Recuperarea umrului

Cel mai frecvent diagnostic care se ntlnete n durerea localizat la umr este cel de
periatrit scapulo-humeral i se poate afirma c, de multe ori, se face abuz de acest
diagnostic.
Acesta este motivul pentru care doresc s subliniez c naintea aplicrii oricrui tratament
fizical-inetic este necesar o e!aminare foarte atent a bolnavului i stabilirea diagnosticului
pozitiv pe baza substratului etio-patogenetic e!act determinat.
"eriatria scapulo-humeral este clasificat n mod obinuit n urmtoarele trei forme
clinice# umr dureros simplu, umr mi!t i umr blocat. $e mai poate aduga i umrul
pseudo-paralitic, dar acesta face obiectul tratamentului doar dup rezolvarea chirurgical a
integrit%ii tendoanelor.
&n umrul dureros simplu, durerea este datorat procesului inflamator localizat, de cele
mai multe ori, n tendoanele muchilor care contribuie la formarea aa numitului 'coif al
rotatorilor(, cu sau fr cointeresarea bursei subacromiodeltoidiene.
&n general, se poate admite ca la vrsta medie, indiferent de utilizarea e!cesiv sau nu a
bra%ului, coiful rotatorilor este ntotdeauna mai mult sau mai pu%in deteriorat. Aceast uzur
normal este favorizat de unele activit%i profesionale sau nu )o postur anormal n cifoza
dorsal cu proiec%ia anterioar a umerilor* traumatisme locale sau microtraumatisme repetate.
+u de pu%ine ori, vedem c n lipsa tuturor cauzelor enumerate, apari%ia durerii poate fi
datorat numai unei stri psihice particulare caracterizat de an!ietate, depresie.
,rganismul se opune acestor modificri morfologice ce se petrec n tendon, prin
mecanismele reparatorii obinuite )cicatrizare cu - fr calcifiere* atta timp ct calcifierea
rmne localizat strict intratendinos i aceast cicatrice nu este supus nici unei tensiuni
suplimentare, umrul este mobil i nedureros. ,ricnd este posibil o cretere a tensiunii
tendonului sau un traumatism, chiar minor, care declaneaz durerea i chiar impoten%a
func%ional.
.neori, datorit condi%iilor anatomice, poate fi cointeresat i bursa, ceea ce duce automat
la agravarea tabloului clinic.
/iagnosticul este relativ simplu. "rima manifestare ce apare este durerea de intensitate
variabil i este prezent 'arcul dureros(. /urerea este localizat ini%ial la nivelul trochiterului
i a cromionului. .rmeaz limitarea antalgic a micrii de abduc%ie, dar pot fi limitate i
antepulsia ca i rota%iile. /e o nsemntate particular pentru recuperator este cunoaterea
evolu%iei naturale a bolii.
/e foarte multe ori, repaosul articular este suficient pentru ca ntreaga simptomantologie
s dispar. &n cazul dendinitelor recidivante, tendonul se fragilizeaz i se poate rupe par%ial,
astfel c tot con%inutul intratendinos )o masa pstoas* se evacueaz n spa%iul subdeltoidian
sau chiar n bursa subacromio-deltoidian. /in acest moment, durerea devine mai intens i
i pierde caracterul pur mecanic, devenind permanent cu e!acerbare nocturn. ,rice
micare n articula%ia scapulo-humeral devine imposibil datorit durerii i a contracturii
mus-culare ref. /ac migrarea materialului inflamator intratendinos se face nspre partea
inferioar i e!terioar a bursei, durerea va fi resim%it mai 0os, la nivelul '1(-ului deltoidian.
2ratamentul fizical-inetic va urma e!act fazele evolutive ale procesului patologic. &n
perioada acut se imobilizeaz tot umrul printr-o earf care men%ine bra%ul lipit de trunchi.
Crioterapia local este util pentru blocarea inflama%iei i implicit a durerii. 2rebuie s se
acorde o deosebit aten%ie duratei de imobilizare total a umrului, deoarece aceasta ntre%ine
ischemia local, depozitele metabolice i edemul %esuturilor, hipotrofia musculaturii
regionale i, n final, retrac%ia capsular.
3fectele negative ale imobilizrii se contracareaz prin e!erci%ii terapeutice active, ce se
ncep nc din primele 4 zile de la debutul bolii, sub protec%ia unor proceduri antalgice si
antiinflamatorii )crioterapie, electroterapie antalgic*.
2rebuie men%ionat c, pentru a nu agrava situa%ia local, acesterci%ii fizice trebuie s evite
att micarea de abduc%ie ct si pe aceea de antepulsie.
&n aceast etap, cele mai indicate sunt e!erci%iile Codman,e!erci%ii pendulare, ce
mobilizeaz pasiv articula%ia gleno-humeral printr-o manevr simpl, posibil de efectuat i
acas.
"e msur ce durerea scade n intensitate, se poate renun%a la crioterapie n favoarea unor
proceduri de nclzire blnd a %esuturilor prin cataplasme umede, diatermie cu unde scurte i
se pot institui tratamente antalgice i e!citomotorii, utiliznd curen%ii interferen-%iari.
.ltrasonoterapia, sau mai bine ultrasonoforeza cu hidrocortizon, contribuie la eliminarea
restului de inflama%ie.
/in acest moment, din punct de vedere clinic ne aflm la o rspntie, fie c ntreaga
simptomatologie dispare i bolnavul reintr n via%a socioprofesional normal, fie persist o
0en dureroas i un grad de redoare care ne plaseaz n tabloul clinic al umrului mi!t ce
trebuie tratat n continuare.
/eoarece durerea resim%it de bolnav n timpul micrii de adbuc%ie a bra%ului este
atribuit compresiunii tendoanelor coifului rotatorilor, ntre humerus i liga-mentul acromio-
coracoidian, orice micare de abduc%ie se va asocia cu o rota%ie e!tern a bra%ului, manevr
prin care trochiterul se deplaseaz spre napoi i se dega0eaz astfel acromionul. Aadar,
rota%ia e!tern a bra%ului este cheia care permite performarea unei abduc%ii complete i
indolore.
Antepulsia diminueaz probabilitatea compresiunii coifului rotatorilor, cu condi%ia ca s
fie asociat unei trac%iuni n 0os a bra%ului )astfel se coboar capul humeral*.
5inetoterapia 0oac rolul principal n tratamentul umrului mi!t care, n afar de durere,
este dominat de redoarea articular. /ei se folosete toat gama de cu-ren%i terapeutici,
masa0ul, termoterapia local, tratamentul umrului mi!t se poate reduce la dou
cuvinte#rci%iul activ.
Ca regul general, aten%ie la eliminarea compensrilor pe care bolnavul le gsete spontan,
senza%ia de 0en dureroas )inevitabil*, nu trebuie s depeasc aceast limit, iar rezisten%a
opus micrii s fie crescut lent, progresiv.
# din decubit dorsal, coatele lipite de corp, flectate la 67 de grade. $e efectueaz o rota%ie
e!tern activ i pasiv. $e poate aplica rezisten% cnd amplitudinea micrii o permite.
Acestrci%iu din ortostatism cu spatele la perete.
# acelai ca n primulrci%iu, cu asocierea unei abduc%ii progresive
# minile ncruciate la ceaf, bolnavul fiind n decubit dorsal, se duc coatele nspre
napoi, spre sol, sau spre perete, cnd se lucreaz din ortostatism. 5inetoterapeutul opune o
rezisten% moderat.
# n ortostatism cu fa%a la perete n col%ul slii. 8inile la nivelul taliei, capul nclinat
nainte. .rc minile pe perete, pstrnd aceeai distan% ntre ele, pn cnd bra%ele a0ung
perfect ntinse. Aten%ie la rectitudinea coloanei vertebrale.
# n fa%a unei bare fi!, situat la nivelul fe%ei, se prinde cu minile de ea i flecteaz
genunchii. 9a sfritulrci%iului, bara trebuie s se afle deasupra i ndrtul capului.
# la fel ca mai sus, dar cu un baston %inut deasupra capului cu : mini. $e duce bastonul cu
bra%ele ntinse n spatele capului.
# bastonul este %inut longitudinal la spate. ;ra%ul bolnav %ine de 0os, cel sntos de sus.
;ra%ul sntos ridic bastonul i astfel se ridic bra%ul bolnav n mod pasiv. Acestrci%iu
ntinde partea anterioar a capsulei i rotatorii e!terni.
# cu minile la spate, spri0init de mas. $e efectueaz genoflec%iuni din ce n ce mai ample.
Recuperarea n osteoporoz



,steoporoza, entitate n cadrul tulburrilor osteopenice ale osului, este definit astzi ca
<reducerea de mas osoas, conducnd la o fragilitate osoas crescut i cu risc crescut de
fracturi(. &n $.A se consider c osteoporoza st la baza a =.>77.777 de fracturi anual )mai
ales femei dup menopauz*.
/eperdi%ia de calciu )Ca*, odat cu vrsta, este normal, <fiziologic(. /e la natere
ncepnd, cnd scheletul nou-nscutului are :? g Ca, organismul uman ctig mereu spre
adolescen% )cnd atinge =.777 - =.>77 g* men%innd un vrf calcic pn spre >? de ani,
moment de cnd organismul intr pe panta pierderilor continue de Ca, cu o rat de 7,?@ pe
an, pentru ca la femei, odat cu intrarea n menopauz, aceast rat s salte brusc la :-:,?@.
&n acest fel, ntre A7 i B7 de ani, brba%ii pierd cca =?-:?@ din masa osoas, iar femeile cca
A7@. "ierderile vor continua i dup B7 de ani.
&n afar de aceast pierdere de Ca n raport cu vrsta, sunt considera%i factori de risc
pentru osteoporoz urmtoarele condi%ii#
C nivelul ma!im de os acumulat pn n decada a >-a - A-a de via%. Acest <capitalD
osos este el nsui n func%ie de# amprenta genetic, se!, alimenta%ie, activitate fizic,
ras, etc.
C modificri endocrine )menopauza*
C ereditate )familii de osteoporotici*
C perioade lungi de denutri%ie )prizonierat, nchisori, srcie, etc*
C fumatul
C alcool e!cesiv
C sedentarismul
C osteoporozele secundare )vezi mai 0os*.

,steoporoza primar este de dou feluri#
=. ,steoporoza de menopauz )tip =* care atinge n special osul trabecular. 8enopauza
prin deficitul de estrogen determin o deperdi%ie de Ca aproape de > ori mai mare ca
cea corespunztoare vrstei. $e tie c estrogenul inhib resorb%ia accelerat de os n
turnoverul osos. 9ipsa estrogenului crete deci pierderea de os, ceea ce va scdea
parathormonul ce perturb absorb%ia intestinal a calciului .
,steoporoza tip = )numit i trabecular* determin o scdere cu >7-?7@ a volumului
trabeculelor fcndu-le e!trem de fragile, de unde uurin%a cu care fractureaz. Corpul
vertebral este mplul tipic pentru pericolul de fractur n cadrul acestei osteoporoze.
:. ,steoporoza senil )tip EE, sau cortical* este osteoporoza care atinge ambele , ceva
mai tardiv )B7-B? de ani n sus*, afectnd i osul trabecular i pe cel cortical.mplul
acestei osteoporoze este fractura de col femural. 8ecanismul acestei osteoporoze este
btrne%ea si hiper-paratiroidismul secundar datorat scderii hidro!ilrii.
$ub raport clinic, osteoporoza este o boal asimptomatic pn la apari%ia fracturilor. ,sul
nu devine dureros dect odat cu intersarea periostului n momentul fracturii. /urerea tardiv
este dat de structurile %esutului moale )ligamente, tendoane, muchi* %inute n tensiune de
deposturarea determinat de fracturi ca n cifoza senil, produse prin tasrile vertebrelor din
osteoporoz.
Cnd vorbim de <recuperare n osteoporoz(, de fapt, se n%eleg dou aspecte. .nul este
cel al perseveren%ei sau )i* tratamentului osteoporozei la btrni i altul este cel al asisten%ei
medicale a suferin%ei coloanei vertebrale osteoporozate.
2eoretic )dar i practic*, osteoporoza poate fi astzi combtut printr-un comple! de
msuri, aplicabil pe termen lung, format din urmtoarele elemente#
a* ;alan%a calcic pozitiv este un element de prim ordin. 3a este de fapt rezultatul a
doi factori# absorb%ia intestinal i eliminarea urinar a calciului. Absorb%ia calciului
este influen%at de unele stri patologice )intestinale, diabet, stri edematoase, etc.* dar
i de factori nutri%ionali care pot fi controla%i.
- inhib absorb%ia Ca# ac. fitic, grsimile, alcoolul, e!cesul de fluor i o!alat, raportul
Ca-" sub =F
- favorizeaz absorb%ia# hidra%ii de carbon )lactoza*, fosfa%ii, vitamina /, aportul
calcic crescut.
3liminarea urinar a Ca este n rela%ie cu ncrcarea de +a, este influen%at de vrst i de
menopauz.
Aportul proteic are un rol important n bilan%ul calciului. 3!cesul de proteine poate crete
eliminarea urinar a Ca i s scad masa osoas. /ar i un aport proteic insuficient scade
masa osului.
/up fracturi este deosebit de indicat s se creasc proteinele i Ca.
/atele de mai sus despre balan%a calcic vor da posibilitatea medicului s recomande o
alimenta%ie ct mai favorabil unei balan%e pozitive.
b* Aportul suplimentar de Ca. Goarte discutat dac este realmente eficient sau dac nu
este chiar periculos la vrstnici. Astzi se pare c lucrurile s-au schimbat definitiv n
favoarea administrrii de Ca.
Astfel, la femeia n postmenopauz, se recomand H77 mg Ca-zi pentru a scdea
deperdi%ia de os. 2eoretic, administrarea de Ca ar trebui condus dup valorile de Ca urinar,
devenind obligatorie dac n urina pe :A de ore se dozeaz sub = mg pe ilocorp Ca.
$uplimentarea per os de Ca )plus vitamina /* trebuie s men%in n urin :-> mg Ca-:A ore
per ilocorp, pentru a asigura profila!ia osteoporozei.
c* Iormonii de estrogen i progesteronul. "entru substitu%ia hormonilor n
postmenopauz, se utilizeaz estrogeni con0uga%i )naturali*. 3strogenii se asociaz cu
progesteron dup unele scheme terapeutice.
$ubstitu%ia se ncepe imediat postmenopauzei sau la ? ani de la menopauz daca se
constat o scdere a densit%ii osoase. 2rebuie re%inut ns c n primii ani postmenopauz,
pierderile de os sunt foarte rapide, deci este de preferat s se nceap precoce substitu%ia
hormonal. 3a trebuie continuata mul%i ani# =?->7.
d* Calcitonina. Acest hormon polipeptidic inhib resorb%ia osoas, activitatea
osteoclastelor.
"entru a preveni osteoporoza de menopauz trebuie nceput administrarea foarte precoce,
chiar n perioada premenopauz. "entru osteoporoza senil, peste B7 de ani, se pare c nu are
efect.
3!ist foarte multe scheme terapeutice. +e permitem s recomandm o schem francez#
?7 u calcitonin zilnic, timp de ? zile, pauz > sptmni i se reia. Ct timpJ Kreu de
precizat, n tot cazul ani de zile.
$e asociaz cu calciu i fosfa%i.
e* /ifosfa%ii )bisfosfona%ii*. ;locheaz ac%iunea factorilor care stimuleaz resorb%ia
osoas. Au o ac%iune prelungit, mai ales pentru osteoporoza vertebral. 3fect deosebit
de favorabil pentru osteoporoza de imobilizare, motiv pentru care le crete indica%ia la
vrstnici.
Ca schem terapeutic# A77mg-zi -=A zile, apoi ==-=> sptmni pauz i se repet. /urata
:-> ani. "este vrsta de H7 de ani, difosfona%ii nu mai sunt indica%i.
f* Gluorul. "reparatele fluorurate ar stimula proliferarea osteoblastelor, dar aten%ie la
btrni, cci acetia, avnd tulburri renale, e!ist pericolul acumulrii fluorului n
organism, cu efecte to!ice consecutive. /oza este de :=-:> mg Gl element-zi n
asociere cu =g Ca plus vitamina /. /aca creatinemia este crescuta moderat )intre =-
=,? mg* se va da L din doza de fluor.
g* 1itamina /. 9a btrni, sinteza tegumentar nu poate fi luat n considerare. $e
recomand zilnic A77 u vit. /, mai ales n perioada sezonului rece. &n prezen%a unui
hiperparatiroidism secundar al btrnului, doza va fi dublat# H77 u-zi n asociere cu
calciu.
h*
, serie de studii au artat ca rci%iile fizice pentru tonifierea musculaturii
paravertebrale,cutate cu perseveren% zilnic, timp de cel pu%in > luni, determin o cretere
notabil a densit%ii osoase a coloanei vertebrale osteoporozate.
&n general, pentru a ob%ine rezultate pozitive, sunt necesarerci%ii care determin presiuni
de ncrcare a structurilor osoase i contrac%ii ritmice musculare.rcitarea, n acest fel a
periostului, este un stimul pentru formarea de os.
"rogramul fizioinetic E osteoporoz va cuprinde #

mersul pe 0os, pedalatul la bicicleta mobil sau fi!.
evitarea posturilor delordozanate, lombare i cifozante dorsale.
evitarea aplecrilor nainte ale capului.
purtarea intermitent de lombostate nl%ate )i cu spri0in dorsal* n ortostatism i
mers. Aten%ie la pericolul lombostatului de a accentua osteoporoza prin anihilarea
contrac%iei tonice posturare musculare a trunchiului. Acestea se combat prin purtarea
intermitent a lombostatului i prin intensificarearci%iilor de tonifiere a musculaturii
abdominale i paravertebrale.
/ormitul pe pat tare, cu o pern mic sub cap i cu un sul sub sale.
/in cele de mai sus, trebuie concluzionat c osteoporoza este unul din principalii dumani
ai vrstei a treia i c ea poate fi combtut dac medicul i va acorda din timp aten%ia pe care
o merit.
, serie de studii au artat crci%iile fizice pentru tonifierea musculaturii
paravertebrale,cutate cu perseveren% zilnic, timp de cel pu%in > luni, determin o cretere
notabil a densit%ii osoase a coloanei vertebrale osteoporozate.
&n general, pentru a ob%ine rezultate pozitive, sunt necesarerci%ii care determin presiuni
de ncrcare a structurilor osoase i contrac%ii ritmice musculare.rcitarea n acest fel a
periostului este un stimul pentru formarea de os.
"rogramul fizioinetic E osteoporoza va cuprinde#
C
C mersul pe 0os, pedalatul la bicicleta mobil sau fi!.
C evitarea posturilor delordozanate lombare i cifozante dorsale.
C evitarea aplecrilor nainte ale capului.
C purtarea intermitent de lombostate nl%ate )i cu spri0in dorsal* n ortostatism i
mers. Aten%ie la pericolul lombostatului de a accentua osteoporoza prin anihilarea
contrac%iei tonice posturare musculare a trunchiului. Acestea se combat prin purtarea
intermitent a lombostatului i prin intensificarearci%iilor de tonifiere a musculaturii
abdominale i paravertebrale.
C /ormitul pe pat tare, cu o pern mic sub cap i cu un sul sub ale.
/in cele de mai sus, trebuie concluzionat c osteoporoza este unul din principalii dumani ai
vrstei a treia i c ea poate fi combtut dac medicul i va acorda din timp aten%ia pe care o
merit.
Co!artroza secundar instalat i neoperat



/ei co!artroza secundar trebuie considerat ca afec%iune ortopedo-chirurgical, totui,
n practica medical ntlnim mai multe co!oze neoperate dect operate. Cauzele sunt
multiple i %in att de pacient, ct i de medic.
Co!artroz dreapt
3!ist, desigur, uneori contraindica%ii pt. practicarea unei interven%ii pe old, care
reprezint o interven%ie laborioas, cu durata de cteva ore, sngernd. Contraindica%ia poate
fi general sau local func%ional.
Alteori, pierzndu-se momentele favorabile pentru un anumit gen de interven%ii, se va
temporiza ct se poate momentul artroplastiilor pentru persoanele relativ tinere. /e cele mai
multe ori, momentele oportune pentru interven%iile precoce, func%ionale, se pierd datorit
refuzului pacientului, dar i datorit lipsei de fermitate a medicului de a-l trimite la ortopedul-
chirurg.
2rebuie s recunoatem c frecven%a co!artrozelor secundare poate ridica i probleme de
capacitate disponibil operatorie a pu%inelor servicii de ortopedie pe care le avem i care sunt
realmente sufocate n ultimii ani de traumatologie. /e asemenea, lipsa ndelungat a
protezelor par%iale i totale, au e!clus de la interven%ie un numr foarte mare de co!otici.
/in toate aceste motive, asisten%a <conservatoare( a co!artrozei secundare rmne n
practic, din nenorocire, pe prim plan, necesitnd deci o aplicare ct mai corect pentru a
limita, pe ct posibil, suferin%a bolnavului. Aceast asisten% se compune din urmtoarele
componente#
=Reguli ale comportamentului clinic
$e insist asupra mersului care trebuie considerat ca <cel mai prostrci%iu pentru un
co!opat(, aceasta pentru c se acrediteaz nc, n mod greit, ideea ca mersul ferete de
anchiloz oldul. .n al doilea element de baz al acestor reguli este purtarea pentru spri0in a
bastonului. Acesta se poart n mna opus oldului bolnav, nl%imea bastonului s nu oblige
la o flectare a cotului peste :? M >7 de grade. ;astonul se pune pe sol pe aceeai linie cu
piciorul afectat. .n bun spri0in pe baston preia apro!. A7@ din greutatea corporal.
Considernd un individ de H7 g. i tiind c, n momentul de spri0in pe membrul inferior
afectat, presiunea pe capul femural poate a0unge la A77 M AH7 g. )de ? M 4 ori greutatea
corpului*, iar n mers alert, alergare, urcat i cobort, chiar mai mult, este uor de imaginat ce
descrcare important poate oferi bastonul, evitndu-se distrugerea rapid a cartila0ului i a
osului subcondral.
3vident, mersul pe biciclet ar fi cel mai indicat, n plus oferind i o mobilizare fr
ncrcare a oldurilor.
:. 5inetoterapia
$-a dovedit c aplicarea consecvent a unui program de gimnastic medical poate
ameliora starea func%ional a oldului, crescnd amplitudinea de micare i for%a de contrac%ie
a musculaturii stabilizatoare.
5inetotarapia ns nu va putea opri procesul de degradare condral i subcondral
articular.
,rientarea, ca i eficien%a programului de inetoterapie, se face n func%ie de stadiul
clinico-anatomo-func%ional al bolii, ceea ce implic necesitatea testrii func%ionale articulare
)mobilitate i for% muscular*, precum i radiografia bazinului cu vizualitatea ambelor
articula%ii co!ofemurale.

