1.

kinetoterapia
Creterea forei musculare

pentru fora si rezistenta

Forta= capacitatea sistemului neuromuscular de a se opune unei rezistente prin contracie musculara
sau tensiunea realizata de un muchi in timpul unei contracii musculare.
1) Fora statica (izometrica) este fora realizata de un muchi in timpul contraciei izometrice
2) Fora dinamica este fora realizata de un muchi in timpul unei contracii izotonice.
3) Fora izokinetica este fora dinamica in care viteza de micare este reglata astfel incat rezistenta
este in raport cu fora aplicata in fiecare moment al amplitudinii micrii.
Factorii de care depinde fora musculara :
1. diametrul de seciune al muchiului : cu cat diametrul este mai mare cu atat fora va fi mai mare.
Excitantul biologic adecvat hipertrofiei musculare este efortul aproape maxim ca intensitate si cu
repetiii frecvente.Doar in acest fel solicitarea biologica este suficient de importanta pentru a
determina modificri in starea coloidala a proteinelor musculare, care vor accelera sinteza proteica.
Hipertrofia musculara nu inseamna numrul creterii de fibre musculare, ci sporirea elementelor
sarcoplasmice, a proteinelor contractile si a sintezei de ADN si ARN muscular.
Excitantul biologic trebuie sa ajunga sa determine oboseala musculara , un stress metabolic care va asigura
creterea forei si hipertrofie musculara.
2. numarul de unitati motorii in aciune : in repaus tonusul muscular este asigurat de 2-5% din unitile
motorii; intr-o contracie uoara sunt activate 10-30% din UM ; intr-o contracie musculara cu fora
maxima, nr. UM=75%.
Antrenamentul (exerciiul repetat) va determina creterea nr UM active, recrutate, prin creterea capacitatii
centrilor corticali de a angrena tot mai multe unitati motorii, producandu-se fenomenul de sumatie spaiala
.
Creste capacitatea centrilor corticali de a angrena tot mai multe UM ale muchiului activat.
O serie de tehnici de facilitare neuroproprioceptiva se bazeaza pe sumatia spaiala
3. frecventa impulsurilor nervoase:centrii nervoi superiori influeneaz FM si prin frecventa
impulsurilor nervoase transmise -"creterea frecventei impulsurilor nervoase de la centrii nervoi superiori
,duce la activarea unui numr mai mare de UM - fenomenul de sumatie temporala
O serie de tehnici de facilitare neuroproprioceptiva se bazeaza pe sumatia temporala
4. sincronizarea UM active : intr-o contracie musculara slaba ,cu fora redusa, activitatea UM este
asincrona. Antrenamentul determina sincronizarea unui numr mai mare de unitarii motorii.
Creterea sincronizrii determina creterea forei musculare.
Ultimii 3 factori fac parte din complexul de factori neuronali , fiind cei care fac sa creasca fora musculai a in
primele 2 saptamani de antrenament.
5. marin ea UM (unitatiilor motorii active) : UM mici sunt recrutate primele si determina tensiuni

muscualre slabe; cu cat unitatiile motorii sunt mai mari, cu atat fora va fi mai mare ( principiul
mrimii).
6. raportul fora /velocitate: scurtarea rapida a muchiului determina fora musculara sczut; alungirea
rapida a muchiului determina o fora musculara crescut.
7. raportul forta/lungime : fora musculara creste liniar cu creterea lungimii iniiale a muchiului
Muchiul in situ , in repaus , are o lungime de repaus si exista o tensiune de repaus in fibrele
lui.Activarea lui determina o fora de contracie.
Daca muchiul este tractionat de cele 2 capete, in asa fel incat sa fie alungit peste valorile de repaus, apare o
tensiune de alungire cu o fora de contracie care o va depi pe cea declansata la nivelul de repaus normal.
Daca incercam sa alungim muchiul si mai mult (peste valoarea lui tisulara normala), tensiunea activa va
scadea. Daca ntinderea depete de 3 ori lungimea de echilibru, muchiul se rupe.
Daca muchiul in repaus este scurtat, contracia va avea o fora scazuta.Atunci cnd scurtarea a fost de 6070% din lungimea maxima de repaus, nu se mai poate obine tensiune (fora) de contracie
Contracia musculara

