Sunteți pe pagina 1din 78

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI

CERCETARII STIINTIFICE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA BUZAU

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA


SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR: ABSOLVENT:
TURCU LUMINITA STEMATE ELENA
GABRIELA DIANA

-2016-
1
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
DIABET ZAHARAT TIP II

2
Cuprins
Capitolul 1. Anatomia si fiziologia pancreasului

Capitolul 2. Date generale despre afectiune

2.1 Definitie

2.2 Cauze

2.3 Simptome

2.4 Mecanism fiziopatogenetic

2.5 Factori de risc

2.6 Consult de specialitate

2.7 Investigatii

2.8 Diagnostic precoce

2.9 Tratament

2.10 Profilaxie

2.11 Complicatii

Capitolul 3. Ingrijiri acordate de asistenta medicala pacientilor internati cu


diagnosticul de Diabet tip 2
Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice
Capitolul 5. Tehnica

Bibliografie

3
Motto

“E important să înţelegem că nu boala naşte suferinţă, ci suferinţa naşte


boală.”

Ioan Gyuri Pascu

4
Motivatia

Pentru a se bucura de viata si pentru a da maxim de randament, omul in activitatea sa, are
nevoie in primul rand de sanatate. Aceasta calitate poate fi pastrata doar prin constiinta
omului fata de sine insusi, de cunoasterea propriului organism si a parametrilor si calitatilor
acestuia, pastrarea lor cat mai bine pentru o durata cat mai lunga de viata si activitate.
Am ales aceasta tema pentru lucrarea de diploma impresionata fiind de numarul mare de
cazuri intalnite in timpul stagiului de practica. Suferinta bolnavilor si dependenta lor de
serviciile medicale, m-au impresionat si de aceea am incercat sa-mi aprofundez cunostintele
legate de aceasta afectiune, sa cunosc cat mai bine ingrijirile pe care trebuie sa le acord
acestor bolnavi, pentru ameliorarea sau vindecarea suferintei lor.

5
Capitolul 1.Anatomia si fiziologia pancreasului

Pancreasul este o glanda anexata tractului digestiv, de natura mixta, alcatuit din doua
componente, exocrina si endocrina, ale caror activitati desfasurate in paralel aloca intregului organ
multiple roluri importante in contextul digestiei si metabolismului.

Are formă neregulată asemănătoare unui ciocan.


Culoarea – roz- cenuşie devine roşie în timpul activităţii.
Suprafaţă - are aspect lobular.
Consistenţa relativ fermă, dar elastică ceea ce face ca organele din vecinătate să-şi lase
amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe uşor. În secţiune are aspect cărnos.
Dimensiuni :
6
• Lungimea 15-20 cm.
• Înălţimea 4-5 cm. La nivelul capului
• Grosime 2 cm.

Structura pancreasului
Pancreasul este o glandă amficrină (mixtă) cu secreţie exocrină şi endocrină.
La periferie glanda are o capsulă conjunctivă subţire, slab dezvoltată, care continuă în
interiorul organului formând septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separă incomplet
lobii şi lobulii.
În structura glandei pancreatice se disting două părţi componente:
-masa principală (cu funcţie exocrină)
-şi o parte mai mică (cu funcţie endocrină, formată din insuliţe de celule dispersate
în ţesutul exocrin - insulele Langerhans).
Pancreasul exocrin reprezintă 97-98% din volumul glandei şi este format din acini de
formă sferică sau ovoidală, asemănători cu cei din carotidă. Celulele acinare secretă o soluţie apoasă
cu electroliţi şi enzime. Produsul de secreţie se varsă în ductele intercalare, unde se adaugă
bicarbonatul şi apa. Din aceste ducte ajunge în canalul Wirsung şi în duoden, la majoritatea
oamenilor prin ampula lui Vater, împreună cu bila.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insululele lui Langerhans, răspândite difuz în
ţesutul exocrin. Constitue 1-3% din volumul glandei şi sunt mai numeroase la nivelul cozii. Insulele
sunt formate din cordoane celulare între care se găsesc capilare, la periferie sunt înconjurate de o
reţea reticulo-capilară.

În structura lor au:


- celulele A situate predominant în centrul insulei (elaborează şi secretă glucagonul),
- celulele B, mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), aşezate în
special la periferia insulelor (secretă insulina).
- celule D pe care le posedă pancreasul endocrin secretă somatostatină (STS -
participând la reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secreţiei celulare A şi B) şi gastrină.
Pancreasul endocrin conţine şi celule ce secretă polipeptidul pancreatic: celulele PP.

7
Pancreasul exocrin
Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid
limpede, uneori cu conţinut de mucus care se adaugă în canalele excretoare cu un ph 8, la om se
elimină zilnic o cantitate de 200-800 ml. Conţine substanţe anorganice, cea mai importantă fiind
bicarbonatul (care îi conferă caracterul alcalin) şi substanţe organice (componentul cel mai
important fiind enzimele).
Componentele anorganice
Bicarbonatul este secretat în ductele pancreatice printr-un proces activ (însoţit de
creşterea consumului de oxigen) ce realizează o concentraţie mare (cca 70mEq/l). El antrenează
osmotic şi apa de-a lungul ductului pancreatic.
Eliberarea clorului este invers proporţională cu a bicarbonatului, PH-ul sucului pancreatic
reflectă PH-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescând în alcaloza metabolică şi scăzând în acidoza
metabolică. Bicarbonatul neutralizează conţinutul acid al duodenului. În ductul panctreatic apare o
cantitate mare de natriu transformat în schimbul potasiului. Natriu şi potasiu se elimină prin sucul
pancreatic într-o concentraţie asemănătoare cu a plasmei ce se păstrează constantă. Secreţia acinară
este izotonă, cea finală este hiperpertonă.

Componentele organice:

Enzimele.

Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Acţionează asupra celor trei principii
alimentare şi se împart în: amilolitice (alfa-amilază şi maltoză), lipolitice (lipaza) şi proteolitice
(tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza).

Enzimele amilolitice
Alfa-amilaza este mai puternică decât cea salivară deoarece digeră şi amidonul crud pe care
îl transformă în maltoză, maltotrioză şi dextrine. Acţiunea ei necesită prezenţa ionilor de clor, PH-ul
optim de acţiune este 6,7-7.
Maltoza este în cantitate mică în sucul pancreatic. Împreună cu izmaltoza (din sucul
intestinal) realizează hidroliza maltozei, maltotriozei şi dextrinelor.

8
Enzime proteolitice
Tripsina secretată ca tripsinogen, activat în duoden de enterokinază (enzima secretată de
mucoasa duodenală) se activează şi autocatalitic. În activare intervin ionii de calciu.Tripsina desface
legăturile peptidice ale proteinelor şi ale polipeptidelor rezultând di-tri, tetra-peptide şi unii
aminoacizi. PH-ul optim de acţiune este 8.

Acţiunea tripsinei asupra ţesutului pancreatic este împiedicată de inhibitori ce se află în


ţesutul pancreatic. Aceştia împiedică astfel autodigestia pancreasului exocrin. Aceasta se poate
totuşi produce prin obstrucţia ductelor pancreatice. Chimiotripsina derivă din chimiotripsinogenul
activat de tripsină.

Enzimele lipolitice
Lipaza desface trigliceridele în acizi graşi, monogliceride şi glicerol acţionează împreună cu
acizii biliari la interfaţa apalipidei PH-ul optim de acţiune este 7-9. Activatorii sunt clor, natriu şi
ionii de calciu.

Pancreasul endocrin - Insulina, Glucagonul, STS şi PP

Insulina este un hormon, secretat de insulele lui Langerhans, ce participă la metabolismul


glucidelor. Insulina are o acţiune antagonistă glucagonului.

Structura
Insulina este un hormon, ce este compus din 2 lanţuri peptidice, formate din 20 - 30
aminoacizi, unite între ele prin 2 legături bisulfidice. Moleculele de insulină sunt asemănătoare la
mamifere, astfel încât mulţi bolnavi de diabet sunt trataţi cu insulină extrasă de la porci. Aceste
molecule tind să formeze dimeri în soluţie.

9
Insulina este o proteină mică cu masa de 5734 daltoni şi cuprinde 51 resturi aminioacidice.
Este alcătuită din două lanţuri, un lanţ A (cu 21 resturi aminoacidice) şi unul B (cu 30 resturi
aminoacidice) legate prin două punţi disulfurice (A7-B7 şi A20-B19); o a treia legătură disulfurică
leagă restul Cys-A6 cu Cys-A11. Insulinele altor specii diferă de cea umană. Diferenţa cea mai mică
există între insulina umană şi cea de porc, aceasta deosebindu-se numai prin natura restului C-
terminal al lanţului B.

Insulina de porc din care s-a detaşat treonina terminală este practic lipsită de antigenicitate şi
este folosită în tratamentul diabetului. Prin tehnologia ADN recombinant s-a obţinut insulina umană
pentru uz terapeutic. Insulina formează cu ionii Zn2+ agregate, dimeri, tetrameri, hexameri. În
pancreas insulina se află sub formă de hexameri. Forma activă circulantă este probabil monomerul.
Insulina rămâne în continuare unul dintre mijloacele cele mai bune de echilibrare a
metabolismului intermediar perturbat în diabetul zaharat, la peste 30-40% din totalitatea bolnavilor.
În ultimul timp concluziile, atât ale pacienţilor, cât şi ale cercetătorilor sunt unanime în
recunoaşterea că un bolnav cu diabet zaharat corect echilibrat cu insulină, sau când este cazul,
numai cu un regim alimentar, este un om care poate duce o viaţă similară cu a celui care nu are
diabet zaharat, ajungând la o medie de viaţă normală şi fără complicaţii degenerative.
Particularităţi fizico-chimice
Este un hormon cu structură polipeptidică, cu greutate moleculară cca. 34000. Este secretată
de celulele din insulele lui Largenhans pancreatice şi stocată în granulele celulare. Degranularea
apare după corticostenoizi, gluconi, hormon somatotrop, sulfaniluree.
Structura chimică este definită după specia animală, dar activitatea biologică este
independentă de specie. Monomerul insulinei bovine are greutatea moleculară de cca. 5700 şi este
format din două catene polipeptidice legate prin două punţi disulfidice. A fost obţinută şi pe cale
sintetică (1963) din 51 de aminoacizi, operaţia necesitând 200 de etape, cu un randament 5×10-5.

10
Există două tipuri principale de preparate insulinice, hiposolubile şi suspensii apoase.
Preparatele hidrosolubile conţin insulină amorfă sau cristalizată, în soluţie apoasă, la pH
intens acid (2,5 – 3,5).
Suspensiile apoase conţin derivaţi greu solubili de insulină, la pH apropiat de neutru (7,1 –
7,5).

Capitolul 2. Date generale despre afectiune

2.1. Definitie

Diabetul zaharat de tip 2 (insulino-independent) este o boala endocrina caracterizata prin anomalii
metabolice, in special ale metabolismului glucidic.

2.2. Cauze

Diabetul zaharat de tip 2 apare:

- cand celulele organismului nu raspund la actiunea insulinei, situatie in care celulele nu mai
utilizeaza glucoza sanguina pentru producerea de energie, numita rezistenta periferica la actiunea
11
insulinei;

- pancresul nu mai produce suficienta insulina.

-Supraponderabilitatea, lipsa exercitiilor fizice, sedentarismul si istoricul familial de diabet insulino-


independent, cresc riscul de a dezvolta diabetul zaharat tip 2.

2.3. Simptome

In stadiul incipient al bolii, nivelul glicemiei creste foarte lent, astfel incat pacientul este
asimptomatic. O treime din pacientii cu diabet nu stiu ca sufera de aceasta boala.

Simptomele de diabet zaharat includ:


- sete
- poliurie (urinare in cantitate mai mare)
- polifagie (apetit crescut)
- scadere in greutate
- oboseala.

Alte semne de diabet zaharat:


- numeroase infectii sau vindecare lenta a ranilor
- vedere incetosata
- furnicaturi sau amorteala la nivelul membrelor
- numeroase infectii ale pielii sau ale tractului urinar
- vaginite.

Unii pacienti care au deja alte boli cronice grave sunt diagnosticati cu diabetul zaharat tip 2. In
timp, pot apare complicatii renale, oculare, cardiovasculare si nervoase.

Semnele de alarma ale acestor complicatii sunt:


- amorteli, furnicaturi, durere, arsura, umflarea membrelor superioare sau inferioare (neuropatie
diabetica)
12
- vedere incetosata, distorsionata sau puncte luminoase sau intunecate in campul vizual, pierdere a
vederii partiala sau totala sau senzatia de "vedere printr-un val" (retinopatia diabetica)
- dureri la nivelul toracelui sau dificultati in respiratie: acestea pot fi semne ale unor probleme
cardiace sau vasculare.

