TEHNICI, METODE SI PROCEDEE

FOLOSITE PENTRU RECUPERAREA

PARALIZIEI DE NERV MEDIAN, DUPA
SUTURA

Studenta: Mojzi Izabella

anul: III Kinetoterapie
grupa: 306 C

Paralizia de nerv median:

- origine in C6-T1
- traiect: se formeaza la baza axilei, coboara pe fata interna a bratului,
alaturi de artera humerala. La nivelul articulatiei cotului trece anterior in
regiunea mediana a antebratului prin santul bicipital intern, unde coboara
printre muschii flexor superficial si flexor profund al degetelor. Patrunde
prin canalul carpian spre mana, unde se termina la nivelul eminentei tenare
1. Muschii regiunii anterioare a antebratului:
- rotund si patrat pronator
- flexor radial al carpului
- flexor superficial al degetelor
- o parte din flexorul profund al degetelor
- flexor lung al policelui
2. Muschii eminentei tenare:
- flexor scurt al policelui
- abductor scurt al policelui
- opozantul policelui
3. Primii doi muschi lombricali.
- actiune motorie:
1. pronatia antebratului
2. flexia antebratului
3. flexia mainii
4. flexia falangelor doi si trei
5. flexia si opozitia policelui
- teritoriul senzitiv:
1. Fata palmara a mainii: eminenta tenara, degetele I-III, mediala a
inelarului.
2. Fata dorsala a mainii: falanga distala a indexului si mediusului
Lezare:
- traumatisme
- prinderea in tesut cicatricial
- anevrisme ale arterei humerale
- microtraumatisme profesionale (lacatusi, frizeri, croitori, calcatori de
rufe etc.)
- compresiune in somn intre planul patului si capul partenerului (paralizia
indragostitilor, paralizia de week-end)

In cazul traumatismelor neurotmesis sectiunea nervului este totala,

fara vreo sansa de vindecare spontana. Sutura chirurgicala cap la cap poate
da, uneori, rezultat favorabil.
Clinic, in cazul neurotmesisului apare paralizia completa a muschilor
tributari nervului respectiv, disparitia tonusului muscular, tulburari de
sensibilitate,reflexele osteotendinoase sunt abolite, se instaleaza treptat,
tulburari trofice si vasomotorii. Viteza de regenerare a nervului median este
de 2- 4,5 mm/ zi. Placa motorie veche poate fi reinervata sau se formeaza o
noua placa motorie, astfel intre reinervare si refacerea clinico- functionala
exista o perioada de intarziere de peste 21 de zile, in cazul intreruperii totale
a nervului. Exercitiile de recuperare functionala au rol de a scurta acest
interval si de a pune in acord aberatiile de reinervare cu functia motorie
coordonata a membrului. Henderson a aratat ca dupa 4 luni de la traumatism,
daca distal paresteziile sunt mai slabe decat la nivelul leziunii, exista semn
de regenerare. Daca distal intensitatea paresteziilor creste, ca si la nivelul
leziunii, exista mari sanse pentru o buna regenerare.
Regenerarea este anuntata de reaparitia sensibilitatii(la
intepatura, presiune profunda apoi la cea tactila), a unor modificari
vasomotorii (sudoratie, control normal vasomotor).
Reluarea activitatii motorii este anuntata
electromiografic, apar contractile voluntare, intai ca o schita apoi treptat mai
ample.Testing-ul muscular va inregistra treceri successive de la forta 0 la 1,
2, 3 etc. Muschiul ca si organ efector al miscarii nu va mai putea raspunde
daca regenerarea nervului nu a fost facuta intr-o anumita perioada de timp,
sub 3-4 luni.
A) Atitudine particulara: antebratul in usoara supinatie si policele in planul
celorlalte degete (abductie si extensie), ceea ce da aspectul de mana simiana.
B) Deficite motorii:
- diminuarea flexiei mainii si degetelor, prin paralizia muschilor regiunii
anterioare a antebratului
- imposibilitatea flexiei, abductiei si opozitiei policelui, prin paralizia
muschilor eminentei tenare
- imposibilitatea flexiei falangelor doi si trei
- probe de examinare:
1. proba de grataj: cu mana asezata pe masa cu degetele intinse, pacientul nu
poate face miscarea de grataj
2. proba flectarii degetelor in pumn: indexul ramane intins, mediusul face o
flexiune incompleta, iar policele schiteaza o flexie a primei falange,
rezultand aspectul mainii de benedictiune papala

