REFERAT

,,CURA DE TEREN ȘI INDICAȚIILE SALE TERAPEUTICE”

,,Cura de teren - formă a terapiei prin mișcare, în care sunt străbătute trasee standardizate”.

Cura de teren constă din mers încet şi liniştit, ritmic şi uniform, pe poteci sau drumuri bine
întreţinute și amenajate, în sens ascendent, în platou sau în sens descendent. Cura se practică în toate
anotimpurile, pe timp frumos, fără vânt, ploaie, frig sau căldură excesivă. Plimbările se fac o dată sau de
două ori pe zi, cu o oră înaintea meselor principale sau cu 3-4 ore după masă.

Mersul este exerciţiul cel mai simplu şi mai util dintre exerciţiile aplicative; el poate varia de la
plimbarea scurtă de câteva minute pe zi, la mersul pe jos pe distanţe lungi, care poate să dureze ore
întregi. Mersul constituie un stimulent moderat al funcţiilor organice şi un procedeu de liniştire a
sistemului nervos.

Mersul pe jos în două perioade zilnice, ca dealtfel orice mișcare, produce o antrenare a mușchiului
cardiac, o bună circulație în arborele arterial și venos și în consecință determină o bună perfuzie a
organelor (viscerelor) și țesuturilor, prevenirea apariției varicelor la membrele inferioare, previne
obezitatea, diminuă riscul aterosclerozei, ameliorează respirația și funcția viscerelor abdominale (ficat,
pancreas), în final crește capacitatea de prestație si longevitatea. Locuitorii de la munte și dealuri fiind
obligați de relieful local să urce și să coboare de mai multe ori pe zi, își antrenează zilnic aparatul
cardiovascular, ei se imbolnăvesc mai rar de boli de inimă ceea ce explica în mare parte si longevitatea
lor mai mare.

Datorită faptului că sistemul musculo-ligamentar și nervos formează o unitate funcțională (sistemul

neuro-locomotor), mersul are efecte pozitive și asupra sistemului nervos central. El solicită o bună
coordonare din partea sistemului nervos central, a urechii interne și a ochiului, ceea ce obliga la
perfectionarea continuă a functiei acestora în timpul mersului.

1
 Mersul pe jos influențează în mod considerabil si spiritul uman. în condițiile mersului solitar se
produce o adevărata purificare a spiritului.

Plimbările în aer liber şi excursiile, drumețiile în mijlocul naturii sunt recomandate oamenilor
obosiţi de prea multă muncă intelectuală sau alte activităţi sedentare., pentru efectele lor liniştitoare şi
derivative. Conform unui studiu, mersul chiar și 30 de minute pe zi poate reduce riscul asociat bolii
coronariene cu până la 19%. Riscul apariției unor boli cardiovasculare scade pe măsură ce investim tot
mai mult efort în activitatea noastră zilnică de promenadă. Mersul chiar și în perioadele mai friguroase
ale anului ajută la întărirea imunității. Într-un studiu pe 1000 de persoane în perioada gripei sezoniere,
cercetătorii au observat că cei care merg zilnic 30-45 minute au cu până la 43% mai puține zile de
concediu medical. Nu doar atât – se pare că aceștia suferă și de simptome mai ușoare atunci când se
îmbolnăvesc.

Drumetiile reprezinta o modalitate de a creşte nivelul de activitate, avand în același timp o mulțime
de beneficii asupra sănătății. La o prima privire, mersul pe jos și drumețiile par a desemna aceeași formă
de exercițiu. Încălțămintea și peisajele pot varia, însă mecanica inferioara a corpului pare aceeași. În
mod surprinzator, însă, cele doua sunt radical diferite. Cercetările arată că articulațiile, inima și mușchii
lucreaza în moduri diferite în timpul unei drumeții şi al unei plimbări în jurul blocului.

Când se merge pe o suprafata plană, corpul face ceea ce se numește dinamica pasivă, mersul
aseamanându-se cu balansarea unui pendul. Datorita energiei gravitationale și cinetice, o dată pornit, un
pendul se va mișca înainte și înapoi pentru o perioada lungă de timp, fară a mai fi nevoie de energie
suplimentara. La fel ca în cazul pendulului, mersul pe un teren plat va permite o deplasare cu putin
efort.

Când se merge pe un teren neuniform, de exemplu, pe traseele naturale, pe plajele cu nisip adânc sau
pe alte suprafețe naturale – transferul de energie este dat peste cap. Ritmul cardiac și rata metabolică
cresc și astfel se ard mai multe calorii. Drumețiile pe terenuri neuniforme măresc cantitatea de energie
utilizată de corp cu 28% în comparație cu mersul pe un teren plat. Peisajele variate ale terenului întâlnit
în timpul unei drumeții o fac diferită de mersul pe jos. Drumurile care urcă, coboară și se bifurcă

2
necesită schimbări subtile în ceea ce privește mușchii picioarelor, care se lungesc sau se scurtează în
timpul mersului, aceste schimburi mărind cantitatea de energie consumată în timpul călătoriei.

