I

-ry---!_-_s
NA

do {,,t/fte de

D0t6tlTSRI
saID&A!c
REGI
*r REStffE
c
.!:
qJ

)s

"g
o
a

Colec!ia
,.CARTE SCOLARA ILUSTRATA.
esle coordonatai
de
BoTisCR,ACIUN
Rcdacror:DanielaCosrin

A colaborat prof. gr. I Stefan Epure (Iasi)

@ Toatedrepturitc sunarezcrvarcediturii

noasrre

Editura PORTILE ORIENTULUI Iasr

CA S A S COLILOR

Pe urmede
D0MNITORI
qi DOAMNE,
REGIqi REGINE

O istorie ilustratd
a caselor domnitoare de

Bods Cr.iciun

'

"GH.A5{CHt"
carte cu }le..&[tdrtrete. desene,
hdrti, fotografii

Pe ur mele m a r i l o r r e g i d a ci
Bur eb i s t a s i D e c e b a l
._Cu2000de ani in urmd,vatraactualda romanilor
era
strdmogiinogtridaco_seh.
popor
un
darz
:!:t:ll,:
9"marele
si
vreontcdtn
privinohanaDaciei,s'd
neamal tracrlor.
ne pudampagiispre vestita capilal| SarmizegetusaRegia
din lvluntr.i
Or5gtiei.
Astdzi numeroase
grupuride elevr,la
rerca 9tatttexcursionigti
romani$istrainipasionatide
istoria
lascrnanta_a
dacilor(care s-au batut aprig cu legiuntle
lmperiului
Roman),
seincumeta
sd urce,pe drumuripiepti$e
de munte,spre uriagulcentrupolitic,militar,economic
si
reflgros
de.tacredigteaMuncejului.
Aicie inimaDaciei.Ai;i
ecetateactescauna dacilor,
carenu se temeaude moarte.

Aicle bArlogul
fabulos,
altddatic5ptusrt
cu aur,al luoilor

daco-geti..
str_an
og no$triblonztp.lternici
gi temeran.care
punauIn.tuptdstindardele
lor cu capetede luptce guierau
amentnlator.
DacEvreti sd mergeii intr-oexcursieextraordinare
pe
urmelelui Burebista
sauDecebal,

Salba de cetdti
din Muntii Ordgtiei

regii eroi ai stribunilornostri,

trece!iMuregulspre Ordstie!i
patrundeti
pe o imensi poartd

naturalA
in Carpatiil\.4eridionali
spre nucleulstatuluidac,
aorca nematpomenit
complex
de fortificatii
(daye)intins
_un
pe 1-50.km,9i
ridicatpe Apa crSdrgtii
de cdtredaci.DacS

p" a.d91ahile, vedetiCetatuia

de ta Cosre$r/.
ll1.|,rll
acropolamarelujBurebista,

apoicetdtileI tidaru,dela pi;tra

rro$ie Sl. dupa credistea Muncetutui.chiar fortificatia
uarm/zegefusa,.ascunse
peterasemuntoase.
ca un cuibde
vurrun.
Komantr
tmpdratuluj
Traian,invingendu_l
pe Decebal.

au zdrobitacestcomplexde intarituri,
de teamesa nu fie
refecut.Totula fost transformatin ruine,riimase pan; azi
ca merturiide pretin fermecdtoarele
decorurinaturaledin
coljneleCarpatilorsudici. Dar pietreledacilorvorbescl
Pietreledin salbade daye! Ruinelevizitate,mai ales de
arheologi9i grupuride tineri, evoce Si dezviluie, prjn
imag-inile
lor din piatri,franturidin ceeace a fost podoaba
mandfia
regatului
9i
dacde alt;datd.
Celato,rul
tst
inchipuje
ca se intalnegtepe drum cu
,
daco-getii
de odinioard,
in costumele
lor aroe,neasemuate.
B6rbatibdrbosj femei 9i fete frumoase.copii veseli gi
neaslamparatiDac; atj v;zut filmeleartisticeBlirebist;,
Dacii sau Columna,care reinvievremurilede acum dou;
milenii.dacdatj cititpaginiilustratede istoriesau romane
Srpolestirialescriitonlor
nogtriin drumetia
spreSafmizegetusa
u9tireconstitui,
dragi
cititori.
in
imaginr
ctare.viata
!j31"a
oe
zr cu zt a dacjlor.muncalor neobosjt5
qi betdliile
inctnse
pentfu_a-si
pestralibertatea.
in fatacotropiiori,or.
La.18 km de Oragtie.l6ngasatulcu acela$inume,se
zareqte
o cetate cate domjn; valea r6ului: Costegli.

\'.*-_
'--

ptalw cptamntrr'-.,

c0s]'Esri

\-.P--'.
.

\,t,

'

i\

' _i(

BLIDARU
e Pr.'n!,rlsfi !!

c ..,,"

;;:u

!-: L r! ! n

Arheologii
presupuncd aicise aflauregeqtnla
regalea lui
Burebista
gi cdtevasanctuare
ale mareluip.ot 5"""nu,i.

cetatea
Costesti
in inur rOZo rir.,

l:l?lj ",ref;cut-o.
.distrus
Decebal-ainsdromanri,uiTraianau ruinat_o
din
nouln tU6 ci.Hr..
defrnliv.La sudde Coste$ti.
pe un platou.
se in^att5
ruinetecetordou6ceiStide ta B/ida-. o""a rnuiglli
zite. ajungetitocmai ta Balra Rogre.ilta
l-",l?..oo.ra
'onncattetmpresio'.tanta
numiiaastfeldeoarece
pietrele
de
oeplatousunlde culoareroscateSi aiciextstadoueincinte
r a.rre.,A
rqatJost
identificatd
sifortificatia
de la Fe{e/e
Aibe,
srtuatata 1200m indlt,me.
Totla aceastaaltitudine
fatbde n veJulmariise gase$te
^
SatmizegeLusa
RegiatDdclca).
cea".taiimpresionania
dinire
cele cinci ceteti descoperite.La foftareati se ajunge
anevoios,
dupeun drumobositor,
caredureazdo zi, ini6i
cu un trenforestier
pe linjeingustd(20 km),careurmaregte
malulvestical fauluiGrAdistea,
undese ascundp;str;viiin
bulboane.
LastatlaCetate,
undetrebLrie
sd coboreti,
incepe

a douapartea cSlatoriei,
fecuiSpieptig,pe potecimontane
istovatoare.
Efortulexcursionistilor
pe platoul
e recompensat,
inalt,de placerea
intalnirii
cu,ruinele
Sarmizegetusei,
cetatea
de re$edinta
a regilordaci.Seafldin mijlocut
uneisplendjde
p;duri de fagi. Autorul cartii ,,Pietreledacilor vorbesc',
istoriculamericanPaulMacKendrick
scriein 1975,dupao
vizile aici, ca cetatea9i sanctuarul.,constituie
punctul
mai
spectaculos
din
Romania
gi
,cel
sunt
^ateoloSic
intr-adev;runicein Europa,,.
Agadar,ostenealaurcugului
dificile raspletite
pe deplin.
Cetateadescauna lui Decebal(Bas/eior,cumo numegte
Dio Cassius)ocup; o suprafatade
Ce vedem Ia
numai
3 ha, insi in jurulei se intinSarmizegetusa?
___:-pe
deau
o lungimede 3 km agezirl
. ..
crvile,locuitede nobili,meStegugari,
negustori.pdstori.
Cetateapropriu-zisd
aveaformatn; patrutater
neregutat,
din

,-r\-

3$:1J"XU,:;:';;,[3i,liil,]]1,i

;:l':,'"x",3'#;::J";:::"iilxTJ:
i#i"ff
:i;",,,il:
la
sancfuarele
qane
dacitor.
Aici
se
intinAe,
pe'A1u;
]-l!1,
tj!12?-'!"h,: sacrd.cu sanctuare
O"

ari ii-ruinl]
"utt.

n$:,n:ff
:;,#
{iili:lYfiT,if
iH:[ ila."."lff
vecrl, la dfeapta,in formi de patrulaier,cu
60 de coloane,

in tmeutlui Burebista.
Consioeranou_r
invelrri,
:o_1s_t:uil
uarutmarenou.cevamaispatios.
dar
,:i"""""$i*il1lJ
Pe terasainferioarA,
daciiaumaiconstrutt,
pentruacest
centru,religios,
rn mlc sanctuar pdtrat
S_anctuareledin
centrUl religios c^u18 clloane de andezit,pe trei
randuri.
Deosebit
de interesanie,
cum
vedetipe harta sunt cele doua sanctuare
rotundede la
Sarmize-getusa.
Sarctuarulmarerotund,cuOlametrdt
Oe3Om,
estealcetuitdindou; cercuriconcentrice,
in mi;tocaflanAu_se

o incintaca o potcoavS.
Acad.C. Daicoviciu.SiH.
Daicoviciu
in catlea Sarmizegetrsaafirmeci acest sanctuarreflecta
un sistemcalendaristic
folositde daciin epocaBurebista
Decebal.Numarutiotat (i80) al sialpilorsubtiri.avend
valoarede ,zile",reprezintd
jumdtatea
anuluidaciccare,la
felca Ia multepopoareantice,'numdra
360de zile,imp;rtite
in 12 lunia cate30 de zrle.Ridicatul
nivelat Stiintei
dacilor
esteprobatde existenta
calendarului
solar.
Exislesi Sarclualutmic
rotund.denumai.l2mdiametru.
,
La noroulmareluisanctuar
circularse aflaun discde piaie
de 6,5 m diameku,compusdinzecepenede forma
feliilor
oe ron,carerepreztnt;,
feri indoiald,Soarele.
posibilcatocmaiaicisdfi fost..muntele
sfent,al dactlor,
^ --E
amintitde geograful9i istoricutStrabon,
?c-zt
un0el?q?ton?n
strabuniinogtrise inchrnau
zeuluilor Zamolxis
Revenindla cetateade refugiu,interiti cu ziduri
irnpre-

sionantegiterasepe Sasenivele,amintim
vizitatorilor
c; arheologii
au descoDent
aici
doueobiectefoarteimportante.
p.imul,o
truse
adici o cutie de lemnferecatEin atami
"medica6,
cu maner
de fier,contine:un scalpel.o penseu,pulberedi9i
pralraponceSivasemicutepentrusubstante
farmaceutice.
trsredovadaclar: a practicdrii
medlcinei
la daci.Al doile.a
oDrecl,
devenitcelebru.esteun vas uriaS{104cmdiametru,
61-cm^lnaltime).
de forma unei cupe oe Sampante,
tdrb

Cd s"a gisr-f
in cetate?

rdsturnau,
iritimba
dacitor,
lj:l1f::l,y":!l1f_stampita
pERscoRtLo,
adica
Decebar.
:: "l:::-"ll1l.?9FBALUS

ratin;)tui Sconto.Se Stiecd tatdttui Decebat,

:r-!ql"i:"
bcofl.ro,
a tostun regede maimiceimponanld.
carea domnii
rnarntea
regetuiefou.timpde 40 de ani.Altiistorici
au tradus
rnscflplla:
/a facut acesl vas prin) Scotilo.
-recebal
11,9
arheologice
efectuate
in zones_aug,sit o
_. .:.1-rrp:,u
mutflme
de-obiectefolosttede daci.de la arme precum
pumnate,sdbij dacicecurbate.scutun.varfurr
de sulita.
It

pandla sutede uneltedinfier,deoafeceaiciau fostidentifi_

cateadevirateatelieremegteQug;re9ti
undese maifeceau:
coase,seceri,Sape,greble,brizdarede plug,topoare,
d;lti,
fier;straie,
partidincarute.balamale,
cuie,pintenietc.
Esie
astfeldoveditfaptulce. in jurul Sarmizegetusei,
existaun
tel de ora9elunde-9laveaulocuintele
nobihi.mariipreoti,
proprietnide pamanturi.negustorii,megte$ugani.
gefli
malitari.
Prinaceast:zon;, migunau
odinioara
aiciiin vreme
de paceSi,tot aici.s-a dat beteliamilitaredecisivi,drntre
romani9i daci,in anul106d.Hr, candTraiana dat lovitura
de gratiestatuluidac,regeleDeceballuandu_Si
singurviata,
pentrua nu cedeaviu in meinileinvingdtorului
truias.

Dacaprivimo hart; a GrecieiAntice,vedemca ta nord.

gidincolode Dundre(lsku),
Domnia regelui drncoace
se intindeaTracia.lstoriculHerodot
Burebista
afirm; cd neamultracilorera cel mai
numerqsdin lume.Cu doui secoleinaintede decebal
9i
Traian.untunilede triburide ja Carpati.Dunaregi Marea
Neagrdau fostreunite,pe la anulg2 i.Hr.,subconducerea
unuiregeputernicj
Bureblsla.
El a intemeiat
primulstat
cen_
(", capitatain MunriiOrdstiei)de pe meteagurite
:::.1tnoasve- a9a cum ne de importante
informaliigeoiraful

dintai
si cetmaimaredintrp
regii'oiiri"acil;,
!j139:n.:9"1
in cetebra

inscnptie
in marmu.ddescoperitita
::Iil
?:tf:l
Earcrc
(uutgaria)
ii aflat;acumtal\,4uzeul
National
dinSofia,
a reugit
s; uneasce
toatetriburile
geto_dace,
spriinindu_se
nu
numar
pautorjtatea
armelotdargipeconvinge;ile
religioase
ale,dcilor,
careseinchrnau
acelelasi
zeit5ti.
2amotxis]nici
a
rosraJutat
de viceregele
gj mafeleseupreotDeceneu.
82-44i.Ht.regeleBurebista,
fotosrnd
ceipas_
Slij armatd
nrce,
-,-'llt:"_
dar-gio
decirca2OO.OOO
deoameni,
realizeazl
o uriaSa
imptrage(defapt.unimperiu),
Tnapropierea
lmoe_
rurur
Harta
aldturate
este
convingAtoare.
.Koman.
DuDd
vrcrona_asupra
cettilor
cetatiloigreceSti
9i cucertrea
de,la

ilistria.
romis,
::lllyf^Trll d".t"ghiaraApoonia(inctusiu

:,359j: ",:!:gqan,, 1g""i"ri;J"";;;; i4;;;i

ul.04C
'Ebtstorl
",{

I qotln oh O

Balcani.MareaNeagra,CarpatiiNordicidinUcraina
actu_
ara $r Stovacia la vest. Tot: regisorij din statuletele
oaco-gettce.
din vatratracilor,s,ausupuslui Burebista
Nu srimcum ardtaenergtcul
rege.Drnantt_
$i inteleprut
chitate
se pAstreazinumaichipul
Capitalele maretui
lui Decebal,
datoritdimagjnilor
rege Burebista
de
pe Columnalui Traian.portretele
celorlalti
regidaco-geti,
amintiliin izvoarele
istorice,n_auajuns

panala noigi,de aceea,

vomfolosi
Cesenele
realizate
in timpulnostru
depdrintele-pictor
Simion
Tatu,fost
plumbuita.
staretal Mdnistirii
Pornind
peurmele
activuluirege
cuceritor,
uniiistorici
afirme
c6Drima
sareSedinli
(caSia tataluisdu)se
aflalaArgedava
de pe raulArges
(rdentificati
cudavade la popesfi,
comuna[.4ihEite9tifov).Aici,tatAl

luj Burebista,
al cirui numenui cunoa$tem
(darera sigur
c.dpetenie
geticd),l-a primitin vizitdpe celebrulAcorrio,
orn Dionysopolis(Balcic-Bulgaria).
unul din sfetniciisei
0rptomatica.
Acestgrec.desprecarese vorbegtepe largin
Inscriptlaamintiti (49 de randurilripate in marmurii
in
hmbagreaciidefaptundecretal locuitorilor
cetetiiin cinstea
luiAcornion),
spunecd a cdlitoritlaArgedava,
lntatnind
aici
petatellui Burebista,
iarapoia fostambasador
al fiululseu,
regele_
Burebista,
ta pompeius,rivalullui Caesar(vedeti
textulinscriptiei,
reproduspartialmaijos).
Burebistan-a remasnumaistdpanin acropolade la
Argedavb(Popegti),
in campiageticda Munteniei.
cetate
ugorde cucerit.Cu timpul,pe mdsuraunificiriisemintiilor
din'impiretia"sa. marelepreotDeceneul-a sf;tuit jd_si
mute capitaiade ta Argedava.pe reutArgeg.tocmarpi
muntelesacrude undeveniseviceregele
Sisfituitorulsdu.

15

Astfel,Burebista
a ridicatcetetinoiin MuntiiO.dqtiej,
greu
de cucerit,la Costegti,
la Sarmizegetusa
Regia,aproapede
loculcelmaiadorat
de daco-geti,
undea poruncjt
construirea
sanctuarelor
de andezit,cuma doritDeceneu.
Au partiiipat
directla lucrdrilede ridicarea cetrtilorde la Gridi$tea
Munceluluidrhitectjgi megterigreci, dupd distrugerea
cetitilorgrecestide la pontulEuxin(MareaNeagre).
.,$rin timpuldinurmaregeleBurebista
ajungand
cel dintai

9i cel mai mare dintre regii din

Tracia Si spenind tot teritoriutde
drncoacede fluviu(Dunjre)9i de
---dincologi a ajuns de asemeneala
-- (la Burebista)
acesia
in cea dintaiSi cea mai mareprietenje,
a
mai bune foloasepentruparla sa. vorbindu_i
:ltlnyt,cel:
9r
s-atutndu-i
ll ceeace p.ivegtecl.estiLnrle
cele marrmportantj,
o-unevornta
regetJ,spreo,1eteoraSrrr.,si n toate
:l1i9Tdr-S,
ceretatte
{ocazii)ofer,ndJ_se
pe s,neflra sa se crLte:n soliile
oraSu,u'
Srtuandasupra_tf:lra;ovarreprimejdti,
pentrua contribL,
ln lol cltipulla bineleDatrJei
ca arnbasador
la Cn(aeius),
_ $i fiindtrimisde regeleBurebista
Po.npeius.
ftullutCnaeius.
imoerator
aJroran,,o.it intalr;roJ_se
c! acestaIn pdrtilel\,4acedoniei..erga
Heraclea
Lylcestis(astazl
brtoltaMonasti4,nu numaicd s,_arroeprrrit
cu btneInsercir;.ile
pfrmrle
de Jarege,castigand
penk! acesta.bun6voinla
fomanilor,
oarSrpentrupatrieapu(atceiemaifrumoase
negocieri;
in generai
t:rl:*
expuranoLse cJ r.up$rsLrter;i
:1,:l:"-1"
ro r o s r l 0che ttL".irprejurar,ror
ie lidtn ae viert p.oprii(ad,cedin a v e , e al; i
panrcutara)
gt dald putefinoi dtn avefeasa
tde la e InsJs| a
ur^ere
dregatori,
aleorasu,ut
{adiceajLrtero
cu oari tezaL-u,
p-b,c)
a'atacetma mafe?el DellU btnelepat.ietsa.e.,

Ce spuneinscriptia
de Ia Dionysopolis

lo

AJungand
in frunteaneamuluj
seu,careeraistovit
de rezboaie

9,"::i;,
";:,X' i
y
?ii;
?':'il,
fl
::,
:
:
::
|*d
".::
despreBurebista abfinere
"',""';,
der" ii i"i"riir"i;ii
"i"
_;
oe porunci,incat,

;:-_
.- :
feurit!_nstat,puterni"

9i

in caliva ani, a

g"1iro,
;"" ;"il;;"il;,:
"upu.

orn poputatiilevecine.Ba
" ince a aiur
-

,o,nini.
ceci
t,"-*d-pr,i"
i"aia;:nT"l'j.j:1ii";i,,::

- ?.anain
y.ac:donia
pecetriiiaie
si tyna_.a pustirt
eiaJ
I1.:-l:
ameslecatt
cu tracii$ict'lillin,sia limtcit oe de a:niregut pe
boii
tui.
crita;iros
pe
taurisci.
sprJ
9i
a
iine
in
:fj],:! poeoru
-":l9T"r:".
I el si-atuatca ajutorpeDeceneu,

un magician
::::lt?r.ecare
ratactsemutti vreme prin Egipt,invAtandacolo;nele
semnedeprorocire.multumitaciirorasuslineace
talmdce$te

Incdoeuntimpfusese
socorir

aga

ci.n
:l1t-1l:iLTl!-"
am-aratatcandan vorbitdespfeZamolxisCa o9rzeu.
dovadd-pentflr
ce i_o dadeaugetii.este $i .aptulca ei s_auJasat
.as:utlare?
rnouprecat'
sa ta;evitade vie Eise traiascafardvil Cat desDre
t,ure0rsta
acestaa pieritdtnpticinauneiBscoatemarinainteca
Saapucea kimiteo arnataimpotriva
lui lJrmagjiacestu,a
l:)manI
ra_oomnte
s-audezbinarfaraiitandoutefeain mai multep54t.
C?9:"-rAusustusa trim,so armarelmpotrivaJor,
::.:-rl:"1 "i"d
imoertitdin crnci pertr Atunci rns:r st6panirease
1l"l:1-:r:
rmDantse
tn patru.Astfeloeimparrttrisunt
vrernelntce
gise scntmba
cendink-unfel,candintr-altul.,,(din
Geograpr,/a
tuiSkabonj

PentrJst;panireafomanadin Grecia9i ll4acedonta.

statul

mdretal lui Burebista

erao realSprimejdie,
un fel de ghimpedurefosin coasta.Prin
deselesale incursiuni
de pradein posesiunilelmperiului
roman,sUpanuldaco-getilor
era socotit
(Strabon).
romanilor"
Pentrua-i divizape puternicii
,,spaima
dugmani.Burebistas-a amestecatin rdzboiulcivildintre
Pompei9iCaesar(49-48i.Hr.).Amintitul
grecAcornion,
omul
s;u de incredere,
l-avizitatpe Pompei,
in cartierul
acestuia
din Macedonia
gi i-a oferitlimpedealiantamilitarea getilor.
lnsdCaesarl-ainvinspe PompeilaPharsalus,
dupi careinvinsuls-a
refugiatinEgipt,fiind
asasinatin 48 i_Hr.Ca urmare,Caesara
ramassingurulconducatoral Romeisi a
jn anul44
hoGratse porneascd
o expeditie
i.Hr. impotrivalui Burebista,pentru a-l
pedepsi.
lnsi mareleCaesara fostasasinat
la 15 mafte,in urmacomplotului
condusde
BrutusgiCassius.
Agadar.cucerirea
Daciei
a fostamanat;...
Aceeagisoartda avulo, in acelagian,Si mareleregede la
Sarmizegetusa
Regia.A fostvictimauneiconspiratiide
nemultumiti.S-a petrecutasasinareain capitali sau in alE davi?
lzvoareleistoricenu ne ofere alte informatii,dupd cum nici
desprereginelegifamiliastdpanitorului
nu ne dau nrciun amdnunt.Restuleste
imaginatie
- teriioriulncafescriitorii
Sirealizatorii de filme au suplinitsiricia documentelor
autenticedin
antichitate.
Statuluriasal lui Burebistas-adestrimat,ln urma
omoreriiregeluide cdtreo conspiratie
de la curteasa. de fapt
un complotal cepeteniilorde triburi,care doreauca statul
centralizat
al geto-dacilor
se se separedin nou,ca inaintede
unirealui Burebistagi Deceneu.,,lmperiul,,
se dezmembreaz;
in patru,apoiin cinciformaliunistatale.inse Dactadin zona
Transilvantei.
cu regedintala Sarmizegetusa.
va supravietui
dupaasasinal.
subsceptrul
htiDeceneu
g,apoialluiComosicus.
18

Cum a fost
asasrnat

Deceneu
[,4arepreotat getodacrtor(sec.I i.Hr).
srelnicut
Iui Burebist.contribure
decrsrvta
unrrrcarea
triburitor
geto-dacice
ir /a oroanl
zareastatutui.
Lui ise.triburereforma
r;troi,
"
oase9i moraiSa socielarii
Penkua-iferipedac;de vicrutbiutuli. ia
holarareade
ataiavttade vre Introduce!ncod
oe regt,numitebelaghe,carepLrn
bazeleunel
societS!icivitizale.
D!pAmoanealuiBurebista,
devinereoeal
d,acrlor
din teritoriutIntracarpanc
(ramasJupa
raram4area
rmpe utuiturBurebisla).

Comosicus
Regeqi mareprotatdacrtor,
cu resedinta
rn rvtuntiiOrdsliei{sec. I i Hr). ir sucieoe ia
domnae
tui Deceneu
ordanesspune,,iardupa
_Despreet,istoricu
ce ueceneua murit,(dacti)l_auavutin aOroaDe
aceegrveneraliepe comosicus,deoarece
acesh nLre.a mai prejosin iscusinte.Et eE
socolit,dato t: p ceperiisate. rege penlru
,i
oan$r tr pleot,Fiiudecapoponjtca iudecator
suprem. Resedintao aveata Sarmiieqetusa
ca Siinainta$iis6iBurebista
qi DeceneLi

Scorilo
Regealdacitor
Inrreaniic. 28_68
d.Hr Unil
cerceleloriil considerataldl tui Decebat La
sarmrzegetusa
s-aug:sit douefragmentede
vase ceramiceav6nd inscriptiite.
pnma _
uecebatus,
iara doua_perScorito,acestea
r no fiadusede LrniiastfetDcebat,fiut tui
ln timpullungiisatedomnii,daciivor sd,i
alacepe fomaniim6cinalide tuptejnterne.dal
ScoriJo,
regebairan$i intetepl,i$tteinpereazS
razboinicii
printro pitde:da drumutunuiluD
intr-oafen6 undese tupiauceinii.Atunci,toii

Gil[ 3 u o pr r tga, c eav aei s -a u d fu n .a t a s u D -atrp u tL r.

Scor.to,e arara
as re r u a 'rL m arpr . n J r ir e I ,p o t rv i rg e p F .o m a n

19

Duras
I'a succedatlui Scorito.A domnitintreanii
68-87.E-la renuntatla potitrcaprudenraa
predec*orului s5u, atacandu-ipe romaniin
N4oesia,
in specialiarna, cand Dunareaefa
inghelatS.C:nd in 87 romanii trec ta .
contEofensiva,
.Duras,fiind batran,cedeaz:
tronul luiDiulpaneus,supranumit
apoiDecebat.

Statuldac dezmembrat,
dupdomorarealui Burebista,
a
fost
gi
lntirit dusla glorjein timpuldomnrel
Decebalregele erou lui Diurpaneus- Decebal(87.i06d.Hr.).
Eramaimiccaintindere,
lnsi mairezistent
decet,,Tmpireta"
luiBurebista.
Decebal
a pretuatputereade la unchiulseu
Duras,dupece a condusbinearmata
dacilorin bat;liiledin Moesia(sudul
puterea
Dunadi)impotrivaromanilor.
de la Romanu uitasede hotdrarea
lui
Caesarde a invingeDacia,tarafabuloasd, pline de frumuseli, bog;tii
naturale9i mai ales mine Qi comori
de aur.

ln anul89, Decebalzdrobegteostileinvadatoare
ale

impdrat era
Domilian

generalului
romanCornelius
Fuscus,care
trecuserdDunirea pe un pod format,,otn

tabdraromanejefuitdde ageriituptatoridaci.A pierito

intreagelegiune,al cirei ste;g ajungein manaiscusitului
reg.edac. Era un prim dezastru.
.lmp;ratul Domitian,ofensatde rusinoasainfrangere,
trimitein anul88 o noudarmatepesteDunire,condu;i de
generalulTettjuslulianus,dar pe alt itinerar.La Talae.
probabilin Poartade Fier a Transilvaniei,
dupi o lupti
sengeroas;,
romaniiii invingpedaci.Viceregele
Vezinaaijia
20

scapade aici cu viaii. incoltit,Decebal

acceptepacea propusede Domitian,
deoarece
impiratule invins,pe altefron_
turi,de marcomani,
cvazi,sarmatiiazigl
(peteritoriul
pacea
Boemiei
SiSloveniei).
incheiatein 89, prinambasada
condusd
de Diegis, fratele regelui, dovede$te
abrlitatea
diplomatice
a lui Decebat.
D;sr
invins,profitede situatia
criticda dugm;nrlor,pentru'12ani.Domitian,
un imO;rat
inabil9i desfrenat,
urmeaze
soartatraqici
a altoroamenipotitici
de la Roma:est; asasinat
in anul06,
dup; ce omorase11senatoriSi-iexilasepe multiattii.
lmpiratulromanilor
(98-117)
s-a n6scutin orasulltalica_
Spanra.
in anut 53, fii;d primul
Traian,
ai.;-; un imperat
ilt;i
provenit
imp;rat
din afaraltaliei.
exemplar
l\,rarcus
UlpiusTraianuseracomanda n t u lle g i u n i l odr e l a R h i n , ca n d _
datorite
calititilorsalemilitare
sicet;tenegti-a fostinfiatSidesemnat
ca
succe6orde imperatul Nerva.
Acest act a fost f;cut cu acordul
senatului
Sipoporului.

Cand a preluat puterea,

Traiana spus:
"[ri voi purtacu
ceilalti,curna9
fi doritsd se
poarteimperatul
cu mine,daca
ai fi fostsimplucetitean."
Pentrurefacerea
economice
a

imperiului,
a hotifat sa cucereasci
pentru
Dacia,recunoscuG
in antichitate
bogetiaei de aur ln doui campanijmilitare(10,1-102
si
105-106)
a infrSntrezistenla
dacitor9ia transformat
ceam;i
marepartea Dacieiinprovincie,
colonizand-o
cu elemente

romane.Pentruaceast; izband; a fost onoratcu titlul

Dacicus.in amintirea
victorieiasupfalui Decebal,
a ridicat
I a Ro m a i,n 1 1 3 C
, o l u mn al u i T ra i a n .
lntre anii 1'14-117declanseaz; ofensiva in Asia,
iransformand
Armenia
in provincie
romani(1'14),
iarteritoriul
de la est de Eufrat,dupd cucerireaBabilonului,
a fost
organizat
in provinciile
romanelvlesopotamia
9iAsiria(115).
La moarteasa (117),lmperiulRomancunoagte
cea mai
mareintindereteritoriala.
'DupAce stdtucatvatimp la Roma,Trajanfdcuo expeditie
impotriva
gandindu-se
dacilor,
la ceeace ficused ei, suparat
penkubaniipecareei ii luauin fiecare
an Fivazanci
ca Duierile
Decebal.
afland
deptecare;
9rtrufialorcresc.
lui,sehspeimante.
bineci maiinainte
invinsese
Stiind
nuperomani,
ci peDomitjan,
daf ca acumva aveasd luptecu romaniiSicu impdratul
Traian.
Traianse deosebea
foartemult prin dreptatea,
berbdtiasi
srmplicitatea
mo|avurilor
saie.(DioCasstus
rbmanAl
- tstoria
Paceaincheiatdde Domitiancu Decebale considerata
Primul rezboi de citre nouf impe.al Marcus lJlDius
Iraianuspreaavantajoasa
pentrudacigi
(101-102)
dezastruoasepentruromani.Hotirarea
lui a fost energice:si
cucereascaDacia9i s-o
transformein provincie
romana.ll ademeneau
comorile gi bog;tiile
Dacieilui Decebal,
care
deventse puternic; si
amenintdtoarepentru
Roma.Principala
gosea
strategice
pe maluldrept
al Dundriiefa terminat;,
iar regeledac,ingtiintat
22

de iscoade,se pregebstede rezistentd,

hirluindlegiunile
romane,
Prim,ulrdzboi
(a se vedeape ha(a al;turate)e declangat
^in primdvara
anului10i. imp;raiulporunce$te
ca armata;a

=5 .
:+
>

nrr. , , c . r - r - , , .

t,,.r

.LE.G
E\!.{1
r cte n s.

rnocur ddci. ro Dund'.r leros

Alocut roxoLonLo Du.druo dejos

+ r .ir
ta
)(

0 0 r ,0 r _ d , .d ,n .r, r0. .,
Ind'nloEdklpelortumm i. 0t/r06! l
Locuf de b6ld:ie

(80.000oameni)sd treaci Dunireain Banat,culintatinati

Sarmizegetusa
Regia.Decebale precaut,intarziindbdtdjia
prinmiciluptede hirluiald,cumii eraobiceiul.
decisive,
Stia
putereamilitarea legiunilor
jnstruitegi cu armeaprigjde
atac.In fine,alegeloculbiteliei:acelagilapae,la feica in
urmi cu '13ani.E noiembrie.
Bdtelia
seincinge.Daciirezisti
eroic.Multimo4igi
rSniti.
ChiarTraian
i$isfaQie
pentru
hainele
fe$e,atatdemultirinitierau.Romaniiinving,
darvjneiarna.
Cetelede daci, cu bastarni9asarmati,lovescnecrutdtor
castrele
romanedinDobrogea.
impdratule
obligatsatrimita
cavaleria
intr-acolo,
restabilind
situatia.
Armataromandreia
primivaralui 102,darcucerjrea
campaniain
cet;tilor,munte
cu munte,e dificild.Decebale incoltitla Sarmizegetusa,

23

Inrmastatului.
Cadecetateade la Costegti.
Regeledaccere
pacea,iarconditijle
impusede Traiansuntaspre,umilitoare.
Daciierau.obligati
sd-Sjpredeaarmete,ma$inilede tupt;,
me$tefii
primitide la romani,si derametoatecetetile.
Traian
anexala rmperiuOltenia,Banatul$i Muntenia
Decebaligi
da seamaci Traiannu renunt;la distrugerea
AI i;i;;;i;;;t
doilea rdzboi t, staturuidac. Tncatcitratatutde-pace
djn 102Si se pregiteltedin nou de
(1O5-106)
lupG, penku a redobandiindepen_
denladeplin;a teriisale ln tocsd le
d,reme, consolideazddavele, se
aliazecu vecinii.
La randuls;u,Iraianrdmaneper_
severent,cu adeeasiideea cuceririi
Daciei.Construieste
Sisubjugdrii
re_
pede podul de la Drobeta,oeste
Dunire, arhitect fiind renumitul
Apollodor
din Damasc.

distrugap;rareadjn Muntii
OrastieiAi asediaz; Sarrn]zegetusaRegia.Ltptelesunt
apfrge,dar romaniiintr; in
cetateSi-idaufoc.lstovitide
luptaSidelipsaapei,o parte
dinapdrdtori
predaucetatee
de scaun.Altji,in fruntecu
Decebal,ies din incercuire,
cu gend de a organizao
24

il
tocuri.
inseresete_erou
esteincercuit,
::y3j:r,i:t:"Je
"ttg
tl: p"rinr
d:
Atege
ins;
yiu
moartea
prin
sinucidere,
9:y.:"vtataln tanturi
oecar

9i umilin!6.in urmacaruluitriumfalal
maretutsaurivalTraian.Ultimelerezistente
aledacilorsunt
Inrranre
In varaanuluii 06. Daveledin MuntiiOristielsunt
distruse,iar populatia
transferat6
de aici,la ges.ieritoriul
cucerit-etransformat
in provincieromane,nur_nit5
ince de
atunciDaciaFelix (Daciacea fericitSl
Despreacestpod.istoriculDioCassiusspuneca, dtntre
Podul clela Drobeta toate constructiilemai mult
decat remarcabilefecute in
timpullui Traian,,,acesta
le intrecepe toate..Esteoperalui
Apollodor
din Damascaj e Inaugurat
in anul105d.Hr.

Podulaveao lungimede .j.135

de metri.El era sustinut
de 20 de ptlontconstruittdin pietrepelratecimentate
9l
ceramidS.
Fiecarepitonaveao indltimede .j50 de picioar;,
rararundament
$i ldtimeade 60 de picioare.piloniierau
asezatila o distantdde .170de picioare(cca.56 m). intre
slatprerauarcadepe careera construjt
drumul.
CucerireaDacieia produsla Romao bucurieimensa
Triumful lui Traian Serbdrile,care au durat 123 de
ziie,au fost cele mai grandioase
;.
orn..cele
- cate gdzduiseRoma pena atunci. La ele
au
participat.
10.000de gladiatoriSi .j.1.000
de fiares;tbatice
au rostadusein arenepentrua satisfacepoftade
spectacol
a romanilor.

Aufostridicate
1ns6
Siunelemonumente
demariproportii
cares6aminteasce
in timpfaptele
de armeatetutTraian.
rn sudutDobrogei,
undein anii.tO.l_102
romanii
au dus
,
c! dacii Si atiatiilor, a fost ridicatTropaeum
y_p_l"--q*g
de dimensiuni
impfesionants
(lnitti_
I::11"r:
mea- 38mT"jfI::t
diametrul
bazei_
Si
39 m), lmpodobit
cu sculpturi
reprezentend
diferitescenede
ftzboi.

26

La Romaa fost ridicatd,

in 113,ColumnaluiTraian,
operda arhitectului
gi sculptoruluiApollodordin Da_
masc.A$ezat; in mijlocul
lorumului
construit
deimp;_
rat, ea are o iniltime de
39,'18m $iundiamettude 4
m. EsteimpodobiticuunSir
conlnuude sculpturide la
bazd spfe varf. ln cei 200
metri de banda spjratjcd

;::lJ::tT::t?'5,::4

episoade
dinr;zboaiere
dacice'
dacice,
cu

aiost
depus;
ourna
cucenusa
rlj']li;1"t?Sili "orumnei
Agadar,din antichitatenu s-a pSstratnici portret
un

de

Cumareta Decebal regedac,cu exceptialuiDecebal.

Nucunoagtem
cumaritauDromi_
Orotes,
Burebista
sau
Scoriro,
cnipuriie
io,
il".j";^9:11.:

sauscutptate
ai" ir"gi";ii".;ili:"" i;

.!I1.9.=""",:
timpurile
noastre.
Pe Columnalui Traiande la Roma.
uitimulregedac apare,in basoreliefuri,
0e gaseori,in timpce Traiane infatisat
oe cu de orj.In imaginea
de la pagina20,
I Veoemportretulinscenabetdlieidera
Tapae.Capula fost sculptatdtn orofrt:
fati osoasd,energici,un nasputernic.
Darur$r
barbapurtate
dupamodadacicd.
La l\4uzeul
Vaticanului
din Romase
pesteazebustul Iui Decebal,descoDent
in 1822,cu prilejutsepaturitor
ficute la
forultuiTraianBustulestedinmarmurd,

inaltde 1,05m. Observati

nasulcu nerilelargi,guracu buze
gfoase,impodobiticu mustaticare se las; pestebarbi,
sprancenele
stufoasedeasupraochilorpitrunz;tori,ca de
vullur.Acesteportretecorespund
descrierii
literarepe care
l-a schitafo istorjculDio Cassiuain lstoriaromane.
...Dibaciina intindecurse,afirmaacestistoric,Decebal
izbanda,
9ra u.o9un luptdtorSi se pricepeasd foloseasca
dar Sisd iasddintr-oinfrangere.
pentrucarelucruel a fost
mufitmp pentruromaniun potrivnic
de temut
Ne-arfi pldcuts; avemdatedespresofia (sausoriTe)lui
Familia
milia lui Decebal
Ddccbrt ] ueceDat.tzvoareteistorice.insd,
nu ne spunnimicdesprereginade
rauarmtzegetusa.
In schimb,avemdatedespresoraregelui
dac.lstoricul
grecDioCassius(sec.ll_lltd.HrJne inform;azd
ca,pe vremeaprimeloroperatiuni
ale lui Traianin Dacia,o
sora a lui-Decebala fost prinsi de generalulManus
LaDeflusMaximus.Femeiaa fost capturateintr_oceti_
tuie, ajungand prizonieri la romani. Regele_frite
era
afectat de aceaste intamplare,fiind gata chiar sA ceari
pacea,pentrua-9irdscumpdra
sora.De altfel,pe Columna
rur rrarandtn Roma,vedemun grupde femeidaceficute

prizoniere,
agteptand
sa fie +

urcate cu de-a sila intr-o

corabie.Una dintreele, din
centrul tabloului, poate fi
aceastesorl a regelui.La
imbarcareasist; chiarTraian,
careo inviti,cu manaintinse,
ca si urcein corabie.Eaera,
oesrgur,
o pradaimportanti,
pe careimperatulo expedia
la Rtftna, ca se insoteasce
somptuosutcar triumfal al
invingdtorului
Daciei.
28

otqt-8M6tr,iKxr{-l
FonrurBi,

S9 O-q19
ca ta acetcart.,umfal.pe jdngdsoraregetui,
au
.
rosr
lnrallsaitpoporuluiroman $i copfi (sau nepolii)lui
uecebat,idenlificatitot dintr_oscena de rezboi Ae pe
Column;..Soldatiiromaniurmdresc,
in basorelief,
un pSlc
defugaridaci,
pecare-iucid.SuntcrutatidoarCoiOiielanJii
pe carele,gioniiii
prindde maini,pentrua_ilegaSit;imite,
ca o pradanobila,la Roma.
lVdrturiile
anticene informeaze
desprenobilulDiegis,unul
..
dintre fralil regelui, folositde Decebalca sol in relaliile
drplomatice
cu romanii.
AcestaajungeSila Roma.in zilelelui
uomrlan.ctevremece poetullvlartial
il amintegte
in Fprbrame.
Regefeeroual dacilorpurtanumelede Decebat,loafte
atunciinpopor.EIaformat
Cum s-a sinucis respandit
din
adjectivul
dacicbalos,adic6pufer_
Decebal
tic. Intr-adevdf,cepeteniasuprema

a tdriieraputernid,indrezneata,
viteaz;,iscusit;ln lupte.

A doveditacestlucruin bdtiliilecu
Domitian
giapoicuTraian.
in celedou;
razboaievestitein istoriaeuropean;.
Din pecate,cu toatderoicaapararea
ogtenilordaco-getila Sarmizegetusa,
disciplinatele
legiuniromaneprindca
intr-uncle$tecetatiledinMuntiiOrestiej,
le bat cu teribilemaQinide rizboi,
zidurile cedeazi, iar darjii daci sunt
miceleriti.Scepatdin incercuireade la.Sarmizegeiusa,
Decebal
ajungec;lareundeva,
in centrulpoCigului
ar-elean,
pentru a organizarezistenlaSi contraataculimpotriva
romanilor.
In jur. doarun palcde c5jareticredinciosi.
Dar.
cavaleriarapideromanese afla pe urmelelui, deoarece
Traianil doregte
viu,pentrua-ttaridupi carulsiu, la Roma.
Fugarii,sleitide puteri,ajung intr-o pedure,inconjurate
imediatde urmdritori:cercetasiidin avangardaLegiuniia
Vll.a Claudia,
conduside bravutcitire! TiberiusCladius

29

Maximusdin Filippi-Macedonia.
Recons!_
turmpentrulectura
tinerilor
scenasinuciderii.
cu ajutorulbasoreliefului
de pe Columnalui
Traian,darSidupi documentul
descooenl
in 1965de c;treprofesorul
ameicanMl.p
_ Speidel:un lungepitafinlatine,scrispe
lespedeasarcofagului
acestuicita;et
i
ca^rea vazut cum moare Decebal,
luandu-icapulSi manadreapti, trofee
pe care le-adus personalimparatutul
.rratanta cartierulgeneralde jengd
focalitateadacicd Ranisstorum

peDecebal.
or,"Tlprotejau
regete
91i!!3"'o:
invins,
care
rugea
de
urmeritori.
Capul
tpulgi
Se
incinse
mdna
mena
I
o
9i
b5tdlie
pe viati Sipe moarte.
pedurea
dreaptd
J erastropitd
desange.
Ranitiiigi

dedeau
.
duhul,Un cal i9i srnvrse
poianaeraciptugite
cataretul.
de
cadavre,
impdratului
- ln numele
Traian,
prede.te,
regeDeceball
rdcnide
pe cal,cu palogulamenintitor.
Tiberius
Claudius
Maximus.
Mi
vreiviu; cavalere?
se
auziglasuldarzal lui Decebal.
- A9a e poruncalui Ceza(
care-ti
rcgcuutegrevtala.
-u fdgeduiegte
viata.
UlpiuTraian
traranma
-lJrpru
mi doregte
dore$teviu,
viu,
ca sd umileasci Dacia. Decat

robin lan(uri,
dupecarultriumfal
al lui Traian,mai bine_..

poet'
inshiti
otravs
mort,
eicazu
xiiJ:,#i?i!iii]nare
",
," lH ::f:t'#:l;
30

secundd'
resere
Decebar
iQismurse
de

- la-mi la tine,Zamolxel
R:d:a zSo^motos,
ca toti dacii care se sinucid,
vesettndu-se.
Cu varfulascutit.i$i retez; gatul.Trupulise
rasroarna
in genunchi,
substejar.ScutuldealAturinu_imai
se scurgeaprin rana adancd.pane gi
qensele
:11-0.:99
utaudiuslraximusera cutremurat.
L_arfi dorit viu, cum
poruncise
Traian.
- E mod.ClaudiusMaximusl
- Da,e mortl
- Ceilaltis-au otr;vtt.Altii s_aupredat.Ce facemcu
^
ueceDatl

Comandantul
corpuluide cavalerieavea instructiuni
precise.
- Am ordinsa-iiaucapulgi menadreapt6.
Se nepusti,
fulger;tor.
cu palogulasupra
cadavrului
regal
,
Lovi ca un m;celar,pand ce-i desprinsecapulsi rnana
dreapte.
cumeraordlnul.
Le-avaretintr-unsac,inroiindu_se
de sange.CSleretulmacedoneandin Fjtippii9i facuse
datoria.Va fi rdspl;titcu aur pentrufaptasa. /
Varasecetoasia anului106_Traianagtepta,
la cartjerul
generaldelangdRanisstorum
sdfieaduscapulluiDecebaL

- El e viteazulcarel-a captu{at.
impdratel
La 40 de ani. TiberiusClaudiusl\raximusera tute in
migciriSivotnic
- Ave.Caesar,imperatorl
lmediatscoasedtn sactrofeele.avnite
de Traian
- Decein sac?Doarepradide pret.punecapulpetipsia
aceeade aur 9i man6...Se le ungicu safe,ce s-auimputit.
La Roma sa ajungd intregi.decurionule.De azi, devii
pentrufaptata.Veiprlmio pungede dinari.gi tipsia
dec.ufton.
va lr a ta. candvei azvarlicapulin Tibru.

