I

-ry---!_-_s
NA
do {,,t/fte de

D0t6tlTSRI
saID&A!c
REGI*r REStffE
c
.!:
qJ
)s

"g
o
a
 Colec!ia
,.CARTE SCOLARA ILUSTRATA.
esle coordonatai
de
BoTisCR,ACIUN
Rcdacror:DanielaCosrin

A colaborat prof. gr. I Stefan Epure (Iasi)

@ Toatedrepturitc sunarezcrvarcediturii
noasrre

Editura PORTILE ORIENTULUI Iasr

CA S A S COLILOR
 Pe urmede
D0MNITORIqi DOAMNE,
REGIqi REGINE

O istorie ilustratd
a caselor domnitoare de
Bods Cr.iciun

' "GH.A5{CHt"
carte cu }le..&[tdrtrete. desene,
hdrti, fotografii
 Pe ur mele m a r i l o r r e g i d a ci
Bur eb i s t a s i D e c e b a l
._Cu2000de ani in urmd,vatraactualda romanilor era
strdmogiinogtridaco_seh. un popor darz
:!:t:ll,:
vreontcdtn 9"marele si
privinohanaDaciei,s'd
neamal tracrlor.
ne pudampagiispre vestita capilal| SarmizegetusaRegia
din lvluntr.i
Or5gtiei.Astdzi numeroase grupuride elevr,la
rerca 9tatttexcursionigtiromani$istrainipasionatide istoria
lascrnanta_a dacilor(care s-au batut aprig cu legiuntle
lmperiului Roman), seincumeta sd urce,pe drumuripiepti$e
de munte,spre uriagulcentrupolitic,militar,economic
si
reflgros de.tacredigteaMuncejului. Aicie inimaDaciei.Ai;i
ecetateactescauna dacilor, carenu se temeaude moarte.
Aicle bArlogul
fabulos,
altddatic5ptusrt
cu aur,al luoilor
daco-geti..
str_anog no$triblonztp.lternici
gi temeran.care
punauIn.tuptdstindardelelor cu capetede luptce guierau
amentnlator.

DacEvreti sd mergeii intr-oexcursieextraordinare

pe
urmelelui BurebistasauDecebal,
Salba de cetdti regii eroi ai stribunilornostri,
din Muntii Ordgtiei trece!iMuregulspre Ordstie!i
patrundeti pe o imensi poartd
naturalA
in Carpatiil\.4eridionali
spre nucleulstatuluidac,
aorca nematpomenit complexde fortificatii
(daye)intins
_un
pe 1-50.km,9i
ridicatpe Apa crSdrgtii
de cdtredaci.DacS
p" a.d91ahile, vedetiCetatuia
de ta Cosre$r/.
ll1.|,rll
acropolamarelujBurebista,
apoicetdtileI tidaru,dela pi;tra
rro$ie Sl. dupa credistea Muncetutui.chiar fortificatia
uarm/zegefusa,.ascunsepeterasemuntoase. ca un cuibde
vurrun.
Komantr tmpdratuluj
Traian,invingendu_lpe Decebal.
au zdrobitacestcomplexde intarituri, de teamesa nu fie
refecut.Totula fost transformatin ruine,riimase pan; azi
ca merturiide pretin fermecdtoarele decorurinaturaledin
coljneleCarpatilorsudici. Dar pietreledacilorvorbescl
Pietreledin salbade daye! Ruinelevizitate,mai ales de
arheologi9i grupuride tineri, evoce Si dezviluie, prjn
imag-inile lor din piatri,franturidin ceeace a fost podoaba
9i mandfia regatuluidacde alt;datd.
Celato,rul tst inchipuje ca se intalnegtepe drum cu
,
daco-getii de odinioard, in costumele lor aroe,neasemuate.
B6rbatibdrbosj femei 9i fete frumoase.copii veseli gi
neaslamparatiDac; atj v;zut filmeleartisticeBlirebist;,
Dacii sau Columna,care reinvievremurilede acum dou;
milenii.dacdatj cititpaginiilustratede istoriesau romane
Srpolestirialescriitonlor nogtriin drumetia spreSafmizegetusa
u9tireconstitui, dragi cititori.
in imaginr ctare.viata
!j31"a
oe zr cu zt a dacjlor.muncalor neobosjt5 qi betdliile
inctnse
pentfu_a-si pestralibertatea. in fatacotropiiori,or.
La.18 km de Oragtie.l6ngasatulcu acela$inume,se
-
zareqte o cetate cate domjn; valea r6ului: Costegli.

\'.*-_
'-- \-.P--'.
ptalw cptamntrr'-., \,t, '
. i\ i
c0s]'Esri ' _i(
 BLIDARU

e Pr.'n!,rlsfi !!

c ..,," r ;;:u
!-: L r! ! n

Arheologii
presupuncd aicise aflauregeqtnlaregalea lui
Burebista
gi cdtevasanctuare
ale mareluip.ot 5"""nu,i.
l:l?lj ",ref;cut-o.
.distrus cetatea
Costesti
in inur rOZo rir.,
Decebal-a- insdromanri,uiTraianau ruinat_o din
nouln tU6 ci.Hr..defrnliv.La sudde Coste$ti. pe un platou.
se in^att5
ruinetecetordou6ceiStide ta B/ida-. o""a rnuiglli
zite. ajungetitocmai ta Balra Rogre.ilta
l-",l?..oo.ra
'onncattetmpresio'.tanta numiiaastfeldeoarece pietrele
de
oeplatousunlde culoareroscateSi aiciextstadoueincinte
r a.rre.,ArqatJostidentificatdsifortificatia
de la Fe{e/eAibe,
srtuatata 1200m indlt,me.
Totla aceastaaltitudine fatbde n veJulmariise gase$te
^
SatmizegeLusa RegiatDdclca). cea".taiimpresionania dinire
cele cinci ceteti descoperite.La foftareati se ajunge
anevoios, dupeun drumobositor, caredureazdo zi, ini6i
cu un trenforestierpe linjeingustd(20 km),careurmaregte
malulvestical fauluiGrAdistea, undese ascundp;str;viiin
bulboane. LastatlaCetate, undetrebLrie sd coboreti,incepe
a douapartea cSlatoriei, fecuiSpieptig,pe potecimontane
istovatoare.Efortulexcursionistilor
e recompensat, pe platoul
inalt,de placerea intalnirii
cu,ruineleSarmizegetusei,cetatea
de re$edinta a regilordaci.Seafldin mijlocutuneisplendjde
p;duri de fagi. Autorul cartii ,,Pietreledacilor vorbesc',
istoriculamericanPaulMacKendrick scriein 1975,dupao
vizile aici, ca cetatea9i sanctuarul.,constituie punctul
,cel mai spectaculos din Romania gi sunt
^ateoloSic
intr-adev;runicein Europa,,. Agadar,ostenealaurcugului
dificile raspletitepe deplin.

Cetateadescauna lui Decebal(Bas/eior,cumo numegte

Ce vedem Ia Dio Cassius)ocup; o suprafatade
Sarmizegetusa? numai 3 ha, insi in jurulei se intin-
. .. ___:-- deau pe o lungimede 3 km agezirl
crvile,locuitede nobili,meStegugari, negustori.pdstori.
Cetateapropriu-zisd
aveaformatn; patrutater neregutat, din

,-r\-
3$:1J"XU,:;:';;,[3i,liil,]]1,i
;:l':,'"x",3'#;::J";:::"iilxTJ:
la
qane sancfuarele
dacitor.
i#i"ff:i;",,,il:
]-l!1, Aici
se intinAe,
pe'A1u;
tj!12?-'!"h,: sacrd.cu sanctuare
O" ari ii-ruinl]
"utt.
iH:[ ila."."lff
{iili:lYfiT,if n$:,n:ff
:;,#
vecrl, la dfeapta,in formi de patrulaier,cu
60 de coloane,
in tmeutlui Burebista.
Consioeranou_r
invelrri,
:o_1s_t:uil
uarutmarenou.cevamaispatios.
dar
,:i"""""$i*il1lJ
Pe terasainferioarA,daciiaumaiconstrutt, pentruacest
S_anctuareledin centru,religios,
rn mlc sanctuar pdtrat
centrUl religios c^u18 clloane de andezit,pe trei
randuri.
Deosebit de interesanie,
cum
vedetipe harta sunt cele doua sanctuare
rotundede la
Sarmize-getusa.Sarctuarulmarerotund,cuOlametrdt
estealcetuitdindou; cercuriconcentrice, Oe3Om,
in mi;tocaflanAu_se
 o incintaca o potcoavS. Acad.C. Daicoviciu.SiH. Daicoviciu
in catlea Sarmizegetrsaafirmeci acest sanctuarreflecta
un sistemcalendaristic folositde daciin epocaBurebista -
Decebal.Numarutiotat (i80) al sialpilorsubtiri.avend
valoarede ,zile",reprezintd jumdtatea anuluidaciccare,la
felca Ia multepopoareantice,'numdra 360de zile,imp;rtite
in 12 lunia cate30 de zrle.Ridicatul nivelat Stiintei
dacilor
esteprobatde existenta calendaruluisolar.
,
Exislesi Sarclualutmicrotund.denumai.l2mdiametru.
La noroulmareluisanctuar circularse aflaun discde piaie
de 6,5 m diameku,compusdinzecepenede forma
feliilor
oe ron,carerepreztnt;, feri indoiald,Soarele.
posibilcatocmaiaicisdfi fost..muntele sfent,al dactlor,
^ --E amintitde geograful9i istoricutStrabon,
?c-zt
un0el?q?ton?n
strabuniinogtrise inchrnauzeuluilor Zamolxis
Revenindla cetateade refugiu,interiti cu ziduri
irnpre-
Cd s"a gisr-f sionantegiterasepe Sasenivele,amintim
in cetate? vizitatorilor
c; arheologii
au descoDent aici
doueobiectefoarteimportante. p.imul,o
truse adici o cutie de lemnferecatEin atami
de fier,contine:un scalpel.o penseu,pulberedi9i
"medica6,
cu maner
pralraponceSivasemicutepentrusubstante
farmaceutice.
trsredovadaclar: a practicdrii medlcineila daci.Al doile.a
oDrecl,devenitcelebru.esteun vas uriaS{104cmdiametru,
61-cm^lnaltime). de forma unei cupe oe Sampante, tdrb
lj:l1f::l,y":!l1f_stampita rdsturnau,
iritimba
dacitor,
pERscoRtLo, adicaDecebar.
:: "l:::-"ll1l.?€9FBALUS
ratin;)tui Sconto.Se Stiecd tatdttui Decebat,
:r-!ql"i:"
bcofl.ro,a tostun regede maimiceimponanld. carea domnii
rnarntea regetuiefou.timpde 40 de ani.Altiistorici au tradus
rnscflplla: /a facut acesl vas prin) Scotilo.
-recebal
11,9arheologice
_. .:.1-rrp:,u efectuate in zones_aug,sit o
mutflme de-obiectefolosttede daci.de la arme precum
pumnate,sdbij dacicecurbate.scutun.varfurr
de sulita.
It
pandla sutede uneltedinfier,deoafeceaiciau fostidentifi_
cateadevirateatelieremegteQug;re9ti undese maifeceau:
coase,seceri,Sape,greble,brizdarede plug,topoare, d;lti,
fier;straie,
partidincarute.balamale,cuie,pintenietc. Esie
astfeldoveditfaptulce. in jurul Sarmizegetusei, existaun
tel de ora9elunde-9laveaulocuintele nobihi.mariipreoti,
propriet€nide pamanturi.negustorii,megte$ugani. gefli
malitari.
Prinaceast:zon;, migunau odinioaraaiciiin vreme
de paceSi,tot aici.s-a dat beteliamilitaredecisivi,drntre
romani9i daci,in anul106d.Hr, candTraiana dat lovitura
de gratiestatuluidac,regeleDeceballuandu_Si singurviata,
pentrua nu cedeaviu in meinileinvingdtorului truias.
 Dacaprivimo hart; a GrecieiAntice,vedemca ta nord.
Domnia regelui drncoace gidincolode Dundre(lsku),
Burebista se intindeaTracia.lstoriculHerodot
afirm; cd neamultracilorera cel mai
numerqsdin lume.Cu doui secoleinaintede decebal
Traian.untunilede triburide ja Carpati.Dunaregi Marea 9i
Neagrdau fostreunite,pe la anulg2 i.Hr.,subconducerea
unuiregeputernicj Bureblsla. El a intemeiat
primulstatcen_
(", capitatain MunriiOrdstiei)de pe meteagurite
:::.1t-
noasve- a9a cum ne de importante informaliigeoiraful
!j139:n.:9"1dintai
si cetmaimaredintrp
regii'oiiri"acil;,
in cetebra inscnptiein marmu.ddescoperitita
::Iil
Earcrc ?:tf:l
(uutgaria)
ii aflat;acumtal\,4uzeulNational
dinSofia,
a reugit s; uneasce toatetriburile
geto_dace,spriinindu_se
numar p€autorjtatea nu
armelotdargipeconvinge;ile religioase
ale,d€cilor,careseinchrnau acelelasi
zeit5ti.
2amotxis]nici
rosraJutat a
de viceregele gj mafeleseupreotDeceneu.
82-44i.Ht.regeleBurebista, fotosrndceipas_
nrce, Slij armatd
-,-'llt:"_
dar-gio decirca2OO.OOO deoameni, realizeazl
o uriaSa imptrage(defapt.unimperiu), Tnapropierea
rurur lmoe_
.Koman. Harta aldturate este convingAtoare.DuDd
vrcrona_asupra cettilor
9i cucertrea cetatiloigreceSti
de,la
::lllyf^Trll d".t"ghiaraApoonia(inctusiu
ilistria.
romis,
:,359j: ",:!:gqan,, 1g""i"ri;J"";;;; i4;;;i
ul.04C
'Ebtstorl

",{

I qotln oh O
Balcani.MareaNeagra,CarpatiiNordicidinUcraina
actu_
ara $r Stovacia la vest. Tot: regisorij din statuletele
oaco-gettce.
din vatratracilor,s,ausupuslui Burebista

Nu srimcum ardtaenergtcul $i inteleprutrege.Drnantt_

Capitalele maretui chitate se pAstreazinumaichipul
rege Burebista lui Decebal, datoritdimagjnilorde
pe Columnalui Traian.portretele
celorlalti
regidaco-geti,
amintiliin izvoareleistorice,n_auajuns
panala noigi,de aceea, vomfolosi
Cesenele realizate
in timpulnostru
depdrintele-pictor
Simion Tatu,fost
plumbuita.
staretal Mdnistirii
Pornindpeurmele activuluirege
cuceritor,
uniiistorici
afirmec6Drima
sareSedinli (caSia tataluisdu)se
aflalaArgedava de pe raulArges
(rdentificati
cudavade la popesfi,
comuna[.4ihEite9ti-
fov).Aici,tatAl
luj Burebista,
al cirui numenui cunoa$tem (darera sigur
c.dpeteniegeticd),l-a primitin vizitdpe celebrulAcorrio,
orn Dionysopolis(Balcic-Bulgaria). unul din sfetniciisei
0rptomatica.Acestgrec.desprecarese vorbegtepe largin
Inscriptlaamintiti (49 de randurilripate in marmurii
in
hmbagreaciidefaptundecretal locuitorilor cetetiiin cinstea
luiAcornion),spunecd a cdlitoritlaArgedava, lntatnind aici
petatellui Burebista,iarapoia fostambasador al fiululseu,
regele_Burebista, ta pompeius,rivalullui Caesar(vedeti
textulinscriptiei,
reproduspartialmaijos).
Burebistan-a remasnumaistdpanin acropolade la
Argedavb(Popegti), in campiageticda Munteniei. cetate
ugorde cucerit.Cu timpul,pe mdsuraunificiriisemintiilor
din'impiretia"sa. marelepreotDeceneul-a sf;tuit jd_si
mute capitaiade ta Argedava.pe reutArgeg.tocmarpi
muntelesacrude undeveniseviceregele Sisfituitorulsdu.
15
Astfel,Burebista a ridicatcetetinoiin MuntiiO.dqtiej,
greu
de cucerit,la Costegti,
la Sarmizegetusa Regia,aproapede
loculcelmaiadorat de daco-geti,undea poruncjtconstruirea
sanctuarelor de andezit,cuma doritDeceneu. Au partiiipat
directla lucrdrilede ridicarea cetrtilorde la Gridi$tea
Munceluluidrhitectjgi megterigreci, dupd distrugerea
cetitilorgrecestide la pontulEuxin(MareaNeagre).

.,$rin timpuldinurmaregeleBurebista
ajungand
cel dintai
9i cel mai mare dintre regii din
Ce spuneinscriptia Tracia Si s€penind tot teritoriutde
de Ia Dionysopolis drncoacede fluviu(Dunjre)9i de
-- --- dincologi a ajuns de asemeneala
acesia-- (la Burebista) in cea dintaiSi cea mai mareprietenje, a
mai bune foloasepentruparla sa. vorbindu_i
:ltlnyt,cel:
s-atutndu-i ll ceeace p.ivegtecl.estiLnrle 9r
cele marrmportantj,
o-unevornta regetJ,spreo,1eteoraSrrr.,si n toate
:l1i9Tdr-S,
ceretatte {ocazii)ofer,ndJ_se pe s,neflra sa se crLte:n soliile
oraSu,u' Srtuandasupra_tf:lra;ovarreprimejdti, pentrua contribL,
ln lol cltipulla bineleDatrJei
_ $i fiindtrimisde regeleBurebista ca arnbasador la Cn(aeius),
Po.npeius. ftullutCnaeius. imoerator aJroran,,o.it intalr;roJ_se
c! acestaIn pdrtilel\,4acedoniei..erga Heraclea Lylcestis(astazl
brtoltaMonasti4,nu numaicd s,_arroeprrrit cu btneInsercir;.ile
pfrmrle de Jarege,castigand penk! acesta.bun6voinla fomanilor,
oarSrpentrupatrieapu(atceiemaifrumoase negocieri;in generai
t:rl:* expuranoLse cJ r.up$rsLrter;i
:1,:l:"-1"
ro r o s r l 0che ttL".irprejurar,ror
ie lidtn ae viert p.oprii(ad,cedin a v e , e al; i
panrcutara) gt dald putefinoi dtn avefeasa
tde la e InsJs| a
ur^ere dregatori, aleorasu,ut {adiceajLrterocu oari tezaL-u,p-b,c)
a'atacetma mafe?el DellU btnelepat.ietsa.e.,

lo
 AJungand
in frunteaneamuluj
seu,careeraistovit
de rezboaie
y::,
: : ::|*d 9,"::i;,
?ii;
?':'il, ";:,X' i
fl
".::
despreBurebista abfinere "',""';,
der" ii i"i"riir"i;ii
"i"
_; oe porunci,incat,
;:-_ .- :
feurit!_nstat,puterni" in caliva ani, a
9i g"1iro,
;"" ;"il;;"il;,:
"upu.
" ince a aiur
orn poputatiilevecine.Ba
,o,nini. -
cecit,"-*d-pr,i"
i"aia;:nT"l'j.j:1ii";i,,::
I1.:-l: - ?.anain y.ac:donia si tyna_.a pustirt pecetriiiaie eiaJ
ameslecatt cu tracii$ict'lillin,sia limtcit oe de a:niregut pe
boii
:fj],:! poeoru tui.
crita;iros 9i pe taurisci.
sprJ a iinein
-":l9T"r:".
I el si-atuatca ajutorpeDeceneu,
::::lt?r.e- un magician
care ratactsemutti vreme prin Egipt,invAtandacolo;nele
semnedeprorocire.multumitaciirorasuslineace
talmdce$te
Incdoeuntimpfusese
socorir aga ci.n
am-aratatcandan vorbitdespfeZamolxisCa o9rzeu.
:l1t-1l:iLTl!-"
dovadd-pentflr
.as:utlare? ce i_o dadeaugetii.este $i .aptulca ei s_auJasat
rnouprecat' sa ta;evitade vie Eise traiascafardvil Cat desDre
t,ure0rsta acestaa pieritdtnpticinauneiBscoatemarinainteca
Saapucea kimiteo arnataimpotriva lui lJrmagjiacestu,a
l:)manI
ra_oomnte s-audezbinarfaraiitandoutefeain mai multep54t.
C?9:"-rAusustusa trim,so armarelmpotrivaJor,
::.:-rl:"1 "i"dimoertitdin crnci pertr Atunci rns:r st6panirease
1l"l:1-:r:
rmDantse tn patru.Astfeloeimparrttrisunt
vrernelntce gise scntmba
cendink-unfel,candintr-altul.,,(din Geograpr,/a tuiSkabonj
 PentrJst;panireafomanadin Grecia9i ll4acedonta.
statul
Cum a fost mdretal lui Burebista erao realSprimejdie,
un fel de ghimpedurefosin coasta.Prin
asasrnat deselesale incursiuni de pradein pose-
siunilelmperiului roman,sUpanuldaco-getilor era socotit
,,spaima romanilor" (Strabon).Pentrua-i divizape puternicii
dugmani.Burebistas-a amestecatin rdzboiulcivildintre
Pompei9iCaesar(49-48i.Hr.).Amintitul grecAcornion, omul
s;u de incredere, l-avizitatpe Pompei, in cartierulacestuia
din Macedonia gi i-a oferitlimpedealiantamilitarea getilor.
lnsdCaesarl-ainvinspe PompeilaPharsalus,
dupi careinvinsuls-a refugiatinEgipt,fiind
asasinatin 48 i_Hr.Ca urmare,Caesara
ramassingurulconducatoral Romeisi a
hoGratse porneascd o expeditie jn anul44
i.Hr. impotrivalui Burebista,pentru a-l
pedepsi. lnsi mareleCaesara fostasasinat
la 15 mafte,in urmacomplotului condusde
BrutusgiCassius. Agadar.cucerirea Daciei
a fostamanat;...
Aceeagisoartda avulo, in acelagian,Si mareleregede la
Sarmizegetusa Regia.A fostvictimauneiconspiratiide nemul-
tumiti.S-a petrecutasasinareain capitali sau in alE davi?
lzvoareleistoricenu ne ofere alte informatii,dupd cum nici
desprereginelegifamiliastdpanitorului nu ne dau nrciun amd-
nunt.Restuleste imaginatie - teriioriulncafescriitorii
Sirealiza-
torii de filme au suplinitsiricia documentelor autenticedin
antichitate. Statuluriasal lui Burebistas-adestrimat,ln urma
omoreriiregeluide cdtreo conspiratie de la curteasa. de fapt
un complotal cepeteniilorde triburi,care doreauca statul
centralizat al geto-dacilor se se separedin nou,ca inaintede
unirealui Burebistagi Deceneu.,,lmperiul,, se dezmembreaz;
in patru,apoiin cinciformaliunistatale.inse Dactadin zona
Transilvantei. cu regedintala Sarmizegetusa. va supravietui
dupaasasinal. subsceptrul htiDeceneu g,apoialluiComosicus.
18
 Deceneu
[,4arepreotat getodacrtor(sec.I i.Hr).
-
srelnicutIui Burebist.contribure decrsrvta
unrrrcareatriburitor geto-dacice
ir /a oroanl
zareastatutui. Lui ise.triburereforma r;troi,
oase9i moraiSa socielarii "
Penkua-iferipedac;de vicrutbiutuli. ia
holarareade ataiavttade vre Introduce!ncod
oe regt,numitebelaghe,carepLrn bazeleunel
societS!icivitizale.
D!pAmoanealuiBurebista, devinereoeal
d,acrlor
din teritoriutIntracarpanc
(ramasJupa
raram4area rmpe utuiturBurebisla).

Comosicus
Regeqi marepr€otatdacrtor, cu resedinta
rn rvtuntiiOrdsliei{sec. I i Hr). ir sucieoe ia
domnae tui Deceneu
_Despreet,istoricu ordanesspune,,iardupa
ce ueceneua murit,(dacti)l_auavutin aOroaDe
acee€grveneraliepe comosicus,deoarece
acesh nLre.a mai prejosin iscusinte.Et eE
socolit,dato t: p ceperiisate. rege penlru
,i
oan$r tr pleot,Fiiudecapoponjtca iudecator
suprem. Resedintao aveata Sarmiieqetusa
ca Siinainta$iis6iBurebista qi DeceneLi

Scorilo
Regealdacitor Inrreaniic. 28_68d.Hr Unil
cerceleloriil considerataldl tui Decebat La
sarmrzegetusa s-aug:sit douefragmentede
vase ceramiceav6nd inscriptiite. pnma _
uecebatus, iara doua_perScorito,acestea
r no fiadusede LrniiastfetD€cebat,fiut tui

ln timpullungiisatedomnii,daciivor sd,i
alacepe fomaniim6cinalide tuptejnterne.dal
ScoriJo, regebairan$i intetepl,i$tteinpereazS
razboiniciiprintro pitde:da drumutunuiluD
intr-oafen6 undese tupiauceinii.Atunci,toii
Gil[ 3 u o pr r tga, c eav aei s -a u d fu n .a t a s u D -atrp u tL r.
Scor.to,e arara
as re r u a 'rL m arpr . n J r ir e I ,p o t rv i rg e p F .o m a n

19
 Duras
I'a succedatlui Scorito.A domnitintreanii
68-87.E-la renuntatla potitrcaprudenraa
predec*orului s5u, atacandu-ipe romaniin
N4oesia, in specialiarna, cand Dunareaefa
inghelatS.C:nd in 87 romanii trec ta .
contEofensiva, .Duras,fiind batran,cedeaz:
tronul luiDiulpaneus,supranumit apoiDecebat.

Statuldac dezmembrat, dupdomorarealui Burebista,a

Decebal- fost gi
lntirit dusla glorjein timpuldomnrel
regele erou lui Diurpaneus- Decebal(87.i06d.Hr.).
Eramaimiccaintindere, lnsi mairezistent
decet,,Tmpireta"luiBurebista. Decebal
a pretuatputereade la unchiulseu
Duras,dupece a condusbinearmata
dacilorin bat;liiledin Moesia(sudul
Dunadi)impotrivaromanilor. puterea
de la Romanu uitasede hotdrarea lui
Caesarde a invingeDacia,tarafabu-
loasd, pline de frumuseli, bog;tii
naturale9i mai ales mine Qi comori
de aur.

ln anul89, Decebalzdrobegteostileinvadatoare
ale
impdrat era generalului
romanCornelius Fuscus,care
Domilian trecuserdDunirea pe un pod format,,otn

tabdraromanejefuitdde ageriituptatoridaci.A pierito

intreagelegiune,al cirei ste;g ajungein manaiscusitului
reg.edac. Era un prim dezastru.
.lmp;ratul Domitian,ofensatde rusinoasainfrangere,
trimitein anul88 o noudarmatepesteDunire,condu;i de
generalulTettjuslulianus,dar pe alt itinerar.La Talae.
probabilin Poartade Fier a Transilvaniei, dupi o lupti
sengeroas;, romaniiii invingpedaci.Viceregele
Vezinaaijia
20
scapade aici cu viaii. incoltit,Decebal
acceptepacea propusede Domitian,
deoarece impiratule invins,pe altefron_
turi,de marcomani, cvazi,sarmatiiazigl
(peteritoriul
Boemiei SiSloveniei).pacea
incheiatein 89, prinambasada condusd
de Diegis, fratele regelui, dovede$te
abrlitateadiplomaticea lui Decebat. D;sr
invins,profitede situatia
criticda dugm;-
nrlor,pentru'12ani.Domitian, un imO;rat
inabil9i desfrenat,
urmeaze soartatraqici
a altoroamenipotiticide la Roma:est; asasinat
in anul06,
dup; ce omorase11senatoriSi-iexilasepe multiattii.

lmpiratulromanilor (98-117) s-a n6scutin orasulltalica_

Traian,
ai.;-; un imperat
ilt;i Spanra. in anut 53, fii;d primul
imp;rat provenitdin afaraltaliei.
exemplar
l\,rarcus UlpiusTraianuseracoman-
da n t u lle g i u n i l odr e l a R h i n , ca n d _
datorite calititilorsalemilitare sicet;-
tenegti-a fostinfiatSidesemnat ca
succe6orde imperatul Nerva.
Acest act a fost f;cut cu acordul
senatului Sipoporului.
Cand a preluat puterea,
Traiana spus:
ceilalti,curna9"[ri voi purtacu
fi doritsd se
poarteimperatul cu mine,daca
ai fi fostsimplucetitean."
Pentrurefacerea economice a
imperiului,
a hotifat sa cucereasci
Dacia,recunoscuG pentru
in antichitate
bogetiaei de aur ln doui campanijmilitare(10,1-102 si
105-106)a infrSntrezistenladacitor9ia transformat
ceam;i
marepartea Dacieiinprovincie, colonizand-o cu elemente
romane.Pentruaceast; izband; a fost onoratcu titlul
Dacicus.in amintirea victorieiasupfalui Decebal, a ridicat
I a Ro m a i,n 1 1 3 C
, o l u mn al u i T ra i a n .
lntre anii 1'14-117declanseaz; ofensiva in Asia,
iransformand Armenia in provincie romani(1'14),iarteritoriul
de la est de Eufrat,dupd cucerireaBabilonului, a fost
organizat in provinciile romanelvlesopotamia 9iAsiria(115).
La moarteasa (117),lmperiulRomancunoagte cea mai
mareintindereteritoriala.

'DupAce stdtucatvatimp la Roma,Trajanfdcuo expeditie

impotriva gandindu-se
dacilor, la ceeace ficused ei, suparat
penkubaniipecareei ii luauin fiecare
an Fivazanci ca Duierile
9rtrufialorcresc.
Decebal.aflanddeptecare; lui,sehspeimante.
bineci maiinainte
Stiind invinsese nuperomani, ci peDomitjan,
daf ca acumva aveasd luptecu romaniiSicu impdratul Traian.
Traianse deosebea foartemult prin dreptatea, berbdtiasi
srmplicitatea
mo|avurilor
saie.(DioCasstus - tstoria rbmanAl
Paceaincheiatdde Domitiancu Decebale considerata
Primul rezboi de citre nouf impe.al Marcus lJlDius
(101-102) Iraianuspreaavantajoasa
pentrudacigi
dezastruoasepentruromani.Hotirarea
lui a fost energice:si
cucereascaDacia9i s-o
transformein provincie
romana.ll ademeneau
comorile gi bog;tiile
Dacieilui Decebal,care
deventse puternic; si
amenintdtoarepentru
Roma.Principala gosea
strategicepe maluldrept
al Dundriiefa terminat;,
iar regeledac,ingtiintat
22
 de iscoade,se pregebstede rezistentd, hirluindlegiunile
romane,
Prim,ulrdzboi
(a se vedeape ha(a al;turate)e declangat
^in primdvara
anului10i. imp;raiulporunce$te ca armata;a

.LE.G
E\!.{1
=5 . nrr. , , c . r - r - , , . t,,.r r cte n s. + r .ir 0 0 r ,0 r _ d , .d ,n .r, r0. .,
:+ rnocur ddci. ro Dund'.r leros ta Ind'nloEdklpelortumm i. 0t/r06! l
> Alocut roxoLonLo Du.druo dejos )( Locuf de b6ld:ie

(80.000oameni)sd treaci Dunireain Banat,culintatinati

Sarmizegetusa Regia.Decebale precaut,intarziindbdtdjia
decisive, prinmiciluptede hirluiald,cumii eraobiceiul.Stia
putereamilitarea legiunilor jnstruitegi cu armeaprigjde
atac.In fine,alegeloculbiteliei:acelagilapae,la feica in
urmi cu '13ani.E noiembrie. Bdtelia
seincinge.Daciirezisti
eroic.Multimo4igi rSniti.
ChiarTraian i$isfaQiehainele pentru
fe$e,atatdemultirinitierau.Romaniiinving, darvjneiarna.
Cetelede daci, cu bastarni9asarmati,lovescnecrutdtor
castreleromanedinDobrogea. impdratule obligatsatrimita
cavaleria intr-acolo,
restabilind
situatia.
Armataromandreia
campaniain primivaralui 102,darcucerjrea cet;tilor,munte
cu munte,e dificild.Decebale incoltitla Sarmizegetusa,
23
 Inrmastatului.
Cadecetateade la Costegti. Regeledaccere
pacea,iarconditijleimpusede Traiansuntaspre,umilitoare.
Daciierau.obligatisd-Sjpredeaarmete,ma$inilede tupt;,
me$tefii
primitide la romani,si derametoatecetetile.
Traian
anexala rmperiuOltenia,Banatul$i Muntenia

Decebaligi da seamaci Traiannu renunt;la distrugerea

doilea rdzboi t, staturuidac. Tncatcitratatutde-pace
AI i;i;;;i;;;t
(1O5-106) djn 102Si se pregiteltedin nou de
lupG, penku a redobandiindepen_
denladeplin;a teriisale ln tocsd le
d,reme, consolideazddavele, se
aliazecu vecinii.
La randuls;u,Iraianrdmaneper_
severent,cu adeeasiideea cuceririi
Sisubjugdrii Daciei.Construieste
re_
pede podul de la Drobeta,oeste
Dunire, arhitect fiind renumitul
Apollodor din Damasc.

distrugap;rareadjn Muntii
OrastieiAi asediaz; Sarrn]-
zegetusaRegia.Ltptelesunt
apfrge,dar romaniiintr; in
cetateSi-idaufoc.lstovitide
luptaSidelipsaapei,o parte
dinapdrdtoripredaucetatee
de scaun.Altji,in fruntecu
Decebal,ies din incercuire,
cu gend de a organizao
24
 il tocuri.
inseresete_erou
esteincercuit,
::y3j:r,i:t:"Je
tl: p"rinr
d: "ttg
yiu
9:y.:"vtataln tanturi Ategeins; moartea
prin
sinucidere,
oecar 9i umilin!6.in urmacaruluitriumfalal
maretutsaurivalTraian.Ultimelerezistente aledacilorsunt
Inrranre
In varaanuluii 06. Daveledin MuntiiOristielsunt
distruse,iar populatia
transferat6de aici,la ges.ieritoriul
cucerit-etransformatin provincieromane,nur_nit5 ince de
atunciDaciaFelix (Daciacea fericitSl

Despreacestpod.istoriculDioCassiusspuneca, dtntre
Podul clela Drobeta toate constructiilemai mult
decat remarcabilefecute in
timpullui Traian,,,acesta
le intrecepe toate..Esteoperalui
Apollodor din Damascaj e Inaugurat in anul105d.Hr.
 Podulaveao lungimede .j.135 de metri.El era sustinut
de 20 de ptlontconstruittdin pietrepelratecimentate
9l
ceramidS. Fiecarepitonaveao indltimede .j50 de picioar;,
rararundament $i ldtimeade 60 de picioare.piloniierau
asezatila o distantdde .170de picioare(cca.56 m). intre
slatprerauarcadepe careera construjtdrumul.
CucerireaDacieia produsla Romao bucurieimensa
Triumful lui Traian Serbdrile,care au durat 123 de
;. ziie,au fost cele mai grandioase
orn..cele
- cate gdzduiseRoma pena atunci. La ele
au
10.000de gladiatoriSi .j.1.000
participat. de fiares;tbatice
au rostadusein arenepentrua satisfacepoftade
spectacol
a romanilor.
Aufostridicate1ns6 Siunelemonumente demariproportii
cares6aminteasce in timpfaptele de armeatetutTraian.
,
rn sudutDobrogei, undein anii.tO.l_102 romaniiau dus
y_p_l"--q*gc! dacii Si atiatiilor, a fost ridicatTropaeum
de dimensiuni impfesionants (lnitti_
I::11"r:
mea- 38mT"jfI::t
diametrul bazei_
Si
39 m), lmpodobit cu sculpturi
reprezentend diferitescenede
ftzboi.

26
 La Romaa fost ridicatd,
in 113,ColumnaluiTraian,
operda arhitectului gi scul-
ptoruluiApollodordin Da_
masc.A$ezat; in mijlocul
lorumuluiconstruitdeimp;_
rat, ea are o iniltime de
39,'18m $iundiamettude 4
m. EsteimpodobiticuunSir
conlnuude sculpturide la
bazd spfe varf. ln cei 200
metri de banda spjratjcd
episoade
dinr;zboaiere
dacice'
cu
dacice,
;::lJ::tT::t?'5,::4
aiost
depus;
ourna
cucenusa
rlj']li;1"t?Sili "orumnei
Agadar,din antichitatenu s-a pSstratnici portret
un de
Cumareta Decebal regedac,cu exceptialuiDecebal.
Nucunoagtem
cumaritauDromi_
il".j";^9:11.: Orotes,
Burebista
sauScoriro,
cnipuriie
io,
.!I1.9.=""",:sauscutptate
ai" ir"gi";ii".;ili:"" i;
timpurile noastre.
Pe Columnalui Traiande la Roma.
uitimulregedac apare,in basoreliefuri,
0e gaseori,in timpce Traiane infatisat
oe cu de orj.In imaginea
de la pagina20,
I Veoemportretulinscenabetdlieidera
Tapae.Capula fost sculptatdtn orofrt:
fati osoasd,energici,un nasputernic.
Darur$r barbapurtatedupamodadacicd.
La l\4uzeul Vaticanului
din Romase
pesteazebustul Iui Decebal,descoDent
in 1822,cu prilejutsepaturitorficute la
forultuiTraianBustulestedinmarmurd,
inaltde 1,05m. Observati nasulcu nerilelargi,guracu buze
gfoase,impodobiticu mustaticare se las; pestebarbi,
sprancenele stufoasedeasupraochilorpitrunz;tori,ca de
vullur.Acesteportretecorespund descrieriiliterarepe care
l-a schitafo istorjculDio Cassiuain lstoriaromane.
...Dibaciina intindecurse,afirmaacestistoric,Decebal
9ra u.o9un luptdtorSi se pricepeasd foloseasca izbanda,
dar Sisd iasddintr-oinfrangere. pentrucarelucruel a fost
mufitmp pentruromaniun potrivnic de temut
Ne-arfi pldcuts; avemdatedespresofia (sausoriTe)lui
Familia Ddccbrt ] ueceDat.tzvoareteistorice.insd,
milia lui Decebal
nu ne spunnimicdesprereginade
rauarmtzegetusa. In schimb,avemdatedespresoraregelui
dac.lstoriculgrecDioCassius(sec.ll_lltd.HrJne inform;azd
ca,pe vremeaprimeloroperatiuni ale lui Traianin Dacia,o
sora a lui-Decebala fost prinsi de generalulManus
LaDeflusMaximus.Femeiaa fost capturateintr_oceti_
tuie, ajungand prizonieri la romani. Regele_frite era
afectat de aceaste intamplare,fiind gata chiar sA ceari
pacea,pentrua-9irdscumpdra sora.De altfel,pe Columna
rur rrarandtn Roma,vedemun grupde femeidaceficute
prizoniere,
agteptand
sa fie +
urcate cu de-a sila intr-o
corabie.Una dintreele, din
centrul tabloului, poate fi
aceastesorl a regelui.La
imbarcareasist; chiarTraian,
careo inviti,cu manaintinse,
ca si urcein corabie.Eaera,
oesrgur,o pradaimportanti,
pe careimperatulo expedia
la Rtftna, ca se insoteasce
somptuosutcar triumfal al
invingdtoruluiDaciei.
28 otqt-8M6tr,iKx€r{-l
FonrurBi,
 S9 O-q19ca ta acetcart.,umfal.pe jdngdsoraregetui, au
.
rosr lnrallsaitpoporuluiroman $i copfi (sau nepolii)lui
uecebat,idenlificatitot dintr_oscena de rezboi Ae pe
Column;..Soldatiiromaniurmdresc, in basorelief,
un pSlc
defugaridaci, pecare-iucid.SuntcrutatidoarCoiOiielanJii
pe carele,gion€iiii prindde maini,pentrua_ilegaSit;imite,
ca o pradanobila,la Roma.
lVdrturiile
anticene informeazedesprenobilulDiegis,unul
..
dintre fralil regelui, folositde Decebalca sol in relaliile
drplomatice cu romanii. AcestaajungeSila Roma.in zilelelui
uomrlan.ctevremece poetullvlartial il amintegte
in Fprbrame.
Regefeeroual dacilorpurtanumelede Decebat,loafte
Cum s-a sinucis respandit atunciinpopor.EIaformat
Decebal din adjectivul
dacicbalos,adic6pufer_
tic. Intr-adevdf,cepeteniasuprema
a tdriieraputernid,indrezneata,
viteaz;,iscusit;ln lupte.
A doveditacestlucruin bdtiliilecu
Domitian giapoicuTraian. in celedou;
razboaievestitein istoriaeuropean;.
Din pecate,cu toatderoicaapararea
ogtenilordaco-getila Sarmizegetusa,
disciplinatele legiuniromaneprindca
intr-uncle$tecetatiledinMuntiiOrestiej,
le bat cu teribilemaQinide rizboi,
zidurile cedeazi, iar darjii daci sunt
miceleriti.Scepatdin incercuireade la.Sarmizegeiusa,
Decebal ajungec;lareundeva, in centrulpoCigului
ar-elean,
pentru a organizarezistenlaSi contraataculimpotriva
romanilor. In jur. doarun palcde c5jareticredinciosi. Dar.
cavaleriarapideromanese afla pe urmelelui, deoarece
Traianil doregte viu,pentrua-ttaridupi carulsiu, la Roma.
Fugarii,sleitide puteri,ajung intr-o pedure,inconjurate
imediatde urmdritori:cercetasiidin avangardaLegiuniia
Vll.a Claudia, conduside bravutcitire! TiberiusCladius
29
 Maximusdin Filippi-Macedonia. Recons!_
turmpentrulectura tinerilor
scenasinuciderii.
cu ajutorulbasoreliefuluide pe Columnalui
Traian,darSidupi documentul descooenl
in 1965de c;treprofesorul ameicanMl.p
_ Speidel:un lungepitafinlatine,scrispe
lespedeasarcofagului acestuicita;et
i
ca^rea vazut cum moare Decebal,
luandu-icapulSi manadreapti, trofee
pe care le-adus personalimparatutul
.rratanta cartierulgeneralde jengd
focalitateadacicd Ranisstorum

91i!!3"'o: or,"Tlprotejau
peDecebal. regeteinvins,
tpulgi
Capul 9i mdna
mena I care rugea deurmeritori.
Se incinseo
dreaptd b5tdliepe viati Sipe moarte.
pedurea
J erastropitd
. desange.
Ranitiiigi
dedeau
duhul,Un cal i9i srnvrse poianaeraciptugite
cataretul.
cadavre, de
- ln numeleimpdratului Traian,
prede.te, regeDeceball rdcnide
pe cal,cu palogulamenintitor.
Tiberius ClaudiusMaximus.
- Mi vreiviu; cavalere? se
auziglasuldarzal lui Decebal.
- A9a e poruncalui Ceza(
care-ti
-u fdgeduiegteviata.
rcgcuutegrevtala.
UlpiuTraian
-lJrpru traranma
mi doregte
dore$teviu,
viu,
ca sd umileasci Dacia. Decat
robin lan(uri,dupecarultriumfal
al lui Traian,mai bine_..
poet'
inshiti
otravs
eicazu
mort,
", xiiJ:,#i?i!iii]nare
secundd'
resere
Decebar
iQismurse
de
," lH ::f:t'#:l;
30
 - la-mi la tine,Zamolxel
R:d:a zSo^motos, ca toti dacii care se sinucid,
vesettndu-se. Cu varfulascutit.i$i retez; gatul.Trupulise
rasroarnain genunchi, substejar.ScutuldealAturinu_imai
qensele se scurgeaprin rana adancd.pane gi
:11-0.:99
utaudiuslraximusera cutremurat. L_arfi dorit viu, cum
porunciseTraian.
- E mod.ClaudiusMaximusl
- Da,e mortl
- Ceilaltis-au otr;vtt.Altii s_aupredat.Ce facemcu
^
ueceDatl
Comandantul corpuluide cavalerieavea instructiuni
precise.
- Am ordinsa-iiaucapulgi menadreapt6.
Se nepusti, fulger;tor.
cu palogulasupra cadavruluiregal
,
Lovi ca un m;celar,pand ce-i desprinsecapulsi rnana
dreapte.cumeraordlnul. Le-avaretintr-unsac,inroiindu_se
de sange.CSleretulmacedoneandin Fjtippii9i facuse
datoria.Va fi rdspl;titcu aur pentrufaptasa. /
Varasecetoasia anului106_Traianagtepta, la cartjerul
generaldelangdRanisstorum sdfieaduscapulluiDecebaL
 - El e viteazulcarel-a captu{at.impdratel
La 40 de ani. TiberiusClaudiusl\raximusera tute in
migciriSivotnic
- Ave.Caesar,imperatorl
lmediatscoasedtn sactrofeele.avnite de Traian
- Decein sac?Doarepradide pret.punecapulpetipsia
aceeade aur 9i man6...Se le ungicu safe,ce s-auimputit.
La Roma sa ajungd intregi.decurionule.De azi, devii
dec.ufton. pentrufaptata.Veiprlmio pungede dinari.gi tipsia
va lr a ta. candvei azvarlicapulin Tibru.

UlpiuTraianil pusesd-iistoriseasc5, aminuntit,cuml_a

prinspe D"ecebal. in acesttimp,cercetiindeaproape capul
d^epe tav5.barbescurta.nasturtit,fataosoase..,parca_ml
ranle$te 9j md sfideaza. vulpoiull't9iziseimpdfatulingrozit
pflvrndu-i ochiideschisi. de vulturmdndru.careise p;rea,l
y|- !i amgninteto-ri O niduseat;it cuprjnsepe rraian.iji
aresecuviRtele, inainteagenefalilor sar.
- Noi,c_e-am invins, dreptpilda s_avem pe_acestinvins.
_rrupur
sa tte rngropalregeste.cu marefasL.Capul mana
$i
32
dreaptd,se.expunaici,in cetate,numaio zi, ca si le vadd
romanii inving;tori
9jdaciiinvinsi.De_acum
estepace.Dacia
oevrneprovincie romanS!
NouldecudonTiberius Claudius Maximus, careadusese
.
ll:::i,"1?:1a""" maretui
invins,
vibradintotimuqchii
s;i
oteliti9i stateaingamfat
de isprava
sa,ca un Ddunl

Dgggj9!!ry9q]Igmii nupomenesc
nimicdespreo
Legenda pitoreascd / llrce a lui Decebal,in schimb
'genda pitorealicd
a Dochiei legendeleromaneSti, reproduse
in multeca(i gcolare.vorbesc
despre
imperatul
Traian
indregostit
deDochia.
tat!tei
genoa
in istorisirea
ngastri...
lmp;ratulTrajanardtaca un fat_frumos. Chiarse zice,
popor,ci F5fFrumosdjn basmear fi _ nicimai mutt, in
nili
mai putin- decetTraian.stepenullmperiului roman,ca.e
r-aorruttpe dact.
Dar iat; c;, tot umbjandsd,l prindi pe regeteDecebat,
a capturat-opefiicaacestuiaDochia.lmpdratuiseindregosti
ca un adolescent de fat5.
33
 Frumoasa fiicda lui Decebalera,in acelagitimp, viteaz;
qi curajoas;.Fugilesnede subpaz;,imbricat6in straiede
ciobdnit;.Lepidi hainelestr5lucitoare de printesa,
p;strand
doar podoabele de aur. UndeajungeaDochia,porneas;
plengain hohote:
- TatS!TatdDecebal! De ce te-ailasatprinsde romani?l
AifostbravSiti-aitdiat singurberegata. Ti-au,uatcapul,capul
teu sfant.9i manata dreapte.Niciodat;n-amse te uit,tat;.
Dochieiiiapareain fatd,caprinfarmec, chipuldarzalregelui.
- Traian e pe urmele tale, fiica mea, zicea umbra.lui
Decebal.Vreasd te peng5reascd. Se ne faci neamulde
res.Maibinemoartea,Dochial
Printesa devenitdciobenitise afla,de multes;ptdmani,
in pribegie,cu oitelesale.Darindar;tnicul lmparatTraian.
infleceratde jaruldragostei, ii mirosiurma,pfin iscoadele
sale.Dochiaurcasecu turmape MunteleCeahlau,unde
cazusebrumatoamnei.
Candcolo,pdstorilase treziincadratede romani.il z;ii
aproape,chiarpe Traianimp6ratul. care-i.zise:
- Nu te speria,Dochia.Te-amc:utat pestetot. Vreausi
te duc,in caru[,meu, Ia Roma.Veifipodoabapalatului meu,
incercatAde m;rire gi bogatie.Fericitevei fi, fiice a tui
Decebal.
, Speriatede gerzilecare o inconjurau,printesa-ciobiniti
raspunse:
- F.Fricite,
imperate?Mai pot fi eu fericiti, dupe ce mi_ai
repusneamul?Dupa ce tat;l meu Decebale sfartecat?:
Lasd-ma in muntiisfintiai Daciei,undevreausi trdiesc.Nu.
imperateTraian.la Romanu merg,niciin carultdu de aur.
Traianscregnidin maseleSi ficu semn o$tenilors-o
-inhate.
- N-aiscipare,Dochia!Amnevoiede tine.Teiaucu de-a
sila.la Roma!
Dochianu maiputeafugi,ca sAse aruncede pe_ostanci,
-in hiul muntelui

34
 -Zamolxe,ajute-mdl$optr ea sprecer.prefe-ma
in stana
, pralra.gr pe
oe oite.zeulel

J:i::";iil
l,:i.ii!"" JJ'Ht#'i.J
::ffffi:'Tti
printesei-ciobeniteera stanc; albi de piatra.
-lmpdratelstrigauinmarmunti ostenIromant.Nu maie
vre.E stanade piatri $i oileau intepenit.
- Dochia! o siruti Traianpefrunteade gheatd, incercand
s-o smulgddin incle9tafea granitutui.
De ce te"ri
Dochia?Te-agfi f;cut imperdteasa. "i pacea
ca sa aduc ""t",
in
Daciafericitd
O tinea.im-bretiqata Si l5crimatmparatut. Cu greu l_au
-smutsc-apttaniidingarde.ca si pdraseasce loculvrajitgise
coooaremuntele
milenare spunec6,de atuncr, peCeahl;u.exist;
^.^Legenda
sranc e care dovedescaceastdintamplaremiraculoasa.
ll'^"ji"ill?i?t devanturi
Td"inat siptoi.aduce
cupestorita
uocnta.tarpietrelemrcidinjur,cu mioarele
dinturmd.
 i n t em eiet o r i i T d r i i R o m A n e sti
s i dina s t i a B a s a r a b i l o r
' Numelelui Negru-Vodd'vine din
legendd. Traditialiterarepestratein
legendelel\,4unteniei pune inteme-
iereastatuluipe seama,,descileci-
tofului"din Fig;rag. peste romanii
dinTaraFdgeragului, urmaqidedaci
Si de romani, era stdpan Negru-Vode.
Intrandin conflictcu regeteUngariei
Sicu sagiipentrustapanirea.Fegira-
Sului, el acceptepropunerea valahilorde a-ialungapetetari,
t.ece muntiiin sud,,cutoatdcasa lui $i cu o multimede
noroade" Sicoboara pe apaDambovitei, f;cando tardnoui.
Maiintai,in targulCampulung, unde-taSteptau valahii,ca
sd-ialunge petatari,apoilaArgeg,unde9i.aasezatscaunul
de domnie,prinanul'1290.

