Tratamentul de recuperare in spondilita Principii de tratament in spondilita: este o boala invalidanta cu o evolutie progresiva, tratamentul tre sa fie precoce,

trebuie sa fie fixat pe profilaxie, sa urmareasca kineto-profilaxia primara si secundara pt ca coloana este cea mai mobla parte a aparatului locomotor care se autointretine in miscare. In spondilita programul de kt tre sa fie alcatuit de medici cu bilanturi articulare si musculare la inceput si pe parcursul tratamentului. Kt trebuie dozata durerea pt ca in spondilita avem un fond dureros, moderat permanent, in fazele acute ale bolii se folosesc tehnici anakinetice mai ales posturi cu descarcarea coloanei, la posturi se adauga ex pt segmentele nedureroase. In perioadele de acalmie putem aplica ex pt mobilitate si tonus muscular. In kt spondilitei tre dozate eforturi in functie de puls de TA, de dispnee, de oboseala. In spondilita este importanta continuitatea programelor de kt, programele de kt tre aplicate fara intrerupere pe parcursul anilor pt a se impiedica instalarea anchilozelor in pozitii vicioase. Prin kt urmarim urmatoarele obiective: 1. 2. 3. 4. Mentinerea unei posturi si al unui aliniament corect al corpului Mentinerea supletii articulare, mobilitatii art. Mentinerea tonusului muscular, al extensorilor paravertebrali ai trunchiului si intinderea muschilor sculptati Mentinerea volumelor respiratorii in limite cat mai normale

Spondilita in perioada de debut si in fazele acute La debutul bolii sunt importante masuri de igiena posturala in care incercam sa ne opunem atitudinilor vicioase caracteristice bolii: flexie cervicala cu proiectarea capului in fata, cifoza dorsala accentuata, delordozare lombara si flexia soldurilor. Masurile de igiena posturala care se adopta la debutul bolii. Sezand pe scaun cu spatar inalt cu contact permanent al spatelui cu scaunul. Masa sa fie la nivelul pieptului cu antebratele pe masa. Este interzis repaosul prelungit pe fotoliu care favorizeaza instalarea flexumul pe sold. In ortostatism cand pacientul tre sa mentina o distanta maxima intre puber si apendicele xifoid. Programul de kt tre efectuat de 3-4 ori pe zi 10-30 min, continutul programului contine antrenamentul mobilitatii, controlul tinutei, mentinerea tonusului muscular, indicam pacientului plimbari de o ora 2 si reorientare profesionala la tinerii care au meserii care solicita coloana. Sporturile permise sunt: innot, polo, volei, badminton, tenis de camp, basket, hanbal. Programul de kt propriuzis: 1. Mentinerea unei posturi si aliniament corect al corpului: se indica posturi corectoare care sa se mentina de 2 ori pana la 4 ori pe zi 15-20 min, se intrerup la durere intensa. Sunt 4 postui: decubit dorsal cu pernita sub coloana dorsala, mainile la ceafa, coatele ating patul, este o postura care corecteaza cifoza exagerata. Deubit dorsal, pernita sub coloana dorsala, saci de nisip de la 2-5 kg pe umeri si pe genunchi. Decubit ventral, perna sub piept, saci de nisip dorsal si pe bazin. DV cu sprijin pe antebrate cu privirea inainte numit sfinx. Ortostatism, calcaiele la 15 cm de zid, sacru pe zid si se deruleaza coloana vertebrala incepand de la sacru apoi omoplatii, occiputul. Din sezand, spate la zid si contact cu zidul in 3 puncte, sacru, omoplati si occiput. Se deruleaza coloana de-a lungul zidului. Din 4pedie, brate flectate nas la sol, se lordozeaza si apoi se cifozeaza coloana vertebrala. 2. Mentinerea si corectarea supletii si mobilitatii art. La nivelul cooanei vertebrale si la niv centurilor: din decubit dorsal, genunchi la 90 grade, se fac ridicari de brate pe langa cap ritmate pe respiratie.

