Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău

Referat: Program kinetoterapeutic

pentru recuperarea aponevrozei plantare

Elaborat de: Florea Irina

KMS an III
 Aponevroza plantară, este o afecţiune a piciorului sportiv şi poate apărea 
datorită terenului şi a pantofilor de sport necorespunzători sau în cursul testelor
fizice mai ales a probei de 3000 metri, când are loc flexia plantară maximală a
gleznei simultan cu dorsiflexia articulaţiei metatarsofalangiene.

Alţi factori de risc:

- piciorul plat ( pes planus) sau pes cavus ( arcuirea exagerată a boltei

plantare) sunt alte cauze care cresc riscul apariţiei. 
- creşterea bruscă în greutate.

Aponevroza plantară are 3 părţi: aponevroza plantară externă, internă şi

mijlocie şi face parte din sistemul suro-ahileo-calaneo-plantar care este un veritabil
lanţ funcţional al propulsiei. Aponevroza are rol esenţial în transmiterea de forţe
dinspre tricepsul sural spre haluce în timpul mersului, alergării sau săriturilor.
Locul frecvent de iritaţie şi inflamaţie la sportiv este aponevroza mijlocie.

Durerea apare pe faţa plantară a piciorului, pe faţa medio-plantară a

calcaneului şi iradiază de-a lungul marginii interne a aponevrozei. Poate apărea şi
pe partea laterală a gleznei sau dorso-laterală a piciorului, datorită faptului că
sportivul evită durerea călcând mai mult pe partea laterală a gleznei forţând-o în
acest fel. Iniţial durerea este accentuată dimineaţa şi scade pe parcursul zilei( o
data cu activitatea), şi deseori doare după activitatea fizică. Cu cât suferinţa devine
mai severă, durerea va fi mai accentuată în timpul activităţii fizice.

Anamneza

Nume : Ciobanu

Prenume : Ion

Varsta : 23 de ani

Ocupatia : sportiv

Sex : masculin

Diagnostic clinic : aponevroză plantară

Examenul clinic:

-  la palparea inserţiei aponevrotice pe tuberozitatea postero-internă a

calcaneului şi de-a lungul marginii interne a acestei aponevroze, apare
durere, tricepsul este scurtat și hiperton tibialul anterior este alungit și
hipoton.
- dorsi-flexia halucelui asociat cu flexia dorsală a piciorului accentuează
durerea.
- radiografia: osteofitul calcaneean este prezent.

Obiective:

 Reducerea inflamației și combaterea edemului;

 Combaterea durerii;
 Refacerea și creșterea mobilității articulare;
 Refacerea și creșterea forței musculare;
 Reducerea contracturii musculare;
 Refacerea și creșterea stabilității, echilibrului, coordonării.

Tratament

Pentru a combate inflamația se recomandă repaus și compresii reci, unguente.

Pentru a combate durerea este indicat masajul relaxator la nivelul gambei și a

antepiciorului, care este eficient și pentru combaterea contracturilor. Se pot folosi
de asemenea compresele reci și antiinflamatoare. Crioterapie după antrenament
este recomandată pentru a evita suprasolicitarea și agravarea inflamației.

  În faza iniţială nu este necesară  neapărat întreruperea totală a efortului fizic ci

evitarea activităţilor care agravează această suferinţă: alergat, exerciţii în care
apare flexia plantară maximală.
 Pentru îmbunătățirea mobilității se recomandă stretchingul fasciei plantare,  a
muşchiului gastrocnemian şi solear, stretching plantar şi al tendonului ahilean. Se
recomandă a da atenție și mișcărilor de eversie și inversie.

Fnp-uri : Inversare lentă (IL), Inversare lentă cu opunere (ILO) – sunt

contracţii concentrice ritmice ale tuturor agoniştilor dintr-o schemă de mişcare fără
pauză între inversări. Mişcarea se realizează pe toată amplitudinea de mişcare dar
cu creşterea progresivă a rezistenţei, raportată la forţa pacientului.
Pacientul în decubit dorsalt, kinetoterapeutul plasează priza pe fața dorsală a
piciorului și contrapriza pe gamba. Comanda „ trage, împinge”. ILO – prezintă o
contracţie izometrică la sfârşitul amplitudinii de mişcare. Aceeași poziție doar că
avem comanda „ Trage, ţine 5 6 secunde, împinge”

Iniţiere ritmică (IR) – (muşchii flexori şi extensori) scopul este de a obţine

relaxarea, pentru ca în acest fel mişcarea să se facă pasiv, apoi treptat activo-pasiv
şi activ. Comenzile verbale: „relaxează-te şi lasă-mă pe mine sa-ţi mişc piciorul!”,
apoi „mişcă-l odată cu mine”, apoi „mişcă singur!”. Mişcările trebuie să fie lente
şi ritmice. Pacientul în decubit dorsal, KT. plasează priza pe fața dorsală a
piciorului și contrapriza pe gamba, execută pasiv mișcările de flexie şi extensie a
piciorului, apoi activo-pasiv, apoi pacientul execută mişcările.

