GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV (H)

PANCREASUL
- Este o glandd mixt5, cu secrelie exocrin[ qi endocrini
- Este invelit infi-o capsuld conjunctivd subfire din care pornesc septuri conjurrctive care pbtrund
in interiorul glandei qi o impart inlobuli.
- Are doul componente:
r
componenta exocrini - secreti in duoden enzime cu rol important in digestie. Este
componenta care predominS.
.
componenta endocrini, reprezentatl de insulele Langerhans, secreti hormoni implicali in
reglarea metabolismului glucidic
Pancreasul exocrin
Unititile secretorii
- Sunt reprezentate de acini seroqi: forma{iuni sferice, alc5tuite din 4-6 celule seroase cu formi
piramidal5, ce delimiteazd un lumen ingust in centrul acinului
- Fiecare acin este delimitat periferic de o membrandbazald
Celulele seroase ale ncinului:
- Lamicroscopul optic prezint[ dubl[ colorabilitate a citoplasmei, care este bazofilE la polul bazal
qi acidofilS la polul apical, unde se acumuleazl granulele secretorii (granule de zimogen)
- Lamicroscopul electronic au aspectul tipic al celulelor care sintetizeazd qi secretii proteine :
- la polul bazal se g6segte RER abundent qi ribozomi liberi
- supranuclear aparat Golgi bine dezvoltat, cu rol in impachetarea produqilor de secrelie
- la polul apical au granule secretorii tn care sunt depozitate protein-enzimele sintetizate de
celul[.
Rol: secreti enzime digestive care aclioneazd asupra proteinelor, glucidelor, acl-z;ilot nucleici,
grlsimilor:
.
enzime proteolitice: tripsinogen, chimotripsinogen, carboxipeptidaza
.
alfa-amilaza
,
lipaza
.
elzime nucleolitice: ribonucleaza, dezoxiribonucleaza
Acestea sunt secretate ca precursori irnctivi qi se activeaz[ numai c0nd ajung in lumenul intestinal
9i
se amesteci cu con{inutul intestinului, pentru a proteja pancreasul de autodigestie.
Sistemul canalicular:
.
Este format din ducte intercolare, interlobulare gi colectoare. Nu existi ducte striate.
Ductele intercalare:
.
sunt cele mai mici ducte, care continud lumenul acinilor
r
au lumen ingusl tapetatde un epiteliu simplu cubic
.
ductul intercalar pomeqte chiar din lumenul acinului, astfel incdt celulele segmentului inilial al
ductului se gEsesc chiar in centrul acinului (celule centroacinoase)
.
celulele ductelor intercalare secretd un fluid bogat in bicarbonag important pt neutralizarea
aciditdlii chimului ?n duoden qi stabilirea unui pH optim pt. activitatea enzimelor pancreatice.
Ductele interlobulare
.
sunt ducte cu lumen larg, tapetate de un epiteliu simplu cilindric
.
dreneazdin canalul pancreatic principal
Ductele colectoare :
.
Ductul principal Wirsung
-
este paralel cu axul lung al pancreasului
- dupd ce se uneqte cu canalul coledoc se deschide in duoden la nivelul ampulei hepato-
pancreatice (ampula Vater)
- are un lumen larg, tapetat de epiteliu stratificat cubic sau cilindric
.
Ductul accesor Santorini
- se deschide separat in duoden, la nivelul papilei duodenale mici
Controlul secretiei pancreasului exocrin
.
Se realizeazd pe cale hormonali qi nervoasi
Reglarea hormonali
Este realizatd de cei 2 hormoni produgi de celulele enteroendocrine duodenale:
.
secretina - stimuleaz[ ductele pancreatice s[ secrete un fluid abundent, bogat in
bicarbonat
.
colecistokinina - stimuleaz[ celulele acinoase pancreatice sE secrete proenzime
Distensia stomacului qi introducerea chimului acid in duoden stimuleazd eliberarea hormonilor din
celulele enteroendocrine ale intestinului sub{ire.