Desenulaldturatreconstituie legendavestit; la romani

Negru-Vodd despre viteazulNegru-Vodicare,tre-
gi legenda cand muntii pe o vremeneguroasi,a
retacitdfumul,insAinitinteaconvoiului
descdlecatului
-----'---'-'-' I siu a apirut un vultut trimisparcdde
Dumnezeuca s6-i arate calea spre locurileunje triiau
valahii.invingandu-ipe tdtari,voievodula hotiratse ageze
chipulde vultur, brodat in fir de aur, pe steagul
T;rii
Romanegti. Deatunciarfirdmasinteleapta pas;repemarca
Munteniei. Acums-arfi impltnddesciilecaiut Munienieila
Campulung Muscela zidit o m;nistire cereiais_a spus
Men estirea Negru-Vodd.
36
 Alti legendisereieri la.ostanc6de pe apaDambovitei,
Doamna Iui care poartSnumelep/scu/Doamnel.Cice
Negru-Vodd uoamnatui Negru_Vodi treceamuntiiin
sud.cu un convoide carute.Chiuindde
chiarpeaoamna
1:^T]:^,:?::r. 1r."0:.hanurui tarii.taiaii
pustiei,
s-au
*p*i ; ;t;s;;;'"p1."';
:*:!"lj,l,ll,1
stancddin albiaDamboviter,
pentrua o pfindevie.Domni-
tele erau deja capturate 9i
regate,ca sd fie dusein robie
T;tariiurlaucafiarele.Vezend
Doamhaci nu mai are sce_
pare,$r-afecut sfentacruce,
tipandastfel:,,Decat roabeta
titari, / Mai bine carne la
croncanii"
Apoi Doamnalui Negru-
Voda,pentrua nu fi ru$inat;,
s-a azvarlitde pe piscin apa
Dambovitei, zdrobindu,se de
pietroaie.
 B a s a r a bl ( 1 3 1 0 - 1 3 5 2 )
Primuldomnat Te.ii Romane$liatestaiin
documente(nu in legendec€ Negru,vode).Esle
intemeielorul stqtuluimunlean$i at dinastiei
Basarabllor.I s-a spus Basarabcet Mafe.t\,ten-
lionatcu lillulde
"mafevoievod.,et era €cunosiut
ca slepanpesteun
intinsleritoriu
uniti-
voievodatete de taFageras ta Dunareside
la Brailala Severin.A reuiit s6 etibe;eze
teriloriiledin est, legatepana ta et de
HanalulHoardeide Aur 9i s6_silntinda
slapanjreapana ta nordut tvt;rii Neore
(Basarabia). Basafab ta oblinulindep;n_
denlade la coroanamaghiarapotfivit
urcntc pictatede ta Viena,e -a invinsin
1330,laPosada, pe regetelJngariei.
Carol
Roberlde Anjou,carevenisesa-l alunqe
d'n domnre Arci, pierdefitearmateim;
thiarc suntfoartemari,insuFiregeleabta
reu$rndsa fugd imbrecatin haine de
slujilor.

NicolaeAlexandru Vladislav
Vtaicu
(1352_1364) (1364-'t
3771
Consotidarea slatutuiare
tocin Continuapotiticaindependenta
iimpul urma$jtordin dinasliainte- a lal6lui9i bunicutui.
meiald.FiutseuNicolaeAtexandru Emileprima
monedaromaneasca, orqanizeaza
Si-a lual tiilut de stapanautocrat. bisericaSi instituliitecivite,acorda
Intemeiazeltitropotiao odox6 a privilegijnegusloritor din Brasovsi
ldrii. de piirnabit6tie cu otomaniit;

38
 in pomelnicul de la Campulung, aflemnumelecatorva
Primele doamne dtntreprimeledoamnemuntene.
ji domnile Astfel,Basarabcel lvlaretineape
Marghita. Fetele acestora erau
Teodoragi Ruxana,ceadiniajm;ritati cu
(qil Vid.n.nepot.si co_fegent larul Bulgariei,
l5ii"91 al tarutuiMihart).
Ea se catug5rimait6rziusub numelede Teofana. A doua
fat6.Ruxana.afostsotraregetur Se.bieigt"f"n UroSfff,Li
rlurrurBasarabcel I\,4are,
Alexandru NicolaeVoievod, a avut
dou; sotii,pe Mariagi pe Clata...
Nicolaelorgain albumul portreteledoamnelorrom,ne ne
spunececeldintdiportret(picturE) de doamn;romenca este
acela at sotieictitoruluiBisericiiDomnestide la ArgeS,
BasalabS.inmormentat aici.AlSturat.reproducem chipul
uoamnet Ana, solia lui Basaraba(i352), dupd fresca
BjsericiiDomnegti de la Curteade Arge9.
 int eme i e t o r i i M o l d o v e i
' ; i dina s t i a M u s a t i n i l o r
O vestiti legenddistoriseste
cd Dragog(voievodulroma;i_
ror maramureseni),umbland
dupdvanatde fiareselbatice, in
lrunteaceteisale,a dat pesteo
cdprioarS. Alergaucu totii,c;l;_
reti 9i ceini,dup; s;lbiticiune.
insd in parteacealalti a munte_
lui, i-au pierduturma.Draaosa
datde-ofetiscana, carecantj 9i
culege€^ tlori..lVjnunatafecioardil povaluiegtes;
coboare
::j]i:l1lyl5:X11neeti dinruncabireturui,
pentru as*pJ
!:l^11th:'-,,": de ursia p."i;
tdtaritor.
omoare
lej:i.r1nl:iitgr._trebuieia ";;[;;#[:n"ii]_
u""rrriiririil.
a
llll:lll,lt:l::_?L"noqdats-oprinda dern,jro"d",;;ilr;
i:lf:.:,,^li^":f
intetese l:."-npou""i".v"i"i;rr;;;r;;";;
ca ea fusese un ing", triri" ;;-Dur,;"il. ;"";::
 vale,pe malulunuiraude munte,voinicul
a ucisbourulsdl_
batic,cu buzduganul: iar osieniisai au infiptcapulbourului
rnrarf-deqrlili Silau ardtjt romanitor djn acetiinut,cumil
srarutsetalapeviteaz.Descalecand peacetprai,bragogie_;
devenitvoievod9i i_ainvins pe titari. lar
n!mit-o Moldova,dupi numelecdtelugei lara int"rn;ilta
salecredincioase"
l\4olda,
carepierjsela vandtoarea bourului. OragogVoaJi_a
pus pe moldoveni sd zugrdveascd, pe steagurile
capulbourului-acestsimbolde vitejieramanindtarjisale,
pe stemeleT5.iiMotdovei. ie atunci
. DragoS"Vodda creato formatiune prestatald
pevaleareutuiMotdova romaneascd
(cucapitata la Baia_ nf"fOl* fvfiJ+
q:.d.u-"|."9-alitatea
."]9_"1,-._"1? maghiare cao marcddeapd_
rarecontratetarilor pr;dalnici.
ar fi etapategendari a intemeieriiMoldovei,
^,1:"T]?
pnma pentrucd a venitSia Ooua
,descdlecare,,,
care",incep6nd il cohsideripe"Oescjtel
cu 13S9.tstoricii Bogdan,
voiev-odul romanilordin Maramureg, inte.ei"toruj
lllil lff9:y" Erast;panit, maiintai. uncnezat "ial
dinVatea
;'"'.li:'ilfi
:..;::lljifi::i'T:Jlf
lxi,"JJ.?g
spreMordova
::.i::_":iri:-ll:::e. cu oasrea(.r.3se). ii
rnrarurape-urmagii-luiDragog.
supusicoroanei
maghiare,gi
o noudstapanire.Et estecreatorutstatutui
i:T:]111
moldoveanindependent.
$i tot BogdanVod; e inteme_
ietoruldinastieibogdinestilor.
A venitin Moldova bdtran,cuo ne_
vasti gi ea in varsti, Maria,cato_
lici de originepoloneze. lri 1365
moareqi ii urmeazela tron fiul
Latco,sprijinitor al catolicismutui
(in 1371;infiinteaz;un epjscopat
la Siret):Latcon-aavutnjciun fiu
9i astfels-a stinsrepededinastia

41
lui Bogdanintemeitorul. in liniebdrb;teasca. A continuat
pe
ins6 liniefemeiasci,prinMugafa,fiicaluiBogdan.Mugata
a fostmaritat;cu un $tefar,un neinsemnat voievod,cafe
a domnitvreo doi ani. UrmagiiMugatei9i ai lui gtefanau
fost numiti,in istoria noastr5,Muiatini, ara cum in Tara
Romaneasca, urma$iilui Basarabintemeietorul au purtat
numelegenericde Easarabl.

Cineeraaceastafemeiecelebrein istoriaromenilor, care

a dat numeleei unui lung gir de voievozi
(inclusiv$tefan cel l\,4are) ce au stdpanit'
l\,/loldovavreo 250 de ani? lvugataera fate
de domn (a lui Bogd€n9i a Mariei),sore de domn(a lui
Latco),nevastede domn(a lui$tefandin Sepenit)9i mame
a treidomni- Petru,Roman9i $tefan,bunicaluiAlexandru
cel Bun,strdbunica lui gtefancelMareSistrimoaqatuturor
celodaltidomni,$tefiniti, PetruRaae$,Lepuineanuetc.Ca
mamade domni,ea a locuitin Siret(vecheacapitali),unde
catoliciiei o numeauMargareta9i undea cladito biserici,Sf.
lonBotezitorul,pe carea lncredintat-o celugdrilordominicani.
9itotuqi,totifiii Mugateierauortodocai,ca 9i solulei 9tefan.

42
 PetruI Mugat
(1374-1391)
Este fondarorut DinaslieiMJ$atrne, fiut rul
^?rerant ai llusatei.neDotat
tu, BoSdanL Fr a
rn primaform;.
construrl, celatea suceveic.
Ceralea Neamlutui..rt pel..l Uui"rJi
zroindu-se9iMEnjstifea Nearnlului "i eta b:Iur
Tol
prrm|Dantmotdovenj.c.tcaputdezimbru pe sterna

RomanI MuSat
(1 3 9 1 - 1 3 9 4 )
. .Subel e ateslaladodmenta.intrnder€a Mordovel
0era munlip;ne ta mare.A urit l,totdova de Sus
cu Mordovade Jos.t-rateteturpetruI lltr.jsata dat
o mareinpodanlaoraiutuicare_ipoadanumete,
conslrurnd ocetatedinpimentqitemn, tavarcared
raLrruil\,4oldova
in Sifel TudSti,ri ved stalLriarn
cenlrstora9uluiRoman,pe carel_aintemeiat.

Domnal Moldovei(j 400-1432'1.

fiul lui RomanI Mu9at
Alexandru cel Bun ocupatronulcuajutorullui Mircea
cel BEtran.A desdvargitorganiza_
rea politiciSjadministrativaa lrotdovei.
La 25 martie1400depunejuremant
omagialregeluipoloniei.l-a aiutatDe
poloniin luptetecu cavaterii teutoniila
Grilnwald, 1410gilaMarienbu.g, 142i).
A sprijinitdezvoltarea
comertuluiinterr
9r extern.acordandprivilegii negusto_
rilordin Liov,BraqovSi Bjstrita.
Domniasaa insemnatpentruMoldova
o perioadede linigte,pace 9i prospe_
nlateeconomicd. Esteinmormantat la
m5^ndstirea Bistrita(langdpiairaNeamI).
in lunga sa domnie]Moldovafcaie suterisemutt
din
cauza ,unguritor,polonezilorQi tdtarilof) a ajuns
prosperjtate la
economice,moraldSi culturale.St;tul s_a
43
organizat dupenormeleimpiretieiBizantului, cu dregdtori,
cdpitanide osti,parcilabi9i SoltuzipestetafguriSi cetati.
Sateles-auinmultit,r6sfirandu-se insprePrut9i Nistru.Din
cetS[ileNistrului,strdjeriimoldovenipriveausprepustiurile
tdtarilordin stepar;siriteand...
I s-a zis,,celBun',cum spuneN. lorga,pentruci a fosl
bunfati de tari, penJru ca n-at;iat pe nimeni,n-a prigonit,
n-a ndrept;titpe nimeni.Pe deasupra, a fostbunSifatede
strdini.
Be6lia de la Marienburg
(1422),unde sunt infranti
cavalerii teutoni, lange
MareaBaltice,de citre 500
de cdldretimoldoveni, tri-
migide cdtreAlexandru cel
BuA(subconducerea spd-
taruluiComan)regeluipo-
lonVladislau, carea rSmas
uimitde vitejiamoldoven'lor.

Cum istorisesteacelali C. Gane in catlea Trecutevieli

Celepatru doamne de doamne 9i domnife, bunul
Alexandrus-a insuratde patruori:
Prima sotiese numeaMargaretagl
era catolic; inversunate.Ea a f;cut
bisericapapistaQi dinBaia,undea fost
ingropatS.Str;daniileeidea-9iconvertr
sotulla catolicism s-audoveditzadaf-
nice, Alexandrucel Bun remenAnd
intotdeauna ortodox.O luasein cese-
torieinaintede a fi domn.
A doua nevasteeraAra sauNeac$a
probabilfatalui Mirceacel Batran.Deci
era romanc;ortodoxd. Cu ea a.avuto
fatd,yaslllsa, gi un baial,Romar,carese pr;p6didevreme.
S-adesp;rtitde ea 9i a trimis-ola mdnestire, murindtocmai
in 14279i fiindinmormantatd la Bistrita.
A treiasotiea fostRingala.catolice.vararegeluiVladislav
al Poloniei.Era v;duva cand o luaAlexandrude nevasti.
Aceastidsitorie, f;cutacu marealaiin 1411,s_adesficut
in '1421,dupdzece ani, fird multeforme.pur simplu,
$i
voievodula trimis-o inapoi acasd. Cauza? Desigur,
catolicismul. deoarecepolonezal-a convertitla credinta
catolicepenagi pe mitropolitul t,rir.A plecatde bunavote:
n-afostalungate. Ca sd-limpacepe regeldpolonez,i_adat
Hrngatet.ta despartire.venitula doua oraQe(siretul gi
Volovdtul) 9i 600de zlotipe an. Cu Ringala, Atexandrun_l
avut nici un copil,insd la curtes-au ndscutalti urmasiai
prolificuluivoievod://ie.apoi Stefanat unei Stanca.ipoi
Alexandru.mort de mic
lntine, a patradoamndafost Marina,oftodoxdromance,
subtire9i mlddioasa, cu ochiigalegi,sprencenele incdnde-
iate,nasulsubtire, guramica,perulimpletit - cumaparepe
un epitrahiraflatintr-unmuzeudin petrograd.Aceastaera
mama lui Petru Aror, domnitorulMoldovei,care i-a tiiat
capulfratelui vitregBogdanat -lea,tat;l luigtefancelMare
(cumvom povestiin aceastdcarte).
Domnulcel bun a avut,deci,
un mare pacat: i-au pldcut
femeilegi a lesat lvloldoveio
multimede urmali,copiilegali,
dar gi ,,dinflori"(naturali),
care
s-auucisintreei, pentrua ajungd
la tronul Moldovei.intre 1432
(anul morlii lui Alexandrucel
Bun)Si '1457(urcareain tron a
lui$tefancelMare)Moldova este
teatrul unei lupte crancene,
fratricide,
intredescendenti.
Peritan tvl ,tlllAlt[Rv c€L 8!f1
45
 Alexandrucel Bunil lesase,la moarte,domnal intregii
lvloldove pe fiuls;u maimarellie, pe
Vremeaunor
carel cdsitorisein 1425la Suceava
cumplitecrime (o nunU cu nesfergitalai)cu Marinca,
sora reginei Poloniei, Solia, ambele fete ale unui duce
lituanian.Numaice, la nunte,Marincanu itia ce durerio
a9teapti. Viataei lungSa fost un adevirat blestem.
DupeSapteanidela cununialor,Alexandru Vodi cel Bun
isi d: duhul(1432).llie9i Marincaurcetreptele tronului.Dar
nu apuc; binea gusta din pliceriledomniei,ce numaice
sose$te.9fefan,aldoileafiu in viati al luiAlexandru,cu ajutor
muntenescde la VladDracul(tat;l luiVladT,epe9)9i-lalunge
pe llie din tronulSucevei.lzgonitide $tefan,llie Si Marinca
pribegescin Polonia,dar regeleVladislavlagello,protectorul
lor, se stingein 1434.Apoi,.cu sprijinpolonez,llie revinein
Moldova,se impacdrepedecu fratele-siu$tefan,hoterand
sA domneasceamandoi:llie Vodi asupraMoldoveidintre
CarpatiSiSiret,iar gtefanVodA(a nu-lconfundacu $tefancel
Mare,nepotullor!)in parteadejos a €di, spreMareaNeagr:.
Aga au stapanittara noua ani (1435-1444).insa deodat;
$tefan sosegtef6ri veste la CetateaSucevei,il prindepe
frate-seullie,ii scoateochii9il aruncdpe orb in inchisoare.
DoamnaMarincareugeste sa fugi in Polonia,la soraei,
reg^ina veduvaSofia,impreundcu fiii ei.
In timp ce ucigagulde frate,uzurpatorulSiticilosul gtefan
domneasingurin capitala,s;rmanulllie,orbul,decedain
temniti, sugrumat.VaduvaacestuiaMarinca,exilataqi
nenorocitd, plenuiegte o marerazbunare, venindcu ajutor
polonez.:Arderea ochilorsotuluiei llietrebuiapedepsitd. il
puse pe feciorulei Rornan(acumde 21 de ani)s5-tucidi
pe 9tefan- altefaptecumplit;,carese petrecu in iulie1447.
Romanii taiecapulunchiului sdu gtefan,ii despiciSitrupul
in doue,cadavrulfiindingropatla MAnestirea Neamt.
Roman,fiullvlarinceiqi aldomnuluiorbitllie, rizbunAtorul
asasin,devinein catevaz;le domn al lvloldovei urgisiie.
46
DormnavdduvaMafincae. In sfdrsit. rEzbunatepecumnatul
er \iretan,care-iarseseochiisotuluiei, llieVod;.
lstoriagroaznicSnu se termin!aicit
Fiuldoamnei Marina(a patrasotiea lui
Alexandru cel Bun), petru A;on, la
auzut omoruluilui Stefan,vine djn
Transilvania (unde se ces;torisecu
soralui lancude Hunedoara, cu 27 de
ani mai in verstddecat ,mirele,,) cu
ajutorul corvinegtilorii-l alunqa
frumugetpe Roman,careabiadomniie
cetevaluni.Din nou, mamaacestula, ooamnavdduve
Marinca, igifacebagajele 9i fuge,cufiul,in polonia.
Festenumai un an, flulei Roman, de22deani,igid6duhul
,rauracovla. pare
se otrevit.Veduva dedomngisoraderegini
trecerepedepestemahnire si nuse lasa.litaiareunreci6rji
rur reVoda,sotulei orbit.il cheam;Alexandru, ca pebunicul
ei, bunulSiprolificulvoievodAlexandru. "Irebuiecipituit.
Asadar,o pulerniceoastepoloneze intreln Moldova, in
capcutanrrulAlexandru, feciorul
al doileaal Marincei, gi_l
alungdpe VodePetruArondin scaun.Doainna Marinia,
bdtranb Qisdtulede hd(uieti,rAmase Tnpotonia. Nu mai
aveaputere sa revinaIa Suceava. FiuleiAlexandru domni
in l\roldovanumaiun an, pentrucd alt flu din florial lui
Alexandru cel Bun,Bogdanal ll-lea,sosiinri,roldova, ca
pretendent domnesc, il alungd penepotelul Alexandru oeste
hotare giseinstaliin bantuitul scaunde la Suceava. Lafel
ca_tatdl
siu llie,cafratete Roman. tanerut Atexandru gaseste
refugiutotin Potonra. El o intelnegte la Cracovia pe6dtrana
samamdMarinca. Dinnou,in vinele doamnei luilliereinvie
poftade putere.ASase face ce, deodate,il impaci pe
Alexandru al ei cu fostul.ivalpetruAron,pripdgit 9j el pe
tdrampolonez.Nepotulgi unchiul(camde aceeasiversti)
primescsprijinul craiuluiCazimir!i alti oastepoloneza
n;vele$te in sermana taraa lVoldovei.
47
 Domnitorul Bogdanal ll-leae prins
pe neagteptatela o petrecere la
Reuseni (lange Suceava)de Petr-
Aron,care-itaiecapu tateluilui 9tefan
cel Mare.Copilula vazutomorul9i, la
randulseu. se va r;zbuna.Dar asta-
afte poveste,desprecare aflem detalii
in alt capitoldin aceastacarte.
CatdespreAlexandru si PetruAron,
aceqtia conducpatruaniTaralvloldove,.
fiecareravninds;-l ucidi pe cel;laltSi si rimand singur
stapanla Suceava.Ceeace s-aintamplatla CetateaAlbi,
undeAlexandru, scosdin scaun9i prizonier, a fostotrivit-
Dar ambitioasadoamndMarinca- desprecare am
povestitdupi C. Ganegi N. lorga- cum $i-asfarsitviata
zbuciumatS? Cate nenorociris-auabetutpe capulacestei
femei ambitioase,rezbundtoarc?Bdrbatul,Ilie Vodi, orbit
Sisugrumat, fiulmareRomanotr;vitla 22 de ani,iarfeciorul
cel micAlexandru, de 27 de ani,otrevitgi el acum.Ce s-a
alesoaredinviataacesteifemei, fiicede ducedinLituanla,
cumnatAa regeluipolonez,fosti doamni in Moldova,mamd
a doi domnitrecatoriSi neimpliniti?

48
 Pe urm e l e
lui Mircea cel Bdtran
I s-a spusdeopotriv;gi,,celMare,,,
fiind cel mai importantdomnitordin
dinastiaBasarabilor. Un cronicarturc
spuneaca e principe intrecregtini,
cel
maiviteaz9i cel majager...viteazin
rAzboaie... strilucitdiplomat...
priceput
gospodar... un marevojevodSidomn.
El s-a afirmatstrelucit in timpulndv;-
liriiturcilorla Dundre,domnindintre
1386-1418, cand s-a stinsla circa60 de ani,fiindinmor-
mantatla M;nistireaCozia,pe Ott (locsfant,de oeterinai
pentrutotiromAnii).
In vremeasa, lara cunoagteo mareintindereteritorial6,
^
pand la Marea Neagra.Stipanea Banatulde Severin.
Ungrovlahia. AlmagulSiFdgaragul. Dobrogea.Basarabia de
TaBABouiN83scii MO
F bmpd hi]rbceacel BdFaD
8TGAfi]L
--..$

!o!tP
Sud,cetateaBologaSi'18satelang; Cluj.El a infrantoastea
otomandla Rovine (1395,episod evocat magistralde
Eminescu)Si a luatpartela b;t5liade la Nicopole(1396).
La moarteasa, TaraRomeneasc; era liber:,neatarnat5.

i-a hirezit darulQiputereade a fi un mare

Dumnezeu
aparitor al cregtinitAtii, la ceasulcend
invaziaturciloramenintaEuropa.Luand
carmatariide la fratelesiu Dan lBasarab
(1383-1386),stabile.gte relalii bune cu vecinii cre$tini
(Moldova, UngariaSi Polonia)Si trimiteo oastein ajutorul
cneazului Lazeral Serbieiortodoxe. cu carese inrudea.La
inceputulaceleibitdlii,sultanulMurade ucis,insi fiulsiu
Baiazida preluatcomandalupteiSii-a invinspe cregtinila
CampiaMierlei.CneazulLazdrins5 a fost9i el omoret,iar
Serbial$i pierdeindependenta.
.Baiazid zis Fulgerul nu uitA ca
Mirceaa luptatim.potriva lui la Campia
MierleiSi in 1394 (sau 1395)are toc
luptade la Rovine.purtatd intf-orovlrd
(terenml'gtinos'),probabilpe Ott.
Sultanul treceDundrea cu40.000de
ostagi. VoievodulMircea,fird sprijinde
la tdrilecre$tine,aveadoar 1O.OO0 de
oameni,maialestirani.ii hertuie$te pe
navelitori,otravestefantanile, ascunde
alimentele,dup; un vechi obicei al
valahilor.Alegecu grijaloculbitelieiSi
loveSte necrutetor puhoiulotoman.Prin
vdzduhnu se maivedeade desimeasegetilor, iarl:ncimulte
s-au rupt - zice o cronic; bulgard.Romanii(vatahii)l-au
invinspe Baiazidla Rovine,jn campii.

,... Mircea insugimene-ntuptevijetia-ngrozitoarc,

Care vine, vine, vine,cabe btul in picioare;
50
 Durduindsoseauceldriica un zic!inaltde sutiti.
Prin.trecetelep69enetec rupendu_iitargeut;ti:
|(rs/p,rese-mprd$liea du$manilotgiaguri.
jr gontndbtruttoare.tot veneaua Erii steaguri,
t-;apotop ce prepedegte,ca o mare turbwate_
Pesle-unceaspegendhteae ca pleava vdnturald.
Acea grindin-oletitdinspreDunereo m6n6.
larin urma lor se-ntindefalnicarmiaromene....
([rihaiEminescu
_ Scrsoafea///)

Cuintarziere
gi multegreutate,(erilecre$tineeuropene
Cruciada de au organizato cruciadd contraosmanlaF
Ia Nicopole' lorluiBaiazid,in 1396, pentrualungarea
a fost compusedin cavalerigermani,burgunzi,italieni,
francezi,englezi,la care s-au al;turat,fiielte, armate
maghiare, ardelene, dar Si oastealui Mircea.
Mai intei, armatacruciatilorocupi Vidinul Rahova,
ajungand la Nicopole,unde f -n-
se dd in septembriebitelia
decisiv5.Din cauza unor
orgoliide conducerea o$tii
cregtine, care nu avea o
comanddcomund,luptas-a
incheiat catastrofalpentru
cruciali.Turciiau invins.
Ta.a e amenintatas; fie
transformatiin pagalactur-
cesc.AcestfaBtii determine
pe boierisd-lsustine dinnou
peMircea.lvlulteincercdriale
lui Baiazidde a cuceriMun-
teniasuntrespjnsein 13979i
in 1400,candturciiau fost
bdtuti.
 La 1403,candputernicul
sultan moare,se declan-
geazArivalitateaintre fiii
sdi. Domnulvalahsprijind
cu armelepe Musa, unul
din urmagiilui Baiazid,ca
si obtinescaunulde sul-
tan.Participicu diplomatie
Si la alte rdzboaie,rAma-
nandmereuin primaliniea
rezistenteiantiotomane.La
betranete,ca $i $tefan cel
Maremai tarziu,hot;rigte
si pldteascd untributPo(ii
Otomane.Tara Romaneasca nu va fi inse ocupat;,va fi
autonom;,
firi a devgnipagalac
turcesc,precum ta le din
sudulDunerii.
gtimcel,'lircea s-aprapSdit
celBatran '1418
la 31ianuarie
Sia fostinmormantat sublespedea
ctitorieisaleneasemuite,Menistirea
Cozia.ln paraclisulde aici,vedemo picturdmuralicelebri,
in caree zugrivit,sub arcadefrumoase,impreunicu fiul
s;u Mihail.Suntlnve$mantati cu minunatehaineapusene.
avandcusutepe.ele,in fir de au( vulturiicu douecapete,
exactca pe vegmintele imparatilor bizantini.
DarDoamnalui Mirceacineera?Se numeaMara9i era
chiaro...var; primarade-alui,cualtecuvintetotdinsangele
domnescal aceleiagi dinastii.Decio basarabiSiea!
,,Pentrua putea face aceastd c;sitorie, oprite de
canoane,MirceavodA ceru invoireaarhiepiscopului de
Ohrida,care i-o dete, Si apoi aceea a patriarhului din
Constantinopol, cafe-i rispunse ('1394)cE nu aprobao
insotirecu o femeiecare-iesterudaatatde apropiatd, insd
cd nu dezaprobio cisetorierecunoscutd de arhiepiscooul
52
de Ohrida.Uite popa,nu e popal gi lvlircease insure!.
(c.Gane- Trecutevieti de doamneSidomnile)
Ridicatimaijosde Citim:nesti,in valea
stremtiSirecoroas;a Oltului,intre1387-1388,
Cozia e cea mai frumoasi ctitoriea lul
Mirceacel Bdtran.Parcar;saredinvaturile
raului,istorisindin piatrefapteeroice,chipuri
legendare,romanticevocatede Grioore
Alexandrescu in melodioasa poezieU;bra
lui Mircea la Cozia.

4le tumuilor unbrc pesteunde stauculcate:

Cetu Frmuldimpotivese intind,seprelungesc,
l-ale valuilormendregoneraliispunegate
Zidulvechial menestiiiin cadenFit izbesc.

Mormantul$iportretul
voievoduluiseafldaici.ChiDulsiu
e blandgivoios,
ochiisuntmari
$i alba$tf i, perulcastaniu-blond
9i buclat...
Aproapede mormantul siu
odihneqte nefericita mamda lui
lvlihaiViteazul,cdlugeritlsub
numelede Teofana. Domnitorul
C. Brancoveanu a lmpodobitgi
el . ldc a q u l , a d i u g an d u -iu n
pfidvorde piatre.El a maizidit
un paraclis,o fantaneSi un
foigor-belvedere asupraferme-
catoruluidecor de-a lungul
Oltului.in acest foigor e un
muzeuplin cu v-echitiperituri,
broderiiqi icoane,pe care le
admiri- in timpulpopasului - totivizitatorii,
inclusivelevii
sositiaiciin numermare,pe urmeleilustrului nostruvoievod.

53
 . P e dr umur i l e l u i
Iarrcu de llun€doara
l\rulte autocare cu elevi Si al!i
celatorise oprescin fata castelului
mAretde la Hunedoara. Estecastelul
C6rvinestilor, ridicatde vredniculmili-
tar,voievodSi guvernator al Ungariei
lancude Hunedoara.P;9impe podul
de intrareSisuntemcople$iti de turnuri
semele, acoperiSurilnalte, divers
colorate,terestregi balcoaneimpodobitein dantelariapietrei
cioplite.
Castelul e ridicatpeValeaCernei,la poalele
Muntilor
PoianaRusc;i, in veaculal XIV-lea,pe loculunei vechi
int;rituri,aflatdpe.ostancS.E unadintreproprietelile mari
9i vestite ale nobilului roman din Transilvania,mare
comandantde o9ti.Cetdtuianu era numaio fortiiicatie
strategice,ci 9i o locuinta,care mereu gi-a schimbat
inf;liqarea,cu turnurinoi,s;li Sicamere de onoarepentru
dastinsii
ei musafiri.Dinvremealui lancusunt:galeriagl
donlorulprecumgi TurnulCapistano. Turistiiadmird:SaA
cavalelor (salamarede receptii),Turnulbuzduganetor gi
Bastionulalb (depozitde bucate),apoi Sa/a Diefel.cu
medalioane pictatepepereti. in aripanumite Mafladestusim
vag,ta semnalarea muzeografului, o picturereferitoare la
legenda cu corbul,de la careseziceci vinenumele spitei
Corvinegtilor
Marele comandant de ogtiln Iuptele contraturcilor este
nobilromendinTransitvania, fiuatluiVoicu RomAnul. Tatal
seuerauncneazvoinicdinTaraRqmaneasce, in slujbalui
Sigismund de Luxemburg, regeleUngariei. pentrumeritele
salemilitare, a primit,
ln 1409,un castel$i domeniul de la
Hunedoara, cu 32 de sate,minede sare,au( argint9.a.
lanous-anascutin 1386sau,1388, fiindtot a$ade viteaz
ca tatels;u. Ajungeban de Severin('1438), voievodal
Iransilvaniei (1441)$1guvernator (regent) at Ungariei, in
1446.Inluptele cuturcii,a creatunfrontcomunal celortrei
leri romAnegti, pentruun sfertde veac.A ca9tigatmulte
bdteliicu turcii,celebraremenand victoriade la Belgrad
(1456), lmpotriva lui Mahomed Cuceritorul, Numaice tot
atuncis-astinsSilancude Hunedoara, r5pusde ciume...
 lvurindla Belgrad,in plin triumfasupraturcilor loan
Corvinula fostinmdrmantat cu onoruriregalela Alba lulia.
Catedralaromano-catolicdde
aici, vechiSi insemnatmonu-
ment de arhitecturadin Tran-
silvaniasecoluluial .Xlll-lea,
g;zduiegtein interiorulfasci-
nant, mdiestritdecorat,sarco-
fagul lui lancu, 9i minunate
frescede Ia inceputulveacului
al XVI-lea.UriaSUl
edificiucato-
lic are la dreaptaintreriicen-
trale un turn impun;tot(60 m
rnallrme).
56
 Elogiatin intreagaEurop; ca erou al cre$tindtilii,
prin
Averea 9i familia victofiile rAsunetoare" impotriva
Imperiului Otomande la poartads
Fjer,pe lalomita-Muntenia
Si,maiates,eetgraA,
tanc;Je
Hunedoara 9i-alasaturmelepagilor
nu numatprin acestelocurisau la
CastelulCorvinegtilor, desprecare
am povestit. Drumurile ilustrului
o$tean 9i gospodar bogat pot fi
intalnite in toate cetatile, prin
numeroaseora9edin Transilvania,
Banat,Ungaria.
Cineviziteazi,de pildi, la fimigoara
muzeullocal, aflece acestaesteinsta_
latin castelulridicatde regeleCarolRobertin 1318,recon_
struit9i meritde lancude Hunedoara, in 1443_ Monumentul
e restauratgi arateca pe vremeacorvinegtilor. Afl5mpeste
tot ca averea uriagea familieidomnitoire Corvin a fost
folositi mai ales pentruintretinereaarmateicregtine,care
apdraEuropade invaziaturceascd.ln afari de Hunedoara,
lancuavea gi alte mari posesiuni.pentruservjciale sale
adusedinastiei Sistatului,regeleLadislau ii diruiain 14S3,
oragul9idistrictul Bistrita,cu 20 de sate.La fel,posesiunea
cetililor Giurgiu9i Deva(55de sate),a districtelorl\,/tindstur,
Sudia,Bogar,Jupan-Banat. A acumulato mareavere:28
de cetiti,87 targuriSi,ora$e, precumgi .lOO0 de sate,adicA
2.887.500 de hectareintinsepe 28.875km,.

Cdsetoritcu ElisabetaSzilagyi,lancua avut doi urmasi:

Cum a devenit Ladislau(ndscutin 't43,1)
giMateias
rege Matei Corvin (niscut in 1443, in casa lui lacob
Mehffidin Cluj).Casaundese zice
cd s-a nascutregeleMateiCorvinestecea maivecheclddire
dinorag.TotlaCluj,vizitatorii
6dmirestatuiaecvestr5a reoelui
u.rgariei$i Principele
Tfansilvaniei(sculptorloanFadru;)
57
 Dintrecei doi fii ai mareluiosteanSi guvernator lancu
Hu n ia d ein
, istoriea avut nofoculsi devinestralucital
doilea, Matei, deoarece pfimul,
Ladislau, a c;zut victimainvidiei
magnatilordin regat,carenudoreau
un nou Huniade. S-a tesuto intriga
la curteagov;ielnicului rege,carea
fost informatca Ladislauumbli
dupecoroand. Astfel,regelea decis
ca fiii lui lancusd fie ucigi.Ladislau
a fostcondamnat la moarte.ln 1457,
cdleuliitdia capul.Multimeaa aflat
imediatc; e un asasinatQi regele
fugi la Praga,luandu-lintr:acoloQi
pe Mateia9, carea avutnoroculs;nu fiedecapitat. Curand
regelea fost otravit(sau s-a stinsde ciume).Loculseu
vacant era dorit de mulli, insi Mihail Szilagyi(fratele
Ecaterinei, veduvalui lancude Hunedoara), in frunteaunei
armatede 20.000soldatiilimpunela Buda,pe MateiCorvin.
In 1458, biiatul de 15 ani, care abia scapase de
decapitare, e alesregeal Ungariei. insi el se aflaatuncila
Praga,pdzitderegentul Podjebrad. Acesta,case-telibereze
pe adolescent, cerusumade 60.000ducatiSiobtinuimediat
acceptulca fiica sa Caterinasa devin6regine.Aga se face
ca bolnevicioasa fati a regentului a devenitprimasotiea lui
MateiCorvin,carea fost rege panain i49O Maraiesdin

Casalui Matei
CoNin din Cluj

58
punctde vederecultu.ala avuto domniestrdlucitd.
Numai
inceacarea sa de a cuceriMoldovalui $tefancel Marea
esuat la Baia. Mai apoi, inse, s_a impdcatcu acesta_
Dovada?l-addruitlui Stefandoui stapaniriintransitvania
Ciceiul9i Cetateade Baltd.
Neamulilustrual Corvinegtilor,cafe !a clat pe lancu de
Hunedoara gi pe frulsduMateiiorvin. reoete
Corbul lui UngaJ|ei. igitragesprladinvitejitcnejirom;nr,
loan Coryin fratii Radu Mogog9i Votcu Tatalceiortrei se
_- __t nJmea 9erb, adica supus grofitor pentru
_
menlete .
torostagestiau prim,tdela rege,cadonalienoue,castelul
9i d_omeniul de la Hunedoara. Agas-; ndscutdinastiaHuntazilor.
rJraivit:. at turgerb era VoicuRomanut,un uria9cu
.__:lu_]-Tl
orateoe olet.caretidicavitelulin spinare Sise puteabatecu ursul.
erao9teanat regeluiJngarde la BUda$i_islujeacu credinta. frind
binerdsDl:tit
Tatallui lancu-Voda pazeagranitele djnspreInpenulOtoman
9rr potopeain betaieDeturcl
latalnfetigateotntAmplare hazlie.canduriasulVoicu (careavea
_^
'12 iataganede ta 12 pdganiucisiin bdtdtie)
tineah mainidoi
lurcFprizonieri Si Ince unul in dtnti.lnvArtindu_i ca pe niste
peousele. DoreasA Ie a|ateogtenrtor, aftatila masabiruintei.ce
pute.eare in vrne.JucaSise-nv8rtea. cu turcii.de mamaf;cu[]il

59
 Vesteas-a dus pendla regeleUngariei,carela poftitpeVoicu
Romanulla Buda,ca se-lclnoasd pe voinicSis6-linrolezein
gada sa.
ln dfum spre Buda,VoicuSi-aluat cu el.nevasta9i b5iatul,pe
numelancu.RegeleI-aprimitcu cinste,i-aleudatputerea cu care
ilinzestraseDumnezeu9i i-a deruit un inelde aur bilutcu pietre
pretioase,zicandu-i:
- VoiculeRomenule,tine de la mineacestinelscump.Sd nu-l
pieziniciodag,c-osa-tiadudnorocAiine re.Sdfieo amintire penhu
toatdspitata,careseleste coroanagiaparacregtinitatea depegani.
fntorcandu-se de la Buda spre Tiansilvanianatald,Voicu
lmpreundcu nevastasa Si biiatul mititels-au oprit pe o.p4lbte,
la racoarea de sub un Dalcde coDacr. Au m6ncatei bucaledin
desagagi s-aulntinsla umbre,pentrucuvenitaodihndde pranz,
deoarece erautrlditi$i malaveaucalelungS_pani acasa.
Neastampdratui de lancu,biietelul,efa iute ca veverita9i
n-avea somn, tot sacaindu-lpe taicd-sducu feluriteintrebdri
copilSresti. Ca sd scapede el,Voic! 9i-ascosinelulsclipitor,daruit
de rege,zjc6ndcu lehamite: ,,Joacd-te,lancule,cu inelul;numai
lase-md di dormo ta15."
PArintiiatipiserd subcopaci.lar lancua sucitSi-ainvartitinelul
regal,pan5s-a plictisitde et.it tSsEuiiat pe iarb5,atdtu de sabia
luiVoicuSitolbade segeti
Acum,lancuera atrasde croncanitulunuicorbobraznic.care
se tot frdsuiaprin poiana,ba pe-oramufdde salcie,ba pe-unciot
de aproape,unde-latrdgeauresturilede la masaceldtorilor.Ca
s; se distreze, bdiatuli-a
aruncatobucatdde branz5gineruginatul
de corb a prans-odin zbor,inghilind-ocu lScomie.
Eraun corbbdtran9i negruca fundulceaunului.pesemnecd se
obignuise cu dfumetii,carainddingailej,cas6 cergeasc6 mancarea_
Deodata,ce-mi vede lancu?Corbuls-a azveditiute in iarba
gi-ainhalatinelulde aur in cioc,aFezandu-se sus,pe o cracd.
- Vai de mine, ce-mi face tatal 9i-a zis b5iatul.Spurcatulde
corb mi-a furar inelul.nlai brnetac. Pei, corbul,dac6l spent.
zboarddeparte9rnu maigasescinelul.
Ei, ce-i vine in cap bdiatului? Scoateusurelarcul,puneo
segeatedin tolb5,ca sA nu speriepasareacea hoatd,ochegtecu
grijaSitait;:sloboadesageatadin afc.
* Uhuu,lam lovitlse bucur6lancu,topeindvesel.
60
 Atinsde sdgea€dreptin.guSA,corbulscapejneluldincioc
cadegranada.-pe ai
pajiste.
Croncanttul
sau.atnicsecurma.pedatj.
- Ce 5e intamplS? saremamadin somn.
-Ce-;as|a?sede$teaptd Voic!Romalul,care_sivede baietelut
cu arculin mand.
Subplop.in tafua.co|bulcel obraznic maida o datddin a oi
SiaporrdmAnenem,gcat.
- L-aiomoret? se minuneaze mama.
- Da,cu segeata! se umfldbeiatulinpene.
- Bravo,beiete'exclame Voicu.
lancuse lasdin genunchi 9i culegeinelulpfetios,inapoindu_l
tatdlui:
- Corbuldil furase$i voiasa fuga,holul.Darl_amlov,tdreot
in guS5,cu segeata.
lspravabeiatuluiiuiVoicu Romenulrdzbetupanala curteade la
Buda.Regeluiptecudelancusi-tdddu lagcoata.casAinvelecarte
9rmeltegugulrdzboaielorlt16;6po;,lancLJ devenimareSiouternrc
precumtaica-s:iuAlunsecepitande ogti.general.vbievodal
rranstrvantet
9itoctiitoral
RegelutUngariei.
Doudzeci deanin_aldsat
spadadin mana,biruindu-ipe tirrciSi stavilindpuhoiulotomanla
Dunere.Numaicein1456,dupSvictoriadela Belgfad,l-a atinsciuma
9is-astins,cazanddeodatd,ca un b.admdretretezatdela rddecine.
Ca amrnt're a intampteriidincopirerie.
lancu-Voda si-easezat
pe stemdun corb cu inet in cioc, ztcandu-gi loanborvin de
Hunedoara (in unguregte - Huniade).

61
 Pe urm e l e
lui Vlad T e p e g
Ere nepotullui Mirceacel BitranSia
fost domn valah in trei randurir1448:
1456-1462;1476. Tatelsdu,VladDracul,
fiu nelegitimal mareluidomn, a fost
recunoscut inca de mic de acesta.Pnn
mama sa, Vlad era strinepotul lui
Alexandru celBun,domnulMoldovei. S-a
nescutla Sighi$oara,probabilin anul 1431.A primito
educaliealeasein spiritulepocii.A invetatlatina,germana,
maghiara,mai tarziuturca Si alte limbi.Ca oricecavaler
apuseangtiasi celireascS,si manuiasce armele.
Ca prizoniersau ostatic la turci l-a cunoscutDe viitorul
siu adversar,Mahomedal ll-lea gi pe eroul albanez
Skanderberg. Dupece a sc:pat din inchisorile turcegtia
pribegit,intreanii 1448-1456, prinMoldovaSiTransilvania.
Celebritateasa internationalas-a
datorat,,Povestirilor
germane"scrise
9i rdspanditein Europain timpul
fegeluiMateiCorvin.Pentrua avea
impact asupra cititqrului s-au
exagerat unele trisituri ori s-a
fabulat pur Si simplu. Vlad este
prezentatca un om setos de sange
9i dornicde putere,o fiint; ndscuti
pentru a face riu, un prototipal
diavolului,sugerat9i de numelede
Dracula.
62
 Traditiaia atribuitsupranumele de Tepes,deoarecea
Vestitasa teapd practicat cu prec;dere aeestmijloc
- __, _: de pedeapsa,folositin epoci _trasul
in teap;.A9a de exemplu,gtefancel Mare,dupaluptade
la Baia(1467)cu MateiCorvin,a condamnat la moarteprin
decapitare 24 de boierimari.iar circa40 de boieride ranq
inferiorau fosttragiin teap6.Sau tot el, dupeinfrAngerei
tdtarilorla Lipnic('1469). a pfimito soliea hanutuite;r de
'100de persoane, carecereacu groaznice ameninteri elibe_
rareafiuluiSifratelui stepanului lor.Furios,gtefana poruncit
ca fiul s; fie rupt in 4 bucetiin fata soljlor,iar dupi aceea
99de captiviau fosttra$iin teapd.Cetuirimas viui s_atdiat
nasul9i a fost trimis si povesteascihanuluice a vdzut.
Vlad a avut o domnieefemeri in anul i44g, de care nu
avea se-$i mai aminteasce.ln anul 1456, tancu de
Hunedoaral-a sprijinitsi ocupetronulTarii Romanegti.
repe$9t-a propusun ambitiosprogrampolitjcprin care
urmdrea: refacerea autoritdtii
domniei,restabilirea ordiniiin
tara, pedepsireatr;ddtorilor intr-o scrisoareadresata
bragovenilor el igi argumenta actiunile. ,Atunciun om sau
domnestetare 9i puternic,atuncipoateface pacecumvrea,
iarcendel-efdraputereunulmaimareva veniasuDra lui si
va facecu dansulce va vrea".
Tanirul domn a pedepsitcu
severitateincelcarealegii. ln
povestirea slavaa vietiiluiTepes
se spune:,,Siagade multurariul
in tara sa, ci dac5 sivargea
cinevavreunriu sautalh;rie,sau
vfeo minciuni sau nedreptate,
nici unul dintre acegtianu r;,
maneaviu".
In vremeadomnieisale,la 20
septembrie 1459,estementionat
pentruprimadati in documente
oralulBucureqti.
Aicidomnula reconstruit
curteadomneasci
cu aspectde cetetuie,de pe malurileDambovi(ei
(Curtea
Veche).

