Universitatea ,,Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății

Conversie profesională - Programul de studii: Educație fizică și sportivă (IF)
Disciplina: ,,Teoria, metodica și practica în sporturile de apă”
Prof. univ. dr. Șalgău Silviu
Student: Dinu Carmen, Anul I

REFERAT
,,Procedeul Craul”

Procedeul craul este cel mai utilizat, cel mai rapid, eficient și spectaculos procedeu de înot, fiind denumit
și liber sau craul pe piept. F.I.N.A (Federatia Internationala de Natatie) foloseste pentru acest procedeu
cuvantul “liber”, în loc de “craul”, deoarece, la început, englezii numeau înot liber orice fel de mișcare care
diferea de înotul bras. Craul are la bază înotul over, apărut prin anul 1850. Înotătorul înainta culcat în apă pe
o latură, vâslind cu un singur brat, iar picioarele executau o foarfecă lateral. În anul 1873, James Trudgeon
din Argentina, înota ducând ambele brațe înainte pe deasupra apei, alternativ, picioarele continuând mișcarea
specifică brasului. Prima demonstrație de craul aparține lui Alick Wickham (1897), care târa picioarele prin
apă, asemănător crau-ului de astăzi și pornind de la stilul acestuia, antrenorul american George Forman a dat
denumirea acestui procedeu de ,,craul” (to crawl = a se târî).
Tehnica de înot craul era folosita la început ca modalitate de sprint, pentru ca apoi sa devina o tehnica
eficienta pe distante lungi. Practic procedeul craul apare mai intai ca tehnica de inot folosita la finisul
probelor, urmand ca treptat distanta parcursa cu aceste miscari sa se mareasca. Dupa cel de-al doilea razboi
mondial, procedeul se perfectioneaza mai ales în ceea ce priveste miscarea brațelor, tehnicienii americani
descoperind efectul „rotarii bratului” din articulatia umarului, traiectoria vâslirii se lungeste devenind
sinusoidala(sub forma literei S), începând să apară diferențieri între tehnica înotului de craul de viteza si cel
de fond. Înotători de renume au adus permanent îmbunătățiri acestui procedeu.
Procedeul craul cuprinde cele mai multe probe competitionale: 50m, 100m, 200m, 400, 800, masculin si
feminin, iar la masculin si proba de 1500m.
În procedeul craul foarte importantă este pozitia corectă a corpului și a
capului –corpul trebuie să fie întins pe suprafața apei sub un unghi de
aproximativ 100, brațele înainte, ,,alungite”, picioarele apropiate sunt ușor
sub apă pentru a permite o buna plutire, umerii sunt cat mai aproape de
suprafata apei pentru a micsora rezistenta la inaintare, bazinul usor ridicat.
Capul este scufundat până la sprâncene, privirea înainte-jos, sub nivelul apei,
creștetul capului la suprafață. Întregul ansamblu este întins și relaxat.

Mecanismul procedeului craul cuprinde următoarele: mişcarea braţelor, mişcarea picioarelor,

coordonarea braţelor, coordonarea braţelor cu respiraţia, coordonarea braţe – picioare, startul și
întoarcerea.

1. Miscarea bratelor este alternativă si se imparte în doua faze: faza activă (vâslirea sau drumul
acvativ) și faza pasivă (drumul aerian).

Faza activă (vâslirea propulsivă) se realizeaza de sus in jos prin inainte si are urmatoarele momente
principale:

 intrarea bratului in apa si prinderea apei (lateral fata de directia de inaintare, degetul mare intra
primul) in apa;
 tractiunea (are ca scop, sprijinirea palmei si a bratului pe volumul de apa aflat inaintea centrului de
greutate);
 împingerea (prelungire a tractiunii si se realizeaza cu ajutorul bratului, antebratului si a palmei).
 Faza pasivă (drumul aerian): are rolul de a pregăti vâslirea, prin ducerea rapidă a brațului înainte prin
aer. Mișcarea începe imediat după terminarea împingerii, prin relaxarea antebrațului și cotului care se ridică
din apă (prin acțiunea de rotație a umărului) apoi este proiectat înainte. Viteza de aruncare a bratului inainte
trebuie sa fie continua si uniforma. Un braț trebuie sa intre în apă, înainte ca celalalt să-și termine vâslitul
sub apă.

2. Miscarea picioarelor este o miscare ciclica, simetrică, posterior centrului de greutate și este compusă
din doua faze:
 faza descendentă (activă)- coborarea unui picior si biciuirea apei.
 faza ascendentă (pasivă sau pregătitoare)- ridicarea celuilalt picior întins până la suprafata apei.
Înainte de a atinge suprafața apei, coapsa reîncepe faza activă genunchiul se îndoaie, gamba se ridică
iar câlcâiul atinge suprafața apei (apa ,,fierbe” la vârfuri).

