SIRE ROMESCI AMER

IN SECLUL AL XVIII.
o

STUDIU ISTORIC
DE

1ULIU VUIA
501-16 4-e- iNvTATOR.
MUNIC1PIULUI -

13.(-1C"

EDITURA AUTORULUI.

ORA VTIE, 1896.

MINERVA. INSTITUT TIPOGRAFIC, SOCIETATE PE ACTH.
Tdte esemplarele, cari nu vat purta semnatura autorulul,
vor fi urmdrite conform legel.
 Acelora,

cart 4t sacrificei, vita pe altariul

culture nationale,

--grtvorilor -Poporului 10 rninesc,

In semn de fratisca iubire

Autorul.
 Un sincer cuvnt
CA PREFATA.

Indolenta, lipsa de demnitate si ambitiune na-

tionala, ideile rAtAcite, nicAirT nu se resbura maT
sigur st mortal deck in vita poprelor.
Arone Densu,dan.
Este frte dificia scrierea istorief sclelor nstre,
atat pentru motivul, c indolenta nstra a facut, de
ni-a perk faptele istorice, documentele necesare; cat si
In special, ca indiferentismul nostru fata de o asemenea
causa eminenta nationala, face imposibil scrutarea
diverselor archive, unde mat zac putinele documente.
Dc acsta scriere, carea o present publiculu, la
insistkile putinilor barbati Insufletitl pentru causa; nu
va satisface asteptarilor, speram c criticul indulgent,
nu ni le va atribul nou, ci indolente tuturora.
Chiar si cand nu asi realisa scrierea istorie scd-
lelor, din tte punctele de vedere, zelul si abnegatiunea
dovedita Intru culegerea putinelor documente si date;
earl' au scapat de perire, ar merita Inca spriginul si in-
sufletirea natiund.
insufletirea curat pentru causa, si nid deck alte
consideratiuni m'a condus se iau causa a mama.; m
&re, cand drept Incuragiere, a trebuit se aud si
astfel de vederr marginitet, cad si adi privesc In In-
vttoriul roman, pe urgisitul purtator de cadelnit de
odinira I
implinesc In fine o placuta datorinta, cand esprim
si aid sincera-mi multumit:
Prea On. Domn Andreiu Ghidiu, protopresbiter,
Sofroniu Liuba zelosului Invtator si printelui Emilian
Micu; pentru Imprumutarea unor date; r
Reuniunilor invetatoresci dela Brasov, Lipova,
Belint, Pestes si Sibiiu (gr.-cat) pentru modestul lor
sprigin material, prin care In parte au fcut po-
sibil tiparirea aceste brosuri.
B.-ComIo9, 6/18 Noemvrie 1895.
AUTORUL.
 Partea I.
Istoria selelor.
Capitlul I.
Importai-ga.
Priviti trecutul poprelor, si v vetI convinge,
c fericirea si bunAstarea lor, a depins dela educatiune.
Ace le popcire, carI au considerat educatiunea
ca un cult suprem au devenit puternice, libere si res-
pectate; pe cand acele carl n'au apretiat educatiunea,
au decAdut si cu timpul au dispArut de pe covorul
pAmntului.
Spre a cum5sce scopul educatiund, este indis-
pensabil a cunsce activitatea, principiile si esperintele
predecesorilor nostril, cgc cunoscnd principiile ratio-
nale, vom lucra mal liberI si cu succes la marea oper
a educatiund.
Acesta este scopul real, cel urmrim prin cum5-
scerea trecutuldr. Este Ins si un alt scop, etic-ideal.
Corpul didactic devotat culture nationale, trebue s
fie ptruns de osebit5. Insufletire pentru marea sa mi-
siune. Aceeall Insufletire Ins este espus si ea atator
fluctuatiuni spirituale, Incat pas de pas reclam nutre-
merit nou; si acela este exemplul de abnegatiune si
 6

sacrificiT al bArbatilor providentialf, cari au fost prima

jertfl a redesteparif nstre.
Numal incAlziti la focul i templul sacru al iubirel
de limbA i neam al predecesorilor nostril, ne vom
insufletl i inspira de idel i sentimente inalte, i vom
privl vocatiunea nstrA de ceea-ce este: modelul ab-
negatiuner si al jertfirel intereselor individuali, pentru
marele interes al natiunet
Mai e IncA un moment etic: cultul bArbatilor
nostri binemeritatil NumaT acel popor va castiga sim-
patia lumei culte, carele a probat cA stie stima
apretia meritele propriilor sei bArbati!
DcA sclele sunt primii factorI pentru desvolta-
rea intelectualA i moralA a poprelor, este necontes-
taver adevrul; cA istoria desvoltAriT unul popor, este
insasi istoria sclelor.
Istoria culturalA este o recerintA cardinalA, pentru
fiecare natiune, carea doresce a i-s da prin testi-
moniul trecutuluI, loc in concertul poprAlor culte.
Care bArbat pte av pretensiT de o culturA re
care, WA a cunsce previe istoria cultureT sale nationale?!
Ne interesdA vita si trecutul primuluT nost cu-
noscut, '1 intrebAm cine e, de unde e, care ii este
trecutul seu, ce aspiratiuni are pentru viitoriu, i prin
ce pte documenta capabilitatea sa?
DacA manifestAm interes pentru trecutul until in-
divid, cu cat mg mare trebue s fie acela, fatA de
trecutul i testimoniul capacitatif intelectuale a unuI
popor I
,Un popor vidA dice istoricul Velea nu-
mal panA atuncia, panA cand i cunsce trecutul
este insufletit pentru al seu venitoriut.
 7

DoritT s cunscetT aspiratiunile si luptele until

popor pentru cultura sa, n'avetl deck s deschideti
paginile istorieT sale culturale!
intre armele moderne de aprare, usitate la tte
poprele culte, istoria este cea maT puternica.
Cum au vorbit pururea striniT istoricT despre
noT, si in ce colorT au presentat eT poporul romanesc,
special chiar in ce privesce cultura, ni e tuturor
cunoscut.
ta cu un motiv maT mult, imperativa necesitate,
de a aduna tot materialul care constitue istoria cultu-
reT nstre nationale, si a proba prin documente, ea
poporul romanesc s'a Insufletit pururea pentru cultura
si limba sa; daca ins totusf resultatele In raport
cu sacrificiile si cu spiritul timpuluT, nu sunt satisfac-
tre; s le punem inainte documente si dovecy sdrobitre,
incat s recunsca, ca causa stagnarii sunt numaT 11100'
carT au pus pedeci nedelaturavere In calea progresuluT
nostru cultural.
S dam natiuneT istoria culture sale, si am salvat
onorea nationald!
FactoriT principalT dela carT conditionc,la cultura
unuT popor, sunt referintele sale politice si bisericesci.
Este ded indispensabil, ca spre a fi justl in
apretierile nstre, se aruncam o privire fugitiva asupra
striT politice si bisericescT a Romnilor banatenT.

Capitlul II.
1. Starea politick' .
and sam In fata istoriel politice a poporuluT
nostru banatn, involuntar ne vine a esclama cu dis-
tinsul academician roman, dl Atanasiu M. Marienescu:
 8

VetI astepta &VA, ca din cartea sortiI poporuluI

rornanesc se enarez intmplarl mart si placute, ca ini-
ma s vi se bucure, sufletul s vi se ridice ? Nu, in
acsta epoca, calea lui e calea dela Golgota, si din
pieptul lui nu s'a audit alta, deck Dumnezeul meu,
Dumnezeul meu de ce mai lasat ?4, 1)
Dar' martora ni e istoria, eke viscole si valurI
nu au trecut asupra vietif poporului roman, dela des-
calecarea sa in patrie!
Statutau adesea pe marginea mormntului seu,
esclama istoricul T. Velea vdnd sub picire
aceea infioratre adancime, carea ameninta a o inghitl
si a o stinge pentru totdeauna din sirul poprelorc.
Dar' acest popor in drumul seu asternut cu spinT
si udat cu lacremi, din fatalitatile sale a tras tarie, si
privit nu ca orn, ci ca masina servitoare pentru scopuff
strine, deaimat si maltratat, numaI in biserica sa isT
aft' scaparea si mangaerea, numai acl s'e putea dice,
c vid si este adunare de oamenIc.2)
Dureros si plin de suferint este trecutul popo-
rului roman, cu pietate s reamintim martiriul seu,
cad numaI nopti viforse si intunecse a fost vieta sa,
si numai sporadic, si nisce clipite au fost dilele sale
serine; intocmai clipitelor, cari ne dau lumina fulgeru-
lui in noptile viforse 1
Dac vom lua firul istoric al regilor ungarid,
decand s'a dat BanatuluI autonomie aflm, ca inca.
Andreiu II. prin legea adusa in 1212, a dat Banatului
aceeasi autonomie, care o avea si principatul Ardealuluf;
1) Vita 0 operele Id Petru Maior de Atanasiu M. Maria-
nescu Bucuresci 1883.
2) ,Istoria bisericsa *i polibco-nationale, de Nicolae Tincu
Velea, Sibiiu 1865 p. VI.
 _9_
denumind de comite al Timisuluf pre un re carele
Martin.
inca din secolul al 14-lea avem urma despre
esistenta politica a romanilor banatenf, cad erau con-
stituiti politicesce, cu caracter national, avnd dis-
tricte romnesci ,districtus valachorumc.
in Severin esistau 8 districte Inca. dela 1391 si
anume: Lugos, Caransebes, Mehadia, Almas, Iladia
Comiat, Carasova si Berzava.1)
Districte romnescT erau si in banatul Timisan,
pe earl' le amintesce i regele Vladislau V. si anume:
Swdya, Monostor, Bozar, Supan2) si Morsina.3)
in aceasta stare autonoma, a stat Timisana pana
la caderea dela Mohacs, cand ocupndu-o TurciI, au
facut din comitatele sale pasalicurI turcesti, rmnnd
crutate de furiile semilune, numaI cele 8 districte
romnestI, earl' apartineau Transilvanie; constituind o
provinta independenta, sub numirea de Banatul Lu-
gosului si al Caransebesului..
Autonomia celor 8 districte, s'au recunoscut si
prin diplomele regilor Andrei II. si Ladislau V.
Privilegiul lui Ladislau ne spune, ea romnil din
cele 8 districte, Inca si sub Sigismund (1387-1437)
s'au bucurat de cele mat nobile drepturi, pe care La-
dislau V. prin diploma sa din 29 August 1457 le-a
confirmat i largit.
Acest privilegiu proMite a sustinea pre top' romi-
nil: din cele 8 districte in drepturile si libertatile lor,
1) Vedi Vlad Alajos, a rornin np s gye, Lugos 1863 p.
119 0 Pesti Frigyes, A szrny vrmegyei hajdani olh kerletek,
Budapest 1886 p. 11.
2) Pesti Frigyes opul citat p. 19.
3) Pesti Frigyes opul citat p, 30.
 - 10
decretand, ca In cele 8 districte s nu fie permis ni-
menu, nicT chiar regescd maiestti, a despartl satele
mosiile de olalta, nicT ale dona cuiva, inainte de a fi
acela recunoscut de romniT acelor districte, ca binemeritat.
Eta deci drepturT imatriculate In diplome regale,
la car). Ins poporul romnesc nicr cand nu a reflectat,
sciindu-se stapan al pamnthlui rescumprat cu san-
gele su!
Privilegiile districtelor romnesci, s'au edat In co-
pie autentica la 1800 de regimul ImpratuluT Francisc
I, In acel ocur numirT curat romnesci ca: Floca,
Bucur, Margina, Fatul, Cmpul, Anca, Fiat, Bacau, Radu,
Deciu, Banes, Cmpian etc.1)
RomaniT ar fi conservat aceea independenta, daca
nu ar fi fost att de espus incursiunilor esterne,
special, barbariilor semiluneT.
Din 1541-1686 a privit semiluna din minaretele
capitaleT asupra nefericiteT noastre tent, un secol si
jumtate a tinut semiluna In lanturile de fer ale sclaviel
sale Ungaria 'Ana la Raab, Er lau i Casovia!
Cat a trebuit se sufere Banatul, 'Arta invasiunilor
si teatrul celor mai crunte bataliTl satele au devenit
pustietti, r locuiroriT lor abia si-au scapat vita
prin munti.
Eta ce icoand trista ne presenta Karl Freiher von
Czrniga) asupra unor comune locuite din Banat:
in cercul Cenad erau total prsite 34, in parte locuite 13 comune,
Becicherec 40 16
Panciova 30 22
Regatul sub durata dominatiunei semiluneT, s'a
streformat In o selbatacie, cel maT grasi agriT erau pustiT,
1) Vedi Alois Wlad, opul citat p. 113-144.
2) Karl Freiherr von Czrnig Etnographie der sterr. Mo-
narchie" Ill. p. 128-130.
 11 -
cele mai roditre cAmpii erau acoperite cu pAdurI dese,
In care zAceau neconturbati: ursl, lupi i alte fiere
slbatice. Numai dupa remAsitA, se recunoscea locul,
unde cu &Sue sute de ani inainte era un sat off opid..
Intunerecul a acoperit tra, nescienta ridicat
aci tronul seu".
,CumcA intre asemenea referinte, nid urmA nu sa
putut afla de sclA si culturA, se intelege de sine. es-
clamA Helfert.1)
Abia dupA victoriile raportate la 1716 de Eugen
de Savoya In contra semiluneI; conform pAcif incheiate
in 21 Iu lie 1718 la Posiarevacz, osnianiI pArAsesc BA-
natul, dupa ce Tau dominat 178 anl.
ScApate odate districtele banatene de acel flagel
si barbarism, la 1726 vedem earAsI avnd in fruntea
bor. prefectul set, In persna lul Joan Ratil de Mehadia,
dupa cunt ne spune i inscriptia de pe reinoita bisericA
romnA din Lugos, unde se dice:
*Aedificata est haec aeclesia per me Joannem Racz
de Mehadia supremum Praefectum Inclit Districtum
Caransebes Lugos et Lipa an. Dom. 1726..
Districtele romnesci In BAnat erau organisate in
judete comunale i cercuale, in fruntea cArora erau asa
numitii cnezi i obercnezi, cad erau subordinati comi-
tilor su prefectilor districtualI, avnd ca curte apelativa
judetul curieI, de unde trecea recursul la Maiestate.
PrefectiI Timisulul erau In acelasI timp si coman-
dantif supremi ai armatei.

1) Vedi Die Grandung der sterreichischen Volksschule

durch Maria Teresia von Joseph Alexander Freiherrn von Helfert,
Prag 1860.
 12

Pe la anii 1759-1778 aflam in districtele roma-

nesci obercnezi si anume: In Lugos pre Gravill Gu-
rean si Alexandru Petrascu.0
La 1770 s'au format regimentele confiniare: ro-
man banatic cu sediul in Caransebes, cel srbesc ba-
natic cu sediul in Biserica-Alba si cel german banatic
cu sediul in Panciova.
La 1775 cele 8 districte s'au redus la 4, r la
1779 s'au transformat in cele 3 comitate: Timis, To-
rontal si Caras; pang ce mai apoi Maria Teresia a
subordinat aceste 3 comitate guvernului central al re-
gatului, prin legea privilegia valachorum tollantur."
.Atunci ni s'au stins in Banat diregatorille de
judi supremi su obercnezi districtuall, si perind si
acsta remasit si umbra din avuta autonomic, s'a dat
cea mal din urm lovitura de mrte districtelor si pri-
vilegiilor romanilor banateni..

2 Starea bisericeasea.
in ce privesce starea bisericsca a Romanilor
banateni, Inca in seclii 14-15 sunt urme despre bi-
serica gr.-or. romana organisata, asa d. e. pe la
1300 1691, se amintesc episcopiile : Lipova, Caransebes,
r Timisra se sustine a fi lost chiar metropolie.
Episcopiile gr.-or. romane din Banat au fost su-
fragane metropoliei gr.-or. rom. de Alba-lulia; a cArei
esistenta o documentga:
a) Cartile bisericesci tiparite in diverse timputi
d. e. in Cazania tiprit la 1580 in Brasov, Ghenadie
Archiereul de atunci se numesce Archiepiscop si me-
tropolit a tot Ardealul si al tinutulul VaduluI;

1) Vag N. Velea, opul citat p. 273.

 _ 13 _
b) Chronica de chirotonire a metropoliel Ungro-
vlachieI din Bucuresd, precum i o svtuire a patriar-
chuluI Ierusalimului Dositeiu, cltr Atanasiu metropolitul
Ardealulut
c) Actele oficise ale unor metropolitl, In cari
nsi ei se numesc i subscriu metropolip'.2)
d) Diplomele regilor Ungariel MateI i Vladislau,
a principeluI Ardealului G. Rakotzi i principeluI Ro-
manieI Constantin Basarab.3)
Fapt istoric e, c pe acel timp, afarl de un nu-
mr restrins de grecI i srbi, cart nid nu erau con-
siderati, alti credinciosi gr.-or. nu erau in Ungaria, si
fiindc poporul romAn era totalitatea crestinilor gr.-or.;
a lor a fost i biserica organisat5.
in clerul 135.nAtn am avut unii bArbati, cari au
conlucrat cu mult zel la desvoltarea literatureI nstre
bisericesci din seclul al 16-lea, asa d. e. la cele cinct
cdrti ale lui Moisi tiprite la 1582 in OrAstie dupl cum
se spune in prefat au lucrat Stefan Herce propove-
duitorul evangeliel lui Hristos in orasul CavaransebesuluIt,
,Pestesel Moisi propoveduitoriul evangeliet in orasul
Lugos,, cu mare muncl scdserlm din jidovsca
grecsca i srbsca In rumnsca t.
La 1674 Haliciu din Caransebes a scris unele poesif
elegice, esametre i pentametre in limba romn, cu
litere latine.4)

1) Vedi Vechia metropolie ort. rom. a Transilvaniei su-

primat i restaurarea ei" de N. Popea, Sibiiu 1870 p. 7-14.
2) N. Popea, opul citat p. 15-17.
3) Ace1a0 p. 22-27.
4) VecTi Succinta medicorum Hungariae et Transilvaniae
Biografie" Lipsca, 1774 p. 127-8.
 14

Aceste poesiT le vedem reproduse i la Cipariul)

cu ortografia schimbatA, r cu ortografia autoruluT, le
vedem reproduse la Hasdeu2) dupa o copie fAcutA de
Nicolae Densusian.
La anul 1647 preotul calvinesc din Lugos Stefan
Fogarasi a tradus cu litere latine Cateclzisul, dupa cel
luteran de Heidelberga, care s'a tipArit In Alba-Iulia la
1648 avnd 3 titule: unguresce, romanesce i latinesce.
Titlul romanesc e urmAtorul:
Catechismus Atsaja ej Atsaja Summa szau Me-
daha a uluitej si a Kredinciej Christianszkae kuprinsze
szkurtae; si cu adeveratury den szkriptura szventae en-
terite.c 80 48 p.
Din acest catechis a aflat la anul 1879 Dl Nicolae
Densusian un esemplariu n biblioteca colegiului refor-
mat din Trgul-MursuluT3).
CA am avut o culturA bisericscA nationalA, ade-
veresce i inscriptia cu litere latine dela 1740 aflatl pe
un prolog In biserica din Caransebes, e carea o vom
vedea mar tarzfu.
Pe cat de fatale In cele politice au fost coloniile
germane, cu atat maT fatale In cele bisericescT au fost
pentru biserica romanA din Banat, imigrarea srbilor.
Invasiunile barbart, carT au durat maT bine de
100 ani, nu a fost capabill pe leingd tote tirdnille
si cructimile tor, a nimicl elernentul romanesc, operatiunt
tacende, call au inlocuit limba nostrd nationald In bise-
ricA, sclA i vita publicA, erau pad se stingd vita
1) Vedi T. Cipariu Arta poeticA", Bla. 1860 p. 135.
2) VedT Hasdeu Columna 116 Traian" an. 1884 p. 413-14.
3) vei Analele Acaderniel Romine" seria 2 t. H. sect. 1.
din 1881 p. 116.
 15

nstrd.nationald; tntoemaT precum a stins limba grecA

vieta nationall a romanilor dincolo de Dun Are.
Imigrarea en massa a serbilor s'a int6mp1at la
anul 1690, cnd la invitarea impratulul Leopold I,
sub conducerea patriarchuluT din Ipek Arseniu Cernovici,
au trecut 36.000 suflete in Ungaria, stabilindu-se in
Badica, Sermiu si Slavonia.
Abia a trecut anul dela venirea noilor dspetT, si
au si cAstigat diploma din 20 August 1691, prin carea
li se dA drepturile:
Se ve fie ertat din natiunea si limba rasciara a
pune pre archiepiscopul vostru, acela se aibA drept de
a dispune de toate bisericile de ritul oriental, de a
rndul preotT srbi in orase si sate si a dispune de
tog clip Indrturisesc relzgiunea gr.-or(
Acsta a fost cea mai fatalA di, prin carea s'a su-
primat si subjugat pe un secol si jumtate vieta bisericeT
nationale gr.-or. romne.
DupA-ce s'au investit srbiT cu dreptul de a dis-
pune, peste toti credinciosiT de religiunea gr.-or. si in
special dupA-ce Atanasie a primit uniunea cu Roma;
romniT gr,-or. rmnnd Inteostare deplorabilA,
serbir cu incetul au supus biserica gr.-or. romAnA ju-
risdictiuneT patriarchatuluT de CarlovetT.
Srtea bisericeT romne a devenit apoT frte
durer6sA, cAcT dupA cum ne spune istoricul Velea ,na-
tiunea politicA a serbilor a fost pururea maml vitregl
natiuneI romne, si trAgnd sub sine nu numai biserica,
ci ,s-i fcala, cultura tinerimet si prin acsta fAcndu-se
dictatrice si in sfera literatureT romAne a lucrat si lucrA
in contra inaintAril romnilorl).
1) Ve4I Velea, opul citat p. 298.
 16

Cum au tins a ne rApl limba si a ne serbisa nu-

mele, ne spune r Velea: Acsta politicA de desnatio-
nalisare o a urmArit i practicat ierarchir srbi prin
episcopir, protopopir i directorir scolari prin aceea: c
au scos cu incetul si pre nesimtite din tte bisericile
limba romnscA i cArtile rominescr cu multe spese
din Ardeal i Ora romnscA aduse, si au intrebuintat
tot felul de mijlce, ca romnir se lapede numele de
familie su comunele romnescr si se ia altele shbescr,
au ale lor proprie se le srbscA.1)
Ma ce e mar mult, si In comunele curat romft-
nescr s'au servit numar srbesce, pinA ce abia cu finea
seclultfi 18 consciinta treditA in romnT, ia pus In res-
pect pre tiranir opresorT. Document e cerculariul epis-
copuluT I. Sacabent ddto Verset 5 Iunie 1790 In
care se dice:
,Asisderea din iscusirea cea de peste tte dilele
am putut cunsce, cl prin satele cele romnescr, unde
locuitora numal limba mama sale cea romiinscd o stiu,
asa fel de obiceiu btran s afA, ct prin bisericr t6t1
rnduiala i slujba DumnedscA pe limba sb-beascd se
sevtfescec.
CA In ce mod a suprimat ierarchia srbscA tte
aspiratiunile nstre culturale, este suficient a scl, el
incA si In anul Domnulur 27 Iunie 1862 protopopul Lipover
loan Teran sub Nr. 102, comunicA dispusetiunea con-
sistoriall ddto 10 Maiu 1862 Nr. 533, carea interdice
a se folosl Ceaslovul de Buda 1858, pentru-cl acela
era numit 'orariuc i se afla In el numirr ca: spirit,
dupAcinariu, 6ra a treia, speranta, profit; tot din acel
motiv se opresce i Psaltirea de Buda 1858.

1) Acela,1 autor p. 279.

 17

Aceste carti se opresc a le intrebuinta in biserici si

saele nstre dreptmaritre asa se dicea In dispusetiune.
Tot acelas1 protopop prin circulariul din 24 Aprilie
1862 Nr. 277 comunica dispusetiunea consistoriuluI srbesc
din Timisra ddto 12 Aprilie 1862 Nr. 358, prin carea
se impune a-sI folosl In oficiu numai literele cirile:
Ce se mg dicem despre volniciile ierarchid srbesd
din seclul 18! Se audim pe insusl nemuritoriul Tichindeal,
cum deplange s6rtea tragica a natiunei:
Ca s6rtea nstra e ticalsa, asa, cat inca nu cutezam
se spunem tot nacazul nostru la lume, las se marturissca
lacremile si suspinurile starea nostrd si aceea Inca nu
ar fi atata de lipsa, cad inteleptiI bine ved, si stiu ce
voiu se dic eu.e 1)
tn genere, cat a fost de suprimat biserica gr.-or.,
se vede si din Impregiurarea, el cetatenilor de confesiunea
gr.-or. nu le era permis a avea bisericl cu tumuli si do-
pote, ci numal case de rugciune, dupa cum se vede din
dispusetiunea consistoriului din Timis 6ra:
Nr. 24,668. Binelncuvintate iprod, Prealuminata
marirea lor supt 10 Iuniu a anului acestuia, bine au voit
a rndul, ca 6menilor de legea greceasca neunita, precum
si luteranilor, pe unde biserici si case de rugaciune des-
voite sant,_ acolo si turn si clopote a avea slobod se fie,
Datu-s'au In Timis 6ra, August 26, 1787. Din consistoria
Episcopsca c .
Dupa-ce am premis referintele politice si bisericesti
ale Romanilor banatenI, se vedem primele institutiuni de
cultura, adeca:

1) D. Tichindeal Ar6tare despre starea acestor noul in-

troduse sholasticW instituturIc. Buda, 1814 p. 69.
2
 18

Capitlul III.
1. Sclele monastiresci i private.
Invttnntul a avut si la noi aceiasi origine, acelasi
demers, ca si care l'arn vc,lut la popOrele apusene, la
cari Inceputul culturel II vedern In claustre si biserici, si
numai mai apoi, vedern scle confesionale si de stat.
Dacl vom considera cl biserica gr.-or. 0111 la 1791
a fost nutnal tolerat, cci abia prin Articlul 27 din 1791
s'au proclamat si gr.-or. de cetteni cu esercitiu liber al
religiune, va trebul se recunscern, cl ea si-a fcut dato-
rinta In privinta culture religiose si morale a poporului.
Sinodul Intrunit la 1675 de metropolitul Sava la
Belgrad (Alba-Iulia) a decis Intr'altele:
g) ,r pentru s se mai Intrscl si pruncii nefiind
iscul unde s Invete, tot crestinul sisi aduci pruncii la
biseric si popa dupl-ce va isprvl slujba bisericei s facl
scire, curn se strngl pruncil In bisericl sa-I Invete, cum
este scris mai sus.
Dacl propagarea culture s'a redus la noi mai mult
prin cuvntul preotilor In biserici, prin monstiri si case
private, este usor de esplicat, ad In acel timp numal
romano-catolicilor li se permitea a edifica scle publice,
nicl chiar germnilor si maghiarilor de alte confesiuni nu
li era permis. Abia mai apoi la 1785 vedem, cl cercu-
lariul Episcopului din Verset Vichentie Popoviciu ddto 18
Octobre 1785 comunic ordinatiunea locotenentei din 27
Septembre 1785 Nr. ) carea privitor la sclele gr.-or.
: 73 ' 45:65

dispune :'uncle mai nainte alor bisericl si sal au avut,

s Oa din cheltuiala sa ale prenol, ale Ike si din luntru
ale Impodobl si noi a face se ptd, flit de nici o cerere
mai departe care la slvita varmeghie sau la alta decasterie
'Aril acuma s'au cerut. 4
 19

Monastirile romnesci din Banat, dupa cum ne spune

ca cea din
Velea, si-au originea chiar si prin seclul al 3-lea,
Varadia, carea Inca si la 1800 avea un calugr. i)
Atari monastiri curat romnesd au fost in : Sredistea-
mica, Vradia, Morava, Partos, Ciclova, Remetea si alte locuri.
Despre aceste monastiri ne spune Velea 2) ,dupa
luarea BanatuluI dela turd, sub impratul Carol III (1711
1740) s'au reinoit din fundament si inzestrat cu cele
trebuincise prin ajutorie adunate dela evlaviosii locuitorI
romini; c cdlugdril erau incd dintru inceput romni, si
atunci s'au mai inmultit punndu-se r numaI romani,
pentru-ca srbi nu erau pre atuncia In aceste prti ale
Banatului pana cand nu a venit colonia cea din urma cu
patriarchul Arseniu Ioanovici Sacabent.4
Prin urmare ternella primel culturi nationale s'a pus
prin cdlugdrit romni al monstirilor romanesci mai sus
citate, cari mal apoI prin decisiunea sinodulul srbesc din
1774, de Impratul Iosif II. Incuviintatac s'au sters.
In aceste monstiri s'au pregatit si primii pioniri al
culturii n6stre nationale si anume, la

2. Morava, Partos, Sredistea-mare.

Eta ce ne spune Velea 8) ,Pe langa monstirile
dela Morava si dela Partos erau Inca din vechime scle,
unde Invttoril veniti din Romania invtau mai vrtos
pre tineriI, carI s preparau pentru chiemarea preotsca si
invttorsca. Pentru ridicarea sc6lei dela Morava s'a
meritat mal mult 6re-care obarcnez Nicolae Lucaciu roman
nscut si locuitoriu in Fizesiu.t
1) N. Velea, opul chat p. 181.
2) Ace1a0 autor p. 198.
3) Acelaqi autor p. 203.
2*
 20

Scla dela Partos o a intemeiat George Laiul, jude

primariu din cercul Ciacovei, roman si acesta avut i zelos
de origine In Ciacova4.
,Sclele de pe langa mongstirl erau publice, i ea
mai erau Incl i scle private casnice pre la protopopl,
preoti i alti cgrturari, pentru a invta religiunea, cetirea
si soc6ta.e
Mare sc6l4 casnicA a tinut si 6re-care Vasiliu Dia-
con Loga in satul numit astgzi de srbi Sredistea-mare
langg. Verset, unde el in an. 1736 ca diacon venind
din Romania din mongstirea Tismana s'a asedat cu 50
familii romanescI si a fondat aci o comuna romansca,
care pang la venirea srbilor nu se OA cum va fi fost
numitg.. Acest vatav al comunei era si cArturariu bun,
apol i zugrav frte dibaciu si de dupg mgestria acsta
metodul didactic si fgcuse bun renume In tot fignatul.
El a propus In scala pe langa mai multe sciinte si mg-
estria zugrAviei. Din sc6la lui a esit rg buni cArturati
zugravl: feciorul seu Georgie, un versetan Raicu si re-care
Petruti, roman din Timisra. Totl patru acesti zugravi
in urmarea mandatuldi episcopesc au avut a insemna nu-
mele santilor si alte inscriptiuni prin bisericile romanesci
numal slaveneste. Fapta acsta pana aci la romani ne-
indg.tinat a dat ocasiunea de a cugeta unil 6meni, cumcl
eel' dintaI zugravi cauta s fi fost rusl i cg bisericile ro-
mnesti cu atari inscriptiuni ar fi ridicate cu banl dela rusi
ori dela serbiani. Diaconul Loga pan la zidirea bisericii
in Sredistea-mare esecuta servitiul dumnedeiesc In mo-
ngstiria romaneascg din Sredistea-mica romnesce. Dupa
resmerita din an. 1738-1739 asedndu-se In Sredistea-
mare 25 familii srbestI din colonia patriarchului Arseniu
I. Sacabent, Diaconul Loga a fost insarcinat pre copiii
srbl al Invqa slaveneste. Asa si Eustatie fiul Diaconului
 21

Loga fAcndu-se preot In Sredistea-mare a servit In bi-

sericA si in parochie romneste i slaveneste. i Eustatie
fiul seu Grigorie, carele r s'a fcut aci preot au povestit:
cumc dintre invtdceit Diaconulut Loga au urmat aci
ca dascdli si au inveyat pre prima romil neste i s'rbeste
Ohl catr capetul vcului XVIII. pre cand mal venind aci
familil srbesti, s'a oprit lfmba romnsal si s'a ordinat
numal usul limbel slavenestl cum in bisericd, tap ,si in
parockie fi in scole1).

