MOTTO :

,,In orice lucru,daca natura nu

ajuta putin ,e greu ca stiinta si

silinta sa face vre un progress”

 ARGUMENT

Am ales aceasta boala , intrucat creeaza probleme ramase nerezolvate pentru

tara noastra , multa vreme din cauza problemelor precare de igiena si viata.

Hepatita virala acuta , boala speficica omului , a devenit problema de sanatate

publica pentru tara noastra prin : morbiditate crescuta , persistent boli , cresterea
ponderii hepatitei A ,are si consecinte economice importante prin spitalizare
prelungita , recuperare lenta , dificultatii pe plan therapeutic si profilaxie inca
nerezovate .

Fiind o boala transmisibila , apare sub forma de epidemii si chiar pandemii .

Virusul de tip A este introdus in organism pe cale digestive si accidental pe care
parenterala provoaca imbolvanirea parenchimului hepatic, dar si a organismului in
intregul sau .

Rolul asistentei medicale este de a preveni si a instrui atat persoanele care

au contact cu boala dar si celor sanatoase , contaminarea fiind foarte frecventa
prin sursa de apa comuna , izbucnirile epidemice ale bolii cuprind mase mari de
oameni. Apare foarte des in comunitatile de copii , in scoli , internate , cantine,
cazarmi . Profilaxia H.V.A necesita masuri igienico-sanitare privind apa potabila ,
manipularea alimentelor , igiena grupurilor sanitare si igiena personala .
CAP.I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

1.ANATOMIA

Ficatul este cel mai mare organ din corp . Organ plin , de consistenta ferma ,
ficatul cantareste la adult 1.200 – 1.500 gr cu vasele golite. Este situate in loja
subdiafragmatica si partea interna a hipocondrului stang . Este alcatuit din doi lobi
inegali , cel drept fiind ce circa sase ori mai mare decat cel stang . Are o
consistenta ferma si o culoare bruna . Are forma unui ovoid taiat oblic , avand de 28
cm in sens transversal si 16 cm in sens antero-posterior . Ficatul are doua fete :
una superioara , convexa si alta inferioara . Fata superioara este limitata prin doua
margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara mai ascutita . Pe fata
inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal de aspectul literei
,,H”. Aceste santuri delimiteaza lobul drept , lobul stang , lobul patrat , ventral si
lobul Spiegel dorsal.

In santul transversal se afla hilul ficatului , prin care patrund vasele si nervii
ficatului si ies canalele biliare si limfatice organului .

Fata inferioara este parcursa de trei santuri , cele doua sunt sagitale , iar al treilea
transvers . Santul transvers reprezinta hilul ficatului prin care artera hepatica ,
vena porta , nervii hepatici ies limfaticele si caile biliare. Santul sagital stang
contine in segmentul anterior ligamentul rotund provenit prin obliterarea venei
oblicale , iar in segmentul posterior cordonul fibros .

Santul sagital drept prezinta in segmentul anterior , fosa cistica in care se gaseste
vezica biliara , iar in segmentul posterior vena cava inferioara .

1.2 STRUCTURA FICATULUI

La exterior , ficatul este acoperit de peritoneul visceral . Sub peritoneul

visceral se afla capsula fibroasa a ficatului , de unde pleaca septuri conjunctivo-
vasculare , care patrund in parenchimul hepatic , delimitand lobulii hepatici care
sunt unitati anatomice si functionale ale ficatului .Lobulii sunt vizibili cu ochiul
liber .

Lobul hepatic este format din celulele hepatice , din capilare sinusoide , din vena
centrolobulara spre care converg sinusoidele si din caniculele biliare intralobulare .
Celule hepatice sunt dispuse in spatiu sunb forma unor placi sau lame, fomate dintr-
un singur rand de celule . In grosimea unei lame se formeaza caniculele biliare
intralobulare .

Celulele hepatice , hepatocitele sunt relativ mari de forma poliedrica si apar pe

sectiune sub aspect poligonal. Celula hepatica poate sa-si vers secretia fie in
caniculele biliare fi in sinusoide .

1.3VASCULARIZATIA FICATULUI

Aceasta este asigurata de artera hepatica , care aduce sangele arterial ,

si de vena porta care aduce sangele venos fuctional . Sangele pleaca de la ficat prin
venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si il varsa in vena
cava inferioara.

Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii

substernali , mediastinali anteriori , pancreaticolienali cu limfa colectata de pe fata
inferioara si din limfaticele septurile intrahepatice .Ficatul are o dubla
vascularizatie : nutritiva si functionala.

Vascularizatia nutritive este reprezentata de artera hepatica care aduce la ficat

sange incarcat cu O2.

Limfaticele ficatului ajung in ganglionii din hilul ficatului si de aici in ganglionii

celiaci .
1.4 INERVATIA FICATULUI

Inervatia ficatului este asigurata de plexul hepatic , alcatuit din fibre

simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind
din ambii nervi vagi .

1.5 STRUCTURA HISTOLOGICA

Capsula ficatului este din alcatuita din tesut conjuctiv si elastic. Din
capsula pornesc de la bila spre interiorul ficatului septuri fibroase , care constituie
suportul conjuctiv al elementelor vasculare , biliare, limfatice, nervoase.

Elementele conjuctive provenite din capsula , impreuna cu trama

reticulara care reprezinta suportul celulelor hepatice constituie celula
mezodermica a ficatului . In afara de aceasta mai exista si structura eduteliala ,
alcatuita din celulele hepatice.

Unitatea morfofunctionala a ficatului este lobul hepatic .

Lobul hepatic are forma piramidala si este constituit din celule

hepatice capilare si canaliculi biliari .

Hepatocitele sunt dispuse sub forma de placi sau lame celulare

anastomozate , formand intre ele o retea tridimensionala cu dispozitie radiala .
Intre hepatocite se gasesc canaliculele biliare intralobulare fara pereti proprii , in
care se descarca bila , produsul de secretie al hepatocitelor .
Spre periferia lobului canaliculii biliari incep sa aiba perete propriu si iesind din
lobul , se continua cu canalele interlobulare. Acestea se colecteaza , in final , in
cele doua canele hepatice ( drept si stang) prezente in hilul ficatului .

Caile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic

comun , care rezulta din unirea canelelor hepatice si care se continua cu canalul
coledoc ce se deschide in duoden , impreuna cu canalul pancreatic principal prin
orificiul Oddi . Din calea biliara principala se desprinde canalul cistic , prin care bila
ajunge in perioadele interdigestive in vezicula biliara. Vezica biliara este situate pe
fata viscerala a ficatului . Are forma de para , cu lungimea de 8 – 10 cm si latimea
de 4 cm .

1.6 FUNCTIILE FICATULUI

Ficatul are o mare capacitate de regenerare . Functiile lui sunt

multiple , fiind indeplinite la nivelul hepatocitului .

Functiile lui principale sunt : functiile metabolice se exercita in

metabolismul glucidic , protidic , lipidic si mineral .

In metabolismul glucidic ficatul intervine in polimerizarea

glucidelor in glicogen , asigurand reserve de glucoza si mentinerea homeostaziei
glicemice .

In metabolismul protidic , ficatul are functie proteino-formatoare

si de echilibru proteic , functie uriogena . Sintetizeaza albumina 70 % din α –
globuline , 50 % din β –globuline , protombina si fibrinogenul catabolizeaza nucleo-
proteinele .

In metabolismul lipidic intervine in absortia grasimilor si in

folosirea lor in ficat .
In metabolismul mineral actioneaza prin depozitarea fierului si a cuprului si
intervine in repartitia apei si a electrolitilor in organism.

Functia biliara comporta secretia si excretia bilei , cu rol

important in digestia si absortia grasimilor , in absortia vitaminelor liposolubile (A,
D , E si K) , in absortia fierului si calciului alimentar .

Bila contine : 97 % apa si urmatorii component : saruri biliare ,

pigmenti biliari , colesterol , lecitine si saruri anorganice .

Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei . Ele indeplinesc mai
multe activitati :

- participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor

emulsii ; prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase ,
intensificandu-se atacul enzimatic . Insasi actiunea lipazei pancreatice este
activata de sarurile biliare .
- stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor , cu rol important in stimularea
peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului microbismului
intestinal

Functia proteinoformatoare - sintetizeaza albumine si globuline ,

contibuind la mentinerea echilibrului proteinemiei ; sintetizeaza fibrinogenul si
protombina cu rol in coagulare .