Fazele se succed ritmic, la intervale egale de timp, tarie si amplitudine si sunt realizate din articulatia coxo-
femurala. Are principalul rol de inaintare, dar si de a mentine echilibrul corpului prin corectarea miscarilor
laterale

3. Coordonarea braţelor presupune că în timp ce un braţ se întinde alunecând spre înainte pe sub apă,
celălalt braţ execută vâslirea (ultima fază a apucării apei şi împingerea). Mişcările sunt sincronizate încât,
extinderea braţului avansat sub apă spre înainte, coincide temporal apropierii de corp a braţului care
finalizează vâslirea.

4. Coordonarea braţelor cu respiraţia

Respirația se efectuează cu întoarcerea capului lateral, la nivelul apei sau chiar sub nivelul acesteia, în
adâncitura care se formează în dreptul gurii atunci când capul este correct așezat pe apă. Se expiră după ce
un braţ pătrunde în apă şi se inspiră odată cu începerea drumului aerian. În funcție de stilul adoptat de către
înotători, se cunosc trei variante frecvente: respirația la două mișcări de brațe (pe aceeași parte), respirația
la trei mișcări de brațe, inspirul efectuându-se alternativ spre dreapta sau spre stânga și respirația la patru
mișcări de brațe, folosită în probele scurte.

5. Coordonarea braţe – picioare

Numărul bătăilor de picioare la un ciclu de braţe (două mişcări de braţe) este variat: 2, 4, 6, 8 şi chiar 10
bătăi de picioare. La procedeul craul cu 6 bătăi de picioare la un ciclu de braţe, coordonarea este după cum
urmează: faza intrării braţului stâng în apă are loc simultan cu bătaia în jos a piciorului stâng, apucarea apei
cu braţul stâng este simultană cu bătaia în jos a piciorului drept, şi mişcarea de împingere a braţului stâng
concomitent cu a doua bătaie în jos a piciorului stâng. Astfel, la o singură mişcare de braţ se execută trei
mişcări de picioare ceea ce rezultă că la cealaltă mişcare cu braţul care compune un ciclu complet de braţe se
execută alte trei bătăi ale picioarelor.

6. Startul (plonjarea în apă) reprezintă momentul începerii cursei, fiind un element de tehnică
spectaculos, influențat de calitățile motrice ale înotătorului (în mod deosebit de forța explozivă). Până în anii
60 startul se desfăşura cu balansarea braţelor pe un arc de cerc de aproximativ 360°. De atunci, „avântarea”
lor s-a realizat cu o amplitudine de numai 180°, sau chiar mai mică, până la 30°. Din punct de vedere al
fazelor care îl alcătuiesc, startul se compune din: poziţia în blocstart, elanul (impulsia), drumul aerian,
pătrunderea în apă, lucrul în imersie şi revenirea la suprafaţa apei.

7. Întoarcerea- reprezintă o schimbare a direcţiei de deplasare. Sunt cunoscute întoarceri mai mult sau
mai puţin complicate, dintre care amintim întoarcerea simplă şi prin rostogolire. Întoarcerea simplă este
folosită de către începători, fiind ușor de învățat dar mai puțin eficientă, necesitând atingerea peretelui
bazinului cu o mână. Întoarcerea prin rostogolire, este mai rapidă, nefiind necesară atingerea peretelui cu
mâna, propulsia corpului pe noua direcție fiind realizată prin atingerea peretelui bazinului doar cu picioarele.

Indiferent de procedeul în care se înoată, fazele întoarcerii sunt următoarele: atacul peretelui, întoarcerea
propriu – zisă, împingerea de la perete şi alunecarea, lucrul sub apă şi ieşirea la suprafaţă.
Bibliografie:
 Șalgău S. ,,Curs pentru studenții anului I -Teoria și practica în sporturile de apă”, Univ.
,,Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Științe ale Miscării, Sportului și Sănătății
 Fiedler P., Fetescu S. ,,Înot”, Editura Universității ,,Al. I. Cuza” Iași, 1999
 https://www.scrigroup.com/sanatate/sport/TEHNICA-DE-INOT-A-PROCEDEULUI-
42247.php
 https://www.body-art.ro/stil-de-inot-procedeul-craul/
 https://inot-sport.ro/procedeul-craul/
 https://inot-cursuri.ro/procedeul-craul/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_procedee_de_%C3%AEnot