/escriem, n general, > stadii ale co!artrozei#
a. $tadiul ini%ial )$E* # dureri n ortostatism i la mers prelungit, <oboseal( musculo-
articular local, reducerea amplitudinilor <de lu!( ale olduluiF
b. $tadiul evolutiv )$3* # dureri i n repaus, redoare articular n zona amplitudinilor de
utilizare curent, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activF
c. $tadiul final )$G* # dureri intense, limitare marcat a mobilit%ii pn la anchiloz,
atitudini vicioase ireductibile.
/esigur c analiza stadiului clinico-func%ional o face medicul specialist recuperator i tot
el alctuiete pe aceast baz )ca i pe elemente co generale sau-i locoregionale* programul
de recuperare medical din care face parte, ca element principal, inetoterapia.
8edicul de familie trebuie s fie ini%iat n liniile mari ale acestui program pentru a putea
controla continuitatea lui la domiciliu, precum i pentru a putea rspunde unor solicitri i
ntrebri ale bolnavilor.
Componentele programului inetic sunt#
a. Posturile
Co!artroza are tendin%a de a instala pozi%ii vicioase ale oldului i, n special, femurului
i rota%ia e!tern care agraveaz disfunc%ionalitatea.
"osturile au caracter preventiv n stadiul ini%ial, sunt corectoare n stadiul evolutiv, dar
devin inutile n stadiul final cci nu mai pot fi eficiente.
"entru evitarea fle!umului#
C decubitul ventral eventual cu un sac de nisip pe sacru i o pern mic sub genunchiF
C decubit dorsal, o pern sub fese, oldul afectat ntins )eventual cu sac de nisip pe
coaps*, iar cellalt mult flectat )cu genunchiul la piept*F
C decubit dorsal la marginea patului lsnd membrul inferior s atrne 0os din pat.
Aten%ie s nu se lordozeze lombar.
"entru evitarea rota%iei e!terne#
C eznd pe sol, genunchii flecta%i, picioarele aezate cu talpa pe sol pe o linie n
afara coapselor.
C n pozi%ia de eznd pe scaun cu picioarele pe sol, se caut ca piciorul omonim
oldului co!otic s se afle ct mai n afara scaunului, genunchii fiind apropia%i unul de
altul.
C .neori, pentru noapte, pot fi folosi%i supor%i pentru picior i gamb confec%iona%i
din fa ghipsat sau materiale termoplastice.
C Aceti supor%i, ca nite 0gheaburi-atele cu : sus%intoare laterale, oblig membrul
inferior s rmn n pozi%ie anatomic )picior cu degete spre zenit*, ceea ce blocheaz
tendin%a de rota%ie e!tern )picior cu degete spre e!terior*.

b. Tonifierea muscular
/eosebit de important este tonifierea musculaturii abductoare a oldului care este
responsabil pentru sta%iunea unipodal, pentru mersul echilibrat, fr latero-flectri
homolaterale ale trunchiului. Gesierul mi0lociu i mic, ca i tensorul fasciei lat reprezint
musculatura principal abductoare, respectiv latero- stabilizatoare.

C decubit hetero-lateral )oldul afectat deasupra*# membrele inferioare ntinse, se
ridic ct mai mult posibil membrul afectat, se men%ine > M A secunde la nivelul ma!im
atins, apoi se coboar ncet. $e repet pn la oboseal. &n cazul n care for%a
abductorilor permite, se adaug o greutate )sac cu nisip*, adecvat, pe gamb, la =->
distal a acesteia.
C Contrac%ii izometrice# ncercri de a realiza abduc%ia oldului mpotriva unei
rezisten%e imobile.
2ehnicarci%iilor de cretere a for%ei abductorilor este desigur mai comple! si pacientul o
nva% n serviciile de fizioterapie i recuperare, dar la baz rmne tipul celor dourci%ii de
mai sus.
9a un co!otic, pe baza bilan%ului muscular, este necesar, de obicei, s ne preocupm i de
tonifierea musculaturii rottoare intern, e!tensoare a oldului i e!tensoare a genunchiului.
+u este ns locul aici s complicam elementele de chimioterapie, care, oricum, pacientului i
sunt demonstrate la serviciul de specialitate din policlinic sau spital.

c. Creterea mobilitii
/ei refacerea stabilit%ii oldului, prin tonifiere muscular, este obiectivul principal al
recuperrii n co!artroz, ameliorarea mobilit%ii co!ofemurale este dorit ca prim condi%ie a
refacerii func%iei oldului de ctre pacient.
&n stadiul ini%ial, scopul este de a limita sau ntrzia apari%ia redorii articulare. &n celelalte
dou stadii, scopul este de a rectiga ct mai multe grade de micare.
$ub raport func%ional, n ordine, intereseaz mai ales micarea de fle!ie-e!tensie, apoi
abduc%ia i rota%ia intern. "e aceste micri va trebui s se concentreze programul derci%ii al
co!oticului.
C decubit dorsal, se flecteaz oldul cu i fr fle!ie de genunchi, eventual cu a0utorul
minilor se trage spre piept genunchiul
C din decubit dorsal se ridic trunchiul cu aplecarea acestuia deasupra coapselor,
ceea ce for%eaz fle!ia
C din pozi%ia <A labe( se apleac nainte trunchiul, for%nd fle!ia co!ofemural
C din decubit ventral )pe pat sau pe o mas cu bazinul la marginea mesei* secut
e!tensii din old, cu i fr genunchi flectat la 67 grade. /e preferat ca o persoan din
familie s a0ute aceast micare.
C /in decubit lateral secut fle!ii i e!tensii for%ate ale soldului de deasupra
C /in decubit dorsal, ncercnd s se imobilizeze bazinul, secut abduc%ii ample ale
oldului cu membrul inferior ntins sau cu genunchiul flectat.
C /in decubit hetero-lateral se ridic ct mai sus )abduc%ii* membrul inferior afectat.
C /ecubit dorsal sau din ortostatism se roteaz intern picioarele )degetele s se
<priveasc(*
C /ecubit ventral, genunchiul omolog oldului afectat va fi flectat la 67 grade. $e
ncearc aplecarea n afara gambei )rota%ie intern n CG* sau spre interior )rota%ie
e!tern n CG*. /e preferat ca aceste micri s fie a0utate de un membru al familiei