Ficatul reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ
95% .

Functia hematopoetica – ficatul formeaza hepatii in periodata intrauterine a

fatului , fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hepatiilor imbatranite. Ficatul
are rol in reglarea echilibrului acido-bazic intervenind in transformarea acidului
lactic in glucoza , formarea amoniacului din acizi aminati .

Functia antitoxica – consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin care

substantele toxice de origine exogena ca si cele rezulatate din metabolismele
endogene sunt transformate in substante mai putin toxice si eliminate ca atare.

Functia de termoreglare- ficatul genereaza caldura in stare de repaus

 CAPITOLUL II

NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA

Definitie

Hepatita virala acuta tip A ( cunoscuta in trecut ca hepatita epidemica ,

icter epidemic , icter cataral )este o boala infectioasa specifica omului determinata
de virusului hepatic A din genul ENTEROVIRUS , fam . PICORNAVIRIDAE , cu
caracter hepototrop , provocand o boala generala a organisumul si mai ales a
ficatului , manifestata din fenomene generale infectioase , digestive si hepatice
insotite sau nu de icter .

ETIOLOGIE

Virusul hepatic A a fost vizualizat si identificat prin

imunoelectronoscopie , in scaunul bolnavilor de hepatita virala A , sub forma unor
particule de 27 mm . Virusul hepatic A are simetrie cubica si poseda
caracteristicile fizice , chimice si biologice ale unui

enterovirus.

Se deosebeste de celelalte entorovirusuri printr-o rezistenta mare la

caldura rezistenta 10 ore la 60 C.Este omorat prin fierbere timp de 5 minute sau
prin clorinare intense 1 mg la litru in 30 de minute.Virusul hepatic A rezista la eter
iar detergentii neionici nu modifica morfologia virusului si nu actioneaza asupra
infectivitatii lui.Isi mentine infectivitatea mai multi ani ,prin conservare la 18C pana
la 70 C.Este inactivat in 5 minute la 100 C,de razele ultraviolet,de formol
(1,4000),de serul de convalescent de hepatita A si de imunoglobuline “standard”.

Virusul hepatic A se gaseste in scaunul persoanelor infectate cu 1-2

saptamani inainte de debutul clinic al bolii si in primele 14 zile de la inceputul bolii
sau in primele 10 zile de la aparitia ictrrului.
PATOGENIE

Infectia cu virus hepatic A se realizeaza in mod natural pe cale

digestive –apa,alimente,maini murdare transmitere fecal orala si exceptional pe cale
parenterala pentru ca viremia dureaza putin si purtatori cronici nu sunt.

Virusul patrunde in ficat prin intermediul venei porte ,unde se

inmulteste si determina leziuni ale hepatocitelor producand un infiltrate inflamator.

Din ficat virusul patrunde in sange pentru o perioada mai

scurta ,imprastiindu-se in tot organismul; de aceea se considera ca hepatitele sunt
boli ale intregului organism ,dar organul afectat cu preponderenta este ficatul.

Boala se dezvolta dupa o incubatie de 14-28 de zile maxim 45 de

zile.O scurta perioada de viremie de 1-2 saptamani precede debutul bolii (perioada
febrile) preicterica.La sfarsitul perioadei de incubatie virusul se elimina orin fecale
,eliminarea lui este maxima in primele saptamani de boala (faza prodromala)si
diminua in a II a saptamana de boala.V irusul este present in ficat inca 1-2
saptamani dupa infectie si poate fi detectat in hepatocite prin imunofluorescenta.

FACTORI DE RISC

Factorii care favorizeaza imbolnavirea si predispun la o evolutie

mai grea a bolii sunt urmatorii:

Varsta-hepatita apare cel mai frecvent la copii care din fericire evolutia este mai
usoara.Exista o singura exceptie:sugarii fac de regula o hepatita mai grava si de
aceea copilul mic face o forma mai severa de hepatita.

Factorii predispozanti si agravanti-persoanele mai expuse sa faca hepatita mai

severa sunt cele care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igiena
(personala si alimentara).

Cei care se hranesc unilateral sau insuficient

Personae obeze care se alimenteaza in exces si care au de regula un ficat sufocat

de grasimi cu slaba rezistenta la
imbolnavire.Acestia sunt predispusi la o evolutie mai grea a bolii.

SIMPTOMATOLOGIE

H.V.A poate debuta prin mai multe manifestari cum ar fi:

- manifestari generale de tip infectios ce constau in febra (fara frison),moderat cu

durata de 3-5 zile sau mai rar, febra poate fi inalta (peste 39 C).Febra este
insotita de dureri musculare ,manifestari catarale respiratorii,cefalee realizand
tipul de debut gripal al hepatitei virale A(2-4% din cazuri),astenie.

-manifestarile digestive sunt cele mai frecvente: anorexie ( cu repulsie la

alimente),greata,vome alimentare,tulburari de gust si miros,dureri
epigastrice,senzatie de greutate in hipocondrul drept,balonari
postprandiale,constipatie.Starea de greata si varsaturile pot fi uneori atat de
intense incat se pot confunda cu o toxi infectie alimentara.

-manifestarile neuropsihice sunt frecvente la (50% din cazuri ) astenie pronuntata

ameteli, cefalee, insomnia,irascibilitate,dificitate de concentrare si
memorie,senzatie de rau general.Cu cat aceste manifestari sunt mai pronuntate cu
atat hepatita va fi mai severa.

-manifestarilecutanate- cu exanteme urticariene,scarlatiniforme,sau purpurice in

absenta unor alergene cunoscute.

EVOLUTIA

Evolutia hepatitei epidemic prezinta in majoritatea cazurilor un

character cyclic,dezvoltandu-se pe anumite perioade;incubatie,perioada
preicterica,perioada de stare,declinul si convalescent.

H.V.A-evolueaza spre vindecare complete intr-un interval de 3-4 saptamani.

O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice ,iar altii trec spre
hepatita cronica ,ca urmare a hepatitei acute.

Unii bolnavi de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric, ulterior acestia

suferind aceleasi consecinte ca si cei care au prezentat o forma comuna.In
situatiile in care faza icterica dureaza pana la 6 saptamani, pot surveni si recaderi
preicterice la interval de cateva zile sau saptamani.

Daca icterul revine dupa 3 luni de la disparitie ,se considera ca este vorba de o noua
imbolnavire (reinfectie).Recaderile si infectiile au in general o evolutie mai severa.

Perioada de stare este marcata de aparitia icterului sclera si tegumentar ,de

intensitate variabila,vizibil cand bilirubinemia depaseste 2-4 mg%.

Dimensiunile ficatului si uneori ale splinei sunt crescute cu sensibilitate la palpare

sau durere spontana fara modificari de consistenta.

COMPLICATII

Pot surveni complicatii ca : staza biliara , agiocolite si colecistite

bacteriene cu diferiti coci si colibacili insotita de febra frisoane prurit cutanat
bilirubinemii crescute , dureri puternice in hipocondrul drept si inrautatirea starii
generale , anemie hemolitica ce apare in covalescenta .

PROGNOSTIC

Bun in general , este mai rezervat cand se insoteste de fenomene

nervoase , cand varsaturile sunt persistente si icterul se prelungeste pe masura ori
este recidivat si insotit de puseu febril .

HVA – se vindeca , in peste 90% din cazuri in 2-4 luni . Evolutia este mai usoara la
copii. Nu se produc cronicizarii si nu raman sechele. La pacientii in varsta de peste
50 de ani , decesul survine in 1% din cazuri .

DIAGNOSTIC

Diagnostic pozitiv: se stabileste pe date epidemiologice , chimice si

biochimice .