3. proba pensei digitale: pacientul nu poate executa bucla (pensa) policeindex

4. proba incrucisarii degetelor de la cele doua maini: de partea afectata
indexul si mediusul raman extinse
5. proba abductiei policelui-policele nu se poate abduce
C) Abolirea ROT: mediopalmar (produs prin percutia tendoanelor muschilor
palmari in apropierea mainii).
D) Tulburari de sensibilitate: hipo-, anestezie in teritoriul senzitiv descris.
E) Tulburari trofice: atrofia musculaturii lojii anterioare a antebratului si a
eminentei tenare.
F) Tulburari vasomotorii,secretorii ale pielii,ale fanerelor
Sindromul de tunel carpian (brahialgia parestezica nocturna):
- se datoreaza compresiunii nervului median la nivelul tunelului format de
retinaculul flexorilor in partea de sus si planul tendoanelor flexorilor, asezate
pe oasele carpului.
- mai ales la femeile care efectueaza munca fizica grea (profesionala sau
menajera), la acromegali, in afectiuni reumatismale, in tenosinovite ale
pumnului.
Clinic:
1. Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsura sau
furnicaturi penibile, cu accentuare nocturna.
2. Hipoestezie in teritoriul de inervatie senzitiva al nervului median.
3. Pensa police-indice se realizeaza dificil.
4. Flexia pasiva puternica a pumnului cauzeaza parestezii.
5. Atrofii ale eminentei tenare,oponentului policelui,scurtului abductor,celor
2 lombricatori
Prognostic
- paralizia nervului median duce la pierderea capacitatii de munca in
leziunile definitive, pana la 40% pentru membrul active si 30% pentru
celalalt membru. In formele in care se asociaza leziunile nevritice cu
fenomenele de iritatie, in special cauzalgie, invaliditatea este de 80% munca
fiind practic imposibila. In general, refacerea motorie este partiala; la 2 ani,
jumatate din cazuri ajung la forta 4. Sensibilitatea revine in etape si este mai
buna decat evolutia deficitului motor. Intre 6 luni si 2 ani are loc recuperarea
completa a deficitului senzitiv.
Tratamentul medicamentos - in formele insotite de cauzalgie
infiltratii cu novocaina 1% pe trunchiul dureros,tranchilizante majore,
aplicare locala de pansamente umede si reci.
Obiectivele recuperarii:

- evitarea aparitiei deformarilor si atitudinilor vicioase prin: posturari, masaj

tonifiant pentru musculature paralizata si de intretinere pentru musculature
integra, caldura locala, strechingul pentru musculatur antagonista,
ultrasunete pentru prevenirea retractiilor in zon ade tranzitie muschi- tendon
- evitarea atrofiei muschilor paralizati stimulari electrice, intinderea
muschiului paralizat pentru declansarea strech- reflexului, masaj therapeutic
rapid si tonic pentru cresterea fluxului veno limfatic local, curenti de
medie frecventa, exitomotori si curenti interferentiali cu frecventa joasa
- cresterea fortei fibrelor musculare restante sanatoase stimulare electrica,
mobilizari pasive si pasivo- active
- refacerea imaginii kinestezice
- cresterea fortei si rezistentei musculare
- recastigarea coordonarii, abilitatii si sensibilitatii
- reeducarea mobilitatii si a fortei segmantelor neafectate de paralizie
Principiile tratamentului kinetoterapeutic:
- tratamentul va fi inceput precoce(dupa interventia chirurgicala) sau in
timpul imobilizarii
- pozitia pacientului si a segmentului interesat, trebuie sa asigure maximum
de relaxare musculara
- sa nu existe dureri in articulatia mobilizata- mobilizarea poate incepe cand
exista cel putin 30 miscare articulara indolora
- in perioada de paralizie se pune accent pe: intinderile de scurta
durata(stretch- reflex), stimularea electrica, masaj, pozitionarea corecta si
corectiva a segmentului
- pe masura ce se face trecerea progresiva spre forta 2, se antreneaza
miscarile active voluntare a muschilor paralizati, cu evitarea miscarilor de
substitutie
- tehnicile de facilitare de electie in perioada F0- F3 sunt: CR, MARO, SI
- cand se face progresia de la F3 la F5, tehnicile FNP sunt: IL, ILO, IzA, SR
- prin diagnostic electric si electromiografic se stabileste gradul de denevrare
musculara, aplicandu- se electrostimulari cu curenti de joasa frecventa in
panta
- stretch- reflexul este aplicat pentru a mentine troficitatea muschiului
- daca muschiul a ajuns la forta 3, se pot efectua exercitii cu rezistenta
- pentru a preveni retracturarea muschilor paralizati, in afara sedintelor de
terapie, segmentele paralizate, trebuie posturate in pozitii functionale, cu
ajutorul ortezelor sau atelelor
- diagonale Kabat, in care se promoveaza activitatea flexorilor; folosind
diagonalele D1F si D2E
- exercitii globale ale membrelor superioare se efectueaza pe tripla flexie

- exercitii imaginative
- hidrokinetoterapie
- exercitii de respiratie libera associate cu miscari ale membrelor superioare
si membrelor inferioare
- exercitii cu obiecte si aparate portative
- exercitii la aparate
- exercitii pentru educarea-reeducarea sensibilitatii si stereognoziei
- scripetoterapia
- exercitii controlaterale
- terapia ocupationala, activitatile usoare incep din saptamana a II-a a IV-a,
pentru corectarea pensei tripulpare (police-index-medius), se folosesc
scrisul, cusutul, desenatul. Acestea sunt activitati statice care fixeaza
postural ele trei degete, determinand tulburari circulatorii cu edem. Se mai
fac exercitii de pensa digitala in O, in pensa se prinde un inel de care se
atarna diverse greutati. Dupa 5 saptamani se trece la activitati de forta
crescuta alternate cu exercitii usoare: impletituri de nuiele, broderie,
scarmanat lana, tesut la razboi, olarit, innodat deznodat, traforaj, lucru in
piele, tamplarie, dactografie.
- reeducarea neutomotorie urmareste refacerea analitica a muschilor:
- abductor scurt a policelui, flexor scurt al policelui.
Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu de definit:
bolnavul simte ca mana este din nou a lui, desi testele de sensibilitate sunt
negative. Apar apoi furnicaturile si durerile. Aproximativ intr-un an,
sensibilitatea globala revine la normal.