/esigur c e!ist multerci%ii care au ca efect mobilizarea oldului pentru creterea
amplitudinilor de micare articular.
.n element deosebit de important pentru mobilizarea articular a unui co!otic este
pedalarea pe biciclet. 8ersul pe bicicleta are i alte efecte favorabile, cum ar fi evitarea
ncrcrii articulare n deplasare, precum i creterea for%ei i rezisten%ei musculare.
3ste de preferat carci%iile de gimnastic pentru old, mcar de > ori pe sptmn, s fie
precedate de o imersie n ap cald de =? M :7 de minute, care va asigura rela!area muscular
i scderea durerilor.
$E+/R,8.9 /3 +3.R,+ 8,2,R C3+2RA9
Gasciculul piramidal este portiunea initiala a caii motorii si este format de a!onii neuronilor
motori centrali, care isi au corpurile celulare localizate in circumvolutia frontala ascendenta.
Gasciculul piramidal leaga scoarta motorie cu neuronul motor periferic. Ansamblul de
$imptome, provocate de leziunile fasciculului piramidal, pe traiectul sau encefalic sau
medular, poarta numele de sindrom de neutron motor central sau sindrom piramidal. Apare
in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite, fracturi de rahis,
scleroza laterala amiotrofica etc $emnele clinice principale constau in pareze sau paralizii ale
miscarilor voluntare, cu sediul, de obicei, in partea opusa leziunii )datorita incrucisarii caii
motorii*.
"aralizia cuprinde teritorii intinse )hemiplegie, paraplegie*. 3ste spasmodica, fie de la
inceput, fie dupa o perioada scurta de paralizie flasca. Refle!ele osteo-tendinoase sunt
e!agerate dupa prima perioada de diminuare )faza de soc*. $emnul ;abinsi este prezent,
tulburarile sfincteriene sunt obisnuite, iar atrofia musculara, absenta.
8anifestarea principala a sindromului piramidal este hemiplegia, caracterizata prin pierderea
motilitati voluntare a unei 0umatati a corpului, datorita lezarii unilaterale a caii piramidale.
Cauzele principale sunt# accidentele vasculare cerebrale, tumorile intracraniene si, mai rar,
traumatismele. in general, hemiplegia evolueaza in doua faze# prima, de hemiplegie flasca, cu
hipotonie si refle!e osteo-tendinoase abolite, a doua de hemiplegie spasmodica, caracterizata
de contractura si refle!e e!agerate. /ebutul poate fi progresiv )tulburari de mers, de vorbire,
0ena in miscari etc*. Cel mai adesea este brusc, iar uneori este de o brutalitate e!trema
)bolnavul intra in coma*.
"rincipalele aspecte clinice sunt urmatoarele#
Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele, ridicate pasiv si lasate sa cada,
cad mai brusc si mai inert pe partea hemiplegica. Iemifata paralizata este mai atona, aparand
semne de paralizie, comisura bucala de partea paralizata coborata, santul naso-labial sters,
refle!ul cornean abolit de partea hemiplegiei. Grecvent e!ista o deviatie con0ugala a capului
si ochilor. $emnul ;abinsi este prezent. Apar modificari de tonus si refle!e.
Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor
inferior si superior, hemiplegice forta musculara este abolita, hipotonie refle!e osteo-
tendinoase abolite, semnul ;abinsi prezent.
Hemiplegia spasmodica apare dupa perioada de hemiplegie flasca. $e caracterizeaza prin
forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si refle!e e!agerate, semnul ;abinsi
prezent, apar sininezii.
Sindromul paraplegie: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare. Cand deficitul
motor este incomplet, se numeste parapareza. "araplegia apare fie in leziunea neuronului
motor central )traiectul intramedular*, cand sunt prezente tulburarile sfincteriene )retentie de
urina si fecale* si semnul ;abinsi bilateral, fie in cea a neuronului motor periferic, cand
aceste tulburari nu se ivesc. $emnul clinic comun este deficitul motor )disparitia sau
diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare*.
"araplegia poate fi flasca sau spastica.
a* Paraplegia flasca este produsa fie de lezarea neuronului motor central )forma centrala*, fie
de lezarea neuronului periferic )forma periferica*. $emnele comune sunt deficitul motor
)paraplegie*, disparitia refle!elor si diminuarea tonusului muscular.
orma periferica se caracterizeaza prin absenta semnului ;abinsi si a tulburarilor
sfincteriene si prin aparitia rapida a atrofiilor musculare. Apare in poliomielita,
poliradiculonevrite, polinevrite si tumori 'de coada de calN )deficit motor, mers in 'stepa0,,,
tulburari sfincteriene, urinare si genitale*.
orma centrala, se caracterizeaza prin mari tulburari sfincteriene, prezenta semnului
;abinsi, absenta atrofiilor musculare. "oate evolua catre paraplegia spastica. Apare in
fracturile de rahis si mieii ta transversa. Aceasta ultima afectiune se caracterizeaza prin
deficit motor total al membrelor inferioare, hipotonie, prezenta semnului ;abinsi, refle!e
osteo-tendinoase abolite, tulburari sfincteriene )incontinenta sau retentie de urina*, tulburari
trofice precoce )escare* si hipo- sau anestezie.
!tiologia este infectioasa )luetica, streptococica, stafilococica, virotica*, alergica. !"olueaza
fie catre e!itus, prin escare sau infectie urinara, fie catre ameliorare progresiva, fie catre
forme spastice.
b* Paraplegia spastica este datorata, intotdeauna, lezarii neuronului motor central. Semnele
clinice sunt: diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, refle!e
osteo-tendinoase e!agerate, semnul ;abinsi prezent, tulburari sfincteriene. $e intalneste in
morbul "ott, cancerul vertebral, tumori medulare, scleroza in placi, scleroza laterala
amiotrofica, siringomielie, sindroame neuro-anemice, ca si in meningioamele paracentrale.
$E+/R,8.9 /3 +3.R,+ 8,2,R "3REG3REC
$E+/R,8.9 /3 +3.R,+ 8,2,R "3REG3REC
Calea motorie cuprinde neuronul motor central - care isi are originea in celulele piramidale
din regiunea frontala -O si neuronul motor periferic - al carui corp celular se afla situat in
cornul anterior al maduvei, unde face legatura cu neuronul motor central. +euronul motor
periferic este, dupa cum se stie, calea motorie finala, transmitand muschiului respectiv atat
incitatiile motorii ale caii piramidale, cat si pe cele ale caii e!trapiramidale.
Ansamblul de $imptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe
traiectul sau medular, radicular sau trunchiular se numeste sindrom de neuron motor
periferic. $indromul apare in leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia. 9eziunea poate
fi situata deci la nivelul corpului celular )pericarion*, in coarnele anterioare ale maduvei
)poliomielita, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie*, si consta in compresiuni tumorale
la nivelul radacinii anterioare )radiculite*, la nivelul ple!urilor nervoase )ple!ite* sau al
nervilor periferici )paralizii izolate - nevrite si paralizii bilaterale si simetrice - polinevrite*.
$indromul de neuron motor periferic, cu tulburari de sensibilitate importante, apare si in
poliradiculonevrite si in 'sindromul de coada de calN.
9ezarea pericarionului )corpul celular al neuronului motor periferic*
Poliomielita anterioara acuta sau maladia Ieine 8edin este o boala virala care atinge
celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, manifestandu- se clinic prin
paralizii flaste ale unor grupuri musculare. $urvine fie sub forma unor mici epidemii, fie in
cazuri sporadice. Apare mai ales vara sau toamna, afectand cu predilectie copii si tineri. $e
transmite pe cale digestiva si, secundar, pe cale respiratorie.
Gorma cea mai comuna este forma paralitica. /upa o incubatie tacuta, boala evolueaza in
patru perioade# o prima perioada, infectioasa, cu febra si rinofaringita, cu tulburari digestive
)greturi, varsaturi si dureri abdominale*F ulterior apare un sindrom meningian )redoare a cefei
si contractura membrelor inferioare*F dupa = -? zile apare perioada paralitica# paraliziile sunt
flaste, cu atrofie musculara precoce si abolirea refle!elor tendinoaseF nu e!ista nici o
tulburare de sensibilitateF dupa cateva zile, paraliziile incep sa regresezeF perioada de
regresiune dureaza mai multe saptamaniF dupa cateva luni apare ultima perioada $ aceea a
sechelelor. in cazurile severe, paralizia este grava, afectand toate grupurile musculare, cu
atrofie importanta, in cazurile usoare, regresiunea este totala. $e mai descriu Gorme clinice cu
tulburari respiratorii )adeseori mortale*, forme digestive )diaree izolate*, catarale
)rinofaringite obisnuite, febrile*.
/iagnosticul diferential trebuie sa elimine meningita acuta )prin punctie lombara*, mielita,
polinevrita etc.
2ratament# in perioada paralitica, spitalizarea este obligatorie. in cazul formelor respiratorii,
se recomanda protezare respiratorie. in absenta formelor respiratorii se recomanda repaus
complet pe un pat tare, analgezice si sedati ve, aplicatii de comprese umede calde, masa0e,
mobilizari alternand cu miscari pasive. 2ratamentul formelor abortive consta in repaus
complet la pat.
"revenirea poliomielitei se face prin vaccinare.
Poliomielita anterioara cronica este o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular
anterior, caracterizata prin atrofii musculare simetrice, care incep cu portiunea distala a
membrelor superioare si paralizii.
2ratamentul ei este similar cu cel al sclerozei laterale amiotrofice.
Scleroza laterala amiotrofica este o boala degenerativa, care apare la varsta adulta si
intereseaza celulele din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, nucleii motori ai nervilor
cranieni si fasciculul piramidal bilateral. Entereseaza atat neuronul motor central cat si cel
periferic.
!tiologia este necunoscuta. ;oala debuteaza intre :7 si A7 de ani. 2ulburarile de neuron
motor periferic se caracterizeaza prin atrofii distale )eminentele tenara si hipotenara*, cu
aspect de 'manain ghearaN. Atrofiile sunt progresive, afectand treptat antebratul, bratul si
umarul. 2ulburarile de neuron motor central se caracterizeaza prin paralizia spasmodica a
membrelor inferioare, cu semne piramidale# e!agerarea refle!elor osteo-tendinoase, semnul
;abinsi, mers spasmodic. in 4 - H luni apare paralizia flasca, cu conservarea refle!elor
osteo-tendinoase.
Prognosticul este fatal in : - A ani. Kravitatea este in functie de aparitia tulburarilor bulbare,
cu disartrie, disfagie si adesea pneumonie prin aspiratie.
Tratamentul este nespecific )vasodilatatoare, masuri de igiena etc.*.
Siringomielia este o boala cronica si progresiva, caracterizata prin formarea in portiunea
centrala a maduvei sau a bulbului a unor cavitati. /ebutul este insidios, de obicei intre =? -
>7 de ani. in functie de teritoriile atinse, pot aparea tulburari motorii senzitive, vegetative si
trofice.
Cea mai frecventa localizare este cervicala. $i aici apar semne de suferinta ale neuronului
motor periferic si ale neuronului motor central )fascicul piramidal*. $emnele de neuron motor
periferic se caracterizeaza prin atrofii ale membrului superior - segmentul distal. Atrofia
progreseaza, dand aspectul de gheara. Grecvent se constata si atrofia pielii. in sfarsit, abolirea
refle!elor tendinoase la membrele superioare completeaza tabloul sindromului de neuron
motor periferic.
$indromul piramidal apare sub nivelul leziunii, este mai tardiv si se caracterizeaza printr-o
paralizie spasmodica, cu e!agerarea refle!elor osteo-tendinoase la membrele inferioare si
semnul ;abinsi.
$indromul senzitiv este foarte caracteristic# anestezie a sensibilitatii termice, cu pastrarea
sensibilitatii tactile, ceea ce constituie disociatia siringomielica a sensibilitatii.
Tratamentul consta in roentgenterapie.
9ezarea radacinii anterioare
Aceasta produce, de asemenea, un sindrom de neuron motor periferic )radicular*. Grecvent,
tulburarile motorii sunt insotite de tulburari de sensibilitate datorate vecinatatii radacinilor
anterioare cu cele posterioare.
Cauzele radiculitelor sunt reprezentate de factori inflamatori )infectii bacteriene, virotice,
indeosebi sifilis*, compresivi )neurinoame, morbul "ott, tumori ale meningelor, ale coloanei
vertebrale etc.* sau traumatici.
, forma deosebita de suferinta radiculara este sindromul cozii de cal%. Gormata din radacinile
lombo-sacrale 9
:
- $
?
, lezarea cozii de cal se caracterizeaza prin paralizia flasca a membrelor
inferioare, cu refle!e abolite, atrofii si tulburari de sensibilitate, tulburari sfincteriene si
genitale. Cauzele sunt variate )hernii de disc, tumori primitive sau metastazice, de natura
infectioasa, traumatice*.
, alta forma clinica este poliradiculone"rita caracterizata printr-un sindrom senzi-tivo-motor
bilateral si simetric, cu aspecte polinevritice, dominat de tulburari de tip radicular.
2ulburarile motorii si atrofia musculara predomina la radacinile membrelor superior si
inferioare. /in aceasta cauza, bolnavul nu se poate ridica din pat si nu poate merge, desi isi
poate misca degetele, mainile si picioarele. Alteori paralizia este globala. 2ulburarile de
sensibilitate au caracter radicular. +ervii cranieni, indeosebi cei motori, sunt adesea afectati.
Apar modificari ale lichidului cefalorahidian )disociatia albumino-citologica*.
Cauzele sunt virotice sau alergice.
3volutia este favorabila in : - 4 saptamani.
2ratamentul este asemanator celui din polinevritele infectioase. 9ezarea ple!urilor )ple!ite*
$e caracterizeaza printr-un sindrom de neuron motor periferic, la care se asociaza adesea
tulburari de sensibilitate. Gormele clinice depind de localizare. in leziunea ple!ului cervical
apar tulburari de miscare, fle!ie, rotatie, inclinare laterala a capului si gatului si tulburari
respiratorii prin paralizii ale diafragmului. Ente-resarea ple!ului brahial determina paralizii in
teritoriul nervilor median, radial sau cubital. Afectarea ple!ului lombar si a celui sacrat
produce semne caracteristice suferintei diverselor ramuri terminale sau colaterale.
9eziunile nervilor periferici
"ot sa fie izolate )nevrite* sau bilaterale si simetrice )polinevrite* sau bilaterale si asimetrice
)polineuropatii*. in ambele forme se intalnesc atat tulburari motorii, cat si senzitive.
&e"ritele au o distributie senzitivo-motorie, particulara fiecarui nerv, deosebita de cea
radiculara metamerica. 3le se datoreaza unor viroze, compresiuni )fracturi, tumori* sau unor
traumatisme ale nervilor. Cele mai intalnite nevrite sunt urmatoarele#
- Paralizia faciala )afectarea celei de-a 1il-a perechi de nervi cranieni*, caracterizata prin
stergerea cutelor fruntii de partea bolnava, imposibilitatea inchiderii complete a ochiului,
deviatia gurii spre partea sanatoasa, imposibilitatea de a fluiera.
!tiologia este variata# infectioasa, tumorala, traumatica. Cea mai frecventa cauza ramane cea
a frigore, virotica, cu evolutie in general buna in urma unui 2ratament cu vitamine din grupul
;, vit. "", corticoterapie, glicocol si ionizari cu iodura de potasiu =@.
- Paralizia ner"ului median este o paralizie a fle!orilor, mai ales ai inde!ului, mediusului si
eminentei tenare. $e caracterizeaza prin deficit motor la nivelul degetelor, in special al
policelui, cat si prin atrofia eminentei tenare, mana luand aspectul de 'mana de maimutaN.
Gle!ia inde!ului este imposibila, iar a mediusului este dificila. Apar si tulburari de
sensibilitate )hipo- sau anestezia fetei palmare, in special a primelor trei degete*.
- Paralizia ner"ului radial este o paralizie a e!tensorilor si duce la aspectul de mana 'in gat
la lebadaN, mana cazand in fle!ie pe antebrat. $trangerea pumnului se face in fle!ie palmara,
e!tensia degetelor este dificila, iar e!tensia mainii pe antebrat si suspinatia antebratului sunt
imposibile. 2ulburarile de sensibilitate apar pe fata dorsala a mainii, in teritoriul primelor trei
degete. "aralizia radiala poate fi generata de lu!atii, fracturi, tumori, traumatisme, nevrite
to!ice, compresiuni prelungite ale nervului pe fata interna a bratului in timpul somnului.
- Paralizia ner"ului cubital se caracterizeaza prin aspectul mainii - 'in gheara cubitalaNF
miscarile de lateralitate ale degetelor sunt imposibile. Gle!ia primei falange si e!tensia
ultimelor doua falange sunt imposibile la inelar si auricular.
- Paralizia ner"ului sciatic popliteu e'tem duce la paralizia fle!iei dorsale a piciorului si
degetelor si la atrofia antero-e!terna a gambei. ;olnavul 'stepeazaN in timpul mersului si nu
poate bate tactul cu laba piciorului.
Tratamentul paraliziilor nervilor este in primul rand etiologic, eventual chirurgical sau
ortopedic. $e mai recomanda vitaminele ; , "", corticoterapie, fizioterapie )ionizari, bai
galvanice, mecanoterapie*, masa0e si cultura fizica medicala.
Poline"ritele sunt afectiuni ale nervilor periferici, bilaterale si simetrice, caracterizate prin
tulburari motorii, senzitive si trofice.
/upa etiologie se deosebesc# polinevritele to!ice )alcoolice, saturnine, arseni-cale, sulfo-
carbonate, sulfamidice, hidrazidice, streptomicinice, barbiturice*, infec-tioase )difterice,
tifice, e!antematice, gripale, tuberculoase, leproase*, metabolice )diabetice, uremice,
casectice, neoplazice*, carentiale )avitaminoza ;,, pelagra, beri-beri*, alergice etc.
(natomopatologic, e!ista leziuni la nivelul nervilor periferici, unde apar manifestari de
nevrita parenchimatoasa, cu leziuni segmentare ce alterneaza cu portiuni relativ normale.
Apar uneori si leziuni de nevrita interstitiala.
Simptome# debutul este uneori marcat de boala cauzala. $emnele principale sunt mai marcate
la membrele inferioare, bilateral, simetric, predominand la e!tremitati si progresand catre
radacina membrelor.
$emnele principale constau in#
- Tulburarile de motilitate: pareze sau paralizii flaste, de diferite intensitati, interesand
e!tremitatile membrelor. Gorta musculara este foarte diminuata. Iipotonia musculara este
neta, atrofiile musculare importante. /atorita acestor tulburari, picioarele devin balante,
mersul capatand un caracter de stepa0 )piciorul atinge solul intai cu varful si apoi cu calcaiul*.
- Tulburarile de sensibilitate sunt, de asemenea, simetrice si distale si se caracterizeaza prin
dureri si parestezii la e!tremitatile membrelor, dureri la presiunea maselor musculare,
anestezie sau hipoestezie.
- )efle'ele osteo$tendinoase sunt diminuate si uneori absente. /eseori apar tulburari
vasomotorii, edeme, cianoza, alterari trofice ale tegumentelor si fanerelor.
orme clinice: se descriu polinevrite mi!te senzitivo-motorii )arsenicala, alcoolica*, forme
motorii )saturnina, sulfamidica*, forme senzitive )alcoolica*. 3!ista si polinevrite asociate cu
leziuni ale nervilor cranieni )polinevrita botulinica*, sau cu tulburari psihice.
Poline"rita alcoolica este cea mai frecventa. ;oala debuteaza prin furnicaturi, ameteli si
dureri musculare, adesea paro!istice, la e!tremitatile membrelor. .lterior apare deficit motor,
sub forma de pareze sau paralizii flaste. 8ainile cad inerte, mersul este in stepa0, refle!ele
osteo-tendinoase sunt abolite, hipotonia musculara este marcata, iar atrofiile apar rapid. in
cazurile grave poate aparea o paraplegie flasca. 3!ista si forme pseudotabetice, in care
predomina tulburarile de sensibilitate profunda creand confuzii cu tabesul.
, forma speciala este cea psiho$poline"ritica, in care se asociaza sindromul 5orsaov
)dezorientare, confabulatie si uitarea faptelor recente*.
Poline"rita arsenicala are tot predominanta senzitiva pentru membrele inferioare. Aceasta
forma este foarte dureroasa. /iagnosticul se impune pe baza semnelor de into!icatie
arsenicala, tulburarilor gastro-intestinale, striatiilor unghiilor )dungile 8ees*.
Poline"rita satumina )into!icatia cronica cu plumb* prezinta tulburari motorii la membrele
superioare in teritoriul nervului radial, cu importante atrofii musculare si cu absenta
tulburarilor de sensibilitate.
Poline"rita difterica prinde initial muschii valului palatului si muschii laringe-lui. 8ai tarziu
apar pareze ale membrelor inferioare, cu tulburari de sensibilitate.
Poline"rita diabetica apare la diabeticii netratati timp indelungat. Entereseaza in special
membrele inferioare si se caracterizeaza prin absenta refle!elor rotuliene, tulburari de
sensibilitate, tulburari vegetative )transpiratii, tahicardie* si leziuni trofice.
!"olutia polinevritelor este in general favorabila, vindecarea producandu-se in cateva
saptamani, uneori luni, alteori chiar peste = an.
Polineuropatiile sunt prinderi difuze si asimetrice ale nervilor periferici. Apar in colagenoze
difuze )periarterita nodoasa, lupusul eritematos diseminat*, in tulburari metabolice )porfirie
acuta intermitenta* sau vegetative.
Tratamentul urmareste combaterea factorului cauzal. in polinevrite infectioase# antibiotice,
seroterapie etc. in into!icatiile cu metale grele# /imercaprol si 3detamin etc. 2ratamentul
general urmareste regenerarea nervilor si inlaturarea tulburarilor provocate de agentii
patologici. "entru aceasta se administreaza vitaminele ;,, ;
:
si "" in doze masive, glicocol.
in cazul parezelor pronuntate ale membrelor inferioare, se recomanda repaus la pat, masa0e si
miscari pasive. Gizioterapia )ionizari, bai galvanice* se aplica atunci cand faza acuta si
durerile au disparut. Combaterea durerii prin analgezice si sedative completeaza arsenalul
terapeutic utilizat.
Iemiplegia - elemente de inetoterapie
Iemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul
hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. Cateodata declansarea este brusca, alteori este
progresivaF disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte
si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii, hipersalivatie si disfazie.
"aralizia pate fi flasca )in faza timpurie* sau spastica.
Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:
Iemiplegia cu coma# bolnavul este inconstient, membrele ridicate pasiv si lasate sa cada, cad
inert si mai brusc pe partea hemiplegica. Iemifata paralizata este atona, aparand semne de
paralizie# comisura bucala de partea paralizata coborata, santul naso-labial stersF refle!ul
cornean abolit de partea hemiplegiei. Grecvent e!ista o deviatie con0ugata a capului si
ochilor. $emnul ;abinsi este prezent. Apar modificari de tonus muscular si refle!e osteo-
tendinoare.
Iemiplegia flasca se caracterizeaza prin: semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor
inferior si superior afectate forta musculara este abolita, refle!e osteo-tendinoase abolite,
semnul ;abinsi prezent.
Iemiplegia spasmodica# apare dupa perioada de hemiplegie flasca. $e caracterizeaza prin
forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si refle!e e!agerate, semnul ;abinsi
prezent, apar sininezii.
!tiologie:
Cauzele producerii hemiplegiei la adult sunt numeroase#
=. accidentele vasculare centrale
Acestea pot fi#
P accidente vasculare hemoragice, care sunt produse de ruperea unui vas de snge pe
fondul hipertensiunii arteriale sau de ruperea unui anevrism congenital.
Iemoragia central debuteaz brusc, cu dureri de cap, vom, delir, pierderea
cunotin%ei i instalarea deficitului motor.
P accidente vasculare ischemice. Eschemia cerebral este produs de ntreruperea
circula%iei sanguine n arterele intra sau e!tra craniene. Aceast obstruc%ie poate fi produs de
plcile aterosclerotice sau de alte boli )arterita, boal reumatic a inimii*
$imptomele se dezvolt rapid i pot fi diferite n func%ie de localizarea ocluziei
vasculare.
:. hemiplegii datorate compresiunii cerebrale
Acestea sunt datorate formatiunilor tumorale iar evolu%ia este n general lent.
2umorile pot fi benigne sau maligne )canceroase*. 3volu%ia pacientului va fi, n cele mai
multe dintre cazuri, n concordan% cu tipul formatiunii tumorale.
>. hemiplegii datorate traumatismelor cranio M cerebrale
Cauzele acestor traumatisme pot fi numeroase# accidente rutiere, cderi, agresiuni,
accidente de sport, accidente domestice, plgi produse de urme de foc etc.
&n afar de pierderea capacit%ii de micare i a tulburrilor de sensibilitate,
hemiplegiile mai pot fi nso%ite de# afazie, tulburri psihice, tulburri de echilibru.
Pre"enire:
- controlul tensiunii arterialeF
- combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor trombemboliceF
-decelarea precoce a compresiunilor cerebrale - investiga%ia cu tomograful sau R8+ imediat
ce apar semne ale bolii )dureri de cap, gre%uri, ame%eli etc.*. , nlturare precoce a
formatiunii tumorale poate face tratamentul de recuperare mult mai simplu i mai eficace.
- prevenirea traumatismelor cerebrale - hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale pot
fi evitate dac vom lua unele msuri de protec%ie. Astfel, cnd mergem cu bicicleta, este bine
s purtm o casc de protec%ie, cnd mergem cu maina este bine s folosim centura de
siguran% care, n caz de accident rutier, ne ferete de a fi proiecta%i prin parbriz. Cnd
mergem la vntoare este bine s nu stm pe direc%ia de tragere a partenerilor de plceri
cinegetice.
,dat hemiplegia instalata, pacientul va intra n sfera de activitate a echipei de
recuperare, care este format din medici de diverse specialit%i, inetoterapeu%i, ergoterapeu%i,
logopezi, asistente medicale i infirmiere.
!"aluare functionala:
Aprecierea functiilor vitale# respiratie, deglutitia, masticatia, controlul defecatiei si al
vezicii urinare.
Aprecierea activitatii mintale si a capacitatii de comunicare )verbala, scrisa, prin
mimica*
Aprecierea sensibilitatii e!teroceptive si proprioceptive a perceperii corpului.
Aprecirea abilitatii motorii )refle!e si reactii refle!e, tonus muscular, coordonare pe
partea neafectata, abilitatea miscarii trunchiului si a partii afectate*.
Aprecierea controlului motorin diverse situatii posturale)mobilitate, stabilitate,
mobilitate controlata, abilitate*
Aprecierea activitatilor zilnice )A/9QActivities of /ailR 9iving*
Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare
Aprecierea integrarii familiale, sociale, ocupationale a pacientului.
"e baza evaluarii functionale pacientii pot fi incadrati in trei stadii# initial,mediu*de
specialitate+ si a"ansat *de refacere+ considerandu-le in scurgerea timpului de la momentul
accidentului cerebral spre momentul refacerii, ma mult sau mai putin complet
,biecti"e generale:
- refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculareF
- cresterea si adaptarea capacitatii de efortF
- ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpuluiF
- formarea capacitatii de rela!areF
- corectarea posturii si aliniamentului corpuluiF
- cresterea mobilitatii articulareF
- reeducarea respiratorieF
- reeducarea sensibilitatii.
8i0loace#
- 8obilizari active, pasive, autopasive
- 3lectroterapie
- 8asa0
Tratamentul:
Recuperarea va ncepe cu o posturare a pacientului n pat pentru evitarea apari%iei pozi%iilor
vicioase, a durerilor i a escarelor.
$e vor face apoi mobilizri pasive, e!erci%ii de reluare a pozi%iei eznd i a ortostatismului i
mersului.
/e asemenea o aten%ie deosebit trebuie acordat membrului superior.
&n timpul recuperrii pot fi folosite diferite materiale de asisten%# fotoliul rulant, bastoane tri
sau tetrapod, cr0e canadiene sau orteze.
/ac prima parte a tratamentului se va desfura n institu%ii specializate, partea a doua i mai
lung se va desfura acas. &n aceast perioad spri0inul familiei este de o importan%
capital. Astfel, familia trebuie s l a0ute pe pacient s se reintegreze n societate i
profesional.
$e cunosc trei nivele ale reabilitarii, atingerea carora au loc prin diferite mecanisme#
- ni"el. )estabilirea $ este "orba de restabilirea functionala a zonelor de inhibitie de
protectie.
-nhibitia de protectie este o masura fiziologica uneori capata caracter patologic, durind timp
indelungat si facind imposibile restabilirea functiilor. .eaceea uneori o hemiplegie poate
dura mult timp, leziunea neuronala fiind minimala. /asurile medicale trebuie intreprinse
anume la acest ni"el, pentru a dezinhiba elementele ner"oase si stimularea lor si aceasta se
poate obtine prin aplicarea gimnasticii curati"e, masa0ului, fizioprocedurilor.
(cest ni"el se obtine in primele 1 luni dupa accidentul "asculr cerebral.
-- ni"el. Compensatia $ functia structurii lezate este preluata de alta structura indemna.
8ecanismul ce permite sa atingem nivelul compensatiei il prezinta reorganizarea
compensatorie - dar la acest nivel nu se atinge o restabilire completa a functiilor, miscarile
sint schimbate, cu defect.
--- ni"el. )eadapterea, adaptarea catre defect
En prezenta unui defect evident, cu leziune neuronala masiva lipseste posibilitatea
compensarii din cauza afectarii difuze a corte!ului. 9a pacient gradul handicapului va fi
evident si persistent.
$copul acestui nivel va fi de a invata bolnavul catre auto deservire.
/asurile de baza a reabilitarii sint:
=. 5inetoterapia
:. "sihoterapia
Restabilirea functiilor corticale superioare
>. 2erapia prin munca
A. 2ratamentul medicamentos
?. Gizioterapia
/urata perioadei acute este determinata regresul procesului de dislocare si edem cerebral. En
ictus hemoragic durata =,? - 4 sapt. En ictus iscemic = -A sapt.
En aceasta perioada se intreprind masuri pentru a salva viata pacientului si a stabiliza functiile
vitale.
8asurile de recuperare se incep cit mai precoce, dar dupa stabilizarea bolnavului.
Reabilitarea pasiva ce include inetoterapia, masa0ul, gimnastica pasiva, respiratorie se
incepe din primele zile.
Reabilitarea activa este strict individuala si depinde de caracterul accidentului vascular
cerebral.
5inetoterapia - se indeplineste sub forma de gimnastica curativa, elementele careia sint#
=. pozitiile anumite )posturile*
:. miscarile pasive
>. gimnastica respiratorie
A. privirea fi!ata si motilitatea oculara
?. masa0ul
2rebuia de tinut cont de cresterea treptata a activitatilor si preintimpinarea oboselii.
E.2ratarea prin pozitie
2ratarea prin pozitii de gimnastica pasiva se incepe in#
P ictus ischemic - la :-A zi
P ictus hemoragic - la 4-H zi in conditii de hemodinamica stabila.
3!ista diferite scheme de aran0are a membrilor paretice pentru prevenirea aparitiei
contracturilor.
Alternarea periodica a pozitiei membrelor in pozitia bolnavului pe spate si pe o parte.
Alternarea pozitiilor pe spate, partea sanatoasa si partea bolnava.
-. Pozitia pe spate
Capul pe perna, gitul flectat, umerii se sustin cu perna. 8ina paretica se aran0eaza pe perna la
distanta de la corp, indreptata in articulatia cotului si mainii, degetele intinse. Coapsa paretica
este in e!tensie si pusa pe perna.
--. Pozitia pe partea paretica
Capul se stabilizeaza in pozitia comoda, trunchiul putin intors si se mentine din spate si
picioare cu perne.
Coapsa piciorului paretic se aran0eaza in e!tensie, articulatia genunchiului in fle!ie usoara.
8ana paretica sa intinde pe perna. 8ana sanatoasa se aran0eaza pe perna sau pe corp.
"iciorul sanatos - pozitie pe perna usor flectat in articulatia genunchiului si co!ofemorala.
--- Pozitie pe partea sanatoasa
Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul, trunchiul usor flectat anterior. 8ina paretica se
aran0eaza pe perna, flectata in articulatie umarului sub un unghi de 67grd si intinsa.
"iciorul paretic usor flectat in articulatia co!ofemurala si articulatia genunchiului, gamba si
planta sint plasate pe perna.
8ana sanatoasa ocupa o pozitia comoda. "iciorul sanatos se aran0eaza in e!tensia articulatiei
genunchiului si articulatia co!ofemurala. 9a tratarea prin pozitie se va tine cont ca mana si
articulatia umarului membrului paretic sa se afle la acelasi nivel pentru a evita e!tensia
capsulei articulare - ce apare destul de frecvent si este insotita de aparitia durerilor.
EE.8iscarile pasive.
Amelioreaza circulatia in membrele paretice, contribue la scaderea tonusului muscular,
precum si stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce
apare in muschii si articulatiile membrelor paralizate.
"entru a diminua hipertonusul muscular si preintimpinarea aparitiei schineziilor
musculare mobilizarile pasive se incep din articulatiile mari ale membrelor, treptat trecind la
cele mici.
8iscarile pasive se fac atit pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un tempo lent
)tempo-ul rapid mareste tonusul muscular*. "entru acasta metodistul cu o mana apuca
e!tremitatea mai sus de articulatie, cu alta mai 0os, facand apoi miscari in aceasta articulatie.
En fiecare articulatie se fac ?-=7 miscari. 8iscarile pasive se asociaza cu gimnastica
respiratorie si invatarea bolnavului in rela!area activa a muschilor.
EEE.8iscarile active
En lipsa contraindicatiilor se incep#
- ictus hemoragic -la =?-:7 zi
- ictus ischemic-la B-=7 zi de boala.
Cerinta de baza - dozarea stricta a sarcinii si cresterea ei treptata.
$e disting e!ercitii cu caracter static, in care are loc contractia tonica a muschilor si
e!ercitii cu caracter dinamic )efectuarea miscarilor*. En pareze severe gimnastica activa se
incepe cu e!ercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. Aceste e!ercitii, constau in
mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data )de inetoterapeut*.
3!ercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror
tonus deobicei nu se mareste# m. abductori ai umarului, supinatori, e!tensorii bratului, mainii,
degetelor, m. abductori ai coapsei, fle!orii gambei si plantei.
En pareze profunde se incepe cu e!ercitii ideomotorii )bolnavul la inceput trebuie sa-si
imagineze singur e!ercitiile date, iar apoi sa le efectueze, comentandu-le verbal* si e!ercitii
in conditii necomplicate. Aceste conditii constau in inlaturarea fortei de greutate, si fortei de
frecare ce complica efectuarea e!ercitiilor. "entru aceasta, miscarile se fac pe o suprafata
orizontala, neteda, cu a0utorul metodistului care mentine segmentele membrelor mai 0os sau
mai sus fata de articulatia in miscare.
, importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. "etru aceasta se foloseste
procedeul de opunere miscarii active, ce permite metodistului de a regla sarcina in diferite
grupe de muschi. 2rebuie urmarita respiratia )nu se permite retinerea respiratiei*, e!tinderea
m. hipertonici la inspiratie. $e efectuiaza toate miscarile posibile petru aceasta articulatie cu
un tempo lent. 9a baza formarii deprinderilor motorii sta formarea unor legaturi intre diferitii
analizatori corticali, si atunci la gimnastica curativa se folosesc diferite forme de aferentatii
)stimulatia proprio- si e!teroreceptorilor*.
$pre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active,
frecventa repetarii lor, se incep e!ercitii si pentru trunchi )intoarceri si inclinari laterale,
fle!ie, e!tensie.*
Encepind cu a H-=7 zi in ictus ischemic si de la >-A sapt. in ictus hemoragic daca permite
starea generala a bolnavului si hemodinamica, bolnavul se invata a sedea. 9a inceput
bolnavului de =-A ori pe zi pe durata de >-? min. i se da o pozitie semisezanda sub un unghi
de >7grd. En decurs de citeva zile sub controlul pulsului se mareste unghiul si durata.
Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca :7 b.-min.,la aparitia
unei tahicardii evidente se micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului.
"este 4 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 67grd, iar durata - pina la =? min.
apoi se invata asezarea cu picioarele coborite )mina paretica se fi!eaza pentru a preintimpina
e!tinderea capsulei articulare a umarului.
En timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aran0eaza pe cel bolnav pentru a
repartiza masa corpului pe partea paretica.
$e trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu altul
)fi!ind articulatia genunchiului pe partea paretica cu a0utorul langetei*,mersul pe loc, apoi pe
mersul prin salon, coridor cu a0utorul metodistului, iar pe masura imbunatatirii mersului - cu
a0utorul cir0elor.
3ste important de a elabora un steriotip corect al mersului, care consta in fle!ia
concomitenta a piciorului in articulatia fle!o-femurala , genunchiului , talocrurala. .ltima
etapa este mersul pe scari . mana paretica trebuie sa fie fi!ata.
-2 /(S(345
8asa0ul, in lipsa contraindicatiilor, se incepe#
- in ictus ischemic - la :-A zi de boala
- in ictus hemoragic - la 4-H zi de boala.
8asa0ul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa, zilnic,
incepind cu durata de =7 min. si treptat se mareste durata pina la :7 min. 8asa0ul muschilor
poate influenta starea tonusului muscular# in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor
duce la cresterea spasticitatii. 8arirea spasticitatii poate fi cauzate si de tempo-ul miscarilor )
semnul lent scade tonusul muscular*.
/eoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva, masa0ul trebuie sa fie tot selectiv.
9a efectuarea masa0ului pentru muschii hipertonici se face netezirea, frictiunea circulara si
vibratia neintrerupta. 9a masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea, frictiunea si
vibratia intrerupta.
8asa0ul se incepe de la segmentele pro!imale si continue spre cele distale a
membrelor. Atentie la masarea m. pectoral mare cu tonus marit )se face netezire lenta*, si m.
deltoid - cu tonus scazut )se face masa0 stimulant*.
8asa0ul se face timp indelungat - >7-A7 de proceduri.
/urata masurilor de reabilitare in stationar nu dureaza mai mult de =,?-: luni. .lterior
bolnavul se transfera la centre de reabilitare ambulatorii.
2ratamentul fizical-inetic i recuperarea medical n sindromul paraplegic



