Procesele patologice focale intrahepatice sunt mase anormale de tesut care se formeaza atunci cand celulele se reproduc in mod

exagerat. Sunt numeroase tipuri de procese patologice focale cu localizare hepatica , atat benigne cat si maligne.

CONSIDERATII GENERALE Anatomia ficatului Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenta ferma, cantareste la adult 1200- 1500g cu vasele golite. Este situat in loja subdiafragmatica si partea interna a hipocondrului stang. Este alcatuit din2 lobi inegali, cel drept fiind de aproximativ 6 ori mai mare decat cel stang. Ficatul are 2 fete: una superioara, convexa si alta inferioara. Fata superioara este limitata prin 2 margini: una posterioara, mai groasa si alta anterioara, mai scutita. Spiegel, dorsal. Healey a descris 9 segmente cu vascularizatie si topografie biliara independente, segmente despartite printr-un tesut conjunctiv densificat. In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice ale organului. Ficatul are 2 invelisuri: unul seros, pendinte de seroasa peritoneala, care inveleste tot ficatul cu exceptia unei benzi transversale la nivelul suprafetei superioare unde ficatul este aderent direct la diaftagm. Al doilea invelis este capsula Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului de-a lungul vaselor si cailor biliare. Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele arterial si de vena porta care aduce sange venos functional. Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaza tot sangele din acest organ si il varsa in vena cava inferioara.

Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali, cu limfa colectatade pe fata inferioara sin din limfaticele septurilor intrahepatice. Nervii ficatului provin din plexul hepatic alcatuit din fibe simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi. Structura histologica Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. Din capsula pornesc de la hil spre interiorul ficatului septuri fibroase, care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice si nervoase. Elementele conjunctive provenite din capsule, impreuna cu trama reticulara care reprezinta suportul celulelor hepatice constituie structura mezodermica a ficatului. In afara de acestea mai exista si structura endoteliala alcatuita din celule hepatice (hepatocite) Structura histologica a ficatului e dominata de conceptia lobulara a lui Malpighi, potrivit careia lobulul hepatic este unitatea morfofunctionala a ficatului. Lobulului i se atribuie o forma hexagonala, avand in centru vena centrolobulara la care ajung venule din reteaua perilobulara. In ochiurile acestei retele se gasesc cordoane hepatocelulare, alctuite din 2 randuri de celule cu dispozitie radiara. La unirea mai multor lobuli se formeaza spatiile portobiliare sau spatiile Kienan, in care sunt asezate vasele sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii. Cercetarile recente, bazate pe mijloacele cele mai moderne, arata ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic, alcatuit dintr-o masa infoma de hepatocite, dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala). O grupare de 2-3 acini tributari unei venule axiale alcatuieste un acin complex, inr 3 acini complecsi si cativa acini simpli realizeaza un conglomerat de acini. Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte axiale formeaza zona intai de hepatocite, active metabolic. Hepatocitele situate la periferia acinui formeaza zona a treia si reprezinta celulele adaptate functiei de depozitare. Intre ele se situeaza zona a doua, cu hepatocite care fac schimb de glicogen intre zone. Potrivit concepriei acinoase, exista lamene unicelulare care se intretaie intre ele iar la incrucisarea lor se gasesc vasele. In aceste fel hepatocitul este scaldat pe 2-3 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3 canalicule biliare. Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare catre canaliculul biliar. Fiziologia ficatului Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrata prin faptul ca dupa o hepatoectomie partiala regenerarea incepe in 24H, atingand maximul in 4-5 zile si se termina in 14 zile.

Functiile sale multiple, indeplinite la nivelul hepatocitului sunt: Functiile metabolice exercitate in metabolismul glucidic, proteic, lipidic si mineral. -in metabolismul glucidic, ficatul inervine in fosforilrea si polimerizarea glucidelor in glicogen asigurand rezerve de glucoza si mentinerea homeostaziei glicemice. La nevoie fabrica glucoza din proteine si grasimi proces numit gluconeogeneza. Metabolismul glucidin hepatic este insulinodependent. -in metabolismul proteic, ficatul are functie proteino-formatoare si de echilibru proteic, functie S 70% 50% -globuline, protrombina si fibrinogenul, catabolizeaza nucleoproteinele. -in metabolismul lipidelor intervine in absorbtia grasimilor si in fosfolipidelor si trigliceridelor. -in metabolismul mineral actioneaza prin depozitarea fierului si a cuprului si intervina in repartitia apei si a electrolitilor (ionii de , , ) in organism. Functia biliara presupune secretia si excretia bilei, cu rol importanta in digestia si absorbtia grasimilor,a fierului si calciului alimentar si a vitaminelor liposolubile precum A, D, E, K. Bila se varsa in intestin in cantitati de 600- 1000ml/24h. Ea contine 97% apa si saruri biliare, pibmenti biliari, colesterol, lecitine, saruri anorganice. Functia anti-toxica consta in faptul ca ficatul dispune de activitati prin care substantele toxice de origine exogena precum si cele rezultate din metabolismele endogene sunt tranfosrmate in substante mai putin toxice si eliminate ca atare. Neutralizarea acestor substante este realizata cu ajutorul proceselor de conjugare cu diferite substante, precum sulful (sulfoconjugare) Functia de depozit, ca in cazul vitaminelor A, , , D, K. Ficatul intervina in convertirea carotenilor in vitamia A, in transformarea vitaminei in cocarboxilaza, in conjugarea vitaminei pentru formarea fementului galben respirator, in procesul de sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K. Sinteza fermentilor necesari proceselor vitale este indeplinita intr-o foarte mare masura de ficat. Fermentii sunt complexe macromoleculare legate de grupari active, iar sinteza lor reprezinta o activitatea laborioasa a hepatocitului si necesita intregritatea anatomica si functionala a ficatului. Interventia ficatului in mentinerea echilibrului acido-bazic, rolul sau in depozitarea apa si posibilitatea lui de a echilibra perturbarile circulatorii sunt de asemenea functii importante.

Epidemiologie