hipercoagulabilitate sangvinǎ;
o complicaţii pulmonare – bronhopneumonii, bronşite, atelectazii.
Embolia poate fi urmatǎ de infarct pulmonary, iar emboliile septice pot
provoca apariţia de pleurezii purulente sau abcese pulmonare;
o complicaţii renale – oligoanuria, infecţii urinare, nefrite;
o acidozǎ metabolicǎ datoritǎ deshidratǎrii prin vǎrsǎturi, plasmoragie,
transpiraţie;
o complicaţii digestive – hemoragii, ulcere de stres, gastroduodenite,
uneori diaree şi foarte rar perforaţii;
o complicaţii hepatice – insuficienţǎ hepaticǎ ce se poate agrava sub
acţiunea factorului septic ajungând la icter cu prezenţa sǎrurilor şi
pigmenţilor biliari în urinǎ;
o complicaţii neuropsihice – excitaţie, agitaţie, somnolenţǎ, comǎ, la
alcoolici delirium tremes.
33
În faza de cicatrizare pot apǎrea complicaţii la nivelul plǎgilor datoritǎ
atitudinilor vicioase când arsura nu este supravegheatǎ şi imobilizatǎ corect
rǎmânând aderente între suprafeţele arse – lipirea braţului de torace, a degetelor
între ele, a bǎrbiei de faţǎ anterioarǎ a gâtului, redori şi chiar anchiloze articulare.
Aceste complicaţii agraveazǎ evoluţia iar unele sunt fatale. Asistenta are un rol
important în prevenirea acestor complicaţii prin munca sa de calitate şi
conştiinciozitate.
I.7.b. EVOLUŢIE
În evoluţia unui ars se observǎ patru etape, care diferǎ de la individ la individ
şi nu pot fi strict delimitate.
Stadiul I (primele 3 zile) – este perioada şocului combustional şi se
caracterizeazǎ prin mari dislocǎri hifroelectrolitice datoritǎ sindromului de
deshidratare ( hipovolemie, hipoxie, edem, oligoanurie ) şi a sindromului
digestiv ( vǎrsǎturi, hemoragii ) care pot agrava hipoxia, anemia, oligoanuria.
La sfârşitul acestui stadium bolnavul cu evoluţie favorabilǎ trebuie sǎ aibǎ
diureza restabilitǎ, starea generalǎ şi probele de laborator apropiate de normal.
Stadiul al II-lea ( primele 3 sǎptǎmâni, ziua 4 şi 21) – evoluţia este în funcţie
de întinderea şi profunzimea arsurii.
Pentru arsurile severe existǎ o
perioadǎ criticǎ determinatǎ de
complicaţiile care pot surveni, în
special invazia microbianǎ şi
toxemicǎ ce pot duce la septicemia
sau şoc septic şi toxic. Aceastǎ
34
perioadǎ se numeşte şi toxic-infecţioasǎ. Când nu apar complicaţii, iar evoluţia
este favorabilǎ la sfârşitul acestui stadium bolnavul are vindecate arsurile de
gradul I şi II, parţial cele de gradul III, escarele totale luminate sau în curs de
iluminare şi atunci când este cazul bolnavul poate fi pregǎtit pentru grefare.
Stadiul al III-lea (primele 2 luni, între ziua 22 şi 60) – este perioada în care
şansele de vindecare cresc, este perioada epitenizǎrii sau acoperirii chirurgicale
(aplicarea grefelor).
Stadiul al IV-lea – la bolnavii corect trataţi echivaleazǎ cu convalescenţa în
care leziunile locale se reparǎ lent, de asemenea leziunile organelor interne.
Pentru bolnavii care nu au beneficiat de tratament precoce şi corect este perioada
de şoc cronic postcombustional. Bolnavul prezintǎ plǎgi granulare întinse,
denutriţie severǎ, anemie, adinamie, stare septicǎ cronicǎ, modificǎri
degenerative ale organelor parenchimatoase.
I.7.c. PROGNOSTIC
Prognosticul arşilor depinde de gravitatea şi evoluţia leziunilor locale, apariţia

sau nu a complicaţiilor şi de corectitudinea tratamentului.
În funcţie de mǎrimea suprafeţei arse şi de profunzimea arsurii s-a elaborate un
“INDEX PROGNOSTIC” (I.P.) cu ajutorul cǎruia se poate calcula
prognosticul vital al bolnavului.
I.P. se obţine înmulţind suprafaţa arsǎ cu gradul de profunzime:
Ex: -20% arsuri gr.II = 20 x 2 = 40 I.P.
-10% arsuri gr.III = 10 x 3 = 30 I.P.
-5% arsuri gr.IV = 5 x 4 = 20 I.P.
35
- valoare globalǎ I.P. = 90
Se considerǎ ca:
 la bolnavii cu I.P. = 40 cu tratament corect arsurile evolueazǎ fǎrǎ
determinǎri generale şi fǎrǎ complicaţii obişnuite;
 la I.P. peste 60 se considerǎ arsuri cu risc vital care necesitǎ tratament
general şi local energic şi corect;
 la I.P. între 100 – 140 cazurile de deces sunt frecvente;
 la I.P. peste 160 supravieţuirea este foarte rarǎ.
În aprecierea prognosticului se va ţine cont şi de:
 vârstǎ – arsurile la copii sunt mai grave şi mai greu de suportat decât la
adulţi;
 sex – femeile suportǎ mai greu decât bǎrbaţii;
 boli cornice – insuficienţǎ hepaticǎ şi cardiacǎ;
 localizare – arsurile de la nivelul capului, gâtului şi organe genitale sunt
mai grave decât cele situate în altǎ regiune a corpului.
I.8. CONCLUZII
Aşadar, viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat de o

suferinţă apărută brusc, care-l aduce într-o situaţie critică, acută, ce trebuie
rezolvată de personalul medical cu promptitudine şi deosebită competenţă.
Eficienţa asistenţei medicale presupune o muncă exercitată în echipă, unde
cadrele medii sunt “mâna dreaptă” a medicilor. Această muncă în echipă, pentru
a fi eficientizată la maxim, cere din partea fiecăruia multă dăruire, dar în acelaşi
timp şi multă responsabilitate, conştiinţă şi competenţă profesională.
36
Lucrarea de faţă scoate în evidenţă toate aceste calităţi pe care orice cadru
medical trebuie să le posede, iar arsura, o boală chirurgicală a întregului
organism, este prilejul cu care orice asistent medical îşi poate demonstra
competenţa profesională.
Arsura reprezintă o mare urgenţă chirurgicală, de corectitudinea şi precocitatea
măsurilor terapeutice de prim ajutor, depinzând viaţa bolnavului. Cu cât aceste
măsuri vor fi aplicate mai prompt şi mai corect, cu atât cresc mai mult şansele de
viaţă ale pacientului.
Arsura este o entitate patologică de neconfundat, o afecţiune complexă, care te
obligă să fii responsabil, conştiincios şi competent.
37
II. PREZENTAREA CAZURILOR
38
CAZUL I
Culegerea datelor
Surse de informare:
- pacient
- foaie de observaţie
- echipa de îngrijire
Date relativ stabile
Nume şi prenume: Enache Florin
Vârsta: 55 de ani
Sexul: masculin
Starea civilă: căsătorit
Religie: ortodox
Naţionalitate:română
Ocupaţie: pensionar
Loc de muncă: pensionar
Alergii: nu prezintă
Aspectul faciesului: normal
Aspectul cavităţii bucale:
- mucozitate bucală normal colorată
- limbă fără depozite
- dantură completă
Acuitate:
- vizuală: normală
- auditivă: păstrată
- tactilă: păstrată
- olfactivă: percepe bine gustul şi mirosul
- dureroasă: normală, pacientul răspunde la stimuli dureroşi
Semne particulare: cicatrice post-apendiceptomie
Mobilitate articulară: articulaţii mobile, nedureroase
Mobilizare: deficitară, datorită arsurilor
Sistem osos: integru
Date antropometrice:
- greutate: 82 kg;
- înălţime: 1,76 m;
- grupa sanguină şi RH: AII+
39
Date variabile:
Domiciliu: jud. Buzău, loc. Sǎgeata
Condiţii de locuit: pacientul locuieşte la casă, împreună cu familia, locuinţă
salubră
Reţeaua de susţinere:
- familia
- prietenii
Data internării: 01.03.2014
Număr zile de spitalizare: 12
Anamneza medicală:
A.H.C. – nesemnificative
A.P.P. – pacientul neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice
Comportamente (fumatul, alcoolul): normal
Medicaţie de fond admninistrată înaintea internării: pacientul neagă utilizarea
medicamentelor
Motivele internării:
- arsuri de gradul 2 şi 3 prin flacără, hemitorace drept
- durere
- impotenţă funcţională
- febră 38ºC
- anxietate
- disconfort
Istoricul bolii
Bolnavul declară că în urmă cu aproximativ 1 oră a suferit un accident casnic în
urma căruia şi-a produs leziunile din diagnostic.
Se prezintă la serviciul de urgenţă, de unde este îndrumat spre serviciul nostru în
vederea tratamentului chirurgical de specialitate.
Examen clinic general:

Examen obiectiv:
Stare generală: bună
Stare de nutriţie: bună
Facies: crispat (datorită durerii)
Stare de cunoştinţă: bună
Tegumente: Modificări ale tegumentelor datorită arsurilor de la nivelul
hemitoracelui drept, normal colorate în rest
40
Mucoase: mucoasă bucală integră, normal colorată
Fanere: normale
Ţesut musculo-adipos: bine reprezentat
Sistem ganglionar-limfatic: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, prezintă limitarea mişcărilor datorită
durerii
Aparat respirator: torace nomal conformat, murmur vezicular prezent
bilateral, sonoritate pulmonară normală
Aparat cardio-vascular: vârful cordului situat în spaţiul 5 i.c. stâng în afara
liniei medio-claviculare
- zgomote cardiace ritmice, bine bătute
- A.V. 72 bătăi pe minut
- T.A. 180/90 mm Hg
Aparat digestiv: - abdomen suplu nedureros
- tranzit intestinal normal
Ficat, căi biliare, splină – în limite fiziologice
Aparat uro-genital: -loje renale nedureroase, micţiuni fiziologice, diureză
normală
S.N.C.: orientat temporo-spaţial
Comportament:
Pacientul este echilibrat temporo-spaţial
Posedă capacitate de adaptare şi nu creeză probleme echipei de îngrijire.
Elemente de igienă:
Alimentaţia:
- pacientul se alimentează regulat, respectând cele 3 mese principale
din zi;
- îi plac făinoasele, lactatele, preparatele din carne;
- consumă cafea şi alcool în limite normale;
- consumă zilnic aproximativ 1,5 l lichide.
Eliminări:
- scaune normale: 1/24 ore
- diureză normală: 3-4 micţiuni/zi
- vărsături: absente
- expectoraţii: absente
Igiena personală:
Pacientul îşi efectuează igiena personală zilnic, iar săptămânal baia generală,
menţinându-şi astfel tegumentele şi mucoasele curate şi integre.
41
Activitatea şi odihna:
Timpul liber şi-l petrece împreună cu familia sau urmăreşte programe TV.
Somnul şi odihna:
- Somnul este odihnitor
- Doarme 8-9 ore/noapte şi atunci când timpul îi permite, doarme 1-2
ore în timpul zilei
Diagnostic medical:
Arsură de gradul 2 şi 3, hemitorace drept şi parcelar abdomen.
Arsură prin flacără.
Analiza şi interpretarea datelor:
a) Probleme actuale
- durere vie la nivelul hemitoracelui drept şi parcelar abdomen, datorită arsurilor
- febră ridicată
- insomnie
- anxietate
- imposibilitatea efectuării igienei personale
b) Probleme potenţiale
- risc de contaminare a unor infecţii nosocomiale
- potenţial de complicaţii: infecţie, tromboze, embolii
Diagnostic nursing la internare
1. Nevoia de a evita pericolele.

a) Durere vie
- Cauza: alterarea tegumentelor prin arsura de gradul 2 şi 3 la nivelul
hemitoracelui drept şi parcelar abdomen
- Manifestări de dependenţă: facies crispat, disconfort
b) Anxietate severă
- Cauza: ameninţarea integrităţii fizice, necunoaşterea prognosticului
bolii
- Manifestări: agitaţie, nelinişte, stres
42
2. Nevoie de a menţine temperatura corpului în limite normale.
Hipertermia:
- Cauza: procesul inflamator
- Manifestări: febra ridicată 38ºC şi transpiraţii reci
3. Nevoia de a bea şi a mânca.

Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ
- Cauza: crutare digestivă impusă de diagnostic
- Manifestări: incapacitatea de a se alimenta şi hidrata
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Dificultate în a dormi
- Cauza: durerea provocată de arsură
- Manifestări: ore insuficiente de somn calitativ şi cantitativ
5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Alterarea confortului
- Cauza: leziunile de arsură, durere
- Manifestări: dificultatea în a-şi păstra tegumenetele şi mucoasele
curate din cauza durerii
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.

Limitarea mişcărilor
- Cauza: leziunile de arsură
- Manifestări: durere la îmbrăcare şi dezbrăcare
7. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea.

Cunoştinţe insuficiente
- Cauza: inaccesibilitatea la informaţii
- Manifestări: necunoaşterea evoluţiei bolii
8. Nevoia de a respira şi de a avea o bună respiraţie.

Alterarea respiraţiei
- Cauza: întinderea arsurii
- Manifestări: durere în momentul inspiraţiei
43
Plan de îngrijire al pacientului E.F.
Diagnostic Intervenţii autonome