"entru bolnavii paraplegic recuperabili se descriu patru stadii de evolu%ie, recuperarea
func%ional propunndu-i obiective specifice fiecrui stadiu n parte.
$tadiul E, cel de 0oc medular, este stadiul n care ngri0irea bolnavului, dup o tehnic bine
conturat, mpiedic apari%ia escarelor, a tromboemboliilor, asigur drena0ul bronic, etc.
5inetoterapeutul asigur postura corect n pat a membrelor, dar i a corpului n totalitate,
precum i mobilizarea pasiv repetat din dou n dou ore, n amplitudine complet, a
tuturor segmentelor membrelor.
$tadiul EE, considerat ca fiind stadiul de <independen%( n pat, pe lng msurile luate n
primul stadiu, recuperatorul i propune redobndirea men%inerii pozi%iei aezat fr spri0in,
motiv pentru care se intensific programul de inetoterapie i se diversific prin utilizarea
unor tehnici adecvate de lucru.
,dat ce bolnavul a rectigat posibilitatea de a sta n pozi%ie aezat fr spri0in, se trece
n stadiul EEE, al crui obiectiv este de a conferi bolnavului posibilitatea de deplasare cu
a0utorul fotoliului rulant, precum i pregtirea relurii pozi%iei ortostatice n vederea
recuperrii mersului.
$tadiul E1 este acela al recuperrii mersului, ortezat sau nu, cu sau fr spri0in, n func%ie
de posibilit%ile motorii ale bolnavului.
"osturrile, mobilizrile articulare pasive, men%inerea tonusului i for%ei musculare n
membrele superioare, tonifierea musculaturii stabilizatoare a trunchiului, gimnastica
respiratorie, nu difer cu nimic fa% de ceea ce s-a prezentat de0a i este bine cunoscut. ,
aten%ie particular trebuie acordat verticalizrii bolnavului din stadiul EE. "araplegicii au un
control deficitar, astfel nct apar lipotimii la trecerea n pozi%ia vertical. /in acest motiv,
verticalizarea bolnavului se pregtete treptat. 3!ist o mas special pe care este culcat
bolnavul i aceast mas se nclin progresiv. &n fiecare dintre pozi%ii bolnavul rmne culcat
>7 de minute. Aplicarea unui bru strns n 0urul abdomenului, ca i a unor fei elastice pe
membrele inferioare, grbete reapari%ia autoreglrii aparatului circulator la pozi%ia vertical.
&n stadiul EE de recuperare, men%inerea pozi%iei corecte a trunchiului pe bazin din pozi%ia
eznd alungit, reclam un antrenament aparte. $erseaz stabilitatea trunchiului, men%innd
spri0inul minilor ndrtul corpului. &n felul acesta, se mrete baza de spri0in i se pot
efectua micrile de balans antero-posterior ale trunchiului, nclina%ii laterale, rota%ii, la care
inetoterapeutul opune rezisten%. 2ot din aceast pozi%ie, se nceprci%iile de deplasare a
bazinului i a membrelor inferioare, urmrind deplasarea greut%ii corpului printr-o
combina%ie derci%ii dinamico-statice. $e las corpul n spri0in pe o mn, ridicnd hemi-
bazinul opus, rotind trunchiul i ncercnd o trre nainte a hemibazinului ridicat i a
membrului inferior de aceeai parte. 8ai trziu, se ncearc deplasarea nainte i napoi a
bazinului i a membrelor inferioare, bolnavul fiind n pozi%ie aezat-ridicat pe mini.
"rogresiunea tratamentului se realizeaz prin continuarearci%iilor de men%inere a
trunchiului din pozi%ie de cvadrupedie. 2ot timpul se lucreaz i pentru creterea activit%ii
voluntar a musculaturii membrelor inferioare.
"entru aprecierea momentului n care paraplegicul este apt pentru nceperea recuperrii
ortostatismului i a mersului este util testul Kuttman# n momentul n care bolnavul i
men%ine echilibrul stnd n ezut, cu ochii nchii i cu bra%ele ntinse nainte, se poate ncepe
programul de recuperare a ortostatismului i a mersului. /e cele mai multe ori, ridicarea
ortostatismului reclam ortezarea membrelor inferioare. ,rtezarea este o problem
particular i reclam un nalt profesionalism, altfel nu este de nici un a0utor sau, dimpotriv,
devine un factor suplimentar de dificultate pentru bolnav.
Avanta0ele relurii mersului de ctre un paraplegic nu mai necesit comentarii. "roblema
este cum se poate realiza acest deziderat. /e la bun nceput, trebuie precizat c numai o parte
din bolnavi pot atinge acest stadiu func%ional, c mersul pentru ei se realizeaz cu nite
eforturi enorme ce reclam cheltuieli energetice mult mai mari dect la individul sntos,
astfel c recuperatorul trebuie s fie foarte atent atunci cnd i propune acest obiectiv.
"rimelerci%ii de mers se fac ntre : bare paralele i schema este destul de simpl#
- pentrursarea echilibrului se ridic nti o mn de pe bar, alternativ, apoi ambeleF
- se ridic corpul cu spri0inul n ambele bra%e fi!ate pe bareF
- se ridic un picior, se duce nainte, apoi se readuce la locF
- se fac aplecri laterale, rota%ii de trunchi, slbind progresiv spri0inul pe bra%eF
- se fac primii pai, ncepnd practic mersul.
+ota ;eneS 8ersul poate ncepe atunci cnd muchii cobortori i aductori ai umrului
pot ridica o greutate de cel pu%in =? ilograme )pentru mersul n cr0e* sau cnd cvadricepsul
este capabil s dezvolte o for% de ridicare a >7 M >? ilograme )pentru mersul fr orteze*.
8ersul cu cr0ele este accesibil paraplegicului dup > scheme fundamentale# prin pai
alternan%i, prin pai tr%i, prin pendulare.
- /ersul alternant poate fi n A timpi# cr0a stng M picior drept M cr0a dreapt M
picior stng, sau n : timpi# cr0a stng T picior drept M cr0a dreapt T picior stng.
- /ersul t6r6t se avanseaz cu cr0ele )ambele concomitent sau pe rnd*, apoi se
trsc picioarele pe sol pn n dreptul cr0elor sau chiar naintea lor.
- /ersul pendular# se duc ambele cr0e nainte, transfernd greutatea corpului, prin
intermediul bra%elor, pe ele. Apoi, prin balans ambele membre inferioare sunt aruncate
naintea cr0elor, picioarele prsind contactul cu solul.

Recuperarea func%ional a bolnavilor paraplegici este a!at pe programul de inetoterapie
prezentat anterior. "entru complica%iile cutanate, articulare i musculo-tendinoase, se poate
recurge la o gam destul de larg de proceduri specifice medicinii fizice )hidroinetoterapie,
electroterapie local, masa0, terapie ocupa%ional, sporturi terapeutice etc*. 2ot secretul
const n faptul c nu trebuie pierdut din vedere caracterul particular i deosebit de comple!
al deficitului func%ional al acestor bolnavi, pentru a cror recuperare, pe lng un personal
calificat, este nevoie i de o dotare special a bazei de tratament.
,dat depite primele dou stadii de evolu%ie a paraplegicilor recuperabili, pe lng
aspectele medicale, la fel de importante sunt i cele de resocializare, care s permit n final
ncununarea programului de recuperare i a efortului depus pe o durat de mai mul%i ani prin
redarea unei independen%e ct mai mare a acestor bolnavi, de multe ori foarte tineri.

3scarele de decubit



7eneraliti

3scarele de decubit sunt rni la nivelul pielii i a %esutului nvecinat. "resiunea constant la
nivelul unei por%iuni a pielii reduce aportul de snge la acea zon i, n final, produce moartea
celulelor, lezarea pielii i formarea de ulcera%ii. 3scarele de decubit apar mai ales la
persoanele care stau mult timp la pat, de obicei la spitaliza%i.

Cauze

"ersoanele n vrst care nu se pot mobiliza, au o diet necorespunztoare, astfel nct pot
dezvolta n timp malnutri%ie protein caloric i deshidratare. /in aceste cauze pielea devine
mai sub%ire, uscat i i pierde elesticitatea. &n aceste condi%ii se pot produce escarele de
decubit, dac se asociaz cu#
C presiune constant la nivelul pielii i %esuturilor
C leziuni datorit frecrii de suprafe%e rugoase, ca de e!emplu cearafuri )leziuni de
frecare*
C alunecarea ntr-un pat sau un scaun, producndu-se astfel cute de piele care vor
afecta circula%ia sngelui la acel nivel.

Profila'ie

8en%inerea snt%ii %esuturilor implic#
C dieta corespunztoare, ce cuprinde o cantitate optim de proteine
C men%inerea cur%eniei tegumentelor
C aplicarea de lo%iuni de corp ce mpiedic uscarea pielii. Gormarea de crpturi n
piele crete riscul de apari%ie a escarelor.
C folosirea de perne sau alte dispozitive care scad presiunea, pot preveni apari%ia
escarelor de decubit, mai ales la persoanele care stau la pat sau n scaun timp
ndelungat.
C acoperirea pr%ilor metalice ale scaunelor cu rotile scad frecarea i astfel aparitia
leziunilor de frecare.
C schimbarea frecvent a pozi%iei reduce presiunea constant n anumite pr%i i
permite distribuirea uniform a acesteia.

actori de risc

"ersoanele cu risc pentru dezvoltarea escarelor de decubit sunt#
C persoanele imobilizate la pat sau 8n scaunul cu rotile, n special cnd imobilizarea
provine n urma unei leziuni la nivelul coloanei vertebrale
C persoanele care sunt 8n imposibilitate de a se mica fr a0utor )cei cu paralizii,
comatoii, sau cei care se refac dup chirurgie*
C pacienii care au incontinen "ezical. .mezeala poate irita pielea i astfel
favorizeaz apari%ia escarelor
C persoanele care nu au o diet corepunztoare, srac n proteine. 8alnutri%ia
)alimentarea srac* poate duce la leziuni ale pielii i la ntrzieri de vindecare
C pacienii cu stare de contien alterat, datorat problemelor de sntate,
administrrii de anumite medicamente, sau dup anestezie n urma chirurgiei
C persoanele 8n "6rst. ,data cu naintarea n vrst pielea devine rigid i nu mai
poate distribui egal presiunile. /e asemenea, pielea devine mai sub%ire i i pierde din
elasticitate i astfel se lezeaz mai uor
C fumtorii. +icotina favorizeaz uscarea tegumentelor i scade flu!ul sanguin la piele
C febra. Creterea temperaturii corpului altereaz i mai mult zonele care sunt cu risc
crescut pentru formarea de leziuni de decubit.
C alte boli care scad capacitatea de "indecare a organismului, ca de e!emplu diabetul.

Simptome

3scarele de decubit se produc, n mod obinuit, pe zonele de piele de deasupra unei
suprafe%e osoase, unde %esutul dintre os i piele este slab reprezentat. Apro!imativ 6?@ din
leziunile de decubit se produc n partea inferioar a corpului, n zonele lombare i sacrate
)partea inferioar a spatelui*, la nivelul oldurilor, fundului sau clcielor. /e asemenea,
leziuni de decubit se mai pot produce pe ceaf, la nivelul urechilor, n partea din spate a
umerilor i n coate, ntre genunchi i deasupra gleznelor.
3scarele de decubit se produc n patru etape#
leziunile pot fi sensibile i dureroase. "ielea poate prezenta o culoare roietic, sau mai
nchis dect normal, asemntoare cu o vntaie
apare leziunea, ulcera%ia, pielea este sensibil i dureroas. 9eziunea se e!tinde la
zonele profunde ale pielii. .nele celule pot fi lezate n aa fel, nct vindecarea nu mai
este posibil
ulcera%ia se e!tinde la zonele profunde, se formeaz un crater de dimensiuni reduse. &n
aceast etap durerea poate s lipseasc datorit lezrii ntinse a %esuturilor. Riscul de
infectare este mare.
n acest etap ulcera%ia este foarte adnc i se ntinde n muchi i os, determinnd
leziuni e!tensive. &n aceast etap durerea nu apare datorit mor%ii celulare e!tensive.
$e pot produce distruc%ii la nivelul %esuturilor profunde, de e!emplu tendoane sau
articula%ii. /ac ulcera%ia progreseaz, se pot produce infec%ii grave ale oaselor
)osteomielita* sau ale sngelui )sepsis*.

.iagnostic diferenial

- distrugeri tisulare de alte cauze, de e!. gangrene )infec%ii ale %esuturilor cu
distrugerii celulare*
- leziuni ale pielii cu alte cauze, de e!emplu# insuficien%a venoas profund,
insuficien%a arterial periferic sau diabet
- cancer de piele.

.iagnostic

3scarele de decubit sunt de obicei diagnosticate la o simpl e!aminare fizic.
"entru confirmarea diagnosticului sunt necesare#
C culturi din leziuni sau de piele pentru a determina germenii care pot infecta aceste
leziuni
C biopsie de piele, n cazul n care diagnosticul este incert sau se suspecteaz
cancerul de piele.

Tratament 9 7eneraliti

2ratamentul const n prevenirea apari%iei leziunilor i vindecarea acestora n momentul n
care s-au format.
2ratamentul include#
C restabilirea presiunii sngelui la %esuturi. $chimbarea frecvent a pozi%iei, cu
distribuirea egal a presiunii, o saltea special sau alte suporturi care s mpiedice o
presiune constant ndelungat asupra unei zone
C cur%irea zilnic cu o solu%ie salin a leziunilor
C men%inerea %esutului sntos din 0urul escarei uscat i curat
C ndeprtarea %esuturilor moarte i aplicarea de unguente i creme care s reduc riscul
infec%iilor.
2ratamentul ini%iat precoce poate preveni apari%ia escarelor. ,dat leziunea progresat la o
etap avansat, va fi mai greu de vindecat.
Alte metode care pot fi folosite pentru a men%ine rana curat i pentru a induce vindecarea
sunt terapia cu ultraviolete i terapia cu ultrasunete.
/ac se produce suprainfec%ia leziunii este necesar terapia cu antibiotice. 3scarele de
decubit severe pot necesita tratament chirurgical.
9eziunile de decubit se produc mai frecvent la persoanele imobilizate la pat sau n scaunele
cu rotile. &n ma0oritatea cazurilor, o persoan cu escare de decubit are mai multe afec%iuni
asociate, ce pot afecta tratamentul sau vindecarea. Aceste afec%iuni includ boli renale,
diabetul i bolile cardiace.

