UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

PROGRAMUL DE CONVERSIE PROFESIONALĂ EFS -IF

REFERAT
,,FICATUL”
Student,
Dinu Carmen, Anul I
 Ficatul uman –caractere generale
 Este un organ glandular de culoare brun-roșiatică, o glandă anexă a
tubului digestiv;
 Este cea mai mare glandă din organismul nostru și cel mai greu
organ, având în medie 1500 g;
 Este localizat în etajul abdominal supramezocolic, unde ocupă loja
hepatică, situată între bolta diafragmului, flexura colică dreaptă și
stomac. Este menținut în loja hepatică prin presiunea abdominală,
vena cavă inferioară, care aderă la țesutul hepatic, pediculul hepatic
și aparatul ligamentar;
 Are o formă neregulata, asimetrică, similară unui ovoid cu axa mare
orientata transversal si extremitatea mai voluminoasa către partea
dreapta;
 Este un organ încapsulat, fiind acoperit la exterior de două
învelișuri suprapuse: unul superficial, peritoneul și altul profund,
propriu, fibros și semitransparent numit capsula Glisson. Fața
exterioară a capsulei aderă la peritoneu, iar fața internă este în
raport cu lobulii hepatici și cu țesutul conjunctiv interlobular. La
nivelul hilului, capsula Glison se rasfrânge pătrunde în ficat,
formând tecile glissoniene, în jurul vaselor care pătrund și ies din
ficat și în jurul canalelor excretoare.
 Prezinta două fețe, una superioară (diafragmatică) și una inferioară (viscerală) , care anterior si bilateral sunt coalescente
formând două margini (marginea anterioară și marginea posterioară);
 Marginea anterioară (inferioară) – este ascuțită, are o direcție oblică, fiind ascendentă de la dreapta la stânga, conține
fundul vezicii biliare și prezintă două incizuri (incizura ombilicală și incizura cistică);
 Marginea posterioară – este rotunjită și corespunde ,,ariei nuda” (zona în care ficatul nu este acoperit de peritoneu).
 Fața superioară sau diafragmatică (pars libera) – vine în raport cu baza plămânului drept, cu inima și cu pericardul prin
intermediul diafragmei. Este convexă și prezintă superior ligamentele de fixare a ficatului de fața inferioară a
diafragmului (falciform, coronar și triunghiulare);
 Ligamentul falciform –dispus în plan sagital, împarte fața superioară în doi lobi (drept și stâng). Conține la marginea lui
liberă ligamentul rotund al ficatului, provenit din obliterarea venei ombilicale;
 Ligamentul coronar –este format din două foițe peritoneale (anterioară și posterioară) orientate transversal și care se
unesc la extremitățile lor laterale formând ligamentele triunghiulare (drept și stâng), care se fixează pe diafragm. Între
cele două foițe ale ligamentului coronar se găsește aria nuda (pars affixa), nivel la care ficatul se leagă de diafragm prin
tracturi fibroase.
 Fața inferioară (viscerală) –este îndreptată în jos și înapoi și prezintă 3 șanțuri, ligamente, lobi și impresiuni.
 Șanțurile (sagital drept, sagital stâng și transvers) împart ficatul în 4 lobi (drept, stâng, pătrat și caudat sau Spiegel).
 Ligamentele –sunt reprezentate de omentul mic, formațiune peritoneală care leagă ficatul de esofag, stomac și duoden.
 Impresiunile sau amprentele –reprezintă rezultatul contactului feței viscerale cu diferite organe (rinichiul drept, glanda
suprarenală dreaptă, duodenul, flexura colică dreaptă, fața anterioară a stomacului și a esofagului abdominal)
 Structura ficatului
 Ficatul se compune din: lobi, segmente și lobuli;
 Lobul stâng cuprinde: un segment lateral și un segment
medial;
 Lobul drept cuprinde: un segment anterior și un
segment posterior;
 Fiecare lob hepatic este alcătuit dintr-o serie de lobuli
hepatici, care, văzuți în spațiu, au forma de trunchi de
piramidă hexagonală situată cu baza pe capsula Glisson
și cu vârful către hilul ficatului.
 Lobulii hepatici aparent sunt fuzionați între ei;
 Spațiile dintre 3-4 lobuli au o formă triunghiulară și
sunt numite spații Kiernan sau portale. Aceste spații
sunt umplute cu țesut conjunctiv în care se găsește o
ramură a venei porte, o ramură a arterei hepatice, un
canal biliar limfatic (care formează triada portală) și
nervi.
 Lobulul hepatic –unitatea morfologică și
funcțională a ficatului, are o înălțime de 2