Obiectiv Evaluare
nursing şi delegate
Durere -Pacientul să -Am creat condiţii optime 01-03.03.2014
datorată nu mai în salon -Pacientul prezintă
leziunilor deprezinte -Am ajutat pacientul în durere la nivelul
arsură. durere abordarea unei poziţii leziunilor, durere ce
Cauza: -Pacientul să antalogice doar se ameliorează
-alterarea exprime -Am urmărit şi notat pentru scurt timp la
tegumentelo diminuarea funcţiile vitale administrarea
r prin durerii -Am menţinut calmantelor
leziunide -Evaluarea intervenţiile pe toată 04-06.03.2014
arsură zilnică şi ori perioada spitalizării -Pacientul a prezentat
Manifestări: de câte ori Rol delegat: durere ameliorată de
-facies este nevoie -La indicaţia medicului, calmant
crispat am administrat 07-09.03.2014
-disconfort algocalmin pentru -Pacientul prezintă o
calmarea durerilor (06.00, uşoară jenă la nivelul
12.00, 18.00) hemitoraceluidrept şi
-Am administrat A.T.P.A. abdomenului
pentru a preveni infecţia 10-12.03.2014
tetanică -Datorită îngrijirilor
-Am administrat acordate şi a
antispastice de tip NoSpa, tratamentului
Papaverină medicamentos,
-Am urmărit efectul pacientul nu mai
medicamentelor prezintă dureri intense
Anxietate Pacientul să -Am realizat un climat de 01-03.03.2014
manifestată nu mai fie linişte şi calm, asigurând -Pacientul este anxios,
prin teamă, anxios şi să pacientul de întelegere şi se teme de urmările
îngrijorare prezinte o întreaga disponibilitate a acestor leziuni de
Cauza: stare de bine cadrelor medicale în arsură
-nu cunoaşte fizic şi acordarea îngrijilor 04-06.03.2014
prognosticul psihic -M-am adresat pacientului -Pacientul este
bolii -Evaluare şi familiei acestuia, convins de
Manifestări: zilnică asigurându-i că echipa de disponibilitatea
-agitaţie îngrijire face tot posibilul echipei de îngrijire
44
Obiectiv Evaluare
-stres pentru o evoluţie bună 07-09.03.2014
-Am permis accesul -Pacientul este
familiei, ca factor mulţumit de îngrijirile
semnificativ în anturajul acordate, îşi exprimă
lui, îndrumându-i în temerile cu privire la
susţinerea morală a diagnostic
pacientului 10-12.03.2014
-Am realizat un mediu de -Pacientul nu mai
siguranţă fără accidente prezintă anxietate,
sau infecţii prin având o stare de bine
sterilizare, dezinfecţie, psihică şi o
curăţenie, îndepărtarea ameliorare din punct
reziduurilor de vedere fizic
-Am ascultat plângerile -Este optimist, speră
pacientului în vindecarea
completă a leziunilor
Hipertermia Pacientul să- -Am monitorizat 01.03.2014
Cauza: şi menţină temperatura pacientului şi -În urma administrării
-procesul temperatura am notat în foaia de antitermicelor,
inflamator corpului în observaţie şi în foaia de pacientul prezintă
Manifestări: limite temperatură febră moderată
-febră 38ºC normale 36- -Am schimbat lenjeria de 37,6ºC
-transpiraţii 37ºC corp şi de pat de câte ori a 02-03.03.2014
reci fost nevoie -Pacientul prezintă
-Am menţinut febră moderată
temperatura corpului în 37,2ºC
limite normale: 04-06.03.2014
*în frison am încălzit -Pacientul este afebril
pacientul cu ajutorul 36,5ºC
păturii electrice
*în febră am administrat
pacientului cantităţi mari
de lichide
-Am calculat bilanţul
dintre cantitatea de lichide
ingerate şi eliminate
Rol delegat:
-La indicaţia medicului,
45
Obiectiv Evaluare
am administrat Oxacilină
4 g (06.00, 12.00, 18.00,
24.00) şi Paracetamol 3
tablete (07.00, 13.00,
19.00)
Deshidratare -Pacientul să
-Am evaluat pierderile de 01.03.2014
şi fie echilibrat
lichide în funcţie de -Pacientul primeşte
dezechilibru volemic evoluţia clinică şi 3500ml soluţie
hidro -Pacientul să
examenele de laborator macromoleculară
electrolitic fie cruţat din
(Hb şi Ht) 02-04.03.2014
Cauza: punct de -Am calculat cantitatea de -Pacientului i se
-suprafaţa vedere al lichide care trebuie administrează
arsă aparatului admninstrată în funcţie de cantităţi
-crutare digestiv masa corporală şi corespunzătoare de
digestivă suprafaţa arsă lichide în
Manifestări: Rol delegat: conformitate cu
-incapacita- -La indicaţia medicului rezultatele biologice
tea de a se am administrat: şi bilanţul
alimenta şi *ser fiziologic 9%o (500 hidroelectric
hidrata ml)
*glucoză 5% (1500ml)
*vitamina B1, B6, C (1
fiolă)
-Am administrat
Aspatofort pentru
asigurarea protecţiei
digestive a pacientului
Dificultatea -Pacientul să -Am făcut bilanţul orelor 01.03.2014
în a dormi prezinte un de somn şi a celor de -Pacientul doarme cu
Cauza: somn veghe dificultate, trezindu-se
-durerea de odihnitor -Am asigurat un micro frecvent datorită
la nivelul fără treziri climat adecvat care să-i durerii vii de la
hemitoracel frecvente inducă somnul, fără nivelul hemitoracelui
ui lumină puternică sau drept
Manifestări: zgomot 02-04.03.2014
-ore -Am asigurat lenjerie de -Pacientul adoarme cu
insuficiente corp şi de pat curată dificultate, prezentând
46
Obiectiv Evaluare
de somn -Am observat şi notat somn agitat,
cantitativ şi calitatea şi orele somnuluineodihnitor
calitativ -Am realizat un program 05-07.03.2014
de odihnă corespunzător -Pacientul adoarme
nevoilor pacientului relativ uşor, se
Rol delegat: trezeşte o singură dată
-La indicaţia medicului, pe parcursul nopţii
am administrat 08-10.03.2014
algocalmin pentru -Pacientul are un
confortul pacientului şi somn odihnitor de 6-7
diazepam 1 fiolă la ore pe noapte
culcare 11.03.2014
-Am observat efectul -Pacientul nu mai
medicamentelor prezintă insomnie
-Somn odihnitor
Alterarea -Pacientul să -Am asigurat condiţiile de 01.03.2014
confortului fie capabil microclimat adecvat -Pacientul acceptă
Cauza: să-şi pentru efectuarea igienei ajutorul cadrelor
-Leziunile satisfacă corporale medicale în efectuarea
date de nevoile de -Am ajutat pacientul în igienei zilnice
arsura de auto igienă efectuarea igienei 02.03.2014
gradul 2 şi 3 corporale, să se îmbrace -Pacientul înţelege
Manifestări: -Am adus la cunoştinţa necesitatea îngrijirilor
-Dificultate pacientului necesitatea medicale, acceptând
de a-şi menţinerii curate a intervenţia cadrelor
păstra tegumentelor şi medicale în îngrijirea
tegumentele mucoaselor, cu atât mai zonelor afectate
şi mucoasele mult a porţiunilor de 03-04.03.2014
curate tegumente afectate de -Pacientul cooperează
arsură, asigurându-l de în vederea efectuării
necesitatea efectuării unei bune toalete a
periodice a toaletelor zonelor lezate
acestor zone 05-07.03.2014
-Am verificat zilnic starea -Pacientul îşi poate
tegumentelor şi satisface igiena
mucoaselor personală parţial,
Rol delegat: accetând şi ajutorul
-La indicaţia medicului, personalului implicat
47
Obiectiv Evaluare
am efectuat toaleta în îngrijirea lui
regiunilor lezate cu 08-10.03.2014
antiseptice şi -Pacientul înţelege
dezinfectante de tip Apă necesitatea
oxigenată şi Cloramină manoperelor în
-Am aplicat pansament cu îngrijirea
unguent dermatologic tegumentelor lezate
cicatrizant cu Sinerdol 08-10.03.2014
-Am efectuat toaleta -Pacientul este
tegumentelor lezate şi a mulţumit de îngrijirile
zonelor învecinate la primite
fiecare 2 zile prin
schimbarea
pansamentului şi ori de
câte ori a fost nevoie,
datorită îmbibării cu
secreţii a pansamentului
(în primele 2 zile)
-Am urmărit evoluţia
arsurii
Limitarea -Pacientul să -Am sugerat pacientului 01-02.03.2014
mişcărilor se poată să poarte îmbrăcăminte -Pacientul să se poată
Cauza: îmbrăca şi lejeră, uşor de îmbrăcat, îmbrăca şi dezbrăca
-întinderea dezbrăca cu mod simplu de încheiat singur
leziunilor fără -Am recomandat 03-05.03.2014
-existenţa dificultate încălţăminte lejeră, fără -Pacientul acceptă
pansamentul şireturi ajutorul echipei de
ui -Am asigurat pacientul de îngrijire şi respectă
Manifestări: sprijinul echipei de sugestiile cadrelor
-Dificultatea îngrijire medicale
de a se -Am încurajat pacientul 06-07.03.2014
îmbrăca şi cu privire la evoluţia -Pacientul incearcă să
dezbrăca arsurilor spre vindecare se îmbrace singur, dar
cere ajutorul cadrelor
medicale. Se poate
dezbrăca singur
08-09.03.2014
-Pacientul se poate
48
Obiectiv Evaluare
îmbrăca şi dezbrăca
singur
-Este mulţumit de
sugestiile cadrelor
medicale şi le
respectă
Cunoştinţe -Pacientul să -Am stimulat dorinţa de -Pacientul a înţeles
insuficiente acumuleze cunoaştere a pacientului explicaţiile şi
despre boală cunoştinţe -Am amintit pacientului recomandările primite
Cauza: cu privire la importanţa aportului său
- boala sa în actul vindecării
inaccesibili- -Am sfătuit pacientul să
tatea la ţină cont de
imformaţii recomandările făcute de
Manifestări: medicul specialist
-cunoştinţe
insuficiente
despre boală
şi evoluţia ei
Nevoia de a -Pacientul să -Am asigurat condiţii de 01-03.03.2014
respira şi de prezinte o microclimat adecvate -R=17 resp./min
a avea o respiraţie (salon curat, aerisit, cu -P=72 puls./min
bună eficientă şi o temperatură şi umiditate -Temperatura= 38ºC
circulaţie. circulaţie optime) -TA=180/90 mmHg
Alterarea normală -Am educat pacientul 04-06.03.2014
respiraţiei şi -Evaluare privind poziţia în pat -R=17 resp./min
circulaţiei zilnică, ori pentru favorizarea -P=78 puls./min
Cauza: de câte ori respiraţiei -Temperatura= 37,2ºC
-leziunile de este nevoie -Am monitorizat şi notat -TA=160/100 mmHg
arsură funcţiile vitale în foaia de 07-09.03.2014
Manifestări: observaţie (puls, tensiune -R=18 resp./min
-durere arterială, respiraţie, -P=80 puls./min
inspir temperatură) -Temperatura= 36,8ºC
profund -Am pregătit fizic şi -TA=160/100 mmHg
psihic pacientul pentru 10-12.03.2014
examenele clinice, -R=18 resp./min
paraclinice şi de laborator -P=80 puls./min
Rol delegat: -Temperatura= 36,8ºC
49
Obiectiv Evaluare
-La indicaţia medicului, -TA=160/90 mmHg
am administrat Oxigen
umidificat pe sonda
endonazală (4-6l/ min)
-Am recoltat sânge pentru
Hb, Ht, HLG-complet,
VSH, Fibrinogen, TQ,
Bilirubină, Colesterol,
TGP,TGO, ionogramă şi
creatinină.
Tabel cu examene de laborator
Analiza cerută Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale

H.L.G. -Se recoltează 2 ml sânge prin L=20100/mm3 5000-8000 mm3
Hemoglobină puncţie venoasă, “a jeun”, în tub 16,6 g/dl 12-16 g/dl
Hematocrit heparinizat sau cristale EDTA. 49% 40-44%
V.S.H. -Se recoltează 1,6 ml sânge, 10,4 20 mm/h 1-10 mm/h
ml citrat de sodiu, 3,8% prin
puncţie venoasă fără stază “a jeun”
Fibrinogen -Se recoltează 4,5 ml sânge, 10,4 390 mg % 200-400 mg %
puncţie venoasă “a jeun”
Uree sanguină -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 30 mg % 20-40 mg %
anticoagulant, prin puncţie
venoasă “a jeun”
Creatinină -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 0,78 mg % 0,6-1,30 mg %
Colesterol -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 270 mg % 180-280 mg %
Lipide -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 600 mg % 600-800 mg %
T.G.P. -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 24 u.i. 2-20u.i.
T.G.O. -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 17 u.i. 2-16u.i.
50
Glicemie -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 98 mg % 80-120 mg %
T.Q. -Se recoltează 4,5 ml sânge, prin 12 min 12-14 min
T.H. puncţie venoasă pe 0,5 ml oxalat 1h 40 min 2h 30 min
de potasiu “a jeun”
Bilirubină T -Se recoltează 5-10 ml sânge, prin <1,10 mg/dl
D puncţie venoasă “a jeun” <0,3 mg/dl
I <0,3 mg/dl
Examen sumar -Se recoltează din prima urină de -Albumina -Albumina
urină dimineaţă,din jetul mijlociu, un -Glucoza -Glucoza
eşantion de 100-150 ml urină în -Urobilina -Urobilina
sticluţe curate -Urobilinogen -Urobilinogen
-Corpi cetonici -Corpi cetonici
-Pigmenţi biliari -Pigmenţi biliari
-Săruri biliare -Săruri biliare
Toate absente Toate absente
Tabel cu medicaţia
Calea
Mod de de Doza Doza Acţiunea
Medicament
prezentare adminis unică totală medicamentului
trare
Algocalmin Cp=500 mg Per os 1 cp. 2 cp. analgezic
Paracetamol Cp=500 mg Per os 1 cp. 3 cp. analgezic
Acid
acetilsalicili Cp=500 mg Per os 1 cp. 2 cp. antipiretic
c
Oxacilină Fl=500 mg i.v. 1f 2 f. antibiotic
Gentamicină F=2 ml i.v. 1f 2 f. antibiotic
1500 combate
Glucoză 5% Fl=500 ml i.v. 500 ml
ml deshidratarea
Ser combate
Fl=500 ml i.v. 500 ml 500 ml
fiziologic deshidratarea
F=2 ml-100
Vitamina B1 i.v. 1f 1f vitaminizant
mg
Vitamina B2 F=2 ml i.v. 1f 1f vitaminizant
Vitamina B6 F=2 ml-50 mg i.v. 1f 1f vitaminizant
Vitamina C F=5 ml i.v. 1f 1f vitaminizant
51
Diazepam F=2 ml i.m. 1f 1f tranchilizant
No-Spa Cp=40 mg Per os 1 cp. 3 cp. antispastic
Anatoxină
tetanică,
A.T.P.A. F=1 ml s.c. 0,5 f 0,5 f
purificată şi
absorbită
Cazul II
Culegerea datelor
Surse de informare:
- pacient
Nume şi prenume: Grigore Nicolae
Vârsta: 50 de ani
Sexul: masculin
Starea civilă: necăsătorit
Religie: ortodox
Ocupaţie: mecanic auto
Loc de muncă: service auto
- mucozitate bucală normal colorată
- dantură completă
52
Acuitate:
Semne particulare: nu are
Mobilitate articulară: arsuri de gradul 1 şi 2 pe membrul superior drept
- greutate: 74 kg;
- grupa sanguină şi RH: AII+
Date variabile:
Domiciliu: jud. Buzău, loc. Cochirleanca
Condiţii de locuit: pacientul locuieşte la casă, împreună cu tatăl, locuinţă salubră
- familia (tatăl)
Data internării: 15.02.2014
Anamneza medicală:
Comportamente (fumatul, alcoolul): normal
medicamentelor
- arsuri de gradul 1 şi 2 prin flacără, facies, membru superior drept
- durere
- dispnee
- disfonie
- iritaţie oculară
- tuse seacă datorită fumului
- febră 37,8ºC
53
- anxietate
- disconfort
Istoricul bolii
Bolnavul declară că în dimineaţa zilei de 15.04.2014 plecase la magazinul
sătesc pentru cumpărături. Când s-a întors, casa era cuprinsă de flăcări. A intrat
pentru a-şi salva tatăl, dar era prea târziu, căci acesta decedase. I s-au aprins
hainele, părul, dar a reuşit în cele din urmă să iasă. S-au alarmat vecinii care au
sunat la pompieri şi la salvare.
Se prezintă la serviciul de urgenţă, de unde este îndrumat spre serviciul
nostru în vederea tratamentului de specialitate.

Examen obiectiv:
Stare generală: bună
membrului superior drept, normal colorate în rest
Mucoase: mucoasă bucală afectată de fumul inhalat
Fanere: normale
durerii
bilateral, iritaţia căilor respiratorii cauzată de inhalarea de fum, manifestată prin
tuse seacă
- T.A. 120/90 mm Hg
normală
54
Comportament:
Posedă capacitate de adaptare şi nu creeză probleme echipei de îngrijire
Alimentaţia:
- pacientul se alimentează regulat, respectând mesele principale din
zi;
- îi plac făinoasele, preparatele din carne;
- consumă cafea şi alcool în limite normale;
- consumă zilnic aproximativ 2 l lichide.
Eliminări:
Igiena personală:
Timpul liber şi-l petrece urmărind programe TV.
Somnul şi odihna:
- Doarme 7-8 ore/noapte
Diagnostic medical:
Arsură de gradul 1 şi 2, facies şi membru superior drept.
a) Probleme actuale
- durere vie la nivelul membrului superior drept şi la nivelul faciesului, datorită
arsurilor
- tuse seacă datorată iritaţiei căilor respiratorii prin inhalarea de fum
- febră moderată
55
- impotenţă funcţională a membrului superior drept
- insomnie
- anxietate
- imposibilitatea efectuării complete igienei personale

a) Durere vie
membrului superior drept şi faciesului
bolii

Hipertermia:
- Manifestări: febră moderată 37,8ºC


56



- Cauza: iritaţia căilor respiratorii prin inhalare de fum
- Manifestări: tuse seacă
Plan de îngrijire a pacientului G.N.