Tratament 8n funcie de stadiul bolii

Stadiul -

&n primul stadiu leziunile pot fi sensibile i dureroase. 2ratamentul include#
C splarea zilnic a zonei cu solu%ie salin pentru a o men%ine curat i uscat
C men%inerea zonei lezate curat i uscat, nlturarea transpira%iei, urinii sau fecalelor
pentru a preveni evolu%ia leziunilor
C alimenta%ia bogat n proteine, pentru a induce vindecarea
C schimbarea frecvent a pozi%iei corpului, pentru a preveni presiunea constant i
ndelungat ntr-o anumit zon
C se evit frecarea de cearafuri sau pozi%ii care pot determina leziuni, n pat sau n
scaunul cu rotile
C folosirea de perne sau de dispozitive care s scad presiunea dintr-o anumit zon i
s o distribuie uniform.
8a0oritatea escarelor n stadiul E se vindec n 47 de zile cu tratament corespunztor. +u
sunt necesare ngri0iri speciale, dar o monitorizare atent este necesar pentru a supraveghea
evolu%ia.

Stadiul --

&n stadiul EE pielea este lezat, apare solu%ia de continuitate )ruperea pielii* i se formeaz
ulcera%ia, care este n mod obinuit dureroas. 2ratamentul stadiului EE include #
C cur%irea leziunii. Aceast cur%ire se face cu solu%ii saline, de ctre un profesionist.
+u se folosesc pentru cur%ire ioduri, pero!izi sau solu%ii antiseptic, deoarece acestea
pot provoca distrugeri ale %esutului. $e utilizeaz pansamente din tifon mbibate cu
solu%ii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o prote0a, a o men%ine curat i pentru a
men%ine fluidele naturale. "ansamentele uscate mpiedic vindecarea
C administrarea de unguente care s grbeasc vindecarea, ca de e!emplu unguentele
ce contin enzime. +u se folosesc unguente ce nu au fost recomandate de medicul
specialist
C alimenta%ia bogat n proteine, pentru promovarea vindecrii.
C nlturarea %esutului mort )debridare*. &n cazul n care se produc necroze tisulare
)pr%i din %esut mor*, medicul va nltura aceste %esuturi pentru a grbi vindecarea i
pentru a preveni infec%iile.
/ebridarea implic#
C aplicarea unui pansament umed pe ran, iar dup uscarea acestuia se
ndeprteaz, iar prin ndeprtarea lui se va ndeprta i %esutul mort din acea zon.
C aplicarea de unguente ce con%in enzime, ce vor dizolva pr%ile necrotice
C splarea cu 0et de ap, ceea ce va duce la ndeprtarea zonelor moarte
C ndeprtarea chirurgical, efectuat cu bisturiul sau cu foarfeca.
8a0oritatea leziunilor n stadiul EE se vindec n 47 de zile cu tratament corespunztor.

Stadiile --- si -2

&n stadiul EEE ulcera%iile se e!tind la zonele de sub piele, formnd un mic crater. &n stadiul E1
craterul este foarte adnc, a0ungnd pn la muchi i la oase, producnd distruc%ii.
2ratamentul n stadiile EEE i E1 este urmtorul#
C eliminarea presiunii e!ercitate pe tegument prin schimbarea pozi%iei
C promovarea unei alimenta%ii cu un con%inut optim de protein
C men%inerea leziunii curate si hidratate cu unguente i iriga%ii cu solu%ii saline
C administrarea de unguente topice
C dac este necesar se efectueaz ndeprtarea %esuturilor moarte )debridarea*
C n cazul n care apare infec%ia se ncepe terapia cu antibiotice. $emnele de infec%ie
includ# con%inut purulent al ulcera%iei, nroirea tegumentului din 0ur i febr
C n cazul n care este necesar, se face o grefare a pielii. Krefa stimuleaz regenerarea
pielii. &n cazul n care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulcera%iei,
pentru a grbi vindecarea
$tadiile EEE i E1 ale escarelor de decubit se vindec greu. , ulcera%ie adnc se poate vindeca
n cteva luni sau n c%iva ani.

Terapii alternati"e

Alte terapii pot determina scderea gravit%ii leziunilor, dei aceste terapii sunt e!perimentale
i destul de controversate.
terapia cu o!igen hiperbar. "acientul este nchis ntr-o camer n care se pompeaz
o!igen n concentra%ie de =77@. Acest o!igen poate determina creterea nivelelor
sanguine de o!igen i astfel o cantitate mai mare de o!igen va a0unge la %esuturi. $e
previne astfel moartea celulelor, se accelereaz vindecarea i a0ut la prevenirea
infec%iilor
terapiile cu ultraviolete, cu 0et de ap sau cu ultrasunete previn agravarea leziunilor.

8a0oritatea leziunilor apar la persoanele imobilizate la pat sau n scaun. $e pot lua cteva
msuri pentru a preveni apari%ia acestor leziuni. /in momentul n care acestea au aprut se
poate preveni agravarea lor.
"rocedeele prin care se previne apari%ia i agravarea escarelor de decubit sunt#
C inspec%ia zilnic a tegumentelor, n special n 0urul suprafe%elor osoase, de e!emplu
dealungul coloanei vertebrale, n partea inferioar a spatelui, n 0urul oldurilor,
coatelor, genunchilor, i pe partea posterioar a spatelui i clcielor
C se men%ine pielea curat, se ndeprteaz transpira%ia, urina sau materiile fecale. $e
face curtirea tegumentelor cu un spun moale, cu gri0 s nu se lezeze
C se hidrateaz pielea cu lo%iuni i se limiteaz e!punerea la aer uscat, rece, deoarece
pielea uscat se lezeaz mai uor
C se promoveaz o alimeta%ie sntoas, cu un con%inut optim de proteine.
C este indicat ca presiunea s fie minim, s se mpiedice frecarea de cearafuri sau
alunecarea din scaun. $e reduce riscul de apari%ie a escarelor dac presiunea asupra unei
anumite zone este diminuat
C n cazul n care pacientul este nevoit s stea n pat sau n scaun, se pun perne sau alte
dispozitive care s disipe presiunea
C se schimb pozi%ia cel pu%in o dat la o or
C se evit fumatul sau e!punerea la fumul de %igar
C este indicat ca pacientul s fac fizioterapie
C este indicat men%inerea greut%ii constant, fr creteri sau scderi brute. Creterea
greut%ii poate duce la creterea presiunii ntr-o anumit zon
C se evit dispozitivele sub form de colac sau suporturile sub form de ghete cu aer
pentru clcie. Acestea pot provoca la rndul lor leziuni
C este necesar s se cunoasca aspectul leziunilor i identificarea lor ct mai rapid.
AR2R,UA
Artroza este o boala cronic caracterizat clinic prin durere, impoten% func%ional cu
reducerea dureroas a micrilor, avnd ca substrat anatomopatologic distrugerea cartila0ului,
cu apari%ia de osteofite, chiste i geode n os cu dispari%ia interliniului articularF radiologic
prin modificri de structur la nivelul interliniului articular i la nivelul e!tremit%ilor osoase
ce concur la realizarea articula%ieiF biologic negativitatea testelor inflama%ie )1$I, proteina
C reactiv, fibrinogen*.
;oala face parte din grupa reumatismelor degenerative i poate fi ntlnit n literatur i sub
alte denumiri ca # osteoartrit sau artrit hipertrofic .
E+CE/3+VW
Artroza este o afec%iune ntlnit practic la toate vertebratele )inclusiv la cele acvatice*.
9a specia uman este foarte frecvent ntlnita i este poate starea morbid cea mai frecvent
pentru ma0oritatea popula%iei de vrst medie sau naintat. $emne radiologice de artroz au
fost atestate la peste H7@ din persoanele cuprinse ntre ?? i 4A de ani, n timp ce dup ?7 de
ani, ::@ dintre femei i =?@ dintre brba%i acuz simptome artrozice dar semne radiologice
de artroz )n cel pu%in o articula%ie* au fost identificare i la persoanele tinere.
Articula%iile mai frecvent afectate la popula%ia peste ?7 ani sunt #
Articula%iile mici ale minilor i picioarelor interfalangiene distale ale degetelor minii,
trapezo-metacarpian a policelui i metatarso-falangian a haluceluiF
articula%iile coloanei verebrale )spondiloza sau spondilartroza * F
articula%iile co!ofemuraleF
articula%iile genunchilor#
o compartimentul femuro-tibial A? M ?7@ F
o compartimentul femuro-patelar >? MA7@ F
o ambele compartimente # femuro-patelo-tibial =? M:7@ F
Cel mai pu%in afectate sunt articula%iile cotului i gleznei .
C9A$EGECAR3A AR2R,U39,R
Cea mai utilizat clasificare a diverselor forme de artroz este C5(S--C()!( C5-&-C: P!
;(<( !T-,5,7-!- P)!.,/-&(&T! .!T!)/-&(;-5! )dup Iarrison*.
"e baza acestui criteriu se disting dou grupe principale de artroze#
(. ()T),<!5! P)-/()!
&n formele primare nu este posibil identificarea unui mecanism etiopatogenic specific.
Aceste forme ar fi e!presia unui defect intrinsec )constitu%ional* al cartila0ului articular,
probabil de natur metabolic, condi%ionat genetic.
&n aceast categorie sunt incluse artrozele de cauz nedeterminat.
&n func%ie de localizare se disting#
,)/! 5,C(5-<(T!
2opografic, procesul artrozic afecteaz predominent urmtoarele articula%ii#
artroza minilor#
o artroza interfalangianF
o artroza carpo-metacarpian a policeluiF
artroza piciorului#
o artroza articula%iei metatarso-falangiene a haluceluiF
o artroza articula%iei talo-calcaneeneF
o artroza articula%iei medio-tarsieneF
artroza articula%iei genunchiului )gonartroza cu afectarea sectoarelor#
o femuro-tibial )compartimentul medial, lateral sau ambele*F
o femuro-patelarF
o ambelor sectoareF
artroza articula%iei oldului )co!artroza* M forme#
o e!centrice )superioare*F
o concentrice )a!ial, medial*F
o difuzeF
artrozele coloanei vertebrale )cervicale,dorsale i lombare*F
artroze cu alte localizri#
o articula%ia temporo-mandibularF
o articula%ia sterno-clavicularF
o articula%ia acromio-clavicularF
o articula%ia scapulo-humeralF
o articulatia cotuluiF
o articula%ia radiocarpianF
o articula%ia costo-vertebralF
o articula%ia glezneiF
o articula%ia sacro-iliacF
,)/!5! 7!&!)(5-<(T! - cuprind trei sau mai multe forme localizate )5elgren-
8oore* .
; . ()T),<!5! S!C4&.()!
&n formele secundare este evident raportul de dependen% cu condi%iile sau strile morbide
care au favorizat ini%ierea procesului degenerativ la anumite niveluri.
&n acest grup sunt incluse #
a. artroze secundare traumatismelor acute i cronice#
artroze secundare traumatismelor acute#
o fracturiF
o lu!a%ii habitualeF
o leziuni meniscaleF
o hemartrozF
o sinovite posttraumaticeF
artroze secundare suprasolicitrii articulare datorate#
o displaziilor articulareF
o sublu!a%iilor articulareF
o instabilit%ii articulareF
o hiperactivit%ii profesionale sau sportiveF
o ncrcrii articulare de tip ponderalF
o deformri n valg sau varF
o inegalitatea membrelor inferioareF
b. artrozele secundare deformrilor congenitale sau dobndite ale capetelor osoase#
lu!a%ia congenital )old*F
osteocondrozaF
osteocondrite disecanteF
osteonecroze )inclusiv maladia 9egg-Calve-"erthes*F
c. artrozele metabolice#
&n aceste forme degenerescen%a cartila0ului articular este datorat unei tulburri metabolice.
Gorme de artroze dismetabolice#
artroza ocronotic M depunerea pigmentului chininic n cartila0 )consecutiv unui defect
autosomal-recesiv a enzimei o!idative a acidului homogentinic* induce o
degenerescen% precoce a cartila0ului articularF
artroze microcristaline#
o artroza uric M depunerea cristalelor de urat monosodic n cartila0ul articularF
o artroza condrocalcinozic M depunerea cristalelor de pirofosfat de calciu n
cartila0ul articularF
boala XilsonF
d. artrozele endocrine#
acromegalia M osteopatie consecutiv unei produc%ii e!cesive de hormon de cretere,
are aspect similar artrozeiF
diabetul zaharat M prin producerea artropatiei de tip neurogen i probabil prin
interferarea metabolismului glucidic i sintezei de glicozaminoglicaniF
hiperparatiroidismulF
hipotiroidismulF
obezitateaF
e. artroze secundare artritelor#
artrite bacterieneF
artrite reumatismale#
o poliartrita reumatoidF
o spondilita anchilopoeticF
o artropatia psoriazicF
f. artroze secundare altor afec%iuni#
boli neurologice sau tulburri nervoase )hipoestezie sau anestezie, tulburri de
sensibilitate profund*F
tulburri circulatorii#
o insuficien%a veno-limfaticF
o arteriopatiileF
endemice ) 5ashin-;ec *F
degerturiF
hemoglobinopatii.
8anifestari Clinice in boala artrozica
;oala artrozic prezint, independent de localizare, manifestri clinice relativ constante,
comune multor boli reumatice dar suficiente pentru stabilirea diagnosticului.
$emnele i simptomele suferin%ei sunt de obicei localizate la una sau dou articula%ii -
prezen%a lor la mai mult de dou articula%ii sugereaz o alt suferin%.
$ubiectiv, simptomele artrozelor sunt reprezentate n principal de durere i redoarea
articular post-imobilizare iar obiectiv, de limitarea micrilor articulare i eventual semne de
interesare cartilaginoas sau sinovial.
$imptomele clinice sunt rareori n concordan% cu semnele radiologice.
/urerea
/urerea constituie n general semnul cel mai precoce i mai important al interesrii artrozice
a unei articula%ii.
&n fazele ini%iale ale bolii artrozice este n general de intensitate redus i inconstant,
comportndu-se ca o durere de tip mecanic adic n rela%ie direct cu utilizarea articula%iei.
9a nceput durerea poate apare doar cu ocazia eforturilor intense i prelungite )n timp,
eforturile care declanaz durerea devin din ce n ce mai mici* i poate s se atenueze prin
repausul articula%iei.
&n formele grave durerea poate fi subcontinu sau continu persistnd chiar n timpul
repausului sau pe durata nop%ii.
Cum cartila0ul este lipsit de termina%ii nervoase, durerea articular din artroze are ca sediu
membrana capsulo-sinovial i osul subcondral.
/urerea nocturn prezent n formele grave de artroz este corelat cu o pronun%at
inflama%ie sinovial sau cu modificri vasculare ale osului subcondral.
/urerea poate apare i ca o consecin% a contracturii musculare.
Genomenele dureroase , ca n multe alte boli reumatice, este influen%at de numeroi factori
secundari )n principal de cei de origine climatic - frigul i umezeala pot accentua durerea-,
endocrin sau psihologic*.
Redoarea articular dup imobilizare
3ste i aceasta o caracteristic a mai multor afec%iuni reumatice dar are n general o durat
mult mai scurt ) rigiditatea matinal din artrita reumatoid poate persista chiar ore*.
/up repausul nocturn sau dup imobilizarea pe o anumit perioad de timp, articula%ia
interesat prezint o incapacitate cert de reluare a mobilit%ii sale obinuite care dispare n
general dup cteva minute )=7 M =? minute* de e!erci%iu )' nclzirea articula%iei (*.
9imitarea micrilor articulare
&n articula%iile interesate de procesul artrozic se observ o tendin% de reducere a e!cursiei
micrilor caracteristice.
9imitarea micrilor articulare din artroze se instaleaz gradat, limitarea afecteaz n general
pu%ine micri i numai n cazurile grave evolueaz progresiv pn la blocarea complet
articular.
Aceast limitare este n strns corela%ie cu un mecanism antalgic i cu fenomenele de
contractur-retractur muscular, dar i cu alterrile arhitecturii articulare i prin structuri
intraarticulare )corpi strini, meniscuri etc.* ce pot determina bloca0ul articular.
/eformrile articulare
"rocesul artrozic poate conferi articula%iei afectate un aspect modificat n raport cu procesele
distructive ale capetelor osoase. ,steofitele pot determina apari%ia nodozit%ilor, vizibile la
inspec%ie i mult mai bine eviden%iabile prin palparea capetelor articulare. .eza'rile M la
deformrile capetelor articulare se pot aduga deza!rile segmentelor scheletaleF rezult
deformri caracteristice care 0ustific denumirea, n cazurile respective, de # 'artroz
deformant( .
Alte semne de interesare articular
<gomote articulare legate de mobilizare M degenerarea cartila0ului articular poate fi relevat
de apari%ia cracmentelor, crepita%iilor sau altor zgomote articulare ce se pot palpa sau auzi la
mobilizarea articula%iei.
-nstabilitatea articular M poate avea aceleai cauze ca i bloca0ul articular dar este
determinat n mod special de amiotrofie.
Semne obiecti"e de interesare sino"ial 9 participarea sinovialei la procesul artrozic este
sugerat obiectiv de tumefac%ia %esuturilor periarticulare i nu rareori de prezen%a unui
revrsat articular )hidartroza*F dac componenta inflamatorie a artrozei este deosebit de
pronun%at la nivelul articula%iei interesate poate apare i creterea temperaturii locale )calor*.
Caracteristicile lichidului sino"ial 8n hidartroz:
9ichidul sinovial prelevat din articula%iile artrozice cu revrsat este caracterizat prin#
aspect limpede, colorit citrin clarF
vscozitate naltF
elemente celulare n numr redus ) n general sub :777-mm
:
*cu procent sczut de
polimorfonucleareF
n sediment se ntlnesc fragmente mici de cartila0 articular.
Teste nespecifice de inflamaie 9 n ma0oritatea cazurilor de artroz, e!amenele de laborator
nu arat modificri semnificativeF totui n formele difuze sau n cele cu important
component flogistic sau degenerativ, se ntlnesc destul de frecvent alterri ale testelor
nespecifice inflamatorii # creterea vitezei de sedimentare hematic, creterea
mucoproteinelor i a alfa-:-globulinelor serice, prezen%a proteinei C reactive.
2RA2A83+2.9 AR2R,U3E