1. contracia izometrica : reprezint contracia in care tensiunea interna creste, fara modificarea lungimii

muchiului.
Pentru obinerea efectului scontat, contracia izometrica trebuie sa realizeze un minimum de 35% din
tensiunea maxima musculara. Izometria cu o fora intre 20-35% din fora maxima, menine masa musculara
si fora musculara existenta.
Pragul pentru apariia hipertrofiei este de 60-70% din FM. La fora de 2/3 din fora maxima (aproximativ 6070%) se obine hipertrofie musculara, prin declanarea reaciilor metabolice musculare ( creste sinteza
proteica, creste sinteza de ARN si ADN), necesare creterii forei si hipertrofiei.
- Durata unei contracii izometrice-nu se paote menine o contracie izometrica mai mult de 12 secunde ;
acesta este timpul maxim si la sportivii antrenai -* durata unei contracii nu trebuie sa depaseasca 3-6
secunde la persoanele bolnave , cu pauza de 3-5 ori mai mare.
- variante posibile :
i. tehnica EUISZ (exerciiu unic scurt izometric zilnic)- o singura contracie izometrica/zi,
cu minim 60-70% din FM, de 6 sec., condiie prin care se depasescte pragul necesar
apariiei factorului intrinsec care sta la baza performantei
ii. tehnica ERSIZ (exerciii repetitive scurte izometrice zilnice) - contracii scurte izometrice
repetate de 20 de ori/sedinta, cu pauze de 20s intre fiecare exerciiu; rezultatele obinute
prin aceasta tehnica sunt net superioare
- Lungimea muchiului la care se executa izometria este foarte importanta: lungimea crescut determina
o fora crescut.
- Contracia izometrica necesita un grad inalt de concentrare, voina puternica, pentru a realiza comanda
coordonata necesare unei recrutri maxime de UM si cu sincronizare maxima.
- Motivaia pozitiva creste capacitatea de realizare a unei tensiuni musculare cat mai mari
- Este recomandat ca exerciiul izometric sa fie precedat de un efort dinamic sau de incazire
musculoarticulara prin micri libere
- Pentru creterea forei musculare, exerciiul izometric se asociaza cu exerciiul dinamic 0
Avantaje :
1. eficienta buna in creterea forei si hipertrofiei muc
2. creterea rezistentei musculare
3. tehnica simpla, se poate efectua oriunde, nu necesita aparatura speciala
4. durata scurta de antrenament
5. nu suprasolicita articulaia, nu apar dureri articulare
6. nu este obositoare.
1 Dezavantaje:
2 creste incarcarea in ventriculul stg., creste AV si TA
Daca se executa exerciiul cu respiraia blocata (fenomen Valsalva), pe o perioada mai lunga (8-12
sec) si cu pauze prea scurte, apar fenomene nocive ,determinate de creterea presiunii intratoracice si
intracraniene.Aceste neajunsuri sunt evitate prin tehnica EUSIZ sau ERSIZ.
2. nu amelioreaz mobilitatea si supleea articulara si a esutului periarticular ;
3. antreneaz muchiul la o contracie lenta, cu rspuns intarziat in suprasolicitri;
4. nu poate fi urmrit cantitativ creterea forei musculare in timpul exerciiului ( se poate face doar cu
dinamometre )
5. nu imbunatateste coordonarea nervoasa ;
6. tonifica doar muchii sau fibrele activate la unghiul la care s-a fcut contracia izometrica;
7. feed-back kinestezic este redus, nu pastreaza sau imbunatateste imaginea motorie, proprioceptia este
puin activata
2. contractia izotonica : reprezint contracia dinamica, realizata cu modificarea lungimii muchiului si
determina micare articulara. In contracia izotonica, tensiunea musculara ramane constanta
.Contracia dinamica simpla fara incarcare nu poate creste fora musculara.