- date epidemiologice : contact infectat cu cazuri similare , focar epidemic

familial sau de colectivitate , contacte profesionale ,posibilitatea de
inoculare parenterala,transfuzii de sange sau derivate de
sange,hemodializa,infectii cu instrumentar nesterilizat.
- date clinice: pe baza simptomatologiei descries descrise variatele tipuri de
debut,tulburari dispeptice persistente,astenie inesplicabila,hipercromia
urinii,hepatomegalia dureroasa:
- date de laborator nespecificate si specificate ; nespecificate – cresterea
valorilor pana la 1000- 2000 u.i ale enzimelor TGO , TGP ;
- fosfataza alcalina ( valori normale : 80 - 120 mg % ) creste la valori de 200 –
500 mg % fiind relevatoare a leziunilor hepatice
- modificarile proteinelor serice care apar in hepatita virala se pun in evidenta
prin teste de proteinemie si electroforeza
- reactia timol > 4 UML
- reactia sulfat de Zn > 10 UML
- reactia Takata – Ara +++

Leucemie cu neutropenie , USA normal sau scazut specifice ( Markarii de

virusuri hepatice )
Decelarea antigenului hepatitei A in materiile fecale in primele 14 zile .
Detectarea anticorpilor specifici anti VHA IgM apar precoce in sange dar
dispar dupa 10 – 14 zile de boala pun diagnosticul de hepatita A . IgG apar
tarziu in sange dar persista uneori toata viata semn de imunitate . Decelarea
antigenului HBs in sange cu 4 – 8 saptamani inaintea debutului bolii persista
luni – ani , gasirea pune diagnosticul de certitudine daca gasim in sange
articorpi specifici anti HBc este de rau augur deoarece denota ca organismul
de straduieste sa blocheze virusul din celula hepatica .
-hemoleucograma evidentiaza numarul normal de leucocite care poate fi
crescut sau scazut in formele severe ocazional putand sa apara anemii
hemolitice .
-VSH este normal sau incetinit , modificare care este reversibila dupa
disparitia icterului. Prin metode imuno enzimatice ( EIA ) , ELISA sau
radioimune ( RIA ) se termina prezenta anticorpilor .
Diagnostic diferential
In perioada prodromala si formele anicterice sunt posibile confuzii cu;
gastrita acuta,toxiinfectii alimentare,pancreatite,colecistite,gripa,viroze
respiratorii.
 In perioada icterica se diferentiaza de culoarea galbena produsa de folosirea
xantonina ,acid piruvic,de culoarea galbena ,,ca paiul” a cancerosilor de
culoare galbena ,,ca ceara” a bolnavului cu anemie pernicioasa sau culoarea
galbene a palmelor.

ANCHETA EPIDEMIOLOGICA:

• Izvorul de infectii . Se pun intrebari :

- daca au existat cazuri de imbolnaviri in ultima vreme si ce anume ;
- daca a viziat sau a primit vizita unor personae bolnave ;
- daca a facut deplasari ;
- daca la locuinta exista animale: caini , pisici , rozatoare , porci

•Calea de transmitere:
- daca a cosnumat vrum aliment in comun cu alte personae si acelea au
reprezentat semne de boala ;
- daca a fost in contact direct cu vreun bolnav cu leziuni ale pielii ;
- daca a manipulat obiecte care ar fi putut contaminate (lana , piei de animal
bolnav )
- daca a observant prezenta unor muste ;
- daca a facut tratament parenteral in ultimele 6 luni ( pentru hepatita virala
B);
• Starea imunologica :
- daca a mai suferit de boli infectioase ( de care si cand );
- daca a facut vaccinari( pentru ce boli si cand ).
PROFILAXIE SI TRATAMENT PROFILACTIC
Masuri fata de sursa de infectie:
Bolnavii cu H V de tip A se declara obligatoriu si nominal la C S A –
teritorial ,se izoleaza obligatoriu in spital cel putin 2 saptamani de la debutul
bolii.Contactii se inregistreaza si se controleaza periodic ,clinic prin teste de
laborator.
Masuri fata de caile de transmitere:
Masuri de igiene personala, alimentara si educatie sanitara sunt ferm
indicate:
-protectia apei potabile si a produselor alimentare, precum si controlul
personalului din serviciul alimentar public;
-controlul igienei si sanitatiei localitatilor;
Controlul igienei colectivitatilor de copii’ distrugerea mustelor, gandacilor;
-educatie sanitara
Masuri fata de masa receptive ( profilaxia specifica)
Profilaxia imunoglobuline este folosita la:
-contactii din familie
-contactii din colectivitatile de copii
-contactii din colectivitatile din spital
-inoculari accidentale
-calatorii in regiuni cu mare endemicitate
-consum de apa suspecta de contaminare.
Doza este de 0,02 ml/kg corp gamma globuline 16%si 0,05 ml/kg corp
gammaglobulina 10% administrate cat mai precoce.
Imunizarea activa este in studiu datorita dificultatii de cultivare a
virusului,se experimenteaza pe animale vaccinuri inactivate si atenuate.
TRATAMENT CURATIV
Se recomanda repaus in perioada icterica, ulterior evitarea eforturilor fizice
mari, regim alimentar care sa nu solicite in mod deosebit travaliul digestiv.
TRATAMENT MEDICAMENTOS

Pentru tulburarile dispeptice ( greturi si varsaturi)se administreaza

antiemetice ca:
Metoclopramid,Emetiral,Clordelazin, sau Torecan.Inapetenta se combate prin
vitaminoterapie.
Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat in hidrocarbonate si
protein ,un supliment de vitamine.Dintre vitamine sunt indicate: vitamina
B1,B6 si complexul vitaminic B,vitamina C.
Corticoterapia in hepatita virala acuta este privita ca o medicatie
adjuvanta ,cu rol patogenic ,symptomatic si cu indicatii limitate la forma
severa.Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica ,odata la doua
zile cu intrerupere brusca.
Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si
refacerea morfofunctionala.
In caz de varsaturi se administreaza perfuzii cu solutii glucozate sau
saline,ori acizi aminati.Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20-40 % si de
1000-2000 ml Glucoza 5 % .Se mai administreaza Neomicina,perfuzii cu
Multiglutin.
Se corecteaza acidoza ,se administreaza oxygen prin sonda nazala in caz de
insuficienta rse combate anemia si se controleaza repetat analizele.
TRATAMENT IGIENO-DIETETIC
In perioada preicterica cand inapetenta este accentuate iar tolerant
scazuta.Regimul alimentar consta intr-o hrana usor digerabila si absorbabila;
sucuri naturale de fructe,sirop, cimpot de casa, ceaiuri ,supe de
zarzavat,iaurt ,lapte.
De indata ce toleranta gastrica se restabileste se adauga: branza de
vaci, fainoase,,cruditati.Aportul de proteine trebuie asigurat mai des de
proteine animale care contin aminoacizi esentiali: lapte de vaca,iaurt,cas
dulce.
In a doua perioada a bolii cand icterul a intrat in declin se adauga carne
de pasare, de vita ,de peste slab pregatita sub forma de friptura sau
rasol.Sunt permise grasimile proaspete (1 g /kg corp/zi) sub forma de
frisca,smantana,unt,ulei de porumb,de masline,de floarea soarelui.
Lichidele trebuie asigurate in cantitate suficienta in functie de varsta si
greutate (copii 30-40 ml/kg corp/zi,adult 1,5-2l/zi.
 CAP III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA

BOLNAVULUI PENTRU EXAMENUL CLINIC SPECIFIC IN HVA

 EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

Examenul de laborator al sangelui pentru explorare:

-sindromul de hepatocitolize;

-sindromul de deficit functional;

-sindromul colestatic

Recoltarea sangelui: sangele se recolteaza de obicei pentru examinari

hematologice , parazitologice , biochimice , serologice , microbiologice si
virusologice . Se poate recolta sange capilar venos arterial .

Hemoleucograma consta in determinare numarului de elemente figurate : eritrocite

(4.5 – 5 mil / mm3 femei ) ; reticulocite 10 -15 % ; hemoglobina 1,5 – 2g/ 100 ml
barbati ; 13 – 2g / 100 ml femei ; leucocite 4200 – 8000 / mm3 ; limfocite ( 20-
40% ) ; monocite ( 4–8%); trombocite (150-400.000 / mm3 ).

Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) :rapiditatea cu care se produce

depunerea hematiilor ( 1-10mm/1h ) ; 7-15 mm / 2h ; 2-13mm/1h ;12-17 mm/2h
femei .

EXAMENE BIOCHIMICE

Se efectueaza prin punctie venoasa dimineata bolnavul fiind ,, a jejune “ .