Obiectiv Evaluare
Durere -Pacientul să -Am creat condiţii optime 15.02.2014
datorată nu mai în salon -Pacientul prezintă
leziunilor de prezinte -Am ajutat pacientul în durere la nivelul
arsură. durere abordarea unei poziţii leziunilor, durere care s-
Cauza: -Evaluarea antalogice a ameliorat după
-alterarea zilnică şi ori -Am urmărit şi notat administrarea
tegumentelo de câte ori funcţiile vitale calmantelor
r prin este nevoie -Am menţinut 16.02.2014
leziunide intervenţiile pe toată -Pacientul a prezentat
57
Obiectiv Evaluare
arsură perioada spitalizării durere diminuată în
Manifestări: Rol delegat: intensitate
-facies -La indicaţia medicului, 17.02.2014
crispat am administrat - Pacientul demonstrea-
-disconfort algocalmin pentru ză practic însuşirea
calmarea durerilor deprinderilor igienice.
- Educ pacientul pentru -Plaga este îngrijită.
însuşirea unor deprinderi
igienice, explicându-i că
acestea au efect pozitiv
- Îl ajut în efectuarea
toaletei zilnice
-Am administrat A.T.P.A.
pentru a preveni infecţia
tetanică
-Am administrat
antispastice de tip NoSpa
-Am urmărit efectul
medicamentelor
Anxietate Pacientul să -Am asigurat pacientul de 15.02.2014
manifestată nu mai fie întelegere şi întreaga -Pacientul este anxios,
prin teamă, anxios şi să disponibilitate a cadrelor se teme de urmările
îngrijorare. prezinte o medicale în acordarea acestor leziuni de
Cauza: stare de bine îngrijilor arsură
-nu cunoaşte fizic şi -Am realizat un mediu de 16.02.2014
prognosticul psihic siguranţă fără accidente -Pacientul este
bolii -Evaluare sau infecţii prin convins de
Manifestări: zilnică sterilizare, dezinfecţie, disponibilitatea
-agitaţie curăţenie, îndepărtarea echipei de îngrijire
-stres reziduurilor 17.02.2014
-Am ascultat plângerile -Pacientul este
pacientului mulţumit de îngrijirile
- Antrenez bolnavul în acordate, îşi exprimă
activităţi care dau temerile cu privire la
sentimentul de utilitate diagnostic
- Administrez medicaţie 18.02.2014
anti-depresivă, o tabletă -Pacientul nu mai
Amitriptilină (la indicaţia prezintă anxietate,
58
Obiectiv Evaluare
medicului) având o stare de bine
psihică şi o
ameliorare din punct
de vedere fizic
-Este optimist, speră
în vindecarea
Hipertermia Pacientul să- -Am monitorizat 15.02.2014
Cauza: şi menţină temperatura pacientului şi -În urma administrării
-procesul temperatura am notat în foaia de antitermicelor,
inflamator corpului în observaţie şi în foaia de pacientul prezintă
Manifestări: limite temperatură febră moderată
-febră normale 36- -Am schimbat lenjeria de 37,6ºC
37,8ºC 37ºC corp şi de pat de câte ori a 16.02.2014
fost nevoie -Pacientul prezintă
-Am menţinut febră ridicată 39,1ºC.
temperatura corpului în În urma administrării
limite normale: antitermicelor,
*în frison am încălzit temperatura a revenit
pacientul cu ajutorul la 37,6ºC
păturii electrice 17.02.2014
*în febră am administrat -În urma administrării
pacientului cantităţi mari antitermicelor,
de lichide pacientul prezintă
-Am calculat bilanţul febră moderată
dintre cantitatea de lichide 37,5ºC
ingerate şi eliminate 18.02.2014
Rol delegat: -Pacientul este afebril
-La indicaţia medicului, 36,9ºC
am administrat Oxacilină
1 g i.m. (la 6 h) şi
Paracetamol 3 tablete (la
6 h)
Hidratare -Pacientul să -Am evaluat pierderile de 15.02.2014
orală fie echilibrat lichide în funcţie de -Pacientul primeşte
insuficientă, volemic evoluţia clinică şi 2000ml soluţie NaCl
manifestată examenele de laborator 16.02.2014
prin sete (Hb şi Ht) -Pacientului i se
59
Obiectiv Evaluare
intensă. -Am calculat cantitatea de administrează PEV cu
Cauza: lichide care trebuie soluţie Perfalgan
-mucoasa admninstrată în funcţie de 17-18.02.2014
bucală masa corporală şi -Pacientului i se
afectată suprafaţa arsă administrează
datorită Rol delegat: cantităţi
inhalării de -La indicaţia medicului corespunzătoare de
fum am administrat: lichide în
-crutare *ser fiziologic 9%o (500 conformitate cu
digestivă ml) rezultatele biologice
Manifestări: *glucoză 5% (1500ml) şi bilanţul
-necesitatea *vitamina B1, B6, C (1 hidroelectric
de a se fiolă)
alimenta şi *PEV Perfalgan (100 ml)
hidrata -Institui PEV cu 2000 ml
NaCl până la obţinerea
unei diureze
satisfăcătoare de 50 ml pe
oră.
-Educ pacientul,
explicându-i că este
necesar să consume zilnic
2000-2500 ml apă.
-durerea de odihnitor -Am asigurat un micro uneori datorită durerii
la nivelul fără treziri climat adecvat care să-i vii de la nivelul
membrului frecvente inducă somnul, fără membrului superior
superior lumină puternică sau drept
drept zgomot 16.02.2014
Manifestări: -Am asigurat lenjerie de -Pacientul adoarme
-ore corp şi de pat curată relativ uşor, se
insuficiente -Am observat şi notat trezeşte o singură dată
de somn calitatea şi orele somnului pe parcursul nopţii
cantitativ şi -Am realizat un program 17.02.2014
calitativ de odihnă corespunzător -Pacientul nu mai
nevoilor pacientului prezintă insomnie
60
Obiectiv Evaluare
Rol delegat: -Somn odihnitor
am administrat
algocalmin pentru
confortul pacientului şi
diazepam 1 fiolă la
culcare
şi evoluţie -Am adus la cunoştinţa necesitatea îngrijirilor
nefavorabilă pacientului necesitatea medicale, acceptând
datorită menţinerii curate a intervenţia cadrelor
infecţiei cu tegumentelor şi medicale în îngrijirea
streptococ. mucoaselor, cu atât mai zonelor afectate
Manifestări: mult a porţiunilor de 17-18.02.2014
-Dificultate tegumente afectate de -Pacientul îşi poate
de a-şi arsură, asigurându-l de satisface igiena
păstra necesitatea efectuării personală
tegumentele periodice a toaletelor
şi mucoasele acestor zone
curate Rol delegat:
-Primesc rezultatul
culturii din secreţie, din
care reiese infecţie cu
Streptococ β hemolitic
grup A care este sensibil
la Oxacilină. Administrez
la indicaţia medicului 1 g
oxacilină intra muscular
(la 6 h).
am efectuat toaleta
regiunilor lezate cu
61
Obiectiv Evaluare
antiseptice şi
dezinfectante de tip Apă
oxigenată şi Cloramină
-Am aplicat pansament cu
unguent dermatologic
cicatrizant cu Sinerdol
-Am efectuat toaleta
tegumentelor lezate şi a
zonelor învecinate la
fiecare 2 zile prin
schimbarea
Limitarea -Pacientul să -Am sugerat pacientului 15.02.2014
mişcărilor se poată să poarte îmbrăcăminte -Pacientul să se poată
Cauza: îmbrăca şi lejeră, uşor de îmbrăcat, îmbrăca şi dezbrăca
-întinderea dezbrăca cu mod simplu de încheiat singur
leziunilor fără -Am asigurat pacientul de 16.02.2014
-existenţa dificultate sprijinul echipei de -Pacientul acceptă
pansamentul îngrijire ajutorul echipei de
ui -Am încurajat pacientul îngrijire şi respectă
Manifestări: cu privire la evoluţia sugestiile cadrelor
-Dificultatea arsurilor spre vindecare medicale
de a se 17.02.2014
îmbrăca şi -Pacientul se poate
dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca
singur
-Este mulţumit de
sugestiile cadrelor
medicale şi le
respectă
62
Obiectiv Evaluare
-cunoştinţe
insuficiente
despre boală
şi evoluţia ei
Nevoia de a -Pacientul să - Aerisesc salonul cât mai 15.02.2014
respira şi de prezinte o des şi umidific aerul din -R=17 resp./min
a avea o respiraţie încăpere -P=72 puls./min
bună eficientă şi o -Am educat pacientul -Temperatura= 37,8ºC
circulaţie. circulaţie privind poziţia în pat -TA=120/90 mmHg
Alterarea normală pentru favorizarea 16.02.2014
respiraţiei şi - Urmăresc respiraţiei -R=17 resp./min
circulaţiei să calmez -Am monitorizat şi notat -P=90 puls./min
Cauza: tusea funcţiile vitale în foaia de -Temperatura= 39,1ºC
-leziunile de observaţie (puls, tensiune -TA=130/70 mmHg
arsură arterială, respiraţie, 17.02.2014
-inhalare de temperatură) -R=18 resp./min
fum -Am pregătit fizic şi -P=80 puls./min
Manifestări: psihic pacientul pentru -Temperatura= 37,5ºC
-tuse seacă examenele clinice, -TA=120/60 mmHg
paraclinice şi de laborator 18.02.2014
Rol delegat: -R=18 resp./min
-La indicaţia medicului -P=80 puls./min
am administrat Oxigen -Temperatura= 36,9ºC
umidificat pe sonda -TA=120/60 mmHg
endonazală (4-6l/ min)
- La indicaţia medicului
am administrat 3 tablete
Tussin (la 8 h) în prima zi
63
Obiectiv Evaluare
creatinină.

Creatinină -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 0,78 mg % 0,6-1,30 mg %
I <0,3 mg/dl
64
Tabel cu medicaţia
Calea
Acţiunea
Mod de de Doza Doza
Medicament medicamentulu
prezentare admini unică totală
i
strare
Algocalmin Cp=500 mg Per os 1 cp. 2 cp. analgezic
Perfalgan F=100 ml i.v. 1f 1f analgezic
Oxacilină Fl=1000 mg i.m. 1f 8 f. antibiotic
1500 combate
ml deshidratarea
Ser combate
Fl=500 ml i.v. 500 ml 500 ml
F=2 ml-100
mg
F=2 ml-50
mg
Anatoxină
tetanică,
A.T.P.A. F=1 ml s.c. 0,5 f 0,5 f
purificată şi
absorbită
Apă Soluţie 30 local - 1L antiseptic
oxigenată ml perhidrol
65
/ 1 L apă
3%
sterilă
Cloramină
Cp=500 mg local - 1 cp. dezinfectant
4%
Tussin Cp=50 mg Per os 1 cp. 3 cp. antispastic
CAZUL III
Culegerea datelor
Surse de informare:
- pacient
Nume şi prenume: Brutaru Ion
Vârsta: 52 de ani
Sexul: masculin
Starea civilă: căsătorit
Religie: ortodox
Ocupaţie: pensionar
Loc de muncă: pensionar
- mucozitate bucală afectată de inhalarea de fum
- dantură incompletă
Acuitate:
66
Semne particulare: cicatrice post-apendiceptomie
Mobilitate articulară: articulaţii imobile, dureroase, afectate de arsuri
- greutate: 80 kg;
- grupa sanguină şi RH: BIII+
Date variabile:
Domiciliu: jud. Buzău, loc. Poşta Câlnǎu
Condiţii de locuit: pacientul locuieşte la casă, împreună cu familia, locuinţă
salubră
- familia
- prietenii
Data internării: 02.01.2014 ora 12.00
Anamneza medicală:
Comportamente (fumatul, alcoolul): fumător, mare consumator de alcool
medicamentelor
- arsuri de gradul 3 şi 4 prin flacără, membre inferioare, membru
superior stâng
- durere
- tuse iritativă
- transpiraţii abundente
- frisoane
- dispnee
- agitaţie psiho-motorie
- febră 37,4ºC
67
- anxietate
- disconfort
Istoricul bolii
Pacientul declară că în dimineaţa zilei de 02.01.2013 făcuse curăţenie în
curte şi în spatele casei, iar la o oarecare distanţă a adunat o grămadă de resturi
vegetale uscate şi alte deşeuri menajere pe care s-a hotărât să le incinereze. A
turnat benzină şi a aprins focul. Din neatenţie şi deoarece consumase şi alcool,
pantalonii cu care era îmbracat s-au aprins şi fiind din material sintetic au aderat
la piele. În încercarea de a-i stinge, i-a luat foc şi mâneca stângă. A alergat la un
vecin, acest lucru favorizând înteţirea flăcării. Vecinul l-a înfăşurat într-o pătură
şi a sunat la salvare. Este adus la spital, în stare de ebrietate evidentă, prezentând
dureri vii, abia suportabile, datorate arsurilor de gradele III - IV pe aproximativ
32% din suprafaţa corporală. Mai prezenta: tuse iritativă, transpiraţii abundente,
frison, dispnee,agitaţie psiho-motorie.
Se prezintă la serviciul de urgenţă, de unde este îndrumat spre serviciul nostru în
vederea tratamentului chirurgical de specialitate.

