Sunteți pe pagina 1din 32
PR AHO VA E ROIC REVIST DE C ULTUR ISTORIC , EDUCA IE P ATRIOTIC

PR AHO VA

E ROIC

REVIST DE C ULTUR ISTORIC , EDUCA IE P ATRIOTIC

I DE

CINSTIRE A EROILOR NEAMUL UI

EDITAT DE ASOCI A IA JUDE EAN CULTUL EROI LOR PRAHOVA, ÎN COLABORARE CU S OCIETATEA CULTURAL PLOIE TI - MILENIUL III

Mihai Viteazul,

simbol al eroismului românesc

ANUL I, Nr. 1 AUG UST, 2011
ANUL I, Nr. 1 AUG UST, 2011
simbol al eroismului românesc ANUL I, Nr. 1 AUG UST, 2011 Pag. 5-11 R zboiul de
Pag. 5-11
Pag. 5-11
R zboiul de independen , piatr de temelie a României moderne Pag. 12-19; 23-28
R zboiul de independen ,
piatr de temelie a
României moderne
Pag. 12-19; 23-28
Monumente renovate Pag. 24
Monumente renovate
Pag. 24
Patina timpului a fost luminat de entuziasmul i efortul sus inut al unor oameni deosebi
Patina timpului a fost luminat
de entuziasmul i efortul sus inut
al unor oameni deosebi i.
renovate Pag. 24 Patina timpului a fost luminat de entuziasmul i efortul sus inut al unor
renovate Pag. 24 Patina timpului a fost luminat de entuziasmul i efortul sus inut al unor
renovate Pag. 24 Patina timpului a fost luminat de entuziasmul i efortul sus inut al unor
Decora i i ale R zboiului de Independ en Steaua României Crucea Trecerea Dun rii
Decora i i ale R zboiului de Independ en
Decora i i ale R zboiului de Independ en

Steaua României

Crucea Trecerea

Dun rii

Crucea Comemora tiv Elisabeta

Medalia Serviciul Credincios

Comemora tiv Elisabeta Medalia Serviciul Credincios Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878

Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878

Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878 Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen
Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878 Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen
Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878 Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen
Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878 Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen
Medalia comemorativ Rus a R zboiului 1877-1878 Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen

Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen ei

Medalia comemorativ a Ap r tor ilor Independen ei
comemorativ a Ap r tor ilor Independen ei Medalia Virtutea Militar ! clasa I-a Medalia
comemorativ a Ap r tor ilor Independen ei Medalia Virtutea Militar ! clasa I-a Medalia
comemorativ a Ap r tor ilor Independen ei Medalia Virtutea Militar ! clasa I-a Medalia
comemorativ a Ap r tor ilor Independen ei Medalia Virtutea Militar ! clasa I-a Medalia

Medalia Virtutea Militar ! clasa I-a

Medalia Virtute a Militar clasa a II-a

PRAHOVA EROIC

August, 2011

3

Acest num r este consacrat Unirii Principatelor Române sub Mihai Viteazul i R zboiului de Independen . Num rul urm tor va fi dedicat eroilor din primul i al doilea r zboi mondial.

S

U

M

A R

Cuvânt c tre cititori :

pag. 2

Istoricul Cultului Eroilor : Col. (r) Constantin CHIPER

pag. 3

Mihai Viteazul - simbol al eroismului românesc:

pag. 5

Prof. Ioan C. PETRESCU Mihai Vod i Ploie tii: Prof. dr. Polin ZORIL Datorie i eroism la prahovenii de la 1877-1878:

pag. 8

Prof. Paul D. POPESCU Batalionul II Vân tori i cucerirea Redutei Grivi a:

pag. 12

Col. (r) C. CHIPER

pag. 13

Monumentul Vân torilor: Prof. dr. Polin ZORIL

pag. 15

Eroi prahoveni din R zboiul de Independen :

pag. 16

Drapelul cercului Cultul Eroilor : Col. (r) Marian DUL

.

.pag. 20

Cercul Cultul Eroilor din Colegiul Na ional Mihai Viteazul

Ploie ti: Prof. Emilia LUCHIAN

pag.

21

Pagina de numismatic : Col. (r) Puiu CUJB

pag.

23

Monumente renovate: Monumentul Eroilor din Ploie ti

.

.pag. 24

Eroi prahoveni de la 1877-1878

pag.

25

Ne vorbesc veteranii: Gl. Bg. (r) Gheorghe R UCEA

pag.

28

Cercurile Cultul Eroilor în imagini:

Coperta

3

Adresa redac iei: Ploie ti, Str. Po tei nr. 1 Cod po tal 100162. Jud. Prahova. Tel. / Fax: 0244 545418

e-mail: ajceph@yahoo.com

Pagin web: http://eroica.freewb.ro/

TIPAR: KARTA - GRAPHIC

Str. Gh. Doja Nr. 143

Editur acreditat CNCSIS

I.S.S.N.

Urm torul num r va ap rea în DECEMBRIE 2011

R spunderea pentru con inutul articolelor apar ine în exclusivitate auto rilor, conform legilor în vigoare.

Colegiul de redac ie:

Director:

- Col. (r) Constantin CHIPER

Editor coordonator:

- Prof. dr. Polin ZORIL . Redactor ef :

- Col. (r) Puiu CUJB

Redactor ef adjunct:

- Prof. dr. Maria M. GHEORGHE Redactori :

- Prof. Emilia LUCHIAN

- Prof. Ioan C. PETRESCU

Secretar de redac ie:

- Lt. col. (r) Cristian ILIESCU

Tehnoredactare computerizat :

- Col. (r) Petrea CUJB Corector:

- Constantin MARIN

Grafic digital :

- Prof. Nicolae LUPU

Consiliul tiin ific:

- prof. univ. dr. Jipa ROTARU

- conf. univ. dr. Gavriil PREDA

- dr. Dorin ST NESCU

- conf. univ. dr. Gheorghe CALCAN

- dr. Costin VRÂNCEANU

- dr. Alin FRÂNCULEASA

- prof. univ. dr. Petre urlea

- prof. univ. dr. I. St. BAICU

Revist

editat

de

Asocia ia

Na ional

CULTUL EROILOR - Filiala Prahova i de Editura KARTA - GRAPHIC.

În colaborare cu :

- Societatea Cultural Ploie ti-Mileniul III ;

- Inspectoratul colar al Jude ului Prahova;

- Filiala Prahova a Societ ii de tiin e Istorice din România;

- Asocia ia Na ional a Veteranilor de R zboi;

- Asocia ia Na ional a Cadrelor Militare în Rezerv i Retragere;

- AERO-SHOW M.C.D.

Prin Revista PRAHOVA EROIC încerc m s ne exprim m împreun cu to i prahovenii
Prin Revista PRAHOVA EROIC încerc m s ne
exprim m împreun cu to i prahovenii recuno tin a
fa de cei care au contribuit prin faptele lor la
ridicarea neamului românesc, neam pe care-l dorim
ren scut i cu întinse aspira ii c tre viitor.

Copyright: este autorizat orice reproducere f r a se percepe taxe suplimentare, indicând sursa (Revista Prahova Eroic ), cu excep ia textelor i fotografiilor a c ror provenien este specificat expres.

Asocia ia Jude ean Cultul Eroilor Prahova i revista Prahova Eroic desf oar activit i non -profit. Scopul nostru este doar acela de cinstire a eroilor neamului, a marilor lor fapte de eroism i de vitejie i de men inere treaz a iubirii de patrie. Dorim ca prin modul în care vom aborda i trata în revista noastr aspectele, momentele i personalit ile istoriei patriei s transcendem politicul i s dep im divergen ele de orice natur .