Contracia izotonica executata contra unei rezistente care nu blocheaz excursia micrii poate determina
creterea forei musculare
- modificarea lungimii fibrei musculare se realizeaz in doua moduri:
prin apropierea capetelor musculare (scurtare) = contracie dinamica concentrica ;
^prin deprtarea capetelor muchiului (alungire) = contracie dinamica excentrica
- contraciile dinamice concentrice si excentrice cu rezistenta (gravitaia, greutatea corpului, mana ktterapeutului, greutati, arcuri, elastice ) determina cretere de fora musculara, daca raportul intre
capacitatea muchiului si rezistenta este adecvat
- este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cretere de fora
- in funcie de capacitatea de a genera fora musculara: contracia dinamica excentrica > contracia
musculara statica > contracia musculara concentrica; in funcie de randament: randament izometric >
randament excentric > randament concentric; in funcie de presiunile intraarticulare : contracia
excentrica > contracia concentrica > contracia izometrica
- un rol important il are rezistenta : exista doua variante :
o In caz de rezistenta maxima -greutatea ridicata trebuie sa se apropie de limita maxima a
excitantului bilogic; efortul se face pe toata amplitudinea de micare; efortul nu se
poate repeta dect de 2-3 ori in condiii de stare emoionala favorabila; metoda este
folosita mai mult pt sportivii de performanta
o In caz de rezistenta moderata- se folosete o greutate de 35 - 40% din cea maxima ; se
creste treptat pana la 60 70%, micarea se realizeaz pe toata amplitudinea de
micare, se fac mai multe repetri ale efortului, care vor antrena oboseala musculara si
stresul muscular necesar declanrii proceselor metabolice prin care se ajunge la
hipertrofie musculara
- Pentru a creste fora , trebuie sa se realizeze participarea unui numr cat mai mare de UM, o frecventa
mare a descrcrilor si o sincronizare ridicata.
- O rezistenta moderata nu determina o recrutarea prea nsemnata. Repetrile efortului, vor antrena
treptat oboseala si vor intra progresiv in aciune tot mai multe UM , pentru a-i face fata.Oboseala
transforma treptat rezistenta de la inceput in rezistenta maxima , pentru noua capacitate de efort a
muchiului. Excitantul biologic pentru creterea de fora si rezistenta musculara este obosealadetermina un stress metabolic muscular, care declaneaz procesele anabolice care stau la baza
hipertrofiei.
- Contracia dinamica cu rezistenta moderata este cea mai folosita, asigura sincronizarea treptata a
unitatiilor motorii si coordonare musculara. Nu determina efect Valsalva si incarcari mari ale
aparatului cardiovascular si/sau respirator.
- O alternativa la exerciiu dinamic cu rezistenta moderata, este tehnica in care se menine aceeai
greutate , dar se creste progresiv viteza de execuie cu ajutorul metronomului.
Avantaje fata de contracia izometrica

coordonare nervoasa mai buna , sincronizare mai buna , cu creterea forei si rapiditate de aciune ;
toate fibrele musculare se antreneaz egal la toate unghiurile de micare ;
prin contracia dinamica se pastreaza sau se rectiga imaginea kinestezica
realizeaz o participare mai mare de grupe musculare, a stabilizatorilor, sinergistilor, funcie de
rezistenta aplicata
5. se pot obine forte musculare mai mari, se obine o cretere de rezistenta musculara
6. nu suprasolicita funcia cardiaca si respiratorie, nu determina efectul Valsalva
7. solicita si articulaiile, mentinandu-se mobilitatea
8. se obine si creterea rezistentei musculare
Dezavantaje : 1. durata prelungita de antrenament 2. necesita aparatura speciala
3, contracia izokinetica : este o varianta de contracie dinamica, in care viteza de micare este reglata
astfel incat, rezistenta este corelata cu fora aplicata in fiecare moment al amplitudinii unei micri.
1.
2.
3.
4.