UlpiuTraianil pusesd-iistoriseasc5,
aminuntit,cuml_a
prinspe D"ecebal.
in acesttimp,cercetiindeaproape
capul
d^epe tav5.barbescurta.nasturtit,fataosoase..,parca_ml
ranle$te
vulpoiull't9iziseimpdfatulingrozit
9j md sfideaza.
pflvrndu-i
ochiideschisi.
de vulturmdndru.careise p;rea,l
O niduseat;it cuprjnsepe rraian.iji
y|- !i amgninteto-ri
aresecuviRtele,
inainteagenefalilor
sar.
- Noi,c_e-am
invins,
pilda
drept
s_avem
pe_acest
invins.
_rrupur
sa tte rngropalregeste.cu marefasL.Capul mana
$i
32

dreaptd,se.
expunaici,in cetate,numaio zi, ca si le vadd
romanii inving;tori
9jdaciiinvinsi.De_acum
estepace.Dacia
oevrneprovincie
romanS!
NouldecudonTiberius
Claudius
Maximus,
careadusese
.

maretui
invins,
vibradintotimuqchii
s;i

ll:::i,"1?:1a"""
oteliti
9i stateaingamfat
de isprava
sa,ca un Ddunl

Dgggj9!!ry9q]Igmii

nupomenesc
nimicdespreo

pitoreascd / llrce a lui Decebal,in schimb

Legenda
'genda pitorealicd
legendeleromaneSti,
a Dochiei
reproduse

in multeca(i gcolare.vorbesc

despre
imperatul
Traian
indregostit
deDochia.
tat!tei
genoa

in istorisirea
ngastri...
lmp;ratulTrajanardtaca un fat_frumos.
Chiarse zice,
popor,ci F5fFrumosdjn basmear fi _ nicimai mutt, in
nili
mai putin- decetTraian.stepenullmperiului
roman,ca.e
r-aorruttpe dact.
Dar iat; c;, tot umbjandsd,l prindi pe regeteDecebat,
a capturat-opefiicaacestuiaDochia.lmpdratuiseindregosti
ca un adolescent
de fat5.
33

Frumoasa
fiicda lui Decebalera,in acelagitimp,
viteaz;
qi curajoas;.Fugilesnede subpaz;,imbricat6in straiede
ciobdnit;.Lepidi hainelestr5lucitoare
p;strand
de printesa,
doar podoabele
de aur. UndeajungeaDochia,porneas;
plengain hohote:
De ce te-ailasatprinsde romani?l
- TatS!TatdDecebal!
AifostbravSiti-aitdiat
singurberegata.
Ti-au,uatcapul,capul
teu sfant.9i manata dreapte.Niciodat;n-amse te uit,tat;.
Dochieiiiapareain fatd,caprinfarmec,
chipuldarzalregelui.
pe
Traian
e
urmele
tale,
fiica
mea,
zicea umbra.lui
Decebal.Vreasd te peng5reascd.
Se ne faci neamulde
res.Maibinemoartea,Dochial
Printesa
devenitdciobenitise afla,de multes;ptdmani,
in pribegie,
cu oitelesale.Darindar;tnicul
lmparatTraian.
infleceratde jaruldragostei,
ii mirosiurma,pfin iscoadele
sale.Dochiaurcasecu turmape MunteleCeahlau,unde
cazusebrumatoamnei.
Candcolo,pdstorilase treziincadratede romani.il z;ii
aproape,chiarpe Traianimp6ratul.
care-i.zise:
- Nu te speria,Dochia.Te-amc:utat pestetot. Vreausi
te duc,in caru[,meu,
Ia Roma.Veifipodoabapalatului
meu,
incercatAde m;rire gi bogatie.Fericitevei fi, fiice a tui
Decebal.
, Speriatede gerzilecare o inconjurau,printesa-ciobiniti
raspunse:
- F.Fricite,
imperate?Mai pot fi eu fericiti, dupe ce mi_ai
repusneamul?Dupa ce tat;l meu Decebale sfartecat?:
Lasd-ma
in muntiisfintiai Daciei,undevreausi trdiesc.Nu.
imperateTraian.la Romanu merg,niciin carultdu de aur.
Traianscregnidin maseleSi ficu semn o$tenilors-o
-inhate.
- N-aiscipare,Dochia!Amnevoiede tine.Teiaucu de-a
sila.la Roma!
Dochianu maiputeafugi,ca sAse aruncede pe_ostanci,
-in hiul muntelui
34

-Zamolxe,ajute-mdl$optr
ea sprecer.prefe-ma
in stana
, pralra.gr pe
oe
oite.zeulel

J:i::";iil
JJ'Ht#'i.J
::ffffi:'Tti
l,:i.ii!""

printesei-ciobenite
era stanc; albi de piatra.
-lmpdratelstrigauinmarmunti
ostenIromant.Nu maie
vre.E stanade piatri $i oileau intepenit.
- Dochia!
o siruti Traianpefrunteade gheatd,
incercand
s-o smulgddin incle9tafea
granitutui.
De ce te"ri
Dochia?Te-agfi f;cut imperdteasa.
""t",
"i pacea
ca sa aduc
in
Daciafericitd
O tinea.im-bretiqata
Si l5crimatmparatut.
Cu greu l_au
-smutsc-apttaniidin
garde.ca si pdraseasce
loculvrajitgise
coooaremuntele
milenare
spunec6,de atuncr,
peCeahl;u.exist;
^.^Legenda
sranc
e care dovedescaceastdintamplaremiraculoasa.

devanturi
siptoi.aduce
cupestorita
ll'^"ji"ill?i?t
Td"inat
uocnta.tarpietrele
mrcidinjur,
cu mioarele
dinturmd.

i n t em eiet o r i i T d r i i R o m A n e sti
s i dina s t i a B a s a r a b i l o r
din
' Numelelui Negru-Vodd'vine
legendd.
Traditialiterarepestratein
legendelel\,4unteniei
pune intemeiereastatuluipe seama,,descilecitofului"din Fig;rag. peste romanii
dinTaraFdgeragului,
urmaqidedaci
de
romani,
era
stdpan
Negru-Vode.
Si
Intrandin conflictcu regeteUngariei
Sicu sagiipentrustapanirea.Fegirael acceptepropunerea
Sului,
valahilor
de a-ialungapetetari,
t.ece muntiiin sud,,cutoatdcasa lui $i cu o multimede
noroade"
pe apaDambovitei,
Sicoboara
f;cando tardnoui.
Maiintai,in targulCampulung,
unde-taSteptau
valahii,ca
sd-ialunge
petatari,apoilaArgeg,unde9i.aasezatscaunul
de domnie,prinanul'1290.
Desenulaldturatreconstituie
legendavestit; la romani
despre
viteazulNegru-Vodicare,treNegru-Vodd
pe o vremeneguroasi,a
cand
muntii
gi legenda
retacitdfumul,insAinitinteaconvoiului
descdlecatului
-----'---'-'-'
I siu a apirut un vultut trimisparcdde
Dumnezeuca s6-i arate calea spre locurileunje triiau
valahii.invingandu-i
pe tdtari,voievodul
a hotiratse ageze
chipulde vultur, brodat in fir de aur, pe steagul
T;rii
Romanegti.
Deatunciarfirdmasinteleapta
pas;repemarca
Munteniei.
Acums-arfi impltnddesciilecaiut
Munienieila
Campulung
Muscela zidit o m;nistire cereiais_a spus
Men estirea Negru-Vodd.
36

Alti legendisereieri la.ostanc6de pe apaDambovitei,

Doamna Iui care poartSnumelep/scu/Doamnel.Cice
Negru-Vodd uoamnatui Negru_Vodi
treceamuntiiin
sud.cu un convoide carute.Chiuindde

chiarpeaoamna
tarii.taiaii
1:^T]:^,:?::r. 1r."0:.hanurui
pustiei,
s-au

*p*i ; ;t;s;;;'"p1."';
:*:!"lj,l,ll,1
stancddin albiaDamboviter,

pentrua o pfindevie.Domnitele erau deja capturate 9i

regate,ca sd fie dusein robie
T;tariiurlaucafiarele.Vezend
Doamhaci nu mai are sce_
pare,$r-afecut sfentacruce,
tipandastfel:,,Decat
roabeta
titari, / Mai bine carne la
croncanii"
Apoi Doamnalui NegruVoda,pentrua nu fi ru$inat;,
s-a azvarlitde pe piscin apa
Dambovitei,
zdrobindu,se
de
pietroaie.

B a s a r a bl ( 1 3 1 0 - 1 3 5 2 )
Primuldomnat Te.ii Romane$liatestaiin
documente(nu in legendec Negru,vode).Esle
intemeielorul
stqtuluimunlean$i at dinastiei
Basarabllor.I s-a spus Basarabcet Mafe.t\,tenlionatcu lillulde
"mafevoievod.,et era cunosiut

ca slepanpesteun
intinsleritoriu
uniti-

voievodatete
de taFageras
ta Dunare
side
la Brailala Severin.A reuiit s6 etibe;eze
teriloriiledin est, legatepana ta et de
HanalulHoardeide Aur 9i s6_silntinda
slapanjreapana ta nordut tvt;rii Neore
(Basarabia).
Basafab
ta oblinulindep;n_
denlade la coroanamaghiarapotfivit
urcntc pictatede ta Viena,e -a invinsin
1330,laPosada,
pe regete
lJngariei.
Carol
Roberlde Anjou,carevenisesa-l alunqe
d'n domnre Arci, pierdefitearmateim;
thiarc suntfoartemari,insuFiregeleabta
reu$rndsa fugd imbrecatin haine de
slujilor.

NicolaeAlexandru
(1352_1364)
Consotidarea
slatutuiare
tocin
iimpul urma$jtordin dinasliaintemeiald.FiutseuNicolaeAtexandru
Si-a lual tiilut de stapanautocrat.
Intemeiazeltitropotiao odox6 a
ldrii.

38

Vladislav
Vtaicu
(1364-'t
3771
Continuapotiticaindependenta
a lal6lui9i bunicutui.
Emileprima
monedaromaneasca,
orqanizeaza
bisericaSi instituliitecivite,acorda
privilegijnegusloritor
din Brasovsi
de piirnabit6tie cu otomaniit;

in pomelnicul
de la Campulung,
aflemnumelecatorva
dtntreprimeledoamnemuntene.
Primele doamne
Astfel,Basarabcel lvlaretineape
ji domnile
Marghita. Fetele acestora erau
Teodoragi Ruxana,ceadiniajm;ritati cu
larul Bulgariei,
(qil Vid.n.nepot.si co_fegent
al
tarutuiMihart).
l5ii"91
Ea se catug5rimait6rziusub numelede Teofana.
A doua
fat6.Ruxana.afostsotraregetur
Se.bieigt"f"n UroSfff,Li
rlurrurBasarabcel I\,4are,
Alexandru
NicolaeVoievod,
a avut
dou; sotii,pe Mariagi pe Clata...
Nicolaelorgain albumul portreteledoamnelorrom,ne ne
spunececeldintdiportret(picturE)
de doamn;romenca
este
acela at sotieictitoruluiBisericiiDomnestide la ArgeS,
BasalabS.inmormentat
aici.AlSturat.reproducem
chipul
uoamnet Ana, solia lui Basaraba(i352), dupd fresca
BjsericiiDomnegti
de la Curteade Arge9.

'

int eme i e t o r i i M o l d o v e i
; i dina s t i a M u s a t i n i l o r

O vestiti legenddistoriseste
cd Dragog(voievodulroma;i_
ror maramureseni),umbland
dupdvanatde fiareselbatice,
in
lrunteaceteisale,a dat pesteo
cdprioarS.
Alergaucu totii,c;l;_
reti 9i ceini,dup; s;lbiticiune.
insd in parteacealalti a munte_
lui, i-au pierduturma.Draaosa
datde-ofetiscana,
carecantj 9i
culege^
tlori..lVjnunatafecioardil povaluiegtes;
coboare

dinrunca
bireturui,
pentru
as*pJ
::j]i:l1lyl5:X11neeti
p."i;
de
ursia
tdtaritor.
!:l^11th:'-,,":
";;[;;#[:n"ii]_
omoare
u""rrriiririil.
lej:i.r1nl:iitgr._trebuieia
a

dern,jro"
d",;;ilr;
llll:lll,lt:l::_?L"noqdats-oprinda
i:lf:.:,,^li^":f
l:."-npou""i".v"i"i;rr;;;r;;";;
intetese
ca ea fusese
un ing", triri" ;;-Dur,;"il.
;"";::

vale,pe malulunuiraude munte,voinicul

a ucisbourulsdl_
batic,cu buzduganul:
iar osieniisai au infiptcapulbourului
rnrarf-deqrlili Silau ardtjt romanitor
djn acetiinut,cumil
srarutse
talapeviteaz.Descalecand
peacetprai,bragogie_;
devenitvoievod9i i_ainvins pe titari. lar
lara int"rn;ilta
n!mit-o Moldova,dupi numelecdtelugei
"
salecredincioase
l\4olda,
carepierjsela vandtoarea
bourului.
OragogVoaJi_a
pus pe moldoveni
sd zugrdveascd,
pe steagurile
capulbourului-acestsimbolde vitejieramanindtarjisale,
ie atunci
pe stemeleT5.iiMotdovei.

DragoS"Vodda
creato formatiune
prestatald
romaneascd
pevaleareutuiMotdova
(cucapitata
la Baia_ nf"fOl* fvfiJ+
q:.d.u-"|."9-alitatea
maghiare
cao marcddeapd_
."]9_"1,-._"1?
rarecontratetarilor
pr;dalnici.
ar fi etapategendari
a intemeierii
Moldovei,
^,1:"T]?
pnma
pentrucd a venitSia Ooua
,descdlecare,,,
care",incep6nd
cu 13S9.tstoricii
il cohsideripe"Oescjtel
Bogdan,
voiev-odul
romanilordin Maramureg,
inte.ei"toruj
"ial
maiintai.
uncnezat
dinVatea
lllil lff9:y" Erast;panit,

;'"'.li:'ilfi
:..;::lljifi::i'T:Jlf
lxi,"JJ.?g
spreMordova
cu oasrea(.r.3se).

ii
::.i::_":iri:-ll:::e.
rnrarura
pe-urmagii-lui
Dragog.
supusicoroanei
maghiare,
gi
o noudstapanire.
Et estecreatorutstatutui
i:T:]111

moldoveanindependent.
$i tot BogdanVod; e inteme_
ietoruldinastieibogdinestilor.
A venitin Moldova
bdtran,
cuo ne_
vasti gi ea in varsti, Maria,cato_
lici de originepoloneze.
lri 1365
moareqi ii urmeazela tron fiul
Latco,sprijinitor
al catolicismutui
(in 1371;infiinteaz;un epjscopat
la Siret):Latcon-aavutnjciun fiu
9i astfels-a stinsrepededinastia

41

lui Bogdanintemeitorul.
in liniebdrb;teasca.
A continuat
pe
ins6 liniefemeiasci,prinMugafa,fiicaluiBogdan.Mugata
a fostmaritat;cu un $tefar,un neinsemnat
voievod,cafe
a domnitvreo doi ani. UrmagiiMugatei9i ai lui gtefanau
fost numiti,in istoria noastr5,Muiatini, ara cum in Tara
Romaneasca,
urma$iilui Basarabintemeietorul
au purtat
numelegenericde Easarabl.
Cineeraaceastafemeiecelebrein istoriaromenilor,
care
a dat numeleei unui lung gir de voievozi
(inclusiv$tefan cel l\,4are)
ce au stdpanit'
l\,/loldova
vreo 250 de ani? lvugataera fate
de domn (a lui Bogdn9i a Mariei),sore de domn(a lui
Latco),nevastede domn(a lui$tefandin Sepenit)9i mame
a treidomni- Petru,Roman9i $tefan,bunicaluiAlexandru
cel Bun,strdbunica
lui gtefancelMareSistrimoaqatuturor
celodaltidomni,$tefiniti, PetruRaae$,Lepuineanuetc.Ca
mamade domni,ea a locuitin Siret(vecheacapitali),unde
catoliciiei o numeauMargareta9i undea cladito biserici,Sf.
lonBotezitorul,pe carea lncredintat-o
celugdrilordominicani.
9itotuqi,totifiii Mugateierauortodocai,ca 9i solulei 9tefan.

42

PetruI Mugat
(1374-1391)
Este fondarorut
DinaslieiMJ$atrne,
fiut rul
^?rerant ai llusatei.neDotat
tu, BoSdanL Fr a
rn primaform;.
construrl,
celatea suceveic.
Ceralea Neamlutui..rt pel..l
Uui"rJi
zroindu-se
"i eta b:Iur
Nearnlului
9iMEnjstifea
Tol
prrm|Dantmotdovenj.
c.tcaputdezimbru
pe sterna

RomanI MuSat
(1 3 9 1 - 1 3 9 4 )
Mordovel
. .Subel e ateslaladodmenta.intrndera
0era munlip;ne ta mare.A urit l,totdova
de Sus
cu Mordovade Jos.t-rateteturpetruI lltr.jsata dat
o mareinpodanlaoraiutuicare_ipoadanumete,
conslrurnd
ocetatedinpimentqitemn,
tavarcared
raLrruil\,4oldova
in Sifel TudSti,ri ved stalLriarn
cenlrstora9uluiRoman,pe carel_aintemeiat.

Domnal Moldovei(j 400-1432'1.

fiul lui RomanI Mu9at

Alexandru cel Bun

ocupatronulcuajutorullui Mircea

cel BEtran.A desdvargitorganiza_

rea politiciSjadministrativa
a lrotdovei.
La 25 martie1400depunejuremant
omagialregeluipoloniei.l-a aiutatDe
poloniin luptetecu cavaterii
teutoniila
Grilnwald,
1410gilaMarienbu.g,
142i).
A sprijinitdezvoltarea
comertului
interr
9r extern.acordandprivilegii
negusto_
rilordin Liov,BraqovSi Bjstrita.
Domniasaa insemnatpentruMoldova
o perioadede linigte,pace 9i prospe_
nlateeconomicd.
Esteinmormantat
la
m5^ndstirea
Bistrita(langdpiairaNeamI).
in lunga sa domnie]Moldovafcaie suterisemutt
din
cauza ,unguritor,polonezilorQi tdtarilof) a ajuns
la
prosperjtate
economice,moraldSi culturale.St;tul s_a

43

organizat
cu dregdtori,
dupenormeleimpiretieiBizantului,
cdpitanide osti,parcilabi9i SoltuzipestetafguriSi cetati.
Sateles-auinmultit,r6sfirandu-se
insprePrut9i Nistru.Din
priveausprepustiurile
cetS[ileNistrului,
strdjeriimoldoveni
tdtarilordin stepar;siriteand...
I s-a zis,,celBun',cum spuneN. lorga,pentruci a fosl
bunfati de tari, penJru
ca n-at;iat pe nimeni,n-a prigonit,
n-a ndrept;titpe nimeni.Pe deasupra,
a fostbunSifatede
strdini.
Be6lia de la Marienburg
(1422),unde sunt infranti
cavalerii teutoni, lange
MareaBaltice,de citre 500
de cdldretimoldoveni,
trimigide cdtreAlexandru
cel
BuA(subconducerea
spdtaruluiComan)regeluipolonVladislau,
carea rSmas
uimitde vitejiamoldoven'lor.
Cum istorisesteacelali C. Gane in catlea Trecutevieli
Celepatru doamne de doamne 9i domnife, bunul
Alexandrus-a insuratde patruori:
Prima sotiese numeaMargaretagl
era catolic; inversunate.Ea a f;cut
bisericapapistaQi
dinBaia,undea fost
ingropatS.
Str;daniile
eidea-9iconvertr
sotulla catolicism
s-audoveditzadafnice, Alexandrucel Bun remenAnd
intotdeauna
ortodox.O luasein cesetorieinaintede a fi domn.
A doua nevasteeraAra sauNeac$a
probabilfata
lui Mirceacel Batran.Deci
era romanc;ortodoxd.
Cu ea a.avuto

fatd,yaslllsa,
gi un baial,Romar,carese pr;p6didevreme.
S-adesp;rtitde ea 9i a trimis-ola mdnestire,
murindtocmai
in 14279i fiindinmormantatd
la Bistrita.
A treiasotiea fostRingala.catolice.vararegeluiVladislav
al Poloniei.Era v;duva cand o luaAlexandrude nevasti.
Aceastidsitorie, f;cutacu marealaiin 1411,s_adesficut
in '1421,dupdzece ani, fird multeforme.pur simplu,
$i
voievodula trimis-o inapoi acasd. Cauza? Desigur,
catolicismul.
deoarecepolonezal-a convertitla credinta
catolicepenagi pe mitropolitul
t,rir.A plecatde bunavote:
n-afostalungate.
Ca sd-limpacepe regeldpolonez,i_adat
Hrngatet.ta despartire.venitula doua oraQe(siretul gi
Volovdtul)
9i 600de zlotipe an. Cu Ringala,
Atexandru
n_l
avut nici un copil,insd la curtes-au ndscutalti urmasiai
prolificului
voievod://ie.apoi Stefanat unei Stanca.ipoi
Alexandru.mort de mic
lntine, a patradoamndafost Marina,oftodoxdromance,
subtire9i mlddioasa,
cu ochiigalegi,sprencenele
incdndeiate,nasulsubtire,
guramica,perulimpletit
- cumaparepe
un epitrahiraflatintr-unmuzeudin petrograd.Aceastaera
mama lui Petru Aror, domnitorulMoldovei,care i-a tiiat
capulfratelui
vitregBogdanat -lea,tat;l luigtefancelMare
(cumvom povestiin aceastdcarte).
Domnulcel bun a avut,deci,
un mare pacat: i-au pldcut
femeilegi a lesat lvloldoveio
multimede urmali,copiilegali,
dar gi ,,dinflori"(naturali),
care
s-auucisintreei, pentrua ajungd
la tronul Moldovei.intre 1432
(anul morlii lui Alexandrucel
Bun)Si '1457(urcareain tron a
lui$tefancelMare)Moldova
este
teatrul unei lupte crancene,
fratricide,
intredescendenti.
Peritan tvl ,tlllAlt[Rv cL 8!f1

45

Alexandrucel Bunil lesase,la moarte,domnal intregii

pe fiuls;u maimarellie, pe
lvloldove
Vremeaunor
carel cdsitorisein 1425la Suceava
cumplitecrime (o nunU cu nesfergitalai)cu Marinca,
sora reginei Poloniei, Solia, ambele fete ale unui duce
lituanian.Numaice, la nunte,Marincanu itia ce durerio
a9teapti. Viataei lungSa fost un adevirat blestem.
DupeSapteanidela cununialor,Alexandru
Vodi cel Bun
isi d: duhul(1432).llie9i Marincaurcetreptele
tronului.
Dar
gusta
plicerile
nu apuc; binea
din
domniei,ce numaice
sose$te.9fefan,aldoileafiu in viati al luiAlexandru,cu ajutor
muntenescde la VladDracul(tat;l luiVladT,epe9)9i-lalunge
pe llie din tronulSucevei.lzgonitide $tefan,llie Si Marinca
pribegescin Polonia,dar regeleVladislavlagello,protectorul
lor, se stingein 1434.Apoi,.cu sprijinpolonez,llie revinein
Moldova,se impacdrepedecu fratele-siu$tefan,hoterand
sA domneasceamandoi:llie Vodi asupraMoldoveidintre
CarpatiSiSiret,iar gtefanVodA(a nu-lconfundacu $tefancel
Mare,nepotullor!)in parteadejos a di, spreMareaNeagr:.
Aga au stapanittara noua ani (1435-1444).insa deodat;
$tefan sosegtef6ri veste la CetateaSucevei,il prindepe
frate-seullie,ii scoateochii9il aruncdpe orb in inchisoare.
DoamnaMarincareugeste
sa fugi in Polonia,la soraei,
reg^ina
veduvaSofia,impreundcu fiii ei.
In timp ce ucigagulde frate,uzurpatorulSiticilosul gtefan
domneasingurin capitala,s;rmanulllie,orbul,decedain
temniti, sugrumat.VaduvaacestuiaMarinca,exilataqi
plenuiegte
nenorocitd,
o marerazbunare,
venindcu ajutor
polonez.:Arderea
ochilorsotuluiei llietrebuiapedepsitd.
il
puse pe feciorulei Rornan(acumde 21 de ani)s5-tucidi
pe 9tefan- altefaptecumplit;,carese petrecu
in iulie1447.
gtefan,
Romanii taiecapulunchiului
sdu
ii despiciSitrupul
in doue,cadavrulfiindingropatla MAnestirea
Neamt.
Roman,fiullvlarinceiqi
aldomnuluiorbitllie,
rizbunAtorul
asasin,devinein catevaz;le domn al lvloldovei
urgisiie.
46

DormnavdduvaMafincae. In sfdrsit.
rEzbunate
pecumnatul
er \iretan,care-iarseseochiisotuluiei, llieVod;.
lstoriagroaznicS
nu se termin!aicit
Fiuldoamnei
Marina(a patrasotiea lui
Alexandru cel Bun), petru A;on, la
auzut omoruluilui Stefan,vine djn
Transilvania
(unde se ces;torisecu
soralui lancude Hunedoara,
cu 27 de
ani mai in verstddecat ,mirele,,)
cu
ajutorul corvinegtilorii-l alunqa
frumugetpe
Roman,
careabiadomniie

cetevaluni.Din nou, mamaacestula,

ooamnavdduve
Marinca,
igifacebagajele
fuge,
cufiul,in polonia.
9i
Festenumai
un
an,
flulei
Roman,
de22deani,igid6duhul
,rauracovla. pare
se
otrevit.
Veduva
dedomngisoraderegini
trecerepedepestemahnire
si nuse lasa.litaiareunreci6rji
rur reVoda,sotulei orbit.il cheam;Alexandru,
ca pebunicul
ei, bunulSiprolificul
voievodAlexandru.
"Irebuiecipituit.
Asadar,o pulerniceoastepoloneze
intreln Moldova,
in
capcutanrrulAlexandru,
feciorul
al doileaal Marincei,
gi_l
alungdpe VodePetruArondin scaun.Doainna
Marinia,
bdtranb
Qisdtulede hd(uieti,rAmase
Tnpotonia.
Nu mai
aveaputere
sa revinaIa Suceava.
FiuleiAlexandru
domni
in l\roldova
numaiun an, pentrucd alt flu din florial lui
Alexandru
cel Bun,Bogdanal ll-lea,sosiinri,roldova,
ca
pretendent
domnesc,
penepotelul
il alungd
Alexandru
oeste
hotare
giseinstaliin bantuitul
scaunde la Suceava.
Lafel
ca_tatdl
siu llie,cafratete
Roman.
tanerut
Atexandru
gaseste
refugiu
totin Potonra.
El o intelnegte
pe6dtrana
la Cracovia
samamdMarinca.
Dinnou,in vinele
doamnei
luilliereinvie
poftade putere.ASase face ce, deodate,il impaci pe
Alexandru
al ei cu fostul.ivalpetruAron,pripdgit
9j el pe
tdrampolonez.Nepotulgi unchiul(camde aceeasiversti)
primescsprijinul
craiuluiCazimir!i alti oastepoloneza
n;vele$te
in sermana
taraa lVoldovei.
47

Domnitorul
Bogdanal ll-leae prins
pe neagteptatela o petrecere la
Reuseni (lange Suceava)de PetrAron,care-itaiecapu tateluilui 9tefan
cel Mare.Copilula vazutomorul9i, la
randulseu. se va r;zbuna.Dar astaafte poveste,desprecare aflem detalii
in alt capitoldin aceastacarte.
CatdespreAlexandru
si PetruAron,
aceqtia
conducpatruaniTaralvloldove,.
fiecareravninds;-l ucidi pe cel;laltSi si rimand singur
stapanla Suceava.Ceeace s-aintamplatla CetateaAlbi,
a fostotrivitscosdin scaun9i prizonier,
undeAlexandru,
Dar ambitioasadoamndMarinca- desprecare am
povestitdupi C. Ganegi N. lorga- cum $i-asfarsitviata
zbuciumatS?
Cate nenorociri
s-auabetutpe capulacestei
femei ambitioase,rezbundtoarc?Bdrbatul,Ilie Vodi, orbit
fiulmareRomanotr;vitla 22 de ani,iarfeciorul
Sisugrumat,
cel micAlexandru,
de 27 de ani,otrevitgi el acum.Ce s-a
alesoaredinviataacesteifemei,
fiicede ducedinLituanla,
cumnatAa regeluipolonez,fosti doamni in Moldova,mamd
a doi domnitrecatoriSi neimpliniti?

48

Pe urm e l e
lui Mircea cel Bdtran
I s-a spusdeopotriv;gi,,celMare,,,
fiind cel mai importantdomnitordin
dinastiaBasarabilor.
Un cronicarturc
spuneaca e principe
intrecregtini,
cel
maiviteaz9i cel majager...viteazin
rAzboaie...
strilucitdiplomat...
priceput
gospodar...
un marevojevodSidomn.
El s-a afirmatstrelucit
in timpulndv;liriiturcilorla Dundre,domnindintre
1386-1418,
cand s-a stinsla circa60 de ani,fiindinmormantatla M;nistireaCozia,pe Ott (locsfant,de oeterinai
pentrutotiromAnii).
In vremeasa, lara cunoagteo mareintindereteritorial6,
^
pand
la Marea Neagra.Stipanea Banatulde Severin.
Ungrovlahia.
AlmagulSiFdgaragul.
Dobrogea.
Basarabia
de

TaBABouiN83scii
F bmpd hi]rbceacel BdFaD

8TGAfi]L

!o!tP

MO

--..$

Sud,cetateaBologaSi'18satelang; Cluj.El a infrantoastea

otomandla Rovine (1395,episod evocat magistralde
Eminescu)
Si a luatpartela b;t5liade la Nicopole(1396).
La moarteasa, TaraRomeneasc;
era liber:,neatarnat5.

Dumnezeu
i-a hirezit darulQiputereade a fi un mare

aparitor al cregtinitAtii, la ceasulcend

invaziaturciloramenintaEuropa.Luand
carmatariide la fratelesiu Dan lBasarab
(1383-1386),stabile.gte
relalii bune cu vecinii cre$tini
(Moldova,
UngariaSi Polonia)Si trimiteo oastein ajutorul
cneazului
Lazeral Serbieiortodoxe.
cu carese inrudea.La
inceputulaceleibitdlii,sultanulMurade ucis,insi fiulsiu
Baiazida preluatcomandalupteiSii-a invinspe cregtinila
CampiaMierlei.CneazulLazdrins5 a fost9i el omoret,iar
Serbial$i pierdeindependenta.
.Baiazid zis Fulgerul nu uitA ca
Mirceaa luptatim.potriva
lui la Campia
MierleiSi in 1394 (sau 1395)are toc
luptade la Rovine.purtatd
intf-orovlrd
(terenml'gtinos'),probabilpe Ott.
Sultanul
treceDundrea
cu40.000de
ostagi.
Voievodul
Mircea,fird sprijinde
la tdrilecre$tine,aveadoar 1O.OO0
de
oameni,maialestirani.ii hertuie$te
pe
navelitori,
otraveste
fantanile,
ascunde
alimentele,dup; un vechi obicei al
valahilor.
Alegecu grijaloculbitelieiSi
puhoiulotoman.Prin
loveSte
necrutetor
vdzduhnu se maivedeade desimeasegetilor,
iarl:ncimulte
s-au rupt - zice o cronic; bulgard.Romanii(vatahii)l-au
invinspe Baiazidla Rovine,jn campii.
,... Mircea insugimene-ntuptevijetia-ngrozitoarc,
Care vine, vine, vine,cabe btul in picioare;
50

Durduindsoseauceldriica un zic!inaltde sutiti.

Prin.trecetelep69enetec rupendu_iitargeut;ti:
|(rs/p,rese-mprd$liea du$manilotgiaguri.
jr gontndbtruttoare.tot veneaua Erii steaguri,
t-;apotop ce prepedegte,ca o mare turbwate_
Pesle-unceaspegendhteae ca pleava vdnturald.
Acea grindin-oletitd
inspreDunereo m6n6.
larin urma lor se-ntindefalnicarmiaromene....
([rihaiEminescu
_ Scrsoafea///)

Cuintarziere
gi multegreutate,(erilecre$tineeuropene
au organizat
o cruciadd
contraosmanlaF
Cruciada de
lor
lui
Baiazid,
in
1396,
pentru
alungarea
Ia Nicopole'
a fost compusedin cavalerigermani,burgunzi,italieni,
francezi,englezi,la care s-au al;turat,fiielte, armate
maghiare,
ardelene,
dar Si oastealui Mircea.
Mai intei, armatacruciatilorocupi Vidinul Rahova,
-najungand
la Nicopole,unde f
se dd in septembriebitelia
decisiv5.Din cauza unor
orgoliide conducerea o$tii
cregtine, care nu avea o
comanddcomund,luptas-a
incheiat catastrofalpentru
cruciali.Turciiau invins.
Ta.a e amenintatas; fie
transformatiin pagalacturcesc.AcestfaBtii determine
pe boierisd-lsustine
dinnou
peMircea.lvlulteincercdriale
lui Baiazidde a cuceriMunteniasuntrespjnsein
13979i
in 1400,candturciiau fost
bdtuti.

La 1403,candputernicul
sultan moare,se declangeazArivalitateaintre fiii
sdi. Domnulvalahsprijind
cu armelepe Musa, unul
din urmagiilui Baiazid,ca
si obtinescaunulde sultan.Participicu diplomatie
Si la alte rdzboaie,rAmanandmereuin primaliniea
rezistentei
antiotomane.
La
betranete,ca $i $tefan cel
Maremai tarziu,hot;rigte
si pldteascd
untributPo(ii

Otomane.Tara Romaneasca
nu va fi inse ocupat;,va fi
autonom;,
firi a devgnipagalac
precum
turcesc,
ta le din
sudulDunerii.
gtimcel,'lircea
'1418
celBatran
s-aprapSdit
la 31ianuarie
sublespedea
Sia fostinmormantat
ctitorieisaleneasemuite,
Menistirea
Cozia.ln paraclisul
de aici,vedemo picturdmuralicelebri,
in caree zugrivit,sub arcadefrumoase,impreunicu fiul
s;u Mihail.Suntlnve$mantati
cu minunatehaineapusene.
avandcusutepe.ele,in fir de au( vulturiicu douecapete,
exactca pe vegmintele
imparatilor
bizantini.
DarDoamnalui Mirceacineera?Se numeaMara9i era
chiaro...var; primarade-alui,cualtecuvintetotdinsangele
domnescal aceleiagi
dinastii.Decio basarabiSiea!
putea
face aceastd c;sitorie, oprite de
,,Pentrua
canoane,MirceavodA ceru invoireaarhiepiscopului
de
Ohrida,care i-o dete, Si apoi aceea a patriarhului
din
Constantinopol,
cafe-i rispunse ('1394)cE nu aprobao
insotirecu o femeiecare-iesterudaatatde apropiatd,
insd
cd nu dezaprobio cisetorierecunoscutd
de arhiepiscooul

52

de Ohrida.Uite popa,nu e popal gi lvlircease insure!.

(c.Gane- Trecutevieti de doamneSidomnile)
Ridicatimaijosde Citim:nesti,in valea
stremtiSirecoroas;a Oltului,intre1387-1388,
Cozia e cea mai frumoasi ctitoriea lul
Mirceacel Bdtran.Parcar;saredinvaturile
raului,istorisindin piatrefapteeroice,chipuri
legendare,romanticevocatede Grioore
Alexandrescu
in melodioasa
poezieU;bra
lui Mircea la Cozia.
4le tumuilor unbrc pesteunde stauculcate:
Cetu Frmuldimpotivese intind,seprelungesc,
l-ale valuilormendregoneraliispunegate
Zidulvechial menestiiiin cadenFit izbesc.

Mormantul
voievod
uluiseafldaici.ChiDulsiu
$iportretul
e blandgivoios,
ochiisuntmari
i, perulcastaniu-blond
$i alba$tf
buclat...
9i
Aproapede mormantul
siu
odihneqte
nefericita
mamda lui
lvlihaiViteazul,cdlugeritlsub
numelede Teofana.
Domnitorul
C. Brancoveanu
a lmpodobitgi
el . ldc a q u l , a d i u g an d u -iu n
pfidvorde piatre.El a maizidit
un paraclis,o fantaneSi un
foigor-belvedere
asuprafermecatoruluidecor de-a lungul
Oltului.in acest foigor e un
muzeuplin cu v-echitiperituri,
broderiiqi icoane,pe care le
admiri- in timpulpopasului
- totivizitatorii,
inclusivelevii
sositiaiciin numermare,pe urmeleilustrului
nostruvoievod.
53

. P e dr umur i l e l u i
Iarrcu de llundoara
l\rulte autocare cu elevi Si al!i
celatorise oprescin fata castelului
mAretde la Hunedoara.
Estecastelul
C6rvinestilor,
ridicatde vredniculmilitar,voievodSi guvernator
al Ungariei
lancude Hunedoara.P;9impe podul
de intrareSisuntemcople$iti
de turnuri
semele, acoperiSurilnalte, divers
colorate,terestregi balcoaneimpodobitein dantelariapietrei
cioplite.
Castelul
e ridicatpeValeaCernei,la poalele
Muntilor
PoianaRusc;i, in veaculal XIV-lea,pe loculunei vechi
int;rituri,aflatdpe.ostancS.E unadintreproprietelile
mari
vestite
ale
nobilului
roman
din Transilvania,mare
9i
comandantde o9ti.Cetdtuianu era numaio fortiiicatie
strategice,ci 9i o locuinta,care mereu gi-a schimbat

inf;liqarea,
cu turnurinoi,s;li Sicamere
de onoarepentru
dastinsii
ei musafiri.
Dinvremealui lancusunt:galeriagl
donlorulprecumgi TurnulCapistano.
Turistiiadmird:SaA
cavalelor (salamarede receptii),Turnulbuzduganetor
gi
Bastionulalb (depozitde bucate),apoi Sa/a Diefel.cu
medalioane
pictate
pepereti.
in aripanumite
Mafladestusim
vag,ta semnalarea
muzeografului,
o picturereferitoare
la
legenda
cu corbul,
de la careseziceci vinenumele
spitei
Corvinegtilor
Marele
comandant
de ogtiln Iuptele
contraturcilor
este
nobilromendinTransitvania,
fiuatluiVoicu
RomAnul.
Tatal
seuerauncneazvoinicdinTaraRqmaneasce,
in slujbalui
pentrumeritele
Sigismund
de Luxemburg,
regeleUngariei.
salemilitare,
a primit,
ln 1409,un castel$i domeniul
de la
Hunedoara,
cu 32 de sate,minede sare,au( argint9.a.
lanous-anascutin 1386sau,1388,
fiindtot a$ade viteaz
ca tatels;u. Ajungeban de Severin('1438),
voievodal
Iransilvaniei
(1441)$1guvernator
(regent)
at Ungariei,
in
1446.Inluptele
cuturcii,a creatunfrontcomunal celortrei
pentruun sfertde veac.A ca9tigatmulte
leri romAnegti,
bdteliicu turcii,celebra
remenand
victoriade la Belgrad
(1456),
lmpotriva
lui Mahomed
Cuceritorul,
Numaice tot
atuncis-astinsSilancude Hunedoara,
r5pusde ciume...

lvurindla Belgrad,in plin triumfasupraturcilor loan

Corvinula fostinmdrmantat
cu onoruriregalela Alba lulia.
Catedralaromano-catolicdde
aici, vechiSi insemnatmonument de arhitecturadin Transilvaniasecoluluial .Xlll-lea,
g;zduiegtein interiorulfascinant, mdiestritdecorat,sarcofagul lui lancu, 9i minunate
frescede Ia inceputulveacului
al XVI-lea.
UriaSUl
edificiucatolic are la dreaptaintreriicentrale un turn impun;tot(60 m
rnallrme).
56

Elogiatin intreagaEurop; ca erou al cre$tindtilii,

prin
victofiile
rAsunetoare"
impotriva
Averea 9i familia
Imperiului
Otomande la poartads

Fjer,pe lalomita-Muntenia
Si,maiates,eetgraA,
tanc;Je

Hunedoara
9i-alasaturmelepagilor
nu numatprin acestelocurisau la
CastelulCorvinegtilor,
desprecare
am povestit. Drumurile ilustrului
o$tean 9i gospodar bogat pot fi
intalnite in toate cetatile, prin
numeroaseora9edin Transilvania,
Banat,Ungaria.
Cineviziteazi,de pildi, la fimigoara
muzeullocal,
aflece acestaesteinsta_
latin castelulridicatde regeleCarolRobertin 1318,recon_
struit9i meritde lancude Hunedoara,
in 1443_
Monumentul
e restauratgi arateca pe vremeacorvinegtilor.
Afl5mpeste
tot ca averea uriagea familieidomnitoire Corvin a fost
folositi mai ales pentruintretinereaarmateicregtine,care
apdraEuropade invaziaturceascd.ln afari de Hunedoara,
lancuavea gi alte mari posesiuni.pentruservjciale
sale
adusedinastiei
regeleLadislau
Sistatului,
ii diruiain 14S3,
oragul9idistrictul
Bistrita,
cu 20 de sate.La fel,posesiunea
cetililor Giurgiu9i Deva(55de sate),a districtelorl\,/tindstur,
Sudia,Bogar,Jupan-Banat.
A acumulato mareavere:28
de cetiti,87 targuriSi,ora$e,
precumgi .lOO0
de sate,adicA
2.887.500
de hectareintinsepe 28.875km,.
Cdsetoritcu ElisabetaSzilagyi,lancua avut doi urmasi:
Ladislau(ndscutin 't43,1)
giMateias
Cum a devenit
(niscut
in
1443,
in
casa
lui lacob
rege Matei Corvin
Mehffidin Cluj).Casaundese zice
cd s-a nascutregeleMateiCorvinestecea maivecheclddire
dinorag.TotlaCluj,vizitatorii
6dmirestatuiaecvestr5a reoelui
u.rgariei
(sculptor
Tfansilvaniei
$i Principele
loanFadru;)

57

Dintrecei doi fii ai mareluiosteanSi guvernator

lancu
Hu n ia d ein
, istoriea avut nofoculsi devinestralucital
doilea, Matei, deoarece pfimul,
Ladislau, a c;zut victimainvidiei
magnatilordin
regat,carenudoreau
un nou Huniade.
S-a tesuto intriga
la curteagov;ielnicului
rege,carea
fost informatca Ladislauumbli
dupecoroand.
Astfel,regelea decis
ca fiii lui lancusd fie ucigi.Ladislau
a fostcondamnat
la moarte.
ln 1457,
cdleuliitdia capul.Multimeaa aflat
imediatc; e un asasinatQi regele
fugi la Praga,luandu-lintr:acoloQi
pe Mateia9,
carea avutnoroculs;nu fiedecapitat.
Curand
regelea fost otravit(sau s-a stinsde ciume).Loculseu
vacant era dorit de mulli, insi Mihail Szilagyi(fratele
Ecaterinei,
veduvalui lancude Hunedoara),
in frunteaunei
armatede 20.000soldatiilimpunela Buda,pe MateiCorvin.
In 1458, biiatul de 15 ani, care abia scapase de
decapitare,
e alesregeal Ungariei.
insi el se aflaatuncila
Praga,pdzitderegentul
Podjebrad.
Acesta,case-telibereze
pe adolescent,
cerusumade 60.000ducatiSiobtinuimediat
acceptulca fiica sa Caterinasa devin6regine.Aga se face
ca bolnevicioasa
fati a regentului
a devenitprimasotiea lui
MateiCorvin,carea fost rege panain i49O Maraiesdin

Casalui Matei
CoNin din Cluj

58

punctde vederecultu.ala avuto domniestrdlucitd.

Numai
inceacarea
sa de a cuceriMoldovalui $tefancel Marea
esuat la Baia. Mai apoi, inse, s_a impdcatcu acesta_
Dovada?l-addruitlui Stefandoui stapaniriintransitvania
Ciceiul9i Cetateade Baltd.
Neamulilustrual Corvinegtilor,cafe !a clat pe lancu de

Hunedoara
gi pe frulsduMateiiorvin. reoete
UngaJ|ei.
igitragesprladinvitejitcnejirom;nr,
fratii Radu Mogog9i Votcu Tatalceiortrei se
_- __t nJmea 9erb, adica supus grofitor pentru
_
.
menlete
torostagestiau
prim,tde
la rege,cadonalienoue,castelul
de la Hunedoara.
9i d_omeniul
Agas-; ndscutdinastiaHuntazilor.
rJraivit:. at turgerb era VoicuRomanut,un uria9cu
.__:lu_]-Tl
orateoe olet.caretidicavitelulin spinare
Sise puteabatecu ursul.
erao9teanat regeluiJngarde la BUda$i_islujeacu credinta.
frind
binerdsDl:tit
Tatallui lancu-Voda
pazeagranitele
djnspreInpenulOtoman
9rr potopeain betaieDeturcl
latalnfetigate
otntAmplare
hazlie.
canduriasulVoicu
(careavea
_^
'12
iataganede ta 12 pdganiucisiin bdtdtie)
tineah mainidoi
lurcFprizonieri
Si Ince unul in dtnti.lnvArtindu_i
ca pe niste
peousele.
DoreasA Ie a|ateogtenrtor,
aftatila masabiruintei.
ce
pute.eare in vrne.JucaSise-nv8rtea.
cu turcii.de mamaf;cu[]il

Corbul lui
loan Coryin

59

Vesteas-a dus pendla regeleUngariei,carela poftitpeVoicu

Romanulla Buda,ca se-lclnoasd pe voinicSis6-linrolezein
gada sa.
ln dfum spre Buda,VoicuSi-aluat cu el.nevasta9i b5iatul,pe
numelancu.RegeleI-aprimitcu cinste,i-aleudatputerea
cu care
ilinzestraseDumnezeu9i i-a deruit un inelde aur bilutcu pietre
pretioase,zicandu-i:
- VoiculeRomenule,tine de la mineacestinelscump.Sd nu-l
pieziniciodag,c-osa-tiadudnorocAiine re.Sdfieo amintire
penhu
toatdspitata,careseleste coroanagiaparacregtinitatea
depegani.
fntorcandu-se
de la Buda spre Tiansilvanianatald,Voicu
lmpreundcu nevastasa Si biiatul mititels-au oprit pe o.p4lbte,
la racoarea
de sub un Dalcde coDacr.
Au m6ncatei bucaledin
desagagi s-aulntinsla umbre,pentrucuvenitaodihndde pranz,
deoarece
erautrlditi$i malaveaucalelungS_pani
acasa.
Neastampdratui
de lancu,biietelul,efa iute ca veverita9i
n-avea somn, tot sacaindu-lpe taicd-sducu feluriteintrebdri
copilSresti.
Ca sd scapede el,Voic! 9i-ascosinelulsclipitor,daruit
de rege,zjc6ndcu lehamite:
lancule,cu inelul;numai
,,Joacd-te,
lase-md
di dormo ta15."
PArintii
atipiserd
subcopaci.lar lancua sucitSi-ainvartitinelul
regal,pan5s-a plictisitde et.it tSsEuiiat pe iarb5,atdtu de sabia
luiVoicuSitolbade segeti
Acum,lancuera atrasde croncanitulunuicorbobraznic.care
se tot frdsuiaprin poiana,ba pe-oramufdde salcie,ba pe-unciot
de aproape,unde-latrdgeauresturilede la masaceldtorilor.Ca
s; se distreze,
bdiatuli-a
aruncatobucatdde branz5gineruginatul
de corb a prans-odin zbor,inghilind-ocu lScomie.
Eraun corbbdtran9i negruca fundulceaunului.pesemnecd se
obignuise
cu dfumetii,carainddingailej,cas6 cergeasc6
mancarea_
Deodata,ce-mi vede lancu?Corbuls-a azveditiute in iarba
gi-ainhalatinelulde aur in cioc,aFezandu-se
sus,pe o cracd.
- Vai de mine, ce-mi face tatal 9i-a zis b5iatul.Spurcatulde
corb mi-a furar inelul.nlai brnetac. Pei, corbul,dac6l spent.
zboarddeparte9rnu maigasescinelul.
Ei, ce-i vine in cap bdiatului?
Scoateusurelarcul,puneo
segeatedin tolb5,ca sA nu speriepasareacea hoatd,ochegtecu
grijaSitait;:sloboadesageatadin afc.
* Uhuu,lam lovitlse bucur6lancu,topeindvesel.

60

Atinsde sdgeadreptin.guSA,corbulscapejneluldincioc
ai
cadegranada.-pe
pajiste.
Croncanttul
sau.atnic
securma.pedatj.
- Ce 5e intamplS?
saremamadin somn.
-Ce-;as|a?sede$teaptd
Voic!Romalul,care_sivede
baietelut
cu arculin mand.
Subplop.in tafua.co|bulcel obraznic
maida o datddin a oi
SiaporrdmAnenem,gcat.
se minuneaze
- L-aiomoret?
mama.
- Da,cu segeata!
se umfldbeiatulinpene.
- Bravo,beiete'exclame
Voicu.
lancuse lasdin genunchi
9i culegeinelulpfetios,inapoindu_l
tatdlui:
- Corbuldil furase$i voiasa fuga,holul.Darl_amlov,tdreot
in guS5,cu segeata.
lspravabeiatuluiiuiVoicu
Romenulrdzbetupanala curteade la
Buda.Regeluiptecudelancusi-tdddu
lagcoata.
casAinvelecarte
9rmeltegugulrdzboaielorlt16;6po;,lancLJ
devenimareSiouternrc
precumtaica-s:iuAlunsecepitande ogti.general.vbievodal
rranstrvantet
Regelut
Ungariei.
Doudzeci
9itoctiitoral
deanin_aldsat
spadadin mana,biruindu-ipe tirrciSi stavilindpuhoiulotomanla
Dunere.Numaicein1456,dupSvictoriadela Belgfad,l-a
atinsciuma
9is-astins,cazanddeodatd,ca un b.admdretretezatdela rddecine.
Ca amrnt're
a intampteriidin
copirerie.
lancu-Voda
si-easezat
pe stemdun corb cu inet in cioc, ztcandu-gi
loanborvin de
Hunedoara
(in unguregte
- Huniade).

61

Pe urm e l e
lui Vlad T e p e g
Ere nepotullui Mirceacel BitranSia
fost domn valah in trei randurir1448:
1456-1462;1476.
Tatelsdu,VladDracul,
fiu nelegitimal mareluidomn, a fost
recunoscut
inca de mic de acesta.Pnn
mama sa, Vlad era strinepotul lui
Alexandru
celBun,domnulMoldovei.
S-a
nescutla Sighi$oara,probabilin anul 1431.A primito
educaliealeasein spiritulepocii.A invetatlatina,germana,
maghiara,mai tarziuturca Si alte limbi.Ca oricecavaler
apuseangtiasi celireascS,si manuiasce
armele.
Ca prizoniersau ostatic la turci l-a cunoscutDe viitorul
siu adversar,Mahomedal ll-lea gi pe eroul albanez
Skanderberg.
Dupece a sc:pat din inchisorile
turcegtia
pribegit,
intreanii 1448-1456,
prinMoldovaSiTransilvania.
Celebritatea
sa internationala
s-a
datorat,,Povestirilor
germane"scrise
9i rdspanditein Europain timpul
fegeluiMateiCorvin.Pentrua avea
impact asupra cititqrului s-au
exagerat unele trisituri ori s-a
fabulat pur Si simplu. Vlad este
prezentatca un om setos de sange
9i dornicde putere,o fiint; ndscuti
pentru a face riu, un prototipal
diavolului,
sugerat9i de numelede
Dracula.
62

Traditiaia atribuitsupranumele
de Tepes,deoarecea
practicat
prec;dere
cu
aeestmijloc
Vestitasa teapd
_:
de pedeapsa,folositin epoci _trasul
- __,
in teap;.A9a de exemplu,gtefancel Mare,dupaluptade
la Baia(1467)cu MateiCorvin,a condamnat
la moarteprin
decapitare
24 de boierimari.iar circa40 de boieride ranq
inferiorau fosttragiin teap6.Sau tot el, dupeinfrAngerei
tdtarilorla Lipnic('1469).
a pfimito soliea hanutuite;r de
'100de persoane,
carecereacu groaznice
ameninteri
elibe_
rareafiuluiSifratelui
stepanului
lor.Furios,gtefana poruncit
ca fiul s; fie rupt in 4 bucetiin fata soljlor,iar dupi aceea
99de captiviau fosttra$iin teapd.Cetuirimas viui s_atdiat
nasul9i a fost trimis si povesteascihanuluice a vdzut.
Vlad a avut o domnieefemeri in anul i44g, de care nu
avea se-$i mai aminteasce.ln anul 1456, tancu de
Hunedoaral-a sprijinitsi ocupetronulTarii Romanegti.
repe$9t-a propusun ambitiosprogrampolitjcprin care
urmdrea:
refacerea
autoritdtii
domniei,restabilirea
ordiniiin
tara, pedepsireatr;ddtorilor intr-o scrisoareadresata
bragovenilor
el igi argumenta
actiunile.
,Atunciun om sau
domnestetare 9i puternic,atuncipoateface pacecumvrea,
iarcendel-efdraputereunulmaimareva veniasuDra
lui si
va facecu dansulce va vrea".
Tanirul domn a pedepsitcu
severitateincelcarealegii. ln
povestirea
slavaa vietiiluiTepes
se spune:,,Siagade multurariul
in tara sa, ci dac5 sivargea
cinevavreunriu sautalh;rie,sau
vfeo minciuni sau nedreptate,
nici unul dintre acegtianu r;,
maneaviu".
In vremeadomnieisale,la 20
septembrie
1459,estementionat
pentruprimadati in documente

oralulBucureqti.
Aicidomnula reconstruit
curteadomneasci
(Curtea
cu aspectde cetetuie,de pe malurileDambovi(ei
Veche).
In anul1459,canda consideratce situatiae sigurein Fre,
pl;teasce turcilor
Luptetecu voievodulrefuz; sd mai
tributulde IO.OOO
de galbeni9i se maidea
otomanii
500de copiiromenipentruoasteade ieniceri.
Incheieo alianteantiotomand
cu MateiCorvin.Rezvretirea
lui
pe
pedepseascd.
pretextul
iidetermini
otomani
Sub
si-l
Tepes
peHamza,
unorlitigiila
hotar,
sultanultrimite
in Muntenia
beiul
pe
greculCatavolinos.
de Nicopole,$i
Domnulromenbdnuie$tece is-aintinso capcani.VinelaGiurgiulnsotitdeo garda
puterniceSiluptandu-se
vitejesteiiface prizonieripe turci.Au
fost dugi langd Targovisteunde au fost tra$i in teape,cu
Hamzabegdeasupratuturor.
ln iarnaanilor 1461-1462,
Vlad Tepe9organizeaze
o
ancursiune
spresudulDunarii.ElibereazeciurgiuSipustiegte
teritoriile
de la gurilefluviuluipanata Rahova.Aflandu-se
despreastala Constantinopol,
panicaeraaQade mare,incat
multilocuitori
au trecutin grab; in Anatolia,
undeeratabdra
sultanului.
ln scrisoareacatreMateiCorvin,prin careera
informatde expeditie,
Vladde numerulexactal celorucisi:
in
'23.883, afaracelor ar$iin case9i ale ciror capetenu au
fost infitisatedregetorilor
no9tri".La auzulveQtii,
sultanul
Mahomedal ll-leaa fost atatde suparat,incatl-a ciomdgit
PemarelevizirMahmudpaga.