Reglarea nervoasi
Este realizatd defibre nervoase parosimpatice care stimuleazd activitatea celulelor acinoase.
FICATUL
Este cea mai mare gland[ din organism
Ei
cel mai mare organ intern:
r
are o greutate de 1,5 kg
.
reprezintA2% din greutatea corporali
Este o glandi esenfiald pentru via{6, cu funcfii multiple:
sintetizeazd,proteine plasmatice gi le elibereazdin circulafie (funclia endocrind)
depoziteazd glucoza sub formd de glicogen (glicogenogeneza)
sintetizeazd" glucozf, din precursori neglucidi ci (gluconeogenez a)
r ealizeazd dezaminarea aminoacizi I or
realizeazd beta-oxidarea acizilor graqi
funclie de detoxifiere
depoziteazd, vitamina A
depoziteazd fier sub formd de complexe cu feritina
sintetizeazd. bil6 qi o secret[ in canaliculele biliare (funclie exocrind)
Vascularizatia ficatului
Este dubl6: func{ionali gi nutritiv[
Ci rculatia funcSionalS
- ReprezintiT5o/o din volumul sanguin hepatic
- Este asiguratl de vena portl care aduce la ficat sdnge bogat in substanfe nutritive absorbite in
intestin. Ea pdtrunde in ficat prin hil imp6(indu-se in doul ramuri lobare din care se desprind
apoi ramuri tot mai mici care ajung in spatiile portale, ddnd nagtere venelor interlobulare.
Acestea dreneazd in venele perilobulare (distributive) care inconjoarl lobulul hepatic. De aici
pitrund in periferia lobulului unde se capilaizeazl qi se deschid in releaua de capilare
sinusoide.
- Capilarele sinusoide converg spre vena centrolobularl din axul lobulului hepatic. Venele
centrolobulare dreneazl in venele sublobulare, iar acestea in venele suprahepatice
---+
vena
cavl inferioarl.
- Circulafia in lobulul hepatic se face de la periferie spre centru (centripetd).
Circulatia nutritivi
- 25% din volumul sanguin hepatic
- Este asigurati de artera hepaticl (ramur[ din artera celiacd), care aduce sdnge oxigenat Ea
pStrunde in ficat prin hil, ramificdndu-se in doul ramuri lobare, apoi in ramuri tot mai mici care
dau nagtere arterelor interlobulare care ajung in spa{iile portale. De aici, unele din ramurile
arteriale se deschid in venele perilobulare, altele pltrund in periferia lobulului hepatic, unde se
capilafizeazd qi se deschid in re{eaua de capilare sinusoide din interiorul lobulului. La acest nivel
se amestecd sdngele arterial cu cel venos
Si
de aceea zona periferic[ a lobulului este mai
oxigenatd decdt zona medie sau centrald.
Structura
generali a ficatului
- Ficatul este un organ parenchimatos invelit intr-o capsuli conjunctiv[ sub]ire (capsula Glisson).
- Din capsull se desprind septuri care p5ffund in interiorul glandei gi o impart in lobi qi lobuli
Parenchimul hepatic
- este format din hepatocile dispuse in cordoane
(pldci) anastomozate intr-o relea tridimensionala,
separate prin capilare sinusoide
Stroma
- este foarte redusf,, formatd din
fibre
de reticulini care inso{esc vasele sanguine pe mlsurd ce
pdtrund in parenchim
Hepatocitele
- reprezintd 80yo din masa ficatului
- sunt celule cuboidale, cu 6fele:
- 2 orientate spre capilarele sinusoide (polii vasculari ai hepatocitului)
- 2 spre hepatocitele invecinate
Qtolii
celulari)
- 2 spre canaliculele biliare (polii biliari)
Aspect Ia microscoPul oPtic:
- sunt celule mari, cu diametre de 20-30pm
- au nuclei mari, sferic i,localizali central qi citoplasmd acidofil[. Celulele sunt frecvent binucleate.