Examen obiectiv:
Stare generală: satisfăcătoare
membrelor inferioare şi a membrului superior stâng.
Mucoase: mucoasă bucală afectată de inhalarea de fum
Fanere: normale
durerii
bilateral, sonoritate pulmonară normală
- T.A. 120/60 mm Hg
68
normală
Comportament:
Posedă capacitate de adaptare şi nu creeză probleme echipei de îngrijire.
Alimentaţia:
- pacientul se alimentează regulat, respectând cele 3 mese principale
din zi;
- îi plac făinoasele, legumele, lactatele, preparatele din carne;
- consumă cafea şi alcool peste limitele normale;
- consumă zilnic aproximativ 1,5 l lichide.
Eliminări:
Igiena personală:
Timpul liber şi-l petrece împreună cu familia sau muncind în gospodărie.
Somnul şi odihna:
- Doarme 6-7 ore/noapte
Diagnostic medical:
Arsură de gradul 3 şi 4, membre inferioare şi membru superior stâng.
69
a) Probleme actuale
- durere vie la nivelul membrelor inferioare şi membrul superior stâng, datorită
arsurilor
- febră medie
- transpiraţii reci şi abundente
- iritarea căilor respiratorii manifestată prn tuse seacă
- insomnie
- anxietate
- imposibilitatea efectuării igienei personale
- deces

a) Durere vie
membrelor inferioare şi membrul superior stâng
bolii

Hipertermia:
- Manifestări: febra ridicată 37,4ºC şi transpiraţii reci

70




- Cauza: întinderea arsurii, inhalarea de fum
- Manifestări: durere în momentul inspiraţiei
Plan de îngrijire a pacientului B.I.

Obiectiv Evaluare
Durere -Îmi propun -Asigur transportul 02.01.2014
datorată să-i calmez pacientului în sala de -Pacientul prezintă
leziunilor de durerea operaţii, unde sub durere la nivelul
71
Obiectiv Evaluare
arsură. -Pacientul să anestezie generală, este leziunilor, durere ce
Risc de exprime făcută toaleta plăgii arse, doar se ameliorează
apariţie a diminuarea descoperirea escarelor, pentru scurt timp la
şocului neu- durerii hemostază, pansament administrarea
rogen - - După întoarcerea de la calmantelor
datorită Diminuarea sală, am ajutat pacientul 03.01.2014
durerii, riscului de să se aşeze în poziţia care- -Pacientul a prezentat
mani-festat apariţie a şo- i diminuează durerea. durere ameliorată de
prin cului neuro- -Am urmărit şi notat calmant
transpiraţii gen. funcţiile vitale 04.01.2014
reci, -Evaluarea - Ajut pacientul în -Pacientul prezintă o
abundente. zilnică şi ori satisfacerea nevoilor sale uşoară jenă la nivelul
Cauza: de câte ori pentru a se mişca cât mai membrelor afectate de
-alterarea este nevoie puţin, deoarece la orice arsură
tegumentelo mişcare durerea se 05.01.2014
r prin intensifică. -Pacientul prezintă
leziunide Rol delegat: edeme şi dureri intense
arsură -La indicaţia medicului, 06.01.2014
Manifestări: am administrat 2 fiole -Pacientul este în comă
-facies algocalmin i.m. pentru de gradul III
crispat calmarea durerilor, după
-disconfort ce i-am testat
sensibilitatea alergică
-Am administrat A.T.P.A.
pentru a preveni infecţia
tetanică
-Am administrat
antispastice de tip NoSpa,
Papaverină
- Badijonez cu cloramină
2%.
Usuc prin tamponare şi
apoi aplic unguentul
Ermocare.
Bandajare pentru a evita
infectarea plăgii.
Anxietate -Pacientul să -Am realizat un climat de 02.01.2014
manifestată nu mai fie linişte şi calm, asigurând -Pacientul este anxios,
72
Obiectiv Evaluare
prin teamă, anxios şi să pacientul de întelegere şise teme de urmările
îngrijorare prezinte o întreaga disponibilitate a
acestor leziuni de
Alterarea stare de bine cadrelor medicale în arsură
stării fizic şi acordarea îngrijilor 03.01.2014
generale psihic -M-am adresat pacientului-Pacientul este
datorită -Calmarea şi familiei acestuia, convins de
consumului pacientului asigurându-i că echipa dedisponibilitatea
de alcool, -Evaluare îngrijire face tot posibilul
echipei de îngrijire
manifestată zilnică pentru o evoluţie bună 04.01.2014
prin agitaţie. -Am realizat un mediu de -Pacientul este
Cauza: siguranţă fără accidente mulţumit de îngrijirile
-nu cunoaşte sau infecţii prin acordate, îşi exprimă
prognosticul sterilizare, dezinfecţie,temerile cu privire la
bolii curăţenie, îndepărtarea diagnostic, este mai
-consum de reziduurilor liniştit
alcool -Am ascultat plângerile 05.01.2014
Manifestări: pacientului -Pacientul nu mai
-agitaţie -Administrez i.m. 1 fiolăprezintă anxietate,
-stres Plegomazin. având o stare de bine
psihică şi o
ameliorare din punct
de vedere fizic
-Este optimist, speră
în vindecarea
Alterarea Pacientul să- -Am monitorizat 02.01.2014
stării şi menţină temperatura pacientului şi -În urma administrării
generale temperatura am notat în foaia de antitermicelor,
datorită corpului în observaţie şi în foaia de pacientul prezintă
invaziei limite temperatură febră moderată
microbiene, normale 36- -Am schimbat lenjeria de 37,4ºC
manifestată 37ºC corp şi de pat de câte ori a 03.01.2014
prin fost nevoie -Pacientul prezintă
hipertermie -Am încercat să menţin febră ridicată 39,4ºC
Cauza: temperatura corpului în 04.01.2014
-procesul limite normale: -Pacientul este mai
inflamator *în frison am încălzit scăzută 38,1ºC
Manifestări: pacientul cu ajutorul 05.01.2014
73
Obiectiv Evaluare
-febră păturii electrice Rezultatele
37,4ºC *în febră am administrat hemoculturii sunt:
-transpiraţii pacientului cantităţi mari -infecţie cu
reci de lichide Enterobacter Cloacae,
* am făcut 10 împachetari antibiograma arată
la interval de 5 min. sensibilitate la
-Am calculat bilanţul Tazocin
dintre cantitatea de lichide -infecţie cu
ingerate şi eliminate Pseudomonas
Rol delegat: Aeruginosa,
-La indicaţia medicului, sensibilitate la
am administrat i.v. Colistin
Oxacilină 4 g (la 6 h),
Paracetamol 3 tablete (la
6 h) şi testez sensibilitatea
alergică la Tazocin şi
Colistin – pacientul nu
este alergic. Institui
tratament cu Tazocin şi
Colistin la 12 ore.
Deshidratare -Pacientul să -Am evaluat pierderile de 02.01.2014
şi fie echilibrat lichide în funcţie de -Pacientul primeşte
dezechilibru volemic evoluţia clinică şi 3500 ml soluţie
hidro -Pacientul să examenele de laborator macromoleculară
electrolitic fie cruţat din (Hb şi Ht) 03-06.01.2014
Cauza: punct de -Am calculat cantitatea de -Pacientului i se
-suprafaţa vedere al lichide care trebuie administrează
arsă aparatului admninistrată în funcţie cantităţi
-crutare digestiv de masa corporală şi corespunzătoare de
digestivă -Îmi propun suprafaţa arsă lichide în
Manifestări: să măsor Rol delegat: conformitate cu
-incapacita- diureza. -La indicaţia medicului rezultatele biologice
tea de a se am administrat: şi bilanţul
alimenta şi *ser fiziologic 9%o (500 hidroelectric
hidrata ml)
-insuficientă *glucoză 5% (1500ml)
eliminare *vitamina B1, B6, C (1
uri-nară fiolă)
74
Obiectiv Evaluare
datorită -Instalez sonda vezicală
constituirii pentru monitorizarea
edemelor, diurezei.
manifestată -Administrez oral 1000
prin ml apă plată.
oligurie. -Administrez i.m. 1 fiolă
Spironolactonă.
-durerea de odihnitor -Am asigurat un micro frecvent datorită
la nivelul fără treziri climat adecvat care să-i durerii vii
membrelor frecvente inducă somnul, fără 03-06.01.2014
Manifestări: lumină puternică sau -Pacientul adoarme cu
-ore zgomot dificultate, prezentând
insuficiente -Am asigurat lenjerie de somn agitat,
de somn corp şi de pat curată neodihnitor
cantitativ şi -Am observat şi notat
calitativ calitatea şi orele somnului
-Am realizat un program
de odihnă corespunzător
nevoilor pacientului
Rol delegat:
am administrat
algocalmin pentru
confortul pacientului şi
diazepam 1 fiolă la
culcare
-Am observat efectul
medicamentelor
75
Obiectiv Evaluare
Manifestări: -Am adus la cunoştinţa necesitatea îngrijirilor
-Dificultate pacientului necesitatea medicale, acceptând
de a-şi menţinerii curate a intervenţia cadrelor
păstra tegumentelor şi medicale în îngrijirea
tegumentele mucoaselor, cu atât mai zonelor afectate
şi mucoasele mult a porţiunilor de 04-06.01.2014
curate tegumente afectate de -Pacientul cooperează
arsură, asigurându-l de în vederea efectuării
necesitatea efectuării unei bune toalete a
periodice a toaletelor zonelor lezate
acestor zone
-Am verificat zilnic starea
tegumentelor şi
mucoaselor
Rol delegat:
am efectuat toaleta
regiunilor lezate cu
antiseptice şi
dezinfectante de tip Apă
oxigenată şi Cloramină
-Am aplicat pansament cu
unguent dermatologic
cicatrizant cu Sinerdol
-Am efectuat toaleta
tegumentelor lezate şi a
zonelor învecinate la
fiecare 2 zile prin
schimbarea
-Am urmărit evoluţia
arsurii
-Limitarea -Pacientul să -Am sugerat pacientului 02.01.2014
mişcărilor se poată să poarte îmbrăcăminte -Pacientul să permită
76
Obiectiv Evaluare
-Dificultate îmbrăca şi lejeră, uşor de îmbrăcat, echipeide ingrijire să-l
în dezbrăca cu mod simplu de încheiat îmbrace şi dezbrace
comunicare fără -Am asigurat pacientul de 03-05.01.2014
datorită dificultate sprijinul echipei de -Pacientul acceptă
convulsiilor, -Se îngrijire ajutorul echipei de
manifestată stabileşte -Pacientul nu răspunde la îngrijire şi respectă
prin gravitatea stimuli acustici, luminoşi sugestiile cadrelor
pierderea comei sau dureroşi medicale
conştienţei -I se testează reflexul de 06.01.2014
Cauza: deglutiţie care este absent. - Pacientul este în
-întinderea comă de gradul III
leziunilor
-existenţa
pansamentul
ui
Manifestări:
-Dificultatea
de a se
îmbrăca şi
dezbrăca
-Pierderea
conştienţei
-cunoştinţe
insuficiente
despre boală
şi evoluţia ei
-Nevoia de a -Pacientul să -Am asigurat condiţii de 02.01.2014
respira şi de prezinte o microclimat adecvate -R=20 resp./min
a avea o respiraţie (salon curat, aerisit, cu -P=80 puls./min
77
Obiectiv Evaluare
bună eficientă şi o temperatură şi umiditate -Temperatura= 37,4ºC
circulaţie. circulaţie optime) -TA=120/60 mmHg
-Alterarea normală -Am educat pacientul 03.01.2014
respiraţiei şi -Evaluare privind poziţia în pat -R=25 resp./min
circulaţiei zilnică, ori pentru favorizarea -P=88 puls./min
-Comă de câte ori respiraţiei -Temperatura= 39,4ºC
profundă este nevoie -Am monitorizat şi notat -TA=100/40 mmHg
datorită -Asistare, funcţiile vitale în foaia de 04-05.01.2014
şocului până în observaţie (puls, tensiune -R=18 resp./min
septic, ultima clipă, arterială, respiraţie, -P=80 puls./min
manifestată a vieţii temperatură) -Temperatura= 38,1ºC
la scurt timp -Am pregătit fizic şi -TA=110/50 mmHg
prin deces. psihic pacientul pentru 06.01.2014
Cauza: examenele clinice, -R=10 resp./min
-leziunile de paraclinice şi de laborator -P=148 puls./min
arsură Rol delegat: -Temperatura= 35ºC
Manifestări: -La indicaţia medicului, -TA=8/55 mmHg
-durere am administrat Oxigen -Pacientul a decedat
inspir umidificat pe sonda
profund endonazală (4-6l/ min)
creatinină.
-Măsor funcţiile vitale:
T=35 C TA=8/55 mm Hg
P=148 p/min
R= 10 r/min în 4 timpi de
tip Kussmaul
-Se instituie respiraţie
mecanică.
78
Creatinină -Se recoltează 5-10 ml sânge, fără 2 mg % 0,6-1,30 mg %
I <0,3 mg/dl
79
Tabel cu medicaţia
Calea
Mod de de Doza Doza Acţiunea
Medicament
prezentare adminis unică totală medicamentului
trare
Algocalmin F=2 ml i.v. 1 f. 3 f. analgezic
Oxacilină Fl=500 mg i.v. 1f 4 f. antibiotic
1500 combate
ml deshidratarea
Ser combate
Fl=500 ml i.v. 500 ml 500 ml
F=2 ml-100
mg
Vitamina B6 F=2 ml-50 mg i.v. 1f 1f vitaminizant
Papaverină F=2 ml i.m. 1f 2f antispastic
Apă Soluţie 30 ml
oxigenată perhidrol / 1 L local - 1L antiseptic
3% apă sterilă
Cloramină
Cp=500 mg local - 1 cp. dezinfectant
2%
Plegomazin F=2 ml i.m. 1f 1f antipsihotic
Acetilcistein
Cp=200 mg Per os 1 cp. 3 cp. expectorant
ă
Colistin F=2 ml i.m. 1f 2f antibiotic
Tazocin F=2 ml i.m. 1f 2f antibiotic
Anatoxină
tetanică,
A.T.P.A. F=1 ml s.c. 0,5 f 0,5 f
purificată şi
absorbită
80
III. CONCLUZIILE CELOR TREI CAZURI
Cazul I
Pacientul Enache Florin, în vârstă de 55 ani internat la data de 01.03.2014