64

Mahomed al il-lea avea destulemotivesi porneascd

r6zboiimpotfivalui Vtad Tepes.A

mobilizato armat; de 60.OOO
de
luptitoride elitd,ta carese adeugau
trupeleauxiliare,peste 20.000
de soldati.
DeSichmasela lupu pe toti
locuitoriiin
staresd poartearme
de la 12 ani in sus,Vlad.Tepeg
a reu9its6 strengi vreo22.OOO
de oameniin aceast;situatie,
a
adoptattacticainaintaSilor
sii. A
tfimisla muntefemeile9i copiii,
a drstrustotul-incaleainvadatorilor,lipsindu-i
de posibilitatea
de a se aproviziona.Tactica
'pamantului
parjotit"
a avuturmdrile
dorite.

Marea expeditie
din 1462

ft,mendeSi infri-co$ate,
inaintauprin
AE9]!9"U,',
pustiiti.
in
aceastd
tara
atmosfere
;;lcul d"
de noapte )
"""^r"
din 17 iunie 1462 apasatoaredi VIadT.epescetebrul

atacde noapte,menitsAdemoralizezeoasteaotomana:
Asaltulcelor10.000de c;terelimuntenis_arealizatprln
surpflndere,
ia luminatortelor9j jn sunetede corn.in rela_
tirile
se arat6c; s-a produso teribjli spaimdin
-cronicarilor
tabire,
ca turciise 9i socoteau
daticu totulpieirii.De frica
monrise mecelereau
intre ei. Oastealui Vlad inaintain
ordinedesdvarqit5
ca sa ajungala cortulsult6nului;
dar au
gresittinta9i au nimeritla corturile
vizirilorMahmudpa9aSi
lsaac paga. lzvoareleistoricevorbescdespre retragerea
precipitati9i in dezirrdinea trupelorotomane.O stare Oe
nemultumire
s-ainregistrat
in capitalalmperiului,
obignuiti
se primeasc;numaitrupeinvingetoare.

65

al lllea,
Ceeace nua reuqitmafeaarmatda luiMahomed
preferat
au
f:cut-o
boierii
care
au
un
Detronarea9i
pe Radu cel
domnfdrd personalitate,
arestafea
Frumos,fratelelui VladTepeg.adus1n
suitasultanului.
Acestaa inchinattaraturcilot
Vlad a trecutmuntiiin Transilvania
agteptandsprijinul
regeluiUngariei,MateiCorvin.O intrigepus; la cale de
dugmaniilui i-a spulberatinsd sperantele.Regeluii s-audat
trei scrisori,ca fiinddin parteavoievodului.
Unaera adresate
sprijinimpotriva
sultariului
scria
despre
f;gdduiala
unui
9i
Ungariei.I s-aoferitastfelregeluicelmaibunpretextprincare
sdjustificepoporuluis;ude ce nuI-aajutatla nevoiepedomnul
muntean.
VladTepe$a fostinchisin Ungaria,
timpde 14ani.
Intaiin Tnchisoarea
de la Vigegrad(o cetatepe Dundre),apoi
i s-a fixatregedintain Pesta,undei s-a dat o case.
Eslesigurfaptul
ceVladTepegs-acasdtorit
cu o catolic;
gi anumeElenaCorvin,veriQoara
regeluiMateiCorvinde
Hunyadi.
Se parecd el insuqis-aconveilitde la ortodoxism
la catolicism,
in aniicanderainchisla Vigegrad.
Unuldintre
fiiiluiVladSiai Elenei,nescutiatunci,a fostMihneacet Riu,
domnal Tirii Romanesti
intre 1508-1510.
Vlada mai avut
inca un biiat (numelenu este cunoscut),
care stdteala

Oradea.pe langd episcoputcatolic.Dintr_oiubire

cu o
rransflvaneancd,
i s-an;scutal treileafiu,pe numetotVlad,
ca $r et. cunoscutapoi ca un vegnicdoritorde tron _
vis
ramasnermDlinit
'1476,
In noiembrie
cu sprijinde la MateiCorvinSigtefan
cet
Mareesteinstatatpentru? trei; oari
A treia
tr"l. domnie
dr;;ia
pe konutT;rii Romanegti.
tjin pdcate,
_
. este
oomnta
scurta.LajotdBasarab,
cu ajutorturcesc,
ataca

prinsurprindere
qi gardapersonale
a tuiVtaOOeiOOje
i-a lisat-o$tefancet Mare,piereaproape
p"
:_rTll
"":"Iepesa fostucis
In Inrregtme.
miselegte.
nu ag" cu, ai fi
m.oarel.ca
pe
camput
de tupta.Capul
Jn^e1r-1l1.,
!n.vlleaz
r-alost tflmissultanului
Mahomed
al ll_leapentrua se
convinge
ci temutul
s;u rivale cu adevarat
mort.
Darundee mormantut
luiVladTepeg?
E o enigmiinca
nedeslugita.
Traditia
nespune
ci oiemintefe
aufoJJepuse
in biserica
Snagov,
ziditdde el, inseacestedificiu
e mai
vechi,de pe vremeabunicului
seu,MirceacelBetren.
Nu
gastmatct,nicitespedea
depemormant.
nicivreo
inscriplie

de ctitor.Arheologiin-au aflat
aiciosemintele
luiTepe$,
ci un...,
scheletde cal Si ceramicidin
preistorie.
Denumelecumplitului
voievod
sunl legalet nend stirea Comana
0ud. llfov), bisericadin TArg,ot,
CetaleaPoenari(pe malutArgeSului), curfea domneasce din
Tergovigte,orag unqe in 1462
Vlad a purtatlupte crancenecu
turcii.
lProf. $tefan Epurc)

67

Cel mai cumplitvoievoddin neamulBasarabilor

a fost
vestitul
Vlad
Tepe$. Era
Vlad Tepei nu este.-vanjos, megter in lupte,
vampirul Dracula
indr;znet,iubitordetar; 9ide
vremii
' popor.Numaicd era cam slab9i uretel,desenatorii
pestemasu16.
salesGlcindu-l
Pe lenegi,
cergetori,
hoti,mincinosi,talhari9i strdinivr;jma$i
ii prindeaSi porunceag;rzilor
sale:
- Ridicati-i
in teape!
lar (eapaera o prSjineascu!ita, mai lunga ori ma-iscurte,
betuti cu varful in sus, in care
erauinfiptif.ira mileriufecatorii.
in evul mediu, se aplicau
pedepsegi mai crunte:tdierea
capului,
scurtarea
mainilor,
scoatereaochilorcu fierulro9u,ridicarea in Streang,tragereape
roati, opirirea,jupuireade viu Si altesuplicli.9i teapaera
groaznici,deoarecevarful ascutitstrdpungeaprin fund
mdruntaiele
victimei,caremaitriia o vremesus,in par,ca
un rdstignit...
S-a spusdespreVladTepe$ci i-adepisit petotivoievozii
noltri cregliniin cruzime.lnse, in comparatiecu lvan cel
Groazniq H'enric al Vlll-lea, Richard al tll-lea ori
Baiazid-Fulgerul,
se dovedeste
a fi unmielugel.
[n conQtiinta
poporului
roman.a rdmasca un erou,carea apdratcu orice
mijloaceindependenta
Valahiei.I-a potopitpe
Si libertatea
toti du$manii,care - de jur imprejurultdrisoareisale incercau.se-i
atacepemantulstramogesc.
Daci in legendele
romenegti.
VladTepeSe infetigataqa
cum a fost (erou al terii sale, indreznel,drept, dar qi
neiertdtor,
crud,sangeros),
germane,
ln nafatiunile
otomane,
-68

slaveiunguresti
chipulvoievodului
e deformat.
Estezugr;vit
ca un nebundespot.care-rucidepe oamenica pegenadnii.
uump lut nostruvoievodnU trebuieinsi confundatcu
Dracuta
din plSsmuiflte
literarefantastice,
ndscocite
;;;i;s
dupdlegend^ele
defejmdtoare
alesaSilordin Bragov.
Ce se intamplase
de fapt?
Tocmaicand Tepegstarpise
talharii9i.calicii,tocmaidupdce-i
snopjsepe turciin betaie,aude
ca la Bra$ovse pripdgegteun
oomnrgor,
care-iravnegte
tronul.
lscoadeleii spu} cd sasri Si
ungurii
dinTransilvania
pldnuiesc
sd cadd la Targovigte9i sd-l
scoatddin domnie.
- Vor sd vini ei, cu ogtire
ungureascd?
s;ri ars Tepe$.Nu
va maiosteniti,
fraticrestinil
Las,
ci vin eu la Bragovl
Ca vulturul,trece muntiiprin
pasulBran,cuoasteasacildreati.

cafe-isipaudomnia.
iiiuoeiaiute'siiiiag";;"";.

"

**

De-atunci,
bragovenilor
nu le-amaitihnitSi l-auuratde
moartepe VladTepe$-Dracula.
O pddurede tepi a fecutdin
cetateaBragovuluj
pandspremunti,in cetateaBran,pe care
o cucerise.
De aceeasasiidinTransilvania
au
raspandit
in toatdEuropatipArituri
germane,care cuprindistorioare(anecdote)defiim;toaredespreDracula.
Legendelelor ingrozitoaresunt
insotitede desenecumplite,
schimonosindu-l
pe TepesSi infetigand
tendentios'scene
crancene.

69

Daci doritisd facetio cilatorie pe urmeleluiVlad TepeQ,

gesi$locurileinscrise9i in aceast; carte.
Inse, daci doriti se mergelipe urmelelui... Dracula
vampirul (ceeace este cu totul altceva),nimeninu v;
oprestesa urmatiun traseuineditSifascinant,
in cares!!nt
inscrise(cum se vede Si in harta aleturati) atat localitdiile
legate de domnitorulVlad Tepe$.cat li vestitulcastel
jud.Bistrita.
DraculadinpasulBargeului,
ln acestlocsosesc
multiturististriinisau romani,mai alestineri,careumbli.
cu rucsaculin spate,pe urmelevampirului.
Draculavampirulestedeci cu totulaltcevalEsteun mit,o
fictiunelnfricogAtoare,
care place mult occidentalilor,
americanilorTncrizeacutade mituriprop i, americanii
Sieuropenii
superma$inizati
apeleazi la folclorulpitorescdin Carpati,cu
strigoisr
moroi.
Vampirii
imaginatide
scnitorica
Goethe.
Heine,
Hoffmanau fostconsiderati
depegitidefictiuneabolndvicioas6
a.scriitorului
irlandez
BramStoker(1847-1912),
carea diruit
cu har beletristicii
universalecelebrulromanDrccula(Londa.
70

1897),caracterizat
de scriitorulOscar
Wlde astfel:,estepoate
cel maifrumosromandintoatetimpurile".
Oupa
tr"Ou"a
""rte,
regizorul
9rIn romaneste.
Fr Coppola
a turnatfilmul
de groaz;
.Draculaal lui BramStoker".pe care l_ativazut v_ainspSi_
Si
mentat.Eroulcentralestecontele-vampir
Draculide Bargeu,
care are vizuinamacabraintr-un castel bistfiteanruin;t
9i
misterios.
in pasulBergiutui
(Tihu(a.
pe undee astazicasteluj
uracutade la 9oseaua
splendide
VatraDornei_Bistrita).
Aici
cei gasejustitiariconduside Van Helsingreugescsi prindd
convoiulde tigani,careduceaulada.in carese afldcontele_
vampir.
In fatacastelului,
urm;ntorii
desfaclada_sicriu
Si_ibat
vampirului.Dracula
uncuiininime.
Sangete
ta$neste
siigoiul
9i
ornuarpattse putverizeazd.
A$ase sfergestesinistrulfoman.
Tineriiaflatipe
urmeleluiDracula
simto s;tisfactiedeosebiti.
Vampirula fost ucis Ei suntpracticgdzduiti,pentruo seard,
m^tr-un
decoruluitormontan,pe un pintende munte,la piatra
Fantanele
(1'116
m altitudine).
Arcieun modemhotelDracda.
cutum 9i curteinterjoar;.cu restaurant
Sicamerede gdzduire.
burpnzeteatctse tin lant.insd cea mai uimitoaree vizitain
Cavou.l
lui Dracula.Merit5sa te opre$tiaici,in Castelul_hotel
uracuta,a$acum procedeaza
numerositinericarevtn,in mod
special,pani aici,tocmaidinS.U.A.$j din Occidentut
Europei.

Vi ala 9i f ap t e l l u i
Stefan cel Mare
gtefan efa fiul lui Bogdan al
ll-lea,dinfamilial\,4ulatinilor,
domn
al Moldoveiintre1449-1451.
fa1Gl
siu a fostucisla Reuseni,
in timpul
unuiospdt,dinordinulfratelui
s;u,
PelruAron.9tefana vdzutomorul
9i a reugits; fug5.Mamasa era
MariaOltea,dinneamulBasarabilor,
vestitadinastiea TArii
Romanesti.
Se parece maifusesecdsltorite,iar Stefana
avutfrati Qisuroridupi mam5,ce aveauproprietetiin Tara
de Jos a lvloldovei.
Dupi moarteatatilui siu Bogdan,a pribegitprinTara
,TenSrulgtefanera indragit
Romeneascd
!i Transilvania.
pentruinfitigarea sa pl;cute, pentrucomportareacorectd
sclipitoare,
dar mai ales pentrudorintade
9i inteligenta
autoinstruire.
Lacurtealui lancude Hunedoara
a avutprileiul
sd vad; Si sa invetemutte.De ta oameniipolirici
va sti c;m
se conduceo tare.de la capitanicdlitiin luptegi-ainsugit
secretularmelor,de la invatatiiformatila ScoataRenaSterii
va cunoagte
nouaorientare
intelectuali
gjartistiddinApus.
in anul '1457,$tefana intratin Moldovacu ajutorde la
incoronarea Vlad Tepeg,,gicu Tarade Jos, la vreo
6.000de oameni".LuDtacu PetruAron
s-a dat pe'12aprilie,la Dolje9ti,pe Siret9i a biruittanirul
pretendent
la tron.
Pe 14 aprilies-austrans
tirii Simafi$i miciSiatte
curtemdrunt;,impfeunecu'boiedi
mitropolitul
Teoctist
9i cu multi
72

c-;lug,ri.la loculcesecheamA
Direptate...
Cu totiaustrigat:
rn mutttant de la Dumnezeu
sd domnegti. lar mitropolitul

tudgtefanVooa,'st"asui
9i de.acoro
tJr.ii
l-"i1!:9:T"
Motdovet
gi se dusela scaunul

Sucevei'.cum ne reLteazd
cronicarul
GrigoreUreche.
Domnula urmdrit.
in primulrand.redresarea
economicl
.
9r morala a tirii. pentru aceasta avea nevoie sd_gi
consolideze
domnia.Misurileluate.dar majalesaplicarea
reu9|la
acestora probeazdremarcabilecatitatide
$r
conducdtorA cercetatpe boieriiSidreg5toriit;rji, inl;turand
pe ceramestecatiin actiunide tredareia refecutdomeniul
domnescdin care va respleticu marinimiepe cei care
meritau;
a repopulat
satelep;resiteSi a infiintataltelenoi:
a sprijinitBisericaprin danii 9i a construitdupe traditie44
de bisericiqi men;stiri;dregitoriiSiparc;labiidintinuiurisi
cetdtierauoameniilui de incredere,
multifiinddin rand;l
rudelor
sale:a sprijinit
ora$ele.
comertul
intern9i a controlat
drumurile
comerciale
etc
Acestea9i multealteleau fostdublatede grijade intirire
a capacit5liide apdrarea terii. Dan Dlugosz,cronicar
polonez,
spuneac5,,nunumaipeostasisipe nobili,cichiar
tc

9i pe t;rani i-a stransla oasteinvetandpe fiecaresi-gi apere

patria-Dac; domnulaflavreunt;ran ce nu aveasdgeti,arc

sausabiesauci a plecatla luptj

fir; pinteni,
li teiacapulferemild'.,
.Dinacegtitirani a fecutgtefancel
l\,rarebuni ostagi9i pe multii-a
ridicatla rangulde viteji.
gtefan a promovatin relatiileou

celelaltetdri o politicd
inteleapta,realiste.A
urmirit raporturilede
forte dintre puterilevecine care
urmereau
supunerea
Moldovei.
Un
principiu
de bazepe carel-a urmat
cu perseverentaa fost acela de a
nu se confruntacu doi sau mai multiduQmanideodati.
Toateeforturilesale erau puse in slujbateluluisuprem:
pdstrareaneatinsi a hotarelor.Avea nevojede alianta
statelorromanegti.
dar gi a celorlalte
statecregtine.
Pentrua impied;caintoarcerealui petru Aron cu ajutor
polonez,$tefan
a incheiatla4 aprilie1859,la OverchelAuti,
o intelegerecu polonezii,carea avutca rezultatfugadvalului
s;u in Transilvania.gtefan va intreprindemai.multe
incursiuniin
Transilvania,
fdrasuccesla inceput,deoarece
PetruAronse adepostrse
la curtealui MateiCorvin.
polonezi,
9tefana intaritprivilegiulcomercialnegustorilor
a primitde la PoloniacetateaHo'tinului
s-a
cis:torit
cu
9i
fiica(sausora)principelui
ruteanortodox,SjmionOlelcovici
pe care poloneziiil pusesereguvernatorullor Ia Kiev.
Aceastase numeaEvdochia.
ApropiereaMoldoveide Polonian-a fost pe olacul
Ungariei.
Tntimpulcampaniei
tuiMahomed
al ll-te;impotriva
Romane9ti,
Tdrii
$tefana incercatsa ocupeChitiaaperate
de o garnizoan;a regeluilvlatei
Corvin(22iunie.1462).
AcLrm
74

defocrastezna
prcrorurur
stanssirana
:j::,jd:il :, " "frn:
vindecat
pand
ta
sfarsitulvielii.iieasiJ
::9"".:_u
"_3
nereu$itd^nu
l-adescurajat
$i_ntimpuldomntei
iui naju cef
Frumos,
in ianuarie
1465.cu ajutorul
ceforOincetaL,-a
ocupatChiliaSia puspArcdlab
pe lsaia,cumnatut
seu.
St6panirea
Chiliei,
incursiunile
djnTransilvania,
sprijinirea
uner
rascoale
Campania
lmpania regehi
a sagilor de cetre
regelui I

Matei Corvin in
Moldova

$tefanau fost catevamotivecare

Faudeterminat
pe MateiCorvinsd
Inrlreze
campania
dinMoldova

._:.:"1: numeroasd
(4O.0OO
iuptdtorj)
acestatrece
* ,!.y
distruse
targurite
Si
.,profanand
sfintete
I^Tjll
Ty?"t:=l
orsenctgi
comitand

multecrjme.pe carenu le_arfi f;cut nicj

turcii,nicit,tarii',,aga_iscriagteianregetut
pojonez.Cu cei

12.000de ogteniai sdi, a dat luptemici pentrua intarzia

inaintarea
inamicului.
Ajunsla Baia,un targin carelocuiau
Si multisagivenitidin Ardeal,regelemaghiarse pregetea
si petreaciaiciCrdciunul.
In noapteade l4l15 decembrie
1467,armatelecomandate de $tefan cel l\rareau dat foc targuluidin mai multe
peru Si, intr-o mare invilmiQeale,au tdiat cu s;biile lor
aproapejumltate din oasteaungureasci.Regelea fost
renit 9i tranlportat pe targe in afara Moldovei.Dezastrul
armateiungare
arfifosttotaldac;nu s-arfi produstredarea
' unorboieriin fruntecu marelevofnicCrasneS,
carevorpldti
eu v qP u,

IEUIrrrsd

r vr ,

ln anii urmitori, $tefan a poruncitnoi incursiuniin

panecand,inceledinurme,in 1569,PetruAron
Transilvania
a fostprins9i dat pe manacdldilor.
Plitea cu capulomorul
frateluiseu Bogdan(tatdllui gtefan)la Reuseni,
in varaanului'1469,hoardede titari condusede fiul Si
hanuluiManiakau trecutNistrulca
infrdngerea fratele
prade
Moldova.
Au inceputs; deafoc
$;
tetarilor
aSezdrilor
moldovene$ti,
sd arderecoltele,
se robeasce
locuitorii$is:strangA
turmele
de oi Si cirezilede vite, aga cum le era
obiceiul.
Focuriaprinsepe culmiSiFtafete
iutiau
dus vesteala Suceava.Reactiadomnului
a fost promptagi pe mesura faptetor
sivargitede nelegiuiti.
in ziuade20 august
hoarda de titari a fost incercuiti 9i
mdcelerita
in dumbrava
de tei de la Lipnic
(Basarabia.
aproape
de Nistru)A fostprins
fratelegifiulhanului
sau
$i,cutoatedarurile
amenin-terile
trimise,$tefan a poruncitsd
Ite uclst.

ln anul1470incepefortufile
lui $tefancel Marepentrua
integra
Tara Romaneasc;in frontil
Luptele cu
comun
antiotoman.
RaducelFrumos
Radu
-- cel
- - - "-Frumos
"' - | e ra va sa lcre d i n ci os
tur cilorSi, in
locullui,trebuiainscdunat
un domnaliatcregtinilor.
in icest
an. $tefanata9a9i ardeBreila.tar in anulurmdtorare loc
campaniade r5spunsa lui Raduin Moldova.Acestaeste
surprinsde domnulMoldoveiIa targulde la Soci,undeii
prorr'oaca
o grea infrangere.
In 1473,Stefanorganizeazd
o expeditie
in TaraRoma_
neascd,ilinfrangepe Raducel Frumos,dupAo luptdde 3 zile.
Domnulmunteanfuge la turci.gtefanintrein bucuregtigi
intreagavisterie,toatesteagurileSi bunurilede pret a;fo;t
luate;chiarsotia$i fiicadomnuluimuntean
faceauoartedin
convoiulinvingatorului.
FrumoasaMariaVoichita.
fiica lui
Radu,va devenimaitarziudoamni a Moldovei.
ln tbcultui
Radua fostiistalatLaioteBasarab.
DarniciLaiotdBasarab.
niciceilaltidomnipuside Stefan(Basarab
cel Tendr,Vlad
C;lugerul)n-aufostvrednici.sd
ramenein aliantacregtine
Si s-auinchinatturcilor.
Mahomedal lljea era congtient
ce, la Dunereaoe.ros,
Moldovaera cel mai seriosobstacolincalea
planurilorsale cotropitoare.$tefancel Mare
deveniseinamiculs;u principal9i ciuta
momentul
prielnicpentrua-l scoatedin domnie.
Unsolturca fosttrimisdesultancasd cead
iui $tefan aducereapersonalea tribututui
restantpe trei ani 9i sa-icedezecetetlede la
mareiChilia9iCetateaAbe.DomnulMoldovei
a refuzat9i s-a pregetitde rezboi.A poruncit
barbatilor
valizisdse pregdteasdde lupta.La
apelulsiu i-auvenitin ajutor5.000de secui,
'1.800de unguri
ii2.000 de polonezi,pentrua
aparacregtinatatea
de pdgani.

77

Furiostrebuiese fi fosl sultanuldacd a Doruncit

s; se
ataceMoldova.
in timpuliernii.Armatacondusede Soliman
Paga a fost trimisd imediat ca sdl pedepseascdpe
nesupusul$tefan
gisd-iiatronul.Acestadispunea
de 30.000
de cavaleristi
pedestraSi.
vreo
90.0OO
de
Oastea
turcda
Si
trecut DunereaSi s-a indreptatpe drumulde comertcare
duceaspreVasluigi lasi
Dupdvecheatacticea ,,pimantului
parjolit"
a fostdistrus
totul in calea invadatorilor.
Granelecare n-au Dututfi
transportate
au fost ascunsein gropi;fantanileQi apele
stitetoare u fost ohivite; furajele$i caseleoamenilorau
fostmistuitede fldc5ri;oameniiau plecatcu vitelecetreTafa
de Sus ori la munte.
Calea prin care inaintauturcii era pline de capcane.
Deta$amente
intregiotomane,trimisedupi aprovizionare,
nu s-e mai intorceau.Ostagiiturci flemanzi9j obositi
fremantau
pimantuldezghetat
Siimbibatde apazipezilor
topite. Un cronicarturc spune c6 goimii cei ageri ai
Padigahului
ajunseserd
se semene,,cu
nigtegdinipl;uate'.
La confluentaraurilorRacovet9i Barlad,lntr-ovaleimbi_
Podu-lnatt, biruinta batAde ap5Sistrdjuitede paduri,
carea uimit Europa a preg5tit$tefan locul batetiei.

oamenljdar
wv sufletul
cu
eu E r u r Si
u [u rn rc t era
e ta toate
toara tara:.
tr gandul
v d l s u r biruintei
[ata:.

In noapteade 9/10ianuaries-aufacutultimelepregitiri.
Spre dimineatd,o negurl deases-a l6sat pesteviile si
p;duriledinjurulVasluiului,
ca un tainicajutorceresc.lntr-o
cronici se scria ca:;d fost ceali atet de dease,incet nici
n-auvezutputereacea
$tefan,niciostagiisei
mafea turcttor.
cecidaci o vedeauar fi fugitcu tolii .
Cei 5.000de secuipugila inhareadrumulua
in pedure.
cople$iti
de inamic,s-auretrasin locutundegtefanhotarese
oprrreaturcilor.Doar dupe zgomotulfacut de oastea
otomanegiau indreptat
aperetorij
lvloldovei
tirularmelorde
78

focAiploaiade segeli,9iruri.giruri
detureise prebuseau
in
mocirla
drumului,
mirinddezordinea
ln almataotomani.
Atunci,
asemeni
fiarelor
rinite,otomanii
au slobozit
dinmii
piepturi,
de
strigAtulde rezboimenit si lnfrjcogeze
adversarul,
Dedataaceasta,
dup6primiifiori
cei-aucupiins.
osteniil,4oldovei
s.aulmbArbetat
in hot5rarea
lor
Sitndarjit
de a-Sipastralibertateacu oriceprel.Au fnceputapoi,ta
porunca
sAatacecutoatdputerea
9i subochiivoievodului,
lor.Buciuma$ii
romanisunauataculdin lunce,pe unuldin
flancuri,
determinand
oastea
otomane
si-Sischimbe
directia
spreloculdorit.Randuri-randuri,
turciidobor6{i
sau grav
pdmantul
rAniti,
mugcau
Moldovei,
la Podu-inalt.
Otomanii
erauderutati,
s-auimpristiatSi-auinceputsd
fuge.Incercirile
disperate
aleluiSoliman
de"areface
frontul
aueSuat
subloviturile
necontenite
alecregtinilor.
Urmdrirea
resturilof
oasteiturcegti
a tinuttreizile.Dezastrul
cotropitorilora fostdemariproportii.
Potfivitizvoarelor
contemporane,
turciiaupierdut
30.000
deoameni,
40.000
decaiSinumirul
prizonierilor
s-a ridicatla 15.000.Sultanul,
dupaaflarea

ve$tii,cincizilen-a vrutse primeascd

pe nimeni.Niciodate
o armataturceascdnu a suferito asemenea
infranqere.
DupamareabetStiede ta Vaslui,podu-inatt,
St;fancel
l\rarea poruncit
ostaSilor
sdtindun postdqpatruzlje,numal
cu paine9i apd. La Suceava,domnula dat apoi un mare
ospit, a impd(it daruriogtiriiintregi,a ridicatta rangutde .
vitejipe teraniicares-audistinsin tupti.Ceimortila datorie
auiostpream;ritiinslujbede pomenife,
iaro partedinboieri.
intrecare9i un fratevitregal domnului.au fostinscrisiin
pomelnicul
de la Bistrita.
Ecoulvictorieia f5cutinconjurulEuropei,aprinzand
noi
sperantein lumeacre$tinS.
Dar nimicconcfetnu s-afecut.
Mai mult, trufa$ullratei Corvin a fost in stare sa-Fiaroge
meritele
izbanziigis:acceptetaudepentrufaptelesivarsite
de -vasalul'sAu$tefan
$tefancel Marea trimisla 25 ianuarie147So scrisoare
cdtretotimonarhiicregtini
dinEuropa,
ExpeditiaIui
pe care ii informadesprelupta de
Mahomed
'-.'------ al
" '-- I ta Vastui apelaneintarziat
-- ll-lea
la aju_
Si
torullor.Acestaa 9i fost motivulapropieriide Ungaria9i
incheierea
tratatuluidin12iulie1475.[,4atei
Corvinii promitea.

80

suzeranrtatii
sate,ajutormititaf9i
:::l
ll"::"":,!ieni
poltrcli!!
tmpotlva
turcilor.
DarcreSt,nii
nuerausoltdariVeneti;
a in-cheiat
afmistitiul
cu poarta$i a inlesnitlurcilorsd ocupe
cet;tilegenovezede la MareaNeagrd,Catfa tvlangop.tiin
9i
ultimacetatei9i aleseseqtefan a ooua so1ie,p" ttiaiia O"
Mangop(1472).Evdochia
decedasein anut1467.
ln vara anului 1476, in iruntea unei uriagearmate
cuceritorut
Lupta
Constanti_
tota de
e; Ia l ( 150.000-200.000),
nopolului
venea
personal
asupra
Moldovet,
Valea AIbe
ca
sa
rizbune
infrangerea
umilitoare
otn
(Rdzboieni)
anulanteriorLaexpedi.tje
urmasi participe
- domnulT;rii Romanestj,
Sr
Si ceteleprddalnice
ale tetarilo;
$tefan se afla la Dunere,fncercendsd intazie trecerea
--=- de cetredugmani,
acesteia
canda auzitce tdtarjiau p;truns
in taregifacprSp;d.Atunci,lnfrunteaavaleriei,
s_adusdupd
teribiliioameniai stepelorgi
ajutorul
lui
Dumnezeu
i_a
'cu
zdrobitginimjcitintr-unmacelcrancen",
cumspunecronlcarul.

lntorsla Dun;re,s-aaruncatasupfa
turcilorcumarecruzime
a
tiiat
multi
dintre
ei.
N;pidit
inse
de multimeaturcilor,
9i
domnulaporuncit
ietragerea
cdtrenord,sprepadui Simunti.
ce puteaservicahrandpentruoameni
A fostdatfoculuitot
Si cai. La ValeaAlbe sau Rizboieni,ln tinutulNeamt,a
incercat$tefanse prindSin capcanSoasteaturcilor.Valea
prin carecurgeparaulavea maluriabrupte9i o ldtimede
peste50 de metri,greude trecut.Pe malulrepii,in pedure,
ridicasera
moldovenii
intariturade copacica o cetate.
In catevaranduriau atacatturcii,dar au fostrespingi
de
segetile9i tunurilemoldovenilor.
Dar numdrulmare al
otomanilor,
mobilizati
de prezentasultanului,
i-a coplesitpe
ldsat9i desimeacodruluiau permis
apirdtori.lntunericul
insd voievodului
se se retrag;in ordine,dupd ce floarea
o$tiriisalea muscettirana.
Insesultanul,
invingStor
la ValeaAlbd,nu a pututcuceri
nici o cetate,nici n-a ingenuncheat
Moldova.$tefan cu
oastearefecutdl-a hdduitin continuare,
provocandu-i
pierded
grelegi reusindsd scoatetoat; pradadin manaturcilor.
Pe loculbitiliei de la Razboieni,
ca loc de veci pentru
cei cdzutiinlupti, gtefancel Marea ridicato biserici,pe a
cAreipisaniescrisain Iimbaslavon;se poateciti:,,9icuvoia
lui Dumnezeu
au fost biruiticregtinii
de
pigani Si au cizut acolomultimemare
din ostagiiMoldovei".
CandMateiCorvina incheiatpacecu
turcii,Stefanse
Pierderea Chiliei
afla singur in
9i a Ceatii Albe
fata primejdiei
otomane.De acea$e situatiea profitat
noul sultan,Baiazidal ll-lea, care a
atacat pe neagteptatecele doui ceGti,
Chilia9i CetateaAlbd. Asediulcetetii
Chiliaa tinut8 zile in 14849i cu toate
82

eforturile
celordo,pdrcalabr
a fostocupati.Dupedouezrle
oe asedtua cazulSrCetateaAlba. pierderea
cetoraor.rJ
cetdti a.avut urmeri grele din punct de u"A"r"
pditicsi milita.Ca centrecomerciale,
""onori"l
aduceaumarive;ii;;;
raflt.ue aceea Stefana f;cut eforturimari pentru
a le
recuceri,
dar fir; succes.).
R;mas singurin fatapuhoiului
otoman.gtefanse vede
nevoit
presteze
sA
personal omagiul
Juremantul
remanful de
de

la Colomeea

agteptat
demultde regetepotonCa;imii
al lVJea.
ln fruntea
uneisuiteimpresio_

domnur
g:J"jso^ane.
mordovean
s_adusta
l1T::t^3 9_09
r.+oc.De Inletesese

cu regeleca ceremonia
s,edesfeqoarein cortut regelui, Oai canA gtefan
eia
-s-e_
sd jure credintdpe Evansheti;,panzere
ls-:l:i,"n:"tiost.::
conurut_a_ulasatela o parte.ca si vadaioati tumeape
maretenostruvoievodla picioarele
suzeranului
seu.
unrar
In
ttmpul
polonia.
cend
se
afla
in
..
turcii ataca
l\roldova,
dar cu ajutorpolonezii invingeta Cafldbuqa.
in
\iletanobtineun nou succesla $cheia.ln aciasti
.r.rd-b_

satvat.de
un osteandin sardadomneasce,
3:.t-?1!"
Hunce,?-l:"
Intemejetorul
legendarei

familiia Movilegtilor.
profundc6 polonezri
auincherat
pacecuturcii
,_,DezamAgit
r lloyl !] ?u recunoscut
stapenirea
otomaneasupraChiliei
9i Cetigi Albe, 9tefanse vede nevoit
se pliteasci Portji tribut. Voia prin
aceastasa inceteze incursiunilede
pradi aleturcilor.De la MateiCorvin
a primitcetdtileCiceu,cu 40 de sate,
pe SomegulMic Ai Cetateade Balta,
cu 7 sate,pe TarnavaMare.Biserica
romanilor
din Feleaceste construitd
cu ajutorul tui gtefan 9i tot el
infiinteaz; epjscopiaromaneascda
Vadului.

83

Regelepolonezerauntanef$iret9iindreznet
caredorea
inl6turafea
lui
$tefan pentrua
Expeditiile regelui
pune
in
tronul
Moldovejpe un
polonez loan AIbert
frateal siu. in august1497,in
frunteaunei armatede circa 100.000de ogteniincepe
campania.Pe $tefan il anuntaseci porneiteimpotriva
turcilorpentrua recuceriChiliaQiCetateaAlbe.Candcei
doi solitrimigide domnau fostarestatiqitrimisiin lanturiin
Polonia,s-audescoperit
inten(iile
duSmenoase
ale craiului
legesc.In falaacesteisituatiidomnul
poruncitsA
a
se adune
oasteala targulRomanului.
Armata polonezi a inconjurat
Suceavagi a inceputasediulcetitii
aperatade portarulLuca Arbore.
Zidurileau inoeputse fie bombardate
zi qi noapte.GarnizoanacetStiia
rezastateroic Si noaptea repara
stricdciunilela. ziduri f;cute de
artileriapolone.Armatalui Stefan
avea un efectiv de vreo 40.000 de
ostenimoldoveni,
un corpde oaste
turc Ai altul muntean.in sprijinul
lVoldovei,
regeleUngariei
a trimispe
voaevodul
Transilvaniei.
Acestava
incepetratativecu loan Albert 9i 9tefan pentru.ase pune
capdt stirii de rizboi. Pana la urme, domnullvloldovei
accepta,dar in asa chip ca poloneziisd se intoarci pe
aceeagicalepe undeau venit".
Regelenu a respectatintelegerea,a pornitpe alt6 cale
Lupta de la Codrii Qi multe sate au fost predate.
$tefan insd a pornit pe urmele
Cosminului
-''-| polonilor9i i-a ajunsla marginea
codrilorCosminului.
ScrieLetopisetul
anonimc; ,,!a lovit,
joi, lunaoctombrie26... Si i-a bitut. gi apoii-a gonitprin
84

fegetulCosminului,
omorandu-i
9i
taindu-i.gi a fost m;cet mare
intrelesidearmelemoldovenelti.
9i au fost luate toate schiptrete
crdie$tiii au cazut acolo multi
boieri Si voievozj legi mari 9i a
cdzut acolo multa oaste Si toate
tunurile cele mari, cu care
bStuserdcetateaSucevei".
loanAlbertabiaa izbutits; se
intoarci in tara sa cu un numdr
mtcde oameni.
ln vara anuluiurmdtor(1498)
$tefan a facut o expeditiede
rjtz.gynarg
in Polonia.
A pridatSia arssateteqi orageledin
GalitiapanSaproapede capitali,Cracovia.
La interventia
regeluiUngariei,intreMoldovaSipoloniaseincheieun traiat
de pace('1499).
careconfirm;deplinaegalitate
lntre cele
douestate.(Prof.$tefanEpure)
Suntemin vara lui '1504_
gtefan cel"Marecoborasedin
Cuma aapus tronulsdu aurit intr-unpat de abanos,
Fata-ca
tintuitde boalaadanciibetrbneti.
soarele
albca neaua.barbalungd.stufoasd.
Numaiochiieriuvii 9i
sclipjtori.
Sufereade podagrd(guti - depunerea
aciduluiuric Ia
incheieturi,
insotitide umfleturi
Qiviotentedureri).in ptus,
ranade la gleznastangi (cepdtatidemutt,ta Chitia)s_a
redeschis.
Doctoriindemanatici,
sositila Suceava,.i-au
ars
rana,l-auunscu alifii,gatasel insAnitogeascd.
La patulmo(ii,se aflaumareasa iubire,DoamnaMariaVoichila,$i fiul lor Bogdan,pe caregtefanil doreadomn.
Eraduminicigi suferindul
a auzitc; boieriise ceart; in
Iegeturdcu mogtenitorul
tronului.Unii il voiaupe fiu-sdu

85

Bogdan,alliipe nepotuls;u
$tefan, ostaticul de la
(fiulfeciorului
Constantinopol
seu mort,Alexandru).
incilcandsfatulmedicilor,
9tefan- cu ultimeleputeriporunce9te
si fie dusla locul
de adunare.Avea sabiain
mani Pe loc seriracateva
capete,iarceirdmaqiinviatA
il aleser6,mai de voie, mai
de fricd, pe Bogdandrept
voievodal Moldovei.lndltarea in scaunse Tnfdptui
imediat,sub ochiiumeziai tatSlui
s;u, careasiguraastfelcaleaceabunea terii.
Doarpestedouezile,ma(i 2 iulie1504,reposarobullui
Dumnezeu,
domnullo $tefanvoievod,la 3 ceasuridin zi.
Domnise
47 de ani,2 luniSi3 septimani.A fostinmormantat
la Putna,manistireaziditi de dansul,cu multejale Si
plangere.
Pesteremisitelepimantegtia fost trasi o piatri de
mormant,
frumosimpodobiin marmurialbi 9i cioplitdin
timpulvietiiv0ievodului
(cu inscriptie
slavone):
gtefan
domn,
lo
voievod,
din mila lui
,,Binecinstitotul
Dumnezeudomn al Fii Moldovei,fiul lui Bogdanvoievod,
ctitor Si ziditoral acestuisfant |dca$,care zace aici. 9i s-a
stremutatla ldcalurile de veci in anul 7.000...luna... Si a
domnitani..."

86

' Dupace s-a prjpidit, nimenin-a maisepatin marmuri

anul gi data mo(ii. Lumeacare vine la putnacea sfanE
spuneca nici nu efa nevoie.pentruci $tefancel lvaree
mereuv,u in sufletelenoastrede romani_
Cand se suisein tron, $tefanera neinsurat.La fel ca
celBun,Iafel
Soliile Si urma1ii buniculsau,Alexandru
ca totacei din dinastiamugatine,
ii
placeaumult femeile,care aveau menireade a inmulti
neamulmoldovenilor
numeleprimeiiubitea lui $tefan.Marugca.
. Se cunoa$te
Aceastai-a deruitun fiu, botezatdupe numelebunicului.
Alexandru,caretrei pane in 1496,la curteadomneasci.
atuncifiind obiceiulca toti copiiinaturalise creascain
preajmavoievodului.
lntaiac;setoriee ceafecutadup;
9aseanidedomnie,in 1463,cu buna
ruteanciEvdochia,sore
9ievlavioasa
a luiSimion,
cneazuldin
Kiev.Aceasta
ii dirui sotuluidolbiiiefl(mo(ide copii,
in 1479),dar Si o fafe,Hena, cate a
avut o viatenenorocita.
Miritatacu
onorurila Moscovacu lon cel tandr,
moitenitorul
tronului
lvan
9ifiultarului
Vasilievicial lllJea, Elena ddrui
dinastieirusestiun bdiat,Dumitru.
lnsa sermanafiica a lui Stefancel
MareiSipierduberbatul,
tareviciul
ton
murindin 1490.La 5 anigori,bdiatul
ei,Dumitru,
e incoronat
drcptviitortar
al Mescovei,ins: betranultar lvan.
reinsuratcu grecoaicaSofia,are din
aceastdcisitorie un fiu. Vasile.care
esteproclamat
mo$tenitor
al tronului,
al Elenei
dezmoslenit.$tefan cel Mare afld
aceastd
87

nedreptatefecuti fiicei sale Elena,

aruncate
in inchisoare
cu b5iatul.
Elena
muri in temnite,la 1505, iar fiul ei
Dumitrufu otravitdin poruiicatarinei
Sofia.
Revenind
la mamaElenei,Doamna
Evdochia,prima sotie a lui $tefan,
aceastase prdp5di,dup6patruanide
c-snicie,in 1467.
Abia dupi cinciani de la ingropaciunea
ei; gtefanse
insura a douaoar;, cu Maia de Mangop,pentrua se inrudi
cu un aliat.antiotomandin Crimeea.Nunta se f;cu la
Suceava,la 24 septembrie
1472.Viatacu grecoaica
Maria
de Mangop,din familiaimperatilorbizantiniComneni,fu
scurteSi f;ri noroc,ca Si convietuirea
cu"Evdochia.
lnsi
Mariade Mangopnu niscu nici un copilQi,suparatide
tragediafamilieisale ucise de turci, dar Si de receala
sentamentale
a voievodului,se stinse in 14i7, tiind
inmormantatila Putna.Cumeraobiceiul
curtii,ea crescuse
pe Elena(fiicaEvdochiei),
precumSi copiii, din flori.,,
intre
careAlexandrual Marincei,Bogdan,llai, pefrual Rere$oaiei
dinHarleu(viitoruldomn),
poateSipealtii.
VeniSia treiacisetorie a lui gtefancel
Mare.cuo altdMarie,insddinneamulseu
de romani.EsteMaria-VoichilaBasarab,
fiica dugmanului
s;u, Raducel Frumos,
voievodulTeriiRomenegti.
Dupainfrangereaacestuia,
in iarna1ui1473,
laintoarcerea
gtefano lud prizonier;pe
din Muntenia,
DoamnaMariaa iui Raducel Frumos9i
pe fiic:-sa Mafia-Voichita,
atuncidoaro
copile.Fata cea frumoasa,ca taica-su,
crescusub.ochiilui $tefan,in cetatea
Sucevei.Cand se implini.voievodulse
indr;gostide ea. Inc; nu murisesotiaa
88

do_ua,
Mariade l\4angop.
Minunatiiochiai
preafrumoasei
fete
ei il subjugard.
Srtarmecele
Abiain i480. domnulMoldovei
se Insuraa treia oara. din dragosteaprinsa,cu tenera
Maria-Voichita.
Tr;i cu ea 24 de ani, pane la moarte,
pecetluind
unireade sufletdintreceledouastr;lucitedinastii,
demusatini9i basarabi,
alepoporului
roman.
Maria-Voichita
i-a deruitlui Stefan
cel Mare doi copiitpe Maria-Chiaina
Si pe viitoruldomn Bogdar, numit
astfelin amintirea
bunicului
acestuia
ucisla Reuseni
a
fratelui
Si
,,dinflori.,
ce abiafuseseinmormantat.
ln timpul
domnieifiuluiei Bogdan(supranumit
,,celchior"pentruc;-9i pierduseun
ochi in rdzboi,cand trdia tatetseu
$tefan), Maria-Voichita
Basaraba
inchis9i ea ochii,in 15j.1,fiindingropatetot la putna.
PetruMusat,str.;mosul
luigtefan,construise
Cetatea
cieScaun

Cetefi,menesfiri,
biserici

a Sucevei, Cetatea Scheia, Cetatea

Neamlului
gialtele.Bunjculsdu,Alexandru
cel Bun, rcctedise qi interise toate

fonf|catiiledepiatracereaparauIVtotdova.
rn runga9r gtofloasasa domnie.Stefancel Mare {.1457_.1004)

s-a ingrijit de reconstructia9i mirirea vechilor cetati

lHotin,
Suceava,
Neam!,Barlad,Roman,CetateaAlbA,
Chiliai,precum
9i dezidireacu(ilofdomne$ti
dinpiatra,tagi,Hartiu,BacAu.De
pildd,cetateaChiljaa fost reconstruitenumailn catevaluni. de
primdvarapanatoamna,cu participareaa 8OOde megterizidari
de salahori.
9i 18.000
Vremede kei decenii(1457-1487),
vfedniculvoievods_a
preocupatde inelFreafortirelelormjlitaredin piatra,asemuitecu
o salbece lncingeaMoldova.in aceastdperioad5,a ridicatdoar
lVdndstirea
Putna(intreanii1466-1469),
tacagde vegnicd
odihn,
pentruel 9i familiasa. I\Iai.apoi,
dupece a constrritcetdtile.
a
inceput(din 1487) epoca edifjcarii,in stit motdovenesc,
a
monumentelof
religioase.
Ia ordineacronologicd
a ridicarii
lor:
89

- ln anul '1487,incepeaedificarea
BisericilorclinPatraufi 9i Miligeuti,
bisericile
- ln anul1488,s-auconstruit
SI. Uie de l6ngd Suceava 9i Sf.
Gheo.ghe de la vorone! (ambele
tefminatefntr-osingulevad).
BisericaSf. loan din
- ln an!l '1490t
vaslui.
in anul 14S1,Alex5ndrel,
fiul 9i
asociatulla clomnieal lui $tefan,termina
BiseaicaPrecistadin Bac;u.
- ln acelagian, se ridicaBiserica Sf. NicolaeDomnescdin
lagi,ispr5vit;in august1492.
logofdtullon
TdutuinSltaBigericadin Bdlinegti,
-ln anul1492,
iar gtefan cel Mare, in numai cinci luni, termina Biserica Sf.
Gheorghedin Harlau.
lncepeaBisericadin Borzegti,terminata
in 1494.
-ln anul'1493,
In
anul
1494,
Bisericadin HuSi.
- in anul 1495,BiseiicaSf. Nicolaedin Dorghoi.
- in anul1496se construiaui
Bise,icaSf.Mihaildin RAzboieni,
Biserica menistirii TazlSu. Biserica Sf. Nicolae din
Popeuli-Botosani.
- In anul1497,Bisericaineta.ii de la M-nistirea Neam!9i
Biserica Sf. loan din Piatra,paraclisal cutilor domnegti.
- In anul 1500,Bisericadin satul VolovalSi Bisericadin
Cotnari (atribuitede traditielui 9tefancel Mare).
LucaArboretermina,
- In anul1502,percdlabul
ln catevaluni,
Biselicade la Arbore.
- ln dnul 1503,9tefancel lvlareincepeabisericitede.la
Reu6eni(undefuseseucis migelegtetat5l seu Bogdan-Vodd)
Si
de la Dobrovet(lengelagi),ambeleterminate
in 1504,anulmortii
sl:vituluivoievod.
Manerstirea
Putna (desprecare s-au lesut atatealege;de
cuprinseSi in aceastecarte)este locul sfant unde se afle
mofmantulvoievodului.
$tefan a sfintitbisericain ziua de 8septembfie
1470.Din p;cate,vecheabiseric5,
ziditdde $tetah
cel Mafe,a fostdistrusdde cazaciin 1654-ln decursul
timpului,
a suferitunele prefaceri,care i-au schimbat,intr-o oarecare
90

mdsure,infdtisarea
tmpunetoare
initialS.La inaugurare,gtefan
pflvea cu .admiratieceea ce
realzaseramegterii,arhitectiisi
zugraviisdi. Aveain fala ochiloro
perldfrumoasdSistr6lucitoare,
tot
cu aur poleitS.
Se spunecd avea
mai mult aur decet zug|dveate.
Indunk! Si ln afare era acoperita
cu plumb_
Menistirea
ofiginala
era
flancati cu ziduri de cetate,care
aveauta colturipatruturnuri.Singuractaojrede la putna
a c6rei
vecnlmen-atostcontestatii
esteTurnultezaurului
(14g.1).
tnsa
estevechigiTurnulint.Arii in incintamenAstirii,
pe uirOepitirrnJ
jy,lstii din. paku zari ca sa admire minunariite
::^_"]3I:
atezamantutut
rnonahal
(biserica
si mormintele,
muzeulcu icoane
scumpe,
a9ezarea
9rooo_are
calugAreasce,
zidurile
9i rurnurile).
Lanopatrund
Inbtserica,
viztatoriimrcisimarise
tn genun"h,
,"gar'e
Lespedea
funera.e
seafle
ink-oni95.
:1T-.Ti"j!'f
TtMare.
"l ?Ef:"
acopenta
oe un
batdachin
de marmuresprijinrt
pe douacotoane
Maneide Mangop(a doua sotie)gi
.. Mat vedemmormintele
Mariei.Voichita
(uttimasot.ie)Este aict, sl.lbun batdachinin

domfiutu
i Bosdan
atl .tea.fiursi urmasul
::"1?:,1-r,,-T,"lTi:yr.
rurVreranta $onutMoldovei

salbade cetatisi
. Moldovalui$tefanera incinsacu o superba
ronrncatlt
drnpiakd.pentruapdrafeatanrde cokopitori.latS_lep;
cetemat rmportante.
CetateaHotin. Se afla in nordulMotdovei,pe malutdrcpt at .
fluviLrluj
navtgabil
Nisku(aziin Ucraina).
Legenda
spunece ecest
oraSa rostcreatdecStreimp5ratul
dacitoreotizon,at c:r ui nume
modificatlar pu{a. petru MusatgiAlexandrucel Bun reparaserd
ceratea,
careeramarenodcomercial.
Unuidintre
fiiiluiAlexandr.u
cel BuncedeazeHotrnulpoloniei.
Insi gtefanilrecuceregte
prin
lratatuldin 1459 pLrn6nd
In capulcetatiipe unchtut,", Vlalcu,
r-atetemamei Oltea Dup6 .upta de la Rdzboient,
turcit lui
Mahomed
al ll-leaatacdHotinul,
dar nu-lporcucen.
CetateaSoroca.E6tecea mai micdcetatede la Nistru.Se afle
azi in RepublicaMoldova.ASacum o vedemin prezent,a fost
91

ridicat; din piatrSde cdke fiul lui 9tefan, Petru Rareg,in 1543.
insa,ln vremealuigtefan cel Mare,existala Sorocao cetatede
lemnSidepdmant,
ziditddebravulvoievod
in acestvad
alNiskului,
ca s5-9iapere tara de nevalatetarilor9i cazacilo..ln 1499,un
documentamintegted espte,,percelabul
de Soroca,Coste".
CelateaO.hei.Dupaluptade la Lipnic{'1469)
gipedepsirea
aspra
a tita lof,$tefanridicddin temeliiaceastdcetate,dar nu pe malul
Nistrului,ci in cotituraapei R5utului.Cetateaera inchisdnaturalin
treilaturide
malulprepestios
alparaului(60
m lnSltime),
iarinlatura
apuseand,
mestenimoldoveni
au dicatunzid puternic(aziln ruine,
panela suprafalapdmantirlui).
Orheiulse aflSla no.dde Chigineu.
Cetatea Tighina. Astezi se aflS in RepublicaMoldova,pe
malulNistrului,la resdritde Chigineu.Dupace au 6ucerit-o,turcii
a! denumit-oBender.Era oragmoldovenesc
cu vamepe vremea
iuiAlexandrucel Bun Si $tefancel lllare, ultimulinzestrand-o9i
cu fortificatii
noi,maialesdupepierderea
CetdtiiAlbe.
Ruinele
de
astdzise compundin douecetdti:una din piatre,alta de pdment.
lmpreunAalcetuiauo mareqi puternic6fortificatie.
CetateaAlbe. Estoa cinceafodificatie
careapdramaluldreptal
Nistrului.
Se afle,azi,ln Ucraina,la limanulfluviului,
dara fostmute
vremefereastra
l\,loldoverla
IVlarea
Neagri.Fortarcala
e foadeveche.
AicieraoragulanticTyras.Randpe rand,cetateaa foststep6nitd
de
cike greci,romani,tdtari,genovezi.
Lainceputul
domnieiluiAleyndru
cel Bun,CetateaAlbAiritd in st5penirea
[Ioldovei,fiindde maimulte
ori recutd.gtefancel N4arc
o recucereste
Si,in 1476,construiegte
poartaceamareacetdtii,
giocnite,insein 1484,sultanul
cu ambrazuri
Baiazidal ll-leacucer9te
atatCetateaAlbA,catSiChilaa.