Programul comple' de recuperare fizical$=inetic
2erapia de recuperare cuprinde multiple mi0loace ce acioneaz asupra#
dureriiF
contracturii musculareF
hipotrofiei musculareF
mobilit%ii articulareF
terenului pe care se instaleaz procesul artrozic , ncetinind procesul degenerativ
sau cel pu%in reducnd manifestrile clinice.
,biecti"ele programului de recuperare n co!artroz i gonartroz sunt#
ameliorarea sindromului dureros i inflamatorF
asigurarea unei stabilit%i articulare de bun calitateF
ameliorarea mobilit%ii articulare, ob%innd unghiurile func%ionale, prevenind sau
combtnd instalarea atitudinilor vicioase i evitarea ncrcrii articula%iilor supra
i subiacenteF
mbunt%irea troficit%ii musculare, ameliorarea echilibrului muscular agonist M
antagonistF
reducerea susceptibilit%ii la fenomene artrozice.
2ermoterapia , hidrotermoterapia , hidroinetoterapia
Cldura are eficacitate n atenuarea durerii i reducerea contracturii musculare care prin
ea nsi este cauz a durerii i limitrii func%ionale.
Gormele de cldur utilizabile M cu ac%iune superficial sau mai profund M sunt
variabile#
aplica%ii de parafin, sac cu sare de buctrie nclzit, pern electricF
electroterapie# lmpi cu raze infraroii, ultrasunet, unde scurte, microundeF
hidrotermoterapia# bile calde, mpachetri cu ap cald, baia cu bule, baia cu
nmol, duul subacval - asigur n plus descrcarea articula%iei, rela!are
muscular i sedareF
o form particular de inetoterapie este inetoterapia n ap )hidroinetoterapia*,
care are un efect uor sedativ, miorela!ant )temperatura apei >4 M >4,?
7
C*,
facilitnd micrile prin descrcarea de greutate.
Aplica%iile locale de cldur pot aduce o uurare notabil n suferin%ele cronice, torpide
cu durere de mai mic intensitate.
Crioterapia M compresele reci schimbate la ? M4 minute, masa0ul cu ghea% repetat de
mai multe ori n cursul zilei M este indicat n durerea acut, putnd ameliora foarte mult
intensitatea durerii la bolnavii cu un important sindrom inflamator.
3lectroterapia
3lectroterapia este o form de terapie fizical, de tip conservator care utilizeaz diferite
forme de curen%i electric )curent galvanic, curent de 0oas frecven%, curent de medie
frecven%* i diverse forme de energie derivate din curentul de nalt frecven% )unde scurte,
microunde, ultrasunet, radia%ii infraroii, ultraviolete i laser* sau de 0oas frecven% )cmpuri
magnetice*. Acestea sunt destinate ariei curative i programelor de recuperare func%ional n
diverse patologii, cu o aplica%ie particular pentru patologia locomotorie.
Aceast form de terapie utilizat i n tratamentul artrozelor, nu poate corecta verigile
etiologice dar poate ameliora i controla #
elementele fiziopatologice )inflama%ie, edem, hipotonie, hipotrofie muscular,
hipersimpaticotonie, durere*F
elementele clinice, simptomatice i func%ionale )durere, contractur muscular,
redoare articular etc.*F
sistemele de retroac%iune biologic, utiliznd circuite de tip 'feed-bac( .
2ipurile de electroterapie frecvent indicate i utilizate n tratamentul co!artrozei i
gonartrozei precum i principalele efecte sunt #
a . KA91A+,23RA"EA - utilizeaz curentul continuu )curent galvanic*F
8odalit%i de aplicare a galvanizrilor #
galvanizarea simpl - cu a0utorul unor electrozi sub form de plciF
ca baie hidroelectrolitic )galvanic* #
baie partial )patru-celular*F
baie complet sau general )$tanger*F
ionoforeza )ionogalvanizarea* - metod de introducere a unor substan%e
medicamentoase prin tegument, cu a0utorul curentului galvanic )n artroze se
utilizeaz fenilbutazona =M > @ la polul pozitiv*.
b . C.R3+VEE /3 Y,A$W GR3C13+VW
Ca forme de aplica%ie pentru curen%ii de 0oas frecven% )frecven%a utilizat terapeutic se
nscrie ntre 7,= i >77 M A77 Iz* men%ionm formele utilizate n tratamentul artrozelor#
b.=. Curenii diadinamici M curen%i deriva%i din curentul de la re%ea ) curent alternativ
sinusoidal cu frecven%a de ?7 Iz * care este redresat i modulat , avnd ca principale efecte
)dup opinia aproape unanim a autorilor* M efecte analgetice , hiperemiante i dinamogene.
b.:. Curenii Trabert 9 sunt curen%i dreptunghiulari cu un efect pronun%at analgetic i
hiperemiantF este indicat n formele de artroz dureroase.
b.>. Curenii stohastici - sunt curen%i aperiodici )neregula%i* cu o frecven% cuprins ntre
? M >7 IzF
b.A. Stimularea ner"oas electrc transcutan * S&!T sau T!&S + constituie o metod
netraumatizant de combatere a strilor dureroase acute i cronice.
c . C.R3+VEE /3 83/E3 GR3C13+VW
$unt curen%i alternativi sinusoidali cu frecven%a cuprins ) n terapia frecvent* ntre > M
=7 5Iz ) >777 M =7777 Iz * .
Curenii interfereniali - ob%inu%i prin interferen%a a doi curen%i de medie frecven% )cu
frecven%e diferite* .
d . 23RA"EA C. &+A92W GR3C13+VW
"rincipalele tipuri de terapie cu nalt frecven% utilizata n tratamentul artrozelor sunt #
undele scurteF
terapia cu nalt frecven% pulsatil )/iapulse* F
undele decimetrice#
undele de 46 cmF
undele de =: cm - microundele.
"rincipalul efect al acestei terapii este cel caloric.
e . 23RA"EA C. .92RA$.+323
$ec%iune special din electroterapia de nalt frecven% ce utilizeaz n scop terapeutic
vibra%iile mecanice produse de un cristal piezoelectric sub ac%iunea unui curent de nalt
frecven% )efect piezoelectric inversat*.
f . G,2,23RA"EA - utilizeaz energie radiant de tipul radia%iilor infraroiiF sunt radia%ii cu
frecven%a cuprins ntre ?7777 si B47 nm care determin un efect termic importantF secundar
efectului caloric.
5inetoterapia - cu mentiuni despre co'artroza si gonartroza
.n program inetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schem terapeutic a
artrozeiF orientarea programului se face n func%ie de stadiul clinico-anatomo-func%ional al
bolii.
8icarea, dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru men%inerea lubrefierii
articulare, ncetinind limitarea progresiv a amplorii micrilor articulare i conservarea
troficit%ii musculare.
,biecti"ele programului de inetologie recuperatorie #
scderea durerilorF
creterea stabilit%iiF
creterea mobilit%iiF
creterea gradului de coordonare i echilibru la mers.
Programul de =inetologie recuperatorie cuprinde#
"osturrile M completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare. $e pornete de la
pozi%ia de amplitudine ma!im permis de redoare i cu a0utorul unor for%e e!terioare cu
ac%iune prelungit n timp se ncearc creterea amplitudinii unghiurilor de micare. $e pot
utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-muscular proprioceptiv, cum ar fi#
alternan%a contrac%ie izometric M izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold - rela!. &n
co!artroz se evit n special fle!um-ul i rota%ia e!tern, ca cele mai frecvente devieri,
adduc%ia fiind mai rar. &n gonartroz M evitarea fle!um-uluiF pentru devia%iile n plan frontal
)varus, valgus* posturrile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a
piciorului prin talonete la pantof are valoare.
8obilizrile articulare M pentru a men%ine sau ameliora amplitudinile de micare. &n
co!artroz se va pune accentul pe e!tensie, rota%ia intern i abduc%ie iar n gonartroz pe
rectigarea e!tensiei complete i rota%ia intern apoi pentru mrirea fle!iei. $e pot utiliza
toate tehnicile cunoscute# posturri, mobilizri pasive, active, scripetoterapie etc.
2rac%iunile M au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea i refac alinierea, pot fi# -
manuale M e!ecutate n a!ul membrului inferior la sfritul edin%elor de masa0F se e!ecut
succesiv trac%iuni )moderate* i compresiuni corelate cu ritmul respirator )favorizeaz
circula%ia i troficitatea*F i - mecanice - prin trac%iuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu
greut%i de cca. > 5g pe membru, perioade lungi de timp, cu efect de reducere a presiunii
intraarticulare i decontracturant.
Refacerea stabilit%ii att prin e!erci%ii analitice de tonifiere muscular ct i prin e!erci%ii n
lan% inetic nchisF
Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers )coordonare, echilibru, abilitate* astfel
nct s fie evitat mersul chioptat.
Rela!area M decontracturarea muscular.
8en%inerea unei bune func%ionalit%i mioartroinetice la nivelul articula%iilor adiacente, ct i
la membrul opusF pentru co!artroza este important i corectarea pozi%iei bazinului cu
men%inerea unei func%ionalit%i ct mai bune a coloanei lombare.
Respectarea regulilor de profila!ie i terapia ocupa%ional .
3!erci%iile indicate trebuie s %in cont de tipul micrii care trebuie conservat sau eventual
recuperat, de eventualele limitri ireversibile, de grupele musculare care trebuiesc lucrate
preferen%ial pentru ob%inerea unui rezultat func%ional optim.
2onifierea musculaturii# n co!artroz vizeaz tonifierea muchilor fesier mare i mi0lociu,
ischiogambieri i cvadricepsF n gonartroz se va urmri tonifierea musculaturii care
'nzvorte( genunchiul n mers M cvadricepsul n principal dar i ischiogambierii, se va
urmri refacerea for%ei e!tensoare pentru ultimele :7
7
.
Refacerea stabilit%ii att prin e!erci%ii analitice de tonifiere muscular ct i prin e!erci%ii n
lan% inetic nchisF e!erci%iile la bicicleta ergonomic se indic cu condi%ia individualizrii
pentru fiecare bolnav a parametrilor de lucru# nl%imea eii, ncrcarea adecvat )i
progresiv* a solicitrii la efort.
5inetoterapia poate fi pasiv sau activ, a0utat sau ncrcat .
Contrac%iile musculare pot fi izotonice sau izometrice.
Ca regul general, sensul micrii va fi n sens opus tendin%ei naturale a bolii de
limitare a micrilor.
5E+32,23RA"EA "A$E1W
$e recomand ca programul inetic s debuteze prin mobilizarea pasiv a articula%iei . &n
acest fel, inetoterapeutul ia contact direct cu articula%ia bolnav, intr n comunicare cu
pacientul, ncercnd s-i ctige ncrederea i s-i asigure o bun colaborare pe durata
programului comple! de recuperare.
a. 5inetoterapia pasiv n co!artroz
&n co!artroz mobilizarea pasiv va insista pe micrile de e!tensie, abduc%ie i rota%ie
intern .
!'emplu de mobilizare pasi" pentru micarea de e'tensie
Regula general# n timpul for%rii e!tensiei articula%iei co!ofemurale genunchiul rmne
e!tins.
"acientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la ma!imum )genunchiul cu
coapsa pe piept*F bascularea puternic a bazinului e!tinde ea nsi articula%ia afectat i
eventual asistentul accentueaz e!tensia.
&n mobilizarea autopasiv, pacientul men%ine cu minile genunchiul membrului opus la piept,
membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat.
!'emplu de mobilizare pasi" pentru micarea de abducie
"acientul n decubit dorsal# asistentul fi!eaz bazinul cu o mn iar cu cealalt e!ecut
abduc%ia cu priz la nivelul condilului intern al femurului.
&n mobilizarea autopasiv, pacientul n decubit lateral pe partea sntoas, cu membrul
inferior suspendat printr-un scripete i trac%ionat n sus prin priz manual.
!'emplu de mobilizare pasi" pentru micarea de rotaie intern
"acientul n decubit dorsal# asistentul prinde treimea inferioar a coapsei, rulnd-o
nuntru sau n afar )genunchiul ntins*.
b. 5inetoterapia pasiv n gonartroz
5inetoterapia pasiv n gonartroz ncepe cu mobilizarea rotulei )n sens longitudinal i
transversal*, dup care se trece la mobilizarea articula%iei femuro-tibiale, avnd ca obiectiv
principal asigurarea libert%ii de micare n e!tensie i rota%ie, n special rota%ia intern care
este aproape ntotdeauna limitat.
!'emplu de mobilizare pasi" pentru micarea de rotaie intern
"acientul n decubit dorsal, coapsa n abduc%ie i genunchiul flectat la 67
7
.
5inetoterapeutul fi!eaz glezna bolnavului i sus%ine e!tremitatea superioar a gambei cu
ambele mini sub linia articular, imprimnd o micare de transla%ie orizontal e!tern a
ntregii gambe. Aceast micare se repet, reducnd progresiv unghiul de fle!ie a gambei pe
coaps .
!'emplu de mobilizare pasi" pentru micarea de e'tensie
"acientul n eznd, cu trunchiul aplecat n fa%F inetoterapeutul e!ecut e!tensia,
fcnd dou prize M una pe fa%a anterioar a coapsei, fi!nd-o la scaun i cealalt pe gamb,
distal.
5E+32,23RA"EA AC2E1W
Refacerea for%ei musculare i a echilibrului dintre muchii agoniti i antagoniti, n
special a muchilor stabilizatori ai ai articula%iei trebuie nceput ct mai precoce i
continuat mereu printr-un program de men%inere a tonusului i for%ei musculare. $e
realizeaz prin e!erci%ii izometrice i izodinamice contra unor rezisten%e, fiind recunoscut
necesitatea de a se lucra cu rezisten% manual diri0at n sectorul de mobilitate indolor .
3!erci%iile pentru refacerea for%ei depind de gradul deficitului muscular# pentru for%ele 7-
=-:, tehnicile de facilitare reprezint singurele modalit%i logice de lucru )contrac%ii repetate,
inversarea lent, inversarea lent cu opunere, rela!area M contrac%ie, izometria alternant*F
reeducarea for%ei musculare de la o valoare peste > se realizeaz prin tehnicile obinuite de
izometrie )e!erci%iile scurte izometrice zilnice*, tehnicile izoinetice, dei de o valoare
deosebit, nu sunt uzuale.
&n co!artroz se insist asupra tonifierii muchilor fesier mare i mi0lociu,
ischiogambieri i cvadriceps.
&n gonartroz sunt preferate contrac%iile musculare izometrice i pedalarea pe bicicleta
ergonomic fr rezisten% i se insist asupra tonifierii muchilor cvadriceps, ischiogambieri
i triceps sural .
&ntruct musculatura supus tonifierii n co!artroz i gonartroz este solicitat n
ortostatism )musculatura antigravita%ional* prezentm n continuare cteva e!erci%ii pentru
e!emplificare.
!'emplu de e'erciiu global pentru tonifierea musculaturii e'tensoare a articulaiei
co'ofemurale *fesierul mare i fibrele posterioare ale fesierului mi0lociu, ischiogambierii+:
"acientul n decubit dorsal la marginea mesei, cu articula%ia co!ofemural flectat,
genunchiul e!tins, piciorul flectat F inetoterapeutul face priz pe fa%a dorsal a treimii distale
a coapsei i pe fa%a plantarF membrul inferior opus este flectat, cu piciorul pe mas sau
gamba atrn la marginea meseiF pacientul e!ecut fle!ia degetelor, e!tensia piciorului apoi
fle!ia genunchiului i n sfrit e!tensia articula%iei co!ofemurale n timp ce inetoterapeutul
opune rezisten% acestor micri )micarea de e!tensie contrat se continu sub planul
orizontalei*.
!'emplu de e'erciiu selecti" pentru tonifierea muchiului fesier mare. "acientul n
decubit dorsal la marginea meseiF membrul inferior opus se spri0in cu talpa pe mas,
membrul afectat are coapsa flectat la 47
7
)adductorii sunt scoi din activitate*, genunchiul
este flectat )ischiogambierii sunt scoi din activitate*, gamba rela!atF se e!ecut e!tensia
articula%iei co!ofemurale, inetoterapeutul contrnd pe fa%a posterioar a coapsei .
!'emplu de e'erciiu selecti" pentru tonifierea ischiogambierilor. "acientul n decubit
dorsal, cu articula%ia co!ofemural flectat, genunchiul aproape e!tins )pozi%ia genunchiului
este important M nu trebuie e!tins complet, ci att ct intr n ac%iune ischiogambierii*F
pacientul face e!tensia coapsei, inetoterapeutul contrnd la nivelul talonului.
!'emplu de e'erciiu selecti" pentru tonifierea muchiului fesier mi0lociu. "acientul n
decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu genunchiul
flectatF pacientul e!ecut abduc%ie n timp ce inetoterapeutul opune rezistan% pe fa%a
lateral a genunchiului.
!'emplu de e'erciiu pentru tonifierea muchiului c"adriceps. "acientul n decubit
dorsal, cu coapsa ntins i gamba n afara meseiF membrul inferior opus, flectat, se spri0in
cu piciorul pe masF inetoterapeutul face priz pe fa%a dorsal a piciorului i pe fa%a
anterioar distal pe gambF pacientul e!ecut e!tensia gambei fiind contrat de
inetoterapeut . Krupul de e!erci%ii selective pentru antrenarea celor > capete monoarticulare
ale cvadricepsului au ca principiu general men%inerea articula%iei co!ofemurale flectate la
67
7
, din aceast pozi%ie e!ecutndu-se e!tensia genunchiului.
!'emplu de e'erciiu selecti" pentru tonifierea muchiului triceps sural. "acientul n
decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n fle!ie dorsalF inetoterapeutul prinde
n mn clciul pe fa%a lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a e!tinde
piciorul. /eoarece nu e!ist rezisten%a pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect
tricepsul sural .
,rtezarea
"rocedee ortopedice nesngernde ce se bazeaz pe utilizarea aparatelor care au ca scop
punerea n repaus, prote0area, cori0area sau sus%inerea articula%iei afectate.
&n cazul artrozelor membrelor inferioare se utilizeaz talonetele, ncl%mintea
ortopedic, recurgerea la utilizarea bastoanelor )normale sau canadiene*, cr0elor, cadrelor
sau crucioarelor )ce permite transferul unei pr%i a sarcinii ctre membrele superioare*
diminund solicitarea articula%iei i conferind securitate mersului.
&n cazul unui genunchi grav afectat, imobilizarea pentru cteva sptmni ntr-o cism
gipsat sau ntr-o genunchier poate fi indicat n anumite circumstan%e )ca n cazul
subiec%ilor pentru care este imposibil men%inerea articula%iei n repaus* dar poate avea efect
negativ prin favorizarea rigidit%ii articulare i hipotrofiei musculare.
8asa0ul
8asa0ul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare, datorit
efectelor favorabile care n func%ie de manevrele utilizate pot fi #
efect antalgic i miorela!antF
stimularea propriocep%iei cu men%inerea tonusului muscularF
efectul circulator i biotrofic tisular local )tonifiant*.
;alneoclimatoterapia
;alneoclimatoterapia realizeaz o terapie de reglare nespecific, ac%ionnd prin diferi%ii
factori naturali pe verigile fiziopatologice i simptomatice i determinnd modificri ale
reactivit%ii organismului.
Aria de utilizare terapeutic pentru balneoclimatoterapie n co!artroz i gonartroz
cuprinde toate sectoarele terapeutice# sfera profilactic, curativ i de recuperare.
;ioclima de litoral maritim a fost utilizat de artrozici din cele mai vechi timpuri,
datorit ac%iunii benefice asupra durerii i contracturii musculare prin terapiile specifice#
balneoterapia, peloidoterapia, helioterapia etc.
Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor
Rontgenterapia - un timp amplu utilizat n tratamentul artrozelor, actual contestat dar
utilizabil n cazuri e!trem de bine selec%ionate.
Acupunctura - terapie alternativ e!tins, indicat n tratamentul sindroamelor dureroase
de origine artrozic .
Terapia farmacologic * sistemic i local +
2erapia farmacologic a artrozei este o terapie 'cauzal( cnd ac%ioneaz n sensul
influen%rii favorabile a procesului degenerativ al cartila0ului articular i o terapie
'simptomatic( cnd ac%ioneaz n scopul controlrii simptomelor procesului artrozic, n
prim instan% durerea i inflama%ia.
2ratamentul poate fi administrat pe cale sistemic )general# oral, rectal, parenteral* sau
n anumite circumstan%e poate fi indicat administrarea local prin infiltra%ie directa n
articula%ia interesat sau aplica%ii locale cutanate )unguente, creme, geluri*.
a. 2erapia sistemic
a.=. 2erapia sistemic
$ubstan%e cu ac%iune protectiv sau trofic asupra cartila0ului articular. Rezultatele favorabile
pretinse nu sunt ns unanim acceptate. 8odern se utilizeaz # glucozaminosulfat .
a.:. 2erapia 'simptomatic(
$unt utilizate substan%e farmacologice cu activitate analgezic i antiflogistic. Aceste
substan%e pot fi grupate n trei categorii#
substanele analgezice pure M utilizate ca atare sau n asociere cu substan%e
antiinflamatorii non-steroidiene.
substanele antiinflamatorii non$steroidieneF sub aceast denumire sunt grupate
diverse categorii de medicamente care au n comun proprietatea de a reduce sau
suprima simptomele i semnele de inflama%ie fr a avea caracteristicile
structurale i de activitate ale deriva%ilor cortizonici .
Activitatea acestor compui se datoreaz n principal blocrii pe care acetia o e!ercit
asupra sistemului enzimatic )cicloo!igenaze* a acidului arahidonic i deriva%ilor si ai cror
metaboli%i sunt implica%i n procesul inflamator.
"rincipalele substan%e antiinflamatoare non-steroidiene sunt#
acizii eterocarbo!ilici )acetilsalicilic, mefenamic, flufenamic*,
deriva%ii pirazolici )fenilbutazone, o!ifenilbutazone*,
indolacetici )indometacina*,
fenilpropionici ) ibuprofenul, indoprofenul, etoprofenul*,
fenilacetici )diclofenac* .
Aceste substan%e prezint att o eficacitate ) antiinflamatorie* ct i gravitatea efectelor
adverse diferit )reprezentatre n principal de acuzele gastrice* .
$ubstan%ele antiinflamatoare non-steroidiene i gsesc una din principalele indica%ii n
tratamentul puseelor inflamatorii ale artrozei fiind preferate medicamentele cu cel mai bun
raport eficacitate-tolerabilitate .
/urerea, rigiditatea i limitarea func%ional din co!artroz i gonartroz sunt influen%ate
benefic de tratamentul sistemic care poate fi ciclic sau chiar continuu.
cortizonicele i (CTH
&n general substan%ele cortizonice i AC2I nu-i au indica%ia n tratamentul artrozelor )dei
prezint o pronun%at ac%iune antiflogistica* datorit riscului efectelor adverse )osteoporoz,
hipertensiune arterial, boal ulceroas etc.* care depesc net efectele benefice, cel pu%in n
bolile cu simptomatologie srac.
"u%inele e!cep%ii de la aceast regul sunt puseele foarte active din artroza primar, artroza
articula%iilor mici )neportante* i n formele inflamatorii e!udative ale articula%iilor portante
mai mult ca terapie local.
Cortizonicele nu sunt indicate n tratamentul )pe cale sistemic* co!artrozei i gonartrozei .
b . 2erapia local
Enfiltrarea intraarticular de produse cortizoniceMretard este indicat n cazul evidentelor
pusee inflamatorii numai cu condi%ia s se %in seama de urmtoarele aspecte#
deoarece cortizonicul ac%ioneaz numai simptomatic n artropatie, inflama%ia
poate reaprea odat cu ncetarea efectuluiF
substan%ele cortizonice au o ac%iune negativ asupra troficit%ii cartila0ului i
osului care se asociaz supraactivit%ii articula%iei )prin rezolu%ia rapid a
simptomatologiei dureroase*, putnd favoriza o deteriorare mai rapid a
articula%ieiF
prin ac%iunea imunosupresiv determin o susceptibilitate crescut la infec%ii,
putnd favoriza instaurarea unei artrite septice.
&n co!artroz, infiltra%iile intraarticulare de substan%e cortizonice-retard care pot ameliora
tranzitor formele foarte dureroase, nu sunt recomandabile deoarece accelereaz procesele
regresive ale cartila0ului i osului, prin urmare indicarea lor este limitat la cazuri bine
selec%ionate.
&n gonartroz practicarea infiltra%iilor intraarticulare de substan%e cortizonice-retard are
indica%ie n msura n care se respect cu stricte%e urmtoarele reguli#
eviden%a componentei flogistice locale )n general certificat de prezen%a
revrsatului articular*F
absen%a semnelor radiologice de interesare marcat a osului subcondralF
e!cluderea proceselor septice locale concomitenteF
dozarea n func%ie de mrimea articula%ieiF
riguroas asepsie i antisepsie la practicarea infiltra%ieiF
bun rezultat al infiltra%iei precedente )remisiunea simptomelor cu o durat de cel
pu%in >7 M A7 zile*F
infiltra%iile distan%ate n timp )la : M > luni*F
prescrip%ia concomitent a msurilor de favorizare a compensrii articulare
)reducerea solicitrilor, fizioinetoterapie etc.*.
Acest tratament permite depirea perioadelor critice i rmne un remediu de urgen%,
infiltra%iile repetate n genunchi fiind compromi%toare pentru articula%ie.
C,ZAR2R,UA
/efinitie - 'este o suferin% a oldului care rezult datorit ruperii echilibrului ntre
mecanismele de solicitare e!ercitate asupra oldului i capacitatea de rezisten% la efort a
%esutului cartilaginos i osos< )"a[els,=6?6*, defini%ie care pune n eviden% factorul mecanic
ce ac%ioneaz asupra %esutului cartilaginos ) integru sau deteriorat degenerativ*.
"articularitati etiopatogenice in artroza oldului - co!artroza
Co!artrozele pot fi mpr%ite n dou grupuri mari#
co!artrozele primare )primitive*F
co!artrozele secundare.
Co!artrozele primare
&n co!artrozele primare nu e!ist nici o alterare a conforma%iei articula%ieiF procesul
degenerativ este atribuit unor factori generali sau constitu%ionali care conduc la scderea
rezisten%ei biologice a cartila0ului articular.
Co!artrozele secundare
&n co!artrozele secundare procesul degenerativ este consecin%a unei alterri manifeste a
arhitecturii articulare care determin o suprasolicitare func%ional a articula%iei .
&ntre cauzele locale de co!artroz secundar se numr#
sublu!a%iile sau displaziile congenitale de oldF
protruziile acetabulareF
distrofiile i-sau displaziile dobndite n copilrie )co!aplana, epifizioliza*F
traumatismele )fracturi sau lu!a%ii*.
K,+AR2R,UA
/efinitie - este o boal artrozic localizata la nivelul genunchiului care intereseaz fie
unul din compartimente )artroza femuro-patelar sau femuro-tibial*, fie ambele sectoare
)femuro-patelo-tibial* unilateral, la un singur genunchi sau bilateral.
Artroza este rezultatul final nespecific al unor procese patologice diverse care n final
determin o decompensare articular care deriv dintr-o discrepan% ntre mrimea sarcinilor
care solicit articula%ia i capacitatea efectiv a articula%iei de a face fa% acestora .
"articularitati etiopatogenice in artroza genunchiului - gonartroza
Konartroza constituie una dintre cele mai frecvente i invalidante forme de artroz, n
special la se!ul feminin.
/in punct de vedere etiologic gonartroza pate fi primar sau secundar iar dup
compartimentul afectat poate fi# femuro$patelar, femuro$tibial sau interesnd ambele
compartimente * femuro$patelo$tibial+.
&n artroza genunchiului este evident n mod particular c artroza este un proces - cel pu%in
ini%ial - sectorial, putnd rmne o lung perioad limitat la un singur compartiment al
articula%iei genunchiului. +umai n formele avansate articula%ia poate fi interesat n
totalitatea sa.
/in punct de vedere biomecanic, genunchiul are o pozi%ie intermediar ntre old i picior,
'ca un valet ntre doi stpni( ) /olto *, suferind permanent fenomene de torsiune )rotula pe
femur se deroteaz intern, tuberozitatea tibial pe femur se deroteaz e!tern*, integrat n
lan%ul de micare al membrului inferior i solicitat att n ortostatism, mers sau alte situa%ii,
cu rol de mobilizare dar i de frnare controlat.
&n acest conte!t comple! biomecanic se realizeaz progresiv suprasolicitarea articular i
dezvoltarea artrozei. /egenerarea cartila0ului articular prezint dou etape evolutive )Arlet i
Gicat* #
un stadiu precoce )preartrozic* cu ramolisment de cartila0F
un stadiu tardiv )artrozic* cu interesare osteocartilaginoas - fisurarea i
distrugerea cartila0ului, osteofitoz, osteocondensare a zonei subcondrale, uneori
geode.
Konartroza primar
Cel mai frecvent gonartroza afecteaz ambele articula%ii )cei doi genunchi M dei uneori cu
gravitate diferit* fiind asociat frecvent cu alte localizri primare.
Are drept mecanism patogenic deperdi%ia proteoglicanilor fie prin e!ces de degradare, fie
prin deficit de sintez. Cea mai acceptat teorie este teoria mecanic a lui reeman#
metabolismul proteoglicanilor este mai intens dect cel al fibrelor colagene, deci la oboseal
)la cicluri de eforturi* se produce o degradare mai intens a proteoglicanilor, cu deperdi%ia
lor. Acest fenomen se produce din a ?-a decad de vrst, iar terenul cu rezisten% sczut a
cartila0ului poate determina poliartroze.
Al%i factori incrimina%i n etiopatogenia gonartrozei primare sunt#
hipotiroidismulF
hipo-hipofizarismulF
obezitateaF
menopauzaF
tulburrile circulatorii M foarte frecvent persoane cu boal varicoas fac artroze de
genunchi dar nu boala varicoas declaneaz artroza.
Konartroza secundar
&n minoritatea cazurilor n care afec%iunea este unilateral este clar caracterul secundar, pe
leziuni articulare pree!istente )leziuni de natur traumatic, infec%ioas, reumatic* i se
datoresc creterii presiunii pe unitatea de suprafa% .
Cauze intra-articulare#
traumatismele ce determin neregularit%i n articula%ieF
microtraumatismele ce schimb propiet%ile reologice ale membranei sinovialeF
suferin%ele meniscale M cnd nu se mai produce e!tensia cu rota%ia e!tern
terminalF
meniscectomiile totale - n =7-=?@ din cazuri dau artroze ntruct n lipsa
meniscurilor cresc presiunile articulareF
meniscectomiile par%iale )menisc intern* cu genu varus dau n procent de 67@
gonartrozF
leziunile ligamentare cu instabilitatea genunchiului i atrofia muscular
consecutivF
condromalaciaF
condrodistrofiaF
maladia 5onig )osteocondroza disecant*.
Cauze e!tra-articulare#
/evierile n valg sau n var ale a!ului femuro-tibial )la adult e!ist o valgizare fiziologic de
cca. 4
o
* care implic o suprasolicitare a compartimentului femuro-tibial e!tern sau respectiv
intern, determin o mai rapid degradare cartilaginoas sectorial. Reducerea grosimii
cartila0ului articular tinde la rndul su s accentueze deza!area femuro-tibialF se
instaureaz astfel un cerc vicios responsabil de evolutivitatea procesului morbid.
Artroza femuro-rotulian, mai mult dect artroza femuro-tibial, este considerat consecin%a
unei deza!ri )dezalinieri* sau a unui dezechilibru biomecanicF aceast form de gonartroz
ar fi provocat fie de o malpozi%ie e!tern a rotulei )sublu!a%ie sau tendin% de sublu!a%ie
rotulian prin displazie femuro-rotulian*, fie de suprancrcarea e!cesiv sau nclina%ia
lateral fr dislocarea rotulei )sindromul de hiperpresiune e!tern a rotulei*.
/eci, cauzele e!tra-articulare de artroz sunt#
genu varum - determin creterea presiunilor n compartimentul internF
genu valgum - determin creterea presiunilor n compartimentul e!tern , este mai
bine tolerat F
genu recurvatum M este bine tolerat i nu duce la artrozF
genu fle!um - este cauz de artroz deoarece n fle!ie suprafa%a de contact se
diminu . /eci, mersul pe tocuri nalte )timp ndelungat*, artritele, fracturile cu
fle!um secundar de genunchi pot duce la artrozF
instabilit%ile rotuliene - lu!a%iile, sublu!a%iile recidivante de rotul, tulburrile de
form patelarF
ncrcarea static i dinamic la distan%aF genunchiul de partea lu!a%iei
congenitale de old va fi solicitat ca un genu varum iar cel contralateral ca un
genu valgumF osteotomiile intertrohanteriene de medializare vor solicita
genunchiul n valgF
artrodeza co!ofemural#
o incorect e!ecutat n abduc%ie va solicita genunchiul n varum, iar n
adduc%ie - n valgumF
o corect e!ecutat va suprasolicita genunchiul prin dispari%ia rota%iei
bazinului dinapoi - nainte pe piciorul de spri0inF la fel n cazul
supraponderalilor i a celor ce stau mult n genunchi.
2o%i aceti factori au primit denumirea de preartroze .
"R,GE9AZEA C,ZAR2R,U3E \E K,+AR2R,U3E
"rofila!ia const n aplicarea procedeelor necesare mpiedicrii apari%iei unei boli sau cel
pu%in a limitrii leziunilor pe care aceasta le produce .
"reven%ia primar are ca scop mpiedicarea instaurrii bolii prin corectarea factorilor
predispozan%i i selec%ia atitudinilor lucrative.
"reven%ia secundar are ca scop mpiedicarea, atenuarea sau ncetinirea alterrilor cone!e cu
evolu%ia bolii prin diagnostic precoce i tratament adecvat.
"reven%ia ter%iar are ca scop mpiedicarea invalizrii complete n favoarea
unei diminuri func%ionale de lung durat, prin reabilitare.
Envestigarea precoce )inclusiv radiologic* i corectarea dismorfismelor oldului prin
interven%ii chirurgicale cu valoare preventiv sunt de mare importan% n prevenirea
co!artrozei. Asemntor, preven%ia primar a gonartrozei se poate efectua prin interven%ii
chirurgicale corectoare n cazurile cu evident deza!are articular.
/iagnosticul precoce este un important mi0loc de preven%ie secundar ntruct adoptarea
tuturor mi0loacelor terapeutice este n msur, n marea ma0oritate a cazurilor, s mpiedice
sau cel pu%in s ncetineasc evolu%ia leziunilor articulare.