2.4.Mecanism fiziopatogenetic

Diabetul zaharat este o afectiune cronica in care apar perturbari ale metabolismului (proces prin
care organismul acumuleaza energie din alimente). Diabetul este prezent atunci cand apare
rezistenta la nivel celular la actiunea insulinei sau cand pancreasul nu mai secreta o cantitate
adecvata de insulina. Insulina este hormonul care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea
glucozei (zaharului).

Hiperglicemia este principala cauza a alterarilor care apar in timp la nivelul altor organe: cord, vase
mari, ochi, rinichi, nervi.
Diabetul zaharat tip 2 apare in special la adult, dar din ce in ce mai multe cazuri sunt diagnosticate
la copil. Adesea, persoanele cu diabet zaharat tip 2 sunt supraponderale si sedentare. Multi oameni
au prediabet (toleranta alterata la glucoza) care se caracterizeaza prin valori crescute ale zaharului
din sange, dar nu suficient de mari pentru a fi pus diagnosticul de diabet.

Odata pus diagnosticul de diabet zaharat tip 2, echipa de medici trebuie sa elaboreze un plan
terapeutic individualizat. Tratamentul include, de obicei, dieta adecvata, program de exercitii fizice,
scadere in greutate, monitorizarea glicemiei si daca este nevoie tratament medicamentos. O buna
cooperare cu medicul specialist ajuta pacientul sa tina boala sub control si sa previna aparitia
unor complicatii grave. In timp, capacitatea secretorie a pancreasului endocrin devine din ce in mai
insuficienta, astfel incat insulina secretata nu mai poate mentine glicemia in limite normale.

Controlul nivelului glicemiei previne aparitia complicatiilor:

- starea hiperosmolara este o complicatie acuta care apare in diabetul zaharat tip 2 fiind cauzata de
obicei de infectie (gripa sau alta infectie), infarct, deshidratare (ingestia insuficienta de lichide),
tratamentul diuretic, in special cand pierderea de lichide nu este inlocuita prin aport adecvat de
lichide.
- complicatii tardive produse de hiperglicemie: leziuni oculare (retinopatie), afectare renala
13
(nefropatie), leziuni nervoase (neuropatie), anomalii cardiace (inclusiv infarct miocardic), leziuni
vasculare aterosclerotice (ce duc la aparitia accidentelor vasculare cerebrale, a arteriopatiei
periferice, posibil la amputare).

2.5. Factori de risc

Factorii de risc ce nu pot fi controlati sunt urmatorii:


-istoricul familial(rude de gradul unu:parinte,frate,sora)cu diabetul zaharat de tip2.
-rasa si etnia- afroamericanii, hispanicii, americani nativi, americani asiaticisi populatia din insulele
oceanului Pacific au risc mai mare de a dezvolta diabetul zaharat tip 2 fata de populatia caucaziana;
-varsta inaintata creste riscul aparitiei diabetului zaharat tip 2; totusi numarul copiilor cu diabet
zaharat tip 2 este in crestere, deobicei, acestia fiind obezi, sedentari si cu istoric pozitiv de diabet
zaharat tip2;
-istoric de diabet zaharat gestational sau femeile care au nascut un copil cu greutate mai mare la
nastere(peste 4 kg) au risc crescut de a face prediabet sau diabet zaharat tip 2.
- sindromul ovarelor polichistice creste riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2.
Persoanele care vor sa previna aparitia diabetului zaharat isi pot face testarea glicemiei.

2.6. Consult de specialitate

Se apeleaza la medicul de specialitate cand:

- persoana cu varsta mai mare de 45 ani caruia nu i-a fost niciodata masurata glicemia sau nu a fost
investigata pentru diabet de mai mult de 3 ani;
- persoanele cu varsta mai mica de 45 ani, cu factori de risc pentru diabet de tip 2 si care doresc sa
fie testate;
- prezenta unuia sau mai multor simptome de diabet zaharat (sete intensa, urinari in cantitati mari,
foame excesiva, pierdere inexplicabila in greutate, sau oboseala excesiva);
- prezenta altor semne de diabet zaharat tip 2 precum rani care nu se vindeca sau infectii frecvente;

14
Persoanele care nu au fost diagnosticate cu diabetul zaharat tip 2 dar care
constata ca au urmatoarele simptome ale complicatiilor acestei boli:

- durere sub forma de arsura, amorteala, furnicaturi la nivelul picioarelor sau mainilor;
- ameteala sau slabiciune la ridicarea sau asezatul brusc;
- "fulgere luminoase", puncte negre, pete, dungi la nivelul campului vizual;
- persoana obeza, sedentara care doreste sa previna aparitia diabetului zaharat tip 2;
- persoana care o fost diagnosticata cu prediabet care doreste sa reduca riscul de aparitie al
diabetului zaharat tip 2.

2.7. Investigatii

Pentru a confirma suspiciunea de diabet zaharat tip 2 medicul specialist va cere un set de teste ce
masoara nivelul glucozei sanguine (glicemia). De obicei, determinarea glicemiei se face dimineata
pe nemancate. Uneori este necesara efectuarea unei investigatii suplimentare TTOG (test oral de
toleranta la glucoza), insa nu este recomandat deoarece necesita timp si are un cost crescut.
Pentru a pune diagnosticul de diabet zaharat tip 2 se iau in considerare pe langa nivelul glicemiei,
istoricul medical si examenul clinic al pacientului.

Daca glicemia este mai mare decat valoarea normala dar sub nivelul celei care defineste diabetul,
aceasta situatie caracterizeaza toleranta alterata la glucoza cu risc crescut de aparitie a diabetului
zaharat tip 2.

Alte examene paraclinice precum masurarea ambulatorie a glicemiei sau determinarea glucozei
urinare nu sunt cele mai bune metode de diagnosticare a diabetului zaharat tip 2, insa monitorizarea
ambulatorie a glucozei este esentiala dupa ce a fost pus diagnosticul de diabet. De asemenea, un
examen complet al aparatului cardiovascular este important pentru depistarea unor afectiuni
cardiace.

2.8. Diagnostic precoce


15
Dupa varsta de 45 ani este indicata determinarea valorilor glicemiei o data la 3 ani. De asemenea,
vor fi testate pentru diabet persoanele hipertensive si cu valori crescute ale colesterolului. Medicul
va depista existenta factorilor de risc si va stabili frecventa la care se vor efectua testarile.

Asociatia americana de diabet recomanda ca masurarea glicemiei sa se faca des sau sa se


inceapa de la o varsta mica in urmatoarele situatii:

- istoric familial-parinte, frate, sora cu diabet zaharat tip 2


- obezitatea - indexul masei corporale (IMC) mai mare sau egal cu 25
- prediabetul (toleranta alterata la glucoza)
- hipertensiune arteriala
- nivel crescut al colesterolului
- istoric de diabet zaharat gestational sau femeile care au nascut un copil cu greutate mare la nastere
(peste 4 kg).

2.8. Tratament

Depistarea riscului crescut sau punerea diagnosticului de diabet zaharat tip 2 la persoana in cauza
sau a unui membru al familiei poate provoca panica. Multi sunt socati la aflarea diagnosticului in
timp ce alti pacienti se simt mai bine daca afla care este cauza simptomelor lor. Este normal ca
pacientii sa reactioneze prin furie sau depresie daca afla ca au o boala cronica, insa e important ca
acestia sa fie informati ca pot duce o viata normala daca reusesc sa-ti mentina glicemia in limite
normale. Scaderea in greutate, dieta corespunzatoare si desfasurarea unui program regulat de
exercitii fizice sunt modalitati foarte eficace pentru a mentine scazut nivelul glicemiei.

Nu exista vindecare in cazul diabetului, insa sunt mai multe modalitati terapeutice care sunt indicate
in diabetul zaharat de tip 2. Chiar in cazul in care pacientul este asimptomatic este necesara
inceperea tratamentului pentru a preveni evolutia bolii si aparitia complicatiilor.
La unii pacienti, modificarea dietei sau aplicarea unui program regulat de exercitii fizice sunt
suficiente pentru a controla nivelul glicemiei.

16
La altii, insa este necesar introducera tratamentului medicamentos. Principii de tratament ce
trebuie respectate:

- modificarea dietei cu repartizarea carbohidratilor pe parcursul unei zile astfel incat nivelul
glicemiei sa ramana constant
- program de exercitii fizice, care imbunatatesc raspunsul celulelor organismului la actiunea
insulinei
- monitorizarea nivelului glicemiei astfel incat sa ramana in limitele normale stabilite
- adaugarea medicamentelor in cazul in care nu se respecta dieta sau efectuarea unui program mai
intens de exercitii pentru a mentine glicemia in limite sigure. Este necesar unul sau mai multe tipuri
de medicamente antidiabetice pentru a stimula productia de insulina a organismului sau pentru a
imbunatati utilizarea ei
- introducerea unei doze de insulina sau a tratamentului cronic; insulina se poate administra singura
sub forma injectabila sau poate fi asociata medicatiei orale antidiabetice
- control medical periodic pentru a evalua eficienta tratamentului sau pentru depistarea precoce
a complicatiilor oculare, cardiovasculare, renale, nervoase.

Alte probleme importante

- purtarea unor bratari puse la dispozitie de catre medic, farmacist prin care sa se faca identificarea
rapida a bolii si a persoanei care are diabet
- cel cu diabet zaharat trebuie sa recunoasca rapid si sa stie sa-si trateze atat hiper cat
si hipoglicemia
- o atentie deosebita trebuie acordata pielii, dintilor, picioarelor, gingiilor.

Tratament ambulatoriu

Schimbarea stilului de viata intr-unul sanatos face parte din modalitatile de tratament ambulator.
Pacientii trebuie sa cunoasca cat mai multe despre boala lor pentru a fi cat mai motivati, mai
complianti si pentru a se simti mai bine si mai in siguranta stiind ca-si pot tine sub control boala.

17
Tratamentul ambulator include:

- dieta adecvata in care carbohidratii sunt repartizati pe parcursul intregii zile


- efectuarea unui program de exercitii fizice
- monitorizarea zilnica a glicemiei
- luarea medicatiei antidiabetice orale daca aceasta a fost prescrisa de specialist
- evitarea deshidratarii prin aport crescut de lichide
- doze mici de aspirina.

Tratament medicamentos

Unii pacienti cu diabet zaharat tip 2 raspund bine la medicatia antidiabetica; aceasta stimuleaza
productia proprie de insulina, reduce rezistenta periferica la actiunea insulinei sau incetineste
absorbtia carbohidratilor.
Unii pacienti nu au nevoie de medicatie, in timp ce la altii un singur medicament este suficient, de
asemenea se pot asocia mai multe antidiabetice orale in functie necesarul fiecaruia si de nivelul
glicemiei.
Unii pacienti cu diabet zaharat tip 2 iau tratament antihipertensiv sau de scadere a colesterolului
plasmatic, cat si doze mici de aspirina pentru a preveni infarctul miocardic, accidentele vasculare
cerebrale sau obstructiile vaselor mari periferice.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical nu este indicat in cazul diabetului zaharat de tip 2. Totusi, pacientii
supraponderali sunt considerati candidati pentru chirurgia gastrointestinala (inel gastric), care ajuta
la scaderea spectaculoasa in greutate. Totusi, exista multe riscuri ale acestei operatii si de aceea
multi specialisti nu o recomanda.

2.9. Profilaxie

- mentinerea unei greutati corporale adecvate. Pentru a depista obezitatea se pot folosi tabele cu
greutatea si inaltimea ideala. In cazul in care este necesara scaderea in greutate, pierderea intre 4,5-
9,1 kg poate reduce riscul aparitiei diabetului zaharat tip 2;
18
- exercitiul fizic regulat de cel putin 30 minute pe zi nu trebuie neaparat; desfasurarea unor activitati
epuizante sau inscrierea la o sala de gimnastica, orice efort fizic care creste rata cardiaca este util.
Pentru inceput, se poate incerca mersul in ritm moderat folosind pedometrele care monitorizeaza
numarul de pasi efectuati. Persoanele cu risc de a face diabet zaharat tip 2 se vor adresa medicului
specialist pentru intocmirea unui program individualizat de exercitii fizice;
- alimentatia sanatoasa bogata in fructe si legume, cereale integrale, nuci, pot diminua riscul de a
face diabet zaharat tip 2. Excesul de dulciuri, carne rosie, alimente tip fast-food si exces de
bauturi racoritoare cresc riscul de dezvoltare a diabetului.

