DIETA ÎN BOLILE GASTRICE

CUPRINS

1
 ISTORIC

Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pentru oameni. Cadrul

medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala avand ca scop restabilirea
starii normale a pacientului. Pentru aceasta pacientul va fi ajutata sa isi regaseasca modul
normal de functionarenormala cea ce inseamna ca unii paci enti vor fi capabili sa se
ingrijeasca complet pe sine insusi, suportul medical ramane insa in cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc in general nursele
sunt: reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate.
Indiferent cu cine avem de-a face, este vorba de ingrijire, de fiecare data luam o decizie. Este
un adevarat proces de judecata, deci de nursing.
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au de
terminat religioasa si morala, fiind astfel deschizatoarea de drumiri ale nursing-ului.
si influentat dezvoltarea lor.
Florence Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnare.
Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa
cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazata pe gandire. In principala sa lucrare
“Notite despre munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri:
“Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Nimic nu este mai putin adevarat
Medicina este chirurgia membrelor si organelor, nici chirurgia, niic medicina nu pot
face altceva decat sa inlature obstacolele, nici una nici alta nu vindeca numai natura poate
vindeca. Cea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune
conditi pentru ca natura sa isi faca opera.”
Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale
omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si cel care ingri jeste.
Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu per soana ingrijita.
Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile
acordate sunt privite ca sarcini distincte efectuate in serie. In consecinta in loc sa re partizam
sarcini , repartizam ingrijiri.

2
 Profesiunea de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei
asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.

Scopul si motivatia

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din

literatura de specialitate.
Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele necesa re despre
aceasta afectiune astfel incat pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesa re unui pacient cu
simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase gastro-duodenale sa nu intalnesc piedici in
scopul redarii acestiu in cel mai scurt timp, familiei si so cietatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistenta
medicala pentru a fi apta in orice situatie de apreveni o recidiva a bolii si daca este posibil,
chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recidiva a bolii sa
fie cat mai scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita condotiilor sociale,
factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii
individului.

3
 CAPITOLUL I

1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul este un organ intraperitoneal cu proiecţie abdominală şi toracică situat în

etajul supramezocolic al cavităţii peritoneale unde ocupă cea mai mare parte din loja
subfrenică stângă. Această poziţie explică pe de o parte necesitatea folosirii unor variate căi
de abord, abdominală, toracică sau mixtă pentru rezolvarea diferitelor aspecte de patologie
gastrică, iar pe de altă parte explică, răsunetul posibil toracic al proceselor patologice
localizate în polul gastric superior (patologie de graniţă toraco-abdominală).
Stomacul, porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, comunică cranial cu esofagul
prin orificiul esofagian (cardia) şi caudal cu duodenul prin orificiul piloric.
Scheletotopic, în decubit dorsal, stomacul se proiectează astfel:
superior - o linie orizontală ce trece prin spaţiul V i.c. stâng;
inferior - o linie orizontală trasată prin vertebra L.4, ce corespunde anterior
ombilicului;
la dreapta - o linie verticală trasată la dreapta planului medio-sagital;
la stânga - un plan tangenţial la peretele lateral al toracelui.
Orificiul cardial se proiectează:
posterior - pe flancul stâng al vertebrei T.10;
anterior - la nivelul articulaţiei VII condrosternale stângi.
Orificiul piloric se proiectează:
posterior - pe flancul drept al vertebrei L.l;
anterior - pe linia parasternală dreaptă, la mijlocul distanţei xifo-ombilicale.
Forma stomacului esfe foarte variabilă şi dependentă de o serie de factori cum sunt
tonusul general al musculaturii gastrice (stomac hiperton, ortoton, hipoton), greutatea

4
conţinutului, presa abdominată, poziţia corpului. Ţinând cont de variabilitatea formei sale,
stomacul măsoară în medie 25 cm în axul său cel mai lung, o lăţime de 12 cm şi o grosime de
aproximativ 8 cm. Capacitatea sa variază între 1000 şi 1500 cc cu o medie de 1300 cc.
Stomacul prezintă două porţiuni:
- verticală (pars digestoria);
- orizontală.
Porţiunea verticală este proximală, descendentă, numită partea digestivă şi este
alcătuită din două segmente:
- fundusul stomacuIui (fornix ventriculi) – segment situat deasupra planului
orizontal
- care trece prin cardia;
- corpul stomacului (corpus ventriculi) – segment delimitat distal de perpendiculara
dusă din incizura angulară pe marea curbură
Porţiunea orizontală este distală şi uşor ascendentă şi e constituită din:
- sinusul stomacului (canalis egestoria);
- porţiunea pilorică alcătuită din:
- antrul piloric, care comunică cu corpul gastric;
- canalul piloric, porţiune îngustată, terminală a stomacului, delimitată de
duoden prin şanţul duodeno-piloric în care se află vena subseroasă
prepilorică
Stomacul are două feţe, una anterioară, alta posterioară, şi două margini care continuă
marginile esofagului.
Marginea dreaptă, cunoscută sub numele de mica curbură, este alcătuită din două
segmente unul vertical şi altul orizontal, puţin ascendent, despărţite prin „incizura angulară".
Marginea stângă, denumită marea curbură continuă marginea stângă a esofagului,
formând cu acesta, la nivelul cardiei un unghi ascuţit - „incizura cardiacă" sau unghiul Hiss;
de la acest nivel marea curbură descrie un arc la nivelul fornixului gastric, apoi coboară
vertical şi paralel cu mica curbură pentru a se recurba spre dreapta, în regiunea orizontală.

5
 l-orificiul cardia
2-curbura mică
3-orificiul piloric
4-duodenul
5-porţiunea pilorică
6-curbura mare
7-fundul stomacului
8-porţiunea verticală a curburii mari
9-corpul stomacului
10-sinusul stomacului
A.P.- antrum piloric
C.P.- canalul piloric

Stomacul este menţinut în poziţie prin continuitatea sa cu esofagul (fixat de inelul

diafragmalic pe care îl străbate) şi cu duodenul (fixat de peritoneul parietal posterior).
Stomacul este solidar cu organele vecine printr-o serie de ligamente de fixare:
ligamentul gastro-hepatic - care se întinde de la pediculul hepatic (pe care îl
mărgineşte spre dreapta) până la cardia, unind astfel mica curbură cu faţa caudală a ficatului.
Porţiunea mijlocie este transparentă şi poate fi uşor pătrunsă când vrem să abordăm faţa
posterioară a stomacului sau vrem să ligaturăm artera pilorică sau coronara stomahică.
Porţiunea superioară (pars condensa) este secţionată când vrem să eliberăm marginea dreaptă
a esofagului abdominal, în ea găsindu-se artera hepatică stângă;
ligamentul gastro-splenic - care uneşte segmentul proximal al marii curburi cu splina,
cuprinzând artera gastroepiploică stângă şi vasele scurte;
ligamentul gastro-colic - ce cuprinde cercul arterial al vaselor epiploice. Deschiderea
acestui ligament dă un acces larg în cavitatea posterioară a epiploanelor, permiţând aprecierea
extirpabilităţii unei tumori. Secţionarea sa permite bascularea în sus a stomacului, facilitând
abordul feţei posterioare. Datorită intimităţii raporturilor dintre ligamentul gastro-colic şi
mezocolonul transvers este necesară o atenţie mărită din partea operatorului pentru a nu leza
arcada lui Riolan;
ligamentul gastro-frenic - este cel mai puternic mijloc de fixare al stomacului (polul
superior) la diafragm. Acest ligament e secţionat când este necesară o abdominalizare cât mai
intensă a esofagului terminal în cazul gastrectomiei totale.

6
 Din punct de vedere chirurgical, stomacul nu se opreşte la nivelul pilorului, ci
cuprinde şi prima porţiune a duodenului. Un reper important e artera gastro-duodenală,
depăşirea ei fiind periculoasă pentru că se produc leziuni pancreatice şi biliare.

STRUCTURA STOMACULUI

Peretele gastric are o grosime apreciabilă şi este alcătuit din 4 tunici distincte care, de
la exterior la interior, sunt:
Seroasa – este reprezentată de peritoneul visceral, ce acoperă stomacul în întregime;
faţa anterioară este învelită de peritoneul marii cavităţi peritoneale, pe când faţa posterioară e
acoperită de peritoneul bursei omentale; cele două foiţe peritoneale, anterioară şi posterioară,
se continuă la nivelul micii curburi cu micul oment, iar la nivelul marii curburi cu epiploonul
gastro-splenic şi gastro-colic; este un strat cu mare putere de plasticitate, având în acelaşi
timp o rezistenţă apreciabilă de care se ţine cont în suturile gastrice.
Musculara gastrică constituie aparatul motor al stomacului. Are o grosime medie de 2
mm, dar aceasta este variabilă în funcţie de regiunea considerată: foarte groasă la nivelul
antrului în vecinătatea pilorului, este mai subţire pe marea curbură şi îndeosebi la nivelul
fornixului gastric. Este alcătuita din 3 straturi (din afară – înăuntru):
- stratul longitudinal continuă fibrele stratului extern al musculaturii
esofagului;
- stratul circular este mijlociu, continuă stratul intern a musculaturii
esofagiene; e dispusă uniform pe toată întinderea stomacului, în dreptul
canalului piloric e mai îngroşat, pe 2-3 cm, formând la nivelul pilorului o
condensare de fibre: sfincterul piloric;
- fibrele oblice, constituie stratul intern profund, situat numai în porţiunea
verticală a stomacului.
Mucoasa – formează o multitudine de pliuri, unele longitudinale orientate în axul
mare al stomacului, îndeosebi în vecinătate micii curburi, altele orientate transversal situate
pe marea curbură şi feţele stomacului; structural este alcătuit din epiteliu, corion, muscularis
mucosae. Epiteliul este de tip cilindric, unistratificat, de tip mucoid delimitându-se net, fără
tranziţie, de epiteliul pavimentos stratificat al mucoasei esofagiene la nivelul cardiei.
Corionul este format din ţesut conjunctiv lax cu vase şi nervi; conţine glande de tip tubular şi
se deosebesc după regiunile stomacului:

7
 1. glandele cardiale – se găsesc într-o zonă limitataă (o,5 – 4 cm) din
jurul cardiei, fiind alcătuite din celule producătoare de mucus;
2. glandele fundice (proprii) sunt localizate la nivelul fornixului şi
corpului gastric şi cuprind în strucutura lor trei tipuri de celule:
3. celule mucoide – secretoare de mucus, dispuse către gâtul glandei;
4. celule principale (de zimogen) aflate în porţiunea distală a glandei;
secretă pepsinogen I şi II;
5. celule parietale – secretă acid clorhidric şi factorul intrinsesc Castle.
6. glandele pilorice – localizate în regiunea natrală, fiind alcătuite din
celule asemănătoare cu celulele mucoase din gâtul glandelor fundice.
Antrul gastric este de asemenea sediul celulelor endocrine din care cel mai bine
cunoscute sunt celulele G, responsabile de secreţia gasttriică.
Muscularis mucosae – alcătuită din fibre musculare netede celulare (în pătura internă)
şi longitudinale (în pătura externă).
Submucoasa – e alcătuită din ţesut conjunctiv lax, reţea vasculară importantă, plexul
venos Meissner.
Acest strat este slab aderent la mucoasă. Din aceste motive, la secţiunea peretelui
gastric, sero-musculoasa se retractă, submucoasa fiind solidară cu mucoasa; se poate realiza
cu uşurinţă hemostaza vaselor submucoase. Este considerată un strat de rezistenţa în suturile
digestive.

VASCULARIZAŢIA STOMACULUI
Stomacul are o vascularizaţie foarte bogată cu numeroase surse arteriale primare şi
secundare şi o reţea importantă de colaterale intra şi extra-murale.
Patru pediculi vasculari, toţi originari din trunchiul celiac sunt consideraţi principalele
surse arteriale ale stomacului. Ei formează prin anastomoză două cercuri arteriale, ale marii şi
micii curburi.
Din artera hepatică pornesc:
 artera gastrică dreaptă care merge înaintea pilorului şi apoi urcă pe mica
curbură;
 artera gastro-duodenală trece înapoia pilorului şi emite gastroepiploica dreaptă
ce urcă pe marea curbură;
Artera splenică dă naştere:

8
  arterei gastroepiploice stângi (ce coboară pe marea curbură)
 arterelor gastrice scurte ce trec în ligamentul gastro-splenic şi irigă fundul
stomacului.
Artera gastrică stângă urcă prin ligamentul gastro-pancreatic, ajunge în regiunea
cardială şi apoi coboară de-a lungul micii curburi.
Se formează astfel:
- arcul arterial al micii curburi rezultat din anastomozarea arterei gastrice stângi şi
drepte; (artera pilorică);
- artera gastrică stângă, originară din trunchiul celiac abordează mica curbură
gastrică în regiunea subcardială descriind o crosă; ea coboară apoi pe mica
curbură divizându-se într-o ramură anterioară şi una posterioară, ce se
anastomozează cu ramuri similare din artera gastrică dreaptă. În prima sa porţiune,
înainte de a se diviza, ea dă naştere la una sau mai multe ramuri care
vascularizează joncţiunea eso-gastrică. Este de menţionat de asemeni posibila
origine din acest segment al arterei coronare a unei artere hepatice stângi care într-
o proporţie care nu este neglijabilă este singura sursă de vascularizaţie a lobului
stâng, ligatura sa având drept consecinţă ischemia teritoriului respectiv.
Artera gastrică dreaptă, de calibru mai mic, ia naştere din artera hepatică comună,
abordând stomacul pe marginea superioară a regiunii pilorice; ea se divide în două ramuri
care se anastomozează cu ramuri similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi.
- arcul arterial al marii curburi format din anastomozarea arterei gastroepiploice stângi
şi drepte;
Artera gastro-epiploică stângă ia naştere din artera splenică, ea abordând marea
curbură la nivelul unirii 1/3 proximale cu 2/3 distale ale acesteia (punct de reper pentru limita
rezecţiei în gastrectomia 2/3). Artera gastro-epiploică dreaptă ia naştere din artera gastro-
duodenală la marginea inferioară a primei porţiuni a duodenului după care intră în ligamentul
gastro-colic, realizând anastomoză cu artera gastro-epiploică stângă. Arcul arterial al marii
curburi este uşor de reperat între foiţele ligamentului gastro-colic; el rămâne la distanţă de
marea curbură, care este abordată de ramurile gastrice ale acestei arcade.
Stomacul este vascularizat şi de alte artere de importanţă secundară. Astfel, polul
gastric superior primeşte sânge din artera diafragmatică inferioară (origine în artera aortă),
vasele scurte şi artera cardio-tuberozitară posterioară, ramuri din artera splenică. Regiunea
antro-pilorică primeşte ramuri suplimentare din artera mezentencă superioară prin

9
intermediul arterei pancreatico-duodenale inferioare, arterei pancreatice inferioare sau
transverse, ca şi ramuri din artera hepatică prin artera supraduodenală şi din artera gastro-
duodenală prin artera pancreatico-duodenală superioară, artera retroduodenală.
Activitatea funcţională deosebit de intensă a stomacului presupune o bogată
vascularizaţie a peretelui gastric. Astfel, din arcadele anastomotice principale situate în
lungul curburilor gastrice, iau naştere numeroase ramuri anterioare şi posterioare
perpendiculare pe axul lung al stomacului. Ramuri mai mici trec direct în peretele gastric
subiacent inserţiei epiploanelor. Toate aceste vase se ramifică pe suprafaţa gastrică şi pătrund
în peretele gastric unde formează trei plexuri bine individualizate, subseros, intramuscular şi
submucos între care există numeroase conexiuni.
Caracterele particulare ale microcirculaţiei la nivelul micii curburi şi anume un plex
submucos mai puţin bine dezvoltat ca şi prezenţa mai frecventă a şunturilor arterio-venoase
ar explica frecvenţa mai mare a ulcerului la acest nivel.
La nivelul micii curburi, pe faţa anterioară a corpului, între teritoriile celor două
arcade vasculare se găseşte o bandă relativ îngustă practic avasculară - e aria gastrostomiei.
Venele stomacului corespund în general arterelor. Ele se formează din reţele capilare
situate în submucoasă, străbat grosimea peretelui gastric, se adună sub seroasă şi urmează
apoi calea trunchiurilor colectoare. Acestea sunt dispuse de-a lungul celor două curburi,
alături de arcurile arteriale şi se varsă în vena portă. Venele gastrice drepte şi stângi se varsă
direct în trunchiul venei porte; vena gastroepiploică dreaptă se varsă în vena mezenterică
superioară; vena gastroepiploică stângă şi venele gastrice scurte sunt tributare venei splenice.
Venele pereţilor gastrici pornesc din plexurile venoase intraparietale, care constituie o reţea
anastomotică mai bogată decât cea arterială; venele extragastrice prezintă numeroase
anastomoze:
- anastomozele porto-cave superioare se realizează la polul superior al stomacului,
unde plexul submucos (aferent sistemului venos port) este în continuitate cu plexul parietal
esofagian (tributar venelor azigos - aferente ale venei cave inferioare);
- anastomozele porto-cave inferioare se realizează prin venele cardio-tuberozitare
(aferente ale sistemului venos port) şi venele diafragmatice inferioare (tributare venei cave
inferioare).

LIMFATICELE STOMACULUI
Stomacul prezintă o bogată reţea de limfatice intramurale. Din plexul limfatic
submucos, limfa este colectată de canale limfatice care străbat musulara gastrică şi se varsă

10
într-un plex subseros de la care pleacă colectoare extragastrice. Limfaticele stomacului
proximal se anastomozează cu cele ale esofagului distal. Există de asemeni comunicări între
limfa stomacului şi cele ale duodenului, dar acestea sunt mai puţin numeroase.
Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic (1, 5, 6) (fig.)
zona I - cuprinde regiunea superioară a micii curburi, limfa fiind drenată în ganglionii
din jurul arterei gastrice stângi.
zona II - regiunea distală, antrală a micii curburi este drenată în ganglionii
suprapilorici.
zona III - cuprinde porţiunea proximală a marii curburi, cu drenaj în gahglionii grupaţi
în jurul arterei gastro-epiploice stângi.
zona IV - cuprinde regiunea antrală a marii curburi; drenează limfa în ganglionii
gastro-epiploici drepţi şi cei subpilorici.

