UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA ANUL II

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATOLOGICE

Coordonator: Conf. Univ. dr. Slavila Mircea

student:
Simionescu Vlad
 Tendinita
Definitie:
Inflamatie a unui tendon. Un tendon, tesut fibros care uneste un muschi cu un
os, poate sa se inflameze fie la jonctiunea musculotendinoasa, fie la punctul lui de
insertie pe os (entesopatie), fie in partea sa mediana.

Cauze:
Tendintele au cauze multiple, adesea asociate. Ele pot fi provocate de
microtraumatisme repetate, profesionale sau indeosebi sportive (epicondilita la
jucatorii de tenis, tendinita a adductorilor la dansatori etc.) sau pot fi de origine
degenerativa, imbatranirea tesuturilor antrenand o uzura, chiar o ruptura, a fibrelor de
colagen care constituie tendonul (periartrita scapulohumerala, de exemplu). In sfarsit,
o tendinita poate fi legata de o boala articulara inflamatorie, de exemplu o
spondilartrita anchilozanta (indeosebi la nivelul de insertie a tendonului lui Ahile) sau
de o poliartrita reumatoida.
Simptomele tendinitei

Durerea este cel mai des intalnit simptom, frecvent intalnita in repaus, se
intensifica cand palpam si la mobilizarea articulatiilor invecinate tendonului inflamat.
Durerea este de tip acut, care inteapa, asociata cu inflamatia zonei dimprejur:
regiunea fiind descrisa ca eritematoasa, tumefiata si calda. Apoi este descrisa
diminuarea fortei musculare din intreaga zona afectata (cot, glezna, deget, genunchi,
mana, umar).

Tendinitele pot evolua pe parcursul mai multor luni. Tendinita se poate vindeca
spontan sau poate persista astfel cronicizandu-se. Ruptura de tendon este o
complicatie a tendinitei (ex: ruptura de tendon cvadricipital/rotulian), avand o
gravitate mare, insa este intalnita destul de rar, manifestandu-se printr-o durere de o
intensitate extrema asociata cu impotenta functionala de tip total.
 Cel mai des sunt afectate sunt: fascia plantara (fasceita plantara), tendonul
cvadricipital (tendinita cvadricipitala), tendonul achilean (tendinita achileana) si
tendonul rotulian (tendinita rotuliana). Mai rar, tendinita se poate regasi la nivelul
musculaturii ischio-gambiere. Apartinand tendinitelor genunchiului amintim
sindromul de conflicat al fasciei lata fiind cunoscut si sub numele de sindromul de
bandeleta iliotibiala.
Diagnosticarea tendinitei

Diagnosticul este clinic.

Tendoanele afectate sunt de obicei dureroase la miscare, tecile lor sinoviale pot
fi tumefiate si pot acumula lichid. Tumefactia poate fi vizibila sau doar palpabila. In
scleroza sistemica, teaca sinoviala poate sa ramana uscata, dar apare frecarea ce poate
fi simtita sau auzita cu stetoscopul cand tendonul se misca in teaca sinoviala. De-a
lungul tendonului poate exista sensibilitate locala la palpare de intensitate variabila.

Factori de risc
Factorii de risc pentru tendinita în curs de dezvoltare includ vârsta, ocupația și
practicarea anumitor sporturi.
• Vârsta – pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, tendoanele lor devin mai puțin
flexibile
• Ocupația – tendinita este mai frecventă la persoanele ale căror locuri de muncă
implică mișcări repetitive și poziții incomode
• Sport – participarea în anumite sporturi care implică mișcări repetitive (tenis,
baschet, alergare, înot, baseball, bowling, golf, etc.)

RECUPERAREA COXARTROZEI

TRATAMENTUL FIZICAL-KINETIC

Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav in parte

si in permanenta adaptat la stadiul bolii.
Obiective:
• Disparitia sau ameliorarea durerii;
• Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
• Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare;
• Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare;
• Ameliorarea calitatii vietii
• Educatia pacientului si a familiei
ELECTROTERAPIA
• Electroterapia pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a
vascularizatiei si a troficitatii tisulare locale:
• curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma
de ionogalvanizare
• curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, C Trabert
• curenti de medie frecventa
• laser
• unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde
• ultrasunet
• diapulse
TERMOTERAPIA
• Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei
tesuturilor moi in vederea instituirii programului de kinetoterapie
• impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi
• in cazul unei reactii inflamatorii locale se aplica comprese reci cu
sulfat de magneziu 60g/l; masaj local cu gheata repetat de mai multe ori
in cursul zilei;
MASAJ
• Pentru efect antialgic, miorelaxant/tonifiant (in functie de manevrele
utilizate), de imbunatatire a vascularizatiei si biotrofic tisular local:
• pozitionarea bolnavului este deosebit de importanta deoarece
fiecare pozitie permite o mai buna abordare a diferitelor structuri ce
trebuie masate
• manevrele de masaj se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut
celular subcutanat, fascii, tendoane si muschi
 • sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul
membrului inferior; se executa tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul
respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala)

Exemple de exercitii :

1.Exemplu de mobilizare pasivă pentru mişcarea de extensie

Regula generală: în timpul forţării extensiei articulaţiei coxofemurale
genunchiul rămâne extins.
Pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum
(genunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternică a bazinului extinde ea însăşi
articulaţia afectată şi eventual asistentul accentueaza extensia. În mobilizarea
autopasivă, pacientul menţine cu mâinile genunchiul membrului opus la piept,
membrul afectat fiind întins pe un plan înclinat.
2. Exemplu de exerciţiu pentru tonifierea ischiogambierilor
Pacientul în decubit dorsal, cu articulaţia coxofemurală flectată, genunchiul
aproape extins (poziţia genunchiului este importantă – nu trebuie extins complet, ci
atât cât intră în acţiune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei,
kinetoterapeutul contrând la nivelul talonului.
3. Exemplu de exerciţiu pentru tonifierea muşchiului cvadriceps.
Pacientul in asezat , cu membrele inferioare atarnand , la marginea patului;se
executa extensia genunchiului avand o greutate atarnand la nivelul gleznei .
4. Exemplu de exerciţiu pentru tonifierea muşchiului triceps sural.
Pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior întins şi glezna în flexie
dorsală; kinetoterapeutul prinde în mână călcâiul pe faţa lui posterioară şi se opune
încercărilor pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu există rezistenţa pe degete
sau antepicior, nu va intra în activitate decât tricepsul sural .
5. Exemplu de exerciţiu pentru tonifierea muşchiului fesier mijlociu.
Pacientul în decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat şi membrul
afectat cu genunchiul flectat; pacientul execută abducţie în timp ce kinetoterapeutul
opune rezistanţă pe faţa laterală a genunchiului.

BIBLIOGRAFIE:
1. Afectiunile reumatologice in practica medicului de familie - Andra Rodica
Balanescu
2. Reumatologie. Curs universitar - Ruxandra Ionescu
3. Recuperarea medicala de faza acuta - Henk J. Stam, H. Muzaffer Buyruk, John L.
Melvin, Gerold Stucki, Irene Buyruk Burggraaf
4.Kinetoterapie: metodologia poziţionării şi mobilizării pacientului - Constantin
Albu, Mihai C. Albu, Tiberiu-Leonard Armbruster
5.Cum pot fi vindecate artroza si reumatismul. (Prevenire, Recunoastere, Vindecare) -
Jacques Crousset