Profilaxia complicatiilor diabetului

Reducerea riscului de a dezvolta complicatiile diabetului poate fi realizata prin:

- controlul glicemiei si mentinerea la o valoare apropiata de tinta


- administrarea unor doze mici de aspirina pentru a preveni infarctul miocardic sau accidentele
vasculare cerebrale sau a obstructiilor arteriale periferice
- controlul medicamentos al tensiunii arteriale si al nivelului crescut al colesterolului
- administrarea unui inhibitor de enzima de conversie sau a unui blocant de receptori de
angiotensina II, chiar daca pacientul nu este hipertensiv, pentru prevenirea aparitiei nefropatiei
diabetice
- examen oftalmologic periodic
- ingrijirea atenta a picioarelor
- oprirea fumatului; fumatul grabeste aparitia complicatiilor diabetului.

2.11. Complicatii

Pot fi :
-acute
-cronice.

Din prima categorie prezentăm Coma acido cetozică, în care se descriu trei faze evolutive:

19
1.Acido cetoza incipientă, când mecanismele de compensare sunt eficiente. Bolnavul se
plânge de oboseală, apetit scăzut, uneori sete, poliurie, astenie fizică, uscăciunea buzelor. Tabloul
biologic este prezent: hiperglicemie, cetonemie, glicozurie .

2.Stadiu de precomă diabetică. Anorexia este totală, apar greţuri şi vărsaturi, greutate în
epigastru, uneori chiar dureri, astenie pronunţată, lentoare psihică, torpoare, respiraţie amplă,
profundă şi zgomotoasă, (Küssmaul).
Mirosul respiraţiei este acetonic (de mere putrede), deshidratarea este pronunţată (limba,
mucoasele şi pielea uscate), iar pierderea în greutate apreciabilă.
Poliuria este abundentă, cu glicozurie şi acetonurie prezente. În sânge hiperglicemia şi
cetonemia înregistrează valori mari. Hipotermia este prezentă.

3.Stadiu de comă diabetică. Toate simptomele din stadiul precedent sunt prezente şi mult
accentuate. Bolnavul este palid, respiraţia Küssmaul evidentă, apare somnolenţa şi în final coma.
Hipotermia, tulburările de deglutiţie, deshidratarea, emacierea cu ochii înfundaţi în orbite,
hipotensiunea arterială, sunt prezente.
Glicemia depăşeşte 4 g‰, diureza este pronunţată, dar nu în mod obişnuit, glicozuria este
abundentă.
Cetonemia şi cetonuria sunt obişnuite. Rezerva alcalină scade, iar acidoza metabolică creşte.
Sodiul scade iar potasiul creşte în sânge.

Altă complicaţie majoră şi acută a diabetului zaharat este coma


hiperosmolară. Aceasta este o formă rară, dar foarte gravă. Bolnavul nu are respiraţie
zgomotoasa (Küssmaul) şi nu are corpi cetonici în urină.
Glicemia şi glicozuria înregistrează valori foarte mari. Sodiul creşte mult în sânge şi apar
severe modificări hidro electrolitice.

Hipoglicemia şi coma hipoglicemică sunt complicaţii secundare tratamentului cu insulina


de obicei. Acestea apar fie prin supradozaj insulinic, fie datorită unui consum insuficient de glucide,
fie datorită unui efort exagerat. La inceput apar transpiraţii profunde, ameţeli, astenie, foame
exagerată, fenomene care cedează după ingestia de glucide sau după administrare de glucoză. Dacă

20
nu se intervine sau dacă tulburarea este severă, bolnavul devine inconştient, agitat, prezintă tulburări
neurologice, contracturi, modificări de reflexe, uneori comă profundă.
Modificările neurologice pot deveni ireversibile în cazurile grave. În formele uşoare,
bolnavul poate interveni singur, ingerând zahăr. În formele severe, când nu mai poate înghiţi, cazul
este de domeniul spitalului, pentru administrare de glucoză intravenos.

Complicaţiile cronice sunt foarte numeroase. Toate se datoresc scăderii rezistenţei


organismului şi modificărilor multiple la nivelul vaselor. După cum interesează vasele mari sau
vasele mici, leziunile poartă denumirea de macro sau micro angiopatie.

Pot să apară astfel complicaţii oculare, renale, nervoase, hepatice,


vasculare, metabolice, osoase.

1.Complicaţiile vasculare, pot interesa, vasele mici (micro angiopatie) sau vasele mari (macro
angiopatie).
-Microangiopatia diabetică include glomeruloscleroza diabetică, retinopatia
diabetică, unele manifestări cutanate şi musculare şi probabil o parte din manifestările neuropatiei
diabetice. Apare în primii 10 ani de evoluţie a bolii şi reprezintă complicaţii severe.
-Glomeruloscleroza, reprezintă una din complicaţiile cele mai grave. Este
caracteristică diabetului netratat. De obicei duce la insuficienţa renală. Se caracterizează prin
proteinurie (albumină în urină), edeme, creşterea tensiunii arteriale şi uremie.
-Retinopatia este de asemenea o complicaţie foarte severă, care duce inevitabil la
orbire. Această complicaţie poate fi prevenită prin tratament corect şi la timp.

21
Retinopatia apare de obicei precoce, în diabetul dezechilibrat. Dacă este depistată în
primele stadii, există unele speranţe de oprire în evoluţie.
-Macroangiopatia constă în interesarea vaselor mari:
-când sunt afectate vasele coronare, apare cardiopatia ischemică şi infarctul
miocardic;
-când sunt interesate arterele cerebrale, apare ateroscleroza cerebrală, care
poate genera accidente ischemice (tromboza cerebrală);
-când sunt interesate vasele membrelor inferioare apare arteriopatia
membrelor inferioare.
2.Complicaţii infecţioase: furuncule, abcese, tuberculoza pulmonară, infecţii genitale şi
renale (la femei vulvo-vaginita, la bărbaţi balanita). Aceste complicaţii sunt frecvente; adeseori este
ignorată cauza şi intotdeauna sunt rezistente la tratament.

3.Complicaţii oculare. Principala complicaţie este cataracta, care este frecventă şi de obicei
bilaterală. Evoluţia este rapidă dar corectabilă chirurgical.

4.Complicaţii renale: frecvente. Urina diabeticului este un mediu de cultură. Aceasta


favorizează apariţia şi dezvoltarea infecţiilor urinare. Aproape jumătate dintre diabetici au o infecţie
urinară.
Dintre germenii frecvenţi întâlniţi: colibacilul, stafilococul, proteus.
Migrarea ascendentă a germenilor, explică îmbolnăvirea rinichiului şi anexelor sale.
Pielonefrita este frecventă la diabetici. Nefropatia diabetică poate fi şi consecinţa aterosclerozei
renale.

5.Complicaţiile nervoase ale diabetului se cunosc sub numele de neuropatie diabetică.


Se poate manifesta fie sub formă de tulburări motorii (pareze), fie senzoriale, fie sub formă
viscerală. Formele motorii şi senzitive se localizează predilect la nivelul membrelor inferioare.
Formele viscerale se manifestă prin modificări ale tensiunii arteriale, tulburări de tranzit intestinal,
impotenţă sexuală, transpiraţii .

6.Alte complicaţii: Litiaza biliară, parodontoza.

7.Obezitatea nu este o complicaţie, ea fiind una dintre cele mai importante cauze (80%
dintre diabetici au fost sau sunt obezi).

22
8.Hiperlipoproteinemia de asemenea, nu este o cauză. Aceasta creşte riscul aterosclerozei
şi asociaţia cu diabetul face ca riscul pentru accidente ischemice în special coronariene, să fie mai
mare.

Capitolul 3. Ingrijiri acordate de asistenta medicala pacientilor internati cu


diagnosticul de Diabet tip 2

Un diabetic trebuie să ştie de la început că lupta împotriva diabetului zaharat este de lungă

23
durată, că aceasta poate îmbrăca aspecte diferite, pe care are datoria să le cunoască pentru a le
preveni sau îndepărta.
Are cu alte cuvinte, în mâinile sale propria-i soartă.

Asistenta medicală are o importanţă deosebită şi un ioc aparte în prevenirea şi tratarea


bolilor metabolice şi de nutriţie deoarece numărul bolnavilor depistaţi este în continuă creştere.
Prevenirea, depistarea precoce şi tratamentul corect al diabetului zaharat este principalul obiectiv în
întregul complex de acţiuni privitor la scăderea morbidităţii şi mortalităţii date de această boală.
Bolile de nutriţie în marea lor majoritate pot fi prevenite printr-un mediu adecvat de viaţă,
cultură fizică corespunzătoare, alimentaţie raţională.

Prevenirea îmbolnăvirilor

Pentru a preveni apariţia diabetului zaharat este necesar ca asistenta medicală să efectueze o
educaţie pentru sănătate a populaţiei accentuând îndeosebi următoarele aspecte:
• descrierea cât mai vastă a bolii, a modului de apariţie, simptomatologiei caracteristice, a
complicaţiilor care pot surveni în cursul bolii;
• instruirea populaţiei asupra unei vieţi mai sănătoase ce vizează o alimentaţie cât mai
corectă atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, educaţia fizică, odihna, prevenirea
stresului, eforturilor fizice sporite şi îndelungate:
- dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenţiali diabetogeni (în antecedentele
familiei, diabet zaharat la rude de gradul I);
-dispensarizarea bolnavilor cu infecţii pancreatotrope;
- educarea femeilor care au născut, feţi cu o geutate de peste 5 kg, să reducă cantitatea de
glucide din alimentaţie;
• educarea tinerilor diabetici care vor să aibă copii sănătoşi, să evite căsătoriile dintre doi
parteneri diabetici (posibilitatea ca şi copilul să aibă diabet este de 60-100%);
• îndrumarea persoanelor suspecte de diabet zaharat la medic şi investigaţii specifice.

Dispensarizarea şi educarea bolnavilor nou depistaţi

Rolul asistentei medicale în acest caz este de neînlocuit. Ea este persoana care i-a contact cu
24
bolnavul, ea va pătrunde şi va cunoaşte viaţa de zi cu zi a bolnavului (va cunoaşte mediul de muncă,
viaţa de familie, reacţiile bolnavului specifice bolii). În momente critice, prin susţinerea psihică a
bolnavului, asistenta medicală poate orienta bolnavul spre recăpătarea echilibrului psihic. Bolnavul
trebuie educat şi instruit spre autoterapie şi autocontrol, trebuie să cunoască propriul organism,
aspectele bolii, schimbările ce pot să survină şi conştientizarea că dacă va umări principiile
tratamentului, viaţa lui nu va fi diferită cu mult de cea a unui om sănătos. Cunoscându-şi boala va fi
mai puţin dependent de personalul medical şi va putea regăsi „ libertatea" sa.
În cadrul educaţiei sanitare asistenta va atrage atenţia asupra necesităţii unor măsuri
referitoare la viaţa lui intimă:
a) igiena corporală - deşi este valabil pentru orice individ, diabeticul trebuie să o aibă mereu în
vedere. Curăţenia corporală are o importanţă deosebită pentru diabetic având în vedere
susceptibilitatea crescută a acestuia la infecţii, deoarece orice plagă, chiar minimă va necesita
tratare locală sau chiar generală foarte conştiincioasă.
b). diabeticul va avea nevoie de un repaus postprandial de 30-60 minute;
c). evitarea stărilor sau momentelor conflictuale, a stresurilor psihice;
d). asigurarea unui regim fizic crescut;
e). evitarea sau abandonarea obiceiului de a fuma;
f). precauţii în conducerea autoturismelor, deoarece datorită emanaţiilor există pericolul
hipoglicemiei;
g). orice boală care survine la un diabetic trebuie anunţată medicului;
h). alegerea unei profesii corespunzătoare, cu riscul cel mai scăzut asupra diabeticului in
privinţa apariţiei hipoglicemiilor.

Dispensarizarea bolnavilor cu diabet zaharat

Diabetul zaharat fiind o boală cronică, deocamdată nevindecabilă, are nevoie de o


supraveghere medicală şi calificată de-a lungul vieţii. Această supraveghere trebuie făcută în primul
rând de medicul de familie de la cabinetul medical care vine cel mai des şi cel mai ușor in legătură
cu bolnavul. De asemenea, bolnavul va fi supravegheat în mod periodic de către medicul specialist
în nutriţie şi boli metabolice de la Centrul Judeţean de Nutriţie şi Boli Metabolice.