Decubit lateral, genunchi la 90 grade, ridicari de brate pe langa cap. Din sezand calare pe bancheta, mainile la ceafa, se trag coatele inapoi si se fac rotatii de trunchi, exerciti de mobilitate. Din genunchi avem 3 : trunchi la 90 grade, mainile prind spalierul, se fac flectari de trunchi. Maini la ceafa se fac aplecari laterale. Din genunchi, pozitia cavalerului, mana in axila si cealalta ridicata, se fac aplecari laterale. Ex din 4pedie: nas la sol, brate inainte, se fac lrdozari de coloana. Se fac extensii al MI din sold si coloana lombara Din 4pedie se ridica alternativ bratele la zenit Mobilizari ale coloanei cervicale pe toate directiile de miscare Ex cu bastonul pt umeri si ex pt mobilizarea soldurilor cu intinderi ale psoas-iliacului si ischio-gambierilor. Se indica hidrokinetoterapia care actioneaza din avantajele apei calde care sedeaza si relaxeaza si asuprizeaza. HKT actioneaza prin plutire ce sedeaza, relaxeaza si faclizeaza. Actioneaza prin rezistente opuse de apa la miscari de lateralitate si de sus in jos prin rezistente obtinem tonifiere. Se poate aplica si in puseul inflamator, se pot aplica durate lungi 20-40 min, sunt utile prezenta de flotoare, brancarda pe care sa fie asizat pacientul cu infirmitate mare si barele la perete. Exercitiile in HKT vor fi selectate in cele de la sala adatate la mediul acvatic, se lucreaza din posturi: decubit dorsal, ventral si ortostatism pe langa peretele bazuinului iar la sfarsit se face inot cu plutire ventrala. 3. Mentinerea si corectarea tonusului muscular: Muschii principali sunt: fixatorii omoplatilor, extensori ai trunchiului, abdominali, psoas iliac care este lordozant si pacientului cu spondilita ii lipseste lordoza si tre lucrati muschii fesieri. Acesti muschi se lucreaza din posturi care evita cifoza, se indica izometrie si mobilizari active cu rezistenta, ea fiing gravitatia si ganterele. Ex: din decubit ventral se fac ridicari de cap si trunchi cu MS la ceafa, umeri Forfecari ale MI din decubit ventral Pe o masa cu MI atarnand la marginea mesei din decubit ventral, se extind MI alternativ Decubit dorsal MS cu gantere, se ridica pe langa cap alternativ Decubit dorsal genunchi la 90 grade, se fac balansari stanga-dreapta Decubit dorsal se fac forfecari ale MI Ex din genunchi: sezut pe calcaie, mainile la ceaza, se fac aplecari ale trunchiului in fata si redresari de trunchi. Din 4pedie se ridica membre opuse MS stg si MI dr, Flexii si extensii de trunchi din ortostatism. Mentinerea si cresterea volumelor respiratorii mobilizabile In stadiile preanchilozice se fac gim corectoare si reeducarea resp toracice. In stadiile mai avansate cand munca toracica scade, se face reeducarea resp diafragmatice care este respiratia abdominala. In anchilozele toracice instalate gimnastica resp nu isi mai are rostul.

In puseele inflamatorii se indica repaos pe pat tare in posturari blande, sedam durerea cu electroterapia antialgica, cu crioterapie, cu comprese cu gheata si stimulante. Evitarea pozitiilor vicioase, mobilizari active prudente fara exacerbarea durerii. Intretinerea capacitatii respiratorii si HKT( hidro kineto terapia ). Spondilita in stadiul evoluat: beneficiaza de kt secundara, obiectivele de tratament sunt: mentinerea aliniamentului normal al corpului, mentinerea mobilitatii articulare, mentinerea tonusului muscular, mentinerea volumelor resp cat mai aproape de normal. Mentinerea aliniamentului normal al corpului: cu posturi corecte de atitudine cu efect sedativ si corectiv cu intinderea muschilor pectorali si ischiogambieri. Mentinera mobilitatii din mobilizari articulare nedureroase, mobilizari active si active cu rezistenta incepand de la coloana cerv, lombar, incepand de la art proximale spre cele distale. Este indicat reeducarea mersului. Pt supletea coloanei sunt indicate ex khlap si la spalier. Ele tre precedate de masaj decontracturant, de electro terapie sedativa, termoterapie si ritmarea ex pe respiratie. Tot pt mobilitate sunt hidrokt analitica si globala prin inot terapeutic si joc in apa. Pt tonus muscular: izometrie, se incepe din descarcare din decubit dorsal si lateral apoi se trece la 4pedie prin incarcare partiala apoi in genunchi si la sfarsit din atarnat. Este importanta dozarea, tonizarea se face in pozitii corijate, tonizam muschii fixatori ai omoplatilor care sunt trapezii, marele dintat, se tonizeaza extensorii coloanei vertebrale si ai soldurilor si muschii abdominali. Mentinerea volumelor resp cat mai aproape de normal, se face prin reeducare resp mai ales costala, iar in stadiile evoluate resp diafragmatica. Igiena vietii cotidiene in spondilita avansata. Pacientul cu spondilita tre sa evite frigul, umezeaza, oboseala si sa evite traumatismele si microtraumatismele coloanei si a bazinului, pozitii sezand prelungite cu cifoza orsala accentuata, supragreutatea. Este necesar sa aibe o activitate fizica moderata si regulata, sa mentina posturi pe pat dur, este importanta hkt, plimbari lungi de o ora 2 pt antrenarea resp si al mersului. Cura balneara: in statiuni cu ape termale si pe litoral, talaso-terapia. Reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale Este reumatismul care consta din deteriorarea cartilajului articular, se mai numeste artroza. Sunt afectate urmat structuri: cartilajul, structurile periart (ligamente, tendoane, burse, capsula-art, fascii si muschi). Evolutia este progresiva Cauzele: solicitari mecanice inclusiv suprasolicitari profesionale, modificari metabolice care apar in dislipidemii in diabet zaharat (hiper ulicemia, condrocalcinoza), aceste modificari apar in articulatie. Modificarile vasculare in sistemul nervos vegetativ simpatic ce produce vaso-constrictie cu tulburari circulatorii la nivelul articulatiei Obezitatea Hiperlaxitatea ligamentara Frigul si umezeala ce produce modificari in tesuturile conjunctive prin hidratare excesiva a tesutului conjunctiv Anomaliile de statica prin modificari de forma ale oaselor care pot fi congenitale sau postraumatice