Capitlul IV.
t Sclele publice romnesti si limba lor de pro-
punere, in prima jumtate a seclului al XVIII.
Paul la anul 1760 limba servitiului in tte bisericile
scaele nstre, era limba romang.; despre ce martore ni
glut dice Velea ,inscriptiunile 3), cAte s' mai pot
ceti pe pretii numitei biserici din Lugos, i acolo va afla
adeverinta, cumcA intru aceea biseric dela urzirea ei
in tot decursul vietii ei pti la ridicarea bisericei celei
noue numit .biserica mare( la an. 1766, numai limba
romneascA s'a intrebuintat. Va s dicl pan pre atuncea
si limba scolei a fost cea romdne'scd, care ins de pre
atuncia i in Lugos ca pretutindenea in Banatul Timisan,
a dat loc limbei slavenesti pti la inceputul veacului XIX.
adec panA la ridicarea institutelor pedagogice-teologice, a
sclelor comunale si a directorilor romnesci..4
Sclele publice romnesci s'au Intemeiat incA In dece-
niul al 3 si 4 din seclul XVIII, dupa cum ne spune
1) Acelasi autor p. 203.
2) AcelaV autor p. 269-270.
3) Vedi acele inscriptii in paleografia ceatil Lugo din
1862 aparut in TimiOra la Hazai i fiu.
 22

istoricul Veleal) sccilele romnilor in Blnat, asa cum au

fost private pre la monstiri si pre la protopopi, inc
din vechime pan dup venirea patriarchului Arseniu I.
Sacabent (1737) pre cand incepuserd ele a se face publice,
erau in fapta romnescI, al/6nd de limb a instructiunei
limba romara; i numai de pre la anil 1764-1768, r
mai cu distingere i pretotindenea de pre la an. 1777-1779
a inceput a fi limba sclei si a bisericei cea slaveno-sr-
bsc5.
Cumcl noi am avut scle publice romnesci in.BAnat,
cu limba de propunere roman, i cl pe acela4 timp s'a
scris si cu litere strebune latine, documentzA unele in-
scriptii aflate pe clrtile vechi ale bisPricel catedrale din
Caransebes; asupra cArora ni-a atras atentiunea On. Dn
profesor de pedagogie Iosif Balan.
Pe mineiul lunel Septemvre am aflat scris t-u litere
latine: Septenwrie m sa si am scris intru a zast tabl ieu
Dascalul am venit In Caransebes Dasaul De
am Invetiat gramaty In scoala Karansebesului care acum
sunt preot Deseversit ear in sebis
Preotul
August 14
749.
Confrontnd scrisrea, am constatat, eft aceeasi mAna
a scris i pe mineiul lui Martie:
*Scrisam eu Lazar Popoviciu Diaconul din satul Iaz
Karansebes martie 4. 1748.
Asadar' acel Lazar Popoviciu a fost dascllul micului
sat Iaz de langa Caransebes, inc4 in deceniul 4 si 5 din
seclul XVIII: la 1748 s'a flcut diacon, r in 1849 '1
vedem preot desvrsit, adec cualificat in scla grama-
ticall din Caransebes.
1) T. Velea, opul citat p. 271.
 23

Dch o comunA mich ca Iazul a avut sclh pe acel

timp, sigur ch cele mai mari vor fi avut cu atAt mai vrtos.
La Mehadia pe cum ne spune Hetzel 1) am avut
pe acelasi timp o sclA nationalh, r ,germAnh nicT una e
dice Helfert; dovadh ch. prirnele scole intemezate In &Mat
au fost cele romnescf.
Date le dceste streine adeveresc si mai mult inscrip-
tiunea aflatA tot In biserica din Caransebes, si scrish cu
litere latine pe thblitele prologului lunei Decembre:
Scrisam eu ... Paicoviciu din Mahadia precum se
stie ch am fost la sc6la Caransebesului an. 1749.e
In Vinga a fost inch in 1744 o sclA cu 4 clase,
cu limba de propunere latinh si romAnh 2).

2. Activitatea ierarchiel serbesdl pentru Inte-

meiarea scedelor.
Am dis, ch In aceste timpuri de durersh amintire
pentru nol, numal romano-catolicilor, li-s'a garantat prin
legi dreptul de a Intemeia sc6le.
Prima actiune din partea ierarchiei sgrbesci, sub
carea gemea biserica romAnilor gr.-or., pentru intemeiere
de so:51e, o vedem in congresul, care s'a deschis la Car-
lovet In 4 Maiu 1769 si a durat pAnA la 7 Octobre aceluiasi
an. In cele 42 sedinte tinute atunci s'a discutat si cestiunea
intemeierii sclelor ; doreie ins, eh farh nici un resultat.
Srtea culturei celoralalte confesiuni era dorer6sh, cAdi
br nu numal ch nu li-se permitea deschiderea de scle,
dar' li se interdicea chiar si frecuentarea sclelor romano-
catolice.

1) VedI Geschichte und Statistik des Volksschulwesens"

von S. M. Hetzel, Temesvar, 1873.
2) VedI Helfert, opul citat p. 40.
 24

Intre asemenea referinte dorerse vedem, cA denil

si deputatil congresulul din 1769, in petitul dat la 7 Oct.
1769 comisariului congresual, intre cele 30 gravamine, s
rgA, ca In viitoriu vpruncil natiunel s fie admisi in
sclele catolicel)..
Trist si dorers era scirtea celoralalte confesitinl
din patrie, este lipsit de orl si ce sentirnente de dreptate
si adevr acela, carele face culpabile pe celelalte confesiuni,
pentru necultura credinciosilor bor.
Dupa mrtea patriarchuluf Cernovicl intmplat la
an. 1706, urmand In scaunul metropolitan Isaia DiacovicI,
acela imediat, ma inc si ca administrator la 1706 a cerut
concesiune pentru a fonda o tipografie si scole2); raposAnd
el la 1708, tte intentiunile sale nobile, au r&nas nerealisate.
Nu mult dupa aceea vedem, cl chiar guvernul a luat
initiativa pentru intemeierea sclelor, InsArcinand la 1723
pre baronul Kalanec fost director cameral, carele
se supranumia si judecAtoriul natiunel srbesci, spre a In-
temeia scle in orase si sate.
Aceste dispusetiunl pArintescI, le-a cerculat preotimei:
la 1724 metropolitul Moise Petrovici, r la 1730 congresul
national. Realisarea acestor sublime ideI, au fost reservate
de destin, metropolitului Vicentiu foanovici Vidak, carele
la 1731 a pus temelia la

3. Sela de Carlove%,
Chiemand la 1733 pre Emanoil Kozaczinsky din
Liov, carele a devenit si directorele aceluI institut.

1) Vedi Dr. I. H. Schwicker .Politische Geschichte der

Serben in Ungarn..
2) Vedi Slavonien und um Theil Croatien. von Johann v.
Csaplovics, Zweiter Theil, Pest 1819.
 25

Mal apol s'a ernis de metropolitul Ioanovici ,iubi-

toriul de progresc un cerculariu cAtrA tte protopresbite-
ratele, de a-si trimite tinerii In aceea sclA; prin crea s'a
pus temelia unel scolg latine.
Intre anii 1733 34, s'au IrnpArtAsit de instructiune:
dintre pre. otii lumeni 3 diaconl ca gramatici, r dintre
monachi 11 indivizi. Insufletirea a fost atAt de mare, IncAt
intre ascultAtori erau brbag de 30 i 40 ant Dui:4
1737 reposAnd V. Ioanovici, scla de Carlovet nu a pro-
gresat, cAci succesorul seu, vicariul nou denumit, Episcopul
Timiorii Dimitrievici, a fAcut greutAti acestui institut; cAnd
directorele Kozaczinsky cu ceialalti profesori, s'au reintors
la Liov.
Abia sub metropolitul Paul Nenadoviciu, s'a ameliorat
causa sclei din Carlovet.
La 1761 a fost rector loan Raics archimandritul
de Kovil si distinsul istoric srbesc.
Dela acest episcop i are originea i edificiul In
care s'a instalat gininasiul.
El a reposat la an. 1768, fail s asigure esistinta
acestul institut prin vre-un fond, cAci dreptul de succesitme
al metropolitului la lAsAmintele Episcopilor, care pana acum
a servit de isvor al fondului scolar; prin regulamentul
illiric din 1770 a Incetat, Ast mod esistinta institutului a
depins dela zelul i Insufletirea Episcopilor, dupA, cum
adecA erau mai putin ori mai mult dispusi pentru cul-
tura poporului.
Devenind In scaunul metropolitan Stefan Stratimiro-
vici, acest nobil bArbat, cugetAnd serios la asigurarea
esistintei gimnasiului, In lipsa altor mijlce, a apelat la
spriginul pArticularilor cari erau In stare mai bunA
materialA; asa Il vedem la 2/14 August 1791 la croitoriul
Dimitrie Atanasievici, cAruia arAtAndu-I trista stare a gim-
 26

nasiuluI i lipsa mijkicelor de a se sustinea, intru atata l'a

Insufletit hick a donat gimnasiulul 20,000 fl., din carI
10,000 a depus imediat, r 10,000 dupl mrtea sa.
Esemplul fr smn alui Atanasievici, a fost urmat de
Inta 90 credinciosl, earl Inca au donat gimnasiulul 13,000 fl.
Literele fondationali, ale fondatiunel Atanasievici, au fost
substernute la 3 August 1791 de metropolitul, Maestatil
Sale regeluI Leopold II, carl s'au i aprobat prin resolu-
tiunea deputatiunei de curte din 11 Octobre 1791.
Pentru Inmultirea fonduluI s'a destinat In tte 3
bisericile parochiale tasul al 3, r Intre top contribuitoril
benevolI, s'a distins Episcopul. Acest fond, dela 39,100 fl.
s'a ridicat Ora la 1811 aprpe la 100,000 lit 1)
Gimnasiul s'a stabilit In edificiul cu etagiu, unde pan
aci era instalat cursul provisoriu de teologie, care edificiu
ins a fost prea mic pentru 150-200 elevl.
4. Convict i alumneu.
Spre a inlesnl tinerilor sermanT frecuentarea acestuT
institut, Inca dela inceput s'a Infiintat pe langa el un
convict si alumneu.
In convict erau de comun 30-40 studentI,
erau prirniti pe langa o plata modesta intre cad
mul fii de oficien au primit i Intretinere gratuita; pri-
mind la pranz 3-4 plese, r sra 2.
In alumneu erau i 'Jana la 60 tineri, primitT gra-
tis, primind la pranz fiertura si pane din carea trebuiau
s aib si de cina.
La inceput nu erau primitT i romni In convict
alumneu, ci abia maT tardiu, dorere Ins cad numal
cu sacrificiul numelui si a sentimentelor sale nationale.
1) VOI.Csaplovics, opul citat p. 241.
 27

in ce privesce organisarea si asigurarea esistentei

acestut institut, accea este a se multmi numal zelului
si Insufletiret pentru cultura bisericet, a metropolitulut
Stratimirovid, carele a sciut castiga pe cei mat eruditi
bArbati, cArora li-a concredut conducerea institutulul
cum d. e. a fost primul director eruditul Gross,
cruia multi srbi culti, au avut de a multml cul-
tura lor.
Prsind la 1799 Gross Carlovetul, i-a urmat ca
director Volny, cunoscut In lumea scientificA, prin
opurile sale In dorneniul istoriet naturale.
Unde fondul scolar n'a putut suplinl toate nece-
sittile acestui institut, acolo n'a lipsit spriginul material
a lui Stratimirovici ; r convictul si alumneul l'a prov-
gut Inc dela inceput cu pAne si lemne.
Cu acest gimnasiu, care este a se considera ca
un institut superior, ca un liceu al tuturor credinciosilor
de confesiunea gr.-or. din Ungaria, a stat In strnsl
le gtui4

5. Scla elericalik.
Para pe timpul metropolitului Stratimirovict, clerul
se cualifica unilateral In vechia scl lating din Carlo-
vet. Nobilul 'Astor s'a cugetat serios si la cultivarea
clerulut, lucrnd un plan pentru intemeierea unta insti-
tut clerical, care plan dobandind si aprobarea cancelarie
illirice de curte, institutul teologic s'a deschis Incl in
anul 1794, apliandu-se de primul profesor Archidia-
conul Petru Ioanovici Vidak, carele mat apoi a de-
venit Episcop la Verset.
Nu mult dupl aceea s'a organisat, asa 'kick la
anul 1819 11 vedem cl are 2 cursuri cu 3 profesori
din clerul superior; propunndu-se: Dogmatica, Morala.
 28

Teologia pastorall, Catechetica, Istoria prescurtat a

bisericel, Omiletica, Esegesa, limba slavn, precum
metodica; ccici toff clericil nainte de a se preotil, erau
obligati a functiona ca Invtkori.
Dela clerici se pretindea s fie absoluti de gimnasiu
primindu-se din toate diecesele.
Multi preoff romni si-au primit cultura in acest
institut, care era frecuentat de romni i pn la anil
1850-60. Numrul clericilor, chiar la inceput a trecut
peste 50.

Capitlul V.
1. Starea sclelor in gran4a militargt.
Dupl pacea dela Carlovet dela 1699 s'a inceput
organisarea graniteT militare croate, constttre din 3
generalate: Carlstadt, Varasdin i cel al Banului.
La 1702 s'a adaugat trei cercuri noue de granitl,
cel slavon, dela Tisa i Maramures.
intre singuraticele provincil de granit, au fost cea
dela Tisa i Maramures primele, in carf s'a ingrijit
pentru sage, zice Hietzinger 1).
Incl in anul 1703, s'a dat in fiecare comun o
sesiune colonial, liber de ori ce sarcini, pentru un
invtator apt In limba germnl.
,Dispusetiunea acsta zice Helfert 2) este
mai iute dat, deck esecutat; cel putin abia se poate
(loved' vre-o urm, c in prima jurntate a secolului
1) Statistik der Militrgrnze des sterreichischen Keiser-
turns Ein Versuch von Karl Bernh. Ritter von Hietzinger Zweiter
Theil, Wien 1828 P. 494.
2) Helfert, opul citat p. 74.
 29

al 18-lea s se fi aflat in numitele granite scle cuviin-

cios organisate4.
in urma inalteT resolutiuni imprtesci din 24
Iuliu 1764, s'a reinoit dispusetiunea din 1703, dernan-
dndu-se:
fiecare comunA, su cel putin la fiecare com-
panie, s se punl un inver(dtor din natiunea germand,
spre indreptarea acestul incl dur popor din granit, i spre
educatiunea proprie in servitiul militar, a instrudril ce-
&el si a scrieril nemlesti a suboficierilor.
,Spre a nu ingreuna pe acel granicerl cu causa
scolarl prin spese, s se doteze cu 15 fl. ori alte
pretensil din fondul proventelor 1)4.
Dispositia este destul de elocuenta, in functiune
se impuneau Inv6tAtori din natiunea germn4, carI
aveau a instrua ,cetirea i scrierea nemtsc64; prin
urmare Vita institutiunea scolarl in confiniu militar avea
se realisecIe marele ideal al germanisdrii poporului ro-
manesc !
La 1 Faur 1774 a ernis regina, atat pentru cele-
i pentru granit, urmAtrea dis-
lalte provintfi, ct
positiune,:
.Fiecare supus, de dupa starea sa, s fie impAr-
tsit de instructiunea necesarl4. 2)
S se institue pe cale concursual inv6tAtorI cua-
lificati, de asemenea si succesoril lor s fie studiati,
capabill i practici.
in sclele stesff s invete fiecare pe langa
Catechis, cetirea, cAt e posibil scrierea, si cele patru
operatiuni ale soctiI; in sclele orsenestI s se

1) Ace1a0 autor p. 75.

2) Hietzinger, opul citat p. 495.
 30

Incpa instructiunea in invtatura credinteI crestinestI,

In datorinta omului si a crestinului, in o msura re-
care in istoria biblica, arta scrieril frumoase, limba ger-
mhnci si computul; precum si unele notiuni In arte si
sciinte, istoria patriet si nua descriere a pamntuluI1)
Rescriptul din 1 Faur 1774 a fost asa zicnd te-
melia, dupa carea avea s se regulele causa scolara;
telte comandele generale, precum si comisiunea militar
din. Panciova, au fost recercate a da informatiuni esacte
despre starea sclelor si despre cele ce ar fi de a-se
intreprinde pentru ameliorarea causel scolare.
in urmarea aceleI recercarY, s'a dat raprte precise,
din cari vedem ca
In regimentul german banatic a fost Inca cu
finea anului 1775, afar de scla normala din Pan-
ciova, dou scle populare organisate conform meto-
duluT normal: In Jabuca si Cubin, in anul 1776 au
capetat invtatorI cualificatI comunele Starciova si
Brestovat 2)
in Regimentul roman illiric a fost afara de
scla normall din Biserica-alba, din Martie 1775 a
esistat o sc61. germana de stat In Mehadia, r In
anul 1777 s'a reorganisat sccila triviala din Bozoviciue ;
prin urmare la Bozoviciu a esistat cu mult nainte
scl.
Mai apol tot in spirituI acelor inalte dispusetiunI,
a dispus Iosif II. la 1780 organisarea uneI scle ger-
mane In fiecare companie a graniteI banatice, carea s
se sustina din fondul de provente al granitei; find obli-
gat parochul Zomba a da instructiune din religiune.
1) Acela0 autor p. 495.
3) Helfert, opul citat p. 451.
 31

La 1799 s'a redus numerul acelor scle astmod,

ca tot numal in a d6ua companie se fie una; carT s'au
numit apoi scle divisionale 1).
Simtindu-se mal apol necesitatea sclelor, fiecare
comuna si-a fondat sc6le osebite, sustinute de comune.
in regimul german banatic din Panciova erau
40 scoale illirice romdne. 2)
Regimentul roman illiric a avut o scold superiord ,si
de fetite in Caransebes 3), cincl scle triviale In Posejena
Bersasca, Mehadia, Bozoviciu si Slatina, cu ate trel
clase 4).
in genere a esistat, In granita banatica: 3 scale
superioare, 2 scdle de fetite, 11 triviale, 12 germane
slovace si bled optelied ;Ft' cinci illirice romne, laolalta
noudecT si septe scle comunaleg 5).

2. InspecVunea colar.
Sc6lele triviale si comunale din granit erau
sub imediata supraveghiere a oficierulul local, res-
pective administratiunel oficierilor din companie.
Sclele intregulul regiment erau sub suprave-
ghierea asa numitelor comisiunT scolare, cad se con-
stituesc sub presidiul unul stab-oficier, carele este Im-
puternicit de comandantele regimentulul, din un capitan
de administratie, din preotul local si Invettoriul supe-
rior, precum si din membril al magistratulul.
fn comunele unde stint brigade, se constitue
din un brigadier, si din oficialii su comisaril de resbel.
1) Hietzinger, opul citat p. 496.
2) Acelaqi autor p. 504.
a) Acelaii autor p. 504.
4) Acela0 autor p. 312.
5) Acela0 autor p. 505.
 32

tn ce privia inspectiunea din punct de vedere

didactic, cu aceea erau insarcinati InvtAtorit supe-
riort seu directorit din comunele principalt, cArora li-se
da ca coaduincti unul su doi InvtAtort triviali; cart
avu a inspectiona sclele concomitati cu ocasia
esamenelor si de un oficier, constituind Astmod o
comisiune esaminatoare; apoi a organisa sc6lele cen-
trale, ca scle de model si a instrua invetAtorit deja
instituitl In noua metoclA scolarA 1)

3. Esamenele.
in fiecare sclA cursul invtAmntului s divida
in dou semestre, la finea cArora se tineau esamene
publice, la carl asistau comisiunile scolare i directorii.
Despre starea sclelor i resultatul esamenelor
se substerneau rapcirte consilieruluI de resbel i comi-
siunei de studit a curth; a cAror continut se aduceau
apot si la cunostinta MaiestAtit Sale 2).
Causa scolarA In granitA s'a ameliorat mult prin
ordinea i disciplina militarA introduse In ele prin
inspectirinea conscien(iosd si prin sacrificiile aduse din
partea coraunelor si a erariuluI.
DcA ele totusi nu au satisfAcut intru toate as-
teparilor, causa a fost in parte si lipsa de InvtAtort
cualificatt 3) desi, si In acest merit s'a fAcut mult.
S'au sistemisat salarie, posturile In special cele
de Inv6tAtort superiori se ocupau pe cale con-
cursuall, publicandu-se In foile germane, prin ce
sa inlesnit muh castigarea de inv6tAtort mat cualificatl.
1) Vecji Instruction fUr die Visitatoren der Regiments und
Comunittsschulen in der slavonischer Grnze 1780.
2) Vec,11 Hietzinger, opul citat p. 516.
3) Acelasl autor p. 516.
 33

4. Selele normale i cualificarea invAgt.torilor.

Pentru cualificarea Inv6tatorilor granicerl, s'a des-
chis i In granita militara scle normale, asa vedem el
a) in Panciova esista scl normall Inca din anul
1774, care la 1 Octomvrie 1777 a publicat i un program.
b) in Biserica-albd s'a deschis scla normala la
29 Noemvrie 1774.
c) Cea din Petrinia a constat Inca in 1776 din
2 clase. Dupa-ce ins invetatoril germani, car/ au pa
sedut limba teril si erau absolventi ai sclei normale
din Panciova, nu au mai fost de tinut" dui:a-cum ne
spune insusi Helfert1) s'a dispus ca numal deck din
fiecare cerc, cel putin un individ s se trimita la Viena
pentru a se cualifica in noua metod1.2)
Astmod in decursul lunilor Martie i Apriie 1774,
au sosit la Viena din toate cercurile granite inv6tatorT,
parte deja aplicatI in posturi, parte candidatI de Inv&
tatorI ; cad In Octomvrie 1774, dupa depunerea esame-
nuluI i provederea lor cu atestate din partea abatelul
de Sagan, s'au rentors acas.

Capitlul VI.
1. Starea sclelor in provirrO.
Primul impuls pentru intemeierea scaelor In pro-
vinta civila banatica, s'a dat prin inalta dispusetiune din
22 Iulie 1766, adresata catra administratorul Banatului,
1) Helfert opul citat p. 449.
2) VecTi Acten von 1774 Vorlg, ilber die damaligen Schul-
einrichtungen in Osterreich, und besonders ber Felbigers Methode,
die: freimiithige Beurteilung der sterreichischen Normalschulen,
und aller zum Behuf derselben gedruckten Schulschriften Berlin
und Stetin 1788.
8
 34

prin care s'a dispus, ca ,fie-care bisericA si parochie s

fie prevdua cu sclA si InvtAtor c 1).
Ca resultat al aceste dispusetiuni, ne presentA
istoricul Schwicker constienti6se date despre Intemeierea
mai multor scle, si In comunele cu populatiune romAnA 2).
Ceea-ce mult putin, s'a dispus In causa sclelor
gr.-or. le afiAm, In partea scolarl a

2. Regulamentelor illirice.
La 20 Iunie 1771 s'a publicat ,Regulamentul na-
tiuner Illiricec din 27 Septemvrie 1770, care In partea
VI. dispune, ca pentru cultivarea clerului s se infiin-
teze institute teologice ; r in partea X. despre natiune
deosebi, la . 65 tractdA Despre nfiintarea scaelor
triviale sau micr, unde Intre altele se dice: cA s'a emis
din partea reginei dispositiunT cltra tte autoriatile po-
litice, militare si provinciale, ca In comunele care stint
In stare a Intemeia si sustinea scle, s se adresede
acelor autoritAti, care nu numai au a da tot spriginul
necesar, ci a se si interesa cu deadinsul, ca atarT insti-
tufmni" s se realisede.
fia fine dice, cl in comunele, in care gr.-or. nu
stint in numr mai mare, pruncil lor s frecuentede sco-
lele romano-catolice.
La 1777 s'a emis un nou regulament Uric, care
in . 65 dispune urmAtrele In cause scolare:
,De6re-ce noi (Maria Teresia) gratios am indrumat
diregtoriile nOstre aulice, ca s priveghede la Introdu-
cerea cu folos si fundatA a causei scolare, si s caute

1) Helfert opul citat p. 76.