25
Supravegherea medicală trebuie neapărat completată de autosupraveghere de zi cu zi din
partea bolnavului diabetic care trebuie să aibă toate cunoştinţele necesare despre boala sa.
Dispensarizarea este activă deoarece bolnavul este invitat să se prezinte la cabinetul medical şi de
laborator la data fixată în raport cu forma sa de boală. Cu ocazia controlului periodic se face un
examen clinic complet urmărind:
- greutate;
-prezenţa pulsului la arterele piciorului; -tensiunea arterială;
-se recoltează sânge pentru determinarea glicemiei şi urina pentru determinarea glicozuriei;
-se fac eventuale alte analize fixate de medic.
Determinarea glicemiei se face fie pe nemâncate, fie la 2 ore după masă de dimineaţă, aceasta
din urmă metodă este preferată întrucât arată mai exact starea de echilibru metabolic.
L a p e r s o a n a care n u are diabet zaharat, glicemia pe nemâncate este de 70 -110 mg%, iar la 2 ore
după masă creşte la 140 - 150 mg%. La un diabetic care se tratează corect, valorile glicemiei sunt
cam aceleaşi ca ale omului sănătos, în timp ce la un bolnav cu un diabet zaharat dezechilibrat,
glicemia poate fi de exemplu 200 mg%, iar glicemia la 2 ore după masă poate să atingă valori de
300 - 350 mg%.
Pentru determinarea glicozuriei este obligatoriu să se aducă 200 -250 ml din urina care a fost
strânsă în 24 de ore şi s-a măsurat cantitatea. Pe eşantionul de urină se va lipi o eticheta pe care se
va scrie numele şi prenumele pacientului precum şi cantitatea de urină pe 24h. Glicozuria este un
examen mai orientativ pentru gradul de echilibru metabolic al diabetului zaharat, pentru că este
vorba de un examen dinamic, oglindind mai bine situaţia d e c â t glicemia.
Î n raport cu rezultatele obţinute se vor face modificările care sunt necesare în tratament. Tot
în cadrul controlului periodic se va face la intervale fixe de către medic o radioscopie toracică, u n
examen de fund de ochi şi eventual alte examene.

Dieta

Diabeticul va fi invitat să respecte toate regulile de alimentaţie necesare menţinerii bolii


într-un stadiu cât mai bun:
-alimentaţie la ora fixă de 6-7 ori pe zi;
-meniul va cuprinde alimente permise din toate grupele principale în aşa fel încât sa aibă o
alimetaţie variată şi plăcută;
-bolnavul ca fi instruit să evite alimentele dulci (prăjitură, zahăr, îngheţată, dulciuri);
-va fi învăţat cum sa calculeze necesarul zilnic de glucide şi repartizarea pe cele 6-7 mese zilnice.
26
Igiena bolnavului

Igiena corporală trebuie să fie ireproşabilă (dantura, picioare, organele genitale) deoarece o
igienă carenţiată poate duce la complicaţii ca: apariţia cariilor multiple şi căderea danturii, igiena
incorectă a picioarelor favorizează apariţia tromboflebitei, apariţia plăgilor, care pot antrena apariţia
gangrenei diabetice, necesitând chiar amputaţii. De asemenea igiena incorectă a zonei genitale poate
duce la infecţii (vulvovaginite), cunoscut fiind faptul că diabeticii au o imunitate scăzută, fiind
susceptibili la boli infecţioase.
Ori de câte ori diabeticul prezintă o plagă sau numai o escoriaţie a tegumentului va trebui să
aplice cu toată conştiinciozitatea tratamentul local iar la nevoie general.
Igiena corporală va consta din toaleta zilnică cu apă şi săpun, toaleta gurii. Bolnavul se va
spăla zilnic pe picioare, va folosi încălţăminte comodă, călduroasă, va schimba zilnic ciorapii iar în
cazul transpiraţiei se va pudra cu talc. In cazul în care va prezenta bătături va aplica un tratament
corect. Va tăia unghiile atent prevenind plăgile.

Autocontrolul

Asistenta medicala va instrui bolnavul să înveţe autocontrolul prin:


-observarea evoluţiei stării sale generale prin determinarea săptămânală a greutăţii
corporale, determinarea glicozuriei şi cetonuriei;
-este necesar ca fiecare bolnav să aibă un caiet personal în care să treacă regimul
alimentar pe care-1 urmează, date de control periodic şi unele date ale autocontrolului;
-autocontrolul glicozuriei – există mai multe metode. Cea mai folosită de bolnav este
aceea cu ajutorul reactivului Nylander, producând în modul următor; din urina de examinat se pun
într-o eprubetă aproximativ 2-3ml urină peste care se adaugă cu pipeta 10- 12 picaturi de reactiv. Se
ţine eprubetă cu un cleşte de lemn şi se încălzeşte la o flacără până la fierbere. Dacă glicozuria este
prezentă apare o coloraţie neagră, dacă este o cantitate de glucoza mai mică se obţine o culoare
maro, iar când glucoza este absentă rămâne culoarea normală a urinei sau se îngălbeneşte. Există de
asemenea aşa zisele „benzi test” cum sunt Cilistix, Glucotest, Test Tape. Se introduce extremitatea
indicată a hârtiei test în urină şi se va produce o schimbare a culorii în raport cu concentraţia de
glucoza.

27
-ritmul autocontrolului este în raport cu gravitatea diabetului, diabeticii care se tratează
numai cu regim alimentar vor face controlul săptămânal sau ori de câte ori a apărut o agravare a
stării bolnavului. La diabeticii care se tratează cu antidiabetice orale, controlul va fi zilnic, iar la
diabeticii care se tratează cu insulina, glicozuria se va determina din urina eliminată în perioada care
precede injecţia cu insulina.
-autocontrolul corpilor cetonici se face cu preparatul aceto-test sub formă de
microcomprimat, care se aşează pe o bucată de hârtie albă, pe care se pun cu o pipetă 1-2 picături
din urina de examinat. Apariţia după 30 secunde a unei coloraţii purpuriu-violacee spre violet indică
prezenţa corpilor cetonici în urină. Este necesar ca bolnavul să se prezinte imediat la medic, care va
indica măsurile ce trebuie luate pentru a evita agravarea bolii. Şi pentru corpi cetonici există hârtii
test: Ketostix, Labostix, Diastix.

Aspecte psiho-emoţionale şi socio-profesionale

Bolnavul diabetic este pus deseori (uneori chiar brutal) în faţa unor modificări pe care
trebuie să le introducă în viaţa sa obişnuită: regim alimentar restrictiv, medicaţie pe care trebuie
să şi-o administreze zilnic şi singur, odată sau de mai multe ori pe zi, mod de viaţă
disciplinat. Diagnosticul de diabet provoacă o stare de anxietate, bolnavul este speriat, îl
deranjează atitudinea persoanelor din jur, încercând să ascundă boala, fiindu-i frică de
compătimirea celorlalţi din jur. Deseori aceşti bolnavi au o revoltă interioară împotriva vieţii, a
soartei, abandonând tratamentul prescris, ajungând chiar la tentative de suicid.
Tânărul „uita" boala şi indicaţiile medicale, întrerupe tratamentul sau se retrage în sine,
devine pesimist şi singuratic. în acest caz asistenta va fi cea care intră în viaţa de zi cu zi a
bolnavului cunoscând mediul de muncă, viaţa de familie a bolnavului. Educaţia sanitară
continua are rol pozitiv în evoluţia bolii, bolnavul începe să se deprindă cu boala, îţi dă seama că
viaţa lui poate fi foarte asemănătoare cu cea a unui individ sănătos.
In cazul în care un mediu de muncă inadecvat cere un suport fizic şi psihic crescut,
bolnavul va fi îndrumat să-şi schimbe locul de muncă.

Rolurile specifice ale asistentei medicale

Să ajute bolnavul în:


-respectarea regimului;
-mişcare, realizarea unei culturi fizice adecvate, sport; -administrarea corectă a medicaţiei;
28
-să conducă corect foaia de diabet;
-să înveţe să-şi cântărească singur alimentele;
-să-l înveţe să-şi facă singur injecţia cu insulina;
-să-1 vegheze şi să-1 îndrume ca să-şi menţină o riguroasă igienă corporală;
-să-1 înveţe să se prezinte la medic pentru controlul periodic glicemic, sau când simte o indispoziţie, greţuri, văr
slăbire neaşteptată;

-să-i facă vizite la domiciliu pentru a observa şi corecta eventualele greşeli.

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

PREZENTARE DE CAZ I

CULEGEREA DE DATE:

I. Nume: B. R.
Sex : F
Vârstă: 52 ani
Naţionalitate: Română
Nivel educaţional : Mediu
Ocupaţie: Pensionară
II. Stare civilă: Văduvă
Număr de copii : Doi
29
Domiciliu: Urban Buzau
Condiţii de viaţă : Pacienta declară că locuieşte singură în apartament, copiii
fiind plecaţi de lângă ea, se simte sigură. Pacienta afirmă că viaţa să nu se încadrează în normal
deoarece problemele materiale şi sociale o împiedică în realizarea odihnei necesare pentru vârsta sa.

Asigurare de sanătate: Pacienta afirmă că are asigurare de sănătate


Diagnosticul curent la internare:
Diabet zaharat
HTA grad II
Obezitate
III. Istoricul pacientei
Atitudinea faţă de situaţia actuală: Nu se simte foarte bine deoarece ar fi
vrut ca familia să fie lângă ea pentru a o ajuta.
Religie: Ortodoxă nepracticantă
Valori : Pacienta prezintă o stare de nelinişte cu privire la revenirea bolii
Stil de viaţă: Pacienta e cunoscuta ca fiind o mare consumatoare de cafea,
dulciuri, mese copioase nerespectând orele pentru servirea acestora. Pacienta priveşte la televizor
o mare parte a zilei în rest face de mâncare şi ordine prin casă împreună cu o nepoată care vine din
când în când pe la ea.
Factori de risc: Pacienta nu consumă alcool şi nu fumează
IV Somnul: Uneori pacienta foloseşte pastile recomandate de medic pentru a se
odihni
V Mobilitatea : Normală
Postură: Inadecvată
Activitati zilnice: Pacienta indeplineste activitatile zilnice normale chiar daca
acestea uneori sunt executate cu dificultate din cauza varstei.

VI Organe de simt: Pacienta nu necesita ochelari


VII Capacitate de comunicare: Normala
VIII Nutritie: Anormala
Greutatea: 96 kg
30
Inaltime: 1,66 m
Apetit: Exagerat
Dentitie: Normala
Activităţi zilnice - Pacienta îndeplineşte activităţile zilnice normale chiar dacă
acestea uneori sunt executate cu dificultate din cauza vârstei

IX Alergii : Pacienta nu prezintă alergii.


X Piele şi fanere : Normale în raport cu vârsta sa
Culoare : Tegumente uşor palide
Temperatură : 37,3ºC
Integritate : Normală
XI Eliminări : Normale
Grupa sanguină : AII
Antecedente patologice : neagă TBC şi alte boli infectocontagioase

EXAMEN CLINIC GENERAL:

Tegumente si mucoase: palide

Sistem ganglionar: nepalpabil

Tesut adipos: in exces

Sistem osteo-articular: integru, mobil

APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat, murmur vezicular present


bilateral R: 17/min.

APARAT CARDIO-VASCULAR: zgomote cardiace ritmice

P:76/min

T.A:180/110mmHg
31
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii

Tranzit intestinal: fiziologic

Ficat: in limite fiziologice

APARAT URO-GENITAL: loji renale libere, nedureroase

:mictiuni fiziologice

SISTEM NERVOS CENTRAL: echilibrata psihic

32
ISTORICUL BOLII

Pacienta în vârstă de 52 ani, aflată în evidenţa secţiei de diabet,nutritie,boli metabolice cu


diabet zaharat, reluare de evoluţie.
Pacienta prezintă sete exagerată, somnolenţă , cefalee , valori tensionale ridicate
180/110mmHg, subfebrilitate, polidipsie, polifagie.

Problemele pacientei

Date subiective Date obiective


- greata -somnolenţă

-somnolenţă -deshidratare pronunţată

-agitaţie -tegumente palide şi reci

-ameţeli -obezitate: înăltime 1,66m, greutate 96kg

-astenie -subfebrilitate 37,6◦Cº


-cefalee -P 76 / min
-polidipsie -R 17 /min
-polifagie -valori tensionale ridicate 180/110 mmHg

33
-scădere bruscă în greutate

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia afectată Consideratii nursing


1.Nevoia de a respira şi Dificultate în a respira din cauza obezităţii manifestată
a avea o bună circulaţie prin dispnee la efort, agitaţie.
Alterarea circulaţiei arteriale din cauza HTA manifestată
prin cefalee, ameţeli, tegumente palide şi reci, astenie.
2.Nevoia de a bea şi a Alimentaţie inadecvată prin surplus din cauza lipsei
mânca cunoaşterii de sine şi a diabetului zaharat, manifestată
prin creştere ponderală.
3.Nevoia de a elimina Neafectată
4.Nevoia de a se mişca Dificultate în a se mişca şi
şi a avea o bună postură a menţine o bună postură din cauza surplusului ponderal,
manifestată prin astenie, adinamie
5.Nevoia de a dormi şi Incapacitate de a se odihni din cauza, evoluţiei
a se odihni nefavorabile a bolii, manifestată prin somnolenţă diurnă,

34
treziri nocturne, agitaţie, anxietate.
6.Nevoia de a se Dificultate în a se îmbrăca şi a se dezbrăca din cauza
îmbrăca şi dezbrăca obezităţii, HTA, manifestată prin greutate în mobilizare,
nevoia de ajutor.
7.Nevoia de a menţine Dificultate în a menţine temperatura în limite normale,
temperatura corpului în din cauza bolii, manifestată prin subfebrilitate 37,6 C,
limite normale transpiraţii.
8.Nevoia de a fi curat şi Neputinţa în a-şi acorda îngrijirile igienice din cauza
îngrijit, de a proteja durerilor, asteniei, somnolenţei, pierderea interesului faţă
tegumentele şi de propria persoană manifestată prin greutate în a-şi
mucoasele efectua igiena corporală.
9.Nevoia de a evita Incapacitate de a se apăra contra pericolelor din cauza
pericolele hipertensiuni arteriale, obezităţii manifestată prin
nelinişte, neputinţă, îngrijorare, spaimă, risc de
complicaţii.