92

CetateaChilia.Dinmereatacetatemoldoveneasce,
pdzitoare
a gurilorDuneni,astazin-aumai16masdec6trutnele.
ufmelede
valura,9anfulde ap;rare. (Se afld acumin Ucraina).Dupece; in
decursulantichitdiii,a fost fortefeat; greceascdFi bizantind,in
veaculalXv]ea
trecedelagenoveziin
stdpanirea
Munteniei.
unde
domneadinasttaBasarabrlor.
(De aicigr denumirea
Basarabiei,
carese.extinde
de la linutulChiliei,
sprenofd,asupragugeacului,
iar sub rusi asupraMoldoveidintre prut qi Nistru).Tnuima unui
atac saageros,9tefan cel Mafe recucereste'Chilia
ln .14659i o
reconstruieSte
dintemelii,dar Baiazidal lltea a pusmena,in 1484,
pe,cele doue ceEh de la MareaNeagrd.Cetatea-Atbe Ch,tia,
9i
i4fiintand
In sudulBasarabrei
doudraialeturcesti.
CetateaCreciuna.
Aflatdin sudulMoldovei,la
hotarul
cu Tara
Romaneasca.
vecheacetatea fost cl5dite,se pare,de cavalerii
teutoni,la poaleleM:iguriiOdobestitor,
teng6Mitcov.in timput
. luptelofcu
VodATepeluS
a smulgeMuntenia
{pentru
dinsupuneiea
turcilor),gtefancel Marecuceregte(la 1Omartie1482)cetatea.
pentrua-siasigugranitala miazdzi.
petru| [,tu9at(1375_139.1)a
pe o
ridicat,
.cotateaNeamtutui.
colinemontandde tan95Tg. Neamt.primacetatedinpiatrd.Stefan
a maritincrntacu zidurigroaseSipahu basttoane
semicirculare.
A
inAllatde la 12 la 20 metriziduritede 3 metrigrosime.
Accesutin
cetateera inlesnitdeun podfix pe piloniiide un pod mobit.A irst
asediatade regeleUngariei(1395),de sultanull\4ahomed
at ll_lea
(1476),
darn-a pututfi invinsaniciodatd
de tunuri.
Cetateade Scauna Sucevei.Construititot de petru I Musat.
care in 1380a mutataici capitalal4otdovei.At doiteactitoreite
9tefan cel N4are.care a intarit fortut musatin,pentrua rczista
indelung
oricdruiasediu
al dugmanilor
deatac.
larii,cu tunurigrele
A construitun zid inconjurjtorde 2 metrigrosime,Ia 25 metri
de vecheacetate.Zidulaveao lndltimede 1Ometrifatade Eantul
de apdlare, cu turnuriSi creneluripenku amplasarebartileriei
moldovenegti.
S-a sdpat un nou gant de aperare,sub forme de
potcoava,cetateadevenindo puternicdfortdreala.ASase explica
de ce n-a putut.ficucerit5niciodateprinfortaarmelor,nicide cetre
sultanulMahomedal lliea, nici de cdtreregeleloanAlbertal
Poloniei.
Abia in 1675,din ordjnutPorliiOtomane,voievodul
DumikaqcLi
Cantacuzino
a distrusCetateade Scauna Sucevei9i
alte cetbndrntara

Pe r l a l ui
N ea g o e Bas arab
ln mijlocul
unuiparc
luxuriant
se
perld
lnalla semeatao adeverata
arhitecturali,
unedincapodoperele
lumii: Blserlcaepiscopaade Ia
Curteade Arge$.Cinea plSnuitSi
a intregit
aceasta
minune
in piatrd?
Domnitorul

Neagoe

Basarab

(1512-'1521),
un stdpanitorintelept9i evlavios,care a fecut
numeroasedaruri 9i s-a ingrijit de multe lScaguricregtine
dinMuntenia,
dargidela lerusalim
la l,Iuntele
Athos.Doritor
s5-9iarate autoritatea,dar $i avutia,el a construit,in locul
ministirji ruinate,o biserice noui din temelie (intre
'15'12-15'17).
Piatraa fostadusi de lacarieraAlbesti-Muscel,
iar marmura9i mozaicultocmaide la Constantinopol.
Ctitorul
aveaambitiasi intreacdin frumusetetot ce se facusepene
atunci.MAretia,armonia,propo(iile!i bogatiadecoratiei
edificiului
sfant.augisit ecouln inimacantaretilor
populari,
care au inveluit-oin aburul legendeinemuritoare.
Cum
gldsuie$tebalada populari celebre, culeasA de V
Alecsandri,
zidireas-a datoratMegterului
Manole,care a
lucratcu trude9i sacrilicii,
impreuni cu cei
'noudme$teri
mari,calfeSizidari"la monumentul
acestuivoievod
ambitios.
Sus,la turle,piatras-aresucitascult;toare,
jurul
in
unuiax
vertical,precumfaldurilemoi ale uneistofe.in bisericade
aicia fostinmormantat
ctitorul,cu sotiaDespina,
precumgi
ginerelesiu Radu de la Afumati,in vremeaciruia s-a
terminatSi decoratia
intefioar5('1526).
Restaurate
complet
de cetre arhitectulfrancezA. Lecomtede Norty(1875),
94

bisericaa devenit$i necropol5

a familiilorregaleCarol| _
Elisabeta,
Ferdinand
- lrariaSi,de curand,a;egeluiCarol
al ll-lea(osemintele
aufostreaduse
in 2003,dinportugatia).
Neagoe
Basarab
i-aspusmegterului
Manole:
llifdgSduiesc
averimari,
Mdnasfirea
tieQilucretofltor
tdi,
dac5
ridici
bisericd
fere
seamdn
de fru_
Argegului moasd.
Dacenu,vdzidescdeviilntrezidud.
l\4e$terul
l\,4anole
s-ainvoitSizidariis-au
apucatdelucru.Dar
ce sevezi?Ce lucrauziua,noaptease dArama.
Aziasa.maine
aSa.c6tevaziles-aulruditin zadarDomnul,
vdzandcd tucrul
nu spore9te,
se inruntdla mesteriSi-iameninle
sd_iase2e
de
viichiarlatemelieCelmaiintristat
era.insA,megterut
Manote.
Intr-onoapte,el v;sdcd zidulse va surpamereu.daci nu
vor zidiintr-insulpe cea dinteisotieori sora,cale va VeniSe
povestind
le aduce,a douazi, de mancare.
visulcelfsl6rsi
zidarilor,
totise invoiragijurara.pe sfantacruce,sd zideasce
solioaraori surioafacarese va ivi, prima,a douazi.
Dimineata,
l\4anole
sesuipeschele,
casevadecarefemeie
vine.Cand,vai, ce zari?Soseatocmainevastasa, Tncdrcatd
c-unco$plinde bucate.
Sermanul
Manolepornisd boceascd
genunchi,
pe
cdzand
in
il implord Dumnezeu
9i,
astfel:
- Dd.Doamnepe lume
O ploaiecu spume.
oA

Mendta "se-miopreasca.
S-oopreascd-nvale
S-ointoarcedin cale!
TatSlcerescii ascultdruga.Ploui cu galeata,lnsdsolialui
IVIanole
nu se intorcea
dindrum.Venea
l\,4e9terul
se rugedin nou,sd suflevent nebun,ca sd-i
intoarcdnevastadincale.Dumnezeu
il ascultegisufli o vijelie
dd smulgeacopacii,
dar sotialui Manolerdzbipandla locul
zidirii.
l\/anqle,cu sufletulzdrobit,
o sdrutdpe iubitasolioardSi o
urcdpe schele.Prefacandu-se
ce glumegte.
el iispuse:

- Stai,mendrula
mea,
Nute speria,

Cd vrem sd glumim
9i sa b zidim!
Densase ldse dusd de
vorbelebdrbatului.
Credea
ce-iglum5.Darcandvezu
cd zidulo cupinde,ca un
clegte,incepusd plangdii
se se roage:
- Manole,Manole,
MettereManole,
Zidul du ne stenge,
Trupusoru-mifrenge!
Manoleinsaofta,suferea
Sizideamereu.pesteputintimp,
soliaiubitenu se maivedea.Numaidin
zid r5zbeteau
vaietele
sdrmanei:
- Manole.Manole.
MegtereManole,
Zidulreu md stenge,
Vialami se stinge!
Megterull\4anole
cdzuln genunchi,s6rutdzidul,barenu se
maisurpa.Slobozea
de lacrimide durere.
Aqaa putut
Qiroaie
sii isprdveasce,
impreundcu catfeleSi zidarii,mAreata
mendstire
Curteade Arqe$.Farajedfe nu se poateinfeptui
nimictrainic,nimicfrumos,nimicinialtetor...
96

AIld ,,legende
de aur.,dintraditia
Popularda neamuluiromenesceste
Fantanalui Manole,lot de la Curiea
de Arges
Dupesacrificiu,
bisericaa pututfi
isprdvitd,spre bucuriavoievodului
ctito. Neagoe Basarab. pi;tr;.
Marmur5.Aur.Afgjnt.B rcnz.Mozaic.
roatede o armonieperfecle..patru
turleneasemuile.
9aptezecisi treide
fereslfe.Douezeci
de crucipoleilein
au-r-Brauri exterioarecioplite cu
malestne
Ev l a vio su ld o mvenicu
n
Doamna
^Liesptna
Vedeauo attj
Sitolicoconii.

incdntar
pestemasura,
grdr:
I]rlyl:^1]r^Tl:,1::s"eBasarab.

:: g1i::"r:
"*;;""ii;;J"';"":*"il:
;:1"J,i""*:"rr'

l'l:Sl"j" Manote,ai puteatu se_miridjciattd

mendstire,
_-.
mai mandrdca aceasta?
cupdnsde o deSarta
mandfje.
.-^Atunci-Manole,
raspunse
cu
Ingamlare:
- Da,luminate
stdpian,
potsd inaltunaSimaim6ndrd!
Voievodul
se lntuneca
Si_istrigedejos:
- uylnl La to,cTeatd
mi_aifdgdduitcd mendstirea
astava fi
-cea.matrumoasd
dinlume.gi_acum.
schimbi
deodatd
vorbagi_mi
spurca verlaceunasi maifrumoasi.[4aibinemoartea
voailrdl

,;:J,:;H":i|..""

sarerraserd
injosutrima
pecare
scarA.

-_Ve!i_rdm6ne
pe acoperig.sd putrezi!acoto,ca sa nu
mai
purerno,caa[A mdn5stire,
la fel de faloasd.
se indepdrtd.l\4anole
gioameniisdiceutauo
.Neagoe-Vode
catede-scdpare.In jos era heulgi n_aveau
cum se coboare.
- na ne lacem aripidin gindriliiSi sd zburemca pesarile.
^ vom cobori..
ASa
$i-au pus aripi de lemn, dar au c;zut din inatt, grei ca
plumbul$i s-auprdDedit.

97

plutiin vezduh,ca un 90im,dar se

Singur,megterull\,4anole
zdrobide pemant,putinmai departede zidife.
lacrimi
Dinlocurundea cazut.a tdEnilunizvorcJ apallmpede.
ale pdmantului
ce se va|sevegnic,pentrual plangepe bietul
mesterManole.Acolo s-a zidit o fantand,de aducefeaminte.
Aga s-a niscul legendatanianride langdmanastire.
Vestitutdomnitor Neagod Basarab,cel cafe a ridicat

Invdldturile lui
NeagoeBasarab
cdtre fiul seu
Ieodosie

legendaraMendslireCurtea de
a
Argeq, minune arhitectonicd,
redactataceastdscriere,dinpacate,
in slavond,dar traduseapoi9i in
fomene9te.

Degis a spuscA esteo vast5compilaliedin multeizvoare

abetuiesco cartepoliticd
$tiute,/nyafeturile
iireligioasdde mare
pedagogie
valoare.
giprimultextde
unkatatmilitar
romirneascd
' Fiuls5uTeodosie,
carei-a urmatla trondoarcatevaluni,
pfimeasfaturiperintegtiintelepte:
,,Judecdpe fiecare cu
dreptatedupdfaptelelui,ce
de aceeaesti domn care
trebuiese fie ca un izvor
nesecat ce dd tuturora
aqeeagiapd, iar nu unora
dulce,iar altoraamar;i."
adevdrul,ceci
,,lubeste
mincinogiisunt ureli de
Dumnezeu!"
la
,,Lajudecatecugetarea
sd nu fie Qovditoare,
cldtinandu-se
incoagi incoace
ca trestiain vant."
datsolului
sa
,,Rdspunsul
Neagoe Basarab, impreund
fie a$a,incat sii meargdla
cu
tiul sdu Teadosie,zugrAvili
inimasGpanului
solului,ca
la MendstireaDionisiu
o segeatd
ascuti."
(Muntele Athos)
98

Intimpce ridicabiserica,
NeagoeBasaraba fostinqtiintat
ca
vrsllena
se golise.EramahnitcA
Doamna
>amna Des.-ina
Despina
biserica
nuse puteaisprdvi,
frdman_
tandu-secu boieriidindivancum sd adunebaniinecesari.
- Sa mirim biruritel
zisevistierdicul.
.
- Da, si le marim!
hot;ri voievodul.
Tocmaiatunciintreiil
divanDoamnaDespinA,
o femeie milostivaSi
foarte blandi, care se
incumetd
sazicir tinand
in mando ldditd:
- Domnul
9isotulmeu
NeagoelNu impovira
poporulcu biruri,pentru
placereata. ln loc si te
tau-de.
oameniite-arblestema.
Euti_amgasitizvorulbanilor.
rara-tIn_ta_dtta
mea.lti defuiesctoatepodoabele
meledin
aur Prefijlein bani_Si
gsteSte
sfantamandstire.
Eotentdtn dtvanr5masera
inm5rmuriti,
cand vdzurdca
^
o
faptd
atatde frumoase.tarNeagoe
::amn3
?e:prl:-sqvergi
tsasarab,
tudndladitacu podoabe,
sirutd Doamnaliriipe
frunte,mandrindu-se
cd are asemeneasotiecu sufletnobil.
DoamnaDespinaeradinvitadespotilorsarbj.
Viataimpreuni
a celordoi soti,cares-auinteles9i s_auiubit,a fostinchinatd
brsericii
perleiarhitectonice,
Siarte-i.Penkuterminarea
ea 9Fa
datgiuvaierurile
pe carele moqtenise
de la casadomnitoare
a
Serbiei,fiindfiica tui lon Brancovici.
Ea a trait maribucuriila
sfin(irea,
cu marealai,a bisericijdinvecheacapitali,in august
'1517.
lnsdin 1521,Neagoe
Basarab
s-aprap;ditSi,dincol;de
serb;ri,mirii 9i frumuseti,
doamnaDespinaa fost neferjcita.
Doifiigiofau(lon,Petre,Anghelina)s-au
stinsin frageda
varste,
rarvdduvadomnitorului
a rimas cu un fiu Sidoui fetein via!;.
99

NeagoemLrrind
in scaun,flulsdu feodosle(celpentrucare
scrisesetnvdfdtur,,le.
. .) ii urmeazela domnie.lnse acesta,
copilfiind,e alungatdin tar; de cetrealtd rudi, Radude la
Teodosie
Afumati.FugindpesteDundre,la Constantinopol,
i9i afl: acolomoartea,pusi la calede citre partizaniilui Radu.
Doamna.Despina,cu fetele ei Sfara $i Rirxanda,se
refugiazdin Ardeal,la Sibiu.-Fate
de rege9ivdduvede domn,
traiadepartedeSerbianatalr,alungatedinTaraRomeneascd,
unde-Sididuse pan, 9i bijuteriilepentruinelFreabisericiide
la Curleade ArgeQ.
DinQasecopiindscuti.
ea a remasnumai
cu doi. De faptdouefete:Stana9i Ruxanda.
DomnitaRuxanda,cea mai frumoasd,se c;setori cu
domnulMunteniei.
Radude la Afumati.care-Qi
luAsotiala
parasindSibiul.
Targovigte.
pomnita Stanase meriti cu 9tefinit6,domnulMoldovei,
careeraiutelafiresimanios,
caSibuniculsiu,
9tefancelMare.
lar DoamnaDespina,m5ritandu-gi
feteleamandouacu doi
domniromani,un BaiarabSiun Mugat,nu s-a
intorstotusiin tara unde.candva,domniseQi
ea. R;mase la Sibiu,un oragin care-iplacea
si petreacd.
Acast;viatdtihnitan-odusemult
- abiaun an.in '1527,domnulStef5nitimoare
la Hotin9i gurilerelespun c; insesidoamna
sa Stanal-arIi otrevit.Aceasta,vinovatdsau
nu, perdsi Moldova,retr;gandu-sela Sibiu,
langi mamasa.
Doi ani mai tarziu,in '1529.moare 9i
celelalt.ginere al Despinei,Radu de la
Afumati,sotulfrumoasei
Ruxanda.
E omoret
de boierjisei,care-itaiecapul.
viduva
9iiat-odinnoupe DoamnaDespina,
lui NeagoeBasarab,cu amandoudfetele,pe
.capulei,in Sibiu,ambelev;duve
sau.maibine
zis, toate trei viduve acum:Despina,Stana,
Ruxanda100

Un d o i n n g o sp o d a r:
M a t e i Ba s a ra b
DesprelvatejBasarab(1632-i654)
o cronici a vremiicaracterizeazipe
scurt d o m n i as a : ' T a ra i u b e a p e
domnSidomnulpretara'.gi cendte
gandesti cd lvoievodul gospodar,
evlavios9i viteazs-a urcatin tronul
Muntenieila varstade peste50 de
ana,domnindcu chibzuiatita bdtre_
neteasa. In aceavreme,Sultanula
trebuits; accepteca mareaboierim6sd aleag; domnul.
Astfel.Matetaga din Brancoveni,
degiera varstnic,a fost
aresvotevod
al Munteniei
de c,tre tara.Era rudecu boierii
uratovestt
9rNeagoeBasarab.
al cdruinumel_aadoptat.
A
trebuitsa infrangape adversarulsiu Radu llie$, numit
de
sultan.intr-o-luptadat; ta margineaAucuregiitor,
ta iO
octombfle-1632.
lengdl\rdnistireaplumbuita(pe caremai
apoi a reinnoit-o,aga cum a proceoarcu mutteedifictl
brsencesti
9i laice).
lui lvlatei,
s-auridicat$i renovatmuttetacaguri
.in,timpul
ortodoxe
curti
domnegti./
Si
Daci ar fi si plecim pe urmele
acestuis6penitorvrednicde tard.ar maitrebuisd vizitam
catevaedificiilegate de numetesdu. ln fosta capitata
Iergovigte,MateiBasaraba reparatmitropoa, a rcconstruat
palatulSizidurilede ap;rare,oragulmarindu_se
cu 7O0O
de
case9i avand40.000de locuitori.jTot
el a reinfiintat
aicl9i
tipografia,
apirandmuttecartiin romaneste
,,..,
lnainte de aceasta,voievoduladusesede la Kiev
tipografia
gicativamegteri,
tipdrind
cartjsfinte
la Camputung
101

Govora,sub imSi MAndstifea

boldulcumnatului
siu Udrl$fe
Ndslurel om foafte_cult9i traducdtor de seamdliUdrige
Ndsturel,
marelogofet
in timpul
domniei lui l\ratei,avea un
palat de piatre la Hetesti
(judetulllfov) ii a luptat,ca gi
domnitorul Si doamna sa
Elena,pentruinlocuirea
limbii
slavonecu romanain biserici
9i tiparireacirtilor in romane9te.lar.la,Cdlugireni,pe
Neajlov,
undes-adat celebrabateliea lui MihaiViteazul
cu
turcii, Matei Basarab(care fecea 9i ql partein tineretedin
oastealui Mihai)a inaltatin 1644Elserlcadin Cdlugereni.
Aceastadupace zidise,in 1636,ctitoriasa dinArnolta,
pe coastamuntelui,
la 3 km de Bistrita-Valcea.
ln pfonaosul
acesteimAnistiri
velcene,
intr-unmormantlnalt
de marmuri.
impodobitcu stemaldrii,e inmormantat
bravulgospodar,
care la incetareadin viat6, in scaunuldomnesc,avea
aproape70 de ani.Osemintele
saleau fostaduseaicide la
BisericaDomneascidin TargoviiteSi vizitatorii
iubitoride
Dumnezeu,lntre care Si grupurilede elevi, ii aprind
vrednicului
voievodo lumenarede aducereaminte.Totel a
zidit o multimede biserici:Cdlddresani,Strehaia,Dintt-un
l"emn,.Sadova,
S.a., in total 45 de biserici,
-Barbdte.Su
gtefan
lntrecandu-lastfel
pe
cel Mare.
9i
Multefaptebunea ficut, ln domniasa strelucitd,
Matei
Basarab.El a reugit,impreuni cu cheofgheRek6cziI al
Tfansilvaniei9i Vasile Lupu al Moldovei.o ldrgire a
autanomiei
fatdde statelevecine.practic
t;rilorromane$ti
era o intelegere
de colaborare,
in acestsens,intrecei trei
stapanitori
ai spatiului
romanesc,
ca sd se ajutereciprocin
cazde atacarmatdinexieriorNumaidomnitorul
moldovean.
VasileLupu s-a doveditgoveielnic- 9i atunciprincipele
102

Rdk6czi.lSilrateiBasarab,in i653, facamandoio campanie

militarS
in Moldova9iV Lupue inlocuitcu cheorghegiefan.
9i totLgi.in istoriaterilorromane$tt.
ponretete
lui l\,4atei
^
infetisate
mereu
impreune.
desi
:.?!afa,?,:r
.vas'te.Lu!u.sunt
purtatintre
au
eidoudrSzboaie.
AmbitiosulVasile
Lupudorea
sa cuprinda
si fara Romeneascd.
pentrua_9tinsc;unafiulin
rocurrutMatei.insda fostzdravdnbatut.abiascdpand
cufuga.
Aporse tacepaceintreei, pentruzeceani.Ca semnde
^
intelegere,
lvtateiridicein MoidovamenelirireaSoveja,tar
i
VasileLupurefaceblsericaSfeieadin TargoviQte.
Doamnalui l,rateie ctitordla Here$ti-llfov,
impreundcu
fratele
ei,
c5rturarul
Udfl9te
Nasture/,ta
invetata
At"t")
S/dtoar.e/e
Negoegti,
ceea
ce doveSi
Doamnd
- - '- Elena
-,-"1
degte
cd
sotia
voievodului
valahera 9i
._ ,,
ea evlavioasE
ortodoxdSiiubitoarede carte,ca sifratelesiu.
CandMateiurcasein tron (tab3 ani),Etenaavea35 de
ani(niscutdin 1598),fiindfatapostelniculut
RaduNasturel
din HerestiSi a Despinei(dinvila lui lrjhaiViteazul).
CoDiii
se bucurdde o crestereqi instruire
alease.Udristesi Elena
gtraLr.
de mici grecegte
iubeauliteiatuia,
$islavonegte.
arta,
ist o riaI n 1 6 1 2l a n u ma 1i 4a n i .p 6 ri n ti i o
g i mdr itepe Elena
cu aga lvlatei,
din Brancoveni.
Cu toatec; intresoti era o
diferenta
de vreo19 ani,eis-auintelesOis-auiubit,eafiind
103

o femeiede9teaptd,
cumpdtatd,
qi
cultd,ca frateleei Udrigte.De
faBt, era una dint.e cele mai
invitate femeidinvatraromenilor.
Nunumaitesea,
impletea,
broda,
culegeadatinidin popof,dar il
ajuta pe Udrigte Nisturel la
traduceri,
la tiperireac5(ilor.Ca
fratele,
era o scriitoarea
;i
timpului,carea tradus,de pild5,
cu Udrigte, carlea lmitatia lui
Hrlslos (tiparite in 1647) 9i a
redactatprefata,deoareceea gtia
sA scrie intr-o frumoaselimbd
romaneasc;- aga cum afirma
elogiativ C Gane in cartea
amjntita.9i continuinaratorul:
lnteleaptadoamni Elena a
fosto mamdfiri noroc.Singurul
ei copil,un fiu, l\ratei,muritaner
de tot. FrateleUdriSteinsurandu-secu Maria,fata vorniculuiVintil; Corbeanu(1625).
avusese
unfeciorpe caredoamnaElenail boteaz6,
ddndu-i.
in amintireafiului ei, numetede Mateias.Curanddupi
nastereacopilului,MariaNistu.elHerescumuri.Cumnata
ili infie atuncinepotul,cici rimisese seracde maici_sa
numaide douasiptdmani".ll crescuca pe copilutei. Cand
Elena ajunse doamni, l,lateiagfu privit ca un cocon
domnescgi menita cipeta mogtenirea
luj MateiBasarab.
Moarteail repi9i pe el din bratelemameisaleadoptive.cand
avea abaa17 ani (ta 1643).Matei Vodefu el insugifoarte
mehnitde Aceastdmoarte.Cu ocazianuntiiChristianei
Bethlen,el trimiteln Ardealpe boierulseu toanNegoiticu
o scrisoarecetre tatal fetei, pe care, dupd ur:ri de fericire
salede prietenie,
9i ardtareasentimentelor
o incheieastfel:
104

i..:P9 noi, zAu.mare superarcne-a ajuns.Am luatde

suflet
Sil-amcrescutpeneacumo sar

^ii*,:i;i:ii:#",:"::,:"#

,,,i:::?":,
pricnu o marcdurcre,
dar
.y:"!?".tui ne-a
eu ne tinittim i ntrista
':;;ii;":":';
re
a
cua
i,;iit:;Inez
_.

Ca Sipe gtefancel Mare,pe lvlateiBasarab

l_achinuito

:f# :r";T::
il?!g
lliial!
':!ff:xY;
"i""i*'J:

aruncdiar59iin bdt;lie.Rana l-a sacajtpand

fa mol.t".
tnatnted-eaceasta.
ise prdpddibuna
inteleapta
Sj
luifemeie

niJ"i;x3l
;l1*;;l
tt#*#"",:
Fl:'fiiJ:iffi

demorment.in brserica
domnea6cia TArg*i+"i lll
i;
satse sapeinduioqatoare
cuvinte,
c6aulrilt impreuni'de
doudzeci
deani'.N_amaipututvietur
decAtc6tevl
3ou?,ori
lunifdr; bunagi invitataluisotieElena.
cobor6nd
in cripta
Drsencr
domnegti,
ca apoise fie
mui"i
-pentru
rocmar.sus,
pe-un
varfde
"manaoi
munte,
tamdnasti*,
n.Ji". i"i"i

Excursionigtii
vddaiciolespede
depiatre,
pecarecu3OO
, aniin
de
urmao man;evlavioasd
a scrisduioasete
cuvinte.
zlc
Matei
,Aici
Basarab,
cu
mila
lui
Dumnrr.,
oairiiira
,
a TayiiRomene$ti,
berbatintetept.
induGtor
It,a111S .1on^n

'i:rj;i#,ii:t:i::i:,i#ti:ii,"i,::;';:,
ftli2.tyn"o.ayt.r.
at
lerii'sate,
cerce ii ptiia paii

a
li
oomnrt
z1 de ani.A adomil intrudomnulla cinstitebdbenefi,
in anul 1654.
AlaturiodihnegtevegnicDoamnaElenacea
bun; Si
^
sfantejnke Jemerteneamutuiromanesc.ag'a
I::!:,1^:
cuma lost,maiapoi.alteElend:DoamnaElena
Cuza.
105

Vas ile Lupu - d o m n

i ubit or de c u l t u r d
-

S-afolositde migcarca
antigreceascd
pentrua ajungela domniein 1634,dar
dup' aceea s-a Inconjuratde boieri
greci. La sfarsituldomniei(1635).in
divanulseu se mai gdseaudoar trei
moldoveni.
Era de originealbaneze.de ba9tine
fiind din Epir.Se gtiecd era lacomde
bani,de glorie$i de stepaniri.
Se credea
urmaQu!impAratilorbizantini avandu-i ca model in
imbrdc;mintesau in ceremonialul
de la curte. Datorita
acestorgenduride merirea incercatsal scoati de maimulte
ori din domniepe domnulTeriiRomanesti,
MateiBasarab.
De fiecaredati a fostinfrant$i planurilei-autostzadarnice.
Prinintermediul
principelui
Transilvaniei.
Gheorghe
R6k6czi
l, c^eidoi s-aulmpicat (1644).
In ciuda tendiunilorp'rovocatede
Vasile Lupu s-au stabilit$i relatiide
colaborare
in spatiulromanesc.
in anul
1635 Matei Basarab Si principele
RSk6czil, au incheiatuntratatprincare
i$i garantau sprijin reciproc. Un
asemeneatratat a incheiatprincipele
Transilvaniei
Si cu VasileLupuin 1638.
DetronafeadomnuluiMoldoveis-a
proous ca urmare a politicii sale
nechibzuite.
Opozitiaboiereascinemultumitd
de domnsi
colaboratorii
sei greci a cerut spfljtnla veciniiMoldovei
Este inletufatdin domniede marelelogofdtGheorghe
1 06

d:, revinecu a;utord6 ta cazacr

Srarungerivatut.
9l:!*t
Trecein TaraRomaneasci
daresteinvinifa riritaliosJy
t9*'
tronut.
Muntenii,
1:-:?119, ,t":"^lab.l$ipierdedefinitiv

flfi,?ilj

it reinstateazd
r, potonii
pecheorshe
gtefanin

VasileLupu,acestom cu,firea inalt; impireteasce,

!i

d9r"ea^sci'.
(Miron
costinl.

t"|.".

ia,a"it
T1 srar$tt
1ill9::?,
s-a
opt ani maitaziu (1661)laConstantinoDol.
"

lmportantda fost contribuliadomnuluiVasileLupu

la
Opera culturald dezvoltareaeconomicda terii si
infdptulrite
satedindomeniul
culturji
;i
a.lartetor
Unmareajutorpe

tAram
cuttura_"
Kievului,
PetrufiIovild,
"0""rniir"pJinJi
fiudedomnroman
care
nu9i_auitai
giql?iom?ne.Tce.A daruitcateo tipografie
comptetd
tui

Marettsasarab
9iVasileLupu.A trimisprofesori
careiondari
rata9to $coata
domneasce,
transformati
in gcoale
greceascd.
rorotn
Intltattva
tuis-aconvocat
in Moldova
unsinodaltuturor
ortodocAilor
unde a prezentat
.,Medurisirea
de
-(1642),important
creornra',
un indreptar
al credintei
ortodoxe.
Vasile
Lupua Inrrodus
tamba
pe lanoecirtite
romand
tn biserice.
bis_ericegti
apar.primele
cetide teginumite
prayie.M;tro;;liiul
vaflaama pubticalCazaniasau Carle romeneasce
de
lnveftturd,lnlroadmirabililimbdromAneasca
a timputuj.
VasileLupuestectitorul
biserlcii

Trei lerarhldin lasi. pe vremea

luj era mdnrstife inconjuratede
chilii.La intrareera un turn ou
ceas,cumnu se maivezusepan:
atunciln Moldova.Biseicaa fost
construitidin piatrdcioplita,cu
fatadeleexterioareacoperitein
intregimecu adevaratepodoabe
sculptate,
dispuse
in benziorizontale9i poleitein aur.

lubitorde culturS9igospodar,
domnitorului
ii plScealuxul
gifastul.Numainasturii
de la hainasa de ceremonie
valorau
100.000de galbeni,adiceo avere,iar bijuteriile
doamnei
sale 400.000 de galbeni, sume nepotrivite pentru
posibilitdtile
Moldovei.
ln mareluxautreitceledoui sotiialevoievodului,
precum
prima
domnitele
sale.
Cu
dintre
9i
Doamnele Tudosca
sotii,
Tudosca
Bucioc
se unise
9i Ecaterina
inaintede domnie.Eraiiica unui
bogatboieral Moldovei,
vorniculBucioc.Au avutun fiu.oe
nume/on Si douefete: MarlaQiRuxandra.
Tudosca Doamna a rSmas in
istorieca o figurdgtearsd.O femeie
nec;jit5, fard de noroc. De ce? Din
pracinaslebiciuniice avea sotul ei ziceC. Gane- pentrusexulfrumos,
pornindchiarpe povarnigul
patimii.
Ea era mereuplinede griji deoarece
ambitiosul
ei barbatera ros de un
plan ce urmareadomnia tifii. lar
aluns domn, dorea ambele tdri
romanegti,
ba chiar,dacase putea.
tronul
Bizantului!
Si...
Deli aflatAla curtea domneasce
din lagi,Tudoscanu se amesteci in
politice,niciin zidireabisericilorsau
viataculturali(cumam vezutca procedase
vecinadoamnd
Ea era,inse,activdin educarea
Elenaa lui MateiBasarab).
ingrijitaa copiilorCele doua domnitefrumoase,MaiiaSi
Ruxandra,trebuiau preg;tite pentru meritig cu maii
aristocrati
vecini.Cat desprefiuts;u lon,b;iat sl;banogSj
infirm,vodedoreas6-ltacadomnin Muntenia,
inseacesta
mUflla 18 ani,in drumsprebiile de Ia Brussa-Asia Mica.
Trupullui lon a fost adus la lagi$i ingropatla Trei lerarhi,
108

rarmamasa, bunaTudosca,se stinse$i ea de inimdrea,

in acelasian, 1639.
VsileVod5,insd, nu-jjeli pestem6sure,deoareceln
acelaSian
trimisepe omuls;ude incredere.Enachi
Cataroi.

tocmaiinCaucaz,
casi-i caute,printrew.

renumitele
femeiseducdtoare
de acolo,
o nevastagircasianS.
Nu o data, la
Stanbulcaucazienele
cadaneau devenit mamede sultani.Cutreierend
Caucazul,postelnicul
Catargiii gesiluivoda
un... m;rgbritar.de o frumusetecucentoare:Ecaterina.N-o fure, ci ded_
'1000galbeni tatelui.500 mamei
si
hanuluiince lOOOgalbedl.Dupa ;
aventuri nemaipomenite,fata cea
seducitoareveni la ta9i,insotiti.de
miculeifrate
Sio numeroasiescortade
moldoveni,care fdcusereo.ddlAtorie
extraordinar;,
cu multeperipetii,
ca sd-l
aducelui VasileLupu cea de.a doua
nevast;:Ecaterina.
Frumusetea
ei era,
intr-adever,uluitoare(o vedemin fresca
de la bisericaTrei lerarhi,al;turi de
domnitor).
Aveaochiinegri,mijlocul
mlidios,guramice,pieleaalbi.
Nuntaa avutloc,la lagi,in 1640.Ecaterina
aveasi suflet

bun,pe cet erade frumoasS.

purtandu-se
ca o mame

adevdratacu feteleei vitrege,MariaSi Ruxandra.

Eadedunagtereunuicopil,pe numegtefinil;, iarVasile
Lupuera satisficut de faptulce acum are ince un biiat pe
care-lpoateface domn...lnseVasileVodi a fostaluhqat
dinlvloldova,
pesteNistru.DoamnaEcaterina,
cu minoruiei
fiu$tef;niU,luando partedincomorite
domnului
se inchise
tn cetateaSuceava:
Sose9te
ln ajutorTimuSHmelnitki,
sotul
Ruxandrei,
caree nevoitsA se baricadeze
el,
cu
oastea.
si

109

in cetateadescaun,deoarece
gtefan,pretendent
Gheorghe
la tron,capat; ajutorde la poloneziSi asediaz5fortificatia
trmpde treiluni.Timuseste lovitde un obuzSie in agonie.
DoamnaEcaterinaincearcese-ldoftoriceasciDesotulfiicei
sale vitregeRulandra,dar in a patrazi TimugHmelnitki
moarein cetateaasediati a Sucevei,departede Ruxandra
lui,careil agteptala Regcovpe Nistru,purtandla san rodul
dragosteilor:cei doi gemeni.
. Multdvremd9 la acesteintampleriVasileLupu,detronat,
Sl a douaSa sotie,Ecaterina,
nu s-auvdzut.Fostuldomn
era-la Constantinopol,
iar frumoasalui caucazian;,cu
9tefeni(5,era prizonieralui cheorghe gtefan, care o
pflnsesela SUceava.
A trebujlsi intervine
vizirutKiuprului,
care a poruncrtca nevastaluf VasileLupu se fje trimis;
rmediatcu $tefenite.
ta Constantinopot.
in sfergit.
Ecaterina
caucaziana
il reintalne$te
pe VasileLupu.sotulei de_acum
batran,bolnav,
alungatdintronulMoldovei.
Unan maiterziu
(1659),vizirull-atrimispe gtefenite,
de numai.j7ani,domn
la laEi.NumaicdfeciorulEcaterinei
SialfostuluidomnVasile
Lupu. uns voievodla lagi, a trait o perioadanesigurd,
tulburatSde titari $i de domnutMunteniei,Cons6ntin
$erban. Peste acestea,mai veni gi o seceti cu foamete_
precumgi o ciuma,incat- nareazipitorescacelaqiautor
u. sane - btetutcopil.frumosca o icoanegi Inimosca un
viteaz,ramasein istoriecu urataporecl6de,eapurdVodd,.
flnoca tn vremealui mencauoamenii,sleitide foamete,
rdddcini,frunze9i.,.papure.
perinleletui
. .lar
'Papur5Vod;", fostulvoievodcarezidise
la lagiTreilerarhii.
vegheaasuprafiuluisAu
gtefanitd
tocmai
orn uonstantlnopot.
capitalalmperiului
Otoman.Se ficuse
capu-chehaie,
adicdagentdiplomatic
la poarta.devotattrup
pe careJslujea.
$isufletdomnului-fiu,
insdin .1660,
dugeabia
un an.VasileLupumuri lar doamnaEcaterina
ii kanspodd
trupulla lagi.unde cu marejale il ingfopala ctitorialui,
tjrsencatrel tefarhi.aleturide primasa sotie,Tudosca
11 0

Ecaterinaa r;mas in capitalaMoldovei,langefiul ei,

domnul$tefdnita.
Dupeincdun an,o alt; nenorocire
o lovi.
Pierideodat; chiarfiul ei, pe cend lucrata Nistrupentru
consolidarea
uneicet6!i.Nu era ciumd.ci lingoare,
carel_a
repusiutela Tighina.l-auadusboieriitrupulneinsufletit.la
la9i,iar Ecaierina
9i-aplansamarnicfiul$i l-ainmormantat
aldturide Vas'leLupu,sub lespedeade la Tfei lerarhi.Ei.
Sideatuncise pierdurmelefrumoasei
caucaziene
Ecaterina,
careaveaatuncidoar40 de ani. Era veduvaambitiosului
VasileLupu.fostdomnstr5lucitor
in tara Motdovei
Simama
gtefenita
vremelnicului
(PapuriVodi),fiutei repusde boala
in plin;tinerete.
Undes-ofidus cu sufletuirdv;git
sdrmana
femeie;straineintre straini?Cdci femeiteacesta aDarin
istoriealeturide sotiilor gi disparo dati cu ei...
in aniideliniqte,
VasileLupuisimdrit5domnitele
dinprima
Frumoasele c5sitorie cu marepompa:Mariacu printul
Radziwill, palatinul Lituaniei, iat Ruxandra
domnite
cu Timug Hmelnitki, Iiul hatmanului
Bogdan,
c;peteniacazacilor
dinUc.aina.
Timugsosila lasi,

111

undea avutlocnunta.Apoimiriiau plecatpesteNjstru,unde

fostadomniti,acumfemeiaasprului
cazac,nu a fostfericit;,
degiiliubeape TimuS.
Plecatmereula rizboaie,TimuSabia
avea timp s-o imbratigezepe frumoasa Ruxandra.
Nefericjrea
ei a venitcurand,abiadupdunande la cesatorie.
Bdrbatul
ej s-aprapiditde schUaunuiobuzla Suceava,
cum
am povestit.
Eragravidicand,in octombrie
1635,ise aduse
corpulneinsufletit
al lui Timu9.Apoi Ruxandran;scu doj
gemen;.Socrul ei, Bogdan Hmetnitki,ii ddrui cetatea
pe Nistru,undeSi-apetrecut
RaQcovului,
zilele,refuzand
cu
incepatanare
sd se marite,a douaoar;, cu marijei petitori.
care-icereaumanacu invergunare
Viata ei framantata.,
plinede taine,a fostpovestitepe targ
- nuvelegi romane(Nicu
in
Gane,MihailSadoveanu.
Elviri
BogdanF.a). Oafe a fost ucise.printdiereacapului,cum
zrcecronicarul
lon Neculce,de o ceatdde cazaci,gesjndla
dansa19.000de galbeni?

Drumurile vietii tui

Mi h a i

Vi t e azu l

_ Mihaiera fiul tui pdtragcucel

uun,domnallvtunteniei
(1554_1557)
9i al Teodorei,
din neamulCantal
cuzinilorFrateleseu,petruCercel.
lusese de asemenea domn
( 153-1 5 8 5 ) .
In tineretes-a indeletnjcitcu
negustoria,a cildtorit mutt a
$i

s-a,;;s;torit
cuqoamna
stanca,
l1:X,""":f::.:*:l*ird.
r.sp^orinou_ei
avutialiffiffi

;"li:il
n
rost
o"nieoi
oe
ffi;i;'L
1;:
:lj:j1",*:j,:g:l:,ii
posternic
apoi.
t;;-ft.."""ll:
:1il::1yf i:::!f

ll"I::.1::"

i;1:

lntimpul
tuini"i-o'"
li]il3l"^:l:11
condamnat
la moarteSiera i
""iE.,1""i"11

* fieexecutat,dara s;epat
pnntr-o minune. Cdldul
refuzds5-i taie capul.
Sp.ijinit de boierj, de
puternicafamjliea Buzes_
tjlo.side Cantacuzinii
de ia
Constantinopol,
a ocupat
tronulT;rii RomaneSti.
S-a intetescu princjpele
Transilvaniei
$jdomnulMoldovei s; inceapi revolta
contra turcilor in acelagi
I|mp.

113

ln ziuade '13noiembrie'1594Mihaiii lichideaz;oe toti

creditorii
dinBucure$ti
ii infrangeo oaste
lnceputul
turceasce
stationati
in
capitali. Turcii
luptei (1594)
tfimitimpotriva
domnuluiDe
tatariicarese
aflau in Banat.Cipitanii lui Mihai,fratii BuzeQti,Radu
Calomfirescu
Mantainfrengin catevaluptepe
Sipaharnicul
tdtari9i turci,
l\,4ihai
ataci raiauaGiurgiu,
a cereigarnizoani
rezist;,dar
cueerelteBraila.ln acelaqitimp,
domnulMoldovei
ii infrange
pe turciin BugeacAiocupelsmailul.
Tnianuarie'1595,
Mih;i
trecb Dunareape gheati, arde 9i praddnumeroaseageziri
turcegtiprintrecare Rusciuc,NicopoleSi Silistra.
PrincipeleTransilvaniei
s-a folositde situatiaci Tafa
qi Moldova.grav ameninRomaneasce
Tratatul cu
tatede otomani,aveaunevoiede ajutorul
Sigismund
sdu.Pentrua le oferisprijini-aobligatpe
Bathory
cei doi domnis5-l recunoasce
suzeran.
AronVodi, domnulMo'dovei,a refuzat,dar a fostinlocuit
cu $tefan Rdzvancare a acceptat.
Mihai a trimis in. Transilvania
o
delegatie
mari
boieri,
in
frunte
de
cu
mitropolitul
Eftimie.Netinand
contde
instructiunile
domnului
a fostincheiat
tratatuldin 20 mai 1595 prin care
Mihai deveneavasalulprincipelui,
SigismundBathory.Acesta dirija
efectivcele trei Fri romanegti.Mihai
conduceain numelelui Si era ajutat
de un sfat (divan) de 12 boieri.
Delegati
munteniurmau
safac; parte
din Dieta Transilvaniei.Orice schjmbarecare pfivea
organizarea
Singurul
tdriitrebuias; aibegirulsuzeranului.
cagtigera ca Bisericaortodoxedin Transilvania
intrain
subordineaMitropolieimuntene.l\rihaia fost nevoits;
114

dec,are
u,te.ior:,,Am
fost
ff:[?i:r j#x]i"ii:il:il:l
ASa cum se agtepla
turciiindreptardputernice
"Mihai.
lorte
impotrivafirii Romanegti.Vizirul
Biruinta
ruinta de
de la I
Ferhafpaga
a fosttrimista nusciuc
Cdlugdreni
__
pregdteascd
-:-"a
viitoarea campanie. pe
:

trupete,
t\,rihai
tre""p" n""ii"pt"t"
i::X::"jf: r':,i:!,39une
t"oe,irtunci

suita-riui";
ffiXiJi:
?:Ti:1,:l
marevizirpe:'":ryu,e
betrenul
Sinan_pasa.