Drenajul limfatic al stomacului

Cercetătorii japonezi din cadrul JRSGC (Japonese Research Society for the Study of
Gastric Cancer) recunosc 16 staţii limfatice care înconjoară stomacul, numerotate de la 1 la
16: 1,3, şi 5 pe mica curbură, 2,4 şi 6 pe marea curbură, 7 pe artera gastrică stângă, 8 pe artera
hepatică comună, 9 pe artera celiacă, 10 şi 11 pe artera splenică, 12 până la 16 grupe
ganglionare mezenteriale şi aortico-cave (2). Staţiile ganglionare în care drenează limfa
gastrică au fost sistematizate în 3 compartimente, cointeresate succesiv de metastazarea
neoplazică
compartimentul I: ganglionii marii şi micii curburi gastrice (staţiile 1-6);

11
 compartimentul II: ganglionii trunchiului celiac, a pediculului hepatic şi a celui
splenic (staţiile 7-11);
compartimentul III: ganglionii paraaortici şi mezenteriali (staţiile 12-16).
Dacă staţiile limfatice ganglionare din compartimentele I şi II sunt accesibile
chirurgiei oncologice, cointeresarea celor din compartimentul III rămâne în afara acesteia şi
este considerată din punct de vedere prognostic ca o metastază viscerală la distanţă.
Limfadenectomia în primul compartiment se realizează în funcţie de localizarea ulcer
gastricului prin gastrectomie subtotală sau totală cu ridicarea micului şi marelui epiploon, în
timp ce limfadenectomia în cel de-al doilea compartiment presupune pentru realizarea ei
ridicarea odată cu stomacul a foiţei superioare a mezocolonului transvers şi a peritoneului
bursei omentale, manevră care permite disecţia traiectelor vasculare menţionate.

Grupe ganglionare regionale (Chiricuţă I., Cancerul gastric)

1. ganglionii paracardiali drepţi;
2. ganglionii paracardiali stângi;
3. ganglionii micii curburi;
4. ganglionii marii curburi;
5. ganglionii suprapilorici;
6. ganglionii subpilorici;
7. ganglionii arterei coronare;
8. ganglionii arterei hepatice comune;

12
 9. ganglionii trunchiului celiac;
10. ganglionii hilului splinei;
11. ganglionii arterei splenice;
12. ganglionii din ligamentul hepato-duodenal;
13. ganglionii retropancreatici;
14. ganglionii de la originea vaselor mezenterice superioare;
15. ganglionii de la originea arterei colice medii;
16. ganglionii de-a lungul aortei (12).

INERVAŢIA STOMACULUI
Inervaţia stomacului este vegetativă şi dubşă parasimpatică si simpatică.
Inervaţia parasimpatică se face prin cei doi nervi vagi, fibrele având originea în
nucleul dorsal al vagului din planşeul ventriculului IV. La nivelul esofagului abdominal
ambii vagi se prezintă sub formă de trunchiuri nerovase; este nivelul la care se execută
vagotomia tronculară pe cale abdominală.
Vagul drept sau posterior se găseşte cel mai des sub formă de trunchi unic şi
voluminos, fiind situat profund, pe faţa posterioară a esofagului, între acesta şi aortă. El
furnizează o ramură pentru plexul celiac, păstrată în vagotomia selectivă, coboară de-a lungul
micii curburi furnizând 6-7 ramuri pentru faţa posterioară a fornixului şi corpului gastric,
ramuri secţionate electiv în vagotomia ultraselectivă, pentru a se termina pe faţa posterioară a
antrului gastric (nervul antral posterior Latarjet).
Vagul stâng sau anterior, situat imediat sub peritoneu pe faţa anterioară a esofagului
abdominal, se poate prezenta sub formă de trunchi unic, dublu sau chiar mai multe ramuri. El
furnizează o ramură hepatică, aflată în pars condensa a micului epiploon cu destinaţie hepato-
biliară, ram care se păstrează în tehnica vagotomiei selective, coboară apoi de-a lungul micii
curburi furnizând un număr variabil de ramuri pentru faţa anterioară a fornixului şi corpului
gastric, secţionate electiv în vagotomia ultraselectivă, şi ajunge în final sub forma nervului
antral anterior (Latarjet) în regiunea antrală.
Trunchiurile nervilor vagi sunt constituite în proporţie de 90% din fibre aferente ce
transmit informaţii din tractul gastrointestinal către sistemul nervos central şi numai 10% sunt
motorii sau secretarii.

13
 Inervaţia simpatică îsi are originea în segmentele medulare T5-T10. Fibrele simpatice
părăsesc rădăcina nervului spinal corespunzător prin ramurile comunicante cenuşii ajungând
în ganglionii prevertebrali. De aici fibrele presinaptice ajung prin intermediul nervului mare
splanchnic la plexul celiac unde fac sinapsă cu al 2-lea neuron simpatic. Fibrele postsinaptice
ajung la stomac însoţind vasele. Durerea de origine gastroduodenală este transmisă prin
fibrele aferente simpatice care trec fără sinapsă de la stomac la rădăcinile dorsale ale nervilor
spinali.
În afara componentei extrinseci a inervaţiei, stomacul, ca întreg tubul digestiv, mai
are o componentă intrinsecă. Sistemul nervos intrinsec este o reţea autonomă, complexă de
neuroni interconectaţi, care controlează activitatea locală. Aceste funcţii care includ atât
activitatea secretorie cât şi cea motorie sunt cele care rersistă după denervarea extrinsecă.

2. FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul are o intensă activitate funcţională, motorie şi secretorie, exocrină şi

endocrină, el având o acţiune bine determinată în primele faze ale digestiei.
Funcţia motorie
Funcţia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de preluare şi depozitare, de
frământare şi amestecare cu sucurile digestive a bolului alimentar, ca şi evacuarea
intermitentă a conţinutului digestiv, devenit chim gastric în duoden.
Activitatea motorie este net diferită în stomacul proximal (fornix şi segment proximal
al corpului), faţă de cel distal (segment distal al corpului şi antru).
Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic, aflată predominent sub
control vagal. Odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, tonusul musculaturii gastrice se
adaptează conţinutului, astfel încât presiunea din interiorul său nu se modifică semnificativ.
Această scădere a contracţiei tonice a musculaturii stomacului proximal la pătrunderea
bolului alimentar asigură funcţia de rezervor a stomacului, fiind cunoscută sub numele de
„relaxare receptivă". Acomodarea receptivă a stomacului se reduce prin vagotomie.
După pătrunderea bolului alimentar în stomac, dispozitivul anatomic şi funcţional al
joncţiunii eso-gastrice împiedică în mod normal refluxul gastro-esofagian. Acest mecanism
nu este încă pe deplin explicat fiind incriminaţi o serie de factori din care mai importanţi sunt:
existenţa la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescută (sfincter
funcţional) căreia nu îi corespunde un sfincter anatomic propriu-zis. Presiunea acestei zone

14
are în medie 20 mm Hg, mai mare cu 5-10 mmHg decât cea din stomac (elementul central din
mecanismul antireflux).
mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss căruia îl corespunde în
interior valvula Gubaroff, adevărată clapetă a cărei închidere este favorizată de umplerea,
deschiderea fornixului gastric;
dispoziţia pilierului diafragmatic drept care intervine în menţinerea angulaţiei eso-
gastrice.
Stomacul distal, denumit şi „pompa antropilorică" este sediul unor unde peristaltice
regulate (3/minut) care au rolul de a amesteca şi micşora părţile componente ale conţinutului
gastric şi de a propulsa în final chimul gastric rezultat (masă semilichidă cu reacţie acidă)
prin pilor în duoden. Părţile solide din conţinutul gastric insuficient micşorate sunt readuse în
stomacul proximal unde suferă transformarea necesară. Centrul de coordonare al acestei
activităţi peristaltice din stomacul distal cu activitate de pacemaker se află într-un grup de
celule mienterice aflat în segmentul vertical al marii curburi. La acest nivel iau naştere
stimuli electrici cu propagare antrală, care determină producerea undelor musculare
contractile. Activitatea peristaltică antrală este stimulată de distensia peretelui gastric şi
inhibată de mecanisme cu punct de plecare duodenal în care osmolaritatea, aciditatea şi
conţinutul în grăsimi al chimului au o importanţă deosebită. Coordonarea motilităţii antrale,
pilorice şi duodenale asigură evacuarea ritmică a conţinutului gastric în duoden şi în acelaşi
timp împiedică refluxul duodeno-gastric prin închiderea sfincterului piloric.
Cunoaşterea motilităţii gastrice şi a particularităţilor ei în funcţie de segmentele
constitutive ale stomacului, explică modificările diferite ale acestei funcţii sub influenţa
diferitelor variante de vagotomie; în timp ce vagotomia supraselectivă influenţează numai
tonusul receptiv din segmentul proximal, peristaltica evacuatorie antrală fiind păstrată,
vagotomia tronculară le modifică profund pe amândouă prin suprimarea inervaţiei vagale din
ambele segmente.
Durata evacuării gastrice este apreciată în medie la 3-4 ore fiind în funcţie de calitatea
alimentelor ingerate. Astfel lichidele şi alimentele semisolide părăsesc rapid stomacul în timp
ce alimentele solide sunt evacuate mai lent şi în funcţie de compoziţia lor chimică: mai lent
lipidele, mai repede proteinele şi îndeosebi glucidele.

Funcţia secretorie
Secreţia exocrină

15
 Secreţia exocrină a stomacului este rezultatul activităţii secretorii a mucoasei gastrice
care are suprafaţă de 800 cm2. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau uşor
opalescent, cu un pH acid cuprins între 0,8-1,5, ce conţine apă, electroliţi, HCl, fermenţi,
mucus, factor intrinsec. Cantitatea secretată în 24 h este între 1,5 şi 3 litri.
Secreţia acidă a stomacului, reprezentată de HCI îşi are originea în celulele parietale
sau oxintice din glandele regiunii fundice şi ale corpului gastric.
Cercetări recente au pus în evidenţă la suprafaţa celulei parietale receptori pentru
histamină, acetilcolină şi gastrină. Fiecare din aceşti factori poate stimula el însuşi secreţia
acidă, acţiunea lor combinată având ca r ezultat creşterea secreţiei acide. Receptorul
histaminic poate fi neutralizat prin substanţele blocante de receptori H2, cel acetil-colinic prin
vagotomie, iar cel gastrinic prin antrectomie.
Acidul clorhidric este un constituent fiziologic al sucului gastric cu rol important în
desfăşurarea digestiei: activează pepsinogenul, contribuie la formarea de acid-albumine uşor
digerabile, solubilizează colagenul şi nucleoproteinele, precipită cazeinogenul din lapte,
stimulează secreţiile digestive subiacente, împiedică dezvoltarea germenilor aduşi cu
alimentele în stomac.
Fermenţi. Principalul ferment al sucului gastric este pepsina secretată de celulele
principale ale glandelor gastrice într-o formă inactivă - pepsinogen. Activarea se face în
mediul acid al stomacului sau de către pepsină printr-un mecanism autocatalitic. Au fost
identificate până în prezent 7 tipuri de pepsinogene în sucul gastric uman.
Pepsina realizează degradarea parţială a proteinelor până în stadiul de polipeptide
(peptone), elemente importante de stimulare a secreţiei de gastrină şi colecistochinină.
Digestia şi coagularea laptelui la om se fac tot datorită pepsinei şi nu datorită labfermentului
prezent în stomacul animalelor tinere. Lipazei gastrice cu activitate redusă la adult (pH opfim
4-5) activă însă la sugar unde determină hidroliza grăsimilor emulsionate.
Mucusul gastric este secretat de epiteliul de înveliş şi de celulele mucoide ale
glandelor pilorice şi cardiale. Are o structură gticoproteică. Producţia sa este stimulată de
excitanţi ai mucoasei gastrice şi prin mecanisme colinergice. El formează pe suprafaţa
mucoasei gastrice un strat cu o grosime de 1-1,5 mm cu rol de protecţie faţă de agresiuni
mecanice, termice, chimice şi de autodigestie clorhidropeptică.
La constituirea barierei mucoasei contribuie:
- stratul de mucus de la suprafaţa mucoasei impregnat cu HCO 3- secretat de
celulele epiteliuiui de înveliş care încetineşte penetraţia H+ către
elementele celulare ale epiteliuiui de înveliş;

16
 - stratul celulelor epiteliuiui de suprafaţă cu aşa-numitele legături puternice
(tight junctions) intercelulare care împiedică transportul de substanţe între
celule, şi
- microcirculaţia din mucoasa gastrică, foarte activă, care îndepărtează rapid
H+ retrodifuzată şi contribuie la formarea unui transsudat bogat în HCO 3- şi
Na+.
Factorul intrinsec este o mucoproteină secretat de celulele parietale ale glandelor
fundice.
Împreună cu vitamina B12 adusă prin alimente (factor extrin-sec) formează un
complex care ajuns în ileonul terminal eliberează vitamina B12 care este rezorbită. Prin atrofia
mucoasei gastrice sau în urma gastrectomiei totale (după epuizarea rezervelor de vitamina
B12) este împiedicată absorbţia de vitamina B12, consecinţa fiind apariţia unei anemii
megaloblastice (anemie pernicioasă).

3. NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA

Ulcerul gastirc si duodenal reprezinta o afectiune foarte frecvent intalnita, poate una
dintre cele mai comune. Ulcerul gastric si cel duodenal se deosebesc nu numai prin localizare
ci si prin unele mecanisme de producere si aspecte chimice ceea ce dovedeste ca sunt boli
deosebite, cu unele asemanari.

3.1. DEFINITIE
Ulcerul duodenal este o boala caracterizata pri aparitia unor ulceratii cu sediul pe stomac,
portiunea superioara a duodenului, partea inferioara a esofagului, ansa ana stomatica a
stomacului operat.
Ulcerul duodenal este considerat o reactie anormala a mucoasei duodenale fata de prezenta
acidului clorhidric si a pepsinei in bulb.
Ulcerul duodenal este mai frecvent la varsta adulta (30-40ani) predominand la sexul
Masculin in proportie de 1/6 si este mai frecvent in Europa. Ulcerul duodenal este mai
frecvent la persoanele cu conditii de munca si viata “stresante”, pe fondul unei
Suprasolicitari psihice.
3.2. Etiologia
Exista numeroase cazuri de “ulcer familial”, ceea ceridica problema factorului genetic .
Factori favorizanti:

17
• Igiena defectuoasa a alimentatiei, constand din mese neregulate si masticati in completa;
• Alimente iritante, picante, excitanta ale secretiei gastrice, prea fierbinti sau prea reci, alcool,
tutun, droguri, etc.
• Dantura deficitara, infectii cronice nazofaringiene si amigdalite acute repetate;
• Terenul neuroendocrin dezechilibrat;
• Stresul
3.3. Patogenie generala
Patogenia ulcerului gastric si duodenal nu este definitiv elucidata. Dintre fac torii patogeni cei
mai importanti sunt: hiperaciditatea, diminuarea rezistentei mu- coasei si factorul psihic. a)
Hiperaciditatea
Factori majori implicati in agresiunea ulceroasa sunt reprezentati de acidul clorhi dric si
pepsinei. In absenta pepsinei si a acidului clorhidric fenomenul nu se produ ce. Scopul major
al terapeuticii medicale sau chirurgicale consta in a reduce valorile aciditatii la nivelul
inferior al concentratiei optime pentru actiunea pepsinei si nu in a obtine o anaciditate
gastrica. Hiperclorhidria si hipersecretia nu sunt singurii fac- tori responsabili de aparitia
ulcerului, existand si alte cauze ce determina ca mucoa sa sa fie sensibila la actiunea
combinata a acidului clorhidric si pepsinei, a caror prezenta este necesara in organism. Se
cunoaste cexistenta unui ulcer duodenal cu un ulcer gastric, de obicei ulcerul duodenal
precedandu-l pe cel gastric. b) Diminuarea rezistentei mucoasei
Hiperaciditaea, ca singur factor determinant nu poate explica in mod simplist apari tia
leziunilor ulceroase, argumentele fiind urmatoarele:
- ulcerul este o leziune unica, cu localizare precisa
- exista hiperaciditate certa, fara leziuni ulceroase
- exista ulcere fara hiperclorhidrie
- in c azul unei biopsii a mucoasei gastrice, in ulcerul duodenal hiperacidic locul prelevarii se
vindeca perfect si nu se transforma in “ ulcer”.
- ulcerele de stres survin fara modificarea clorhidriei in cazul starilor septice sau al arsurilor.
S-a emis astfel idea aparitiei leziunii ulceroase ca rezultat al diminuarii rezistentei mucoasei
in anumite zone de frecventa maxima a ulcerului.
Numeroase studii recente studiaza rolul microcirculatiei in submucoasa si mucoa-sa, care prin
dereglarea sa, pe cale nervoasa sau umorala, poate duce la ischemia sau staza si congestia
mucoasei cu consecinte immediate asupra epiteliului. Trebuie mentionat ca foarte multe
medicamente (cortizon, aspirina, antinevralgice, etc.) di-minueaza cantitatea si calitatea
mucusului protector, cred conditii de aparitie a ulce rului. c) Factorul psihic

18
Hipersecretia de acid clorhidric si pepsina creste semnificativ in perioadele de furie,
enervare , suparare in timp ce frica, nesiguranta, teama au efect inhibator al secretiei
clorhidropeptice. Cercetarile au sesizat ca in mod real exista “un teren ul ceros” la indivizii
nervosi, anxiosi, vagotonici.
Ulcerul duodenal apare atunci cand creste si predomina factorul de agresiune si
Autodigestie clorhidropeptica, la care se mai adauga conditii predispozante si favo rizante
(alimentatia, toxicele, stresul, medicamentele ulcerogene) care au o pondere variabila de la
individ la individ .
Acestea pot determina aparitia unor noi ulceratii sau prelungirea fazei active a bolii.

3.4. Anatomie patologica:

Evolutiv, ulcerul poate fi acut sau croonic, fiecare dintre aceste doua eventualitati avand
grade de profunzime.

a) Ulcerul acut
Ulcerul acut apare ca o complicatie terminala a unei afectiuni acute si se realizea za in
mucoasa duodenala, de multe ori sub forma de leziune multipla cu potential mare de
complicatii hemoragice si perforative.
Ulcerul acut poate avea urmatoarele aspecte morfopatologice:
1) Eroziunea - intereseaza in exclusivitate mucoasa, fara a depasi “muscularis mu cosae”,
vindecarea realizandu-se prin “restitutio ad integrum”, fara a lasa cicatrice.
Eroziunile acute realizeaza cel mai fercvent aspectul de gastrita hemoragica.
2) Ulcerul acut profund -; intereseaza progresiv toate straturile peretelui duodenal, fiind
inconjurat de o zona de edem, dar cu absenta infiltratului celular de tip infla mator cronic.
Ulcerul acut se poate vindeca, lasand cicatrice, uneori vizibila la nivelul seroasei, fie se
soldeaza cu o complicatie de tipul perforatiei sau erodarii unui vas parietal cu hemoragie
consecutiva. c)Ulcerul cronic
Ulcerul cronic se caracterizeaza printr-o pierdere de substanta care poate interesa toate
structurile parietale, rotunda sau ovala, cu marginile bine determinate, la nivelul carora sunt
prezente intotdeauna infiltratele celulare de tip inflamatie croni ca. Vindecarea se realizeaza
prin cicatricxe alba, sidefie, stelata, net vizibila la nive lul seroasei, care se prezintaub forma
unei zone mai indenate. Craterul ulceros creste in dimensiuni, iar hiperplazia de tesut
conjunctiv determina o duritate parti culara tesutului de scleroza care delimiteaza
craterul(colozitatea); asemenea se dez volta o zona aderentiala la un organ invecinat, cu

19
remanieri tisulare profunde, ce ii confera un “aspect pseudoneoplazic”, ce a fost denumit si
ulcer “terebrant” sau “ex teriorizant”.
Daca penetratia intereseaza, prin erodare ulceroasa un vas din afara peritoneului bastro-
duodenal, ralizand o adevarata fistula vasculara, acestui tip de ulcer i se atri buie denumirea
de “ angioterebrant” sau “vasculoterebrant”.