TEHNICA PUNCTIEI VENOASE

Pregatirea pacientului – pregatirea psihica se informeaza asupra scopului punctiei ;

- fizica : pentru punctionarea venei

Se aseaza pacientul in decubit dorsal , se examineaza calitatea venei avand grija ca

hainele sa nu impiedice circulatia sangelui , se aseaza bratul pe pernita si musama in
abductie si extensie maxima .
Se dezinfecteaza tegumentele , se aplica garoul la 7-8 cm deasupra locului punctiei
strangandul astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . Se
recomanda pacientului sa stranga pumnul .

TEHNICA

- asistenta isi pune manusile sterile se ficseaza vena cu policele mainii stangi la
4-5 cm sub locul punctiei exercitand o usoara compresiune .
- se fixeaza seringa gradatiile fiind in sus , acul atasat cu bizoul in sus in mana
dreapta intre police si restul degetelor .
- se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica (unghi
de 30•) apoi peretele venos
- se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei , se controleaza acul
patrunderii in vena prin aspiratie , se continua tehnica .
- se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului si a pumnului , se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la
locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul . Se comprima locul
punctiei 1-3 minute bratul fiind in pozitie verticala (intins)

SIDEREMIA – consta in determinarea cantitatii de fier in sange , in hepatita

virala se observa cresterea. Se recolteaza 10 ml de sange intr-o eprubeta cu ac de
platina fara seringa ; valoarea normala este de 100 – 160 ml .

TRANSAMINAZA: fosfataza alcalina consta in dozarea enzimelor celulare se

recolteaza 5-10 ml sange venos , dimineata pe nemancate fara substanta
anticoagulanta valorile normale sunt :

- TGO = 2-20 u.i ;

- bilirubina totala = 0,6-1mg;
- bilirubina directa = 0,1-0.4mg%;
- fosfataza alcatina = 2-4 u.i

ELECTROFOREZA - serveste pentru determinarea cantitativa a fractiunilor

proteice din sange . In hepatita virala se constata o crestere .

INDICELE DE PROTOMBINA TIP QUIK – protombina este sintetizata in

ficat , de aceea imbolnavirile parenchimatoase se arata deficit de protombina .

UREEA SI CREATININA – in hepatita virala se observa o crestere .

Valori normale – uree = 0,20-0,40 g / 1000ml ;

-creatinina = 0,6-1,20mg%

GLICEMIA – reprezinta cantitatea de glucoza din sange .

Valori normale = 0,80-1,20g%

EXAMENELE SEROLOGICE –cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in

serul bolnavului . In HV se cauta Ag HBs

EXAMENUL URINII – examenul urinii informeaza asupra starii functionale a

rinichilor sau a altor organe , in acest caz ficatul .

TEHNICA RECOLTARII URINEI

SCOP: explorator- informeaza asupra starii functionale a rinichilor,cat si a

intregului organism.

materiale- urinar sau plosca

-musama,aleza

-materiale pentru toaleta organelor genital externe

-eprubete sterile sau alte recipient in functie de examenul cerut

-lampa de spirt si chibrituri

Pacient

-psihic : se anunta si se instruieste privind folosirea bazinetului

-sa stie sa utilizeze numai recipientul gol si uscat

- sa urineze fara defecatie

- sa verse imediat urina in vasul colector

- sa nu urineze in timpul toaletei

-fizic : se protejeaza patul cu musama si aleza

- se aseaza plosca sub pacient

- se face toaleta organelor genital externe

- se indeparteaza bazinetul si se inlocuieste cu altul curat

Executie

Recoltarea urinei pentru examen sumar;

-din urina obtinuta se trimite un esantion de 100-150 ml

Recoltarea urinei pentru uricultura la jumatatea mictiunii;

-urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina

-se recolteaza urina de dimineata ( concentratie mare de germeni), in absenta unui

tratament cu perfuzii ( efect de dilutie)

-inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice,se spala mainile cu atentie si se

usucacu prosop curat

-prima cantitate de urina emisa , aproximativ 50 ml,se elimina la toaleta sau in

basinet, apoi fara sa se intrerupa jetul urinar, se recolteaza aproxumativ 5 ml urina
intr-o eprubeta sterile

-se flambeaza gura eprubetei inainte si dupa recoltare

-se astupa repede cu doplul

-se transporta la laborator sau se insamanteaza direct pe mediul de cultura si se

introduce la thermostat

Recoltarea urinei prin sondaj vezical;

-se utilizeaza atunci cand recoltarea la jumatatea mictiunii nu este posibila sic and
punctia vezicala nu este dorita

-se folosesc sonde (catetere) cu o singura cale unidirectional ( exista cale de

infectie externa)

-se face toaleta organelor genital cu atentie

- in caz de sonda vezicala permanenta ,nu se recolteaza urina din punga
colectoare ,ci numai prin punctie in portiunea proximala a sondei dupa o
dezinfectare atenta a suprafetei acesteia

Recoltarea urinei prin punctie vezicala;

-se face numai in caz de; vezica plina,cand nu se poate recolta urina la jumatatea
mictiunii sau prin sondaj vezical

-se executa punctia vezicii urinare

-se repartizeaza urina recoltata in recipient in functie de scop

Ingrijirea ulterioara a pacientului;

-este ajutat sa se imbrace

-este asezat intr-o pozitie comoda

-se aerisesre salonul

Notarea in foaia de observatie;

-se noteaza examenul ,numele persoanei care a efectuat recoltarea

EXAMENUL MATERIILOR FECALE – se efectueaza fie dupa o defecare

spontana , fie dupa administrarea unor substante purgative sau clisma . Este foarte
important ca fecalele trimise pentru analiza de labborator sa nu fie amestecate cu
urina , bariu (dupa examene radiologice ) , grasime si apa ( dupa clisma ) .

TEHNICA RECOLTARII MATERIILOR FECALE

Definitie:

Scaun – resturile alimentare supuse procesului de digestive eliminate din organism

prin actul defecatiei .

Scop explorator:

-depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului

digestiv

-depistarea unor purtatori sanatosi de germeni

-depistarea unor tulburari in digestia alimentelor

Generalitati :

-recoltarea materiilor fecale se realizeaza in vederea examinarii lor

macroscopice , biochimice , bacteriologice si parazitologice

-examenul bacteoriologic permite diagnosticarea bolilor infectioase ,

gastrointestinal ,prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos , vibrioni
holerici si enterobacteriile toxiinfectiilor alimentare ; dupa stabilirea diagnosticului
, recoltarea se efectueaza pentru supravegherea evolutiei bolilor

-examenele biochimice si de digestive permit descoperirea unor tulburari in

secretia fermentilor digestive , prezenta microscopica a sangelui etc.

-examenele parazitologice descopera parazitozele intestinale prin

evidentierea oualelor de paraziti

Pregatire:

materiale-tava medicala , plosca sterila, tub recoltator

-tampoane sterilizate , montate pe porttampon prevezute cu dopuri de

cauciuc si introduce in eprubete sterile
 -sonda Nelaton nr.16-18 , purgativ salin

-eprubete cu medii de cultura

-materiale pentru petineala

-musama , aleza, lampa de spirt , chibrituri

pacient-psihic :- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii

-fizic : -in preziua examenului , seara , se administreaza un purgativ salin

(sulfat de magazine 20-30g )

-isi goleste vezica urinara

-se efectueaza toaleta regiunii perineale

-se instruieste pacientul sa foloseasca recipientul steril pentru

defecare

Executie

recoltarea din scaun spontan sau provocat- spalarea mainilor

-se protejeaza patul cu musamaua si aleza

-se asaza bazinetul sub pacient

-se recolteaza cu lingura recipientului

cateva fragmente din diferite parti ale scaunului (mucus , puroi )

-se introduce lingura in recipient

recoltarea directa in rect - se aseaza pacientul in decubit lateral stang cu membrul

inferior drept intins , iar cel stang in flexie

- se indeparteaza fesele si se introduce tamponul steril ,

prin de rotatie prin anus in rect

- se sterge mucoasa rectala

- se indeparteaza tamponul si se introduce in eprubeta

sterila , dupa flambarea gatului ei
recoltarea la copil- se face cu sonda Nelaton

-se ataseaza la capatul liber al sondei o seringa

- se introduce sonda prin anus pe o distant de 10 -15 cm

-se aspira cu seringa

- se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare

intr-o eprubeta sterila

recoltarea pentru oua de paraziti – se poate face si prin raclare cu o spatula de os

sau cu o bagheta de lemn plata si bine lustruita , inmuiata in glicerina cu apa in parti
egale

-metoda consta in raclarea pielii din vacinatatea

orificiului anal in special pentru oxiuri , care se depun in aceasta regiune

- raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau

dimineata devreme

- dupa raclare , bagheta va fi introdusa intr-o

eprubeta curate se trimite imediar la laborator

ingrijirea ulterioara a pacientului – se efectueaza toaleta in regiunea anala

-se imbraca pacientul si se aseaza comod

- se aeroseste camera

reorganizare – se indeparteaza materialele folosite

-se curate riguros si se pregatesc pentru sterilizare

EXAMENUL ENDOSCOPIC

LAPAROSCOPIA – este o metoda de examinare a suprafetei ficatului cu ajutorul

laparoscopului .Pot fi exploatate fata inferioara si marginea anterioara . Este utila
mai des in neoplasme si hemoragiile cu icter , in plus sunt cercetate vezicula biliara
si o parte din caile biliare .