Lalnceputul
luniiaugust.1595
numeroasa
armateotoman;
..
Mihai
propria
cu
oaste.
inferioara
numeric
:::" ?:11:."
\e,rucro.uuu],
aluralde un corpde oastedinTransilvania
d" AtbertKiraly9i un detaiamentmotdovenesc,
:9ld"T
a
pre,gE{t
confrunlarea
la Cdjugireni.
pe apaNeajlovului.
r,autj-mtagtina.
zonapiduroaside pedealurinu
-^ -v_,t11cu
un"i r. ate

1=jT9l!9{la3El

"

mari. La mijIocul

stremtoriiera podulpesteNeajlov,careputeafi lesneapirat

de tunuri, iar pe culmeadealuluialte tunuri urmau'si
loveasceinamicul.
' Du p ; p r i m u l a t aci n fo (i ,tu rci i a u tre cutpodul,captur a
tunurileromanilorln acest ceas de cumpene,viteazul
voievod,
smulseo securedinmanaunuiosteanQisearuncd
in luptd,fecandcArarein randulturcilor.
Ostasiis;ili urmar;
exemplul
agresorii
au
fost
respingi.
Cea
maiindarjita
lupte
Si
s-a dat pe pod.Sub lovitufileartileriei,
podula fostdistrus
gichiarmareleSinan-pa$a
a cdzutin mlagtine.
A fostsalvat
de un veterandin Rumelia_
Otomaniiau fost infranti,dar nu 9i doborati.Erau prea
multica sa fle alungatidin ta.d. ArmataTerii Romane9tis._a
retras cStremunte, spre Bran, agteptandajutoarelede la
pfincipeleTransilvaniei.Sinan-pa9aa ocupat oragele
TargovisteSi Bucuregti.pregetindtransformarea
tdrii in
pagalac.ln sate erau a$ezatisubasi(primarj{urci),iar
detaSamente
otomanepridautotulin calealor gi luaurobi.
Foarteterziu, pe la incepututlunii octombrie.1595,
Sigismund Bathory, insolit de
Alundarea turcilor
fostul domn al Moldoveigtefan
:
Rezvan(poloneziiil
inlocuiser:,
in lipse,cu lefemiaMovild)
un
contigent
de
artileristi
toscaniautrecutmuntii.
9i
Ainceaut

116

eliberarea
tSrii9j urmarirea
turcilor
pan; la Dun;re.La ciurgius-adat
podul de vase
lupta hotaratoare.
pe care treceauturcii Dun;rea a
fostdistruscu tunurileSicei rima$i
pe mal au fost mdceliriti. La 20
octombriecetateaa fost eliberatd
9j a reintratin stdpanirearomanilor.
Vesteacu infrangerileturcilora
provocatin Europaun entuziasm
general.In lumeacregtina
renegteau
norsperanle.
ln aniiurmatori,
Mihaia alternatIffie

Consolidarea
independentei
'---"''-'
: :r,

grnegocteflte
cu

Poarta.
Candsituatia
intern;Siexterna

nu a mai fost favorabilecontinuarii

luptelora incheiatpace cu turcii.A

de-domnie,,
ceeace insemna
recunoa$terea
T1TI-f11i9
independentei
a domniei

tirii 9i
sale(1597).
Mihaieraconvinscd paceareprezenra
ooarunarmtstitiu.
_
pntru
a avea sprijinextern, a fost semnattratatulde la
Min;stireaDeatu(iuniej598) cu imparatul
Rudotfal -lea
alAustriei.
Mihairecunoagte
suzetanitatea
impAratulut,
care
se obligdsal sprijinepentruintretinereaarmater.La randul
sdu, Mihai,iSisum; respunderi
militarepentru,,indepir-

di" ri".nsitvania,
gi pdrrjte
TaraRom6neasci
l?jii
J!::il"j
Ungarie
i ".
D o m n u l ui

ro ma ni se
recuno9tea
domniaereditard,in
familiasa.
Aflandde aliantacu habsburgii,
turciiau redeschisostititetile.
in
replicS,Mihai Viteazulatac; in
toamnaanului1598cu 3 ostirita
Nicopole,
Vidin,Ctadova,
paneta
Balcani.

principeSigismund
Nesiatornicul
Bathory

Unirea
Transilvdniei

a renuntat
de doueori
la conducerea
Transil
vaniei,ultimadatain

favoareaviiruluisiu, cardinalulAndre,i
Bathory.
Acestase aflain maredugmanie
cu Rudolfal ll-lea 9i MihaiViteazul;de
aceease aliazdcuturcii,pl;tindu-letribut.
Aceeagipolitic5o duceain MoldovaleremiaMovile,aliatul
polonilor.
Mihaia luat hotirareaindrizneatede a indep:rtape.
Andrei Bathorydin Ardeal.A intratcu
Lupta de la
doui armate in Transilvania.
Cea
$elimber0 8/28 conduse
de el a trecut prin Pasul
octombie1599) Buzeului,
i-aatraspe secuide partea

sa 9i s-a indreptatcitre Sibiu.FratiiBuzestiau condus

cealaltiarmatdprinPasulTurnu-Ro9u.
Efeciivul
trupelor
reunite
a ajunsla vreo30.000
de oameni;
camlotatatavea

118

9i rivalulsdu. B6tdtias-a dat in satul gelimb;r,la 1g/28

octombrie1599.9onducandcu priceperetupta dand
9i
exemptu
c,eneasemuit
curaj,lvlihai
a obtinutvictoria.
Fugind
de la loculluptei,AndreiBathorya fostprinsSiucisde s;ui.
Capulpotrivnicului
i-afostadusluiMihai.V6zandul,doamna
Stanca-plangea
zicend:.,Seracutpop;, sdracutpopel"
cuprinside o neagrapresimtire.
Ucjgagii
cardina
luluiauiost
pedepsiti.iaf fostul principea fost ingropatcu cinste
domneascd.

Inziuade1 noiembrie
1599lvlihai
Viteazul
a intrattriumfal

Mihai - principe
al Transilvaniei

in Alba lulia.Dietal-a recunoscut

pdncipe.
Misurileluatein aceaste
calitateau fost dictatede impreju-

rArile
vremii.
A mentinut
Dieta,alcetuitiTnmaj6ritate
de nobiti
unguri.In ConsiliulPrincipatului
a introdusboierimunteni,
a numitcepitaniisAila conducereacetdtilor,a redactatacte
Si in limbaromanS.A acordatdrept de pequnatsatelor
romanegti,iar preotiiortodocaiau fost scutitide robote.A
fixatIaAlbalulia[ritropolia
ortodoxe
a Transituaniei.
Secuilor
le-aintaritvechileprivilegii.
119

Pntru creafea ffontului comun antiotoman trebuia

inlSturatlereqia Movild, aliatul

turcilorIn primdvara
anului1600
Mihaitrecemuntiigicucere$te
aproapefird lupt; Moldova.
Aflatla lasi,Ia 27 mai 1600,Mihaise intituladomnal Terii
Romanegti,
al Ardealului
9i al Moldovei.

Unirea Moldovei

i'''" , i.

.i

)]

TANA

"L

".,-

t,s

Nobiliimaghiari,vizand cA Mihainu.semai bucurede

sprijinulimperatuluiRudolfal ll-lea,deoarecepestrase
Transilvania
pentruel 9i nu i-o oferisesuzeranului
seu,se
rdscoalA.
Se aliaz6cu lieneralulimperialcheorgheBasta
gl,in luptade la Llirdstdu,
de langi Aiud,din1Bseptembrie
1600.il infrangpe Mihai.
ln l\/oldova
intervin
polonezii
care-lreinstaleaz;
ca domn
pe leremiaMovil6.invinsgi in TaraRomaneasc;
de ostile
'120

il:ii:,t":"Ji"T'::l

pundomnpeSimion
Moviia'
Mihaia

Ji:,ili"J:"l.,Ti"1
1","
:#,i;.]:i:Ei.;:Tff

auorenla.
hta prezentat
un memoriu
in careinfetiqa
serviclile

turcii
$rdemons
3lfiiiilffJi:'i::,1i1'ffi
3ff:il"#
ma-ghiard

,_I-:!lli.""

din Transitvanta
s_a rdscutat

dinnouc"princ'pe
pe
#nT::: :Xig[iJflsidr;ucceptat

Pentrua-i readucela ascultare,Rudolfal lt_tea

it tmpacd

ceidoiir invins
pesisismund
Baihot
f"Ytlil:!,?Tt"
rnoaralde tacuruslau.de langS
zaliu. in ziuade 3 august

r.1r".IoT3neascd
forteteIocateil indepartaaerd_
ll'-i--il
pe
utmronMovild
Din

nousoartapireasA_isuradaluiMjhai.
austrieci Er Mrnai cu privire ta
l:i!!:,:n*""..dintre
guverna.ea
Ardealuluieste rezolvati de Cneorjne aasta
prjntr-ocrim;. In dimineatazileide 9 august
1601,leno;
rurca,o ceatade mercenarivalontndvalescin cortul
iui
Mihaigi-lomoare.
vitezului
voievoda fostluatde oamenijsai dus
. .Capul
Si
la MinistireaDealut,undese afleSiastazi.
lProl.FtefanEpure)
121

Mihai s-a insurat la 27 de ani, lnainte de domnie, cu

lui Dobfomir,marele
lubirile lui Mihai Sfanca,nepoata
ban al Craiovei.Era in 1593 cand

jupaneasaStancadeveneadoamnSlnsi soliasa n-afost

o femeiefericita- zice C. Gane in
Trecutevieti de doamnegi domnite.
privint;,unsot
[rihaiafost,in aceaste
cfud,om carenu 9i-acfutatnevasta,
punand-ofati in fati cu ibovnicelelui,
cirom uneorile dadeapasulinaintea
doamnet.
Unadincelemaicunoscute
ibovnice
a fosl Tudora din fergoL cu care el
avu o fatd, Marula, meritata cu un
mare boier.
lnsd cea mai marefavorit; a domnului,pe care a iubit-omult, a fost
Verca,,doamnaVelica",
cumigi spunea ea. Aceasti femeieera meritatd
cu un italian,Fabio Genga,favorit
de-al lui Bathory.Velica era prin
mame-sabasarabaQimusatine,avandin ArdealmoQii.
Probabilce la Alba luliaa bunoscut-o
MihaiViteazulpe
frumoasa
Velica,atuncicand,dupi bStSlia
de la Calugireni,
merseel intaia date acolo in 1595.SigismundBalhory,
principele
Ardealului,
il primica pe un rege.Cumla curtea
lui Bathoryse aflamarelelui favoritFabioGenga,e firesc
ca Sisotialuis: fi fostpe lang: el Sisi fi cuceritatunciinima
luiMihai.Totugilegiturileintreei nufuri inci datein vileag,
intrucatMihaiaduseseatuncicu el,laAlbalulia,pedoamna
Stancagi pe copiiiNlco/aeli F/orlca.l\raiteziu insa, cand
plecesd cucereascaArdealul,les; la Targovistepe minorul
seufiu,domnin loculluiSipe doamnaStancaregent;.Fiind
acumin AIbalulia,singur,cuceritor,
glorios,
atotputernic,
nu
se maisfiisd-9iascundS
dragostea;
dimpotrivS,
voica toate
122

lumeasa gtieca Velicaeraa lui_ un omagtu

adusfrumusetii
o tmpunea.cerease i se lnchlnelumeaca
y,"r'i",
ll,
unei
*!r"^:^"_-d9r:lt1
ca unei doamnece ar fi pututfi...
":.gra.9i
. .llro.r: ln tara.Mihai.care nu se mai puteadespdrtide
iubitalui Vlica.o lud cu sine la Targovrgte,
impreunecu
sotulei.Fabio.
Ce amaro fi fostin suflLtuldoamneiStancal
uar asraJtu era nimicfal; de injosirea
sotuluiingelat,
curtean-ul
Fabioitalianul.ln
i600, un agenrneamtflinqtiinta
pe lmpdrat:Toatetrebile
ldrii le are in mani o jupaneas!
romar.e.m6ritate_cu
FabioGenga.cu carese
!tnevodein
9Irnlatuturor,pAne-ntr-atat
incatel a poruncitsotului,sub
pedeapside moarte.si n-aib;a facecu
dansa.
lamanca regiiFranteil
Se poatece Mihaisd fi avutintentiase se
despart5de
^.
Stanca9i s-o ia pe Velicadaci i_arfi deruitsoarta
o viat6
mailungd.Darsoartaa vrutaltfel.._
Cdlugerent.Aici,pe
Neajlovului,intre deatunimpddurite
^apacarese umfl6in
qrparate
.trri
timp ploios,fdcend
ci
I
Locuri gi
totul o baltd mocidoase,mirete volevoo
a
monumente atra,s.oasteaolomand.cala fiunzd iarb5.
Si
evocatoare t arala a tost cumplita.Mihaiintra in totul
ruptet.Eirdtemere.imbarbat6ndu-si
_- * *_-'
oastea.
Turcii

aufostinvrnsi.

J-

Chiarconducdtorul
lor,Sinanpagaa
cazutde pe cat,abiaputandfi salvatdin
mla9tina.Domnul Matei Basaraba
ridicat,
in '1644,
o biserica
taCaiuqdreni
Apoi,9erbanCantacuzjno
a ztdrt:tenoe
biserica,o uria$acruce,de 6 m, cu-o
Inscriptie
in cafe sunt amintiti:domni_
torul,sotiasa,precumgjdregdtoriicare
au supravegheat
ridicarea
podului.
Fdg:i/a9.Vecheacetatee leqatAsi
de numeletui ftrrhar.
in 1599si-; fac;t
intrareain incintd.B5tranafortiiicatiei_a
ramascredincioasa
voievodului
gi in

perioadardzvrdtirii
nobilimii,dand adapostlui 9i familieisale.
BustulDoamneiStanca,agezatla intrare,.amintegte
vizitatorilor
de acelemomente
dramatice
A/ba/r/rb.in stravechea
cetateSi.afdcutintrarcatriumfaleMihai
Viteazul,in.'1599,rcalizandla scudavreme,in 1600,unirea
vremelnicd
a TdrijRomanegti,
iei. Re$edinla
N4oldovei
SiTransilvan
sa era gazduitein Palafulpnrciar.Statuialui Llihai(sculptorOscar
Han)strajuiesteca
unsimbolrdeea
deunitate
nattonalS
a rom6nilor
Cempie Tunii Pe malul zglobiuluiAries 9i-a asezat Mihai
bbera sa militard.Aici urma sa se lncingabdtdliadintrebravul
pe Mihai.
voievodromanginobilimeakansilv6neane
care-ltaadase
juremantul
cdlcandu-gi
ficut la Alba lulia.Aproapede Mihaise
afla, ca aliat, generalulGeorge Basta,care conduceatrupele
imperiale
auskieceBatSlia
a fostcastigata
de MihaigrBasta,insa
dupd izbande,generalul- cu apaobareasecretea Tmperatului
Rudolf al ll-lea - a organizatmigeleascaasasinarea viteazului
TnvingStor,
la I august1601.
MihaiViteazula
fostucisde mercen;ri,
fiinddecaoitat.
Trei zile corpulfdrS cap 9i menastangdau zdcut in lerana,
pane ce un rcmanmilosl-a Ingropatcregtinegte.
Dealu-CapLtllui lvlihaia fost luatapojde fralii Buzegti9i adus
pestemunli,la I\rAn5stirea
Deatu,
langaTargoviste.
Sublespdeape
care este sdpatdo corcane de
btonz cu inscrip\ia Primutui lntregitorde neamgloie nemuitoarc se pestreazd
cpulviteazului
Mihai,
retezatcu secudlemigelieigi
tfadSriila CampiaTurzii.Vestitul
seu cdpitanRadu Buzescugi
sotia sa (fiica.banuluiN4ihalcea,
asasinatimpreundcu voievodul)
. au alezatpescumpulmormanto
frumoasSpiatrdpe care e scris
epitaful: Aicl zace cinstitul 9i
d posatuI capuI c restinuIui Miha il,
marcle voievod ce au fost domn
al larii RonenestiSiAdealutuigi
Moldovei.

1 24

Un domn m a r t i r :
Constantin
B r anc ov ea n u
Tat;lluiConstantin
Brancoveanu,
vornicul
PapaPostelnicul,
eradinneamul lui MateiBasarab.S-a c;setorit
cu Stanca,unadinfiicelepostelnicului
ConstantinCantacuzino,sora cu
Vornicula fost
$erbanCantacuzino.
jor
omorat'in
timpulrdscoalei
seimeni
(1655)Si micutulConstantincare
avea atunciun an, a fost crescutde mamdSi de bunjca
dinspretatA,PeunaGreceanu.
Un rol important
in educatia
copilului l-a avut unchiul siu, Stotnicul Constaniin
CatacuzinoSi be care t-a cinstitca pe tatal siu.
A detinutcele mai de seami dregdtoriiate t;rii: agi,
postelnic,
spitar gi togofdt.
ln timpuldomnieiunchiului
siu
a indeplinit
cu abilitate
succestoate
misiunile
incredintate.
$i
luoarteape neasteptate
a lui $erban Cantacuzino
a
determinat
boierimea
s5-icearelui Brancoveanu
sd Ie fie
domn.EI le-atispuns:,,Dece aSvreaeu domnia,de vreme
ce ca un domnsuntla casamea,nu-mitrebuieste
si fiu,,.
Au insistatboierii:
rugem,nu tesa tara sa intre atti
oamenisau rai,sau'Ne
nebunisa o strice,cifii!"$i a acceptat
domniain 1688,conducand
TaraRomaneasc;un sfed de
veac,panela decapitarea
sa de cetreturci(17.14).
Incdde la inceputel a aretatcd tara esteinconjuratade
du$mani,care, cu guriledeschise,sunt pregltitisi ne
inghitd.Noul tratat incheiatcu austriecii(1689),fiind
considerat
rdu pentrutard,nu a fost aplicat.Austriecii
au

125

incercatsi ocupeMuntenia,
dar au fostinfrantiin 1690la
Zdrnegti.
Mai tarziu,relatiilecu imperialii
s-auimbunet;!t.
In anul '1695a primit titlul de principeat lmperiutui
Habsburgic,fapt pentrucare a fost aspru dojenitde citre
otomani.In urma pecii de Ia Karlowitz(1699)turcii au
renuntat
oficialla ungariagiTransilvania.
TaraRomaneasce
se invecinadirectcu austriecii.
ConstantinBrancoveanu
a desfisurato intensi activitate
diplomatid.SoliiseierauprezentideseorilnpoloniaSimai
ales la curteataruluiRusieiPetru L ln perioadade gloriea
'domnieisale,turciii-aurecunoscut
domniape viat5,iar pe
tronulMoldoveiera ginerelesdu Constantin
Duca.
ln anul1711domnutMoldovei,
DimitrieCantemir
Sitarul

Tragedia
Brancdvenilor

RusieiPetru.lseridicdimpotriva
tmperiuluiOtoman.F5reQtirea
luiConstantin
Brancoveanu,
spdtarulTomaCantacu-

zino trece de partearu$ilor,in frunteacavalerieisale.

cucerindBrAila.Beteliadecisiv;s-a dat la StinilegtiSis_a
lncheiat cu victoriaturcilor Acest act de tredare l_a
compromis
pe Brancoveanu
in ochiiotomanilor.
S-auadaugatintrigile
unorboieri.chiarrudealesale,care
l-au parat la Poarteca unelte$teimpotrivaimpiratiei.
Motivulreal al maziliriia fost insd altul:presuousele
bogitiipe carele-arliavut,,printul
aurului"
Sicareurmausi
fie confiscate.
ln Sidemana Patimilor,
din anul
1714,Constantin
Brancoveanu
a fost
mazilit qi dus cu toata famitia la
Constantinopol.
Brancovenii
au fost
deposedatide toate bunurile.Din
apriliepana la sfer9itullunii iulie au
fostsupusila celemaicumplite
chinuri
ca sd dezveluie
undeIe suntascunse
averile. Cumplitetorturi a indurat
126

ConstantinBrancoveanupfecum:intindereaoe roata.
strangerea
capuluicu un cerc de metal,ardereacu fierul
rnroFitin foc sau intepareamainilor$i a picioarelor.
Toate
s-au petrecutin cumplitatemniGEdiculd,CelegapteTurnuri
din lstanbul.
Numaisufletulnu i l-aupututsmulgecaleit.Anumea fost
aleasS$i ziuaexecutiei:j5 august,candel implinea60 de
ani.iarlacregtini
este..Adormirea
l\,raicii
Domnului'.
Desculti.
numai in c;md$i, cu capeteledescoperite,domnitorul
crestin,cu patru fii $i ginereleEnacheVdc5rescu,au fost
purtati prin oraS spre locul martirajului.La macabrul
spectacolau fost invitatise asiste9i ambasadorii
Europei
cre9ttne
caren-auSchitatnicicel maimicprotest.
Pdtrivitcelor insemnatede secretaruldomnului.Del
Chiaro.Constantin
Brancoveanu
le-aspusalorsdi cuvinte
de imb;rbetare:
,,Fiiimei,fiti curajbsi,
am pierduttot ce am
avut in aceastdlume, cel putin sd ne salv;m sufletele
noastregi si ne spilim picatelecu sangelenostru".
Cumplitadrami nu a duratdecatun sfert de ore. in fata
pdrintelui
indureratau fost decapitati
cei dragi:bdietiisji.
Constantin,
$tefiniti, Radu9i Mateia9,mezinul,dupe ce
fuseseretezatcapul sfetnjculuis6u EnacheVicerescu,
ginerele clucer. Doar mezinul Mateiaq,la groaznica

127

priveligte,intr-un moment de panici, a cerut iertare

sultanului,
f;giduind c; se face musulman.
ins; cuvintele
tatilui,carei-a spuscd maibinemoride o miede orjdecat
sa-tirenegicredinta
stremo$easce,
l-autrezitla realitate
pe
copil. Linistit,Mateiagi-a spus celdului:,Vreausi mor
crestin:
Lovestel"
CeleSasetrupuriaufostaruncate
in apele
Bosforului.
iarceleSasecapete,infiptein pr5jini,
au stattrei
zileIa primapoartda seraiuluj,
ca se se ingrozeascitoate
lumea.Cadavreleau fost pescuitedin mare9i duseintr_o
m;nestirebizantine.Corpullui Brancoveanu
a fostaduspe ascunsla Bucuregti
ingropat
la
Biserica
Sfantul
cheorgheNou. Deasupra
9i
mormantuluia fost a9ezatdo
placa de marmurafird nici o
inscrip(ie,de teama turcilor.
Numaio candelede argint,deasupra criptei, are gravatainformatiacd acoloodihnescoasele
Domnulo Constantin
,fericitului
Brancoveanu
BasarabVoievod...,,
Iaina mortii s-a pastrattimp de
doua secole,fiind descoperite
abia in anul 1914,cend a fost
descifrati inscriptiade pe vecheacandele.
Se gtieca, in 1992,cei Sase
brancoveniau fost canonizati
de biserica noastri ortodoxi,
fiind treculi in randulsfintilor,ca 9i Stefancet Mare.

Constantin
Brancoveanu
a fost un mareocrotitoral
Bisericii
ortodoxe,
atinviteturiiSi
Cultura in vremea
al
artdlor.
A
clddit
biserici
in tar;,
Iui Brancoveanu

ca de exemplu Minestirea
Hurezi,ln judetulValcea,SiBisericaSfentutuicheorghE

128

Nou-din Bucuregti:in Ardeal a claditbisericile

de la
F39."".":9ide ta Sembdta.in tjpografiite
s" pJr-e"J
llTb" arabapentruortodoclridin Siria
""t".sau in rimOJ
::11]l
georg-rane,
careau ajunspanain Caucaz.
Erancoveanu
a mai.ldsatmonumente
arhitectonice
de
marevaloareartisticdcum sunt palateleAe
ta eottogil
plinede luminA$i lu;. Acesteartustreazd
stilul
ll,gSo9oaia.
orancovenesc
in arhitecture,combinandelemente
ale
Rensteriiitaliene,loggile$i ornamentalte
cu ejemente
rraotttonate
romane.foigorulgi pivnita.
modas-a schimbatla curte.in timpulacestur
Vr
voievod
_gospodar
In loculcostumelor
militare;par
costume
de curte

Epoca
tuiBran"ou""nuio"i
:llsilJg
lifyr-": iTpodobite.
cea mai str;luciti
din vecheaculturdromaneascE. "
(Prof.9tefaa pur)

Constantln
Brancoveanu
a avuto singurdsotie,Maria,
,crimite
care
r-a
n;scut 1i copii:4 b;ieti ucisi
Lacrimile
I
de
turci
Oi7 fete m;ritatecu domnito;i
Doamnei Maria
saumariboieri.Candturciii_aucisepit
sotul9i pe cei patrubaieti,la Constantinopol,
ea plangea
amarnicla inchisoarea
dinlstanbul.
Segtieci n_aparticipat
Ia .macel.Fiind prizonier;,n-a putut fi de fati nici'ia

inmormantare.
Lacrimile
vdrsate,de la arestarea
familiei,
la
Bucurestigi pan; acum, cand a aflatde cumplitacrimA
dictatade Sultan,parcdi-ausecat.Ca o femeieevlavioasd,
se rugalui lisusse iertepicateletuturorbrancovenilor
ucigi
de pegani.Ea nu-putea,totugi,uita cum la Bucure$ti,
in
vinereamare,inainteainvierii,caretelede
noaptealeluiAga
l\rustafa
i-auinghesuit,
subameninlarea
pe cei
iataganelor,
prizonieri
12
dincasadomneasca
vaiahi:Brancoveanu,
ea.
doamna lvaria, cu cei patru fii, patru gineri 9i una dintre
nurori,Anicaa fiuluiConstantin,
in bratecu un plodde Sapte
luni.DomnilaBElaSa,
una dintrefiiceSi sotulei se aflauin
capitalaTurciei,pentrua pregiti nuntafrateluiRaducu fata
lui AntiohCantemir.Bela9as-a trezitnivilindu-i turciiin
case,cu ordinse-iconfigteimediataverea.SultanulAhmed
al lll-leadoreasa punSmanapetoateaverileBrancovenilor
Bilasa a ajunsindatain temnilafemeilorCeauSEminila
Ediculd,impfeunecu mamaei Maria.cumnataei Anicasi
fiulei minor
Cumplite faptulc; voievodula fosttorturataproapepatru
luniin fataDoamneiMaria,a copiilor9ia ginerilor.
I se cerea
130

insistentsaspundundetineascunseaveflte.
caretrebuie
padigahului
saaJunga
in stepanire-a
Acestapresupunea
ca
E,rancoveanu
tainuia20 000de pungide aur.Auzindca I se
cer"etmposibilul,
s;tul de tortun.l_ablestematpe sultan,
umora-tutAltahpe pimant. DoamnaMarias_a
crucitde
sparma.Indate,tn aceea$izi. padisahulhotariuciderea
orancoventlor,
cum am povestit.
Doamnei
Maria a continuat9i dup; executia
. .Drama
Nu i.s-adat vorese pteceta BucureFti.
Ea,
lfi::\/:ilt"l.
flrcaHata9a
grnoraAnicaaufostdeclarate
roabe9iiniemate
in seJajulsujtanuluip-entru
ca acestasd punemana pe
u|I|mete
averi.Darnegesindu_se
nimicla ele,aufosttrimise
la Bostangibasa
gicondamnate
la inchisoare
peuial;.OupJ
Sapteluni ('1715),
au obtinutrascumperarea,
in schimf,ul
pungide aur, imprumurate
cu
30 ta sutj
:uT^ei1e 190
dobandS.Cend au iegittoate trei drn
temnitA,impreune cu micutul fiu al
Anicii, n-au fost eliberate,ci exilate
tocmaiinCaucaz.
peTirmullvl;riiNegre.
ue alct au scepatabia dup; un an gi
jumitatecand,in imprejur,riceva mar
feficite,
doamnaMaria,DomnitaBalaga,
noragiplodulauajunsacas6,strdb5te;d
mareacu o corabieturceascd
(17,16).
in
noiembrie,
doamnalvlaria,
era,in fine,la
Bucuregti.vdduvd nenorocite,fifa
avere,insd respectatide toti roman
pentrutragediafamilieiBfancoveanu.
lardoamnaMaria,ceacarea pitimit
atatain viata asta trecetoare,s-a stins
in 1729,gtiindbinec; igidoarme
somnul
de veci langa iubitul ei Constantin
B,incoveanucaree un martirSiunafdnt
al neamuluirornanesc.
131

via9a gi drumuril
lui Dimitrie Cantemir
Daca ar fi fost pfins de turci in
timpul incercuiriide la Stdnile$ti
(1711),cand domnitorul-cdrturar
a
scdpatca prin minunedin lagrrul
larului Petru cel l\rare,intr-o caretd
a tarinei,negtiutdecatde perechea
imperialS
rus;. DimitrieCantemirar
fi fost decapital,precumConstantin
Brencoveanu.
$i n-arfimaifiavutcinese scrieatAteaopere
nemuritoarepentru culturaroman; gi europeane.lnsd
tanlrul voievod,care de fapt ii tredasepe turcii paganiin
favoarearugilorortodocsi,a scapatatuncica prin minune
s-arefugiatpene
9i,impreundcu un lungalaimoldovenesc,
la finelevietiiin Rusia.S; urmerimfirul vietii,fapteleSi
drumurile(uneoriplinede aventurireale)ale invitatului
care a scris, printre altele, Istoria lmperiului Otoman gi
Desciptid Moldaviae.Tinerii cititorivof gesiin acest,,roman
adev;rat"o pildi folositoare...

Constantin
Cantemir,bEI
lui Dimitde $i

Cantemir,

fi,,
132

DimitrieCantemir
era fiul mezinal domnitorului
negtiutor
de
carte
constantin
cantemir
Ara$ferea
|$&ire" gi
ii ai Anei
$tl
Bantag.
a
treia
sa
sotte.
Fiul
cel
mafeera
copiHria
_?
Antioh.S-a niscutin 1673la calati,dup:
spuselesale.Alte surseistoricene spunca s_a
ndscutla
(la sudde HuSi.judetutVaslui),
Siligtenr
ca fiu al serdarului
uonstanttn
9ialAnei.satunde_cu antin urma_s_aorganizat
o modestiexpozitie
memoriale,
dinpatriotism
local.
Lazeceaniai s;i. tauI ajungedomnat tvlojdovei.
Dimitrie
a crescutfericitla cuneadomneascidin la$l Scundera
el
(9ia fostala toateviata),daraveao inteligente
o memode
9i
uluitoare.
Cudeosebit;usUrint;invatdlimbilelaiina.greacA,
stavonaetc. cu dascelulsdu grec. din Creta, lLremia
Cacavela.
le asiguraseodr"s;i;;
_Ttel,lipsitde cultu16,
AntiohSi Dimitrie,conditiialesede invlleturi. Spre
a fi
poart;, ConstantinCantemir,
a trebuit sei
f9cyn9scrllde
trimitdpefiulcelmare,Antioh,caostatecla ConstantinoDol.
turciinemaiavand
increderein moldoveni.
ln fOeg,Anloii
se intoarcela la$i,fiindinlocuitla lstanbulcu Dlmitrie,
in
varsti de 13 ani. lstetuladolescenti$i uimi profesorii,
oepnnzand
repedeSi limbileturcd,araba,invatandistoria,
literaturagi muzicaturceascd,filosofia.gramatica literatura
9i
errna.matemattca.
In scurttimp,genialultandr
devenierqdit
(lucrucomparabil,
pestedoui veacuri,
cufenomenul
Nicolae
lolga,strdlucitul
nostruistoric).

Dupeaceste
stralucite
studii,Dimitrie
e nevoitse plece,
in
1691,
acasi,ta lasi,candfratele
Antioh
Domnia
,mnh de l,
trebuie,
poarti.
'
sa
fie
dln
nou
ostatec
la
20 de zil6

Dupi numaidoianide Sederela la9i,tatdl

Constantin
Cantemirse stingegj boieriiil aleg domn pe
tenerulinvdtat.Dar poartail gisegtepreatanrr (19 ani),
pentrua fidomn.lnistorieesteinscristotusianul.1673,
cand
Dimitriea fost primaoare voievodal lvloldovei,
neconfirmat
de suitan(20de zile).

133

Dardomnitorul
muntean
Constaniin Brancoveanu
(totdeauna
duSmanal cantemiregtilor),
folosindpungilesalevdrsatedregAtorilor
otomani,a obtinutdomnia
lvloldovei
pentruConstantin, feciorullui Gh. Duca,
pregetitse se insoarecu o
fat, de-asa.Prinintrigile
lui
Brancoveanu,
tanSrulDimitrie,ajunsla Tarigrad,
este
acuzatde prddareatSriiSiretinutde autorititi,impreunicu
frateleAntioh.lnsi cei doi fii cantemire$tis-au bucuratde
protectiadregitoruluiMehmedCerchezpa$a,apropiatulde
atedati al tat;lui lor, Constantin
Vodi Clntemir Aga cd
Dimitrie,
liber,$i-areluatinvitetura,da.gipreg;tirea
miiita16,
vreogaseani,pani ce frateleAntioha fostnumitdomnai
Moldovei.
Dimitriese intoarcein tarApentrua se insura.
Domnitorul-frate
Antioh dorea sa intareasci pozitia
Doamna Casandra. familiei cantemirestilorprint.-o
resunetoarealiantS,aducandin
prima sotie

taine,in l\roldova,
pe fiicafostutui
:oomn[or
carea construit
MdnistireaCotroceni,
gerban

C_antacuzino,
llustrulsprijinitor
al culturii(s_atiperit,
i;timpul
seu. Bibliade la Bucuregti,l6gS).aveao fatd,Casanira
Cantacuzino,
refugtatd
cu mamasa la Bragov.
firndlogoditd
cu tanerulDimitrie.Numaic; Brancoveanu,
domnuildrii
Romanesti,
impiedica
aceast;aliantide familie.Sezvonea
caelarfi pu! la calechiaromorArea
iui$erbanCantacuzino.
Fatade 16aniajungela laQi;sosegted; ta lstanbul mirele
Fi
Dimitrie,
de-24de ani,incingandu-se
la curteadomneasci,
in ma; 1699.o nunteca-n povegti.Norices;toritiau stat
reflcrtr
un an la la$i,locuindInlr_ocasacantemireascd.
prin
134

februarie'1700,Casandrai-a nascut
lui DimitrieCantemirprimafatd,din
ceinoudcopiiai lor A triit in armonie
cu el, fiind vremelnicSi Doamni a
Moldovei,pan; la moarteaei, in
t im p u le x i l u l ui in R usi a i,n ,1 7 1 3 ,l a
numai 30 de.ani. Lesandin urm;
racflmt amarpe obrazulcSrturarului
copii, inteleapta,
9i a numerogilor
lrumoasa,evlavioasa
gi invetatasa

sotie,din.vita
cantacuzineasce,
e ingropata
la menistirea
greceascdSf. Neculaidin Moscova_ devenite
apoi
necropola
neamului
lor
U_!!!!9llg!lepartefirutvietiituiDimitrie.
iat6_t
cufamitia

invdtdture 9i
aventuri Ia
lstanbul

in frumoasali cosmopolita
capitaldbto_
mana.undese imbinaurafinataculturd
islamice,civilizatia
greceascda Orien-

puterniceale Europeioccidentale.prin cdsatoria

sa cu

Casandra,
fiicalui$erbanCantacuzino,
Dimjtrie
se credea
un nimerit
succesor
al acestuia
in scaunul
Romanesti,
T;rii
pe care-lrevnea_
De aceea,rivalitalea
cu domnitorul
Constantin
Brancoveanu
a cipetato intorsiturAdramatice.
uneoripericuloasd
pentru
viataten;ruluicdrturar.

La lstanbul,
Cantemirse
simteaca acasi.li frecventa
pe
profesoriiAcad-emiei
grecegti:era in bune relatiicil cei mai
puternici9i influentidregitori otomanj$i se bucurade
prietenjalui Frriol,istetulambasadoral Frantei.pentru
Casandragt famihaintemeiate.
cumperi intai o casa oe
Bosfor,de fapt un palat cu gradini 9i apeductepe care il
vrnde,pentrua-giconstrui,
dupi planurile
sale,un adevirat
palatpe o proprietate
a socruluiseu gerbanCantacuzino.
Chelture
35.000de galbenipentruacqstpalatcu gr;dinipe
Cornulde Aur,aproapede Fanar.Dupi fugalui Cantemjr
135

in Fusi4 amandoudpalatetesunt confiscate devin

Si
proprietatea
fiicelorSultanului
In acelagitimpins;, Dimitrjestudiaziistoria,filozofia,
e
avocat,muzicant,
colectionar
de arti
Dinpricinaintrigilor
nesfarsite
aledomnitorului
Brencoveanu,
e gatasi fie exjlat.ChiarSi viataii estein pericot,trecand
pflnaventunnemaipomenite.
Cdrturarul
nu revneascaunul
(unde va ajunge),ci al ferii Romanegti,
Mo^ldovei
ins6
tsrencoveanu
iQifoloseaaverileSi influentasa la poartd.
A,Sadar.
vrdjmagulseu se straduie$te
sa ung; dregitorii
olomant
cuaur.obtinand
chiarunfirmanal marelui
vizirpentru
pnnderea
luj Dimitrie
Si surghiunlrea
Cantemir.
Numaicd un
demnitarde vaze fl previnepe Dimitrie,herluitde ca6va
vreme sa se ascundi mel.eu,de frica arestirii sau uc;derii
sale.A9ac5 tan;rul cdrturarurmAritse refugiazicu Doamna
Casandragi copiii,la marchizulde F6rriol,ambasadorul
Frantei9i amiculseu apropiat.Acestaa refuzatclarvizirului
sa-tpredeape vlastarul
moldav.Norocullui Cantemir
a fost,
panela uim;, schimbarea
marilorviziriin
1704,careerauostili
lui BrancovganrlSi favorabilicantemire$titor,
fratii Antioh$i
Dimitrie.
AntiohCantemira devenitdomnin Moldova,i;r
'136

BrAncoveanu
a trebuitsi incetezeconftictulCu Dimitrie_
reflectatcifraf gi satiricin renumitacatle tstoia
ieroglificd,
intr-ofrumoasi limbi romaneascd

Steaualui Cantemir
incepe a strdluci.lsmail efendi.
Domn al Moldovei admirator9i prietenal lui Dimitrie.
ilpropulseazdpe

scaunulMoldovei;
peku wt"r"o"u"n""'o
invremea
cand
""tera feciorulcredtnctosului
Poart6.Pro-tejatul
",ilnlilffi;,;;
seu

domn
uonsrant|n
Cantemir,
celcarenutr;daseniciodat6
lmperiul

N,rr"l:a.prijinitorut
seunugtrace_r
in adancul
99T?ll:
surrrrururtut utmttfle,
tnvetatulluminat, care admira

cet t are,i era un onoooxconvtns,ce

:".1^"rll]"-lj]
?"jrugrave
sUaDtnepecatele
aleimperiului
pegan.
d_omnitor
fost
bun
Sifotositor
tirii(i7.lO_ 17.11),
insa
,- _(.: a ficut
deodata
o schimbare
radicaliin onentarea
potitice
a Moldovej.
dorinds_orupdde padigahul
musutma;.
Tu;;ii
carel-auTnscl-unat
la lagi,avAndiotalaincredere
in ei,
..4
indat6,
deoarece
Dimitrie
Cantemii
:Ve.ay
hcheie la :".91iT"6
Lulk(171,|)
un tratat secret cu
PetrucelMare,
tocmai
in dorintaelibererii
vetrei
de
turci. -romAnegti
[nsi armatele
r uso-mold o ve n e ,
condusepersonal
de
!ar, sunt drastic
infrente Stenitegti
pePrut.-la
lnvitatulabia
sc5pi din incercujre,
cum am povestit,
ascuns in careta
A doua sa domniea durat numai...
tarineiEcaterlna.
jumetate
de an.
137

Estenevoitsd fugain Rusia,cu soliasaCasandra,

toata
familja
(intre
care
9i4.000de moldoveni
Exilul in Rusia
lon Neculce).
Si hatmanul9i cronicarul
Unii boieri l-au p;rAsit mai apoi (Si Neculce).Dimitrje
Cantemirlocuiegtela Harcov,apoi la Moscova,la Sankt
Petersburg
(consilierintimal tarului),remanandin Rusia
pan; la moarte(1723),mereutanjinddupi Moldovanatale.
Sa urmirimdrumulrefugiului
s;u indelung,
cenda gustat
amarulunofdecesein familie,conflicte
lntreinsotitorii
sai.
dar 9i satisfactii
in domeniulStiintific
ai culturat(in Rusraa
scriscedilesalefundamentale).
Istoriciiimpartpribegialui
Dimitriein doudetape::
in pima {'171j-1718)
fostulvoievod
viseaze la reintoarcereain Fre, care trebuieeliberaE de
turci9i condusiereditarde un monarhautoritarFaptulnu
s-a implinit.deoarecepetrucel Mare,ocupatcu alteobiec_
tive politicegi militare,nu se implic6in rizboiulaustro{urc
din 17'16-17'18.
in ceade-adouaehpe (1718_1723).
fostul
domnmoldovean
se implicein politica
giin viatacur.tiitarului,
casitolindu-se,
dupSpierderea
Casandrei,
cu o cneaghine
rusd;devinesenatorgi consultant
al lui petru.lnchesfiunile
onentate.
.Cat de_mult il va ajuta tarul? ne vom intreba.Dupi
primireafastuo-ase
de la lasi $i dezgustulcomun dupd
.
dezastrulde
la Stinilesti,intreceidois_astabilito afectiune
reciproce.
Candau trecutaihendoiNistrulla Mohiteu.ta 1
augusi1711,Petrul-a recunoscut
pe Dimitrie
ca principeal
lmperiului
rus,cu tiflulde AltetaSerenisime.
E adev;ratce
Dimitrie,candtrecuseprinla9i.isi luaseaverile,pe carele
trecuin impir;tia ruseasci.Cu elgidoamnaCasandra,
mai
plecauin lungabejanie.cu k;surile,liii.Matei,Conslantin,
,erfun ii Antioh,fiiceleMaria9i Smaranda9i alti insotitori.
Pe drumutHarcovului
dupece s_audespiriitde
Si KievulLi,
tar. erau sa fie predatide tatari.DoamnaCasandraera
lnsercinata
in lunaa opta.S-a speriata$ade tare,incatla
Harcova nascutun copijmort.Aiciimperatul
deduseordin
138

t;!1"1i;i,
i":t!!!Fli?ffi",i''i::;":Xil:fl
i:"ili!,::..1,i:m
iffi
;
;yi,:j+:i1{.1.,:i;i
j,
!"1",1*
:",.^.
:iiL#*,
"*"il:"",i.fi:ii:i:
avea
cuceitrdiJertra
ruia r-oi
llx5,:i'#ff|n?:ililir
!_I:algllsandrer

O rusoaicd
rusoaicd ii
schimbd viata

(30de ani),cantemir
devine

pesrmist.Se inchide in birou

J toat6
9i scrie

zjua.Doarcopiii nrrnlroiii,
"aiAre urmaSi
Jnlngere.singurdtatea.

;:*::1*#"J:,f
;:* 11,:lt
fi "1,,1;:ull
fl
vagevenipoet9i diplomatrusde renume.

jl,:;ii:.ff
,1,;:""11
f ::i:!is:J,.xt,li,s;J?,

i:,HJ";:"i1"*1k
;i"i::?
t*'1"v.11i
fi];"":l

AnastasiaTrubetkoi,cucare
se c;sitore9tein 172j, nas
fiindchiar(arul.
Defapt,chia;
larul il chemase de la
MoscovaIa St. petersburq.
manifestandpermanentfal!
de Cantemiro bunivointi
9i
apropreresufleteascaveche
Cirtutarul devine consilier
secretal lui Petru.uga pala_
tului imperjal era mereu
deschisdpentruDimihie,iar
casa sa era adeseavizitat,

detar,carevenea
dimin""1"
t" ot,Ei6Eii'iffi
si ia ceaiul

'139

Cantemirse schimbase
in totalitate. La 45 de ani, urma moda
impusdde tar: igi rasemustata,igi
dedu jos barba, i$i puse peruca
blondd pe cap, ca in tabtouldin
ultimaperioadda vietii.it vedemaici
cu armure (in loc de anteriu),cu
maneci9i horbotela guler Acum,
pozitiasa in Petersburgera consolidata.El Sindra sa sotieAnastasia
d:deau,in palatullor,baluri,receptii,

serberi.
Nobili,diplomati,
mititart,
streini.
O viatdtreitedin
plin,neastamperata,
uneori
umbritS
declipetragice.
ln 1720,
e chejnaturgentla Moscova,pentruci fiicasa Smaranda
e bolnavd
de tuberculozi
9i moarela numaij9 ani.
Primafataa luiCanternirera
frumoasa,
intetigenti
Sicultd
ca
tatdl
ei.
spus
S-a
despreea ce era
Domni.ta Maria,
ceamaiinvEtati femeiedin societatea
iubita Tarului
rusa a lui Petru cel l\,lare.Aschia nu

saredepartede trunchi.
Singuratic;,a respinstoti petitorii.Chipul pl6cut $i
de9teptdciunea
MarieiCantemirau sdrit in ochiitarului.
caruiaii pl;ceaunespusfemeile.Adeverulesteca fiicalui
140

Dimitries-a indrdgostitgi-t iubea

nevalnicpe tar, fapt aflat repedeSi
de impireteasaEcaterina.
Leg5turile lor incepuserdprin 1720.De
atunci,inimaei a fost daruitdpe
deplin berbatuluimasiv, plin de
vi at a. 9i t o t d e a t u n ci ,fa vo ru ri l e
impir;teStis-aurevirsat,din nou,
asuprafamilieilui Cantemir.
C:rturarulera satisficut.O gi vedeape
fiic;-saimpdreteasi.Stingandu-se
in 1719tafeviciul,
scaunulimperial
rimdsese fdr; mogtenitor.
.Dac;
Marialui ar faceun b;iat cu petru cel Mare,sigurcd tarul
gi-arfi surghiunit
nevasta,pentrua se insuracu desteaDta
l ui^ d o m n i t d .
In '1722,
candimperatul
a pornit,cu .tOO.00O
de osteni,in
expeditia
contraPerstei,
a luatcu dansulamandoue
f;meile:
pe larina Ecaterina,care Stiatotul, Si pe Maria Cantdmir,
impreundcu tatelei Dimitrie.
specialist
in orientalisticd.
La
Astrahan,iubitaimparatuluinu poate merge mai departe,
cleoarecee gravidi, pudandin pantececopilultarului.
lmpareteasa,
previzetoare,urze$teun plan.Mariaestel;sate
singure,la Astrahan,doarcu un medjcal ei $i cativaservitori,
vandutitarinei,
cuo misiuneprecise.9i astfelMariaavorteaza.
Nu^semai na$teun fiu, care sd urcein tronulrusesc.
In aceea$icampanieobositoarese imbolndvegte
Dimitrie
Canteririr.Diabetulvechi se agraveazd_E nevoit sa
pdriseasciexpeditiaSi se se inapoiezela Dimitrievska,
mo9aa
sa,carei poati numele,undese stingela 19martie
'1723.
Nu implinise50 de ani.E inmormentat
la Moscovain
bisericape care o ctitorisein interiorulmindstirii grece$ti
Sf. Nicolae,alaturi de doamna Casandrasi domnita
Smaranda.
in 1935.osemintele
i-aufostaduseiniard9isunt
depuse9i azi Ia BiseicaTreilerarhidin ta$i.

141

Opercle sale nemuritoare.

Divanulsau galceavainteleptuluicu lumea,primaoperd
scrisein romaneSitipirita la lagi( 1698).intaiascrierefitosofica
alc:tuitdde un roman,pfefatatdde fostulsiu dascAlCacavela.
lsloria ieroglifici, cea mai importantaopefeliterafa,scrisela
constantinopol
ln fomand('1703-1705).
concepute
ca o fabula
intinsd, cu personajetravestitein dih5nij9i pesdri,ategoria
prezintdluptapenhudomnie,in TdrileRomene,dintrepadidele
borerelti
rivale,adicafamiliile
Cantemiregtilorsi
Brancovenilor.
Inorogul
esteD. Cantemif,
Corbul_ C. Brancoveanu,
Vidra_
C. Duca,Strutocrmila
M.
Racovitd
La urmd,autor!l
9.a.mtd.
ne dd cheiaumanAa povestiicu dobiloace.E primaincercare
de rdmanpolitic-social.
Hronicul vechimei a aomano-moldo.vlahilor,
scdse ln
tomana(719-1722),cuprindeisto a noaskade la originipana
la descelecare.
Suslineideeacronicarilor:
originea
comunia
tuturorromanilor.
lstoria lmperiului Otoman(Cresterea9i descreslereacurtii
otomane),
redactata
in latinejntre1714-1716
imediat
Sihadusd
in engleze,francezagi germand,ia creatautoruluiun numede
savanteuropean,
maialesc5 l'n 1714fusesealesmembrual
Academiei
din BerlinCiritade VoltaireByron9i V. Hugo.
DescriptioMoldaviae(DescriereaMoldoveil,scrisain latina
1716).
{ 1714"
candt|aiain Rusia,lacererea
Academier
dinBedin.