10.Nevoia de a Neafectată
comnunica
11.Nevoia de a acţiona Neafectată
conform propriilor
convingeri şi valori de
a practica religia.
12.Nevoia de a fi Neafectată
preocupat în vederea
realizării
13.Nevoia de a se Imposibilitatea de a se recrea din cauza evoluţiei bolii,
recrea durerilor manifestată prin izolare, anxietate, plictiseală.
14.Nevoia de a învaţa Deficit de cunoştinţe din cauza lipsei de informare în cea
cum să-şi păstreze ce priveşte boala, diabetul zaharat manifestată prin
sănătatea cerere de informaţii, îngrijorare.

35
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic Obiectiv Intervenţii Evaluare


afectată nursing
1.Nevoia de Dificultate în Pacienta să - se pregăteşte psihic pacienta în Pacienta
a respira şi a respira din prezinte căi vederea oricărei tehnici de îngrijire prezintă în
a avea o cauza respiratorii • se umezeşte aerul din încăpere continuare
bună obezităţii permeabile. cu apă alcoolizată HTA.
circulaţie. manifestată Pacienta să • se învaţă pacienta să evite 180/110
prin dispnee prezinte o schimbările bruşte de mmHg
la efort, tensiune temperatură -P76 / min
agitaţie. arterială în • se educă pacienta să facă -R 17/ min
36
Alterarea raport cu gimnastică respiratorie Pacienta
circulaţiei vârsta sa. • se asigură un aport suficient de prezintă
arteriale din lichide pe 24 ore greutate în a
cauza HTA • se măsoară funcţiile vitale la respira.
manifestată fiecare 4 h şi se notează în F.O
prin cefalee, • se sporeşte atenţia la facies şi
ameţeli, tegumente
tegumente • se aplică tehnici de favorizare a
palide şi reci, circulaţiei: exerciţii active şi
astenie. pasive, masaje
• se învaţă pacienta să reducă
grăsimile şi clorura de sodiu din
alimentaţie
• se explică importanţa regimului
alimentar indicat de medic
• se administrează medicaţia
prescrisă de medic: Aspacardin
(antiagregant plachetar) 1/zi şi
Furosemid (diuretic) la nevoie,
pentru menţinerea tensiunii
arteriale
• Tertensif (inhibitor al enzimei
de conversie)1 /zi
• se administrează perfuzie cu
solutie Ringer+Vitamina B1
fI+Vitamina B6 f I+Vitamina C
f III
-se urmăreşte efectul
tratamentulului prescris de medic.
urmaresc efectele tratament

2.Nevoia Alimentaţie Pacienta să - se cântăreşte pacienta Pacienta are


de a bea şi inadecvată aibă o - se învată bolnava valoarea nevoie de ajutor
a mânca. prin surplus greutate energetică a alimentelor şi în cea ce
37
din cauza corporală în necesarul în funcţie de activităţile priveşte
lipsei funcţie de fizice şi vârstă alimemtaţia.
cunoaşterii de înălţime, - se alcătuieşte un regim alimentar Hb :12.6 g/dl
sine şi a vârstă, sex. ţinând cont de indicaţia medicului Hc :36%
diabetului şi preferinţele pacientului TGP: 37u/ l
zaharat, -se măreşte atenţia ca pacienta să TGO41 u/l
manifestată consume 2 l de lichid / zi: sucuri Creatinină:0,9
prin creştere naturale, supe, ceaiuri mg.%
ponderală. - se serveşte alimentele pacientei Glicemia 210
la ore regulate şi prezentate mg. %
atrăgător Colesterol
-se aşează pacienta într-o poziţie 275mg/dl
comodă pentru a servi masa Fibrinogen
- se protejează patul cu muşama şi :480mg%
aleză în funcţie de poziţia Uree 44.7 mg%
pacientei V.S.H.4mm/1
• se asigură un climat cald şi - P H acid , d
confortabil 10025 mgl
• la recomandarea medicului se epitelii plate
recoltează analize (analizele rare.
arată modificările survenite în -urocultură
morfologia, fiziologia, negativă
biochimia organisului şi ajută - greutatea 96
la stabilirea diagnosticului la kg.
instituirea tratamentului şi
urmărirea evoluţiei bolii
-se recoltează V.S.H pentru aflarea
unei infecţii în organism, Hb, Ht,
(hemoglobina şi hematocrit),
glicemie pentru a observa
metabolismul glucidic,
- se recoltează urină pentru analiza
sumar de urină

38
3.Nevoia Dificultate în Pacienta să-şi -se pregăteşte pacienta psihic în Pacienta
de a se a se mişca şi menţină vederea oricărei tehnici nu se
mişca şi a a menţine o integritatea -se încurajează pacienta să-şi exprime poate
avea o bună postură tegumentelor diminuarea, senzaţia de greutate mişca fără
bună din cauza şi activităţii -se explică pacientei importanţa ajutor.
postură. surplusului articulare. mişcării
ponderal, -se învaţă pacienta un program de
manifestată exerciţii şi se ajută să le efectueze
prin astenie, -se învaţă pacienta care este postura
adinamie. adecvată şi cum să efectueze exerciţii
musculare active
-se încurajează pacienta pentru
fiecare efort depus
-se înlătură obiectele contodente
-se aeriseşte salonul şi se umidifică
aerul din încăpre cu apă alcoolizată
- se schimbă lenjeria de pat şi corp
-se ajută pacienta să-şi efectueze
toaleta, ori insoţind pacienta la duş
sau i se face tualeta pe regiuni
-se administrează medicaţia prescrisă
de medic:Siofor 1000mg,3tb/zi
-se urmăreşte efectul tratamentului.

4.Nevoia Incapacitate Pacienta să • se învaţă pacienta să practice Pacienta nu


de a dormi de a se odihni beneficieze de tehnici de relaxare, execiţii prezintă
şi a se din cauza, un somn respiratorii cu cîteva minute insomnii
odihni. evoluţiei cantitativ şi înainte de culcare nocturne,
nefavorabile calitativ • se învaţă pacienta dacă se nelinişte.
a bolii, corespunzător trezeşte devreme să se ridice din Pacienta se
manifestată vârstei sale. pat cateva minute să se relaxeze odihneşte
prin apoi să se culce din nou în raport cu
39
somnolenţă • se identifică cauza anxietăţii vârsta sa pe
diurnă, treziri • se observă şi se notează parcursul a
nocturne, calitatea, ora somnului, gradul de 24 ore.
agitaţie, satisfacere a celorlalte nevoi
anxietate. • se roagă pacienta să-şi preocupe
timpul cu privitul la TV pentru a
evita somnolenţa diurnă
• se oferă pacientei o cană cu
lapte cald înainte de culcare sau
o baie caldă
• se elaborează împreună cu
pacienta un program de activitate
, care să corespundă stării
pacientei
• se roagă pacienta să poarte
discuţii cu cei din cameră
• se întocmeşte un program de
odihnă corespunzator
organismului trebuie să se
încadreze între 6-8 ore.
• se administrează medicaţia
prescrisă de medic: Diazepam
anxiolitic cu o oră înainte de
culcare
• se urmăreşte efetul
tratamentului.

5.Nevoia Dificultate Pacienta să - se antrenează familia în Din cauza


de a se în a se cunoască susţinerea pacientei supraponderării
îmbrăca şi îmbrăca şi a importanţa • se explică pacientei importanţa pacienta nu se
dezbrăca. se dezbrăca satisfacerii vestimentaţiei putea îmbrăca
din cauza nevoii de a • se acordă timp suficient fără ajutor în
obezităţii, se îmbrăca şi pacientei pentru a se îmbrăca urma
40
HTA, dezbrăca. • se sugerează aparţinătorilor să- explicaţiilor
manifestată i procure haine lejere acordate de
prin greutate • se supraveghează cu ce se către cadrele
în îmbrăcă medicale
mobilizare, • se face zilnic exerciţii de pacienta se
nevoia de motricitate fină cu pacienta poate îmbrăca
ajutor. descrindu-i gestica necesară singură.
îmbrăcării
• se încurajează pacienta pentru
fiecare efort depus
• se stă de vorbă cu pacienta şi se
încearcă să se afle ce stil
vestimentar îi place
• se schimbă lenjeria de pat şi
corp ori de cate ori este nevoie
• se încurajează comportamentul
pozitiv al pacientei
• se umidifică aerul din încăpere
• se asigură un climat de
securitate.

6.Nevoia de Dificultate în Pacienta să-şi -se măsoară temperatura şi se În urma


a menţine a menţine menţină notează în foaia de observaţie îngrijirilor
temperatura temperatura în temperatura ori de cate ori este nevoie acordate
corpului în limite corpului în - se monitorizează toate funcţiile pacienta nu
limite normale, din limite vitale şi se notează în foaia de prezintă
normale. cauza bolii, fiziologice. observaţie febra, acum
41
manifestată - se aeriseşte încăperea şi se temperatura
prin umezeşte aerul dinăuntru punănd corpului său
subfebrilitate un vs cu apă în cameră se încadreaza
37,6 C, -se asiguară îmbrăcăminte lejeră în normal
transpiraţii. -pentru fiecare grad de T 36 C º.
temperatură peste limita normala
administrez pacientei 500 ml
lichide
- se schimbă lenjeria de pat şi corp
ori de cate ori este nevoie
- se mentin tegumentele integre
şi curate
- se asigură pacientei un mediu
ambiant plăcut , liniştitor
- se comunică cu pacienta şi se
încercă să se liniştească
- se hidratează foarte bine
pacienta
-se administreaza medicaţia
recomandata de medic:
antitermice - paracetamol 1gr /zi
se urmăreste efectul
tratamentului.

7.Nevoia de Neputinţa în Pacienta să • se ajută pacienta în funcţie de Datorită


a fi curat şi a-şi acorda prezinte starea sa işi facă baie, duş sau ajutorului
îngrijit, de a îngrijirile tegumente şi se efectuează toaleta pe regiuni acordat
proteja igienice din mucoase • se pregătesc materialele pacienta,
tegumentele cauza integre. necesare pentru baie prezintă
şi mucoasele. durerilor, • se asigură temperatura tegumente,
asteniei, camerei :20-22ºC, şi a apei 37- mucoase şi
somnolenţei, 38ºC fanere
pierderea • dupa efectuarea toaletei se îngrijite.
interesului ajută pacienta să se îmbrace
42
faţă de propria • se ajută pacienta să se
persoană pieptene, să-şi taie unghiile, să-
manifestată şi efectueze igiena cavităţii
prin greutate bucale
în a-şi efectua • se conştientizează pacienta în
igiena legătură cu importanţa
corporală. menţinerii curate a
tagumentelor pentru prevenirea
îmbolnaviri
• se ia măsuri de prevenire a
infecţiilo nosocomiale.

8.Nevoia de Incapacitate Pacienta să - se asigură condiţiile de mediu În urma


a evita de a se apăra beneficieze adecvate, pentru a evita pericolele informaţiilor
pericolele. contra de un mediu prin accidentare acordate,
pericolelor din de siguranţă • se informează şi stabilesc pacienta
cauza fără împreună cu pacienta planul de învaţă să evite
hipertensiuni accidente şi recuperare a stării de sănătate pericolele.
arteriale, pericole. • se crează un mediu optim
obezităţii pentru ca pacienta să-şi
manifestată exprime emoţiile şi
prin nelinişte, sentimentele
neputinţă , • se ajută pacienta să-şi
îngrijorare, recunoască anxietatea
spaimă, risc • se face masaj pacientei la
43
de extremităţi
complicaţii. • se educă aparţinătorii pentru a
îngriji pacienta în vederea
reintegrării sale sociale.
• se comunică cu pacienta
• se aeriseşte salonul şi se
asigură o temperatură
corespunzătoare
• se asigură un mediu ambiant
plăcut şi liniştitor
• se schimbă lenjeria de pat şi de
corp ori de câte ori este nevoie
• se oferă pacientei informaţii
despre boală, tratament şi toate
investigaţiile care i se vor
efectua
• se explică simptomatologia în
cadrul bolii.