Pentru o izokinezi corecta ,rezistenta trebuie sa varieze uor in fctie de lungimea muchiului, pentru a
se menine aceeai fora
- exerciiile se efectueaz cu aparate speciale numite dinamometre, aparate care asigura variaia de
rezistenta , pentru meninerea constanta a vitezei de micare pe tot traiectul ei si o fora egala in
fiecare moment.
- se poate realiza fie prin contracie concentrica, fie prin contracie excentrica
-singura metoda kinetica in care muchiul se contracta dinamic la capacitatea maxima, in fiecare punct pe
ntreaga amplitudine de micare.
-in fiecare edina se utilizeaz minim 3 viteze de micare; numrul edinelor si ritmicitatea se stabilete in
funcie de fiecare pacient
- In contracia izokinetica nu se poate leza muchiul pentru ca nu se poate aplica o rezistenta mai mare
dect fora pe care o poate realiza muchiul.
Parametrii aparatului:
- dezvolta o rezistenta maxima
- se adapteaza la arcul dureros al micrii
- viteza se regleaz de la viteze mici spre viteze mari
- in cazul oboselii muchiului, exerciiul nu se oprete ci se adapteaza la fora muchiului

obosit.
se poate comuta rezistenta pe un m antagonist, permind muchiului agonist sa se odihneasc
pentru a evita ischemia musculaturii suprasolicitate.
- dezavantaje : aparatura scumpa ; tehnica greoaie ; nu se poate lucra la domiciliu,. Tehnica : in fiecare
exerciiu se lucreaz cu 3 viteze : 60120 -180/sec. 60150240/sec.
- se ncepe cu viteza submaximala si viteza mica spre medie
- se urmrete sa se creasca pana la velocitate maxima si rezistenta maxima
- durata exercitiilor, ritmicitatea, numrul, ordinea grupelor musculare sunt parametri pe care ii
stabilete kinetoterapeutul.
- fora dezvoltata de contracia izokinetica este mai mare dect cea dezvoltata de contracia izotona sau
izometrica
Din capitolul Recuperare sechele posttraumatice musculare :
Contraciile rezistive concentrice si excentrice
- se pot realiza cu ajutorul kinetoterapeutului sau cu ajutorul unor instalaii de prghii sau greutati
- folosirea kinetoterapeutului este mai avantajoasa : se aplica cu mana o rezistenta gradata , meninut
mereu cu puin sub fora relativa maxima dezvoltata de pacient pentru respectivul segment
- daca se executa cu prghii sau greutati, se regleaz in funcie de fora aplicata de pacient; aceasta
varianta nu este la fel de eficienta , pentru ca valoarea forei aplicate nu este aceeai pe toata
amplitudinea unui sistem
-exerciiile rezistive concentrice si excentrice determina contracii izokinetice contracia izokinetica deplaseaz
segmentul pe toata amplitudine lui sau pe o parte din amplitudine , dar cu opoziie continua -serii de 3-4
exerciii, cu pauza de 2 minute intre ele ; de 1-2 ori/zi Caracteristicile contraciilor izokinetice :
determina hipertrofie musculara, cresc mult tensiunea si fora
se antreneaz egal fibrele musculare, dezvolta fora musculara la toate nivelurile de lungime ale
muchiului
se intretine si se dezvolta imaginea kinestezica
se amelioreaz coordonarea inervatiei musculare
poate creste amplitudinea articulara
Dezavantaje : necesita ajutorul kinetoterapeutului si se realizeaz cu consum mai mare de energie dect
izometria
-

Tehnici si exerciii de cretere a forei musculare

A. Exercitii izometrice:

1. EUSIZ - exerciiu unic scurt izometric zilnic : exerciiul unic zilnic, contracie de 6 sec o data

pe zi, care sa aiba cel puin 60-70% din FM maxima

2. ERSIZ - exerciii repetitive scurte izometrice zilnice : 20 de contracii a 6 s, cu pauza de 20

sec intre ele, o edina pe zi.