Drumețiile, aduc oxigen și combustibil suplimentar muşchilor, organelor și altor țesuturi ale
corpului. Acest oxigen și combustibil suplimentar oferă un impuls care întarește mușchii și plamânii,
crescând în același timp rezistenta, vigilența și nivelul de energie. De asemenea, un regim regulat al
drumețiilor contribuie la arderea caloriilor și la ținerea greutății sub control. Revista “Stilul de viață
diabetic” afirma că, într-un ritm lent de 3 km pe oră, o persoană de 68 kg arde aproximativ 240 de
calorii pe oră.

Exercițiile regulate de tip drumeții, ajută la creşterea nivelului de lipoproteine de înaltă densitate și
la scăderea nivelului de trigliceride. Acest lucru reduce riscul bolilor cardiovasculare, al hipertensiunii
arteriale şi al accidentelor vasculare cerebrale.

Drumețiile contribuie și la creșterea densității osoase, la combaterea osteoporozei și a artritei.

Studiile arată că 150 de minute de drumeție pe săptămană pastrează articulațiile flexibile și ajută la
stoparea rigidității articulare asociate cu osteoartrita.

În cura de teren, în afara mersului, pot fi utilizate și alergările. Alergările sunt exerciţii aplicative
mai complexe şi mai obositoare, care stimulează mai intens marile funcţiuni organice şi consumă o
cantitate mai mare de energie.

În kinetoterapie se pot folosi alergări foarte scurte (de încălzire) în partea de început a şedinţei de
exercitare şi alergări mai lungi, în partea fundamentală, atunci când se urmăreşte stimularea intensă a
dezasimilaţiei sau îmbunătăţirea capacităţii de efort.

Cura de teren se efectueaza în cadrul medicinei moderne ca un mijloc terapeutic și profilactic,

folosit de regulă în staţiuni balneoclimaterice şi în sanatorii ca metodă complementară. În aceasta cură
se cuprind plimbari ușoare, un ,,mers dozat” pe teren variat ( plat sau usor accidentat) sau pe trasee
special alese și amenajate, fara sa apara senzația de oboseală, iar durata ei crește în funcție de
particularitățile si în special de restantul morfofunctional al bolnavului respectiv. E bine să se rețină că o

3
persoană care merge pe un teren cu o viteza de 4,2 km pe oră cheltuiește 3,14 calorii pe kg corp și pe
oră, iar daca terenul se înclină cu 15% consumul caloric fi de 14,52. Aceasta semnifică necesitatea
dozării individuale a efortului după criterii medicale științifice, mai ales, pentru bolnavii
cardiovasculari.

Drumurile, traseele și potecile pentru cura de teren trebuie să îndeplinescă însă urmatoarele cerințe:

 amplasare adaptată la condițiile de relief ‐ de însoțire și înclinare a pantelor, la vegetație și la

natura solului;
 cadru peisagistic reconfortant;
 traseu situat la distanță de surse de poluare;
 condiții meteorologice suportabile de către pacienți ‐ umezeala moderată a aerului, lipsa
curenților puternici, strat subțire de zapadă;
 evitarea locurilor în care se formeaza gheață și polei;
 înclinarea maximă a pantelor de 15 ‐ 20 grade;
 distanțe de parcurs între 100 și 2000 m, cu marcaje ale traseului la distante de 50 ‐ 100 m cu
stâlpi indicatori, lățime cuprinsă între 0,75 ‐ 2 ‐ 3 m, după caz;
 suprafața asfaltată sau cu pietre de râu, nisip, pamânt, iarbă;
 delimitare cu arbori, liziere de pădure, arbuști plantați;
 amplasarea, la distante de 50 ‐ 100 m, în conformitate cu profilul de boala indicat, vârsta
persoanelor, conformația terenului, a unor bănci pentru popas/odihnă, din material lemnos
pentru 3 ‐ 4 persoane, prevăzute cu umbrare în forma de grilaj sau copertina și cu mese;
 între traseele principale se fac drumuri de legătură pentru a scurta sau a lungi, a uşura sau a
îngreuia, a varia şi grada mersul.