9.Nevoia Imposibilitatea Pacienta să • se explorează ce activitţi Starea


de a se de a se recrea prezinte recreative îi produc plăcere psihică a
recrea. din cauza stare de pacientei pacientei s-a
evoluţiei bolii, bună • se analizează şi se stabileşte modificat în
durerilor dispoziţie. dacă acestea sunt în concordanţă bine,
manifestată prin cu starea sa fizică şi psihic prezentând o
izolare, • se planifică activităţi recreative stare
anxietate, împreună cu pacienta emoţională
plictiseală. • se asigură un mediu bună.
corespunzător
• se amenajează camere de
recreere pentru audiţii muzicale,
vizionări de filme, TV
• se determină pacienta să-şi
44
exprime emoţiile şi sentimentele
• se căştigă încrederea bolnavei şi
se ajută să depăşească
momentele dificile
• se asigură vizite cu familia şi
persoanele dragi
• se aeriseşte salonul şi se
umidifică aerul din încăpere
• se arată pacientei afecţiunea,
încrederea colectivului medical
faţă de persoana sa
• se roagă pacienta să- şi ocupe
timpul cu cititul unei cărţi sau a
unei reviste
• se ajută pacienta să comunice cu
cei din jur
• se explică importanţa
comunicării , cât de eficient e să
te exprimi
• se scoate pacienta la o plimbare
relaxantă prin curtea spitalului
• se stă alături de pacientă pentru
a nu se simţi singură.

10.Nevoia Deficit de Pacienta să • se explorează nivelul de În urma


de a învaţa cunostinţe acumuleze cunoştinte al bolnavei privind informaţiilor
cum să-şi din cauza noi boala, modul de manifestare, acordate, în ce
păstreze lipsei de cunoştinţe. măsurile preventive şi curative, ce priveşte
sănătatea. informare în • se identifică manifestările de boala sa
cea ce dependenţă, surselor de pacienta şi-a
priveşte dificultate, interacţiunile lor cu însuşit şi
boala, alte nevoi îmbogătit o
diabetul • se motivează importanţa parte din
zaharat cumulării de noi cunoştinţe cunoştinţele.
45
manifestată • se conştientizează pacienta
prin cerere de asupra propriei responsabilităţi
informaţii, privind sănătatea
îngrijorare. • se învaţă pacienta despre analize
şi tehnicile care îi sunt efectuate
descrierea lor astfel încât să
înţeleagă
• se folosesc explicaţii uşoare în
limbajul normal pentru a o face
interesată
• se ţin lecţii de formare a
deprinderilor igienice ,
alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat, administrarea a
diferitelor tratamente
• se efectuează demonstraţii
practice
• se încearcă implicarea pacientei
la efectuarea tratamentului pe
cât posibil
• se mentionează importanţa de
noi cunoştinţe
• se verifică dacă pacienta a
înţeles corect mesajul transmis
şi dacă şi-a însuşit noile
cunostinţe.

46
PREZENTARE CAZ II

CULEGEREA DE DATE:

I. Nume: M. V
Sex : F
Vârstă: 50 ani
Naţionalitate: Română
Nivel educaţional : Mediu
Ocupaţie: Cofetar
II. Stare civilă: Căsătorită
Număr de copii : 1 copil
Domiciliu: Buzau
Condiţii de viaţă : Pacienta în vârstă de 50 ani declară că locuieşte într- un
apatament cu 3 camere împreună cu soţul şi socrii. Tot ea ne informează că se ocupă de
supravegherea şi îngrijirea socrilor, şi de nepot, solicitand-o foarte mult fizic şi psihic.

Asigurare de sănătate: Pacienta beneficiază de asigurare.


Diagnosticul curent la internare: Diabet zaharat

III. Istoricul pacientei


Atitudinea faţă de situaţia actuală: Pacienta nu se simte bine în pielea ei.
Religie: Ortodoxă nepracticantă
Valori : Pacienta prezintă o stare de nelinişte cu privire la boala sa.

47
Stil de viaţa : Pacienta e cunoscută ca fiind o mare consumatoare de cafea, tutun,
dulciuri în exces , mese copioase nerespectând orele pentru servirea acestora. Programul de lucru
o solicită foarte mult, lucrând în trei schimburi inclusiv noaptea de aceea nu se poate odihni
apelând uneori la medicamente penru somn prescrise de medic.
Factori de risc: Pacienta nu consumă alcool, dar fumează forte mult cel puţin 20
ţigări/zi.
IV Somnul: Uneori pacienta foloseşte pastile recomandate de medic pentru a se
odihni.
V Mobilitatea : Normală
Postură: Inadecvată
Activităţi zilnice -Pacienta îndeplineşte activităţile zilnice normale chiar dacă
acestea uneori sunt executate cu dificultate din cauza programului de lucru.
VI Organe de simţ: Pacienta nu e purtatore de ochelari.
VII Capacitate de comunicare : Normală
VIII Nutriţie : Anormală
Greutatea : 87 kg
Inălţime : 1,70 m
Apetit: Exagerat, foame extremă.
Dentiţie: Normală
IX Alergii : Pacienta nu prezintă alergii.
X Piele şi fanere : Normale în raport cu vârsta sa.
Culoare : Tegumente uşor palide.
Temperatură : 36,3ºC
Integritate : Normală
XI Eliminări : Normale
Grupa sanguină : BIII

Antecedente patologice: neagă TBC şi alte boli infectocontagioase.

48
49
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Tegumente si mucoase: palide
Tesut conjunctiv: normal reprezentat
Sistem ganglionat: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur
vezicular present. R: 16/min
APARAT CARDIO-VASCULAR: matitatea cordului in limite fiziologice, zgomote cardiace
ritmice P:79p/min
T.A:160/90mmHg
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, participa la miscarile respiratorii
Tranzit intestinal: fiziologic
APARAT URO-GENITAL: loji renale libere, mictiuni fiziologice
SISTEM NERVOS CENTRAL: echilibrata psihic

50
ISTORICUL BOLII

Pacienta în vârstă de 50 ani, aflată în evidenţa secţiei de diabet,nutritie,boli metabolice cu diabet


zaharat tip 2, prezintă următoarele probleme.
Pacienta prezintă polifagie, polidipsie, cefalee, deshidratare pronunţată, tegumente uscate,
valori tensionale160/90mmHg,

Problemele pacientei

Date subiective Date obiective


-Foame extremă -Polifagie

- -Gură uscată -Tegumente palide, reci, uscate.

-Pierdere excesivă în greutate Înăltime 1,70m, greutate 87 kg

-Cefalee -P 79 / min

-Astenie -R 16 /min

-Plictiseala -Valori tensionale uşor ridicate

-Neputinţă 160/90mmHg

-Agitaţie -Scădere în greutate

51
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia afectată Consideratii nursing


1.Nevoia de a respira şi Neafectată
a avea o buna circulaţie
2.Nevoia de a bea şi a Alimentaţie inadecvată prin surplus din cauza lipsei
mânca cunoaşterii de sine şi a bolii manifestată prin creştere
ponderală, polifagie, polidipsie, deshidratare.

3.Nevoia de a elimina Neafectată


4.Nevoia de a se mişca Neputinţă în a se mişca şi de a-şi menţine o bună postură
şi a avea o bună postură din cauza surplusului ponderal, durerilor manifestată
prin neputintă, astenie, agitaţie, cefalee.

5.Nevoia de a dormi şi Incapacitatea de a se odihni din cauza, evoluţiei


a se odihni nefavorabile a bolii, manifestată prin, pierdre excesivă în
greutate, agitaţie, anxietate, plictiseală.

6.Nevoia de a se Dificultate în a se înbraca şi a se dezbrăca din cauza


îmbrăca şi dezbrăca supraponderării, manifestata prin greutate în mobilizare,
nevoia de ajutor, agitaţie, cefalee.

52
7.Nevoia de a menţine Neafectată
temperatura corpului în
limite normale
8.Nevoia de a fi curat şi Neputinţa în a-şi acorda îngrijirile igienice din
îngrijit, de a proteja cauza,bolii asteniei, , pierderea interesului faţă de propria
tegumentele şi persoană manifestată prin greutate în a-şi efectua igiena
mucoasele corporală.

9.Nevoia de a evita 9.Incapacitateă de a se apăra contra pericolelor din cauza


pericolele deshidratării pronunţate, pierderea excesivă în greutate
manifestată prin nelinişte, neputinţă, îngrijoare, spaimă.
10.Nevoia de a Neafectată
comnunica
11.Nevoia de a acţiona Neafectată
conform propriilor
convingeri şi valori de
a practica religia.
12.Nevoia de a fi Neafectată
preocupat în vederea
realizării
13.Nevoia de a se Imposibilitatea de a se recreea din cauza evoluţiei bolii,
recrea cefaleei manifestată prin izolare, plictiseală, astenie.
14.Nevoia de a învaţa Deficit de cunoştinţă din cauza lipsei de informare în
cum să-şi păstreze ceea ce priveşte boala sa, diabetul zaharat manifestată
sănătatea. prin cerere de informaţii, îngrijorare, teamă.

53
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic Obiectiv Intervenţii Evaluare


afectată nursing
1.Nevoia Alimentaţie Pacienta să - se cântăreşte pacienta Pacienta solicită
de a bea şi inadecvată se poată - se alcătuieşte un regim alimentar ajutorul în cea
a mânca. prin surplus alimenta ţinând cont de indicaţia medicului ce priveşte
din cauza singură. şi preferinţele pacientului alimemtaţia.
lipsei -se măreşte atenţia ca pacienta să Hb :12.6 g/dl
cunoaşterii de consume 2 l de lichid / zi: sucuri Hc :36%
sine şi a bolii naturale, supe, ceaiuri TGP: 37u/ l
manifestată - se serveşte alimentele pacientei TGO41 u/l
prin creştere la ore regulate şi prezentate Creatinină:0,9
ponderală, atrăgător mg.%
polifagie, -se aşează pacienta într-o poziţie Glicemia 180
polidipsie, comodă pentru a servi masa mg. %
deshidratare. • se asigură un climat cald şi Colesterol
confortabil 275mg/dl
• la recomandarea medicului se Fibrinogen
recoltează analize (analizele :480mg%
arată modificările survenite în Uree 44.7 mg%
morfologia, fiziologia, V.S.H.4mm/1
biochimia organisului şi ajută - P H acid , d
la stabilirea diagnosticului la 10025 mgl
instituirea tratamentului şi epitelii plate
urmărirea evoluţiei bolii rare.
-se recoltează V.S.H pentru aflarea -urocultură
unei infecţii în organism, Hb, Ht, negativă
54
(hemoglobina şi hematocrit), - greutatea
glicemie pentru a observa 87kg.
metabolismul glucidic,
- se recoltează urină pentru analiza
sumar de urină

2.Nevoia de Neputinţă în Pacienta să -se pregăteşte pacienta psihic în Pacienta


a se mişca a se mişca şi se poată vederea oricărei tehnici doreşte a fi
şi a avea o de a-şi mişca fără a -se încurajează pacienta să-şi exprime ajutată in
bună menţine o avea nevoie diminuarea, senzaţia de greutate anumite
postură. bună postură de ajutor. -se explică pacientei importanţa situţii.
din cauza mişcării
surplusului -se învaţă pacienta un program de
ponderal, exerciţii şi se ajută să le efectueze
durerilor -se învaţă pacienta care este postura
manifestată adecvată şi cum să efectueze exerciţii
prin musculare active
neputintă, -se încurajează pacienta pentru fiecare
astenie, efort depus
agitaţie, -se aeriseşte salonul şi se umidifică
cefalee. aerul din încăpre cu apă alcoolizată
- se schimbă lenjeria de pat şi corp
-se ajută pacienta să-şi efectueze
toaleta, ori insoţind pacienta la duş sau
i se face tualeta pe regiuni
-se administrează medicaţia prescrisă
de medic :Siofor 1000mg 3tb/zi si
Amaryl 3mg, 2tb/zi
-se urmăreşte efectul tratamentului.