Scop : explorator, bioptic

Se realizeaza prin examinarea directa , prin inspectia suprafetei ficatului , splinei ,

colecistului , cailor biliare extrahepatice , tubului digestive , organelor genital ,
peretilor abdominali , diafragmului , si se pot preleva fragmente (de ex. Punctia
biopsica a ficatului ) , pentru examene histopatologice .

Laparoscopul : are forma tubular si este prevazut cu un sistem optic si o suma de

lumina rece si se introduce in cavitatea peritoneala printr-un trocar ; trocarul , cu o
grosime de 8-12 mm , are la extremitatea proximala un ventil care opreste iesirea
aerului din cavitatea peritoneala ; mandrinul – stilet , depasind lungimea tubului cu 1
cm , cu varful ascutit cu doua sau trei taisuri , are rolul de a asigura patrunderea
trocarului in cavitatea peritoneala ; prin el se introduce , apoi , laparoscopul , care
este prevazut cu un sistem de fibre optice ( prin care imaginea esre transmisa la un
monitor ); un sistem de iluminat si un sistem de spalare a lentilei . Ca si la
toracoscop (pleuroscop ) , obiectivul poate fi montat in axa trocarului sau formand
cu acesta un unghi de 90• sau 135•. Sistemul de iluminat este format dintr-un vec
electric distal cu lumina rece ( nu arde viscerele ), conectat la reteaua electrica
prin intermediul unui transformator ; la extremitatea sa proximala se ataseaza
videocamera , conectata , la randul ei , la un monitor pe care se vizualizeaza
cavitatea abdominala.

Pregatirea instrumentelor si a materialelor – casoleta cu campuri sterile , casoleta

cu manusti de cauciuc sterile ; fenobarbital , mebrobamat , atropina fiole ; benzina
iodata sau tinctura de iod ; aparat pentru insuflarea aerului ; ac Veress , sistem de
aspiratie ; trei – patru seringi de 2- 10 ml de unica folosinta , un bisturiu
sterilizat , pense hemostatice sterile , fir de catgut , agrafe( pentru sutura ) ;
laparoscopul – cu toate anexele lui sterilizate ; substante analeptice si
cardiotonice , pentru tratamentul unor eventuale accidente ; antibiotice
( dizolvate , in doze fixate de medic) ; solutie izotonica de clorura de sodium sterile
; tavita renala

Pregatirea psihica si fizica a pacientului – se anunta si i se explica importanta si

necesitatea tehnicii

-in ziua precedenta examenului , i se

administreaza un regim hidric

-in seara precedenta si in dimineata zilei

de examen , i se efectueaza clisma evacuatorie

-cu o jumatate de ora inainte de

interventie , se poate administra pacientului o fiola de fenobarbital sau 400 mg
meprobamat si 0.5 mg atropina

- se rade suprafata paroasa a abdomenului

(daca este cazul) si se spala cu benzina iodata

- se transporta pacientul in sala de

examinare , se ajuta sa se de dezbrace si sa urce pe masa de examen

Efectuarea pneumoperitoneului necesita doua asistente medicale – asistenta

medicala I serveste medicului in conditii de asepsie

-asistenta II da
ajutor la nevoie ( completarea gazului din cavitatea peritoneala si interventii in
situatii neprevazute)

-pacientul se
aseaza in decubit dorsal si se fixeaza pe masa de examinare

Efectuarea tehnicii

Laparoscopia se efectueaza in anestezia peridurala sau anestezia generala cu

I.O.T.
Dupa instalarea anesteziei :

- cu doua pense –radasca , se ancoreaza de o parte si de alta ombilicul si in

polul cranial , se face o incizie de 2 mm
- perpendicular , se introduce acul Veress a carui penetrare in abdomen
determina 2 declicuri : al apronevozei si al peritoneului
- cu o seringa , se introduce ser fiziologic prin acul Veress ; apoi se aspira:

-daca aerul revine , acul se afla in grosimea peretelui;

-daca nu revine , inseamna ca se afla in peritoneu;

-daca la aspiratie se extrage sange, urina sau continut intestinal ,

acul a patruns intr-un viscer abdominal

- se conecteaza la ac sistemul de insuflare si se introduc in peritoneu circa 3-6 l

CO2 , pana se atinge o presiune de 12 mmHg , dupa care se extrage acul Veress

- incizia prin care s-a introdus acul se largeste cu bisturiul cat sa permita
patrunderea unui trocar cu diametrul de 8 -12 mm

-se patrunde cu trocarul in cavitatea peritoneala ; apoi , se scooate stiletul

ascutit si se introduce laparoscopul

- pentru a impiedica iesirea aerului din abdomen , canulele trocar sunt prevazute
cu o clapeta ce se inchide automat in momentul scoaterii stiletului

- se efectueaza inspectia cavitatii abdominal

- pentru a manevra viscerele abdominale , dar si pentru a recolta fragmentele

bioptice , este necesara introducerea inca a unui trocar , prin care se patrunde in
abdomen cu o pensa lunga (pentru manevrarea viscerelor ) sau cu un electrocauter
(pentru biopsie ) de visceral care trebui examinat sau biopsiat

-dupa terminarea manevrelor , se scot laparoscopul si pensa de manevra , se

exufla CO2 din cavitatea peritoneala , se indeparteaza canulele trocar

-se sutureaza plagile prin care acestea au fost introduse , apoi , se panseaza

Inainte de a se oferi medicului pentru a fi introdus abdominal , sistemul optic se

incalzeste cu comprese calde
Ingrijirea pacientului dupa tehnica

-se imbraca pacientul si se transporta in salon , in patul lui , cu foarte mare grija

- se supravegheaza atent; timp de doua ore nu va manca nimic , iar in ziua

respectiva va consuma numai lichide

- se aplica punga cu gheata la nivelul ficatului (daca examinarea a fost insotita si de

punctie biopsica)

-in ziua urmatoare , i se efectueaza un examen radioscopic abdominal (facultativ)

- daca tranzitul intestinal se opreste , se efectueaza o clisma exacuatorie

- in a cincea zi de la interventie se indeparteaza firele de sutura sau agrafele

Reorganizarea locului de munca – se curata , se spala instrumentele si se pregatesc

pentru sterilizare in CIDEX

-se aseaza in ordine materialele folosite

- se noteaza examenul in foaia de observatie

ECOGRAFIA ABDOMINALA-se face prin ultrasunete reflectate de catre

diferitele structuri din .

-asigura o buna evaluare a starii de sanatate a organelor interne in care nu se afla

aer.

-masoara organelle, arata forma lor dar nu da informatii despre functionarea lor.

-nu poate detecta structure mai mici de 3 mm.

Metode; nu se mananca 6-8 ore inainte de ecografie pentru ca stomacul si

intestinele subtiri sa nu fie dilatate permitand vizualizarea celorlalte organe.
 CAPITOLUL IV

INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTILOR CU H V A

Asigurarea conditiilor de ingrijire a bolnavilor in salon:

Bolnavii cu HVA vor fi amplasati in saloane mici,sa fie liniste, iar in saloanele
respective nu vor fi internati bolnavi cu alte afectiuni.