Ulcerul duodenal cronic se situeaza cu frecventa maxima la nivelul bulbului, ul cerele

postbulbare avand o incidenta scazuta si plasandu-se la dreapta arterei gastro duodenale, unde
intretin raporturi de vecinatate cu coledocul si cu ampula Vater.
Procesul sclerozant cicatriceal al ulcerelor duodenale determina deformari ale dife ritelor
segmente udodenale cu aparitia de stenoza, care alterneaza cu dilatatii pseu da-diverticulare.
Ulcerele fetei anterioare sunt acelea care realizeaza diferite forme de perforatie, iar cele ale
fetei posterioare sunt, de obicei, coloase, stenozante sau se complica cu pancreatite cefalice
(acute sau cronice). Ulcerele duodenale pot fi unice sau multiple.

3.5. Clasificarea anatomo-topografica

1. Ulcerele jonctiunii cardio-esofagiene

- Ulcerul esofagian proximal
- Ulcerul esofagian distal
- Ulcerul esofagian prin esofagizi de reflex
- Ulceratiile liniare ale jonctiunii esofagiene
2. Ulcerele gastrice
- Ulcer “inalt” juxta-cardial
- Ulcerul versantului vertical al micii curburi
- Ulcerul versantului orizontal al micii curburi
- Ulcerele gastrice ale formixului, fetelor sau ale marii curburi gastrice
- Ulcerul gastric al micii curburi , secundar si asociat unui ulcer duodenal.
3. Ulcerele duodenale
- Ulcer bulbar anterior
- Ulcere pilarice sau juxta-pilarice
- Ulcre post bulbar unic
- Ulcer post bulbar multiplu
4. Ulcerul postoperator
- Anastomatic

20
- Marginal
5. Ulcerul diverticulului
- are potential perforativ sau/si hemoragic;
6. Ulceratii multiple
- apar in sindromul Zolliger- Ellison

3.6. Forme anatomice si clinice particulare

a) Ulcerul gastric juxtapilaric b) Ulcerul postbulbar duodenal: localizarea ulceroasa pe

segmentul fix al duodenu lui ?, pe genunchiul posterior duodenal si in portiunea
supravateriana a duodenului
II.

Particularitati:
• dificultatea stabilirii diagnosticului pozitiv preoperator;
• seria de modificari anatomoleziculare;

Elementele definitorii in ulcerul postbulbar sunt:

• ulcer vechi, net predominant la barbati;
• interval liber asimptomatic multi ani;
• dureri inconstante ca sediu, cu caractere atipice(biliopancreatice);
• neconcordanta radio-chimica;
• uneori, debut prin complicatii;
• scleroza periulceroasa importanta cu modificari si deformarilocoregionale;
• raritatea perforatiei in peritoneul liber;
• frecventa hemoragiei si stenozei;
• penetratia apare constanta in pancreas si pediculul hepatic;
• fistule duodeno-coledociene sau duodenoveziculare;
• riscul aparitiei accidentelor coledo-duodeno-pancreaticein timpul operatiei sau al
complicatiilor postoperatorii;

3.7.Studiul dinic general

3.7.1. Durerea
-este semnul principal si este determinata hiperperistalitismul musculaturii duode nale si de

21
hiperaciditate;
-are caracter de crampa cu senzatie de arsura sau de torsiune in regiunea epigas trica; ea poate
fi de intensitate variabila si este adeseori ritmata de ingerarea de alimente(mica periodicitate);
-aparitia are un orar relativ fix, aparand la 2-3 ore dupa mese;
-durerea care survine in momentul cand stomacul este gol se numeste “foame dureroasa”, si
care este, in general, calmata odata cu ingerarea alimentelor neiritabi le si neacide;
-apare noaptea (ora 0-4);
-poate fi diminuata temporar prin ingestie de apa, lapte sau alimente antiacide;
-in ulcerul duodenal penetrant in pancreas, durerea poate iradia in spate, tip durere
transfixianta “in frigare”, adeseori iradiaza intre omoplate;
-periodicitatea:
§ mica periodicitate, care apare la ore fixe in cursul zilei;
§ marea periodicitate, perioada dureroasa este urmata de lungi perioade de acal mie;
§ perioadele simptomatice sunt de la inceput scurte, cu o durata de cateva zile si apar, mai
ales, primavara si toamna, sau de cate ori domina diverse forme de stres psihic; iu timp insa,
perioadele devin din ce in ce mai fercvente si de mai lunga du rata, pana in momentul in care
bolnavul sufera aproape continuu, fiind foarte putin ameliorat de tratamentul medical.
3.7.2 Varsaturile (vomismentele)
-apar sporadic , necaracteristice;
-uneori sunt provocate de bolnav cu scopul diminuarii imediate a durerilor. Aceste sunt insa
tipice pentru ulcerele insotite de hiperaciditate marcata;
-aparitia varsaturile de staza constituie semnul caracteristic al stenozelor in formare.
3.7.3 Hemoragia
- este, mai degraba, o complicatie decat un simptom;
- minima(prezenta sangelui sub forma de hemoragii oculte-reactia Alder pozitiva sau chiar de
mici melene);
- hematemeza si melena masiva sunt complicatiile grave ale ulcerului duodenal;
3.7.4 Starea generala
- in afara complicatiilor, mai ales in perioada de inceput, este relativ buna;
- daca crizele sunt intense si prelungite, pacientii devi adesea nervosi si iritabili.
Eructatia, arsurile retrosternale, sialoreea, tulburarile de apetit si tulburarile de tran zit sunt
semne secundare si inconstante ce pot insotii semnele clinice anterior des crise. Tulburarile
metaolice nutritionale survin in ulcerul cronic reactivat si duc treptat, la slabirea bolnavului,
care incepe sa ia aspect tipic “de ulceros”.

22
3.8. Semnele clinice particulare ale ulcerului duodenal

- durerea imbraca forma de arsura sau de crampa sfasietoare situata in epigastru sau
paraombilical drept(punc duodenal)
- sediul durerii poate fi uneori localizat cu un singur deget
- durerea este o colica continua, care dureaza de la 15 minute la o ora si survine la ora dupa
ingestia alimentelor(alteori dupa 2-3 ore). Caracteristic este absenta durerii inaintea ingerarii
alimentelor.
- in ulcerul postbulbar durerea este deplasata spre dreapta, se poate confunda cu durerea
veziculara, este de intensitate scazuta uneori si apare tardiv postalimentar.

3.9 Examenul radiologic si endoscopic.

In diagnosticul leziunii ulceroase, indiferemt care ar fi localizarea ei, explorarea radiologica

este un examen capital. El singur permite stabilirea diagnosticului, pe care semnele clinice
doar il presupun. In acelais timp, insa, lipsa de vizualizare a ni sei(semnul direct) nu infirma
existenta leziunii, dupa care vizualizarea semnelor indirecte poate fi rezultatul unor deformari
morfologice cauzate de alte leziuni ale mucoasei sau de periviscerita. Rezulta ca examenul
radiologic are limitele sale.
In general semnele radiologice sunt de doua tipuri: a) semne directe: vizualizarea nisei
ulceroase care semneaza diagnosticul pozitiv; b) semne indirecte:
- hipermobilitatea cu evacuare rapica;
- convergenta pliurilor mucoasei;
- deformarea si rigiditatea segmentara;
- deformarea “in trefla” a bulbului duodenal, etc., sunt sugestive pentru un ulcer mai mult sau
mai putin activ sau indica o leziune cicatrizata.
In ulcerul duodenal evolutia chimica este de obicei, mai sigura in stabilirea diag nosticului, de
cat examenul radiologic. In cazul localizarilor leziunilor ulceroase la dreapta arterei gastro-
duodenale se pun probleme dificile de diagnostic radiologic.
Uneori numai laparatomia stabileste diagnosticul topografic pozitiv sau diferential cu un alt
tip de leziune.
Gastroscopia si gastrografia sunt metode valoroase de diagnosticare, mai ales in ulcerul
gastric si cel postoperator.

23
3.10 Diagnostic si evolutie
Concluziile studiului chimic si a celui paradinic conduc suficient la stabilirea di agnosticului
leziunilor duodenale. Este cunoscuta “trioda simptomatica” a lui Ewald, compusa din:
- durere, cu caracteristicile tipice ale leziunii ulceroase
- hiperaciditate clinica
- hemoragie microscopica(oculta) sau macroscopica.
La aceste semne se adauga semne radiologice si(sau) endoscopice.

Diagnosticul pozitiv
• anamneza aten si corect facuta;
• semne clinice si de laborator(chimisme, hemoragii oculte,etc.);
• este impus de examenul radiologic si(sau) endoscopic;

Diagnosticul diferential
Diagnosticul diferential se face prin compararea semnelor principale, clinice si pa radinice,
pentru a elimina alte leziuni duodenale.

Evolutie
Evolutia leziunilor ulceroase recente are loc spre vindecare spontana in multe cazuri; de
asemenea, in conditiile unui tratament medical corect condus si sustinut,
in care participarea bolnavului este esentiala, ulcerul se poate vindeca cvazidefini tiv. Se
poate croniciza si evolua in mod continuu, in pusee sucesive, pana la apari tia complicatiilor.
Diateza ulceroasa se intinde pe perioade lungi de timp, de ani de zile, uneori pe toata viata.

3.11 Complicatiile ulcerului

• ulcerul perforat
• ulcerul stenozat
• ulcerul hemoragic

Ulcerul perforat
Ulcerul perforat este cea mai acuta si mai frecventa complicatie, pana la 65% din decesele
prin ulcer fiind, inca, datorate acestei complicatii. Ulcerul duodenal furni zeaza procentul cel
mai mare de perforatie, uneori asociate cu hemoragie sau chiar cu stenoza.
In functie de localizarea ulcerului si de tipul de evolutie, perforatia poate avea loc in:
• peritoneul liber? peritonita generalizata

24
• punga peritoneala?peritonita localizata
• intr-un organ vecin?perforatie inchisa sau oarba
Prima eventualitate declanseaza peritonita generalizata si constituie sindromul cla sic de
perforatie ulceroasa.

Durererea este primul si cel mai constant sindrom. Este intensa, survine brusc si brutal(“in
lovitura de cutit”) si imobilizeaza bolnavul, fiecare miscare sau respi ratie profunda
exacerband durerea. Sediul initial al durerii este epigastrul sau para iliacul drept si fundul de
sac Douglas, urmand drumul de scurgere al lichidului prin firida parieto-colica dreapta sau
spre micul bazin. Curand, durerea se generalizeaza si poate iradia uneori spre omoplat.
Vomismentele sunt inconstante.
Hemoragia ,atunci cand insoteste perforatia, survine dupa episodul acut, perito neal si este
unica.
Examenul clinic: bolnavul palid cu transpiratii abundente si reci, cu respiratie superficiala si
cu tahicardie;
Tensiunea arteriala se mentine normala in primele ore.
Examenul obiectiv al abdomenului evidentiaza net sindromul de iritatie perito neala:
• abdomenul imobil, care nu urmeaza miscarile respiratorii
• contractura peretelui abdominal la palpare “perete de lemn”
• palparea este foarte dureroasa
• toate semnele peritonitei acute sunt, de obicei prezente
Contractura abdominala generalizata este, totusi, de intensitate maxima in etajul
supraombilical (epigastru si hipocondru drept). Dupa 20-30 de minute de la perfo ratie, in
pozitie semisezanda, se poate observa la percutie disparitia matitatii hepa tice explicata de
gazele care au invadat cavitatea peritoneala si se impun intre perete si ficat(pneumoperitoneu
pus in evidenta pe radiografie abdominala pe gol).
La tuseul rectal se poate observa o bombare si\sau declansaza durere la nivelul fundului de
sac Douglas. Daca nu se iau masuri terapeutice se instaleaza progresiv starea de soc, in timp
ce la nivelul abdomenului, contractura este treptat inlocuita cu distensia peretelui, iar
semiologia de abdomen acut se estompeaza.
Examenul de laborator
• leucocitoza accentuata cu predominanta neutrofilelor tinere;
• amilazemia creste moderat;
• azotemia se poate instala tardiv;

25
• hipertensiunea evidentiaza hemoconcentratia, care este preludiul socului septic
hipovolemic;
Examenul radiologic
• prezenta de aer sub cupola diafragmatica(pneumoperitoneu);
• sediul perforatiei (cu substanta de contrast);

Diagnosticul pozitiv
• anamneza(antecedente ulceroase);
• durerea vie aparuta brusc in timpul unui puseu acut de ulcer; uneori mai ales la tineri,
perforata poate fi primul simptom al ulcerului;
Diagnosticul diferential
• accident cardio-vascular;
• pancreatita acuta;
• colecistita acuta;
• ocluzia intestinala
• apendicita acuta perforata

3.12 Forme anatomice ale perforatiei ulceroase a) Perforatie in peritoneu liber

- cea mai frecventa si mai severa forma;
- apare cu precadere in ulcerele situate pe fata anterioara a duodenului;
- dezvolta rapid o peritonita generalizata, ce devine, in scurt timp bacteiana;
- apar dureri de intensitate maxima la nivelul flancului drept sau al fosei iliace drepte; duce la
confuzii de diagnosticare cu colecistita acuta sau apendicita acuta; b) Perforatia in peritoneu
inchistat
- o forma particulara de perforatie, prin exprimarea acestei intr-o zona blocata cu aderentele
gastro-duodenale si de organele inconjuratoare, preexistente momentului perforatiei;
- dupa debutul violent, tabloul clinic ia aspectul unui abces subfebril, care poate e volua spre
resorbtie sau spre generalizare; c) Prforatie acoperita
- prin obliteraera orificiului de perforatie de catre organele inconjuratoare, care a dera prin
intermediul unei pelicule de fibrina;
- poate aparea cand orificiul perforatiei este de dimensiuni mici sau foarte mici, iar stomacul
este relativ gol;
- evolutia spre abcedare determina aparitiaunui abces subfebril sau subhepatic;
- tabloul clinic debuteaza cu semnele cardinale ale perforatiei, pentru ca, ulterior sa apara o

26
evidenta ameliorare, persistand doar semnele de iritatie peritoneala loca lizata;
- pneumoperitoneul poate fi prezent;

d) Penetratia ulceroasa
- reprezinta o perforatie blocata a unor ulcere duodenalec dezvoltata pe peretele posterior,
intr-un tesut sau organ cu care intretin relatii de vecinatate; organele mai frecvent interesate
in procesul de penetratie sunt: vezicula biliara, pancreasul, cole docul, ficatul, mezocolonul
sau chiar colonul; atunci cand este vorba de un organ cavitar, penetratia se poate solda cu o
fistula interna;
- se produce modificarea caracterului simptomatologiei tipice initiale, durerea creste in
intensitate si durata, iradiaza dorsal, aceasta fiind semnul de invadare a capsulei pancreatice;
nu mai cedeaza la alcaline si alimentatie, obligand bolnavul sa ia pozitii antalgice; pacientul
localizand durerea cu toata palma;
Radiologic se pune, uneori, in evidenta nisa impreuna cu o “punga accesorie”, reprezentata de
zona ectopica a craterului ulceros; duodenul distal de ulcer apare mult ingustat, datorita
elementelor inflamatorii de insotire, in special, a edemului.
Problemel particulare ale tratamentului chirurgical se leaga de prezenta crateru lui restant pe
suprafata pancreasului, de posibilitatea unui puseu de pancreatita se roasa postoperatorie si de
necesitatea de a practica, in craterele inalte, o rezectie modelanta, pentru defectul care rezulta
la nivelul peretelui duodenal.

3.13 Principii de tratament

Indicatii operatorii:
• absolute: - ulcer perforat in cavitatea abdominala;
- ulcer complicat cu stenoza stransa;
- ulcer complicat cu hemoragie mare, continuua si necompensata;
• majore: - ulcer tratat medical corect, care nu cedeaza clinic, radiologic si en doscopic dupa
6-8 saptamani;
- hemoragie ulceroasa unica sau moderata, continuua sau discontinua care determina anemie
medie sau grava;
- ulcer perforat acoperit;
- ulcer penetrat(perforatie oarba);
- ulcer stenozat incipient, dar evolutiv;
- ulcre forma dureroasa, cu intens proces pe periduodenita;

27
- ulcer la hipertensivi arteriali si la hipertensivi portali;
- ulcer postbulbar (de regula complicat);
- ulcer duodenal al carui bulb este deformat constant la deformari radi ologice repetate;
- ulcere multiple si combinate;
- ulcere cronice;

Pregatirea preoperatorie
- corectarea tulburarilor si carentelor bioumorale;
- echilibrarea hidroelectrolitica, hemodinamica, metabolica si a afectiulinor croni ce
coexistente, cardiovasculare, renale, hepatice, pulmonare,etc. ;
Este foarte important pentru a diminua riscul operator si a evita complicatiile immediate si
tulburarile tardive.

Momentul operator
- se face in afara puseului acut, in in conditiile de buna pregatire, complexa si pe un bolnav
sedat.

3.14 Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal

Obiective:
- reducerea aciditatii gastrice pana la hipoaciditate(si nu pana la anaaciditate);
- extirparea leziunii ulceroase;
- asigurarea unui drenaj gastric eficient si corect executat;
- mentinerea duodenului, pe cat posibil, in tranzital digestiv;

Metode operatorii
- vagotomia;
- vagotomia selectiva- nu determina intotdeauna o scadere a aciditatii gastrice
- vagotomia supraselectiva sau proximala- nu determina staza gastrica si nu tre buie asociata
cu un drenaj;
- vagotomia tronculara bilaterala;
- operatii de “drenaj” gastric:
• piloroplastiile;
• gastroduodenostomiile;
• gastrojejunostenia;

28
• pilorectomia anterioara cu antroduodenostomie;
• vagotomie cu bulbantrectomie;
Cele mai bune rezultate se obtin prin:

a) vagotomie tronculara bilaterala asociata cu operatie de drenaj gastric eficient;

b) vagotomie tronculara bilaterala asociata cu bulbantrectomie larga (tinzand spre

hemigastrectomie uneori si anastomoza gastroduodenala);

c) rezectie larga de stomac (2\3 sau 3\4) cu anastomoza gastroduodenala(sau gas-tro-jejunala)

4. METODE SI MIJLOACE DE LUCRU

Pentru a stabili planul de ingrijire a pacientului cu ulcer am recurs la urmatoarele metode

de munca si anume:
• comunicarea verbala cu pacientul si cu personaluldin sectie;
• interviul structurat;
• culegerea datelor utilizand grila pentru culegerea datelor, ce cuprinde:date fixe, date
variabile, anamneza celor 14 nevoi fundamentale;
• observatia;
Culegerea datelor are un rol important pentru ca este un proces continuu de culegere a
informatiilor, care incepe la internare si se desfasoara pe tot parcursul ingrijirilor, prin
observatii, interviu, consultarea pacientului, studiul foii de observatie, munca de echipa.