Condiie obligatorie : contracia sa dezvolte 60-70% din tensiunea maxima musculara
3. grupare de 3 contracii de 6 sec, cu pauza de 30-60 sec intre ele , executate de 2-3 ori /zi
Opoziia fata de micare se realizeaz cu ajutorul kt-terapeutului, de pacientul insusi cu celalalt membru, sau
de un obiect imobil (zid, mobila, tocul uii)
B. Exercitii dinamice cu rezistenta

Mobilizarea activa cu rezistenta :

Fora exterioara se opune parial forei mobilizatoare proprii. In acest caz, musculatura va dezvolta un
travaliu mai crescut deca tar cere-o micarea segmentului.
Obiectiv -principal: creterea forei si rezistentei musculare.
-secundar : pentru o mai buna dirijare a micrii.
Reguli generale in mobilizarea activa cu rezistenta :
i. Rezistenta se aplica pe tot parcursul micrii active ;
ii. Valoarea rezistentei este mai mica dect fora muchilor care se contracta pentru realizarea micrii (o
rezistenta egala cu fora musculara transforma aceasta tehnica de kiezie dinamica intr-una statica=
izometrie).
iii. Rezistenta sa fie aplicata, daca este posibil, pe fata de micare a segmentului pentru a-si exercita aici
presiunea, influennd exteroceptorii, care vor stimula micarea (ex : flexi AB, rezist se va aplica pe
fata anterioara a acestuia)
iv. Dup fiecare micare cu rezistenta se va introduce o scurta perioada de relaxare.
v. Ritmul micrilor active cu rezistenta este in funcie de valoarea rezistentei, dup regula : rezistenta
mare->ritm lent; rezistenta mica->ritm rapid .
vi. Stabilizarea segmentului pe care isi are originea muchiul care se contracta in respectiva micare.
Variante tehnice:
1. Rezistenta prin scripete cu greutati;
2. R. prin greutati;
3. R. prin arcuri sau materiale elastice : - o serie de mici aparate cu arcuri sau elastice sunt folosite mai
ales pentru recuperarea forei si mobilitii minii sau piciorului; pentru ameliorarea forei de
prehensiune se folosesc inele de cauciuc, burei, pere de caciuc.
4. R. prin materiale maleabile (lut, chit, plastilina, ceara, nisip ud, etc)- pentru recuperarea minii,
degetelor.
5. R. prin apa : rezist opusa de apa unei micri este cu atat mai mare cu cat (a) suprafaa corpului care
se mica este mai mare si (b) ritmul (viteza) de deplasare a corpului este mai rapid. Pentru marirea
suprafeei se aplica pe membrul respectiv diverse palete, flotoare, scuturi, etc-> pentru micare se va
dezlocui un volum mai mare de apa, deci este necesara o fora mai mare.
-creterea vascozitatii prin adaosul unor substane creste rezistenta opusa de acest fluid (nmol
fluid)
6. R. realizata de KT : cea mai valoroasa tehnica

- se poate grada in funcie de fora muchiului in sine ;

-cnd fora muchiului este slaba, este singura metoda de lucru care poate da rezultate.
7. R. executata de pacient (auto-rezistenta)- cu mb sntos sau utiliznd propria greutate a corpului,
pacientul insusi opune o rezistenta dozata.
-se rezuma doar la cateva articulaii: umr, cot, pumn, genunchi, glezna.
Se bazeaza pe exerciiul dinamic cu rezistenta moderata
1. exercitiul scurt maximal (EMS) = exerciiu dinamic cu incarcare maxima ; se testeaz greutatea
maxima ce poate fi ridicata si meninut 5 secunde ; se noteaza 1 RM, adica greutatea maxima ce