2) Vedl Dr. J. H. Schwicker ,Geschichte des temeser Ba-
natest p. 894 0 401.
 35

mijlcele si dispositiunile conducAtre la acest scop si

dupA-te si in cercurile provinciale ale Banatului Timifan,
s'au facut unele Ingrifirl, asa precum prin patenta n6strA
am adus la cunostinta publicA, poftim si celelalte cercurt
si diecese episcopestl neunite, Intru asemenea mod condu-
cerea instructiunei si Introducerea sc6lelor triviale, si
aceluia dintre episcopil nostri, care si din partea sa
conlucrA spre scopul acesta, li recun6stem de merit emi-
nent, asigurAndu-'1 despre sentimentele nstre grati6set.
Doue snt momentele de deosebitA importanta ale
acester dispusetiuni regestI: pro primo constatarea prea
InaltA, a si In cercurile provinciale ale Banatului Timisan,
s'au fAcut unele Ingrijiri In causa scolarl Ina Inainte
de 1777; ',unit& de model diecesa Timifelrei si InvitAnd
psi celelalte cercurl si diecese episcopestr neuniteg, a se
se interesa Pintru asemenea mod de conducerea in-
structiunel e .
Acel apel al reginel cAtrA celelalte episcopate ne-
unite, dovedeste, cA causa Instructiuner In celelalte
diecese, adecl, diecesele cu populatiune srbscA, nu a
stat tocmaT asa bine, ca si in diecesa cu populatiune
curat romneascd a Timis6reT; dupa-cum ne vom con-
vinge si din datele statistice.
Al doilea moment este, Insuilegrea nobild a re-
sine pentru causa culture popdrelor sale, care promite
a recunste episcopilor interesarea fatA de sc6Ie, ca
'merit eminent, asigurAndu-1 despre sentimentele sale
grati6se4.
Prin rescriptul din 16 Iulie 1779 s'a aprobat PRe-
scriptum Declaratorium Illiricae Nationist, care In . 57
dispune a se continua cu Intemeierea de sc6le triviale
dupa , Sistema studiorume si dupl pSc6lele normale si
triviale de stat din confiniul militart.
s.
 36 '
3. Dorirrta prea Inalt In causa seolargt.
Totul ce s'a flcui pentru intemeierea sclelor in
Austria, si In special esistenta sc6lelor noastre roml-
nesti, este *a se mulfuml gratier prea inalte.
Done Impregiurld constrins curtea a se interesa
de cultura poporulul, i anume: in prima linie decadenta
nestiinta poporului, la care a ajuns prin sclIvia semi-
lunei; r In a doua linie resbelele, care reclamau ostasi
destoinicl i desteptl.
,Vointa si bratul Imprltesei dice Helfert
au creat sc6lele in Austria, le-a flcut ceea-ce stInt,
ceea-ce promit a fic.
Teresiei nu-1 trebue monument de peatr
sau bronz, pentru-cl ea posede cel mai scump: In re-
cunostinta i amintirea nestrsl a poprelor sale'.
Totul ce s'a flcut pentru luminarea poprelor, a
ernanat din nobilele intentiunr ale imperatorilor, i nimic
din partea subalternelor organe, dupl-cum dovedeste
dispositiunea :
,Sfatului crlesc 'abhor de loc Unguresc din Budat
dto 27 Septemvrie 1781 Nr. 23,523, unde se zice:
.,Intru altele cu mil dovedeste prea luminata ma-
rirea lor (Impratul) ca 6menii de chilin de legea gre-
ceascl neunit In locul pe unde pinl acurn bisericile
au finut bisericott sale cu cheltuielile lor, aceste a prenoi
sau desnol a zidl cu cheltuiala-'sk
acista este prealuminatulut impirat neschimbata
voe rindueald".
Din acest act constatlm, cl ,bisericesti sclet au
fost primele n6stre sc6le, adecl sc6le confesionale, pe
care ,bisericile le-au tinut cu cheltuielile lore.
 37

Tot prin inalta dispositiune a lui losif II. din 1781

s'a dat lemne gratis din padurile erariale, atit pentru
edificarea sclelor, cat i pentru incaldirea kr.
Cat de mult s'a sacrificat pentru causa scolara in
Banat, ne spune istoricul Helfert 1).
;in Banat s'a impartit bani cu minile pline, precum
pentru reformele cele marl, asa i pentru causa scolara
deosebit 4 .
Spre documentarea acesteT asertiunT, este suficient
a sti, c Impratsa Maria Teresia a pretins dela iubitul
scumpul eT episcop din Timis6ra V. Ioanovici Vidak,
a retorna suma de 18.788 fl., care a ridicat-o el in
anil 1759-1768, ca spese pentru ridicarea s&qelor;
r la cas, ca el nu ar fi avut, s se reintrne din eco-
nomiile scolarec.
Acest fapt documentd: in priina linie, c In Ba-
nat si special in diecesa Timisrel locuit de populatiune
curat romansca, Inca in anil 1759-68 s'a Incgut o
actiune serisa pentru intemeierea sc6lelor; r in a doua
linie, este o trist dovada, el regimul cand a si ajutat
causa scolara a credinciosilor de alte confesiuni, tot-
deauna ' si-a pretins ajutorul inelrlt; precum ne spune
circularul episcopulul I. IOanovicT Sacabent din 4 Fe-
bruarie 1792 in care se dice, ca directoril sColari vor
primi un timp scurt salariile dela erarul cameralnic,
care salar apoi din cleciuiala norodulul &AO s se
reintrca,.
Astfel a fost dice Helfert c si in aceste
teri (Banat) unde mal nainte deck alt unde, regimul In-
susT a luat conducerea caUseI scolare In manile .sale,
instructiunea publica cu putine esceptiunT bud la

1) Helfert opul citat.

 38

inceputul anulut al 70 (1770) a trecut peste stadiul in-

c eputulur 1).
Capitlul VII.
I. tntemeierea i organisarea sclelor rom-
ne01, in a doua jurntate a secoluluI al XVIII.
*Pentru culture poporului, fortneade a doua
jumEtate a secolultif al 113 epoch'. a)

Ne-am provocat la adevrul acestor cuvinte, cAcT

el este Intocmal si pentru noi aplicabil, dupi-cum vom
vedea.
Destinul fatal, care s'a legat cu atAta tArie de
vieta si soartea poporului romlnesc, nu a privit cu bu-
curie avutul imbucurAtor care-'l luase cultura poporuluT
rominesc in a doua jumtate a acestul secol; cAci cu
tntrarea in vigre a Regulamentelor illirice din 1777
pia 1779, a inceput cel mal dureros timp pentru cul-
tura nstrA nationalA, Introducndu-se cu forta limba
srbsci In bisericile si sclele RomAnilor din BAnat.
Pe cAnd causa scolarA In BAnat a ,trecut peste
stadiul InceputuluIt dupl.-cum ne spune Helfert, cAnd
adecA sclele au lnceput a prospera, si and prin lnalta
resolutiune din 27 Septemvrie 1777 s'a regulat si causa
scolarA gr.-or.; sclele romAne gemeau sub cruntul flagel
al sclAvieT elementelor slave. Martorl ne este istoria,
pa ne spune cum atarr operatiunl tacende, au stins
vieta multor nmuri; necum s nu suprimede ori-si-ce
avent culturall
AmarA a fost srtea sclei romine; stain si sclav
a fost RomAnul In Ora sa, stain si urgisit in biserica sal
1) VecjI Helfert opul citat p. 80.
2) Ve41 Die Elementarbildung des Volkes im achtzehnten
Jahrhundert", Ziirich 1814.
 39

Dar' puterea sa de vieta s'a inarit In lupta des-

perat pentru esistent, Astmod c in acelasI timp, cind
s'a pus temelia culturei popdrelor libere, un popor sclav
in stat bisericd Il vedem cu o brbAtie rarl, recla-
mndu-'si puterea de yield. cultura.
Primul asedmnt al sclelor s'a intrnplat la 1779,
dupl-cum ne dovedeste circularul consistoruluT din Ti-
misra din 7 lanuarie 1787 Nr. 5016 si 21.548 unde
se dice : ,Prea InAltat mg.rirea lor sub dile 21 Noemvrie
si 12 Ianuarie 1786 cu mil a rIndul bine au voit,
adecl: 1. Preotilor de legea grecscA neunit frte tare
si sub greu rspuns se opreste a cAlcAril asedmntuluI
scolelor celor parochialnice dela anul 1779 infiintate.. Ase-
Omntul sclelor parochialnice s'a pus la 1779, prin
urmare inalta dispositiune dela 1777 s'a esecutat in fapt.
Dac vom scruta dupa documente si dovedT, cari
s confirme adevrul, c noi inc In anul 1779 am pus,
in genere, temelia primelor scle parochiale, vedem cA:
in maierele Timisrei s'a Infiintat sccila gr.-or. ro-
mnl Ind. la 1758 dupg.-cum ne spune Hetzel1).
Marele dascAl Mihai Rosu ne spune In autobio-
grafia sa:
Er eu Mihai m'am dus la scf51 la un preot aded.
Barbul, s6-1 ierte D-deu pcatele, pe vremea aceeac.
Aceea era la anul 1762, prin urmare inc atunci aveam
noi In JadanI langa Timisra so:51A.
Rosu continu In autobiografia so: ,r la anul
1763 Aprilie 14 m'au dus taal meu Martin Rosu la
Timisra la scl, fiind Episcop Vichentie Ioanoviciu
Vidak, unde era dared? George Popoviciu din Ardeal
foarte bine invtam4.
1) Vecy Hetzel opul citat p. 48.
 40

Scrutnd a afla si din alte isvre adev6rul acesteI

asertiuni, am aflat chiar la Hetzel 1), care Meg dice, cl
primul invtltor In Mehala, mal nainte suburbiu al Ti-
rnisrei, a fost George Popoviciu; ceea-ce se confirml
si din actele sedintei comisiuneI scolare centrale a ceatil
TimisreT 2). Eat decI, cl incA in anul 1763 arri avut
scll romnsc in Mehala-Timisrel.
Prin resolutiunea prea inalt din 29 Noemvrie 1774
aprobAndu-se planul despre organisarea scedelor, elaborat
de deputatiunea illirick s'a dispus a se introduce noua
metod de Inv6tAm6nt, cel putin in comunele capitale,
cum Ant: Timisra, Ciacova, Lugos, Caransebes, Lipova,
SAn-Nicolaul-mare si alte ; prin urmare inc5. In 1774
noi RomniI aveam scle in comunele mentionate.
Din durerosul protest al Romnilor din cercul Bir-
chis, dat la 28 Martie 1862 in contra puneriI sclelor
romne sub jurisdictiunea si inspectiunea ierarchiei sr-
bestI, vedem: c. in Cprira si Capolnas sclele s'au
fondat Inc sub regimul Mariei Teresia ; de asemenea
la Chelmac s'a edificat la anul 1793 scla din ptr de
codru, servind ca primul invttor George Marcoviciu
dela anul 1793-1800; dup-cum ni- a comunicat actualul
acolo inv6tAtor Teodor Popa.
MAidanul de lng. Oravita avea sccil Inc din
mijlocul secolului XVIII., la care au functionat preotiI
ca inv6tAtorit si la a cAror scl veniau tined si din
satele vecine, ba chiar si din indeprtArI; de unde pre-
gtitI In scriere, cetire si cntare, mergeau In teologia
din Verset si Carlovetc, asa scrie zelosul invttor So-
fronie Liuba In monografia sclei MidanuluI.

1) Ved1 acelaqI autor p. 147.

2) VedI protocolul qedintel dto 25 Octomvrie 1786.
 41

,Dintre preotit cart au functionat si ca inv6ttort,

pAnX la anul 1782, dupa-cum 'mi-a spus strAmosul meu,
care a murit in anul 1872 in etate de 114 ant si care
era ecomon arturar, au fost: Pavel Lungu supranumit
de Srbt si Ianosov si Tanosovict pnd la amid z767.
Acestuia 'i-a urmat fiul seu Damaschin Lungu, supra-
numit de Srbt Popoviciu pAn5. la 1780..
,De la anul 1782 am gsit date scrise, c scla
nstr a avut invttor cu salar si emolumente staverite
pentru invtator si solvite de erar si de locuitort, fiindcl
Maidanul a fost sat erarial, al' cgrut locuitorr erau mined
In minele erariale de aid si Anina. Asa am aflat ca
In anul 1782 a fost aid invtAtor Gruia Liuba, care
afar de emolumente, lemne etc., a avut In bani gata
30 fl. m. c. ca salar,.
,Acestuia 'i-a urmat: CrAciun Liuba..
Aceste date relativ la dotatiune consun4 cu cele
din conspectul ce urmd, r relativ la persOna care a
functionat din 1780-1782 vedem cA. e: Iovan Liuba
dotat cu 30 fl. m. c., 4 stngint de lemne si 10 puntf
lumini.
Prin bun5vointa Reverendisimului domn protopres-
biter Andreiu Ghidiu din Caransebes am devenit In po-
sesiunea celui mat puternic document, care documen-
tcp ined In Octomvrie 1781 esistenta de smile confes.
gr.-or. In cele 83 comune apartintre oficiului de dare
din Verset, care document, pentru importanta sa, ll re-
producem in WO. estensiunea.
 Con- spect
Despre dotatiunea invelAtorilor diferitelor co- mune, naOunea i religiunea lor, despre alte
ocupaVuni i despre locuin- %ele afar& de salele de Invl,Amnt.

-a.
.....
.... An dotatiunea urmItre :
a lor : >,..v
2) in naturalii
v ..
-a.
Numele -el
.
e V@
E0
,
Incartelatl Alte
iz.(1

0
Comunele
invatMorilor ez e. 2
o0
43 ,E.
,01
afar de edifi-
obeervki
.0 XI)
> e E E .E. F), 5., ciul scolar
na- re- x2
..5.
Eo o u V G.) ooesm
tiune ligiune gv ,-
o
v
ff. cr. f 11, t, i" z
ul E E E

-...e 0- Verqetul-germEn
147'
Johan Mhl germ. catolicE 376 15 n locuinta de langi
scla
U 14 r . - or . r.
=o p. srb goneum.t
Verqetul-serbesc Vasilie Petrovics cantor 120 sn chilia dela scla
Cudritiu Johan Schmied germ. catolia 100 30 8 hi o casa de locui ste o chilie la
Oravita Nedelcu Nedics gr.-or. r.
romEn neunit 45 locuesce la tat al seu scli lui destinata
putea locul
In casa lui la sc6la
Maidan loan Liuba dto dto 30 4 10
Rechitova Pavel Bo gegia dto dto dto 45 6 6
Petrovat in scla
{ lova Adamovici 'dto dto dto 60 20 5 12
Greon 5
Cacova lova Crstics dto dto dto 20 3 5

I
.05
Marcovetiu
Gredite
loan Stoianovits
George Iosifovics
Gredi*tea-micE. Traila Ceta
dto
dto
dto
dto
dto
dto
dto
dto
dto
40
56
20
11112
36
7112
ILI,
7112
3 3

3
in casa sa nu este casa scolit
ar putea locui la
a Agadici Neda Buca dto dto dto 35 4 5 scout
-5 Ticvanul-mic Ianos Borca dto dto dto 38 6 6 in casa tatalui seu 11

4.-1 Sitin George Morariu dto dto dto 30 6114 5 5 io 10 in scla

Ciudanovita Alecsa Gaita dto dto dto
i' 40 .
2,12 3 6
Goruia Milco Imvri dto dto dto 20 8 in casa sa
Ger4te Stoica Petrascovics dto dto dto 30 10 4 6 in scla
Rafnic Milia Bocsanul srb cat oli c dto 40 8 1 4 5
Vodnic Nicola Curin dto dto dto 27 8 1 4
Clina Iancul Topal romn gr.-or..
neumt
r. dto 26 6112 4 3 5 10 in 8611

Jurjova aun Trailovici dto gr'-r'

neunit
l'' dto 36 30 83111 6 7 10 20 In scia
Secas loan Marinca dto dto dto 25 7113 6 5 10 10 *
 45
44

:-- Au dotatiunea urmAtre :

a liar: s..
I... tn naturaliI
u) uu
u..o
-0
1...
.1) .--
a7 5g .1 Incartelap Alte
0
Numele ,,,, U I. 4) o afar de edi-
Comunele az = us
10 cil
g
0
0 5 5 5
"a'
..-. ,,,i
ficiul scolar obeervAri
. 0 hwiStAtorilor
na- re-
,....
.,a
'>) u) F-

tiuue ligiune
o fl. cr. 4.) ti 15 ,g
iv 5 e e T.',
<F)
tr, a `r:: o
En
40 15 13 in se6l1 in o altA chilie
r
1-,'

,4
Ticvanul-mare
Chernecsa
lIon Popoviciu
Costa Cocot
roman gr.-or. r. cantor
,,
25
36
17
7112
4
3
Comovistie Damaschin Popoviri I/ )1

-5 Forotic Gligorie Filipovicl , 40 15 15 13

41 11
26 17 4
,.= Surduc avrila Ioanoviriu ,, 17

o cantor 65 12 3 PP
Clocadia fancul Cocoroviriu PP I/ not.1
') i in casa sa
o 40 40 12 12112 1 3 ar putea-locul
0 Latiunas Martin Pendovici PP
cantor
Il 20 2 10 are o chilie unde la sc6lA
'eter Turniu I inv. . aso- catolic ot. si 100 20 12112 locueste in chilie
Caraova ntor 75 20 20 2 4 separatA la scitItt
Marco Dobra II inv. vana
10 8 14 flU este chilie pen-
tru invetAtor
Iabalcia Iovan Isfkin ,, ,, st
8 14
36
15' Nemet Georg Hatieganul ,, I/ IP
P/
n o chine separati
>
0 . 64 8 14 la sc6lA
Klocodics Georg Vlaschik ,,
co..
el
53 8 14
o
t.,
OS Lupak Georg Ifkinov ics . . . 28 7 1
,,
in seal/I
Doman Avram Nicoliovics roman gr.-or. r. " nu este sc6lit copi
.-
-a'
u merg la doman la
,0 Kuptore sc6lit
o 20 7 in scdlit
mu Resita Iovan Petrovics 11 11 Pp
32 8 in aceiast casi
En Terova loan Popeivits ., I/ I) 26 in sc6lA
Soceni urca Breban ,, 30
Tirnova Panfil Popovics ,, 11 )) 30
Ezeris Bogdan Vuia /7 , 30 7114 // are a lante de
Clinic Nicola Nestorovics PP 7/ P)
in chills dela
de fan comuna
'1.1
30 8 sc6IA
liM. Ferendia ivoim Cozac roman 71
antor
25 5 6 ,,
U
0
ril
Gertenis leremia George II PP
IP 34 1416 /I
t)
Jidovin Mihaiu Ianovici /I PP I/
12 6 II inci nu e im-
'a cantor 25 pArtit de aceea
73 Rafna Rusu Mihutiu ,, /I i not. 4 comuna Rehm micA fArA pament
= 33 6 6
nu are icoaltt de
Barbosa Pavel Popoviciu II /I PP
lames invetAtorul
.0 nvapt pruncil la el
0 giutsa
w Monjon eorge Popoviciu // If Pi
 46 47

-6
uo. Au clotatiunea urmatoare :
a lor: . 1... in naturalii
. ..6 .."'
>0.) incartelati
=
o
.6 Comunele Numele
1:1

tedu0 ez 5z .
0
,... 4)
0 .-"a xt 0 afar de edi-
Alto
0 ea 0 o v
0 InvitItorilor
na- re- ,,,,
,0 w
0 8
. 9, 2 ficiul obeervIri
time ligiune E. 4 ?:. .a.
o fl. cr. 0 AI a) 0
..Cn 5 5 E o o o
't1 gr.-or. r. in chills dela
2- Vasiovia Ion Adamovics romn neunit cantor 20 10 6 10312
o
CA
Bogsa Georgie Vasilovici 11 , 71 30 10 10 1 8 ,,
ca li la Bar-
bosa
o
I
C)
Fizes Stefan Dimitrovici serb PI 7/ 80 10 10 2 10 ,. 11

emo
Binis Moisa Mihuta romin P1 11 26 12 1 6 11
ca si la Jidovin
Docleni Dimitrie Popovid 11 11 PI 60 7112 7.12 2112 10 ,- ea gi la Bogea
Subotita Pavel Davidovici /I 26 12112 11 /1

Iam Pavel Gaitovid ,. 11 PP 30

Ciorda Nicolae Popovid Il II 9 11

Mircovat Petru Munteanu 11 11 II 24 7 6 PI

Berliste Avram Paulovici I/ 11 1/ 19 2112

't Rusova veche
Bucur Comanovici II II 82
A Rusova noul PP IP

-6 Nicolint Lancu Treilovicl /1 /1 II 16 3 3

CI
tg Ciuchiciu Jvan Nestorovid I/ It PP
40 II
.0
0
Macoviste Dima Vladulovici P. t/ /1 17 12 1/

'1' Petrilova lanos lacobid 1/ 1/ 11

20 3 PI

Bogodint Demetriu Banescu 1P OP IP

30 3
Sasca Ion Betisan 1/ 60 in o chine separatl
IP
11
la scala
Slatina George Avram 2/ /1 /I 40
Totoc Constantin Popovici ,, IS 11
30 I,
Socolari Mihaiu Raidvoid I* II II 30 ,,
ladia Pavel Liuba II Il 36 P/
 49
48

Au clotatiunea urmItre :
-6
a lor:
..,-
t In naturalil
t
co
c

.3.,
,..
N incartelati Alto
u) e= =5 7
Numele
0 ..
ro o c us
1c ,o
,r,
I..
o
c
4)
= .,..,
E 5
,u) afar de edi-
ficiul oboorviri
= Comnele ,,, 0 = ou
(a,
o
.E. u. 1-

0 invOtAtorilor 'rz, o
''ai 5i
na- re- )us I.: 1-.

tiune ligiune g fl. cr.

E E 7., V) ,..... o o c3

.
le,

u) 50 in o chilie separat
dela scOli
Ciclova orge Iancovici roman grn'eourn. tr. cantor 46 6 It

Brosteni avrila Iancovici , ,, 40 12

Racasdia loan Popovici ll Il II 25 I/

Vraniut loan Bibian NI II II 16 8

V
2us Huerdorf
. lancu Ianculovici /7 .I, 20 10
Vran 100 n o chilie la seed
Ca Ivan Bela /1 /1 ft
12,12
.-6.
13 Mercina
t=
lacob Georgovics 11 IP 7/ 50

o Varadia Iovgn Boraci 11 ., 1/

28 16 ,
c?) Socita Barbu Albian 1/ ft 11
33 12
Iabuca Pavel IanculovicI 1/ ,, 70 21 ,,
/7

osteiu 40 10 10 in Bala de invii-

Damian Nedelcovim 11 /1 terant
Voivodint 9 a m i a n Treilovicl If .0

Oficiul de dare ces. regiu

(L. S.) Werchezenois Sign=
Verset, 18 Octomvrie 1781.
districtus.
Joh. Geistog Lledl ni. p., Karl lg. Nass m. p.
controlor.

4
 50

Din acest document vedem: ca. In tte comunele

silnt scle, numai In Cuptre nu, copiir de acolo merg
la Doman; caracterul tuturor sclelor e confesional gr.-
or. roman, r InvtatoriT au avut nume curat romnestT
ca: Liuba, Bogia, Borca, Gaita, Vuia, Breban, Mihuta,
Muntean, Banescu, Albian etc.; ba ce e Inc mai caracte-
ristic, i In cele 2-3 comune carasovene, numele Inv-
tatorilor au fost curat romanesti ca Bocsanul,
.
Hate-
ganul etc.
2. Regulae diractivae.
Pentru regularea afacerilor scolare gr.-or. a dispus
regina a se elabora un regulament consttator din 52 -i
sub numirea de ,Regule directive pentru ameliorarea
sclelor elementare sau triviale illirice i romane gr.-or.
In terile ereditare cesaro regestie, Viena 1774.
Cu acest regulament s'a lacut In Banatul Timis=
Inc eputul pentru regularea scaelor gr.-or.
Prin resolutiunea mai Ina lta din 24 Maiu 1774,
adresata comisaruluT cesaro regiu al congresuluT na-
tional illiric, coloneluluT campestru i comandantuluT ge-
neral In Slavonia, ArkdreT nobil de Mathesen, 'i-s'a
ordinat a se pune in contelegere cu episcopul
a-'i comunica, c planul s'a primit conform
consiliului dat; avnd deci a se esecuta cu cea mai
mare rigre i urgent, numitele regule directive.
Spre a ne face o idee clarl asupra acelui regu-
lament, facem unele estrase din . mai momentuosi:
. 3 dispune, ca in comunele in care snt mal
multi catolicl, s se institue inv6t5tor catolic, r unde
stint mai putini catolici, neavnd nici preot, s se in-
stitue Invtator gr.-or. Pruncil gr.-or. au a frecuenta
sclele catolice, fr ins a fi suprati in ritul bor.
 51

. 14 dispune, ca Inv6tAtoriT deja instituill s fie

supusi until' esamen, avnd ceT neaptI a renunta.
. 17 intergice InvtAtorilor a se ocupa cu industria,
ca ocupatiune lateral, afar de crIsnicit.
g. 18 impune administratiuniT teriT a IngrijI, ca fie-
care Inv6tAtor s aib intravilan duplu," 3 lante; unde
sant 60 numere de case 40 fl., r unde sOnt 100 numere
60 fl. ca salar.
. 23 pune In prospect, a da Invttorilor o carte
de man sau o instructiune metodicl.
. 24 dispune trimiterea de InvetatorT harnicl la
Viena ,spre a se instrua In metoda cetitului si ordinea
sclelor normale IntrodusA acolo, fr nicT un prejudet
relativ la libertatea religionar t.
. 28 ,invtmntul sclelor elementare nu are a
se estinde ma:I departe ca a) la cetire, b) scriere, c) cele
dintiu T operatiuni ale socotil si d) la invtdmntul re-
ligiunet, cu care stau In strinsA legAtur rugdciunile ,s.i
cntarea4.
. 29 dispune ca fie-care episcop s traducl cArtile
In limba poporatiunel diecesel sale.
. 30 recomand ca studiT estraordinare: economia,
cresterea vitelor si albinritul.
Tot acest . tractcg si despre comportarea Orin-
tilor, earl au Indatorire moral sisT trimit prunciT la
scl, fArg Ins a-'i constrInge.
. 39 recomand, ca spre scopul ameliorriT fre-
cuentatiuneT scolare s se doneze pruncilor haine ca
premil.
. 52 tractz5. despre Intemeierea fondului scolar
prin legate, prin adunarea de oferte in sf. bisericA, prin
tacse dela cununil si divorturl.
4*
 52

in fine dispune, ca In fie-care comun s se In-

fiinteze o sc6l4
Administratiunea tern s avisede pe administratoriT
domeniilor erariale, s dee comunelor gratis lemnele
pentru edificarea sclelor.
Cu esecutarea acestui regulament, a fost Ins5rcinat
prin rescriptul prea Ina lt din 13 Iu lie 1774 directorul
scolar Iancovici.

3. Frecuentatiunea scolarti si sclele de

repetiOune.
in privinta ameliorgrif frecuentatiunef scolare, s'au
iolosit la Inceput mijlce mulcomit6re; asa guvernul terii
la 6 Martie 1777 a emis o ordinatiune, conform pro-
iectului directorului Iancovici, In virtutea cdreia pArintiT
earl* i trimit pruncii la scl, s fie Imp Artsiti de
aceste onoruri:
1. S se facl pentru atari prin, rugciunT in
sf. biseric fr nici o plat.
2. S li-se dee scaune In bisericA gratis.
3. Cu ocasia visitatiunilor canonice, s se pre-
mieze cu ic6ne atari pgrinti de cAtr episcopi In fata
poporulul.
4. S6-1 cheme episcopul la sine si ludandu-1
s le dee binecuvntarea.
5. S se Inmormntede cu top' prcotil si cu cea
mai mare parad; avnd preotiT a lua stola ca si dela
cel mai srman.
6. PrunciT zelosi s se premiede cu un fel de
monet.
Mai apt:A consiliul de Buda a emanat cu dto 20
Iunie 1785 urmt6rea dispositiune, privitor la frecuen-
tatiune i scla de repetitiune:
 _ 53 _
,Ca toti prunciT, sub grea pedpsh a printilor
care va tinea pe dinsiT acasd, maT virtos iarna can d
nu-i lucru la cmp, la scl s mrg'd i asa On la
anul 12, r dela anul 12 pot prunciT ajuta la cmp p-
rintilor sei, numai la anul 20 salt pana se vor insura,
totduna Dumineca si in dile de srbtorl la scl,
pentru cetirea cArtiT a indrumarii spre cinste s vina,
maT virtos la biseric spre ascultarea inv4aturilor
crestin esti .

Dupa 10 ani, vedem ca" s'a introdus freemen/at:it/tea

obligatore, eaci consiliul de Buda prin dispositinea dto
1 Noemvrie 1795, impune directorilor locall:
a) ai sfatul pe pArintiT trimit prunciT
la sccil, r de nu ascult b) mustra; r ,de nu
ascult, atuncT sudului mirenesc s6-1 pedepssc aT ivI
ntiu chinesului satuluT, si de nu vor asculta, atuncia
la domnul fibiru al varmeghieT din procesul vostru,
pe aceia a-'i piri si dela dinsul satisfactiune nu va priml
pentru printiT pruncilor, asijderea i pentru chinesul
satului pentru nebAgarea de sm6 a cere sfauinta si de
ar fi, si dela oficialul varmeghieT nid un ajutor nu va
primi, si atunci indat rmne sorocul la cinstita con-
sistorie a instiinta, ca s se pta maT departe pentru
asa nebagare de sm a se ivi".