In anul1459,canda consideratce situatiae sigurein Fre,

pl;teasce turcilor
Luptetecu voievodulrefuz; sd mai
tributulde IO.OOO de galbeni9i se maidea
otomanii 500de copiiromenipentruoasteade ieniceri.
Incheieo alianteantiotomand cu MateiCorvin.Rezvretirea lui
Tepes iidetermini pe otomani si-l pedepseascd. Sub pretextul
unorlitigiila hotar,sultanultrimite
in Muntenia peHamza, beiul
de Nicopole,$i pe greculCatavolinos. Domnulromenbdnu-
ie$tece is-aintinso capcani.VinelaGiurgiulnsotitdeo garda
puterniceSiluptandu-se vitejesteiiface prizonieripe turci.Au
fost dugi langd Targovisteunde au fost tra$i in teape,cu
Hamzabegdeasupratuturor.
ln iarnaanilor 1461-1462, Vlad Tepe9organizeaze o
ancursiune spresudulDunarii.ElibereazeciurgiuSipustiegte
teritoriilede la gurilefluviuluipanata Rahova.Aflandu-se
despreastala Constantinopol, panicaeraaQade mare,incat
multilocuitori au trecutin grab; in Anatolia,undeeratabdra
sultanului. ln scrisoareacatreMateiCorvin,prin careera
informatde expeditie, Vladde numerulexactal celorucisi:
in
'23.883, afaracelor ar$iin case9i ale ciror capetenu au
fost infitisatedregetorilor no9tri".La auzulveQtii, sultanul
Mahomedal ll-leaa fost atatde suparat,incatl-a ciomdgit
PemarelevizirMahmudpaga.

64
 Mahomed al il-lea avea destulemotivesi porneascd
Marea expeditie r6zboiimpotfivalui Vtad Tepes.A
din 1462 mobilizato armat; de 60.OOO de
luptitoride elitd,ta carese adeugau
trupeleauxiliare,peste 20.000
de soldati.
DeSich€masela lupu pe toti
locuitoriiinstaresd poartearme
de la 12 ani in sus,Vlad.Tepeg
a reu9its6 strengi vreo22.OOO
de oameni- in aceast;situatie,a
adoptattacticainaintaSilorsii. A
tfimisla muntefemeile9i copiii,
a drstrustotul-incaleainvada-
torilor,lipsindu-i
de posibilitatea
de a se aproviziona.Tactica
mantului parjotit" 'pa-
a avuturmdrile
dorite.

AE9]!9"U,', ft,mendeSi infri-co$ate,inaintauprin

;;lcul d"
de noapte ) tara pustiiti.in aceastd
atmosfere
"""^r"
din 17 iunie 1462 apasatoaredi VIadT.epescetebrul
atacde noapte,menitsAdemorali-
zezeoasteaotomana:
Asaltulcelor10.000de c;terelimuntenis_arealizatprln
surpflndere, ia luminatortelor9j jn sunetede corn.in rela_
tirile se arat6c; s-a produso teribjli spaimdin
tabire,-cronicarilor
ca turciise 9i socoteau daticu totulpieirii.De frica
monrise mecelereau intre ei. Oastealui Vlad inaintain
ordinedesdvarqit5 ca sa ajungala cortulsult6nului; dar au
gresittinta9i au nimeritla corturile vizirilorMahmudpa9aSi
lsaac paga. lzvoareleistoricevorbescdespre retragerea
precipitati9i in dezirrdinea trupelorotomane.O stare Oe
nemultumire s-ainregistrat in capitalalmperiului, obignuiti
se primeasc;numaitrupeinvingetoare.

65
 Ceeace nua reuqitmafeaarmatda luiMahomed al lllea,
Detronarea9i au f:cut-o boierii
care au preferat un
domnfdrd personalitate, pe Radu cel
arestafea
Frumos,fratelelui VladTepeg.adus1n
suitasultanului. Acestaa inchinattaraturcilot
Vlad a trecutmuntiiin Transilvania agteptandsprijinul
regeluiUngariei,MateiCorvin.O intrigepus; la cale de
dugmaniilui i-a spulberatinsd sperantele.Regeluii s-audat
trei scrisori,ca fiinddin parteavoievodului.Unaera adresate
sultariului 9i scria despre f;gdduialaunui sprijinimpotriva
Ungariei.I s-aoferitastfelregeluicelmaibunpretextprincare
sdjustificepoporuluis;ude ce nuI-aajutatla nevoiepedomnul
muntean. VladTepe$a fostinchisin Ungaria, timpde 14ani.
Intaiin Tnchisoarea de la Vigegrad(o cetatepe Dundre),apoi
i s-a fixatregedintain Pesta,undei s-a dat o case.
Eslesigurfaptul ceVladTepegs-acasdtorit cu o catolic;
gi anumeElenaCorvin,veriQoara regeluiMateiCorvinde
Hunyadi. Se parecd el insuqis-aconveilitde la ortodoxism
la catolicism, in aniicanderainchisla Vigegrad. Unuldintre
fiiiluiVladSiai Elenei,nescutiatunci,a fostMihneacet Riu,
domnal Tirii Romanesti intre 1508-1510.Vlada mai avut
inca un biiat (numelenu este cunoscut), care stdteala
Oradea.pe langd episcoputcatolic.Dintr_oiubire
cu o
rransflvaneancd,
i s-an;scutal treileafiu,pe numetotVlad,
ca $r et. cunoscutapoi ca un vegnicdoritorde tron _
vis
ramasnermDlinit

In noiembrie '1476,
cu sprijinde la MateiCorvinSigtefan
A treia
tr"l. domnie
dr;;ia cet Mareesteinstatatpentru? trei; oari
pe konutT;rii Romanegti. tjin pdcate,
_ . este
oomnta scurta.LajotdBasarab, cu ajutorturcesc,ataca
prinsurprindere qi gardapersonale a tuiVtaOOeiOOje
p" i-a lisat-o$tefancet Mare,piereaproape
:_rTll "":"Iepesa fostucis
In Inrregtme. miselegte. nu ag" cu, ai fi
m.oarel.ca pe camput de tupta.Capul
Jn^e1r-1l1.,
r-alost tflmissultanului!n.vlleaz
Mahomed al ll_leapentrua se
convinge ci temutul s;u rivale cu adevarat mort.
Darundee mormantut luiVladTepeg? E o enigmiinca
nedeslugita.Traditia nespune ci oiemintefe aufoJJepuse
in bisericaSnagov, ziditdde el, inseacestedificiue mai
vechi,de pe vremeabunicului seu,MirceacelBetren. Nu
gastmatct,nicitespedea depemormant. nicivreo
inscriplie
de ctitor.Arheologiin-au aflat
aiciosemintele luiTepe$, ci un...,
scheletde cal Si ceramicidin
preistorie.
Denumelecumplitului voievod
sunl legalet nend stirea Comana
0ud. llfov), bisericadin TArg,ot,
CetaleaPoenari(pe malutArge-
Sului), curfea domneasce din
Tergovigte,orag unqe in 1462
Vlad a purtatlupte crancenecu
turcii.
lProf. $tefan Epurc)

67
 Cel mai cumplitvoievoddin neamulBasarabilor a fost
Vlad Tepei nu este.-- vestitul Vlad Tepe$. Era
vanjos, megter in lupte,
vampirul Dracula
indr;znet,iubitordetar; 9ide
' popor.Numaicd era cam slab9i uretel,desenatorii vremii
salesGlcindu-l pestemasu16.
Pe lenegi, cergetori,hoti,min-
cinosi,talhari9i strdinivr;jma$i
ii prindeaSi porunceag;rzilor
sale:
- Ridicati-iin teape!
lar (eapaera o prSjineascu-
!ita, mai lunga ori ma-iscurte,
betuti cu varful in sus, in care
erauinfiptif.ira mileriufecatorii.
in evul mediu, se aplicau
pedepsegi mai crunte:tdierea
capului, scurtarea mainilor, scoa-
tereaochilorcu fierulro9u,ridi-
carea in Streang,tragereape
roati, opirirea,jupuireade viu Si altesuplicli.9i teapaera
groaznici,deoarecevarful ascutitstrdpungeaprin fund
mdruntaiele victimei,caremaitriia o vremesus,in par,ca
un rdstignit...
S-a spusdespreVladTepe$ci i-adepisit petotivoievozii
noltri cregliniin cruzime.lnse, in comparatiecu lvan cel
Groazniq H'enric al Vlll-lea, Richard al tll-lea ori
Baiazid-Fulgerul, se dovedeste a fi unmielugel. [n conQtiinta
poporului roman.a rdmasca un erou,carea apdratcu orice
mijloaceindependenta Si libertatea Valahiei.I-a potopitpe
toti du$manii,care - de jur imprejurultdrisoareisale -
incercau.se-i atacepemantulstramogesc.
Daci in legendele romenegti. VladTepeSe infetigataqa
cum a fost (erou al terii sale, indreznel,drept, dar qi
neiertdtor,crud,sangeros), ln nafatiunilegermane, otomane,

-68
slaveiunguresti chipulvoievodului e deformat.Estezugr;vit
ca un nebundespot.care-rucidepe oamenica pegenadnii.
uump lut nostruvoievodnU trebuieinsi confundatcu
Dracuta din plSsmuiflte literarefantastice,
ndscocite
;;;i;s
dupdlegend^ele defejmdtoare alesaSilordin Bragov.
Ce se intamplase de fapt?
Tocmaicand Tepegstarpise
talharii9i.calicii,tocmaidupdce-i
snopjsepe turciin betaie,aude
ca la Bra$ovse pripdgegteun
oomnrgor, care-iravnegte tronul.
lscoadeleii spu} cd sasri Si
unguriidinTransilvania pldnuiesc
sd cadd la Targovigte9i sd-l
scoatddin domnie.
- Vor sd vini ei, cu ogtire
ungureascd? s;ri ars Tepe$.Nu
va maiosteniti, fraticrestinil
Las,
ci vin eu la Bragovl
Ca vulturul,trece muntiiprin
pasulBran,cuoasteasacildreati.
**
cafe-isipaudomnia.
iiiuoeiaiute'siiiiag";;"";. "
De-atunci, bragovenilornu le-amaitihnitSi l-auuratde
moartepe VladTepe$-Dracula. O pddurede tepi a fecutdin
cetateaBragovuluj pandspremunti,in cetateaBran,pe care
o cucerise.
De aceeasasiidinTransilvania au
raspanditin toatdEuropatipArituri
ger-
mane,care cuprindistorioare(anec-
dote)defiim;toaredespreDracula.
Legendelelor ingrozitoaresunt
insotitede desenecumplite, schimo-
nosindu-l pe TepesSi infetigandten-
dentios'scene crancene.
69
 Daci doritisd facetio cilatorie pe urmeleluiVlad TepeQ,
gesi$locurileinscrise9i in aceast; carte.
Inse, daci doriti se mergelipe urmelelui... Dracula
vampirul (ceeace este cu totul altceva),nimeninu v;
oprestesa urmatiun traseuineditSifascinant, in cares!!nt
inscrise(cum se vede Si in harta aleturati) atat localitdiile
legate de domnitorulVlad Tepe$.cat li vestitulcastel
DraculadinpasulBargeului, jud.Bistrita.
ln acestlocsosesc
multiturististriinisau romani,mai alestineri,careumbli.
cu rucsaculin spate,pe urmelevampirului.
Draculavampirulestedeci cu totulaltcevalEsteun mit,o
fictiunelnfricogAtoare,care place mult occidentalilor,ameri-
canilorTncrizeacutade mituriprop i, americanii Sieuropenii
superma$inizati apeleazi la folclorulpitorescdin Carpati,cu
strigoisrmoroi. Vampirii
imaginatide scnitorica
Goethe. Heine,
Hoffmanau fostconsiderati depegitidefictiuneabolndvicioas6
a.scriitorului
irlandezBramStoker(1847-1912), carea diruit
cu har beletristicii
universalecelebrulromanDrccula(Londa.
70
1897),caracterizat de scriitorulOscarWlde astfel:,estepoate
cel maifrumosromandintoatetimpurile". Oupa tr"Ou"a
9rIn romaneste. regizorulFr Coppola ""rte,
a turnatfilmul de groaz;
.Draculaal lui BramStoker".pe care l_ativazut v_ainspSi_
Si
mentat.Eroulcentralestecontele-vampir Draculide Bargeu,
care are vizuinamacabraintr-un castel bistfiteanruin;t
misterios. 9i
in pasulBergiutui (Tihu(a.
pe undee astazicasteluj
uracutade la 9oseaua splendide VatraDornei_Bistrita). Aici
cei gasejustitiariconduside Van Helsingreugescsi prindd
convoiulde tigani,careduceaulada.in carese afldcontele_
vampir. In fatacastelului,
urm;ntoriidesfaclada_sicriu Si_ibat
vampirului.Dracula uncuiininime. Sangete ta$neste siigoiul
ornuarpattse putverizeazd. 9i
A$ase sfergestesinistrulfoman.
Tineriiaflatipe
urmeleluiDracula simto s;tisfactiedeosebiti.
Vampirula fost ucis Ei suntpracticgdzduiti,pentruo seard,
m^tr-undecoruluitormontan,pe un pintende munte,la piatra
Fantanele (1'116
m altitudine).Arcieun modemhotelDracda.
cutum 9i curteinterjoar;.cu restaurantSicamerede gdzduire.
burpnzeteatctse tin lant.insd cea mai uimitoaree vizitain
Cavou.llui Dracula.Merit5sa te opre$tiaici,in Castelul_hotel
uracuta,a$acum procedeaza numerositinericarevtn,in mod
special,pani aici,tocmaidinS.U.A.$j din Occidentut Europei.
 Vi ala 9i f ap t e l € l u i
Stefan cel Mare
gtefan efa fiul lui Bogdan al
ll-lea,dinfamilial\,4ulatinilor,
domn
al Moldoveiintre1449-1451. fa1Gl
siu a fostucisla Reuseni, in timpul
unuiospdt,dinordinulfratelui s;u,
PelruAron.9tefana vdzutomorul
9i a reugits; fug5.Mamasa era
MariaOltea,dinneamulBasarabilor, vestitadinastiea TArii
Romanesti. Se parece maifusesecdsltorite,iar Stefana
avutfrati Qisuroridupi mam5,ce aveauproprietetiin Tara
de Jos a lvloldovei.
Dupi moarteatatilui siu Bogdan,a pribegitprinTara
Romeneascd !i Transilvania. ,TenSrulgtefanera indragit
pentruinfitigarea sa pl;cute, pentrucomportareacorectd
9i inteligenta sclipitoare,dar mai ales pentrudorintade
autoinstruire.Lacurtealui lancude Hunedoara a avutprileiul
sd vad; Si sa invetemutte.De ta oameniipolirici va sti c;m
se conduceo tare.de la capitanicdlitiin luptegi-ainsugit
secretularmelor,de la invatatiiformatila ScoataRenaSterii
va cunoagte nouaorientare intelectuali
gjartistiddinApus.

in anul '1457,$tefana intratin Moldovacu ajutorde la

incoronarea Vlad Tepeg,,gicu Tarade Jos, la vreo
6.000de oameni".LuDtacu PetruAron
s-a dat pe'12aprilie,la Dolje9ti,pe Siret9i a biruittanirul
pretendent la tron.
Pe 14 aprilies-austrans tirii Simafi$i miciSiatte
curtemdrunt;,impfeunecu'boiedi
mitropolitul Teoctist9i cu multi
72
c-;lug,ri.la loculcesecheamADireptate...
Cu totiaustrigat:
rn mutttant de la Dumnezeu sd domnegti. lar mitropolitul
l-"i1!:9:T" tudgtefanVooa,'st"asui
9i de.acoro tJr.ii
Motdovetgi se dusela scaunul Sucevei'.cum ne reLteazd
cronicarul GrigoreUreche.
Domnula urmdrit. in primulrand.redresarea economicl
.
9r morala a tirii. pentru aceasta avea nevoie sd_gi
consolideze domnia.Misurileluate.dar majalesaplicarea
$r reu9|la acestora probeazdremarcabilecatitatide
conducdtorA cercetatpe boieriiSidreg5toriit;rji, inl;turand
pe ceramestecatiin actiunide tredareia refecutdomeniul
domnescdin care va respleticu marinimiepe cei care
meritau; a repopulat satelep;resiteSi a infiintataltelenoi:
a sprijinitBisericaprin danii 9i a construitdupe traditie44
de bisericiqi men;stiri;dregitoriiSiparc;labiidintinuiurisi
cetdtierauoameniilui de incredere, multifiinddin rand;l
rudelor sale:a sprijinit
ora$ele. comertulintern9i a controlat
drumurile comerciale etc
Acestea9i multealteleau fostdublatede grijade intirire
a capacit5liide apdrarea terii. Dan Dlugosz,cronicar
polonez, spuneac5,,nunumaipeostasisipe nobili,cichiar
tc
 I

9i pe t;rani i-a stransla oasteinvetandpe fiecaresi-gi apere

patria-Dac; domnulaflavreunt;ran ce nu aveasdgeti,arc
sausabiesauci a plecatla luptj
fir; pinteni,
li teiacapulferemild'.,
.Dinacegtitirani a fecutgtefancel
l\,rarebuni ostagi9i pe multii-a
ridicatla rangulde viteji.
gtefan a promovatin relatiileou
celelaltetdri o politicd
inteleapta,realiste.A
urmirit raporturilede
forte dintre puterilevecine care
urmereau supunerea Moldovei. Un
principiude bazepe carel-a urmat
cu perseverentaa fost acela de a
nu se confruntacu doi sau mai multiduQmanideodati.
Toateeforturilesale erau puse in slujbateluluisuprem:
pdstrareaneatinsi a hotarelor.Avea nevojede alianta
statelorromanegti. dar gi a celorlalte
statecregtine.
Pentrua impied;caintoarcerealui petru Aron cu ajutor
polonez,$tefan a incheiatla4 aprilie1859,la OverchelAuti,
o intelegerecu polonezii,carea avutca rezultatfugadvalului
s;u in Transilvania.gtefan va intreprindemai.multe
incursiuniin Transilvania, fdrasuccesla inceput,deoarece
PetruAronse adepostrse la curtealui MateiCorvin.
9tefana intaritprivilegiulcomercialnegustorilor polonezi,
a primitde la PoloniacetateaHo'tinului 9i s-a cis:torit cu
fiica(sausora)principelui ruteanortodox,SjmionOlelcovici
pe care poloneziiil pusesereguvernatorullor Ia Kiev.
Aceastase numeaEvdochia.
ApropiereaMoldoveide Polonian-a fost pe olacul
Ungariei.Tntimpulcampaniei tuiMahomed al ll-te;impotriva
TdriiRomane9ti, $tefana incercatsa ocupeChitiaaperate
de o garnizoan;a regeluilvlatei Corvin(22iunie.1462). AcLrm
74
:j::,jd:il :, " "frn: defocrastezna prcrorurur
stanssirana
::9"".:_u vindecat pand ta sfarsitulvielii.iieasiJ
nereu$itd^nu"_3
l-adescurajat$i_ntimpuldomntei iui naju cef
Frumos, in ianuarie 1465.cu ajutorulceforOincetaL,-a
ocupatChiliaSia puspArcdlab pe lsaia,cumnatut seu.
St6panirea
Chiliei,
incursiunile
djnTransilvania,
sprijinirea
Campania
lmpania regehi
regelui I uner rascoale a sagilor de cetre
Matei Corvin in $tefanau fost catevamotivecare
Moldova Faudeterminat pe MateiCorvinsd
Inrlreze
campania dinMoldova
._:.:"1: numeroasd(4O.0OO
iuptdtorj)
acestatrece
* ,!.y
I^Tjll Ty?"t:=l Sidistruse
targurite
.,profanand
sfintete
orsenctgi comitand multecrjme.pe carenu le_arfi f;cut nicj
turcii,nicit,tarii',,aga_iscriagteianregetut
pojonez.Cu cei
 12.000de ogteniai sdi, a dat luptemici pentrua intarzia
inaintarea inamicului.
Ajunsla Baia,un targin carelocuiau
Si multisagivenitidin Ardeal,regelemaghiarse pregetea
si petreaciaiciCrdciunul.
In noapteade l4l15 decembrie 1467,armatelecoman-
date de $tefan cel l\rareau dat foc targuluidin mai multe
peru Si, intr-o mare invilmiQeale,au tdiat cu s;biile lor
aproapejumltate din oasteaungureasci.Regelea fost
renit 9i tranlportat pe targe in afara Moldovei.Dezastrul
armateiungare arfifosttotaldac;nu s-arfi produstredarea
' unorboieriin fruntecu marelevofnicCrasneS, carevorpldti
eu v qP u, IEUIrrrsd r vr ,
ln anii urmitori, $tefan a poruncitnoi incursiuniin
Transilvaniapanecand,inceledinurme,in 1569,PetruAron
a fostprins9i dat pe manacdldilor.
Plitea cu capulomorul
frateluiseu Bogdan(tatdllui gtefan)la Reuseni,

in varaanului'1469,hoardede titari condusede fiul Si

infrdngerea fratele hanuluiManiakau trecutNistrulca
prade
$; Moldova. Au inceputs; deafoc
tetarilor aSezdrilor moldovene$ti, sd arderecoltele,
se robeasce locuitorii$is:strangA turmele
de oi Si cirezilede vite, aga cum le era
obiceiul.
Focuriaprinsepe culmiSiFtafete iutiau
dus vesteala Suceava.Reactiadomnului
a fost promptagi pe mesura faptetor
sivargitede nelegiuiti. in ziuade20 august
hoarda de titari a fost incercuiti 9i
mdcelerita in dumbrava de tei de la Lipnic
(Basarabia. aproape de Nistru)A fostprins
fratelegifiulhanului $i,cutoatedarurile sau
amenin-terile trimise,$tefan a poruncitsd
Ite uclst.
 ln anul1470incepefortufile lui $tefancel Marepentrua
Luptele cu integra Tara Romaneasc;in frontil
Radu comun antiotoman. RaducelFrumos
-- cel
- - - "-Frumos
"' - - | e ra va sa lcre d i n ci os
tur cilorSi, in
locullui,trebuiainscdunat un domnaliatcregtinilor. in icest
an. $tefanata9a9i ardeBreila.tar in anulurmdtorare loc
campaniade r5spunsa lui Raduin Moldova.Acestaeste
surprinsde domnulMoldoveiIa targulde la Soci,undeii
prorr'oaca o grea infrangere.
In 1473,Stefanorganizeazd o expeditie in TaraRoma_
neascd,ilinfrangepe Raducel Frumos,dupAo luptdde 3 zile.
Domnulmunteanfuge la turci.gtefanintrein bucuregtigi
intreagavisterie,toatesteagurileSi bunurilede pret a;fo;t
luate;chiarsotia$i fiicadomnuluimuntean faceauoartedin
convoiulinvingatorului. FrumoasaMariaVoichita. fiica lui
Radu,va devenimaitarziudoamni a Moldovei. ln tbcultui
Radua fostiistalatLaioteBasarab. DarniciLaiotdBasarab.
niciceilaltidomnipuside Stefan(Basarab cel Tendr,Vlad
C;lugerul)n-aufostvrednici.sd ramenein aliantacregtine
Si s-auinchinatturcilor.

Mahomedal lljea era congtient ce, la Dunereaoe.ros,

Moldovaera cel mai seriosobstacolincalea
planurilorsale cotropitoare.$tefancel Mare
deveniseinamiculs;u principal9i ciuta
momentul prielnicpentrua-l scoatedin domnie.
Unsolturca fosttrimisdesultancasd cead
iui $tefan aducereapersonalea tribututui
restantpe trei ani 9i sa-icedezecetetlede la
mareiChilia9iCetateaAbe.DomnulMoldovei
a refuzat9i s-a pregetitde rezboi.A poruncit
barbatilor
valizisdse pregdteasdde lupta.La
apelulsiu i-auvenitin ajutor5.000de secui,
'1.800de unguri
ii2.000 de polonezi,pentrua
aparacregtinatatea de pdgani.
77
 Furiostrebuiese fi fosl sultanuldacd a Doruncit s; se
ataceMoldova. in timpuliernii.Armatacondusede Soliman
Paga a fost trimisd imediat ca sdl pedepseascdpe
nesupusul$tefan gisd-iiatronul.Acestadispunea de 30.000
de cavaleristi Si vreo 90.0OO de pedestraSi.
Oastea turcda
trecut DunereaSi s-a indreptatpe drumulde comertcare
duceaspreVasluigi lasi
Dupdvecheatacticea ,,pimantului parjolit"
a fostdistrus
totul in calea invadatorilor. Granelecare n-au Dututfi
transportate au fost ascunsein gropi;fantanileQi apele
stitetoare €u fost ohivite; furajele$i caseleoamenilorau
fostmistuitede fldc5ri;oameniiau plecatcu vitelecetreTafa
de Sus ori la munte.
Calea prin care inaintauturcii era pline de capcane.
Deta$amente intregiotomane,trimisedupi aprovizionare,
nu s-e mai intorceau.Ostagiiturci flemanzi9j obositi
fremantau pimantuldezghetat Siimbibatde apazipezilor
topite. Un cronicarturc spune c6 goimii cei ageri ai
Padigahului ajunseserd se semene,,cu nigtegdinipl;uate'.
La confluentaraurilorRacovet9i Barlad,lntr-ovaleimbi_
Podu-lnatt, biruinta batAde ap5Sistrdjuitede paduri,
carea uimit Europa a preg5tit$tefan locul batetiei.
oamenljdar
cu
wv sufletul tr gandul
eu E r u r Si v d l s u r biruintei
u [u rn rc t era
e ta toate
toara tara:.
[ata:.
In noapteade 9/10ianuaries-aufacutultimelepregitiri.
Spre dimineatd,o negurl deases-a l6sat pesteviile si
p;duriledinjurulVasluiului, ca un tainicajutorceresc.lntr-o
cronici se scria ca:;d fost ceali atet de dease,incet nici
$tefan,niciostagiisein-auvezutputereacea mafea turcttor.
cecidaci o vedeauar fi fugitcu tolii .
Cei 5.000de secuipugila inhareadrumulua in pedure.
cople$iti
de inamic,s-auretrasin locutundegtefanhotarese
oprrreaturcilor.Doar dupe zgomotulfacut de oastea
otomanegiau indreptat aperetorij lvloldovei
tirularmelorde
78
focAiploaiade segeli,9iruri.giruri detureise prebuseau in
mocirla drumului, mirinddezordinea ln almataotomani.
Atunci, asemeni fiarelor
rinite,otomanii au slobozit
dinmii
de piepturi, strigAtulde rezboimenit si lnfrjcogeze
adversarul, Dedataaceasta, dup6primiifiori cei-aucupiins.
osteniil,4oldovei s.aulmbArbetat Sitndarjit in hot5rarea
lor
de a-Sipastralibertateacu oriceprel.Au fnceputapoi,ta
porunca 9i subochiivoievodului, sAatacecutoatdputerea
lor.Buciuma$ii romanisunauataculdin lunce,pe unuldin
flancuri,determinand oastea otomane si-Sischimbedirectia
spreloculdorit.Randuri-randuri, turciidobor6{i sau grav
rAniti, mugcau pdmantul Moldovei, la Podu-inalt.
Otomanii erauderutati, s-auimpristiatSi-auinceputsd
fuge.Incercirile disperate aleluiSoliman de"arefacefrontul
aueSuat subloviturilenecontenite alecregtinilor.
Urmdrirea
resturilofoasteiturcegti a tinuttreizile.Dezastrul cotropito-
rilora fostdemariproportii. Potfivitizvoarelor contemporane,
turciiaupierdut 30.000 deoameni, 40.000 decaiSinumirul
prizonierilor s-a ridicatla 15.000.Sultanul, dupaaflarea
ve$tii,cincizilen-a vrutse primeascd pe nimeni.Niciodate
o armataturceascdnu a suferito asemenea infranqere.
DupamareabetStiede ta Vaslui,podu-inatt, St;fancel
l\rarea poruncit ostaSilorsdtindun postdqpatruzlje,numal
cu paine9i apd. La Suceava,domnula dat apoi un mare
ospit, a impd(it daruriogtiriiintregi,a ridicatta rangutde .
vitejipe teraniicares-audistinsin tupti.Ceimortila datorie
auiostpream;ritiinslujbede pomenife, iaro partedinboieri.
intrecare9i un fratevitregal domnului.au fostinscrisiin
pomelnicul de la Bistrita.
Ecoulvictorieia f5cutinconjurulEuropei,aprinzand noi
sperantein lumeacre$tinS. Dar nimicconcfetnu s-afecut.
Mai mult, trufa$ullratei Corvin a fost in stare sa-Fiaroge
meritele izbanziigis:acceptetaudepentrufaptelesivarsite
de -vasalul'sAu$tefan

$tefancel Marea trimisla 25 ianuarie147So scrisoare

ExpeditiaIui cdtretotimonarhiicregtini
dinEuropa,
pe care ii informadesprelupta de
Mahomed
'-.'------ al
-- ll-lea
" '-- I ta Vastui apelaneintarziat
Si la aju_
torullor.Acestaa 9i fost motivulapropieriide Ungaria9i
incheierea tratatuluidin12iulie1475.[,4atei
Corvinii promitea.
80
 suzeranrtatiisate,ajutormititaf9i
:::l
poltrcli!! ll"::"":,!ieni
tmpotlva turcilor.DarcreSt,niinuerausoltdariVeneti;
a in-cheiatafmistitiul cu poarta$i a inlesnitlurcilorsd ocupe
cet;tilegenovezede la MareaNeagrd,Catfa tvlangop.tiin
9i
ultimacetatei9i aleseseqtefan a ooua so1ie,p" ttiaiia O"
Mangop(1472).Evdochia decedasein anut1467.

ln vara anului 1476, in iruntea unei uriagearmate

Lupta e; Ia l ( 150.000-200.000),
tota de cuceritorut Constanti_
Valea AIbe nopoluluivenea personal asupra Moldovet,
(Rdzboieni) ca sa rizbune infrangerea umilitoare otn
anulanteriorLaexpedi.tje urmasi participe
- domnulT;rii Romanestj,
Sr Si ceteleprddalnice ale tetarilo;
$tefan se afla la Dunere,fncercendsd intazie trecerea
--=- de cetredugmani,
acesteia canda auzitce tdtarjiau p;truns
in taregifacprSp;d.Atunci,lnfruntea€avaleriei, s_adusdupd
teribiliioameniai stepelorgi ajutorullui Dumnezeu i_a
'cu
zdrobitginimjcitintr-unmacelcrancen", cumspunecronlcarul.
 lntorsla Dun;re,s-aaruncatasupfa turcilorcumarecruzime
9i a tiiat multidintreei. N;pidit inse de multimeaturcilor,
domnulaporuncit ietragerea cdtrenord,sprepadui Simunti.
A fostdatfoculuitot ce puteaservicahrandpentruoameni
Si cai. La ValeaAlbe sau Rizboieni,ln tinutulNeamt,a
incercat$tefanse prindSin capcanSoasteaturcilor.Valea
prin carecurgeparaulavea maluriabrupte9i o ldtimede
peste50 de metri,greude trecut.Pe malulrepii,in pedure,
ridicasera moldovenii intariturade copacica o cetate.
In catevaranduriau atacatturcii,dar au fostrespingi de
segetile9i tunurilemoldovenilor. Dar numdrulmare al
otomanilor, de prezentasultanului,
mobilizati i-a coplesitpe
apirdtori.lntunericul ldsat9i desimeacodruluiau permis
insd voievodului se se retrag;in ordine,dupd ce floarea
o$tiriisalea muscettirana.
Insesultanul, invingStor la ValeaAlbd,nu a pututcuceri
nici o cetate,nici n-a ingenuncheat Moldova.$tefan cu
oastearefecutdl-a hdduitin continuare, provocandu-ipierded
grelegi reusindsd scoatetoat; pradadin manaturcilor.
Pe loculbitiliei de la Razboieni, ca loc de veci pentru
cei cdzutiinlupti, gtefancel Marea ridicato biserici,pe a
cAreipisaniescrisain Iimbaslavon;se poateciti:,,9icuvoia
lui Dumnezeu au fost biruiticregtinii
de
pigani Si au cizut acolomultimemare
din ostagiiMoldovei".

CandMateiCorvina incheiatpacecu
Pierderea Chiliei turcii,Stefanse
afla singur in
9i a Ceatii Albe fata primejdiei
otomane.De acea$e situatiea profitat
noul sultan,Baiazidal ll-lea, care a
atacat pe neagteptatecele doui ceGti,
Chilia9i CetateaAlbd. Asediulcetetii
Chiliaa tinut8 zile in 14849i cu toate
82
eforturilecelordo,pdrcalabr a fostocupati.Dupedouezrle
oe asedtua cazulSrCetateaAlba. pierderea
cetoraor.rJ
cetdti a.avut urmeri grele din punct de u"A"r"
pditicsi milita.Ca centrecomerciale, ""onori"l
aduceaumarive;ii;;;
raflt.ue aceea Stefana f;cut eforturimari pentru
a le
recuceri, dar fir; succes.).

R;mas singurin fatapuhoiuluiotoman.gtefanse vede

Juremantul
remanful de
de nevoit sA presteze personal omagiul
la Colomeea agteptat
demultde regetepotonCa;imii
al lVJea.
ln fruntea
uneisuiteimpresio_
g:J"jso^ane.
l1T::t^3 9_09 domnurmordovean
s_adusta
r.+oc.De Inletesese cu regeleca ceremonia
s,edesfeqoarein cortut regelui, Oai canA gtefan
-s-e_ eia
sd jure credintdpe Evansheti;,panzere
ls-:l:i,"n:"tiost.::
conurut_a_u- lasatela o parte.ca si vadaioati tumeape
maretenostruvoievodla picioarele suzeranului
seu.
.. unrar In ttmpul cend se afla in polonia.turcii ataca
l\roldova, dar cu ajutorpolonezii invingeta Cafldbuqa. in
.r.rd-b_\iletanobtineun nou succesla $cheia.ln aciasti
satvat.de
un osteandin sardadomneasce,
3:.t-?1!"
Hunce,?-l:"
Intemejetorul
legendarei familiia Movilegtilor.
profundc6 polonezriauincheratpacecuturcii
,_,DezamAgit
r lloyl !] ?u recunoscutstapenirea otomaneasupraChiliei
9i Cetigi Albe, 9tefanse vede nevoit
se pliteasci Portji tribut. Voia prin
aceastasa inceteze incursiunilede
pradi aleturcilor.De la MateiCorvin
a primitcetdtileCiceu,cu 40 de sate,
pe SomegulMic Ai Cetateade Balta,
cu 7 sate,pe TarnavaMare.Biserica
romanilor din Feleaceste construitd
cu ajutorul tui gtefan 9i tot el
infiinteaz; epjscopiaromaneascda
Vadului.

83
 Regelepolonezerauntanef$iret9iindreznet caredorea
Expeditiile regelui inl6turafea lui $tefan pentrua
polonez loan AIbert pune in tronul Moldovejpe un
frateal siu. in august1497,in
frunteaunei armatede circa 100.000de ogteniincepe
campania.Pe $tefan il anuntaseci porneiteimpotriva
turcilorpentrua recuceriChiliaQiCetateaAlbe.Candcei
doi solitrimigide domnau fostarestatiqitrimisiin lanturiin
Polonia,s-audescoperit inten(iile
duSmenoase ale craiului
legesc.In falaacesteisituatiidomnul a poruncitsA se adune
oasteala targulRomanului.
Armata polonezi a inconjurat
Suceavagi a inceputasediulcetitii
aperatade portarulLuca Arbore.
Zidurileau inoeputse fie bombardate
zi qi noapte.GarnizoanacetStiia
rezastateroic Si noaptea repara
stricdciunilela. ziduri f;cute de
artileriapolone.Armatalui Stefan
avea un efectiv de vreo 40.000 de
ostenimoldoveni, un corpde oaste
turc Ai altul muntean.in sprijinul
lVoldovei, regeleUngariei a trimispe
voaevodul Transilvaniei. Acestava
incepetratativecu loan Albert 9i 9tefan pentru.ase pune
capdt stirii de rizboi. Pana la urme, domnullvloldovei
accepta,dar in asa chip ca poloneziisd se intoarci pe
aceeagicalepe undeau venit".

Regelenu a respectatintelegerea,a pornitpe alt6 cale

Lupta de la Codrii Qi multe sate au fost predate.
Cosminului $tefan insd a pornit pe urmele
-''-- | polonilor9i i-a ajunsla marginea
codrilorCosminului.ScrieLetopisetul anonimc; ,,!a lovit,
joi, lunaoctombrie26... Si i-a bitut. gi apoii-a gonitprin
84
fegetulCosminului, omorandu-i 9i
taindu-i.gi a fost m;cet mare
intrelesidearmelemoldovenelti.
9i au fost luate toate schiptrete
crdie$tiii au cazut acolo multi
boieri Si voievozj legi mari 9i a
cdzut acolo multa oaste Si toate
tunurile cele mari, cu care
bStuserdcetateaSucevei".
loanAlbertabiaa izbutits; se
intoarci in tara sa cu un numdr
mtcde oameni.
ln vara anuluiurmdtor(1498)
$tefan a facut o expeditiede
rjtz.gynargin Polonia.A pridatSia arssateteqi orageledin
GalitiapanSaproapede capitali,Cracovia. La interventia
regeluiUngariei,intreMoldovaSipoloniaseincheieun traiat
de pace('1499). careconfirm;deplinaegalitate lntre cele
douestate.(Prof.$tefanEpure)

Suntemin vara lui '1504_

gtefan cel"Marecoborasedin
Cuma aapus tronulsdu aurit intr-unpat de abanos,
soarele tintuitde boalaadanciibetrbneti.
Fata-ca
albca neaua.barbalungd.stufoasd. Numaiochiieriuvii 9i
sclipjtori.
Sufereade podagrd(guti - depunerea aciduluiuric Ia
incheieturi,insotitide umfleturiQiviotentedureri).in ptus,
ranade la gleznastangi (cepdtatidemutt,ta Chitia)s_a
redeschis. Doctoriindemanatici, sositila Suceava,.i-auars
rana,l-auunscu alifii,gatasel insAnitogeascd.
La patulmo(ii,se aflaumareasa iubire,DoamnaMaria-
Voichila,$i fiul lor Bogdan,pe caregtefanil doreadomn.
Eraduminicigi suferindul a auzitc; boieriise ceart; in
Iegeturdcu mogtenitorul tronului.Unii il voiaupe fiu-sdu
85
Bogdan,alliipe nepotuls;u
$tefan, ostaticul de la
Constantinopol (fiulfeciorului
seu mort,Alexandru).
incilcandsfatulmedicilor,
9tefan- cu ultimeleputeri-
porunce9te si fie dusla locul
de adunare.Avea sabiain
mani Pe loc seriracateva
capete,iarceirdmaqiinviatA
il aleser6,mai de voie, mai
de fricd, pe Bogdandrept
voievodal Moldovei.lndlta-
rea in scaunse Tnfdptui imediat,sub ochiiumeziai tatSlui
s;u, careasiguraastfelcaleaceabunea terii.
Doarpestedouezile,ma(i 2 iulie1504,reposarobullui
Dumnezeu, domnullo $tefanvoievod,la 3 ceasuridin zi.
Domnise 47 de ani,2 luniSi3 septimani.A fostinmormantat
la Putna,manistireaziditi de dansul,cu multejale Si
plangere.
Pesteremisitelepimantegtia fost trasi o piatri de
mormant, frumosimpodobi€in marmurialbi 9i cioplitdin
timpulvietiiv0ievodului (cu inscriptie
slavone):
,,Binecinstitotul domn, lo gtefan voievod, din mila lui
Dumnezeudomn al Fii Moldovei,fiul lui Bogdanvoievod,
ctitor Si ziditoral acestuisfant |dca$,care zace aici. 9i s-a
stremutatla ldcalurile de veci in anul 7.000...luna... Si a
domnitani..."

86
' Dupace s-a prjpidit, nimenin-a maisepatin marmuri
anul gi data mo(ii. Lumeacare vine la putnacea sfanE
spuneca nici nu efa nevoie.pentruci $tefancel lvaree
mereuv,u in sufletelenoastrede romani_

Cand se suisein tron, $tefanera neinsurat.La fel ca

Soliile Si urma1ii buniculsau,Alexandru celBun,Iafel
ca totacei din dinastiamugatine,
ii
placeaumult femeile,care aveau menireade a inmulti
neamulmoldovenilor
. Se cunoa$te numeleprimeiiubitea lui $tefan.Marugca.
Aceastai-a deruitun fiu, botezatdupe numelebunicului.
Alexandru,caretrei pane in 1496,la curteadomneasci.
atuncifiind obiceiulca toti copiiinaturalise creascain
preajmavoievodului.
lntaiac;setoriee ceafecutadup;
9aseanidedomnie,in 1463,cu buna
9ievlavioasa ruteanciEvdochia,sore
a luiSimion, cneazuldin Kiev.Aceasta
ii dirui sotuluidolbiiiefl(mo(ide copii,
in 1479),dar Si o fafe,Hena, cate a
avut o viatenenorocita. Miritatacu
onorurila Moscovacu lon cel tandr,
moitenitorul tronului 9ifiultaruluilvan
Vasilievicial lllJea, Elena ddrui
dinastieirusestiun bdiat,Dumitru.
lnsa sermanafiica a lui Stefancel
MareiSipierduberbatul, tareviciul
ton
murindin 1490.La 5 anigori,bdiatul
ei,Dumitru, e incoronat drcptviitortar
al Mescovei,ins: betranultar lvan.
reinsuratcu grecoaicaSofia,are din
aceastdcisitorie un fiu. Vasile.care
esteproclamat mo$tenitor al tronului, al Elenei
dezmoslenit.$tefan cel Mare afld aceastd
87
nedreptatefecuti fiicei sale Elena,
aruncate in inchisoare cu b5iatul.Elena
muri in temnite,la 1505, iar fiul ei
Dumitrufu otravitdin poruiicatarinei
Sofia.
Revenind la mamaElenei,Doamna
Evdochia,prima sotie a lui $tefan,
aceastase prdp5di,dup6patruanide
c-snicie,in 1467.
Abia dupi cinciani de la ingropaciunea ei; gtefanse
insura a douaoar;, cu Maia de Mangop,pentrua se inrudi
cu un aliat.antiotomandin Crimeea.Nunta se f;cu la
Suceava,la 24 septembrie 1472.Viatacu grecoaica Maria
de Mangop,din familiaimperatilorbizantiniComneni,fu
scurteSi f;ri noroc,ca Si convietuirea cu"Evdochia. lnsi
Mariade Mangopnu niscu nici un copilQi,suparatide
tragediafamilieisale ucise de turci, dar Si de receala
sentamentale a voievodului,se stinse in 14i7, tiind
inmormantatila Putna.Cumeraobiceiul curtii,ea crescuse
pe Elena(fiicaEvdochiei), precumSi copiii, din flori.,,
intre
careAlexandrual Marincei,Bogdan,llai, pefrual Rere$oaiei
dinHarleu(viitoruldomn), poateSipealtii.
VeniSia treiacisetorie a lui gtefancel
Mare.cuo altdMarie,insddinneamulseu
de romani.EsteMaria-VoichilaBasarab,
fiica dugmanului s;u, Raducel Frumos,
voievodulTeriiRomenegti. Dupainfrange-
reaacestuia, in iarna1ui1473,laintoarcerea
din Muntenia, gtefano lud prizonier;pe
DoamnaMariaa iui Raducel Frumos9i
pe fiic:-sa Mafia-Voichita, atuncidoaro
copile.Fata cea frumoasa,ca taica-su,
crescusub.ochiilui $tefan,in cetatea
Sucevei.Cand se implini.voievodulse
indr;gostide ea. Inc; nu murisesotiaa
88
do_ua,Mariade l\4angop. Minunatiiochiai preafrumoasei
fete
Srtarmecele ei il subjugard. Abiain i480. domnulMoldovei
se Insuraa treia oara. din dragosteaprinsa,cu tenera
Maria-Voichita. Tr;i cu ea 24 de ani, pane la moarte,
pecetluindunireade sufletdintreceledouastr;lucitedinastii,
demusatini9i basarabi, alepoporului roman.
Maria-Voichita i-a deruitlui Stefan
cel Mare doi copiitpe Maria-Chiaina
Si pe viitoruldomn Bogdar, numit
astfelin amintirea bunicului acestuia
ucisla Reuseni Si a fratelui,,dinflori.,
ce abiafuseseinmormantat. ln timpul
domnieifiuluiei Bogdan(supranumit
,,celchior"pentruc;-9i pierduseun
ochi in rdzboi,cand trdia tatetseu
$tefan), Maria-Voichita Basaraba
inchis9i ea ochii,in 15j.1,fiindingropatetot la putna.

PetruMusat,str.;mosul
luigtefan,construise
Cetatea
cieScaun
a Sucevei, Cetatea Scheia, Cetatea
Cetefi,menesfiri, gialtele.Bunjculsdu,Alexandru
Neamlului
biserici cel Bun, rcctedise qi interise toate
fonf|catiiledepiatracereaparauIVtotdova.
rn runga9r gtofloasasa domnie.Stefancel Mare {.1457_.1004)
s-a ingrijit de reconstructia9i mirirea vechilor cetati
lHotin,
Suceava, Neam!,Barlad,Roman,CetateaAlbA, Chiliai,precum
9i dezidireacu(ilofdomne$ti dinpiatra,tagi,Hartiu,BacAu.De
pildd,cetateaChiljaa fost reconstruitenumailn catevaluni. de
primdvarapanatoamna,cu participareaa 8OOde megterizidari
9i 18.000 de salahori.
Vremede kei decenii(1457-1487), vfedniculvoievods_a
preocupatde inelFreafortirelelormjlitaredin piatra,asemuitecu
o salbece lncingeaMoldova.in aceastdperioad5,a ridicatdoar
lVdndstirea Putna(intreanii1466-1469),tacagde vegnicd odihn,
pentruel 9i familiasa. I\Iai.apoi,
dupece a constrritcetdtile. a
inceput(din 1487) epoca edifjcarii,in stit motdovenesc, a
monumentelof religioase.Ia€ ordineacronologicd a ridicarii
lor:
89
 - ln anul '1487,incepeaedificarea
BisericilorclinPatraufi 9i Miligeuti,
- ln anul1488,s-auconstruit bisericile
SI. Uie de l6ngd Suceava 9i Sf.
Gheo.ghe de la vorone! (ambele
tefminatefntr-osingulevad).
- ln an!l '1490t
BisericaSf. loan din
vaslui.
in anul 14S1,Alex5ndrel, fiul 9i
asociatulla clomnieal lui $tefan,termina
BiseaicaPrecistadin Bac;u.
- ln acelagian, se ridicaBiserica Sf. NicolaeDomnescdin
lagi,ispr5vit;in august1492.
-ln anul1492, logofdtullon TdutuinSltaBigericadin Bdlinegti,
iar gtefan cel Mare, in numai cinci luni, termina Biserica Sf.
Gheorghedin Harlau.
-ln anul'1493,lncepeaBisericadin Borzegti,terminata in 1494.
- In anul1494, Bisericadin HuSi.
- in anul 1495,BiseiicaSf. Nicolaedin Dorghoi.
- in anul1496se construiaui Bise,icaSf.Mihaildin RAzboieni,
Biserica menistirii TazlSu. Biserica Sf. Nicolae din
Popeuli-Botosani.
- In anul1497,Bisericaineta.ii de la M-nistirea Neam!9i
Biserica Sf. loan din Piatra,paraclisal cutilor domnegti.
- In anul 1500,Bisericadin satul VolovalSi Bisericadin
Cotnari (atribuitede traditielui 9tefancel Mare).
- In anul1502,percdlabul LucaArboretermina, ln catevaluni,
Biselicade la Arbore.
- ln dnul 1503,9tefancel lvlareincepeabisericitede.la
Reu6eni(undefuseseucis migelegtetat5l seu Bogdan-Vodd) Si
de la Dobrovet(lengelagi),ambeleterminate in 1504,anulmortii
sl:vituluivoievod.