142

Drumurile v iet i i l u i
Al. l. Cuz a
Piimuldomnitoral principatelorUnite(1859-1866)
s-anascutin 1820la Barlad.Tatdlsiu
eraspdtarulloan
Cuza,ispravnic
de Tutova,iar mama,Sultana
Cozadini,
coboradintr-ofamilie
de originegenovezddin Constantinopol.
lntreinaintaSii
tat;lui, se aflasereQi str;moside
sangedomnesc.Copileria9i-a
Petrecut-ola mosia tatelui,
Berbogi-Filciu.
practic,
A crescut,
printre tirani - 9i astfet s-ar explicadragosteaviitorului
domnpentru
"talpatdrii".
Perintiiil trimit la tasi, in capital5,ca sA invete carte. la
marginea
oragului-gianumela pensionul
francezului
Victor
Cu6nim.(un
oflterrdmasaici,dinarmatalui Napoleon,
dupe
campaniadezastruoasidinRusia).Lapensioni-a avutcolegi
pe MihailKogilniceanu,
VasileAdcsandrisau MateiMill;,
viitorulactor.Drumurite
vie(iilt qtc pe istetuttanir,in 1834;
la Paris,impreunicu al(ifii de boieridornicide invdtaturi
apuseanS.
C;l;torisetreis;ptamanicu diligenta.
impreuni
cu v6rul sdu, NicolaeDocanuSi cu VasileAlecsandri.
in
decembrie1935, tandrul Cuza i9j trece examenulde
bacalaureat.La fel ca VasileAlecsandri,prietenulsdu de o
via(., seinscrielafacultateade medicind,o perdse$te
repede
penkucdnu puteasuferidisectiile
cadavrelor
gitreceladrept.
dar nu terminenicio facultate,
(1939).
rbvenind
in tvloldova

't43

Avea o infitisare plecutS,plin; de farmec.Statura

Cum ardta Cuza mijlocie,pel castaniubogat, ochi
albagtri,inteligenti.Era un tanir
prietenos,
curtenitor,
vesel,dornicde petreceri9i glume.ii
distra pe cei din jur prin umbrul9i snoavelepe care le
spunea,urmatede hohotele
de rasaleprietenilor
Spiritual.
foa-rte
plecea
inteligent.
tuturorchiarla primavedere.
In targuldulceal leQitor,
tan;rutde 23 ani, venitde la
Paris,demisioneaz:
cu uQurinte
din armati (incedin .1g37
tusesecadet,ca gi Kogelniceanu)
9i intri in magistrature.
Se baza pe studiile(neterminate)
de drept din capitala
FranteiSipe cursulde legiaudiatetaAcademiaMiheileani
din IaSi.Seara,insi, era poftitin toatesaloanele,
maiales
de. cdtre femei, care-l geseau cuceritor.La petrecerile
9i
balurileboieregti
nu lipseaniciodate.
obignui;
,.Bonjuristul"
sa petreacanoptilecu prieteniiusuratici,care-ispeculau
firea nepisitoarc. Din bun;tate fdri margini,era in stare
si impartdtotul, ba sa le mai remana9i dator.A$adar,pe
l6ngemultecalitdti,avea $i picate ale tineretii:
it pliceau
femeilefrumoase,era pdtimagla joculde cirti, pjerzand
_
cum se povestea- chiar9i uneleproprietdti
mogtenite
de
la pirinti (LuciaBott - DoamnaEtenaCuza).

Ficandaltipasipe urmelelui Cuza,parca-l

vedempe
exuberantultanSrla conaculdin
Cdsdforie
-:-,-,-, '-.'-,a Soresti

--':t"
Soie$', intre Vastui qi tasi.
pasrrar
9raztpe un pintende deal(pestegard.langdbiserica,
vedem-o
lespede,
subcaree inmormantati
ElenJDoamna).
La 30 aprilie1844se slujeaaici cdsetoriaElenei,fiica
marea postelnicului
lordache
Rosetti
cu veselul
9ia Catincdi,
mireAlexandru
loanCuza.membruIaJudecatoria
districtului
Covurlui.Pdrintiimireseifdceaupartedin protipendada,
avandlegeturide rudeniecu mai mariitdrii.Asa ce nu era
de neglijato partidabunicicapentruinceputul
tariereisale
defunctionar.
O cunoscuse
pe Elena,cu cincianimaitanare.
14 4

in casaMavrocordat
din la$i.Fata
modestS 9i nu prea frumoasd
cunogteade micafrancezasi qer_
mana.Elenaeracuminte,
domo;la.
retrasa.S-a indregostitnebuneste
de Alexandru.Arareoris_auunit.,
prin casitorie doue firi atat de
contrastante,
Cuza fiind guralivli
amuzant,in comparatie
cu Elena,
srangace 9i timidd. Cu toate
acestea,intre soti.auexistatrelatii

inseAtexandru
l"-r9l!"-"t..9i"li9Etorn-afostizbutite,
nu

tesar
Eren",
aesiuaiuoi
::,P"j.1,,.,11:':9?]e deDoamna
printesd

:1!,".1],
:I: I"'1,9
care-i
va d;rui
doil"j.frumoasa
beieti.Etenaa fos

M-a;;;
il;fi;;

o, i".li
punctde vedere,deoarecenu i:a n;scut
".i"ii"fu,
nici un mogtenitoi,
caresa consolidezecasadomnitoare
Fiindfunctiona
r aljudecatoriei
tinutului
Covurlui,
Cuzase
Instaleaza
cu
Elena
in caselepdrintegti
Calea
tlea exilutui
exilului I
.._ _ _ :-:_-l drhGatati.Adeseaet evaOain capitaia
y:11:y:l ,*:_] chemau prietenii.tdsand_ope Ejena
singurd

ln portulde
laDundreort
ta!ole9ti.
riinO
irianturajui
bin:i:l:1": ci a trecu{in iaoa,aopozantrior
:.^s::1.- t\rihaitsturza,
sodotitun tiran hriperet,
::Tl]:""rjlr]
deta.1B4ri,
care
IiscaJearevotutionare
!:::,1-T:_9',:"1t"
oorea
reto.me

in tara.Defapt,Cuzaa intratinlr_oadevdrate
s_apovestitcrr savoarechrar9i in
ll"L,-lle:
lu"pru."".re
rratatete
noastre
de istorie

145

Ca sd inebugecomplotularniuliilui Stu|zai-auarestat
pe capiimigceriide la laqi9j i-auschingiuit.
A fost prinsSi
Alexandruloan Cuza.Zbiriidomnitorului
lau legatgi lau
dus,impreuna
cu altii,intr-ocazarmi.Aicis-aalescu o rane
la picior.Treisprezece
iruntaii ai mi$cdrii,intre care gi
Alexandru,au fost azvaditiin nigtecdrutede pogte,legati
cot la cot 9i tarali spre Galatisub severdescort;. Din port,
trebuiaus? fie,trecutipesteDun;re,la Macin,pentrua fi
?ncledintatiturcilor.
Prietenli
pe ElenaCuza,care-l
au vestit-o
despreaceasta
a9teptapeAlexandru
la SoleSti,
in jos de laQi.Domoala
fiica
a Rosetteltilor,
de 23 de ani,dorease-9isalvezesotul,cu
o ce chip.Devenideodaticurajoasd
Sienergici.in galopul
cailorajunsela calati,inainteaconvoiului
care-iduceain
surghiunpe capiimigciriirevolutionare,
intrecare9i birbatul
ei drag. Urzi un plan de evadarecu prietenullui Cuza.
consululenglezCumingham.
Acestaintr6in leg6turdcu
legatiaenglez;din BrAilaSi Elenai9i amanetibijuteriile
ca
sd-icumperepe marinarii
greci.
cu harabalete
ajung istovitila
_ In Jine,cei transportati
GalatiSiinchisi.Momentul
imbarciriisosi.Eleni se temea
c; Alexandrual ei Si ceilalti arestatisd nu fie inecati in
Dunire. B;rcile navigauspre Breila.Aici, profitand.de
o
furtunice starnivalurile
gidecomplicitatea
pletiti
marinarilor
de Elena,gasedin exilati,intrecare$i Cuza,au reugitse
fugade sub paze.Ceilatti,ajun$ita Micin, intresub paza
turcilorFi sunttrimigila Constantinopol.
Apoi, Cuza Si ceilattirevolutionari
prinSjla lasi s_au
imbarcatlntr-unvaporaustriac.
fugindin Ardeal$i ;poi in
Bucovina.
Canda venitElena,prinnordulMoldovei,
la mosia
Cernauca.a familieiHurmuzachi,
ranataneruluide 2g de
ani se vindecase,
Cuzapovestind
tuturora,cu haz,cuml-a
picdlit el, la Br;ila,pe un ofiter,care-lajunseseacolo,din
urmd.l-a zis ofiteruluici poatesi-l conducdla loculunde
se ascundfugarii.Vicle$ugul
hatruluimoldovean
a reusit_
146

C-uza
l-a condus,gchiopetand,
la.. consulatul
englez,unde
pd$indaici, et ii
muttumi
oriterurii
am;sii
:l:.::1:p,1t polrticos
scolandu-9i
peleriagi inclinanou_se
razand.
Abia
aceaclipd,$i-adat seama;fiterul cd
a fo"t tr", p"
:r]
nimicde ficut. Cuzaera sub proteclie
"foJil

ii,,ll,J"'era

Dupacdderea
domnitorului
Mihailsturza,
Atexandru
Cuza
tard.Exilulse incheie$i incepe
Cum
tm a fost ] :ll!:
marea':lupti pentruUnireaprin;ipatetor.
ales domn
NoutdomncrigoreGhicale_aoferitfuncfii
mordoveni.
girrqtlor
c,r;;ril;;j;";;;i;#J:ll
ialle
al linutuluiCovurlui.purtandu_ne
az

vizitand,Muzeur
de
"o-#i,De*i.i::?::,:fl:liil
f::,:' case.
'""*.
a
tui
cuza
altfel.in oras"r;;j;
R:]:::,
#:ffi ff;::

"t"it

peste
tot ii vedem
dinrondul
sibustul

toiutbdutieipentruUnire,Atexandru
iSidd o risuni_
._^ln
din
functia
parc;lab.
de
a*"!rri"J
i"i"p1L
:?:::_.d"Ti"'..
orn
trmputcaimacamului
antiunionist
popuiarit;te;
Vogoride.
sa cre9te.

Candsefr5manta
Unirea,Cuzaseaflala lagiginicimicar
nu banuiaca, tocmaiel, va fi alesdomn-Candidatii
la tron
erau l\.rihail
SturzaSi fiul sau Grigore.Partidanationale,
alcetuitedin fogtiirevolutionari
de la 1848Si prieteniilor,
majoritariin
Cameraelective,
nu-gialesesenicila 3 ianuarie
candidatul
la domnie.in searaaceleizile
de iarne.unionistii
se sfadeauin celebraSalS Elefant(aflati qi azi. special
amenajateca expozitieistoricdevocatoare,
in clddireaveche
a Muzeuluide lstorieNaturalidin la$i)asupracandidaturii
la tron.Cuzanlcinu se aflaaici,ci undevala teatru.Cineva
pronuntinumelecolonelului
Alexandru
Cuza,careeraacum
comandant
al armateimoldovene.
El a fostacceptat
imediat
de partidanattonald
la propunerea
fermda lui N. pisoschr.
Apoitotideputatiil-auates,la 5 ianuarie19S9,ca domnal
Moldovei,iar la 24 ianuatie $i la Bucuresti,in Tara
Romaneasce,
unionigtiiau triumfat,alegandulpe Cuza
domnitorSub un singurdomn,alesin ambeleprincipate
dun;rene,s-a infeptuitUnireade la 1859.

Prin reformeldinfaptuitesub domnjasa (1859_1e66).

,Jor;ele 1 s-aupusbazeteRomAniei
modernelegea
Reformele
agrari
din
august
1864,
legea
electorale,
lui Cuza
legeainvdtimantului,
intemeierea
Universititilordin lali 9i Bucuregti,
trecereala grafialatine,uni_
ficareaarmateicelor doue principate,Codulcivil,Codul
comercial,
infiintarea
C.E.C.,organizarea
sistemului
oarla_
mentarbicameral
etc.in timpuls:u, au fostcreateinstitutiile
modernealestatuluiroman.
A fost silit sd abdjcela 11 februarie1g66,el singur
intelegand
ce - pentruinteresul
_,nu;ai
supremnational
un Principestrain,dupi pirrea mea,poatechezisuiviitorul
Romaniei"
(dinscrisoarea
sa c6tregen.N. Golesiu).
Expulzatdin lard; ex-domnitorul
9i-apetrecutrestulvietji
in Germania,
unde-9i
ingrijeasendtatea
gubrezit;,
deoarece
sufereade ftizie.A murit,in 1873,la Hotel
'Europa.din
Heidelberg,
in brateleEIeneiCuza$i a fostinmorm;ntat
la
mosiasa din Ruginoasa-lagi.
in palatuldomnescde aiciisi
avearegedinta
de vare.Dorintasa testamentara,
exprimaa
pe patul mortii, a fost implinite$i a fost coboratin cripta
bisericii(mai1873).
in 1944,candcastelullui Cuzaa fostbombardat,
rimagilelepdmante$tiau fost duse la Curteade Arge$,iar dupe
aceea la bisericaTrei lerarhi-lasi.Ulteriors-au refdcut

biserica9i palatul(aziMuzeumemorialde mareprestigiu),

iar factoriide deciziear trebui s; mute osemintelelui
Cuza-Vodala Ruginoasa,pentrua se respectadorinta
testamentarA
a,.Domnului
Unirii".
lubitorii
istoriei,
careorganizeaze
pe urmele
aziun itinerar
giin
lui
Cuza-Vodi
locurile
legatede
Palatul domnesc
pot
opri nu numaila lasi
de la Ruginoasa Unire,se

undeazremormantul
sau,PiataUnirii,
undetroneaze
statuia
sa ridicatiin 1912sau Palatuldinstr Lipugneanu,
undea
locuitCuzaQie MuzeulUnirii,acumin renovare),
ci gi la
castelulsdu din Ruginoasa,
undes-a amenajatun frumos
memorial,
la regedinta
devar;. Grupurile
de turisti,maiales
eleviSi studenti,
suntatraseaici,in acestspatiuevocator,
cu mobiliergi alteobiectecareau apartinut
luiAl.l.Cuza9i
Efenei Doamna.Cartea de rdsunetpoyesfeaunui casl;t
blestemat.Cuzala Ruginoasa,publicatede edituranoastri,
rememoreaziamenuntit,
pentrunumerogii
vizitatori,
timpurile
candsoseaula Ruginoasa
personaliteti
distinsele
aleistoriei
romanegti,dramelepetrecutein palat,inmormantareadin
mai 1873Sialtemomentedintrecutul.
celebreilocalitati.

LuciaBor9,in carteade sufletpe carei_odedicd.descrie

Maria Obrenovici, amanuntitviata bunei Doamne
Elena Cuza, cea despre care
iubirea din umhre
- - - - - | i sto ri cu lA .D . X e n opol
sounea:
,,Sfantda fost ElenaCuza,sfantaprininfrangereadLrerilor
omene9ti,
sfantdprindragostea
ei catreseraciqi nevoiagi,
prin
sfante
viata de pustnicpe care a dus-o!.
O durereomeneascape care Si-a
infrant-o
veneadinnepotrivirea
firiisale
singuratice
gi timide,cu firea veseld.
plinede viatd a lui Cuza - aga cum
istoriseam.Dumnezeun-a inzestrat-o
cu harulnagterii.
Nu i-adaruitdomnulr
Uniriiniciun copil.gitotu$iCuzanu s-a
despartitniciodatede rdbditoarea sa
sotie9i doamn;a tirii, desio iubeacu
ardoarepe frumoasapfintes5Maria
Obrenovici.
ceacarei-addruitdor
bdiel
CineeraMaria,iubirealuidinumbr;?
Era intr-adev;ro femeiefrumoasagi seducitoarecare
a ravnit mereu la merire 9i lux, dar in fond a fost Si ea
nefericitd,ca 9i rivalaei ElenaCuza.Ambjtioasipeste
mdsure,fiicaministrului
de interneCostinCatargiudin laSi
s-a cesitorit cu prin(ulsarb Efrem Obrenovici,cdruia i_a
deruitun mogtenitorla tronulSerbiei,dar printulEfrems-a
stinsdeodateSi l,ilariaa revenitin Moldova.Al.l.Cuzas-a
indragostit
de ea, fiindiubitalui din umbratronuluipAni la
moarte.EslemamaprintilorAlexandru
9i Dimitrie.Cu un gest
de jertfa nobile,Elena Cuza i-a infiat (cu greu) pe cei doi
biieti niscuti de Maria,din legdturaconstantaa acesteia
cu sotulei. DupamoarteadomnuluiUnirii,in 1873,Elenaa
continuat
se se ocupe,cu devotament
pani la sacrificiu,
de
cre$terea
educarea
lor.
Erau
insi
amendoi
bolnavi
Si
de
pldmani(ca Si tatSllor)Si au avuto soarti tragice,murind
de tineri.Fiulcelmic,Dimitrie
Cuza,s-asinuciscu pistoletul
151

la tamplS;in camerasa din

castelulRuginoasa,
din motive
sentimentale(la 26 de ani,
1888),iar cel mare,Alexandru
Al. Cuza,s-a prdpiditin urma
unei rdceli,ln voiajulde nunta
f;cut cu sotiasa Maria(nescuta
Moruzzi),
in Spania(1890,Ia-28
de ani).Amandoiau fostinmormentatide Elenala Ruginoasa,
dupi care betrana doamne,
piezand dreptulasupracastelului, e nevoit6sa se refugieze
la PiatraNeamt,undes-a stins_
in 1909,fiindingfopatideparte
de sotulei Cuza,in mormentul
mameisaledin Sote$ti-Vaslui.

Pe urm ele r g i l o r s i r e g i n elo r

Rominiei
Ve poftimla o cdletorjein Germaniade sud_vest,
in patria
Leagenul
ngdnul Dinastiei I oe obargiea iiushei familiide
Hohenzollern.
CuvantulHohenHohenzollern
z^ollern
in limba ger_
H"ch_ inart _desp;rtit,

I:1]:j,"-"="Ti:i

varf:
;"il;;:

peoeptrn
";ii;;'ff;;
j11r-1J,,1::^.:1"virtutiror
marii
::re corespunae
case_nobiliare
germane
a Hohenzoliernrror.
recunoscutd
in

jll*:-*",r,:.131f! :i " d"j seneralii

dep"r."on"iitjii
3::":*:T-*Y"i"*moaoneini,e"ai'ii;;":il"#:lJ
(caror
Romand
t, Ferdinand
r,c*ri
"rlii".,iii'i.iii

Celatorind
pe Dunare,din Romania(tarade la vdrsarea
.,
fluviului
in.Marea
Neagrd.undea domnttoptdeceniiaceastd
utn-astte)
Apus.pe firLrlgefpuitor
at apetcurgatoare,
,tnspre

pedurea
Muntitor
Neagr;,det; granita
.1f:^S-"T-|.1ry"]"t"
ranco-germand.
pratetei
4Bcumeridianut
8.izvoreste
i:tr"tei:r:."
pedurea
^..11:,1l"
din
t-D*:rl
Neagra.
Ceva
maiia vale,
lllir9l
rnrr-o

zonecoiinard
inalta,DLrnerea
e tot atetde latdca
ra Bucure$ti
ofi
Bahtuiut
la
ta$i.Ca un pui de
:-?10:u'!"
oarau.mtscandu_se
la soare.alunece
llnigtitd,
sclip;toare.
153

pandce incol:cgiteo stanci

dar cu ocolisuricapricioase,
uriald din Suabia,pe carese rdsfatdun 'cuib de vultufi".
EsteCastelulSigmaringen,
unuldin celedoui leaginede
piatrdale neamuluiputernical Hohenzollernilor.
Sur Si
auster,ziditdirectpe stancS,acestcastelmedieval
e vechi
de o miede anigitrainicprecumo fortdreat;inexpugnabil;.
Se spunecd NapoleonI Bonaparte,
canda vdzutprima
oaraacestcastelmagnific,
s-a minunatlntreband;
- Dar cuibil acestabeten ce-o mai fi?!
- Este cuibul Aquilei Negre, S/rel i-a respunsmarele
generalNey.
Cum se gtie,AquilaNeagrAestecel mai inalt OrdinSi
simbolal Caseiregaleprusiene,
carea fostinstituit
de cdtfe
Friederich
I, Ia 170'1.

Stema Augustei famtlii de

Stcma oEsului Sigma.ingen

Intrandprintrestancigigantice,
Dunerea
seincoldcegte
deodatE
incat
nu-i
lipse$te
mult si
Sigmaringen inchidAo circumferinld.
OraqulSigmaCuibul Aquilei
ringense afl6in centrulformat
de cursul
Negre
capricios
pepartealuidreaptS.
alfluviului,
De mai bine de 400 Eni se afl; aici, in permanentd.
regedintafamilieiauguslede Hohenzotlern-sigmatingen.
O
't54

dati cu.trecereatdrilorHohenzollerne
la prusia,in 1gS1,
oragutdevinecapitalaprovinciei.
de verfuluneistancise afl; anticacetateromane
6,Aproape
or\,rvrA|(,
In Intmamuntelui,azi CetateaSigmaringen.
al
doilealeagenat Zottern_ilot
(primutfiind i;;rJ,;;9;;
Hechingen).
Sigmara fost u; nobil suab c"re a cu"Jrii
oragulgi-a construitpestezidurileromane
actualulcastel
(sec.al lxjea). Legendaspunecd e

ri-boiniciarfi'fosiini"r"i"',u,

contesau9efde

CasteluI
apartineramuriisuabiene
"l,liitt
de Hohenzollern,
din

rezbojutde
30deani,sefacmarilucJri
ll":lLIVt.Jg":?rF
oe reparatii.ptincipete
Meinrad/ (i633_81)|.""on"iitril

partea de Nord. principele losif

FriederichrrZts_iq,
construie$te
intrareapane ta turnulcel rn"r". prin"ipliJ
crol Anton refacein intregimecastetul:
;;;";"
sall de serberi,.saloane pentru irnpar"trf i;;;;";:
9i n"gJi;
Artgtor.
turnutde
apd.
un
fiumosiDin
srajd
:-"j1?"i"i. 913
la.lT,apritie.1893,un incendiuizUucni,preracanJ
lel::::l!el
rn^cenu$,multe
lucruride valoare.lnsdparteaincendiata
a
rost repederestaurate
qi inzestrate
cu statuete.bibelouri,
tablouride arta.cartirare.vasescumpe,
arme,armeturiale
eroilorfamiliei.
SalaStrabunilorestesuperba.
DevizaNIHIL
fer;.Dumnezeu)inoicarespectulpeniri
::)E^?:oF(jY:1lc
nupremaForte si a fost preluata de catre
Dinastia
$i
RomanS..De
altfel,mutteetemente
di; fortare4anailfa au
fost folosite.de c6tre RegeleCarolt. in
superbulsau
$i
CastelPete$din Sinaia.
VictorBraduGhitulescu
in impresionantut
album_docu_
mentar CARIEA DE AUR. ZOde ani de ta intemeierea
Dinastiei,Romdne
(1866-| 936)M.S.REGELECniOt-tt,
rux de amEnunte$r minunate itustratii
::::1i!9 ",acestei
geneatogia
casearistocratice
germane,ne ofer; o
multimede impresiide vizitato(din caredecupam:
.-.Peun drumpldcut9i presdratpe de o parte alta
cu
,orazr
Si
St alte ffumoaseplantatji.d.um care urca muntele

'155

castelului
Sigmaringen...
dupdo jumetatede ord se infeti$eazein dreaptaprimapartea castelului
Siceamaiveche,
numitd,,cetateacavalerilor',.Ea este compusadin mai
multecamere...Odinioar;,aicieraulocuintele
cavalerilor...
In acelagicorp,se aflemireatasalda panopliilor,
cu arme
dintoatetimpurile...
Drumulcetre
printr-un
casteltrece
gang,careleagebiseraca de aastel, in extremitatea caruia apare, ln fata,
poarti principal5...
impozanta
Deasupramarii podi se afli un Votiv- basorelief- in
piatri artisticexecutatde marisculptoriaivremurilor...Votivul
are stilulRena9terii...
Deasupra
Votivuluise aflestemade
Hohenzollern,
iar mai sus un episoddin istoriagerman6:
Contelede Habsburg,care asediaorasulBasel,prime$te
prinFriederich
de Hohenzollern,
burgrafdeNUrnberg,
Stirea
ce a fostalesSuveranin oct.1273.
BIBLIOTECAnumdra 3O.O0Ovolume. precum 9i
hrisoavelecastelului.PrincipeleCarol Anton era un mare
colectionar
de cd(i Si obiectede arte.
MUZEULdin aceastduria9eoetateprinciaraeste,de
asemenea,
de o rare bogdtie.Sculpturile
in bronznumdra
156

'12.00Oexemplare.Tablouriartjsticepictate
pe sticte
- goblenuri
primitivi,
extraordinar
de finegienormde scumpe,
arme,diversearmuriincrustatecu aur, mobilesculptate
datanddin Evul Mediu,epocaRena$terii,
sobe din acea
epocaavandc;rdmidapictata.un num6rconsiderabil
de
opere,dintoateartele,alecelebrilor
maegtri
ai timpurilor
ca
Tiziano.Diirer. Cranach, Holbein.
Principele
CarolAnton
de Hohenzollern
a imbogegtmult
acesttlruzeu.De altfel,acestgust a fost thogtenit de fiul
9i
s6u. Regele Carol I cel inteleptat Romdniei.Desigur,
dumneavoastra,
carecititiacesteranduri,
ali vizitatCasGlui
Pelesdin Sinaiagi ati remasuimitide frumoasele
colectii
de arta 9i mai cu seamdde valoroasel;tablouride acolo,
intrecareSi un Rubens...
Acest cuib de aquiledin Sigmaringeneste leagenul
marilornogtriregi.
Aici s-a n;scut, la 20 aprilie1839,CarolL domn apoi
li
regeal Romaniei.
_ Aicia vezutluminazilei.la24 aug.1865.nepotutsaude
frateFerdinandL primutregeal Romeniei
lntregite.
De pe teraseledin turnurilecetitii aflateia inaltimi
amelitoare,
se audepanesus curgerea
furioasaa Dun;rii,
vazandu-se
laApuscoturile
ei,panela pddureaNeagrd,de
unde izvorSgte.lar spre Sud, se zeresc- in zilole azu.ii _
cresteiede zipada ale MuntilorAlpi din Elvetja.in aceaste
regiunemuntoasa,
cu damenibuni,
primitori
Siveseli,se afli
Hohenzollernian5,
unde au existatcele doui mici
Tara
principate(in jurul oragelorSigmaringen
9i Hechingen),
incorporatepa$nicin marelestat prusac,la 1g50.
Aiciigiau originea
nobildregiinogtridinDinastia
Romane.
S;
mai
adeugim
ce
Principele
Carot
Anton,
tatel
Regelui
,
CarollgibuniculluiFerdinand
l, erarud; apropiaticu regele
FriederichWilhelm lV al prusiei, precumSi cu fratele
acestuiaPrincipeleWilhelmde prusia,caredevinemai
tartu imparatal Germaniei.

157

Dom nit or u l

( r466-raar)
si R e g e le

(raar -r9r4)

Carot I

De peste2000de ani,se stapeteritoriile

tornicise
daco-getice
apoi
romane9ti
de la Carpati,
$i
Dunare9i PontulEuxintraditia
monarhicia conducerii
t5rilor.
DaciaaveacipeteniibogateSi
regi ilustriprecumDromihete,
Burebista,
Deceneu,
Scorilosau

Decebal.Dupi formareapoporuluiroman $i a statel-or

feudaleln veaculal XIV-lea,in capullArilorse iflau dinaitii
vestite(Basarabi,Mugatini,Corvinegti
etc.),reprezentate
pnn voievozi.domnitori,guvernatorl.care_gitransmiteau
puterea
dintate-nfiu.Maiapoi,in .j866,dupi abdicarea
silite
a lui Cuza'Vode,
oameniipoliticiai vremiiau optatoentru
Dinastiastrdini, mijlocde obtinere
a Independenlei
siatului,
de modernizare
a tdrii inapoiateSi inlaturareacoruptiei
domnitorilor
autohtoni.
inteleptii
nostribirba(ide statc;;tau
repedeun printstreinla marileCaseregalesau imperiale
din EuropaOccidentali,care se asigure
"onsoiidaru"
statuluiaflatinc5 sub aripatmperiului
Otoman.
ChiarAt.t.
CuzatrimiteageneraluluiN. Golescuo scrisoarein care
alirma ce ,fiumai un principe stein, dupd pererea.mea.
poatechezesuiviitorulRomeniei,,.
DeoarecefrateleregeluiLeopoldal ll-lea al Beloiei.
conteleFiltpde Flandraa respinsoferta,ltberalullo; C.
15 8

Brdtianu
s-aadresat
glorioasei
familiinobiliare
Hohenzollern.
A discutatla Dusseldorfcu principeleCarol
Anton de
nonenzoern.guvernatorul
Renanrei.
iarcelde_aldoileafiu
al,sau,Carol Ludovic(27 ani.locotenent
in Regimentul
al
I-tea.0edragoniai gErziiprusiene)
a acceptat
Coroanafire

L" inceputut
tuiapritie1e66s_adesfasura,r

un
::llltlY:f In urmaciruiapoporul
preDrscf,
romanl-ainsciunit in tron
pe PflnclpeleCarolLudovicde Hohenzollern,
sub numele
de CarolL

I in frunrea
statutui
rom6n,
pecare
,Fa
I ?l!]l:,9"|.o1
^i:,j:l
condus
cu inlelepciune.
.18g.1,
intai

ca domnitorSi,din
ca rege,panein 1914.canda decedatta peleg.
A domnii
4.' qe anl,matm_ult
decat$tefancel Mare(47ani).
tar DinastiaRomani, pe care a intemeiafo,
a fost

t:,!'l
famitieisermane
Honenzo
ern.piin
l"^ljllll
"yta
r-erqtnanct
L Carot
at _teagi Mihai L p6nd

ta abolirea

Repubricii,
ta30oecembrie
r9+zl
i:l:I,"1,91 lr"jr"r."rea
Resetui
Mihai,
subpresiunea
comunismutu
ijff,:"j;:*"
RegeleCarofI s-a ndscutla Sigmaringen,
in ziua de7l2O

aprilie-'1
839. Era at doiletb;iat at principelui
CarolAntonde Hohenzollern
qi al sotieisate,
prrntesaJosefina. care i_a ddruit 6 ooorr:
Leopold,Stefania,Carol, Anton, Friederich
$j
,.

Mria.ln familie.totiauprimito educatie

al"""d. pri;tii;;u',
destinaticariereimilitare.
cursurilor
secundare,
Carola lntratla
_ Dup: terminarea
9coalade cadetidinMiinsterA fostnumitsublocotenent
ta
Regimentul.de
artileriede gard5.ln 1857urmacursurile
de geniudin Bedin.penein 1g66(canda
icolr oe aftrtefle
acceptatCoroanaRomaniei.printr_oimprejurarefericit5)a
tostotltergerman.Era locotenent
in Regimentul
2 dragoni
de gardd,Ca ofiterde ordonantdal Kronprin[ului
Friedeiich,
bun prieten Si protector,printut Carol participeefectiv la
159

Pincipele Cabl Antan

$i PincipesaJosefina,
peinti Regelui Carct I

Rezboiulaustro-pruso-danez.
Lua
partela asaltulcetetiiFredericia
Fi a
redutelordin Dilppel- experiente

care-iva folosi,majapoi,in luptelede

la Plevnacohtraotomanilor.
Degimicde staturdSifirav,printul
Carolera un militardes;varSit,
s;nrtos la minte 9i la trup, ordonat9i
echilibrat,chiarmetodic,bunDolitician
cu idei liberale.Avea soiritcazon.ii
pldceau disciplina Qi zorzoanele
militare.
Detanir cunostea
limbileeuropene
de circulatie.
La Sigmaringen,
aproapede granitafranceze,
se vorbea
maamultfrantuzeste,
mai alescu bunicaStefania,careera_
cum se Stie- fatd de sufteta lui NapoleonBonaparte.Astfel
a inv:tat Carollimbafrancezd,in afardde germanamatern;.
lmperatulNapoleonlll, care pa(icipase la botezul
PrintuluiCarol,a rdmasbun prietenal familieiprinciare
Hohenzollern.
ASa se face ci Napoteonlll (un fel de
judecitoral treburilor
europene$ti)
a recomandat
romanilor
sel aleagi Domnpe PrintulCarol- lucrucares-ainfdptuit
imediat.lmparatulNapoleonil sfitui pe lon C. Brdtianu.
trimisulromanilor,
sd se ducd de-a dreptulla Ditsseldorf.
16 0

pentrua^djscuta
cu principeleCarolAnton,taul tanirului

*T$,:""T""'i..:i:i,iilJ,l"?ii",i

ii:irfr,F"Ti
ff
ii:liliitiiG?,:?i:ffi
apreciat
,i
atat
de
Napoieon
rrr_r"", l"
:^Y,l:^::yl
vvlnetmL acestelegaturifiind
"r statul
"aili
benefice
penrru
roman.

Eraun moment
g^reupentrutare. Cuza_Voda
_ alunqat
rn
exrt.
Agitatia
separatist,.
lncognito, spre
cutmin;ta
c^usngeroasele
incidentedin aprilie
Romdnia

oo oeta ta9i,puteaducela desfacerea

Uniflrdintrelvtoldova
Si tr,tuntenra.
Oar
r.\,..tjralanu.
strdtucitorul
b;rbatde stat,
I aoucea- la timpulpotrivit_ pe tanarul
uarot, care venea incognitope calea
rerataDLisseldorf_Bonn_Freiburq_Ziirich_
Viena-Budapesta.
La I maij866, printul
uarotgi Lc. BrStianu
se aflaula ultinra
sratre
teratSde la Baziaq,
imbarcandu-se
ctandestin
pe un vapordun;rean,ce i_a
dusla TurnuSeverin.pe pa-gaportulfars

yi,?."!<a:ttletlinsen,calatorina
6 oiessa penttuatacei."
uararorutdeghtzat avea: ..Ochi atbastri.per
negtu,

nds
vutlu.resc-agea
mushti gi barbemijinddpe otrali staturi
pe pjmantutRomjnieiMici.
9end.au puspiciorut
l:lt:'."
r.u.lJralanu
I setnchind
poftiin trasur,,deoarece
Ei_l
paftd
ra.Eucureiti,
calelunga.nu existacater"*t" iAoi" i"pj
in Romania
o mareretearerata).
"51::jll,^c19ll
"g"strui
cu
trenurile
occidentale.
Carol
I cEl5tori,
al;turide
.r.!.
^tnrr'a-rat
trra anu.In trasufile
pogtei.
vreo24 de ceasuri.
vizitiii
srca Inspumati
de galopse schirflbau
dupdtreiceasuri
de
alergare.
Pestereuritreceaucu pluta.deoarece
nu
erau
poduri.

ln searade 8 mai au dormji la mogiaGolegti. g4

la
km de Capitatd.

La 10 Mai 1866,nouldomnitoineamt,carenu cunostea

deloc limba 9r obiceiurilepdmantului,intra triumfal in
Bucure9ti.9tirea sosiriifusesetransmisAtelegrafic.
popofulii iesisein intampinare,
ca sa_lvaddpe inlo_
.Tot
cuitorulla tfon al lui Cuza-Vod6.
Cateri.pe jos, in tiasuri_
puhoide lume,intr-unpeisajtipicorienrat.
La,Bdneasa,
primaruli-ainmenatcheiaoragului.
Dupao
seceta prelungita,veni chiar atunci,ca semn bun de
fertilitate,
o.ploaie
torentiald,
caretransforma
colbulinglod.
La Catedralamitropolitana,
rdsun; un fe-Deum,in prez-en.ta
Locotenentei
Domne$ti,
Guvernului
gi Mitropolitului
Nifon.
La Parlament,
Carols-a a$ezatpe Tronulaflatla tribund.
CruceaSi E1/anghelia
erau a$ezatede l\litropolit
pe mas5.
5e auztJuremenfulrcmdresctradusin frantuzegteprinlului:
de a pdzi legite Romeniei:de a mentinedrepturilesale
"J.u.r
9i integ tatea teritotiuluiei.'Atunci printulCarol,cu mena
pe Evanghelie,a zts energic,pe romeneste:.,Jurl-,
in
actamattrte
multimii
Nimeniru visa.in aceleclipe.ca acestbarbatgerman
,
de numai27 de ani va deventroman9t va oomntcu mare
folosaproapejumetate
de veac,intemeind
o dinastie.care
va contribuidecisiv-la modernizarea
t;rii, obtinerea
lndependentei
multravnitegiintregirii
mulfpatimrtutui
Neam
Homanesc,
intr-unstatmare,puternicai de nezdruncinat.
162

lmediatdupasosireain tarea tui Caroj

l(.lOMai 1866),
corpurilelegiujtoareau adoptat,la 2ti
Monarhia
)narhia
I iunre

1866,CONSI|TUT|A
ibMA_

constitulionald
ereditare

f:l?]:l

NrEt, pflntre cele mai avansate din

EUrOpatrmpului,care avea la bazd

9"r""*ic

ar puteritlrin stat.Ea a.permis

";:;'u :
oi;;;
;;
j::iff.
gi"?,;,
::3:i,i"Jl:l
l,xTlii,
,ii11:
!:,iif,
!ji;
3,^
"l!,1j,,",il,i"*:1;"i:,T;lT,i
staturui
roman.
ruumentionj
::::::"-:1i l^T-19-"':1i""|.:"

1x#:r"l:E!",'Iii:':j
[;F;::1,;;i:!ffi

d.e
,primogenituregi cu excludereaperpeluea femeilorsi

i 6riei sa;e;; it i,. ii,i t i,

i:f; :::::! n:.';,:r":orebri
uM

, :l::T,U'""",'
?f?j':i:ff
i:Jj;i.*?ff
lij,g:
RH
!1.,
J'l
'188'1
martie
ap;rea
r"s'"l"'"
liJllll,X"t'Rtl;"i3ris

.-Articolull, Rom6niaia fittutde Regaf.Domnitorutei,Carol

, ta.pentru
I.
sine$i mostenitotiis6itittutde reSeat
noniii.i.
Mostenitorul
tronuluiva purtatiltuldeprincipe
re-Articolullf.

,"i'ff::l:T::r,:ii#r,:ii"lilli!".1T
t"lj:11"y:"]?,l1,

tndamentar
atmonarhrer
constitulionate:

r<egeledomne,le.dar nu guverneaz6.

...Cleditin mijloculuneiadin celemaifrumoaseprivelisti

ce se potinchipui,castelul
dinSinaia- cu
Castelul
siluetasamereate
eleganta,
cu liniilesale
!i
Rega, Peleg
indr;zneteSitotdeauna
binepropo(ionaie
- formeazdca un decorfeeric,pus de manaomeneasci,

printremuntiiuria$ice] imprejmuiescde pretutindeni.

Zidirea
lui tinusezeceani.Trebuisesa se smulgi de la 6eledoua
elemente,apa 9i pdmentul,fiecare p;rticicd de loc, se se
creeze,aproapepe varfulmuntilor,o lat; Si oablasuprafat:
pe caresi se a$ezeedificiul,in fine,si se crojascd,prjnlargi
impliniri
ridicate
in padureSimunti,
undrumcares; ducdpen
la castel.Toateacestegreutetifurd invinse,multumivointei
energiceii stiruitoare
a Regelui.desprecarese poatezice
ca el a fost adeveratulcl;ditor al castelului,tot asa Drecum
NeagoeBasarabfuseseadevdratularhitectal mi;unatei
noastrebisericiepiscopale
de la Curteade Arge$:,,Casfe/u/
Peleg,- sc e autorulNotelorasupravielii RegeluiCarolestepropia creatiunea Regelui.inveselitor
gi simptu,in stilul
Renagteriigermane, edificiul, bine propottionat,se intincle
imprejurulimpunebruluiturn pincipat. iar spectaLorut
rcpit
descoperd o mutime de ornamente gralioase in iegituile
'164

t!:?!"1:: k scutpturitetemnetor.in fAfiena

din cudea
cl tellltlt cdrei Soaptese impreuneazdcu vuietut
btazit;
2
gt,g-a.nlq
aualtpe poverni$urile
muntoasede carese reazemd

m.u.!t
insa.decetintel$areade din atare,
?,j!,::::
rnpanrea\1,
g mobitareadin leuntru
peleg

a castelutui
purced
din initiativaSi voinla Regelui..,,
Maitoai; Iemndria
casteluluia
fostsculptatd
de un artist
Storh.care a tucratpentru Suveranitimp de
.g_lililldl
rrerzecr
de ani.DlStoerha executat
la Sinaia,ca gi in palatul
orntrucure$tt.
adevarate
capodopere
de sculptura
decorativ;
ce dovedesc,
pe langi o inspiratiune
artisticddin celemai
rrumoase.
mestegugul
deseverSit
al unulmdiestrulucrdtor
Apanamentele
Reginet,minunatde bogategi elegante.
sunt ctecoratecu gustulcel maidelicat.,,Aceastae licuinta
pe.cateo visasemla cincisprczece
ani. zice CatmenSylva
/ntr-oscr/soareadresa/?mameisale_ gipe cate o desciiam
atAtutmeu.Ce lucru ciudatsa vddIa patruzecide ani visul
meu ltansformatin reaflatel' Stoerhera foarte mendrude
scaracaslelului
ale cereitdblit.stalDusoare
Sicolumne,au
rosrIUrnale
st sculptate
de dansulcu artaceamaiperfectd.
IOC

Salade muzicia Reginei,

c;ptusitdcu lemnpan; lajuma-'
tate de inillime Si iucratdin nuc,prezintS,
cu geamurile.i
colorate,cu orgagi cu stranele-iingiratede-alungulperetilor,
aparenlauneicapele.Lemn5riae despertitede zid ii de
tavan printr-unintervalde cativacentimetri,ceea ce-i di
resunetul
unuilemnde vioare.Harpe,piane,alteinstrumente
muzicale,
stranein stilulRenaqterii,
se amestec:cu mobila
severaa acesteis;li. .
O a douasal5de muzice- aflat;langabudoarulReginei
care
dd in mareasaldde primire.de unde,prinpridviare
$i
in stilulrtalian,
te coboriin pddure- a fostcleditdde curand
inaugufati
in
cursulveriitrecute.Dintoatepe(ile,Simai
Si
cu seam,a
din budoarulReginei.priveligtea
se intindepe o
mrnunatd
panorami:
gi brazii.- scrieRegina_ pare
"Fagii
cA voiescse inte in case
h noi".
inaugu16riiCasteluluipele9.
in 25 septembe
_--C-eremonia
1883,
fu din-cele
maisolemne.
Mitropolitul
primatsfintitoate
salile,apojlilajestStiteLor iscalire.impreundcu totifruntagii
tdrii, urmetoruldocumenttranscrisde ins69iRegina,cu
litereornate,pe o foaiede pergamentl
CarclI, Domngi Rege.cu EtisabetaRegina,dupeo
,;,Eu,
sltnla-neobostdde doi ani, in lupE cu un te6m nestatornic,
$rdbe.tutde izvoare,izbutitam a pune, ta poateleBucegiului,
temeliaacesteic6diriin anul Mentuhei1A75,iaral Dinniei
Noastreal lXJea.
Zidirca s-a oprit pe tjmpul rezboiului pentru neatemarea
Rameniei.
lntrat-amin aceasfe casd a Noaslrd in anul Menfuirei
1883,iar al Domniei Noastreat Xvtt-tea: datu-i-am
nume:
Castelul Pelegului".
Acest document se gise$te ast6zi intr_unuldin
coridoarele_castelului,
undesepotcita,
de asemenea,
sapate
pe o placa de bronz. urmdtoarele
versuricompuse,cu
aceastdocaziune,
de Alecsandri:
..Eu.Carol.Si al Meu popor
16 6

C6dit-am intr-ungend 9i-undoa

I:i t.impde tupteal Meu Regat_,
tn mp de pace_ al Meu palat!,
In cursulprenzuluiservit
in castelulpeleS,Regeleridica
urmetorul
toast:
dedit
acesf Caste/ca un semntrainiccd Dinastia
. "Am
atease tiber de naliune este adenc inraaacinata
in liti
frumoasebre gicddspldtim dragostea
poporutuiNostrucu

ergkitacarco avemin viitorutscumpei

'::t"^l::11,r.?f
Noasrre
patni. tmplinescdar o datorie sacre.o vie
dorintd,
ndicend,cu
romenesc,in aceast' casda Noastrd,iet
rntatpanat ^vin
tn onorul$i pentrufericireaRomeniei'.
DinvialaMajestdlii
sateErisabeta,^,rr:Hli:irl,nffi:

Pentruprimaoar;, CarolI vine la 5_6august1E66,in

munti,pe ValeaPelegului,
fiindg6zduitla Manistirea
Sinaia,
ridicdtiin '1695de spetarul[.rihaiCanracuztno.
ln 1873,principele
incepeconstruirea
peleg,
Castelului
.
dup; ce aleseselocul,impreunj cu DoamnaElisabeti.
Cumperase
terenul,jO00de pogoane.din 1g72.Lucrarile
Hereiutut
suntincredintate
din 1976arhrtectului
Johannes
Schultz.La 7 octombrie1883are loc inaugurarea
oficial5.

167

Dar urmeazaetapaa ll-a de constructie,

care se termine
abialn 1914,lucrerile
fiindrealizate
de arhitectul
ceh Karel
Liman.ArhitecturaexterioarE
este in stilulneo-renasterii
germane:tu.nur;ascutite,zvelte.de forme neregulate.
aounoente
ornamente
in lemn.
Si sculpturi
InterioareleCasteluluipeleg, in felurite s-tiluri,
-sunt
somptuoasegi inc;rcate, coplegindu_l
pe vizitatorprin
bogdtia
sculptural;
a lambriurilor.
prinstatuete,
basorelieiuri,
li"?", vitraliicu sceneategonce,
tapiserii.
picturi,
1:l]!:,
ogrrnzi,
candelabre,
argintarii
Si altele.
Superbesunt: Holul de onoare, SeIb de Arme, Satacle
C-onsilii,
Cabinetulde lucru, Salaflorentind,Salonulturcesc,
Sala de teatru, Sala de concerte etc.
in carteasa recentdREGELEFERDTNAND,
toanScurtu
llln rege I sctie:,.CarolI era un om dislant.rece.mendru,
protocolarPetmanentbrcocupat
de asigurarea
I p.res.ttgtutui
"*.^itt,
dinastiei.
el
ducea
o via\ izolaE,
:nu,a.veapneteni,
=
nici favoritisau lavoite. Sofia sa, Eirsabeta.
c.e(Si in-somnet poafte Corcanape cap,. Era
y1:!r::"
meucuiosS/ exact in tot ce lecea, ceuftnd se impune
si
cotab.o.raloritor
sei acela$i stil de activitate.A continuatsd ie
constdere,
paneta sfer$itulvietii.pincipe german...Canddescindea
la Bucuresti
cu tr;sura,la 1Omai .1866,
vedea
de la ferestrelepalatuluidomnesc(undefusesearestat
Al.l. Cuza) ,,o piati degarti, murdari, unde
niste tigani 9i porciise t;vileau prin noroi,,
"" llrtemoiiite
"S"i""Lrj
ReBeluicargl I al Romaniei.De un martorocular).
In 48 ani de domniecarlist; fertili, respectand
legea
monarhieiconstitutionale,
schjmbandOe Oe guverne"
9i
dizolvandde I ori parlamentul,acestprin! germin devenit

*r?it.
personal
pecampur
aetupti,
I:T:119
rn^caput
oastei:1:ycereasce
interite,

Independenta
de Stat a Romaniei
{ rd/ / ), sa proctame
RegatulRoman(18g.1),
sa dovedeasci
putereaarmateinationale
crealede fostuldragonneamtin
16 8

Campaniabulgareascat t gt:t

..i"j"lT
j:ij,ff
fl:'",j:
l,5l"l"'","1;,li'i,i,E!S
i
"'i:ff

ff
''?glT:,,,::i",l's:ir#5::$
in

rfrc grman,
cao oazadetinerete.
euregur_
afirmiaiio'rii

ili"Tfu:ff"j:,i'ii,!{i.ffixr,"s" .r.iiiiiu
era
creauinpJai;i"'
ei

;i";,iffi;i*ifi :::l

:Tffili1
y:,9,l,99rliicartiste.
arhitectura
oris"to, ; j";i.'"i'
"_"

j:,,T[i
ili
[:ii||.j1"{j:,!,{ili::;:,;':il"1.
rn.a-doua
sa.capitat;.
s_au
constritt
eoific;i;;;1";illi;
Mrtropolia
giUniversitatea.
in loculplrrretor
pesterauris_au

eoa f JsiJ
f]::,_-po9rrj_"yt:.;toare.cumar ti trainicut.

sicernavooE,-ai
Lll,1li;li lll!::1:,r intreFetesti

i;
;:":ruli;%::
jir
;?iTl;[:ff
; cu::froale
::li,ti]t
ijT,l
roanerepedeo relea de cdi feraie.
nepldcerile
legatede,,afacerea
Strousberg..Cjrculatiap" Ornjr.