Aspect la microscoPul electronic:
- Conlin organite abundente:
- mitocondrii
- foarte numeroase, aproximativ 800-1000/celul6
- se gisesc mai ales la periferia lobulului, unde procesele metabolice sunt mai intense
- RER
- se g[seqte mai ales spre polul vascular al celulei
- este implicat in sinteza proteinelor plasmatice
- REN
- are roluri multiple:
.
sintezacolesterolului
'
sinteza acizilor biliari din colesterol. Acegtia sunt conjuga{i cu aminoacizi (glicin[,
taurinl) gi devin solubili, apoi sunt secretali in canalicule
.
sinteza lipoproteinelor (VLDL)
.
detoxifiere (conjugarea substanlelor toxice, medicamentelor, cancerigenilor
chimici)
'
conjugareabilirubinei
- aparat Golgi
- este bine dezvoltat, cuprinde aproximativ 50 de zone Golgi in fiecare celulf,
- rol in secrelia proteinelor de export
- peroxizomi numeroqi
- intervin in procesele de detoxifiere:
.
descompun, cu ajutorul catalazei, peroxidul de hidrogen (HzOz y la oxigen gi apd
.
convertesc, cu ajutorul alcool-dehidrogenazei, 50Yo din alcoolul ingerat la
acetaldehidd
- depozite (incluziuni)citoplasmatice:
- de glicogen ( sub formd de gtanule electonodense)
- de lipide (sub form5 de vacuole)
Membrana hepatocitului:
- la polul vascular prezintd microvili
- la polul biliar delimiteazdcu membrana hepatocitului vecin cdte un canalicul biliar (nu are perete
propriu)
- de o parte gi alta a canaliculului hepatocitele sunt unite prinTbnc{iuni strdnse
Functi ile hepatocitelor
1. Func{ie exocrini: sintetizeazdbil[ qi o secretd in canaliculele biliare (500-800 mllzi)
Bila este un fluid cu compozi{ie chimic[ complex[. Componentele ei principale sunt:
- sdrurile biliare sintetizate din colesterol, cu rol in emulsifierea lipidelor in intestin qi
inilierea absorbliei acizilor graqi
- bilirubina, produs de degradare a hemoglobinei, care este e conjugati cu glucuronid in
REN, convertitA la o formd solubil[, apoi excretat6 in canalicule.
Bila este secretatE continuu de hepatoci! condusl apoi prin sistemul de ducte la vezicula biliarl
unde este concentratd gi depozitati pdnd la sosirea stimulului de eliberare.
2. Funcfia endocrini: stntetizeazdproteine
plasmatice pe care le elibereazl direct in s0nge:
- albumini
- globuline
- factori de coagulare: protrombinS, fibrinogen, factor III
3. Func{ii metabolice:
- intervinein metabolismul glucidic:
.
depoziteazd
glucozasub formi de glicogen (glicogenogeneza)
.
sintetize azd glucozddin precursori neglucidici - aminoacizi (gluconeogeneza)
- in metabolismul protidic:
.
dezaminarea aminoacizilor
-* produce uree
- in metabolismul liPidic:
'
depoziteaz[trigliceridele
.
sintetizeazl lipoproteine: VLDL ("very low density lipoproteins"), apoi le
elibereazdin spa{iile Disse prin exocitozi.
4. Detoxifiere
.
inactive azy enzlmatic substan{ele toxice absorbite in intestin (medicamente, alcool.
insecticide, substanfe cancerigene)
qi le elibereazdapoiin canaliculele biliare
.
inactivarea se realizeazlprinreac{ii de oxidare, metilare, conjugare in REN
Durata de via!5 a hepatocitelor este lungf,: aproximativ 150 de zile
Capilarele sinusoide
- Sunt capilare sanguine dilatate, cu traseu neregulat, situate printre cordoanele de hepatocite
- la periferia lobulului
primesc sdnge din ramurile periferice ale venei porte
9i
arterei hepatice qi il
conduc spre vena centrolobularl in care se deschid
- la nivelul lor sdngele venos se amestecd cu cel arterial
- Perete capilar este format dintr-un strat discontinuu de celule endoteliale
fenestrate
dispuse pe o
membrand bazald incompletd- AceastE structurd a peretelui permite schimburile rapide de
substanle intre sdnge gi hepatocit
- in
jurul sinusoidelor se gbsescy'bre de reticulind cu rol de sus{inere a peretelui
Celulele Kupffer
- sunt celule fagocitare cu origine in monocitele circulante
- se g[sesc de-a lungul sinusoidelor, dispersate
printre celulele endoteliale.