PRAHOVA EROIC

August, 2011

4

C U V Â N

T

C T R E

C I T I T O R I

În antichitate eroul era un personaj mitologic, un semizeu, fiind n scut dintr-un muritor i o divinitate. El era înzestrat cu puteri supraomene ti. Despre el se povesteau fapte m re e. Eroul avea un curaj deosebit, era favorizat de zei i iubit de c tre p mânteni. Eroul antic era în fapt aspira ia c tre nemurire a p mânt eanului. Eroul nostru, nu a fost un semizeu, nu s-a n scut dintr-o divinitate ci, uneori, doar din ni te simpli rani, dar a avut cel pu in acela i curaj i a înf ptuit de multe ori lucruri la fel de m re e, a jungând s fie numit i considerat în întreaga Europ Steaua R s ritului , Sabia cre tin t ii sau Atletul lui Hristos . El nu a fost îns adorat dup moarte, ca eroii mitologici, uneori neprimind nici m car simpla recuno tin . De multe ori nu a fost cunoscut sau recunoscut, vremurile tulburi, neputin a sau dezinteresul semenilor s i privându -l chiar i de o cruce la c p tâi, spre ve nic aducere aminte. Au existat i situa ii mai dramatice, ca în cazul ofi erilor români, care au luptat în al doilea r zboi mondial pân la 23 august 1944 i care au suferit enorm pentru vina de a- i fi f cut cu onoare datoria fa de ar . Ei au fost elimina i din armat , persecuta i, închi i în temni ele comuniste sau trimi i în lag rele din Uniunea Sovietic . Pu inii dintre ei care au îndr znit s se întoarc au fost trata i cu indiferen , dispre i chiar batjocori i. Eroul nostru nu a fost nemuritor, dar despre el a spus poetul c are apte vie i în pieptu-i de aram . Eroii mitologici luptau pentru ei, pentru gloria lor, pentru a deveni nemuritori, nu doar fizic ci i prin amintirea pe care sperau s o lase în urma lor. Eroul nostru nu a luptat pentru slava de art , pentru gloria i nemurirea sa, ci doar pentru nemurirea alor s i, pentru gloria i eternitatea neamului s u, c ruia voia s -i lase mo tenire nu amintirea sa, ci libertatea i demnitatea. Eroul adev rat nu exist în sine i pentru sine. Nici un erou adev rat nu a ac ionat pentru el sau doar pentru el, ci pentru familia sa, pentru poporul din care f cea parte. De regul , el nu a înf ptuit faptele de vitejie singur, ca eroii mitologici, ci al turi de al i semeni, de oameni la fel ca el. Cum spunea Grigore Ion din Dumbr ve tii Prahovei, cel care a Cap.turat marele drapel musulman al redutei Grivi a, dac nu eram io p-acolo, se g sea altul! i s-au g sit întotdeauna al ii, i al ii care îns nu se considerau eroi , ci doar ni te oameni normali, care au avut privilegiul de a fi atunci, acolo. Oamenii nu- i doresc s devin eroi. Ei devin eroi pentru c factorul politic transform fapta i jertfa pentru un ideal m re într-un interes politic. Gn thi seauton era scris pe frontonul templului din Delphi. Cunoa te-te pe tine însu i! spunea Socrate. Nosce te ipsum! a repetat i Cicero. Cu greu a fi putut avea cuno tin despre alte lucruri, dac nu m-a fi cunoscut mai întâi pe mine însumi îi spune Eutidem lui Socrate în Dialogurile de mijloc ale lui Platon. Dar dac vrei s te cuno ti pe tine însu i trebuie s - i cuno ti obâr ia: p r in ii, înainta ii, poporul din care te-ai n scut, eroii neamului. Aceast obliga ie a fost p strat vie de români în miturile i pove tile noastre, în cronici, în biserici i m n stiri i, uneori, prea rar poate, pe crucile de pe mormintele eroilor, pe monumente sau în mausolee. A te cunoa te pe tine însu i este cea dintâi cerin a cunoa terii pe care ne-o porunce te ra iunea. Dar cunoa terea str mo ilor, a istoriei neamului este îns i temelia în elepciunii. Prin revista noastr nu ne propunem doar s -i identific m i s -i cunoa tem pe eroii no tri, ci s cunoa tem i s în elegem faptele lor, urm rile acestora i importan a lor pentru urma i i, mai ales, s afl m ce putem i ce trebuie s facem noi pentru ca faptele i sacrificiile lor s nu fie inutile. i , de ce nu, pentru a le continua visurile! Dorim ca aceast revist s fie o expresie a recuno tin ei prahovenilor fa de cei care au contribuit la ridicarea neamului românesc, neam pe care-l dorim ren scut i cu întinse aspira ii c tre viitor.

OPRI I-V O CLIP Opri i-v o clip n valnici trec tori, Voi ce strivi
OPRI I-V O CLIP
Opri i-v o clip n valnici trec tori,
Voi ce strivi i în cale nevinovate flori,
Opri i-v o clip , urma ilor voio i,
Trecutul v recheam spre mor ii glorio i
Opri i-v o clip Sunt mor ii din r zboi,
Feciorii ce c zur al turi cu p rin ii,
Punând pe fruntea rii cununa biruin ii
Sunt mii i mii de oase sub z rile albastre,
Ce-a teapt de teptarea recuno tin ei voastr e.

Colonel (r) Conferen iar universitar droctor Gavriil PREDA

Strânge i-le cucernici în cântec de Psaltire, Purta i-le pe umeri în sfinte cimitire, i
Strânge i-le cucernici în cântec de Psaltire,
Purta i-le pe umeri în sfinte cimitire,
i v -ngropa i acolo divinele comori
Sub albe cruci de piatr , sub mald re de flori,
Sl vi i-le amintirea pleca i peste morminte -
i s ruta i râna ce -i in, lua i aminte:
Sunt mii i mii de oase sub z rile albastre,
Ce a teapt îndurarea recuno tin ei voastre
Aurelian P UNESCU

PRAHOVA EROIC

August, 2011

5

ISTORICUL C ULTULUI EROILOR

Neamul devine etern prin Cultul Eroilor

Nicolae IORGA

Neamul devine etern prin Cultul Eroilor Nicolae IORGA D up încheierea r zboiul ui pentru între-

D up încheierea

r zboiul ui pentru între- gire sta tal i eliberare

na ional

pe între gul teritoriu al

(1916-1919),

Românie i

se

aflau

îngropa i

osta i

români ,

român a

care c z user la datorie. Con ducerea statului

emis Decretul-

Lege nr r. 715, din 14

terenurile unde

erau îngropa i osta ii mor i în r zboiu l de întregire a neamului românesc, amenajându-se cimiti re ale eroilor.

septembrie 1919,

statul român a adoptat m sura înfii n rii Societ ii Mormintele Eroilor C zu i în R zboi, cu s tatut de persoan

îngriji i p stra

mormintele i operele comemorative de r zboi realizate, de

a descoperi noi morminte ale osta ilor c z u i pentru patrie,

i de a organiza

ceremoniale religioase i militare la mo rmintele eroilor.

C zu i în R zboi

avea pre edinte de onoare pe Regina Ma aria i pre edinte executiv pe Episcopul de Caransebe , Pat triarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925, Miron C ristea. Guvernul României, prin Decretul-L ege nr. 1693, din 20 aprilie 1920, a aprobat propunerile B isericii Ortodoxe

Române i ale Ministerului de R zboi d e a se omagia în

se s rb tore te

Comitetul Societ ii Mormintele Eroilor

de a aduce îmbun t iri cimitirelor eroilor

juridic , având nobilele misiuni de a

ianuarie 1919, prin care s-au expropriat

În baza Decretului nr. 4106, din 12

fiecare an Ziua Eroilor, în ziua când

În l area Domnului Iisus Hristos la ceruri.