Realizăm și următoarele exerciții

 Urcati pe o treapta cu ambele picioare. Sprijinindu-va de un perete,

impinge-ti inapoi piciorul afectat in asa fel incat calcaiul sa coboare. Usor
si fara sa fortati prea mult, coborati calcaiul, simtind o usoara tensiune in
gamba, mentineti pozitia cam 20 de secunde si reveniti la pozitia initiala.
Repetati de 3-4 ori.

 Decubit dorsal cu piciorul întins, piciorul sănătos flectat. Trecem o banda

elastică pe după talpă în zona scobiturii piciorului și ținem de capete.
 Tragem de capete spre noi și menținem 20-30 secunde, repetăm de 3-4 ori.
Se poate trage și direct cu mana de vârful piciorului.

Pentru creșterea și îmbunătățirea forței am folosit următoarele exerciții.

 Mers cu rularea exagerată a piciorului urmată de ridicarea pe vârfuri la

finalul mișcării cu genunchii într-o semiflexie pentru a facilita mișcarea de
rulare , pentru îngreuiere se pot adăuga greutăți la nivelul gleznelor.

 Stati in picioare sau asezat. Cu degetele piciorului afectat incercati sa

prindeti un servetel, apoi lasati-l sa cada si repetati de 20 de ori. O
alternativa la acest exercitiu este sa prindeti cu ajutorul degetelor de la
picioare niste bilute imprastiate si sa le puneti intr-un recipient.
 Cu talpa pe podea, ridicati degetele sustinand greutatea in calcaie. Apoi
coborati degetele pana ating podeaua, cu exceptia degetului mare. In timp ce
coborati degetul mare, incepeti sa le ridicati din nou pe celelalte patru.
Repetati de 20 de ori.
 Stati pe un scaun, cu genunchii indoiti la 90 de grade si cu talpile drepte pe
podea. Ridicati varful piciorului afectat de fascita plantara tinand calcaiul pe
podea. Mentineti pentru 5 secunde, relaxati si repetati exercitiul de 10 ori.

Pentru stabilitate.
Genoflexiuni din stand pe călcâie.
Izometria alternantă (IzA) – executarea contracţiilor izometrice şi pe
agonişti şi pe antagonişti alternativ, fără să se schimbe poziţia corpului.
„Ţine aici, aici”, Stabilizare ritmică ( ține nu mă lăsa să te mișc) pe boss
sau placa de echilibru.

contenţia în 8 a feţei plantare

Contenţia adezivă în 8: are ca obiectiv protejarea aponevrozei

plantare. Poziţia sportivului va fi: cu genunchiul flectat şi piciorul în equin.
Banda elastică adezivă de contenţie va avea lăţimea de 3 cm, trece în 8 pe
faţa plantară a piciorului şi se încrucişează pe haluce  conturând posterior
calcaneul. Se repetă de 2 sau 3 ori pentru eficacitate. Apoi se pune banda de
susţinere de 6 cm, circular peste 8-ul plantar închizându-se pe faţa dorsală a
piciorului.
Cu o bandă de 3 cm cu genunchiul flectat şi piciorul în equin.

Banda elastică adeziva de contenţie va avea lăţimea de 3 cm, trece în 8

pe faţa plantară a piciorului şi se încrucişează pe haluce  conturând posterior
calcaneul.

Apoi se pune banda de susţinere de 6 cm, circular peste 8-ul plantar

închizându-se pe faţa dorsală a piciorului, mediotarsian.

Alte recomandări:

- modificarea încalţămintei (cu sau fără înalţătoare plantare, purtarea de tălpici

vâscoelastici)

-îmbunătățirea condițiilor de antrenment

-ortezarea (nocturnă, acomodativă)

- fizioterapie ( laser, ultrasunet)

Bibliografie:

 http://www.orto-trauma.ro/glezna-si-picior/ortopedie/glezna-si-
picior/fasciita-plantara.html
 http://www.medicinasportiva.ro/traumatologie/articole/ruptura-aponevroza-
plantara.html
 http://doctorulpicioarelor.ro/exercitii-pentru-fascita-plantara-partea-i/
 Recuperare în traumatologie sportivă, M. Vasile, CURS STUDII DE
LICENŢĂ