-supravegherea bolnavului:se urmareste temperatura ,culoarea sclerelor si a

tegumentelor (icter,prurit), culoarea scaunelor, culoarea si cantitatea urinei ,
aportul de lichide , edemele , greutatea corporala , disparitia edemelor , modificari
de comportament . Va urmari si va nota volumetric eliminarile de lichide ,
manifestarile patologice , varsaturi , bilantul ingesta-excreta pe care-l va nota in
foaia de observatie .

-asigurarea conditiilor de microclimat : in saloane mici,curate, dodate cu mobilier

strict necesar si linistite unde pericolul difuzarii unor infectii este mai mic si
odihna psihica a bolnavului este asigurata . Se vor inlatura toti excitantii , asistenta
verifica si explica pacientului pozitia corespunzatoare pe care trebuie sa o adopte
in pat in decubit dorsal care asigura o buna irigare a ficatului . Va asigura lenjerie
de pat si de corp ori de care ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara
complicatii .

-asigurarea igienei : asistenta medicala are scopul de a asigura confortul si igiena

pacientului . Unghiile vor fi taiate scurt pentru a evita leziunile tegumentare .

Toaleta cavitatii bucale se va face cu o deosibita atentie deoarece gustul neplacut (

amar ) va fi indepartat cu solutii aromate . Se vor respecta normele de igiena
alimentara (spalarea si dezinfectia vaselor dupa fiecare utilizare .

Asistenta medicala trebuie sa acorde o atentie deosebita respectarii masurilor

privind prevenirea infectiilor intraspitalicesti protectia fiind permanenta . Trebuie
sa se respecte normele de asepsie in toate manevrele efectuate , sa se respecte
sterilizarea corecta a instumentarului medical .

- alimentatia si regimul : va fi adaptata periodei de evolutie a bolii , trebuie sa

fie fractionate in doze mici dar consumata frecvent . Pacientii primesc un
regim de crutare a ficatului prin evitarea grasimilor si a alimentelor
meteorizante asigurandu-se un aport bogat in hidrati de carbon si vitamine .
Asistenta medicala are rolul de a supraveghea respectarea regimului
alimentar , de a fi prezenta alaturi de infirmiere la distribuirea meselor .
Respectarea dietei (mese mici si frecvente ) , in functie de toleranta
 digestive sau de apetitul pacientului . Dieta va cuprinde alimente si preparate
usor digerabile , care sa asigure un aport suficient de glucide si un aport
suficient de aminoacizi necesar regenerarii celulare . Glucidele trebuie sa
acopere 60-70 % din necesarul de calorii .
Proteinele : 1-1.5 g/kg corp se asigura prin lapte si produse lactate (branza
de vaci ) si leguminoase (cartofi ) apoi cand apare apetitul (carne de pasare,
vita , peste ) .
Lipidele : in cantitate de 60-80 g / zi sub forma de ulei ( masline , floarea-
soarelui ) unt, frisca, smantana . Sunt interzise carnea grasa de orice fel ,
afumaturile , branza grasa si fermentata , ouale prajite , varza , guliile ,
nucile , condimentele , rantasurile si bauturile alcolice .
Vegetalele :sunt permise o serie de zarzavaturi si legume crude cum ar fi
salate crude , legume verzi , sfecla rosie fiarta , morcovi , piureuri .
Hidratarea : dieta lichida 1.5-2 l pe zi hidro-lacto-zaharata (sucuri de fructe
, in special citrice , ceaiuri , compoturi , supe se zarzavat , lapte , iaurt ).
In formele severe perfuzii intravenoase cu solutii de glucoza , nu trebuie insa
sa se exagereze cu lichidele .
Programul de supraveghere consta in dispenzarizarea bolnavului aproximativ
2 ani controlandu-se starea de sanatate la interval de 2 – 3 luni prin
controale clinice si examene de laborator (TGP, bilirubina , teste de
disproteinemie , electroforeze ) . Sunt corectate dupa ca dendintele
evolutive nefavorabile .
Asistenta medicala le va da explicatii bolnavilor la externare cum trebuie sa
respecte toate recomandarile :
- sa respecte cu strictete odihna ;
- respectarea regimului alimentar;
- interzicerea consumului de alcool , tutun , cafea ;
- respectarea controlului periodic , clinic si biologic .
Recoltarea probelor de laborator:
Sideremia,Transaminaza,Electroforeza,Indicele de protombina,Ureea si
creatinina,Glicemia,Recoltarea urinei,Examenul materiilor fecale,
Laparoscopia, Ecografia abdominala.
Ingrijiri terapeutice si administrarea tratamentului:
Medicamente:metoclopramid,algocalmin,feniramin,fenobarbital,Ca
effervescent,polivitaminizant.
 PLANUL DE INGRIJIRE PENTRU PACIENTUL CU HVA

CAZUL NR 1

Culegerea datelor:

NUME:A

PRENUME:F

VARSTA:25 ani

SEX:M

RELIGIA:Crestin- orthodox

NATIONALITATEA :Romana

STAREA CIVILA:Casatorit

OCUPATIA:Student

DOMICILIU:Bucuresti

SITUATIE FAMILIALA:Buna

DATA INTERNARII:15 Iulie 2012

MOTIVULINTERNARII:

Pacientul prezinta:

Febra 38 gradeC,greata,tegumente colorate.

ISTORICUL BOLII:

Pacientul in varsta de 25 de ani ,care in urma cu cateva ore prazenta greturi ,febra
38 grade C,dureri musculare.
Nr. Nevoia Manifestari de Surse de
crt. fundamentala dependenta dificulatate
1 Nevoia de a respira
si a avea o buna
circulatie

2 Nevoia de a bea si greturi,vome senzatie de

de a manca alimentare, greutate in
tulburari de hipocondrul drept
gust,anorexie

3 Nevoia de a elimina

4 Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura

5 Nevoia de a dormi si ameteli,cefalee, dificultate in a se

a se odihni insomnie odihni

6 Nevoia de a se
imbraca si dezbraca

7 Nevoia de a-si febra 39 grade C, proces infectios

 mentinetemperatur dureri musculare
a corpului in limite
normale

8 Nevoia de a fi exanteme urticarie, aparitia

curat, ingrijit,de a- urticariene, icterului
si proteja scarlatiniforme,
tegumentele si purpurice
mucoasele

9 Nevoia de a insomnie,deficit de anxietate

evita pericolele concentrare si de
memorie

10 Nevoia de a
comunica

11 Nevoia de a actiona
propriilor
convingeri si valori,
de a
practica religia

12 Nevoia de a fi
preocupat in
vederea realizarii

13 Nevoia de a se
recrea
 14 Nevoia de a invata
cum sa-si pastreze
sanatatea

Nr Probleme de Obiective INTERVENTII Evaluare

. dependenta Autonome Delegate
cr
t
1 alimentatie pacienta sa supravegheaza administreaza pacienta e
inadecvata aiba o varsaturile,noteaza tratamentul echi librata
prin stare de frecventa lor in medicamentos nutritional
deficit bine fara foaia de prescris de medic
greata si temperature metoclopramid 2
varsaturi supozitoare/zi
Polivitaminizant
2 comp/zi,
Ca efervescent
3 comp/zi

Pacienta Discuta cu pacienta Pacienta a

2 administreaza
sa-si despre obisnuintele reusit sa
Dificultate tratamentul
exprime o sale,modul de a doarma fara
in se odihni prescris de
stare de dormi,invata a se trezi in
medic:fenobarbital
bine pacienta sa timpul noptii
1 comp/zi
practice exercitii
respiratorii inainte
de
culcare,aeriseste
camera,ofera
pacienteio cana cu
lapte inainte de
culcare,observa si
noteaza calitatea si
orarul somnului In urma
3 tratamentul
ui
hipertermia
administrez administrat
antitermice temperature
pacienta sa masor zilnic
temperatura Aspirina,Paracetam incepe sa
prezinte scada spre
pacientului(diminea ol si lichidein
temperatur
ta si seara) si cantitati suficiente limite
a corpului normale
notez in foaia de pentru a evita
in limite
deshidratarea
 normale observatie
4
alterarea
tegumentelo administrez Pacientul
r si se tratamentul prezinta
mucoaselor urmareste ajut pacienta in prescris de medic tegumente
ca pacienta functie de starea Feniramin 3 si mucoase
sa-si sa generala,ii comp /zi integere
asigure efectuez toaleta
igiene pe regiuni
corporala constientizez
pentru a pacientul in
avea legatura cu
tegumente importanta
curate mentinerii curate a
evitarea tegumentelor
aparitiei pentru prevenirea
altor suprainfectarii
5 complicatii
anxietate (infectii
moderata cutanate) pacienta a
durere aplicatii reusit sa se
epigastrica umede ,calde pe adapteze la
sa-si regiunea hepatica mediul
exprime (activeaza spitalicesc
favorizeaza
disparitia circulatia Pacienta are
pacienta la noul
anxietatii hepatica,suprima o stare de
mediu
si spasmele bine,fara
creeaza un mediu
disparitia dureroase) durere
optim pentru ca
durerii
pacienta sa-si
poata exprima
emotiile,nevoile
Tratament medicamentos al HVA

