Mana reprezinta segmentul final al membrului S avand functii extrem de complexe atat senzitiv cat si motor.

Proiectia corticala a acestui segment se intinde pe o suprafata mare, ceea ce dovedeste inca odata complexitatea sa. Mana asigura efectuarea prizelor de finete si de forta, asigura sensibilitatea discriminativa si reprezinta un segment important de exprimare a personalitatii umane. Pot afecta pielea, tesuturile moi, tendoanele musculare, structurile osteo-articulare, nervoase si vasculare. Leziunile cutanate: se insotesc de obicei de edem post-traumatic si pot determina prin cicatricile restante disfunctii severe articulare si musculare. Cicatricile pot fi : atrofice, hipertrofice, cheloide ( forma tumorala) sau ulcerate. a) Tratamentul consta in combaterea edemului prin: posturi anti declive, crioterapie, fesi elastice, masaj centriped, mobilizarea articulatiilor libere ( ce asigura un pompaj muscular eficient). b) Tratamentul pentru mentinerea elasticitatii pielii: masaj, bai minerale ( ape sulfuroase, alcaline, cloruro-sodice), ultraviolete (cu efect dezifectant), bai galvanice, si mofete (bai partiale cu O2 sau cu bioxid de carbon). c) Pt mobilizarea propriu zisa a tegumentelor se recomanda: contractii izometrice ( se contraindica la leziunile cutanate asociate cu muschiul si tendonul afectat), miscari pasivo active si active ale tuturor segmentelor ( cu exceptia leziunii in cauza) si Hkt. Fracturi luxatii: Subluxatia pumnului: este cauzata de o cadere pe mana si in general este mult mai rara decat fractura radiala produsa in circumstante similare. Cea mai fregventa este subluxatia semi-lunarului unde practic acesta ramane pe loc si pumnul se luxeaza dorsal. Clinic apare tumefierea, durerea, limitarea de mobilitate si un aliniament osos viciat. Tratamentul consta in reducerea chirurgicala, eventual fixarea cu un surub urmate de imobilizare in aparate gipsat 6-8 saptamani. Fracturile pumnului: cea mai fregventa este fractura de scafoid care se poate asocia cu cea de radius si ulna, se recomanda tratament ortopedic prin imobilizare gipsata 4-8 saptamani. Fracturile metacarpienelor: a) Fractura-luxatie Bennett este o dislocare-fractura a metacarpianului 1 la nivelul articulatiei carpo-metacarpiene. Ea poate afecta in mod grav functia policelui. Tratamentul fie ortopedic si consta in reducere prin tractiune a policelui abdus si fixarea acestuia in aparat gipsat 5-8 saptamani. Uneori tratamentul este chirurgical si consta in fixarea capetelor fracturate cu un surub. b) Fracturile metacarpienelor: tratamentul este ortopedic si rar chirurgical

c) Fracturile falangelor: se pot insoti sau nu de afectarea articulara (in cazul fracturilor intraarticulare. Tratamentul este ortopedic si consta in mobilizarea degetului 4 sapt si cel chirurgical se practica rar in cazul fracturilor severe cu dislocari mari. Observatie: pt recuperarea sechelelor post-fractura trebuie retinute cateva principii generale: - Imobilizarea degetelor trebuie sa se faca in flexie, cu MCF la 15 grade, IFP la 60 si IFD 15 grade. - Imobilizarea sa fie cat mai scurta si mobilizarile sa inceapa cat de repede - Falanga distala se vindeca in 10-14 saptamani, falanga proximala se vindeca in 5-7 saptamani si metacarpienele in 3-5 saptamani. - Trebuie combatut energic si precoce edemul post-traumatic - Degetele care nu trebuie imobilizate trebuie in mod continu sa fie mobilizate activ si pasiv - Fracturile pot determina aparitia complicatiilor, care la randul lor pot deveni sechele: consolidarea vicioasa, cicatricile aderentiale, AND, pseudartroza, toate putand conduce la aparitia mainii rigide. Leziunile tendinoase: pot afecta tendoanele flexoase sau tendoanele extensoare ale mainii, pot fi complete sau incomplete, pot sa intereseze sau nu, locul de insertie al tendonului la os. Tendoanele flexoare pot fi afectate in zone diferite ale mainii: pumn, palma, digital, pe fata palmara. Conform principiilor moderne, in prezent se cunoaste ca din punct de vedere anatomic este esentiala pastrarea sistemului de scripeti digital pt a preveni fenomenul de arc al flexorilor digitali. De asemenea este important sa se conservesistemul vincular care aduce suport sanguin la nivelul tendoanelor, este de mare valoare repararea tecilor tendoanelor flexoare cel putin din 2 motive lichidul sinovial in teaca asigura procesele nutritive la nivelul tendoanelor. O teaca intacta nu produce disfunctii ale tendoanelor asa cum se intampla in cazul unor teci lezate. In ceea ce priveste recuperarea in kt a leziunii tendinoase flexoare operate s-a constatat introducerea unor tratamente de imobilizare precoce postoperator. Programul Kleinert cuprinde o mobilizare controlata precoce activa a degetelor si programul Duran cuprinde mobilizare controlata precoce pasiva. Tehnici de recuperare a mainii post-traumatice: Posturile: - Uneori sunt importante la fel ca si mobilizarile a) Posturile antideclive: sunt simple, se pot improviza, se pot folosi esarfe sau instalatii care plaseaza mana intr-o pozitie ridicata, cu rol de prevenire si combatere a edemului.