29
 PARTEA A DOUA

DIETA ÎN BOLILE GASTRICE

Bolile stomacului -Reguli generale

Dietoterapia bolilor de stomac nu reclamă nici toleranţă excesivă, nici constrîngere, ci

numai bun-simţ. Indiferent de natura gastropatiei (ulcer, gastrită, dispepsie, gastrectomie), se
impun un anumit număr de reguli generale, în pofida tratamentelor medicamentoase de care
dispunem în prezent.
• Combateţi tahifagia:
- „Natura ne-a înzestrat cu dinţi, dar i-a pus în gură, nu în stomac."

- Bolul alimentar insuficient mestecat obligă stomacul la un efort care nu-i este
caracteristic.
- Bolul alimentar insuficient amestecat cu salivă nu se îmbibă cu ptialină : prima fază a
digestiei glucidelor este ocolită, de vreme ce amidonul nu este transformat în maltoză.
Este şi motivul pentru care trebuie să ne dezobişnuim să înmuiem pîinea în ceai sau
cafea, la micul dejun, sau în supă, la cină.
• Controlaţi-vă starea danturii: o dantură deteriorată este cauza unei proaste masticaţii.
• Evitaţi mesele copioase, felurile de mîncare grase şi complicate.
• Dezobişnuiţi-vă să beţi prea mult în timpul meselor. Trebuie să evitaţi să beţi în
jumătatea de oră care precedă masa şi în primele două ore de după masă:
- pentru a nu dilua secreţiile gastrice (pepsina, acidul clorhidric) şi a le face să-şi piardă
astfel o parte din puterea de digestie a alimentelor;
- şi pentru a nu obliga glandele gastrice să secrete din nou fermenţi, ceea ce implică:

30
 ■ pe termen scurt, o excitaţie a mucoasei cu hipersecreţie şi hiperaciditate ;
■ pe termen mediu, oboseala glandelor exocrine;
■ pe termen lung, o epuizare a acestora din urmă cu hiposecreţie şi hipoaciditate.
• însă nu uitaţi să vă hidrataţi pentru a asigura o diureză minimă de 1,5 1 la 24 de ore.
• Evitaţi băuturile şi alimentele îngheţate sau prea reci:
- fie produc o contracţie a pilorului şi stomacul trebuie să încălzească lichidul, reţinîndu-le
mai mult decît este necesar;
- fie iau prin surprindere pilorul şi trec foarte repede prin intersecţia duodenului cu căile
biliare, ducînd la o contracţie veziculară nedorită.
• Evitaţi băuturile şi alimentele prea calde : căldura provoacă o congestie a mucoasei.
• Renunţaţi la alcool:
- mai puţin în cazurile speciale şi în cantităţi foarte mici (criză de ulcer, anumite dispepsii);
- sub orice formă;
- mai ales pe stomacul gol sau înaintea meselor, pentru a evita „duşul cu alcool" a
mucoasei.
• Evitaţi băuturile puternic mineralizate şi carbogazoase (cu sediment alcalin important
- provoacă o descărcare bruscă în hipersteniile gastrice ;
- au de asemenea un efect de rebound (producere secundară de acid clorhidric şi cr pepsină
care poate duce, în timp, la epuizarea glandelor şi la gastrită hipoacidă
• Evitaţi alimentele hipertonice (prea dulci - gen: miere, peltea, dulceaţă - sau prea
sărate), ingerarea acestor alimente provoacă hipersecreţie la nivel gastric.
• Evitaţi alimentele fibroase şi dure, crudităţile.
• Verificaţi-vă toleranţa la cafeaua sau ceaiul cu lapte: acestea provoacă uneor:
dispepsie legată de faptul că, în mediul acid, taninurile din cafea (acid clorogen:: precipită
caseina din lapte în cheaguri mari, greu de digerat, care se lovesc de barie- pilorică pînă
cînd sînt regurgitate (greaţă, vomă) sau, dimpotrivă, iau prin surprinde - pilorul pentru a
declanşa o contracţie brutală a vezicii biliare cu eliminarea bilei (durere în hipocondrul
drept, diaree).
• Evitaţi condimentele puternice şi oţetul: ardeiul iute, piperul, muştarul irită mucoasa:
oţetul poate fi înlocuit cu lămîie ; condimentele, cu plante aromatice.

31
 • Evitaţi supele de carne şi de peşte : conţin peptone care provoacă o secreţie pepsi:, şi
clorhidrică exagerată, precum şi o contracţie veziculară cu eliminarea bilei (dureri la
nivelul intersecţiei duodenului cu căile biliare, diaree).
• Repartizaţi alimentaţia în mai multe mese : vacuitatea gastrică exacerbează durere*.
Nu săriţi mesele. Mâncaţi de cel puţin trei ori, iar dacă este posibil, de patru sau cinci ori pe
zi (cu gustări la orele 10 şi 17).
• Evitaţi fumatul: provoacă o hipersecreţie şi are un efect spasmogen. Dacă renunţarea
la fumat este dificilă, bolnavul trebuie să nu fumeze pe stomacul gol, ci în ora cir:
urmează mesei, pe stomacul plin.
• Culcaţi-vă pe burtă, imediat după masă: o odihnă de 10 minute în această poz : (fără
a adormi) permite o evacuare mai uşoară a stomacului comprimat între colori vertebrală
şi planul patului. Această odihnire în procubitus este folositoare mai a -- în cazul
dispepsiilor flatulente cu meteorism şi digestie lentă. Odihniţi-vă 10 minu^ în acelaşi fel,
şi înaintea mesei.
• Mâncaţi la ore fixe şi în linişte.
• Folosiţi tehnicile de relaxare, pentru că gastropatiile sînt adesea afecţiuni psihosomat:.
• Faceţi sport, din aceleaşi motive.
• Aveţi întotdeauna în vedere natura iatrogenă a anumitor medicamente (acizi, an-l
-inflamatoare etc.).
• Pacientul nu trebuie încorsetat într-un regim prea strict care riscă să prove.-;
denutriţia. Alimentaţia sa, în ciuda interdicţiilor, trebuie să rămînă echilibrată. E r necesar
să se ţină cont de preferinţele bolnavului.
• Rafinaţi dieta : preparaţi alimentele într-o manieră variată, agreabilă şi apetisant:

în concluzie:

32
- insistaţi asupra unei mai bune igiene generale şi alimentare;
- evitaţi tot ce poate irita stomacul: alimentele hipertonice, condimentele, alimentele
fibroase şi tari, alcoolul;
- folosiţi tehnicile de relaxare.

Ulcerul gastroduodenal

Dietoterapia singură este insuficientă, dar reprezintă un excelent adjuvant:

- limitează acţiunea iritantă a hipersecreţiei clorhidropepsice asupra

mucoasei gastrice ;
- calmează bolnavul, facîndu-1 cooperant.

Ulcerul gastroduodenal este una din bolile în cazul cărora bolnavul înţelege bine necesitatea
unui regim. Medicul va profita de acest lucru pentru a-i da sfaturi privitoare la dietă care, deşi
sînt mai puţin importante pentru ulcer decît mijloacele terapeutice pe care le avem în prezent
la dispoziţie, sînt benefice pentru sănătatea pacientului. Regimul se prezintă sub trei forme :
- regimul pentru criza hiperalgică;
- regimul de protecţie gastrică pentru crizele de intensitate medie;
- regimul de confort gastric în intervalele dintre crize.

Criza hiperalgică

Nu se mai întîlneşte prea des, pentru că există terapeutici foarte active care se aplică imediat.

a. Repausul

33
Repausul, dacă nu la pat, cel puţin la domiciliu, este elementul principal. Poate singur să
calmeze durerea.

b. Calmarea stomacului prin regim:

• în primele trei zile :

- dacă bolnavul de ulcer tolerează laptele : regim lactat integral:
■ 2 litri de lapte integral pe zi;
■ în 5-6 porţii;
■ cu puţin zahăr (30-40 g de zahăr pudră la un litru de lapte);
■ acest regim aduce 1.750 ml de apă şi 1.300 Cal obţinute din 70 g de proteine,
70 g de lipide şi 130-140 g de glucide (100 g de lactoză şi 30-40 g de
zaharoză);
■ în esenţă, are ca scop neutralizarea secreţiei clorhidrice şi, prin intermediul
lipidelor, inhibarea secreţiei gastrice.
- dacă bolnavul de ulcer nu suportă laptele, lucru foarte frecvent la adulţi
(deficit al sistemului lactazic, inapetenţă şi chiar repulsie faţă de lapte):
■ utilizarea preparatelor de tip Shak - 400 Cal/cutie - sau Realmentyl - 500 Cal/
cutie -, 3-4 cutii la 24 de ore, în 5-6 porţii. Ele conţin 15-18% proteine, 30%
lipide, 50% glucide.
• Începînd cu sfîrşitul celei de-a treia zile, se adaugă regimului:
- făină malţificată sub formă de terci;
- tapioca sau griş sub formă de desert;
- zahăr şi ouă sub formă de tarte şi creme;
- legume fragede mixate sub formă de piure;

34
 - brînzeturi proaspete şi brînză petit suisse ;
- compoturi de fructe ;
- pesmeţi care obligă la masticaţie.
Alimentaţia va fi repartizată în trei mese, la care se adaugă lapte la orele 10, 17 şi i: jurul
orei 22 (vezi tabelul de la pagina următoare). • Începînd cu a zecea zi:
Regimul devine mai lejer şi se confundă cu cel pentru crizele de intensitate med : (vezi
tabelul de la p. 158, regim de protecţie gastrică).

Regim pentru criza de ulcer de intensitate mare (primele trei zile)

• în primele trei zile :
Consumaţi 2 litri de lapte integral în 5-6 porţii, cam 300-350 cm3 la fiecare masă,
schimbîndu-i aroma. Mai jos sînt aromele care se pot folosi:
- vanilie, caramel;
- sirop de mentă, căpşuni, sirop de rodie;
- esenţă de fistic, de migdale amare, de alune, de fructele pasiunii (cîteva
picături sînt suficiente pentru aromare).
• în cele şapte zile care urmează: vezi meniul de la pagina următoare.
• Începînd cu a 11-a zi: vezi regimul pentru criza de intensitate medie.

Crize/e de intensitate medie

Sînt de departe cele mai frecvente.

Dietetica este un adjuvant remarcabil al tratamentului medicamentos, al relaxării, al odih-r.
Dietetica presupune trei axe pentru realizarea unui regim de protecţie gastrică (vezi p. 158):
- recomandări generale;
- lista alimentelor permise;
- lista alimentelor interzise.

în afara crizelor

Perioadele de remisiune sînt uneori foarte lungi.

Adesea, bolnavul este greu de convins de necesitatea unui regim în aceste perioade
acalmie, mai ales dacă nu a avut decît o singură criză dureroasă.
Nu trebuie uitat însă că regimul este un excelent mod de prevenire, mai ales în ulcerului
duodenal.

35
 Dimpotrivă, anumiţi bolnavi, de teama unor noi crize, se închid într-un sistem restricţii
severe care, pe termen lung, antrenează carenţe de tot felul, responsabile c= stare de
denutriţie.

36
 Meniuri pentru criza de ulcer de mare intensitate pentru cele 7 zile care urmează (din a patra pînă în a zecea zi)
Micul dejun A patra zi Luni A cincea zi Marţi A şasea zi Miercuri A şaptea zi Joi A opta zi Vineri A noua zi Sîm

Terci Tartă Biscuiţi Terci caramelCremă caramel Biscuiţi Lapte vanilat Biscuiţi cu Prăjitură de

5 cereale cu lapte Biscuiţi unt

Gustare Ora Lapte cu sirop de Lapte simplu Lapte cu esenţă de Lapte cu esenţă de Lapte cu caramel Lapte cu esen
10 rodie cafea mentă că
Prînz Piure de morcovi cu Fidea cu unt Compot Piure de lăptuci +Griş cu unt Mere înBudincă de tapioca cu unt Tartă cu mugu
unt Brînză petit de piersici (un sos beşamel Pesmeţi sirop Pesmeţi Piersici în sirop Pesmeţi sparanghel Pe
suisse Pesmeţi castronel)

Gustare Lapte simplu Lapte cu esenţă de Lapte cu esenţă de Lapte cu esenţă de Lapte cu sirop de rodie Ciocolată cu
migdale amare căpşuni fistic
Cină Prăjitură de griş Brînză de vaci Tartă cu merePiure de morcovi, Piure de 5
Griş cu unt
Pesmeţi Peltea de Pesmeţi lăptuci Brînză de vaci dovlecei + sos beşamel cu vaniliecP
gutui/mere Pesmeţi Brînză petit
Pesmeţi suisse Pesmeţi
La culcare Lapte cu vanilie Lapte cu esenţă de Lapte simplu Lapte cu vanilie Lapte simplu Lapte si
căpşuni
* sos beşamel: terci de făină cu lapte la care se adaugă unt crud cînd e aproape gata

Există deci trei posibilităţi:

• Fie bolnavul este prea sever cu el însuşi:
Trebuie convins că regimul de protecţie gastrică este suficient şi că un regim prei strict
implică un risc de denutriţie.
• Fie bolnavul este rezonabil:
Consimte să urmeze regimul pentru confort gastric care îi permite să trăiască aproape normal
(vezi p. 160).
• Fie bolnavul este mai puţin rezonabil: în acest
caz trebuie convins să accepte :
- principiile generale ale dietoterapiei bolilor de stomac
- un minim de precauţii dietetice care constau în a evita :
■ mîncărurile grase şi condimentate, prăjelile;
■ mezelurile grase (pateul, carnea tocată de porc prăjită);
■ supele de carne şi de peşte ;
■ carnea fibroasă, în sos sau în tocană;
■ legumele cu conţinut ridicat de celuloză şi lignină;

37
 ■ crudităţile tari;
■ alimentele foarte dulci, foarte sărate sau foarte acide;
■ brînzeturile fermentate;
■ băuturile alcoolice sau alcoolizate sub orice formă (totuşi, un pahar de vir
roşu de bună calitate este permis la sfîrşitul celor două mese principale
deoarece ajută la digestia proteinelor);
■ băuturile carbogazoase;
■ cafeaua şi ceaiul tari;
■ condimentele (ierburile fine sînt permise).
- să înceapă masa cu carne sau şuncă, ceea ce declanşează o secreţie peps:;. imediată,
dar ale cărei efecte iritante vor fi atenuate de alimentele care urmeazi j după carne.

Regimuri care nu mai trebuie urmate

- Regimul hiperproteic care aduce 3 sau 4 g de proteine pe kg de greutate : conţinui

mare în aminoacizi (histidină în special) îi conferă o putere de cicatrizare rapid
Implică însă riscul unei supraîncărcări azotate şi al unui dezechilibru hidric
(modifica:;, presiunii oncotice).
- Regimul alcalinizant (regimul Sippy):

38
 ■ consumul de lapte, smîntînă, bicarbonat de sodiu, la orice oră ;
■ risc de alcaloză, de sindrom Burnett, de gastrită, de dislipidemie.
- Dieta lactată integrală pentru mai mult de zece zile: bolnavul este epuizat duşi
terminarea ei.
Aspecte particulare

• In caz de hematemeză :
Dacă nu este posibilă internarea bolnavului în spital, pentru a fi hrănit pe cale intravenoasă, se
pot face următoarele :
- i se dau să bea băuturi foarte reci cu înghiţituri mici (lapte, supe, infuzii);
- se evită vacuitatea gastrică, cauză a contracţiei;
- se folosesc alimente care să neutralizeze parţial sucul gastric;
- în consecinţă, trebuie folosite alimente sub formă de piure, reci şi mixate:
■ terci de făină cu lapte ;
■ tartă cu ouă;
■ piure de legume verzi foarte fragede;
■ piure lichid de cartofi;
■ prăjitură lichidă de orez ;
■ budincă de tapioca şi griş lichid (mai ales tapioca, deoarece capacitatea redusă
a acesteia de a acţiona ca tampon gastric solicită puţin secreţia clorhidrică);
■ după două sau trei zile : carne tocată sau peşte.
• In caz de stenoză pilorică :
In aşteptarea operaţiei sau dacă bolnavul este într-o stare avansată de denutriţie (caz în care
trebuie amînat actul chirurgical, dacă este posibil):
■ alimentaţie bogată, împărţită în 5 sau 6 mese, echilibrată, dar sub formă de
piure şi mixată;
■ ţinerea sub observaţie a echilibrului hidro-electrolitic.
• In caz de denutriţie :
Denutriţia se observă destul de des la bolnavii de ulcer care îşi reduc alimentaţia de teama
unei noi crize.
Este un factor negativ, deoarece duce la o cicatrizare defectuoasă. Bolnavul trebuie convins
că;

39
- puseele de ulcer sînt mult mai legate de schimbările de anotimp (primăvara şi
toamna), de condiţiile psihoafective, de surmenaj, de alcool şi de fumat;
- este important să înveţe o metodă de relaxare care îl va ajuta să reintroducă în meniu
alimentele eliminate în mod nejustificat;
- clasica reţetă a paharului cu lapte băut la trezire şi la culcare pentru a neutraliza
secreţiile gastrice rămîne o terapie valabilă;
- dacă laptele nu este tolerat, se poate lua o gustare la ora 16 (biscuiţi, prăjituri de casă
- spre exemplu, tartă).