Mecanismul de producere al reumatismul degenerativ: apare un conflict intre fortele de presiune exagerate pe cartilaj si capacitatea te toleranta al acestuia avand ca rezultat uzura cartilajului cu modificari ale proprietatilor de amortizare a presiunii. Se produc modificari ale osului de sub cartilaj. Osul raspunde la suprasolicitare prin proliferare adica producere de osteofiti la nivelul coloanei cu condensare osoasa si eroziuni si chisturi. Membrana sinoviala se inflameaza cu producere

in exces de lichid sinovial de asemenea se infameaza capsula ligamentara iar in urma inflamatiei se produce retractia capsulei. Muschii periarticulari se contracta in mod reflex si se atrofiaza. Semnele clinice: durerea de tip mecanic exagerata de activitate si calmata de repaos. Durerea isi are originea in capsula articular inflamata si in periost. Limitarea de mobilitate care se datoreaza retractiei capsulei art si contracturii musculare. Atitudiniile vicioase Distabilitatea Forme de reumatism degenerativ: are mai multe tipuri de articulatii, CV este alcatuita din vertebre iar legatura dintre ele se face prin: discuri, art interapofizare posterioare si ligamente. Tipuri de reumatism degenerativ: discopatia, spondiloza, osteopondroza, spondilartroza. Discopatia: discul intervertebral are proprietati mecanice care sunt date de starea de hidratare a nucleului pulpos care este format din nucleu pulpos central care este plin de apa si un inel fibros periferic. In prima faza a discopatiei mai ales la tineri se produce o hiperhidratare a nucleului pulpos, apasa pe inelul fibrs si pe toate structurile neurosensibile invecinate, se produce criza de lumbago. In faza 2 in urma supra solicitarilor fizice inelul fibros al discului se fisureaza mai fregvent posterior, iar nucleul pulpos migreaza in fisura inelului fibros producandu-se protruzia discala cu compresiunea structurilor neurosenzitive invecinate. Migrarile se produc posterior. In faza 3 se produce hernia de disc, inelul fibros se rupe, nucleul pulpos depaseste inelul fibros si herniaza agresand radacina nervoasa ce paraseste maduva la nivelul gauri de conjugare, se produce un conflict disculo-radiculo-dural cu proces inflamator in tesuturile inconjuratoare. In in faza 4 structurile periarticulare se calcifica producand osteofite care vor stabiliza coloana pozitii vicioase producand tulburari de statica vertebrale. Faza 4 cu osteofit poarta numele de discartroza. Prezenta osteofitelor (osificari in jurul discului) la mai multe discur de-a lungulcoloanei vertebrale se numeste spondiloza si este dovada afectarii inelului si a reactiei osului. Herniile de disc nu se produc numai posterior ci si vertical in corpul vertebral. Pe radiografii se numesc moduli Shhmorr. Ele sunt dovada osteopondrozei. Durerea din reumatismul degenerativ este produsa de compresiunea structurilor neurosensibile, ele sunt ligamentele, radacinile nervoase si duramater. Durerea este data de spasmele secundare musculare. Durerea mai poate fi data de inflamatia din jurul herniei de disc, periherniara. Durerea poate fi data de sinovita din art interapofizara-posterioara. Ultima cauza de durere: stenoza canalului medular.