ManerstireaPutna (desprecare s-au lesut atatealege;de

cuprinseSi in aceastecarte)este locul sfant unde se afle
mofmantulvoievodului. $tefan a sfintitbisericain ziua de 8-
septembfie 1470.Din p;cate,vecheabiseric5, ziditdde $tetah
cel Mafe,a fostdistrusdde cazaciin 1654-ln decursul timpului,
a suferitunele prefaceri,care i-au schimbat,intr-o oarecare
90
 mdsure,infdtisarea tmpunetoare
initialS.La inaugurare,gtefan
pflvea cu .admiratieceea ce
realzaseramegterii,arhitectiisi
zugraviisdi. Aveain fala ochiloro
perldfrumoasdSistr6lucitoare, tot
cu aur poleitS. Se spunecd avea
mai mult aur decet zug|dveate.
Indunk! Si ln afare era acoperita
cu plumb_ Menistirea ofiginala
era
flancati cu ziduri de cetate,care
aveauta colturipatruturnuri.Singuractaojrede la putna
a c6rei
vecnlmen-atostcontestatii esteTurnultezaurului (14g.1).tnsa
estevechigiTurnulint.Arii in incintamenAstirii, pe uirOepitirrnJ
::^_"]3I: jy,lstii din. paku zari ca sa admire minunariite
atezamantutut rnonahal (biserica
si mormintele, muzeulcu icoane
9rooo_are scumpe, a9ezarea calugAreasce, zidurile
9i rurnurile).
Lanopatrund Inbtserica,
viztatoriimrcisimarise tn genun"h,
,-
:1T-.Ti"j!'f Lespedea "gar'e
funera.eseafle ink-oni95.
acopenta "l ?Ef:"
oe un TtMare.
batdachin de marmuresprijinrtpe douacotoane
.. Mat vedemmormintele Maneide Mangop(a doua sotie)gi
Mariei.Voichita (uttimasot.ie)Este aict, sl.lbun batdachinin
domfiutu
::"1?:,1-r,,-T,"lTi:yr. i Bosdan
atl .tea.fiursi urmasul
rurVreranta $onutMoldovei

. Moldovalui$tefanera incinsacu o superba salbade cetatisi

ronrncatltdrnpiakd.pentruapdrafeatanrde cokopitori.latS_lep;
cetemat rmportante.
CetateaHotin. Se afla in nordulMotdovei,pe malutdrcpt at .
-
fluviLrluj
navtgabil Nisku(aziin Ucraina).Legenda spunece ecest
oraSa rostcreatdecStreimp5ratul dacitoreotizon,at c:r ui nume
modificatlar pu{a. petru MusatgiAlexandrucel Bun reparaserd
ceratea, careeramarenodcomercial. Unuidintre fiiiluiAlexandr.u
cel BuncedeazeHotrnulpoloniei. Insi gtefanilrecuceregte prin
lratatuldin 1459 pLrn6nd In capulcetatiipe unchtut,", Vlalcu,
r-atetemamei Oltea Dup6 .upta de la Rdzboient, turcit lui
Mahomed al ll-leaatacdHotinul,
dar nu-lporcucen.
CetateaSoroca.E6tecea mai micdcetatede la Nistru.Se afle
azi in RepublicaMoldova.ASacum o vedemin prezent,a fost
91
ridicat; din piatrSde cdke fiul lui 9tefan, Petru Rareg,in 1543.
insa,ln vremealuigtefan cel Mare,existala Sorocao cetatede
lemnSidepdmant, ziditddebravulvoievod in acestvad alNiskului,
ca s5-9iapere tara de nevalatetarilor9i cazacilo..ln 1499,un
documentamintegted espte,,percelabul de Soroca,Coste".
CelateaO.hei.Dupaluptade la Lipnic{'1469) gipedepsirea aspra
a tita lof,$tefanridicddin temeliiaceastdcetate,dar nu pe malul
Nistrului,ci in cotituraapei R5utului.Cetateaera inchisdnaturalin
treilaturide malulprepestios alparaului(60 m lnSltime), iarinlatura
apuseand, mestenimoldoveni au dicatunzid puternic(aziln ruine,
panela suprafalapdmantirlui). Orheiulse aflSla no.dde Chigineu.
Cetatea Tighina. Astezi se aflS in RepublicaMoldova,pe
malulNistrului,la resdritde Chigineu.Dupace au 6ucerit-o,turcii
a! denumit-oBender.Era oragmoldovenesc cu vamepe vremea
iuiAlexandrucel Bun Si $tefancel lllare, ultimulinzestrand-o9i
cu fortificatiinoi,maialesdupepierderea CetdtiiAlbe. Ruinele de
astdzise compundin douecetdti:una din piatre,alta de pdment.
lmpreunAalcetuiauo mareqi puternic6fortificatie.
CetateaAlbe. Estoa cinceafodificatie careapdramaluldreptal
Nistrului.
Se afle,azi,ln Ucraina,la limanulfluviului,dara fostmute
vremefereastra l\,loldoverla
IVlarea
Neagri.Fortarcala e foadeveche.
AicieraoragulanticTyras.Randpe rand,cetateaa foststep6nitd de
cike greci,romani,tdtari,genovezi. Lainceputul domnieiluiAley€ndru
cel Bun,CetateaAlbAiritd in st5penirea [Ioldovei,fiindde maimulte
ori re€cutd.gtefancel N4arc o recucereste Si,in 1476,construiegte
poartaceamareacetdtii, cu ambrazuri giocnite,insein 1484,sultanul
Baiazidal ll-leacucer€9te atatCetateaAlbA,catSiChilaa.
92
 CetateaChilia.Dinmereatacetatemoldoveneasce, pdzitoare
a gurilorDuneni,astazin-aumai16masdec6trutnele. ufmelede
valura,9anfulde ap;rare. (Se afld acumin Ucraina).Dupece; in
decursulantichitdiii,a fost fortefeat; greceascdFi bizantind,in
veaculalXv]ea trecedelagenoveziin stdpanirea Munteniei. unde
domneadinasttaBasarabrlor. (De aicigr denumirea Basarabiei,
carese.extinde sprenofd,asupragugeacului,
de la linutulChiliei,
iar sub rusi asupraMoldoveidintre prut qi Nistru).Tnuima unui
atac saageros,9tefan cel Mafe recucereste'Chilia ln .14659i o
reconstruieSte dintemelii,dar Baiazidal lltea a pusmena,in 1484,
pe,cele doue ceEh de la MareaNeagrd.Cetatea-Atbe Ch,tia,
9i
i4fiintand In sudulBasarabrei doudraialeturcesti.
CetateaCreciuna. Aflatdin sudulMoldovei,la hotarulcu Tara
Romaneasca. vecheacetatea fost cl5dite,se pare,de cavalerii
teutoni,la poaleleM:iguriiOdobestitor, teng6Mitcov.in timput
. luptelofcu VodATepeluS {pentru a smulgeMuntenia dinsupuneiea
turcilor),gtefancel Marecuceregte(la 1Omartie1482)cetatea.
pentrua-siasigu€granitala miazdzi.
petru| [,tu9at(1375_139.1)a
.cotateaNeamtutui. ridicat,pe o
colinemontandde tan95Tg. Neamt.primacetatedinpiatrd.Stefan
a maritincrntacu zidurigroaseSipahu basttoane semicirculare. A
inAllatde la 12 la 20 metriziduritede 3 metrigrosime. Accesutin
cetateera inlesnitdeun podfix pe piloniiide un pod mobit.A irst
asediatade regeleUngariei(1395),de sultanull\4ahomed at ll_lea
(1476), darn-a pututfi invinsaniciodatd de tunuri.
Cetateade Scauna Sucevei.Construititot de petru I Musat.
care in 1380a mutataici capitalal4otdovei.At doiteactitoreite
9tefan cel N4are.care a intarit fortut musatin,pentrua rczista
indelung oricdruiasediu al dugmanilorlarii,cu tunurigreledeatac.
A construitun zid inconjurjtorde 2 metrigrosime,Ia 25 metri
de vecheacetate.Zidulaveao lndltimede 1Ometrifatade Eantul
de apdlare, cu turnuriSi creneluripenku amplasarebartileriei
moldovenegti. S-a sdpat un nou gant de aperare,sub forme de
potcoava,cetateadevenindo puternicdfortdreala.ASase explica
de ce n-a putut.ficucerit5niciodateprinfortaarmelor,nicide cetre
sultanulMahomedal lliea, nici de cdtreregeleloanAlbertal
Poloniei. Abia in 1675,din ordjnutPorliiOtomane,voievodul
DumikaqcLi Cantacuzino a distrusCetateade Scauna Sucevei9i
alte cetbndrntara
 Pe r l a l ui
N ea g o e Bas arab
ln mijlocul
unuiparcluxuriantse
lnalla semeatao adeverata perld
arhitecturali,
unedincapodoperele
lumii: Blserlcaepiscopaade Ia
Curteade Arge$.Cinea plSnuitSi
a intregit
aceastaminunein piatrd?
Domnitorul Neagoe Basarab
(1512-'1521),un stdpanitorintelept9i evlavios,care a fecut
numeroasedaruri 9i s-a ingrijit de multe lScaguricregtine
dinMuntenia, dargidela lerusalim la l,Iuntele
Athos.Doritor
s5-9iarate autoritatea,dar $i avutia,el a construit,in locul
ministirji ruinate,o biserice noui din temelie (intre
'15'12-15'17).
Piatraa fostadusi de lacarieraAlbesti-Muscel,
iar marmura9i mozaicultocmaide la Constantinopol. Ctitorul
aveaambitiasi intreacdin frumusetetot ce se facusepene
atunci.MAretia,armonia,propo(iile!i bogatiadecoratiei
edificiului
sfant.augisit ecouln inimacantaretilor populari,
care au inveluit-oin aburul legendeinemuritoare. Cum
gldsuie$tebalada populari celebre, culeasA de V
Alecsandri, zidireas-a datoratMegterului Manole,care a
lucratcu trude9i sacrilicii,
impreuni cu cei
mari,calfeSizidari"la monumentul 'noudme$teri
acestuivoievod ambitios.
Sus,la turle,piatras-aresucitascult;toare, in jurulunuiax
vertical,precumfaldurilemoi ale uneistofe.in bisericade
aicia fostinmormantat ctitorul,cu sotiaDespina, precumgi
ginerelesiu Radu de la Afumati,in vremeaciruia s-a
terminatSi decoratia intefioar5('1526). Restaurate complet
de cetre arhitectulfrancezA. Lecomtede Norty(1875),
94
bisericaa devenit$i necropol5 a familiilorregaleCarol| _
Elisabeta, Ferdinand- lrariaSi,de curand,a;egeluiCarol
al ll-lea(osemintele
aufostreaduse in 2003,dinportugatia).
Neagoe Basarab i-aspusmegterului Manole:
Mdnasfirea - llifdgSduiesc averimari,tieQilucretofltor
Argegului moasd. tdi, dac5 ridici bisericdfere seamdn de fru_
Dacenu,vdzidescdeviilntrezidud.
l\4e$terul
l\,4anole
s-ainvoitSizidariis-au apucatdelucru.Dar
ce sevezi?Ce lucrauziua,noaptease dArama. Aziasa.maine
aSa.c6tevaziles-aulruditin zadarDomnul, vdzandcd tucrul
nu spore9te, se in€runtdla mesteriSi-iameninle sd_iase2e de
viichiarlatemelieCelmaiintristat era.insA,megterut Manote.
Intr-onoapte,el v;sdcd zidulse va surpamereu.daci nu
vor zidiintr-insulpe cea dinteisotieori sora,cale va VeniSe
le aduce,a douazi, de mancare. povestind visulcelfsl6rsi
zidarilor,
totise invoiragijurara.pe sfantacruce,sd zideasce
solioaraori surioafacarese va ivi, prima,a douazi.
Dimineata, l\4anole sesuipeschele, casevadecarefemeie
vine.Cand,vai, ce zari?Soseatocmainevastasa, Tncdrcatd
c-unco$plinde bucate. Sermanul Manolepornisd boceascd
9i,cdzand in genunchi, pe
il implord Dumnezeu astfel:
- Dd.Doamnepe lume
O ploaiecu spume.
oA
 Mendta "se-miopreasca.
S-oopreascd-nvale
S-ointoarcedin cale!
TatSlcerescii ascultdruga.Ploui cu galeata,lnsdsolialui
IVIanole nu se intorceadindrum.Venea
l\,4e9terul
se rugedin nou,sd suflevent nebun,ca sd-i
intoarcdnevastadincale.Dumnezeu il ascultegisufli o vijelie
dd smulgeacopacii, dar sotialui Manolerdzbipandla locul
zidirii.
l\/anqle,cu sufletulzdrobit,
o sdrutdpe iubitasolioardSi o
urcdpe schele.Prefacandu-se ce glumegte. el iispuse:
- Stai,mendrula
mea,
Nute speria,
Cd vrem sd glumim
9i sa b zidim!
Densase ldse dusd de
vorbelebdrbatului. Credea
ce-iglum5.Darcandvezu
cd zidulo cupinde,ca un
clegte,incepusd plangdii
se se roage:
- Manole,Manole,
MettereManole,
Zidul du ne stenge,
Trupusoru-mifrenge!
Manoleinsaofta,suferea Sizideamereu.pesteputintimp,
soliaiubitenu se maivedea.Numaidin zid r5zbeteauvaietele
sdrmanei:
- Manole.Manole.
MegtereManole,
Zidulreu md stenge,
Vialami se stinge!
Megterull\4anolecdzuln genunchi,s6rutdzidul,barenu se
maisurpa.Slobozea de lacrimide durere.
Qiroaie Aqaa putut
sii isprdveasce, impreundcu catfeleSi zidarii,mAreata
mendstire Curteade Arqe$.Farajedfe nu se poateinfeptui
nimictrainic,nimicfrumos,nimicinialtetor...
96
 AIld ,,legende de aur.,dintraditia
Popularda neamuluiromenesceste
Fantanalui Manole,lot de la Curiea
de Arges
Dupesacrificiu, bisericaa pututfi
isprdvitd,spre bucuriavoievodului
ctito. Neagoe Basarab. pi;tr;.
Marmur5.Aur.Afgjnt.B rcnz.Mozaic.
roatede o armonieperfecle..patru
turleneasemuile. 9aptezecisi treide
fereslfe.Douezeci de crucipoleilein
au-r-Brauri exterioarecioplite cu
malestne
Ev l a vio su ld o mvenicu
n Doamna
^Liesptna
Sitolicoconii. Vedeauo attj
I]rlyl:^1]r^Tl:,1::s"eBasarab.
incdntar
pestemasura,
grdr:
:: g1i::"r: "*;;""ii;;J"';"":*"il:
;:1"J,i""*:"rr'
l'l:Sl"j" Manote,ai puteatu se_miridjciattd
_-.
mai mandrdca aceasta? mendstire,

.-^Atunci-Manole, cupdnsde o deSarta mandfje.raspunse cu

Ingamlare:
- Da,luminate stdpian,
potsd inaltunaSimaim6ndrd!
Voievodul se lntunecaSi_istrigedejos:
- uylnl La to,cTeatd mi_aifdgdduitcd mendstirea
astava fi
--
cea.matrumoasd dinlume.gi_acum.schimbideodatd
vorbagi_mi
spurca verlaceunasi maifrumoasi.[4aibinemoartea
voailrdl
sarerraserd
injosutrima pecare
scarA.
,;:J,:;H":i|..""
-_Ve!i_rdm6nepe acoperig.sd putrezi!acoto,ca sa nu
purerno,caa[A mdn5stire, mai
la fel de faloasd.
.Neagoe-Vode se indepdrtd.l\4anole gioameniisdiceutauo
catede-scdpare.In jos era heulgi n_aveau cum se coboare.
- na ne lacem aripidin gindriliiSi sd zburemca pesarile.
^ vom cobori..
ASa
$i-au pus aripi de lemn, dar au c;zut din inatt, grei ca
plumbul$i s-auprdDedit.

97
 plutiin vezduh,ca un 90im,dar se
Singur,megterull\,4anole
zdrobide pemant,putinmai departede zidife.
Dinlocurundea cazut.a tdEnilunizvorcJ apallmpede.lacrimi
ale pdmantuluice se va|sevegnic,pentrual plangepe bietul
mesterManole.Acolo s-a zidit o fantand,de aducefeaminte.
Aga s-a niscul legendatanianride langdmanastire.

Vestitutdomnitor Neagod Basarab,cel cafe a ridicat

legendaraMendslireCurtea de
Invdldturile lui Argeq, minune arhitectonicd, a
NeagoeBasarab redactataceastdscriere,dinpacate,
cdtre fiul seu in slavond,dar traduseapoi9i in
Ieodosie fomene9te.
Degis a spuscA esteo vast5compilaliedin multeizvoare
abetuiesco cartepoliticd
$tiute,/nyafeturile iireligioasdde mare
valoare. giprimultextde
unkatatmilitar pedagogie romirneascd
' Fiuls5uTeodosie, carei-a urmatla trondoarcatevaluni,
pfimeasfaturiperintegtiintelepte:
,,Judecdpe fiecare cu
dreptatedupdfaptelelui,ce
de aceeaesti domn care
trebuiese fie ca un izvor
nesecat ce dd tuturora
aqeeagiapd, iar nu unora
dulce,iar altoraamar;i."
,,lubeste adevdrul,ceci
mincinogiisunt ureli de
Dumnezeu!"
,,Lajudecatecugetarea la
sd nu fie Qovditoare, cldti-
nandu-se incoagi incoace
ca trestiain vant."
,,Rdspunsuldatsoluluisa
fie a$a,incat sii meargdla Neagoe Basarab, impreund
inimasGpanului solului,ca cu tiul sdu Teadosie,zugrAvili
la MendstireaDionisiu
o segeatd ascuti€." (Muntele Athos)

98
 Intimpce ridicabiserica, NeagoeBasaraba fostinqtiintat
Doamna
>amna Des.-ina
Despina ca vrsllenase golise.EramahnitcA
biserica nuse puteaisprdvi, frdman_
tandu-secu boieriidindivancum sd adunebaniinecesari.
- Sa mirim biruritel
zisevistierdicul. .
- Da, si le marim!
hot;ri voievodul.
Tocmaiatunciintreiil
divanDoamnaDespinA,
o femeie milostivaSi
foarte blandi, care se
incumetd sazicir tinand
in mando ldditd:
- Domnul 9isotulmeu
NeagoelNu impovira
poporulcu biruri,pentru
placereata. ln loc si te
tau-de.oameniite-arblestema. Euti_amgasitizvorulbanilor.
rara-tIn_ta_dttamea.lti defuiesctoatepodoabele meledin
aur Prefijlein bani_Si gsteSte sfantamandstire.
Eotentdtn dtvanr5masera inm5rmuriti, cand vdzurdca
^ o faptd atatde frumoase.tarNeagoe
::amn3
tsasarab, ?e:prl:-sqvergi
tudndladitacu podoabe, sirutd Doamnaliriipe
frunte,mandrindu-se cd are asemeneasotiecu sufletnobil.
DoamnaDespinaeradinvitadespotilorsarbj. Viataimpreuni
a celordoi soti,cares-auinteles9i s_auiubit,a fostinchinatd
brsericiiSiarte-i.Penkuterminarea perleiarhitectonice,
ea 9Fa
datgiuvaierurile pe carele moqtenise de la casadomnitoare a
Serbiei,fiindfiica tui lon Brancovici. Ea a trait maribucuriila
sfin(irea,cu marealai,a bisericijdinvecheacapitali,in august
'1517.lnsdin 1521,Neagoe Basarab s-aprap;ditSi,dincol;de
serb;ri,mirii 9i frumuseti, doamnaDespinaa fost neferjcita.
Doifiigiofau(lon,Petre,Anghelina)s-au stinsin fragedavarste,
rarvdduvadomnitorului a rimas cu un fiu Sidoui fetein via!;.
99
 NeagoemLrrind in scaun,flulsdu feodosle(celpentrucare
scrisesetnvdfdtur,,le. . .) ii urmeazela domnie.lnse acesta,
copilfiind,e alungatdin tar; de cetrealtd rudi, Radude la
Afumati.FugindpesteDundre,la Constantinopol, Teodosie
i9i afl: acolomoartea,pusi la calede citre partizaniilui Radu.
Doamna.Despina,cu fetele ei Sfara $i Rirxanda,se
refugiazdin Ardeal,la Sibiu.-Fate de rege9ivdduvede domn,
traiadepartedeSerbianatalr,alungatedinTaraRomeneascd,
unde-Sididuse pan, 9i bijuteriilepentruinelFreabisericiide
la Curleade ArgeQ. DinQasecopiindscuti. ea a remasnumai
cu doi. De faptdouefete:Stana9i Ruxanda.
DomnitaRuxanda,cea mai frumoasd,se c;setori cu
domnulMunteniei. Radude la Afumati.care-Qi luAsotiala
Targovigte. parasindSibiul.
pomnita Stanase meriti cu 9tefinit6,domnulMoldovei,
careeraiutelafiresimanios, caSibuniculsiu,9tefancelMare.
lar DoamnaDespina,m5ritandu-gi feteleamandouacu doi
domniromani,un BaiarabSiun Mugat,nu s-a
intorstotusiin tara unde.candva,domniseQi
ea. R;mase la Sibiu,un oragin care-iplacea
si petreacd. Ac€ast;viatdtihnitan-odusemult
- abiaun an.in '1527,domnulStef5nitimoare
la Hotin9i gurilerelespun c; insesidoamna
sa Stanal-arIi otrevit.Aceasta,vinovatdsau
nu, perdsi Moldova,retr;gandu-sela Sibiu,
langi mamasa.
Doi ani mai tarziu,in '1529.moare 9i
celelalt.ginere al Despinei,Radu de la
Afumati,sotulfrumoasei Ruxanda. E omoret
de boierjisei,care-itaiecapul.
9iiat-odinnoupe DoamnaDespina, viduva
lui NeagoeBasarab,cu amandoudfetele,pe
.capulei,in Sibiu,ambelev;duve sau.maibine
zis, toate trei viduve acum:Despina,Stana,
Ruxanda-
100
 Un d o i n n g o sp o d a r:
M a t e i Ba s a ra b
DesprelvatejBasarab(1632-i654)
o cronici a vremiicaracterizeazipe
scurt d o m n i as a : ' T a ra i u b e a p e
domnSidomnulpretara'.gi cendte
gandesti cd lvoievodul gospodar,
evlavios9i viteazs-a urcatin tronul
Muntenieila varstade peste50 de
ana,domnindcu chibzuiatita bdtre_
neteasa. In aceavreme,Sultanula
trebuits; accepteca mareaboierim6sd aleag; domnul.
Astfel.Matetaga din Brancoveni, degiera varstnic,a fost
aresvotevod al Munteniei de c,tre tara.Era rudecu boierii
uratovestt 9rNeagoeBasarab. al cdruinumel_aadoptat. A
trebuitsa infrangape adversarulsiu Radu llie$, numit
de
sultan.intr-o-luptadat; ta margineaAucuregiitor, ta iO
octombfle-1632. lengdl\rdnistireaplumbuita(pe caremai
apoi a reinnoit-o,aga cum a proceoarcu mutteedifictl
brsencesti 9i laice).
lui lvlatei, s-auridicat$i renovatmuttetacaguri
.in,timpul
ortodoxe Sicurti domnegti./ Daci ar fi si plecim pe urmele
acestuis6penitorvrednicde tard.ar maitrebuisd vizitam
catevaedificiilegate de numetesdu. ln fosta capitata
Iergovigte,MateiBasaraba reparatmitropoa, a rcconstruat
palatulSizidurilede ap;rare,oragulmarindu_se cu 7O0O de
case9i avand40.000de locuitori.jTot el a reinfiintat
aicl9i
tipografia,apirandmuttecartiin romaneste ,,..,
lnainte de aceasta,voievoduladusesede la Kiev
tipografiagicativamegteri, tipdrind cartjsfintela Camputung
101
Si MAndstifea Govora,sub im-
boldulcumnatului siu Udrl$fe
Ndslurel om foafte_cult9i tra-
ducdtor de seamdliUdrige
Ndsturel, marelogofet in timpul
domniei lui l\ratei,avea un
palat de piatre la Hetesti
(judetulllfov) ii a luptat,ca gi
domnitorul Si doamna sa
Elena,pentruinlocuirea limbii
slavonecu romanain biserici
9i tiparireacirtilor in romane9te.lar.la,Cdlugireni,pe
Neajlov, undes-adat celebrabateliea lui MihaiViteazul cu
turcii, Matei Basarab(care fecea 9i ql partein tineretedin
oastealui Mihai)a inaltatin 1644Elserlcadin Cdlugereni.
Aceastadupace zidise,in 1636,ctitoriasa dinArnolta,
pe coastamuntelui, la 3 km de Bistrita-Valcea. ln pfonaosul
acesteimAnistiri velcene, intr-unmormantlnalt de marmuri.
impodobitcu stemaldrii,e inmormantat bravulgospodar,
care la incetareadin viat6, in scaunuldomnesc,avea
aproape70 de ani.Osemintele saleau fostaduseaicide la
BisericaDomneascidin TargoviiteSi vizitatorii iubitoride
Dumnezeu,lntre care Si grupurilede elevi, ii aprind
vrednicului voievodo lumenarede aducereaminte.Totel a
zidit o multimede biserici:Cdlddresani,Strehaia,Dintt-un
l"emn,.Sadova, S.a., in total 45 de biserici,
lntrecandu-lastfel-Barbdte.Su
9i pe gtefan cel Mare.
Multefaptebunea ficut, ln domniasa strelucitd, Matei
Basarab.El a reugit,impreuni cu cheofgheRek6cziI al
Tfansilvaniei9i Vasile Lupu al Moldovei.o ldrgire a
autanomiei t;rilorromane$ti fatdde statelevecine.practic
era o intelegere de colaborare, in acestsens,intrecei trei
stapanitori ai spatiului romanesc, ca sd se ajutereciprocin
cazde atacarmatdinexieriorNumaidomnitorul moldovean.
VasileLupu s-a doveditgoveielnic- 9i atunciprincipele
102
Rdk6czi.lSilrateiBasarab,in i653, facamandoio campanie
militarSin Moldova9iV Lupue inlocuitcu cheorghegiefan.
9i totLgi.in istoriaterilorromane$tt.
ponretetelui l\,4atei
^ infetisate
:.?!afa,?,:r
.vas'te.Lu!u.sunt mereu impreune. desi
au purtatintre eidoudrSzboaie. AmbitiosulVasile
Lupudorea
sa cuprinda si fara Romeneascd. pentrua_9tinsc;unafiulin
rocurrutMatei.insda fostzdravdnbatut.abiascdpand
cufuga.
Aporse tacepaceintreei, pentruzeceani.Ca semnde
^
intelegere, lvtateiridicein MoidovamenelirireaSoveja,tar
i
VasileLupurefaceblsericaSfeieadin TargoviQte.

Doamnalui l,rateie ctitordla Here$ti-llfov, impreundcu

- fratele ei, c5rturarul Udfl9te
invetata
At"t"- ) Nasture/,ta
Doamnd S/dtoar.e/e Si Negoegti, ceea ce dove-
- - '- Elena-,-"1 degte cd sotia voievodului
._ ,- , valahera 9i
ea evlavioasE ortodoxdSiiubitoarede carte,ca sifratelesiu.
CandMateiurcasein tron (tab3 ani),Etenaavea35 de
ani(niscutdin 1598),fiindfatapostelniculut RaduNasturel
din HerestiSi a Despinei(dinvila lui lrjhaiViteazul). CoDiii
se bucurdde o crestereqi instruire alease.Udristesi Elena
gtraLr. de mici grecegte $islavonegte. iubeauliteiatuia, arta,
ist o riaI n 1 6 1 2l a n u ma 1i 4a n i .p 6 ri n ti i o
g i mdr itepe Elena
cu aga lvlatei, din Brancoveni. Cu toatec; intresoti era o
diferenta de vreo19 ani,eis-auintelesOis-auiubit,eafiind
103
o femeiede9teaptd, cumpdtatd,
qi
cultd,ca frateleei Udrigte.De
faBt, era una dint.e cele mai
invitate femeidinvatraromenilor.
Nunumaitesea, impletea, broda,
culegeadatinidin popof,dar il
ajuta pe Udrigte Nisturel la
traduceri, la tiperireac5(ilor.Ca
;i fratele, era o scriitoarea
timpului,carea tradus,de pild5,
cu Udrigte, carlea lmitatia lui
Hrlslos (tiparite in 1647) 9i a
redactatprefata,deoareceea gtia
sA scrie intr-o frumoaselimbd
romaneasc;- aga cum afirma
elogiativ C Gane in cartea
amjntita.9i continuinaratorul:
lnteleaptadoamni Elena a
fosto mamdfiri noroc.Singurul
ei copil,un fiu, l\ratei,muritaner
de tot. FrateleUdriSteinsuran-
du-secu Maria,fata vorniculuiVintil; Corbeanu(1625).
avusese unfeciorpe caredoamnaElenail boteaz6, ddndu-i.
in amintireafiului ei, numetede Mateias.Curanddupi
nastereacopilului,MariaNistu.elHerescumuri.Cumnata
ili infie atuncinepotul,cici rimisese seracde maici_sa
numaide douasiptdmani".ll crescuca pe copilutei. Cand
Elena ajunse doamni, l,lateiagfu privit ca un cocon
domnescgi menita cipeta mogtenirea luj MateiBasarab.
Moarteail repi9i pe el din bratelemameisaleadoptive.cand
avea abaa17 ani (ta 1643).Matei Vodefu el insugifoarte
mehnitde Aceastdmoarte.Cu ocazianuntiiChristianei
Bethlen,el trimiteln Ardealpe boierulseu toanNegoiticu
o scrisoarecetre tatal fetei, pe care, dupd ur:ri de fericire
9i ardtareasentimentelor salede prietenie,o incheieastfel:
104
 i..:P9 noi, zAu.mare superarcne-a ajuns.Am luatde
suflet Sil-amcrescutpeneacumo sar

^ii*,:i;i:ii:#",:"::,:"#
,,,i:::?":,
':;;ii;":":';
.y:"!?".tui ne-apricnu o marcdurcre,
eu ne tinittim i ntrista
re
dar
i,;iit:;Inez a cua

Ca Sipe gtefancel Mare,pe lvlateiBasarab

_. l_achinuito

il?!g ':!ff:xY;
lliial! :f# :r";T::
aruncdiar59iin bdt;lie.Rana l-a sacajtpand
tnatnted-eaceasta.
"i""i*'J:
ise prdpddibuna Sj
fa mol.t".
inteleapta
luifemeie
niJ"i;x3l
Fl:'fiiJ:iffi ;l1*;;l
tt#*#"",:
demorment.in brserica domnea6cia TArg*i+"i lll
satse sapeinduioqatoare i;
cuvinte,c6aulrilt impreuni'de
doudzeci deani'.N_amaipututvietur decAtc6tevl
3ou?,ori
lunifdr; bunagi invitataluisotieElena.
cobor6nd in cripta
Drsencr domnegti, ca apoise fie
rocmar.sus,pe-un -pentru mui"i
varfdemunte, "manaoi
tamdnasti*, n.Ji". i"i"i
Excursionigtii
vddaiciolespededepiatre,pecarecu3OO
, aniin
de urmao man;evlavioasda scrisduioasete
cuvinte.
, ,Aicizlc Matei
Basarab,cumilalui Dumnrr., oairiiira
a TayiiRomene$ti,
It,a111S .1on^n berbatintetept.
induGtor
'i:rj;i#,ii:t:i::i:,i#ti:ii,"i,::;';:,
ftli2.tyn"o.ayt.r.
at
li lerii'sate,
cerce ii ptiia paii a
oomnrt z1 de ani.A adomil intrudomnulla cinstitebdbenefi,
in anul 1654.
AlaturiodihnegtevegnicDoamnaElenacea
^ bun; Si
sfantejnke Jemerteneamutuiromanesc.ag'a
I::!:,1^:
cuma lost,maiapoi.alteElend:DoamnaElena
Cuza.

105
 Vas ile Lupu - d o m n
i ubit or de c u l t u r d
- S-afolositde migcarca antigreceascd
pentrua ajungela domniein 1634,dar
dup' aceea s-a Inconjuratde boieri
greci. La sfarsituldomniei(1635).in
divanulseu se mai gdseaudoar trei
moldoveni.
Era de originealbaneze.de ba9tine
fiind din Epir.Se gtiecd era lacomde
bani,de glorie$i de stepaniri.Se credea
urmaQu!impAratilorbizantini avandu-i ca model in
imbrdc;mintesau in ceremonialul de la curte. Datorita
acestorgenduride merirea incercatsal scoati de maimulte
ori din domniepe domnulTeriiRomanesti, MateiBasarab.
De fiecaredati a fostinfrant$i planurilei-autostzadarnice.
Prinintermediul principelui
Transilvaniei.Gheorghe R6k6czi
l, c^eidoi s-aulmpicat (1644).
In ciuda tendiunilorp'rovocatede
Vasile Lupu s-au stabilit$i relatiide
colaborare in spatiulromanesc. in anul
1635 Matei Basarab Si principele
RSk6czil, au incheiatuntratatprincare
i$i garantau sprijin reciproc. Un
asemeneatratat a incheiatprincipele
Transilvaniei Si cu VasileLupuin 1638.
DetronafeadomnuluiMoldoveis-a
proous ca urmare a politicii sale
nechibzuite. Opozitiaboiereascinemultumitd de domnsi
colaboratorii sei greci a cerut spfljtnla veciniiMoldovei
Este inletufatdin domniede marelelogofdtGheorghe
1 06
 d:, revinecu a;utord6 ta cazacr
Srarungerivatut.
9l:!*t
Trecein TaraRomaneasci daresteinvinifa riritaliosJy
t9*'
1:-:?119, ,t":"^lab.l$ipierdedefinitiv
tronut.Muntenii,
r, potonii
it reinstateazd
pecheorshe
gtefanin
flfi,?ilj
VasileLupu,acestom cu,firea inalt; impireteasce,
!i
T1 srar$tt
1ill9::?, d9r"ea^sci'.
(Miron
costinl. ia,a"it t"|.".
s-a "
opt ani maitaziu (1661)laConstantinoDol.

lmportantda fost contribuliadomnuluiVasileLupu

la
Opera culturald dezvoltareaeconomicda terii si
infdptulrite
satedindomeniul
culturji
a.lartetor
Unmareajutorpe ;i
cuttura_"
tAram
Kievului,
PetrufiIovild,
fiudedomnroman "0""rniir"pJinJi
carenu9i_auitai
giql?iom?ne.Tce.A daruitcateo tipografie
comptetd tui
Marettsasarab 9iVasileLupu.A trimisprofesori careiondari
rata9to $coatadomneasce, transformatiin gcoalegreceascd.
rorotnIntltattva
tuis-aconvocat in Moldova unsinodaltuturor
ortodocAilor unde a prezentat .,Medurisirea
creornra', -(1642),important de
un indreptar al credintei
ortodoxe.Vasile
Lupua Inrrodus tamba romand tn biserice.pe lanoecirtite
bis_ericegti
apar.primelecetide teginumiteprayie.M;tro;;liiul
vaflaama pubticalCazaniasau Carle romeneasce de
lnveftturd,lnlroadmirabililimbdromAneasca a timputuj.
VasileLupuestectitorulbiserlcii
Trei lerarhldin lasi. pe vremea
luj era mdnrstife inconjuratede
chilii.La intrareera un turn ou
ceas,cumnu se maivezusepan:
atunciln Moldova.Biseicaa fost
construitidin piatrdcioplita,cu
fatadeleexterioareacoperitein
intregimecu adevaratepodoabe
sculptate,dispuse in benziorizon-
tale9i poleitein aur.
 lubitorde culturS9igospodar, domnitoruluiii plScealuxul
gifastul.Numainasturii de la hainasa de ceremonie valorau
100.000de galbeni,adiceo avere,iar bijuteriile doamnei
sale 400.000 de galbeni, sume nepotrivite pentru
posibilitdtile
Moldovei.

ln mareluxautreitceledoui sotiialevoievodului, precum

Doamnele Tudosca 9idomnitele sale.
Cu prima dintre
sotii,Tudosca Bucioc se unise
9i Ecaterina inaintede domnie.Eraiiica unui
bogatboieral Moldovei, vorniculBucioc.Au avutun fiu.oe
nume/on Si douefete: MarlaQiRuxandra.
Tudosca Doamna a rSmas in
istorieca o figurdgtearsd.O femeie
nec;jit5, fard de noroc. De ce? Din
pracinaslebiciuniice avea sotul ei -
ziceC. Gane- pentrusexulfrumos,
pornindchiarpe povarnigul patimii.
Ea era mereuplinede griji deoarece
ambitiosul ei barbatera ros de un
plan ce urmareadomnia tifii. lar
aluns domn, dorea ambele tdri
romanegti, ba chiar,dacase putea.
Si...tronul Bizantului!
Deli aflatAla curtea domneasce
din lagi,Tudoscanu se amesteci in
politice,niciin zidireabisericilorsau
viataculturali(cumam vezutca procedase vecinadoamnd
Elenaa lui MateiBasarab). Ea era,inse,activdin educarea
ingrijitaa copiilorCele doua domnitefrumoase,MaiiaSi
Ruxandra,trebuiau preg;tite pentru meritig cu maii
aristocrativecini.Cat desprefiuts;u lon,b;iat sl;banogSj
infirm,vodedoreas6-ltacadomnin Muntenia, inseacesta
mUflla 18 ani,in drumsprebiile de Ia Brussa-Asia Mica.
Trupullui lon a fost adus la lagi$i ingropatla Trei lerarhi,
108
rarmamasa, bunaTudosca,se stinse$i ea de inimdrea,
in acelasian, 1639.
V€sileVod5,insd, nu-jjeli pestem6sure,deoareceln
acelaSian trimisepe omuls;ude incredere.Enachi
Cataroi.
tocmaiinCaucaz,
casi-i caute,printrew.
renumitelefemeiseducdtoare de acolo,
o nevastagircasianS. Nu o data, la
Stanbulcaucazienele cadaneau deve-
nit mamede sultani.Cutreierend Cau-
cazul,postelnicul Catargiii gesiluivoda
un... m;rgbritar.de o frumusetecuce-
ntoare:Ecaterina.N-o fure, ci ded_
'1000galbeni tatelui.500 mamei
si
hanuluiince lOOOgalbedl.Dupa ;
aventuri nemaipomenite,fata cea
seducitoareveni la ta9i,insotiti.de
miculeifrate Sio numeroasiescortade
moldoveni,care fdcusereo.ddlAtorie
extraordinar;,cu multeperipetii, ca sd-l
aducelui VasileLupu cea de.a doua
nevast;:Ecaterina. Frumusetea ei era,
intr-adever,uluitoare(o vedemin fresca
de la bisericaTrei lerarhi,al;turi de
domnitor).
Aveaochiinegri,mijlocul mlidios,guramice,pieleaalbi.
Nuntaa avutloc,la lagi,in 1640.Ecaterina aveasi suflet
bun,pe cet erade frumoasS.
purtandu-se
ca o mame
adevdratacu feteleei vitrege,MariaSi Ruxandra.
Eadedunagtereunuicopil,pe numegtefinil;, iarVasile
Lupuera satisficut de faptulce acum are ince un biiat pe
care-lpoateface domn...lnseVasileVodi a fostaluhqat
dinlvloldova,
pesteNistru.DoamnaEcaterina, cu minoruiei
fiu$tef;niU,luando partedincomorite domnului se inchise
tn cetateaSuceava: Sose9te ln ajutorTimuSHmelnitki, sotul
Ruxandrei, caree nevoitsA se baricadeze si el, cu oastea.
109
 in cetateadescaun,deoarece Gheorghe gtefan,pretendent
la tron,capat; ajutorde la poloneziSi asediaz5fortificatia
trmpde treiluni.Timuseste lovitde un obuzSie in agonie.
DoamnaEcaterinaincearcese-ldoftoriceasciDesotulfiicei
sale vitregeRulandra,dar in a patrazi TimugHmelnitki
moarein cetateaasediati a Sucevei,departede Ruxandra
lui,careil agteptala Regcovpe Nistru,purtandla san rodul
dragosteilor:cei doi gemeni.
. Multdvrem€d9 la acesteintampleriVasileLupu,detronat,
Sl a douaSa sotie,Ecaterina, nu s-auvdzut.Fostuldomn
era-la Constantinopol, iar frumoasalui caucazian;,cu
9tefeni(5,era prizonieralui cheorghe gtefan, care o
pflnsesela SUceava. A trebujlsi intervine vizirutKiuprului,
care a poruncrtca nevastaluf VasileLupu se fje trimis;
rmediatcu $tefenite. ta Constantinopot. in sfergit.Ecaterina
caucaziana il reintalne$te pe VasileLupu.sotulei de_acum
batran,bolnav, alungatdintronulMoldovei. Unan maiterziu
(1659),vizirull-atrimispe gtefenite, de numai.j7ani,domn
la laEi.NumaicdfeciorulEcaterinei SialfostuluidomnVasile
Lupu. uns voievodla lagi, a trait o perioadanesigurd,
tulburatSde titari $i de domnutMunteniei,Cons6ntin
$erban. Peste acestea,mai veni gi o seceti cu foamete_
precumgi o ciuma,incat- nareazipitorescacelaqiautor
u. sane - btetutcopil.frumosca o icoanegi Inimosca un
viteaz,ramasein istoriecu urataporecl6de,eapurdVodd,.
flnoca tn vremealui mencauoamenii,sleitide foamete,
rdddcini,frunze9i.,.papure.
perinleletui
. .lar
la lagiTreilerarhii. 'Papur5Vod;", fostulvoievodcarezidise
vegheaasuprafiuluisAu gtefanitd tocmai
orn uonstantlnopot. capitalalmperiului Otoman.Se ficuse
capu-chehaie, adicdagentdiplomatic la poarta.devotattrup
$isufletdomnului-fiu, pe careJslujea. insdin .1660, dugeabia
un an.VasileLupumuri lar doamnaEcaterina ii kanspodd
trupulla lagi.unde cu marejale il ingfopala ctitorialui,
tjrsencatrel tefarhi.aleturide primasa sotie,Tudosca
11 0
 Ecaterinaa r;mas in capitalaMoldovei,langefiul ei,
domnul$tefdnita. Dupeincdun an,o alt; nenorocire o lovi.
Pierideodat; chiarfiul ei, pe cend lucrata Nistrupentru
consolidarea uneicet6!i.Nu era ciumd.ci lingoare, carel_a
repusiutela Tighina.l-auadusboieriitrupulneinsufletit.la
la9i,iar Ecaierina9i-aplansamarnicfiul$i l-ainmormantat
aldturide Vas'leLupu,sub lespedeade la Tfei lerarhi.Ei.
Sideatuncise pierdurmelefrumoasei caucaziene Ecaterina,
careaveaatuncidoar40 de ani. Era veduvaambitiosului
VasileLupu.fostdomnstr5lucitor in tara Motdovei Simama
vremelniculuigtefenita (PapuriVodi),fiutei repusde boala
in plin;tinerete.
Undes-ofidus cu sufletuirdv;git sdrmana
femeie;straineintre straini?Cdci femeiteacesta aDarin
istoriealeturide sotiilor gi disparo dati cu ei...

in aniideliniqte,
VasileLupuisimdrit5domnitele dinprima
Frumoasele c5sitorie cu marepompa:Mariacu printul
Radziwill, palatinul Lituaniei, iat Ruxandra
domnite
cu Timug Hmelnitki, Iiul hatmanului
Bogdan, c;peteniacazacilor dinUc.aina. Timugsosila lasi,
111
undea avutlocnunta.Apoimiriiau plecatpesteNjstru,unde
fostadomniti,acumfemeiaasprului cazac,nu a fostfericit;,
degiiliubeape TimuS. Plecatmereula rizboaie,TimuSabia
avea timp s-o imbratigezepe frumoasa Ruxandra.
Nefericjrea ei a venitcurand,abiadupdunande la cesatorie.
Bdrbatul ej s-aprapiditde schUaunuiobuzla Suceava, cum
am povestit. Eragravidicand,in octombrie 1635,ise aduse
corpulneinsufletit al lui Timu9.Apoi Ruxandran;scu doj
gemen;.Socrul ei, Bogdan Hmetnitki,ii ddrui cetatea
RaQcovului, pe Nistru,undeSi-apetrecut zilele,refuzandcu
incepatanare sd se marite,a douaoar;, cu marijei petitori.
care-icereaumanacu invergunare
Viata ei framantata., plinede taine,a fostpovestitepe targ
- nuvelegi romane(Nicu
in Gane,MihailSadoveanu. Elviri
BogdanF.a). Oafe a fost ucise.printdiereacapului,cum
zrcecronicarul lon Neculce,de o ceatdde cazaci,gesjndla
dansa19.000de galbeni?
 Drumurile vietii tui
Mi h a i Vi t e azu l

_ Mihaiera fiul tui pdtragcucel

uun,domnallvtunteniei (1554_1557)
9i al Teodorei, din neamulCantal
cuzinilorFrateleseu,petruCercel.
lusese de asemenea domn
( 15€3-1 5 8 5 ) .
In tineretes-a indeletnjcitcu
negustoria,a cildtorit mutt a
$i
s-a,;;s;torit
cuqoamna
stanca,
l1:X,""":f::.:*:l*ird.
r.sp^orinou_ei
avutialiffiffi
:1il::1yf i:::!f n rost ;"li:il
:lj:j1",*:j,:g:l:,ii o"nieoioe ffi;i;'L 1;:
ll"I::.1::" posternic apoi.t;;-ft.."""ll: i;1:
li]il3l"^:l:11 lntimpul tuini"i-o'"
condamnatla moarteSiera i ""iE.,1""i"11
* fieexecutat,dara s;epat
pnntr-o minune. Cdldul
refuzds5-i taie capul.
Sp.ijinit de boierj, de
puternicafamjliea Buzes_
tjlo.side Cantacuzinii de ia
Constantinopol, a ocupat
tronulT;rii RomaneSti.
S-a intetescu princjpele
Transilvaniei $jdomnulMol-
dovei s; inceapi revolta
contra turcilor in acelagi
I|mp.

113
 ln ziuade '13noiembrie'1594Mihaiii lichideaz;oe toti
lnceputul creditorii
dinBucure$ti ii infrangeo oaste
luptei (1594) turceasce stationatiin capitali. Turcii
tfimitimpotrivadomnuluiDe tatariicarese
aflau in Banat.Cipitanii lui Mihai,fratii BuzeQti,Radu
Calomfirescu SipaharniculMantainfrengin catevaluptepe
tdtari9i turci,
l\,4ihai
ataci raiauaGiurgiu, a cereigarnizoani rezist;,dar
cueerelteBraila.ln acelaqitimp, domnulMoldovei ii infrange
pe turciin BugeacAiocupelsmailul. Tnianuarie'1595, Mih;i
trecb Dunareape gheati, arde 9i praddnumeroaseageziri
turcegtiprintrecare Rusciuc,NicopoleSi Silistra.

PrincipeleTransilvaniei s-a folositde situatiaci Tafa

Tratatul cu Romaneasce qi Moldova.grav amenin-
tatede otomani,aveaunevoiede ajutorul
Sigismund sdu.Pentrua le oferisprijini-aobligatpe
Bathory cei doi domnis5-l recunoasce suzeran.
AronVodi, domnulMo'dovei,a refuzat,dar a fostinlocuit
cu $tefan Rdzvancare a acceptat.
Mihai a trimis in. Transilvania o
delegatie de mari boieri, in fruntecu
mitropolitul
Eftimie.Netinand contde
instructiuniledomnului a fostincheiat
tratatuldin 20 mai 1595 prin care
Mihai deveneavasalulprincipelui,
SigismundBathory.Acesta dirija
efectivcele trei Fri romanegti.Mihai
conduceain numelelui Si era ajutat
de un sfat (divan) de 12 boieri.
Delegatimunteniurmau safac; parte
din Dieta Transilvaniei.Orice schjmbarecare pfivea
organizarea tdriitrebuias; aibegirulsuzeranului. Singurul
cagtigera ca Bisericaortodoxedin Transilvania intrain
subordineaMitropolieimuntene.l\rihaia fost nevoits;
114
 dec,are
u,te.ior:,,Am
ff:[?i:r j#x]i"ii:il:il:l fost
ASa cum se agtepla turciiindreptardputernice
Biruinta
ruinta de lorte "Mihai.
impotrivafirii Romanegti.Vizirul
de la I
Cdlugdreni Ferhafpaga a fosttrimista nusciuc
-:-- __ pregdteascd "a
viitoarea campanie. pe
:
trupete,
i::X::"jf: r':,i:!,39une t\,rihai
tre""p" n""ii"pt"t"
?:Ti:1,:l t"oe,irtunci
suita-riui";
ffiXiJi:
marevizirpe:'":ryu,e
betrenul
Sinan_pasa.
.. luniiaugust.1595
Lalnceputul numeroasa armateotoman;
:::" ?:11:." Mihai cu propriaoaste. inferioara
numeric
\e,rucro.uuu],aluralde un corpde oastedinTransilvania
d" AtbertKiraly9i un detaiamentmotdovenesc,
:9ld"T
pre,gE{tconfrunlarea a
la Cdjugireni.
pe apaNeajlovului.
r,autj-mtagtina.
zonapiduroaside pedealurinu
-^ -v_€,t11cu un"i r. ate
1=jT9l!9{la3El mari. La mijIocul
"
 stremtoriiera podulpesteNeajlov,careputeafi lesneapirat
de tunuri, iar pe culmeadealuluialte tunuri urmau'si
loveasceinamicul.
' Du p ; p r i m u l a t aci n fo (i ,tu rci i a u tre cutpodul,captur a
tunurileromanilorln acest ceas de cumpene,viteazul
voievod, smulseo securedinmanaunuiosteanQisearuncd
in luptd,fecandcArarein randulturcilor. Ostasiis;ili urmar;
exemplul Si agresorii au fost respingi. Cea maiindarjita lupte
s-a dat pe pod.Sub lovitufileartileriei, podula fostdistrus
gichiarmareleSinan-pa$a a cdzutin mlagtine. A fostsalvat
de un veterandin Rumelia_
Otomaniiau fost infranti,dar nu 9i doborati.Erau prea
multica sa fle alungatidin ta.d. ArmataTerii Romane9tis._a
retras cStremunte, spre Bran, agteptandajutoarelede la
pfincipeleTransilvaniei.Sinan-pa9aa ocupat oragele
TargovisteSi Bucuregti.pregetindtransformarea tdrii in
pagalac.ln sate erau a$ezatisubasi(primarj{urci),iar
detaSamente otomanepridautotulin calealor gi luaurobi.