Analiza raţiei-tip pentru criza de intensitate medie

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide
Lapte integral sau 500 17 17 25
lactate
Brînză 30 7,5 7,5 -
Carne, peşte sau ouă 180 36 15
Pesmeţi sau pîine 80 8 - 60
prăjită
Paste, orez, griş sau
faină
(greutatea după 300 6 - 60
preparare)

40
 Legume verzi Fructe 200 2 - 14 36
crude 300
Unt crud Ulei 10 10 - 8 10 -

Zahăr 30 70 4 7 30 52
Prăjitură (tip Savoia
sau biscuiţi)
Vin (dacă este permis) 1/41 = 140
Cal
Total: 2.010 Cal, din care....... 80.5 g = 322 64,5 g = 580 277 g =
Cal Cal 1.108
Cal
.PM&W"**»»»................................ m m 55%
N = 15% N = 30% N = 55%

Regimul de protecţie gastrică pentru criza de ulcer de intensitate medie

► Recomandări generale:
- Mîncaţi încet, mestecînd fiecare îmbucătură. Controlaţi-vă starea danturii.
- Evitaţi mesele copioase, mîncărurile grase şi complicate. Preparaţi mîncăruri
simple, dar agreabile, variate şi apetisante.
- Evitaţi să beţi în timpul mesei. Nu beţi în jumătatea de oră care precedă masa, nici
în primele două ore de după masă.
- Hidrataţi-vă suficient între mese pentru a asigura o diureză minimă de 1,5 1 la 24 de
ore.
- Evitaţi alcoolul sub orice formă, mai ales pe nemîncate (un pahar mic de vin roşu
de bună calitate la sfîrşitul celor două mese principale poate fi totuşi permis în
anumite cazuri; acest lucru nu este valabil în cazul interzicerii alcoolului cu
desăvîrşire).
- Evitaţi băuturile carbogazoase şi puternic mineralizate.

41
 - Evitaţi alimentele prea sărate sau prea dulci.
- Evitaţi alimentele fibroase şi tari, crudităţile.
- Verificaţi-vă toleranţa la cafea cu lapte sau ceai cu lapte.
- Evitaţi condimentele puternice şi oţetul.
- Evitaţi supele de carne şi de peşte.
- Repartizaţi alimentaţia pe tot parcursul zilei: luaţi cel puţin 3 mese pe zi, chiar 4 sau
5 dacă este posibil. Nu săriţi mesele.
- Odihniţi-vă 10 minute înainte de masă şi, culcat pe burtă, dacă este posibil, 10
minute după masă.
- Mîncaţi la ore fixe şi în linişte.
- Evitaţi fumatul: în orice caz, nu fumaţi decît pe stomacul plin, în ora de după masă.
- Faceţi sport (mers pe jos, footing, mers pe bicicletă, înot etc.).
- Nu luaţi alte medicamente decît cele prescrise de medic şi, în orice caz, cereţi-i sfatul.

► Alimente de evitat:
- Lactate: brînzeturi fermentate (tip Brie, Camembert, Roquefort);
- Carne: carnea fibroasă şi grasă, în mîncăruri cu sos,
gătită în apă (rasol, tocană), carnea de porc caldă şi
grasă, carnea de oaie (în afară de cotlet fară os şi
pulpă), carnea de gîscă, de raţă domestică, carnea
fezandată, uscată, afumată, marinată, la conservă;-
Vînatul: fezandat, căprioară, mistreţ, iepure; Organe:
inimă, limbă, rinichi, burtă; Mezeluri: toate în afară
de şuncă; Peşte:
■ „peşte pelagic semigras sau gras cu carnea tare" : ton, sardine, macrou, hering, somon,
anghilă, chişcar, murenă, supe de peşte;
■ peşte afumat, sărat, la conservă, în ulei. Moluşte şi crustacee: toate;
Ouă : cu jumări, prăjite, omletă (în afară de cele preparate fără grăsime) ; Legume: usturoi,
anghinare, vinete, morcov deshidratat, ţelinâ, ciuperci, conopidă, varză verde, castraveţi,
sfeclă albă, creson, haşmă, mărar, fasole verde tare şi fibroasă, fasole boabe proaspătă, napi,
ceapă, mazăre, păpădie, frunze de praz, ardei gras, ridichi, hrean, salsifi, salată de scarola,
cartofi, roşii (toate crude); Legume uscate: toate;

42
 Făinoase: pîine proaspătă, miez de pîine, pîine la tavă, pîine integrală, cereale integrale;

Grăsimi preparate: untură, sosuri, unt topit, maioneză, sos bearnez, slănină, bacon. Fructe:
■ crude şi acide : căpşuni, zmeură, coacăze, coacăze negre, portocale, lămîi, grepfrut,
smochine, castane, rubarbă, banane verzi;
■ fructe oleaginoase : nuci, alune de pădure, migdale, arahide, fistic, măsline, avocado.
Zahăr şi dulciuri: preparatele foarte dulci, mai ales pe stomacul gol, miere, dulceaţă, peltea,
caramel, nuga, bomboane, fructe confiate, magiun de fructe, marţipan, ciocolată, fructe în
sirop;
Produse de patiserie din comerţ, îngheţată, şerbet, biscuiţi aperitiv; Băuturi:
■ ceai şi cafea tari şi pe stomacul gol etc.
■ ape carbogazoase şi foarte mineralizate (tip Vichy, Vals);
■ lixnonade, sucuri carbogazoase, bere, suc de fructe;
■ toate băuturile alcoolizate (mai puţin un pahar de vin roşu, la sfîrşitul celor două mese
principale).
Mirodenii, condimente şi plante aromatice : piper, muştar, oţet, ardei iute, castraveciori,
ierburi fine, pătrunjel, sare în cantităţi mari;
Moduri de preparare de evitat: prăjeală, sote, rumenire în ulei, fierbere în sos, conservare în
suc propriu, preparate din comerţ.

► Alimente permise: Lactate:

■ lapte integral sau, în funcţie de toleranţă, lapte semidegresat ori degresat, iaurt (dacă este
tolerat), brînză de vaci, brinză petit suisse :
■ brînzeturi nefermentate: Gruyere, Cantal, Comte, Emmenthal, Port-Salut, de Olanda,
brînză topită Gruyfere;
■ smîntînă proaspătă.

43
 Carne: slabă, foarte fragedă (prăjită sau la grătar), carne de pasăre fără piele, carne de cal, de
vită, de porc (rece şi degresatâ), de oaie (cotlet fără os şi pulpă); Organe: ficat, creier;
Mezeluri: jambon de Paris;
Peşte: în court-bouillon, la cuptor, la folie; orice fel de peşte, în afara speciilor menţionate mai
sus;
Ouă : ochiuri în apă, fierte moi, fierte tari, în preparate şi în deserturi;

- Legume proaspete preparaţe; sparanghel (muguri), sfeclă roşie, morcovi tineri, dovlecei fără
sîmburi, andive, spanac, fasole păstăi extrafîne, tulpină de praz;
- Supele: de evitat (mai puţin cele din legume permise) ;
- Feculente şi făinoase: pesmeţi, pîine prăjită, paste, orez, griş, tapioca, faină;
- Produse de patiserie: biscuiţi fără cremă, prăjitură de Savoia, deserturi, tarte, creme;
- Grăsime:. ulei şi unt crud sau margarina tartinabiJă;
- Fructe : preparate (în compot, Ia cuptor sau fierte), banane bine Coapte pasate, mere, pere,
piersici, caise (în funcţie de toleranţă);
- Băuturi:
■ ape plate: de la robinet, de izvor sau minerale (Vittel Grande Source, Evian, Volvic etc.);
■ cafea sau. ceai slab la sfîrşitul mesei, infuzii;
■ un pahar de vin roşu la sfîrşitul celor două mese principale (în funcţie de toleranţă).
- Condimente: sare, cimbrişor, dafin, nucşoară, vanilie.

44
 Regimul de confort gastric (intervalul dintre
crize)

► Recomandări generale
- împărţiţi alimentaţia în patru mese pe zi. Mîncaţila ore regulate şi în linişte.
- Mestecaţi bine fiecare îmbucătură, astfel încît să fie bine impregnată cu salivă. Controlaţi-vă
starea danturii.
- Evitaţi.mesele copioase.
- Evitaţi să beţi sau să mîncaţi prea cald sau prea rece.
- Nu beţi în timpul mesei. Evitaţi să beţi în jumătatea de oră care precedă masa şi m primele
două ore de după masă. Nu uitaţi să beţi, totuşi, cel puţin 1,5 1 de apă pe zi.
- Evitaţi băuturile alcoolice şi alcoolizate sub orice forma - aperitive, digestive,"vin (mai ales
alb), bere, cidru. Nu beţi niciodată pe nemîncate sau pe stomacul gol.
- Evitaţi băuturile carbogazoase,
- Verificaţi-vă toleranţa la cafea cu lapte sau ceai cu lapte.
- Evitaţi alimentele prea sărate sau prea dulci. Consumaţi zahărul, mierea, dulceaţa, pelteaua în
combinaţie cu alimente, niciodată în stare pură. Evitaţi guma de mestecat.
- Evitaţi alimentele fibroase şi tari.
- Evitaţi condimentele puternice, oţetul şi alimentele acide.
- Evitaţi supele de carne şi de peşte.
- Evitaţi fumatul: in orice caz, nu fumaţi decît pe stomacul plin, în ora de după masă.
- Odihniţi-vă după masă timp de 10-15 minute, dacă este posibil în poziţia culcat pe burtă, fără
să dormiţi.
- învăţaţi să vă destindeţi, la nevoie folosind o metodă de relaxare.
- Organizaţi-vă yiaţa profesională pentru a nu fi surmenat.
- Faceţi sport.
- Nu luaţi medicamente fără avizul medicului (anumite medicamente sînt foarte agresive faţă
de mucoasa stomacului).

> Alimente permise:

- Lactate;
■ lapte integral sau, în funcţie de toleranţă: lapte semidegresat ori degresat pentru micul
dejun, de băut în cursul zilei, folosit ca ingredient culinar;

45
 ■ iaurt, brînză de vaci, brînză petit suisse ;
■ brînzeturi nefermentate: Gruyere, Cantal, Comte, Emmenthal, Port-Salut, de Glanda,
brînză topită Gruyere;
■ şmîntînă proaspătă.
- Came: slabă, foarte fragedă, cu fibre scurte, fără tendoane sau „nervi" : carne de pasăre,
de viţel, bucăţile de carne de vită care necesită un timp scurt de preparare, de cal, de oaie
(cotlet fără os şi pulpă), de porc (rece şi degresată);
- Vînătul*: iiefeandat (mai puţin căprioară şi mistreţ);
- Anumite organe: ficat, creier, momiţe, picioare;
- Mezeluri: jambon de Paris, de York, de Bayonne, şunculiţă;
- Peşte: tot, în afară de cel pelagic: ton, sardine, macrou, hering, somon, anghilă, chişcar,
murenă;
- Ouă: ochiuri în apă, ouă fierte moi, ouă fierte tari, amestecate cu produse făinoase,
ochiuri la tigaie (fără grăsime, în tigaie antiadezivă), în diverse preparate culinare;
- Legume: proaspete, fragede, bine preparate: sparanghel (muguri), vinete, sfeclă roşie
fiartă, morcovi tineri, cicoare, conopidă, dovlecei fără sîmburi, andive, spanac, fasole verde
extrafinâ, lăptuci, fetică, mazăre verde extrafină, praz (tulpină), roşii decojite fără sîmburi,
cartofi (verificaţi toleranţa, pentru că generează flatulenţă): fierţi la abur, fierţi, la cuptor,
piure;
- Supe : din legumele permise;
- Feculente şi'făinoase:
■ piine uscată sau coajă de pîine, pesmeţi;
■ paste, orez, griş, tapioca, făină.
- Produse de patiserie:
■ biscuiţi fără cremă, brioşe, cakes, prăjitură de Savoia, deserturi, tarte;
■ tarte de casă (cu fructe non-acide şi creme patissiere).
- Grăsimi: ulei şi unt crude, margarina tartinabilă.
- Fructe: decojite, foarte coapte sau preparate, în compot, la cuptor sau fierte: caise, mere,
pere, .piersici, struguri (fără sîmburi), citrice (la sfîrşitul mesei), banane bine Coapte;
- Băuturi:;":"
■ ape plate : Vittel. Grande Source, Evian, Volvic etc.;

46
 ■ apă de izvor;
■ apă de la robinet, apă cu lămîie;
■ cafea sau ceai slabe (la sfîrşitul mesei);
■ în funcţie de toleranţă: un pahar de vin roşu la sfîrşitul celor două mese principale;
■ infuzii;
■ sucuri diluate de fructe pasate, preparate acasă.
- Mirodenii: ierburi fine (cimbrişor, dafin, hasmaţuehi), cuişoare, nucşoară, lămîie (în locul
oţetului).

► Moduri de preparare recomandate:

- în apă, la cuptor, la aburi, înăbuşit (în oală sub presiune), prăjit, la grătar, în folie, la
microunde, la tigaie antiadezivă, fiert, la frigare;
- Preparaţi alimentele într-o manieră variată şi agreabilă.

► Alimente de evitat:
- Lactate: brînzeturi fermentate (de tip Brie, Camembert, Roquefort);
- Carne : carnea fibroasă (bucăţile de carne de calitate inferioară, rasol), grasă: carnea de
porc (mai puţin cea rece şi degresată), carnea de oaie (mai puţin cotletul fără os şipulpa),
carnea de gîscă şi raţă domestice, carnea afumată, marinată, fezandată, uscată,
la conservă, carnea preparată în sos şi din tocane, supa de carne;
Vînatul: fezandat, căprioară, mistreţ, iepure;
Organe: inimă, limbă, rinichi;
Mezeluri: toate în afară de şuncă;
Peşte:

47
 ■ „peşte pelagic semigras sau gras cu carnea tare" : ton, sardine, macrou, hering, somon;
anghilă, chişcar, murenă; supele de peşte, peştele afumat, sărat, la conservă, în ulei.
Moluşte şi crustacee : toate; se pot consuma o duzină de stridii pe săptămînă. Ouă : cu jumări,
prăjite, omletă (mai puţin cele preparate fără grăsime, în tigaie antiadezivă); Legume - crudităţi
şi salate crude: usturoi, anghinare, vinete, morcov deshidratat, ţelină rădăcină, ciuperci, varză,
castraveţi, frunze de sfeclă albă şi de ţelină, creson, haşmă, spanac, mărar, fasole verde tare şi
fibroasă, fasole boabe proaspătă, napi, ceapă, mazăre (mai puţin cea extrafină), păpădie, praz
ajuns la maturitate, ardei gras, ridichi, hrean, salsifi, roşii cu seminţe, cartofi prăjiţi (mai puţin
cei prăjiţi rapid şi de pe care se elimină uleiul rulîndu-i in Mrtie absorbantă), sote, chipsuri;
Legume uscate: toate (mai puţin sub formă de piure, în cantitate mică, maxim o dată pe
săptămînă);
Făinoase: pîine proaspătă, pîine la tavă, miez de pîine, pîine integrală, cereale integrale Grăsimi
preparate: untură, sosuri, unt topit, maioneză, sos bearnez, slănină, bacon. Fructe: necoapte,
coaja fructelor, fructele cu achenă (căpşuni, zmeură) şi cu sîmburi (coacăze, coacăze negre),
smochine, castane, rubarbă, banane verzi, fructe în sirop; fructe oleaginoase: nuci, alune de
pădure, migdale, arahide, fistic, măsline, avocado; Dulciuri: preparatele foarte dulci, mai ales pe
stomacul gol (miere, dulceaţă, peltea caramel, nuga, bomboane, fructe confiate, magiun de
fructe, marţipan), ciocolată, fructe în sirop, produse de patiserie din comerţ, îngheţată, şerbet,
biscuiţi ca aperitiv Băuturi:
■ ceai şi cafea tari;
■ ape carbogazoase şi puternic mineralizate (tip Vichy, Vals etc.); • limonade,
sucuri carbogazoase, suc de fructe din comerţ;
■ toate băuturile alcoolice şi alcoolizate (mai puţin un pahar de vin roşu la sfirşitu celor
două mese principale).
Mirodenii, condimente şi plante aromatice: piper, muştar, oţet, ardei iute, castraveciori
ierburi fine, pătrunjel, sare în cantităţi mari;
Moduri de preparare de evitat: prăjeală, sote, rumenire în ulei, fiert bere în so;.
conservarea cărnii în untură. Preparate din comerţ.

48
 Exemplu de meniuri pentru o săptămînă de regim de protecţie gastrică (criză de intensitate medie)

Micul dejun Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă

Griş cu lapte Ceai de tei Brînză de Cafea Prăjitură de Fulgi de porumb Pară Cafea
vaci Pîine prăjită Unt decofeinizată Doi tapioca Supă de preparată Ceai decofein
petit suisse Biscuiţi legume de tartă

Ora 10 Compot de piersici Pîine prăjită Brînză Compot de pere Banană coaptă pasatăPrăjitură de orez Mere î
Edam Pesmeţi
Prînz Escalop Fasole verde Biftec Pui Doradă la cuptor Andive cu şuncă Roast beef
Brînză Gruyere Pesmeţi Dovlecei cu unt Tartă Orez fiert în apă cu (fără piele) Cartofi Brînză de vaci Pesmeţi praz în so
cu piersici Pesmeţi sare şi puţin unt Măr fierţi în Brînză
preparai Pesmeţi aburi Piersici în sirop Salut Pîin
Pîine prăjită
Gustare Ceai cu lapte Biscuiţi Compot de Lapte cu sirop de rodie Ceai lauri Cremă de v

gutui/mere Biscuiţi Chec simplu

Cină File de merlan Orez cu Friptură rece de Pui rece Lăptuci Escalop de curcan Friptură de viţel Escalop de
unt Pară fiartă Pesmeţi porc Melcişori (paste)preparate cu sos Morcovi în sos alb Spaghete unt Compo
cu unt Brînză petit beşamel Brînză Bonbel Brînză Comte Brînză Pesm
suisse Pîine prăjită Pesmeţi Pesmeţi Emmenthal Pîine
prăjită

Consumul zilnic mediu Analiza raţiei pentru confortul gastric (intervalul dintre crize)

Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide

Lapte sau lactate integrale 500 400 17,5 10 17,5 10 25
Brînză
Carne, peşte sau ouă 150 30 12 -
4 pe săptămînă
Pîine prăjită 80 250 85 - 60 50
sau pesmeţi Cartofi, paste,
orez, legume uscate sau faină
(greutatea după preparare)
Zahăr 30 50 5 7,5 30 35
Produse de patiserie tip
Savoya
Legume verzi Fructe 300 400 3 - 21 48

49
 Unt Ulei 15 10 - 12 10 -

Băuturi hidrice 1,5 1

Băuturi alcoolizate: vin N = 1/4 1 = 140 Cal
5%
Total: 2.010 Cal, din care................ 78,5 g = 69 g = 620 269 g =
314 Cal Cal 1.076 Cal
Procentaj.......................................... 15,6% 30,8% 53,6%

N = 15% N = 30% N = 55%

Gastritele

Diferenţiate în diverse feluri în ultimele decenii, caracterizate printr-o inflamare a mucoasei

gastrice, gastritele sînt greu de definit şi de clasificat din cauza naturii lor şi a manifestărilor lor
clinice eterogene.
Ele constituie cu toate acestea entităţi nosologice, mai bine sesizate în prezent la
diagnosticare, graţie gastroscopiei şi biopsiei gastrice care completează, din fericire, analiza
chimică a sucului gastric după masa de probă.
în prezent, sînt clasificate în gastrite superficiale, profunde sau atrofice. Nu trebuie exclusă
însă complet clasificarea în gastrite acute şi cronice, făcută în funcţie de gradul de inflamare. La
fel, trebuie păstrată clasificarea în gastrite hiperstenice şi hipostenice, făcută în funcţie de
manifestările clinice ale gastritelor cronice.
Gastritele acute

- Fie primare : cu flegmon sau abces ;

- Fie secundare: » infecţioase;
■ dar mai ales de origine toxică (înghiţirea de agenţi corozivi alcalini sau acizi);
- Bolnavii trebuie să fie îndrumaţi cît de repede posibil către un spital, unde se va realizi

50
 ■ o dietă alimentară absolută, sub forma unei alimentaţii administrate intraven: (2-3 zile);
■ urmată de o alimentaţie pe bază de lactate (2-3 zile) (cf. dietetica crizei hiperal de ulcer
gastroduodenal);
■ apoi de un regim fără fibre, strict şi mixat (lactate, terci de faină cu ouă, piure legume
fragede, piept de pasăre şi file de peşte mixate, compoturi);
■ şi, în sfirşit, după 15 zile, de o alimentaţie normală şi echilibrată.