Societatea Mormintele Eroilor e ra condus de Ministerul de R zboi (dup demobiliz area armatei i

aprilie 1921, s-a

reînfiin at Ministerul Ap r rii Na ionale ) i de Biserica Ortodox Român . Societatea i-a desf urat activitatea sub aceast denumire pân la data de 31 m ai 1927, când, în

mormintelor de

r zboi din România, decretat cu nr. 169 9, i-a schimbat

conformitate cu prevederile Legii asupra

trecerea ei la statutul de pace, la data de 1

denumirea în Societatea Cultul Eroilor .

Aceast lege a

fost rev zut i completa t , promulgându-se, la 27 iulie 1940, Legea Regimulu i Mormintelor i Operelor Comemorative de R zboi.

legi, în perioada interbelic ,

Societatea Cultul Eroilor a adunat în cimitirele definitive

ale eroilor, osemintele a 2 00.000 de eroi români i str ini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte

r zle e; a repatriat din i

1.500 eroi, pe baza conve en iilor stabilite; a construit 106 cimitire militare definitiv e i 14 mausolee; s-au asimilat

mormintele de r zboi i ce le ale osta ilor i civililor c zu i în timp de pace în lupte le pentru ap rarea grani elor, a ordinii publice i a siguran ei de stat. Societatea Cultul Er oilor i-a schimbat denumirea, în anul 1940, în A ez m ântul Na ional Regina Maria

pentru Cultul Eroilor ,

organizatorice i educati ve, sub conducerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Româ ne i a Ministerului de R zboi, pân la data de 29 mai 1 948, când acest organism a fost

desfiin at (Decretul nr. 48) . În perioada 1949-1 975, activitatea de îngrijire a

monumentelor i cimitirelo r eroilor i de omagiere a eroilor

s-a desf urat de c tre

administra iile locale, cad re didactice din coli i preo ii din cadrul parohiilor. În ba za Decretului Consiliului de Stat nr. 117, cu privire la reg imul operelor comemorative de r zboi i a cimitirelor ero ilor, eroii patriei au fost cinsti i pân în 1995, în fiecare an , la data de 9 mai. Ministerul Ap r rii N a ionale a aprobat unui grup de cadre active s înfiin ez e, în anul 1990, Sec ia pentru valorificarea tradi iilor mi litare i a patrimoniului istoric- militar, c reia i s-a al tura t un grup de ofi eri în rezerv i retragere, împreun înfiin ând, în anul 1991, Comitetul

Ministerul Ap r rii Na ionale,

care a desf urat activit i

în str in tate r m i ele a peste

În virtutea acestor

Na ional pentru Restaurar ea i Îngrijirea Monumentelor i

Cimitirelor Eroilor, care

prin Hot rârea Judec torie i Sectorului 1 Bucure ti, nr. 664,

din data de 19 noiembrie 1 991.

Înc de la înfiin a re, Comitetul Na ional pentru

Restaurarea i Îngrijirea

Eroilor a preluat obiectiv ele i activit ile fostului A e- z mânt Na ional Regina Maria pentru Cultul Eroilor . Comitetul a func ionat sub patronajul Ministerului Ap r rii

Na ionale i al Patriarhiei

Monumentelor i Cimitirelor

a c p tat personalitate juridic

Bisericii Ortodoxe Române. În

PRAHOVA EROIC

August, 2011

6

toate jude ele rii s-au înfiin at comitete jude ene,

municipale, or ene ti, comunale i s te ti. La data de 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamentul României a proclamat s rb torirea Zilei Eroilor în ziua în care se s rb tore te În l area Domnului Iisus Hristos la Ceruri.

Cu prilejul celei de a treia Conferin e Na ionale a Comitetului Na ional pentru Restaurarea i Îngrijirea Monumentelor i Cimitirelor Eroilor, din ziua de 28 noiembrie 1997, s-a hot rât schimbarea denumirii Comi- tetului Na ional în Asocia ia Na ional Cultul Eroilor . La data de 20 octombrie 2004 s-a desf urat cea de a V-a Conferin Na ional a Asocia iei Na ionale Cultul Eroilor , care a adoptat noul statut i a hot rât înfiin area la nivel central a Consiliului Director Central i a Consiliilor Directoare la sectoarele Cap.italei, la jude e, municipii, ora e i comune. În anul 2009, prevederile statutului au fost

rev zute, între altele stabilindu-se înfiin area în municipii, ora e i comune de Birouri ale asocia iilor. Asocia ia jude ean Prahova Cultul Eroilor s-a înfiin at la data de 24 octombrie 1994, reu ind s - i creeze 51 de filiale în toate cele 14 ora e ale judeúlui i în majoritatea comunelor, care împreun cu reprezentan ii administra iei de stat, cu cadrele militare active i în rezerv , cu veterani de r zboi, cu cadre didactice i preo i cre tini i de alte confesiuni religioase, cinstesc, în fiecare an, memoria înainta ilor no tri. În colegii na ionale, licee, grupuri colare i coli

generale î i desf oar activitatea un num r de 127 de Cercuri Cultul Eroilor în 14 ora e i în 90 de comune, care sunt conduse de Asocia iile Cultul Eroilor . Sarcinile Asocia iilor i ale Cercurilor Cultul Eroilor constau în participarea la îngrijirea celor 230 de opere comemorative de r zboi (monumente i cimitire ale eroilor), la ceremonialele militare i religioase organizate la acestea, cu prilejul Zilei Eroilor i al altor s rb tori na ionale, precum i organizarea i desf urarea unor ac iuni de cunoa tere a eroismului str bunicilor i bunicilor no tri în luptele desf urate împotriva interven ioni tilor str ini.

Membrii Consiliului Director al AJCE au prezentat diferite materiale educative i comemorative cu prilejul fiec rui eveniment important din istoria patriei. În cadrul asocia iei au fost înmânate 12 Drapele unor Cercuri Cultul Eroilor i au fost distribuite Diplome de Onoare i de excelen unor

asocia ii i cercuri Cultul Eroilor . Au fost realizate 3 albume foto cu opere comemorative i activit i

unor

zile festive cu caracter militar. Tot cu astfel de prilejuri au fost distribuite diferite materiale asocia iilor i cercurilor din localit ile jude ului, astfel:

- CD-uri cu imnuri i

cântece patriotice cu ajutorul c rora se desf oar diferitele activit i patriotice;

- Peste 250 de insigne

de membru în cei 17 ani de

Imnul Eroilor Pres ra i pe-a lor morminte ale laurilor foi, Spre a fi mai
Imnul Eroilor
Pres ra i pe-a lor morminte ale laurilor foi,
Spre a fi mai dulce somnul ferici ilor eroi.
Ridica i pe piramida nemuririi faima lor,
Scri i în c r ile de aur cântecul nemuritor.
Pe copii la sânul vostru, alinta i-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu fal al eroilor avânt.
Dezveli i tot adev rul i le spune i tuturor,
Cum murir fra ii vo tri pentru neam i ara lor.
i pe sacrele morminte pune i lacrime i flori,
Spre a fi mai dulce somnul miilor de lupt tori.
Ridica i pe piramida nemurii faima lor,
Scri i în c r ile de aur cântecul nemuritor.
Pe copii la sânul vostru, alinta i-i cu-acest cânt,
Povestindu-le cu fal , al eroilor avânt.
Dezveli i tot adev rul i le spune i tuturor,
Cum murir fra ii vo tri, pentru neam i ara lor.
Muzica: Ionel G. BR TIANU
Versuri: de Iuliu Ro ca DORMIDONT

desf urate

cu

ocazia

activitate;

- Medalii dedicate

anivers rii a 90 de ani de la înfiin area ANCE, cu prilejul

Unirii Principatelor Române, la omagierea unor eroi i personalit i precum Mihai Viteazul, tefan cel Mare, Regina Maria. Organul de pres al Asocia iei Na ionale Cultul Eroilor a fost, în perioada interbelic , Revista România Eroic , care apoi s-a reeditat începând din anul 1997. Prin grija membrilor Asocia iei Jude ene au fost difuzate în medie peste 500 de reviste la fiecare num r ap rut. Prin revista noastr Prahova Eroic dorim s cinstim, cu respectul cuvenit, pe str bunicii, bunicii i p rin ii no tri, care nu i-au precupe it via a, pentru ca poporul român de sorginte latin s d inuiasc în spa iul carpato-danubiano-pontic. S ne înclin m frun ile, cu smerenie, în fa a str bunilor care au f urit poporul român i au ap rat cu pre ul vie ii lor fruntariile rii, în epocile veche, medie, modern i contemporan !