Aleea de cură din Călimănești-Căciulata

4
Aleea de cură din Băile Govora Aleea inimilor (Băile Govora) ,,Colonada” de la Buziaș

Cura de teren este un exerciţiu de durată, pentru că funcţiile mari ale organismului se antrenează sau
se recuperează foarte încet, iar efortul trebuie să fie bine dozat pentru a nu produce oboseală. Cura de
teren se recomandă bolnavilor cronici sau convalescenţilor după boli pulmonare, bolnavilor cu afecţiuni
compensate de cord şi vase, în tratamentul bolilor de nutriţie, a hepatitei, a unor boli psihice şi în unele
forme de reumatism cronic (ex artoza).

Cura de teren este o terapie benefică și meteorodependenţilor, ea îmbinând plimbarea (într-un cadru
natural, în care presiunea atmosferică este crescută, iar peisajul relaxant) cu solicitarea aparatului
locomotor, stimulând circulaţia sangvină periferică. Acest procedeu compune un factor important pe
care se bazează climatoterapia, un factor activ excitant, concretizat în mișcare sistematică în aer liber
(excursii, sport alternat cu ore de odihnă), totul conducând la o actiune de calmare, linistire și eliberare
de stress. Se poate spune deci, pe bună dreptate, despre cura de teren că este o cură antistres. De aceea
este de exemplu indicată în tratarea psoriazisului.

Cura de teren este contraindicată însă în fazele acute şi febrile ale bolilor aparatului respirator, în
stările de insuficienţă accentuată a cordului şi în timpul crizelor de hipertensiune.

În concluzie, indicațiile terapeutice ale curei de teren sunt următoarele:

 pentru susținerea și îmbunătățirea sistemulului imunitar (creșterea celulelor natural
killer/prevenția cancerului);
 în afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune/boala arterială coronariană);
 boli ale sistemul respirator (alergii și boli respiratorii);
 boli ale aparatului locomotor (reumatism);
 depresie și anxietate (patologie psihică, nevroze, tulburări de dispoziție și stres);
 relaxare mentală (tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate);
5
  hepatită.

Natura este prima și cea mai la îndemână resursă pentru reducerea tensiunii emoționale. Mai mult,
cura de teren ajută la transformarea conflictelor interioare și a tensiunilor emoționale într-o energie
psihică pozitivă, care va fi folosită într-un sens profund constructiv. Iar toate acestea se realizează prin
comuniunea cu Armonia Naturii.

Noi, oamenii, avem o puternică, dar încă puțin explorată, capacitate de a intra în comuniune cu
Natura, cu extraordinarul și incredibilul său echilibru. Simpla punere la unison cu anumite părți ale
mediului înconjurător este de natură să ne vindece de stres și de bolile pe care el le generează, să ne
ajute să găsim soluții la probleme care nu făceau decât să ne tensioneze, pe măsură ce ne gândeam mai
mult la ele. Pentru a ajunge la asemene miracole, și pentru a beneficia de efectele anti-stres ale naturii
sunt necesare doar două lucruri:

să stăm suficient de mult timp în natură;

să privim frumusețea naturii nu cu mintea, verbalizând interior și emițând raționamente, ci cu

inima, lăsându-ne uimiți de frumusețea ei și înlocuind zgomotul gândurilor cu șoapta mută a
sentimentelor pe care această frumusețe ni le induce.

Bibliografie:
 Munteanu C., Cinteza D., ,,Cercetarea științifică a factorilor naturali terapeutici”, Editura
Balaneară, București, 2011
 https://www.sursadesanatate.ro/importanta-mersului-in-tratamentul-balneo-fizical-kinetic
 https://www.avocatnet.ro/articol_23335/Bai-de-soare-si-namol.html
 https://www.esanatos.com/ghid-medical/termeni-medicali/termeni-medicina-traditionala/cura-
de-teren12487.php
 http://www.turismlugoj.ro/ro/structuri-turistice/tratament-balnear

6
 https://www.olanesti-romania.ro/articol/ro/Tratament-balnear
 https://sanatoriuolanesti.ro/proceduri-2/indicatii-si-contraindicatii-pentru-cura-balneara/
 https://www.proz.com/kudoz/romanian-to-english/medical-health-care/3059548-cura-de-
teren.html
 https://balneologietransilvania.ro/medicina-balneara
 http://www.synergyplant.ro/rolul-curei-de-teren-in-vindecarea-hepatitei/
 http://www.activesports.ro/drumetii-in-aer-liber/
 https://sanovita.ro/blog/mersul-pe-jos-face-mai-mult-decat-piciorul-frumos/
 https://www.mediculmeu.com/boli/boli-cardiace/mersul-pe-jos-cea-mai-simpla-cea-mai-
elementara-si-cea-mai-eficienta-forma-de-miscare-in-recuperarea-in-boli-cardiovasculare.php
 https://www.google.com/