"acientul cu co!artroz sau gonartroz trebuie s %in cont de progresivitatea leziunilor,
pentru care va trebui s respecte urmtoarele 'reguli de igien( )8n mare parte comune
pentru co'artroz i gonartroza*#
reducerea sau men%inerea greut%ii corporale sub greutatea idealF
evitarea pozi%iilor monotone prelungite att n ortostatism ct i pe scaun sau 'n
genunchi()este favorizat fle!umul de old i genunchi*F
evitarea mersului prelungit )'mersul este cel mai prost e!erci%iu pentru un co!opat(* i
a mersului pe teren accidentatF
mersul cu spri0in n bastonF
evitarea chioptrii printr-un control voli%ional al mersuluiF
respectarea perioadelor de repaus, asociind posturarea membrelor inferioare antideclivF
se vor prefera deplasrile pe bicicletF
se vor purta pantofi cu tocul mic, comozi, cu talp elastic )pentru amortizarea
ocurilor*F
corectarea inegalit%ii membrelor inferioare )peste : cm* i a piciorului plat ) talonete*F
se va e!ecuta zilnic un program de inetoprofila!ieF
pentru genunchi - evitarea traumatismelor directe.
Terapia ocupaional 8n co'artroz va utiliza doar acele forme care se e!ecut din eznd i
eventual decubit, bazate pe pedala0, giroplane, alunecri pe planeta cu rotile . $porturi
permise # nata%ie, ciclism, schif, clrie.
Terapia ocupaional 8n gonartroz va %ine seama de evitarea ortostatismului.
Ca sporturi indicate men%ionm # notul, ciclismul, canota0ul.

Aprecierea evolutiei in co!artroza si gonartroza
"entru urmrirea evolu%iei i a tratamentului instituit, scorurile propuse de 8erle dDAubigne
i 9e]uesne, utilizate frecvent de ortopezi, pot fi utile i pentru fizioinetoterapeu%i .
$C,R 7
/urere - intens, permanentF
8obilitate - anchiloz, postur vicioas F
8ers - imposibilF
$C,R =
/urere - intens, e!acerbat nocturnF
8obilitate - anchiloz clinic cu uoar alterare posturlF
8ers - cu dou cr0e a!ilareF
$C,R :
/urere - intens n timpul mersului ce mpiedic orice activitateF
8obilitate - fle!ie cca. A7
7
, abduc%ie 7
7
, uoar alterare postural
8ers - cu dou bastoaneF
$C,R >
/urere - intens dar suportabilF
8obilitate - fle!ie A7
7
M 47
7
, abduc%ie 7
7
F
8ers - limitat sub = or cu un bastonF
$C,R A
/urere - care cedeaz n repausF
8obilitate - fle!ie H7
7
M 67
7
, abduc%ie cca. :7
7
F
8ers - limitat sau posibil cu un baston, chioptF
$C,R ?
/urere - uoar, intermitent, activitate normalF
8obilitate - fle!ie H7
7
M 67
7
, abduc%ie :?
7
i pesteF
8ers - fr baston cu uoar chioptare de obosealF
$C,R 4
/urere - indolorF
8obilitate - fle!ie 67
7
, abduc%ie peste A7
7
F
8ers - normal.
"entru aprecieri pe termen lung privind eficien%a tratamentului conservator se poate
utiliza scala cu :7 puncte )dup 5iss*, repartizate astfel #
/.R3R3
7 M durere permanentF
= - durere importantF
: - durere frecvent ce 0eneaz func%iaF
> - durere intermitent ce nu 0eneaz func%iaF
A - nici o durereF
8,;E9E2A23
7 - atitudine vicioas important, 0en func%ional ma0orF
= - atitudine vicioas evident, mobilitate articular redusF
: - limitarea mobilit%ii n mai multe sensuri de micare, debutul atitudinii vicioaseF
> - limitarea amplitudinii pentru un sens de micare, fr atitudini vicioaseF
A - mobilitate normal, fle!ie peste 67
7
F
$2A;E9E2A23
7 - deficit muscular i dureri severeF
= - deficit muscular i dureri importanteF
: - deficit muscular real sau antalgicF
> - controlul mersului imperfectF
A - spri0in unipodal posibil fr durereF
G,RVW 8.$C.9ARW
7 - nici un control muscularF
= - deficit ma0or la mai multe grupe musculareF
: - deficit importantF
> - deficit moderat, global sau numai pe unele grupe musculareF
A - for% muscular normalF
G.+CVE3
7 - impoten% func%ional totalF
= - utilizarea a dou cr0e a!ilareF
: - utilizeaz o cr0e a!ilarF
> - utilizeaz un baston simpluF
A - mers, urcat-cobort scrile normal.
$corul ob%inut la diferite intervale de timp permite aprecieri asupra eficien%ei sau
ineficien%ei tratamentului urmat.
I3R+EA /3 /E$C
Entroducere
Iernia de disc, cunoscuta si sub numele de ruptura a discului intervertebral, este o afectiune
prin care o parte din discul intervertebral apasa elementele anatomice din canalul spinal
)radacinile nervoase si maduva spinarii*.
Acest lucru se intampla atunci cand inelul fibros care mentine discul pe loc se rupe,
permitand nucleului central sa alunece in afara. Rezultatul este hernierea nucleului pulpos in
canalul spinal.
1arsta si traumatismele repetate sunt factori care predispun la aparitia herniei de disc
lombare.
Cele mai frecvente hernii de disc sunt intalnite in portiunea inferioara a coloanei lombare, la
nivelul discurilor 9A si 9?.
"rotruzia discala este o alunecare unilaterala a discului spre canalul spinal si radacina
nervoasa, cauzand durere, amorteala si slabiciune musculara pe acea radacina nervoasa pe
care o afecteaza.
$imptome#
/urerea este prezenta in mod constant si este localizata in stransa relatie cu discul
intervertebral herniat. /urerea este numita si sciatica, ea se e!tinde din spate spre coapsa pe
portiunea posterioara, pana la nivelul gambei si piciorului, uneori numai unilateral.
2abelul urmator ilustreaza localizarea deficitului motor, a deficitului de sensibilitate si a
modificarii de refle!e in functie de diferitele nivele ale herniei de disc lombare#

/E$C.9 /3GECE2 8,2,R
R3G93Z
8,/EGECA2
/3GECE2 $3+UE2E1
9> - 9A
Gle!ia coapsei, e!tensia
genunchiului
Refle!ul rotulian
diminuat sau abolit
"artea anterioara a coapsei,
regiunea tibiala
9A - 9?
"icior si dorsifle!ia
halucelui
- "artea dorsala a piciorului
9? - $= "icior si fle!ia plantara
Refle!ul achilian
diminuat sau abolit
"artea laterala a piciorului
si talpii

/iagnostic
3!aminarea coloanei vertebrale arata scaderea amplitudinii lordozei lombare, scaderea
gradului de mobilitate din cauza musculaturii contractate. 2estul 9asegue )ridicarea
piciorului intins* provoaca durere prin intinderea radacinii nervoase.
2estarea grupelor musculare izolate poate arata deficit motor. Refle!ele rotuliene si achiliene
pot fi modificate. $ensibilitatea poate fi diminuata la testarea cu acul.
/aca istoricul pacientului si e!amenul fizic sugereaza o afectare a discurilor lombare, atunci
investigatia de electie pentru precizarea diagnosticului este imageria prin rezonanta
magnetica nucleara )R8+*. Cand aceasta nu este disponibila, se poate efectua e!amen
computer-tomograf )C2* lombar sau mielografie-C2.
2ratament
2ratamentul initial presupune administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
si repaus la pat. Circa H7@ dintre herniile de disc se pot ameliora prin tratament. , parte din
medici prescriu tratament fizioterapic, tractiuni musculare, aplicatii de ultrasunete, stimulare
musculara pentru combaterea contracturilor precum si gimnastica medicala pentru intarirea
musculaturii spatelui si a abdomenului. Acestea au rolul de a preveni recurentele sciaticii in
aceasta boala. Cand tratamentul conservator si medicamentos nu dau rezultate, sau cand
apare deficitul motor, interventia chirurgicala este absolut necesara.
,peratia consta intr-o incizie dorsala la nivelul coloanei. 8uschii paravertebrali sunt
departati, iar o parte din lama vertebrala este ridicata pentru a avea acces la disc si radacinile
nervoase. /iscul este rezecat atat cat sa permita radacinii sa aiba un traseu liber si sa nu mai
fie comprimata. Enterventia se numeste discectomie lombara.
3volutia postoperatorie este favorabila cu conditia ca pacientul sa respecte indicatiile de
repaus si recuperare.