Gastritele cronice

Sînt foarte frecvente.

în general, chestionarul medical este suficient pentru a le clasifica în:

• Gastrite hiperstenice (accelerarea mişcărilor stomacului cu hipersecreţie clorhidropeps: cu:

- crampe, torsiuni, arsuri, pirozis, care apar la trei sau patru ore după m calmate prin
alimentaţie şi medicaţie alcalină;
- perioade de acalmie mai puţin clare decît cele din ulcerul gastro-duodenal;
- stare psihologică particulară (fond de anxietate).
• Gastritele hipostenice (reducerea cineticii gastrice cu hiposecreţie clorhidropepsică):.
- apăsare, greutate, meteorism, eructaţii, greţuri, vomismente, care apar im după mese.
• Forme mixte cu semne de dispepsie hiper- şi hipostenică : evaluarea acidităţii gasn (tubaj)
permite diagnosticul.

Dietoterapia gastritelor cronice

a. Depistarea cauzei declanşatoare

Foarte adesea, aceasta este de natură igienico-alimentară :

- mesele luate pe sărite şi la ore neregulate;

- tahifagia;
- consumul exagerat de băuturi în timpul mesei;
- coeficientul de masticaţie insuficient;
- alimentaţia prea condimentată sau cu prea mult oţet;
- alimentaţia prea grasă, prea grea, prea complicată;

51
- alimentaţia prea caldă sau prea rece;
- alimentaţia prea dulce (ronţăirea de bomboane sau consumul de băuturi carbogazoase pe
nemîncate ori pe stomacul gol) sau prea sărată;

- alimentaţia acidă (abuz de citrice);

- abuzul de băuturi alcoolice ori alcoolizate;
- abuzul de ceai sau cafea tari;
- abuzul de gumă de mestecat;
- tabagismul.

Factori iatrogenici:

- abuz de substanţe alcaline (bicarbonat de sodiu);

- abuz de substanţe acide (acid fosforic în perioada examenelor);
- antiinflamatoare, PAS (acid paraaminosalicilic), antimitotice, rezerpinice, digitalice, laxative
(care cresc aciditatea liberă).

52
 Trebuie să-1 credem pe bolnav cînd pomeneşte de „alergie". Nu este vorba de alergie în sens
strict, ci de intoleranţă individuală (lapte, ouă etc.). Factori psihoafectivi: surmenaj, griji etc.

b. Căutarea unei cauze din vecinătate

Dacă eliminarea cauzei nu este suficientă pentru a ameliora starea bolnavului, trebuie să ne
gîndim la o boală din vecinătate sau care însoţeşte gastrita cronică:
- infecţie rinofaringiană;
- afecţiune hepato-veziculară (litiază, colecistectomie);
- afecţiune gastrică (hernie hiatală, ulcer, cancer);
- afecţiune pancreatică;
- boli generale (hemopatii, neuropatii, avitaminoze).

c. Recomandări igienico-dietetice:

• Gastrite hiperstenice:
Cînd există certitudinea clinică (eventual biologică prin analiza sucului gastric) că este vorba
despre o gastrită hiperstenică, recomandările generale şi regimul propus pentru bolnavul de ulcer
pe parcursul crizei se potrivesc perfect.
• Gastrite hipostenice:
în cazul unui deficit de secreţii gastrice, recomandările generale ale regimului de confort
gastric sînt aceleaşi, dar trebuie recomandate anumite alimente cu efect excitomotor moderat
(interzise în mod evident în formele hiperstenice):
- supele de carne şi de peşte, la începutul mesei;

53
 - condimentele slabe şi mirodeniile, în cantităţi moderate, pentru a evita acţiunea lor iritantă
(ex. : un castravecior în oţet la începutul celor două mese principale);
- un pahar de vin la sfîrşitul celor două mese principale;
- ceai sau cafea la sfîrşitul mesei.

N.B. : Brînzeturile fermentate sînt în mod deosebit contraindicate (absenţa secreţiilor acide din
stomac favorizează proliferearea microbilor).
Sînt foarte indicate 10 minute de odihnă, culcat pe burtă, fără a dormi. • în caz de crize acute pe
un fond de gastrită cronică: Atitudinea va fi aceeaşi ca în criza hiperalgică de ulcer:
- trei zile de odihnă la pat sau la domiciliu şi dietă pe bază de lactate;
- apoi cîteva zile de regim fără fibre, cu alimente sub formă de piure şi mixate
- începînd cu a 10-a zi, regim de confort gastric.

Gastrectomiile

Dietoterapia joacă un rol considerabil în recuperarea pacientului după gastrectoiuî

(parţială sau totală).

Consecinţele nutriţionale ale gastrectomiei

Sînt atît de natură anatomică, cît şi metabolică :

- Scăderea volumului stomacului: sindromul de „stomac mic" se caracterizează prinţ:-

senzaţie jenantă de distensie gastrică postprandială, care de altfel dispare destul ; repede după
operaţie.
- Pierderea capacităţii de amestecare şi reducerea omogenizării bolului alimentar.
- Dispariţia controlului piloric, din cauza lipsei secreţiei de gastrină, produsă în mat
normal de celulele antrale.
- Reducerea tonusului sfincterului inferior al esofagului, cu risc de reflux al alimentel:
legată tot de scăderea secreţiei de gastrină.
- Riscul ca primele anse subţiri să fie inundate de bolul alimentar hipertonic, apărh. astfel
aşa-numitul Dumping Syndrome (efect osmotic).

54
- Hipoglicemie, ca reacţie la un hiperinsulinism legat de o solicitare postprandii_
exagerată a pancreasului.
- Scăderea secreţiei de clorhidropepsină, cu consecinţele sale asupra digerării fibre!
animale şi vegetale.
- O carenţă vitaminică (B 12 - din cauza reducerii secreţiei factorului intrinsec necesr
pentru asimilarea sa - acid folie, vitamina D) şi o neasimilare a fierului şi a calciuh_ din
cauza hipo- sau aclorhidriei.
- O insuficienţă relativă a lipazei, reflectată în digestia lipidelor. Scoaterea din circu a
duodenului duce la dispariţia stimulului de secreţii biliare.
- O accelerare a tranzitului intestinal (vagotomie, Dumping Syndrome, intoleranţă
lactoză).

55
 Exemplu de meniuri pentru o săptămină de regim în gastrita hipostenică
Micul Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
dejun Prăjitură de orez Cereale cu lapte Brînză Gruyere Iaurt îndulcit Cereale Brînză de vaci Un ou făcut
Pară Un ou fiert Pîine uscată Pesmeţi cu unt cu lapte Pîine uscată cu ochi
Ceai îndulcit moale Compot de mere + dulceaţă Roast beef unt Cereale cu
Pîine uscată cu unt Piept de pui cu Compot Ceai lapte
Cafea îndulcită Castraveciori castraveciori îndulcit Ceai îndulcit
Un suc Suc de fructe
de fructe

Salată de lăptuci Salată de cartofi Fetică în sos Quiche Sfeclă roşie Salată de orez Tulpini de
Friptură de piept Pui vinegretă Lorraine Escalop de Pulpă de miel praz
de vită Graten de Rasol de vită cu Doradă la cuptor curcan Fasole verde în sos
Piure Dovlecei legume „boeuf Roşii la cuptor Spaghete Brînză Comte vinegretă
Prînz
Brînză Cantal Brînză de vaci gros Pară Iaurt Piersică Friptură de
Piersici în sirop proaspătă Pară sel" Cafea Caisa Cafea viţel Morcovi
Cafea Morcovi/tulpini Cafea în sos
de praz beşamel
Cartofi Brînză petit Banană Brînză
suisse Saint- -Paulin
Măr la cuptor
Gustare Un pahar cu lapte Idem Idem Idem Idem Idem Idem

Supă cu fidea Şuncă/castrave Supă de legume Salată Supă de pui Supă de peşte Supă cu
cu muguri
Şuncă ciori Omletă Friptură rece de fidea File de merlan de sparanghel
Jardinieră de Graten de tăiţei Spanac porc Andive cu Cartofi fierţi la Friptură rece
şuncă de
Cină legume Cremă caramel Brînză Ghiveci de Tartă cu abur viţel/castra-
piersici
Iaurt îndulcit Piersică Emmenthal legume Brînză petit veciori
Caise Caisă Brînză Bonbel suisse Ananas Gratin
Caise în sirop dauphinois
Piersică
Un pahar de vin roşu de calitate este permis la sfîrşitul celor două mese
principale.

56
 PREZENTARE DE CAZURI

CAZUL NR 1

Numele şi prenumele: T V.
Vârsta: 58 ani
Domiciliul: Drobeta Turnu Severin
Data internării: 02.04.2012
Diagnostic la internare: Ulcer gastric operat
Anamneza la internare: Pacientul în vârstă de 50 ani, diagnosticat în urmă cu un an cu
ulcer gastric, diagnostic stabilit prin examen pentru care s-a practicat gastrectomie şi
gastrostomie.
Antecedente heredo-colaterale: Fără importanţă
Antecedente patologice personale: Ulcer gastric operat
Condiţii de viaţă Fumător

57
 CAZUL NR. 1
ROL DELEGAT
Data Funcţii vitale Denumirea Analize Tratament Explorări
analizelor funcţionale
Temp Puls T.A. Resp
°C p/min mmHg r/m
Ziua l Td 37 Pd80 110/60 Rdl7 Hemoglobina 12,4g% 1. Ca folinat 1 cps/zi Ecografia
Ts 37,2 Ps84 Rsl8 Hematocrit 39g% 2. 5 Fluorouracil abdominală nu
VSH 6mm/h lg/zi evidenţiază
GOT 19U.I 3. Zofran 8mg/zi metastaze hepatice
GPT 24U.I i.v. lent sau ganglionare
Bilirubină totală 0,35 mg/dl
Ziua 2 Td Pd84 120/80 Rdl7 Leucocite 3800mm3 1,2,3 Radiografia
36,8 Ps86 Rsl8 Creatinină 0,8mg% 4.Triferment 3 toracică nu
Ts37 Glicemie l,15g% drajeuri/zi evidenţiază
metastaze osoase
sau pulmonare
Ziua 3 Td 38 Pd 90 130/70 Rdl8 Sumar de urină 1,2,3,4,
Ts Ps l00 Rsl9 pH 5 1010 5. Paracetamol
38,6 Densitate absenţi 6. Ampicilina 4g/zi
Pigmenţi biliari rare rare (8 cps de 500mg)
Epitelii absente
Leucocite
Hematii
Ziua 4 Td38 Pd90 130/70 Rdl8 1,2,3,4,5,6,
Ts38 Ps90 Rsl8 7.Xilinâ
Ziua 5 Td Pd86 120/70 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7
36,8 Ps88 Rsl9
Ts37

58
 PLAN DE NURSING
CAZUL NR. l

Nevoia Diagnostic de
Data Obiective Intervenţii Evaluare
fundamentală nursing
Ziua 1 De a elimina Deficit în a Pacientul să poată Facem bilanţul hidric, măsurând Bolnavul elimină
elimina datorat avea eliminări ingestia şi excreţia. datorită sondei
ischiuriei fiziologice. încercăm stimularea evacuării prin vezicale.
introducerea bazinetului cald sub
bolnav, punem comprese calde pe
regiunea pubiană, lăsăm robinetul
deschis să curgă apa (să fie auzită de
bolnav).
Efectuăm sondaj vezical pentru
eliminarea urinei, la indicaţia
medicului.
De a respira şi a avea Aprecierea Pacientul să aibă o Aşezăm pacientul în decubit dorsal. Amplitudinea, ritmul
o bună circulaţie funcţiei bună respiraţie şi o Plasăm mâna cu faţa palmară pe şi frecvenţa sunt
respiratorii tensiune arterială suprafaţa toracelui. normale. Pacientul
normală. Numărăm inspiraţiile timp de un este hipotensiv.
minut.
Măsurăm tensiunea arterială la artera
humerală.
Consemnăm valorile în foaia de
temperatură.

59
De a dormi şi de a Datorită Pacientul să aibă un Asigurăm pacientului o cameră Pacientul a dormit
se odihni anxietăţii nu se somn bun în liniştită, aerisită. Administrăm o aproximativ 7 ore.
poate odihni următoarele 12 ore. tabletă Diazepam, la indicaţia
medicului.
De a păstra Febră moderată Pacientul să aibă Aşezăm pacientul în decubit dorsal sau Febra se menţine
temperatura în temperatura în şezând. între 38-39°C.
limite normale limite fiziologice. Ridicăm braţul pacientului şi ştergem
axila prin tamponare cu prosopul
pacientului.
Aşezăm termometrul cu rezervorul de
mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele.
Termometrul se menţine 10 minute.
Administrăm antipiretice, la indicaţia
medicului.
De a evita Frică legată de Să înţeleagă şi să Discutăm despre adaptarea la regimul Nu mai este anxios,
pericolele neadaptarea la respecte regimul terapeutic, necesitatea respectării îşi exprimă
regimul terapeutic terapeutic impus. tratamentului. preocupările, pune
Să-şi diminueze Solicităm pacientul să-şi exprime întrebări pentru
neliniştea şi frica. preocuparea şi să pună întrebări în clarificarea
Să-şi exprime vederea clarificării problemelor şi problemelor.
sentimentele şi diminuării anxietăţii. Acceptă ecesitatea
emoţiile. Calmăm pacientul, explicându-i în ce tratamentului.
constă endoscopia. Este liniştit flând
însoţim pacientul la cabinet pentru că nu are etastaze
endoscopie. hepatice.
Administrăm medicaţia prescrisă de
medic (atropină, scobutil sau
diazepam).

60
Ziua2 De a se hidrata Se hidratează Pacientul să bea Lăsăm porţia de ceai (apă) la îndemâna Pacientul a consumat
puţin, nu bea 1500 ml de lichid în pacientului. îi explicăm necesitatea de 1500 ml lichid.
lichide între mese 24 ore. a consuma lichide.
De a bea şi a mânca Alimentaţie Pacientul să fie Alimentăm pacientul, pregătim Pacientul este
inadecvată prin echilibrat bulionul alimentar din amestecuri de echilibrat
deficit nutriţional. alimente cu valoare calorică mare, cu nutriţional.
conţinut mare de vitamine, uşor de
digerat (lapte, zahăr, supă strecurată,
unt, ou crud, sucuri de fructe, compot).
Amestecul trebuie să fie omogen,
lichid, cu temperatura de 37°C.
Administrăm bulionul prin sondă cu
seringa Guyon. Cantitatea la o masă nu
trebuie să depăşească 500 ml. Injectăm
lent şi închidem sonda după injectare.

De a păstra Febră moderată Pacientul să aibă Aşezăm pacientul în decubit dorsal Febra se menţine
temperatura în temperatura în sau şezând. între 38-39°C.
limite normale limite fiziologice. Ridicăm braţul pacientului şi ştergem
axila prin tamponare cu prosopul
pacientului.
Aşezăm termometrul cu rezervorul de
mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele.
Termometrul se menţine 10 minute.
Administrăm antipiretice, la indicaţia
medicului.

61
 De a evita Anxietate Pacientul să fie Menajăm psihicul bolnavului prin Pacientul are
pericolele determinată de echilibrat psihic. asigurarea unui mediu de intimitate capacitatea de a se
neliniştea în atunci când se aplică tehnicile de îngriji. Pacientul
legătură cu starea nursing. acceptă infirmitatea
sa Implicăm familia în îngrijirile sa.
pacientului.
De a dormi şi de a Datorită Pacientul să aibă un Asigurăm pacientului o cameră Pacientul a dormit
se odihni anxietăţii nu se somn bun în liniştită, aerisită. Administrăm o aproximativ 7 ore.
poate odihni următoarele 12 ore. tabletă Diazepam, la indicaţia Este liniştit aflând că
medicului. nu are metastaze
Explicăm pacientului necesitatea pulmonare şi osoase.
radiografiei.
Însoţim pacientul la radiologie.
Ziua 3 De a fi curat şi de a Alterarea Tegumentele să fie îngrijim tegumentele din jurul fistulei Evoluţie spre
proteja tegumentele integrităţii curat, integre, fără prin dezinfectare cu alcool sau vindecare.
tegumentelor din leziuni în jurul tinctură de iod, curăţare cu rivanol,
jurul fistulei fistulei. cloramină sau apă oxigenată, uscare,
cauzate de iritaţie protejare cu unguent şi aplicarea unui
produsă de sucul pansament în condiţii de asepsie
gastric, perfectă.
manifestată prin Urmărim dacă apar efecte secundare
roşeaţă şi ulceraţii (prurit, reacţii alergice).
învăţăm pacientul să se îngrijească
singur.
Păstrăm igiena riguroasă a corpului.
Păstrăm igiena lenjeriei de pat şi de
corp.

62
 De a elimina Ischiurie Pacientul să aibă Recoltăm urină pentru urocultură din Pacientul elimină fără
eliminări fiziologice. urina de dimineaţă. sondă vezicală.
Recoltăm cea 5 ml la jumătatea
micţiunii în eprubetă sterilă. Flambăm
gura eprubetei înainte şi după
recoltare. Astupăm repede cu dopul.
Administrăm antibiotice conform
antibiogramei, la indicaţia medicului.