cu diagnosticul de arsură gradele 2 şi 3 ce au survenit în urma unui accident
casnic, a beneficiat de un tratament local, conform schemei de tratament a
pacienţilor cu arsuri în secţia de chirurgie plastică şi reparatorie a Spitalului
Judeţean Buzău.
În urma tratementului local şi medicamentos, evoluţia a fost favorabilă, cu
epitalizare spontană, controlată a leziunilor.
Se externează la data de 12.03.2014, cu următoarele recomandări:
- evită expunerea la soare, surse de căldură sau frig, pe o perioadă de circa 2-3
luni;
- evită contactul cu substanţe iritante, produse petroliere, detergenţi şi evită
traumatismele regiunilor recent vindecate;
- se recomandă îmbrăcăminte din bumbac şi igienă locală riguroasă cu apă caldă
şi săpun fără sodă;
- pe leziunile vindecate, după spălare, se poate aplica Bioxiteracor (Oximed) 1-2
ori pe zi;
- nu necesită regim alimentar particular;
- nu necesită dispensarizare deosebită;
- nu necesită loc de muncă protejat.
81
Cazul II
Pacientul Grigore Nicolae, în vârstă de 50 ani internat la data de

15.02.2013 cu diagnosticul de arsură gradele 1 şi 2 ce au survenit în timp ce
încerca să-şi salveze tatăl care luase foc în casă, a beneficiat de un tratament
local, conform schemei de tratament a pacienţilor cu arsuri în secţia de chirurgie
plastică şi reparatorie a Spitalului Judeţean Buzău.
În urma tratementului local şi medicamentos, evoluţia a fost favorabilă, cu
epitalizare spontană, controlată a leziunilor.
Se externează la data de 18.02.2013, cu următoarele recomandări:
- evită expunerea la soare, surse de căldură sau frig, pe o perioadă de 2 luni;
- evită contactul cu substanţe iritante, produse petroliere, detergenţi şi evită
traumatismele regiunilor recent vindecate;
- se recomandă îmbrăcăminte din bumbac şi igienă locală riguroasă cu apă caldă
şi săpun fără sodă;
- pe leziunile vindecate, după spălare, se poate aplica Bioxiteracor (Oximed) 1-2
ori pe zi;
- nu necesită regim alimentar particular;
- nu necesită dispensarizare deosebită;
- nu necesită loc de muncă protejat.
Cazul III
Pacientul Brutaru Ion, în vârstă de 52 ani internat la data de 02.01.2013 cu

diagnosticul de arsură gradele 3 şi 4 ce au survenit în urma unui accident casnic,
a beneficiat de un tratament local, conform schemei de tratament a pacienţilor cu
arsuri în secţia de chirurgie plastică şi reparatorie a Spitalului Judeţean Buzău.
În urma tratementului local şi medicamentos, evoluţia a fost nefavorabilă,
intervenind decesul pacientului în data de 06.01.2013.
82
IV. TEHNICA FOLOSITǍ –
GREFELE DE PIELE
Grefarea se face manual - cu bisturiul.