4. Ratio educationis.
La anul 1766, sub presidiul principeluT Albrecht
de Sachsen Teschen, s'a studiat i compus un nou re-
gulament sau plan de studil, care fiind substernut re-
gineT prin cancelaria ungursc, la 1777 a si primit
inalta aprobare, tipArindu-se in acelasT an la Viena in
tipografia lui loan Thom. nobil de Trattner, sub titlul:
 54

Ratio educationis totiusque rei literarie per Regnurn

Hungariae et Provincias eidem adnexas..
Ratio pe lnga aceea c contine o multime de
principii generale didactice, a fost In general legea de
instructiune.
Ea tractc,1 despre tte institutele, si anume :
Partea I. tractria principii generale didactice.
Sectiunea I. cap. 3 p. 70-80 tractda in special
despre scr5lele primare nationale, de asemenea si
Partea II. Sectiunea I. p. 114-143.
Sectiunea II. p. 143-228 tractci despre sclele
latine sau gramaticale.
Sectiunea III. p. 236-271 tract0 despre gym-
nasii si archigymnasil.
Sectiunea IV. p. 276-348 tractd despre Aca-
demiile regestf, r
Partea III. despre autoritt.
Principiile si dispositiunile acester lea le vorn
vedea in capitlele urmAtre.
B. Selele nationale.
Ratio tractnd in . 3, p. 7, despre cele .7 na-
tiunT insemnate si numrse, a cAror limb fiirte se
deosebeste., emang intealtele urrnAtrele principii de
q libertate sublimA 1).
Din variatiunea acsta a natiunilor si a ordurilor
e prea evident, cA si ratiunea studiilor tractnde in
scle e varie si compus51 multiplicem., si acistd va-
riatiune trebue tinutd inaintea ochilor. Si de dupa aceste
trebue s se acomodecie lucrarea:
1. Ca fie-care natiune si fie instruatd prin sco-
lele sale nationale, in fruntea cArora s fie invtatorf
1) Vedi Ratio educationis" p. 9.
 55 _
frte espertT nu numaT in limba matern, dar si in acele
a cdror folosint in regat e mai usuat; asa s fie vr-
sap' ca acele s le pt propune dui:O.-cum pretind im-
pregiurrile g .
.2. Ca acest institut de inv6tAmnt s fie aco-
modat si uniform tuturor civilor de diferite religiuni,
s conlucre pentru cultura tuturor si pentru folosul bi-
neluT comun, fail nici o deosebire religis.e
.3. Ca fructul acestet institutiunt regestt s fie in
mod egal, propriu tuturor claselor de civI, respective
stenilor, ofdsenilor, militarilor, prefectilorc.
De acl vedem, c in secolul XVIII. invtmntul
avea s considere variatiunea, adec diferenta de na-
tionalittate; limba de propunere era limba materna, pe
lng care se pretindea din punct de vedere practic,
limba cea mat usuatd in plovintd.
La alegerea studiilor si a disciplineT, trebuia s se
conformege amintitelor speciT de Iocuitorfl) avnd a
cerca cu dearnnuntul, c irT studiT stint acomodate vii-
torulul si conditiunilor lor, precurn si folosuluf vietif.
inceputul s se fac dela plebe, in a al-or insti-
tutiuni trebue grijit, s se informede si propun atarT
studit cad stint necesare, in primul loc pentru prestarea
afacerilor omenesti si crestinestT; s se instruecle tinerif
In atari lucrurT, carT stint de lips pentru viitrea lor
carier si in fine pentru desvoltarea maT ampl a facul-
ttilor lor spirituale.
Sclele nationale sau vernacule s'au imprtit:
a) sAtesti, b) opidane si c) orlsenestT; avnd a se
Intemcia si organisa in tt tra dui:A modelul celor
din Viena si Pojon.

1) Vecr Ratio . IV. p. 10.

 56

Spre a se da un avnt mai 1mbucurtor sclelor

nationale, cu finea primulul semestru s'au chemat totl
inspectoriT la Viena spre a-'s1 comunica reciproc vede-
rile asupra esperintelor fAcute; car/ aveau a le comunica
consiliulul, ca Astmod dupa constatarea defectelor s se
emit instructiunile necesare.
Acest congres al inspectorilor scolart nationali s'a
1ntrunit la 1 Maiu In Viena si a durat 13 gile.
Obiectele au fost: inactivarea sclelor nationale
superire, In fie-care resedint a cercurilor, organisarea
lor conform sclelor normale germane, precum si ale-
gerea manualelor de 1nvetmnt.
,Spesele au trebuit acoperite din mijlcele co-
munelorc 1).
Fondul studiilor a dat 500 fl. pentru conducaorul
institutulub, r 300 II. s le Impart 1ntre Inv6tAtori.
Domeniile camerale Inc au tins mn de ajutor
inspectorilor la fondarea sc6lelor nationale, dnd mate-
rialul necesar pentru zidirea sc6lelor, concurgnd cu
ajut6re si la dotatiunea Invttorilor.
incAt pentru denumirea Inv6tAtorilor sclelor na-
tionale, &A ce (lice Ratio 2): 4. 'Top' invetatoriI, cArora
li-se confide administrarea sclelor nationale, se propun
din partea inspectoruldi regesc si din partea directorulta
sc6leI primare normale; apoi se IntAresc de directorul
provincial de studa, si se supun directoruluI scle
primare C.
Pe langa tte principiile sublime, totusi erau unele
,consideratiunI generale In jurul sclelor nationale c 8)

1) Vecri Helfert opul citat p. 438.

2) Ratio . 50 Despre inv45.toril sclelor primare natio-
nale" p. 75.
3) Ratio . 83 p. 116.
 _ 57 _
cAcI t ce se dice: ,2. Cel-ce se abat dela religiunea
romano-catolicl i locuesc amestecati, ca s6 nu rmn
In nestiinta nAscut, s se trimit in scdlele cele-ce se
vor ridica., adec in cele catolice; de unde result 1,Fo-
losul acestor consideratiuni generale. Copii din lo-
curile unde nu snt scle, In ori-ce mod s se aniligiscii
si cu incetul s se atragA prin mijkIce oportune i ne-
stricAcise, s6 se sAdsca intr'nif credinta, ca pe copii
lor s6-1 lase a frecuenta sclele catolice..
6. Germanisarea i persecutarea sclelor
nati on ale.
in fata tendentelor germanisrii, selele nationale
erau privite ca o pedec i nici-cnd nu erau consi-
derate de egal Indreptatite cu cele germane; ba ele
erau considerate ca o sarcinA asupra comunelor mili-
tare, dice istoricul Helfert.2)
Ele erau apsate din partea cApitanilor dice
acelasi istoric 3) - In favorul sclelor germane; spre
castiga merite inaintea autoritAtilor mai inalte.
Abia mar apoi a conces consiliul de rsbel s. func-
tionede .si unir invtAtorI illirici aprobatl de comisiunea
grnitersc, dacA voesc i sOnt (comunele) in stare din
mijlcele lor al sustinea..
Chiar i autoriatile civile a provintelor civile, frte
putin interes au manifestat fata de scedele nationale,
Istmod ele au inceput a regresa; si nu arare-orl s'a
audit plngerile nationalittilor, c5. In multe loofa Ii-s'a
denegat mijlcele de a intemeia scole none, r in altele,
s'au suprimat chiar i cele deja esistente.4)
1) Ratio . 84, p. 117.
2) Helfert opul citat p. 478.
3) Acela0 p- 478.
4) Acelaqi p. 479.
 58

La anul 1773 a esmis consiliul de Tsbel o dispu-

setiune catra comanda generala din Timisra, ca acer
parinti graniteri, carl doresc a-'si face pruncil oficeri sau
suboficeri, s nu-'si trimita pruncil in sclele nationale
ci 'din inceput s6-1 trimita in sclele germane.
Istoricul germn Hetzel, vorbind despre germni-
sarea sclelor nationale, t curn se esprima: se dicea
public, c limba materna in scle, numaI de aceea trebue
folosita, ca prin ea pruncii negermanT s6-'s1 insussca
limba germana; s'a tolerat limba provintei ca un ce ne-
cesar neplacut, i ca un mijloc al scopului: germanisarit1)
In Iu lie 1784 s'a publicat resolutiunea prea inalta,
ca i In Ungaria limba oficisa s fie limba germana,
ba chiar i dela un invtator trivial nou instituind, s'a
pretins cunostinta limbei germane, dupl-cum s'a dis:
(It ex nunc pro Scholis Trivialibus Linguae Germanicae
ignarus Such Magister neutignam ampluis susczPiatur.2)
Impratul Iosif II. a fost i mai zelos In causa
germanisaril..3)
Nu e mirare deci, ca dupa mrtea acestui mari-
nimos rege, a inceput reactiunea din partea Maghiarilor,
si nu fail resultat; cad in editia II. din Ratio, aparuta
in Buda 1806, limba germana nu s'a mai impus ca ob-
iect obligator in sclele negermne, r dela invttori nu
s'a mai pretins cunostinta limbei germane.
Ca in adevr curentul germanisator a fost atat de
nefericit, se vede si din cercularul consistorului din Ti-
misra dto 7 Ianuarie 1787, Nr. 5016 si 21.548, unde
se dice:

1) Hetzel opul citat p. 89.

2) Vedi Protoclele comisiunel scolare din Timisbra cetate,
dto 6 Iu lie 1784.
3) V. Hetzel opul citat p. 156.
 _ 59 _
3. Pruncit mai virtos nemteste se vor invta'
precum si la tre dascali, cad deosebi sirguinta lor vor
arta, dela an pana la an plata li-se va da c.
Germanisarea a mers si pn acolo, incat chiar
religiunea se propunea In limba germana, si numa unde
preotil nu posedeau limba germana, In estrema necesi-
tate se pel mitea, ca instructiunea in religiune s se faca
in limba materna.0
Mal apol s'au luat dispusetiuni, ca pretutindenea In
granita s se institue capelan, cad' posed limba germana,
numai instructiunea religiunei, In primil an, se per-
mitea in limba teril; r In ceialalti ani instructiunea re-
ligiune a fost subordinata intereselor limbel germane,
avnd catechetul s tina ma Inuit re din limba ger-
mana, prin esplicarea tuturor cuvintelor germane.
Prea natural, ca. atat desvoltarea sentimentelor re-
ligiose, cat i morala In genere, a stagnat, cel putin s'a
Invtat catechisul de-arost, ins dupa-cum mi-s'a spus,
Para a-1 pricepec.2)
in urmarea numrselor plangeri ale credinciosilor
gr.-or. adresate metropolitului V. Ioanovici Vidac din
Verset, adunandu-le metropolitul tote, a compus un
memoriu sub numirea de plangerile clerului si ale na-
tiunei illirice4; pe care '1-a substernut la 11 lanuarie
1778 tronului.
in acel memoriu metropolitul se plange intealtele
c in contra prescriselor regulamentului din 1770, care
prescrie, ca in sclele triviale gr.-or, , limba de propunere
s fie limba poporatiunel si tot in aceeasi s se propun
religiunea; regulamentul din 1777 dispune fondarea

1) Helfert opul citat p. 477.

2) Vecp ,Promernoriul pentru sclele graniterestl. 1779.
 --- 60 ---

de scle germane, In cad' copiii grcco-orientall silnt dusT

cu forta.1)
in urmarea acelor plangeri s'a emis din partea
tronului dispusetiunea prea inalta, pca tinerimea gr.-or.
s nu fie suprata in sentimentele ei religidse..
Din acel timp a inceput a se ameliora causa sc-
lelor nationale in granita, r mai apoi dela anul 1779,
cnd comisiunea scolar a inceput s cugete serios la
causa Invtamntului si s' recunsca el nu s'a luat calea
cea adevrat In instructiune, avnd a se incepe instruc-
tinnea In limba materna si mal apoi s se continue in
limba germn.

7. introducerea nouei metode de inv6tArnnt

in selele nationale gr.-or.
Pentru introducerea nouei metode de Invtmnt
in sclele gr.-or. din Banat, Inca In vra anului 1776 a
fost chemat la Viena meritatul director scolar. Teodor
Iancovici de Mirivo, spre a asista la cursul pregAtitor,
spre a-'si cstiga cunostinte temeinice despre organi-
sarea si metoda cea noua a sclelor normale de acolo;
ca retornnd acasa se organisede sclele nationale gr.-
or. din Bnat, dupa sistemul celor de acolo, introducnd
prin noua metoda o uniformitate In invtamntul sc-
lelor terilor ereditare.
Stand Mirivo la Viena, s'a pus serios pe studiu,
artand modul In care noua metoda se pdte aplica si
in sclele nstre, in special a artat vederile sale asupra
aplicarii metodei literisrii, care nu s'a putut aplica si
asupra literilor nstre cirile, pentru motivele: c. In vor-
bire nu se esprima tte literile asemenea, c unele cu-

1) Vecil Hetzel opul citat p. 89.

 61

vinte constau din o unica litera, r altele sfmt cu totul

lipsite de vocale.
in urmarea esperintelor comunicate de Iancovicl,
a urmat dispusetiunea mai inalta din 15 Noemvrie 1776
privit6re la metoda tabelarie, care a dispus: ca in ta-
bele s se scrie cuvintele intregi si nu numaT esprimate
prin o literg.
Iancovicr a folosit bine timpul petrecut in Viena,
cad dinsul nu s'a ingrijit numai pentru propria s'a cua-
lificare, ci s'a ocupat cu t6te inovatiunile ce s'ar putea
introduce in sclele nationale banatene; fiind necontenit
consultat si din partea deputatiund de curte illirice, in
diferite cause scolare; prirnind totodata si alte insarcinar.
El a tradus i prelucrat multe manuale pentru
sclele nationale gr.-or.1), lucrndu-le dupa modele ger-
mane, localisate ins cu referinta la sclele n6stre; intre
cari si De lipsa carte de mama, pentru invtatori, care
Inca. prin inalta dispusetiune de dto 24 Maiu 1774, adre-
sata nobilulur de Mathesen, s'a dispus a se lucra.
In 15 Aprilie a. 1777 a substernut Iancovicr soc6ta
tipografului de curte I. Kurzbk in suma de 4043 11.
281/2 cr., computand i Impachetarea i transportul pana
la Timis 6ra, a urmatrelor recuisite de invtamnt :
5736 recuisite de scris si table de soct, 2874 de
frfecii cutite, 17.090 ceruse si 478 risuri de harte;
care socta s'a i aprobat prin resolutiunea din 18
Aprilie 1777.
Directorul Iancovici nu s'a multumit cu cualifica-
tiunea sa proprie in noua metoda de invtamnt, ci
spre a da un avnt mai puternic cause scolare in Banat,
Inca. fiind in Viena, a substernut deputatiunei de curte

1) Vecg Helfert opul citat p. 446

 62

illirice, numele a 17 candidati i InvtatorT, cari s fie

citati ex-offo de administratiunea terif, la Viena, pentru
ascultarea cursulul dela St.-Ana; ceea-ce s'a i aprobat
a 17 Aprilie 1777, cnd In Maiu 1777 a si prsit Ian-
covici Viena.

8. Conferentele irivdtatorilor selelor-naljonale.

Pentru cualificarea invtAtorilor s'au tinut asa nu-
mitele conferente sub presidiul inspectorului regesc, cari
se convocau din partea directorului sc6lei normale, a
inv6tAtoruluT senior si a catichetuluT, carl ingrigiau de
partea instructivA
In aceste conferente (lice Ratio 1) trebuesc
discutate tte, cAte apartin la ordinea adevratA a sc6-
lelor si la instructiunea pruncilor.
Asupra celor-ce participau la aceste conferente, se
tinea evidenta frte strictl, notAndu-se inteun liar spe-
cial: numele, timpul sosiriT si al primiril, locul nasteriT,
pArintiT, etatea, progresul in limbi etc.; precum i timpul
pArAsirri acelor conferente.
AscultAtoriT, respective absolventii acelor conferente
se provedeau cu testimoniu subscris de inspectorul re-
gesc, directorul scolar i catechetul i provNut si cu
sigilul sclei.
Atail conferente se tineau de comun in feril.
Din atari conferente s'au desvoltat mai apoi in-
structia asa numitelor .Normet, earl erau unele cursuri
improvisate de pedagogie, si din carT s'au nAscut apor
institutele pedagogice sistemisate.

1) Vedi Ratio . 61 despre tinerea conferentelor in sclele

primares p. 76.
 63

9. Educe tiunea religis.

De cAte-ori nu ne pun si adi In uimire btrniI
poporulul, prin sentimentele lor curate, pline de pietate
chiar bigotism.
Ei 'si-au primit cresterea In aceI timpt de aur pentru
cultura religiosd, cnd biserica i preotimea nstrA T
cunostea misiunea-I sfntA.
Cu cAtA pietate ne reamintesc btrnii momentele
sacre, caff le-au petrecut la sclA In rele catechisatiund,
and preotil lotrni, cu mat putind carte, dar ca mat
mull sentiment, tineau de sacrA datorintA de a-'sI creste
turma in legile i poruncile sfinte.
In lipsa sclelor ii vedem pe aceI venerabilI preotr
Invtnd poporul In biserica legile si poruncile luI D-deu.
Episcopul Caransebesuluf si al Versetului, Vichentie
Popoviciu, prin ccrcularul seu dto Verset 17 August 1785
trimite cleruluT tlcuirea celor 10 poruncI, carl au a se
esplica poporuluI, Incepnd cu luna lui Septemvrie de
asemenea si catechisul.
La finea luI Septemvrie, precum si a fie-cArei lunT
au a se face raprte protopopuluI despre cele propuse,
intArindu-se acele raportuti cu semnatura primaruluI si
a duor juratT comunalI
,datorinta lor s o facA su multi rnenI su pu-
Oa In bisericA vor fie (lice episcopul.
Tot acelas/ episcop, prin dispusetiunea dto 30 Oc-
tomvrie 1785, comunicA resolutiunea ,crlescului al pl-
zitoruldide loc consiliumg din 18 Octomvrie 1785
Nr. 30.526, prin care se aduce la cunostinta, ,precum
sfintita ImprAtsca, crAisca apostolicsca mArire cu
i
milostivire a voit a slobozl, cl dupa pofta EscelentieI
Sale Domnului Archiepiscop si a altor Episcopi catechisul
 64

care la sinodul dela 1774 s' au fdcut In limba srbsc

romndscitc, a-1 aproba.
Totodata dispune catra protopopr s rinduitI un
preot care In tta sptmana inteo di eke un cias su
dou ciasurl In scla catechisul s teilcuerscd, r dela el
(preoti) intru acest lucru tinduita specificatie cu a
vstra Instiintare mie cat mg de graba trimite..
Asemenea dispusetiunI a emanat i Episcopul Petru
Petroviciu din Timisra, care prin cercularele sale dto
Timisra 7 Iunie 1787, Nr. 1946 precum i dto 25 Faur
1789 Nr. 3692, dispune:
Catechisul prea prost ci deschis spre folosirea prun-
cilor a talcul, altmintrelea i rapartul pentru insust acel
&emu dupa formularul cel scris a face si a trimite..
Episcopul Iosif Ioanoviciu Sacabent prin cercularul
dto 6 Martie 1792 dispune:
S Invtaff In scl catechisul cel scurt, cu intre-
brl si cu Intelegere buna i s-'1 talcuiti care dato-
rintd a vstrd cea mal de cdpetenie si fiec.
Se pretindea decI dela preotl s propuna. dou
ciasurl In scla catechisul., prea prost i deschisc
care datorinta a lor eta mal de capetenie s fie..
Autoritatile nu s'au multumit numaI cu emiterea
dispusetiunilor, ci pretindeau rnduita specificatle., adeca
raportul pentru Insus acel lucru..
0 de s'ar urma rnacar si astdI asa, dupl o suta
ant Cate dispusetiutif salutare nu ar rmanea numa
pe baffle.
Ce ne vot folosI atatea dispusetiuni, &ea pentru
esecutivd lOseste cu totul controlal..
Relativ la tinerimea adulta, & ce a dispus acelasl
Episcop: Iara. pe Janga aceea i acsta s v fie spre
asedmnt, ca In tta sptmana In di de Dumineca
 65

de praznic dui:4 arncy s dati s tragA un clopot la bi-

sericA, unde adunndu-se prunciT si fetele, cei mal marl
de virstA, cArora le-a trecut vremea scoliT, s-'1 invtati
rugaciunile cele trebuincidse si cele ciece porunci ale lui
Dumnecleu si ceva gode din catechis spunndu-le lore.
La B.-Comlos si de present In cli de DuminecA si
srbAtorl la 1 rA p. m. campana din turnul bisericel
vesteste credinciosilor, cl odinard biserica 'fi-a ftiut
face datorinta fard de crefterea morald religis4 a ere-
dinciosilor sell
Tot In asemenea msurA a impus si Ratio 1) preo-
timel, datorinta de a propune religiunea si a esplica evan-
geliile si epistolele apostolilor.
Ba la esortatiunile din Dumineci si srbAtori, pre-
tindea s fie presentl si pArintii, ca cel putin acum s
invete religiunea, dacA in tinerete au negligat-o.

Capitlul VIII.
Inspecliunea scolarix.
1. 4n genere.
Suprema inspectiune scolarA o esercia regele, prin
consilierif terit
Spre acel scop, s'a instituit o comisiune de studil,
cu Judex Curia In frunte, ca director general al stu-
rliilor in frunte, unui membru ca consilier, precum si
ambii director! provinciall de studiT, ca comembriT.
Intrgl Ungaria cu Croatia si Slavonia s'au
Impartit In 9 districte scolare su literare; in fruntea
fie-cAruT district era un director regesc provincial de
studiT, cAruia era subordinat un inspector regiu peste
tte sclele normale si triviale.
1) Vecp Ratio . 87 p. 128.
5
 66

2. Directoril sclelor nationale in special.

Directoril sclelor nationale se propun eke 2-3
din partea directorului districtual, denumindu-1 dicas-
terul; renuntarea e reservata numil regeluI, ca la archi-
gymnasiu.
Directorul sclelor nationale este supus directorulul
provincial de studiu1).
Datorintele impuse directorilor sclelor natio-
nale slant:
Se priveghede diligent, ca InvtatoriT s eshauriede
din tte punctele de vedere datorintele impuse lor: s
inform* inii candidatiI de Invttorl despre arta trac-
tariT cu baetil; s cra dela invtatorT comunicarI despre
metodul de invtmnt, s pretinda circumspectie
judecata matura in tte agendele; s prte grij de
tabele i catalge, precum si de alte lucruri de acest
gen; s visitede de treI-orI fie-care scla din provincia
sa; r causele disciplinare ce InsusI nu pOte efectul, le
referda directorului provincial dice Ratio 2).
Fata de purtarea rnoraid atat a scolarilor, cat si a
InOtatorilor, s fie cu ochiI atintitl, s trimita cu dili-
genta la semestre informatiunI dupa norma tabelelor
prescrise.
Pe timpul vcluvier inspectoratului, se denumeste
din partea directoruluT provincial un Inv6tAtor, apartintor
districtulul, In mod provisor.
3. Primil director! scolar! national!.
Helfert ne spune, cl In 1770 neaprobandu-se
cartea de cetire romansca a lul Lazarini, dInsul a fost
1) Ve(p Ratio . 49 p. 73.
2) Ve4I acelaqi . 12 p. 32.
3) Vegi Helfert opul citat p. 78.
 67

,de prob pe dor ani denumit ca director al scdlelor

triviale banaticee.ta decI primul director gr.-or.
LuI 'i-a urmat meritatul director Teodor Iancovici
de Mirivo; care dui:A-cum ne spune Helfert1) m in
vra anului 1776 a fost chemat la Viena.
Din protoclele sedintelor comisiunel scolare a
cetatil Timis 6rei din 17 si 18 Aprilie 1776, se constata,
el in 1776 Iancovici a fost la Timis 6a.
impratsa Caterina a Rusiei, dorind s organisede
invtamntul din Rusia, spre acel scop a voit s cunsca
si opurile didactice pentru sclele normale, earl' au aparut
in Austria; astmod s'a adresat in Iunie 1780 catra im-
pratul Iosif II., care 'i-a si trimis prin contele Brigido
29 opurl, Intre care si De lips carticicae a lui Iancovici.
Convingndu-se imp-aratsa din acel op despre
cualificatiunea si zelul luT IancovicI, 'l-a chemat in Rusia
spre a organisa sclele de acolo 9
Acest adevr II confirma si fericitul Mihaiu Rosu
in autobiografia sa, dicend ,apoi Iancovicl s'au dus la
Muscalie.
IancovicI a desvoltat un zel deosebit in afacerile
scolare, incat dmenT strainT autoritativi, &A ce dic despre
el:e Ar fi de dorit ca si scdlele catolice s aibl o asa
bun conduceree, adeca ca si cele gr.-or. sub condu-
cerea lui Iancovici 8).
Prin resolutiunea maI inalta din 29 Noemvrie 1777
s'a organisat inspectiunea sclelor gr.-or., imprtindu-se
in anumite cercurT, in fruntea fie-carui cerc s'au instituit
un inspector scolar gr.-or., subordinat ins directorului
provincial de studii.
1) Vec6 Helfert opul citat p. 446.
2) Vec6 Hetzel opul citat p. 91-92.
3) Vec6 Helfert opul citat p. 446.
6*
 -68

Fie-care inspector avea un salar anual de 300 fl.

, dela Inaltul erariu,.
Inspectorul ins atAt cu privire la limbA, cat si re-
ligiune, trebuia s fie din natiunea illiricA.
Inspectoril erau obligati a visita intreg cercul, avnd
a face raport deputatiunei illirice, atAt despre starea
sc6lelor, cAt si despre esperientele acute.
Ace le raprte aveau directorii sc6lelor nationale
a le Imp ArtAsT si directorilor scolari catolici 1).
De atari directori nationali gr.-or. au fost denumiti:
1. Stefan Vuianovsky, pentru diecesele Seriniu,
Carlstadt si Pacrati.
2. Marcus Servisky pentru diecesele Baci si Pesta.
3. Abraham Mrazovicl pentru diecesele Arad, Ti-
misra si Vrset.
CA WI Iancovici 'i-a urmat in directia sclelor
Mrazovici, ne spune r fericitul Rosu in autobiografia sa:
,apoi Iancovici s'au dus la muscali si a venit Avram
Mrazovici dela Bacica dela Zombor, apoi Vasile Nicolicit.
Lui Mrazovici 'i-a urmat ca director Vasile Ni-
colici, care a rposat In 1803.
in regimentul romAn illiric, aflAm la finea seclului 2)
ca director pe meritatul bArbat de sclA Grigorie Obra-
doviciu, care a functionat In acelasi regiment pAnA la
1812, cAnd a fost transferat in aceeasl calitate In Timi-
Ora. Despre ,Grigorie Obradovicl directorul de sc6le
militAresti in BAnatc dice Tichindeal 2), cl 'mutt se
ostAneste cu o negrAit rivn4 pentru luminarea nmuluI
Daco-romnesc c.

1) Veql Helfert opul citat p. 448.