De a păstra Febră moderată Pacientul să-şi Aerisim bine încăperea. Măsurăm Febra se menţine
temperatura în menţină pulsul şi tensiunea arterială. Asigurăm între 38-39°C
limite normale temperatura în îmbrăcăminte lejeră. Aplicăm
limite fiziologice. comprese reci, fricţiuni, încălzim
pacientul în caz de frisoane.
Administrăm medicaţia recomandată
de medic: antipiretice, antibiotice.
14 De a fi preocupat în Sentimente de Pacientul să-şi Câştigăm încrederea pacientului, prin Pacientul se
vederea realizării inferioritate şi de recapete încrederea modul de conversaţie. adaptează la noua
pierdere a şi stima de sine. îl ajutăm în cunoaşterea şi evaluarea situaţie.
imaginii de sine stării sale.
Identificăm cu pacientul influenţa
modificării schemei corporale asupra
vieţii sociale şi profesionale
De a fi curat şi de Pacientul să aibă încurajăm pacientul în permanenţă (îi Pacientul se
a-şi proteja stare de bine psihic. explicăm necesitatea tratamentului şi adaptează la noua
tegumentele că fenomenul este reversibil. imagine.

63
 De a evita Flebită din cauza Pacientului să-i Ajutăm pacientul în satisfacerea Tumefacţia persistă.
pericolele branulei înceteze durerea, să nevoilor organismului.
scadă roşeaţa locală Administrăm tratament antiinflamator
şi tumefacţia. şi antiinfecţios, la recomandarea
medicului.
Aplicăm măsuri de prevenire a
complicaţiilor. Aplicăm comprese
reci, gheaţă şi masăm cu unguent.
De a păstra Subfebrilitate Pacientul să-şi Aerisim bine încăperea. Asigurăm Temperatura este în
temperatura menţină îmbrăcăminte lejeră. Aplicăm limite fiziologice.
corpului în limite temperatura în comprese reci, fricţiuni, încălzim
normale limite fiziologice. pacientul în caz de frisoane.
Administrăm medicaţia recomandată
de medic: antipiretice, antibiotice.
i5 De a fi curat şi de Alterarea Pacientul să Efectuăm spălaturi bucale, gargarisme Pacientul nu prezintă
a-şi proteja integrităţii prezinte mucoasa cu apă bicarbonată 2-3%, Xilină 1 semne de infecţie a
tegumentele mucoasei bucale, bucală normal fiolă, la indicaţia medicului. leziunilor mucoasei
datorită colorată, integră. Hidratăm pacientul cu lichide prin tub bucale.
medicaţiei de sucţiune câteva zile.
Educăm pacientul să excludă factorii
care influenţează alterarea mucoasei
bucale.
Administrăm tratament antiinflamator
şi antiinfecţios, la recomandarea
medicului.
Educăm pacientul să folosească
obiecte de toaletă şi tacâmuri proprii.
Utilizăm instrumente sterilizate de
unică folosinţă.

64
De a comunica Riscul alterării Familia să fie Poartă discuţii cu familia şi o Familia ajută
dinamicii familiale implicată în antrenează în îngrijirea pacientului. pacientul în îngrijiri,
cauzate de îngrijirea devenind suport
modificarea pacientului. moral.
schemei corporale
De a evita Flebită din cauza Pacientului să-i Ajutăm pacientul în satisfacerea Pacientul îşi aplică
pericolele branulei înceteze durerea, să nevoilor organismului. singur comprese
Nelinişte în scadă roşeaţa locală Administrăm tratament antiinflamator reci şi se masează.
legătură cu şi tumefacţia. şi antiinfecţios, la recomandarea Pacientul şi-a
posibilitatea Pacientul să nu medicului. însuşit necesitatea
apariţiei unor prezinte complicaţii Aplicăm măsuri de prevenire a participării la
complicaţii (infecţii, durere). complicaţiilor. Aplicăm comprese îngrijiri
reci, gheaţă şi masăm cu unguent
Se dau informaţiile corespunzătoare
în legătură cu măsurile de prevenire a
complicaţiilor.
Se explică pacientului cum să
participe la îngrijiri (susţinerea stomei
când tuşeşte, gargarisme, comprese
reci pe braţul tumefiat.
De a respira şi a avea Aprecierea Pacientul să aibă o Aşezăm pacientul în decubit dorsal. Amplitudinea, ritmul
o bună circulaţie funcţiei bună respiraţie şi o Plasăm mâna cu faţa palmară pe şi frecvenţa sunt
respiratorii tensiune arterială suprafaţa toracelui. normale. Pacientul
normală. Numărăm inspiraţiile timp de un este hipotensiv.
minut.
Măsurăm tensiunea arterială la artera
humerală.
Consemnăm valorile în foaia de
temperatură.

65
De a învăţa să-şi Insuficientă Pacientul să aibă îi recomandăm să evite eforturile Pacientul este
păstreze sănătatea cunoştinţe despre cunoştinţe despre fizice mari şi moderate. instruit la externare.
boala sa datorate afecţiune. îl instruim asupra regimului de viaţă şi
dezinteresului alimentar.
îl instruim asupra modului de îngrijire
a gastrostomei.

66
CAZUL NR 2

Numele şi prenumele: S. V.
Vârsta: 63 ani
Domiciliul: Drobeta Turnu Severin
Data internării: 31.03.2012
Diagnostic la internare: Ulcer gastric inoperabil, anemie
Anamneză la internare: Pacientul în vârstă de 63 ani, în evidenţa cabinetului
Necesită transfuzie sanguina La palpare abdomenul este suplu, mobil,
dureros (mai ales în epigastru). Tegumentele sunt palide.

67
 CAZUL NR. 2
ROL DELEGAT

Denumirea Explorări
Data Funcţii vitale Analize Tratament
analizelor funcţionale
Temp Puls T.A. Resp
°C p/min mmHg r/m
Ziua 1 Td Pd80 90/60 Rdl7 Hemoglobina 6,38g% l. Ranitidină 2tb/zi Se recoltează
37 Ps84 Rsl8 Hematocrit VSH 20g% 2.Dicarbocalm 3 tb/zi sânge capilar
Ts GOT GPT 50mm/h 3.Tarosin 3tb/zi din pulpa
37,2 Bilirubină totală 19U.I 4. Metaspar 3tb/zi degetului
Leucocite 24U.I 5. Adrenostazin lf/zi pentru
Creatinină 0,35mg^dl 6. Fitomenadion lf/zi determinarea
Glicemie 6800mm3 7. Etamsilat lf/zi grupei
Trombocite 0,8mg% 8. Glucoză5%500ml sanguine, în
Reticulocite l,15g% 9. Sânge izogrup, izorh 400ml vederea
325000/mm3 10. Zofran 2 cpr/zi transfuziei.
8%. 11. Trecid 3cpr/zi
12. Mutamycin 1 flac 5mg
13. Vitamina Bl lf/zi
14. Vitamina B6 lf/zi
15. Vitamina Clf7zi
16. Vitamina B12 lf/zi
17. Mialgin 6f/zi
Ziua 2 Td Pd84 90/60 Rdl7 Hemoglobina 7g% 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,
36,8 Ps86 Rsl8 Hematocrit 21g% 12,13,14,15,16,17
Ts37

68
 metastaze
osoase.
Ziua Td Pd85 80/50 Rdl8 Sumar de urină 1,2,3,4,5,6,7,8,10,11,12,13,14,15, Ecografia
3 36,7 Ps90 Rsl9 pH 5,5 16,17 abdominală
Ts 7 Densitate 1020 nu
Pigmenţi biliari absenţi evidenţiază
Epitelii rare metastaze
Leucocite rare hepatice
Hematii absente
Hemoglobina 7g%
Hematocrit 21g%

Ziua Td Pd90 80/50 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7,8,10,11,12,13,14,15,

4 37 Ps90 Rsl8 16,17
Ts 37
Ziua Td Pd86 90/50 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7,8,
5 36,8 Ps88 Rsl9 10,12,13,14,15,16,17
Ts37 18. Xilină lf
Ziua Td Pd86 100/60 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7,8,10,11,13,14,15,16,
6 37 Ps86 Rsl9 17,18
Ts 37

69
 PLAN DE NURSING
CAZUL NR.2

Nevoia Diagnostic de
Data Obiective Intervenţii Evaluare
fundamentală nursing
Ziua 1 De a mânca şi a bea Dificultate în a se Pacientul să se îi explicăm pacientului necesitatea Pacientul este
alimenta datorită poată alimenta alimentării parenterale. Alimentăm echilibrat nutriţional
durerii cantitativ. pacientul parenteral cu perfuzie cu
glucoza 5%, hidrolizate de proteine şi
amestecuri de aminoacizi, vitamine şi
electroliţi, la indicaţia medicului.

De a respira şi a avea Aprecierea Pacientul să aibă o Aşezăm pacientul în decubit dorsal. Amplitudinea, ritmul
o bună circulaţie funcţiei bună respiraţie şi o Plasăm mâna cu faţa palmară pe şi frecvenţa sunt
respiratorii tensiune arterială suprafaţa toracelui. normale. Pacientul
normală. Numărăm inspiraţiile timp de un este hipotensiv.
minut.
Măsurăm tensiunea arterială la artera
humerală.
Consemnăm valorile în foaia de
temperatură.
De a elimina Vărsături post- Pacientul să fie îl aşezăm în poziţie semişezând, cu Pacientul este
prandiale tardive menajat fizic şi capul într-o parte, la marginea patului. echilibrat
psihic în timpul îl liniştim din punct de vedere psihic. hidroelectrolitic.
vărsăturilor. îl ajutăm în timpul vărsăturilor şi
păstrăm produsul eliminat.
îi oferim un pahar cu apă să-şi
clătească gura.
La indicaţia medicului administrăm
un antiemetic.

70
De a avea o bună Anemie severă Să fie corectată Asigurăm repausul la pat. Pacientul nu se poate
circulaţie anemia, pacientul Monitorizăm pulsul, tensiunea îngriji singur, este
să nu mai aibă arterială, respiraţia la intervale de 30- astenic, are ameţeli,
ameţeli. 60 minute. este hipotensiv.
Recoltăm sânge pentru examene de
laborator, în vederea aprecierii
anemiei.
Ajutăm pacientul în satisfacerea
nevoilor igienice ale organismului,
pentru a-i conserva energia.
Deservim bolnavul la pat cu bazinet şi
urinar.
î ajutăm să se alimenteze.
Efectuăm transfuzie de sânge izo-grup
- izo-rh şi medicaţie la indicaţia
medicului.
De a respira şi a avea Tuse uscată Pacientul să învăţăm pacientul să expectoreze şi să Pacientul respiră mai
o bună circulaţie prezinte căi colecteze sputa. uşor.
respiratorii Aerisim încăperea
permeabile şi o Umezim aerul din salon.
bună respiraţie. Aspirăm secreţiile bronşice.
Asigurăm poziţia şezând sau
semişezând.
Administrăm medicaţie expectorantă
la indicaţia medicului.
însoţim pacientul la radiologie.
îi explicăm necesitatea investigaţiei.
De a evita Durere în Pacientul să aibă o Asigurăm repausul fizic, psihic şi Pacientului i se
pericolele epigastru datorată durere suportabilă alimentar. ameliorează durerea
tumorii în două ore. Administrăm medicaţia analgezică la după 1 oră.
recomandarea medicului.

71
 Nelinişte legată Pacientul să fie Identificăm împreună cu pacientul Pacientul este
de prognosticul echilibrat psihic, să
cauzele anxietăţii. echilibrat psihic şi
bolii manifestată cunoască şi să Pregătim psihic pacientul în vederea cunoaşte regimul de
prin teamă respecte regimul de tuturor investigaţiilor şi tratamentelor. viaţă impus.
viaţă. Educăm pacientul în vederea evitării
stresului, alimentelor iritante pentru
stomac, renunţarea la obiceiuri
dăunătoare (alcool, fumat)
Ziua 2 De a avea o bună Anemie severă Să fie corectată Asigurăm repausul la pat. Pacientul se poate
circulaţie anemia, pacientul Monitorizăm pulsul, tensiunea îngriji singur, se
să nu mai aibă arterială, respiraţia la intervale de 30- poate deplasa prin
ameţeli. 60 minute. salon, este
Recoltăm sânge pentru examene de hipotensiv.
laborator, în vederea aprecierii
anemiei.
Ajutăm pacientul în satisfacerea
nevoilor igienice ale organismului,
pentru a-i conserva energia.
Deservim bolnavul la pat cu bazinet şi
urinar.
fi ajutăm să se alimenteze.
Efectuăm transfuzie de sânge izo-grup
- izo-rh şi medicaţie la indicaţia
medicului
De a evita Durere, pirozis Pacientul să aibă o Asigurăm repausul fizic şi psihic al Durerile diminuează
pericolele stare de confort pacientului (12-14 ore pe zi repaus la perioadele de acalmie
fizic, să se poate pat, obligatoriu postprandial). se prelungesc.
alimenta. Asigurăm dietă de protecţie gastrică, Pacientul respectă
repartizată în 5-7 mese pe zi. dieta prescrisă.
Administrăm medicaţia prescrisă de
medic (antiacidă şi analgezică).

72
De a elimina Deficit de volum Pacientul să fie Supraveghem pulsul, tensiunea Pacientul este
lichidian produs echilibrat volemic şi arterială, apetitul, semnele de echilibrat nutriţional
de vărsaturi şi nutriţional. deshidratare, greutatea corporală. nu prezintă semne de
inapetenţă Facem bilanţul între lichidele ingerate deshidratare.
şi cele eliminate.
La indicaţia medicului administrăm pe
cala parenterală soluţiile
perfuzabile prescrise.
De a respira şi avea Tuse uscată, Pacientul să Aerisim încăperea. Pacientul respiră mai
o bună circulaţie iritativă prezinte căi Umezim aerul din încăpere cu apă uşor.
respiratorii alcoolizată.
permeabile şi o Verificăm dacă este nevoie să aspirăm
bună respiraţie. secreţiile bronşice.
Administrăm medicaţie expectorantă,
la indicaţia medicului.
De a elimina Hematemeză Pacientul să fie Evaluăm gravitatea hemoragiei prin Pacientul nu prezintă
echilibrat volemic şi măsurarea pulsului şi tensiunii vărsături
electrolitic. arteriale. sanguinolente.
Colectăm sângele eliminat.
Asigurăm repausul digestiv prin
alimentaţie pe cale naturală, până la
oprirea hemoragiei.
Aplicăm măsuri de hemostază (pungă
cu gheaţă în regiunea epigastrică),
medicaţie hemostatică (la indicaţia
medicului).
Asigurăm echilibrul hidroelectrolitic
şi corectăm anemia prin soluţii
perfuzabile, prescrise de medic.

73
Ziua 3 De a avea o bună Alterarea Pacientul să aibă Asigurăm repausul la pat după oprirea Pacientul este
circulaţie şi circulaţiei, cu respiraţia hemoragiei. echilibrat circulator,
respiraţie tahicardie, restabilită, să fie Aerisim încăperea. hidroelectroHtic şi
hipotensiune din corectată anemia. Monitorizăm pulsul, tensiunea psihic, este
cauza arterială, respiraţia. hipotensiv.
dezechilibrului Recoltăm sânge pentru examene de
hidroelectroHtic laborator în vederea aprecierii
anemiei.
La indicaţia medicului administrăm
pe cale parenterală soluţii perfuzabile
De a respira şi a Tuse produsă de Pacientul să Administrăm medicaţie expectorantă, Pacientul respiră
avea o bună încărcarea prezinte căi la indicaţia medicului. uşor.
circulaţie bronhiilor cu respiratorii
secreţii permeabile şi o
bună respiraţie.
De a elimina Melenă din cauza Pacientul să aibă Administrăm alimentaţie hidrică în Pacientul nu mai
hemoragiei în tranzit intestinal în
primele 24-48 ore. prezintă diaree cu
porţiunea limite fiziologice.Servim pacientul cu ceai neîndulcit scaune negre,
superioară a (mentă, muşeţel), supă de morcovi, lucioase, ca păcura.
tubului digestiv zeamă de orez.
Administrăm la indicaţia medicului
simptomatice.
De a dormi şi a se Datorită durerii Pacientul să aibă un Asigurăm pacientului o cameră Pacientul a dormit
odihni din epigastru nu somn bun în liniştită. Administrăm un calmant, la aproximativ 6 ore.
poate dormi. următoarele 12 ore. indicaţia medicului.
Ziua 4 Nevoia de a fi curat Alopecie din Pacientul să aibă o încurajăm pacientul în permanenţă Pacientul se
şi de a-şi proteja cauza stare de bine psihic. (alopecia este supărătoare prin acomodează cu noua
tegumentele citostaticelor aspectul dizgraţios), îi explicăm sa imagine.
necesitatea tratamentului şi că
fenomenul este reversibil.

74
 Nevoia de a dormi şi Insomnie din Pacientul să aibă un Observăm şi notăm calitatea, orarul Pacientul a dormit
a se odihni. cauza durerii somn corespunzător somnului, gradul de satisfacere al aproximativ 6 ore.
cantitativ şicelorlalte nevoi.
calitativ. Administrăm tratament
medicamentos, la indicaţia medicului.
Ziua 5 Nevoia de a fi curat Alterarea Pacientul să Efectuăm spălaturi bucale, gargarisme Pacientul nu prezintă
şi de a proteja integrităţii prezinte mucoasa cu apă bicarbonată 2-3%, Xilinâ 1 semne de infecţie a
tegumentele. mucoasei bucale bucală integră, fiolă, la indicaţia medicului. leziunilor mucoasei
din cauza normal colorată. Hidratăm pacientul cu lichide prin tub bucale.
medicamentelor de sucţiune câteva zile.
administrate Educăm pacientul să excludă factorii
care influenţează alterarea mucoasei
bucale.
Admiiiistrăm tratament antiinflamator
şi antiinfecţios, la recomandarea
medicului.
Educăm pacientul să folosească
obiecte de toaletă şi tacâmuri proprii.
Utilizăm instrumente sterilizate de
unică folosinţă.
Nevoia de a acţiona Frustrare dată de Pacientul să aibă o Manifestăm grijă şi înţelegere faţă de Pacientul este liniştit
conform propriilor îngrijorarea faţă stare psihică bună. semnificaţia suferinţei sale. şi îşi exprimă
convingeri şi valori de sensul propriei 11 încurajăm să-şi exprime sentimentele.
şi de a practica existenţe sentimentele şi nevoile.
religia. îl asigurăm de confidenţialitate şi îi
păstrăm secretele.
Comunicăm des cu bolnavul,
arătându-ne solicitudinea.
Administrăm, la nevoie, la indicaţia
medicului, medicaţie sedativă.

75
 De a merge si a Imobilitate parţială Pacientul să se îi explicăm bolnavului necesitatea Pacientul este mobil.
avea o bună postură din cauza asteniei deplaseze prin mişcării pentru prevenirea escarelor de
salon şi până la decubit şi a anchilozelor. Verificăm
toaletă. pielea în regiunile cu proeminenţe
osoase, odată cu schimbarea
poziţiei. Masăm punctele de presiune.