"io"l
169

ROMANIA

LA 1878 (Tratarut de la Derlin)

i ois/rur-

ROMANIA LA 19T3(Tratatul de la Bucuresril

170

imbundtegte
piin teierea.
CanaluluiSulina,de la gurileei.
Regelein persoanaa deschisla inaugurare
acea;t; cale
ru-vrata
spremare,tungede .j0 km (mai.j994).Si ad;ug;m
gra|leregularizdri
aleraurilorcudocuri.porturi.
silozuri,
;re
serve-sc
ta transportulcerealelor.Romaniadevenind
un

Europei.
s|.an:l""1
De pitde.in
:::y:1"1
aquceaun venittariide

.iBe8.exportut

293milioane
lei.in acelan bunchiar
bugtulstatuluiromanajungandla sumade 236
milioane
de franci
perioaddde imbog;tire.statulsavergealucruri
-_lj.r?cea palate,ministere,
Scoti,cazarnie.Sosele_
Ill
-ol,"9r'?,: fata Romaniei.
roareschrmband
Bucure$tiul
9i lagul,ca 9i
or"S"::.".,urbanizat
rapid.
cu
strdzi
pavate,
tate
!i19l"ll"
Frorepre.cuastatt,luminate
electric
electrice.
ai cutramvaie
ffrma uaprtatas_aimbogetitcu gradini,vite.
cladiripublice
rmpunatoare,.
cheiuri pline de soare pe Dambovila,

cu.vechiut
ora$,bitranesc
de
Siorientar,
ITI?l""Tin?nd
ra Inceputut
domniei

carliste.
In urma propuneriilui L Britianu,s_aucreat
_
tn 1gg4
. DomeniileCoroanei,constandin tZ proprieta funclie
srtuatein djferite
.tiO.OOd
nectare.
,provincii$i insumand
.r<egetelrebutes6 fie cel dinEi posesoral sotuluirom6n',
spuneaBdtianu.Sublndrumarea.directi
a lui Carolt, aceste
pqsesiuni
au devenitmodelede dezvoltare
9i modernizare
a exptoatatiilor
a-gricote
ne mogiite
Siforestiere.
regate,ei a
flqtcatsutede clddirimari,gcoligi biserici,
casemodel,mori,
q" bucate produseteerau pretucrate
in fabrici9i
I:giili
Inlre-pflnderr
pitduitoare
pentrutoate tara. A infiintatun
orfelinatla Zorleni-Barlad.
A d;ruit, in 1894,2OO.Ob0
tei
pentruinJiintareaunei binci de ajutorpentrupoporul
de la
tard.lar TestamentulRegeluiCarol L esteexemplarprin
alAuismul
Suveranului,
carerepartrza
sumeuriagepiovenite
din gospodirirea
excelent5a Domeniilor
Coroineipentru
,dife te agezeminte,noi funda,tiuni
ajutoare".
Si

'171

Dincolode unelelimiteSi neimpliniri

(exagerate
panala
paroxism
in aniidedominatie
9i minciune
Moartea
republican-comunistd),
domniade.aproape
suveranului jumetate
de veac lui Carollcellntelept

a fostbeneficd
pentruevolutia
istoricS
a Statului
Roman.
Energic
de o moralitate
impecabil;,
Monarhul
$i autoritar,
puternice
in dezvoltarea
Qi-apusamprenta
lSriide adoptiune
in
starpirea
obiceiurilor
balcanice,
mai
ales
celelegate
Si
de
coruptie.
Privind
lqcrurile
azi,dinperspectiva
istoriei,
RegeluiCarol
I i se poete,reproqa
doaro singurifaptdgravd.Aceasta
trebuie
Insdexplicate
prindragostea
luinemirginite
fatede
patriade obersie,
fatdde principatul
Hohenzollern-Sigma
ringen,
fatedeaugusta
germbne.
Caselmperiala
A actionat
pentrualiantaRomeniei
cu Germania,
impotriva
vointei
generale
de colaborare
cu Franta.
ln acestsens,a sdmnat
unTratatsecretde aliantd
gi Austro-Ungaria,
cu Gefmania
desprecareaveaugtiintedoarcativaoamenipolitici
apropiati.DacARegeleCaroltreiata tnceputul
rizboi
0rimutui
mondial
aplicatratatul
secret,aceaste
9i Romania
aliantd
contra
Antantei
pentruviitorul
ar fi fostdezastruoasd
tdrii.
Noroculnostru
a fostci regele,
fidelpartener
al Germaniei,
s-asivArgit
subitdinviaFla 27 sept,1914,iafurmaSul
siu
in tron,RegeleFerdinand,
sfetuitbinede ReginaMaria
(originard
dinMareaBritanie)
destatai timpului,
$idebArbatii
a optat- impotriva
glasului
sangelui
siu german
- pentru
intrareain r:zboi ca aliatea Antantei,fapt carea dus la
realizarea
Romaniei
Mari,la 19'18.
.AquilaNeagre'amuritla timp,in varstade 75 ani.
Probabil
de inimi rea,cumspunepopoiulnostru.
A inchis
ochii,
in iubitul
sauCastel
Peleg
dinSinaia.
Cortegiul
funebru
a trecutprinBucuregti
s-a
incheiat
la
Curtea
de
Arges,
Si
undeRegina
Elisabeta
a asistat
la inmormantare,
defunctul
fiindcoborat
in loculdevecidinauritaminestire
voievodale,
pe careregelese ingfijises,o restaureze.
1 72

pamdntur
romanesc.
detaCarpati

Si
".u
uunrea
de Jos, bitrana
-,,1ll^:",,:o:,opil
'Aquild Neagr;,. maiestuoasa
paserecare crescusein cuibulsemetde la
Sigmaringen,
aproapede izvorulapeiDonaudin pddureaNeagre.
nqiuila

-gasinau_g
pefirutfruviurui,
:!,!:i_"J
?iyl:t:t"""catzburase
saraSpe crestelecarpatine,

de undea scrutatnouasa tare,

pan; la versareafluviuluitn lvlareaNeagrd.
Dar, duod
o,"*r9
zbor,ariprtestdpanitorutui
s_aufrAni9i
]y_1:",",
9"
un all putde aquila
neagrepornisi cuibdreasc;
pe stancil;
presuve.
domindnd
princump;taretararomenilor...

173

Vi al a Regine i E l i s a b e t a
(Carm en S y l v a )
Ceacarea impodobittronulRomeniei
alSturide sotut ei Carot I este tot de
obartie nobile germana.principesa
Elisabetade Wieda vizut luminazilei
Ia 29 decembriei843, ln Castelul
p5rintescdin Neuwied,langERin.Ca
in toate familiile bogate din vatra
germand,primesteo instructiealease.
Cunoaste
uunoaSte
binettmbile
btne
limbileenglez;.
enqlez;.franceze,
francej jtalian6,
suedeza,
rarjl?l aporSrromana.limbapoporutui
careo va adopta.
rara era pnntutHermannde Vvied.iarmam; _ printesa
Mariade Wied,fiic6 de duce. Era fiica Rinului,fiuviucu
legende fermecetoare,dar gi fiica fascinanteip;duri
Monrepos,unde se g6sea un pavilionde vAndtoare,
transformatTnresedintede vard a Caseide Wied.
Pseudonimulde Carmen Sylva (in latin6:ca.nen _
^
cantec,
poezie:s/ya - pedure)esteexpresta
sentimentelor
poeticede dragostefate de universulcoDileriei:
Carmeneste viersut,Sylvae pedurca,
Viersulde la sinee menitsd sune,
9i de-a$fi n;scuE $t cre$teamaiurea,
Canbcele mele n-ar avea cd spune.
Le-amfurct in treacdtclela pesereb,
Freametulpddurii mi-a vorbit de ete lnima-mipe urme ritmulle-a adaos,
Viersulgi pedurea suntal meu rcpaos.
de St.O.losif)
{Traducerea

Canda fostj:",^lyl (i866),Carottera

neinsurar
Sr,
contorm
Constitutiei.
n_avea
dreptul
sa
ta
in
-oomnr_
cAsdtorie.
o romanc,.elta in ftiOS.
torur
purcede
inpatria,natara
casa_licaritJ#.J#ri'lilll,
voiaj.se cetebretogoCna
!i
cisitoria prjntului

F"*;'Fl

Caro-lcu pririlesa Elisabeta,

dupAdemersurite
puse la cale de catre rudele
nobiiiare.Ceremoniaavu loc la
uastetut Monrepos,dupe ritul
protestant,
iar balulla Neuwied.
He 18 noiembrie,
perecheaDrin_
caard
iSiluddrumulspre
Rominja.
prinViena
SjBudapesta.
Ciletoria
se lace cu vaporulpe Dunere
Panela ciurgiu,iar de aici_ oe
primacaleferatadinregat_ pane
ra bucuregti,
in sunetede clooot
Si ovatiilemultimii.

Primrrearrjumfa16
sipri"t"no".ffiffiili!

j1':1b-"j" * I uo

i poi,o'.n;ill"i; J,il.X:

:11". "",.n
llpagrnrmemorialistrce.
""

La sfer$itul
veriianului1871 se n59teaMaria,prima
Nagterea9i moartea pnntesdromanddin Familiade

Hohenzollern,
printeseiMaria
botezaticu mare
-_. : ---_-_
_-J pompdin bisericade la Cotro_
cenr.DfegJta$ei
copiteii inchinApoez .

e frumoase
urnplendr-1.
9i precoce,
viataSifiind
^-F_etitF
speranta
lor viitoarel\Iariaare p;rul ca metasea,re;er;ai
in bucte.unduioase.
E ca o iazi a" .o"ru.
$tii'uoiii
romane9te,
iarcostumul
natronal
ii staoe mtnune.
u-ara,urmatkagedia
Caseidomnitoare.
L a24matlie.lg74
^^
se rmootnavi
de scarlatina
(dup;ce avusese
de doui ori
angina)
$iin zoriitui28martie,
injoiamare,iqlOadu
suiietui
175

lui Dumnezeu,in bratelepArintilor

zguduitide niprasnicamoarte.
infierbantatd,
ceruseap; recedinpeleS9i,
candise intinsepaharul,ea didu din
cap zicend:
s-a terminat!',
lvlica -Totul fu ingropati in
-PrintesA
g.ddinaPalatului
Cotrgceni,
aproape
de biserica botezului.Pe cruce era
scrisversetulbiblic:,Vapangeti, cdci
nu-e moafte, ci numai adormita.
Intreaga
taresuspinala unisoncU
perecheaprinciarA
indoliat;.
Alt copiln-a mai nescutEIisabeta..

Lovitide soart6prindisparitia
iubiteiprintese
Maria,Regina
,ntro;lr]
Elisabeta,
care
n_avea
dreptul
legalsi se
Filantropie
amestece
politica.
in
s-a
refugiatin
literature,
9i poezie
muzrca,arte plasticeSioperede filantropre.

J'io"J.

a,i r"a;pl"J""iJiiiii'_ie,

.Rizboiurui
--,ll
aomrrand_pitda
sotuluiei Carol,mereuprezentpe front,
uoamnaE sabetaa transformat
sala tronuluidin palatul
Domnescin atelierimensin care doamnetede vaze
si
femeiledin popor fdceau clm;si. cearceafuriO""OiiJ.
176

scamSpentruspitale.Cotroceniul a fost amenajat,sub

supravegherea
ei personala,
in ambulantdunde ingrijea,
rmpreune
cu medicii$i infirmi_
erele, de sotdatiirdniti pe
cempiile
bulgeresti,
in luptacu
turcii.
Fire sensibil-,de o bun;_
tatenemaipomenite,
altruisti,
Regina-poetesi a ocrotitliterele afteteromane,
9i
broderia
9rmrntatura._Saloanele
eidinSinaiagiBucuregtierau
meieu
pe care_i-proteja
gi ajuta. Bisericiteau
f'l1"..o9.aI,St]:
oenerlctat
de strpendijle
ei. In mareparte,ei ise datoreaze

rui,ceorseEnescu.
incede copir.
:.::y.::il:?
]"|:"llr.ri
rnmtrandu_i
Ia
studiiinstr;in;tate.

Eraa doualui mamd.La

Peles,ca Siin palatulbucure$tean.
Enescuaveaodaiasa.
Era constcterat
un fel de copilal casei_ afirm; l. G. Duca
in Amintitipolitice.
lubindmuzica.i-a maiajutatpe GrigoraS
Dinicusi oe alti
trmputuiReginacentabineta pian orsd,in
$i
ly::]::l
",
saroanete
de.la Bucuresti
$i peteSse auzeauzrlnic
.fegale
concenestmtoniceIntalninle
celebrecuartiEtigi
scfiitori
i_au
atrasBucuregtiului
supranumele
de.,MiculParis'al Balcanilor
Intr-o vreme cand latifun_
djariinogtricumpiraudoartablouri clasice occidentale,
ReginaElisabeta,
admiratoare
a pictorului
Nicolae
Grigorescu,
ii pldtea acestuiasume exceptionale
pentrucelemai de
searnd panze din colectie,
dintr-o grijd regeascd do
ajutorare.

177

Subimboldul
luiVasile
Alecsandri,
care-idezviluietainele
liriciinoastrepopulare,
ea invatAbineromaneste
Qise lasa
in captivitatea
muzeipoezjei,reluandscriereaversurilor,
ca-nvremeaprimeitinereti.
A tradus,mai intai, in limbagermanedin creatiilelui
Alecsandri.
Apoi.talentulnativii aedeaghes se compuna
poeziioriginale.
lucrArite,
socotind
Soveiasi-Si tipareascd
ce darurileei literarenu erau compatibile
cu pozi,tiade
Suverane.Sub imboldulbarduluide la l\rircesti,devenit
prietenal familieiregale.Elisabetapublicein Germanja,
Franla9i Romania,sub pseudonimullilerat CarmenSvlva.
maimultecreatiiin versuriStproze,intrecarespicuim:
Proze: PovegtTePetegului(1882 9i 1eB3),Cugetdhte
pele$U/ul(1888), Meifefui
llei fesi!9 (aA4, Robia
Manole(1892),Povegtileunei Regine(190j,\,Crdciunurile
uneiRegine(1905).
Peezil- Rinulmeu (1884),devenitAfoarte poDularain
Germania,
un imnintruslavafluviuluipe malurile
c6ruias_a
ndscutRegina:
- Monrcpos(1884),capodopera
CarmenSylvei,cu .12
pdrticorespunzatoare
luniloranului,toatealcituindun ciclu
de legendegralioase,
de gAnduriinaltei
- Patria,1891;
- Cenbcelede mare, 189i.
Prietenal luiCuza-Vodd,
Alecsandri
s-aapropiat
cugreu,
dar
definitiv,
de familiaprinciarede
Carmen Sylva gi
Hohenzollern.
Dupdmoarteacopilei
U Alecsandri
sale nefericitelvlaria,ca si-Qi uite
gandurilenegre,DoamnaElisabetaincepuse traduci in
germanedin poeziilebardului.
Alecsandri,in cursul misiuniidiplomaticela paris.
dovedise
ca esteadencdevotatRegelui9i Reginer.
Vara,in
concediul
anual,st;teala Mircegti
peleglsi
SiSinaia.La
avea
camerasa,.era
meseanul
monarhilor,
fdceapartidede biliard
178

cu RegeleCarol,veselia9i snoavele
saleincantandu-i
pe suverani.G
tralranutgt veselulAlecsandri
era
prieten intjm al Reginei, atat in
conversatiile
dinsaloanele
ei,catsiin
plimbirile pe munte, de-a lu;oul
Pelegului. Carmen Sylva gasiea
InIr-rnsut
un iscusitsfdtuttoa
literar,pe
care-ladorasincer
Candse imbolnivila Mircesti.in
'1890,Regina-poetd
ii dAruiun f;totiu
de odihne,in carebarduli9i petrecuultimelezile
alevietii,
pAnSce intr6in nemurire.
Reproducem
pescurtepisodul
povestitluiGh.Eminescu,
nepotut
poetului
(fiuat frateluicet mic
Carmen
vmen Sylva
Svlva I
Matei).
9i Eminescu
...C u ri o a saR. e g i n a Elisabetaa
ooflrsa,tcunoascadirectpe MihaiEminescu.
poftindu_l
la

sepovesteste
ce.intimpul

l:l:llr.1l ",i!:ylr,tu
l'raiorescu.
auotenrer.
regtnai_adat
o poeziede_aeis_ociteascd
9isj_gi
poetul
dea pdrerea
a citiFocu atentie,a recdjt-o,apoi cu
lui sinceritate.,
,,originala
cum scria Oetavrancea
i-nir_ui
articol.i-a sous:
iormaactuaticredci arfi maibjnesAnu
_ - Majestatelln
fie publicate...
Obilnuitacu tingusirite.
CarmenSylvaa fost izbit, de
-Inorazneala
acestuiboem care venea in audrentacu o
redingot;de imprumut.Superat5,reginaa ficui uz
de
autoritatea
regalESi i-arfi spuslui Emrnescul
. - Uitice vorbesticu reginaRomeniei?
- Da.dar nu.cureginapoezieil
Chiarmemorialistul
o constderd
.,versiune
. in legature
cu
.
^Inlrevec,erea
drntrereginaRomAnieigr
regelepoezieimai
aproapede adev;r mi se par MemoriilescriitoareiElena
179

V;cirescu, cea care a tr;it un timp in

anturajulreginei,pan;. le idila cu prjntul
Ferdinand,
mogtenitorul
tronului.in aceste
memoriiurmaQa
strelucite
a familieideboieri
$i poeti vecdrestiinclude 9i un jurnal al
CarmenSylvei.Jumalulnareaz:,intrealtele,
Qi despreintalnireaei cu Eminescu.Era
nelinistit,
revasjt,tenebrosca Manfredsau
Faust.A serutatgrdbit mana suveraneigi a servit cu
stangecieceagcade ceaj oferiti chiarde reqini.
,.A bed ceaiut cu sete - noteaza C;rmen Svlva.
ndseturile felei tedau obosealaunei tinereli teirc fere
bucurie- Degetele-i erau lungi gi inghetate, obrajii brdzdati
de riduri atbestrii, gura foafte
exprcsive, cu buze fine, ii
traduceatoate emoliile... Avea
vocea regu$ite, dar duioase, ca
a tufturelelorspretoamne.Cend
i-am leudat versurile,a indltat din
umeri: (Versurile se desprind
de noi ca frunzele moarte din
copaci,r, a suspinat el, adus
pentruo clipeh realitate.'
Care o ..fi adevirul despre
acea memorabil;intalnire?S-a
incheiat rece, dupd o izbucnire
infatuatia vizitatorului
marcatde
boali sau...cu voceduioas;ca
a turturelelorspre toamnA?

1 80

Du p dc e b a t r d n a ..A q u iNl de a g f;'s_ ap rapddit( 19i4) .

feglnaElrsabeta
s-atfezitsingurape lume,
Sfersitul
ergitul
I
srngura
de
tot.
Avea
o groaz;ici ;moreste
unei regine
de piresire. ..Fetdberbat,tare copii. f6re
p":?:,ijlpsii..:i de!.?nede rudete.de
lara ei (t.G. Duca,
Amtnltnpotitice).
FiicaRinuluidoreasi moarAmairepede
Si s: ajungein criptade Ia Curteade Argeg,fanganJgete
Crol l.
rlnica.fiicd.printesaVaria,,lange
"are-mugise
Iaranade mica. In iarna lui .1915_16
dormea
anumein
apartamente
inghetate.
A facutgripe.congestie
pulmonard
gr-ra_
ld tebruariegi_adat obgtesculsfargit,fiind inmormanralacu mare receali. fera lacrimi,soartaei triste
dovedindincd o.data de9erteciunea
meririlorlumegti.

Arses,
intrecoiciusur
ei alRegerui

si
l"pirogravat;
uarotT9iTenut.9g
t, Intr-ocutiutd
^_::
de ReginaMaria,au fost
oepuse
miciiprinteseMaria.Criptade piatr; a
.osemintele
unrtpentru^
eternitate
b;rbatul.sotiagisingurullorcopil.
Cuib
oe vuttuflrmpreunatiin moarte

181

Fe rd i n a n d d
Ilo h e n zo l l ern
P rin ci p e m os teni tor
A9adar,
RegeleCarolI si Reoina
Ellsabeta
nu aveau,la protlamirea
(1881),
Regatului
niciun moQtenitor
direct,caresd asigureereditarconti_
nuitatea
dinastiei
intemeiate.
in acest
caz,s-aapticat
Constitutia
din1866.
articolul
83,careprevedea:
,,/n/rpsai
de cobordtoriin linieberbebasc,ei
MdrieiSaleCarolI de Hohenzollern-

Sigmaringen,succes/Unea
tronuluise va cuven!cetui mai .
in vars6 dintre fralii sei sau coboretontor acestora."
P.jncipeleLeopold,fratelemai mare al lui Carbl L a
renuntatla calitatea
de mogtenitor
al tronuluiRominiei.La
rergr nepotutmaiin varsti Wilhelm.ASaca succesiunea
a
revenit.altui
principelui
_
al
Leopold
Ferdinand,
"coboJator"
nepotde frateal RegeluiCarol.
PrincipelemogtenitorFerdinand.foartetaner.vine in
^
Komanta
in 1884.apoi i$i continLra
liceulla Dijsseldorf,
urmeaza cursurile Universitdtiidin Lipsca
9i gcoala
potitice
de,gtiinte
din Tubingen.
;Superioara
9i Economice
Invate,totodatS.
peun.limba,literatura,
cu profesorul
isioria
romanilor.
$rgeografia
Ca totitineriidinfamiliile
prusace,
se
Insrrureste
dtn punct de vederemilitar.i$i insuge$tecu
ugurinldlimbilefrancezd.
englezd.ruse.iarromAnaiidevine
tamrlrara.
tinandcontcd va fi in viitor,regelefomenilor.
182

VD. Piun, profesorla LiceulSf.

Sava din Bucuregti,ii face intr-o
broguri din 1889 (in romani.
francezdgi germanj)portretul:
,Behi, nettutgisub(ire a trup,cu
ochi albagtriinchigi,
foaftebaizi, cu
nasularcat,semnulcel mai caracte_
tistic al liniei suabe de Hohenzollern
cu expresiagu i Si a fetei a'a de
fine ii curatd, cd ai crede-o d; fatd
mare,amestecarmonical senqelui
latin, ddruit de soareteFranlei si
Potlugatiei - dtn paftea a do;e

stebune$ia mamei-cutiputpldvit.
genditorgiveseltotod8d
al qerma_
nilor de la lrud, AltetaSa Rega/d
esteico.anavie a flAceutuidesAversitta chip gi ta fepturd,,.

peteFerdina;d $i_apiti"ut i[iir

aiii
?:uussetdon.
!::!:p,1rt::,prin.ci
ta
oragulcel maifrumosde pe Rin,cuibde aftisti

Acoto.
dewti aiiirtiii.
:r:iit, t:??,!: ?rttlra
-etesante.
Sa invdqtuire
secundare
c/astce

l:,:r!'i!t
!!?t"
r,recut
cu tauctd
examen"ul

9i'a

de Abituient,corespunzeb;cu
In
urmd,
a intratin seviciutactiv,ca
2?.1?l-1u:atut
.no^stru...
suDtocotenent,
in rcgimentutlde gardaimperiatdde la
t3r.ee
eytr. iardupd2 ani-de
pracficdosrdgeascd
l^ot_|!1,y.
t.a
cazarma
pecamp.
a
luatdin
ii
noudrumutgcotii,
ascuftand
Ia Univ-ersitefle
din TAbingen
cursun
iiLeipzig
cleeconomie
e:y::.,9:nlle
istorie,drcpturgintitot$i dreprut
.financiare..
roman, nutecleprofesoricelebri'

Tanirul zveltii inalt, cu nasulcoroiatca al ,Aquilelor

Negre"dinfamilialui ilustrd,cu urechile
foarte_foarte
mari,
ca ni9tepalniienorme,sosestela Bucuresti
in anul i8g9.
Deodati,junelese ind16goste$te
tuleade frumoasaElena
V;cerescu,domnigoaride onoarea RegineiElisabeta.
pe
langi farmecSi inteligenta,aceastaera poetesa,ca si
183

CarmenSylva.in plus,descindea
din vecheafamjlieboiereasca
a
Vdceregtilor,
carelSsaserdatatea
ldila cu
poemede amor.Viitoarea
scriitoare
celedomnigoari
bri stabilitila Paris,dupdidilarisunetoare
Vecerescu cu Ferdinand,avea la
sosireaprintului
neamt\rreo23 de ani Si visamariajulcu celinamorat.

Romantic;
in
9i aeriane,netuand
seamSca StatutulCasei Regale,

stabilitfefm prinlege,ingaduiac6s5toflamoltenitorului
numaicu o tandra
streinA(nicidecum
romanca),Reoina
Elisabeta
- inftuenlatd
prinspiriti; lncurajaiubireacelor dol indregostiti.
Consiliutde MiniStri,insi, s_a
impotrivitcategoric.primul ministru
LascerCatargiu,moldovean
varstnic
Sj cu.limbalate,i-a rispuns reginei,
careInsrstai
- Majestate,aiastanu se poatel
Autoritarul
CarolI a intervenit
energic,luandmdsuridra_
corice..A expediat-ope regini acasi, la Neuwied,pentiu
vreodoiani.
Ferdinand
s-adusIacastetul
nataldin
Sigmaiingen,
zicandca se sinucide.tar EtenaViciiescu, Oin-ratiuni
Oe
f"1t pur 9i simptu exitata.stabitindu-se
pentru
l]3,1'
"
totdeauna
in Ffanta.pana la moarte.in .1947,scriiioarea
rncununata
cu PremiulAcademiei
Franceze
nu s_amaiintors
in patrie,a$acumfdgedulse.
$i pentruca mogtenitorul
tronuluiromansd nu tanjeasc;
preamultdupdprimaiubire,augustele
ruoeanstocrate
i_au
gasrt repede lui Ferdinando pereche fermecatoare:
aoorescenta
pfeafrumoasiMariade Edinburg,
nepoatade
fiu aregineiVictoriaa MariiBritanij.Totdin,iiirni Oe
st"tt
ASaincepea,pentruFerdinand.
o noueSi prolificdiubire.
voroaromanului:
cuiulpe cui se scoate...
18 4

Ndscutin 1865 ca al doileaftu al principelui

Leopoldde
Hohenzollern si al Principesei
Ridicarea
dicarea pe
pe tron
fron gi
9i ]

Rdzboiul iitregiriiRezboiut
intregirii | Antoaneta (infantaPortugaliei).
__
_
sosf pflmaoara.inregatla 1gg4,
_ .f_
st?bilitin Romaniata 1989.ces;toritcu principela
friar-Jra

vafi incoronat
resetaziu,abiara1e14,

19?l_]l:.]"::q
oupa.oecesut
tuiCarolL BateaspreS0 de ani,dintrecare
petrecuti
Jumarare
in larade adoptiune.
Agteptase
cammult
pana ra ndtcareape tron. Scumpasa
Maria,principesa
umptuse-casa
regatecu urmagt,
careasrgurau
::!I"^.j?l*
succestunea
ereditaria Dinastiei
Romane.
Noulregesjmtea,printoateantenele,cd se iscase
vantul
vrajbeiintrepopoare
Sic; se apropiefurtunarezboiului.
qtia
sau Carottriise. pandin uttimeje
o mlie
::-:Tli:lInterioara.
orama
Betrena.AquildNeagre""rip!,
nu
mai
avea
putprease zboare-Carolrimanea imobilizat
in ,,cuibutJ
sau
m!ntan Peleq, singur-singurel.
cu minteatutUurat:je
9anoufl.asacumrememoreaz,
LG.Ducastarea
'vulturuluii,
in agonie:

,,lnsufletullui se petreceao intreagetagedie. Nu Stiace

se face:se ascultefara,sd tragesabiaimpotrivapatrieisale
de origine, impotriva Germaniei, scumpe inimii sale - dar
nu-l Esa constiinta.I se perea un paricid... Se zbeba
sdrmanulingrozitor!Nu dormeanoptiintregi,debea,era un
chinftA de iegire..."
AceleaQifr;mant;ri sufleteSti
il stapaneaumai apoi 9i pe
RegeleFedinand,carenu doreaca RomaniasAintrelnrizboi
impotrivaGermanieisale natale.Numaice, ln comDaratie
cu
unchiulCarol,el avea o fire timide,stangace,Soiiielnice.in
acestCaz,vulcanicasa sotie,englezoaica
Maria,l-a influentat
putemicpe regesdaccepteintrareaRomanieiinrezboi,alituri
de Anta 6, impotrivaPuierilorCentrale,ca o garantiea
impliniriivisuluide unitatenational-statal5.
ASase faceci romanii,condusideun monarhneamt,au
datluptegrelecu armatelegermanegiaustro-ungare.
Reqina
lraria. in capulcurentutuifiloatantist.s-a doveAit_ pan; ta
urmi - un norocossfdtuitoral lui Ferdinand$i, totodate,un
inger pazitor.Dupi calvarulR5zboiuluilntregiriineamului

18 6

,tglElLa
l9la.n9"cts-a reatizatepopeea
.1e22MariiUniride la

dupd
fiurirea
nomaniei
r,laii
3':fll'";-tl
l. *lgTbrie
i(egeteFerdinand
I Intregitorul

a fost incoronat
ca Regeal
tuturorromanilor'de
la Nistrupen,la Tisa,,.

Ferdinand
a fostun regecuminte,fericttgi norocos.
Fate
Se;-tmai ,t.aqe--l
stinge de monarhutautocratCjrol I, carenuia
permlsElisabetei
niciun demersoolitic
o Aquile
timiduI Rege atRom6 M;; ;-;;"S;;;;i
ambitioasei
Regjne
"i"iJeJiili";
[,4aria
accesut
in sfera

fi;il;.
o d3!;.taUnirea
din19.18,
caracterut
sau
staba
9:l
?i!rn
t"r:"::p]:f,,
personatitate
a
intetisentei
regine.
9:,?"t"rnica
unrar
oacaa
domnit
numai
13ani,intregitorul
sauLoialul,
supranumit,
a
dus
spre
o
noua
tara
rreaptA
lg.l
:yL.
de
prosperitate.
Canda preluat
Coroana.
ln 1914,Romania
yi"i,?*" 137.000
kmpetrati,
cu 7.700.000
rocuitori.
lJ
rilareavea2es.ooo
kmpitrali,cu ii
[i;:;::"1i,:,:""'"
. ..Cel

loial9i drept.cafe ddduseptmAntluptdtorilor

de la

yl:"":iu,l^?y,9".:r.moare.
linistit.
Et,carescapase
caprin

urecne acutuide febratifoiddce_llovisein

rggz ri se
ddduseatunci9i cuminecatura).
a ramascu o paloare
gelbuie
toatdviata.Lungasuferinp.
9isechele
pr"i,ir'tal!
un cancerta intestine,
s_aincheiat
intr_un
scauncu rotile
peligor,in mijloculflorilor
amenajat,leng;
.";t"il;, ;;
canea de rugdclunioe

genunchi.
DeSifuseseoperat
oe un chirurg parizian,
Suveranul
se stingein vara
caniculare
1927,la varstade
62 ani.
inci o Aquili Neagr;s-a
prapiditin Carpatigi a fost
inmormantata
in necropola
regalide la CurteadeAfge9.

187

Regina Maria
Maria,ceacareva deveniReginaRomaniei
Mari,aleturi
de RegeleFerdinand,s-a ndscutln tara ceturilordese,
Marea Britanie,la 3 octombrie
1875.Loculundea vizut lumina
zilei este Eastwel Park, in
Comitatulde Kent,un silag de
tard pitoresc:o casasureveche,
imprejmuita
de ziduriinalteli un
mire.tparcde stejarigifagi,unde
retdceauturmelede cerbi. Un
mediuromanticde naturi ii de
trecut, care pare desfdcut
dintr-unromanistorical luiWalter
Scott - cum scrie Nicolaelorga
in cartea sa REGINA MARIA
(1923).Era primulcopilal DuceluiAlfredde Edinburg(fiul
RegineiVictoria
a MariiBritanii)9i al DuceseiMaria(fiic: a
al ll-leaal Rusieigi a Printesei
Mariade
TaruluiAlexandru
Hessea Germaniei).
in plineiarne,dupi Criciunulanului1892,Principele
mostenitor
(n;scutin 1865,la
Ferdinand
de Hohenzollern
Sigmadngen-Germania)
se casatore$tedu Maria de
Edinburg,nepoatade fiu a RegineiVictoria
a MariiBritanii
9i lrlandei.LogodnadintreFerdinand(27 ani)9i Maria(17
ani)se oficiazirepede,la a douaintalnirea tinerilorpus;
la calede cStreperinti.
Zglobiagi oachega
fatdabiaiegisedinadolescentd,
fiind
cu 10 ani maimicedecattimidulalesNando(numeleintim
al lui Ferdinand),care abia a gesit ,curajuls-d-mifaci
18 8

d9 cas;tor
Propunerea
Povestea vietii mele.

- cum evo

ea eptsodu

Chiarla cdsitorie- istorisegte

maidepa e ReginaMaria_
perechea
tandraa fostpusdenergic
subtutelaiutoritaruiui
i-a socatprin toastutsdu rece
::^s:_:"]:]
].":y":'?nut.
ei
olsranl.
spunend
cdridice
o cupadevin,,penlruziuavoastid
s_aingitbenit.si_apierdutvesetia9i _
""?.!,"-11,,-!"rdtl.ld
dupd
ridicareade la

masd- i-a
spuslogodnicei(secvenldredatd
in memoriite
Mariei):
- Ai auzit,Nando?
- Ce s-aud?
- A zis ziua de miere.
- gi de ce nu?
- Nu intelegi ce-a vrut se
zici? (se intreba Nando,adicd
Ferdinand).
A vrutse spundci,
in locdeluni de miere.n-aresa
ne deadecato.zilUite,a$ae el!
Nu-ipasede sentimentele
altora
Si nicinu le intelege.La unchju,
a9amerge:nuftai muncegi nicio placere,cat e anuldelunoSroricarear fi anotimpul...
In adever,CarolI i-a condusdin umbri atentsi sever.A
urcatavereaPrincipelui
Ferdinand
de la 300.OOd
lei aur la
1 milionleiaur.Stareanoiifamilii
eraexcelent;.LaBucuregti,
le-arezervat
PalatulCotroceni,
iarla Sinaia,tangi superbui
189

Castel Peleg,a construit- dup; gustul preafrumoasei

principese
- CastelulPeliSor.
Ridicatla cumpinasecolelor,
intre,1B99
$i1902,de catre
arhitectulceh
KarelLiman
SidecoratdeBemnaro
LudwigdinViena,Peligorutgdzduie$te
perechea princiareFerdinand-Maria,
din 1903.

Re-gina
Artistd(cumva fi maiapoisupranumite
Maria)igi
personatitatii
ctocotitoare,
ptine
de
viale.i;
l:l:_?1!r"nt"
oecorarea
resedintei
de vardde la Sinaia.
Ea,tanara
poetesd
gipictoriti, alegepentruTnfrumuseta_
rea Ca6teluluipelilor (azi
muzeu,ca 9i Pele$ul)
un stil
resunator,in epoc6: Art_
Nouveau-ul,opus sterilitetii
pellsorul
istorismului,
este,ca
arhitectur5 exterioare si
motivedecorativeinterioar;,
cu totul altcevadecatinclr_
catulCastelPelel (ln stilul
neo-renagterii
germane).
lnfo"
cataMariaadaugdpalatului
ei montan,in stjl personal.
elemente
specific
celtice(nu
eraea englezoaice?),
ames-

romanesti.
dar 9i cu cete bizantine,
vrejind
:::-"1::y."jl:
pnnruxutbatdtorla ochi.Cumafirmaun mare
berbatde;tat
aproptat
tamitiei-regale
(1.G.Duca),ea abuzain povestiri
de
ca|rcatrve,iar in picturide tonalitdtivii. li plecea
tot ce
luce$te.aurulSi portocaliul.
Apartamentele
ei suntintens
porele,gusturileei au cevaasiatic
Aceasteamprente
e vizibitila peti$or,
undevizitatorii
mari

precum
Camera
deAur,Capera
:lT':,-p11:nd
inde
i"t:rioare
sauuormitorul
Aur.
Cadecoratie.
Camera
deAureste

1 90

unicat.
sunt din stuc aurit,cu frunze.de ciulini,
.Peretii
element
foarte indrigit de regine, deoarece alc;tuia
embtema oragului Nancy (capitala stilului preferat
Ad-Nou-veau),
ptecum9ia Scotieinatale.Sus,in lu;inatorul
orn-praton,vedemcrucea celticE,alt motivdin
tara ei de
ooar$re tot atci.admirim manuscrisulrealizat
de Maria
pe pergament
(.1906).
Si oferitin dar lui Ferdinand
Fotografiile
Si picturilede epoce,precum9i descrierile

Cat de frumoasd
era Maria ?

memorialistilor
ne lemurescin
aceaste
privint;.
Unuldintreacestia,

care a vietuitin preajmafamiliei

regale,ne povestegteceea ce a vjzut de multeori.
Fru_To"rq
strine-poatd
de RegiSi lmperatiavea ,,ochii
,.
albagki argintii". 9i tot l.c. Duca (Anintiri potitice:i.degi
cautaSi defecte.infepturaMariei,afirmi:
..Regina.,Maria,este.o
fiintede caretrebuiese te sfiegfi.
__,.
Este stretucitoarela fizic. ca Si ta morct, incet i ia ve;uL
nimeni nu o poate intrece. Frumoasede o frumusete

incentetoare,
nu credsdfifostin
Europamultefemeicaresd se fi
putut asemuicu densa.Inteligente, fermecebare, ptinA de

talentpentrupicturd,pentru cdldrie, pentru scis, o conversatie

sclipitoare,
verud,humor,sponianeitate in gandire, originalitate
de expresie,curaj - cine n-a
vezuLo la lagi, in mijtocul
epidemiilor,mergendacolo unde
primejdia era mai mare?
Drcgosteade adever,clefrumos,
de bine,nimicnu i-a lipsit..."

191

Perechea
Ferdinand-Maria
sd unisela primavedere,din
ratiuni
de famitieSi...de stat.Vafi fostiubire
ni",tirtil
Infidelitdli
adeverat; intre ei? Cei cesetoritide rude
conjugale
aveau caractere total diferite, care
'se
completauadmirabiluhul pe altul.- cum scrieun biograf

din familie,printulPaulde Hohen2ollern,

in caneACar;tal

ll-lea, rege al Romeniei,Bucuregti,i 991.

Memorialistul,
lafel ca multiistorici9i scfiitori
fascinati
de
vialaintim_6
a regilornostd.noteaz5fardmenajamente
detalii
despreinfideliGtile
conjugate
ateacesteiperechiin general
reugite.
F..9i:"1d, cet care o iubisepasionalpe domnisoara
Elena
Vecerescu,
-,
fiindgata se se sinucid;pentruca ise
refuzasemariajul.
se intretineacu tigAncifocoase.desigur
candfaceacateo escapadabachicl
Maria,dupd ce nescusedoi copii ql
I-erdrnand
se
imbolnavise
---remperamentala.
de febratifoidi. se indrdgosii
romanticde locotenentul
Zizi Cantacuzino
dinsuitaprin;are,
c:ldre-tdesivargit $i plh de atentii.Avenruracu ofiterul
a
TostcunoscutdSi de Ferdinand.care, de fapt, avea
si
torereze
toateidileleextraconjugale
ale Marlei.
A venit apoi pasiuneapeniiu
'prtntutalb' Barbugtirbey,admi_
nistratorulgeneralal Domeniilor
CoroaneiSi Seful camarileidin
anturajul
reginei.
Se spunec: este
tateluftimilor
doidin cei SasecoDii
regali (lleanagi Mircea- ultimul
decedatde febr; tifoidala 4 ani).
De notorietate
public; a fost Si
aventuracu Joe Boyle, colonel
canadiande la CruceaRosie.care
in 1917luaseloculprimul;ifavorit
Barbu$tirbey.
192

Desigir,dupi $asenaSteri.
frumusetea
Reginejlvlariaa
pa r. Ea a dafuit dinastiei tani
de
Si
aqopttemai multicopri.care i_auadus
satisfactie
initial;,deopotriv;
cusuparare
ulterioard.
faptuluica i-a crescutintr_oambiantdttbertina. datorita
rala-tpe cei 9ase,in ordineanasteriil
.19

chiarin piimutan de crsdtorie,

a
o u c ep e t u m eu n ,ani.
-".,,i^t-ulll_,.1
ba i e te lca
. ru i ai se d d n u melede Car oi
ReSeCarotat -tea).sprebucuriaregetuiCaJ
i.
lvlj:J'll,
uarotat -teas-a n;scut la .15octombriel893la
Castelui
Peleg-Slnaia.Dupa trei cSsetorii o vrate
amoroase
Si
scandaloase,a murit,in tgSS, la fisaUona_
9r-p.olitice
HOnUgatta.

peles.vedeluminazilei,
Totla Castetul
in,1894,primaei
.fatd,
.
Etisabeta(evident.
tuandnumetenegineiefi"al"ialj.
Principesa
Elisabeta
a devenit
in .192.j
n"ginaa Cruciei.
p;,;
cdsetoria-cu_Regele
ceorgeat -leaat cr;ciei.e incetaiOin
viatain 1956
ln 1900,Mariadd naqtere,
taGotha_Germania,
.
cetuide_al
treileaco-pil.
tot o fat6,principesa
Matioara,careavease
v"ri3a.rusosiaviei.
pr.i"
i" i6:i]
!i"91_!10i13
u-ur(egere
I
"iJt"n".
at
lugoslaviei.
asasinat
de
cetre
lle_xan9fu
rasct$tcroati
in .1934la MarsiliaA avuttretcopii,p;imul
ajungandRegelepetrual -lea.A muritin
1961.
AI pahuleacopil,principele
Nicolae,s-a nascuttn 1903
,lapeles. Nu a ajuns rege.
Sinaia-C^astelu]
S-a stins la
Lausanne.
in 1977
ln 1909,Mariadi viatec6luide-alcinc ea copit, patatul
Ia
^
Cotroceni:
lleana Aceastas-a meritat.ta Stnaia.In 1931,
Anton de Habsburg(de Austria),print ai
91-flt",p"t.
roscanet,
cu.carea avutSasecopii.ca 9i maicii_sa.
A iost
de Habsburg.
Sotut
at
doitea
gtefan
a
fost
dr.
lrll9i*T
rsarescu.
Uevenitd
l\raica
Alexandra.
fostaprincipesd
ileana
s-a prdpeditin 199i, dupd ce a vizitatRomaniapostrevolutionarS.

193

PrintesaIlrtra

Resina Elisnbeta a creciei

194

Printul Nicolae

Pri trhrl C arol

tn 1913.princrpesa
Mariaa n;scuratgasetea
,.,.,,j.fj":
9i
utlmuteicopil
unb;ralcunumele
Mircea.L_apierOut
insj,

)i sii'ii i i
l"il:::::"!! {::,zi{ii:tr""o
ff;T#',#",1

lnconjurat;
de atatiacopii(9iapoinepo!).fermecitoarea

'tgina
vervati intetisenla
Regina
ei
I I-:9i1.,M?.g.cu
nativa.
trebuia
si
te spunapov-eSti
vestitoare
drn
c-omoaraclasicd. lar cand

tolba se
ti"gp"". sa-9ideagtasf;nrezra.Astfet
s_auivit
llrjl"-:l
de povestitoare,
in timba
11:T""-,."
!rlSi""t" ndscocite

il;":?,"iii:,"ilf
f il S:l"l
!"'!.,,
=,nff;,1

pentrucoprirmarigi mict.au un parfum

aparteromantjc.
uaca.ltustra
suverand
Elisabeta,
de
.
originegerman;1ca
Sicarott), ne-atdsat,atdturide poezii,ii p;""Sr,l" p"l"SJri
crrte cu nesat de copii gi tinen, urmasa
er in scaunul

s";:'*?,:l:l"ff
*;,::.;j*[
i,iift:ttiy1fi
povesfea
vietiimele(1935.kadusd in
si

,"

g,.*;gh*:
B'ffi
liiJiflI_",itl::aT.ilil,
""G;i-ii

IuiBa@gtadin.
Ceitreipwcei.
rranaaiirut
tuiCoiu tiJ,i-ii|
parintetu!
a
yinunaE
_ poveste
simon
?^":tl":), ,9!:.

E:t:ffi:'3,",,1:';':u::l::3:::i,:,:;:'*'eio
La-anii

maturitetii,ReginaMaria devineo autenticd

_^
scfluoare,
compunand
cu talentliterar,in afardCe povegti
o muttimede certi remarcabite
in proz;:
!::lr1,l]""r"1
povestrn,romane,volumememorialistice,
evocdri.Tntre

Ii- mea,Dor nesUns.

G/asu/a. p" ,un'ti,
111rj::.,
6anaun gt tcoanedin vrcmea

rezboiului.Megti.O legende
deta MunteleAthos,povesteauneiinimi,Regin"n"oii"ti,
toatepdlind.ins6
infatamemoriilor
ei celebr",in treiuofrme,
Povesteavietiimele.

195

La 50 de anierainc; seducetoare.
Englezoaica
devenitd
romanc5a fascinatOccidentul
a
avut
un
turneu
triumfal
9i
i n S UA( 1 9 2 6 ) .
ln viaiaei,inimaRegineiMaria
a bdtuttumuttuos,
numotcom.
palpaindd,
Nu
ca
o
candele
ci
ca o to(e
Povestea
zv5peiata,cu limbi parjolitoare.A Stiut si
unei inimi
""" t iubeascd
9i sd urasc;.Darse apropiasfargitul.
:::::
l,nodrticica
saPoyesfe
a uneiinimi,easctiece,direroasele
befti
aleinimiimeb imiresunauin ureche,ca suspinele
celemai ale
uneineodihnite
mei ce se ridic6"...9ice a vezutin vis, pe o
mase?,,Dulcea,mica,Aanda inime omeneasce,rece Sj ineftd.
sfA6mat+in doue...Amridicatceledoueleiii recipeneia buzele
melece ardeau...mi s..aperutce o zvecnireimiftspunde...un
respunsalfi.venitplutindpeneh inimameachinuia.
Dareranumaiviziunea
uneiituziifugarc,$iapoitotutsefecu
linistit...
Tecut$i liniitit...
TAcutSi isprdvit...Sfersitutunuivis!Q, inine, bia6 inimdf
Reginal\4aria,cea caaea avut un rol decisiv in feurirea
RomanieiMari
la 1918,meritand
s; ise ridicestatuiintoatdvatra
romanilor,Si-a simtit inima
sferamatila 18 iulie1938.Se
prdpddeala Castelulpreaiubit
Pelisor-SinaiaAvea numai63
deani.Nu-lputuse
iertapeCarol
primul
al ll-lea,
ei bdiat,cA- de
dragulunei fuste - lep;dase
toatedrepturjle,prerogativele
$i
onorurileuhui mogtenitorde
Coroand
Regaldgiseexilase,
la.
1925,in streinetate,
pfovocand
gfavacrazadinasticd.9iapoi,
sclipitoruiei fiu, incS,cand
ordineamonarhicd,
s-afelntors
19 6

in fo(d, la 1930,pentrua se a$ezapetron.Regete

Ferdinand
s-azvrcolitin mormeni.Fecio;ulei Carotat. _leao izolase
in
reqedinta
palatulCotroceni.
eitestamentard,
Dupdoptanide

Resere
carotat _tea
i_aorganiJ

1"""1::]lllToy*
T"T"isate.
o
Inmormantare
tasluoase.
De la peligor,
sicfiula fost;dusla
ratalutuotroceni
dinC-apilala.
auzindu_se
7Sde salvedelun.
depusin pqtatutRegatdin CateaVictoriei,
Sata
:ry
:.,0:t
uunurur.
uorregtLlt
lunerars_aincheiat.cu marepomp5gi
iacrjmi,la BisericaDomneascede la c{rrteaoe ,qiges,'flini
inhumatdatdturide RegeteFerdinand,
i"'piirJ
pereche
regaldCaroll_ Elisabeta.
"pro"p"
Darinimaei?Conform
ultimeidorinlerestamentare,
inima
ei sfiramatd9i rece,lnvelit;in vatdformoliz"tetf""t
;;;;;i;
inlf-ocasetadinargintin greutate
de 561grare lOecorata
;u
JU,,ptelreprettoase).
Caseta,
infaguratii
in drapelele
nalionale
ale AngtieiSi Romaniei,fusesederuiti ,"ginei ae'"lii"
D-oamnele
Romane
cuinscrip!ia
Alteteisale
regaleprincipese
Mariaa Romaniei,
doamneleromine
Splendida
casetd
a slatirejlunrlaCotroceni,
panein toamna
fiind
depusd
acoto
unde
a
dorit:Biserica
:9"l|]i 1n,^.19181
gredina
ql9/a.Mlr's.
din
patarutui
minunata
a
de ta
:1:9oxd
tjatctc.pe tttoratul
N4drii
Negre,dtncadrilaler.
La Balcic.scrinulera ad6postit
intr-ournadtn marmurd
,, pe
aro.,
capacul
careiaera sculptaia
in basorelief
cruceade
pe langdceledouadrapele
ra urgmaringen.
aminlile,
caseta
eracoperildqi cu steagulde pe Bricull\,,ltrcea.
navafolosita
oe KegeteFerdinand
in ultimasa cAldtorie
in Grecia.
Cadritaterut,
toate
piesete
careaddposteau
,-,_"-r:!
:.lo:lg"qt
Inrma
Kegtnet
Maiaaufostadusedeprincipesa
lleana,
inmunti,
mai apro-ape
de cuibulAquilelor
Negre.Loculalesin mare
secret/Uastetut
regalBran,pestepar6ulTurcului.
Aceastd
co-moarede suf/ef a fost ascunsein peretelede stance,
pdstrandu-se
multianio tainedesdversha.[4aitarziu,
directorul
Casteluluj
Br;n a observat
cd grilajul
metalic
dinstancdestefo4al.Desfdcand
urnadinmarmurd;a
descoperit
ascunziguJ
inimiiReginei
Maria.Djn1970,casetaa
fosttransferatd
Muzeului
National
de lslone.
157

Acest a9ezdmantcelebru'in istoria rom6niloi a fost

iitemeiat,cutreiveacuriin
urmd,de bunul
voievod
(.1678-98).
9erbanCantacuzino
De
Cotroceni,
suntlegatidomnitori
devaz;, de
la Constantin
Brancoveanu
pendla Alexandru
toanCuza.
Din1866.vechile
case
domnegtisunt
atribuite
sprefolosinle
,ruruarort. ca
reqedinta
de vard.inkeagaistoriea reqaliteiii
noasrre
se leagd,tntre1866-.1947.
de patatulCokoceniCarol
au.tocurt..inmijtocut
acesrorumbrare-.
panata
:1-:l::119
patatutui
fesEurarea.
regaldin Bucuregii.
Mai apoi.ei Ei_au
mutatrq$edinla
de vardla Sinaia.dupdconslruirea
Castelului
Pereg.In 1888,RegeteCarotOaruiaCotroceniut
piinluiui
mollenitorFerdinand
9i tinereisalesolii lvlaria,
stepenitpalatulpAnd la moarteaei. in anut "ea
.1938.
"ai"
"
prin
Tesrament.
regele Ferdinandlasa palatul Cotroceni,
ca
Maria,
cu
drept
de
a
orspune
dupd
.l9sin9i
vointa
39:!i!li:
sa
defiobileleaflatein patrimoniul
edificiuluiregal.
Dlpd abdicarea
fortati a lui
l\4ihai
| (30dec.1947),ln timput
dictaturii
comuniste
multemobile
au fost furate 9i distruse,iar
c64iledinbibliotecd
arseincurte.
In urmacutremurului
din 1977,
CeauQescu
a decisrestaurarea
palatului
acestuia
Sifolosirea
ca
spaliu de inaltaireprezentare
socialiste. Biserica a fost
demolat6in 1984,din ordinul
dictatorului_
in zilelenoastre,
ansamblul
Cotroceni,ale cdrui lucrdride
refacerefuseserdincheiate
inaintede Revolulia
din 1989,
oevlnesediu al presedintiei
Romeniei
gi MuzeuNalional.
in laturavechea palatului.