2) Vell protoc6lele si registrele regimentului rom. banatic.
3) Veqf Sfaturile Intelegeril celeT sant6se" p. XIV.
 -- 69

S audim pe insusi Grigorie Obradovici, cu cit

insufletire apeld el la preotiI si InvttoriI romAnestl, a
se interesa de cultura poporuluI romnesc
Cinstitilor preotil i vol bine Inteleptilor Invttofil
Pe vol v6 rog en cu lacrind, pe voI v6 ndemn
cu inimd ferbinte, pe voi AT6 destept eu dintru dormi-
tarea cea pagubnicA spre lucrarea viei cel de D-zeu s-
dit, deFteptati-v6 si v6 sculati la lucrul cel de D-zeu
bine plcut,.
atr tinerimea romnl, asemenea apel insu-
fletitor face 9.
Oh voi pruncii romnestI
Tosi strnepoti vitejestl,
Acelor ce lumea odat biruea,
Tte trile stapnea
Sculati dic, din somn adnc
OE strdmofif vostri pMng,
Vednd mlditele sale,
in asa mare nelucrare.
L5.136110 de pe ochii mintii
intunerecul a relel flintiI
Peste vol de mult adus,
Ca o grea sarcin in died pus.
Limpecle vor vi nit*
Pe picire bine staff,
La scl v6 sirguitic.

t) Vedi Carte de mn pentru bine ornduita economie,

lucrarea cmpului i pentru plmdirea i pindirea a vitelor si a
pas'rilor celor casnice spre mare trbA a plugarilor celor rom5.-
nesti, tradus de pe limba cea srbscA prin Grigorie Obradovici
al sclelor director la anul 1805", Buda 1807.
2) Vedi indemnare catr invttura tinerimel cei romnesti
ca un dar de anul nou prin Grigorie Obradovici crascul al sc-
lelor de legea rsritului in Blnat director, druit in TimiOra 31
Decemvrie 1810, Buda 1811.
 70

Aceste cuvinte pline de Insufletire curata au Insu-

fletiti electrisat piepturile romnesti, si au rechemat la
nou vit poporul romnescl

4. Directoril locall de scM.

Deodat cu asecimntul piimelor scle s'a dispus

si in privinta inspectionril lor, denumindu-se i directori
locali. Asa vedem c consistorul Timisrel cu dto
1 Septemv. 1791 dispune 1.asijderea i pe dasali preotiI
s ia sma, cum se ostenesc pe lnga pruncl, ori plinesc
ei datorintele lor..
Episcopul losif Ioanovici Sacabent dto Verset 18
Martie 1792 dispune:
Aduceti-v6 aminte bine Incuviinteniile vstre, ce
fel de Ina lte rnduell Ina In anul 1788 sub 28 Februarie
Nr. 1 cu cercular s'au publiciruit, ca In fie-care loc un
preot s se rindusa ca s fie inspector sal luAtorI de
sm a sclelor, a aruia datorinta s fie adese-orl In
scdol a lua sma ce fel de spor Intru invttura prun-
cilor se face, si re dinsit invata dela Invtator cu rn-
duial bun si dupa normalul cel asegat, i cnd se face
obicInuitele esamene, atunci acolo de fat s fie si pe
urm la tot cea de jumtate an, dupa tabela cea atuncl
vou dat, raport de cap s faca directoruluI celui de
scle ce se cuvine domnuluI Vasilie Nicolici la Timi-
sra sub isalitura vstr se trimit..
Fiind instructiunea consistorulul din Timisra pri-
vitdre la directoriI locali de o deosebit importanta o
reproducem in Intreg cuprinsul el, Impreunl cu for-
mularul de raport semestral.
Locul 0 unde so515. este
eparchia
9
q.
varmeghia 2
lultoril de sm a scoliI
catechetul
InvEtatorul
chipurile inv6taturei
aniI invtatorului
ate limbl va stl
num'erul ucenicilor
nemql
militarI
cn t-
preotegi FS
cetatenI
ET
proqd -1
prilesnici
trandavI
qirea din scla spre 5-).
ce s'au intrebuintat
c ff,
pre sine IV W
o
Cate csurf in fieqte-care
sptmina 0 ce punere
de invl'altura 9i spre ce
limba s'au dat
csuri
ce folos au facut
o2 0ti
(D. 4
la CD
Pc
P.
co,
 72

Instructiune pentru directoriT locali de scle.

,Fiind-ca Inalta si slvita si a loculuT acestuia tiitor
consiliu din Buda, bine a voit a porunci adeca a legiT
nstre dela rsrit cetatenilor parochialnicilor preotT, cum
prin parochiile lor s ail:4 peste scolT bine a lua sma
adeca ca niste directorl at satului pentru buna Invta-
tura a pruncilor si acsta Itali porunca cinstiteT con-
sistoril nstre pentru buna Implinire a poruncel acesteia
s'au trimis adeca ca s se pata cu temeiu a rndn),
asadar cinstiteT consistorii a nstre s'au dat si bine au
aflat, niste ponturl care pentru Invtatura sclelor preo-
tilor Inainte a le pune si pentru buna Implinirea a s-
vIrsi adeca, cum din jos arat:
1. Parochialnicul preot ca un pastor turmel luT
Christos dui:A datorinta luT legata, este pentru-ca a
pofti sufletul turmeT sale, asa dintaiu dator este de aicea
triainte tata tinerea scoliT frte a cauta, adeca a cauta
este buna scla, merg prunciT In scla, si este cu tte
lucrurile cele trebuincise, adeca scaunele si alte rndueli
2. Datorinta parochuluT este a cauta ca totT pruncil
si fetele care se va afla in parochia sa, a-1 Insemna si
inscrie a-'i ivi si pe rnd asa cati prune si fete snt,
care stint harnici In scla a merge si pentru &mil pe
parintiT lor a-'T sfatul In biserica si afar de biserica, ca
s6-1 trimit la scl, r de nu va aceia asculta, numal
se vor potrivi, atuncT pe aceia prin grairea apostolul
Pavel a-1 rusina si a-1 mustra cu rusine, si de nu vor
asculta, atuncia si sudulut mirenesc semi pedepsscd a-7
iv), antliu chinezuluT satuluT, si de nu vor asculta cu
ajutor, atund la domnul fibiru al varmeghieT din pro-
cesul vostru pe aceia a-1 pall' si dela dinsul satis-
factie nu va primi pentru parintiT pruncilor asisderea
si pentru chinezul satului pentru nebagarea de sma a
 73

cere sttuint si de ar fi a dice si dela oficerul var-

megiei nici o ajutorinta nu va primi, si atunci indat
rmne sorocul la cinstita consistorie a instiinta, ca s
se pt mai departe pentru a sa nebgare de stra a ivi.
3. Preotul afar din diva catechisatii de 2 ori in
sptmn5 datori este in scl a merge, si cum a inv'-
t5.torului trud asa si a pruncilor invtturl bine a le lua
sma si inc pruncil in cetire, in cntri asijderea si pe
invtAtor este lenos cltr prunci, au pruncil earl Inv-
ttor, si au pruncii ctr inv6tAtor dragoste au nu au ?
4. and preotul In sc6l merge, dator este dimi-
nta si nu dupa amdi in scl a merge si bt s nu fie,
numai trd cu firea a merge smerit si s fie intrebarea
cu temeiu lludat si cinstit ca se poat pruncii cel tined'
cu fricA si dragoste inaintea preotului a rspunde si a
se Invrednicl si ca s pt cu invtAtura lor pe plrintii
lor In vita lor a-'i omeni.
5. De va parochialnicul preot simtl din partea in-
vtAtorului prin lenea lui, invttura pruncilor frl de ne-
bagare de sml, au intArdi41 cti lenea a lui, asa dator
este pre graitul dascll cu vorbe smerite a-'l sfAtul si la
datorinta lui a-'I aduce, r dascAlul sfatul acela de nu-'l
va asculta, r atunci inaintea 2-3 cumeti al satului pe
dnsul a-'l sftul, si de nu va nici atunci a asculta, la
mal marele domn director ce este drept a instiinta, r
de acela preot ce va mincinse vorbe gr5itului domn
instiinta, asa preotul acela ce este drept s spue, ca s
nu fie sub pedeaps insusl.
6. Tot preotul s aibl s se pAzscA s nu cumva
pruncii pentru slugArirea lui a-'1 chema, cum pana actun
a fost obicinuit in scoal, numal dupa esirea sclei pte
el va slujI de-'i chiarra acesta, chemare s inteleagl
 74

numai pentru aceea putin s peardl prunciT vremea

scdlei si s 1)&1 pe aicl incolo a umbla.
7. Er preotul foarte s se p5zsc s nu cumva
impotriva invttorului s invete pe cineva din obstea
satulul vre-un om care face galcva, smintl si tulbu-
rare in sat, adecl inpotriva tnvtltorului cum este acum
obiceiul, ca s6-'l scoat pre dnsul din slujbl, fiind-c4 pe
la preot a-'l socotl, c este ca un confuzies si slujeste
aspru a-'l pedepsl, asijderea si acela pentru imbunarea
obste s se insemneze.
8. Si de ar fi mai multi: preoti Inteun sat paro-
chialnicl preoti deck unul, atunci se va alege unul din-
tre aceia, adecl pentru luare de stire a sae, si alegerea
aceea s o ail:4 protopresbiterul s aleagl, pentru aceea
protopresbiterului se porunceste adecl ca s nu fie vre-o
pedec de care intru asa rnduell fiind-cl prin asa mes-
tecAri de ar fi mai multi rnduiti care si pe care s6-1
asculte, pentru aceea mai bine va fi s fie un preot rn-
duit ca s nu fie zavistie intre preoti si obstea satului, c
ar putea din asa pricinT asa si din punerea lor vizituruiti.
9. Si acsta inainte vi s pune si frte aspru vi-se
porunceste, adecl frte s pAzscl de unde s amesteck
care este impedecare, acelasl pieot adeci care va fi dela
protopresbiter rnduit pte in sa a lua sma, fiind
aceluT preot pentru rnduita grigil cinste si omenie da-
torl santeti a-'i da.
10. Si toat parochia a parochialnicului preot s
ail:Aaceste ponturi, adecl aceia care sant rnduiti a
lua sma preste sea' pentru de unele a le prescrie si
pentru mai vrtos indreptIrl a pAz1 si dupl ponturile
acele a tinea si bine a lua srna nu cumva ceva mai
putin s se smintsca a mult are ponturile acele a
cetl, adec pentru a dnsuluT bunA Intrnplare si atunci
 75

poate s-si lase vrednicl adec4 a lua sma preste scle

si incl si mai nainte mai rezisului va aduce; r de va
fi protopresbiterul Intmplare din aceea neblgAtor de
sml sclele lor si datorinta lor nu va implini, ci vor
lsa adec aceste inaJte porund aceea din parochia, adec
dupa cuventurile parochialnice, parochiele kr pe veac
asijderea si din starea lor va fi l.sap, atunci nici o vin
s nu bage pentru lenirea si nebAgarea de sm.
11. Drept aceea parochialnicil preoti cari stint
rnduiti preste scoli vor face la tt jumtatea de an
raportul scoli si domnului protopresbiter a-'l trimite spre
vedere si raporturi se vor face cum aicea azlit formularul
gllsueste numal cu acsta Intelegere cuvinte s le scrie,
adea cum de vrednic este Inv6tAtorul si cu ce fel de
trud se trudeste cu pruncil a-'i invta si asa pe aceia
ponturi dupa formularul raporturi a face si pAn In 20
Martie s se dee, adeca pe jumtate an si pang la alta
jumtate de an, Ora in 20 a lunei lui August s se
raportuiasc, si totdeauna la protopresbiter s se tri-
mit, r protopresbiterul la director s6-'1 trimit, nu-
mal cu acsta intelegnd totdeauna panl In 20 Martie si
Ora in 20 August, cum s se arete la fetele insemnate.
Datu-s'au din Timisra din resedinta episcopscl
1 Noemvrie 1795, Macsim Seculicl, Archimandritul Bez-
dinului.
5. Date statistice.
Dup5.-cum am vgut din instructiunea si formulariul
consistoriului Timisorean, organele subalterne au dat
anual dOu raprte directorilor, earl' le substerneau apoi
deputatiunei inirice de curte, ca supremei autoriati scolare.
ate date de osebit important va continea ar-
chivul acelei deputatiuni, ele astpt ca sacrificiul si in-
sufletirea natiunei s le sctl la luminA.
 76

Regulamentul illiric din 27 Septemvrie 1770 65

dispune s tntroducerea sclelor triviale su mid. ,
Prin resolutiunea prea inalt4 din 29 Noemvrie 1774
aprobndu-se ,Planul sclelor triviale pentru 135nat e s'a
dispus introducerea nduei metode de Invtmnt cel
putin in comunele capitale: Timisra, Ciacova, Lugos,
Caransebes, Lipova, San Nicolaul-mare si altele; s'a dis-
pus a se intemeia de nou 373 scle, a se renova 21,
a se prelungl 19; ceea-ce dovedeste, c Incl In anul 1774
noi aveam deja multe scdle, carl au reclamat ameliorlri,
prin ce s6 dovedeste din destul existenta lor.
De asemenea dovedeste si conspectul nominal al
oficiului de dare din Verset, cl mai In Vote comunele
provintiale erau scle; si cu atat mai vrtos, cici fiind
comunele din conspectul mentionat, cele mai midi' co-
mune din provintl, cu atat mai vrtos vor fi existat
scle In comunele cele mai marl', din regiunile meridio-
nale si nordice ale BAnatului.
Istoricul Johan v. Csaplovics1) ne spune, c dup
raprtele oficise ale directorilor scolari gr.-or. intre aniT
1778-1795 au fost In cercul Timisorii (consttltor din
comunele provinciale ale comitatelor Torontal, Timis si
Caras-Severin) 376 sae gr.-or.
Schwartner 2) ne spune, c6 in anul 1803 au fost
In districtul Timisorii (afarl de comunele granicere) 413
scle, ceea-ce se confirml si prin cerculariul Episcopului
de Verset losif Ioanoviciu Sacabent, calele la 10 Ianuarie
1803 sub Nr. 53 a dispus:
'Mile incuviintatilor protopresbiteri si tuturor paro-
chialnicilor preoti din provintiag.

1 Vedi J. v. Csaplovics, opul citat p. 256.

2) Vag Schwartens Statistic III. p. 434.
 77

*SlAvita obrdirectie dela Oradea-mare prin scri-

srea sa cea din 2 Ianuarie a acestuia (1803) mie
trimisl, incredintzl, co eu preotilor de sub mana mea,
s poruncesc aceste urmAtre, ce s tin de sae na-
tionale, adech fiindcA in districtul TimisoriT 413 scle
de legea nstr pravoslavnicl se aft, care cu mare
ostneal s'au ridicat si nu cu putin chieltuial la tot
anul se tin intregf.
Spre a arta numrul sclelor gr.-or. din Bnat,
reproducem dupl Csaplovics tabela de pe pagina urmA-
toare (78).
Din aceast tabel, diecesele cu poporatiune ro-
mnI stint: a Timisrei cu 229 scle, a VersetuluT cu
235 sae si a Aradului cu 122 scle.
Comparand numrul sclelor din diecesele cu po-
poratiune romAnA, cu cele din diecesele cu poporatiune
srbA, constatAm, c causa scolar a stat cu mult mai
bine la RomniT subjugati, deck la Srbi, earl erau
domniT situatiuneT si prin urmare dispuneau de mijlcele
necesare.
Asa vedem in diecesa Pacratului la 86.707 suflete
abia 7 scle, r in cea a Carlstadtului la 164.287 suflete
numai dou scle.
Computand sclele dup numrul sufletelor, ve-
dem c:
1. fri diecesa Carlovetului la 1.175 suflete este o scl
2. 2. Timisrei 1.499 * * *

3. Versetului 955 * *

4. * 3 Aradulta 2.524 * D ** )
5. * I\Tovisadului * 1.469 *

6. * Pacratului 12.386 * D )
7. * * Carlstadtului * 82.143 )
8. * Budei 636 * )
 Allgemeine Tabelle
der
Volksmenge der Griechisch-Nichtunirten in ungarischen Landen, nach der Conscription
von Jahre 1797.
at
hu
iauEo Hauser Ehepaar
Zahl der lmpopulation nach Hiervon befin- ,
-C1 ,-.
i... der Sprache den sich ..g
.F.,
,. , .. g'- iil!:
v 1'3 (/)
Di ces .. b der ! s.i.,
5 in Mi- in Pro- n Mi- in Pro- der Zu- in Mi- in Pro-
.c :II litari vinciali litari vinciali Serben Walla- -64't2" sammen litari vm. ciali
'
......c1
2 c'l = chen - u o 1
-
--
Carlowiczer 149 140 2431 8,739 10,484 13,928 15,014 127,092 1,012 128,104 66 475 61,629 109
Temesvarer 309 319 6501 5,267 58 854 6,779 64,014 147,140 196,211 343,331 38,186 305,165 229
Werschetzer
Arader
249
511
249
487
459 12,633
753 - 51,597 -
27,659 18,066 34,418 26,613 198,017
68,996 11,621 292,896 3,477
224 630 77,395 147,135 235
307,994 - 307,994 122
Batsch od. 70 61 153 1,792 10,95 3,087 17,114 89,644 - -
89,644 13,533 76,111 61
Neusatzer
- -
-- -
Pakraczer 146 100 167 4,326 5,43 8,876 11,393 86,707 86,707 36,671 50,136 7
Carlstdter
Ofner
159
64
1,657

138 240114,058
53 691 3,885 -
246 38,147
-
371 164,287
5,277 23,609
164,287 162,406 1,881 2
1,199 24,808 24,808 39
169,00: 88,8881216,597 676,613 687,124 5,688 .369,425. 394,566 974,869 804
-
215,823 305,480 1.369,425
 79 _
De aci vedem, ca cu esceptiunea diecesei Budel,
unde au fost fortati de impregiurarl, In celelalte diecese
s4rbesti, causa scolara a stat frte ru, ca d. e. in die-
cesele Carlstadt unde la 82.143 suflete, r in a Pacratului
la 12.386 suflete a fost o scla; pe cand In diecesa in-
floritre a Versetului cu poporatiune romana, tot la 955
suflete a fost o scla.
Spre a putea apretia dupa merit insufletirea natiunei
romane, subjugate atat politiceste, cat i bisericeste
pentru cultura sa, ni permitem a face un mic
6 Studiu comparativ
asupra staril scaelor din Prusia si Austria de pe acel
timp; spre a-ne convinge, ca nici la dnsii nu au fost
titnpi de aur In ale. so:Mel In seclul 18.
Se consiliena deci autoril lor.
Friedrich Wilhelm Taube, Inca In an. 1760 esclama:
Viena e o comuna unde se ingrigeste.mai mult pentru
stat, deck pentru causa cultureig.
Helfert1) ne spune, el In capitala Moraviei Olmtitz,
Inca in an. 1773 se aflau dupa cea mai strict cercetare,
patru invtatorl jurati si esaminati,g dintre cari primul
avea ex fondo Scholasteriaec pe anul Intreg nu mai
mult ca 12 fl., r ceialalti *sptmAnal dela prund 2 cr.
pentru cape r dela eel ce invtau a scrie si socoti 3 cr.,
maximul 4 cr.
Primul Invtator avea in timp de vra 40 prunci.
rna Ins, ceT mai multi se instruau de studinti sermanl,
in familie.
Al doilea invtator avea In timp de vra chiar
14,( al treilea 12; r In timp de &ill 6-8.
1) Vecg Helfert opul citat p. 55.
 80 .
Cifrele In sine sunt destul de elocuente, si sunt
lipsite de ori i ce comentar.
Dca vom compara dotatiunea invttorilor roma-
nesti din Banat, de dupa actul oficiului de dare din Verset
dto 18 Octobre 1781. ne vom convinge, ea pe cand
Olmiltzul a dat la 1773 inv6tAtorului seu superior abia
12 fl. anual; tot atunci Mercina un satulet mic a
dat trivttorului seu 100 fl. m. c., adeca 40 ff. v. a. si
121/, meti de gram si cuartir liber.
In Tropau se afla o unica scll, care din numrul
cel colosal al obligatilor de 5-600 prunci, era frecuentata
numai de 41 pruncl si fete.
metoda In instructie n'a fost niei unde urma,
disciplina scolara era Inca in lgng dice Helfert.
In principatele Teschen i Bielitz dice Helfert9 dupa
artarile Tabelarie, erau numal In 30 comune InOtatori,
desi In acele erau 8 orase si 240 comune.
In cat pentru frecuentatiune, ni-se presenta date si
mai triste, asa d. e. In Decembre 1771, prin urmare In
timp, cand economii nu aveau necesitate de pruncii kr
la lucrul campului, In principatele Teschen i Bielitz, din
25,696 prunci obligati, au frecuentat scla abia 310 devil.
Dupl ,Tabelele generale, de frecuentatiune din
1770, despre frecuentarea sclel din Viena i cele 4 cercuri,
unde frecuentatiunea relativ a stat mai bine, din 19.314
prunel obligati, au frecuentat sae publice abia
4665. Si mai trist incna ne presenta datele statistice
despre frecuentatiunea scolara In intrga Ora, cad din
133.419 prunci ob1igai, abia au frecuentat so:51a 23.295;
prin urmare 110,127 prunci, au rmas lipsiti de orl i ce
instructiune 2).

1) Vecill Helfert opul citat p. 66.

2) Veql ace1a0 autor p. 66.
 81

Meritatul Messmer, directorele sc6lei civile dela St.

Stefan din Viena, si inspector al tuturor sc6lelor germane
de stat din Viena, nu fail temel s plange, Inca in anul
al 60 al seclului 18, ca sclele germane din Viena sunt
frecuentate numai de prunci de a lacheilor, vizitiilor, servi-
torilor de case, acelor mai slabi industriasi si (peri 1).
In Austria nu a fost positia irwAtatorului in acel
timp mai bunk ma Inca si mal mac dice Hetzel 2).
Fiind-ca manuarea organelor, clopotaria, crisnicitul
le-a adus mai mult venit ca scla ; astmod s'a consi-
derat cea din urma, ca un ce secundare.
Chiar si invtatorii capitalei imperiului, Viena, spre
a potea trai, au fost avisati la servitii incompatibile cu
chemarea bor.
Despre ei scrie contele de V. Inca In an. 1774, ca
nu erau buni, fiind dnsii mai mult musicanti, carl adesea
diceau tta nptea in berarii si apoi diva instruau som-
norosi si amaritig 9.
Ba in comune, dupa cum ne spun istoricii Helfert
si Hetzel, pretindeau economii dela invAtator, s le pasto-
reasca vara turmele, ca astmod rna se instrueze gratuit
pruncit
Eta trista si dorersa s6rte a invAtatoriului din
Austria In seclul 181
in cat pentru Prusia, un rescript regal din 1722 a
dispus, ca de Invtatori satest, numai croitorI, tesetorI,
faurari, rotari si tmplaric este permis a se lua; ba inca
si dupA anul 1738 s'a dispus, ca afara de artisti si inv-
%Mori, nu e permis a se suferl alt croitor in comuna 4).

1) Vag Hetzel opul citat p. 36.

2) Vecp acelaqi autor p. 34.
3) Velp acela0 autor p. 35.
4) Ved1 acela0 autor p. 34.
6
 82

Asadar Inca si dupl an. 1738, sc6la in Prusia era

representata prin croitorl...; fiind decI invttorul avisat
si la alte ocupatiunl, claca nu voia s piara de fme I

Capitlul 1X.
Institutele pedagogice-teologice.
1. Cursul normal din Timisdra.
Istoricul Helfert1) ne spune, ca ,Fiecare inspector
avea a incepe In cercul seu cu prima Maiu, instructiunea
cursulul normal, si a propune in asemenea mod, cum s'a
usitat in Banatul Timisan, care curs s se fineasca cu
finea lui Iuliu, and cei capabill dupa depunerea esa-
menulul, se pta fi instituiti la scle si Impartit1 In Ora,
astmod ca scdlele nationale cu i Novembre 1.778 si fie
inactivatec.
Prin urmare timpul inactivarir sclelor vernacule su
nationale dela istoricul Helfert, coincide cu primul
asedmnt al sclelor parochiale, din actele cercularie
aflate de not
Helfert, distinsul istoric, ne presenta partea teoretica,
dispusetiunile emanate in meritul deschideril asa numitelor
cursuri Normale, In cat pentru partea practica esecu-
tiva, aflam din raportul deputatiunei illirice din 10 Sep-
tembre 1777, ca acel curs s'a inceput inca in 1777. In
acel raport, adresat regineI in meritul inactivarii acelui
curs se dice: Cursul scolar normal, conform raprtelor
sosite, au Jost cercetat de mat mullt elevt, de nit s'a
cqteptat"2)
La 1779 dice Mihaiu Rosu in autobiografia sa
s'au inceput Norma la Timis6ra in so:51a cetatil, fiind
1) Vecg Helfert opul citat p. 448.
2) Ve4I acela0 autor p. 447.
 83

director Teodor Iancovici de Mirivo, srbeste la daschlii

srbestI directorul le tlcuia, rl la romni eu le prescriam
romneste si le tlcuiam e.
*Acest Mihaiu Rosu iubitoriu de folosul natiei
sale, -- dice Tichindeal 1-) la anul 1776 au prefcut Nor-
malul despre limba srbscl in limba Daco-Romnsc,
carele prin mal mare parte a BInatulul in sclele cele
Dacoromnesti indtinat ieste.e
Esistinta acestul curs pedagogic o confirmA si istoricul
Velea, carele dice: 2)
*apoi pe la an. 1789 s'au improvisat si ceva teologie si
preparandie cu curs de sase luni in Timisra, pentru
Romnil si S&bil bnteni. Et institutul unde a servit
Mihaiu Dasalul apol si renumitul Tichindeal si au propus
studentilor romni invittura in limba maternd tomnisce .
In acest curs normal, dupl cum dovedeste trtstimo-
niul stradat la 10 Septembre 1807 de directorul Demetriu
Kozmanovich, s'a propus: Dochtrina crestink interpretarea
evangeliilor, istoria vechiuluT testament, gramatica, aritme-
tica, ortografia, regulele scolastice, dochtrina mot-all si
metodul 1nv6tAril.,
Metoda invtril, s'a propus dupa normalul luT Mihaiu
Rosu, care s'a tipArit sub titlul:
Delipsa artice pentru inv4Atorfi a Neunitilor ru-
mnesti mai mid sage in Imprl si Crlestile Tiari. Partea
H cu permis celor mai marl in Viena La Iosif nobil de
Kurzbek impara si crA de curte a neunitilor romn si a
serbilor tipogra si vinator de artle 1785, 325 pagine.
Absolvarea cursulul normal era obligAtre pentru top
cei ce voiau s fie invtatori, dupa cum s vede din dis-
1) Vecli D. Tichindeal Sfaturile Intelegeril celd sangtse
p. XIII.
2) VecII Velea opul citat p. 201.
6*
 84

pusetiunea consiliului din Buda dto 20 Iuniu 1785, toff

dascalii In sclele cele rnduite normalnice ma nainte
s se Invete, si numai dupa artarea Invtaturei sale, In
scl s se punae.
Acest curs normal a esistat pan la reorganisarea
invtamntului primar din 1810, cand la 1812 s'a deschis
institutul pedagogic din Arad; caruia dupa cum dice
A. Papiu Ilarian, au romanii din Ungaria a multuml
cultura lor.
2. Cursul teologic din Timis 6ra.
Pana la deschiderea institutelor sistematice-teo-
logice, preotimea 41 primia cultura, parte In monastiri,
parte dela dascall privati.
Am vdut cum Partosul, Morava, Sredistea si alte
phare modeste, au creat prima redestepttori aI nmului
romnesc.
Maria Teresia In Regulamentul natiunel illirice din
1777 . 34, a dispus urmtrele, In meritul cualificaril
preotilor.
Ce fel de Ingrigire e de lips si aplicabila, ca po-
pilor designatl pentru preotie, se nu le lipssca stiintele
necesari pentru chemarea lor, vom hotrl, 'Ana atunci
Ins se nceteze ridicarea de sale clericalL
Dar' de o cam data, cel-ce doreste de a ajunge la
santirea de diacon su preot, su cel-ce concurda pentru
o parochie, trebue s alature nu numal testimoniul dela
Invtatoriul su profesorul su despre studiile sale, ci
trebue s fie bine examinat din partea consistorului, ca
s nu fie primit la santire si parochie, mil nainte de cat
dupa afiarea constientisa a capacitatii sale.4
Din acest regulament constatam : ca pe acel timp
s'au Intemeiat mai multe scle clericale, ceea-ce dovedeste
un osebit interes pentru cultura clerului; dorere Inse, ca
 _ 85 _
sus in regiunile curtil nu s'a v6dut cu ochl buni aceste
modeste institute, cci in loc a se promova, vedem ca
se dispune incetarea intemeeril lor.
Abia sub losif II la an. 1786 s'a facut planul inte-
meerii until seminar general pentru cultura clerului gr.-or.,
eventual 2, unul pentru Srbi altul pentru Romani;
i
dupa cum ne spune ihsusl Hietzinger 1).
Velea ne spune urmatrea traditie:
,Impratul Iosif II venind la Timis 6ra, el insusl cu
pasii sel a nitsurat locul, unde astadi sunt ridicate biserica,
resedinta si alte case destinate pentru sccile teologice ; cu
care ocasiunc generosul imprat in fata mai multor ofi-
cianti a spus i promis: cumca vdnd clerul romanesc
din Banat att de necultivat, spre scopul cultivaril lul se
indura a da 60,000 fl. pentru fundarea unul institut
clerical 2).
Adevrul acestei traditil se confirma prin rescriptul
prea inalt de curte din 14 Iuliu 1785 Nr, 6315, cari
in alinea 6 ta ce dice :
.Pentru intemeiarea acestul seminariu am destint
orasul Timisoara, care zace mai potrivit pentru toti
Episcopil gr-or. i dorim a lua spesele necesare asupra
nstr, tutusi am intrebat mai nainte pe metropolitul
din Carlovet, spre a prelucra o propunere, ca astmod in-
naltele mistre vederi s se execute 3)
Sigur, c neconvenindu-'i metropolitului cultivarea
clerului romanesc, ii va fi dat opinia in contra ridicarii
proiectatului seminariu, si numaI asa se vor fi zadarnicit
nisuintele nobile ale impratului ,iubitor de omenireg.

1) Vedi Hietzinger opul citat p. 488.