poate fi ridicata o data ; se repeta o data pe zi sau se fac 3 ridicari/zi cu pauze de 1-2 min intre ele
2. exercitiul maxim cu repetiie (EMR): se testeaz 10 RM (greutatea maxima care poate fi ridicata de 10
ori, cu micare completa; 10 repetiii maxime = 10RM) ; se determina acea greutate si se repeta zilnic
; dup 5 -7 zile se testeaz din nou 10 RM si se continua cu noua valoare.
Varianta de aplicare- 4 seturi de 10 RM /zi, de 3 ori /saptamana
3. tehnica fractionata De Lorme -Watkins- tehnica exerciiu cu rezistenta progresiva : se testeaz 10
RM si se fac 3 seturi de exerciii :
seria 1 = 1 0 ridicri cu Vi din 10 RM seria II =

10 ridicri x % din 10 RM seria DI = 10

ridicri x 10RM
Intre seturi se fac pauze de 2-4 min. Se repeta o data/zi, de 4 ori pe saptamana In ziua 5 se
retesteaza 10 RM si se incep din nou seriile cu noua valoare determinata Tehnica cu exerciii
rezistive progresive se aplica in mai multe variante.
O alta modalitate folosita este : se fac exerciiile cu 10 RM 3 zile, daca peste 3 zile pacientul ridica 15
RM, va continua cu 15RM si va creste progresiv
4. exercitiul rezistive regresive (tehnica Oxford)
- seria 1: 10 ridicri cu 10RM
- seria D : 10 x 90% din 10RM
- seria DI 10 x 80% din 10 RM se continua pana la seria X.
La tehnica Oxford muchiul obosete treptat, fiecare serie aplica o rezistenta maxima pentru starea
fiziologica a muchiului in acel moment. Se retesteaza 10RM peste 5-7 zile
5. exercitii cu 10 rm (rezistenta minima)
-se folosesc in cazul muchilor prea slabi pentru a ridica de 10 ori chiar propria greutate a segmentului : se testeaz
care este ajutorul (asistarea minima necesara) pentru a efectua cele 10 ridicri; rm= greutatea proprie a
membrului; se fac cu ajutorul scripetelui cu contragreutate Schema clasica este urmtoarea : seria 1:10
ridicri cu 2 x lOrm, seria II 10 ridicri cu l,5x 10 rm , seria III 10 ridicri cu 10 rm.
6. tehnica culturismului ( tehnica formarii corpului): exerciii cu incarcare progresiva, numrul de
repetri se creste treptat si se creste si viteza de execuie
Se folosesc exerciii dinamice cu rezistenta , asociate si cu exerciii de izometrie.
Greutati mici de 30% - 50% din 1RM (greutatea ce poate fi ridicata o data pe toata amplitudinea de micare) ;
greutati mijlocii 50% 70% din 1 RM ; greutii mari 70- 100% din 1RM , Repetivitatea este in funcie de
greutate : greutati mici = 15 repetri; greutati mari = 69 repetri ; greutii mari = 1-3 repetri. Intre serii se
fac pauze de 13 minute. Se creste numrul de repetri treptat.Se fac 3-7 antrenamente/saptamana, 50120min /zi, se antreneaz toate grupele musculare.
Se face incalzirea : alergare uoara ,mobilizri libere articulare. Intre exerciii se fac respiraii ample.In
timpul efortului se evita apneea inspiratorie (efectul Valsalva)
Se executa micarea completa a segmentului incarcat cu o greutate, cu 1-2 opriri de 3-4 sec. si la ducerea
micrii si la intoarcerea micrii . Viteza de execuie este lenta. Se lucreaz de sus in jos : gat, umeri
spate, piept, brae, antebrae, coapse, gambe ,picioare.
Creterea forei musculare determina hipertrofie musculara.
C. Alte tipuri de exerciii
- se aplica in recuperarea deficitelor mari de fora musculara in cazul afeciunilor neurologice
- se combina exerciii izometrice cu exerciii dinamice si cu elte tipuri de exerciii:
a. posturi declanatoare de reflexe tonice
b. tehnici de facilitare pentru intarirea musculaturii: inversarea lenta cu opunere, iniierea ritmica,
contracii repetate, izometria alterata, stabilizarea ritmica
c. elemente facilitatorii de cretere a rspunsului motor: ntinderea rapida, traciunea, telescoparea,
vibraia, periajul

Creterea rezistentei musculare.