Palatul regat
Cotroceni

19 8

Carol al ll-tea
Se negteapentruprimaoare,in
^
F(omanra,
unpuideAquileNeagre.
in
cu^rout
de la pele9, sub muntii

slancogt.
Pe Donau,in padureaNeaora.se
zicece din oulde vulturnumaivultur
rese;rar ta noi c, din stejarnumai
stelarrdsare...
Mledita regald birb;teasc5, in
::i: : : ; i; . - , . i - , = , : :
^ ,- I =G8
increderea,
Si
a Si fost reprezentateca un
!::,-rl,"r?ni"t"
pui
iegitdink-unou vulturesc,
agezatIn cuibde ramurele.
frumoasa principesdengtezoaicdMaria
,_._11":1",$i
(nepoatd
de regesi de tar),cesatorite
in ianuarielgg3 lJ
principele,mo$tenitor
Ferdinand,
nagteanumaidupdnoue
lunt primulbaial,la 3 octombrie.
i; exrraordtnarul
castel
rereg,.unp_atat
ca din povegttle
cu zane$i feti_frumogi.
Era
botezatla17octombrie.
cumarepompeliafai.fafr4anjstirel
ap_ropiala
Sinaia in sineasa, taciturnut
RegeCarott eia
renctt9t multumit,
ordonend
ca botezulsa se fac; in retigia

3lii"6?;jit "*"dea

textur
purta
consritutionat.
numite

it descrieca pe un 'copl/ frumos,cu

. Y"Ia*3..M4"
oucte
Dlonde".,.Carola foslun prunc supetb.
senelos,voinic
Stnemarpomenit
de drAgdla9,,.
De educatiacopiluluiminunat
s-a ocupatpersonalRegeleCaroll, deoarece
Stjaca va fi
mo9tenatorul
tronului,dupi el Si Ferdinand.l_a adus
guvernanteenglezeca sd vorbeasce_ aldturi
de romane_
Silimbilestreine.primelestudiile-afdcutcu profesorircmeni,
199

ca sd invetelimba,istoria,geografia9ireligiateriisate.Vt;starul
Carol era inteligentqj sarguincios.Dinadolescentiera pasionat de lecturaca4ilor,filatetie,
botanica(la fel ca tatdlsiu alc;tuiaierbarecu plantemontane),
dar Qi de instructiamilitaresi
unifofmele
inzorzonate.
La 1l a;i
defilain uniformd.
in 1913,urma
Academia
militaride la potsdam
- Germania.

c_utoatapregitjrea

,,
lli
?"]:
hemteascS.
tenarulprintCarol,ndscut
"t""td
""St".""""6
in Rominii,
$icrescut
9i-a0ecoratincaperilede la Cotroceni
dupapropriulgust.
p:"1 t"
amintrtd
spune
. ,pe cAtse iare,
l:f_lli-:ii.
:artea
a lupunloatetapetele
pe

de peteti$i i-av uitcalacasele

g/-aaduscovoareion|nigti, mobiteromeneasce
lrirdne$tl.
$,sooaromaneascd.,
d"."ni. cendse stingeaCarotI. vtestarulregal
^^_!" 1:::::"i
care-r
purtanumeleera un june inalt.zvelt.prestant,
foarte
orneculttvat9i instruit.de o personalitate
debordanta.
Era
rnzesrrat
cu_toate
virtulileberbitegti.uneledintreacestea
aoucandu-t
foartemarinecazuriSi o viatdscandaloas;.
rubeamaginile,
avioanele.
bogetia9i. . femeile.

S-aj:r" oI!TS1 llteraturd.

in Romania
SiinOccident.
oespre
,,amorurile,,
lui
.moruri,,sau
Carolal ll_lea.
,,Amoruri"
Autoriromeni
9istr6inis-auintrecut
trei cesdtorii
in

Iegale?

tratarea acestuisubiect picant, fabu_

landsauromantand
copiosinjurulunor

o:ll"l s-acreatimasinea
unurreseseducetor,
l?ll:.,^"1,:;
pray_-D!y,
atemeiat..desfranat

patologic6,
Side o viriljtate
mai
oegraoaperconaj
literar.
decatpersonalitate
postura
politicd.
oe uon JuansauCasanova
s_asuprapus
$i a umbrit,pursi

200

chipul real al unui cap

-srmplu,
Incoronat,care - intr-un timp de
restflSte- a adus Qiunele servjcii
tirii unde.s-aniscut 9i pe care o
rubeapanela contopire.
Au fost exacerbatepane la
saturatie
iubirilefirestiale unuiom
ca individsocial,numaici el _ ca
pnnctpemogtenitorgi rege _ se
spuneace n-are dreptulla aceste
iubiri.Fiecaregestbdrbatesc
de_al
seua fostexageratpen; la nebunie
Sifictiuneromanesce.
cu pasiunepaginipitoregtidespre,,culisele
,Lecturem
patarutut
regal".,,amorurile
_:_,
,,
principelui
Carol:.,
r/,,,rurpcrurucrot
, .
, "secrelete
"secretele
atcovutut-,
dar iati cd paul de Romenia,in documentata
carteamintite,
adevarurile
atatdin vjatasentimental6
.redE
a Hegetur
carotal ll_lea.
catSidinviatapolitic;a lAriiincare
a oomnrtun deceniu,cu umbre,dar cu lumini.
Si
ue tapt. ce intelegemnoi? Ce .,amorurile"
acestui
perso-naj
istoricn-aufostdecat...treicis;torii legale...
Prima cesetorie,secretd,a fost contestate ; starnito
9i
,rununapolltrca,
deoareceiubitaera romencd:loana (Zizil
Lambrin_op_rintul
mo$te-nitor
Carol,carenu aveaing;duinla
s,a-gr
viatape front,se plictiseala Regi;entul8
.expunavanatorid^e
MuntedinTg. Neamt,visand_o
febritpe Zizi,de
care era indragostitlulea.Fata proveneadink_ofamilie
aflstocratica
greco-bizantine,
fiindfiicamaiorutui
decedatC.
Lambrino,
dinanturajul
Cu(ii.Acumse aflain refugjuldela
lagiSjcorespondacu indregostitut
Carot.Hotdranddeodata,
fdri $tireapdrintilor,de q se insuracu Zizi,Carolperiseste
garnizoana
9i, deghizatin ofiter.us, pteaceimpreunEla
Odessa,undese cdsjtorescin tain; la 31 augusi.j91g.La
1a9,,
undese aflaCurteaRegaliSiGuvernul,
scandalul
s-a
dezlEntuit.Ferdinand9i Maria i.au soljcitatdesfacerea

201

cisatoriei morganatice,hot;rand sd-t pedepseascepe

vrnovalcu ..arest"
_ Neamt.Dinratiuni
la M;ndslireaHoraita
oe srar.oeoareceDinastiaera in pericol,fericireade zece
zjle s-a incheiat repede,printulmogtenitoriubind_oin
contlnuarepe Zizi cu inflicdrare!i trimitandu_i
scrisori
pasronate
precumaceasta:,,ldolulmeu,viatamea,se nu
plengi9i sd nu spui cj te-am tr;dat, c; nu-i ad;vdrat.
S-cumpo,,comoara
mea adeverate.
tu $i numaitu egtiSi_ai
sdramiJemeia
mea'.gidupardzboiau continuat
teg;tu;ile,
o-esrdesfacereacAsatorieifusesehoUratd.Numai
;e Zizi a
ramas
in
1920,
aduce
pe
9i,
lume
un
baiat,
,insarcinate
Dotezat
CarolMircea,careaveastareacivilea copiilordin
flod (naturali).lar Caroleste trjmisintr-o c;litorie
de studii
in jurullulnii(tnbia,Japonia,
America),.ca
se ise stingifocul
dupe Zizi gi sd i se pregeteasceo surpnza.
A doua cisitorie, aranjatdca mA
.r*
de obiceidecaseleregaledomni_
toare,s-a ficut Ia intoarcereadin
costisitorul
voiaj pe glob. La .10
mai 1921, a avut loc la Atena
cesdtoria
printului
Carolcu Elena,
printesda Greciei,fiica reqelui
Constantin,in urma cereii' s-a
ndscrit la gapte luni un baiat.
printull/ihai. lar fosta iubit; zizi
Lambrino
a trebuitsAse exilezela
Neuilly,impreunecu fiul ei, cu o

renti viager;pletitide citre BancaEgalaa RomanieiNU

s-amaiintorsin tard,precumElenaVicarescu...

N-agterea
prematurea miculuiMihai marcasestarea
principeseiEtena.care nu se simtea bine
la
:aniEtil
Eucure9tr9t probabilnici nu_liubeape Carol.lntre
ei a
intervenito rdceala.mai ales cd _ intre ti.p _ p,rtri
cunoa9tein 1922 pe Elena MagdaLupescu,o
"
evretca
ro$cata.tascivd.cu ochiiverzt.cafe_lva dominasenzual
o
202

viatd intreagE.Magdaera fiicj de evreu cre9tjnat.pentru

neva.sledespdrtit6de un meruntofiterroman,Carol
lc-e.Tli
repedede fiicaregetuicreciei.perasea
:11l':geanaljoartg
o Erenaregatapentruo Elenafrivoli,din popor.
Al doilea
scandaliz-bucni
Si, in 1925,amantaLupescutrebuiasa
tara.Mandrusi neinduptecat,
ca intotdeauna,
l1:1:::y
uarorprec-a
dupddansala parisgi Venetia,de undeil anunta
pe rege.caren-unte
la obligatiilede principemogtenitor.
A treiacisitorie, chiarcu metresa
evreicaElena Magda Lupescu, se
sevargifoartetazju, spreapusulvietii
lor,dupece Carolalll-leavietuiseefectiv
cuea,ca amanti,
vreo2gdeani.Duduia
trdisecu regete10 ani (lg3O4O)ca o
reginA,nerecunoscutiSinelncolonati.
apoiil urmefidelinexiluldinOccident
9i Americagi, abia tn 1949,ei cata_
dicsescsi se cununereligios,in vila
lordinEstoril-portugalia,
asistatide un
Preotortodox.
. _ Carolse stingein 1953,la 59 de ani,bolnavde cancer.
Marea lui dragosteElena Magda (deveniti Elena
Je

i-a supravietuit
un srende secot,panaii
l:j."nz:|"-)
rv/./. tar ex_regetecarol,

atet de defaimatin viali si

post-mortem,.
pentruvinovdtiireale 9i imaginare,a foJi
Inmormantat
ta M6n;stireaSao Vicente,lang6rimigiteleale
regitorportugatier.
cu care se inrudea.
Flall-"lli
u Aqu a Neagram-u9ca
tirAnadepartede cuibulcarpatin...
februarie
2003,ramigitete
pemAnte9ti
ateregeluiCarol
. .ln
ar l-rea au tostaduseacasi.cu avionul.organjzendu_se
o
ceremontefastuoasi,transmis;in directla televiziune.
RegeleMiharI nua participat.
dara autorizat_o
pe princtpesa
Margareta
sd-lreprezinte
ja
la ceremonijle
de Otopeni9i de
la CurteadeArge9,locundeaufostdepuseatatosemi;tete
fostuluirege,cat 9i ale ultimeisalesotiiElenaLuDescu.

203

La Otopeni,Principele
Radude Hohenzollern-Vefingen
a dat citiremesajului
CaseiRegalea Romaniei:
,Vetifi de acordce, pentruFamiliaRegal;a RomAniei,
zauade astdzireprezintd
un eveniment
nationalgipersonal.
Totce ASR Principesa
gt cu mineputemspune,
lvargareta
in numeleintregiiFamiliiRegale,esteci salutamefort[rile
guvernului
romanpentruimplinirea
acestuiactcreStinesc
!i
patriotic.
Suntem.de asemenea,
recunosc5tori
guvernului
sora noastrelatin;, care a dat
9i poporuluiPortugaliei,
g;zduire RegeluiCarol atateadecenii.Aceastanu este o
de ingropare,
ci o impicarecu trecutul,gi
,sjmpleceremonie
'un actde dreptateistorice;Inirhazbuciumatd
a lui Carol;l
ll-lease intoarceacoloundeiieste locul:printreregiiacestei
tui,careauoblinutIndependenta
teri,predecesorii
Romaniei
9i Unireanoastr;.Lungaceietorie
a unutregecarea serytt
natiuneanoastrese incheieaici.,
ChiargidupA
Revolutia
din 1989,continudsii aparecdrti
antidinastice,
scrise evident de autori
Dosarulcu
republicani,
carene ofereunvoluminos
acuzatiigrave

dosarcu acuzatii
grave.Reproducem
+
laprdar
doarcatevareferitoare
la Regele
Carolal ll_lea.
lntrecendu-iin lacomie pe predecesoriisii, afirni;
detractorii,imediatce s-a asezatin tron (1930),dupi
inliturareafiului-rege
lvihai,a umftatlista civiti a Casei
regale,de la 22 milioane(cataveauregeleMihaiSiregenta)
la urmitoarelecifre:40milioanepenhuCaroi,20 mil-ioane
pentrureginaMaria,mama sa,7 milioanepentruMihai
(proclamat
marevoievodde Alba lulia)$i alte 7 milioane
pentruregina-mamiElena.in,,apogeullacomiei.,regele
acaparanesdtiosactiunila 40 intreprinderiindustriale_
totaliz6nd
600mllioanelei.Devenise
celmaibogatactionar.
Industriagii
Malaxa$i Auschnittau depuspe biroulregelui
un cec de 100 milioanelei. in general,afirmi ah;li$tii
antimonarhici,
Carol a spofit, in zece ani de domnie.
204

mo9tenirea
primitide la taul s;u Ferdinand
cu 1 miliardde
Iei,de cinciori mai mult decatmostenise.
Att miliardar fi
fosttransferat
in strdinatate,
inaintede abdicare_
Averea fostuluimonarhera fabuloas;,fiind inscrisi
detaliatin Raportutunei comisii speciateinstituitede
AntonescuDosarulcuprindea
darurileprimitede suveran
de la particulari
bogati,bunuri$i banifurati
de tastat.Curtea
de Casa(ieil obliga,printr-odeciziedin 1941,sa restituie
bunufilelnsusiteilegalinvaloarede pesteun miliardlei,ca
despdgubiri.
Numaici fostulrege pir;sise Romania,in
1940,cu un tren specjalde 12 vagoane,plin cu tablouri.
obiectevaloroase
se aflau41 tablouri
9j bani.intreacestea,
scumpede Tizian,Caravaggio,El Greco,Rubenssau
Rerybrandt,care apa(ineau statului roman. in gara
Timigoara,
asupratrenuluis-autrasfocuride armi (desi-gur,
erau dugmaniis5i legionari).
Trenulbogetiilor
a traveisat
Europa.iardelaLisabona.
perechea
Carol-Lupeasca
ajunge
in Cuba, Mexic, Brazilia,unde Carol $i-a cumpdrato
proprietate.
Candau ajunsin Brazilia(1944),bagajetelor
constaudin40 de cuferegi67 geamantane,
douaautomobjle
luxoase,
superbdde bijuterii,
SaseceiniSio colectie
coroane
regaleSi pietrepretioase.in anul 1949,amantaElena

205

(Magda)Lupescunu mai era nictcriimberg;niciWotf,

nici
Tampeanu,
nici Duduia.ci AltelaSa Regataetena.princi_
pesaoe Hohenzollern.
posesoare
a uneiaveriuriage.Dupi
moartealui Carol,s-a deschisla Lisabona(undeperechea
Hohenzollern
se stabilise,la intoarcerea
din Amedca)un
procesde partaj,dar nicifostulregel\/ihai,nicrfratete
seu
vitregMirceaLambrinon-aupusmanape ravnitaavere.
. uare este adeverulcu privirela soartafinanciaft a lui
^
uar?t.l.::e
intreab5nepotuls5u paul Lambrinoin cartea
amintitA_Carof
al l.lea. An! Ae zite au circutatiot fetit'-al

cu mitioanete
depuse
in bancisteine,
l?.,?:::,:,rglyeGrcco
cu
bani
lichizi
Si
stivuiliin va ze.
7",:.?ryti,Ft
Fnnctpete
Nicotae
cita in Jurnalul seu 30 de milioane de
dolai, confundendu-le cu cele SOmilioane de aolari
iin

f:!!::jte r?n9ne{i!!she(ate, in oct.1eao,de statJe

initi,
pe!1tn!a.le impiedica sd cadd in meinitenentitor.
Eiti
mai.Erziu, CarorSi-arevendicatdrepi;i;
11?.r-i:tf.
lsulra ?nunn9rcapitaluridepusela,Chase Manhattan
int:?tin posesia
tordecetcu maregreutale...
Z?.y^:,:1rn
:
n.umete
tn disculie
nu eraude ordinulcelor sigeratede
du$manii
Carotdiipuneade
.lui:.cend a perdsitRomenia.
toafteputini
bani..."
DupScele infdti9atemaj sus, ne
punem fireasca intrebare: Carol al
ll-lea Si-a jefuit realmentetara.
furand miliarde?Ori du'gmaniisdi
Invederati
au nascocitpovesteacu
avereafabuloas;a fostuluisuveran,

defiimade tor in fata

[iJ|.,,,j1r"-,
De aceea,se asteaptdcercetarea
objectivd,nepertinitoare
a unujistoric
debarasat
de patimilepolitice.
Ca si
ne spuna...adeveruladevaratl
206

Reget e M i h a i
Al patrulearege din dinastia
Hohenzollern-Sigmaringen
a v;zut
lumina zilei la 25 oct. 1921. la
Sinaia. E fiul legitim al printului
mostenitor
CarolSial Elenei,fiicaa
regelui Constantin al Greciei.
Fuseseconceputla primaintalnire
nuptiali a tinerilorcisetoriti, in
primivaraaceluian.Buniciidinspre
tat6 erau Regete FerdinandSi

M"r,l Ferdinand
i9i tuaselnbratenepotul
pan; ta

5"-g].n:,
5
ani ai acestuia,
apoise itinse ta petis;r (1926),;efericit
pentrucd sperantasa,fiul mostenitor
de CoroaneCarolai
I-rea.renuntase
la trondinpricinapatimiinecontrolate
fate
practic..rebelut
Carot
iii
perasise
(principesa
sotia
::-lemer.
Erena)qicopitul(lvlihai.
nascutla Sapteluni;peniiua tiai in
slrarnatatecu amanta sa Elena Lupescu_ aqa cum
povesteam
maiinainte.
.ln trupulmiculuivlestarndscutin Carpati$i botezatin
religia
ortodoxe
curgea.
agadar.
sangealbastru.
dinmarile

ram

nobrtrare
Si fegaleeuropene.Mama ii era grecoaic6,

prin bunicutFerdininc,Minai
iar tatel- ni-'amtromanizat.
se legastransde augustafamiliegermanaHoheflzollern,
aarprin reginal\raria,bunicasa romanizatd,
se lega prin
sangenobildefamiliile
regaleenglez;ii rus5.S_arz-icece,
in culcusulromanesc,
se ivise un pui de Aquili Neagri
inzestratcu celemaialesegenedin Europa
Odorul,protejatSi bine crescutdin faga,s_atrezit_
printr-un
nofocnemaipomenit
- principemogtenitor
gi apoi
regela numai6 ani.CelbotezatMihai,in amintirea
marelui
207

domn romanMihaiViteazul,ii
succeda
bunicului
s;u Fdrdinand,
intre 1927-1930.
Fiindcopit,s-a
aflatsubun consiliude regenti
(constituitla 4 ianuarie1926),
fbrmat din principeleNicolae
(fratele lui Carol al ll-lea),
patriarhul
MironCristea9i primul
Pregedinte
al Cuniide Casalie,
Gh.Buzdugan
(din1929,Const.
Sdrateanu).
Tatelsdu exilatCarol,ihse,
s-a intors.clandestin
in tard,Si,
cu sprijinulunorpoliticieni
$i ofiteri,a fost proclamat,
la g
runie1930.Regeal Romanieisub numeleCarolal ll-lea.
Foslulcopil-rege
Mihail, la g ani,redevine
prinlmoltenitor,
pnmrnddreptconsolarede la taicd_seu
tifluldeMarevoievod
de.Alba-lulia.
Mihaia crescutcumintein umbrandbiddio_
suluiseu parinte,regeleCarol,care_ in cei zece ani de
domnie('1930-40)
- n-atreitefectivcu Regina_mame
Elena,
ci cu.vegnica
sa amant6ElenaMagdaLupescu.
reg_e
cre$tea
voinic,educatde mamasa,principesa
-Mrcut
Etena.
tnveta,
se juca, c;lirea, era fascinatde zborul
-,
avroanetor,de costumele militare inzorzonate
Si de
ceremonialulprotocolurilorregale.

Du4l1orLulr;*"
primarela castetutpetes
_^S^lglii
\t.yza-tyJz), avandu_tca mentor pe prof.
:oala
|

NicolaeSaxu, Mihai a urmatstudiilelntr_o

J clasdspeciald,
organizata
personal
Eiurmaritd
Eraclasa(sau$coata)patatini,formatedup;
l3l?13],."u1
principii
pedagogicesugeratede s;vantiiDimitriecusti
Si
Nicolaeloroa
au-fostselectatieleviicareurmausa fie colegi
_ .Cum
9i
prieteni
cu Mihai?pentrua se completa
listacopiilorcu ;are
: _l:::

20a

fecuse
l\,rihaigcoala
primare,
aufosttestaljsute
deelevicare
obtinusere
mediai0la admiterea
in liceu,.toti
trebuind
sa
fie perfectsenitosi.ctasapatatinia fost
oi"
coirr
provenand
din toateprovinciile
"r;airrii
Romaniei,
din Aiterite
sociale.pe lang; romaniau fost alegi cAte ir;irlri
un iiu al
9i
minoritdti(maghiard
germ"na).clipJi
st
II-"!_1:t"t.
proresorat
eraformatdinpersonalitdti
de elitealetimpuiui:
pedagogi,
ofiteri,artisti.
eraconform;cu a liceelor
. lrogramaScoliipalatine
din
tar;,,ad;ugandu-seactivititisuptimenrare
tegatede
cerceld$ie
9i apoistrdjerie.ElevulMihatera tratatla fel ca
cejlalticolegi.

Erd a fi protelat.
Lafineteanrtorticeati,
pentru
rol se organizauexcursiide documentareprin
toete
provinciile
romanesti,
pentrustudiula fatafo"ufui i"tori"i
" vietii
gl""9,l"ji.'_
naturii,
stiinteror
arteror
si
colqtenea ::gloTi"i,
oamenjlorpamantului.
Acesteaurmereauca
adolescentulvltorul rege,sd cunoascaexcelent
limba,
reIgta.obtceiurile,
istoriaSi culturapoporujuiseu. Mihaia
rosrasretcrescut
Sipregdtitpentrufunctrasupremain stat.
uontormtradiljeidin familiaHohenzojlern.
i s_afdcutgi
o severapregitirem itari, in j937 fiindin5ttat.la Sinai;,
ragfadutde sublocotenent
gidepunend
jurdmantul
ca orice

209

La 6 sept. 1940,Carolal ll-leaesteobligatse abdicein

favoareafiuluis5uMihai.carepenelal
30dec.'1947este.pentrua douaoar;.
rege al Romaniei.Redevenisemonarhla nici 19 ani Si
cugetasela gre$elileparintelui
sau,plecatcu Lupeasca
in
Occident9i America.ln convorbirile
cu scriitorulMircea
Ciobanu,Mihai lspunea ce,dupe pbcareaRegelui,am
simtit ce intu intr-o lume ine de prinejdii'. ASaa qi fost!
Cu flreasa calmd,cumpetatd
tanerullege
Qitolerantd,
treise in umbra vulcaniculuisdu tatd-autocratgi, ugor
debusolat,a intratin captivitateaaltui bdrbatcu manaforte,
Generalullon Antonescu,cel care, de fapt, preluase
prerogatrvele
regale de decizie statald.lzolat de viata
publici.el afl5cd,in iunie194!, Romeniadeclarase
rezboi
UniuniiSovietice.Era fericitde reatipireaBasarabieiripit6
de Kremlinin 1940,insi considerac6 Generalul
fecuseo
maregresealdpoliticetrimiFndosta9jinoqtripesteNistru,
ca sd luptealaturide armatahifleristd.
RegeleMihai opta pentruo pace separat;cu Aliatii,
contraGermanieilui Hifler.Momentuls-a ivit in 1944,in
timpul ofensiveisovietice.La 23 august,convocatde
Suveranla PalatulRegal,Antonescurefuzi si ceard
armistitiul
ori si-9i deademisia.lmediatestearestat.Hifler
a ordonatprinderea
lui Mihail, viu sau mort.palatulReoal
a fostbombardat
de nemti.lnsdromaniisi-au
sprijinit
reg;le
9i au intors armelecontraGermanieinaziste,ielind din
Axd.Datorite
Actuluideta23 aug.1944,rizboiulantihiflerist
a fostscurtatcu 6 luni.
Numaice tara intrasesub cizmalui Stalin.Vreo300de
comunigtiamEretidin Romania,sustinutide un milionde
soldatisovieticj,au impusbrutalregelui,in martie1945,
guvernulcomunistal lui PetruGroza.La catevaluni.Mihai
lii cere lui Grozasd demisioneze.
insa acestase opune.
AtunciRegeleintrain faimoasa,,greveregali,,,refuzandsa
prameasca
minigtrii
9i si semnezedecretele.
210

gi-auinurit pozilia,comuniltl
au fdcut presjunj
_ _C-and
asupra Suveranutui.ca s; semneze
:lr:9te primul_ministru
actut de
abdtcare..
petruGroza secretarut
geneli
9i

ch.Gheorshiu_Dej
r-au
santaj;,
:ll:1l9yrri.:".T-ft
i;3;
isceteste
in
a"""
no"pt"
uoiri
liliyj]L1n^1; "1.dac;.nu

i;'iJ#:j;:::i,iilx"il:E:1?J'j,iJJffi
il,ilfi"j$::1
sange din pricina mea,,

:Ij_::_ _"y.Sg
9i
aDotcarea.
lnsi, canda ajunsin exjl.
" "emnai
Ou6t"r"t
forr"'i,
raLondragi Newyork.c; semnetura
"f a
" fostsmulsdprln
sa
constrangere
9i,deci.abdicarea
estenule9i neavenita.
9lFgt"u"
in"otrtde Regina-Mama
Etena,
MihaiI
19
tgelealungat
Regele
alungat I a rost srlitsi pdreseasce
tara. in

-=_-_

-:__j

noapteade 3 spre+ ianuariei9+8,

ia

trenurresar

a fost opritnumal
::::t:,::.i":,::il9"srav;
doudminute,
tjmpincarespeciarigtiin
c;i tJ,"at";ilU,H:i
vagoanetecu bagaje.Aga ci Heoe

j:$l1ffi
striinitate
numai-cri;;#J.;:.'"
i :r:f,T Jl

o" a'p*"iti
i"s;i"
i"
;il1fril
i::l:i:'HlJ,",""Tii'
"'
painea
de

toatezilete,
fosrutrese
I_11: il "e;Si:a$tige
at
^, Homantei
a fostprlotde incercare
pentruinstrumentele

de zborferi vizibilitate
la o uzinade avioane,
apoi,,brooker"
int.-ofirmdgreco-americand
din New York.S-a stabilitin
Elvetia,la Versoix-Lausanne.
S-a cds;toritcu PrincipesaAna de Bourbon-Parma,
fiica Principelui
Ren6de Bourbon-Parma
9i a Principesei
Margaretaa Danemarcei.
impreuni cu familiasa, a fost
refugiat6
in StateleUnite.
in timpulrezboiului,
Ana
s-a aleturat grupului
consti,,Rochambeau",
tuit din rezistentefranceze, participandca
$oferde ambulantdla
campanialvlaregalului
Leclerc.
Faptpentrucare
a fost decorati cu Cruceade RazboiaFrantei.
Au cincifiice:Margareta,Elena,lrina, Sofia Si Maria.
De asemenea,
NicolaeSiElisabeta
Karina,
9i patrunepo(ei:
copiiiPrincipesei
Elena,mdritatdcu un profesoruniversitar
englez,l\,rihaiQi Angelica- nascu(ide principesalrina,
cAs;torite
in StatelelJnitecu un suedez.
Primafiic; a RegeluiMihai,Margareta,a obtinutdiplomeleuniversitare
in sociologie,
dreptinternational
gi gtiinte
politicela Universitatea
(Anglia).
din Edinburg

,14

Dup; evenimentele
din i 989,revenirea
acasaa Reqelui
[4ihai
I
s-a
desf;Surat
anevoios
Reg.ile
,o.le,"fr;l
intors
Si ;hiar
cu
unele
incidente,
care
dovedesc
faptul
acasd
ca pulereaneocomuniste
de la Bucuresu
inca_nuera capabildsd initiezeo reconciliere
nationalj,'o
rmpacre_cu
trecutul.un act de dreptateistoric;fate de
DinastiaRomdne.care a avut meriteincontestabile
in
pastrarea
ftinteipoporului
nostrugi modernizarea
intre
tirii
1 8 6 6s i 1 9 4 7 .

Primatentativede intoarcerea regeluiin

tari, dup; un
exil prelungitde pestepatrudecen , s-a tovitde obtuzitatea
noiiputeri,carese temeade reinstaurarea
monarhtei.
Sosit
la Otopenicu avionul,lui Mihailise refuzi intrareaoe
pdmantulnatal.fapt caredetermina
miscarile
dinastice
sa
reachoneze
energic.ReactioneazievidentSi Occidenlul,
care consideracd in Romaniainci nu s-a instauratDractic
democratia
europeand.
Abiamaitarziu,
subpresiunea
tirilorapuseneSi
a opjniei
publiceromanegti,
autorit;tile
isiindulcesc
glasulSiaccepte

ca fostulsuveransa pe$easce
pe p:mantulRomaniei.
Luat
la intrebirila postulpublicde televiziune,
in legetur6cu
relatiasa cu Regele Mihai, preSedintele
lon lliescua
recunoscut
in direct:
,Poate am gregit intr-o vreme, influenlatde starea de
spirit,de lncorsetareain care mi aflamSi tensiuneain care
lucram."Ela spuscd iSiasumapersonal
aceastSgreSeali,
adeugAnd:,,Credce a sosit momentulca si netezim
comunicarea$i se realizemmai mult; normalitatein tari,'.
invitein Romeniape
9i astfel,lliescua fost nevoits6-1._.
fostulrege.Bamaimult,el n-aveanimicTmpotrivd
ca Regele
MihaiI se se impliceactivin viatapoliticia terii,urmand
exemplulRdgeluiSimeonal ll.leaal Bulgariei.
iastfel,RegeleMihai$iRegina
AnasosesclnRomania.
Atatin Capitalicat 9i in viziteleprintari, milioanede romeni
il iniampini $i-l.vad,,inearnegi oase',pe fostulrege,despre
careauzisera
dinmanualele
Degivarstnic
Sici4ilede istorje.
acum,MihaiI e inalt,prezentabil,
distantca un suveran,cu
un surasrecepe fate, Nu e un betrenramolit,cum spuneau
unii, ci are ince o figur; de aflet, coboranddegajatde la
volanulunei maginiluxoase9i discutendcu oamenii,ca
altedatS.Unii monarhigti
il dorescdin nou Sef al.statului
pentrua salvatara din cumplitasareciea tranzitiei,cu
ajutorulOccidentuluicapitalist,altii il intampinecu raceale
sau din simpla curiozitate,remanandin continuare
republicani.
Azi, dupd 13 ani de la Revotutia
din 1989,regeleince
traie$te,
iardacaar fi fostreinstaurata
atuncimonarhia,
mai
domneainc; o dati 9i poate,zic unii, Romaniaera mai
repedeintegratdin structuriledemocratice
Si strategice
europene.Legaturile
actualecu putereasuntfoartebune,
regelefiindpracticun sol al Romaniei
in relatiilecu statete
occidentale,
aducandserviciirealetdriiundps-andscut.Se
intalneste
frecventcu pregedintele
nostru,chiarin palatul
Cotroceni,
carei-aapartinut.
Suveranului
i-aufostrestituite,
214

o partedinproprieta!ite
sate,in
9i mostenirite
llI:d.leSalpfezentlocuind

in fostulpalatregal_ palatulElisabetadin
in Elvetia.undea t.ait muttiani in exil
:l:u:egti,,9aJ_Si
uasah(egatd
g,Fundatia
..principesa
Margareta
a Romaniei,.
meritoneartrsticd.
umanirara
gl
potitica,
in
:,'--"-,::!l"it"t"
c matutde normaiitate
cares_ainstaLrrat,
cu mire intarziere,

215

ln tara noastre.Se gtie ca cea mai mare dintre fiice,

PrincipesaMargareta,s-a casdtoritcu Radu Duda,tost
actor, fiu de doctor din lagi, care este cunoscutazi sub
numele de PrincipeleRadu de Hohenzollern-Veringen
(pimindacesttitlude noblete).
SAmaidmintimfaptulci, dupdaproape55 de ani,Regele
MihaiI a revenitla PalatulElisabeta,proprietatea
sa recdp;tat6 de la Statulroman.Acestpalatesteun loc istoricmemorabil.A fostconstruitin '1936pentruprincipesa
Elisabeta,
fosta
regin; a Greciei9i soraregeluiCarolal ll-lea.intr-unuldintre
saloaneleacestuiedificiufrumos,Mihaila fost fortatde
comunigtise semnezeactulabdiciriisalein searazileide 30
decembrie1947.Dup; plecareain exila famitieiregale.imobilul
adevenitcasade protocolanoiiputericomuniste
acaparatoate.
Erapalatuldeprotocotde gradul..0"pentrupresedinti
de state.
undeaufostgizduitiCharlesde Gaulle,JuanCarlosalSoaniei.
pregedinteleSuharto al Indonezieisau Erick Honeker.
secretarulgeneralal PartiduluiComunistdin R.D.G.
De asemenea.RegeleMihai a devenit..cetdleande
onoarealAraduluiln aceastelocalitate,
CasaRegalea avut
renumitul
Castelde la SAvargln,nationalizat
fortatde citre
216

comunigti,dupi abdicare.insi Regele Mihai

a cerut
retrocedarea
casteluluiafidean !i a obtinuto sentinti
favorabil;ta TribunalulArad, in inut ZObo,
a tosl
executatd
numaicu aprobafea
autorit;tilor
de la"are
Bucuresti.
Deciince o proprietateprivatSa regetuii_" fo"t ;;;;;d-#.
uunoscutestefaptulcd acestcasteldin sec. al
Xvll_lea.
impreun,cu domeniul.
a fostcump;ratde MihaiI in .1943
oe.ta Daronut
Stircealvlocioni.
Dupdnationalizare,
au pus
manape propnetateaprivatea fostuluirege tov,aregii
de la
Ministerul
Afacerilor
Interne,
apoiceide la ,,protdcolut,,
lui N.
ueaugescu,
fostulcizmar.devenitdictatorcomunist,
ciruia
ripl6ceanespusCastelulS6var9in.
renovarStrezervatsDecial
pemruer (a fost g;zduit aici de 7 ori). in mod
firesc,acest
casretarost
restituit
proprietarului.
Iafelca palatulElisabeta
9rajrecradtrtrevendicate.
pe buni dreptate,de fostulsuveran.
F(egete
atungat
a
revenjt
acasein Romania,
intr_un
.
climat

taranoastre;;"Ji;;
;;
1:-1:T".r:!" Si normatitate.
merit;
sa
fte
integrate
in
Europa
:::,",jj:11-t
""d*".-ce
crv
tzalacontemporane.

!rE
91:'

!cF

$ry

!a

L-JT

>rE

"8gT
E-g?E

;:F

: *E!
|r E CLE
? c.9 E
z
:

a\

mp

e;.9

Bf;EE
' irEcEa
2!

Fl

86ii
bC$

e#

saB

tp

lp

d
4t
FI

'$E3
!$i'frf;9
:ts E :t

-U

3ffT

2'18

6g

f fisic

"d"3a+YaE
E
3g
A5!
E:H
c o- -" *8.

I _-+
ET !X
q !^! I

of;-t

YAg,E*
u 3 -rg

nsF

ArEET
-:i: H53a
6'

^sE
i\'d d:

d98i

d .t t

vl

E
4x

it
P

6Ffl??
rd
-rid

cE#
.;t

6H!

p^
.;i &

^ r dSi5
, 1 ---.-___+=:

56

F (6

3-,r., tlr.>i .
. sAcHi
. ' G Ha

''

-F

,.H
a
.
e$E{-nge Fg
-3
219

GtrNEALOGIA RIGILOR ROMANIEI

N)

&4,,**,

(1834)
cnsetorte (c) cu

Pd4 d Hohelrzoller|

(c)

Leopold

(r835-r9o5)
Pdnt de
Hoherzollern

carol de BNdetr

Arroollra

(LB4rrgL3)
fitca rgtot

Nlarllatrglaregelut
Ferdtnand tr at
Portuganct

a4i dot copn

(c) .1"";1,"*,Wr.i*

CAROLI
(183Fr914)
Pdnt al Romarrlei
(1866)
Regeal Romatlet
(r881)

Prtu!f,sd df wted

(pseud- ltt.

(c)

FENDINANDI

(186+L927)
al Ro0ratrtct
Reqe
- (1914)

Elisabeta

(r894-L956)
(r893-r953) (c) cu rsere
Raal
Gr|orgeII al
qrdet
Rornauftt
(1930-194{)
CA.NOLtr

-i##ff's"".@

Marh
(,Mtgror_')
(1900-1961)
(c.)cu rsde
al lugoslaltcl - 3 coplt

MA A C,Mlssy')
(187i1938)
nt a lui Afred,
Duce d Bdtnburg

Nrcola
("Nkb/)

(190Fr991)
(Marca

(19o3-r9m
(c)(r) cu

Ioaoa Dolettt
(1907-1963)
(2) cu Therza

-Plt

(1913-19r6)

(c) (1) cu
copn, (2) c-ud.r.

d-Metlo

(r)

(2)
r92l

r9l8
Io(r'd'a,(ztuD
(1896-1953)

Eteoi (Magda)
Lurrscu
(1s99_192)

,dt

l> > ir carcl Mifcm

l,^ tri :, (n. l92o)

MTIIAI I
(n. 1921)
Rgeal Rolnel|itet
(1927_1930,
1944_1947)

t: > ; 1

(t_)
(2)
IIloe
Jarrr
Nlgavltztoe witDatns
(lr. r94E)

(o

(3)
1941

ELENA
Prirt(s, :t crcctet
tra96-19aZ)

*
raul
(o. 1948)

(3)
Artot|la
Cotv te

(c)

(t 1923)
Pdrtcsi de

MarSnrera
Ele|ra
, Irtfla
ltt" 1,949) ([. 1950) (L
1953)

solta
(a. 1957)

I
ft---l
Elhabta

Mihal

Argellca

(Il. 1964.)

l&ete9aaJr#.k,*.R*_

Cuprins
Pe r r rm ele
m ar tl orr egidaciB urebista
$iDecb a.t. . . . . . s
s a rb ad e cetSli
dinMuntii
Ore$trei
. . . . . . . . . . .. ... .l
ue vedemla sarmizeqetusa?

sil;;;d;;;;ffii;;'"J';"

i?

ue s-agasitln cetate?. . .

12

o"r"i"-,*"i,ii-rliii"ra

c; ti ;i ;i "-';#; ; ; : 8, , " ui" i" . . .

1;

Lum a tost asasinat.. .

oec"oa
- ret"ieJ.ou.

. ......
. . . . . . 2l:D
l m par aer
l aDo m itian.
.
. .... . . . . . 2 o
rrelan,un impAlatexemplar
. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 21
P r i mutr ezb o i( t01_102).
.. .. ..
2?
"

erooirea
razoiiiioi-i6;i

rrir.rrr
rriri"i"'i.l.L 1

?1

c u m a r a laD ece bal. .....

FamiLa
tuiDecebal

crr
...
"-" m
"inJ"G"eu"r
c, p,re
6 ;;;;;;te-: .

i:

"

28

.: ....

. .. . . . . . : 3
Legenda
pitoreascea
Oo"n,ei.. .. . .
:i
"Intemeietorii-T6rti
Romrn6sti9i dtnastiaBasa-Ui1".... ii
N e gr u - vo d dle
.sig endadescS lecatului.
....... . . . .
36
uoamnatujNegru_Vode
.. ..

og"'"i
..........:..:.... ...33
iia".",r".
,_.1159
Inrc.m-eleto.ii
llroldoveiSi dinas a Mugatinllor.
. . . .... . 40
. . . . . . . . . . . . . . 42

Mu9ra.Si
Musatinii..

A l e xa n d rce
u lBun ,,....
c e t epa r r uJo a m _ ne
. . . . ...
Vremeaunorcumolitec;,,n"
pe

43
44

.._

urrnete
trriruirce!c-eiiil.a"
_--_
. ." . . . .

LtiptadelaRovine

C rL ,_ 1Oe
1 araa i cionore. .
uoafinasa Mara...

46
"

"

"49

.........:.: ?

peotumu.ir"
rririni,,i. Hun"ao"ra.
. . . . . . - . . . . . . . .81
Averea Srfamtlta. .
t
cu r a o'eu"r"
nilg"M " t "ci o . i " . . .
2i
Corbul lut loan Corvin
tu-=

220

....

,._.-i:-i5s&eY,!l(lg@geaeagl3ra

..

59

Pe urmeleluiVtad Tepel . .. -...

....,...62
vesntasa teapa
...
.....63
Luplelecu otomanii.
. . . . . . . . . . . . . . . 64
Ma.eaexpeditie
din 1462 ........
.... _.......:.65
Atacul de noaptedin 17 iunie 1462 .
.
65
uerronarea
gt arestarea
.,.......
...,66

A treiadomnie.
VladTepe9nueste...vampirut
Oracuta.... .
68
V i a t a$ ifap telel utStefanqelMare.........
Inc0tonarea.
.. . . . . . . 7 2
Po,tticaexlern5.
CampanjaregeluiMatej Corvjnin Moldova
lnfrangerea
tStarijot.
__...... _
BEtSlirlecu turcii
. . . . . . . . . . . . . . . . 77
Hoou-lnalt.
Dlruinta
carea uimitEuropa. . -...
. .7g
ExpeditialurMahomedat
-tea..........
.... ...00

L u ptade tavateaA lba(Razboieni)

.....
.... . . . . . . 6 1
Pi e rde r eCahilieSiaCetatiiA
i
lbe... .......... . .
82
J u r a m a n tuld e taColomeea.._._.......... . . . . . . . . 6 3
Expeditiile
regeluipoloneztoanAlbert.. . . . . . . . . . . . . . 84
Lupta de la CodriiCosmjnului. . . . . . . . . . . _. . . . . . . . . 84
Cumaapussoarele
.......,65

C e t 5li,
m a n a stibr i,iserici
. . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . 9 9
P e r l al u i N ea g o e
Ba sarab..... . . . . . . . . ..... . . . . . . , 9 4
M; n istir e Ar
a ge g ului.
. . . . .. ... . . . . . . 9 5
inveFturile
lui fue;goeEasarab
citre fiutsduTeodosie. . _98
a sp a n.a.
- D o a m nDe
. . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . . . _ 9 9
un"domngospodarll/latei
Basarab. . . . _... .. .... . . lot
I n v ;tata
D oa m nElena
e
..........
...1o3
Va s i l eLup u- d o m niubitorde cultur;.... . . . . .. . . . . 1 0 6
O p e r acultur a le .
............
.....1O7
D o a m n eTud
le o sca
................
_.108
9i E caterina
F r u mo a sedle
o m n ite
.......... . . 1 |1 |1 |
D r u mur ile vie ltiuiMthaiV
i
iteazut......r-....... . . .
li3
l n c epu tul
l up tei( 1 594).
.......... . . 1 1 4
Tr a taiu lcu
Sig ismund
B athory.
_...... .
. .. . . . . 1 1 4
B i r uin ta
d e a Ce tugaren
.....
.. . . . . t t S

221

A t u n g a r e a t u r ci to .......--..*:::::%
r

jndependentei
Cohsolidarea
... _.. ...... _.........t11
UnrreaTrans;lvaniei.
.......116
Luptade ta SetirDbdr
(18/28oclombrie1b99).. . . . . . . 118
Mrnai-pnnqpeatTransilvaniei...... ............
119
UnireaMotdovei..

i;il;;;il;";'

lti

i" ;;;;l;;,encoveanu
g.,ir-ylq

1t,6

Locurili monumente
evocatoare......
.., .,....,123
..
Un_d-omnmartir: Constantin Brancoveanu. . , .
. . . . . . . 12S
rragedtaBrancovenitor
LacnmileDoamnei

Maria
vi"t"-e;
ar"'nuirr"'iui'ii,niui"
C..t".ii.... . . . . . . . . . .)32
Natlerea $i cooit6na
o"i'"i"oi zoi"lll. .
Doamna
pdmasolie.
l n va lat
urav
a,en
s i iruai " t ; i l i .. .. .. . ..... . . .
-Casandra.

uomnat luoldovei
g*irrrin ir"t".'.-. .. ..
o |.rso"i".ii
ui"i" .
"ir,imoa

^.-":llSy::r:,lyl't"ie;;i,; .

..

.' .

rS+

lj;

137
138

];3

urumn.rfe,vtelit lui At. l. cuza . . . . . . .

, . . . . . . . . . . . . . 143
u u mar alaCu za. , .. .. _
t44
'
casatorierasolsti.
...
,...
.
.
.
.
.
1
44
n " r - - ^_ ,,.,,..i _

c,r-"1#ii""0".". . . .
Re f o r m el ul er

C u z a. ...
patatut
oomnescii
ia nro,no"".

1:2

149

I:?
,^y.:llgbjrrrrrrrrrrrrrrrll:;;;iril;iffiffi.;
'

Pe,uhetereg orsiregin"lo. io;ani"i.

, . . . . . . . . . . . 153
Le_aanulDinastiei
Hohenzollern
. . . . . . . . . . . . . . . 153
Negre..... .......
h
eCu
n _ -ibutA quijei
.154
u_
o smrngima
t ornunttigRe
g e te
Carot1....1 . . . . . . . . . . . . . . . . , 1 5 8
N a $ t er ecop
a , ilitr itineretea.....
a,
. ........
.159
r n c o gnflspr
o, eR omania,...

v"";.r,l""i.,i,ti,iiJ"ii!"i"jii",...
. .'. .. . ...;31
...........

peleq
aastetutRegat

..t64

'
Y,ll-".?:
:'"-on.
Moartea
suveranului
222

168

.172
.-,__,.'.%d4{6r44@

Via-taRegineiElisabeta{CarmenSytva).. . . ....
-. . ..174
Ces6tona..
...........1/5

N a sl er eSl
a m oa nea
prinlesertMar,a . ...
-. . . 1 7 5
rlantropte
srpoezie
. . .. 176
C a r m en
SylvaSi V A lecsandd.
. . . .. .. _.. .. .
...178
C a r m en
Sylva9 i E minescu
. . . . .... ....,.... . . . . . 1 7 9
Sfafgituluneiregine.
. . . . . . . . . . . . . . . . 1E1
-Ferdinandde
Hohenzollern
- prtncipemostenttor.... fiZ
l o l r acu d o m n i$ oara
V dc6rescu
...,
..,
., . . . . . lA 4
R r dica r epae tr ongiRazborut
intrcgirii
.
.. . . . . . 1 E s
s e m alstin g e
o AquitS .
........ . .
. 1 |8 7
ReglnaMa,ia
. . . . . . . . , . . . . . . laE
C a sle luPe
l lig o r ..
...,...190
Calde frumoasaera Maia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
lhfidellt5ticonjugale.
. . . . . . . . . . . . . . . 1s2
9aseuma$'
. . . . . . . . . . . . . 193
R e g in po
e ve sti toare
...........
.... . 195
qnoiInimi.
Povestea
. . . . . . . . . . . . . . 196
Pa la tul
r eg aC
l otroceni
............
........ . . . . 1 9 6
- a r oa
C
l l ll- toa ....,..
,.. . . . . . 1 g 9
Am o.ur i'sa tr
u eicesifiorii
legal?........
......200
r acu zatii
grave. . . . . .
.. . . . . 2 0 4
. . u o sar ucu
R e g ole
M l ha l
...,....,,.. . . . 2 0 7
$coalapalatine. . . . .
. . . . . . . . . . . . . . 208
A d oua d o m iie
..... . . . . . z 1 o
R e gele
a lu n g a t
. . . .. . . . . 2 1 1
RogeleIntorsacase
. . , . . . . . , . . . . . . . . 2,13

223

Aprrutr 2003

rsttN 973 9297 73_0

:
.-_5.
tl;
t(\ (,

224

TipografiaMULTTpRTNTrA.!r
,calcaChitnriuld 22, ct. 6, raqi7ij0z2e
.1i].: 0232-21
1225,2.36388.F^x:
0232,21252

VasileLupu

RegeleCarol I

Constantin DimitrieCantemir
Brancoveanu

BeginaElisabeta

ril
EDllilURAPQ,RTiL5OF-l[EruT]dl-f
ISBN 9;'3 - 9?97 - 73 - O

4h

ffiKHH

uFlBadsdbY,{ilt*i''i

rc