2) Vedi Velea opul citat p. 201.
3) VedI Docurnente pentru limb i istorie de Dr. Ilarion
Puscariu, T. I. p. 61.
 86

La anul 1791 s'a deschis institutul teologic din

Timis 6ra, dupa-cum ne spune urmtorul cercular:
rPrea cinstite Domnule Protopresbiterel
r ntru asteptarea pana cnd seminariul cel nou de
obste pentru invtatura clelicilor nu capeta sftrsit, Mil
incungiurrile intmplrilor de lips si fiinda in cele
mai multe locuri trebuesc preoti parochialnici, pentru
aceea ca dupl putint aceia ce poftesc intru cinul preo-
tesc a se invrednicl, cele a credintii si ceremoniile bise-
ricesti si slujbele bisericel acum se invete.
r Binecucernicii tale poruncesc, ca dupa primirea
acestui intimat, in protopopiatul vostru s vestiti, cl cel
ce s afl s scrie si cetsa diaci la diaconie si diaconi
la preotie, cari slujba dscl6scl nu plinesc, la anul viitor
1791 in 20 Ianuarie la Timisra a se gtl s vin, av6nd
s sea aid pana la sfirsitul lui Apt-Hie, &A pruncii car e
aici la invttur n'au fost, pururea de preoti nu vor
rl obn di.
Datu-sau, in Timisra 20 Decemvrie 1790. Petru
P etroviciu Episcop ..
In teologie, conform cerculariului acestuT zelos Epis-
cop dto 29 Septernvrie 1799 Nr. 377 s'au propus aceste
cunostinte:
a) Larga si indelungat dogmaticsc adec a bi-
sericel Intrit bogoslovie de legea rsritului Invettiune.
b) Istoria bisericsca.
c) Canonurile bisericil cu indelungata tlcuire.
d) Invttiunea a datorinteli preotesti.
e) Tlcuirea noului si vechiului testament..
hick pentru profesorii acestul institut, 01 ce ne
spune fericitul Tichindeal 1)

1) Vedl Tichindeal opul chat. p. X111.

 87

Dumnec,leirea bine au voit a trimite nu maT

vrtos Inca preotimel nstre luminarea cea trebuincis
si isbavirea de nebuniT si de credint1 deserte prin prea
cinstitul lnalt Inv6tatul Pavel Kengelati Archimandritul
monastireT S. Georg si doctor de santa teologie In
residenta Episcopeasca a Timisoril. Acesta din destul
vrednic de lauda brbat din Dumnegisca grdina au
cules florile acele pe care prorocil si apostoliT, si ceT
mar slavitI ai tuturor popralor invtkori cu intelepciunea
lor le-au sadit; ra noul spre buna mirosire a faptelor
bune, si spre luminarea mintiT printre noi le skleste, si
ni-le Impartaseste.
,Iara a doua prin mult fac6toriul de bine Mihail
Martinovici talcuitorul teologiel In residenta Episcopeasca
a Timisorilc.
3. Scla hint* institutul pedagogic teologic gi Alumneul
din Verset.
Pe acelasT timp s'a fondat la Verset prin- zelosul
Episcop Iosif Ioanovici Sacabent, teologia, treT cursurl
normale pentru InvtatorT si dou clase latine; precum
constatam din circularul seu dto Verset 20 Septem-
vrie 1800:
,Aceasta a mea pretinsca gandire si poft spre
lecuirea si pasirea Inainte a nmuluT triT noastre, m'au
desteptat pe mine In Verset a ridica scla mar de
chepetenie deck In tot Banatul, si dnsul care vetuesc
pravoslavnicl crestini nostril si 1nceputul lucru bun
folos are, cu cat astazi, afara de Sala cea cliriceascd ,ri
fret bineraduite normalicefti si dou latinesti scle
avem, Intru care iubita tinerime a nstra se Invata In
Umbel srba, romnd i nemteasca, dara pe langa aceste
limbI si alte multe de folos si de lipsa inv6taturT, carT
veselesc sufletul, si mintea lumineazag.
 88

Institutul teologic s'au fondat Inc 'in ultimele

dou deceniI ale secluluT al 18, incepndu-se anul scolar
In Noemvrie, dup cum ne spune circulariul Episco-
putui I. Sacabent din 8 Octomvrie 1792 Nr. 652.
Fiind-c s'au apropiat vremea intru carea curgerea
scedelor mele cliricesti a se incepe se cuvine, pentru
aceea am socotit se insemnez bine incuviintenilor vstre
terminul care va urma la inceperea curgeril sclei si cu
aceste se v6 incredintez, cA voi tuturor subectilor celor
de prin locurl carl pohtesc cinul cel preotesc su dia-
conesc s le dap de sti.re, cA din vreme gtindu-se la
Ant Aia zi a lunei viit6re Noembre Incdi s vint.
PAn1 la deschiderea scleT clericale, tinerimea
carea se dedica preotieT, se cualifica In cele .trel bine-
rnduite normalicest, cursurT, cad sau deschis la 1777
dup cum se vede din cerculariul EpiscopuluT I. Ioano-
yid Sacabent dto Verset 28 Aprilie 1792, unde dice:
vintru alte folosit6re rnduiell a lor mrire si acs-
ta subt 27 Aprilie Nr. 1703 bine au voit cu milosti-
vire a aseza, c de acum inainte numaI asa feliu de su-
becte s se hirotonscl i'n diaconi si preotl, carI maT
nainte In sclele nationuluT cele normalnice su dela
directorul sclelor, su dela dascAlul cel normal atestat
vor putea arta consistoruluT eparchieI acesteia.
Pentru cA pe urmA cApAtnd atestat si dela con-
sistoriu, pentru examenul cel fAcut asupra luT si pentru
vredniciile sale cele atr cinul preotesc, atunci s se
facA maT nainte punere dregAtoriilor celor prea inalte,
asa fel de subiecte.
pentru-c preotiT cei parochialnici trebue s fie
inspectori peste sclele locurilort.
Ca profesor al acestor institute a functionat si
parochul Gavril Iancovici din BrostenT, dupl cum ne
 89 _
spune circulariul Episcopulur Vidac dto Verset 6 Apri-
lie 1809, unde zice: 4si cu invtaturile cele de lips se
'Inv* prin oranduitul dela nor paroch din BrostenT
Gavril IancovicT4
Langa acele institute, prin ingrijirea acelul demn
episcop, s'a deschis Inca la 1 Noemvrie 1799 un alumneu
in care se intretineau 24 pruner din provinta, dup.-cum
insus dice in acel memorabil cerculariu:
,Si fiind-ca tte acestea aid n'ar fi, daca. numar
pruncii din Verset s'ar inveta, numar ca aceste facerl
de bine si spre toate satele de prin prejurul a mantui-
trer de D-deu eparchiei mele este vrsat si ca s se
pt irivta prunciT din tot satul fie cat de mic, aid
in anul trecut 1799 roemvrie 1 s'au inceput hritnitort
de sraci castl s'au intarit, tr'alt chip numit Alumnium,
in care 24 pruner sracT cu buna fire, bine invtandu-se
de pretutindenea sant, si din fie,te-care protopresbiterat
a eparchier acesteia cate 2, in ce chip si cunoscut v6
iasta, care pruner On acum din facerea de bine si
facuta ajutorinta a tuturor celor ce iubesc neamul si
norodul seu au hvartir hran si artie si de aicia se duce
in sclele cele mar de nainte dise de asculta Invtturile.,
Acest alumneu s'a sustinut din contiibuirl benevole,
obligati find preotit a colecta In fiecare an dela credin-
ciosl, carl contribuiti se administrau protopresbiterilor
pe langa conspecte in ordine call le substerneau
apor 4comisiel cer rnduite a case acestia hranitori
de sarac14.
Spre a ne convinge cat de mare a fost insufietirea
si darnicia poporuluT romanese pentru aceea ahrnitre
de sracT cage, precum si modul in care au stiut Epis-
copir s&besti a esploata sentimentele nobile si darnicia
poporulur romanesc, dam loc urtnatorului cercular:
 90 _
,Bine cinstitilor obsti a VArAdiei de Dumneleu pAzi-
toruldi protopresbiteratl
,Cu negrAitA bucurie si dreaptl mAngAiere dela
inima NoastrA cea archipAstoreascA prin mijlocirea dis-
trictualnicului protopresbiterul vostru Petru Iorgovici am
inteles cA vOue de Christos iubitilor prin incredintatl
scrisrea nstrA spre partea scleI eel srAcesti sau Alum-
niom a eparchiei Versetulu, unde pruncil eel sracI
cuartir si hranA inzAdar au, si cu invtAturile cele de lips1
se invata prin orAnduitul dela noi paroch din Brosteni
Gavrill Iancovicl, de bunA voie in buff cinstite darl
dupA putintele vstre si a lor prunci a vostri ce sraci
induratA ajutorintA nu vati lpAdat a da; asadait in-
siintez eu vOue aceea de Christos iubitilor precum aceea,
prin protopresbiterul vostru adunatA multd milostenie in
310 fi. 7 cr. prin acelas protopresbiter Iorgoviciu si prin
parochul din Brosteni Gavrill adevrat aicea adusl este
si spre sfirsitul cel bine rnduit s'au intrebuintat. Nu
trec cu vedere asijderea si a NoastrA archipAstoreascA
multAmire pentru a voastrA arAtata osArdie si facere de
bine, vtie cu laudA cu aceasta a v descoperl, pre Dum-
nezeu cel prea lnalt rogAndu-I ca binevoind cu prea
induratul ochiul seu spre vol. de Dumnezeu iubito-
rilor se v privegheascA pre voi si toatl gloata ca-
selor voastre cu multi ani a vietul cu fericitA sAntate
si cu tota buna norocire se v dAruiascA si avutiile
caselor si a cAmpiilor vOstre s v blagoslovscA si
cu sutele s v InmultscA ; spre sfirsit IncA si de
acsta pe voi de Christos iubitilor archipAstoreste a v
incredinta avem, cA la inceputul curgerei scleI ceI vii-
tOre, dcl nu doi asa darA un prunc srac din proto-
presbiteratu vostu in zisu alumniom se va priml; r nu-
mete acelor, care au fAcut milostenie care intru mAnile
 _ 91 _
N6stre avem, de dou sal de treT ori la D-zeisc li-
turghie si la prinosu cel tr de sange aduarre singur
noI vom pomen1 i pentru Indelungirea anilor DomnuluT
D-zeului nostru ne vom ruga. Er dc se va intmpla
vre re clruia dintru acestia pentru lucrurile sale la
Verset a venT, spre asa intemplare pre voT intru rese-
dinta Nstr s v6 artati si atuncia cu ochii vostri vetl
vedea i v6 veti Incredinta de fericita Incepere acestuia
alumniom vom mrturisl si ndejduim c yeti fi plini
de bucurie.
Dat in Verset 6 Aprilie 1809, Vidac episcopc.
in asemenea mod au stiut episcopii srbesti s
apelede la spriginul material al poporului romn,
stringa fundatiunile de cari se bucur astAdi biserica
Srbilor.
ate documente .nu vor fi in archivele dieceselor:
Timis6rel i Versetulul, ele astpt ca sacrificiul i in-
sufletirea natiunel s le sc6t la luminl i s formede
tot atatea pagine ilustre din istoria cultureT nstre I

Capitlul X.
DeputaVunea de curte Illirie.
Ca suprema autoritate, aat In cele bisericest, cit
qi scolare, a fost deputatiunea de curte illiricA.
Maria Teresia a instituit nc In August 1745, sub
presidiul contelui Ferdinand de Kolowrat o comisiune
de curtec, care avea s IngrijacA si decide asupra tu-
turor ,causelor illirice4 adec gr.-or.1)
Dupa o functiune de treT anT s'a decis Maiestatea
Sa a da un cerc de activitate mal larg acelei comisiuni,
1) Vecli Dr. J. H. Schwicker Politische Geschichte der
Serben in Ungarne.
 92

Astmod, prin decretul din 5 August 1747, aduce la cu-

nostint curtiT si a organelor administrative, ca comisiunea
de curte illiric de OM acl o strformd in
,Hofdeputation in Transilvanicis, Banaticis et Illy-
ricis e, ca un nemijlocit si independinte organ al curtil,
cu aceeasi indreptatire, merit si cerc de activitate; cu
care celelalte cancelarif de curte li stint supuse.
Prin streformarea comisiunel de curte, in nemijlo-
cita si independenta deputatiune de curte, s'a lArgit mult
cadrul ei de activitate, r bisericeT gr.-or. ' i-s' a dat o
autonomie, ca si care ea in present nu are.
De preside al deputatiuneT s'au denumit tot con-
tele de Kolowrat, fostul preside al comisiund de curte;
ordinndu-se totodat, ca deputatiunea de curte illiricl
s fie recunoscut de tte autoritAtile.
La 1750-53 emigrnd din causa presiunilor reli-
giose aprpe 100.000 Srbi in Rusia, unde au constituit
Srbia nouc, si deptatiunea illiric de curte a stagnat,
pAnA-ce prin ordinul prea Inalt din 14 Septemvrie 1753
s'a organisat de nou sub presidiul contelul pe Knigsegig.
Durere ins cAci suprdrile religise au luat ase-
menea dimensiunT, inct la dorinta reginet Inc
in prima sedint a deputatiunei tinut la 15 Septemvrie
1753 a trebuit s se ocupe cu cestiunea uniunet bisericet.
Din Septemvrie 1753 aflm ca v.-preside al depu-
tatiuneT, pe loan Christoph nobil de Bartenstein (nscut
la 1689, rposat la 6 August 1767); care dela 1 Martie
1755 a fost concredut cu purtarea de grij a tuturor
causelor illirice si srbest, carI au fost concredute pan
acum conteluT de Knigsegigt 1).

1) Vedl Raportul original al ILA Bartenstein din 18 Martie

1755, din archivul terii.
 93 _
Acest barbat 'si-a castigat un frumos titlu la recu-
nostinta bisericei gr.-or., atat prin zelul seu Intru resol-
virea favorit6re a tuturor causelor deputatiuneT, cat si
in special pentru brbatia si caracterul firm, cu care a
luptat pentru drepturile bisericei gr.-or.
Rposand Bartenstein la 1767, 'i-a urmat in func-
tiune nobilul Franz de Koller.
Dorere ins, cad in loc de a-'s1 desvolta vita acti-
vitatea sa pe terenul culturei poporului, deputatiunea a
avut s sustina o lupt inversunata, atit cu capii cato-
licilor pentru uniune, precum si cu jaluza partida
maghiara dice istoricul Helfert 0.
La 1773 consilierul maghiar Franz de Gyry a
voit s sct sc6lele gr.-or. de sub influenta si jurisdic-
tiunea deputatiuneT illirice, sub cuvnt ca. causa culture
este cestiune pur politico, si in consecuenta aceea in
t6te statele apartine autorittilor politice; r consilierul
de camera Iosif Majlth von Szkhely spre inlesnirea
uniund a propus infiintarea mai multor scle ger-
mane in .comunele cu poporatiune gr.-or.
Contra acestor vederl s'a sculat in sedinta dela
17 Iunie 1773 consilierul Gebler, facnd urmatrele
enunciatiuni, cari prin adevrata lumina vederile de carl
au fost condus omnipotentiT opresorl:
Tot! Maghiarii stint in contra natiunel illirice, parte
ex odio religionis, parte din cause politice, cari au atins
mai de aprpe interesele lor private; si parte ca. prive-
legiile si eclesia acesteT natiuni nici-cnd nu s'a supus
autorittilor maghiare.
Parte Inca pentru reciproce consideratiunt impor-
tante de politica a curtil, parte pentru Instrainarea na-
tiuneT illirice de catra MaghiarT, cari privesc in Maghiarl
1) Veryl Helfert opul citat p. 442.
 94

pe inimici i opresorii lor; care ur reciproca nicT-cand

nu s'a intmplat Ma mare pericol i dauna.
,MaghiariT nu s'au interesat mult, ca Srbil si
.11 liril stint morall i instruati, ori prost1; ori de sAnt
multamiti si fericiti su amariti i dispusi spre emigrare.
Da, unii nutresc in inima lor, c maT bine top s
emigreze la Turd orb Rusi.
,Ar fi de dorit dice Gebler .0' nu se des-
considere cercul de activitate al deputatiunet illirice, in-
temeiate din ponderse motive, cad destule neplacerT
'i-s'a flcut ,banuitoruldi popor illiricc prin constringerea
directa ori indirecta pentru uniune; de aceea s nu In-
cercatl ,introducerea invtatorilor catolici germani In co-
munele locuite numai de II hilt 1).
Intru-cat ins au fost ascultate cuvintele sincere
ale luI Gebler, am vdut In capitlele precedente.
La 15 Septemvrie 1774, pe cand in general causa
scolara a luat un avent imbucurator, deputatiunea de
curte Oriel a substernut spre aprobare un
Plan al scdlelor triviale banatenec
constatator din 49 puncte.
Comisiunea scolara din Austria de jos, careia 'i-s'a
dat spre opiniare, 'si-a esprimat dorinta el si in Banat,
ca si In celelalte teri, s se Introduca noua metoda de
invtamnt; la ce ,cu dreptt a observat deputatiunea
de curte prin rescrisul din 19 Octomvrie 1774, ca causa
scolara In Banat reclama multe ameliorarl, deocamdata
ins s se bucure, daca se vor afla invtatorl cat de
cat capabilT.
Cu resolutiunea prea inalta din 29 Novembre 1774
aprobandu-se planul, s'au primit i vederile deputatiunei

1) Ve41 Helfert opul citat p. 442.

 95

illirice, totusr /use s'au dispus Introducerea noue metode

de invetament In comunele mar Insemnate.
Planul a dispus In esenta : relativ la
cualificarea invgatorilor,
se se trimit atari Invettori, earl posed limba gerrnana
la Viena In institutul St. Ana, carl apor la reIntrcere In
patrie, se Imprtsscl si celoralalt1 Invetatorl noua me-
todl de invetament.
In privinta
organisdrit,
s'a dispus, a se Intemela de nou 373 scle, a se renova 21,
r a se prelungl 19; spre care scop, comunelor, earl' s'au
obligat a efectul zidirea Inteun an si o zi, li s'a dat din
pdurile erariale lemnele gratis1).
Dotatiunea
Invetatorilor s'a ameliorat, dandu-le numar de catc gr-
dine duple si trei iugere de plment, r In cAt priveste
dotatiunea In bani si naturalie, avea Invttorul a se In-
telege cu comuna.
Recuisite de invtYtmnt.
Planul prescria, ca comunele carr au pan la 100 case, se
primsa 12 recuisite de scris, 12 table de soctl, 6 frfecr,
cutite si lineale, 36 ceruse si un ris hartie; r comunele
cad aveau peste 100 case, primiau Indoit recuisite.
,
FondurI scolare.
. 39 si cele urmtre din Plan, tractcp despre In-
fiintarea fondurilor scolare, pentru a clror sporire s'a
destinat si V, din lsmintele Episcopilor.

1) Vedl Helfert opul citat p. 444.

 96

Inspectiunea scolar.
Planul dispunea, ca preotii i chinezii se visiteze
scblele cel putin odatg in lung, protopopii tot la 1/4 an ;
r Episcopil in fie-care an odatg.
In fine pentru indemnarea tinerimei spre invtIturg,
regina a dispus, a se da anual 1500 fl. pentru diecesa
Timiori jumtate i pentru a Versetului jumtate ; din
car( se cumprau vestminte i alte premil elevilor.
Resultatele activitAtii deputatiund illirice, nu au
fost intimpinate pretutindeni cu bucurie, gstmod
dorere la artarea cancelariei ungare de curte din
28 Novembre 1777, fcutg cgtrg Maiestatea Sa, in contra
deputatiunel illirice de curte; la 2 Decembre 1777 supremul
mgestru de curte Iosif principe de Schwarzenberg, a
adresat o notg cgtr cancelarul maghiar de curte Franz
conte Eszterhzy de Galantha, prin carea IT face cunoscut,
cg deputatiunea de curte illiricg s'a desfiintat, r agendele
ei s'au concredut autorittilor provintiale.
Causa desfiintgril, ni-o spune Bartenstein 1): regina
s'a invoit la ridicarea deputatiunei illirice de curte, spre
a satisface ungurilor*, r Iosif Iirecek 2) clice deputatiunea
illiricg a fost descompusg la stgruintele ungurilor.
Astmod s'a desfiin(at ,si deputatiunea illiricd de curte,
carea dupg cum cu dreptul (lice Hetzel 2)
clistigat atellea merite pentru causa scolard!
Plangerile gr.-or. ins au ajuns Ong la tronul prea
inalt, in cat regele Leopold II s'a vedut nevoit a emite
resolutiunea din 20 Faur 1791, adresat cancelarului de
curte ungar contelui Plfy, prin carea IT aduce la cu-
1) Vedi Bartenstein Kurzer Bericht von der Beschafenheit
der Illirischen Nation ' Precuvntare p. XIII.
2) Vec,II I. Iirecek Oestr. Revue 1864 fasc. VIII p. 66.
3) Vecil Hetzel opul citat p. 87.
 97

nostintA, ca el ,s'a decis a institul o cancelarie de curte

illirica 4, denumind de cancelar al aceleia pe contele
Franz de Balassa, fost Ban al Croatia
Spre acest scop recrca deci pe contele Plfy, ca
spre scopul predriT, s6 se pura In contelegere cu nu-
mitul cancelar illiric, precum si cu consiliul de resbel,
pentru sclele graniterestT, r despre resultat sef raporteze.
La 5 Martiu 1791 s'a si instalat cancelaria de curte
illirica, a careT cerc de activitate a tost IntocmaT celui
avut de deputatiunea illirica de curte.
Tte actele carl au apartinut fosteT deputatiuni
illirice, si cari la disolvarea eT s'au predat cancelarieT
ungare de curte unde s'au conservat cu totul osebit
numaT de cat s'au predat nouel cancelariT illirice,
r actele cari au incurs dela disolvarea deputatiunel illi-
ricei, s'au dat numaT pe langg revers, si cu conditia
relnapoieriT.
Despre inactivarea cancelariel de curte, s'au avisat
prin actul presidial din 10 Martiu 1891: cancelaria
ungara, Index Cutiae si metropolitul.
Cu inactivarea aceleT cancelariT, au Intrat si gr.-or.
ca consilierT Intrnsa. Asa vedem el la 16 Iuniu 1781 a
plecat din Timisra Episcopul Petru Petroviciu, noul
consilier al cancelarie illirice.
Agendele cancelarieT illirice au fost: esecutarea
tuturor ordinelor In cause nationale bisericestT si scolare";
ca organe ale eT au functionat directoriT scolari gr.-or.
r In centru a avut departamentul tipografieT illirice si
registratura sa special.
Cate acte si documente de deosebit important va
contine archivul deputatiunet fi cancelariel illirice, ele
aft4Otei ca insufietirea natiund si le scdta la lumina.
7
 -- 98 --
Tipografia.
Regulamentul natiunei illirice din 1'777 . 66 dis-
pune: ,Noi am ordonat, ca pentru mai bunA folosire a
instructiund tinerimeT, si a Invtatorilor ei, asa pentru
astigarea mal usrA a Misalelor, Ritualelor, Acatistelor,
si altor cArti de lips1 clerului illiric si poporuluT, s se
ridice aci in Viena o tipografie proprie pentru limba
illiricA si alte limbi orientale, sub inspectiunea deputatirmil
nstre aulice illiricA, ca astfel de carp, cad pana acum
s'au procurat cu preturi nemoderate din ter! streine, s
se capete acolo, in asemenea format, bun, frumos si cu
mult mai efting.
Acsta tipografie illiricA si a limbelor orientale, a
fost sustinuta in Viena, la inceput de nobilul Iosif Kurzbk
r mai apoi de agentul curtii Novacoviciu, in carea
dupa cum vom vedea in istoria literature! pedagogice
s'au tipArit in secl. XVIII o multime de cArti; r la
1895 a fost cumpratA si strAmutatA la Pesta, dupl cum
vedem din cerculariul Episcopului Iosif L Sacabent din
Verset dto 2 Februarie 1796, in care dice: .Inalt slAvitul
hungurescul al pAzitorului de loc sfat subt 11 Decembre
1795 instiintaza precum valaho-illiricsca tipografie fiind
mal nainte in Beciu la Kurzbk, dui:4 aceea la cel de
curte agent Novacoviciu acum este mutat In Buda, cumpA-
ratA si trimisl dela impArAteasca tipografie a univerSitului
hunguresc si se vor tipAri cArti rumAnesti, srbelfi si gre-
cesti, cu aceia singurA cAptare carea si mai nainte la
Kurzbk si la Novacoviciu au fost in Beciu, precum si
dui:A privilegia cea noul acesteI tipografil datA celul de
curte agentului Novacoviciu.
Activitatea cancelariei illirice a tinut abia un an,
cAci prin articlul de lege 10 din 1792 s'a decretat des-
fiintarea cancelariel illirice.
 99

Este cunoscut dice Schwicker, cA dieta mai

nainte de disolvarea sa, a inaintat rogarea pentru redu-
cerea cancelariel illirice.<
Irk, virtutea aceldi articol, a urmat resolutiunea prea
InaltA din 30 Iuniu 1792, carea a ernanat urmAtrele
inviatiuni principiali cAtrA cancelaria ungarl, In meritul
disolvAril cancelarieT illirice:
a) cAnd va fi avisatA cancelaria illiricA, despre In-
cetarea activitAtii sale, s nu mai presente ori espedede
nicl un act, ci In aceiast eli se sistede ate lucreirile sale.
b) actele neresolvate s se transpunA referinteluT
cancelarieT ungare, r cele resolvate dar' neexpedate,
s se reslve de nou prin referintele cancelarieI ungare.
c) consilieriul de curte al cancelariel illirice Epis-
copul Petru Petroviciu, se denumeste de referinte a can-.
celarieT ungare, r ca referinte II consilieriul Lnyi si de
secretar deputatul comitatuluI Csanad Sava Tklyi.
AceastA sisternA de -guvernament In causele biseri-
cesti gr.-or. a tinut pAnA la 1867.
el) s se comunice metropolitulul, episcopilor si
inspectorilor scolari, ca In viitor tte causele s se co-
munice cancelarieT ungare.
Tte aceste propunerl le-a aprobat regele Francisc
prin un simplu Placetc, In urmarea cAruia a urmat
prea Inalta dispositiune dto 3 lulie 1792, adresatA cA-
trA cancelaria illiricA, In care di a si Incheiat pentru
totdeauna cancelaria illiricA sedintele consiliuluT seu.