Entroducere
Iernia de disc cervicala este o afectiune predominat degenerativa, care afecteaza discurile
intervertebrale ale coloanei cervicale si ligamentele vertebrale in aceasta zona.
Coloana vertebrala cervicala este compusa din B vertebre# : cu aspect special# atlasul- situat
imediat sub craniu si a!isul situat sub acesta urmand alte ? vertebre aliniate pana la nivel
toracal.
Iernia de disc cervicala este cel mai adesea o afectiune degenerativa care afecteaza in
principal discul intervertebral dar si ligamentele vertebrale. "oate fi asociata cu prezenta
osteofitelor )ciocuri* care comprima radacinile nervoase si maduva cervicala.
/iagnostic
$emnele clinice sunt reprezentate de durere cervicala cu iradiere in omoplat, umar si brat.
/urerea se accentueaza progresiv, initial la efort, apoi permanent, cu e!acerbari nocturne. "e
masura ce boala progreseaza apar parestezii in brat, antebrat si degete, care pot fi insotite de
deficite motorii.
Caracterul radicular indica nivelul leziunii, adica al discului afectat.

/E$C.9 /3GECE2 8,2,R
R3G93Z
8,/EGECA2
/3GECE2 $3+UE2E1
CA - C? mm. supraspinos,
subspinos, deltoid, biceps
Refle!ul bicipital
diminuat sau abolit
/urere in ceafa, deltoid,
piept, fata laterala a
bratului
C? - C4
mm. biceps si radialul
e!tern
Refle!ul bicipital si
stiloradial diminuate
/urere in ceafa, regiunea
scapulara, deltoid, fata
laterala a bratului si
antebratului, police si inde!
C4 - CB mm. triceps
Refle!ul tricipital
diminuat sau abolit
/urere in ceafa, omoplat,
deltoid, fata dorsala a
antebratului, inde! si
medius
CB - 2=
mm. e!tensori ai
pumnului
Refle! tricipital
modificat
/urere in ceafa, regiunea
interna a bratului si
antebratului, degetul mic si
uneori mediusul

En stadii avansate ale bolii, maduva cervicala poate fi afectata global, pacientul prezentand
fenomene de mielopatie cervicala, adica tetrapareza )deficit in toate cele patru membre*,
ata!ie )tulburare de mers*, tulburari sfincteriene, si tulburari senzitive cu diverse topografii.
/iagnosticul de prezumtie se pune pe e!amentul neurologic si radiografia cervicala simpla.
/iagnosticul de certitudine se pune prin e!aminarea cu rezonanta magnetica nucleara )ER8*,
care arata in detaliu gradul de suferinta al maduvei cervicale ca urmare a compresiunii
e!ercitate de leziune.
8odificarile osoase sunt cel mai bine puse in evidenta prin tomografie computerizata a
coloanei cervicale.
2ratament
En faze incipiente hernia de disc cervicala poate beneficia de tratament conservator,
medicamentos, fizioterapic. .neori repausul cu guler poate ameliora temporar simptomele.
Cand afectiunea nu se amelioreaza sub tratament conservator, sau cand durerile si deficitele
aparute o impun, se recomanda interventia chirurgicala.
Aceasta consta in abordul coloanei vertebrale cervicale pe cale anterioara, repera0ul
radiologic al discului afectat, rezectia acestuia si rahisinteza cu un grefon osos autolog
) propriu pacientului* care este recoltat din creasta iliaca dreapta. "ostoperator pacientul se
poate mobiliza la :-> zile si trebuie sa poarte un guler "hiladelphia circa : luni, pana la
consolidarea grefonului. Rezultatele operatiei sunt foarte bune in cazul herniei de disc
necomplicate. Reinsertia socio-profesionala este de asemenea foarte buna. "acientii cu
mielopatie beneficiaza de tratament de recuperare pe termen mai indelungat, in functie de
gradul de afectare medulara.

>C,(5( SP(T!54-
=.",$2.RE A+2A9KEC3 ) CAR3 /323R8E+A $CA/3R3A /.R3REE*
^ Entins pe spate )decubit dorsal M d.d*, capul si umerii ridicati pe o perna, genunchii indoiti
)flectati* cu un sul sub ei, picioarele spri0inindu-se pe talpiF
^ Entins pe o parte )opusa celei corespunzatoare durerii*, cu mana sub cap si asezata pe o
perna subtire, genunchii indoiti spre piept cu o perna intre eiF cu mana libera tine o perna usor
incalzita pe care o preseaza usor pe abdomenF
^ /.d cu soldurile si genunchii indoite in unghi drept, gambele spri0inite pe un scaunel sau
cutieF
^ /ecubit ventral )pe burta* cu -fara perna sub abdomen, capul intors pe partea opusa
membrului durerosF
^ ,rice alta pozitie in care durerile se amelioreaza sau dispar.
:. $C,A9A $"A239.E
^ Conditiile stresante trebuiesc evitate pe cat posibilF
^ Kreutatea ma!ima a obiectelor pe care le ridicati si carati sa nu depaseasca ? 5g.F
^ Ridicarea obiectelor sa se faca indoind )flectand* coapsele si genunchii cu spatele )coloana
vetebrala lombara M C19* in pozitie intermediara )dreapta*F inlacatarea C19 in aceasta
pozitie se face prin contractie concomitenta a spatelui si abdomenuluiF
^ Enterzisa aplecarea inainte )fle!ia* trunchiului cu genunchii intinsi si ridicarea obiectelor in
aceasta pozitieF se poate duce un membru inferior )cel afectat* in cumpana cu spri0in pe
membrul inferior sanatos sau fandare pentru ridicarea obiectelorF indepartarea picioarelor,
aplecare in genufle!iune, trunchiul drept )e!tins*F
^ Caratul obiectelor se face cu ambele maini pentru a nu genera scoliozeF
^ 3vitarea caratului unor obiecte cu greutati mari intr-o singura manaF
^ 3vitarea miscarilor de rasucire a trunchiuluiF
^ Ridicarea din pat se face din stand pe partea sanatoasa, cu genunchii indoiti )flectati*, ca un
totF
^ "ozitia sezanda e cea mai solicitanta pentru C19 # se integreaza la fiecare >7 M A? minute
pauze de ortostatism, mers prin camera, intins, folosirea de scaune ergonomiceF
^ 2ocurile sa nu depaseasca A cm inaltimeF la persoanele supraponderale sau daca persista
durere se contraindicaF talpa incaltarilor sa fie moaleF
^ Scadere in greutate la persoanele supraponderale ?
^ Cand se sta mult timp la birou se spri0ina talpile pe un scaunelF
^ "ozitia picior peste picior este de evitat sau nu se mentine mai mult de =7-=? min.F
^ $oferii sa apropie scaunul de volan, spatele sa fie dreptF
^ $altea tare )Rela!a* sau scandura sub salteaF
^ Empingerea de lazi # bratele orizontale la nivelul umerilor, trunchiul drept. "ersoanele cu
musculatura abdominala slaba necesita gimnastica medicala pentru tonifiere si lombostat in
perioadele de suprasolicitare. $e evita ridicarea -impingerea de greutati mariF
^ 3vitarea e!punerii la frig # brau de lana, blanita de iepureF
^ 3vitarea efortului fizic la neantrenati sau cardiaciF se recomanda o incalzire prealabilaF
^ Enegalitatile de membre inferioare )cand e!ista* se corecteaza cu orteza )taloneta* sau
incaltaminte ortopedicaF
^ .rcat- coborat scari # cu prudenta, fara miscari de rasucire a spatelui.
T)(T(/!&T45 -<-C(5$@-&!T-C S- )!C4P!)()!( /!.-C(5(
Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de cauza
discala , dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile bolnavului.
"entru tratamentul fizical-inetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea
mi0loacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.
"rin perioadat acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate )cu
sau fara iradiere* sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit , e!ista contractura musculara
paravertebrala cu sau fara blocada.
En perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat fara
prea mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si
mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel e!acerbarea durerilor.
"erioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declasand
durere moderata ,suportabila.
En ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persista contracturi
ale musculaturii paravertebrale lombare.
_ "erioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul
este asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva.
Gactorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung ,
reducerea reala a riscului de recidiva , cosnta in adaptarea riguroasa a uni program de fizio-
inetoterapie la elementele etiopatogenice genereatoare de suferinta.
1azut din acest unghi , tratametul are ca obiective#
-educarea bolnavului in sensul acordarii importantei 0uste durerii sale lombo - sacro -
fesiereF
-profila!ia activa a recidivelorF
-reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar.
"e langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si
aparitia suferintei neurologice #
tulburari de sensibilate , dfeficite motorii , tulburari trofice etc.
,biectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de inetoterapie
sunt#
rela!area musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior.
"entru rela!area musculaturii lombare cu reduicerea concomitenta a lombo-sacralgiei ,
$benghe recomanda aplicarea e!ercitiului hold-rela!, modificat , cu rezistenta moderata spre
minima.
Contractia unui grup muscular este urmata de rela!area muschilor activati si ciclul se repeta.
Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata.
$e utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor 5abat pentru membre in scopul influentarii
musculaturii trunchiului.
/iagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea
e!etnsoara superioara a trunchiului.
/iagonalele membrelor inferioare vor influentza musculatura abdominala inferioara si pe cea
a trunchiului.
"entru asuplizarea trunchiului inferior prin e!ercitii de remobilizare a coloanei vertebrale
lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-
iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Xilliams.
Acest program cuprinde urmatoarele e!ercitii repartizate in doua faze.
A. En prima faza#
-decubit dorsal , fle!ia-e!tensia genunchiilorF
-decubit dorsal , se trage cu mainile un genuchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea,
apoi celalat genunchiF
-acelasi e!ercitiu , dar se e!ecuta simultan cu ambii genunchiF
-decubit dorsal , cu mainile sub cap , se trage un genunchi cat mai mult spre piept , apoi
celalalt , finalizand cu ambii genunchi concomitentF
-decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala , pe langa cap , genunchii flectati la 67 de
grade , talpile pe pat.
/in aceasta pozitioe se impinge lomba spre pat , se contracta abdominalii si se basculeaza
sacrul inainte.
3!ercitiile se e!ecuta in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient.
;.En faza doua a programului Xilliams#
-decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti spre
dreapta si spre stanga pana ating suprafata patuluiF
-decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta
pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patuluiF
-decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului e!tinsF
-din ortostatism , genofle!iuni cu mainile spri0inite pe spatarul uni scaun , spatele se mentine
perfect drept , calcaile lipite pe solF
-pozitia de 'cavaler servant( , corpul aplecat spre inainte si spri0in cu mainile pe solF se
intinde genunchiul de spri0in e!ecutand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac.
9a acest program se pot asocia o serie de e!ercitii la spalier din pozitia atarnat , in functie de
posibilitatile fizice ale bolnavului.
-cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara se
e!ecuta#
=. ridicari ale genunchiilor la pieptF
:. rotarea trunchiului stanga-dreapta cu genunchii flectatiF
>. bascularea stanga-dreapta a membrelor inferioare intinseF
A. semisuspendare )soldurile si genunchii flectati la 67 de grade , spi0in si pe picioare* , se
fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului.
-cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se e!ecuta#
=. redresarea bazinuluiF
:. pendularea bazinului.
En perioada cronica se continua inetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei
verterbrale lombare , dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului.
$copul tonifierii musculaturii abdominale si a celei e!tensoare lombare este , ca si in pozitia
de ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o
presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse
discurile intervertebrale.
"rogram de e!ercitii#
=. M din decubit dorsal cu genunchii flectati la 67 de grade , talpile pe pat.
$e incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce inetoterapeutul se opune
miscarii , tot timpul partea lombara ramanand in
contact cu patulF
:. M aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse
anterior , pana cand palmele a0ung deasupra genunchilor.$e revine si se repeta.
>. M din pozitie de cvadrupedie pentru corectarea lordozei lombare , se suge puternic
abdomnenul si se mentine. $e rela!eaza si se repeta.
A. Mdecubit dorsal , genunchii flectati la 67 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca
sa ii duca lateral spre panul patului.
?. M aceasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept , iar terapuetul
se opuneF
4. M decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. 2erapeutul incerca sa ridice ambele
membre , dar pacientul se opuneF
B. M din decubit lateral cu coapsele usor flectate.2erapeutul impinge cu o mana pelvisul
pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.;olnavul se opune
acestor forte.
H. Me!ecutarea podului din decubit dorsal cu genunchii ushor flectati , spri0in pe umeri-
spate si picioare, se ridica bazinul si zona lombara. 2erapuetul se opune apasand pe crestele
iliaceF
6. Mdin pozitia pod , bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune
rezistenta spre sfarsitulF cursei miscarii.$e alterneaza stanga-dreapta.
=7. Mdin ortostatism langa o masa , pacientul se spri0ina ushor de ea si face o usoara fle!ie
din solduri metinand coloana lombara delordozataF inetoterapeutul se opune miscarii , avand
o mana pe scapula si cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . ;olnavul se opune acestor
forte.
En perioada de remisiune completa , bolnavul poate recurge la un tratament balneo-climateric.
Aceste programe nu sunt standard si este recomandata variarea e!ercitiilor in funtctie de
pacient.
Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are pacientul.
Asfel , pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii
unui program de inetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de
sutinere pe verticala a coloanei vertebrale.
"entru pacientii a caror activitate profesionala solicita fle!ia trunchiului si miscari comple!e
ale membrelor superioare , programul de inetoterapie profilactica trebuie orientat spre
consolidarea functiei de baza a sistemului vetrebro-ischio-gambierilor , care asigura
retroversia trunchiului la nivelul articulatuiei co!o-femurale.
ratamentul fizical-inetic si recuperarea medicala
Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de
cauza discala , dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile
bolnavului.
"entru tratamentul fizical-inetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea
mi0loacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.
"rin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate
)cu sau fara iradiere* sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit , e!ista contractura
musculara paravertebrala cu sau fara blocada.
En perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat
fara prea mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a
nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel e!acerbarea durerilor.
"erioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari
declansand durere moderata, suportabila.
En ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persista contracturi
ale musculaturii paravertebrale lombare.
"erioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul este
asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva.
Gactorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea
reala a riscului de recidiva , consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-
inetoterapie la elementele etiopatogenice genereatoare de suferinta.
1azut din acest unghi , tratametul are ca obiective#
-educarea bolnavului in sensul acordarii importantei 0uste durerii sale lombo sacro-fesiereF
-profila!ia activa a recidivelorF
-reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar.
"e langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si
aparitia suferintei neurologice #
tulburari de sensibilate, deficite motorii , tulburari trofice etc.
,biectivele
pe care trebuie sa si le propuna orice program de inetoterapie sunt#
- rela!area musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior.
"entru rela!area musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei ,
$benghe recomanda aplicarea e!ercitiului hold-rela!, modificat , cu rezistenta moderata spre
minima.
- contractia unui grup muscular este urmata de rela!area muschilor activati si ciclul se repeta.
Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata.
$e utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor 5abat pentru membre in scopul influentarii
musculaturii trunchiului.
/iagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea
e!etensoara superioara a trunchiului.
/iagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea
a trunchiului.
"entru asuplizarea trunchiului inferior prin e!ercitii de remobilizare a coloanei vertebrale
lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-
iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Xilliams.
Acest program cuprinde urmatoarele e!ercitii repartizate in doua faze#
A. En prima faza#
-decubit dorsal , fle!ia-e!tensia genunchiilorF
-decubit dorsal , se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea,
apoi celalat genunchiF
-acelasi e!ercitiu , dar se e!ecuta simultan cu ambii genunchiF
-decubit dorsal , cu mainile sub cap , se trage un genunchi cat mai mult spre piept , apoi
celalalt , finalizand cu ambii genunchi concomitentF
-decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala , pe langa cap , genunchii flectati la 67 de grade
, talpile pe pat.
/in aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat , se contracta abdominalii si se
basculeaza sacrul inainte.
3!ercitiile se e!ecuta in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient.
;. En faza doua a programului Xilliams#
-decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti
spre dreapta si spre stanga pana ating suprafata patuluiF
-decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din
aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patuluiF
-decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului e!tinsF
-din ortostatism , genofle!iuni cu mainile spri0inite pe spatarul unui scaun, spatele se
mentine perfect drept , calcaiele lipite pe solF
-pozitia de 'cavaler servant( , corpul aplecat spre inainte si spri0in cu mainile pe solF se
intinde genunchiul de spri0in e!ecutand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac.
9a acest program se pot asocia o serie de e!ercitii la spalier din pozitia atarnat , in
functie de posibilitatile fizice ale bolnavului.
-cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara
se e!ecuta#
=. ridicari ale genunchiilor la pieptF
:. rotarea trunchiului stanga-dreapta cu genunchii flectatiF
>. bascularea stanga-dreapta a membrelor inferioare intinseF
A. semisuspendare )soldurile si genunchii flectati la 67 de grade , spri0in si pe
picioare* , se fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului.
-cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se e!ecuta#
=. redresarea bazinuluiF
:. pendularea bazinului.
En perioada cronica se continua inetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei
verterbrale lombare , dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului.
$copul tonifierii musculaturii abdominale si a celei e!tensoare lombare este, ca si in
pozitia de ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze
o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse
discurile intervertebrale.
"rogram terapeutic#
=. M din decubit dorsal cu genunchii flectati la 67 de grade , talpile pe pat.
$e incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce inetoterapeutul se opune
miscarii , tot timpul partea lombara ramanand in contact cu patulF
:. M aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse
anterior , pana cand palmele a0ung deasupra genunchilor.$e revine si se repeta.
>. M din pozitie de cvadripedie pentru corectarea lordozei lombare , se NsugeN puternic
abdomnenul si se mentine. $e rela!eaza si se repeta.
A.Mdecubit dorsal , genunchii flectati la 67 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa
ii duca lateral spre panul patului.
?. M aceeasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept, iar terapeutul se
opuneF
4. M decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. 2erapeutul incearca sa ridice ambele
membre , dar pacientul se opuneF
B. M din decubit lateral cu coapsele usor flectate.2erapeutul impinge cu o mana pelvisul
pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.;olnavul se opune
acestor forte.
H. Me!ecutarea <podului( din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , spri0in pe umeri-spate
si picioare, se ridica bazinul si zona lombara. 2erapeutul se opune apasand pe crestele iliaceF
6. Mdin pozitia <pod(, bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta
spre sfarsitul cursei miscarii.$e alterneaza stanga-dreapta.
=7. Mdin ortostatism langa o masa , pacientul se spri0ina usor de ea si face o usoara fle!ie din
solduri metinand coloana lombara delordozataF inetoterapeutul se opune miscarii , avand o
mana pe scapula si cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . ;olnavul se opune acestor forte.
En perioada de remisiune completa , bolnavul poate recurge la un tratament balneo-climateric.
Aceste programe nu sunt standard si este recomandata varierea e!ercitiilor in functie de
pacient S
Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are
pacientul. Astfel , pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun
beneficiarii unui program de inetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea sistemului
muscular de sutinere pe verticala a coloanei vertebrale.
"entru pacientii a caror activitate profesionala solicita fle!ia trunchiului si miscari
comple!e ale membrelor superioare , programul de inetoterapie profilactica trebuie orientat
spre consolidarea functiei de baza a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, care asigura
retroversia trunchiului la nivelul articulatiei co!o-femurale.