Foarteterziu, pe la incepututlunii octombrie.1595,

Alundarea turcilor Sigismund Bathory, insolit de
: fostul domn al Moldoveigtefan
Rezvan(poloneziiil inlocuiser:,in lipse,cu lefemiaMovild)
9i un contigent
de artileristi
toscaniautrecutmuntii. Ainceaut
116
eliberarea tSrii9j urmarireaturcilor
pan; la Dun;re.La ciurgius-adat
lupta hotaratoare. podul de vase
pe care treceauturcii Dun;rea a
fostdistruscu tunurileSicei rima$i
pe mal au fost mdceliriti. La 20
octombriecetateaa fost eliberatd
9j a reintratin stdpanirearomanilor.
Vesteacu infrangerileturcilora
provocatin Europaun entuziasm
general.In lumeacregtina renegteau
norsperanle.

ln aniiurmatori,
Mihaia alternatIffie grnegocteflte
cu
Consolidarea Poarta.
Candsituatia
intern;Siexterna
independentei nu a mai fost favorabilecontinuarii
'---"''-' luptelora incheiatpace cu turcii.A
: :r,
de-domnie,,
ceeace insemna
recunoa$terea
T1TI-f11i9
independentei a domniei
tirii 9i sale(1597).
Mihaieraconvinscd paceareprezenra ooarunarmtstitiu.
_
p€ntru a avea sprijinextern, a fost semnattratatulde la
Min;stireaDeatu(iuniej598) cu imparatul Rudotfal -lea
alAustriei.
Mihairecunoagte suzetanitatea impAratulut,
care
se obligdsal sprijinepentruintretinereaarmater.La randul
sdu, Mihai,iSi€sum; respunderi militarepentru,,indepir-
di" ri".nsitvania,
TaraRom6neasci
gi pdrrjte
l?jii J!::il"j
Ungarie i ".
D o m n u l ui
ro ma ni se
recuno9tea domniaereditard,in
familiasa.
Aflandde aliantacu habsburgii,
turciiau redeschisostititetile.
in
replicS,Mihai Viteazulatac; in
toamnaanului1598cu 3 ostirita
Nicopole,Vidin,Ctadova, paneta
Balcani.
 principeSigismund
Nesiatornicul Bathory
Unirea a renuntatde doueori
la conducereaTransil
Transilvdniei vaniei,ultimadatain
favoareaviiruluisiu, cardinalulAndre,i
Bathory.
Acestase aflain maredugmanie
cu Rudolfal ll-lea 9i MihaiViteazul;de
aceease aliazdcuturcii,pl;tindu-letribut.
Aceeagipolitic5o duceain MoldovaleremiaMovile,aliatul
polonilor.

Mihaia luat hotirareaindrizneatede a indep:rtape.

Lupta de la Andrei Bathorydin Ardeal.A intratcu
doui armate in Transilvania. Cea
$elimber0 8/28 conduse de el a trecut prin Pasul
octombie1599) Buzeului,
i-aatraspe secuide partea
sa 9i s-a indreptatcitre Sibiu.FratiiBuzestiau condus
cealaltiarmatdprinPasulTurnu-Ro9u. Efeciivul
trupelor
reunitea ajunsla vreo30.000 de oameni;camlotatatavea

118
9i rivalulsdu. B6tdtias-a dat in satul gelimb;r,la 1g/28
octombrie1599.9onducandcu priceperetupta dand
9i
exemptu c,eneasemuit curaj,lvlihai
a obtinutvictoria.
Fugind
de la loculluptei,AndreiBathorya fostprinsSiucisde s;ui.
Capulpotrivnicului i-afostadusluiMihai.V6zandul,doamna
Stanca-plangea zicend:.,Seracutpop;, sdracutpopel"
cuprinside o neagrapresimtire. Ucjgagii
cardina luluiauiost
pedepsiti.iaf fostul principea fost ingropatcu cinste
domneascd.

Inziuade1 noiembrie
1599lvlihai
Viteazul
a intrattriumfal
Mihai - principe in Alba lulia.Dietal-a recunoscut
pdncipe. Misurileluatein aceaste
al Transilvaniei
calitateau fost dictatede impreju-
rArilevremii.
A mentinut Dieta,alcetuitiTnmaj6ritate
de nobiti
unguri.In ConsiliulPrincipatuluia introdusboierimunteni,
a numitcepitaniisAila conducereacetdtilor,a redactatacte
Si in limbaromanS.A acordatdrept de pequnatsatelor
romanegti,iar preotiiortodocaiau fost scutitide robote.A
fixatIaAlbalulia[ritropolia
ortodoxe a Transituaniei.
Secuilor
le-aintaritvechileprivilegii.
119
 P€ntru creafea ffontului comun antiotoman trebuia
Unirea Moldovei inlSturatlereqia Movild, aliatul
turcilorIn primdvara anului1600
Mihaitrecemuntiigicucere$te aproapefird lupt; Moldova.
Aflatla lasi,Ia 27 mai 1600,Mihaise intituladomnal Terii
Romanegti, al Ardealului9i al Moldovei.

i'''" , i.

.i ".,-

)]
TANA

"L t,s
Nobiliimaghiari,vizand cA Mihainu.semai bucurede
sprijinulimperatuluiRudolfal ll-lea,deoarecepestrase
Transilvania pentruel 9i nu i-o oferisesuzeranului
seu,se
rdscoalA. Se aliaz6cu lieneralulimperialcheorgheBasta
gl,in luptade la Llirdstdu,
de langi Aiud,din1Bseptembrie
1600.il infrangpe Mihai.
ln l\/oldova
intervinpolonezii care-lreinstaleaz;
ca domn
pe leremiaMovil6.invinsgi in TaraRomaneasc; de ostile
'120
 pundomnpeSimion
Moviia'
Mihaia
il:ii:,t":"Ji"T'::l

auorenla.
Ji:,ili"J:"l.,Ti"1
:#,i;.]:i:Ei.;:Tff
hta prezentat
1","
un memoriu
in careinfetiqa
serviclile
3lfiiiilffJi:'i::,1i1'ffi turcii
$rdemons
ma-ghiard
3ff:il"#
,_I-:!lli."" din Transitvanta
s_a rdscutat
dinnouc"princ'pe
#nT::: :Xig[iJflsidr;u€cceptat pe

Pentrua-i readucela ascultare,Rudolfal lt_tea

it tmpacd
f"Ytlil:!,?Tt" ceidoiir invins
pesisismund
Baihot
rnoaral€de tacuruslau.de langS zaliu. in ziuade 3 august
ll'-i--il r.1r".IoT3neascd
forteteIocateil indepartaaerd_
pe utmronMovild DinnousoartapireasA_isuradaluiMjhai.
l:i!!:,:n*""..dintre austrieci Er Mrnai cu privire ta
guverna.ea Ardealuluieste rezolvati de Cneorjne aasta
prjntr-ocrim;. In dimineatazileide 9 august
1601,leno;
rurca,o ceatade mercenarivalontndvalescin cortul
iui
Mihaigi-lomoare.
vitezului
voievoda fostluatde oamenijsai dus
. .Capul Si
la MinistireaDealut,undese afleSiastazi.
lProl.FtefanEpure)
121
 Mihai s-a insurat la 27 de ani, lnainte de domnie, cu
lui Dobfomir,marele
lubirile lui Mihai Sfanca,nepoata
ban al Craiovei.Era in 1593 cand
jupaneasaStancadeveneadoamnS- lnsi soliasa n-afost
o femeiefericita- zice C. Gane in
Trecutevieti de doamnegi domnite.
[rihaiafost,in aceaste privint;,unsot
cfud,om carenu 9i-acfutatnevasta,
punand-ofati in fati cu ibovnicelelui,
cirom uneorile dadeapasulinaintea
doamnet.
Unadincelemaicunoscute ibovnice
a fosl Tudora din fergoL cu care el
avu o fatd, Marula, meritata cu un
mare boier.
lnsd cea mai marefavorit; a dom-
nului,pe care a iubit-omult, a fost
Verca,,doamnaVelica", cumigi spu-
nea ea. Aceasti femeieera meritatd
cu un italian,Fabio Genga,favorit
de-al lui Bathory.Velica era prin
mame-sabasarabaQimusatine,avandin ArdealmoQii.
Probabilce la Alba luliaa bunoscut-o MihaiViteazulpe
frumoasa Velica,atuncicand,dupi bStSlia de la Calugireni,
merseel intaia date acolo in 1595.SigismundBalhory,
principeleArdealului, il primica pe un rege.Cumla curtea
lui Bathoryse aflamarelelui favoritFabioGenga,e firesc
ca Sisotialuis: fi fostpe lang: el Sisi fi cuceritatunciinima
luiMihai.Totugilegiturileintreei nufuri inci datein vileag,
intrucatMihaiaduseseatuncicu el,laAlbalulia,pedoamna
Stancagi pe copiiiNlco/aeli F/orlca.l\raiteziu insa, cand
plecesd cucereascaArdealul,les; la Targovistepe minorul
seufiu,domnin loculluiSipe doamnaStancaregent;.Fiind
acumin AIbalulia,singur,cuceritor, glorios, atotputernic,nu
se maisfiisd-9iascundS dragostea; dimpotrivS, voica toate
122
lumeasa gtieca Velicaeraa lui_ un omagtu
adusfrumusetii
y,"r'i", o tmpunea.cerease i se lnchlnelumeaca
ll,
*!r"^:^"_-d9r:lt1 unei
ca unei doamnece ar fi pututfi...
":.gra.9i
. .llro.r: ln tara.Mihai.care nu se mai puteadespdrtide
iubitalui V€lica.o lud cu sine la Targovrgte,
impreunecu
sotulei.Fabio. Ce amaro fi fostin suflLtuldoamneiStancal
uar asraJtu era nimicfal; de injosirea
sotuluiingelat,
curtean-ul Fabioitalianul.ln i600, un agenrneamtflinqtiinta
pe lmpdrat:Toatetrebile
ldrii le are in mani o jupaneas!
romar.e.m6ritate_cu FabioGenga.cu carese
!tnevodein
9Irnlatuturor,pAne-ntr-atat incatel a poruncitsotului,sub
pedeapside moarte.si n-aib;a facecu
dansa.
lamanca regiiFranteil
Se poatece Mihaisd fi avutintentiase se
^. despart5de
Stanca9i s-o ia pe Velicadaci i_arfi deruitsoarta
mailungd.Darsoartaa vrutaltfel.._ o viat6

Cdlugerent.Aici,pe Neajlovului,intre deatunimpddurite

.trri ^apacarese umfl6in
qrparate
Locuri gici I timp ploios,fdcend
totul o baltd mocidoase,mirete volevoo
monumente atra,s.oasteaolomand.cala fiunzd iarb5. a
Si
evocatoare t arala a tost cumplita.Mihaiintra in totul
ruptet.Eirdtemere.imbarbat6ndu-si
_- * *_-'
oastea.
Turciiaufostinvrnsi. J-
Chiarconducdtorul lor,Sinanpagaa
cazutde pe cat,abiaputandfi salvatdin
mla9tina.Domnul Matei Basaraba
in '1644,
ridicat, o bisericataCaiuqdreni
Apoi,9erbanCantacuzjno a ztdrt:tenoe
biserica,o uria$acruce,de 6 m, cu-o
Inscriptiein cafe sunt amintiti:domni_
torul,sotiasa,precumgjdregdtoriicare
au supravegheat ridicareapodului.
Fdg:i/a9.Vecheacetatee leqatAsi
de numeletui ftrrhar. in 1599si-; fac;t
intrareain incintd.B5tranafortiiicatiei_a
ramascredincioasa voievodului gi in
 perioadardzvrdtirii nobilimii,dand adapostlui 9i familieisale.
BustulDoamneiStanca,agezatla intrare,.amintegte vizitatorilor
de acelemomente dramatice
A/ba/r/rb.in stravechea cetateSi.afdcutintrarcatriumfaleMihai
Viteazul,in.'1599,rcalizandla scudavreme,in 1600,unirea
vremelnicd a TdrijRomanegti, SiTransilvan
N4oldovei iei. Re$edinla
sa era gazduitein Palafulpnrciar.Statuialui Llihai(sculptorOscar
Han)strajuiesteca unsimbolrdeea deunitate
nattonalSa rom6nilor
Cempie Tunii Pe malul zglobiuluiAries 9i-a asezat Mihai
bbera sa militard.Aici urma sa se lncingabdtdliadintrebravul
voievodromanginobilimeakansilv6neane care-ltaadase pe Mihai.
cdlcandu-gi juremantul ficut la Alba lulia.Aproapede Mihaise
afla, ca aliat, generalulGeorge Basta,care conduceatrupele
imperiale auskieceBatSlia a fostcastigatade MihaigrBasta,insa
dupd izbande,generalul- cu apaobareasecretea Tmperatului
Rudolf al ll-lea - a organizatmigeleascaasasinarea viteazului
TnvingStor, la I august1601.
MihaiViteazula fostucisde mercen;ri, fiinddecaoitat.
Trei zile corpulfdrS cap 9i menastangdau zdcut in lerana,
pane ce un rcmanmilosl-a Ingropatcregtinegte.
Dealu-CapLtllui lvlihaia fost luatapojde fralii Buzegti9i adus
pestemunli,la I\rAn5stirea Deatu,
langaTargoviste. Sublespdeape
care este sdpatdo corcane de
btonz cu inscrip\ia Primutui lntre-
gitorde neamgloie nemuitoarc -
se pestreazd c€pulviteazuluiMihai,
retezatcu secudlemigelieigi
tfadSriila CampiaTurzii.Vestitul
seu cdpitanRadu Buzescugi
sotia sa (fiica.banuluiN4ihalcea,
asasinatimpreundcu voievodul)
. au alezatpescumpulmormanto
frumoasSpiatrdpe care e scris
epitaful: Aicl zace cinstitul 9i
d posatuI capuI c restinuIui Miha il,
marcle voievod ce au fost domn
al larii RonenestiSiAdealutuigi
Moldovei.
1 24
 Un domn m a r t i r :
Constantin
B r anc ov ea n u
Tat;lluiConstantin
Brancoveanu,
vorniculPapaPostelnicul, eradinnea-
mul lui MateiBasarab.S-a c;setorit
cu Stanca,unadinfiicelepostelnicului
ConstantinCantacuzino,sora cu
$erbanCantacuzino. Vornicula fost
omorat'intimpulrdscoalei seimeni jor
(1655)Si micutulConstantincare
avea atunciun an, a fost crescutde mamdSi de bunjca
dinspretatA,PeunaGreceanu. Un rol important in educatia
copilului l-a avut unchiul siu, Stotnicul Constaniin
CatacuzinoSi be care t-a cinstitca pe tatal siu.
A detinutcele mai de seami dregdtoriiate t;rii: agi,
postelnic,spitar gi togofdt.ln timpuldomnieiunchiului siu
a indeplinit
cu abilitate
$i succestoate misiunile
incredintate.
luoarteape neasteptate a lui $erban Cantacuzino a
determinat boierimea s5-icearelui Brancoveanu sd Ie fie
domn.EI le-atispuns:,,Dece aSvreaeu domnia,de vreme
ce ca un domnsuntla casamea,nu-mitrebuieste si fiu,,.
Au insistatboierii: rugem,nu tesa tara sa intre atti
oamenisau rai,sau'Ne nebunisa o strice,cifii!"$i a acceptat
domniain 1688,conducand TaraRomaneasc;un sfed de
veac,panela decapitarea sa de cetreturci(17.14).
Incdde la inceputel a aretatcd tara esteinconjuratade
du$mani,care, cu guriledeschise,sunt pregltitisi ne
inghitd.Noul tratat incheiatcu austriecii(1689),fiind
considerat rdu pentrutard,nu a fost aplicat.Austriecii au
125
 incercatsi ocupeMuntenia, dar au fostinfrantiin 1690la
Zdrnegti. Mai tarziu,relatiilecu imperialii
s-auimbunet;!t.
In anul '1695a primit titlul de principeat lmperiutui
Habsburgic,fapt pentrucare a fost aspru dojenitde citre
otomani.In urma pecii de Ia Karlowitz(1699)turcii au
renuntat oficialla ungariagiTransilvania.
TaraRomaneasce
se invecinadirectcu austriecii.
ConstantinBrancoveanu a desfisurato intensi activitate
diplomatid.SoliiseierauprezentideseorilnpoloniaSimai
ales la curteataruluiRusieiPetru L ln perioadade gloriea
'domnieisale,turciii-aurecunoscut domniape viat5,iar pe
tronulMoldoveiera ginerelesdu Constantin Duca.
ln anul1711domnutMoldovei,
DimitrieCantemir
Sitarul
Tragedia RusieiPetru.lseridicdimpotriva
tmpe-
Brancdvenilor riuluiOtoman.F5reQtirealuiConstantin
Brancoveanu, spdtarulTomaCantacu-
zino trece de partearu$ilor,in frunteacavalerieisale.
cucerindBrAila.Beteliadecisiv;s-a dat la StinilegtiSis_a
lncheiat cu victoriaturcilor Acest act de tredare l_a
compromis pe Brancoveanu in ochiiotomanilor.
S-auadaugatintrigileunorboieri.chiarrudealesale,care
l-au parat la Poarteca unelte$teimpotrivaimpiratiei.
Motivulreal al maziliriia fost insd altul:presuousele
bogitiipe carele-arliavut,,printul aurului"
Sicareurmausi
fie confiscate.
ln Sidemana Patimilor, din anul
1714,Constantin Brancoveanu a fost
mazilit qi dus cu toata famitia la
Constantinopol. Brancovenii au fost
deposedatide toate bunurile.Din
apriliepana la sfer9itullunii iulie au
fostsupusila celemaicumplite chinuri
ca sd dezveluie undeIe suntascunse
averile. Cumplitetorturi a indurat
126
ConstantinBrancoveanupfecum:intindereaoe roata.
strangerea capuluicu un cerc de metal,ardereacu fierul
rnroFitin foc sau intepareamainilor$i a picioarelor. Toate
s-au petrecutin cumplitatemniGEdiculd,CelegapteTurnuri
din lstanbul.
Numaisufletulnu i l-aupututsmulgecaleit.Anumea fost
aleasS$i ziuaexecutiei:j5 august,candel implinea60 de
ani.iarlacregtinieste..Adormirea l\,raicii
Domnului'.Desculti.
numai in c;md$i, cu capeteledescoperite,domnitorul
crestin,cu patru fii $i ginereleEnacheVdc5rescu,au fost
purtati prin oraS spre locul martirajului.La macabrul
spectacolau fost invitatise asiste9i ambasadorii Europei
cre9ttne caren-auSchitatnicicel maimicprotest.
Pdtrivitcelor insemnatede secretaruldomnului.Del
Chiaro.Constantin Brancoveanu le-aspusalorsdi cuvinte
de imb;rbetare: ,,Fiiimei,fiti curajbsi,
am pierduttot ce am
avut in aceastdlume, cel putin sd ne salv;m sufletele
noastregi si ne spilim picatelecu sangelenostru".
Cumplitadrami nu a duratdecatun sfert de ore. in fata
pdrinteluiindureratau fost decapitati cei dragi:bdietiisji.
Constantin, $tefiniti, Radu9i Mateia9,mezinul,dupe ce
fuseseretezatcapul sfetnjculuis6u EnacheVicerescu,
ginerele clucer. Doar mezinul Mateiaq,la groaznica

127
 priveligte,intr-un moment de panici, a cerut iertare
sultanului,f;giduind c; se face musulman. ins; cuvintele
tatilui,carei-a spuscd maibinemoride o miede orjdecat
sa-tirenegicredinta stremo$easce, l-autrezitla realitatepe
copil. Linistit,Mateiagi-a spus celdului:,Vreausi mor
crestin:Lovestel" CeleSasetrupuriaufostaruncate in apele
Bosforului.iarceleSasecapete,infiptein pr5jini, au stattrei
zileIa primapoartda seraiuluj, ca se se ingrozeascitoate
lumea.Cadavreleau fost pescuitedin mare9i duseintr_o
m;nestirebizantine.-
Corpullui Brancoveanu a fostaduspe ascunsla Bucuregti
9i ingropat la BisericaSfantul cheorgheNou. Deasupra
mormantuluia fost a9ezatdo
placa de marmurafird nici o
inscrip(ie,de teama turcilor.
Numaio candelede argint,dea-
supra criptei, are gravatainfor-
matiacd acoloodihnescoasele
Domnulo Constantin
,fericitului
Brancoveanu BasarabVoievod...,,
Iaina mortii s-a pastrattimp de
doua secole,fiind descoperite
abia in anul 1914,cend a fost
descifrati inscriptiade pe ve-
cheacandele.
Se gtieca, in 1992,cei Sase
brancoveniau fost canonizati
de biserica noastri ortodoxi,
fiind treculi in randulsfintilor,ca 9i Stefancet Mare.

Constantin Brancoveanu a fost un mareocrotitoral

Cultura in vremea Bisericii
ortodoxe, atinviteturiiSi
Iui Brancoveanu al artdlor.
A clddit
bisericiin tar;,
ca de exemplu Minestirea
Hurezi,ln judetulValcea,SiBisericaSfentutuicheorghE
128
Nou-din Bucuregti:in Ardeal a claditbisericile
F39."".":9ide ta Sembdta.in tjpografiite de la
s" pJr-e"J
llTb" arabapentruortodoclridin Siria
""t".sau in rimOJ
::11]l
georg-rane,careau ajunspanain Caucaz.
Erancoveanu a mai.ldsatmonumente arhitectonice
marevaloareartisticdcum sunt palateleAe de
ta eottogil
plinede luminA$i lu;. Acesteartustreazd
ll,gSo9oaia.
orancovenesc stilul
in arhitecture,combinandelemente
Ren€steriiitaliene,loggile$i ornamentalte ale
cu ejemente
rraotttonateromane.foigorulgi pivnita.
Vr modas-a schimbatla curte.in timpulacestur
_-
gospodar voievod
In loculcostumelor militare;parcostume de curte
:llsilJg lifyr-": iTpodobite.
cea mai str;luciti
Epoca tuiBran"ou""nuio"i
din vecheaculturdromaneascE. "
(Prof.9tefaa €pur€)

Constantln
Brancoveanu a avuto singurdsotie,Maria,
,crimite
Lacrimile I care r-a n;scut 1i copii:4 b;ieti ucisi
Doamnei Maria de turci Oi7 fete m;ritatecu domnito;i
saumariboieri.Candturciii_aucisepit
sotul9i pe cei patrubaieti,la Constantinopol, ea plangea
amarnicla inchisoareadinlstanbul. Segtieci n_aparticipat
Ia .macel.Fiind prizonier;,n-a putut fi de fati nici'ia
inmormantare. Lacrimilevdrsate,de la arestarea familiei,la
Bucurestigi pan; acum, cand a aflatde cumplitacrimA
dictatade Sultan,parcdi-ausecat.Ca o femeieevlavioasd,
se rugalui lisusse iertepicateletuturorbrancovenilor ucigi
de pegani.Ea nu-putea,totugi,uita cum la Bucure$ti, in
vinereamare,inainteainvierii,caretelede noaptealeluiAga
l\rustafa i-auinghesuit,subameninlarea iataganelor, pe cei
12 prizonieridincasadomneasca vaiahi:Brancoveanu, ea.
doamna lvaria, cu cei patru fii, patru gineri 9i una dintre
nurori,Anicaa fiuluiConstantin, in bratecu un plodde Sapte
luni.DomnilaBElaSa, una dintrefiiceSi sotulei se aflauin
capitalaTurciei,pentrua pregiti nuntafrateluiRaducu fata
lui AntiohCantemir.Bela9as-a trezitnivilindu-i turciiin
case,cu ordinse-iconfigteimediataverea.SultanulAhmed
al lll-leadoreasa punSmanapetoateaverileBrancovenilor
Bilasa a ajunsindatain temnilafemeilorCeauSEminila
Ediculd,impfeunecu mamaei Maria.cumnataei Anicasi
fiulei minor
Cumplite faptulc; voievodula fosttorturataproapepatru
luniin fataDoamneiMaria,a copiilor9ia ginerilor. I se cerea
130
 insistentsaspundundetineascunseaveflte.
caretrebuie
saaJunga in stepanire-apadigahului Acestapresupunea ca
E,rancoveanu tainuia20 000de pungide aur.Auzindca I se
cer"etmposibilul, s;tul de tortun.l_ablestematpe sultan,
umora-tutAltahpe pimant. DoamnaMarias_a
crucitde
sparma.Indate,tn aceea$izi. padisahulhotariuciderea
orancoventlor, cum am povestit.
. .Drama Doamnei Maria a continuat9i dup; executia
Nu i.s-adat vorese pteceta BucureFti. Ea,
lfi::\/:ilt"l.
flrcaHata9a grnoraAnicaaufostdeclarate roabe9iiniemate
in seJajulsujtanuluip-entru ca acestasd punemana pe
u|I|mete averi.Darnegesindu_se nimicla ele,aufosttrimise
la Bostangibasa gicondamnate la inchisoarepeuial;.OupJ
Sapteluni ('1715), au obtinutrascumperarea, in schimf,ul
pungide aur, imprumurate cu 30 ta sutj
:uT^ei1e 190
dobandS.Cend au iegittoate trei drn
temnitA,impreune cu micutul fiu al
Anicii, n-au fost eliberate,ci exilate
tocmaiinCaucaz. peTirmullvl;riiNegre.
ue alct au scepatabia dup; un an gi
jumitatecand,in imprejur,riceva mar
feficite, doamnaMaria,DomnitaBalaga,
noragiplodulauajunsacas6,strdb5te;d
mareacu o corabieturceascd (17,16).in
noiembrie, doamnalvlaria, era,in fine,la
Bucuregti.vdduvd nenorocite,fifa
avere,insd respectatide toti roman
pentrutragediafamilieiBfancoveanu.
lardoamnaMaria,ceacarea pitimit
atatain viata asta trecetoare,s-a stins
in 1729,gtiindbinec; igidoarme somnul
de veci langa iubitul ei Constantin
B,incoveanucaree un martirSiunafdnt
al neamuluirornanesc.

131
 via9a gi drumuril€
lui Dimitrie Cantemir
Daca ar fi fost pfins de turci in
timpul incercuiriide la Stdnile$ti
(1711),cand domnitorul-cdrturar a
scdpatca prin minunedin lagrrul
larului Petru cel l\rare,intr-o caretd
a tarinei,negtiutdecatde perechea
imperialS rus;. DimitrieCantemirar
fi fost decapital,precumConstantin
Brencoveanu. $i n-arfimaifiavutcinese scrieatAteaopere
nemuritoarepentru culturaroman; gi europeane.lnsd
tanlrul voievod,care de fapt ii tredasepe turcii paganiin
favoarearugilorortodocsi,a scapatatuncica prin minune
9i,impreundcu un lungalaimoldovenesc, s-arefugiatpene
la finelevietiiin Rusia.S; urmerimfirul vietii,fapteleSi
drumurile(uneoriplinede aventurireale)ale invitatului
care a scris, printre altele, Istoria lmperiului Otoman gi
Desciptid Moldaviae.Tinerii cititorivof gesiin acest,,roman
adev;rat"o pildi folositoare...

Constantin
Cantemir,bEI Cantemir,
lui Dimitde $i

fi,,
132
 DimitrieCantemir era fiul mezinal domnitorului negtiutor
Ara$ferea
|$&ire" gi de carte constantin cantemir ii ai Anei
$tl
copiHria Bantag. a treiasa sotte.Fiul cel mafeera
_? Antioh.S-a niscutin 1673la calati,dup:
spuselesale.Alte surseistoricene spunca s_a
ndscutla
Siligtenr(la sudde HuSi.judetutVaslui), ca fiu al serdarului
uonstanttn 9ialAnei.satunde_cu antin urma_s_aorganizat
o modestiexpozitie memoriale, dinpatriotism local.
Lazeceaniai s;i. tauI ajungedomnat tvlojdovei. Dimitrie
a crescutfericitla cuneadomneascidin la$l Scundera
(9ia fostala toateviata),daraveao inteligente el
9i o memode
uluitoare. Cudeosebit;usUrint;invatdlimbilelaiina.greacA,
stavonaetc. cu dascelulsdu grec. din Creta, lLremia
Cacavela.
_T€tel,lipsitde cultu16, le asiguraseodr"s;i;;
AntiohSi Dimitrie,conditiialesede invlleturi. Spre
poart;, ConstantinCantemir, a fi
f9cyn9scrllde a trebuit sei
trimitdpefiulcelmare,Antioh,caostatecla ConstantinoDol.
turciinemaiavand increderein moldoveni. ln fOeg,Anloii
se intoarcela la$i,fiindinlocuitla lstanbulcu Dlmitrie,
in
varsti de 13 ani. lstetuladolescenti$i uimi profesorii,
oepnnzand repedeSi limbileturcd,araba,invatandistoria,
literaturagi muzicaturceascd,filosofia.gramatica literatura
errna.matemattca. 9i
In scurttimp,genialultandr devenierqdit
(lucrucomparabil, pestedoui veacuri, cufenomenul Nicolae
lolga,strdlucitul nostruistoric).

Dupeaceste stralucite
studii,Dimitriee nevoitse plece,
,mnh de l,
Domnia in 1691, acasi,ta lasi,candfratele Antioh
20 de zil6 ' trebuie,
sa fie dln nou ostatec la poarti.
Dupi numaidoianide Sederela la9i,tatdl
Constantin Cantemirse stingegj boieriiil aleg domn pe
tenerulinvdtat.Dar poartail gisegtepreatanrr (19 ani),
pentrua fidomn.lnistorieesteinscristotusianul.1673,
cand
Dimitriea fost primaoare voievodal lvloldovei,
neconfirmat
de suitan(20de zile).

133
 Dardomnitorul muntean
Constaniin Brancoveanu
(totdeauna duSmanal can-
temiregtilor),folosindpun-
gilesalevdrsatedregAtorilor
otomani,a obtinutdomnia
lvloldovei pentruConstan-
tin, feciorullui Gh. Duca,
pregetitse se insoarecu o
fat, de-asa.Prinintrigile lui
Brancoveanu, tanSrulDimi-
trie,ajunsla Tarigrad, este
acuzatde prddareatSriiSiretinutde autorititi,impreunicu
frateleAntioh.lnsi cei doi fii cantemire$tis-au bucuratde
protectiadregitoruluiMehmedCerchezpa$a,apropiatulde
atedati al tat;lui lor, Constantin Vodi Clntemir Aga cd
Dimitrie,liber,$i-areluatinvitetura,da.gipreg;tirea
miiita16,
vreogaseani,pani ce frateleAntioha fostnumitdomnai
Moldovei. Dimitriese intoarcein tarApentrua se insura.

Domnitorul-frate
Antioh dorea sa intareasci pozitia
Doamna Casandra. familiei cantemirestilorprint.-o
prima sotie resunetoarealiantS,aducandin
:oomn[or taine,in l\roldova,
pe fiicafostutui
carea construit
MdnistireaCotroceni, gerban
C_antacuzino, llustrulsprijinitor
al culturii(s_atiperit,
i;timpul
seu. Bibliade la Bucuregti,l6gS).aveao fatd,Casanira
Cantacuzino, refugtatdcu mamasa la Bragov. firndlogoditd
cu tanerulDimitrie.Numaic; Brancoveanu, domnuildrii
Romanesti, impiedica aceast;aliantide familie.Sezvonea
caelarfi pu! la calechiaromorArea iui$erbanCantacuzino.
Fatade 16aniajungela laQi;sosegted; ta lstanbul mirele
Fi
Dimitrie,de-24de ani,incingandu-se la curteadomneasci,
in ma; 1699.o nunteca-n povegti.Norices;toritiau stat
reflcrtr
un an la la$i,locuindInlr_ocasacantemireascd. prin
134
februarie'1700,Casandrai-a nascut
lui DimitrieCantemirprimafatd,din
ceinoudcopiiai lor A triit in armonie
cu el, fiind vremelnicSi Doamni a
Moldovei,pan; la moarteaei, in
t im p u le x i l u l ui in R usi a i,n ,1 7 1 3 ,l a
numai 30 de.ani. Lesandin urm;
racflmt amar€pe obrazulcSrturarului
9i a numerogilor copii, inteleapta,
lrumoasa,evlavioasa gi invetatasa
sotie,din.vita
cantacuzineasce,
e ingropata
la menistirea
greceascdSf. Neculaidin Moscova_ devenite
apoi
necropolaneamuluilor
U_!!!!9llg!lepartefirutvietiituiDimitrie.
iat6_t
cufamitia
invdtdture 9i in frumoasali cosmopolita
capitaldbto_
aventuri Ia mana.undese imbinaurafinataculturd
lstanbul islamice,civilizatia
greceascda Orien-
puterniceale Europeioccidentale.prin cdsatoria
sa cu
Casandra,fiicalui$erbanCantacuzino, Dimjtrie
se credea
un nimerit
succesor al acestuiain scaunul Romanesti,
pe care-lrevnea_ T;rii
De aceea,rivalitalea cu domnitorul
Constantin
Brancoveanu a cipetato intorsiturAdramatice.
uneoripericuloasdpentru viataten;ruluicdrturar.
La lstanbul,
Cantemirse simteaca acasi.li frecventa pe
profesoriiAcad-emieigrecegti:era in bune relatiicil cei mai
puternici9i influentidregitori otomanj$i se bucurade
prietenjalui F€rriol,istetulambasadoral Frantei.pentru
Casandragt famihaintemeiate. cumperi intai o casa oe
Bosfor,de fapt un palat cu gradini 9i apeductepe care il
vrnde,pentrua-giconstrui, dupi planurilesale,un adevirat
palatpe o proprietate a socruluiseu gerbanCantacuzino.
Chelture 35.000de galbenipentruacqstpalatcu gr;dinipe
Cornulde Aur,aproapede Fanar.Dupi fugalui Cantemjr
135
 in Fusi4 amandoudpalatetesunt confiscate devin
proprietatea Si
fiicelorSultanului
In acelagitimpins;, Dimitrjestudiaziistoria,filozofia, e
avocat,muzicant, colectionarde arti
Dinpricinaintrigilor
nesfarsite
aledomnitoruluiBrencoveanu,
e gatasi fie exjlat.ChiarSi viataii estein pericot,trecand
pflnaventunnemaipomenite. Cdrturarul nu revneascaunul
Mo^ldovei (unde va ajunge),ci al ferii Romanegti, ins6
tsrencoveanu iQifoloseaaverileSi influentasa la poartd.
A,Sadar. vrdjmagulseu se straduie$te sa ung; dregitorii
olomant cuaur.obtinand chiarunfirmanal marelui vizirpentru
pnnderea Si surghiunlrea luj Dimitrie
Cantemir. Numaicd un
demnitarde vaze fl previnepe Dimitrie,herluitde ca6va
vreme sa se ascundi mel.eu,de frica arestirii sau uc;derii
sale.A9ac5 tan;rul cdrturarurmAritse refugiazicu Doamna
Casandragi copiii,la marchizulde F6rriol,ambasadorul
Frantei9i amiculseu apropiat.Acestaa refuzatclarvizirului
sa-tpredeape vlastarul moldav.Norocullui Cantemir a fost,
panela uim;, schimbarea marilorviziriin
1704,careerauostili
lui BrancovganrlSi favorabilicantemire$titor, fratii Antioh$i
Dimitrie.AntiohCantemira devenitdomnin Moldova,i;r
'136
 BrAncoveanu a trebuitsi incetezeconftictulCu Dimitrie_
reflectatcifraf gi satiricin renumitacatle tstoia
ieroglificd,
intr-ofrumoasi limbi romaneascd

Steaualui Cantemir
incepe a strdluci.lsmail efendi.
Domn al Moldovei admirator9i prietenal lui Dimitrie.
ilpropulseazdpe
scaunulMoldovei;
invremeacandpeku wt"r"o"u"n""'o
""tera feciorulcredtnctosului
Poart6.Pro-tejatul
seu ",ilnlilffi;,;;
uonsrant|n domn
Cantemir,
celcarenutr;daseniciodat6
lmperiul
N,rr"l:a.prijinitorut
seunugtrace_r
in adancul
99T?ll:
surrrrururtut utmttfle, tnvetatulluminat, care admira
cet t are,i era un onoooxconvtns,ce
:".1^"rll]"-lj]
sUaDtnepecatele?"jrugrave
aleimperiuluipegan.
d_omnitor€ fostbun tirii(i7.lO_ 17.11),
Sifotositor insa
,- _(.:€ a ficut
deodata o schimbare radicaliin onentarea potitice
a Moldovej. dorinds_orupdde padigahul musutma;.
carel-auTnscl-unat Tu;;ii
la lagi,avAndiotalaincredere in ei,
..4 indat6, deoarece DimitrieCantemii
:Ve.ay
hcheie la :".91iT"6
Lulk(171,|)
un tratat secret cu
PetrucelMare, tocmai
in dorintaelibererii
vetrei de
turci. -romAnegti
[nsi armatele
r uso-mold o ve n e ,
condusepersonal de
!ar, sunt drastic
infrente Stenitegti
pePrut.-la
lnvitatulabia
sc5pi din incercujre,
cum am povestit,
ascuns in careta
tarineiEcaterlna. A doua sa domniea durat numai...
jumetate de an.
137
 Estenevoitsd fugain Rusia,cu soliasaCasandra, toata
Exilul in Rusia familja 9i4.000de moldoveni (intrecare
Si hatmanul9i cronicarul lon Neculce).
Unii boieri l-au p;rAsit mai apoi (Si Neculce).Dimitrje
Cantemirlocuiegtela Harcov,apoi la Moscova,la Sankt
Petersburg (consilierintimal tarului),remanandin Rusia
pan; la moarte(1723),mereutanjinddupi Moldovanatale.
Sa urmirimdrumulrefugiului s;u indelung, cenda gustat
amarulunofdecesein familie,conflicte lntreinsotitoriisai.
dar 9i satisfactiiin domeniulStiintific ai culturat(in Rusraa
scriscedilesalefundamentale). Istoriciiimpartpribegialui
Dimitriein doudetape:: in pima {'171j-1718) fostulvoievod
viseaze la reintoarcereain Fre, care trebuieeliberaE de
turci9i condusiereditarde un monarhautoritarFaptulnu
s-a implinit.deoarecepetrucel Mare,ocupatcu alteobiec_
tive politicegi militare,nu se implic6in rizboiulaustro{urc
din 17'16-17'18. in ceade-adouaehpe (1718_1723). fostul
domnmoldovean se implicein politica giin viatacur.tiitarului,
casitolindu-se, dupSpierderea Casandrei, cu o cneaghine
rusd;devinesenatorgi consultant al lui petru.lnchesfiunile
onentate.
.Cat de_mult il va ajuta tarul? ne vom intreba.Dupi
primireafastuo-ase de la lasi $i dezgustulcomun dupd
.
dezastrulde la Stinilesti,intreceidois_astabilito afectiune
reciproce. Candau trecutaihendoiNistrulla Mohiteu.ta 1
augusi1711,Petrul-a recunoscut pe Dimitrie ca principeal
lmperiului rus,cu tiflulde AltetaSerenisime. E adev;ratce
Dimitrie,candtrecuseprinla9i.isi luaseaverile,pe carele
trecuin impir;tia ruseasci.Cu elgidoamnaCasandra, mai
plecauin lungabejanie.cu k;surile,liii.Matei,Conslantin,
,erfun ii Antioh,fiiceleMaria9i Smaranda9i alti insotitori.
Pe drumutHarcovului Si KievulLi,dupece s_audespiriitde
tar. erau sa fie predatide tatari.DoamnaCasandraera
lnsercinata in lunaa opta.S-a speriata$ade tare,incatla
Harcova nascutun copijmort.Aiciimperatul deduseordin
138
 t;!1"1i;i,
i":t!!!Fli?ffi",i''i::;":Xil:fl
;yi,:j+:i1{.1.,:i;i
i:"ili!,::..1,i:m
j,
iffi ;
:",.^.:iiL#*, !"1",1*
"*"il:"",i.fi:ii:i:
aveacuceitrdiJertra
ruia r-oi
llx5,:i'#ff|n?:ililir
!_I:algllsandrer (30de ani),cantemir
devine
O rusoaicd
rusoaicd ii pesrmist.Se inchide in birou
J toat6 9i scrie
schimbd viata zjua.Doarcopiii nrrnlroiii,
"aiAre urmaSi
Jnlngere.singurdtatea.

;:* 11,:lt ;:*::1*#"J:,f

fi "1,,1;:ull fl
vagevenipoet9i diplomatrusde renume.

jl,:;ii:.ff
f ::i:!is:J,.xt,li,s;J?, ,1,;:""11
t*'1"v.11i
fi];"":l i:,HJ";:"i1"*1k
;i"i::?
AnastasiaTrubetkoi,cucare
se c;sitore9tein 172j, nas
fiindchiar(arul.
Defapt,chia;
larul il chemase de la
MoscovaIa St. petersburq.
manifestandpermanentfal!
de Cantemiro bunivointi
9i
apropreresufleteascaveche
Cirtutarul devine consilier
secretal lui Petru.uga pala_
tului imperjal era mereu
deschisdpentruDimihie,iar
casa sa era adeseavizitat,
detar,carevenea
dimin""1"
t" ot,Ei6Eii'iffi
si ia ceaiul

'139
 Cantemirse schimbase in totali-
tate. La 45 de ani, urma moda
impusdde tar: igi rasemustata,igi
dedu jos barba, i$i puse peruca
blondd pe cap, ca in tabtouldin
ultimaperioadda vietii.it vedemaici
cu armure (in loc de anteriu),cu
maneci9i horbotela guler Acum,
pozitiasa in Petersburgera consoli-
data.El Si€ndra sa sotieAnastasia
d:deau,in palatullor,baluri,receptii,
serberi.
Nobili,diplomati,
mititart,
streini.O viatdtreitedin
plin,neastamperata,
uneori
umbritSdeclipetragice.ln 1720,
e chejnaturgentla Moscova,pentruci fiicasa Smaranda
e bolnavd 9i moarela numaij9 ani.
de tuberculozi
Primafataa luiCanternirerafrumoasa, intetigenti
Sicultd
Domni.ta Maria, ca tatdl ei. S-a spus despreea ce era
ceamaiinvEtati femeiedin societatea
iubita Tarului
rusa a lui Petru cel l\,lare.Aschia nu
saredepartede trunchi.
Singuratic;,a respinstoti petitorii.Chipul pl6cut $i
de9teptdciunea MarieiCantemirau sdrit in ochiitarului.
caruiaii pl;ceaunespusfemeile.Adeverulesteca fiicalui
140
Dimitries-a indrdgostitgi-t iubea
nevalnicpe tar, fapt aflat repedeSi
de impireteasaEcaterina. Leg5tu-
rile lor incepuserdprin 1720.De
atunci,inimaei a fost daruitdpe
deplin berbatuluimasiv, plin de
vi at a. 9i t o t d e a t u n ci ,fa vo ru ri l e
impir;teStis-aurevirsat,din nou,
asuprafamilieilui Cantemir. C:rtu-
rarulera satisficut.O gi vedeape
fiic;-saimpdreteasi.Stingandu-se
in 1719tafeviciul, scaunulimperial
rimdsese fdr; mogtenitor. .Dac;
Marialui ar faceun b;iat cu petru cel Mare,sigurcd tarul
gi-arfi surghiunit nevasta,pentrua se insuracu desteaDta
l ui^ d o m n i t d .
In '1722, candimperatul a pornit,cu .tOO.00O de osteni,in
expeditia contraPerstei, a luatcu dansulamandoue f;meile:
pe larina Ecaterina,care Stiatotul, Si pe Maria Cantdmir,
impreundcu tatelei Dimitrie. specialist in orientalisticd.
La
Astrahan,iubitaimparatuluinu poate merge mai departe,
cleoarecee gravidi, pudandin pantececopilultarului.
lmpareteasa, previzetoare,urze$teun plan.Mariaestel;sate
singure,la Astrahan,doarcu un medjcal ei $i cativaservitori,
vandutitarinei, cuo misiuneprecise.9i astfelMariaavorteaza.
Nu^semai na$teun fiu, care sd urcein tronulrusesc.
In aceea$icampanieobositoarese imbolndvegte Dimitrie
Canteririr.Diabetulvechi se agraveazd_E nevoit sa
pdriseasciexpeditiaSi se se inapoiezela Dimitrievska,
mo9aa sa,carei poati numele,undese stingela 19martie
'1723. Nu implinise50 de ani.E inmormentat la Moscovain
bisericape care o ctitorisein interiorulmindstirii grece$ti
Sf. Nicolae,alaturi de doamna Casandrasi domnita
Smaranda. in 1935.osemintele i-aufostaduseiniard9isunt
depuse9i azi Ia BiseicaTreilerarhidin ta$i.
141
 Opercle sale nemuritoare.
Divanulsau galceavainteleptuluicu lumea,primaoperd
scrisein romaneSitipirita la lagi( 1698).intaiascrierefitosofica
alc:tuitdde un roman,pfefatatdde fostulsiu dascAlCacavela.
lsloria ieroglifici, cea mai importantaopefeliterafa,scrisela
constantinopol ln fomand('1703-1705). concepute ca o fabula
intinsd, cu personajetravestitein dih5nij9i pesdri,ategoria
prezintdluptapenhudomnie,in TdrileRomene,dintrepadidele
borerelti rivale,adicafamiliile Cantemiregtilorsi
Brancovenilor.
Inorogul esteD. Cantemif, Corbul_ C. Brancoveanu, Vidra_
C. Duca,Strutocrmila - M. Racovitd 9.a.mtd. La urmd,autor!l
ne dd cheiaumanAa povestiicu dobiloace.E primaincercare
de rdmanpolitic-social.
Hronicul vechimei a aomano-moldo.vlahilor, scdse ln
tomana(719-1722),cuprindeisto a noaskade la originipana
la descelecare. Suslineideeacronicarilor: originea comunia
tuturorromanilor.
lstoria lmperiului Otoman(Cresterea9i descreslereacurtii
otomane), redactata in latinejntre1714-1716 Sihadusd imediat
in engleze,francezagi germand,ia creatautoruluiun numede
savanteuropean, maialesc5 l'n 1714fusesealesmembrual
Academiei din BerlinCiritade VoltaireByron9i V. Hugo.
DescriptioMoldaviae(DescriereaMoldoveil,scrisain latina
{ 1714"1716).candt|aiain Rusia,lacererea Academier dinBedin.