7*
 Partea II.
Istoria literatureI didactice.
Capitlul I.
Literatura didactic:A in genere.
, Miscarea literaturel constata gradul de desvoltare
al uneT natiunlc a dis cu dreptul I. Heliad ; istoria lite-
rature este cu alte cuvinte barometrul striT culturale
a unuT popor.
Vitrgitatea timpurilor a suprimat orT si ce avnt
serios al literaturel nstre, cdi desl am inceput de mult
a scrie, nu am putut s6 producem special In sfera
literaturei didactice, ma nimic pAni la finea seclulu al
XVIII, trebuind s6 satisfacem mal Inn./ celor mal cardi-
nale recerinte, se ne creiem o literatur bisericsck spe-
cial In urmarea introducerel limbe romne in servi-
tiul divin.
Totul ce s'a produs In literatura nstr, au fost
creatiuni momentane, lucrlel pripite, carI fiind reclamate
de urge* si imprejurArl, trebuiau se se produc cu
aceeassi iuteal5., de carea erau si reclamate.
Cu infiintarea sclelor romnestl, s'a simtit si ne-
cesitatea une literaturi didactice, stmod vedem c
aceste necesitA respund o multime de scrieri didactice.
Cuncisterea acestor scrieri didactice, este deosebit
important, atfit pentru avntul Imbucurtor care l-a luat
literatura didactia la finea sed. XVIII, cit ma vrtos
pentru faptul, a ea in sine constitue pentru noT un do-
 102

i existenta unuI nu-

cument istoric, pentru intemeierea
in& insmnat de scle; cad numaI un numr conside-
rabil de baietr de scl, au reclamat acele manuale
didactice.
Luand desvoltarea literatureI, de dupa singuraticele
obiecte de invtamnt, intru cat s'a putut, am aflat din

. R elig iune
1. Catechismul mic sau scurta pravoslavnica mar-
turisire a legeI grecesti neunite, de sfantul sinod dela
Carlovet la 1774 Intarit, Viena 1777, in trei limbi: sr-
beste, rornaneste i nemteste.
2. Catekizmul ku izEntraebaery si Raespunsury toc-
mit paentru aerwaecaetura tinerilor a kristina katolicilor
etc. caerile Prea aennaelczatei si prea luminatej aempae-
raeteaszej kraejeaszi Aposztolicsesty etc. Buda Ku Szlovele
Kraejeszkului Universitas Anul 1780 76 p.
Primul cu litere latine, impus de clerul catolic.
3. ,Invatiatura crestina prin intreblri si respunsuri
de D. Rimnicean, Blas 1786.
4. ,Despre cele septe tainec Timisora 1790.
5. ,Desvoaltele si talcuitele EvangeliI a Duminecilor,
a serbtorilor, si a tares carora zile spre trebuinta cate-
chetilor si a dascalilor neuniff ce s Mil In mare prin-
tipatul Ardealului. Prin Dimitrie Evstatiovici Directoriul
scoalelor neunite nationalicesti In limba romaneascl puse,
si intoginite. Sibiu 1790.
,Inainte cuvntarec carea se estinde peste 5 foi,
este espus metodul propunerif acelor evangelii; cartea
e scrisa in o limba cat maI curat romansca, scriind
cuvinte ca : desvolt , te ma , tractat , serbtre etc.
 103

Pentru cultivarea clerului era :

6. *Preotia su indreptarea preotilor dela Calinic
patriarchul Constantinopolei. in 12 capitle, publicata de
Ioan Popoviciu vicariu, Sibiu 1789. Tradusa. de Radul
Duma, Dascalul si cantaretul- bisericii Brasovului la
anul 17891)
2. CAN de eetire.
1. ,Buccivna ce are in sine deprinderea invtiaturi
copiilor la carte si sinvolul crtdintei crestinesfi, zece po-
runci ale legii vechi si ale ceI nota, siepte taine ale bi-
sericil rsaritului, iproci.
Cu voia sfintitului chir Atanasie metropolitul tierii
ArdealuluT, acum antaia inteacest chip tocmit si tiparit
In s. metropolie In Belgrad, de Mihail Istvanovici tipo-
graful, anul Domnului 1699..
La finea cartii sunt si purtatori de grija tipografiei
cinstitul protopop George, notaresul Dlianul si parin.
Ratiu Istvan Kisfaludi Oberbireul Belgradului. 66 p.
Este caracteristic, ca mai pe fiecare pagina se
accentuiada disciplina si credinta dreptmritrei biserici
a rsaritului, de unde s vede ca atat autorul, cat si
aprobatoriul cartii metropolitul Atanasiu, se temeau
de cursele, cari de atatea ori s'au intins sermanei natiuni.
Dui:4 estensiunea, desvoltarea si explicarea celor
7 taine, si a simvolului, se vede c acsta carte s'a fo-
losit la cualificatiunea preotilor.
Ea s'a aflat in timpul din urma, de Dl prof. eme-
rit Dr. Gregoriu Silasi, in museul transilvan.
2. ,Bucvna ce are in sine deprinderea invtaturii
copiilor la carte si simvolul credintei crestinesti. Zece

Vedl ,Istoria bisericeasac de Andreiu Baron de Saguna

Tom. H. p. 189.
 104

poruncl ale legT, vechT si ale ceT nouA, sapte taine ale
bisericif rsAritulul iprocT.
Acum a doua 4:5rA tipAritA in Klujul cu tipariu cin-
stiteT academii de Mihaiu Becicherekl an. DomnuluT 1744.
Pe cum s vede acsta BucvnA este a doua
editie aceleT din Belgrad dela 1699.
3. Bucvariu pentru pruncil cei romnestl, care se
aflA in crAiasca ungureasca tarA si hotarAle ei impreu-
natA, Beciu 1777.
4. Bukvariu pentru PrunciT ceT rumnesti, earl' se
afl In cilia ungureascA si HotarAle ei impreunate. Cu
dovoirea stApAnitorilor Sau tipArit in Beciu la Iosef de
Kurzbek a rsrituluT Tipograf dela curte la anul 1781.
5. Ducere de mn cAtr cinste si direptate, adecA
la copil rumnesti ceT ce in scoalele cele mid se inva-
tia spre cetanie rnduitA carte. Cu invoirea stApanitorilor
Buda 1798 261 p.
6. G. Sincaiu scrie In nota 21 a autobiografiei sale:
DouA Abecedaria normale am edat, unul pentru
sccila primarA din Blas, altul pentru cele l'alte sccile sA-
tesci din Transilvania. Cel dintaiu In 4 limbi : latinesce,
unguresce, nemtesce si romnesce, cu literele lor; r al
doilea numal cu litere romnesc. intru amenclua erau
cuprinse tabele de litere, silabisare si lectiune dupA re-
gull axactAl).
3. Limba romngt.
1. Ceea ce a produs epocha In literatura nstr
In acele timpuri, fArA indoiat este gramatica cu litere
latine, compusA de S. Micul si amplificat de G. Sincai,
care a aprut la 1780.
1) Vedi Archiv pentru filologia si istoria de T. Cipariu an.
1868 Nr. XV.
 105

Ea isi are din di:Su puncte de vedere osebita sa

importanta, anumit: att asedarea limbeI romne pe alt
nivel scientific, cat si eliberarea limbei romane de ve-
chiul cirilism si in consecinta, impamntenirea ei intre
sororile er limbI latine.
Streinii, cari nu vedeau bucuros asedarea limbeI
romane in concertul limbelor latine, au inceput a atica
acsta evangelie a limbei romne; cad &I ce scria
Sulzer: Nur dieses hab ich hier mit Erlaubniss des
Wohlehrw. P. Klein beweisen wollen, dass es nicht
angehe die walachische Sprache mit lateinischen Buch-
staben zu schreiben und zu lehrnen1).
Dupa vederile lui Sulzer, limba romana nu e po-
trivita, a se invta si scrie cu literele latine.
2 Observatil, sau bagrl de sma asupra regu-
lelor gramaticei romnesti adunate si alcatuite de Dl
lenake Vacarescul cel de acum diceofulacs a bisericeI
cei marI a resaritului si mare vistieriu a principatuluI va-
lachiel. Tiparit acum intru al doilea rnd in Viena
Austriei la Iosif nobil de Kurzbek imp6ratescul si kraes.
al Bozi tipograf si bibliopol 1787.
fncat pentru originea limbei nstre &A ce dice
Vacarescu:
La p. 50 limba rumansca ... urmedia limbii ta-
lienesci, si cellora-l'alte, ce sunt assemenia acestia, ca-
rele au inceputul din limba latinsca, si isvorul din limba
grecsca c .
La p. 53 limbele talienesci si latinesci din care
se trage limba nstrac.
La p. 97 limbele ... italiansca, franciozsca, lati-
nsca, si muma tuturor cea grecscac.
1) Vedis Fr. J. Sulzer gGeschichte des Transalpinischen Da-
ciensg Wien 1781-2 III. p. 156.
 106

La p. 166 Italianii, Francezil, Ispaniolii si altil ce

li se trage limba din limba latinsca ca nisce pirae, pre-
cum si acesta a nstr rumnsca c.
Acsta Gramatica e cu totul independenta de cea
Micu Sincaian. Istoricul german Sulzer in opul citat
ne spune, ca marele vistieri al Munteniei Ioane (Vulgo
Ienake) Vacarescu ii spusese ca are compusa o Gra-
matica romana, deci evidend e, el vorbirea lui Sulzer
cu Vacarescu a fost cel putin la 1780, ori si mal nainte;
de unde urmeaza el Gramatica lui Vacarescu a fost
compusa in acelasi timp, ba pte si nainte de cea
Micu Sincaiana.
3. Gramatica romnsca alcatuita de Radu Tern-
pea directorul sclelor neunite nationalicesti prin Marele
principat al Ardlulul cu slobozenia celor mai marl.
Sibiu in Tipografia lui Petru Bart 1797 218 p. Cu
cheltuiala Cinst. Radu Verzea paroh Satului lung din
Sacele.
in prefata scrie autorul : Am intogmito dupa sis-
tema normalicsca, din care pre lesne tta cuprinderea
ei in tabela pre o fall in scurt sa pte arta ucenicilor,
din care mai multa deslusire si Inlesnire la alte invta-
turi le va veni.
La p. 2 scrie Slovele Romanilor cele de demult
au fost cele latinescic, r la p. 7 Muma limbei noastre
latinsca. c
4. Observatiic de P. Jorgovici, vedi la biografie.
5. Ortografia su dreapta scris6re pentru folosul
sclelor nemtesti. Sau tiparit in imparateasca cetate
Viena prin boeriul J Kurzbek 1784.
6. Ducere de mana catra frumsa scrisre Ru-
mnsca pentru intrebuintarea sc6lelor celor Nationali-
 107

cesti romnesci. in Viena la Stefan Novacovics in Sla-

veno serbeasca romansca a limbelor resrituluI privi-
legiata tipografie 1792. 10 p.

4. Aritmeticti.
1. Ducere de mn cAtr Aritmetica sau socoteala
pentru treaba pruncilor rumne;iti celor neunitilor ce se
invatl in scle cele midi. Cu dovoirea stApanilor. Tip-
rit in implrtitrea cetatea Beciu la Josit de Kurtibeciu
Illiricesc de curte Tipograful si vinzAtor de ell-0 in
Anul 1777. 151 p.
2. ndreptare cAtr AritmeticA 1785 8 de Gavril
Sincai. Eu o am dedus In sistem4, si o am propus pentru
priceperea pruncilor dup un metod mai usor si chiare
dice insusi Sincal in nota 23 a autobiografiei sale1)

5. Economia.
1. 'Economia stupilore de Dr. loan Molnar Viena
1785.

6. Didactica si Metodica.
1. 'Delips cArtice pentru Invtiatorii a Neunitilor
rumanesff nriai mid sc6le in Impara si Crestile Tiarl
Partea II cu permis celor mai mati In Viena la Iosif
nobil de Kurzbek impr si cr de curte a neunitilor
Rumni si a srbilor tipogra si vinzItor de cartl 1785. 325
Acsta carte, carea este o modest didacticl, a
fost .Normalulc fur Mihaiu Rosu.
2. Directorele scolar Dimitrie Evstatievid a scris
prima metodicl, dupa cum ni spune in nota dela Anainte
1) Ve41 Archiv pe ntru filologia si Istoria de T. Cipariu
Nr. 15 din 1868.
 108

cuvntarec a opului seu Dezvoltele i talcuitele Evangelil.

Sibiu 1790 unde scrie Vezi pentru chipul urmrii
la evangelie, Cartea metodulur nostru, fata 74 si cele
urrnAtre

Capitlul II.
Literatii pedagogi bantiten1 In special.
Mihai Rosu alias Martinovia,
Unul dintre cei ma binemeritaff brbatI, pentru
cultura poporului romn bnatan din seclul 18, a fost
marele dascAl Mihai Rosu
Dupl-cum am constatat din autobiografia sa, aflat
de neobositul scruttor, printele Emilian Miru, el s'a
nscut 'la anul 1750, 4 Ianuarie, m'au nscut pe mine
Mihai., dice insus.
El a fost din printl plugaff: Mrtin Rosu din
Serdin i Stanca din jadanl, cottul
Privitor la modestele sale pregAtirl, estragem aceste
din autobiografia sa :
tr eu Mihai m'am dus la scl la un preot
adec Barbul s-'1 erte D-zeu pcatele pe vremea
aceia, rl la anul 1763 Aprilie 14 m'au dus tatl meu
Mrtin Rosu la Timisra la sccSl, fiind Episcop Vi-
chentie Ioanoviriu Vidak, r dascl George Popovici din
Ardeal, si forte bine invqam, dup aceia la anul 1771
au murit fiul bisericii Nicolit In 16 Februarie, r eu
fiind In scl la preotul Chiril, care sluja la Episcopul
si ail de voia mea, ci cu sila mi-au dat cheile bise-
ricii Timisoril si Inuit fi mult silindu-m, tte ate erau
acolea am trebuit s le iau., adecA s le Invete.
Din propriele-' cuvinte constatm, c el este fiiul
lui Martin, de unde ne espliclm, ca mai apoi Srbi
MIHAI ROU.
 110

.1-au serbisat Martinoviciu, adec fiiul lui Martin. Fiind

el In Timisra a frecuentat maT multe scoli, unde 'si-a
insusit si cunostinta mal multor limbi.
,rl eu am rmas dice el In autobiografie
in slujba bisericii Timisorii pana la 1794 Novembre 4
si atunci am esit la acest sat adecl Jadaniu, si sednd,
pe incet am scris 5 carp':
Fabulele lui Esop la 1790, Vistieria sufletsa, calea
cAtr mntuire, cuvntarea fireasa, acestea s'au scris la
1810 si la 1811 frte intelepte cArti romnesti.
'La 1779 s'au inceput Norma la Timisra in scla
cet5tii, fiind director Teodor Iancovici de Mirivo, sr-
beste la dascAlii srbi directorul le talcuia, earl la ro-
'laird eu le pi escriam romneste si le tillcuiam ; apoi
Iancovici s'au dus la Muscali si o venit Avram Mrazo-
yid dela Bacica dela Zombor, apoi Vasile Nicolici, apoi
Dimitrie cumnatus'o, apoi Obradovici Grigorie si dupl
el s'au rnduit sclele romnesti la Arad si alti dol di-
rectori Luca Kengelati la Timisra r la Lugos un
Arsici si el a raposat la 1815 In luna lui Februarie.
De acl constatArn, cb. M. Rosu ca primul dascAl
de Norml el ,ftrescria si tlcuia" Invtgtorilor romnesti.
in acelasi timp a functionat si ca ,tii lcuitorul
teologiee .
S ascultgm o voce contemporan autoritativl, pe
Insusi nemuritorul seu elev Tichindeal, care dice:
,IarA a doua prin mutt fAccitoriul de bine Mihail
Martinovici tAlcuitoriul teologiei In rezidenta Episco-
peascl a TimisoriTc 1).

1) Vedi D. Tichindeal Sfaturile intelegeriI celei sngdse

p. XIII.
 III
tr istoricul Velea dice :
celal'alt cArturariu romnul Mihaiu DascAlul, nAscut
in Jadaniu, carele in an. 1790 in Timis6ra ca paracli-
siarchul biserirei catedrale si ca unul dintre cei mai buni
sl nu zic teologi, ci arturari bisericesci religiunari ai
timpului de atuncea, a tradus teologia din limba slavied
in cea romnsca si el insusi o a predat candidatilor de
preotie romnic I).
Dintre cArtile sale, prima carte tipArit este "Nor-
malul tradus din limba srb6sc5, despre care ne spune
Insusi Tichindeal:
'Acest Mihaiu Rosu iubitoriu de folosul na-
tiei sale, la anul 1776 au prefcut Normalul de pe limba
srb6scl in limba Daco-romneascl, carele prin mai
mare parte a Blnatului in sclele cele Daco-romnesci
indtinat este...
Acest 'Normal s'a tiprit sub titlul:
'De lispsl artice pentru invetatoriI a Neunitilor
rumnesti mai mici sc6le In ImpArl si Crestile Tirl.
Partea II cu permis celor mai mari in Viena la Iosif
nobil de Kurzbek imprl si crl de curte a neunitilor
Rumni si a serbilor tipogra si vinzator de arti 1785.
325 p.
Tot Tichindeal ne spune, cA la 1784 s'au tiprit
doue cArti de suflet folositre ale lui Mihaiu Rosu, cu
cheltuiala protopopului Timisorii C. Suboniu.
Aceste cArtl s'au si aflat prin zelosul scruator, pa-
rintele E. Micu, si sant urmtrele:
'Intru Mrirea Sfintei de o fiintei de viat fc-
trei si NedespArtitei Treimi TatAlui si Fiului si Sfntului
Duch.
1) Vecy N. T. Velea optil citat p. 199.
 112

S'a tiprit acsta carte ce se dice: Pre scura are

are AntAiu despre Dzeu, a doua: Pentru socotinta lui-
Dzeu. Cu tota osrdia si chieltuiala sfintiei sale patin-
telui Constantin Suboniu parochul cettii Timisoarei.
Intoarsl de pe limba sloveneascl pe limba romneascI
la anul 1784 August 30 in Timisoara. S'au tipArit in
impArteasca cetate Viena prin boerul Josef Kurzbek Ti-
pograful crtilor illiricesti4.
A doua carte e:
Intru MArirea Sfintei, de o fiintei de viata fIcA-
toareI si nedesprtitel troite tatAlui si fiiului si sfntului
duch. Sau tiprit aceste Inv6tAturi crestinesti foarte de
folos: Scoase de pre limba greceascl pre limba roma-
neascA, pentru folosul de obste. Sub stpAnirea intru
tot prea luminatului impratului si craiului Domnului
Iosif al II. Cu blagoslovenia prea sfintitului Archiepis-
copului si Metropolitului slaveno serbescului si romnes-
cului popor Domnului Moise Putnic. Ear cu toat osirdia
si cheltuiala sfintiei sale printelui Constantin *uboniu
Neunitei legi grecesti preotului slobodului crescului orasu
a Timisoarei paroch.
Tiprit In imprtitrea cetate Viena la Iosif nobil
de Kurzbek de curte Tipograful si vindietoriul de cArti
in anul 17754.
Tot de M. Rosu este scris si
Florariul pentru folosul tuturor iubitilor de in-
vttur, acum intru acest mod Intocmit de Paul Laza-
rescu, paroch in Lipova si cu spesele Mult onoratului
D. Grigorie Mihescu orsAnescul magistru Simigiu din
Lipova tiprit Partea I. in Buda cu tipariul crAestei
universitAti a Ungariei4.
Cumcl M. Rosu este autorul Florariului este de
credut, cu at.lt mai vrtos, cl Paul Lazarescu a fost de
 113

nastere din Jadaniu $ i elevul lui Rosu, Inv6tatorid si

mai apoi preot In Lipova; de altcum aceste rti-o dove-
deste destul de invederat manuscrisul aflat de parintele
Micu, care confrontandu-se cu FIorariul publicat In 1831,
dupa mrtea lui Rosu, reese prea Invedetat plagiaturd,
asa d. e.
Paul Lazarescu la 1831 p. 91 scrie:
,30. Manglerea Intru Intristare
Solon, unul dintre cei septe intelept1 grecesti
afland odata pe amicul seu frte Intristat, i-au cps: vi-
no s6 ne suim In turnul acesta Ina lt, earl dupa ce se
suiri II facu se caute la toate casele ce stau Imprejur
si se cugete Intru sine, cate Intristri au fost mai nainte
sub acoperementele acele, ale acuma sOnt, si cate de
acum Inainte se vor Int6mpla.
Prin aceste au vrut Solon se arete el nicr In ca-
sulia cea mai mica nu e cu putinta ca s6 nu fie salas-
luit cat de putina intristare.
Acuma clise Solon: de s'ar stringe totT locultorir
cetatiT, si s6-'sT aduca top nenorocirile lor la un loc,
apoi s6 se dernande ca fieste carele s6-'si aleaga din
gramada acea, care ce va voi, eu cred ca maT voios ver
alege ale tale, de cat din gramada de comun, ati lua
ceva streinif.
Er Mihai Rosu a scris la 1822:
19. Manglerea Intru tntristare
Solon, unul dintre cei septe Intelepti grecesti au
aflat odata pre prietenul seu frte Intristat, apoi '1-au
luat pre el cu sine si 1-au suit Intr'un turn trialt si
graia catra oRnsul se caute la tte casele care stau
imprejur si cand au facut aceasta prietenul lur cel In-
tristat, atuncea au cps Solon, acum gandeste tu Intru
tine, cata Intristaciune au fost mai nainte sub acopere-
8
 114

mnturile aceste si ate si pana acuma Ant, ci ate si

de acuma inainte se vor Intmpla, cu aceea a vrut s
arete a nu este mai mica cascir, intru care nu s'ar fi
salsluit cat de putina intristare. Deci acela Solon in-
telepteste s'au fost obicinuit a gral: a de ar strange
toff locuitoril cetatil si s-'sT aduca totl nenorocirile lor
la un loc si dupl aceea s li s dica: a fiecare din el'
s-'si ia din gramada aceea cte ceva, eu cred, a fieste
carele isi va lua mai cu voe aluis de cat din gramada
de obste a lua ceva c.
Causa pentru care M. Rosu nu 'si-a tiparit operele a fost,
de o parte lipsa de mijlce, r de alta parte multe opere taind
in sistema feudall de atunci, nu s'au admis la tiparire.
Fiind Rosu iobagiu, sistema feudall de atunci 'i-a
creiat multe dile amare, In special denuntierile inimi-
cilor cause romne, 'i-au adus multe persecutiunT.
Ca manuscris au remas
Despre lumea adunata, vistieria sufletsca c III
tomuri. Tom I sta din 56 invtaturi morale cuprindnd
38 cle octav, tom. II sta din 51 invtaturi morale si
cuprinde 36 cOle octavi).
Ambele tomuri, dupa. cum Insusl autorul ne spune
la finea lor, sunt scrise de mar:a lui In Jadaniu 25 Aprilie
1805 de Mihail Martinovici, romneste prescrise cu maim
sa la 55 de anT al nasterei !di,' asa e pe tom L, r pe
al H: scrise la 15 Septembre 1806 Mihai Martinovici. c
Din tom. IH. lipseste Inceputul.
Materia ce o tractll, corespunde In adevr titlului
de Visterie sufletsca, 4 cuprindnd frumse Invtaturi
morale, In cari, la tota tema foloseste vre-un esemplu de
autoritate si analogia, ca isvor oratoric.
1) VedI M. Rou alias Martinoviciu de I. Damp. Lumina"
Anul II. Nr. 42 din 1873. Arad.
 115

A mai scris el si alte cArti, cAci pe lAngl geniali-

tatea sa, 1-a caracterisat si o diligintA de fer. Proba e,
cA dnsul a tradus si scris cu propria-i mAnA tot Apostolul
cel voluminos. S'a mai aflat la 1873 la strAnepotul lui
Mihai, la inv6tAtorul Petru Rosu din Jadani, un tnanuscris
de 2-3 c6le cuprinOnd unele midi istorire, precum si
unele scurte inregistrAri referitre la schimbarea timpului,
r altele inregistrdI evenimente politice.
De interes bisericesc s'a aflat unul :
Instiintarea lift Lentul proconsulul Judei cAtr se-
natul Rimnului pentru chipul mAntuitoruhlic 1).
Retras, a mai vietuit Mihai Rosu la nepotul seu de
nepot Petru Rosu InvetAtor in Ianova, din 20 Septemvre
1814 pAnA la 1817. Dela 1817 s'au strAmutat in comuna
Muratil inpreunA cu nepotul seu, pinA la 11 Septembre
1822 cAnd bolnAvindu-se greu, s'a cerut s6-'1 duel la jadani,
unde a mai trAit panA luni insfintit de srec adecA in
18 Sep. si cllicnd Dmne Isuse Christse primeste sufletul
meue a murit; inmormntat fiind cu mare solemnitate.
EtA cum se esprimA Petru Rosu despre btrinul
seu mos : Om invetat fiind, care n'au fost pArechie lui,
cl numai limbi au stiut cincl: precum din fundament,
tte vorbele au stiut s le tlcuscA, adecA sh-beste, muscd-
leFte, slovoneste si grecesti si incA cAtr aceasta a stiut
norma ,ri blagoslovia.g
Astmod s'a stins si vieta acestul zelos apostol al
redesteparii nationale, carele a lucrat mult si pentru desro-
birea romAnilor BanAteni de sub sclAvia ierarchiei srbestl.
Vita lui s ne servscA de memento, si s ne cA-
1AuzscA in t6te momentele vietii, inspirAndu-ne de acelasi
zel, de carele a fost ptruns marele dascAl, carele prin
1) Vedl Mihai Rop de George Morariu Lurninac, Anul
II. Nr. 36, Arad.
IN"
 116

propria diligint si pe cale autodidacticl si-a lnsusit fru-

m6sele cunostinte, cari cu atAta insufletire si zel le-a s-
mnat In agrul cultural al natiunei.

2. Paul lorgovici Brancovan.

.CetitT tinerilor, pe Pat 11 Iorgovici, Petru
Makr, Tichindeal, irtcaiu si yeti Inveta
Intl-6110 ti limba viistrA ti ceea ce au Cost
motif vostri ti ceea ce yeti putea fi de vet!
urma invdtaturilor kr .
I. Eliad.
Mndria Romnilor bAnAteni, fiul preotului Marcu
Iorgovici din Varadia cercul Versetului, s'a nscut In
Varadia la 28 Aprile 1764.
Originea familiel sale, este Intocmai asa de trist si
durers, ca si srtea poporului seu.
Strmosul preotultif Marcu s'a numit lane, carele a
vietuit ca nobil in Transilvania, de unde din causa perse-
cutiunei religionare a principilor calvini, a fugit cu mai
multi In Romnia micA, unde stabilindu-se si cumprandu-si
unele bunuri, s'a clstorit at o tinr din familia Bran-
covean, dela care a primit si predicatul de Brancovean.
Fiul acestuia George, s'a retugiat de furia Turcilor,
in Vrdia din Bnatul Timisan.
Aci s'a nscut fiul lui George Mara'. carele a
invtat In scla din Carlovet, si apol a devenit preot in
Vrdia, unde s'au nscut fil sei Paul, Petru si loan, cart'
impreun cu protopopul Caransebesului Ioan Tomici au
invtat a ceti si scrie romneste dela un dascll venit
din Ora romansc. e
Pin In etate de 12 ani a invtat limba srbsc si
nemtscl In Verset, de unde s'a dus la Seghedin unde a
absolvat gimnasiul si filosofia, r drepturile la Pesta si
Pojon. De aici a trecut la Viena, spre a Invta si
dreptul austriac.
PAUL IORGOVICI.
 118

De aici a mers Inc cu un Roman si dol neromni

la Roma, unde fiind el gr.-or. abia la repetitele
rugAri ale amicilor sei a fost primit in 'Propaganda fidec ;
unde a petrecut 3 ani, studiand limba italian si fcnd
o bogata colectiune de inscriptiuni.
La an. 1790 s'a dus la Paris, unde petrecnd 2 ani
a inv6tat limba frances, fiind de fat la ghilotinarea re-
gelui Ludovic al XVI, de unde abia scApase la Londra,
unde petrecand 11 luni, a invtat i limba engles.
De aid, prin recomandarea ambasadorului Austriac,
a ajuns concepirt la curte, de unde a fost chiemat de
Episcopul Versetului Iosif Ioanoviciu Sacabent ca fiscal
consistorial. El nu a voit s primscl, dar' ne mai putnd
resista saruintelor tatlui si al fratilor sei, a venit la Verset.
Aid pe lng oficiul seu a scris 'Observatil de limba
romanscle tipArit la 1799 In Buda si dedicate Episco-
pulul Sacabent.
ta ce dice el In dedicatie:
'Ins spre datoriile necletite ce eu am atins in cArticica
acsta, st giura Ta, care me obliga a cunsce pre tine
ca pre cel ce se grijesce de fericirea nald si a scolelor,
cdtrd care si eu am cutezat a areta ardorea mea..
Carl cetitori dice la p. XIII.:
Deci dac te atinge cAtr lauda nomelui Romnesc,
st cu deadinsul de cultura limbii Romnesti, scuture a
tot cuventului reacinl, si de acolo trage atatea cuvinte,
pe cat se pte intinge poterea vorbei de redAcinA Spre
asa sversit dad va potea sluji tie ecsemplurile de mine In
cartea aceasta alcAtuite, me voiu socotl omul cel mal
fericit in lumea acsta.
Calea cAtr lucru, la care eu te indemn, e neumblat
e plind de spint si de rugi
 119

Prin multe esemple de derivatiune, arat la p. 72 :

limba tomntiscd vine dela cea latinscd."
Scopul scrierii sale a fost, crearea limbeT culte ro-
rnnestT, dup cum insusT dice la p. 76:
Arne pornire este a aduce limba rornnscl la
aceia stare a cuvintelor, in care s se incp odat a
scria pentru 6menil ceI invstatT, ca prin trnsiT s se
nascl dorul stiintelor celor inalte.c
Cultura natiunei o conditiond ru dreptul de culti-
varea limbeT, cAcT la p. 81 dice: limba ci natia cu un
pas pelsesc."
La p. 81 incepe a scrie despre starea cresteril
pruncilor,c unde la p. 84 dice : Ca un iubitor a natieT
voiu descoperi datoriile cAtr cresterea cea bun a prun-
cilor.c ta c il vedern distins i in sfera pedagogiel.
El stia ce tesauri a depus in Observatiile sale, cldi
la p. 78 6t cum esclam:
Dadt nu vor placea Romnilor de acuma, am n-
dejde cA se vor afla intre urmAtorii nostri, la cati vor
placea ce e a natiei nstre. ,
Tot acolo a lucrat Iorgoviciui Dictionarul romnesc,
nemtesc, latinesc-frantuzescc Ora la litera M; carele l-a
dat fratele seu protopopul Petru Iorgoviciu fiulni
seu losif, carele dup absolvarea universitAtii i depunerea
Doctoratului in filosofie, ca profesor de pedagogie la
Arad, a continuat acel Glosariu; bolravindu-se ins greu,
l-a luat tatal seu dat lui Vasile Colosi1).
Celelalte opuri manuscrise sunt :
Scurta istorie a romnilor din Dacia, descrierea
celor maT fAimosi impAratl, filosofi si brbati al anticitatiTc
dupa cum ne spune Velea.