b) Posturile seriate in atele: se utilizeaza pt mentinerea unei potiztii castigate prin mobilizari pasive de intindere sau se folosesc pt corectarea unor deviatii. c) Posturi nocturne de repaos: se realizeaza cu atele de repaos, ele se intind de la 5 cm sub cot pana la varful degetelor. d) Posturi preventive ale deformatiilor: se folosesc in leziuni nervoase si teno-musculare pt evitarea instalarii atitudinilor vicioase determinate de dezechilibrul motor intre fortele agoniste diminuate si cele antagoniste intacte. Ex: - Orteza pt mana cazuta: este folosita in afectarea extensilor cu scopul de a mentine pumnul in dorsi-flexie - Orteza pt mana in gheara: are scopul sa previna hiperextensia MCF dar lasa posibila flexia, ex. in paralizia de nerv cubital, se previne hiperextensia de falange 1 a degetelor 4-5. - Orteza pt paralizia musculaturii intrinseci si a eminentei tenare, se confectioneaza in cazul asocierii a unei maini in gheara cu atrofia tenara. Orteza mentine policele in abductie si previne hiperextensia MCF. - Orteza pt police se recomanda in leziunile izolate pe nervul median care afecteaza musculatura tenara, si are ca scop mentinerea policelui in abductie si totodata are ca scop favorizarea opozabilitatii policelui. Intinderile: reprezinta miscari pasive continue pe toata amplitudinea de mobilizare a segmentului respectiv, la care la punctul maxim de miscare se executa tractiuni de intindere tisulara, tractiunile se executa in continuarea sensului de miscare si nu in axul segmentului. Sedintele de intindere trebuie sa fie precedate de caldura si/sau masaj sa fie blande cu durata de 10-15 min, executate de w3-4 ori p zi urmate de fixarea lor in atele, cu rolul de a mentine amplitudinea castigata. Ele se recomanda pt aderente peri-tendinoase, cicatrici postoperatorii, redori articulare prin retractii capsulo articulare etc. Manipularile: sunt contra indicate in afectiunile maionii, mai ales pt articulatiile MCF si IF, totusi se recomanda uneori in sechelele post-traumatice ale pumnului si constau in mobilizari radio-cubitale si flexii-extensii radio-carpiene. Miscarile pasive: se efectueaza prin miscari pasive, la care amplitudinea creste progresiv in timpul unei sedinte, atingand intodeauna maximul posibil, moment cand practic se transform in intinderi. Mobilizarile pasivo-active: sunt forme de trecere spre mobilizari active, se recomanda cand forta musculara este f slaba si nu asigura intreaga amplitudine de miscare. Ele se mai recomanda cand miscarea activa singura nu se face pe directia fiziologica de miscare.

Miscarile active: reprezinta baza recuperarii mainii post-traumatice. Exercitiile pot fi simple sau asociate efectuate cu sau fara echipament in apa sau pe uscat etc. Pt mobilizarea degetelor este utila asa numita placa canadiana cu ajutorul careia se pot executa pozitionari ale degetelor si se pot selectas anumite exercitii. Tehnica acestor ex este simpla daca se tine seama de urmatoarea schema bio-mecanica: Flexia MCF + IFP + IFD = intinsecii + FCS + FCP Flexia MCF + IFP cu extensia IFD = intrinsecii + FCS Flexia MCF + IFP IFD = intrinsecii + extensor comun degete Flexia IFP = FCS Flexia IFD + FCP Extensia MCF + IFP + IFD + extensor comun degete + intrinsecii Extensia MCF + flexia IFD IFP = extensor comun degete + FCS + FCP Extensia IFP IFD = intrinsecii Abductia degetelor = interososii dorsali Adductia degetelor = interososii palmari

Pt mobilizarea degetelor se recomand toate tipurile de miscari. Toate miscarile analitice descrise reprezinta o etapa necesara in reeducarea functionala a mainii la care ulterior se adauga antrenarea diferitelor grupe de miscari respectiv efectuarea prizelor de tot felul in cadrul gesticii elementare a mainii. Flexorii au un rol important in prehensiune dar intrinsecii si extensorii joaca un rol important prin stabilizarea prehensiunii. Astfel daca extensori degetelor si pumnului sun paralizati, prehensiunea este doar 20% din cea normala. Principalele tipuri de prize ce trebuie reeducate sunt : priza bidigitala, tridigitala, digitopalmara, police-digito-palmara si inter-digitala. Exercitii de facilitare neuro musculare FNP: Pozitiile MS facilitatoare pt police sunt: pt adductia policelui- flexie adductie rot ext si pt abductia policelui: extensie- abductie- rot interna. Mecanoterapia: este o forma de trecere spre terapie ocupationala si ergoterapie. In acest sens se recomanda panoul de mecano-terapie. Terapia ocupationala: cuprinde activitati distractive, lucrative si sportive. Fizioterapia: joaca rol important in recuperarea mainii, amintim masajul superficial si profund, termoterapia ( fara leziuni cutanate, infectii, grefe recente), electro-terapia si hidroterapia