142
Drumurile v iet i i l u i
Al. l. Cuz a
Piimuldomnitoral principa-
telorUnite(1859-1866) s-anas-
cutin 1820la Barlad.Tatdlsiu
eraspdtarulloan Cuza,ispravnic
de Tutova,iar mama,Sultana
Cozadini, coboradintr-ofamilie
de originegenovezddin Con-
stantinopol. lntreinaintaSii tat;-
lui, se aflasereQi str;moside
sangedomnesc.Copileria9i-a
Petrecut-ola mosia tatelui,
Berbogi-Filciu. A crescut,practic,
printre tirani - 9i astfet s-ar explicadragosteaviitorului
domnpentru
"talpatdrii".
Perintiiil trimit la tasi, in capital5,ca sA invete carte. la
marginea oragului-gianumela pensionul francezului Victor
Cu6nim.(un oflterrdmasaici,dinarmatalui Napoleon, dupe
campaniadezastruoasidinRusia).Lapensioni-a avutcolegi
pe MihailKogilniceanu, VasileAdcsandrisau MateiMill;,
viitorulactor.Drumurite vie(iilt qtc pe istetuttanir,in 1834;
la Paris,impreunicu al(ifii de boieridornicide invdtaturi
apuseanS. C;l;torisetreis;ptamanicu diligenta. impreuni
cu v6rul sdu, NicolaeDocanuSi cu VasileAlecsandri. in
decembrie1935, tandrul Cuza i9j trece examenulde
bacalaureat.La fel ca VasileAlecsandri,prietenulsdu de o
via(., seinscrielafacultateade medicind,o perdse$te repede
penkucdnu puteasuferidisectiile cadavrelor gitreceladrept.
dar nu terminenicio facultate, rbvenind in tvloldova(1939).

't43
 Avea o infitisare plecutS,plin; de farmec.Statura
Cum ardta Cuza mijlocie,pel castaniubogat, ochi
albagtri,inteligenti.Era un tanir
curtenitor, prietenos,vesel,dornicde petreceri9i glume.ii
distra pe cei din jur prin umbrul9i snoavelepe care le
spunea,urmatede hohotele de rasaleprietenilor Spiritual.
foa-rte plecea
inteligent. tuturorchiarla primavedere.
In targuldulceal leQitor, tan;rutde 23 ani, venitde la
Paris,demisioneaz: cu uQurintedin armati (incedin .1g37
tusesecadet,ca gi Kogelniceanu) 9i intri in magistrature.
Se baza pe studiile(neterminate) de drept din capitala
FranteiSipe cursulde legiaudiatetaAcademiaMiheileani
din IaSi.Seara,insi, era poftitin toatesaloanele, maiales
de. cdtre femei, care-l geseau cuceritor.La petrecerile
9i
balurileboieregti nu lipseaniciodate. obignui;
,.Bonjuristul"
sa petreacanoptilecu prieteniiusuratici,care-ispeculau
firea nepisitoarc. Din bun;tate fdri margini,era in stare
si impartdtotul, ba sa le mai remana9i dator.A$adar,pe
l6ngemultecalitdti,avea $i picate ale tineretii: it pliceau
femeilefrumoase,era pdtimagla joculde cirti, pjerzand _
cum se povestea- chiar9i uneleproprietdti mogtenite de
la pirinti (LuciaBott - DoamnaEtenaCuza).

Ficandaltipasipe urmelelui Cuza,parca-l vedempe

Cdsdforie exuberantultanSrla conaculdin
-:-,-,-, '-.'-,a Soresti
--':t" Soie$', intre Vastui qi tasi.
pasrrar9raztpe un pintende deal(pestegard.langdbiserica,
vedem-o lespede, subcaree inmormantati ElenJDoamna).
La 30 aprilie1844se slujeaaici cdsetoriaElenei,fiica
marea postelnicului lordache
Rosetti9ia Catincdi,cu veselul
mireAlexandru loanCuza.membruIaJudecatoria districtului
Covurlui.Pdrintiimireseifdceaupartedin protipendada,
avandlegeturide rudeniecu mai mariitdrii.Asa ce nu era
de neglijato partidabunicicapentruinceputul tariereisale
defunctionar.O cunoscuse pe Elena,cu cincianimaitanare.
14 4
in casaMavrocordat din la$i.Fata
modestS 9i nu prea frumoasd
cunogteade micafrancezasi qer_
mana.Elenaeracuminte, domo;la.
retrasa.S-a indregostitnebuneste
de Alexandru.Arareoris_auunit.,
prin casitorie doue firi atat de
contrastante,Cuza fiind guralivli
amuzant,in comparatie cu Elena,
srangace 9i timidd. Cu toate
acestea,intre soti.auexistatrelatii
l"-r9l!"-"t..9i"li9Etorn-afostizbutite,
inseAtexandru
nu
tesar
::,P"j.1,,.,11:':9?]e deDoamna Eren",
printesd
aesiuaiuoi
:1!,".1],
:I: I"'1,9 M-a;;;
il;fi;;
care-i
va d;rui doil"j.frumoasa
beieti.Etenaa fos o, i".li
punctde vedere,deoarecenu i:a n;scut
".i"ii"fu,
nici un mogtenitoi,
caresa consolidezecasadomnitoare

Fiindfunctionar aljudecatoriei
tinutului
Covurlui,Cuzase
Calea
tlea exilutui
exilului I Instaleaza
cu Elenain caselepdrintegti
.._ _ _ :-:_-l drhGatati.Adeseaet evaOain capitaia
y:11:y:l ,*:_] chemau prietenii.tdsand_ope Ejena
singurd ln portulde
laDundreortta!ole9ti.
riinOirianturajui
bin:i:l:1": ci a trecu{in iaoa,aopozantrior
:.^s::1.- t\rihaitsturza,
::Tl]:""rjlr] sodotitun tiran hriperet,
!:::,1-T:_9',:"1t" deta.1B4ri,
IiscaJearevotutionare care
oorea reto.me in tara.Defapt,Cuzaa intratinlr_oadevdrate
ll"L,-lle: lu"pru."".re s_apovestitcrr savoarechrar9i in
rratatete noastre de istorie

145
 Ca sd inebugecomplotularniuliilui Stu|zai-auarestat
pe capiimigceriide la laqi9j i-auschingiuit. A fost prinsSi
Alexandruloan Cuza.Zbiriidomnitorului lau legatgi lau
dus,impreuna cu altii,intr-ocazarmi.Aicis-aalescu o rane
la picior.Treisprezece iruntaii ai mi$cdrii,intre care gi
Alexandru,au fost azvaditiin nigtecdrutede pogte,legati
cot la cot 9i tarali spre Galatisub severdescort;. Din port,
trebuiaus? fie,trecutipesteDun;re,la Macin,pentrua fi
?ncledintatiturcilor.
Prietenli au vestit-o despreaceasta pe ElenaCuza,care-l
a9teptapeAlexandru in jos de laQi.Domoala
la SoleSti, fiica
a Rosetteltilor, de 23 de ani,dorease-9isalvezesotul,cu
o ce chip.Devenideodaticurajoasd Sienergici.in galopul
cailorajunsela calati,inainteaconvoiului care-iduceain
surghiunpe capiimigciriirevolutionare, intrecare9i birbatul
ei drag. Urzi un plan de evadarecu prietenullui Cuza.
consululenglezCumingham. Acestaintr6in leg6turdcu
legatiaenglez;din BrAilaSi Elenai9i amanetibijuteriile ca
sd-icumperepe marinarii greci.
_ In Jine,cei transportati cu harabalete ajung istovitila
GalatiSiinchisi.Momentul imbarciriisosi.Eleni se temea
c; Alexandrual ei Si ceilalti arestatisd nu fie inecati in
Dunire. B;rcile navigauspre Breila.Aici, profitand.de o
furtunice starnivalurile gidecomplicitatea marinarilorpletiti
de Elena,gasedin exilati,intrecare$i Cuza,au reugitse
fugade sub paze.Ceilatti,ajun$ita Micin, intresub paza
turcilorFi sunttrimigila Constantinopol.
Apoi, Cuza Si ceilattirevolutionari prinSjla lasi s_au
imbarcatlntr-unvaporaustriac. fugindin Ardeal$i ;poi in
Bucovina. Canda venitElena,prinnordulMoldovei, la mosia
Cernauca.a familieiHurmuzachi, ranataneruluide 2g de
ani se vindecase, Cuzapovestind tuturora,cu haz,cuml-a
picdlit el, la Br;ila,pe un ofiter,care-lajunseseacolo,din
urmd.l-a zis ofiteruluici poatesi-l conducdla loculunde
se ascundfugarii.Vicle$ugul hatruluimoldovean a reusit_
146
C-uza l-a condus,gchiopetand, la.. consulatul
pd$indaici, et ii englez,unde
:l:.::1:p,1t polrticos muttumi oriterurii am;sii
scolandu-9i peleriagi inclinanou_se
aceaclipd,$i-adat seama;fiterul cd razand. Abia
:r] a fo"t tr", p"
nimicde ficut. Cuzaera sub proteclie "foJil
ii,,ll,J"'era
Dupacdderea domnitoruluiMihailsturza,Atexandru Cuza
Cum
tm a fost ] :ll!: tard.Exilulse incheie$i incepe
ales domn marea':lupti pentruUnireaprin;ipatetor.
NoutdomncrigoreGhicale_aoferitfuncfii
ialle mordoveni.
girrqtlor c,r;;ril;;j;";;;i;#J:ll
al linutuluiCovurlui.purtandu_ne az
vizitand,Muzeur de
'""*.
f::,:' case.
a tui "o-#i,De*i.i::?::,:fl:liil
cuza altfel.in oras"r;;j;
R:]:::, peste
"t"it tot ii vedem
sibustul
dinrondul
#:ffi ff;::
toiutbdutieipentruUnire,Atexandru
._^ln iSidd o risuni_
din
:?:::_.d"Ti"'.. functia
de parc;lab.
a*"!rri"J i"i"p1L
orntrmputcaimacamuluiantiunionist popuiarit;te;
Vogoride.
sa cre9te.
 Candsefr5manta Unirea,Cuzaseaflala lagiginicimicar
nu banuiaca, tocmaiel, va fi alesdomn-Candidatii la tron
erau l\.rihail
SturzaSi fiul sau Grigore.Partidanationale,
alcetuitedin fogtiirevolutionari de la 1848Si prieteniilor,
majoritariinCameraelective, nu-gialesesenicila 3 ianuarie
candidatul la domnie.in searaaceleizile de iarne.unionistii
se sfadeauin celebraSalS Elefant(aflati qi azi. special
amenajateca expozitieistoricdevocatoare, in clddireaveche
a Muzeuluide lstorieNaturalidin la$i)asupracandidaturii
la tron.Cuzanlcinu se aflaaici,ci undevala teatru.Cineva
pronuntinumelecolonelului Alexandru Cuza,careeraacum
comandant al armateimoldovene. El a fostacceptat imediat
de partidanattonald la propunerea fermda lui N. pisoschr.
Apoitotideputatiil-auates,la 5 ianuarie19S9,ca domnal
Moldovei,iar la 24 ianuatie $i la Bucuresti,in Tara
Romaneasce, unionigtiiau triumfat,alegandulpe Cuza
domnitorSub un singurdomn,alesin ambeleprincipate
dun;rene,s-a infeptuitUnireade la 1859.
 Prin reformeldinfaptuitesub domnjasa (1859_1e66).
,Jor;ele 1 s-aupusbazeteRomAniei
Reformele modernelegea
lui Cuza agrari din august 1864, legeaelectorale,
legeainvdtimantului, intemeiereaUniver-
sititilordin lali 9i Bucuregti,trecereala grafialatine,uni_
ficareaarmateicelor doue principate,Codulcivil,Codul
comercial, infiintarea C.E.C.,organizarea sistemuluioarla_
mentarbicameral etc.in timpuls:u, au fostcreateinstitutiile
modernealestatuluiroman.
A fost silit sd abdjcela 11 februarie1g66,el singur
intelegand ce - pentruinteresul supremnational _,nu;ai
un Principestrain,dupi pir€rea mea,poatechezisuiviitorul
Romaniei" (dinscrisoarea sa c6tregen.N. Golesiu).
Expulzatdin lard; ex-domnitorul 9i-apetrecutrestulvietji
in Germania, unde-9i ingrijeasendtatea gubrezit;,
deoarece
sufereade ftizie.A murit,in 1873,la Hotel
Heidelberg, 'Europa.din
in brateleEIeneiCuza$i a fostinmorm;ntat la
mosiasa din Ruginoasa-lagi. in palatuldomnescde aiciisi
avearegedinta de vare.Dorintasa testamentara, exprimaa
pe patul mortii, a fost implinite$i a fost coboratin cripta
bisericii(mai1873).
in 1944,candcastelullui Cuzaa fostbombardat, rima-
gilelepdmante$tiau fost duse la Curteade Arge$,iar dupe
aceea la bisericaTrei lerarhi-lasi.Ulteriors-au refdcut
biserica9i palatul(aziMuzeumemorialde mareprestigiu),
iar factoriide deciziear trebui s; mute osemintelelui
Cuza-Vodala Ruginoasa,pentrua se respectadorinta
testamentarA a,.DomnuluiUnirii".

lubitorii
istoriei,
careorganizeaze
aziun itinerarpe urmele
Palatul domnesc lui Cuza-Vodigiin locurile
legatede
de la Ruginoasa Unire,se pot opri nu numaila lasi

undeazremormantul
sau,PiataUnirii,
undetroneaze
statuia
sa ridicatiin 1912sau Palatuldinstr Lipugneanu, undea
locuitCuzaQie MuzeulUnirii,acumin renovare), ci gi la
castelulsdu din Ruginoasa, undes-a amenajatun frumos
memorial, la regedinta
devar;. Grupurilede turisti,maiales
eleviSi studenti,suntatraseaici,in acestspatiuevocator,
cu mobiliergi alteobiectecareau apartinutluiAl.l.Cuza9i
Efenei Doamna.Cartea de rdsunetpoyesfeaunui casl;t
blestemat.Cuzala Ruginoasa,publicatede edituranoastri,
rememoreaziamenuntit, pentrunumerogiivizitatori,
timpurile
candsoseaula Ruginoasa personaliteti
distinsele aleistoriei
romanegti,dramelepetrecutein palat,inmormantareadin
mai 1873Sialtemomentedintrecutul. celebreilocalitati.
 LuciaBor9,in carteade sufletpe carei_odedicd.descrie
Maria Obrenovici, amanuntitviata bunei Doamne
iubirea din umhre Elena Cuza, cea despre care
- - - - - | i sto ri cu lA .D . X e n opol
sounea:
,,Sfantda fost ElenaCuza,sfantaprininfrangereadLrerilor
omene9ti, sfantdprindragostea ei catreseraciqi nevoiagi,
sfante prin viata de pustnicpe care a dus-o!.
O durereomeneascape care Si-a
infrant-o veneadinnepotrivirea firiisale
singuratice gi timide,cu firea veseld.
plinede viatd a lui Cuza - aga cum
istoriseam.Dumnezeun-a inzestrat-o
cu harulnagterii. Nu i-adaruitdomnulr
Uniriiniciun copil.gitotu$iCuzanu s-a
despartitniciodatede rdbditoarea sa
sotie9i doamn;a tirii, desio iubeacu
ardoarepe frumoasapfintes5Maria
Obrenovici. ceacarei-addruitdor bdiel
CineeraMaria,iubirealuidinumbr;?
Era intr-adev;ro femeiefrumoasagi seducitoarecare
a ravnit mereu la merire 9i lux, dar in fond a fost Si ea
nefericitd,ca 9i rivalaei ElenaCuza.Ambjtioasipeste
mdsure,fiicaministrului de interneCostinCatargiudin laSi
s-a cesitorit cu prin(ulsarb Efrem Obrenovici,cdruia i_a
deruitun mogtenitorla tronulSerbiei,dar printulEfrems-a
stinsdeodateSi l,ilariaa revenitin Moldova.Al.l.Cuzas-a
indragostit de ea, fiindiubitalui din umbratronuluipAni la
moarte.EslemamaprintilorAlexandru 9i Dimitrie.Cu un gest
de jertfa nobile,Elena Cuza i-a infiat (cu greu) pe cei doi
biieti niscuti de Maria,din legdturaconstantaa acesteia
cu sotulei. DupamoarteadomnuluiUnirii,in 1873,Elenaa
continuat se se ocupe,cu devotament pani la sacrificiu,
de
cre$terea Si educarea lor. Erau insi amendoi bolnavide
pldmani(ca Si tatSllor)Si au avuto soarti tragice,murind
de tineri.Fiulcelmic,Dimitrie Cuza,s-asinuciscu pistoletul
151
la tamplS;in camerasa din
castelulRuginoasa, din motive
sentimentale(la 26 de ani,
1888),iar cel mare,Alexandru
Al. Cuza,s-a prdpiditin urma
unei rdceli,ln voiajulde nunta
f;cut cu sotiasa Maria(nescuta
Moruzzi), in Spania(1890,Ia-28
de ani).Amandoiau fostinmor-
mentatide Elenala Ruginoasa,
dupi care betrana doamne,
piezand dreptulasupracaste-
lului, e nevoit6sa se refugieze
la PiatraNeamt,undes-a stins_
in 1909,fiindingfopatideparte
de sotulei Cuza,in mormentul
mameisaledin Sote$ti-Vaslui.
 Pe urm ele r € g i l o r s i r e g i n elo r
Rominiei
Ve poftimla o cdletorjein Germaniade sud_vest,
in patria
ngdnul Dinastiei I oe obargiea iiushei familiide
Leagenul
Hohenzollern Hohenzollern.CuvantulHohen-
z^ollern in limba ger_
I:1]:j,"-"="Ti:i H"ch_ inart _desp;rtit,
varf:
;"il;;:
::re corespunae
j11r-1J,,1::^.:1"- peoeptrn ";ii;;'ff;;
virtutiror
marii
case_nobiliare
germane a Hohenzoliernrror. recunoscutd
in
jll*:-*",r,:.131f! :i " d"j seneralii
dep"r."on"iitjii
3::":*:T-*Y"i"*moaoneini,e"ai'ii;;":il"#:lJ
Romand (caror
t, Ferdinand
r,c*ri
"rlii".,iii'i.iii

Celatorindpe Dunare,din Romania(tarade la vdrsarea

.,
fluviului
in.Marea Neagrd.undea domnttoptdeceniiaceastd
utn-astte) Apus.pe firLrlgefpuitor
at apetcurgatoare,
,tnspre pedurea
Muntitor
.1f:^S-"T-|.1ry"]"t" Neagr;,det; granita
ranco-germand.
p€ratetei
4Bcumeridianut
8.izvoreste
i:tr"tei:r:."
^..11:,1l" din pedurea
lllir9l t-D*:rl Neagra.
Ceva maiia vale,
rnrr-o
zonecoiinardinalta,DLrnereae tot atetde latdca
ra Bucure$ti
ofi Bahtuiut
la ta$i.Ca un pui de
:-?10:u'!"
oarau.mtscandu_sela soare.alunece llnigtitd,
sclip;toare.

153
 pandce incol:cgiteo stanci
dar cu ocolisuricapricioase,
uriald din Suabia,pe carese rdsfatdun 'cuib de vultufi".
EsteCastelulSigmaringen, unuldin celedoui leaginede
piatrdale neamuluiputernical Hohenzollernilor. Sur Si
auster,ziditdirectpe stancS,acestcastelmedieval e vechi
de o miede anigitrainicprecumo fortdreat;inexpugnabil;.
Se spunecd NapoleonI Bonaparte, canda vdzutprima
oaraacestcastelmagnific, s-a minunatlntreband;
- Dar cuibil acestabeten ce-o mai fi?!
- Este cuibul Aquilei Negre, S/rel i-a respunsmarele
generalNey.
Cum se gtie,AquilaNeagrAestecel mai inalt OrdinSi
simbolal Caseiregaleprusiene, carea fostinstituit
de cdtfe
Friederich I, Ia 170'1.

Stema Augustei famtlii de

Stcma oEsului Sigma.ingen

Intrandprintrestancigigantice,Dunerea seincoldcegte
Sigmaringen - deodatE incat nu-i lipse$temult si
inchidAo circumferinld. OraqulSigma-
Cuibul Aquilei
ringense afl6in centrulformat
de cursul
Negre capricios pepartealuidreaptS.
alfluviului,
De mai bine de 400 Eni se afl; aici, in permanentd.
regedintafamilieiauguslede Hohenzotlern-sigmatingen.
O
't54
 dati cu.trecereatdrilorHohenzollerne la prusia,in 1gS1,
oragutdevinecapitalaprovinciei.
de verfuluneistancise afl; anticacetateromane
6,Aproape
or\,rvrA|(,In Intmamuntelui,azi CetateaSigmaringen.
doilealeagen- al
at Zottern_ilot
(primutfiind i;;rJ,;;9;;
Hechingen). Sigmara fost u; nobil suab c"re a cu"Jrii
oragulgi-a construitpestezidurileromane
(sec.al lxjea). Legendaspunecd e actualulcastel
ri-boiniciarfi'fosiini"r"i"',u, contesau9efde
CasteluI "l,liitt
apartineramuriisuabiene de Hohenzollern,
din
ll":lLIVt.Jg":?rF rezbojutde
30deani,sefacmarilucJri
oe reparatii.ptincipete
Meinrad/ (i633_81)|.""on"iitril
partea de Nord. principele losif
FriederichrrZts_iq,
construie$te intrareapane ta turnulcel rn"r". prin"ipliJ
c€rol Anton refacein intregimecastetul:
;;;";"
sall de serberi,.saloane pentru irnpar"trf i;;;;";:
9i n"gJi;
Artgtor.turnutde apd. un srajd fiumosiDin
:-"j1?"i"i. 913
la.lT,apritie.1893,un incendiuizUucni,preracanJ
lel::::l!el
rn^cenu$€,multe lucruride valoare.lnsdparteaincendiata
rost repederestaurate a
qi inzestratecu statuete.bibelouri,
tablouride arta.cartirare.vasescumpe,
arme,armeturiale
eroilorfamiliei. SalaStrabunilorestesuperba. DevizaNIHIL
fer;.Dumnezeu)inoicarespectulpeniri
::)E^?:oF(jY:1lc
nupremaForte si a fost preluata de catre
$i Dinastia
RomanS..De altfel,mutteetemente di; fortare4anailfa au
fost folosite.de c6tre RegeleCarolt. in
$i superbulsau
CastelPete$din Sinaia.
VictorBraduGhitulescu in impresionantut album_docu_
mentar CARIEA DE AUR. ZOde ani de ta intemeierea
Dinastiei,Romdne (1866-| 936)M.S.REGELECniOt-tt,
rux de amEnunte$r minunate itustratii
::::1i!9 ",acestei
geneatogia casearistocratice germane,ne ofer; o
multimede impresiide vizitato(din caredecupam:
.-.Peun drumpldcut9i presdratpe de o parte alta
,orazr Si cu
St alte ffumoaseplantatji.d.um care urca muntele
'155
castelului Sigmaringen... dupdo jumetatede ord se infeti-
$eazein dreaptaprimapartea castelului Siceamaiveche,
numitd,,cetateacavalerilor',.Ea este compusadin mai
multecamere...Odinioar;,aicieraulocuintele cavalerilor...
In acelagicorp,se aflemireatasalda panopliilor, cu arme
dintoatetimpurile...
Drumulcetre casteltreceprintr-un
gang,careleagebise-
raca de aastel, in extremitatea caruia apare, ln fata,
impozanta poarti principal5...
Deasupramarii podi se afli un Votiv- basorelief- in
piatri artisticexecutatde marisculptoriaivremurilor...Votivul
are stilulRena9terii... Deasupra Votivuluise aflestemade
Hohenzollern, iar mai sus un episoddin istoriagerman6:
Contelede Habsburg,care asediaorasulBasel,prime$te
prinFriederich de Hohenzollern,burgrafdeNUrnberg, Stirea
ce a fostalesSuveranin oct.1273.
BIBLIOTECAnumdra 3O.O0Ovolume. precum 9i
hrisoavelecastelului.PrincipeleCarol Anton era un mare
colectionar de cd(i Si obiectede arte.
MUZEULdin aceastduria9eoetateprinciaraeste,de
asemenea, de o rare bogdtie.Sculpturile in bronznumdra
156
 '12.00Oexemplare.Tablouriartjsticepictate
pe sticte
- goblenuri
primitivi, extraordinarde finegienormde scumpe,
arme,diversearmuriincrustatecu aur, mobilesculptate
datanddin Evul Mediu,epocaRena$terii, sobe din acea
epocaavandc;rdmidapictata.un num6rconsiderabil de
opere,dintoateartele,alecelebrilor maegtri ai timpurilor
ca
Tiziano.Diirer. Cranach, Holbein.
Principele CarolAnton de Hohenzollern a imbogegtmult
acesttlruzeu.De altfel,acestgust a fost thogtenit de fiul
9i
s6u. Regele Carol I cel inteleptat Romdniei.Desigur,
dumneavoastra, carecititiacesteranduri,ali vizitatCasGlui
Pelesdin Sinaiagi ati remasuimitide frumoasele colectii
de arta 9i mai cu seamdde valoroasel;tablouride acolo,
intrecareSi un Rubens...
Acest cuib de aquiledin Sigmaringeneste leagenul
marilornogtriregi.
Aici s-a n;scut, la 20 aprilie1839,CarolL domn apoi
li
regeal Romaniei.
_ Aicia vezutluminazilei.la24 aug.1865.nepotutsaude
frateFerdinandL primutregeal Romeniei lntregite.
De pe teraseledin turnurilecetitii aflateia inaltimi
amelitoare, se audepanesus curgerea furioasaa Dun;rii,
vazandu-se laApuscoturile ei,panela pddureaNeagrd,de
unde izvorSgte.lar spre Sud, se zeresc- in zilole azu.ii _
cresteiede zipada ale MuntilorAlpi din Elvetja.in aceaste
regiunemuntoasa, cu damenibuni, primitori
Siveseli,se afli
Tara Hohenzollernian5, unde au existatcele doui mici
principate(in jurul oragelorSigmaringen 9i Hechingen),
incorporatepa$nicin marelestat prusac,la 1g50.
Aiciigiau originea nobildregiinogtridinDinastia Romane.
, S; mai adeugim ce PrincipeleCarot Anton, tatel Regelui
CarollgibuniculluiFerdinand l, erarud; apropiaticu regele
FriederichWilhelm lV al prusiei, precumSi cu fratele
acestuiaPrincipeleWilhelmde prusia,caredevinemai
tartu imparatal Germaniei.
157
 Dom nit or u l
( r466-raar)
si R e g e le
(raar -r9r4) Carot I
De peste2000de ani,se sta-
tornicisepeteritoriile
daco-getice
$i apoi romane9ti de la Carpati,
Dunare9i PontulEuxintraditia
monarhicia conducerii t5rilor.
DaciaaveacipeteniibogateSi
regi ilustriprecumDromihete,
Burebista,Deceneu, Scorilosau
Decebal.Dupi formareapoporuluiroman $i a statel-or
feudaleln veaculal XIV-lea,in capullArilorse iflau dinaitii
vestite(Basarabi,Mugatini,Corvinegti etc.),reprezentate
pnn voievozi.domnitori,guvernatorl.care_gitransmiteau
puterea dintate-nfiu.Maiapoi,in .j866,dupi abdicarea silite
a lui Cuza'Vode, oameniipoliticiai vremiiau optatoentru
Dinastiastrdini, mijlocde obtinerea Independenlei siatului,
de modernizare a tdrii inapoiateSi inlaturareacoruptiei
domnitorilorautohtoni.inteleptii
nostribirba(ide statc;;tau
repedeun printstreinla marileCaseregalesau imperiale
din EuropaOccidentali,care se asigure
statuluiaflatinc5 sub aripatmperiului Otoman."onsoiidaru"
ChiarAt.t.
CuzatrimiteageneraluluiN. Golescuo scrisoarein care
alirma ce ,fiumai un principe stein, dupd pererea.mea.
poatechezesuiviitorulRomeniei,,.
DeoarecefrateleregeluiLeopoldal ll-lea al Beloiei.
conteleFiltpde Flandraa respinsoferta,ltberalullo; C.
15 8
Brdtianus-aadresat glorioasei
familiinobiliare
Hohenzollern.
A discutatla Dusseldorfcu principeleCarol
Anton de
nonenzoern.guvernatorul Renanrei. iarcelde_aldoileafiu
al,sau,Carol Ludovic(27 ani.locotenent in Regimentul
I-tea.0edragoniai gErziiprusiene) al
a acceptat Coroanafire
L" inceputut
tuiapritie1e66s_adesfasura,r un
::llltlY:f In urmaciruiapoporul
preDrscf, romanl-ainsciunit in tron
pe PflnclpeleCarolLudovicde Hohenzollern,
sub numele
de CarolL
,Fa I in frunrea
I ?l!]l:,9"|.o1 statutui
rom6n,
pecare
^i:,j:l
condus cu inlelepciune. intai
ca domnitorSi,din .18g.1,
ca rege,panein 1914.canda decedatta peleg.
A domnii
4.' qe anl,matm_ult
decat$tefancel Mare(47ani).
tar DinastiaRomani, pe care a intemeiafo,
a fost
t:,!'l famitieisermane
Honenzo
ern.piin
l"^ljllll
r-erqtnanct "yta
L Carot at _teagi Mihai L p6nd ta abolirea
i:l:I,"1,91 lr"jr"r."rea Repubricii,
ta30oecembrie
r9+zl
Resetui Mihai,
subpresiuneacomunismutu
ijff,:"j;:*"
RegeleCarofI s-a ndscutla Sigmaringen,
in ziua de7l2O
aprilie-'1
839. Era at doiletb;iat at principelui
CarolAntonde Hohenzollern qi al sotieisate,
prrntesaJosefina. care i_a ddruit 6 ooorr:
Leopold,Stefania,Carol, Anton, Friederich
,.
M€ria.ln familie.totiauprimito educatie $j
al"""d. pri;tii;;u',
destinaticariereimilitare.
_ Dup: terminarea cursurilor
secundare, Carola lntratla
9coalade cadetidinMiinsterA fostnumitsublocotenent ta
Regimentul.de artileriede gard5.ln 1857urmacursurile
icolr oe aftrtefle
de geniudin Bedin.penein 1g66(canda
acceptatCoroanaRomaniei.printr_oimprejurarefericit5)a
tostotltergerman.Era locotenent in Regimentul 2 dragoni
de gardd,Ca ofiterde ordonantdal Kronprin[ului Friedeiich,
bun prieten Si protector,printut Carol participeefectiv la

159
 Pincipele Cabl Antan
$i PincipesaJosefina,
peinti Regelui Carct I
Rezboiulaustro-pruso-danez. Lua
partela asaltulcetetiiFredericia
Fi a
redutelordin Dilppel- experiente
care-iva folosi,majapoi,in luptelede
la Plevnacohtraotomanilor.
Degimicde staturdSifirav,printul
Carolera un militardes;varSit, s;nr-
tos la minte 9i la trup, ordonat9i
echilibrat,chiarmetodic,bunDolitician
cu idei liberale.Avea soiritcazon.ii
pldceau disciplina Qi zorzoanele
militare.
Detanir cunostea limbileeuropene
de circulatie.
La Sigmaringen, aproapede granitafranceze,se vorbea
maamultfrantuzeste, mai alescu bunicaStefania,careera_
cum se Stie- fatd de sufteta lui NapoleonBonaparte.Astfel
a inv:tat Carollimbafrancezd,in afardde germanamatern;.
lmperatulNapoleonlll, care pa(icipase la botezul
PrintuluiCarol,a rdmasbun prietenal familieiprinciare
Hohenzollern. ASa se face ci Napoteonlll (un fel de
judecitoral treburiloreuropene$ti) a recomandatromanilor
sel aleagi Domnpe PrintulCarol- lucrucares-ainfdptuit
imediat.lmparatulNapoleonil sfitui pe lon C. Brdtianu.
trimisulromanilor, sd se ducd de-a dreptulla Ditsseldorf.
16 0
 pentrua^djscuta
cu principeleCarolAnton,taul tanirului
*T$,:""T""'i..:i:i,iilJ,l"?ii",i
ff ii:liliitiiG?,:?i:ffi
,i
:^Y,l:^::ylapreciat
atat
de
ii:irfr,F"Ti
Napoieon
rrr_r"", l"
vvlnetmL acestelegaturifiind
benefice"r statul
penrru "aili
roman.
Eraun moment g^reupentrutare. Cuza_Voda _ alunqat
lncognito, spre rn exrt.
Agitatia
separatist,.
cutmin;ta
Romdnia c^us€ngeroasele incidentedin aprilie
oo oeta ta9i,puteaducela desfacerea
Uniflrdintrelvtoldova Si tr,tuntenra.
Oar
r.\,..tjralanu.
strdtucitorul b;rbatde stat,
I aoucea- la timpulpotrivit_ pe tanarul
uarot, care venea incognitope calea
rerataDLisseldorf_Bonn_Freiburq_Ziirich_
Viena-Budapesta. La I maij866, printul
uarotgi Lc. BrStianu se aflaula ultinra
sratreteratSde la Baziaq,imbarcandu-se
ctandestin pe un vapordun;rean,ce i_a
dusla TurnuSeverin.pe pa-gaportulfars
yi,?."!<a:ttletlinsen,calatorina
6 oiessa penttuatacei."
uararorutdeghtzat avea: ..Ochi atbastri.per
negtu, nds
vutlu.resc-agea mushti gi barbemijinddpe otrali staturi
l:lt:'." 9end.au puspiciorut
r.u.lJralanu
pe pjmantutRomjnieiMici.
I setnchindEi_lpoftiin trasur,,deoarece paftd
ra.Eucureiti, calelunga.nu existacater"*t" iAoi" i"pj
in Romania o mareretearerata).
"51::jll,^c19ll
cu "g"strui
trenurileoccidentale.
.r.!. Carol I cEl5tori,
al;turide
^tnrr'a-rat
trra anu.In trasufilepogtei.
vreo24 de ceasuri.
srca Inspumati vizitiii
de galopse schirflbau dupdtreiceasuri de
alergare. Pestereuritreceaucu pluta.deoarece
poduri.
nu erau
ln searade 8 mai au dormji la mogiaGolegti. g4
la
km de Capitatd.
 La 10 Mai 1866,nouldomnitoineamt,carenu cunostea
deloc limba 9r obiceiurilepdmantului,intra triumfal in
Bucure9ti.9tirea sosiriifusesetransmisAtelegrafic.
popofulii iesisein intampinare, ca sa_lvaddpe inlo_
.Tot
cuitorulla tfon al lui Cuza-Vod6. Cateri.pe jos, in tiasuri_
puhoide lume,intr-unpeisajtipicorienrat.
La,Bdneasa, primaruli-ainmenatcheiaoragului. Dupao
seceta prelungita,veni chiar atunci,ca semn bun de
fertilitate,
o.ploaie torentiald,caretransforma colbulinglod.
La Catedralamitropolitana, rdsun; un fe-Deum,in prez-en.ta
Locotenentei Domne$ti, Guvernului gi Mitropolitului Nifon.
La Parlament, Carols-a a$ezatpe Tronulaflatla tribund.
CruceaSi E1/anghelia erau a$ezatede l\litropolit pe mas5.
5e auztJuremenfulrcmdresctradusin frantuzegteprinlului:
"J.u.rde a pdzi legite Romeniei:de a mentinedrepturilesale
9i integ tatea teritotiuluiei.'Atunci printulCarol,cu mena
pe Evanghelie,a zts energic,pe romeneste:.,Jurl-,
in
actamattrte multimii
Nimeniru visa.in aceleclipe.ca acestbarbatgerman
,
de numai27 de ani va deventroman9t va oomntcu mare
folosaproapejumetate de veac,intemeind o dinastie.care
va contribuidecisiv-la modernizarea
t;rii, obtinerea
lndependentei multravnitegiintregirii
mulfpatimrtutui Neam
Homanesc, intr-unstatmare,puternicai de nezdruncinat.

162
 lmediatdupasosireain tarea tui Caroj
l(.lOMai 1866),
Monarhia
)narhia corpurilelegiujtoareau adoptat,la 2ti
I iunre
constitulionald 1866,CONSI|TUT|A
ibMA_
ereditare NrEt, pflntre cele mai avansate din
EUrOpatrmpului,care avea la bazd
f:l?]:l 9"r""*ic ar puteritlrin stat.Ea a.permis

j::iff. oi;;; ";:;'u :

staturui
::::::"-:1i l^T-19-"':1i""|.:"
gi"?,;, ;;
roman.
ruumentionj
::3:i,i"Jl:l
l,xTlii,
,ii11:
3,^ !ji;
!:,iif,
"l!,1j,,",il,i"*:1;"i:,T;lT,i
d.e 1x#:r"l:E!",'Iii:':j
[;F;::1,;;i:!ffi
,primogenituregi cu excludereaperpeluea femeilorsi
i 6riei sa;e;; it i,. ii,i t i,
i:f; :::::! n:.';,:r":orebri
uM
, :l::T,U'""",'
?f?j':i:ff
i:Jj;i.*?ff
lij,g:
RH !1.,
J'l
'188'1
martie ap;rea
r"s'"l"'"
liJllll,X"t'Rtl;"i3ris
.-Articolull, Rom6niaia fittutde Regaf.Domnitorutei,Carol
, ta.pentru
I. sine$i mostenitotiis6itittutde reSeat
noniii.i.
Mostenitorultronuluiva purtatiltuldeprincipe
re-Articolullf.

,"i'ff::l:T::r,:ii#r,:ii"lilli!".1T
t"lj:11"y:"]?,l1, tndamentar
atmonarhrer
constitulionate:
r<egeledomne,le.dar nu guverneaz6.
 ...Cleditin mijloculuneiadin celemaifrumoaseprivelisti
Castelul ce se potinchipui,castelul dinSinaia- cu
siluetasamereate !i eleganta,
cu liniilesale
Rega, Peleg
indr;zneteSitotdeauna binepropo(ionaie
- formeazdca un decorfeeric,pus de manaomeneasci,

printremuntiiuria$ice] imprejmuiescde pretutindeni. Zidirea

lui tinusezeceani.Trebuisesa se smulgi de la 6eledoua
elemente,apa 9i pdmentul,fiecare p;rticicd de loc, se se
creeze,aproapepe varfulmuntilor,o lat; Si oablasuprafat:
pe caresi se a$ezeedificiul,in fine,si se crojascd,prjnlargi
impliniriridicate
in padureSimunti, undrumcares; ducdpen
la castel.Toateacestegreutetifurd invinse,multumi€vointei
energiceii stiruitoare a Regelui.desprecarese poatezice
ca el a fost adeveratulcl;ditor al castelului,tot asa Drecum
NeagoeBasarabfuseseadevdratularhitectal mi;unatei
noastrebisericiepiscopale de la Curteade Arge$:,,Casfe/u/
Peleg,- sc e autorulNotelorasupravielii RegeluiCarol-
estepropia creatiunea Regelui.inveselitor gi simptu,in stilul
Renagteriigermane, edificiul, bine propottionat,se intincle
imprejurulimpunebruluiturn pincipat. iar spectaLorut rcpit
descoperd o mutime de ornamente gralioase in iegituile
'164
t!:?!"1:: k scutpturitetemnetor.in fAfiena
din cudea
cl tellltlt cdrei Soaptese impreuneazdcu vuietut
gt,g-a.nlq 2 btazit;
aualtpe poverni$urile
muntoasede carese reazemd
m.u.!t
insa.decetintel$areade din atare,
?,j!,::::
rnpanrea\1,
g mobitareadin leuntru peleg
a castelutui purced
din initiativaSi voinla Regelui..,,
Maitoai; Iemndria casteluluia fostsculptatd de un artist
Sto€rh.care a tucratpentru Suveranitimp de
.g_lililldl
rrerzecr de ani.DlStoerha executat la Sinaia,ca gi in palatul
orntrucure$tt. adevarate capodopere de sculptura decorativ;
ce dovedesc, pe langi o inspiratiune artisticddin celemai
rrumoase. mestegugul deseverSit al unulmdiestrulucrdtor
Apanamentele Reginet,minunatde bogategi elegante.
sunt ctecoratecu gustulcel maidelicat.,,Aceastae licuinta
pe.cateo visasemla cincisprczece ani. zice CatmenSylva
/ntr-oscr/soareadresa/?mameisale_ gipe cate o desciiam
atAtutmeu.Ce lucru ciudatsa vddIa patruzecide ani visul
meu ltansformatin reaflatel' Stoerhera foarte mendrude
scaracaslelului ale cereitdblit.stalDusoare Sicolumne,au
rosrIUrnale st sculptatede dansulcu artaceamaiperfectd.

IOC
 Salade muzicia Reginei, c;ptusitdcu lemnpan; lajuma-'
tate de inillime Si iucratdin nuc,prezintS, cu geamurile.i
colorate,cu orgagi cu stranele-iingiratede-alungulperetilor,
aparenlauneicapele.Lemn5riae despertitede zid ii de
tavan printr-unintervalde cativacentimetri,ceea ce-i di
resunetul unuilemnde vioare.Harpe,piane,alteinstrumente
muzicale, stranein stilulRenaqterii, se amestec:cu mobila
severaa acesteis;li. .
O a douasal5de muzice- aflat;langabudoarulReginei
$i care dd in mareasaldde primire.de unde,prinpridviare
in stilulrtalian,te coboriin pddure- a fostcleditdde curand
Si inaugufati in cursulveriitrecute.Dintoatepe(ile,Simai
cu seam,a din budoarulReginei.priveligtea se intindepe o
mrnunatd panorami: gi brazii.- scrieRegina_ pare
"Fagii
cA voiescse inte in case h noi".
_--C-eremonia inaugu16riiCasteluluipele9. in 25 septembe
1883, fu din-cele maisolemne. Mitropolitulprimatsfintitoate
salile,apojlilajestStiteLor iscalire.impreundcu totifruntagii
tdrii, urmetoruldocumenttranscrisde ins69iRegina,cu
litereornate,pe o foaiede pergamentl
CarclI, Domngi Rege.cu EtisabetaRegina,dupeo
,;,Eu,
sltnla-neobostdde doi ani, in lupE cu un te6m nestatornic,
$rdbe.tutde izvoare,izbutitam a pune, ta poateleBucegiului,
temeliaacesteic6diriin anul Mentuhei1A75,iaral Dinniei
Noastreal lXJea.
Zidirca s-a oprit pe tjmpul rezboiului pentru neatemarea
Rameniei.
lntrat-amin aceasfe casd a Noaslrd in anul Menfuirei
1883,iar al Domniei Noastreat Xvtt-tea: datu-i-am nume:
Castelul Pelegului".
Acest document se gise$te ast6zi intr_unuldin
coridoarele_castelului, undesepotcita, de asemenea, sapate
pe o placa de bronz. urmdtoarele versuricompuse,cu
aceastdocaziune, de Alecsandri:
..Eu.Carol.Si al Meu popor
16 6
 C6dit-am intr-ungend 9i-undoa
I:i t.impde tupteal Meu Regat_,
tn mp de pace_ al Meu palat!,
In cursulprenzuluiservit in castelulpeleS,Regeleridica
urmetorul toast:
. "Am dedit acesf Caste/ca un semntrainiccd Dinastia
atease tiber de naliune este adenc inraaacinata
in liti
frumoasebre gicddspldtim dragostea poporutuiNostrucu
ergkitacarco avemin viitorutscumpei
'::t"^l::11,r.?f
Noasrre patni. tmplinescdar o datorie sacre.o vie
dorintd,
ndicend,cu romenesc,in aceast' casda Noastrd,iet
rntatpanat ^vin
tn onorul$i pentrufericireaRomeniei'.

DinvialaMajestdlii
sateErisabeta,^,rr:Hli:irl,nffi:

Pentruprimaoar;, CarolI vine la 5_6august1E66,in

munti,pe ValeaPelegului, fiindg6zduitla Manistirea
Sinaia,
ridicdtiin '1695de spetarul[.rihaiCanracuztno.
ln 1873,principele incepeconstruirea peleg,
Castelului
.
dup; ce aleseselocul,impreunj cu DoamnaElisabeti.
Cumperase terenul,jO00de pogoane.din 1g72.Lucrarile
Hereiutut suntincredintate din 1976arhrtectului
Johannes
Schultz.La 7 octombrie1883are loc inaugurarea oficial5.
167
Dar urmeazaetapaa ll-a de constructie, care se termine
abialn 1914,lucrerile fiindrealizatede arhitectulceh Karel
Liman.ArhitecturaexterioarE este in stilulneo-renasterii
germane:tu.nur;ascutite,zvelte.de forme neregulate.
aounoente ornamente Si sculpturi
in lemn.
InterioareleCasteluluipeleg, in felurite s-tiluri,
somptuoasegi inc;rcate, coplegindu_l -sunt
pe vizitatorprin
bogdtia sculptural; a lambriurilor.prinstatuete,basorelieiuri,
li"?", vitraliicu sceneategonce, tapiserii.picturi,
1:l]!:,
ogrrnzi,candelabre, argintariiSi altele.
Superbesunt: Holul de onoare, SeIb de Arme, Satacle
C-onsilii,
Cabinetulde lucru, Salaflorentind,Salonulturcesc,
Sala de teatru, Sala de concerte etc.

in carteasa recentdREGELEFERDTNAND, toanScurtu

llln rege I sctie:,.CarolI era un om dislant.rece.mendru,
protocolarPetmanentbrcocupat de asigurarea
I p.res.ttgtutui
"*.^itt,
:nu,a.veapneteni,
= dinastiei. el ducea o via\ izolaE,
nici favoritisau lavoite. Sofia sa, Eirsabeta.
y1:!r::" c.e(Si in-somnet poafte Corcanape cap,. Era
meucuiosS/ exact in tot ce lecea, ceuftnd se impune
si
cotab.o.raloritorsei acela$i stil de activitate.A continuatsd ie
constdere, paneta sfer$itulvietii.pincipe german...-
Canddescindea la Bucuresti cu tr;sura,la 1Omai .1866,
-
vedea de la ferestrelepalatuluidomnesc(undefusesearestat
Al.l. Cuza) ,,o piati degarti, murdari, unde
niste tigani 9i porciise t;vileau prin noroi,, "" llrtemoiiite
"S"i""Lrj
ReBeluicargl I al Romaniei.De un martorocular).
In 48 ani de domniecarlist; fertili, respectand legea
monarhieiconstitutionale, schjmbandOe Oe guverne"
dizolvandde I ori parlamentul,acestprin! germin devenit 9i
*r?it. personal
pecampur
aetupti,
I:T:119
oastei:1:ycereasce
rn^caput interite, Independenta de Stat a Romaniei
{ rd/ / ), sa proctame
RegatulRoman(18g.1),sa dovedeasci
putereaarmateinationale crealede fostuldragonneamtin
16 8
 Campaniabulgareascat t gt:t
j:ij,ff
fl:'",j:
..i"-
j"lT
l,5l"l"'","1;,li'i,i,E!S
i
"'i:ff ff
''?glT:,,,::i",l's:ir#5::$
rfrc g€rman,
cao oazadetinerete.
euregur_
in
afirmiaiio'rii
ili"Tfu:ff"j:,i'ii,!{i.ffixr,"s" .r.iiiiiu
eracreauinpJai;i"'
ei ;i";,iffi;i*ifi :::l
:Tffili1
y:,9,l,99rliicartiste. oris"to, ; j";i.'"i'
arhitectura

[:ii||.j1"{j:,!,{ili::;:,;':il"1.
rn.a-doua
sa.capitat;.
j:,,T[i
"_"
ili
s_auconstritt
eoific;i;;;1";illi;
Mrtropolia
giUniversitatea.
in loculplrrretor
pesterauris_au
f]::,_-po9rrj_"yt:.;toare.cumar ti trainicut.
eoa f JsiJ
Lll,1li;li lll!::1:,r intreFetesti
sicernavooE,-ai
i;;:":ruli;%:: ;?iTl;[:ff ; cu::froale
roanerepedeo relea de cdi feraie. ::li,ti]t jir
ijT,l
legatede,,afacerea nepldcerile
Strousberg..Cjrculatiap" Ornjr.
"io"l
169
 ROMANIA LA 1878 (Tratarut de la Derlin)

i ois/rur-

ROMANIA LA 19T3(Tratatul de la Bucuresril

170
 imbundtegte piin teierea.
CanaluluiSulina,de la gurileei.
Regelein persoanaa deschisla inaugurare acea;t; cale
spremare,tungede .j0 km (mai.j994).Si ad;ug;m
ru-vrata
gra|leregularizdrialeraurilorcudocuri.porturi.
silozuri,
;re
serve-scta transportulcerealelor.Romaniadevenind
un
s|.an:l""1Europei.
De pitde.in .iBe8.exportut
:::y:1"1
aquceaun venittariide 293milioanelei.in acelan bunchiar
bug€tulstatuluiromanajungandla sumade 236
milioane
de franci
perioaddde imbog;tire.statulsavergealucruri
-_lj.r?cea palate,ministere,
Ill -ol,"9r'?,: fata Romaniei.Scoti,cazarnie.Sosele_
roareschrmband Bucure$tiul 9i lagul,ca 9i
or"S"::.".,urbanizat rapid.cu strdzipavate, tate
!i19l"ll"
Frorepre.cuastatt,luminate electric
ai cutramvaie electrice.
ffrma uaprtatas_aimbogetitcu gradini,vite.
cladiripublice
rmpunatoare,. cheiuri pline de soare pe Dambovila,
ITI?l""Tin?ndcu.vechiut
ora$,bitranesc
Siorientar,
de
ra Inceputut
domniei carliste.
In urma propuneriilui L Britianu,s_aucreat
_ tn 1gg4
. DomeniileCoroanei,constandin tZ proprieta funclie
srtuatein djferite .tiO.OOd
,provincii$i insumand nectare.
.r<egetelrebutes6 fie cel dinEi posesoral sotuluirom6n',
spuneaBdtianu.Sublndrumarea.directi a lui Carolt, aceste
pqsesiuni au devenitmodelede dezvoltare 9i modernizare
a exptoatatiilor
a-gricote
Siforestiere. ne mogiite regate,ei a
flqtcatsutede clddirimari,gcoligi biserici,
casemodel,mori,
I:giili q" bucate produseteerau pretucrate in fabrici9i
Inlre-pflnderr
pitduitoarepentrutoate tara. A infiintatun
orfelinatla Zorleni-Barlad. A d;ruit, in 1894,2OO.Ob0 tei
pentruinJiintareaunei binci de ajutorpentrupoporul
de la
tard.lar TestamentulRegeluiCarol L esteexemplarprin
alAuismul Suveranului,carerepartrza sumeuriagepiovenite
din gospodirirea excelent5a Domeniilor Coroineipentru
,dife te agezeminte,noi funda,tiuni Si ajutoare".