Colonel (r) Constantin CHIPER

Jude ene

Cultul Eroilor Prahova

Pre edintele Asocia iei

PRAHOVA EROIC

August, 2011

7

Mihai Viteazul a fost comparat cu mai mul i eroi ai

istoriei universale: Ahile, Hector, Hanibal, Epaminonda, Leonidas, Alcibiade, Temistocle, Alexandru Macedon, Caius Iulius Caesar, Belizarie, George Washington i Napoleon Bonaparte. Care este principalul motiv al acestui num r record de compara ii? Documentele istorice ne dau acela i r spuns: Mihai Viteazul este simbolul eroismului

românesc. Calitatea sa de bun cre tin, cu mil de s raci, explic angajarea în ultima mare încercare de cruciad târzie din istoria universal . Resurec ia româneasc de la sfâr itul secolului XVI a f cut parte din

R zboiul cel Lung , declan at în anul urc rii pe tronul

str mo ilor s i din neamul

Basarabilor, încheiat dup un

deceniu i jum tate. Aceast

epopee rarisim în întreaga istorie universal a ridicat

rile Române de pe panta pr bu irii economice i a

pierderii fiin ei lor statale. La începutul celei mai glorioase

domnii din istoria românilor, Mihai avea de pl tit un tribut de 10 milioane de aspri, iar pentru creditori 700 de milioane. Tributul se m rise de 20 de ori în 90 de ani, anual Imperiul Otoman primind o ton de aur. Mihai a în eles c e vai de ara ce o st pânesc mul i i

a prezentat interesul românilor ca fiind o cauz a lumii

cre tine, scopul urm rit de el fiind transformarea Valahiei

în scut de ap rare a întregii Cre tin t i,

eliberarea teritoriilor dintre Nipru i Buda, refacerea Daciei, alungarea otomanilor din Europa, refacerea Imperiului Bizantin, eliberarea locurilor sfinte din Asia, unirea celor dou biserici cre tine, desp r ite în 1054, precum i cucerirea Poloniei, care a tr dat cauza cre tin i a trecut cu arme i bagaje în tab ra otoman . Prin planurile sale nepereche, dar mai ales prin faptele sale eroice, s-a ajuns la un num r record de pagini în tratatele de istorie ale românilor. Cel care reprezint culmea cea mai înalt a istoriei românilor a declan at resurec ia româneasc la 13 noiembrie 1594, prin

lichidarea celor care reprezentau interesele imperiului tricontinental în Valahia. Astfel a început o adev rat epopee, fiind singurul cruciat care n-a fost învins niciodat

în b t liile cu turcii i cu t tarii.

Pentru restabilirea hotarelor rii pe Dun re, Mihai Viteazul a reu it s ob in un num r record de victorii.

Frecven a luptelor de pe ambele maluri ale Dun rii este excep ional : în medie, una la ase zile (Giurgiu, Cetatea de Floci, Hâr ova, Silistra, Putinei, St ne ti, Rusciuk, M cin, Nicopole, Rahova, Obluci a, erp te ti, Br ila, Cervena, Turtucaia i altele). Cu o jum tate de secol înainte de folosirea metodelor moderne ale tiin ei militare de c tre suedezi, Mihai Viteazul a apelat la tactica ac iunilor ofensive executate în adâncimea frontului, a trecerii rapide de la ap rare la contra-ofensiv , a atacurilor surprinz toare prin cooperarea artileriei cu deta amente mobile, precum i prin îmbinarea ac iunii pe uscat i pe ap , a geni tilor i artileri tilor. Aceast serie de victorii a degajat frontul deschis de otomani în centrul Europei, a

asigurat controlul Dun rii i al litoralului. Num rul total al o tenilor din cele dou tabere a ajuns la 300.000 de lupt tori.

R sunetul european al acestei serii de victorii dintre Carpa i, Balcani, râul Sava i litoralul vest pontic, a fost uria . La Istanbul circulau temeri c Mihai Viteazul s-ar fi proclamat împ rat. Cap.acitatea de a îmbina aspecte tradi ionale ale artei militare române ti cu elementele moderne, l-a propulsat pe domnitorul român între marii strategi ai lumii, Mihai începând s fie numit Viteazul de c tre contemporanii s i. Faptele eroice au continuat în vara anului 1595, Mihai Viteazul reu ind s împiedice concentrarea for elor

inamice i s întârzie trecerea Dun rii, prin b t liile de la Giurgiu, Rusciuk, Silistra, Babadag, Br ila, Vidin, Vâr e , Sofia, din nou Rusciuk, Chilia, Tighina, Adrianopol, Nicopole i Giurgiu (iunie- august 1595). În august 1595, Mihai Viteazul a trecut la îndeplinirea misiunilor de lupt prev zute în noua faz a planului s u de campanie: luptele de h r uire a avangardei inamice i celebra b t lie de la C lug reni Termopilele României . Eroismul marelui strateg apare în prim planul documentelor istorice care descriu evenimentele din acea zi a anului 1595 (13 august în ara Româneasc i în lumea cre tin r s ritean dar 23 august în Transilvania

unde Calendarul gregorian fusese adoptat pe 14 decembrie 1590), victoria

ob inut prin interven ia personal fiind considerat de

Nicolae B lcescu briliantul cel mai str lucitor al coroanei gloriei române . Contraatacul fulger tor de la miezul zilei

a decis soarta b t liei. Mihai Viteazul s-a avântat în

gigantica încle tare cu celebra secure în mân , despicând

Mihai Viteazul simbol al eroismului românesc
Mihai Viteazul
simbol al eroismului românesc
secure în mân , despicând Mihai Viteazul simbol al eroismului românesc Pictur de Gheorghe Tattarescu (1880).

Pictur de Gheorghe Tattarescu

(1880).