Poate fi:
- directǎ, când separarea stratului dermo-epidermic de hipoderm se face de la
început, prin insinuarea cu bisturiul pe faţa profundǎ a dermului;
- indirectǎ, când se recolteazǎ împreunǎ cu porţiuni din hipoderm care este
apoi îndepartat. Este foarte important ca orice urmǎ de grǎsime de pe grefǎ sǎ fie
îndepǎrtatǎ, evitându-se astfel posibilitatea unei necroze ulterioare.
Reprezintǎ o variantǎ de tratament chirurgical a arsurilor, mai traditionalǎ, dar

este o intervenţie care se mai practicǎ încǎ în ţara noastrǎ şi datoratǎ
prezentǎrii tardive la medic a multora dintre pacienţii cu arsuri profunde.
Plaga granularǎ este rezultatul evoluţiei naturale a arsurilor pe toatǎ grosimea

sau a celor intermediare aprofundate. În condiţiile medicinei modeme,
formarea plǎgilor granulare este o complicaţie a acestor tipuri de leziuni
termice, deoarece cicatricele rezultate prin grefarea plǎgilor granulare
sunt inferioare estetic şi funcţional celor obtinute dupǎ excizia - grefare
precoce.
83
Ţesutul granular este un ţesut conjunctivo-vascular, cu mare capacitate
proliferativǎ, format din vase de neoformaţie şi numeroşi fibroblaşti cu
activitate meolicǎ intensǎ. El se formeaza sub escara ce se detaşeaza sub
acţiunea enzimelor bacteriene, dar şi al celor eliberate de patul subiacent
în curs de granulare. Legile chirurgiei plastice a arsului credeau cǎ plaga
granularǎ obtinutǎ la 21 de zile de la accident este idealǎ pentru grefat. O
astfel de plagǎ, eutroficǎ, trebuie sǎ fie roşie, de consistenţǎ fermǎ, cu
granulaţii, lucioasǎ, fǎrǎ secreţii sau fibrinǎ. Pentru atingerea acestui
deziderat, escara este supusǎ unor tratamente topice complexe: alternǎri
de hidroterapie, pansamente umede, uscate, expunere. Dacǎ în ziua a
paisprezecea de evoluţie escara este încǎ aderentǎ, ea este îndepǎrtatǎ
chirurgical prin necrectomie, care constǎ în excizia ţesuturilor necrotice,
fǎrǎ a obţine neapǎrat un pat viabil, dar reducând mult ţesuturile moarte
de la nivelul plǎgii. O astfel de intervenţie nu este urmatǎ de grefare,
patul obţinut nefiind apt de a integra o grefǎ. În circa 7 zile, plaga astfel
obţinutǎ dezvolta o plagǎ granularǎ apta de grefare, procesele naturale
completând debridarea chirurgicalǎ. Necrectomia la 14 zile nu este
urmatǎ de aprofundarea arsurii aşa cum ar fi o excizie precoce neurmatǎ
de grefare, pentru cǎ la 14 zile patul este pregǎtit pentru granulare. Se
remarcǎ faptul cǎ utilizarea de rutinǎ a topicelor antibacteriene clasice
duce la întârzierea formǎrii plǎgii granulare prin reducerea încǎrcǎturii
microbiene la nivelul escarei.
Formarea unei plǎgi granulare eutrofice depinde şi de tratamentul general
al pacientului, mai ales de susţinerea meolicǎ, costul acestui tip de terapie
conservatoare fiind mai mare decât al atitudinii chirurgicale agresi.
Neîndeplinirea condiţiilor locale şi generale ale unei evoluţii bune a
escarei, duce la formarea unor plǎgi granulare hipertrofice (palide,
84
exuberante, depǎşind în înalţime marginile plǎgii, cu secreţii abundente)
sau atrofice (subdenilate, palid cianotice). În cazul acestor plǎgi, grefarea
cu allogrefe poate ameliora patul şi pot pregǎti o autogrefare cu succes.
Grefarea plǎgilor granulare începe cu o toaletǎ chimicǎ atentǎ a

granulaţiilor şi tegumentelor incinate cu sǎpun de polivinilpirolidonǎ sau
clorhexidrinǎ apoi apǎ distilatǎ sau ser fiziologic. Urmeazǎ degranulare
care constǎ în îndepartarea granulaţiilor cu un instrument bont pânǎ la
obţinerea unui pat uniform, sângerând când aspectul plǎgilor granulare
este favorabil, degranularea nu mai este necesarǎ, în schimb, în cazul
granulaţiilor scleroase, degranularea este înlocuiǎ de excizia în sǎnǎtos a
întregii plǎgi granulare. Se reduce astfel şi încǎrcǎtura microbianǎ sub
105 bact/g de ţesut şi se obţine un pat ce va permite integrarea grefelor.
Hemostaza este chimicǎ (Adrenostazin).
Grefarea se face de obicei imediat, dar poate fi amânatǎ 24 de ore în
cazul unei sângerǎri masive din pat. De obicei se procedeazǎ la
autogrefare, dar în cazul suprafeţelor mari sau a bolnavilor epuizaţi
meolic (caşectici sau impropriu spus în "şoc cronic postcombustional"),
acoperirea temporarǎ cu allogrefe este beneficǎ. Regulile generale ale
grefarii sunt aceleasi ca şi în cazul paturilor proaspǎt excizate. De multe
ori aderenţa grefelor este imediatǎ, astfel cǎ nu mai este necesarǎ fixarea
cu fire de suturǎ..
Îngrijirea postoperatorie este descrisǎ în secţiunea despre autogrefe, dar în acest

caz pansamentul la 24 ore şi apoi la intervale de maxim 24 de ore devine
obligatoriu (încǎrcǎtura microbianǎ este mai mare decât în cazul paturilor
de excizie). Când secreţiile sunt abundente se accepta lasarea la expunere
85
la 48-72 de ore, dar o astfel de manevrǎ nu va salva decât rareori mai
mult de 70% din grefe.
V. BIBLIOGRAFIE
1. ARSURILE – CLINICǍ, FIZIOLOGIE ŞI TRATAMENT

 AGRIPINA IONESCU
 EDITURA MEDICALǍ – 1970
2. BREVIAR DE EXPLORǍRI FUNCŢIONALE ŞI DE
ÎNGRIJIRI
SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI
 LUCREŢIA TITIRCǍ
 EDITURA VIAŢA MEDICALǍ ROMÂNEASCǍ – 1994
3. URGENŢE MEDICO – CHIRURGICALE – SINTEZE
PENTRU CADRE MEDII
86
 LUCREŢIA TITIRCǍ
 EDITURA MEDICALǍ – 1989
4. CHIRURGIE ŞI SPECIALITǍŢI ÎNRUDITE – MANUAL
PENTRU SCOLI SANITARE POSTLICEALE
 DR. D. VASILE, DR. M. GRIGORIU
 EDITURA DIDACTICǍ ŞI PEDAGOGICǍ R.A.
BUCUREŞTI -1993
87

Arsurile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arsurile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALǍ SANITARǍ DE STAT BUZǍU

ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTULUI

Boala nu este o fatalitate – a fi bolnav nu înseamnǎ a fi prada unui destin.

I. 1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie

I. 2. Arsura. Definiţie. Etiologie. Clasificare.

I. 3. Evaluarea semnelor, simptomelor, problemelor

I. 4. Participarea asistentei medicale la acte de investigaţii

I. 5. Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome

I. 7. Evoluţie. Complicaţii. Prognostic.

II. Studii de caz

III. Concluziile celor trei cazuri

IV. Tehnica folositǎ – Grefa de piele

I.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE

PIELEA este un imens câmp receptor datoritǎ numeroaselor şi variatelor

Principalele tipuri de receptori tactili:

Glandele pielii - sunt reprezentate de glandele sudoripare, glandele sebacee

Glandele sudoripare – sunt glande tubuloase, cu partea secretorie în

I.2. ARSURA. DEFINIŢIE. ETIOLOGIE.

Arsura este o boalǎ chirurgicalǎ generalǎ şi localǎ determinatǎ direct de

Progresele înregistrate în cunoaşterea fiziopatologiei arsurilor au influenţat

CLASIFICAREA ETIOLOGICǍ A ARSURILOR

1.Arsuri produse de agenţi fizici:

Clasificarea arsurilor în funcţie de suprafaţa afectatǎ

I.3.a. SEMNE CLINICE

1. Hipovolemia – scăderea volumului sângelui circulant, se datorează

I.3.b. SEMNE, SIMPTOME ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE

I.3.c. PROBLEMELE BOLNAVULUI CU ARSURI

- Disconfort legat de durere;

I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

I.4.a. EXAMENE BIOCHIMICE ALE SÂNGELUI

Tratamentul în arsuri este bazat pe cunoaşterea aprofundatǎ a fondului

I. PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

1. Scoaterea victimei de sub acţiunea agentului vulnerant

Transportul bolnavului trebuie realizat cât mai rapid cu mijloace

III. ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN SPITAL

Mǎsurile de urgenţǎ comportǎ un ansamblu de proceduri medico-chirurgicale

ATITUDINEA LA CAMERA DE GARDǍ:

ATITUDINEA ÎN SALA DE OPERAŢII

I.6. TRATAMENT MEDICAMENTOS – LOCAL ŞI

I.6.b. ÎNGRIJIREA PLǍGILOR ARSE

Arsurile superficiale de grad I, vor epiteliza spontan în 8-10 zile, prin

I.6.c. ALIMENTAŢIA ARSULUI

Scopul fundamental al suportului nutritiv la ars este de a reduce la

I. 7. COMPLICAŢII. EVOLUŢIE. PROGNOSTIC.

Complicaţiile ce pot aparea în urma arsurilor depind de gravitatea acestora şi

Prognosticul arşilor depinde de gravitatea şi evoluţia leziunilor locale, apariţia

Aşadar, viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat de o

Examen clinic general:

Analiza şi interpretarea datelor:

Diagnostic nursing la internare

1. Nevoia de a evita pericolele.

3. Nevoia de a bea şi a mânca.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.

7. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea.

8. Nevoia de a respira şi de a avea o bună respiraţie.

Diagnostic Intervenţii autonome

Tabel cu examene de laborator

Analiza cerută Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale

Examen clinic general:

Analiza şi interpretarea datelor:

Diagnostic nursing la internare