'171
 Dincolode unelelimiteSi neimpliniri
(exagerate panala
Moartea paroxism 9i minciune
in aniidedominatie
republican-comunistd),
suveranului jumetate domniade.aproape
de veac€ lui Carollcellntelept
a fostbeneficd pentruevolutia istoricS a Statului Roman.
Energic $i autoritar, de o moralitate impecabil;, Monarhul
Qi-apusamprenta puternice in dezvoltarea lSriide adoptiune
Si in starpirea obiceiurilorbalcanice, mai ales celelegate de
coruptie.
Privind lqcrurileazi,dinperspectiva istoriei,
RegeluiCarol
I i se poete,reproqa doaro singurifaptdgravd.Aceasta
trebuie Insdexplicate prindragostea luinemirginite fatede
patriade obersie, fatdde principatul Hohenzollern-Sigma
ringen, fatedeaugusta Caselmperiala germbne. A actionat
pentrualiantaRomeniei cu Germania, impotriva vointei
generale de colaborare cu Franta. ln acestsens,a sdmnat
unTratatsecretde aliantd cu Gefmania gi Austro-Ungaria,
desprecareaveaugtiintedoarcativaoamenipolitici apro-
piati.DacARegeleCaroltreiata tnceputul 0rimutui rizboi
mondial 9i Romania aplicatratatul secret,aceaste aliantd
contra Antantei ar fi fostdezastruoasd pentruviitorul tdrii.
Noroculnostru a fostci regele, fidelpartener al Germaniei,
s-asivArgit subitdinviaFla 27 sept,1914,iafurmaSul siu
in tron,RegeleFerdinand, sfetuitbinede ReginaMaria
(originard dinMareaBritanie) $idebArbatii destatai timpului,
a optat- impotriva glasului sangelui siu german - pentru
intrareain r:zboi ca aliatea Antantei,fapt carea dus la
realizarea Romaniei Mari,la 19'18.
.AquilaNeagre'amuritla timp,in varstade 75 ani.
Probabil de inimi rea,cumspunepopoiulnostru. A inchis
ochii, in iubitulsauCastel Peleg dinSinaia. Cortegiul funebru
a trecutprinBucuregti Si s-a incheiat la Curtea de Arges,
undeRegina Elisabeta a asistat la inmormantare, defunctul
fiindcoborat in loculdevecidinauritaminestire voievodale,
pe careregelese ingfijises,o restaureze.
1 72
 pamdntur
romanesc.
detaCarpati
uun€rea ".u
de Jos, bitrana Si
-,,1ll^:",,:o:,opil 'Aquild Neagr;,. maiestuoasa
paserecare crescusein cuibulsemetde la
Sigmaringen,
aproapede izvorulapeiDonaudin pddureaNeagre.
nqiuila
-gasinau_g
:!,!:i_"J pefirutfruviurui,
?iyl:t:t"""catzburase
saraSpe crestelecarpatine,de undea scrutatnouasa tare,
pan; la versareafluviuluitn lvlareaNeagrd.
Dar, duod
o,"*r9 zbor,ariprtestdpanitorutui
s_aufrAni9i
]y_1:",", 9"
un all putde aquila
neagrepornisi cuibdreasc; pe stancil;
presuve. domindnd princump;taretararomenilor...

173
 Vi al a Regine i E l i s a b e t a
(Carm en S y l v a )
Ceacarea impodobittronulRomeniei
alSturide sotut ei Carot I este tot de
obartie nobile germana.principesa
Elisabetade Wieda vizut luminazilei
Ia 29 decembriei843, ln Castelul
p5rintescdin Neuwied,langERin.Ca
in toate familiile bogate din vatra
germand,primesteo instructiealease.
Cunoaste
uunoaSte binettmbile
btne limbileenglez;. francej jtalian6,
enqlez;.franceze, suedeza,
rarjl?l aporSrromana.limbapoporutui careo va adopta.
rara era pnntutHermannde Vvied.iarmam; _ printesa
Mariade Wied,fiic6 de duce. Era fiica Rinului,fiuviucu
legende fermecetoare,dar gi fiica fascinanteip;duri
Monrepos,unde se g6sea un pavilionde vAndtoare,
transformatTnresedintede vard a Caseide Wied.
Pseudonimulde Carmen Sylva (in latin6:ca.nen _
^
cantec, poezie:s/ya - pedure)esteexpresta sentimentelor
poeticede dragostefate de universulcoDileriei:
Carmeneste viersut,Sylvae pedurca,
Viersulde la sinee menitsd sune,
9i de-a$fi n;scuE $t cre$teamaiurea,
Canbcele mele n-ar avea cd spune.
Le-amfurct in treacdtclela pesereb,
Freametulpddurii mi-a vorbit de ete -
lnima-mipe urme ritmulle-a adaos,
Viersulgi pedurea suntal meu rcpaos.
de St.O.losif)
{Traducerea
 Canda fostj:",^lyl (i866),Carottera
neinsurarSr,
contorm
F"*;'Fl
torurpurcede
Constitutiei.
cAsdtorie.
n_avea dreptulsa
o romanc,.elta in ftiOS.
inpatria,natara
tain
-oomnr_
casa_licaritJ#.J#ri'lilll,
voiaj.se cetebretogoCna
cisitoria prjntului !i
Caro-lcu priri-
lesa Elisabeta,dupAdemersurite
puse la cale de catre rudele
nobiiiare.Ceremoniaavu loc la
uastetut Monrepos,dupe ritul
protestant, iar balulla Neuwied.
He 18 noiembrie, perecheaDrin_
caard iSiluddrumulspre Rominja.
prinViena SjBudapesta. Ciletoria
se lace cu vaporulpe Dunere
Panela ciurgiu,iar de aici_ oe
primacaleferatadinregat_ pane
ra bucuregti,in sunetede clooot
Si ovatiilemultimii.
Primrrearrjumfa16
sipri"t"no".ffiffiili!
j1':1b-"j" * I uo
:11". "",.n
llpagrnrmemorialistrce. i poi,o'.n;ill"i; J,il.X:
""
La sfer$itul
veriianului1871 se n59teaMaria,prima
Nagterea9i moartea pnntesdromanddin Familiade
printeseiMaria Hohenzollern,
botezaticu mare
-_. : ---_-_ _-J pompdin bisericade la Cotro_
cenr.DfegJta$ei
copiteii inchinApoez .
e frumoase 9i precoce,urnplendr-1.viataSifiind
^-F_etitF
speranta lor viitoarel\Iariaare p;rul ca metasea,re;er;ai
in bucte.unduioase. E ca o iazi a" .o"ru.
romane9te, iarcostumul $tii'uoiii
natronalii staoe mtnune.
u-ara,urmatkagedia Caseidomnitoare. L a24matlie.lg74
^^
se rmootnavi de scarlatina (dup;ce avusese
angina) de doui ori
$iin zoriitui28martie,injoiamare,iqlOadu suiietui
175
lui Dumnezeu,in bratelepArintilor
zguduitide niprasnicamoarte. infier-
bantatd, ceruseap; recedinpeleS9i,
candise intinsepaharul,ea didu din
cap zicend: s-a terminat!',
lvlica -Totul fu ingropati in
-PrintesA
g.ddinaPalatului Cotrgceni,aproape
de biserica botezului.Pe cruce era
scrisversetulbiblic:,Vapangeti, cdci
nu-e moafte, ci numai adormita.
Intreagataresuspinala unisoncU
perecheaprinciarA indoliat;.
Alt copiln-a mai nescutEIisabeta..

Lovitide soart6prindisparitia
iubiteiprinteseMaria,Regina
,ntro;lr]
Filantropie Elisabeta, care n_avea dreptullegalsi se
amestece in politica.
s-arefugiatinliterature,
9i poezie muzrca,arte plasticeSioperede filantropre.
--,ll J'io"J.
.Rizboiurui a,i r"a;pl"J""iJiiiii'_ie,
aomrrand_pitdasotuluiei Carol,mereuprezentpe front,
uoamnaE sabetaa transformat sala tronuluidin palatul
Domnescin atelierimensin care doamnetede vaze
si
femeiledin popor fdceau clm;si. cearceafuriO""OiiJ.
176
scamSpentruspitale.Cotro-
ceniul a fost amenajat,sub
supravegherea ei personala,
in ambulantdunde ingrijea,
rmpreune cu medicii$i infirmi_
erele, de sotdatiirdniti pe
cempiile bulgeresti,
in luptacu
turcii.
Fire sensibil-,de o bun;_
tatenemaipomenite, altruisti,
Regina-poetesi a ocrotitliterele afteteromane,
9i broderia
9rmrntatura._Saloanele eidinSinaiagiBucuregtierau meieu
pe care_i-proteja gi ajuta. Bisericiteau
f'l1"..o9.aI,St]:
oenerlctatde strpendijleei. In mareparte,ei ise datoreaze
:.::y.::il:? ]"|:"llr.ri rui,ceorseEnescu.
incede copir.
rnmtrandu_i Ia studiiinstr;in;tate. Eraa doualui mamd.La
Peles,ca Siin palatulbucure$tean. Enescuaveaodaiasa.
Era constcterat un fel de copilal casei_ afirm; l. G. Duca
in Amintitipolitice.
lubindmuzica.i-a maiajutatpe GrigoraS Dinicusi oe alti
trmputuiReginacentabineta pian orsd,in
ly::]::l
saroanete ", $i
.fegalede.la Bucuresti $i peteSse auzeauzrlnic
concenestmtoniceIntalninle celebrecuartiEtigiscfiitorii_au
atrasBucuregtiului supranumele
de.,MiculParis'al Balcanilor
Intr-o vreme cand latifun_
djariinogtricumpiraudoarta-
blouri clasice occidentale,
ReginaElisabeta, admiratoare
a pictorului Nicolae Grigorescu,
ii pldtea acestuiasume ex-
ceptionale pentrucelemai de
searnd panze din colectie,
dintr-o grijd regeascd do
ajutorare.

177
 Subimboldul luiVasile
Alecsandri, care-idezviluietainele
liriciinoastrepopulare,
ea invatAbineromaneste Qise lasa
in captivitateamuzeipoezjei,reluandscriereaversurilor,
ca-nvremeaprimeitinereti.
A tradus,mai intai, in limbagermanedin creatiilelui
Alecsandri. Apoi.talentulnativii aedeaghes se compuna
poeziioriginale. Soveiasi-Si tipareascdlucrArite,socotind
ce darurileei literarenu erau compatibile cu pozi,tiade
Suverane.Sub imboldulbarduluide la l\rircesti,devenit
prietenal familieiregale.Elisabetapublicein Germanja,
Franla9i Romania,sub pseudonimullilerat CarmenSvlva.
maimultecreatiiin versuriStproze,intrecarespicuim:
Proze: PovegtTePetegului(1882 9i 1eB3),Cugetdhte
pele$U/ul(1888), Meifefui
llei fesi!9 (aA4, Robia
Manole(1892),Povegtileunei Regine(190j,\,Crdciunurile
uneiRegine(1905).
Peezil- Rinulmeu (1884),devenitAfoarte poDularain
Germania, un imnintruslavafluviuluipe malurilec6ruias_a
ndscutRegina:
- Monrcpos(1884),capodopera CarmenSylvei,cu .12
pdrticorespunzatoare luniloranului,toatealcituindun ciclu
de legendegralioase, de gAnduriinaltei
- Patria,1891;
- Cenbcelede mare, 189i.

Prietenal luiCuza-Vodd,Alecsandri s-aapropiat cugreu,

Carmen Sylva gi dar definitiv,
de familiaprinciarede
U Alecsandri Hohenzollern. Dupdmoarteacopilei
sale nefericitelvlaria,ca si-Qi uite
gandurilenegre,DoamnaElisabetaincepuse traduci in
germanedin poeziilebardului.
Alecsandri,in cursul misiuniidiplomaticela paris.
dovediseca esteadencdevotatRegelui9i Reginer. Vara,in
concediul
anual,st;teala Mircegti
SiSinaia.La peleglsiavea
camerasa,.era meseanul monarhilor,fdceapartidede biliard
178
cu RegeleCarol,veselia9i snoavele
saleincantandu-i pe suverani.G
tralranutgt veselulAlecsandri era
prieten intjm al Reginei, atat in
conversatiiledinsaloanele ei,catsiin
plimbirile pe munte, de-a lu;oul
Pelegului. Carmen Sylva gasiea
InIr-rnsut
un iscusitsfdtuttoaliterar,pe
care-ladorasincer
Candse imbolnivila Mircesti.in
'1890,Regina-poetd ii dAruiun f;totiu
de odihne,in carebarduli9i petrecuultimelezile
pAnSce intr6in nemurire. alevietii,

Reproducem pescurtepisodul povestitluiGh.Eminescu,

Carmen
vmen Sylva
Svlva I nepotut poetului (fiuat frateluicet mic
Matei).
9i Eminescu
...C u ri o a saR. e g i n a Elisabetaa
ooflrsa,tcunoascadirectpe MihaiEminescu. poftindu_l
la
l:l:llr.1l ",i!:ylr,tu sepovesteste
l'raiorescu. ce.intimpul
auotenrer. regtnai_adat o poeziede_aeis_ociteascd
dea pdrerea poetul 9isj_gi
a citiFocu atentie,a recdjt-o,apoi cu
,,originala lui sinceritate., cum scria Oetavrancea i-nir_ui
articol.i-a sous:
_ - Majestatelln iormaactuaticredci arfi maibjnesAnu
fie publicate...
Obilnuitacu tingusirite. CarmenSylvaa fost izbit, de
-Inorazneala acestuiboem care venea in audrentacu o
redingot;de imprumut.Superat5,reginaa ficui uz
de
autoritatea regalESi i-arfi spuslui Emrnescul
. - Uitice vorbesticu reginaRomeniei?
- Da.dar nu.cureginapoezieil
Chiarmemorialistul o constderd.,versiune
. in legaturecu
.
^Inlrevec,erea drntrereginaRomAnieigr regelepoezieimai
aproapede adev;r mi se par MemoriilescriitoareiElena

179
 V;cirescu, cea care a tr;it un timp in
anturajulreginei,pan;. le idila cu prjntul
Ferdinand, mogtenitorul tronului.in aceste
memoriiurmaQa strelucite a familieideboieri
$i poeti vecdrestiinclude 9i un jurnal al
CarmenSylvei.Jumalulnareaz:,intrealtele,
Qi despreintalnireaei cu Eminescu.Era
nelinistit,
revasjt,tenebrosca Manfredsau
Faust.A serutatgrdbit mana suveraneigi a servit cu
stangecieceagcade ceaj oferiti chiarde reqini.
,.A bed ceaiut cu sete - noteaza C;rmen Svlva.
ndseturile felei tedau obosealaunei tinereli teirc fere
bucurie- Degetele-i erau lungi gi inghetate, obrajii brdzdati
de riduri atbestrii, gura foafte
exprcsive, cu buze fine, ii
traduceatoate emoliile... Avea
vocea regu$ite, dar duioase, ca
a tufturelelorspretoamne.Cend
i-am leudat versurile,a indltat din
umeri: (Versurile se desprind
de noi ca frunzele moarte din
copaci,r, a suspinat el, adus
pentruo clipeh realitate.'
Care o ..fi adevirul despre
acea memorabil;intalnire?S-a
incheiat rece, dupd o izbucnire
infatuatia vizitatorului
marcatde
boali sau...cu voceduioas;ca
a turturelelorspre toamnA?

1 80
 Du p dc e b a t r d n a ..A q u iNl de a g f;'s_ ap rapddit( 19i4) .
Sfersitul
ergitul feglnaElrsabeta s-atfezitsingurape lume,
I
unei regine srngura de tot. Avea o groaz;ici ;moreste
de piresire. ..Fetdberbat,tare copii. f6re
p":?:,ijlpsii..:i de!.?nede rudete.de
lara ei (t.G. Duca,
Amtnltnpotitice). FiicaRinuluidoreasi moarAmairepede
Si s: ajungein criptade Ia Curteade Argeg,fanganJgete
C€rol l. rlnica.fiicd.printesaVaria,-
,lange
Iaranade mica. In iarna lui .1915_16 "are-mugise
dormea anumein
apartamente inghetate. A facutgripe.congestie pulmonard
gr-ra_ld tebruariegi_adat obgtesculsfargit,fiind inmor-
manralacu mare receali. fera lacrimi,soartaei triste
dovedindincd o.data de9erteciunea meririlorlumegti.
Arses,
intrecoiciusur
ei alRegerui
si
uarotT9iTenut.9g
^_:: l"pirogravat;
t, Intr-ocutiutd de ReginaMaria,au fost
oepuse miciiprinteseMaria.Criptade piatr; a
.osemintele
unrtpentru^eternitateb;rbatul.sotiagisingurullorcopil.
Cuib
oe vuttuflrmpreunatiin moarte

181
 Fe rd i n a n d d€
Ilo h e n zo l l ern -
P rin ci p e m os teni tor
A9adar, RegeleCarolI si Reoina
Ellsabetanu aveau,la protlamirea
Regatului (1881), niciun moQtenitor
direct,caresd asigureereditarconti_
nuitateadinastiei
intemeiate.in acest
caz,s-aapticat Constitutiadin1866.
articolul
83,careprevedea: ,,/n/rpsai
de cobordtoriin linieberbebasc,ei
MdrieiSaleCarolI de Hohenzollern-
Sigmaringen,succes/Unea tronuluise va cuven!cetui mai .
in vars6 dintre fralii sei sau coboretontor acestora."
P.jncipeleLeopold,fratelemai mare al lui Carbl L a
renuntatla calitatea de mogtenitor al tronuluiRominiei.La
rergr nepotutmaiin varsti Wilhelm.ASaca succesiunea a
revenit.altui"coboJator" al principeluiLeopold _ Ferdinand,
nepotde frateal RegeluiCarol.
PrincipelemogtenitorFerdinand.foartetaner.vine in
^
Komanta in 1884.apoi i$i continLra liceulla Dijsseldorf,
urmeaza cursurile Universitdtiidin Lipsca
potitice 9i gcoala
;Superioara de,gtiinte 9i Economice din Tubingen.
Invate,totodatS. cu profesorul peun.limba,literatura,isioria
$rgeografia romanilor. Ca totitineriidinfamiliile
prusace, se
Insrrureste dtn punct de vederemilitar.i$i insuge$tecu
ugurinldlimbilefrancezd. englezd.ruse.iarromAnaiidevine
tamrlrara.tinandcontcd va fi in viitor,regelefomenilor.
182
 VD. Piun, profesorla LiceulSf.
Sava din Bucuregti,ii face intr-o
broguri din 1889 (in romani.
francezdgi germanj)portretul:
,Behi, nettutgisub(ire a trup,cu
ochi albagtriinchigi, foaftebaizi, cu
nasularcat,semnulcel mai caracte_
tistic al liniei suabe de Hohenzollern
cu expresiagu i Si a fetei a'a de
fine ii curatd, cd ai crede-o d; fatd
mare,amestecarmonical senqelui
latin, ddruit de soareteFranlei si
Potlugatiei - dtn paftea a do;e
stebune$ia mamei-cutiputpldvit.
genditorgiveseltotod8d al qerma_
nilor de la lrud, AltetaSa Rega/d
esteico.anavie a flAceutuidesAversitta chip gi ta fepturd,,.
?:uussetdon.
!::!:p,1rt::,prin.cipeteFerdina;d $i_apiti"ut i[iir
aiii
ta oragulcel maifrumosde pe Rin,cuibde aftisti
:r:iit, t:??,!: ?rttlra Acoto.
-etesante.
Sa invdqtuire
dewti aiiirtiii.
l:,:r!'i!t !!?t" secundarec/astce 9i'a
r,recut cu tauctdexamen"ul de Abituient,corespunzeb;cu
2?.1?l-1u:atut In
.no^stru... urmd, a intratin seviciutactiv,ca
suDtocotenent, in rcgimentutlde gardaimperiatdde la
t3r.ee eytr. iardupd2 ani-de pracficdosrdgeascd
l^ot_|!1,y.
t.a
cazarma pecamp.
ii a luatdin noudrumutgcotii, ascuftand
Ia Univ-ersitefledin TAbingen iiLeipzig cursun cleeconomie
e:y::.,9:nlle istorie,drcpturgintitot$i dreprut
.financiare..
roman, nutecleprofesoricelebri'
Tanirul zveltii inalt, cu nasulcoroiatca al ,Aquilelor
Negre"dinfamilialui ilustrd,cu urechilefoarte_foarte mari,
ca ni9tepalniienorme,sosestela Bucuresti in anul i8g9.
Deodati,junelese ind16goste$te tuleade frumoasaElena
V;cerescu,domnigoaride onoarea RegineiElisabeta. pe
langi farmecSi inteligenta,aceastaera poetesa,ca si

183
CarmenSylva.in plus,descindea din vecheafamjlieboie-
ldila cu reasca a Vdceregtilor,carelSsaserdatatea
poemede amor.Viitoarea scriitoarecele-
domnigoari
bri stabilitila Paris,dupdidilarisunetoare
Vecerescu cu Ferdinand,avea la
sosireaprintului
neamt\rreo23 de ani Si visamariajulcu celinamorat.
Romantic;
9i aeriane,netuand
in
seamSca StatutulCasei Regale,
stabilitfefm prinlege,ingaduiac6s5-
toflamoltenitorului numaicu o tandra
streinA(nicidecum romanca),Reoina
Elisabeta - inftuenlatdprinspiriti; -
lncurajaiubireacelor dol indregostiti.
Consiliutde MiniStri,insi, s_a
impotrivitcategoric.primul ministru
LascerCatargiu,moldovean varstnic
Sj cu.limbalate,i-a rispuns reginei,
careInsrstai
- Majestate,aiastanu se poatel
Autoritarul CarolI a intervenit
energic,luandmdsuridra_
corice..A expediat-ope regini acasi, la Neuwied,pentiu
vreodoiani. Ferdinands-adusIacastetul nataldin
Sigmaiingen,
zicandca se sinucide.tar EtenaViciiescu, Oin-ratiuni
Oe
f"1t pur 9i simptu exitata.stabitindu-se pentru
l]3,1'"
totdeauna in Ffanta.pana la moarte.in .1947,scriiioarea
rncununata cu PremiulAcademiei Franceze nu s_amaiintors
in patrie,a$acumfdgedulse.
$i pentruca mogtenitorul tronuluiromansd nu tanjeasc;
preamultdupdprimaiubire,augustele ruoeanstocratei_au
gasrt repede lui Ferdinando pereche fermecatoare:
aoorescenta pfeafrumoasiMariade Edinburg, nepoatade
fiu aregineiVictoriaa MariiBritanij.Totdin,iiirni Oe
st"tt
ASaincepea,pentruFerdinand. o noueSi prolificdiubire.
voroaromanului: cuiulpe cui se scoate...

18 4
 Ndscutin 1865 ca al doileaftu al principelui
Leopoldde
Ridicarea
dicarea pe fron gi
pe tron Hohenzollern si al Principesei
9i ]
Rezboiut intregirii | Antoaneta (infantaPortugaliei).
Rdzboiul iitregirii-
_ .f_ __ _ sosf pflmaoara.inregatla 1gg4,
st?bilitin Romaniata 1989.ces;toritcu principela
friar-Jra
19?l_]l:.]"::q vafi incoronat
resetaziu,abiara1e14,
oupa.oecesut tuiCarolL BateaspreS0 de ani,dintrecare
Jumarare petrecutiin larade adoptiune.Agteptase
pana ra ndtcareape tron. Scumpasa cammult
Maria,principesa
umptuse-casa regatecu urmagt, careasrgurau
::!I"^.j?l*
succestunea ereditaria DinastieiRomane.
Noulregesjmtea,printoateantenele,cd se iscase
vantul
vrajbeiintrepopoare Sic; se apropiefurtunarezboiului.qtia
sau Carottriise. pandin uttimeje o mlie
::-:Tli:lInterioara.
orama Betrena.AquildNeagre""rip!,
nu mai avea
putprease zboare-Carolrimanea imobilizat
in ,,cuibutJ
sau
m!ntan Peleq, singur-singurel. cu minteatutUurat:je
9anoufl.asacumrememoreaz, LG.Ducastarea
in agonie: 'vulturuluii,
 ,,lnsufletullui se petreceao intreagetagedie. Nu Stiace
se face:se ascultefara,sd tragesabiaimpotrivapatrieisale
de origine, impotriva Germaniei, scumpe inimii sale - dar
nu-l Esa constiinta.I se perea un paricid... Se zbeba
sdrmanulingrozitor!Nu dormeanoptiintregi,debea,era un
chinftA de iegire..."
AceleaQifr;mant;ri sufleteSti il stapaneaumai apoi 9i pe
RegeleFedinand,carenu doreaca RomaniasAintrelnrizboi
impotrivaGermanieisale natale.Numaice, ln comDaratie cu
unchiulCarol,el avea o fire timide,stangace,Soiiielnice.in
acestCaz,vulcanicasa sotie,englezoaica Maria,l-a influentat
putemicpe regesdaccepteintrareaRomanieiinrezboi,alituri
de Anta 6, impotrivaPuierilorCentrale,ca o garantiea
impliniriivisuluide unitatenational-statal5.
ASase faceci romanii,condusideun monarhneamt,au
datluptegrelecu armatelegermanegiaustro-ungare. Reqina
lraria. in capulcurentutuifiloatantist.s-a doveAit_ pan; ta
urmi - un norocossfdtuitoral lui Ferdinand$i, totodate,un
inger pazitor.Dupi calvarulR5zboiuluilntregiriineamului

18 6
 l9la.n9"cts-a reatizatepopeea
.1e22MariiUniride la
,tglElLa
3':fll'";-tl l. *lgTbrie
i(egeteFerdinand
dupd
I Intregitorul
fiurirea
nomaniei
r,laii
a fost incoronat
ca Regeal
tuturorromanilor'de
la Nistrupen,la Tisa,,.

Ferdinand a fostun regecuminte,fericttgi norocos. Fate

stinge de monarhutautocratCjrol I, carenuia
Se;-tmai ,t.aqe--l
o Aquile permlsElisabetei niciun demersoolitic
timiduI Rege atRom6 M;; ;-;;"S;;;;i
ambitioasei Regjne [,4aria
accesut "i"iJeJiili";
in sfera
o d3!;.taUnirea fi;il;.
9:l ?i!rn din19.18,
caracterutsau staba
t"r:"::p]:f,, personatitate
a intetisentei
unrar 9:,?"t"rnica regine.
oacaa domnitnumai 13ani,intregitorul
sauLoialul,
:yL. lg.l supranumit, a dustaraspre o noua rreaptA de
prosperitate. Canda preluat Coroana.ln 1914,Romania
yi"i,?*" 137.000 kmpetrati, cu 7.700.000 rocuitori.lJ
rilareavea2es.ooo kmpitrali,cu ii
[i;:;::"1i,:,:""'"
loial9i drept.cafe ddduseptmAntluptdtorilor
. ..Cel de la
yl:"":iu,l^?y,9".:r.moare.
linistit.
Et,carescapase
caprin
urecne acutuide febratifoiddce_llovisein
ddduseatunci9i cuminecatura). rggz ri se
a ramascu o paloare
gelbuie
9isechele toatdviata.Lungasuferinp. pr"i,ir'tal!
un cancerta intestine,
s_aincheiat intr_un scauncu rotile
amenajat,leng; peligor,in mijloculflorilor
.";t"il;, ;;
canea de rugdclunioe
genunchi. DeSifuseseoperat
oe un chirurg parizian,
Suveranul se stingein vara
caniculare 1927,la varstade
62 ani.
inci o Aquili Neagr;s-a
prapiditin Carpatigi a fost
inmormantata in necropola
regalide la CurteadeAfge9.

187
 Regina Maria
Maria,ceacareva deveniReginaRomaniei Mari,aleturi
de RegeleFerdinand,s-a ndscutln tara ceturilordese,
Marea Britanie,la 3 octombrie
1875.Loculundea vizut lumina
zilei este Eastwel Park, in
Comitatulde Kent,un silag de
tard pitoresc:o casasureveche,
imprejmuita de ziduriinalteli un
mire.tparcde stejarigifagi,unde
retdceauturmelede cerbi. Un
mediuromanticde naturi ii de
trecut, care pare desfdcut
dintr-unromanistorical luiWalter
Scott - cum scrie Nicolaelorga
in cartea sa REGINA MARIA
(1923).Era primulcopilal DuceluiAlfredde Edinburg(fiul
RegineiVictoria a MariiBritanii)9i al DuceseiMaria(fiic: a
TaruluiAlexandru al ll-leaal Rusieigi a PrinteseiMariade
Hessea Germaniei).
in plineiarne,dupi Criciunulanului1892,Principele
mostenitor Ferdinand de Hohenzollern (n;scutin 1865,la
Sigmadngen-Germania) se casatore$tedu Maria de
Edinburg,nepoatade fiu a RegineiVictoria a MariiBritanii
9i lrlandei.LogodnadintreFerdinand(27 ani)9i Maria(17
ani)se oficiazirepede,la a douaintalnirea tinerilorpus;
la calede cStreperinti.
Zglobiagi oachega fatdabiaiegisedinadolescentd, fiind
cu 10 ani maimicedecattimidulalesNando(numeleintim
al lui Ferdinand),care abia a gesit ,curajuls-d-mifaci
18 8
Propunerea d9 cas;tor - cum evo ea eptsodu
Povestea vietii mele.
Chiarla cdsitorie- istorisegtemaidepa e ReginaMaria_
perechea tandraa fostpusdenergic subtutelaiutoritaruiui
i-a socatprin toastutsdu rece
::^s:_:"]:]
olsranl. ].":y":'?nut.
spunend cdridice ei
o cupadevin,,penlruziuavoastid
""?.!,"-11,,-!"rdtl.lds_aingitbenit.si_apierdutvesetia9i _
dupd ridicareade la masd- i-a
spuslogodnicei(secvenldredatd
in memoriite Mariei):
- Ai auzit,Nando?
- Ce s-aud?
- A zis ziua de miere.
- gi de ce nu?
- Nu intelegi ce-a vrut se
zici? (se intreba Nando,adicd
Ferdinand). A vrutse spundci,
in locdeluni de miere.n-aresa
ne deadecato.zilUite,a$ae el!
Nu-ipasede sentimentele altora
Si nicinu le intelege.La unchju,
a9amerge:nuftai muncegi nicio placere,cat e anuldeluno-
Sroricarear fi anotimpul...
In adever,CarolI i-a condusdin umbri atentsi sever.A
urcatavereaPrincipelui Ferdinand de la 300.OOd lei aur la
1 milionleiaur.Stareanoiifamiliieraexcelent;.LaBucuregti,
le-arezervat PalatulCotroceni,iarla Sinaia,tangi superbui

189
 Castel Peleg,a construit- dup; gustul preafrumoasei
principese
- CastelulPeliSor.

Ridicatla cumpinasecolelor, intre,1B99

$i1902,de catre
arhitectulceh
KarelLimanSidecoratdeBemnaro
LudwigdinViena,Peligorutgdzduie$te pere-
chea princiareFerdinand-Maria, din 1903.
Re-gina Artistd(cumva fi maiapoisupranumite Maria)igi
personatitatii
ctocotitoare,
ptine
de viale.i;
l:l:_?1!r"nt"
oecorarea resedintei
de vardde la Sinaia.
Ea,tanara poetesdgipicto-
riti, alegepentruTnfrumuseta_
rea Ca6teluluipelilor (azi
muzeu,ca 9i Pele$ul) un stil
resunator,in epoc6: Art_
Nouveau-ul,opus sterilitetii
istorismului,pellsorul
este,ca
arhitectur5 exterioare si
motivedecorativeinterioar;,
cu totul altcevadecatinclr_
catulCastelPelel (ln stilul
neo-renagteriigermane).lnfo"
cataMariaadaugdpalatului
ei montan,in stjl personal.
elemente specificceltice(nu
eraea englezoaice?), ames-
romanesti. dar 9i cu cete bizantine, vrejind
:::-"1::y."jl:
pnnruxutbatdtorla ochi.Cumafirmaun mare
berbatde;tat
aproptat tamitiei-regale
(1.G.Duca),ea abuzain povestiri de
ca|rcatrve,iar in picturide tonalitdtivii. li plecea
tot ce
luce$te.aurulSi portocaliul.Apartamentele ei suntintens
porele,gusturileei au cevaasiatic
Aceasteamprente e vizibitila peti$or,
undevizitatorii mari
:lT':,-p11:ndinde precum
i"t:rioare Camera
deAur,Capera
sauuormitorul Aur. Cadecoratie.
Camera
deAureste
1 90
unicat. sunt din stuc aurit,cu frunze.de ciulini,
element.Peretii
foarte indrigit de regine, deoarece alc;tuia
embtema oragului Nancy (capitala stilului preferat
Ad-Nou-veau),ptecum9ia Scotieinatale.Sus,in lu;inatorul
orn-praton,vedemcrucea celticE,alt motivdin
ooar$re tot atci.admirim manuscrisulrealizat tara ei de
de Maria
pe pergament Si oferitin dar lui Ferdinand
(.1906).
Fotografiile
Si picturilede epoce,precum9i descrierile
Cat de frumoasd memorialistilor
ne lemurescin
era Maria ? aceaste
privint;.
Unuldintreacestia,
care a vietuitin preajmafamiliei
regale,ne povestegteceea ce a vjzut de multeori.
Fru_To"rqstrine-poatd de RegiSi lmperatiavea ,,ochii
,.
albagki argintii". 9i tot l.c. Duca (Anintiri potitice:i.degi
cautaSi defecte.infepturaMariei,afirmi:
..Regina.,Maria,este.ofiintede caretrebuiese te sfiegfi.
__,.
Este stretucitoarela fizic. ca Si ta morct, incet i ia ve;uL
nimeni nu o poate intrece. Frumoasede o frumusete
incentetoare,
nu credsdfifostin
Europamultefemeicaresd se fi
putut asemuicu densa.Inteli-
gente, fermecebare, ptinA de
talentpentrupicturd,pentru cdld-
rie, pentru scis, o conversatie
sclipitoare,
verud,humor,sponia-
neitate in gandire, originalitate
de expresie,curaj - cine n-a
vezuLo la lagi, in mijtocul
epidemiilor,mergendacolo unde
primejdia era mai mare?
Drcgosteade adever,clefrumos,
de bine,nimicnu i-a lipsit..."

191
 Perechea Ferdinand-Maria sd unisela primavedere,din
ni",tirtil
Infidelitdli ratiuni
de famitieSi...de stat.Vafi fostiubire
adeverat; intre ei? Cei cesetoritide rude
conjugale
aveau caractere total diferite, care
completauadmirabiluhul pe altul.- cum scrieun biograf 'se
din familie,printulPaulde Hohen2ollern,
in caneACar;tal
ll-lea, rege al Romeniei,Bucuregti,i 991.
Memorialistul, lafel ca multiistorici9i scfiitori
fascinati
de
vialaintim_6 a regilornostd.noteaz5fardmenajamente detalii
despreinfideliGtile conjugate ateacesteiperechiin general
reugite.
F..9i:"1d, cet care o iubisepasionalpe domnisoara
Elena
-, Vecerescu, fiindgata se se sinucid;pentruca ise
refuzasemariajul. se intretineacu tigAncifocoase.desigur
candfaceacateo escapadabachicl
Maria,dupd ce nescusedoi copii ql
I-erdrnand se imbolnavise
---remperamentala. de febratifoidi. se indrdgosii
romanticde locotenentul Zizi Cantacuzino dinsuitaprin;are,
c:ldre-tdesivargit $i plh de atentii.Avenruracu ofiterul
a
TostcunoscutdSi de Ferdinand.care, de fapt, avea
si
torereze toateidileleextraconjugale ale Marlei.
A venit apoi pasiuneapeniiu
'prtntutalb' Barbugtirbey,admi_
nistratorulgeneralal Domeniilor
CoroaneiSi Seful camarileidin
anturajul reginei.
Se spunec: este
tateluftimilor doidin cei SasecoDii
regali (lleanagi Mircea- ultimul
decedatde febr; tifoidala 4 ani).
De notorietate public; a fost Si
aventuracu Joe Boyle, colonel
canadiande la CruceaRosie.care
in 1917luaseloculprimul;ifavorit
Barbu$tirbey.

192
 Desigir,dupi $asenaSteri. frumusetea Reginejlvlariaa
pa r. Ea a dafuit dinastiei tani
Si de
aqopttemai multicopri.care i_auadus
satisfactie
initial;,deopotriv;
cusuparare ulterioard.
faptuluica i-a crescutintr_oambiantdttbertina. datorita
rala-tpe cei 9ase,in ordineanasteriil
.19 chiarin piimutan de crsdtorie,
a o u c ep e t u m eu n ,ani.
-".,,i^t-ulll_,.1 ba i e te lca
. ru i ai se d d n u melede Car oi
ReSeCarotat -tea).sprebucuriaregetuiCaJ
lvlj:J'll,
uarotat -teas-a n;scut la .15octombriel893la i.
Castelui
Peleg-Slnaia.Dupa trei cSsetorii o vrate
Si amoroase
9r-p.olitice scandaloase,a murit,in tgSS, la fisaUona_
HOnUgatta.
Totla Castetul peles.vedeluminazilei,
.fatd,
. in,1894,primaei
Etisabeta(evident. tuandnumetenegineiefi"al"ialj.
Principesa Elisabeta a devenit in .192.j
n"ginaa Cruciei. p;,;
cdsetoria-cu_Regele ceorgeat -leaat cr;ciei.e incetaiOin
viatain 1956
ln 1900,Mariadd naqtere, taGotha_Germania,
. cetuide_al
treileaco-pil. tot o fat6,principesa Matioara,careavease
!i"91_!10i13 v"ri3a.rusosiaviei. pr.i" i" i6:i]
u-ur(egere I at lugoslaviei."iJt"n".
asasinat
lle_xan9fu de cetre
rasct$tcroati in .1934la MarsiliaA avuttretcopii,p;imul
ajungandRegelepetrual -lea.A muritin
1961.
AI pahuleacopil,principele Nicolae,s-a nascuttn 1903
,la- peles. Nu a ajuns rege.
Sinaia-C^astelu] S-a stins la
Lausanne. in 1977
ln 1909,Mariadi viatec6luide-alcinc ea copit, patatul
^ Ia
Cotroceni: lleana Aceastas-a meritat.ta Stnaia.In 1931,
Anton de Habsburg(de Austria),print ai
91-flt",p"t.
roscanet, cu.carea avutSasecopii.ca 9i maicii_sa. A iost
de Habsburg. Sotut at doiteaa fost dr. gtefan
lrll9i*T
rsarescu. Uevenitd l\raica Alexandra. fostaprincipesd ileana
s-a prdpeditin 199i, dupd ce a vizitatRomaniapost-
revolutionarS.

193
 PrintesaIl€rtra

Resina Elisnbeta a creciei Printul Nicolae Pri trhrl C arol

194
 tn 1913.princrpesa
Mariaa n;scuratgasetea
,.,.,,j.fj":
utlmuteicopil unb;ralcunumele 9i
Mircea.L_apierOut
insj,
l"il:::::"!! {::,zi{ii:tr""o
ff;T#',#",1 )i sii'ii i i
lnconjurat;
de atatiacopii(9iapoinepo!).fermecitoarea
'tgina
Regina I I-:9i1.,M?.g.cu vervati intetisenla
ei
vestitoare nativa.
trebuiasi te spunapov-eStidrn
c-omoaraclasicd. lar cand tolba se
ti"gp"". sa-9ideagtasf;nrezra.Astfets_auivit
llrjl"-:l
11:T""-,." !rlSi""t" ndscocite
de povestitoare,in timba
=,nff;,1
!"'!.,, il;":?,"iii:,"ilf
f il S:l"l
pentrucoprirmarigi mict.au un parfum
aparteromantjc.
. uaca.ltustrasuverand Elisabeta,de originegerman;1ca
Sicarott), ne-atdsat,atdturide poezii,ii p;""Sr,l" p"l"SJri
crrte cu nesat de copii gi tinen, urmasa
er in scaunul
s";:'*?,:l:l"ff
i,iift:ttiy1fi
povesfea *;,::.;j*[
vietiimele(1935.kadusd in
si ,"
liiJiflI_",itl::aT.ilil,
g,.*;gh*: ""G;i-ii
IuiBa@gtadin.
B'ffi
Ceitreipwcei.
rranaaiirut
tuiCoiu tiJ,i-ii|
?^":tl":), ,9!:. yinunaE a parintetu!
simon_ poveste
E:t:ffi:'3,",,1:';':u::l::3:::i,:,:;:'*'eio
La-anii maturitetii,ReginaMaria devineo autenticd
_^
scfluoare, compunand cu talentliterar,in afardCe povegti
o muttimede certi remarcabite in proz;:
!::lr1,l]""r"1
povestrn,romane,volumememorialistice,
evocdri.Tntre
111rj::.,Ii- mea,Dor nesUns.
G/asu/a. p" ,un'ti,
6anaun gt tcoanedin vrcmearezboiului.Megti.O legende
deta MunteleAthos,povesteauneiinimi,Regin"n"oii"ti,
toatepdlind.ins6
infatamemoriilor
ei celebr",in treiuofrme,
Povesteavietiimele.

195
 La 50 de anierainc; seducetoare.
Englezoaicadevenitd
romanc5a fascinatOccidentul 9i a avutun turneutriumfal
i n S UA( 1 9 2 6 ) .

ln viaiaei,inimaRegineiMaria a bdtuttumuttuos,
numotcom.
Nu ca o candele palpaindd,ci ca o to(e
Povestea
zv5peiata,cu limbi parjolitoare.A Stiut si
unei inimi
""" t iubeascd
::::: 9i sd urasc;.Darse apropiasfargitul.
l,nodrticica saPoyesfe a uneiinimi,easctiece,direroasele befti
aleinimiimeb imiresunauin ureche,ca suspinele celemai ale
uneineodihnite mei ce se ridic6"...9ice a vezutin vis, pe o
mase?,,Dulcea,mica,Aanda inime omeneasce,rece Sj ineftd.
sfA6mat+in doue...Amridicatceledoueleiii recipeneia buzele
melece ardeau...mi s..aperutce o zvecnireimiftspunde...un
respunsalfi.venitplutindpeneh inimameachinuia.
Dareranumaiviziunea uneiituziifugarc,$iapoitotutsefecu
linistit...
Tecut$i liniitit...
TAcutSi isprdvit...Sfersitutunuivis!Q, inine, bia6 inimdf
Reginal\4aria,cea caaea avut un rol decisiv in feurirea
RomanieiMari la 1918,meritand
s; ise ridicestatuiintoatdvatra
romanilor,Si-a simtit inima
sferamatila 18 iulie1938.Se
prdpddeala Castelulpreaiubit
Pelisor-Sinaia- Avea numai63
deani.Nu-lputuse iertapeCarol
al ll-lea, primul ei bdiat,cA- de
dragulunei fuste - lep;dase
toatedrepturjle,prerogativele $i
onorurileuhui mogtenitorde
Coroand Regaldgiseexilase, la.
1925,in streinetate, pfovocand
gfavacrazadinasticd.9iapoi,
sclipitoruiei fiu, incS,cand
ordineamonarhicd, s-afelntors

19 6
 in fo(d, la 1930,pentrua se a$ezapetron.Regete
Ferdinand
s-azv€rcolitin mormeni.Fecio;ulei Carotat. _leao izolase
reqedinta palatulCotroceni. in
eitestamentard, Dupdoptanide
1"""1::]lllToy* T"T"isate. Resere
carotat _tea
i_aorganiJ
o Inmormantare tasluoase. De la peligor, sicfiula fost;dusla
ratalutuotroceni dinC-apilala. auzindu_se 7Sde salvedelun.
depusin pqtatutRegatdin CateaVictoriei, Sata
:ry :.,0:t
uunurur. uorregtLltlunerars_aincheiat.cu marepomp5gi
iacrjmi,la BisericaDomneascede la c{rrteaoe ,qiges,'flini
inhumatdatdturide RegeteFerdinand,
pereche i"'piirJ
regaldCaroll_ Elisabeta. "pro"p"
Darinimaei?Conform ultimeidorinlerestamentare, inima
ei sfiramatd9i rece,lnvelit;in vatdformoliz"tetf""t
;;;;;i;
inlf-ocasetadinargintin greutate de 561grare lOecorata
JU,,ptelreprettoase). ;u
Caseta, infaguratiiin drapelele nalionale
ale AngtieiSi Romaniei,fusesederuiti ,"ginei ae'"lii"
D-oamnele Romane cuinscrip!ia Alteteisale regaleprincipese
Mariaa Romaniei, doamneleromine
Splendida casetd a slatirejlunrlaCotroceni, panein toamna
:9"l|]i 1n,^.19181 fiind depusd acoto unde a dorit:Biserica
:1:9oxd ql9/a.M€lr's. din gredina minunata a patarutui de ta
tjatctc.pe tttoratulN4driiNegre,dtncadrilaler.
La Balcic.scrinulera ad6postit intr-ournadtn marmurd
,, pe
aro€., capacul careiaera sculptaia in basorelief cruceade
ra urgmaringen. pe langdceledouadrapele
aminlile, caseta
era€coperildqi cu steagulde pe Bricull\,,ltrcea. navafolosita
oe KegeteFerdinand in ultimasa cAldtorie in Grecia.
,-,_"-r:! :.lo:lg"qt Cadritaterut, toate piesetecareaddposteau
Inrma Kegtnet Maiaaufostadusedeprincipesa lleana,inmunti,
mai apro-ape de cuibulAquilelor Negre.Loculalesin mare
secret/Uastetut regalBran,pestepar6ulTurcului. Aceastd
co-moarede suf/ef a fost ascunsein peretelede stance,
pdstrandu-se multianio tainedesdversha.-
[4aitarziu,directorul Casteluluj Br;n a observat cd grilajul
metalic dinstancdestefo4al.Desfdcand urnadinmarmurd;a
descoperit ascunziguJ inimiiReginei Maria.Djn1970,casetaa
fosttransferatd Muzeului National de lslone.
157
 Acest a9ezdmantcelebru'in istoria rom6niloi a fost
Palatul regat iitemeiat,cutreiveacuriin urmd,de bunul
Cotroceni voievod 9erbanCantacuzino (.1678-98).
De
Cotroceni, suntlegatidomnitori devaz;, de
la Constantin Brancoveanu pendla Alexandru toanCuza.
Din1866.vechile case domnegtisunt atribuitesprefolosinle
,ruruarort. ca
reqedinta de vard.inkeagaistoriea reqaliteiii
noasrre se leagd,tntre1866-.1947. de patatulCokoceniCarol
au.tocurt..inmijtocut acesrorumbrare-. panata
:1-:l::119
fesEurarea. patatutui regaldin Bucuregii. Mai apoi.ei Ei_au
mutatrq$edinla de vardla Sinaia.dupdconslruirea Castelului
Pereg.In 1888,RegeteCarotOaruiaCotroceniut piinluiui
mollenitorFerdinand 9i tinereisalesolii lvlaria,
stepenitpalatulpAnd la moarteaei. in anut "ea .1938.
"ai" "
prin
Tesrament. regele Ferdinandlasa palatul Cotroceni,
ca
39:!i!li: .l9sin9i Maria, cu drept de a orspune dupd vointa
sa defiobileleaflatein patrimoniul edificiuluiregal.
Dlpd abdicarea fortati a lui
l\4ihai | (30dec.1947),ln timput
dictaturii comuniste multemobile
au fost furate 9i distruse,iar
c64iledinbibliotecd arseincurte.
In urmacutremurului din 1977,
CeauQescu a decisrestaurarea
palatului Sifolosirea acestuia ca
spaliu de inaltaireprezentare
socialiste. Biserica a fost
demolat6in 1984,din ordinul
dictatorului_
in zilelenoastre, ansamblul
Cotroceni,ale cdrui lucrdride
refacerefuseserdincheiate
inaintede Revolulia din 1989,
oevlnesediu al presedintiei
Romeniei gi MuzeuNalional.
in laturavechea palatului.