PRAHOVA EROIC

August, 2011

8

capul unui pa dintr-o singur lovitur . Imediat l-a r nit grav în piept pe un alt pa , care a îndr znit s -i stea în cale i turcii fugeau însp imânta i, aruncându-l pe generalul Sinan Pa a în mocirl . Un cronicar otoman, Mustafa Ali, a recunoscut victoria i rolul decisiv pe care l-a avut Mihai Viteazul pe câmpul de lupt de lâng Bucure ti. În cronica intitulat Künthül-ahbar (Substan a informa iilor) a scris c Mihai pe care ei nu l-au b gat în seam dovedindu- i arta în ale luptei, a distrus în acest fel merituoasa oaste . Nicolae Densu ianu a apreciat Victoria de la C lug reni drept una dintre cele mai singulare lupte în analele militare ale secolului al XVI-lea . În 1979 au fost publicate însemn rile inedite ale unui martor ocular, Abdul Kadar, concluzionând c în noaptea aceea oastea otoman a fost îngrozit la C lug reni . În toamna anului 1595, Mihai Viteazul a trecut la o nou etap a planului s u de campanie. De i ajutorul primit din partea alia ilor s i din Liga Sfânt a sosit cu mare întârziere, cel mai mare erou român a reu it s elibereze prin lupte grele ora ele Târgovi te (16-18 octombrie 1595), Bucure ti (22 octombrie) i Giurgiu (25- 30 octombrie ). Sfântul Scaun îi atribuie titlul de Viteaz , ca întruchipare a eroismului românesc, iar cronicile oto- mane recunosc c Mihai Viteazul a pricinuit musul- manilor înfrângeri f r precedent. Un alt martor ocular, cronicarul Ibrahim Pecevi, aprecia c O a a mare pierdere nu i se întâmplase o tirii islamice niciodat pân acum! . În anul 1596, Mihai Viteazul a trecut la r zboiul de eliberare a Valahiei. Documentele vremii consemneaz mai multe victorii la Plevna, Sofia, Vidin, Babadag, Nicopole, Cladova, Turnu M gurele. Seria de victorii a continuat în anul urm tor, în stânga i în dreapta Dun rii. Cele 19 b t lii sunt foarte pu in cunoscute. Anul 1598 marcheaz cea mai îndelungat , puternic i r sun toare campanie militar a eroului român la sud de Dun re. Mihai Viteazul a fost numit Steaua R s ritului , Sabia cre tin t ii i cel mai mare erou al cre tin t ii pentru c a ob inut zeci de victorii, trecând Dun rea de mai multe ori decât oricare alt erou român în celebre campanii militare. De data aceasta istoricii români i-au f cut mai bine datoria, fiind mai cunoscute luptele de la Novigrad, Nicopole, Vidin, Plevna, Filipopoli, Vra a, Florentinul, Rahova, Senadin sau Cladova. Într-una dintre aceste b t lii, eroismul legendar al leului feroce este reflectat i de faptul c , de i a fost grav r nit cu o suli la Vidin, a reu it s-o smulg cu mâinile sale, s-o rup i s continue lupta i s ajung mai departe decât oricare alt erou român în interiorul Imperiului otoman, eliberând 2000 de localit i pân aproape de celebrele ziduri ale Noii Rome. La Nicopole îmi uciser calul sub mine i r m sei r nit la um r, câ tigai izbânda asupra lor. Analizând celebra campanie militar din 1598, un profesor Kievean va nota mai târziu c eroul român Mihai

Viteazul a tiut s se ridice la în l imea unei c petenii na ionale a României i s înal e steagul luptei pentru credin i libertate . Victoriile marelui erou român au produs o panic i mai mare în rândurile oastei otomane, iar în Cap.itala imperiului tricontinental s-a r spândit o spaim de necrezut, încât turcii se cred aproape pierdu i. Epopeea româneasc a continuat în anul 1599, dar tratatul de istoria românilor, realizat în 2001 de Academia Român , a trecut sub t cere faptele de arme ale celui care întruchipeaz eroismul românesc. In martie 1599, Mihai Viteazul a trecut iar i Dun rea, reu ind s înainteze victorios aproape de Adrianopol, fosta Cap.ital a Imperiului Otoman. Rezultatele politice n-au întârziat s apar , sultanul trimi ându-i însemnele domniei, la 27 august 1599. Dac în 1595 sultanul trimisese 300.000 de o teni cu porunc scris de anexare a statului român, dup aproape patru ani de confrunt ri militare f r precedent, de la Carpa i pân la Constantinopol, Viteazul Mihai era recunoscut domn al unei ri de sine st t toare, pacea fiind încheiat în condi iile puse de el. Mihai Viteazul a trecut la realizarea celui de-al doilea obiectiv fundamental în via a oric rui popor care vrea s r mân în istorie: Unirea, spatele frontului fiind asigurat prin seria unic de zeci de victorii pe ambele maluri ale Dun rii i din interior. Mihai Viteazul Restitutor Daciae a trecut Carpa ii la 15 octombrie 1599, trecerea fiind comparat într-un tratat francez de istorie universal cu cea a Rubiconului de c tre Caius Iulius Caesar. B t lia de la elimb r s-a desf urat în ziua de 28 octombrie 1599 i a fost crâncen . Mihai Viteazul a poruncit s se strige de trei ori numele lui Iisus Christos, intervenind i de data aceasta personal i decisiv în lupt . Bilan ul marii b t lii de lâng Sibiu, al c rei erou principal a fost considerat în unanimitate Mihai Viteazul, este edificator: 2027 mor i i peste 2000 de r ni i i prizonieri în doar 6 ore. V zând c o tenii s i se retrag, Mihai s-a avântat eroic în lupt cu cea mai mare vitejie i îndr zneal , reu ind s -i resping pe unguri, s -l Cap.tureze pe comandantul lor, generalul Ga par Korni , i s ajung pe tronul princiar din Alba Iulia. Dup ce unirea celor dou ri sub autoritatea lui Mihai Viteazul a primit recunoa terea interna ional , s-a trecut, la sfâr itul lunii aprilie, la finalizarea genialului plan de refacere a Daciei. Eroul român a trecut Carpa ii pe la Oituz i a luptat o zi întreag cu mercenarii lui Ieremia Movil , care închinase Moldova t tarilor, turcilor i polonilor. În ziua de 6 mai 1600, Mihai Viteazul a intrat victorios în Bac u, apoi în Roman i a ie it biruitor într-o lupt crâncen , zdrobind arierg rzile poloneze, Ieremia Movil fugind la Hotin i apoi peste Nistru. Astfel a început punctul culminant al puterii lui Mihai Viteazul, al c rui cuvânt era ascultat de la Nistru în Banat i din Maramure

PRAHOVA EROIC

August, 2011

9

la Dun re. Nici un român nu a mai reu it s împing atât

de departe grani a nordic , nord-vestic i vestic , st pânirea sa fiind mai întins decât a oric rui alt domnitor român.

mai întins decât a oric rui alt domnitor român. Mihai Viteazul Gravur din sec. al XVI-lea.

Mihai Viteazul Gravur din sec. al XVI-lea.

În toamna anului 1600, ungurii s-au r sculat în spatele frontului, în timp ce eroul român lupta în Rusia Ro ie, Podolia i Pocu ia. Este obligat s treac din nou Carpa ii, dar Basta a tr dat, aliindu-se cu cei care înc lcaser jur mântul de credin . În ziua de 18 septembrie 1600, Mihai Viteazul a f cut gre eala de a ataca la Mir sl u cu for e inferioare numeric i valoric. Dup nenum rate victorii, Mihai este pentru prima oar înfrânt, dar salveaz steagul cel mare al o tirii, obiectul cel mai pre ios de pe câmpul de lupt i reu e te s treac Mure ul, Carpa ii,

ap rând eroic Valahia invadat de Movile ti i de Polonia.