Ziua internarii :ziua I

Metoclopramid; 3 comp/zi

Algocalmin:1 supozitor/zi

Feniramin:3 drajeuri/zi

Ziua II:

Metoclopramid:3 comp/zi

Algocalmin:1 supozitor/zi

Fenobarbital:1 comp/zi

Ca efervescent;3 comp/zi

Feniramina:3 comp/zi

Polivitaminizant:2 comp/zi

Ziua III
Metoclopramid:3 comp/zi

Algocalmin:1 supozitor /zi

Fenobarbital:1 comp/zi

Ca effervescent:3 comp/zi

Feniramina:3 comp/zi

Polivitaminizant:2 comp/zi

Examene de laborator:

Ziua I:

HLG-leucocite=6300/mm3

-eritrocite=4,43 mil/mm3

-Hb=12,6 g/100ml

-Ht=38,5 %

-TGP=480 U.I.

-VSH=6 mm/h

-Uree=15 mg%

Ziua II:

Glicemie:7,4 mg%

Bilirubina directa=3,5 mg %

Fosfataza alcalina=52 U.I.

Takata-Ara= pozitiv

Timol=6 U.M.L

AgHBs absent

Ziua III

-Ex. Urina:urme de albumina,urobilirogen crescut

CAZUL NR 2

Culegerea datelor:

NUME:A

PRENUME:V

VARSTA:40 ani

SEXUL:F

RELIGIA:Crestin-ortodoxa

NATIONALITATEA:Romana

STAREA CIVILA:Casatorita

OCUPATIA:Profesoara

DOMICILIU:Calarasi

SITUATIE FAMILIALA:Buna

DATA INTERNARII:20. 04.2010

MOTIVUL INTERNARII:

Pacientul prezinta:cefalee ,astenie, greata, varsaturi.

ISTOTICUL BOLII:

Pacienta in varsta de 40 de ani ,in urma cu o ora prezenta dureri musculare,

cefalee, astenie,anorexie ,greata,voma,balonari ,insomnie.

Nr. Nevoia Manifestari de dependenta Surse de dificultate

crt. fundamentala
1 Nevoia de a respire manifestari catarale Obstructia cailor
si a avea o buna respiratorii,ameteli cefalee respiratorii
 circulatie

2 Nevoia de a bea si a voma,greata,anorexie procesul inflamator

manca hepatic

3 Nevoia de a elimina dureri alimentatie

epigastrice,balonari,constipatie inadecvata,hidratare
inadecvata

4 Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura

5 Nevoia de a dormi insomnie,astenie,oboseala Dificultate in a se

si a se odihni odihni

6 Nevoia de a se
imbraca si a se
dezbraca

7 Nevoia de a-si febra 39 grade C,dureri proces infectios

mentine musculare,astenie
temperatura
8 corpului in
limite normale
 Nevoia de a fi
curat,ingrijit,de a-
si proteja
tegumentele si
mucoasele

9 Nevoia de a evita exanteme anxietate

pericolele urticariene,purpurice

10 Nevoia de a
comunica

11 Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si
valori,de a practica
religia

12 Nevoia de a fi
preocupat in
vederea realizarii

13 Nevoia de a se
recrea
 14 Nevoia de a invata anxietate lipsa de informatii
cum sa-ti pastrezi
sanatatea

Nr Probleme Obiective INTERVENTII Evaluare

. de Autonome Delegate
cr depende
t. nt
1 dispnee Pacienta sa Asigurarea unui Administrarea Pacienta
poata respire mediu cu aer medicatiei respire fara
normal curat si usor prescrise de dificultate
umezit,pozitionar medic,
ea bolnavului cat miofilin,oxigenot
mai comoda erapie la nevoie
pentru a-i
favoriza
respiratia

2 Alimenta Pacienta sa
tie fie echilibrata Administrarea pacienta nu mai
inadecva hidroelectroli Supravegheaza medicatiei prezinta greata
ta prin tic si -administreaza si varsaturi,e
varsaturile ,notea
deficit nutritional parenteral echilibrata
za in foaia de
perfuzii de nutritional,greu
temperature,ajut
Glucoza tatea corporala
a pacienta in
5%,metroclopram se mentine
timpul
id 1 comp de 3 constanta,pacie
varsaturilor ,il
ori/zi,elctrovit 1 nta prezinta
invata sa respire
comp de 3 ori/zi apetit
correct si il
crescut,a
incurajeaza,asigur
primit regimul
a un climat
corespunzator
corespunzator,du
pa incetarea
varsaturilor
rehidrateaza
pacienta treptat
cu cantitati mici
de lichide si
reci,sunt
contraindicate
alimentele
grase ;carnea
pacienta sa grasa,
 aiba un sunca,vanatul,cons
3 balonare transit ervele
,constipa intestinal administreaza
tie fara probleme tratamentul
medicamentos
urmareste si prescris de
noteaza in foaia medic
de observatie pacienta are o
ciocolax 1/2
frecventa si defecatie fara
tableta (seara la
consistenta dificultati
culcare)
scaunelor,determi
na pacienta sa
Asigurarea
ingere o cantitate
unui regim
suficienta de
alimentar
5 dificulta corespunzator lichide,efectueaz
te in a se evolutiei bolii a la nevoie clisma
odihni evacuatoare Pacienta a
administreaza
reusit sa
tratamentul
doarma fara a
discuta cu medicamentos
se trezi in
pacienta despre prescris de
timpul noptii
obisnuintele medic
sale,modul de a -fenobarbital 1
dormi,invata comp /zi
pacienta modul de
relaxare inainte
de
culcare ,aeriseste
camera,intocmest
e un program de
odihna
corespunzator
organismului,obse
rva si noteaza
7 Hiperter pacienta sa calitatea somnului
mia aiba o Temperatura a
la indicatia
temperature scazut,
medicului
a corpului in pacienta este
supravegheaza administrez
afebrila
 limite normale temperature antitermice,aspir
(36-37 grade corpului,puls ina, paracetamol
C),sa fie TA ,aeriseste -administrez
echilibrat incaperea,asigura lichide in
hidroelectroli imbracaminte cantitati mici
tic,sa aiba o lejera,aplica pentru a evita
stare de bine comprese deshidratarea
reci,recolteaza
produse pentru
9 riscul examene de
raspandi laborator Pacienta a luat
pacienta sa nu
rii la cunostinta
devina sursa Comprese umede
infectiei masurile ce
de infectie calde pe regiunea
trebuiesc
urmaresc hepatica,asigur
respectate
respectarea repaus fizic si
pentru a
tuturor masurilor psihic in perioada
impiedica
de asepsie,a acuta
raspandirea
regulilor de igiena bolii
si circuitele din
sectie
-dezinfectia
veselei folosita de
bolnav,
-informez
pacienta ca nu are
voie sa primeasca
vizitatori
-se va dezinfecta
14 lipsa de si curate
cunostin mobilierul pacienta si-a
ofera
te insusit
pacientei explica pacientei
informatii ca intrarea in informatiile
referitoare la covalescenta si primite
boala sa explica pacientei externarea nu
importanta inseamna si
respectarii terminarea bolii
regimului
 alimentar, a
repausului la
pat( in perioada
icterica) in
vederea bolii

Tratamentul medicamentos:

Ziua internarii:ziua I

-Metoclopramid 3 comp/zi

-Algocalmin 1 supozitor /zi

Ziua II

-Metoclopramid 3 comp/zi

-Algocalmin 1 supozitor/zi

-Fenobarbital 1 comp /zi

-Electrovit 3 tablete /zi

-Ciocolx 1/2 tablete /zi

-Glucoza 5% -500 ml/zi

Ziua III
-Metoclopramid 3 comp/zi

-Algocalmin 1 supozitor/zi

-Fenobarbital 1 comp/zi

Vitamina C 3 comp/zi

Ciocolax 1/2 tablete /zi

Examene de laborator:

Ziua I

HLG=leucocite=6200/mm3

-eritrocite=5,3 mil/mm3

-Hb=14,2 g/100 ml

-Ht=40,5%

TGP=2120 U.I

-VSH=13 mm/h

-uree=18 mg%

Ziua II

-Glicemie =98 mg%

-Calcemie=9,4 mg%

-Bilirubina directa=6 mg %

Fosfataza alcalina =86 U.I

-Takata-Ara=pozitiv

-Tymol=6 U.M.L

-AgHBs absent.