19 8
 Carol al ll-tea
Se negteapentruprimaoare,in
^
F(omanra,
unpuideAquileNeagre.
in
de la pele9, sub muntii
cu^rout
slancogt.
Pe Donau,in padureaNeaora.se
zicece din oulde vulturnumaivultur
rese;rar ta noi c, din stejarnumai
stelarrdsare...
Mledita regald birb;teasc5, in
::i: : : ; i; . - , . i - , = , : : ^ ,- I =G8
Si increderea,
a Si fost reprezentateca un
!::,-rl,"r?ni"t"
pui iegitdink-unou vulturesc, agezatIn cuibde ramurele.
frumoasa principesdengtezoaicdMaria
,_._11":1",$i
(nepoatd de regesi de tar),cesatorite in ianuarielgg3 lJ
principele,mo$tenitor Ferdinand,nagteanumaidupdnoue
lunt primulbaial,la 3 octombrie. i; exrraordtnarul
rereg,.unp_atat castel
ca din povegttle cu zane$i feti_frumogi.
botezatla17octombrie. Era
cumarepompeliafai.fafr4anjstirel
ap_ropiala Sinaia in sineasa, taciturnut RegeCarott eia
renctt9t multumit, ordonend ca botezulsa se fac; in retigia
textur purta
consritutionat.
numite
3lii"6?;jit "*"dea
. Y"Ia*3..M4" it descrieca pe un 'copl/ frumos,cu
oucteDlonde".,.Carola foslun prunc supetb. senelos,voinic
Stnemarpomenit de drAgdla9,,.
De educatiacopiluluiminunat
s-a ocupatpersonalRegeleCaroll, deoarece
mo9tenatorul Stjaca va fi
tronului,dupi el Si Ferdinand.l_a adus
guvernanteenglezeca sd vorbeasce_ aldturi
de romane_
Silimbilestreine.primelestudiile-afdcutcu profesorircmeni,
199
 ca sd invetelimba,istoria,geo-
grafia9ireligiateriisate.Vt;starul
Carol era inteligentqj sarguin-
cios.Dinadolescentiera pasio-
nat de lecturaca4ilor,filatetie,
botanica(la fel ca tatdlsiu alc;-
tuiaierbarecu plantemontane),
dar Qi de instructiamilitaresi
unifofmele inzorzonate. La 1l a;i
defilain uniformd. in 1913,urma
Academia militaride la potsdam
- Germania.
c_utoatapregitjrea ,,
lli ?"]:
hemteascS. "t""td
tenarulprintCarol,ndscut ""St".""""6
$icrescut
in Rominii,
9i-a0ecoratincaperilede la Cotrocenidupapropriulgust.
p:"1 t" amintrtd
spune
. ,pe cAtse iare,
l:f_lli-:ii.
a lupunloatetapetele :artea
pe
de peteti$i i-av uitcalacasele
g/-aaduscovoareion|nigti, mobiteromeneasce
lrirdne$tl.
$,sooaromaneascd.,
d"."ni. cendse stingeaCarotI. vtestarulregal
^^_!" 1:::::"i
care-rpurtanumeleera un june inalt.zvelt.prestant,
foarte
orneculttvat9i instruit.de o personalitate debordanta.
rnzesrrat Era
cu_toate virtulileberbitegti.uneledintreacestea
aoucandu-t foartemarinecazuriSi o viatdscandaloas;.
rubeamaginile, avioanele.bogetia9i. . femeile.
S-aj:r" oI!TS1 llteraturd.
in Romania SiinOccident.
.moruri,,sau
,,Amoruri" oespre ,,amorurile,,
lui Carolal ll_lea.
trei cesdtorii Autoriromeni9istr6inis-auintrecutin
Iegale? tratarea acestuisubiect picant, fabu_
landsauromantand copiosinjurulunor
o:ll"l s-acreatimasinea
unurreseseducetor,
l?ll:.,^"1,:;
pray_-D!y,
atemeiat..desfranat
Side o viriljtatepatologic6,
mai
oegraoaperconaj
literar.
decatpersonalitate postura
politicd.
oe uon JuansauCasanova s_asuprapus $i a umbrit,pursi
200
 chipul real al unui cap
-srmplu,
Incoronat,care - intr-un timp de
restflSte- a adus Qiunele servjcii
tirii unde.s-aniscut 9i pe care o
rubeapanela contopire.
Au fost exacerbatepane la
saturatie iubirilefirestiale unuiom
ca individsocial,numaici el _ ca
pnnctpemogtenitorgi rege _ se
spuneace n-are dreptulla aceste
iubiri.Fiecaregestbdrbatesc de_al
seua fostexageratpen; la nebunie
Sifictiuneromanesce.
cu pasiunepaginipitoregtidespre,,culisele
,Lecturem
patarutut
,, regal".,,amorurile
_:_, principelui Carol:.,
r/,,,rurpcrurucrot
, . , "secrelete
"secretele
atcovutut-, dar iati cd paul de Romenia,in documentata
carteamintite, adevarurile atatdin vjatasentimental6
a Hegetur .redE
carotal ll_lea. catSidinviatapolitic;a lAriiincare
a oomnrtun deceniu,cu umbre,dar cu lumini.
Si
ue tapt. ce intelegemnoi? Ce .,amorurile" acestui
perso-naj istoricn-aufostdecat...treicis;torii legale...
Prima cesetorie,secretd,a fost contestate ; starnito
,rununapolltrca, 9i
deoareceiubitaera romencd:loana (Zizil
Lambrin_op_rintul mo$te-nitorCarol,carenu aveaing;duinla
s,a-gr viatape front,se plictiseala Regi;entul8
.expuna-
vanatorid^e MuntedinTg. Neamt,visand_o febritpe Zizi,de
care era indragostitlulea.Fata proveneadink_ofamilie
aflstocratica greco-bizantine, fiindfiicamaiorutui decedatC.
Lambrino, dinanturajul Cu(ii.Acumse aflain refugjuldela
lagiSjcorespondacu indregostitut Carot.Hotdranddeodata,
fdri $tireapdrintilor,de q se insuracu Zizi,Carolperiseste
garnizoana 9i, deghizatin ofiter.us, pteaceimpreunEla
Odessa,undese cdsjtorescin tain; la 31 augusi.j91g.La
1a9,, undese aflaCurteaRegaliSiGuvernul, scandalul s-a
dezlEntuit.Ferdinand9i Maria i.au soljcitatdesfacerea

201
 cisatoriei morganatice,hot;rand sd-t pedepseascepe
vrnovalcu ..arest" la M;ndslireaHoraita _ Neamt.Dinratiuni
oe srar.oeoareceDinastiaera in pericol,fericireade zece
zjle s-a incheiat repede,printulmogtenitoriubind_oin
contlnuarepe Zizi cu inflicdrare!i trimitandu_i scrisori
pasronate precumaceasta:,,ldolulmeu,viatamea,se nu
plengi9i sd nu spui cj te-am tr;dat, c; nu-i ad;vdrat.
S-cumpo,,comoara mea adeverate. tu $i numaitu egtiSi_ai
sdram€iJemeia mea'.gidupardzboiau continuat teg;tu;ile,
o-esrdesfacereacAsatorieifusesehoUratd.Numai
;e Zizi a
ramas 9i, in 1920, aduce pe lume un
,insarcinate baiat,
Dotezat CarolMircea,careaveastareacivilea copiilordin
flod (naturali).lar Caroleste trjmisintr-o c;litorie
de studii
in jurullulnii(tnbia,Japonia, America),.ca se ise stingifocul
dupe Zizi gi sd i se pregeteasceo surpnza.
A doua cisitorie, aranjatdca mA .r*
de obiceidecaseleregaledomni_
toare,s-a ficut Ia intoarcereadin
costisitorul voiaj pe glob. La .10
mai 1921, a avut loc la Atena
cesdtoria printului Carolcu Elena,
printesda Greciei,fiica reqelui
Constantin,in urma cereii' s-a
ndscrit la gapte luni un baiat.
printull/ihai. lar fosta iubit; zizi
Lambrino a trebuitsAse exilezela
Neuilly,impreunecu fiul ei, cu o
renti viager;pletitide citre BancaEgalaa Romaniei-
NU
s-amaiintorsin tard,precumElenaVicarescu...
N-agterea prematurea miculuiMihai marcasestarea
- principeseiEtena.care nu se simtea bine
:aniEtil la
Eucure9tr9t probabilnici nu_liubeape Carol.lntre
ei a
intervenito rdceala.mai ales cd _ intre ti.p _ p,rtri
cunoa9tein 1922 pe Elena MagdaLupescu,o "
evretca
ro$cata.tascivd.cu ochiiverzt.cafe_lva dominasenzual
o
202
 viatd intreagE.Magdaera fiicj de evreu cre9tjnat.pentru
neva.sledespdrtit6de un meruntofiterroman,Carol
lc-e.Tli
repedede fiicaregetuicreciei.perasea
:11l':geanaljoartg
o Erenaregatapentruo Elenafrivoli,din popor.
Al doilea
scandaliz-bucni Si, in 1925,amantaLupescutrebuiasa
tara.Mandrusi neinduptecat, ca intotdeauna,
l1:1:::y
uarorprec-a dupddansala parisgi Venetia,de undeil anunta
pe rege.caren-unte la obligatiilede principemogtenitor.
A treiacisitorie, chiarcu metresa
evreicaElena Magda Lupescu, se
sevargifoartetazju, spreapusulvietii
lor,dupece Carolalll-leavietuiseefectiv
cuea,ca amanti, vreo2gdeani.Duduia
trdisecu regete10 ani (lg3O4O)ca o
reginA,nerecunoscutiSinelncolonati.
apoiil urmefidelinexiluldinOccident
9i Americagi, abia tn 1949,ei cata_
dicsescsi se cununereligios,in vila
lordinEstoril-portugalia, asistatide un
Preotortodox.
. _ Carolse stingein 1953,la 59 de ani,bolnavde cancer.
Marea lui dragosteElena Magda (deveniti Elena
Je
i-a supravietuit
un srende secot,panaii
l:j."nz:|"-)
rv/./. tar ex_regetecarol, atet de defaimatin viali si
post-mortem,. pentruvinovdtiireale 9i imaginare,a foJi
Inmormantat ta M6n;stireaSao Vicente,lang6rimigitele-
Flall-"lli ale regitorportugatier.cu care se inrudea.
u Aqu a Neagram-u9ca tirAnadepartede cuibulcarpatin...
februarie
2003,ramigitete pemAnte9tiateregeluiCarol
. .ln
ar l-rea au tostaduseacasi.cu avionul.organjzendu_se o
ceremontefastuoasi,transmis;in directla televiziune.
RegeleMiharI nua participat. pe princtpesa
dara autorizat_o
Margareta sd-lreprezintela ceremonijle ja
de Otopeni9i de
la CurteadeArge9,locundeaufostdepuseatatosemi;tete
fostuluirege,cat 9i ale ultimeisalesotiiElenaLuDescu.

203
 La Otopeni,Principele Radude Hohenzollern-Vefingen
a dat citiremesajului CaseiRegalea Romaniei:
,Vetifi de acordce, pentruFamiliaRegal;a RomAniei,
zauade astdzireprezintd un eveniment nationalgipersonal.
Totce ASR Principesa lvargareta gt cu mineputemspune,
in numeleintregiiFamiliiRegale,esteci salutamefort[rile
guvernului romanpentruimplinirea acestuiactcreStinesc !i
patriotic. Suntem.de asemenea, recunosc5tori guvernului
9i poporuluiPortugaliei, sora noastrelatin;, care a dat
g;zduire RegeluiCarol atateadecenii.Aceastanu este o
,sjmpleceremonie de ingropare,ci o impicarecu trecutul,gi
'un actde dreptateistorice;Inirhazbuciumatd a lui Carol;l
ll-lease intoarceacoloundeiieste locul:printreregiiacestei
teri,predecesoriitui,careauoblinutIndependenta Romaniei
9i Unireanoastr;.Lungaceietorie a unutregecarea serytt
natiuneanoastrese incheieaici.,

ChiargidupARevolutia
din 1989,continudsii aparecdrti
Dosarulcu antidinastice,
scrise evident de autori
acuzatiigrave republicani,
carene ofereunvoluminos
+ dosarcu acuzatii
grave.Reproducem
laprdar
doarcatevareferitoare
la Regele
Carolal ll_lea.
lntrecendu-iin lacomie pe predecesoriisii, afirni;
detractorii,imediatce s-a asezatin tron (1930),dupi
inliturareafiului-regelvihai,a umftatlista civiti a Casei
regale,de la 22 milioane(cataveauregeleMihaiSiregenta)
la urmitoarelecifre:40milioanepenhuCaroi,20 mil-ioane
pentrureginaMaria,mama sa,7 milioanepentruMihai
(proclamat marevoievodde Alba lulia)$i alte 7 milioane
pentruregina-mamiElena.in,,apogeullacomiei.,regele
acaparanesdtiosactiunila 40 intreprinderiindustriale_
totaliz6nd
600mllioanelei.Devenise celmaibogatactionar.
Industriagii
Malaxa$i Auschnittau depuspe biroulregelui
un cec de 100 milioanelei. in general,afirmi ah;li$tii
antimonarhici, Carol a spofit, in zece ani de domnie.
204
mo9tenirea primitide la taul s;u Ferdinand cu 1 miliardde
Iei,de cinciori mai mult decatmostenise. Att miliardar fi
fosttransferatin strdinatate,inaintede abdicare_
Averea fostuluimonarhera fabuloas;,fiind inscrisi
detaliatin Raportutunei comisii speciateinstituitede
AntonescuDosarulcuprindea darurileprimitede suveran
de la particulari
bogati,bunuri$i banifurati de tastat.Curtea
de Casa(ieil obliga,printr-odeciziedin 1941,sa restituie
bunufilelnsusiteilegalinvaloarede pesteun miliardlei,ca
despdgubiri. Numaici fostulrege pir;sise Romania,in
1940,cu un tren specjalde 12 vagoane,plin cu tablouri.
obiectevaloroase 9j bani.intreacestea, se aflau41 tablouri
scumpede Tizian,Caravaggio,El Greco,Rubenssau
Rerybrandt,care apa(ineau statului roman. in gara
Timigoara, asupratrenuluis-autrasfocuride armi (desi-gur,
erau dugmaniis5i legionari). Trenulbogetiilor a traveisat
Europa.iardelaLisabona. perecheaCarol-Lupeasca ajunge
in Cuba, Mexic, Brazilia,unde Carol $i-a cumpdrato
proprietate.Candau ajunsin Brazilia(1944),bagajetelor
constaudin40 de cuferegi67 geamantane, douaautomobjle
luxoase,SaseceiniSio colectie superbdde bijuterii,coroane
regaleSi pietrepretioase.in anul 1949,amantaElena

205
(Magda)Lupescunu mai era nictcriimberg;niciWotf,
nici
Tampeanu, nici Duduia.ci AltelaSa Regataetena.princi_
pesaoe Hohenzollern. posesoare a uneiaveriuriage.Dupi
moartealui Carol,s-a deschisla Lisabona(undeperechea
Hohenzollern se stabilise,la intoarcerea din Amedca)un
procesde partaj,dar nicifostulregel\/ihai,nicrfratete
seu
vitregMirceaLambrinon-aupusmanape ravnitaavere.
. uare este adeverulcu privirela soartafinanciaft a lui
^
uar?t.l.::e intreab5nepotuls5u paul Lambrinoin cartea
amintitA_Carof al l.lea. An! Ae zite au circutatiot fetit'-al
cu mitioanete
l?.,?:::,:,rglyeGrcco depuse in bancisteine,
7",:.?ryti,Ft Si cu banilichizi
stivuiliin va ze.
Fnnctpete Nicotae
cita in Jurnalul seu 30 de milioane de
dolai, confundendu-le cu cele SOmilioane de aolari
f:!!::jte r?n9ne{i!!she(ate, in oct.1eao,de statJe iin
pe!1tn!a.le impiedica sd cadd in meinitenentitor. initi,
Eiti
mai.Erziu, CarorSi-arevendicatdrepi;i;
11?.r-i:tf.
lsulra ?nunn9rcapitaluridepusela,Chase Manhattan
int:?tin posesia
tordecetcu maregreutale...
Z?.y^:,:1rn
n.umete :
tn disculie nu eraude ordinulcelor sigeratede
du$manii
.lui:.cend a perdsitRomenia.
toafteputini
Carotdiipuneade
bani..."
DupScele infdti9atemaj sus, ne
punem fireasca intrebare: Carol al
ll-lea Si-a jefuit realmentetara.
furand miliarde?Ori du'gmaniisdi
Invederatiau nascocitpovesteacu
avereafabuloas;a fostuluisuveran,
defiimade tor in fata
[iJ|.,,,j1r"-,
De aceea,se asteaptdcercetarea
objectivd,nepertinitoare
a unujistoric
debarasat de patimilepolitice.
Ca si
ne spuna...adeveruladevaratl

206
 Reget e M i h a i
Al patrulearege din dinastia
Hohenzollern-Sigmaringen a v;zut
lumina zilei la 25 oct. 1921. la
Sinaia. E fiul legitim al printului
mostenitorCarolSial Elenei,fiicaa
regelui Constantin al Greciei.
Fuseseconceputla primaintalnire
nuptiali a tinerilorcisetoriti, in
primivaraaceluian.Buniciidinspre
tat6 erau Regete FerdinandSi
M"r,l Ferdinand
i9i tuaselnbratenepotul
pan; ta
5"-g].n:,
5 ani ai acestuia,
apoise itinse ta petis;r (1926),;efericit
pentrucd sperantasa,fiul mostenitor de CoroaneCarolai
I-rea.renuntase la trondinpricinapatimiinecontrolate
practic..rebelut fate
::-lemer. Carotiii perasise
sotia(principesa
Erena)qicopitul(lvlihai.
nascutla Sapteluni;peniiua tiai in
slrarnatatecu amanta sa Elena Lupescu_ aqa cum
povesteam maiinainte.
.ln trupulmiculuivlestarndscutin Carpati$i botezatin
religiaortodoxecurgea.agadar.sangealbastru. dinmarile
ram nobrtrare
Si fegaleeuropene.Mama ii era grecoaic6,
iar tatel- ni-'amtromanizat.prin bunicutFerdininc,Minai
se legastransde augustafamiliegermanaHoheflzollern,
aarprin reginal\raria,bunicasa romanizatd, se lega prin
sangenobildefamiliile regaleenglez;ii rus5.S_arz-icece,
in culcusulromanesc, se ivise un pui de Aquili Neagri
inzestratcu celemaialesegenedin Europa
Odorul,protejatSi bine crescutdin faga,s_atrezit_
printr-un nofocnemaipomenit - principemogtenitorgi apoi
regela numai6 ani.CelbotezatMihai,in amintirea marelui
207
 domn romanMihaiViteazul,ii
succeda buniculuis;u Fdrdinand,
intre 1927-1930. Fiindcopit,s-a
aflatsubun consiliude regenti
(constituitla 4 ianuarie1926),
fbrmat din principeleNicolae
(fratele lui Carol al ll-lea),
patriarhul MironCristea9i primul
Pregedinte al Cuniide Casalie,
Gh.Buzdugan (din1929,Const.
Sdrateanu).
Tatelsdu exilatCarol,ihse,
s-a intors.clandestin in tard,Si,
cu sprijinulunorpoliticieni $i ofiteri,a fost proclamat,la g
runie1930.Regeal Romanieisub numeleCarolal ll-lea.
Foslulcopil-rege Mihail, la g ani,redevine prinlmoltenitor,
pnmrnddreptconsolarede la taicd_seu tifluldeMarevoievod
de.Alba-lulia. Mihaia crescutcumintein umbrandbiddio_
suluiseu parinte,regeleCarol,care_ in cei zece ani de
domnie('1930-40) - n-atreitefectivcu Regina_mame Elena,
ci cu.vegnica sa amant6ElenaMagdaLupescu.
reg_ecre$tea voinic,educatde mamasa,principesa
-, -Mrcut
Etena. tnveta, se juca, c;lirea, era fascinatde zborul
avroanetor,de costumele militare inzorzonate
ceremonialulprotocolurilorregale. Si de

Du4l1orLulr;*" primarela castetutpetes

_^S^lglii
:oala \t.yza-tyJz), avandu_tca mentor pe prof.
|
NicolaeSaxu, Mihai a urmatstudiilelntr_o
: _l::: J clasdspeciald,organizata personal
Eiurmaritd
Eraclasa(sau$coata)patatini,formatedup;
l3l?13],."u1
principii
pedagogicesugeratede s;vantiiDimitriecusti
Nicolaeloroa Si
au-fostselectatieleviicareurmausa fie colegi
_ .Cum
prieteni 9i
cu Mihai?pentrua se completalistacopiilorcu ;are
20a
fecuse l\,rihaigcoalaprimare,
aufosttestaljsute deelevicare
obtinusere mediai0la admiterea in liceu,.toti
trebuind
fie perfectsenitosi.ctasapatatinia fost sa
provenand oi" coirr
din toateprovinciileRomaniei, "r;airrii
din Aiterite
sociale.pe lang; romaniau fost alegi cAte ir;irlri
9i un iiu al
minoritdti(maghiard st germ"na).clipJi
II-"!_1:t"t.
proresorat eraformatdinpersonalitdti de elitealetimpuiui:
pedagogi, ofiteri,artisti.
. lrogramaScoliipalatine eraconform;cu a liceelor din
tar;,,ad;ugandu-seactivititisuptimenrare tegatede
cerceld$ie 9i apoistrdjerie.ElevulMihatera tratatla fel ca
cejlalticolegi.
Erd a fi protelat.
Lafineteanrtorticeati,pentru
rol se organizauexcursiide documentareprin
provinciile toete
romanesti, pentrustudiula fatafo"ufui i"tori"i
gl""9,l"ji.'_ naturii,
stiinteror arteror" vietii
si
colqtenea ::gloTi"i,
oamenjlorpamantului. Acesteaurmereauca
adolescentulvltorul rege,sd cunoascaexcelent
limba,
reIgta.obtceiurile,
istoriaSi culturapoporujuiseu. Mihaia
rosrasretcrescutSipregdtitpentrufunctrasupremain stat.
uontormtradiljeidin familiaHohenzojlern.i s_afdcutgi
o severapregitirem itari, in j937 fiindin5ttat.la Sinai;,
ragfadutde sublocotenent gidepunend jurdmantul ca orice

209
 La 6 sept. 1940,Carolal ll-leaesteobligatse abdicein
favoareafiuluis5uMihai.carepenelal
30dec.'1947este.pentrua douaoar;.
rege al Romaniei.Redevenisemonarhla nici 19 ani Si
cugetasela gre$elileparintelui sau,plecatcu Lupeasca in
Occident9i America.ln convorbirile cu scriitorulMircea
Ciobanu,Mihai lspunea ce,dupe pbcareaRegelui,am
simtit ce intu intr-o lume ine de prinejdii'. ASaa qi fost!
Cu flreasa calmd,cumpetatd Qitolerantd,tanerullege
treise in umbra vulcaniculuisdu tatd-autocratgi, ugor
debusolat,a intratin captivitateaaltui bdrbatcu manaforte,
Generalullon Antonescu,cel care, de fapt, preluase
prerogatrvele regale de decizie statald.lzolat de viata
publici.el afl5cd,in iunie194!, Romeniadeclarase rezboi
UniuniiSovietice.Era fericitde reatipireaBasarabieiripit6
de Kremlinin 1940,insi considerac6 Generalul fecuseo
maregresealdpoliticetrimiFndosta9jinoqtripesteNistru,
ca sd luptealaturide armatahifleristd.
RegeleMihai opta pentruo pace separat;cu Aliatii,
contraGermanieilui Hifler.Momentuls-a ivit in 1944,in
timpul ofensiveisovietice.La 23 august,convocatde
Suveranla PalatulRegal,Antonescurefuzi si ceard
armistitiulori si-9i deademisia.lmediatestearestat.Hifler
a ordonatprinderea lui Mihail, viu sau mort.palatulReoal
a fostbombardat de nemti.lnsdromaniisi-au sprijinit
reg;le
9i au intors armelecontraGermanieinaziste,ielind din
Axd.Datorite Actuluideta23 aug.1944,rizboiulantihiflerist
a fostscurtatcu 6 luni.
Numaice tara intrasesub cizmalui Stalin.Vreo300de
comunigtiamEretidin Romania,sustinutide un milionde
soldatisovieticj,au impusbrutalregelui,in martie1945,
guvernulcomunistal lui PetruGroza.La catevaluni.Mihai
lii cere lui Grozasd demisioneze. insa acestase opune.
AtunciRegeleintrain faimoasa,,greveregali,,,refuzandsa
prameasca minigtrii9i si semnezedecretele.
210
 gi-auinurit pozilia,comuniltl
_ _C-and au fdcut presjunj
asupra Suveranutui.ca s; semneze
:lr:9te primul_ministru
abdtcare.. petruGroza secretarut actut de
9i geneli
ch.Gheorshiu_Dej
:ll:1l9yrri.:".T-ft r-au
santaj;,
i;3;
isceteste
liliyj]L1n^1; "1.dac;.nu ina""" no"pt"
uoiri
i;'iJ#:j;:::i,iilx"il:E:1?J'j,iJJffi
il,ilfi"j$::1
sange din pricina mea,,
:Ij_::_ _"y.Sg
aDotcarea.lnsi, canda ajunsin exjl. 9i
" "emnai
Ou6t"r"tforr"'i,
raLondragi Newyork.c; semnetura "f a
sa " fostsmulsdprln
constrangere9i,deci.abdicareaestenule9i neavenita.
9lFgt"u" in"otrtde Regina-Mama
19 Etena,MihaiI
Regele alungat I a rost srlitsi pdreseasce
tgelealungat tara. in
-=_-_ noapteade 3 spre+ ianuariei9+8,
-:__j ia
trenurresar
::::t:,::.i":,::il9"srav; a fost opritnumal
doudminute, tjmpincarespeciarigtiin
c;i tJ,"at";ilU,H:i
vagoanetecu bagaje.Aga ci Heoe
striinitate j:$l1ffi
numai-cri;;#J.;:.'" i :r:f,T Jl
o" a'p*"iti
;il1fril
i::l:i:'HlJ,",""Tii'
"' i"s;i"
i"
painea
de
I_11: il "e;Si:a$tige toatezilete,
fosrutrese
at
^, Homantei a fostprlotde incercare
pentruinstrumentele
de zborferi vizibilitate la o uzinade avioane,apoi,,brooker"
int.-ofirmdgreco-americand din New York.S-a stabilitin
Elvetia,la Versoix-Lausanne.
S-a cds;toritcu PrincipesaAna de Bourbon-Parma,
fiica Principelui Ren6de Bourbon-Parma 9i a Principesei
Margaretaa Danemarcei. impreuni cu familiasa, a fost
refugiat6 in StateleUnite.
in timpulrezboiului, Ana
s-a aleturat grupului
,,Rochambeau", consti-
tuit din rezistentefran-
ceze, participandca
$oferde ambulantdla
campanialvlaregalului
Leclerc. Faptpentrucare
a fost decorati cu Cru-
ceade RazboiaFrantei.
Au cincifiice:Margareta,Elena,lrina, Sofia Si Maria.
De asemenea, 9i patrunepo(ei: NicolaeSiElisabetaKarina,
copiiiPrincipesei Elena,mdritatdcu un profesoruniversitar
englez,l\,rihaiQi Angelica- nascu(ide principesalrina,
cAs;torite in StatelelJnitecu un suedez.
Primafiic; a RegeluiMihai,Margareta,a obtinutdiplo-
meleuniversitare in sociologie,dreptinternational
gi gtiinte
politicela Universitatea din Edinburg (Anglia).

,14
 Dup; evenimentele din i 989,revenireaacasaa Reqelui
Reg.ile
,o.le,"fr;l
intors [4ihaiI s-a desf;Surat
anevoios Si ;hiar
acasd cu unele incidente,
care dovedesc faptul
ca pulereaneocomuniste de la Bucuresu
inca_nuera capabildsd initiezeo reconciliere nationalj,'o
rmpac€re_cu trecutul.un act de dreptateistoric;fate de
DinastiaRomdne.care a avut meriteincontestabile in
pastrarea ftinteipoporului nostrugi modernizarea intre
tirii
1 8 6 6s i 1 9 4 7 .

Primatentativede intoarcerea regeluiin

tari, dup; un
exil prelungitde pestepatrudecen , s-a tovitde obtuzitatea
noiiputeri,carese temeade reinstaurarea monarhtei. Sosit
la Otopenicu avionul,lui Mihailise refuzi intrareaoe
pdmantulnatal.fapt caredetermina miscarile
dinasticesa
. reachoneze energic.ReactioneazievidentSi Occidenlul,
care consideracd in Romaniainci nu s-a instauratDractic
democratia europeand.
Abiamaitarziu, subpresiunea tirilorapuseneSi a opjniei
publiceromanegti, autorit;tile
isiindulcesc glasulSiaccepte
ca fostulsuveransa pe$easce pe p:mantulRomaniei. Luat
la intrebirila postulpublicde televiziune, in legetur6cu
relatiasa cu Regele Mihai, preSedintele lon lliescua
recunoscut in direct:
,Poate am gregit intr-o vreme, influenlatde starea de
spirit,de lncorsetareain care mi aflamSi tensiuneain care
lucram."Ela spuscd iSiasumapersonal aceastSgreSeali,
adeugAnd:,,Credce a sosit momentulca si netezim
comunicarea$i se realizemmai mult; normalitatein tari,'.
9i astfel,lliescua fost nevoits6-1._. invitein Romeniape
fostulrege.Bamaimult,el n-aveanimicTmpotrivd ca Regele
MihaiI se se impliceactivin viatapoliticia terii,urmand
exemplulRdgeluiSimeonal ll.leaal Bulgariei.
iastfel,RegeleMihai$iRegina AnasosesclnRomania.
Atatin Capitalicat 9i in viziteleprintari, milioanede romeni
il iniampini $i-l.vad,,inearnegi oase',pe fostulrege,despre
careauzisera dinmanualele Sici4ilede istorje.
Degivarstnic
acum,MihaiI e inalt,prezentabil, distantca un suveran,cu
un surasrecepe fate, Nu e un betrenramolit,cum spuneau
unii, ci are ince o figur; de aflet, coboranddegajatde la
volanulunei maginiluxoase9i discutendcu oamenii,ca
altedatS.Unii monarhigti il dorescdin nou Sef al.statului
pentrua salvatara din cumplitasareciea tranzitiei,cu
ajutorulOccidentuluicapitalist,altii il intampinecu raceale
sau din simpla curiozitate,remanandin continuare
republicani.
Azi, dupd 13 ani de la Revotutia din 1989,regeleince
traie$te, iardacaar fi fostreinstaurata atuncimonarhia, mai
domneainc; o dati 9i poate,zic unii, Romaniaera mai
repedeintegratdin structuriledemocratice Si strategice
europene.Legaturile actualecu putereasuntfoartebune,
regelefiindpracticun sol al Romaniei in relatiilecu statete
occidentale, aducandserviciirealetdriiundps-andscut.Se
intalneste frecventcu pregedintele nostru,chiarin palatul
Cotroceni, carei-aapartinut. Suveranului i-aufostrestituite,
214
llI:d.leSal- o partedinproprieta!ite
9i mostenirite
sate,in
pfezentlocuind in fostulpalatregal_ palatulElisabetadin
in Elvetia.undea t.ait muttiani in exil
:l:u:egti,,9aJ_Si
uasah(egatd g,Fundatia ..principesa
Margaretaa Romaniei,.
meritoneartrsticd. umaniraragl potitica,
in
:,'--"-,::!l"it"t"
c matutde normaiitate cares_ainstaLrrat,
cu mire intarziere,
215
ln tara noastre.Se gtie ca cea mai mare dintre fiice,
PrincipesaMargareta,s-a casdtoritcu Radu Duda,tost
actor, fiu de doctor din lagi, care este cunoscutazi sub
numele de PrincipeleRadu de Hohenzollern-Veringen
(pimindacesttitlude noblete).
SAmaidmintimfaptulci, dupdaproape55 de ani,Regele
MihaiI a revenitla PalatulElisabeta,proprietatea sa recdp;-
tat6 de la Statulroman.Acestpalatesteun loc istoricmemo-
rabil.A fostconstruitin '1936pentruprincipesa
Elisabeta,fosta
regin; a Greciei9i soraregeluiCarolal ll-lea.intr-unuldintre
saloaneleacestuiedificiufrumos,Mihaila fost fortatde
comunigtise semnezeactulabdiciriisalein searazileide 30
decembrie1947.Dup; plecareain exila famitieiregale.imobilul
adevenitcasade protocolanoiiputericomuniste acaparatoate.
Erapalatuldeprotocotde gradul..0"pentrupresedinti de state.
undeaufostgizduitiCharlesde Gaulle,JuanCarlosalSoaniei.
pregedinteleSuharto al Indonezieisau Erick Honeker.
secretarulgeneralal PartiduluiComunistdin R.D.G.
De asemenea.RegeleMihai a devenit..cetdleande
onoarealAraduluiln aceastelocalitate, CasaRegalea avut
renumitul Castelde la SAvargln,nationalizat fortatde citre
216
comunigti,dupi abdicare.insi Regele Mihai
a cerut
retrocedarea casteluluiafidean !i a obtinuto sentinti
favorabil;ta TribunalulArad, in inut ZObo,
a tosl
executatd numaicu aprobafea autorit;tilorde la"are
Bucuresti.
Deciince o proprietateprivatSa regetuii_" fo"t ;;;;;d-#.
uunoscutestefaptulcd acestcasteldin sec. al
Xvll_lea.
impreun,cu domeniul. a fostcump;ratde MihaiI in .1943
oe.ta Daronut Stircealvlocioni.
Dupdnationalizare, au pus
manape propnetateaprivatea fostuluirege tov,aregii
de la
Ministerul
Afacerilor Interne,apoiceide la ,,protdcolut,,
lui N.
ueaugescu, fostulcizmar.devenitdictatorcomunist, ciruia
ripl6ceanespusCastelulS6var9in. renovarStrezervatsDecial
pemruer (a fost g;zduit aici de 7 ori). in mod
firesc,acest
casretarost restituit
proprietarului.
Iafelca palatulElisabeta
9rajrecradtrtrevendicate.pe buni dreptate,de fostulsuveran.
F(egeteatungat a revenjtacasein Romania, intr_un
. climat
1:-1:T".r:!" Si normatitate.
taranoastre;;"Ji;; ;;
:::,",jj:11-t merit;
safteintegrate
in Europa
crv ""d*".-ce
tzalacontemporane.
 G
!rE
91:'
- !cF

$ry !a
L-JT
>rE
"8gT€
E-g?E "d"3a+YaE
;:F
|r E CLE
: *E!
? c.9 E
EA5!3g E:H
c o- -" *8.
z a\
mp e-
saB
:
;.9

Fl Bf;EE
' irEcEa
86ii
bC$ F
f fisic
e#
6g
2!

tp
lp

d
4t @
FI
z
-U
:ts E :t
'$E3
!$i'frf;9
3ffT I _-+ i

of;-t€
ET !X
q !^! I YAg,E*
u 3 -rg
a
@
2'18
 nsF
ArEET
-:i: H53a
6'

^sE
i\'d d:
-
d98i
d .t t
vl I

t
E
it
4x
P

6Ffl??
rd
-rid

cE#
.;t
6H!
! p^ -F
.;i &
^ r dSi5 ,.H
a .
56 €, 1 ---.-___+=:
F (6 e$E{--
nge Fg
3- -3
-,r., tlr.>i .
. ' G Ha . sAcHi
'' 219
 N) GtrNEALOGIA RIGILOR ROMANIEI

&4,,**, (1834)
cnsetorte (c) cu
Pd4 d€ Hohelrzoller|
-i##ff's"".@
carol de BNdetr

Leopold
(r835-r9o5)
(c) Arroollra
(LB4rrgL3)
CAROLI
(183Fr914)
(c) .1"";1,"*,Wr.i*
Pdnt de fitca r€gto€t Pdnt al Romarrlei Prtu!f,sd df wted
Hoherzollern Nlarllatrglaregelut (1866) (pseud- ltt. -Plt
Ferdtnand tr at Regeal Romatlet
Portuganct (r881)

a4i dot copn FENDINANDI (c) MA A C,Mlssy')

(186+L927) (187i1938)
Reqe al Ro0ratrtct nt a lui Afred,
- (1914) Duce d€ Bdtnburg

Elisabeta Marh Nrcola€

CA.NOLtr (r894-L956) (,Mtgror_') ("Nkb/) (190Fr991) (1913-19r6)
(r893-r953) (c) cu r€sere (1900-1961) (19o3-r9m (Marca
R€a€al Gr|orgeII al (c.)cu r€sde (c)(r) cu
Rornauftt qr€det Ioaoa Dolettt (c) (1) cu
(1930-194{) al lugosla- (1907-1963)
ltcl - 3 coplt (2) cu Ther€za
copn, (2) c-ud.r.
d€-Metlo

(r)
r9l8 (2)
r92l (3)
Io(r'd'a,(ztuD 1941
ELENA
(1896-1953) Prirt(s, :t crcctet Eteoi (Magda)
tra96-19aZ) Lurr€scu
(1s99_192)
I
I
,dt +
l> > ir carcl Mifcm MTIIAI I
l,^ tri :, (n. l92o) (n. 1921)
(c)
t: > ; 1 (t 1923)
R€geal Rolnel|itet Pdrtcsi de
(1927_1930,
1944_1947)

(t_) (2) (3) MarSnrera

II€l€oe - Ele|ra , Irtfla solta
J€arrr€ Artot|la ltt" 1,949) ([. 1950) (L 1953) (a. 1957)
Nlgavltztoe witDatns Cotv te (Il. 1964.)
(lr. r94E)
I
*
raul ft---l
(o (o. 1948) Elhab€ta Mihal Argellca
 l&ete9aaJr#€.k,*.R*_

Cuprins
Pe r r rm ele
m ar tl orr egidaciB urebista $iDec€b a.t. . . . . . s
s a rb ad e cetSli dinMuntiiOre$trei
. . . . . . . . . . .. ... .l
ue vedemla sarmizeqetusa?
sil;;;d;;;;ffii;;'"J';" i?
ue s-agasitln cetate?. . .
o"r"i"-,*"i,ii-rliii"ra 12
c; ti ;i ;i "-';#; ; ; : 8, , " ui" i" . . . 1;
Lum a tost asasinat.. .
oec"oa
- ret"ieJ.ou. . ...... . . . . . . 2l:D
l m par aer
l aDo m itian. . . .... . . . . . 2 o
rrelan,un impAlatexemplar . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 21
P r i mutr ezb o i( t01_102).
.. .. ..
erooirea
razoiiiioi-i6;i " 2?
rrir.rrr
rriri"i"'i.l.L 1 ?1
c u m a r a laD ece bal. ..... i:
FamiLa tuiDecebal
crr " 28
"-" m
"inJ"G"eu"r ...
c, p,re 6 ;;;;;;te-: . .: ....
. .. . . . . . : 3
Legenda pitoreascea Oo"n,ei.. .. . . :i
"Intemeietorii-T6rti Romrn6sti9i dtnastiaBasa-Ui1".... ii
N e gr u - vo d dle
.sig endadescS lecatului.
uoamnatujNegru_Vode ....... . . . . 36
.. ..
,_.1159 og"'"i iia".",r". ..........:..:.... ...33
Inrc.m-eleto.ii
llroldoveiSi dinas a Mugatinllor.
Mu9€ra.Si . . . .... . 40
Musatinii.. . . . . . . . . . . . . . . 42
A l e xa n d rce
u lBun ,,....
c e t epa r r uJo a m _ ne 43
. . . . ... .._ 44
Vremeaunorcumolitec;,,n"
pe urrnete
trriruirce!c-eiiil.a" 46
_--_ . ." . . . . " "
LtiptadelaRovine "49
C rL ,_ 1Oe
1 araa i cionore. . .........:.: ?
uoafinasa Mara...
peotumu.ir" rririni,,i. Hun"ao"ra.
Averea Srfamtlta. .
. . . . . . - . . . . . . . .81
cu r a o'eu"r" nilg"M " t "ci o . i " . . . t
Corbul lut loan Corvin 2i
tu-= : .... .. 59
,._.-i:-i5s&eY,!l(lg@geaeagl3ra
220
Pe urmeleluiVtad Tepel . .. -... ....,...62
vesntasa teapa ... .....63
Luplelecu otomanii. . . . . . . . . . . . . . . . 64
Ma.eaexpeditie din 1462 ........ .... _.......:.65
Atacul de noaptedin 17 iunie 1462 . . 65
uerronarea gt arestarea .,....... ...,66
A treiadomnie.
VladTepe9nueste...vampirut Oracuta.... . 68
V i a t a$ ifap telel utStefanqelMare.........
Inc0tonarea. .. . . . . . . 7 2
Po,tticaexlern5.
CampanjaregeluiMatej Corvjnin Moldova
lnfrangerea
tStarijot.
__...... _

BEtSlirlecu turcii . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Hoou-lnalt. Dlruinta
carea uimitEuropa. . -... . .7g
ExpeditialurMahomedat -tea.......... .... ...00
L u ptade tavateaA lba(Razboieni) ..... .... . . . . . . 6 1
Pi e rde r eCahilieSiaCetatiiA
i lbe... .......... . . 82
J u r a m a n tuld e taColomeea.._._.......... . . . . . . . . 6 3
Expeditiile regeluipoloneztoanAlbert.. . . . . . . . . . . . . . 84
Lupta de la CodriiCosmjnului. . . . . . . . . . . _. . . . . . . . . 84
Cumaapussoarele .......,65
C e t 5li, m a n a stibr i,iserici . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . 9 9
P e r l al u i N ea g o eBa sarab..... . . . . . . . . ..... . . . . . . , 9 4
M; n istir e Ar a ge g ului. . . . . .. ... . . . . . . 9 5
inveFturile lui fue;goeEasarab citre fiutsduTeodosie. . _98
- D o a m nDe a sp a n.a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . . _ 9 9
un"domngospodarll/latei Basarab. . . . _... .. .... . . lot
I n v ;tata D oa m nElenae .......... ...1o3
Va s i l eLup u- d o m niubitorde cultur;.... . . . . .. . . . . 1 0 6
O p e r acultur a le . ............ .....1O7
D o a m n eTud le o sca 9i E caterina ................ _.108
F r u mo a sedle o m n ite .......... . . 1 |1 |1 |
D r u mur ile vie ltiuiMthaiV
i iteazut......r-....... . . . li3
l n c epu tul l up tei( 1 594). .......... . . 1 1 4
Tr a taiu lcu Sig ismund B athory. _...... . . .. . . . . 1 1 4
B i r uin ta d e a Ce tugaren ..... .. . . . . t t S

221
 A t u n g a r e a t u r ci to .......--..*:::::%
r
Cohsolidareajndependentei... _.. ...... _.........t11
UnrreaTrans;lvaniei. .......116
Luptade ta SetirDbdr
(18/28oclombrie1b99).. . . . . . . 118
Mrnai-pnnqpeatTransilvaniei...... ............
119
UnireaMotdovei..
i;il;;;il;";' lti
Locurili monumente
evocatoare...... .., .,....,123
..
Un_d-omnmartir: Constantin Brancoveanu. . , .
rragedtaBrancovenitor . . . . . . . 12S
i" ;;;;l;;,encoveanu
g.,ir-ylq 1t,6
LacnmileDoamnei Maria
vi"t"-e;ar"'nuirr"'iui'ii,niui"
C..t".ii.... . . . . . . . . . .)32
Natlerea $i cooit6na
o"i'"i"oi zoi"lll. .
Doamna pdmasolie.
l n va lat urav s i iruai " t ; i l i .. .. .. . ..... . . .
a,en
-Casandra.
..
.' .
rS+
uomnat luoldovei lj;
g*irrrin ir"t".'.-. .. .. 137
o |.rso"i".ii 138
ui"i" .
"ir,imoa
^.-":llSy::r:,lyl't"ie;;i,; .
urumn.rfe,vtelit lui At. l. cuza . . . . . . .
u u mar alaCu za. , .. .. _
.
, . . . . . . . . . . . . . 143
];3
casatorierasolsti. ' t44
- ,...
n " r - - ^_ ,,.,,..i _ ... . . . . . 1 44
c,r-"1#ii""0".". . . . 1:2
Re f o r m el ul er
C u z a. ...
patatut
oomnescii 149
ia nro,no"".
'
Pe,uhetereg orsiregin"lo. io;ani"i. I:?
,^y.:llgbjrrrrrrrrrrrrrrrll:;;;iril;iffiffi.; , . . . . . . . . . . . 153
Le_a€anulDinastiei Hohenzollern. . . . . . . . . . . . . . . 153
h
u_o smrngima eCu
t ornunttigRen _ -ibutA quijei
Negre..... ....... .154
g e teCarot1....1 . . . . . . . . . . . . . . . . , 1 5 8
N a $ t er ecop
a , ilitr itineretea.....
a, . ........
r n c o gnflspr
o, eR omania,... .159
v"";.r,l""i.,i,ti,iiJ"ii!"i"jii",...
. .'. .. . ...;31
peleq
aastetutRegat ........... ..t64
Y,ll-".?:
Moartea:'"-on. ' 168
suveranului
.172
.-,__,.'.%d4{€6r44@
222
Via-taRegineiElisabeta{CarmenSytva).. . . ....
Ces6tona.. -. . ..174
...........1/5
N a sl er eSl a m oa nea prinlesertMar,a . ...
rlantropte -. . . 1 7 5
srpoezie . . .. 176
C a r m en SylvaSi V A lecsandd. . . . .. .. _.. .. . ...178
C a r m en Sylva9 i E minescu . . . . .... ....,.... . . . . . 1 7 9
Sfafgituluneiregine. . . . . . . . . . . . . . . . . 1E1
-Ferdinandde Hohenzollern - prtncipemostenttor.... fiZ
l o l r acu d o m n i$ oara V dc6rescu ..., .., ., . . . . . lA 4
R r dica r epae tr ongiRazborut intrcgirii . .. . . . . . 1 E s
s e m alstin g e o AquitS . ........ . . . 1 |8 7
ReglnaMa,ia . . . . . . . . , . . . . . . laE
C a sle luPe l lig o r .. ...,...190
Calde frumoasaera Maia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
lhfidellt5ticonjugale. . . . . . . . . . . . . . . . 1s2
9aseuma$' . . . . . . . . . . . . . 193
R e g in po e ve sti toare ........... .... . 195
Povestea qnoiInimi. . . . . . . . . . . . . . . 196
Pa la tul r eg aC l otroceni ............ ........ . . . . 1 9 6
C- a r oa l l ll- toa ....,.. ,.. . . . . . 1 g 9
Am o.ur i'sa tr u eicesifioriilegal€?........ ......200
. . u o sar ucu r acu zatii grave. . . . . . .. . . . . 2 0 4
R e g ole M l ha l ...,....,,.. . . . 2 0 7
$coalapalatine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
A d oua d o m iie ..... . . . . . z 1 o
R e gele a lu n g a t . . . .. . . . . 2 1 1
RogeleIntorsacase . . , . . . . . , . . . . . . . . 2,13

223
 Aprrutr 2003
rsttN 973 9297 73_0
:
.-_5. TipografiaMULTTpRTNTrA.!r
tl; ,calcaChitnriuld 22, ct. 6, raqi7ij0z2e
t(\ (, .1i].: 0232-211225,2.36388.F^x: 0232,21252
224
VasileLupu Constantin DimitrieCantemir
Brancoveanu

RegeleCarol I BeginaElisabeta
 ril
EDllilURAPQ,RTiL5OF-l[EruT]dl-f 4h
ISBN 9;'3 - 9?97 - 73 - O
ffiKHH
uFlBadsdbY,{ilt*i''i

rc