La 20 octombrie 1600, lâng Ploie ti, este din nou obligat s se retrag dincolo de Olt, la Craiova. Nu renun nici de data aceasta, trecând iar i Oltul, pe la Râmnicu Vâlcea,

este învins lâng Curtea de Arge , trece din nou Oltul, apoi Carpa ii i ajunge pentru a doua oar în pribegie, de data aceasta nu în Ardealul r sculat, ci în Imperiul romano- german. Ajunge la Viena i Praga, fiind primul român care

a dus tratative directe, de mai multe ori, cu un împ rat

german. Îl convinge pe Rudolf II s -l sprijine i la 11 mai

1601 a sosit la Ca ovia. Trece Carpa ii pentru a opta oar i

ob ine o nou victorie, la 2 august 1601. A doua zi cere s

comande avangarda i s înceap el b t lia de la Gurusl u,

lâng Zal u. Eroismul lui Mihai Viteazul pe câmpul de lupt de la Gurusl u, din ziua de 3 august 1601, a fost eviden iat în sute de documente. B t lia cu oastea lui Sigismund

Bathory, cel care pl nuise s devin Regele Daciei , a durat toat ziua. i de data aceasta Mihai Viteazul a decis soarta b t liei, atacând decisiv seara, prin flancul drept. Ungurii, moldovenii, polonii, turcii i t tarii fug din nou din fa a lui Mihai Viteazul, acesta fiind primul român a c rui faim a ajuns înc din timpul vie ii sale pân în centrul Asiei, nordul Africii, Nordul Europei i chiar dincolo de Oceanul Atlantic. Pân s soseasc Basta ca s dea ajutor, Mihai înfrânse cu des vâr ire pe Sigismund la Gurusl u . i de data aceasta bilan ul b t liei gr ie te de la sine: 11.560 de mor i i r ni i din o tirea lui Sigismund, care a fugit în Polonia, 1.200 din cea a lui Mihai Viteazul. În Imperiul Romano-German, viteazul român era considerat neînfricatul erou al cre tin t ii, dar era perioada Contra-Reformei i Rudolf al II-lea urm rea s st pâneasc ara Ardealului. În ziua de 19 august 1601 a fost ultima lupt din via a lui Mihai Viteazul, tot pentru Ardeal. Tab ra era pe un câmp, lâng Turda, i ap ruser zorii zilei de duminic , to i cre tinii urm rind s s rb toreasc Schimbarea la fa a Domnului nostru, Iisus Christos. Generalul Basta a trimis

la ora 7 diminea a 500 de o teni sub comanda colonelului

I. Pezzen, fratele celui mai important consilier al împ ratului Rudolf al II-lea, Dr. Bartolomej Pezzen, cu ordin de arestare, conform unui plan urzit la Praga, Roma i Madrid, plan care avea mai multe variante i care avea ca miz st pânirea rii Ardealului. În tab ra lui Mihai Viteazul au intrat, prin stânga, valonii pedestra i, i prin dreapta, c l re ii germani. Printre cei care au primit ordin de arestare sau de lichidare în caz de refuz, izvoarele istorice men ioneaz pe locotenent - colonelul Silverstein, c pitanul Iacob de Beauri, Scharfenek, Verlin de Liege, Mortaguesi Bosini. Mihai Viteazul avea atunci pu ini o teni, deoarece a pus mai presus de orice via a celor care

erau din familia sa Cap.tivi la F g ra . A crezut c Basta i-

a trimis ajutoarele solicitate chiar cu câteva ore înainte

pentru a salva familia sa. A ie it în întâmpinarea celor sosi i în tab ra sa i le-a spus: Bine a i venit, vitejilor . Beauri s-au apropiat i i-a spus: e ti prins . Cel mai mare erou român a rostit doar atât: ba . C pitanul valon i-a înfipt în piept halebarda, str pungându-i trupul în zona inimii sale neînfricate. Altul l-a împu cat i un c pitan

german i-a retezat Cap.ul cu un cu it-dang , special preg tit. Trupul eroului-martir a fost despuiat, uciga ii împ r indu- i ve mintele. Au luat chiar fâ ii de piele din trupul lui frumos ca un copac . Al turi de marele erou- mucenic au murit cei 30 de fideli ce i-au s rit în ajutor printre care, Mihalcea Caragea. Trupul celui ucis de nem i

a fost aruncat pe stârvul unui cal, cele scrise de uciga i

nefiind demne de reprodus. Mai târziu a fost dus i probabil înhumat la ctitoria sa de la Alba Iulia. Cap.ul marelui erou, care refuzase de mai multe ori s renun e la credin a str mo easc , a fost dus de paharnicul Turturea i

PRAHOVA EROIC

August, 2011

10

înmormântat la Mân stirea Dealu, astfel c Mihai Viteazul

este singurul român care are r m i e p m ânte ti în dou

foste ri europene: ara Ardealului i ara

Valahiei.

ri europene: ara Ardealului i ara Valahiei. Mihai Viteazul Aquaforte de Theodor Aman. Asasinarea de c

Mihai Viteazul Aquaforte de Theodor Aman.

Asasinarea de c tre Sfântul Imper iu Roman de Na iune German a Regelui Daciei Române ti a pus Cap. t

ultimului mare efort de cruciad din istoria universal , dar

a statutului i unificate de

primul domn al tuturor românilor. Mihai Viteazul a tr it ca un erou, a murit ca un martir i trebuie s fie inclus de Sfântul Sinod în cale ndarul Bisericii Ortodoxe Române.

i speran elor de modificare în bine interna ional al rilor Române, eliberate

Profesor Ioan C. PETRESCU

al rilor Române, eliberate Profesor Ioan C. PETRESCU M u z e u l J u

Muzeul Jude ean de Istorie i Arheolog ie Ploie ti sala Mihai Viteazul i Ploie t ii

MIHAI VOD

I PLOIE TII

Intre realizatorul pri mei uniri politice a românilor i

Ploie ti au existat leg tur i trainice, care au str b tut veacurile i au marcat defi nitiv evolu ia acestei a ez ri, c reia marele voievod i-a co nferit statutul urban.

str veche locuire, care merge

pân în preistorie, satul lui mo Ploe i târgul domnesc al lui Mihai Viteazul au evol uat necontenit de la o a ezare rural modest pân la or a ul modern de ast zi. Micul

schit din secolul al XV-lea,

înfiripat în marginea de nor d a Codrului Vl siei, s-a extins treptat prin defri area p duri i, amintit i de stema ora ului din perioada interbelic , car e cuprinde imaginea celor doi lei ce smulg un stejar d in p mânt. Treptat, satul de mo neni s-a dezvoltat, fiin d atestat documentar în prima jum tate a secolului al X VI-lea în socotelile ora ului Bra ov, unde sunt men i ona i mai mul i c r u i din Ploie ti: Radu (1503), Dr goi (1543), Berivoi, Tudor, Avrut, Neagu, Dr ghici (1 545). Peste dou decenii, la 1567, Ploie tiul este men i onat într-un document intern

prin care înt rea logof tului pe care le cump rase de la

emis de Petru cel Tân r, Coresi cinci r zoare de vie Avrut din Ploie ti. Spre finele veacului

al XVI-lea, soarta modestei

a ez ri rurale de pe mal ul Dâmbului a cunoscut o întors tur nea teptat , dat orit m surilor întreprinse de Mihai Vod . Acesta dup cum nota G. M. Petrescu-Sava

pre uia a ezarea Ploie til or deoarece de acolo putea

la timp asupra du manului

pândi i se putea repezi

r spândit dup prad , dar i pentru ieftin tatea i u urin a

de Teleajen, în codrul

Bucovului, din apropiere, a vea locuri cunoscute de el, în care obi nuia s se retrag din fa a t tarilor, atr gându-i acole i sdrobindu-i în curse .