mm și are următoarea structură:
- în centru are o venă centrolobulară (centrală),
ram al venei suprahepatice;
- celule hepatice (țesutul funcțional al ficatului)
dispuse sub formă de cordoane (cordoanele
Remak), într-o rețea tridimensională radiară față
de vena centrolobulară;
- capilare sinusoide –o rețea de tip venos, dispusă
radiar, tridimensional, în ochiurile rețelei
celulelor hepatice. Aceste capilare iau naștere la
periferia lobulului hepatic prin capilarizarea
ultimilor ramuri ale venei porte (care
delimitează la periferie lobulul) și se deschid în
vena centrolobulară.
 În capilarele sinusoide se varsă și sângele provenit
din capilarizarea arterei hepatice din spațiul portal și
astfel, în ficat sângele oxigenat, adus de artera
hepatică, se amestecă cu cel funcțional, neoxigenat,
adus de vena portă. Elementele endoteliale ale
acestor capilare, numite celulele Kupffer, au
proprietăți fagocitare și participă la funcția antitoxică
și biligenetică a ficatului.
- capilare biliare – situate între cordoanele celulelor
hepatice și cuprind un sistem de canalicule biliare
intralobulare fără țesut propriu, din unirea cărora
rezultă spre periferie canalicule biliare cu pereți
proprii (calangiole), iar din unirea calangiolelor
rezultă canalele (ductele) biliare interlobulare situate
în spațiile portale;
- țesutul conjunctiv – este format din puțină
substanță fundamentală și din fibre de reticulină.
Participă la formarea pereților capilarelor sinusoide
și a unei rețele de susținere pentru celulele hepatice.
 Căile biliare extrahepatice
 sunt conducte care transportă bila de la celulele
hepatice la duoden, reprezentând astfel aparatul
excretor al ficatului;
 sunt reprezentate de:
- canalul hepatic comun, rezultă din unirea canalului
hepatic drept și stâng, iese din ficat la nivelul hilului
hepatic și se întinde până la nivelul canalului cistic, având
o lungime de cca 3 cm.;
-vezicula biliară –organ cavitar în care se depozitează și
concentrează bila. Prezintă 3 regiuni: fundul, corpul și
colul (gâtul). Vezicula biliară împreună cu canalul cistic
realizează aparatul diverticular al căilor biliare
extrahepatice.
-canalul cistic, un conduct cu o lungime de 3-4 cm, care
continuă vezicula biliară și se deschide în canalul coledoc.
- canalul biliar comun (coledoc), format la confluența
canalului cistic cu canalul hepatic comun, are o lungime
de cca 6 cm și are rolul de a drena bila în duoden. Se
deschide în duoden la nivelul ampulei Vater (prevăzută
cu sfincterul Oddi.
 Vascularizația ficatului
 Vascularizația nutritivă –este asigurată de artera hepatică, ram
din trunchiul celiac, care aduce la ficat sângele oxigenat din
sistemul aortic. Artera hepatică pătrunde în ficat prin hilul hepatic
și se ramifică în ramura lombară stângă și ramura lombară
dreaptă, iar acestea la rândul lor se divid în ramuri segmentare,
care dau naștere în spațiile portale la capilare ce formează o rețea
în jurul hepatocitelor. În final aceste capilare se varsă în capilarele
sinusoide.
 Vascularizația funcțională - este asigurată de vena portă care
aduce sânge venos din pereții tubului digestiv, încărcat cu
substanțe nutritive absorbite la nivelul mucoasei intestinale
(săruri minerale, acizi grași, aminoacizi, monozaharide etc). Ea
pătrunde în ficat prin hilul hepatic și se divide în două ramuri
(lobară dreaptă și lobară stângă). Ramurile lobare se divid în
ramuri segmentare, din care se formează alte ramuri situate în
spațiile portale, iar din acestea se formează capilarele sinusoide,
care se varsă în venele centrolobulare. Prin confluența venelor
centrolobulare se formează venele sublobulare (colectoare), care
se varsă în venele hepatice dreaptă și stângă, iar acestea la rândul
lor se varsă în vena cavă inferioară.
 Inervația ficatului
 Ficatul are o inervație dubla: simpatică
și parasimpatică;
 Nervii reprezintă ramuri vegetative
simpatice, care vin din plexul celiac și
ramuri parasimpatice , care se
desprind din nervul vag. Ele formează
un plex situat în micul epiploon,
înaintea și înapoia venei porte.
 Funcțiile ficatului
Ficatul uman este cea mai complexă uzină a
organismului, având peste 500 de funcții indispensabile
vieții normale.