Ziua III

Zn SO4=14 U.M.L
CAZUL NR III

NUME:R

PRENUME:F

VARSTA:60 ani

SEX:F

RELIGIA: Crestin –ortodoxa

NATIONALITATE:Romana

STARE CIVILA:Casatorita

OCUPATIA:Pensionara

DOMICILIU:Calarasi

SITUATIE FAMILIALA:Buna

DATA INTERNARII:20 05 2005

MOTIVUL INTERNARII:

Pacienta prezinta:durere
epigastrica,cefalee,anxietate,febra,constipatie,insomnia,greata,varsaturi,anorexie

ISTORICUL BOLII

Pacienta in varsta de 60 de anis a prezentat la camera de garda cu urmatoarele

simptome:anorexie,greata, varsaturi, inapetenta,durere epigastrica
Nr. Nevoia fundamentala Manifestari de dependenta Surse de dificultate
crt.
1 Nevoia de a respire si
a avea o buna
respiratie

2 Nevoia de a bea si a Greturi,varsaturi,inapetent Process inflamator la

manca a nivelul celulei hepatice

3 Nevoia de elimina Constipatie,balonari Alimentative

inadecvata
4 Nevoia de a se misca
si a avea o buna
postura

5 Nevoia de a dormi si a Oboseala astenie,insomnia anxietate

se odihni

6 Nevoia de a se
imbraca si a se
dezbraca
7 Nevoia de a-si Febra,greata,vome Proces infectios
mentine temperature alimentare
corpului in limite
normale

8 Nevoia de a fi Exanteme Proces infectios

curat ,ingrijit, de a-si urticariene,scarlatiniforme
proteja tegumentele
si mucoasele

9 Nevoia de a evita Anxietate Riscul raspandirii

pericolele infectiei

10 Nevoia de acomunica

11 Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori,de
a practica religia

12 Nevoia de a fi
preocupat in vederea
realizarii

13 Nevoia de a se recrea
 14 Nevoia de a invata
cum sa-ti pastrezi
sanatatea

N Probleme de Obiective INTERVENTII Evaluare

r. dependenta Autonome Delega
cr te
t.
2 Greturi,varsat Pacienta Supravegheaza Administreaz Pacienta
uri,anorexie sa aiba o varsaturile ,noteaza a este
stare de frecventa lor in foaia de tratamentul echilibrata
bine,sa observatie, medicamento nutritional,
fie asigurarea unui regim s :metoclopr prezinta
echilibrat igieno-dietetic amid 1 apetit
a corespunzator afectiunii comp/zi,elec normal,pri
hidrielect sale.sa fie echilibrat trovit 3 meste
rolitic hidroelectrolitic,sa comp/zi regimul
consume alimentele alimentar
permise in cantitati corespunza
adecvate tolerantei sale tor bolii
sale

balonari,constip
atie
pacienta Administrare
sa aiba o Urmareste si noteaza in a Pacienta
defecatie foaia de observatie tratamentulu are un
fara frecventa si consistent i transit
dificultat scaunelor,determina medicamento intestinal
i pacienta sa ingere o s,ciocolax ½ bun 1-2
5 cantitate suficienta de tablet (seara scaune /zi
lichide,efectueaza la la culcare)
nevoie clisma
evacuatoare
 oboseala ,asteni
e

pacienta
7 sa aiba Administrez Climatul
un somn Creez un climat tratamentul corespunza
ata corespunzator,aerisesc medicamento tor a fost
cantitativ salonul pentru s creat iar
cat si indepartarea mirosurilor Fenobarbital pacienta se
calitativ,s neplacute,ofer pacientei 1 comp seara poate
a se o cana de lapte cald la culcare odihni
asigure inainte de culcare,observ
conditii si notez calitatea si
corespun cantitatea somnului
8 zatoare
pentru ca
Febra 39 pacienta
gradeC,transpir sa se
atii reci poata
odihni

supravegheaza administrez
temperature,corporala,p tratamentul Pacienta e
pacienta medicamento afebrila,nu
ulsul,TA,aeriseste
sa s se
camera,imbraca lenjerie
prezinte Algocalmin,as inregistrea
9 lejera,mentin igiena
temperat pirina, za
riguroasa
ure paracetamol raspandire
corpului procesului
exanteme
in limite infectios
urticariene
normale
36-37
gradeC,sa
aiba o
stare de
bine
 Ii facem toaleta pe
regiuni,ii oferi lenjerie administram
curate ori de cate ori tratamentul pacienta
este nevoie medicamento este
ajutarea s echilibrata
pacientei psihic si a
in a-si receptat
mentine informatiil
riscul igiena e la boala
raspandirii corporala sa
infectiei evitarea
aparitiei
altor
infectii

curatirea si
dezinfectarea ancheta
mobilierului ,dezinfectia epidemiologic
veselei folosite de a este Pacienta
respecta bolnav,interzicem obligatory are
m pacientei sa face vizite pentru tegumente
normele in celelalte saloane fiecare caz si mucoase
de de HVA integre
igiena ,ca
pacienta
sa nu
devina
sursa de
infectii
Tratamentul medicamentos;

Ziua internarii :ziua I

Metoclopramid:3 comp/zi

Algocalmin:1 supuzitor/zi

Ziua II

Metoclopramid:3 comp/zi

Algocalmin 1 supozitor /zi

Fenobarbital:1comp/zi

Ciocolax:1/2 tablete /zi

Electrovit:3 comp/zi

Glucoza:5% 500 ml

Ziua III

Fenobarbital:1 comp/zi
Ciocolax:1/2 tablete /zi

Electrovit;3 comp/zi

Examene de laborator:

Ziua I

-HLG- leucocite=5300mm3

-eritrocite=5,43 mil/mm3

-Hb=16,1g/100 ml

-Ht=34,5%

-TGP=660U.I.

-VSH=9 mm/h

Ziua II

-Glicemie=70mg%

-Calcemie=7,4 mg%

-Bilirubina indirect=7 mg%

-Fosfataza alcalina=56 U.I.

-Takata-Ara=pozitiv

-Tymol=6 U.M.L

-AgHBs absent

Ziua III

-Glicemie=70mg%

-Calcemie=7,4 mg%

-Bilirubina indirect=7 mg%

-Fosfataza alcalina=56 U.I.

-Takata-Ara=pozitiv
-Tymol=6 U.M.L

CONCLUZII

Hepatita Virala Acuta sa raspandit interuman odata cu cresterea manoperelor

medicale de administrare parenterala a unor produse biologice (sange , plasma , alte
derivate de sange) , precum si procedeurile de tip invaziv (explorari cu variante
instrumente , interventii terapeutice )infectii cu instrumente incorrect sterilizate .

Bolnavii cu hepatita virala acuta vor fi amplasati in saloane mici , linistite ,

asigurandu-le conditii adecvate de odihna .

Dieta trebuie sa fie predominant lichida , usor de digerat , fara substante toxice ,
sa ajute la regenerarea ficatului . In regimul alimentar baza va fi din glucide usor
digerabile , cu vitamine si proteine suficiente , cu o cantitate moderata de grasimi ,
aceasta mai mult de origine vegetala . De regula asigurarea igienei se face prin
contact direct dar se poate face si indirect , in conditiile unor deficiene de igiena
personala, comunala si alimentara . Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern ,
se explica intensa circulatie a virusului hepatitei A , care duce la o morbiditate
mult mai mare decat arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric )
mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza astfel o imunizare naturala , de cele
mai multe ori oculta , cate creste cu varsta .