Amplasat într-o zon de

c tun cu nou case i un

aprovizion rii . Dincolo

i sdrobindu-i în curse . Amplasat într-o zon de c tun cu nou case i un

PRAHOVA EROIC

August, 2011

11

Apreciind amplasarea favorabil i pozi ia geostrategic a a ez rii, Mihai Viteazul hot r te s transforme satul în târg domnesc, dar a întâmpinat rezisten a s tenilor, care nu acceptau s renun e la situa ia lor de mo neni. Evenimentul, intrat în con tiin a popular , este redat de numero i autori, începând cu Vasile Alexandrescu-Urechia. În cele ce urmeaz , red m textul legendei Mo nenii din Ploie ti i Mihai Vod , a a cum apare el într-o antologie de acum dou decenii:

Mihai-vod Viteazul hot râse s înfiin eze ora din satul mo nenesc al Ploie tilor. Deci, chem la sine pe pârc labul satului i îi zise:

- Pârc labe, vroi s -

mi vinde i satul, c am s fac

târg în calea Ardealului, la

ie irea Prahovei din mun i.

- M rite doamne, zise

pârc labul, ploe tenii sunt oameni slobozi, o teni

credincio i, ai m riei-tale, i, cum o teni i oameni slobozi vor s r mân , ei s rut mâna m riei-tale, dar ei nu- i vând mo ia lor.

- Îmi trebuie totu i

mo ia voastr , m în elegi, pârc labe?

- V dau p mânt

îndoit pentru al vostru. Iat , am cump rat mo ie mare, B icoiul, la o fug de cal de pe mo ia voastr . V dau B icoiul în schimb,

i

r mâne i oameni slobozi i o teni credincio i. - S tr ie ti, m ria- ta, a a primim! Nu pentru c B icoiul o fi mai mare, dar pentru c noi ne inem de mo neni slobozi i m ria-ta d ruie ti rii Române ti un târg nou la pogorâtul din plaiuri. - D mâna într-a mea, jupân pârc labe! Batem târgul! i târgul se f cu de atunci i- i p streaz numele de mo nenie, numele de Ploie ti . Potrivit legendei, pârc labul satului, convocat de domn, a exprimat dorin a de libertate a ploie tenilor:

pentru ocina voastr

Emblema sigilar a celor 3 ri Române care c onsfin e te prima lor unire,
Emblema sigilar a celor 3 ri Române
care c onsfin e te prima lor unire, aplicat pe hrisovul
emis la Ia i, la 3 iulie 1600.
T ext autograf cu semn tura Voievodului.
EDUCA IE
Gheorghe ASACHI

Noi iobagi nu vrem s fim i mo neanul ce se leap d de ogorul s u str mo esc nu mai e om, ci rob. Cât adev r i cât fic iune este în aceast legend nu putem ti cu exactitate, mai ales c voievodul cump rase anterior i alte sate, f r a ine prea mult cont de p rerea mo nenilor. Cert este faptul c

documentele men ioneaz un schimb de mo ii, realizat în mai-iunie 1597, între Mihai Viteazul i doi boie rna i locali, Manole logof tul i nepotul acestuia, Necu lcea logof tul: iar Manole

Logof tul au f cut a e z mânt cu Mihai Voevod men ioneaz un documen t emis de Radu Mihnea, la 26

de au schimbat o mo ie care au

6-a parte, i au dat lor Mihai de sat de la B icoi, ce au fost

cump rat Mihai Voevod d e la oamenii cei slobozi din sat, mo ie pentru mo ie .

iunie 1615, în Târgovi te avut-o ei la Ploie ti, a Voevod aceast jum tate

- P i, nu i-om da-o,

m ria-ta! Mare i puternic e ti, m rite doamne, dar dreptatea este puterea m riei tale. i dreptatea este s ne la i nostru. Noi iobagi nu vrem s fim i

nou ce este al mo neanul ce se

leap d de ogorul s u str mo esc nu mai e om, ci rob. Noi vom r mâne oameni slobozi, cu voia m ri ei-tale! Cât era el de stra nic, Mihai-vod era îns i om drept. Deci î i înghi i mânia c nu i se su puser ploe tenii i se gândi cum s - i poat ajunge cu de-a l binele scopul.

O lun dup aceea, Mihai-vod che m la sine iar i

pe jupân pârc labul din Ploie ti i-i zise:

PRAHOVA EROIC

August, 2011

12

Prin m sura adoptat de Mihai Viteazul, în 1597, regimul juridic al a ez rii de pe malul Dâmbului s-a schimbat, Ploie tiul a dobândit statutul de târg domnesc, a fost înzestrat pentru vecie cu o mo ie proprie, a devenit

o important garnizoan de ro ii i c l ra i i a dobândit o

organizare urban . Pe mo ia cump rat , Mihai Viteazul a organizat târg domnesc, a concentrat i a instruit o tirea i

a zidit curtea domneasc . Târgul i negu toria reprezentau o stratagem menit s camufleze marile mi c ri de trupe pe care Mihai Vod le preg tea. De i târgurile i ora ele rii Române ti erau socotite proprietate domneasc , ele beneficiau de o autonomie relativ , aveau o conducere proprie, peste care

se suprapunea autoritatea reprezentantului domnesc, pârc labul de târg. Conducerea administrativ a târgului Ploie ti în timpul lui Mihai Viteazul era exercitat de un jude , reprezentant ales al ob tii, ajutat de 12 pârgari. Un rol important în via a ploie tean l-au avut ro ii i c l ra ii.

C l ra ii, îndeosebi, îndeplineau, în anumite perioade ale

anului sau la nevoie, serviciul militar sau administrativ. Mo ia târgului Ploie ti, în form de paralelogram, era cuprins între urm toarele limite: Dâmbu în est, Drumul Domni orului în vest, calea ferat de centur în nord, zona c ii ferate Bucure ti Buz u în sud. Vatra târgului era amplasat în marginea r s ritean a mo iei, între apa Dâmbului i apa Fântânelor, raportul între spa iul construit i totalul p mântului fiind de 1:7. În partea de sud-vest a mo iei era amplasat satul Rudu. Hotarele mo iei s-au men inut, în linii mari, de la întemeierea târgului domnesc (1597) pân la r luirea din 1775. Dezvoltarea Ploie tiului a fost favorizat i de acordarea, de c tre Mihai Viteazul, a dreptului de târg s pt mânal, care se inea miercurea. Amplasat pe malul pârâului Izvoare, în zona Tribunalului, târgul de afar era locul în care se întâlneau negustorii din Ploie ti, Târg or, Gherghi a, precum i ranii din satele învecinate. Activitatea târgului era supravegheat atât de conducerea târgului, cât i de oamenii domniei, care ob ineau venituri din taxele impuse. Deoarece târgul era bine a ezat s-a sim it nevoia ca activitatea comercial s se desf oare i în cursul s pt mânii. Dezvoltarea activit ilor me te ug re ti i comerciale, al turi de activit ile agrare, i-a determinat pe contemporani s aprecieze Ploie tiul anilor 1599-1600 ca pe un or el sau ora . C tre sfâr itul domniei lui Mihai, pe mo ia domneasc dintre Teleajen i Prahova func ionau dou târguri s pt mânale, miercurea, unul în ora ul Târg or i altul în târgule ul Ploie ti, care atunci începuse s se înfiripeze. Începând de acum apreciaz G. M. Petrescu- Sava Târg orul începe s scad iar Ploie tiul începe s creasc pe m sur ce scade Târg orul. Nici Ploie tii n-au crescut repede i dintr-o dat , nici Târg orul nu s-a stins