- rezistenta reprezint capacitatea muchiului de a susine un efort. Adic se refera la capacitatea muchiului
de a susine un exerciiu sau o activitate pe o perioada prelungita de timp -Este capaciatea muchiului de a
executa un exerciiu sau o activitate pe o perioada prelungita de timp , dar si capacitatea muchiului de a
susine o contracie.
-Rezistenta depinde de : fora musculara, circulaia in muchi, buna funcionare a metabolismului muscular ,
factorii ce tin de SNC si de starea generala
-Daca fora utilizata este sub 15% din fora maxima- rezistenta ( susinerea unei contracii) poate fi
nelimitata. Daca folosim 50% din fora , rezistenta este de 1 min, daca folosim fora maxima rezistenta este
de 6 secunde.
-Pentru solicitarea la efort prelungit este foarte importanta capacitatea de adaptare a circulaiei locale : in
efortul prelungit, creste irigaia locala cu peste 40% ; de asemenea, efortul dinamic creste funcia
cardiovasculara si respiratorie.
-O contracie cu peste 35% din fora maxima ^determina ischemia de contracie ^puternic stimul de
vasodilatatie si creterea reactiva a circulaiei din zona ; concomitent creste metabolismul, creste
consumul de oxigen si utilizarea lui
-+6 /Modificrile metabolice si circulatorii1^ creterea capacitatii metabolice muscularei creste capacitatea de
munca si rezistenta musculara
-Pentru solicitarea la efort prelungit este foarte importanta capacitatea de adaptare a circulaiei locale : in
efortul prelungit, creste irigaia locala cu peste 40%, fata de efortul scurt; de asemenea , efortul dinamic
creste funcia cardiovasculara si respiratorie : creste debitul cardiac, creste ventilaia pulmonara
-*0 contracie cu peste 35% din tensiunea maxima => determina ischemia de contracie <=$ un puternic
stimul de vasodilatatie si determina creterea reactiva a circulaiei din zona ; concomitent creste
metabolismul, creste consumul de oxigen si utilizarea lui
-* Aceste modificrile metabolice si circulatorii care se produc in activitatea musculara prelungita => duc
la creterea capacitatii metabolice muscularei creste capacitatea de munca si rezistenta musculara
- se testeaz capacitatea de meninere a unei contracii; se testeaz rezistenta, folosindu-se greutati
intre 1540% din fora maxima si se cronometreaz timpul in care se menine contracia sau se noteaza
numrul de repetri ale exerciiului la incarnarea corespunztoare, intr-un ritm stabilit cu metronomul; se
intra iniial in faza oboselii compensate , apoi in faza oboselii decompensate in care nu se mai poate
menine ritmul sau amplitudinea micrii executate.
- Intre fora si rezistanta exista o relaie directa.
- metoda prin care se obine creterea rezistentei musculare este creterea duratei exerciiului -se
utilizeaz exerciii dinamice cu rezistenta, in care rezisenta reprezint 15 - 40% din
valoarea 10RM sau 1 RM
Exerciiile pentru creterea rezistentei musculare se fac cu 15-40% din fora maxima, astfel incat
oboseala musculara sa nu apara prea repede si sa se permit apariia rspunsului cardiovascular.
- pentru creterea rezistentei se prelungete durata exerciiului pentru apariia oboselii
musculare ; se pot folosi toate tehnicile exercitilor active cu rezistenta
- se poate folosi si terapia oculationala sau sportul terapeutic pentru creterea rezistentei