- sunt mai mari decdt celulele endoteliale qi au form[ stelat[, iar examenul ultrastructural
evidenfiazi in citoplasma lor mitocondrii abundente, aparatGolgi, lizozomi, fagozomi
numeroqi qi RER.
5
Foluri:
- fagociteazdhematii imblhdnite sau degenerate care ajung din splind in ficat, asigurdnd sursa
de bilirubin[ insolubilS ce va fi preluatl9i conjugat[ de hepatocit
- impiedicd diseminarea in circula[ia sistemicd a bacteriilor gi agenlilor patogeni ajunqi
accidental in sdngele portal (ce lule -s ant ine ld)
Spatiu!
perisinusoidal (spagiul Diss6)
- Este un spa{iu ingust situat intre sinusoide qi hepatocite
- Aici au loc schimburile de substanle dintre sdnge gi hepatocit: in acest spatiu hepatocitele absorb
substanfele nutritive
$i
Oz din sdnge gi elibereaz6 produqii de secrefie (de ex. proteinele
plasmatice)
- in acest spaliu pltrund microvilii hepatocitelor care au rolul de a mdri suprafala de schimb a
celulei. Structura discontinul a peretelui sinusoidal permite plasmei sd treac[ din sinusoide in
spaliile Diss6, printre celulele endoteliale, gi s[ ia contact direct cu microvilii hepatocitelor.
Celulele lto (celulele hepatice stelate)
- Sunt celule mezenchimale slab diferenliate, care se gdsesc in numdr redus in spafiile Disse (1
celulS Ito la 20 de hepatocite)
Roluri:
- Depoziteazdvitamina A exogen[ sub form[ de pic[turi lipidice intracitoplasmatice. C6nd nivelul
sanguin de de vitamina A scade, ficatul mobilizeazd vitamina A din celulele Ito.
- in condilii patologice (inflamafii cronice, cirozi) celulele Ito igi pierd capacitatea de a depozita
vitamina A qi se transformi in miofibroblaste, care sintetizeazd
qi depun colagen in spaliul
perisinusoidal, ducdnd la fibr ozd hepatici.
UnitSlile mofofundionale ale
parenchimului hepatic
Au fost descrise 3 unit[1i funclionale ale ficatului:
l. Lobulul hepatic (evidenfiaz[ fluxul sanguin in ficat)
2. Lobulul portal (evidenfiazd fluxul biliar, opus celui sanguin)
3. Acinul hepatic (modelul cel mai util pentru explicarea patologiei hepatocitelor)
1. Lobulul hePatic
- Este aria de parenchim hepatic tributar[ unei vene centrolobulare delimitati
periferic de linia
arbitrard ce uneqte spa{iile portale.
- Are forml de hexagon pe secfiune :
.
in centrul acestuia se afll vena centrolobulard
.
in colquri se afl6 spaliile portale
.
in interiorul lobulului se g[sesc cordoane (pldci) de hepatocite separate plin capilare
sinusoide care converg radiar spre vena centrolobular6
Spatiile
poftale
- se gasesc la intalnirea a trei lobuli hepatici, in collurile hexagonului
- fiecare spa[iu portal con[ine
lesut
conjunctiv in care se gf,sesc 3 formaliuni tubulare:
.
o ramurd din vena portd, con[indnd s6nge bogat in substan{e nutritive, dar sirac in Oz
.
o ramurd din artero hepaticd (asigur[ aportul de Oz)
.
un canal biliar tapetat de epiteliu simplu cubic.
- Aceste trei structuri formeazl impreun[ triada portald.
- in
jurul
lobulului se glseqte
lesut
conjunctiv redus, care se continu[ cu
.tesutul
conjunctiv din
spaliile portale.