55
3.Nevoia Incapacitatea Pacienta să - se învaţă pacienta dacă se trezeşte Pacienta se
de a dormi de a se odihni se poată devreme să se ridice din pat cateva odihneşte în
şi a se din cauza, odihni in minute să se relaxeze apoi să se raport cu
odihni. evoluţiei raport cu culce din nou vârsta sa pe
nefavorabile a vârsta sa. • se identifică cauza anxietăţii parcursul a
bolii, • se observă şi se notează calitatea, 24 ore.
manifestată ora somnului, gradul de satisfacere
prin, pierdre a celorlalte nevoi
excesivă în • se roagă pacienta să-şi preocupe
greutate, timpul cu privitul la TV pentru a
agitaţie, evita somnolenţa diurnă
anxietate, • se oferă pacientei o cană cu lapte
plictiseală. cald înainte de culcare sau o baie
caldă
• se elaborează împreună cu
pacienta un program de activitate ,
care să corespundă stării pacientei
• se roagă pacienta să poarte
discuţii cu cei din cameră
• se întocmeşte un program de
odihnă corespunzator
organismului trebuie să se
încadreze între 6-8 ore.
• se administrează medicaţia
prescrisă de medic: Diazepam
anxiolitic cu o oră înainte de
culcare
• se urmăreşte efectul tratamentului.

4.Nevoia Dificultate în a Pacienta să - se antrenează familia în În urma


de a se se înbraca şi a cunoască susţinerea pacientei ajutorului
îmbrăca şi se dezbrăca din importanţa • se explică pacientei oferit de
56
dezbrăca. cauza vestimentaţiei. importanţa vestimentaţiei cadrele
supraponderării • se acordă timp suficient medicale
, manifestata pacientei pentru a se îmbrăca pacienta se
prin greutate în • se sugerează aparţinătorilor îmbraca
mobilizare, să-i procure haine lejere fără ajutor.
nevoia de • se supraveghează cu ce se
ajutor, agitaţie, îmbrăcă
cefalee. • se face zilnic exerciţii de
motricitate fină cu pacienta
descrindu-i gestica necesară
îmbrăcării
• se încurajează pacienta pentru
fiecare efort depus
• se stă de vorbă cu pacienta şi
se încearcă să se afle ce stil
vestimentar îi place
• se schimbă lenjeria de pat şi
corp ori de cate ori este nevoie
• se încurajează comportamentul
pozitiv al pacientei
• se umidifică aerul din încăpere
• se asigură un climat de
securitate.

5.Nevoia de Neputinţa în Pacienta să • se ajută pacienta în funcţie de Paciemta se


a fi curat şi a-şi acorda prezinte starea sa işi facă baie, duş sau poate îngriji
îngrijit, de a îngrijirile tegumente şi se efectuează toaleta pe regiuni singură ,
proteja igienice din mucoase • se pregătesc materialele fără a
tegumentele cauza,bolii integre. necesare pentru baie solicita
şi mucoasele. asteniei, , • se asigură temperatura camerei ajutorul
pierderea :20-22ºC, şi a apei 37-38ºC cadrelor
interesului • dupa efectuarea toaletei se medicale.
faţă de ajută pacienta să se îmbrace
propria • se ajută pacienta să se pieptene,
57
persoană să-şi taie unghiile, să-şi
manifestată efectueze igiena cavităţii bucale
prin greutate • se conştientizează pacienta în
în a-şi legătură cu importanţa
efectua menţinerii curate a tagumentelor
igiena pentru prevenirea îmbolnaviri
corporală. • se ia măsuri de prevenire a
infecţiilo nosocomiale.

6.Nevoia de Incapacitateă Pacienta să se informează şi stabilesc În urma


a evita de a se apăra Se simtă ăn împreună cu pacienta planul de informaţiilor
pericolele. contra siguranţă recuperare a stării de sănătate acordate,
pericolelor din • se crează un mediu optim pacienta
cauza pentru ca pacienta să-şi înţelege cum
deshidratării exprime emoţiile şi să evite
pronunţate, sentimentele pericolele.
pierderea • se ajută pacienta să-şi
excesivă în recunoască anxietatea
greutate • se face masaj pacientei la
manifestată extremităţi
prin nelinişte, • se educă aparţinătorii pentru a
neputinţă, îngriji pacienta în vederea
îngrijoare, reintegrării sale sociale.
spaimă. • se comunică cu pacienta
• se aeriseşte salonul şi se asigură
o temperatură corespunzătoare
• se asigură un mediu ambiant
plăcut şi liniştitor
• se schimbă lenjeria de pat şi de
58
corp ori de câte ori este nevoie
• se oferă pacientei informaţii
despre boală, tratament şi toate
investigaţiile care i se vor
efectua
• se explică simptomatologia în
cadrul bolii.

7.Nevoia Imposibilitatea Pacienta să • se planifică activităţi recreative Starea


de a se de a se recreea se simtă în împreună cu pacienta psihică a
recrea. din cauza largul ei. • se asigură un mediu pacientei s-a
evoluţiei bolii, corespunzător modificat în
cefaleei • se amenajează camere de bine, se
manifestată prin recreere pentru audiţii muzicale, poate
izolare, vizionări de filme, TV exprima fără
plictiseală, • se determină pacienta să-şi dificultate.
astenie. exprime emoţiile şi sentimentele
• se căştigă încrederea bolnavei şi
se ajută să depăşească
momentele dificile
• se asigură vizite cu familia şi
persoanele dragi
• se aeriseşte salonul şi se
umidifică aerul din încăpere
• se arată pacientei afecţiunea,
încrederea colectivului medical
faţă de persoana sa
• se roagă pacienta să- şi ocupe
timpul cu cititul unei cărţi sau a
unei reviste
• se ajută pacienta să comunice cu
cei din jur
• se explică importanţa
59
comunicării , cât de eficient e să
te exprimi
• se scoate pacienta la o plimbare
relaxantă prin curtea spitalului
• se stă alături de pacientă pentru a
nu se simţi singură.

8.Nevoia de Deficit de Pacienta să • se conştientizează pacienta În urma


a învaţa cunoştinţă fie bine asupra propriei responsabilităţi informaţiilor
cum să-şi din cauza informată privind sănătatea acordate,
păstreze lipsei de in cea ce • se învaţă pacienta despre analize pacienta şi-a
sănătatea. informare în priveşte şi tehnicile care îi sunt efectuate însuşit şi
ceea ce boala sa. descrierea lor astfel încât să îmbogătit o
priveşte înţeleagă parte din
boala sa, • se folosesc explicaţii uşoare în cunoştinţele.
diabetul limbajul normal pentru a o face
zaharat interesată
manifestată • se ţin lecţii de formare a
prin cerere de deprinderilor igienice ,
informaţii, alimentaţie raţională, mod de
îngrijorare, viaţă echilibrat, administrarea a
teamă. diferitelor tratamente
• se efectuează demonstraţii
practice
• se încearcă implicarea pacientei
la efectuarea tratamentului pe cât
posibil
• se mentionează importanţa de noi
cunoştinţe
• se verifică dacă pacienta a
înţeles corect mesajul transmis şi
dacă şi-a însuşit noile cunostinţe.

60
PREZENTARE DE CAZ III

CULEGEREA DE DATE:

I. Nume: U. G.
Sex : F
Vârstă: 29 ani
Naţionalitate: Română
Nivel educaţional : Superior
Ocupaţie: Economist
II. Stare civilă: Căsătorită
Număr de copii : 1 copil
Domiciliu: Buzau
Condiţii de viaţă : Pacienta în vârstă de 29 ani declară că locuieşte
întrun apatament cu 3 camere împreună cu soţul şi copilul. Tot ea ne informează că
se ocupă de supravegherea şi îngrijirea copilului, după orele de program de la
serviciu, solicitand-o foarte mult fizic şi psihic.

Asigurare de sănătate: Pacienta beneficiază de asigurare.


Diagnosticul curent la internare: Diabet zaharat

• Istoricul pacientei
Atitudinea faţă de situaţia actuală: Pacienta nu e mulţumită deoarece
are un serviciu care nu îi permite să facă mişcare, ea fiind o împătimită a
cesteia.
Religie: Ortodoxă nepracticantă
Valori : Pacienta prezintă o stare de nelinişte cu privire la boala sa.

61
Stil de viaţa : Pacienta e cunoscută ca fiind o mare consumatoare de cafea,
dulciuri în exces, mese neregulate. Programul de lucru o solicită foarte mult, lucrând şi după orele
de program.
Factori de risc: Sedentarismul
IV Somnul: Odihnitor
V Mobilitatea : Normală
Postură: Adecvată
Activităţi zilnice -Pacienta îndeplineşte activităţile zilnice normale chiar dacă
acestea uneori sunt executate cu dificultate din cauza programului încărcat.
VI Organe de simţ: Pacienta nu e purtatore de ochelari.
VII Capacitate de comunicare : Normală
VIII Nutriţie : Deficitară
Greutatea : 70 kg
Inălţime : 1,75 m
Apetit: Exagerat, foame extremă.
Dentiţie: Normală
IX Alergii : Pacienta nu prezintă alergii.
X Piele şi fanere : Normale în raport cu vârsta sa.
Culoare : Tegumente uşor palide.
Temperatură : 36,3ºC
Integritate : Normală
XI Eliminări : Normale
Grupa sanguină : 0 1

62
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Tegumente si mucoase: usor palide
Tesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace de conformatie normala, sonoritate pulmonara normala, murmur
vezicular prezent R:16/min
APARAT CARDIO-VASCULAR: zgomote cardiace ritmice P:76/min
T.A:130/90mmHg
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, elastic participa la miscarile respiratorii
Tranzit intestinal in limite fiziologice
APARAT URO-GENITAL: loji renale libere, nedureroase
:mictiuni fiziologice
SISTEM NERVOS CENTRAL:echilibrata psihic

63
Antecedente patologice: neagă TBC şi alte boli infectocontagioase.

ISTORICUL BOLII

Pacienta în vârstă de 29 ani, aflată în evidenţa secţiei de diabet,nutritie,boli metabolice cu diabet


zaharat tip 2, prezintă următoarele probleme.
Pacienta prezintă polifagie, cefalee, deshidratare pronunţată, tegumente uscate, valori
tensionale130/90mmHg,

Problemele pacientei

Date subiective Date obiective


-Foame extremă -Polifagie
-Gură uscată -Deshidratare pronunţată
-Pierdere excesivă în greutate -Tegumente palide, reci, uscate.
-Cefalee Înăltime 1,75m, greutate 70kg
-Astenie -P 76 / min
-Agitaţie -R 16 /min
-Valori tensionale uşor ridicate
130/90mmHg
-Scădere în greutate
64
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia afectată Consideratii nursing


1.Nevoia de a respira şi Neafectată
a avea o buna circulaţie
2.Nevoia de a bea şi a Dificultate în a se alimenta din cauza lipsei de cunoaştere
mânca manifestată prin îngrijire neadecvată.
3.Nevoia de a elimina Neafectată
4.Nevoia de a se mişca Neputinţă în a se mişca şi de a-şi menţine o bună postură
şi a avea o bună postură din cauza bolii, durerilor manifestată prin neputintă,
astenie, agitaţie, cefalee.

5.Nevoia de a dormi şi Incapacitatea de a se odihni din cauza, evoluţiei

65
a se odihni nefavorabile a bolii, manifestată prin, pierdre excesivă în
greutate, agitaţie, anxietate, plictiseală.

6.Nevoia de a se Neafectată
îmbrăca şi dezbrăca
7.Nevoia de a menţine Neafectată
temperatura corpului în
limite normale
8.Nevoia de a fi curat şi Neputinţa în a-şi acorda îngrijirile igienice din
îngrijit, de a proteja cauza,bolii asteniei, , pierderea interesului faţă de propria
tegumentele şi persoană manifestată prin greutate în a-şi efectua igiena
mucoasele corporală.

9.Nevoia de a evita 9.Incapacitateă de a se apăra contra pericolelor din cauza


pericolele deshidratării pronunţate, pierderea excesivă în greutate
manifestată prin nelinişte, neputinţă, îngrijoare, spaimă.
10.Nevoia de a Neafectată
comnunica
11.Nevoia de a acţiona Neafectată
conform propriilor
convingeri şi valori de
a practica religia.
12.Nevoia de a fi Neafectată
preocupat în vederea
realizării
13.Nevoia de a se Imposibilitatea de a se recreea din cauza evoluţiei bolii,
recrea cefaleei manifestată prin izolare, plictiseală, astenie.
14.Nevoia de a învaţa Deficit de cunoştinţă din cauza lipsei de informare în
cum să-şi păstreze ceea ce priveşte boala sa, diabetul zaharat manifestată
sănătatea. prin cerere de informaţii, îngrijorare, teamă.