dintr-o dat . Evolu ia noului târg, Ploie ti, întemeiat de Mihai Viteazul, va continua i în perioada urm toare. Aten ia deosebit a domnului fa de Ploie ti este dovedit i de ridicarea, aici, a unei cur i domne ti. Mihai nota G. M. Petrescu-Sava î i f cuse obiceiul de a sta adesea aci. În scrisorile sale el numea acum Ploie tii curtea noastr . Str inii tiau c acesta era locul lui iubit . Nu avem, îns , prea multe informa ii referitoare la amplasarea i aspectul acestei re edin e domne ti temporare la Ploie ti. În lucrarea sa, Ploie tii, Alexandru R. Budescu arat c nu se tie nimic precis de locul unde ar fi fost acest palat domnesc . Acela i autor afirm c Mihai Viteazul ar fi luat jur mântul osta ilor s i înaintea declan rii campaniei din Transilvania la Biserica Sf. Nicolae-Ispravnici. Ideea a fost preluat i de al i autori, care au plasat curtea lui Mihai în partea de est a ora ului, în zona Stadionului. S p turile arheologice sistematice, efectuate în anii 1986-1988, în zona Bisericii Sf. Nicolae-Vechi (cu Brazi), au adus în circuitul tiin ific informa ii notabile. Prestigiosul colectiv coordonat de prof. univ. dr. tefan Olteanu, din care f ceau parte prof. Nina Neagu (Grigore) i arh. C lin Hoin rescu, a demonstrat faptul c începuturile ora ului Ploie ti pot s fie devansate cu circa o jum tate de veac. Potrivit acestora, Biserica Sf. Nicolae, cel mai vechi monument de arhitectur medieval ploie tean , deservea, probabil, curtea domneasc a lui Mihai, ale c rei funda ii ar putea fi cele depistate cu prilejul s p turilor arheologice. Cl direa era construit din lemn, pe t lpi de stejar sau pe temelii de bolovani de râu prin i în mortar. În acest edificiu, Mihai a emis hrisoave, a primit soli str ini i a preg tit campania din anul 1599. Primul document p strat, emis de Mihai Vod din cur-tea de la Ploie ti, este un hrisov din 20 mai 1597, redactat de logof tul Stoica. Prin acest act, domnul înt rea postelni-cului teful mai multe ocine la Seli te (sat în zona

Valea C lug reasc ), Frij reni (ast zi satul Protosinghelul, co-muna M gurele), C lug reni i un s la de igani. La scurt timp, în ziua de 31 mai 1597, Mihai Viteazul emitea un nou hrisov de înt rire a propriet ii unor locuitori din

C ld ru ani.

Curtea domneasc din Ploie ti a fost i locul în care emisarii str ini l-au contactat pe domnul rii Române ti sau de unde acesta a expediat scrisori principelui Transilvaniei i împ ratului Rudolf al II-lea. Astfel, Erich Lassota von Steblau relata, într-o scrisoare din 30 septembrie 1597, adresat împ ratului Rudolf al II-lea, despre venirea la Ploie ti a doi Cap.ugii otomani, cu scrisori de încredin are. Din pruden îns , emisarii otomani au fost direc iona i spre Târgovi te, localitate în care urma s aib loc întrevederea acestora cu domnul rii Române ti.

PRAHOVA EROIC

August, 2011

13

În prim vara anului 1598, în timpul ederii sale în curtea de la Ploie ti, s-a înfiripat idila dintre Mihai Vod i Tudora din Târg or, fiica negustorului Mihai Grecul. Rezultatul acestei iubiri a fost na terea, în 1599, a Marulei, care s-a c s torit, ulterior, cu marele boier Socol din

R zvad.

Pe la începutul verii anului 1598, la 7 iunie, Mihai se afla din nou la Ploie ti, de unde-i informa pe comisarii imperiali despre mi c rile t tarilor. El afirma, cu acest prilej, c nu va întreprinde asemenea lucru [alungarea lui Ieremia Movil ] din propria lui hot râre i va a tepta pe aceea a maiest ii sale . Totodat , solicita sprijin financiar din partea împ ratului, întrucât nu poate pl ti mai mult

timp osta ii s i cu vorbe . Peste aproximativ o lun , la 6 iulie 1598, voievodul român expedia, din Ploie ti, o scrisoare adresat lui Sigis- mund Báthory, în care solicita ajutor antiotoman. În timpul popasului s u ploie tean, Mihai Viteazul i-a trimis, la 25 iulie 1598, o scrisoare împ ratului Rudolf al II-lea, prin care-l informa despre trimiterea ca sol a lui Gheorghe Ratz. Importan a strategic a Ploie tilor l-a determinat pe Mihai Viteazul s - i organizeze aici tab ra de instruire a osta ilor s i în vederea declan rii, în 1599, a campaniei sale din Transilvania. Aici l-a g sit, în iulie 1599, s tm reanul Ioan Darahi, care afirma c domnul î i adunase Sold.a ii i-i pusese s presteze jur mânt. În septembrie 1599, Mihai a început concentrarea majorit ii trupelor sale în zona Ploie tilor. Referitor la aceast ac iune, Nicolae B lcescu scria: Mihai Vod adun la Ploie ti o mare parte din o tile sale. Toat gloata o tenilor români i sârbi erau a za i în pia i pe uli i, iar c l re ii guardiei sale, numi i curteni, i o ceat de cazaci i de polonezi, îi r spândi împrejurul ora ului . Referitor la preg tirea i declan area acestei campanii, Ioan Lupa afirma c Mihai s-a preg tit în tain toat vara, astfel încât, pe la începutul lui octombrie 1599, a putut s - i îndrepte, cu minunat iu eal o tile sale asupra Transilvaniei. Tot la Ploie ti a avut loc, spre finele lunii septembrie 1599, întrevederea dintre Mihai Vod i cancelarul lui Andrei Bathory. Întrucât a fost primit noaptea, trimisul principelui n-a reu it s observe preg tirile de lupt ale domnului român. La scurt timp, în zilele de 1-2 octombrie 1599, Mihai a fost vizitat, la Ploie ti, de Toma Csomortany, care recurge la amenin ri, fapt ce-l determin pe voievodul român s -l expedieze rapid pe acesta i s accelereze declan area campaniei militare în Transilvania. În ziua urm toare, 3 octombrie 1599, Mihai trece în revist trupele de la Ploie ti, prime te jur mântul de credin al osta ilor i definitiveaz ultimele detalii ale ac iunii militare care avea s înceap peste câteva zile. La

4 octombrie 1599, oastea lui Mihai a p r sit Ploie tii, îndreptându-se spre Transilvania, pe traseul Ploie ti, Bucov, Sc eni, M gurele, V lenii de Munte, Pose ti, Târle ti, Valea Buz ului. În ziua urm toare, Mihai i o

parte din oastea sa au ajuns dincolo de mun i, declan ând o

ac iune îndr znea i energic , ce a generat realizarea

primei uniri politice a românilor din ara Româneasc , Transilvania i Moldova. Dar interven ia str in , într-un context istoric agitat,

a pus Cap. t acestei înf ptuiri. Dup pierderea Moldovei i

a Transilvaniei, Mihai Viteazul a revenit în ara

Româneasc , unde a încercat s st vileasc interven ia polon , care urm rea s -l instaleze ca domn pe Simion Movil . În aceste condi ii, în octombrie 1600, Mihai Viteazul ajunge, pentru scurt timp, din nou, la Ploie ti. În urma înfrângerilor suferite afirm Stanislaw Golski Mihai i-a mânat oastea destul de repede spre Ploie ti, or elul s u, unde are o curte solid construit .

La o jum tate de mil de acest or el, într-un loc înconjurat de huceaguri i tufi uri dese, a avut loc b t lia de pe Bucovel, din 29 octombrie 1600, Sold.at cu înfrângerea o tirii lui Mihai Vod de c tre oastea polon a cancelarului Zamoyski. Descriind confruntarea militar , hatmanul Zolkiewscki ofer informa ii i despre existen a

cur ii domne ti din Ploie ti, pe care Mihai Viteazul a