 Funcție metabolică:
 Sinteza colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor și
a lipidelor;
 Participă în metabolismul glucidelor și proteinelor,
producerea și stocarea glicogenului
 Sinteza unor elemente ale sângelui, precum albuminele,
globulinele, și antitrombina;
 Funcție de detoxifiere și imunizantă
 Eliberarea și neutralizarea toxinelor

 Funcție secretorie și excretorie

 Secreția și excreția bilei
 Elimină colesterolul sau metale
grele (în intoxicaţia cu metale grele)

 Alte funcții:
 Depozitează numeroase vitamine, precum
vitamina A și vitamina B12, precum și o serie
de microelemente esențiale.
 Sinteza și inactivarea unor hormoni.
 CURIOZITĂȚI
 10% din cantitatea totală de sânge din corp se află în zona
ficatului;
 1,5 litri de sânge sunt pompați de ficat în fiecare minut;
 ficatul este singurul organ care se pe poate regenera în
totalitate, pentru acest lucru având nevoie de doar 25% țesut
funcțional;
 la adult, greutatea ficatului este de 2 - 2,5 kilograme;
 în săptămâna a 10-a de sarcină, ficatul fătului cântărește
jumătate din greutatea corpului;
 ficatul este cel mai cald organ din corp, având 37,8-39 grade
Celsius.
 Bibliografie:
 Cursul ,,Anatomia omului”
 Mogoș G., Ianculescu A., ,,Compendiu de anatomie și fiziologie”, Editura Științifică
 Frank H. Netter,MD, ,,Atlas de anatomie a omului”, Ediția a 5-a, Editura Medicală CALLISTO, 2012
 https://www.mozaweb.com/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ficat#Ficatul_omului
 https://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/2624-termoreglarea.html
 https://ro.goldenyearscarehomes.com/temperatura-pri-zabolevanijah-pecheni
 https://portalmed.ro/stiati-ca/curiozitati-despre-ficat/
 https://sanatatea.com/pub/social/1908-curiozitati-despre-corpul-uman.html
 https://anatomie.romedic.ro/ficatul
 http://www.histology.ro/Histology/Cursuri_Histologie_MG_an_II_files/Curs%20Digestiv%203%20%282019%29%20%28Studenti%29.pdf
 http://afppe.poitou.online.fr/Site%20A.F.R.H.A/images/scanner/segmhep.jpg
 https://rum.kibrisdoktor.com/3969440-liver-segments-structure-and-function-of-the-liver
 https://stiintasitehnica.com/serotonina-poate-stimula-vindecarea-ficatului-bolnav/
 http://www.corpul-uman.com/wp-content/uploads/2011/04/ficatuluman-3.jpg
 https://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3328-ficatul-uman-rol-si-structura.html