66
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic Obiectiv Intervenţii Evaluare


afectată nursing
1.Nevoia Dificultate în Pacienta să - se cântăreşte pacienta Pacienta
de a bea şi a se alimenta aibă o - se învată bolnava valoarea solicită
a mânca. din cauza greutate energetică a alimentelor şi
ajutorul în cea
lipsei de corporală în necesarul în funcţie de
ce priveşte
cunoaştere funcţie de activităţile fizice şi vârstă
manifestată înălţime, - se alcătuieşte un regim alimemtaţia.
prin îngrijire vârstă, sex. alimentar ţinând cont de Hb :12.6 g/dl
neadecvată. indicaţia medicului şi Hc :36%
preferinţele pacientului TGP: 37u/ l
-se măreşte atenţia ca pacienta
TGO41 u/l
să consume 2 l de lichid / zi:
Creatinină:0,9
sucuri naturale, supe, ceaiuri
- se serveşte alimentele pacientei mg.%
la ore regulate şi prezentate Glicemia 240
atrăgător mg. %
-se aşează pacienta într-o poziţie Colesterol
comodă pentru a servi masa

67
- se protejează patul cu muşama 250mg/dl
şi aleză în funcţie de poziţia Fibrinogen
pacientei
:470mg%
• se asigură un climat cald şi
Uree 44.5
confortabil
- se pregăteşte psihic pacienta mg%
în vederea oricărei tehnici de V.S.H.4mm/1
îngrijire - P H acid , d
• se umezeşte aerul din 10025 mgl
încăpere cu apă alcoolizată
epitelii plate
• se învaţă pacienta să evite
rare.
schimbările bruşte de
temperatură - urocultură
• se educă pacienta să facă negativă
gimnastică respiratorie - greutatea 70
• se asigură un aport suficient kg.
de lichide pe 24 ore
• se măsoară funcţiile vitale la
fiecare 4 h şi se notează în
F.O
• se sporeşte atenţia la facies
şi tegumente
• se aplică tehnici de
favorizare a circulaţiei:
exerciţii active şi pasive,
masaje
• se învaţă pacienta să reducă
grăsimile şi clorura de sodiu
din alimentaţie
• se explică importanţa
regimului alimentar indicat
de medic
• la recomandarea medicului
se recoltează analize

68
(analizele arată modificările
survenite în morfologia,
fiziologia, biochimia
organisului şi ajută la
stabilirea diagnosticului la
instituirea tratamentului şi
urmărirea evoluţiei bolii
-se recoltează V.S.H pentru
aflarea unei infecţii în organism,
Hb, Ht, (hemoglobina şi
hematocrit), glicemie pentru a
observa metabolismul glucidic,
- se recoltează urină pentru
analiza sumar de urină
- Insulina este un hormon,
secretat de insulele lui
Langerhans, ce participă la
metabolismul glucidelor.
Insulina are o acţiune
antagonistă glucagonului.
- Se administreaza medicatia
prescrisa de medic:tratament cu
Siofor 1000mg, 3tb/zi si insulin
Lantus-16u.i

2.Nevoia Neputinţă în Pacienta să-şi -se pregăteşte pacienta psihic în Pacienta


de a se a se mişca şi menţină vederea oricărei tehnici nu se
mişca şi a de a-şi integritatea -se încurajează pacienta să-şi
poate
avea o menţine o tegumentelor exprime diminuarea, senzaţia de
mişca
bună bună postură şi activităţii greutate
postură. din cauza articulare. -se explică pacientei importanţa fără
bolii, mişcării ajutor.
durerilor -se învaţă pacienta un program de
69
manifestată exerciţii şi se ajută să le efectueze
prin -se învaţă pacienta care este postura
neputintă, adecvată şi cum să efectueze
astenie, exerciţii musculare active
agitaţie, -se încurajează pacienta pentru
cefalee. fiecare efort depus
-se înlătură obiectele contodente
-se aeriseşte salonul şi se umidifică
aerul din încăpre cu apă alcoolizată
- se schimbă lenjeria de pat şi corp
-se ajută pacienta să-şi efectueze
toaleta, ori insoţind pacienta la duş
sau i se face toaleta pe regiuni
-se urmăreşte efectul tratamentului.

3.Nevoia Incapacitatea Pacienta să • se învaţă pacienta să practice Pacienta


de a dormi de a se odihni beneficieze de tehnici de relaxare, execiţii se
şi a se din cauza, un somn respiratorii cu cîteva minute
odihneşte
odihni. evoluţiei cantitativ şi înainte de culcare
în raport
nefavorabile a calitativ • se învaţă pacienta dacă se
bolii, corespunzător trezeşte devreme să se ridice cu vârsta
manifestată vârstei sale. din pat cateva minute să se sa pe
prin, pierdre relaxeze apoi să se culce din parcursul a
excesivă în nou 24 ore.
greutate, • se identifică cauza anxietăţii
agitaţie, • se observă şi se notează
anxietate, calitatea, ora somnului, gradul
plictiseală. de satisfacere a celorlalte nevoi
• se roagă pacienta să-şi
preocupe timpul cu privitul la
TV pentru a evita somnolenţa
diurnă

70
• se oferă pacientei o cană cu
lapte cald înainte de culcare
sau o baie caldă
• se elaborează împreună cu
pacienta un program de
activitate , care să corespundă
stării pacientei
• se roagă pacienta să poarte
discuţii cu cei din cameră
• se întocmeşte un program de
odihnă corespunzator
organismului trebuie să se
încadreze între 6-8 ore.
• se administrează medicaţia
prescrisă de medic: Diazepam
anxiolitic cu o oră înainte de
culcare
• se urmăreşte efetul
tratamentului.

4.Nevoia de Neputinţa în Pacienta să • se ajută pacienta în funcţie de Datorită


a fi curat şi a-şi acorda prezinte starea sa işi facă baie, duş sau ajutorului
îngrijit, de a îngrijirile tegumente şi se efectuează toaleta pe regiuni
acordat
proteja igienice din mucoase • se pregătesc materialele
pacienta,
tegumentele cauza integre. necesare pentru baie
şi mucoasele. durerilor, • se asigură temperatura prezintă
asteniei, camerei :20-22ºC, şi a apei 37- tegumente,
pierderea 38ºC mucoase şi
interesului • dupa efectuarea toaletei se fanere
faţă de ajută pacienta să se îmbrace
îngrijite.
propria • se ajută pacienta să se
persoană pieptene, să-şi taie unghiile,

71
manifestată să-şi efectueze igiena cavităţii
prin greutate bucale
în a-şi • se conştientizează pacienta în
efectua legătură cu importanţa
igiena menţinerii curate a
corporală. tagumentelor pentru
prevenirea îmbolnaviri
• se ia măsuri de prevenire a
infecţiilo nosocomiale.

5.Nevoia Incapacitateă Pacienta să - se asigură condiţiile de În urma


de a evita de a se apăra beneficieze mediu adecvate, pentru a informaţiilor
pericolele. contra de un evita pericolele prin acordate,
pericolelor mediu de accidentare pacienta
din cauza siguranţă • se informează şi învaţă să
deshidratării fără stabilesc împreună cu evite
pronunţate, accidente pacienta planul de pericolele.
pierderea şi pericole. recuperare a stării de
excesivă în sănătate
greutate • se crează un mediu
manifestată optim pentru ca pacienta
prin să-şi exprime emoţiile şi
nelinişte, sentimentele
neputinţă, • se ajută pacienta să-şi

72
îngrijoare, recunoască anxietatea
spaimă. • se face masaj pacientei
la extremităţi
• se educă aparţinătorii
pentru a îngriji pacienta
în vederea reintegrării
sale sociale.
• se comunică cu pacienta
• se aeriseşte salonul şi se
asigură o temperatură
corespunzătoare
• se asigură un mediu
ambiant plăcut şi
liniştitor
• se schimbă lenjeria de pat
şi de corp ori de câte ori
este nevoie
• se oferă pacientei
informaţii despre boală,
tratament şi toate
investigaţiile care i se vor
efectua
• se explică
simptomatologia în
cadrul bolii.

6.Nevoia Imposibilitatea Pacienta să • se explorează ce activitaţi Starea


de a se de a se recrea prezinte recreative îi produc plăcere psihică a
recrea. din cauza stare de pacientei
pacientei s-

73
evoluţiei bolii, bună • se analizează şi se stabileşte a modificat
durerilor dispoziţie. dacă acestea sunt în în bine,
manifestată concordanţă cu starea sa fizică
prezentând
prin izolare, şi psihic
o stare
anxietate, • se planifică activităţi recreative
plictiseală. împreună cu pacienta emoţională
• se asigură un mediu bună.
corespunzător
• se amenajează camere de
recreere pentru audiţii
muzicale, vizionări de filme,
TV
• se determină pacienta să-şi
exprime emoţiile şi
sentimentele
• se căştigă încrederea bolnavei
şi se ajută să depăşească
momentele dificile
• se asigură vizite cu familia şi
persoanele dragi
• se aeriseşte salonul şi se
umidifică aerul din încăpere
• se arată pacientei afecţiunea,
încrederea colectivului
medical faţă de persoana sa
• se roagă pacienta să- şi ocupe
timpul cu cititul unei cărţi sau a
unei reviste
• se ajută pacienta să comunice
cu cei din jur
• se explică importanţa
comunicării , cât de eficient e
să te exprimi
• se scoate pacienta la o plimbare

74
relaxantă prin curtea spitalului
• se stă alături de pacientă pentru
a nu se simţi singură.

7.Nevoia de Deficit de Pacienta să • se explorează nivelul de În urma


a învaţa cunostinţe acumuleze cunoştinte al bolnavei privind informaţiilor
cum să-şi din cauza noi boala, modul de manifestare, acordate, în
păstreze lipsei de cunoştinţe. măsurile preventive şi curative, cea ce
sănătatea. informare în • se identifică manifestările de priveşte boala
cea ce dependenţă, surselor de sa pacienta şi-
priveşte dificultate, interacţiunile lor cu a însuşit şi
boala, alte nevoi îmbogătit o
diabetul • se motivează importanţa parte din
zaharat cumulării de noi cunoştinţe cunoştinţele.
manifestată • se conştientizează pacienta
prin cerere de asupra propriei responsabilităţi
informaţii, privind sănătatea
îngrijorare. • se învaţă pacienta despre analize
şi tehnicile care îi sunt efectuate
descrierea lor astfel încât să
înţeleagă
• se folosesc explicaţii uşoare în
limbajul normal pentru a o face
interesată
• se ţin lecţii de formare a
deprinderilor igienice ,
alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat, administrarea a
diferitelor tratamente

75
• se efectuează demonstraţii
practice
• se încearcă implicarea pacientei
la efectuarea tratamentului pe
cât posibil
• se mentionează importanţa de
noi cunoştinţe
• se verifică dacă pacienta a
înţeles corect mesajul transmis şi
dacă şi-a însuşit noile cunostinţe.

Capitolul 5.

Tehnica de recoltare a sangelui pentru GLUCOTEST

In primul rand mainile pacientului trebuie sa fie spalate cu apa calda si sapun iar apoi sa fie
sterse si uscate.

Solutiile antiseptice nu se folosesc deoarece influenteaza negativ masuratoarea.

Se scoate o bandeleta de test din folie, dupa prealabila verificare a etalonarii cu bandeleta
martor.

Capatul cu trei liniute negre al bandeletei de test se introduce in fanta pentru bandeleta si se
impinge inauntru pana cand se opreste, iar acest lucru porneste automat glucometrul.

La pornire, glucometrul va afisa ora, luna, ziua si mesajul “aplicati proba de sange” de-
76
obicei, sub forma grafica”picatura de sange”, iar acest lucru indica faptul ca glucometrul este
pregatit sa se aplice proba de sange pe bandeleta de test pentru glicemie.

Cum se obtine picatura de sange?

Se utilizeaza dispozitivul de intepare pentru a obtine o picatura de sange.

Inainte de a preleva o proba de sange din pulpa degetului, locul prelevarii trebuie sa fie
uscat, curat si cald.

Pentru a incalzi locul prelevarii, se spala cu apa calda, se freaca pielea energic timp de
cateva secunde sau se aplica o compresa calda.

Nu se stoarce locul inteparii.

Se aplica imediat proba prelevata pe bandeleta de test.

Aplicarea picaturii de sange pe bandeleta de test.

Se atinge picatura de sange de zona alba din capatul bandeletei de test.

Sangele va fi absorbit in bandeleta si aparatul incepe testarea.

Pe ecranul de afisaj se vede numaratoarea inversa.Daca nu incepe numaratoarea inversa,


inseamna ca nu s-a aplicat o cantitate suficienta de sange pe bandeleta de test.

Rezultatul testarii glicemiei apare pe ecranul de afisaj si este stocat in memoria


glucometrului.Glucometrul se opreste automat cand bandeleta de test este scoasa din fanta
aparatului.

77
BIBLIOGRAFIE

1.Medicina interna pentru cadre medii.Editia a-V-a.Corneliu Borundel 2010.


2.Anatomia si Fiziologia Omului:Compendiu:Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu,Bogdan
Voiculescu. Editura Corint 2009.
3.Ghid de nursing Lucretia Titirca.Editura Viata medicala romaneasca 2011.
4. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali:Lucretia
Titirca.Editura Viata medicala romaneasca 2006.
5.Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavilor.Lucretia Titirca.Editura
Viata medicala romaneasca 2008.

78