2' Lobulul
Poftal
- Este aria de parenchim hepatic care dreneeazd bila intr-un canal biliar din spatriul portal
- Are forml triunghiulard:
- in centru se afld canalul biliar din spaJiul portal
- in colfuri: 3 vene centrolobulare din 3 lobuli clasici invecina{i
3. Acinul hePatic
- Este aria de parenchim hepatic irigatd de o ramurd terminald (distributivd) a venei porte
9i
arterei
hepatice
- Are formd de romb:
- axul lung se intinde intre venele centrolobulare ale celor Zlobuli clasici adiacen[i
- axul scurt intre spafiile portale
- Hepatocitele sunt dispuse in 3 zone concentrice in
jurul axului scurt, avdnd aport diferit de Oz:
Zonal
- Este cea mai apropiati de vasele distributive
- Hepatocitele de aici sunt primele care primesc sdnge cu 02 qi substan{e nutritive; sunt cele
mai active metabolic, cele mai rezistente la necrozd (sunt ultimele celule care se distrug
9i
primele care se regenereaz[)
- De asemenea, sunt primele celule care iau contact cu substan[ele toxice absorbite din
intestin in sdnge
9i
primele afectate in intoxica{ii
Zona2
- intermediarl
Zona3
- Este cea mai indep[rtati de vasele distributive, cea mai apropiati de vena centrolobular6
- Celulele din zona 3 au aport de Oz sclzut, sunt mai pu{in rezistente la agresiuni, sunt
primele care se distrug, ultimele care se regenereazd
Regenerarea ficatului
Hepatocitele au capacitate de regenerare mare: experimental, ficatul se reface rapid dup[
hepatectomie parfial[ prin proliferarea hepatocitelor preexistente. in bolile inflamatorii cronice ale
ficatului, capacitatea de proliferare a hepatocitelor se pierde ins[, qi regenerarea se face pe seama
altor celule care se gdsesc in
jurul
spaliilor portale, denumite celule ovale. Acestea au capacitatea de
regenera atdt hepatocitele cdt qi celulele epiteliale ale canalelor biliare (sunt celule progenitoare
bipotente).
Y
Ciile biliare
.
formeazd un sistem de canale care conduc bila secretati de hepatocite in duoden.
Cdile biliare intrahepatice
- incep cu canaliculele biliare - situate ?ntre hepatocite, nu au perete propriu, ci sunt delimitate
de membranele hepatocitelor invecinate
- se continu[ cu canalele Herring la periferia lobulului, care sunt tapetate de un epiteliu simplu
cubic. Ele dreneazdincanalele biliare interlobulare din spaliul portal, al cdror epiteliu este
simplu cilindric. Acestea se deschid in canalul hepatic drept qi stdng, care se unesc
Ai
formeazd canalul hepatic comun
Cdile biliare extrahepatice
- canalul hepatic comun
- canalul cistic
- canalul coledoc - se deschide in duoden, in ampula Vater, impreuni cu canalul pancreatic.
VEZICULA BILIARA
Este un organ cavitar cu perete format din 3 tunici:
.
mucoasa
.
tunicafibro-muscular[
'
seroasa
Nu are submucoasi.
Mucoasa
- Prezintf, pliuri inalte gi neregulate, care permit distensia veziculei biliare'
- Are un epiteliu simplu cilindric, format din celule absorbante cu microvili apicali care absorb apa
gi concentreazdbila.
- Corionul este bogat vascularizat gi infiltrat cu limfocite.
- Nu exist[ musculara mucoasei.
Tunica fibro-muscu la ri
- Este formati din
fascicule
de
fibre
musculare netede orientate in direclii diferite, amestecate cu
fascicule abundente defibre de colagen.
Tunica externi
- E o seroasd, cu excep{ia patului colecistic, unde vezicula biliari ader6 la ficat.
Functii
- Depoziteazd interprandial bila secretatd de ficat (30-35 ml interprandial), o concentreazi
qi o
elibereazi
periodic in intestin, dupd stimulare
8