Ziua 6 De a fi curat şi de a Alterarea Pacientul să

Efectuăm spălaturi bucale, gargarisme Pacientul nu prezintâ
proteja tegumentele integrităţii prezinte mucoasa cu apă bicarbonată 2-3%, Xilină 1 semne de infecţie a
mucoasei bucale bucală integră,
fiolă, la indicaţia medicului. leziunilor mucoasei
din cauza normal colorată. Hidratăm pacientul cu lichide prin tub bucale.
medicatiei de sucţiune câteva zile.
Educăm pacientul să excludă factorii
care influenţează alterarea mucoasei
bucale.
Administrăm tratament antiinilamator
şi antiinfecţios, la recomandarea
medicului.
Educăm pacientul să folosească
obiecte de toaletă şi tacâmuri proprii.
Utilizăm instrumente sterilizate de
unică folosinţă.
De a învăţa să-şi Insuficiente Pacientul să aibă îi recomandăm să evite eforturile Pacientul are
păstreze sănătatea cunoştinţe cunoştinţe despre fizice. cunoştinţele necesare
datorate afecţiune. îl instruim asupra regimului de viaţă la externare.
dezinteresului şi alimentar.

76
CAZUL NR 3
Numele şi prenumele: T.I.
Vârsta: 65 ani
Domiciliul: Strehaia
Data internării: 30.03.2012
Diagnostic la internare: Suspiciune de cancer gastric
Anamneză la internare: Pacientul în vârstă de 63 ani se preantă la spital
pentru dureri epigastrice accentuate postprandial, astenie, anxietate,
sudoraţie, scădere ponderală, anorexie.
Antecedente heredo-colaterale: Fără importanţă
Antecedente patologice personale: Ulcer gastric

77
 CAZUL NR. 3
ROL DELEGAT

Data Funcţii vitale Denumirea Analize Tratament Explorări

Temp Puls T.A. Resp analizelor funcţionale
°C p/min mmHg r/m
Ziua Td Pd85 110/70 Rdl9 Hemoglobina 10,2g% 1. Ranitidină 2tb/zi Endoscopia
1 37,4 Ps90 Rs20 Hematocrit VSH 36g% 2. Dicarbocalm 3 tb/zi evidenţiază
Ts 38 GOT GPT 60mm/h 3.Glucoză5%500ml prezenţa
Bilirubină totală 20U.I 4. Trecid 3cpr/zi tumorii. Se
Leucocite 26U.I 5. Vitamina Bl lf/zi recoltează
Creatinină 0,35mg/dl 6. Vitamina B6 lf/zi fragment de
Glicemie 6800mm3 7. Vitamina CI tfzi ţesut şi
Trombocite 0,8mg% 8. Vitamina B12 lf/zi mucoasă
Reticulocite l,10g% 9. Mialgin 6f/zi stomacală
3400O0/mm3 lO.Metoclopramid 3tb/zi pentru
10%. ll.Novocamă 1% examene
12 Paracetamol 3tb/zi histologice.
Radiografia
toracică
evidenţiază
metastaze
pulmonare.
Ziua Td Pd85 90/60 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,12 Ecografia
2 37,5 Ps90 Rsl9 13. Diazepam 2tb/zi abdominală
Ts38 14. Tarosin 3tb/zi nu
15. Adrenostazin 1 f/zi evidenţiază
16. Fitomenadion lf/zi metastaze
hepatice.

78
Ziua Td Pd85 90/60 Rdl8 Sumar de urină 6 1,2,3,4,5,6,7,8,10,12,13,14,15,16 Tomografia
3 37,7 Ps90 Rsl9 pH 1010 17. sânge izogrup, izorh computerizată
Ts38 Densitate absenţi evidenţiază
Pigmenţi biliari rare infiltrarea
Epitelii rare ţesuturilor
Leucodte absente moi
Hematii 10g% învecinate.
Hemoglobina 35,5g% Nu
Hematocrit evidenţiază
prezenţa
asdtei şi a
metastazelor
hepatice
Ziua Td Pd90 90/60 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7,8,10,12,13,14,15,16
4 37,6 Ps90 Rsl8
Ts38
Ziua Td Pd86 90/60 Rdl8 1,2,3,4,5,6,7,8,10,12,13,14,15,16
5 36,8 Ps88 Rsl9
Ts37

79
 PLANDENURSING
CAZUL NR. 3

Data Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare

fundamentală nursing
Ziua 1 De a mânca şi a bea Deficit în a se Pacientul să fie Alimentăm pacientul parenteral, Pacientul nu poate
alimenta datorită echilibrat instituind perfuzii cu glucozâ5%, reţine alimentele,
durerii nutriţional. hidrolizate de proteine şi amestecuri vomită.
de aminoacizi, vitamine, după
indicaţia medicului.
Explicăm pacientului importanţa
regimului alimentar.
Administrează pacientului alimente
cu valoare calorică mare, uşor de
digerat.
De a respira şi a avea Aprecierea Pacientul să aibă o Aşezăm pacientul în decubit dorsal. Amplitudinea, ritmul
o bună circulaţie funcţiei bună respiraţie şi o Plasăm mâna cu faţa palmară pe şi frecvenţa sunt
respiratorii tensiune arterială suprafaţa toracelui. normale. Pacientul
normală. Numărăm inspiraţiile timp de un este hipotensiv.
minut.
Măsurăm tensiunea arterială la artera
hurnerală.
Consemnăm valorile în foaia de
temperatură.

80
De a păstra Subfebrilitate Pacientul să aibă Aşezăm pacientul în decubit dorsal Febra se menţine
temperatura în temperatura în sau şezând. între 37-38°C.
limite normale limite fiziologice. Ridicăm braţul pacientului şi ştergem
axila prin tamponare cu prosopul
pacientului.
Aşezăm termometrul cu rezervorul de
mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele.
Termometrul se menţine 10 minute.
Administrăm antipiretice, la indicaţia
medicului.
De a elimina Vărsături Pacientul să fie îl aşezăm în poziţie semişezând, cu Pacientul este
postprandiale menajat fizic şi capul într-o parte, la marginea patului. echilibrat
tardive psihic în timpul Liniştim pacientul din punct de hidroelectrolitic.
vărsăturilor. vedere psihic.
Ajutăm pacientul în timpul
vărsăturilor şi păstrăm produsul
eliminat.
îi oferim un pahar cu apă să-şi
clătească gura.
La indicaţia medicului administrăm
un antiemetic.
De a respira şi a Aprecierea Pacientul să aibă o Aşezăm pacientul în decubit dorsal. Amplitudinea, ritmul
avea o bună funcţiei bună respiraţie şi o Plasăm mâna cu faţa palmară pe şi frecvenţa sunt
circulaţie respiratorii tensiune arterială suprafaţa toracelui. normale. Pacientul
normală. Numărăm inspiraţiile timp de un este hipotensiv.
minut.
Măsurăm tensiunea arterială la artera
humeralâ.
Consemnăm valorile în foaia de
temperatură.

81
 De a evita Durere în Pacientul să aibă o Asigurăm repausul fizic, psihic şi Pacientului i se
pericolele epigastru datorită durere suportabilă alimentar. ameliorează durerea
tumorii în două ore. Administrăm medicaţia analgezică, la după o oră.
recomandarea medicului.
Ziua 2 De a mânca Anorexie selectivă Pacientul să fie Alimentăm pacientul parenteral, Pacientul reţine
pentru carne şi echilibrat instituind perfuzii cu glucoză5%, alimentele, dar are
pâine. nutriţional. hidrolizate de proteine şi amestecuri dureri epigastice
de aminoacizi, vitamine, după postprandiale.
indicaţia medicului.
Explicăm pacientului importanţa
regimului alimentar.
Administrează pacientului alimente
cu valoare calorică mare, uşor de
digerat.
De a păstra Subfebrilitate Pacientul să aibă Aşezăm pacientul în decubit dorsal Febra se menţine
temperatura în temperatura în sau şezând. între 37-38°C.
limite normale limite fiziologice. Ridicăm braţul pacientului şi ştergem
axila prin tamponare cu prosopul
pacientului.
Aşezăm termometrul cu rezervorul de
mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele.
Termometrul se menţine 10 minute.
Administrăm antipiretice, la indicaţia
medicului.

82
De a respira şi a avea Aprecierea Pacientul să aibă oAşezăm pacientul în decubit dorsal. Amplitudinea, ritmul
o bună circulaţie funcţiei bună respiraţie şi o
Plasăm mâna cu faţa palmară pe şi frecvenţa sunt
respiratorii tensiune arterială suprafaţa toracelui. normale. Pacientul
normală. Numărăm inspiraţiile timp de un este hipotensiv.
minut.
Măsurăm tensiunea arterială la artera
humerală.
Consemnăm valorile în foaia de
temperatură.
De a dormi şi a se Datorită durerii Pacientul să aibă un Asigurăm pacientului o cameră Pacientul a dormit
odihni din epigastru, nu somn bun în liniştită, aerisită. aproximativ 7 ore.
poate dormi. următoarele 12 ore. Administrăm calmante şi sedative la
indicaţia medicului.
De a evita Nelinişte legată Pacientul să fie Identificăm împreună cu pacientul Pacientul este
pericolele de prognosticul echilibrat psihic, să cauzele anxietăţii. echilibrat psihic şi
bolii cunoască şi să Pregătim psihic pacientul în vederea cunoaşte regimul de
respecte regimul de investigaţiilor şi tratamentelor. viaţă impus.
viaţă. Educăm pacientul în vederea evitării
stresului, alimentelor iritante pentru
stomac, renunţarea la obiceiuri
dăunătoare (alcool, fumat).

83
De a elimina Deficit de volum Pacientul să fie Supraveghem pulsul, tensiunea Pacientul nu este
lichidian produs echilibrat volemic arterială, apetitul, semnele de echilibrat
de vărsături şi şi nutriţional. deshidratare, greutatea corporală, nutriţional, nu
inapetenţă Pacientul să fie Facem bilanţul între lichidele ingerate prezintă semne de
Hematemeză din echilibrat volemic şi cele eliminate. deshidratare.
cauza hemoragiei şi electrolitic. La indicaţia medicului administrăm pe Pacientul este
digestive cale parenterale soluţiile hipotensiv.
superioare perfuzabile prescrise. Pacientul nu mai
Evaluam gravitatea hemoragiei prin prezintă vărsături
măsurarea pulsului şi a tensiunii sanguinolente.
arteriale.
Colectăm sângele eliminat.
Asigurăm repausul digestiv prin
alimentaţie pe cale naturală, până la
oprirea hemoragiei.
Aplicăm măsuri de hemostază (pungă
cu gheaţă în regiunea epigastrică),
medicaţie hemostatică la indicaţia
medicului.

De a merge şi a Imobilitate parţială Pacientul să se îi explicăm bolnavului necesitatea Pacientul este

avea o bună postură din cauza asteniei deplaseze prin mişcării pentru prevenirea escarelor de mobil.
salon şi până la decubit şi a anchilozelor. Verificăm
toaletă. pielea în regiunile cu proeminenţe
osoase, odată cu schimbarea
poziţiei. Masăm punctele de presiune.

84
Ziua 3 De a evita Durere, pirozis Pacientul să aibă o Asigurăm repausul fizic şi psihic al Durerile diminuează
pericolele stare de confort pacientului (12-14 ore pe zi repaus la perioadele de
fizic, să se poată pat, obligatoriu postprandial). acalmie se
alimenta. Asigurăm dietă de protecţie gastrică, prelungesc. Pacientul
repartizată în 5-7 mese pe zi. respectă dieta
Adniinistrăm medicaţia prescrisă de prescrisă.
medic (antiacidă şi analgezică).

De a păstra Subfebrilitate Pacientul să aibă Aşezăm pacientul în decubit dorsal

temperatura în temperatura în sau şezând.
limite normale limite fiziologice. Ridicăm braţul pacientului şi ştergem
axila prin tamponare cu prosopul
pacientului.
Aşezăm termometrul cu rezervorul de
mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele.
Termometrul se menţine 10 minute.
Adniinistrăm antipiretice, la indicaţia
medicului.
De a elimina Melenă din cauza Pacientul să aibă Administrăm alimentaţie hidrică în Pacientul nu mai
hemoragiei tranzit intestinal în primele 24-48 ore. prezintă scaune
digestive Emite fiziologice. Servim pacientul cu ceai neîndulcit negre, lucioase, ca
superioare (mentă, muşeţel), supă de morcovi, păcura.
zeamă de orez.
Administrăm, la indicaţia medicului
simptomatice.

85
 De a respira şi a avea Tuse produsă de Pacientul să Adniinistrăm medicaţie expectorantă la Pacientul respiră
o bună circulaţie încărcarea prezinte căi indicaţia medicului. Aerisim încăperea. mai uşor,
bronhiilor cu respiratorii Umidificărn aerul din salon. expectorează.
secreţii permeabile şi o Supraveghem pulsul, tensiunea Pacientul este
Alterarea bună respiraţie. arterială, apetitul, semnele de echilibrat circulator,
circulaţiei cu Pacientul să fie deshidratare, greutatea corporală. şi hidroelectroHtic.
tahicardie şi echilibrat volemic Recoltăm sânge pentru examene de Pacientul este
hipotensiune din şi nutriţional, să fie laborator în vederea aprecierii hipotensiv.
cauza deficitului corectată anemia. anemieLFacem bilanţul între lichidele
de volum ingerate şi cele eliminate.
lichidian produs Administrăm parenteral soluţii
de vărsături şi perfuzabile, sânge izogrup, izorh(la
inapetenţă. indicaţia medicului).

Ziua 4 De a respira şi a avea Tuse rebelă la Pacientul să Administrăm medicaţie expectorantă Pacientul respiră
o bună circulaţie tratament, prezinte căi la indicaţia medicului. uşor, expectorează.
expectoraţie respiriratorii Asigurăm poziţia şezândă sau
mucopurulentă cu permeabile şi o semişezândă.
striuri de sânge. bună respiraţie. Aerisim încăperea.
Umidificărn aerul din salon.

86
 De a păstra Subfebrilitate Pacientul să aibă Aşezăm pacientul în decubit dorsal
temperatura în temperatura în sau şezând.
limite normale limite fiziologice. Ridicăm braţul pacientului şi ştergem
axila prin tamponare cu prosopul
pacientului.
Aşezăm termometrul cu rezervorul de
mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele.
Termometrul se menţine 10 minute.
Administrăm antipiretice, la indicaţia
medicului.
De a elimina Diaforeză Pacientul să aibă o Ajutăm pacientul să menţină Pacientul respectă
stare de bine, de tegumentele curate şi uscate. regulile de igienă.
confort fizic. Spală tegumentele de câte ori este
necesar.
Schimbăm lenjeria de pat şi de corp.
învaţă pacientul să poarte şosete din
bumbac şi să le schimbe frecvent.
Menţine igiena plicilor şi a spaţiilor
interdigitale.
Ziua 5 De a mânca Deficit în a se Pacientul să fie Alimentăm pacientul parenteral, cu Pacientul nu mai
alimenta datorită echilibrat perfuzii cu glucoză5%, hidrolizate de vomită, dar încă are
durerii nutriţional. proteine şi amestecuri de aminoacizi, dureri.
vitamine, după indicaţia medicului.
Explicăm pacientului importanţa
regimului alimentar. Administrează
pacientului alimente cu valoare
calorică mare, uşor de digerat.

87
De a evita Anxietate la Pacientul să fie Ajutăm pacientul să se acomodeze cu Pacientul este
pericolele aflarea echilibrat psihic. gândul că suferă de cancer. Ajutăm echiHbrat psihic, îşi
diagnosticului pacientul să-şi exprime emoţiile, exprimă
nevoile. sentimentele şi
Furnizăm informaţiile necesare legate acceptă boala, înţelege
de boală, investigaţii, tratament. necesitatea tratamentului
Asigurăm legătura pacientului cu cu citostatice şi a
familia prin vizite frecvente. regimului alimentar.

De a învăţa sâ-şi Insuficiente Pacientul să aibă fi recomandăm să evite eforturile Pacientul are
păstreze sănătatea cunoştinţe despre cunoştinţe despre fizice. cunoştinţele necesare
boala sa afecţiune. îl instruim asupra regimului de viaţă la externare.
şi alimentar.
 5. CONCLUZII

In urma observarii cazurilor de ulcer am constatat ca aplicarea planului de ingrijire,

conform conceptului Virginiei Henderson, adaptat posibilitatilor din clini- cile noastre, a avut
o eficienta sporita bazata pe relatia afectiva asistenta-pacient. Din aceasta colaborare s-a
obtinut o mentinere ridicata a moralului care a avut rezultate benefice in terapia pacientului.

Aflat singur in acest cadru spitalicesc, lipsit de familie si mediul obisnuit, intre
persoane straine lui afectivitatea oferita de asistenta a creat bazele unei legaturi pozitive, care
a contribuit la mentinerea unei increderi permanente in cadrele medicale si in eficienta
ingrijirilor si a tratamentului.
Un rol important in acesta perioada este si instruirea pacientilor privind complicatiile
majore ce pot surveni in cazul nerespectarii regimului igieno-dietetic, impus la domiciliu.

Masuri profilactice pentru a preveni recidivele

Pentru ulcer profilaxia inseamna suprimarea sau neutralizarea factorilor de risc:

• bolnavul ulceros trebuie sa isi asigure 5-6 mese/zi, la ore regulate, in liniste;
• evitarea de condimente sau produse iritante(acrituri, usturoi, ceapa);
• fumatul e contraindicat;
• interzicerea bauturilor alcolice si a cafelei, nu numai in fazele dureroase, ci si in perioadele
cu risc crescut de recidiva;
• stari de suprasolicitare psihica, eforturi intense, conflictele si enervarile vor fi pe cat posibil
evitate;
• programul de viata trebuie sa fie ordonat, cu respectarea orelor de odihna.
 6. BIBLIOGRAFIE

1. O. Costăchel, O. Popovici, N. Enăchescu - Depistare şi diagnostic precoce în gastrite,

Editura Medicală, Bucureşti 1973; 2 Mrcea Ifrim, Gh. Mcuîescu –
Compendiu de anatomie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1988;

3. C Borundel - Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura Medicală,

Bucureşti 1979;

4. Tudorel Gurea, Paulina Qurea - Compendiu: Bolile aparatului digestiv, Editura Eidactică
şi Pedagogica, Bucureşti, 1999

5. Cear Th. Mcuîescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu, Carmen Sălăvăstru, Cristian
Mţa, Cătălina Qornei - Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint Bucureşti, 2001

6. Maurice Tubiana - Cancerul - genezi, depistare şi diagnostic, tratament, prevenire,

Editura Corint, Bucureşti, 2002

7. Silvian Daşchievici, îvfihai Mihăilescu - Chirurgie-manual pentru cadre medii, Editura

Medicală, Bucureşti, 1999

8. Carol M02ES - Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 2002;

Lucreţia Titircă - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
"Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998