1) Vegi Velea opul citat p. 200.

 120

Srbil cunoscnd intentiunile lui Iorgovici, au inceput

al denunta omnipotentilor maghiari comitatensi, c el prin
observatiile sale intentiond a destepta si revolta pre
Romani in contra Ungurilor, a fost dus si inchis In
prins6rea comitatului, r manuscrisele sale au fost t6te
nimicite.
Neputnd ins nimic dovedl in contra lul, a fost
6/.541 eliberat, cind s'a aplicat apoi de advocat la mai
multi proprietari.
La an. 1805 a venit r la Verset, primind catedra
de profesor la gimnasiul inferior.
La 1808, pe cand astepta denumirea sa de director
al sc6lelor nationale din regimentul roman illiric dela
Caransebes, s'a bolnvit ,a luat medicinl dela doctorul
Klainhapel, s'a vlitat dupa aceea cltr nepotul seu de o
durere cumplit de pantece si dupa aceea a murk 4,
dice Velea.
Cat de insufletit a fost el pentru causa nationall,
probead inssi cuvintele sale, adresate tatAlui seu si
altora, cari IT obiectionau OA atentificau, cl zelul seu cel
mare II va duce in mormnt.
,Schinteia ce s'a aprins In mine In Roma dicea
el nu o pot stinge, si ard6rea cltr iubita mea natie
nu o pot stmpera altcum, deck prin scrierile mete
aceste, care io vd cl nicl v6ue Romanilor nu v plac;
darl se vor naste lArbaff, call vor pretul mai mult lu-
carile mele si vor mai adauge spre folosul natiei si a/
dulcet' limbel ndstrec.
Astfel s'a stins si acest nobil suflet de martir 9.
1) Vecp ,Telegraful Roman( Nr. 92 clin 1862.
 121

Constantin Diaconovici Loga.

Lin Lazar pentru Rorninia, un incaiu
pentru Ardeal, i un Loga pentru BAnat,
t trinitatea apostolid nstre culturale na-
tionale!

Un barbat neintrecut In munc rodnica, un suflet

nobil, neintrecut in sacrificiI pe altarul culturel nationale,
este Loga pentru Romanii banateni in special, si pentru
nmul romnesc in generel
S punem In relief activitatea si vieta sa, faptele
sale s marturissca vecinic, ceea-ce a fost Loga pentru
cultura nmului seu!
Familia Loga, dupa-cum am vclut In capitlul III.
al parta prime, este originara din Romania, din zidurile
sfinte ale manstireI Tismana a resat-it srele cultureI po-
porului romanesc banatn, Vasile Diacon Loga.
Am vgut, cum inca la inceputul secluluI al XVIII.
Diaconul Vasile Loga, a aprins Melia cultureI nationale
la Sredistea-mare; t deci familia Loga purtand rolul
important de misionara a culturel poporulul romnesc
din Banat.
Pentru a da o vieta, o renastere sclel i culturei
romane, care gemea sub jugul sclaviei elementelor slave
si germane, a trebuit s trimita D-zeu niste barbati pre-
destinatI, apostoll resolutl i devotati causel cultureI na-
tionale; cari spargnd tellna acel intunerec al nestiinteI,
au pregatit agrul culturel nationale.
Unul dintre ,acestl barbatl predestinati, insufletiti
de geniul RomeI si al Daciei, cati ne-au rechemat, dupa
o amortla de secoli, la constiinta de sine a a fost me-
ritatul director si organisator al sclelor nationale din
regimentul romanesc banatic Constantin Diaconovici Loga.
Loga s'a nscut in Caransebes la 1 Noemvrie 1770,
dupl.-cum dovedeste propria-1 scrisre de pe dosul unul
CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA.
 123

portret al seu. El a fost din pArinti Armani, studiile

primare le-a fcut In Caransebes, r cele gimnasiale In
Lugos, de unde a trecut la facultatea juridicA din Pesta;
dupa-cum se constata din 'MAO cuvintele sale adresate
fiiuluT seu Stefan cnd It Inscrisese la aceeasl facul-
tate : *Veql pe aid am umblat eu, cautA s umbli i tu
in cAile melee.
DupA absolvare a ocupat unele functiunI In capitalA,
neconvenind ins sentimentelor sale nationale terenul
politic, 1-a pArAsit, dedicndu-se causel culturel popo-
ruluI seu.
Pe acel tinlp In capitall nid cA era cuvnt
de Romnl, simtul national degenerase; religiunea gr.-or.
era representatA prin Tintarl, respective Romnil grecisatl.
Mult a trebuit Loga A lucre, pAng-ce 'i-a capacitat,
si le-a documentat cA eT Ant Romnii, strnepotil fal-
nice Rome de odinirA, intru atAt s'au Insufletit, incAt
I-au ales pe Loga de primul Invkaitor romnesc 1).
Demn de amintire este momentul, cnd Loga a
intrat in bisericA incungiurat de RomnI, si spunndu-le
Grecilor, cA ei de acum voiesc a cnta in limba lor
strAbunA.
La audul acelor cuvinte GreciI se revoltark i cnd
a inceput Loga s cnte totI au srit asupra-'i atAcndu-1,
el ins continuat cntarea si Astmod a eluptat, res-
pective revindecat Loga dreptul limbet romne in biserica
din Pesta.
CAtA vieta si constiintA a demniatiI nationale, a
inspirat Loga in RomniI din Pesta, vedem si din ac-
tiunea serisA a damelor romne Pestane, care la

2) Vedi Vita, operele j ideile I'll G. Sincai din Sinc.a.,

de A. Papiu Ilarian, Bucurqt 1869, p. 4.
 124

1815 au format o societate a damelor romne, cu scop

de a promova cultura national.
inct pentru nisuintele Romnilor Pestani, si sacri-
ficiile lor, pentru a introduce cultura i limba in
scla lor, t ce se dice in brosura sa Petrovici:
Was der Pesther Wlache that,
Um der Wisenschaften Saat
In seine Schul einzufhren
Und die Sprach zu cultiwiren
Dass urtheilt jedermann
Der die Sach am besten kann"
Si cui sfint a se atribul tte aceste succese si re-
sultate, dacA nu zelultff i activittii lui Loga!
La 3 Noemvrie 1812 deschidndu-se institutul pe-
dagogic din Arad, prin decretul consiliuluI regesc din
6 Noernvrie 1812 Nr. 12.144, a fost Loga denurnit de
profesor pentru grainatica ci stil, r mai apoi si pentru
pedagogie i metodicg, dup-cum instr,i dice in Episto-
lariul seu p 381:
.in scla acsta prepaiandA din Arad, ca e la an.
1812 in 3 Noemvrie deschis, tu et/ (falthhl e a pro-
fesor am intrat, i acli 18 aid am prcdat invtatui ile
aceste urmatre precum:
1. Gramatica romn si srbA, cAcr invta i unil
srbi din Bnat.
2. Stilul spre intogmirea scrisorilor precum stau
In epistolariul acesta.
3. Cntarea bisericii cu tipicul.

1) Vecy Neujahrs Geschenk den Herrn und Frauen Br-

geren und Brgerinen walachischer Nation zu Pesth, am Abend
des 31 December 1819 dargebracht vom Petrovitsch K. P. r. Of=
gedruckt mit Knigl. Universitatsschriften".
 125

Cu ce solemnitate s'a deschis so:51a pedagogica din

Arad, se vede, a in urmarea resolutlunel locotenentiale
de sub Nr. 26.854, episcopul Paul Avacumovicl, cu dtul
Arad 27 Octomvrie 1812 a dispus, ca pe diva de
3/15 Noemvrie s6 se srbeze in fie-care parochie invo-
carea Duchului Sant, trimitind preotimeT si o cuvntare
ocasionala, spre a se cetl poporului.
Acest institut a fost unicul focular si centru in re-
giunile ungaro-banatice, nu numaT in cele culturale, ci si
centrul tuturor actiunilor n6stre nationale si special acelor
in privinta desrobirel bisericel romane de sub jugul
ierarchiel srbesti, dupa-cum ne spune si istoricul Velea:
Se istoriseste din acele timpuri, cumca poporul si
clerul roman din Ungaria si Banat in an. 1812 a format
un comitet compus din eel 4 protesori al institutului
pedagogic, de un deputat civil si cativa protopopi, care.
comitet a proces a cere dela guvern a fi eliberata bise-
rica romana de sub usurpatiunile metropoliel srbesti1)
Cumca Loga 'si-a implinit cu scumptate datorinta
si in lupta pentru desrobirea bisericei romane gr.-or. de
sub sclavia ierachiei srbestl, ne dovedeste representa-
tiunea metropolitului Stratimiroviciu dto Carlovet 13 Iu lie
1815, PAcut catra cancelarul aulic losif Erddy in causa
petitiunel Romanilor pentru episcopia Aradulul, in care
acus atat pe Tichindeal, cat si pe Loga dicnd:
Pe acel cunoscut catechet Tichindeal, si pe do-
cintele aceleiasl sc6le DiaconovicT, cari escita nationalismul
valach si indmn si pe elevi si pe catIva altil, cu deo-
sebire din clerul valach pe despoiatii protopresbiteri,
precum este acela din Shia( etc a).
1) Ve4I Velea opul citat p. 300.
2) Ve4I Analele AcademieI Romine, seria II. tomul XIV.
1891-1892. Dimitrie Tichindeal, discurs de receptiune de losif
Vulcan p. 360.
 126

Cat de resoluti si gata spre sacrificii au fost pro-

fesorii Aradani, ne spune Tichindeal In scrisoarea sa din
10 lanuarie 1814, in care se plange episcopului Samuil
Vulcan dela Orade, asupra uneltirilor inspectorului Uros
NestorovicT si pe care o incheie cu caracteristicile cuvinte:
DecT precum eu, asa si ceialalti profesori stAm
gata orT s resignirium, ori s ne prindem cu restoro-
yid, ca almintrelea nu vom s fim instrument stricaciunii
Romanilort 1).
Cata abnegatiune si barbAtie!
Prin asemenea Insufletire, zel si abnegatiune fata
de causa cultural nationalA, a stiut Loga IncA fiind
profesor, s castige stima si iubirea tuturor.
Ca profesor a fmas Loga 'Ana In 28 Ianuarie
1831, cand In urmarea rescriptului consiliuluI ostsesc
de curte din 11 Iunie 1830 Nr. 2383, a fost denumit
de director al sclelor nationale din regimentul banatic
si din disti ictul bataillonului srbesc banatic de granitA
pana la Dunare.
Fericitul protopop al Caransebesului Joan Tomici,
care a fost din 1825-1831 si director scolar provisor, dice
In autobiografia sa, cA dintre cei 16 reflectanti pentru
postul de director a recomandat pe Loga, cacit find cel
mai cult roman al timpului, promitea mai mult.
,Despre organisatia sclelor 4 t ce ne spune In-
susi Loga:
An timpul acela pana Inca a fi eu profesor In
Arad catrA an. 1830, cautand Inaltele Decasteri un pro-
fesor, carele s puna sclele romanesci qi s6-besci din
tinutul militaresc In o rnduiala mai bunl. Deci prin un
rescript dela Inaltul consilium ostAsesc de curte, din 11
1) Vegi Analele citate p. 344.
 127

Iunie 1830 Nr. 2383 B. M. purces, s'a dat directia

sclelor nationale din regimentul romnesc banatic
din districtul bataillonului srbesc banatic de granit
pAnl la Dunre.
.Deci am socotit si am fcut un plan spre intoc-
mirea sclelor preparande i aicea pentru luminarea in-
vtAtorilor militAresti, care plan si cerere a mea, inaltul
consilium ostAsesc de curte cu "printesc brat primindu-1,
scla preparand national din Caransebes in 12 Febru-
arie 1832, in al patrudecilea an al imprAtieI lui Francisc
I imprat al Austrie introdus, prin urmAtrele resolutil
a o intrl bine a voit; precum prin resolutia cea pur-
cs6 din 10 Octombre 1833 Nr. 2239. Alta resolutie
din 16 Octombre 1833 Nr 2614. Asijderea prin inti-
matul inaltulul consilium ostsesc de curte din 24 Ia-
nuarie 1834 Nr. 318 Cu care rescript si decretul calau-
dator mie s' a trimis; adec s'a ludat sporiul intru Inv&
taturi, care s'a flcut intru acsta scl preparandc.
,Scla acsta preparanda dintru inceputul seu dela
an. 1830 pA.n la 1836, a fost asedat in Caransebes,
iar din anul acesta s'a mutat la Biserica albA, pentru c
aicea in mai multe limbi se vorbesce i pentru lesnime
este mai usor de trit.g.
Acsta imprejurare se adevereste i prin actele regi-
mentultif Rornn illiric din Caransebes, din call am con-
statat: c directorul sclelor nationale la 30 Septemvrie
1836 sub Nr. 90 rg1 stremuta sediul In Biserica
albA,1) care cerere s'a i aprobat prin resolutiunea co-
mandeI generate a regimentului dto 26 Octomvrie 1836
Nr. 26282)

1) VedI Protocolul de esibit al Regim. Roman illiric din

an. 1836 Nr. 8686.
2) VedI acela0 esibit Nr. 9881.
 128

Inck pentru studiile propuse in acest institut,

scrie Loga:
*invtlturile lntru acsta scll tot acelea se predau,
cari sunt pentru acsta scl prescrise dela Imp& Atie,
ins totusi cu drecare deschilinire, c Intru acsta scdl
preparandl din militie numai eu singur le propun Roma-
nilor si Srbilor In amndue limbile; acsta o fac din
dorul carele am ciftrei lurninarea nmulni pentru bunl-
starea patrielc.
,invetaturile cari se cuvin in sclele preparande, eu
aicia le propun mai pe scurt, apoi mai mult din tl-
cuiall si artare aicea se invta, deck cu scrisre lunga
si cu mult Invtkur de rost,.
AnvtAturile acestea se predau In trei cursuri de
iarn ..1)
Aceste rnduri ne pot convinge, cat diligent si
energie a trebuit s manifeste acest meritat apostol
spre a putea sustinea si nutri numal cu propriele-I forte
spirituale aceea scl pedagogica de trei cursuri si a
propune obiectele In dou limbi, spre a putea crea si
organisa scle nOue in toate comunele si a inspectiona
mersul invtAmntul In cele deja existente.
Abia Isi ocup Loga postul de director, si la 27
Aprilie 1831 sub Nr. 4628 vedem, cA regimentul si avi-
sell tte companiile a zelosul director Loga, la 4 Maiu
c. va Incepe esamenele semestrali2)
Nemultumit cu recuisitele de Invetamnt pentru pre-
parandi si cu o chilie, la 11 August 1831 Nr. 46 cere
Loga recuisitele necesari si 2 chilis) pentru instructiunea
preparandilor.
1) Vegi .Epistolariul Romanescc de C. D. Loga, Buda 1841
p. 384.
2) Vezi Protocolul esibitional citat din 1831 Nr. 11.327.
3) Vezi AcelasT Protocol citat Nr. 10.922.
 129

Esistenta cursulul al II preparandial il dovedeste

raportul directorului Loga dto 30 Iu lie 1837 Nr. 119,
prin care substerne conspectul nominal al preparangilor
cursului al II, cari au fost in Biserica albA la studiP);
r esistenta cursuluI ni-o dovedeste raportul lui Loga
dto 26 Octomvrie 1846 Nr. 165 prin care propune, ca
si invtAtoril provisori se studieze si al 3. curs preparandial9.
Nemultumit cu cualificatiunea invtatorilor, vedem
cl IncA la 11 August 1831 sub Nr. 45 a provocat Loga
pe toti InvtAtoril, ca pang in 17 August c. toti s se
presente in Caransebes la cursul de metod 9
EtA primele conferinte didactice inaugurate de di-
rectorele Loga, cari erau cu totul osebite de cursurile
ordinare pedagogice.
El a eschis literisarea la cetit, care era usuata In
literele cirile, unde fiecare Merl Isi avea numele seu,
dui:A-cum am constatat si din raportul bataillonului illiric
bAnatic dto 13 Octomvrie 1840 Nr. 6286, prin care se
recomanda superioritatii metodul lui Loga In privinta
cetitului. 4)
Meritele lui Loga pentru cultura poporulur, au
atras si atentiunea superioritatilor, Astmod vedem cl co-
manda generala militarA cu dto 9 Maiu 1838 Nr. 991
recomanda rugarea Invtatorulul Dimitrie Dimitrievici
din Mehadia, spre a-I distinge pe Loga cu medalia mica
civill de aur 6).
intru cat a fost decorat Loga, nu am putut con-
stata, din actele archivel regimentului am constatat ins,
cl lul Loga s'a dat decret de laudA din partea consiliulul
1) Vedi' acelasi protocol citat din 1837, Nr. 9214.
2) Vedi acelasi protocol esibitional din 1846 Nr. 8532.
3) Vec,Il acelaql protocol din 1831 Nr. 10.933.
4) Vedi acelaqi protocol din 1840, Nr. 8.294.
5) Vag acelaq1 protocol din 1838 Nr. 4460.
9
 130

belic, ceea-ce 'i-s'a comunicat prin comanda generall dto

2 Septemvrie 1838 Nr 23881).
Cat de rational si metodic a propus elevilor sel,
se vede din propriile-i cuvinte cnd zice: cl in acel in-
stitut s'a propus mai rnult intuitiv, explicandu-le, decat
cu scrisdre mult si memorisare rbfi ; de unde vedem,
cl Loga cunoscea principiile si fecundele idei de educa-
tiune, carT pe acelasi timp se propagau In Germania
prin celebrul Pestalozzi si altii.
El s'a ingrijit si pentru manuale pe sma sclelor
primare, dupa curn insusl spune:
Pentru organisatia sclelor nationale am Intocmit
(Atli nuoi, apoi cu puterea milostivulul intimat dela Inal-
tul consiliu crAiesc din Buda 31 Martie an. 1835 sub
Nr. 9270 purces, s'au primit manuscriptele mele; dic a
cfirtilor pentru organisatia cea nou a sclelor nationale,
carT carti spre Intelesul limbil si a cresceriT tinerilor, precum
In timpul nostru s cere sunt Intocmite, si aceste
at-0 cfit de curnd se vor pune sub tipar2).
Aceste cfirti didactice sigur se vor fi tipfirit, cfidi
Loga a mai trit 10 ani.
El a fost unul dintre cel maT distinsT pedagogi ro-
mfinT al' timpulul seu, carele a propagat lumin din Pesta
pana in Craiova, unde avea dou fice : Augusta directr
r Ecaterina profesr a scleT de fetit Lazar Otelesant.
El a vorbit limbile : romfinfi, german, slavl, ma-
ghiarl, latinfi si fiances&
Idealul seu a fost fericirea nmului prin culturl l
Pfistrand si eu zice Loga tot ce este mai
bun pentru nm si pentru binele patriei, am invtat pe
1) Vedi acelaql protocol din 1838 Nr. 8070.
2) VegI epistolarul citat p. 426.
 131

InvtAceii mei prin so:51e, si calea pe care este de a se

lumina nmul, le-am artat..
*CA eu si cand voiu fi de ceealalt parte de mor-
rant, din cArtile mele voiu vorbi cu dnsii.1).
Dintre toti colegil sel profesori el A trAit si luptat
maT mult, intru redesteptarea natiunel sale; precum In-
susi dice : *larl eu prin pAstrarea proniei Dumnediesci
ca o ramurA din trupina veche am rmas dupl densil
sub sistema s6relui acestui plinntesc; si am nAdejde cl
voiu fi si eu cat de curnd chemat la s6rele dreptAtii.
Fructele neobositel sale diligente sunt :
1. *Ortografia sau drapta scriere. Buda 1818. Li pag
66-83 se aflA si un interesant studiu *Despre crescere,
despre darurile naturil si despre Indreptarea tinerimei..
2. *Gramatica romanA. &Ida 1822 si 1823. Cea
mai valor6sA scriere, carea s'a folosit ca manual pentru
tinerimea pedagogicl-teologia panA la an. 1852. Prin
ea. s'a Ingrijit a cAuta curAtenia limbei noastre de cuvinte
streinec pe cum Insusi dice.
3. *Chemarea la tipArirea cArtilor romanesti si
versuri pentru Indreptarea tinerilor. Buda 1821.
Spre a cunoaste stilul, limba si Insufletirea lui Loga
pentru cultura nmului seu, reproducem cuvintele din
fruntea apelului seu :
*Fratilor si iubiti fil ai nmulul rominesc l
*Acum al 19 vc numrAm, decand Mintuitorul
nostru a pogorit lumina din cer, pe negura pAmntului
s strAlucscA aid jos Intre fil nmului omenesc, si
totusi mult am rmas IndepArtati de cunostinta cea de-
plinitA a InvtAturii lui cei crestinesti, din pricina cl nu
am avut pretutindenea scoll trebuincise, nu am avut
vrednici InvtAtori, nici cartile cele de lips1..
1) Vell ,,Epistolariul" citat p. X 0 XL
9*
 132

4. ,Octoich si tipicon cu catavasierc Buda 1826.

Cat va fi constat acsta volumins carte, care si pan
acll face cel mar mare serviciu in bisericile romanestr din
Ungaria si Romania, ni-o spunea incl in 6 Decembre 1828
Ioan Vasiciu protopresbiterul Timisorii, cl pentru acel
Octoich datoreste Loga tipografiei universittil din Pesta
4000 fl. Urmarea a fost, cl tipografia a vndut casa lui
Loga -7-- carea o avea in Arad si si-a incassat cele 4000 fl.
5. ,Vita Domnului nostru Isus Christos Mantui-
tonil lumii, cu 12 ilustratiunic Buda 1831.
fnvtturile morale din acsta scriere, pot servi de
model, atat In esenta cat si In metod si celor mal
celebrir pedagogi al seclului present.
6. ,Talcuirea Evangeliilor in duminecile invieril si
ale srbtorilorc Buda 1835.
7. ,Epistolariu romanesc 4 Buda 1841.
La finea acestur Epistolar se afl doue studir istorice
scolare si anume:
,Inceputul organisatiei sclelor preparande in Arad
pentru Romanic si
,Despre organisatia sc6lelor preparande din districtul
militaresc c .
Macar in parte de ni-ar fi dat atari date si alti
autori, asupra trecutulul sclelor n6stre, astgl am avea
materialul necesar, pentru a scrie cu temeiu istoria sc6lelor.
8. ,Istoria bibliei a vechiului si a noului testament,
cu invtturl ale moralittii crestinesti< cu 24 ic6ne.
Acsta scriere de si nu o am vgut, dar' In instiintarea
dto 7 Aprilie 1841, tipArit la finea Epistolarului scrie :
,Cartea acsta Istoria biblia ilst trimis la tipo-
grafie si cat de curnd va veni sub tipar si s va tipri
cu 20 icne. Mrimea ei va fi de 20 c6le, in forma
Epistolarului. 4
 133

Ca manuscrise au r6mas:
9. ' Biografia su vita Prea s. feci6re Marfac cu
8 ilustratiunI.
10. 'Plutarch pentru cresterea pruncilor. t
11. 'Belizar Duca lui Iustinian Impratul rsaritului.,
12. 'Istoria Romani lor, dela zidirea Romel, su
dela an. 154 nainte de Christos, pana la injugarea Tari-
graduluT de Turd, su pana la an. 1453 dupl Christos,
in 160 cle in manuscris.
Afara de aceste a maT rmas ca manuscrise tte
studiile propuse in institutul pedagogic.
Intru cat scrierile lui Loga au satisfacut recerintelor
si au contribuit pentru luminarea tuturor Romanilor, ne
spune insusI, in instiintarea pentru tiparirea istoriel biblice,
unde esprimandu-si opinia c publicul va fi multumit
'precum au fost si pan acum fieste carde indestulat si
cu celelalte cartT ale mele date la lumina, adeca : cu cartea
Octoich si tipicul bisericesc ; cu vita lui Christos; cu cartea
talcul evangeliilor ; aceste carp' s'au purtat si prin Ardl,
prin Ora romansca si prin Moldova, apoT cu deplina
indestulare le-au primit, ca e lucru pentru luminarea tuturor
Romanilor ver unde s'ar afla sub s6re.,
In fine slabit fisice, venind la Caransebes cu
ocasia unul curs supletor, a reposat in 12 Novembre 1850,
in etate de 81 anT, dupa cum documentda matricula
bisericeT din Caransebes.
Meritele si sacrificiile lui Loga pentru cultura nmului
sunt atat de marl', !neat natiunea trebuia s6-'si manifeste
sentimentele sale de aduncl recunostinta si pietate fata
de memoria acestuT brbat.
Reuniunea invttorilor dela sclele confesionale
gr.-or. din diecesa CaransebesuluT, In urmarea discursului
tinut in adunarea sa generala din 10/22 August 1890
 134

despre ,vita si activitatea lul Logac de autorul acestui

istorii, a decretat ridicarea until monument la mormntul
seu, votind Ina atunci 100 fl. din fondul reuniund.
Spre acel scop au votat sume si Reuniunile Inv&
ttoresti din protopresbiteratele: Arad, Timisra, Lipova;
r cea din protteratul B.-Comlos prin nisuintele v.-
presiduld Iuliu Vuia,, a emis colecte, cari au avut re-
sultate satisfctre.
Ast mod s'a realisat ridicarea monumentulul marelui
pedagog, carele s'a inaugurat in Septembre 1895 in Ca-
ransebes, cu ocasia serbrii iubileului reuniunei Invttorilor
din diecesa Caransebesulut A fost aceea di mrt,
neintrecut de o alt srbare cultural nationall, in vita
poporului romnesc din Bnat.
Scump si etern ne fie memoria aceluia, carele .intre
colegiI sel a fost cel maI invtat; ca autor superior lui
Cichindealt1) si a cruT activitate pe terenul instrutiunei
poporalui nostru bAnAtn, este si va rmnea un punct
neatin pan acum de un alt brbat de scl.

Dimitrie Tichindeal.
',Se fim not toff romnt una, nu e aci grec
sill latin, unit su neunit ; una trebue se fie
trarita mile rominscl 1....
Numa astfel de cuvinte fulminante ca ale lul
DGurl de aur,e dui:A cum il numeste Eminescu, au
putut s tredisc In poporul rominesc constiinta de sine,
st.-1 recheme la noul vieta nationalll
,Ce dulct si fericire ar fi dice Tichindeal In
Invttura fabuleI 154 a vedea asa mare numr de
Romani in Ungaria, Romnia, Moldova si Bucovina
di s iubesc ca fratI si se omenesc.c
1) Vecili analele citate p. 278.
DIMITRIE TICHINDEAL
 136

Apostolul trimis, a cunoscut gravitatea situatiund,

el se muncea de dorul de a vedea pe Romnil des-
pArtiti prin limitele politice si confesionale, cl se
iubesc ca frati si se omenesce ; cAci una trebue se fie
mrita =tie romnescdP
El s'a nAscut in Becicherecul mic la 1775, dup. cum
am constatat din un conspect nominal al profesorilor
institutului pedagogic Aradan, imprumutat dela regretatul
director Alesandru Gavra.
Studiile primari le-a fAcut in comuna-I natalA, r
cele gimnasiali in Timisra.
La 1794 il vedem aplicat de invtAror in Belinta,
dupl cum ne spune la anul 1794 fiind eu invtAtor ti-
nerimii in Belintit 1); unde impreunA cu zelosul protopop
de atunci al Hasiasului (Belintului) George Petroviciu, au
conceput planul infiintArii unel teologii in Belintl dupl
cum (lice in Patroniic:
Pr cinstitul Georgie Petrovici protopresbitetul Ha-
siasului, carele tot ce pte fi pruncilor spre inv6tAturA
acea pofteste si acum se grijeste, ca se asede in proto-
popiatul seu sclA pentru lurninarea mintil acelor ce
poftesc de acum a fi preoti. 2).
Deschiclindu-se institutul teologic din Timisra, a
venit la 1801 in teologie, dupa cum ne spune: and
eram la anul 1801 in scla clericall, la teologie in Timi-
Ora, 2) r altunde4) vorbind de profesoril Pavel Kengelafi
si Mihai Rosu dice: Si pe acesti dol invtAtori luminati,

1) Vedl Sfaturile intelegere (-del se'ntset p. 38.

2) Vedi ace1a0 op.
3) VecjI Epitomul" de D. Tichindeal, Buda 1808 Inainte
cuvntare pag. 3.
4) Vecp Sfaturile citate" Inainte cuOntare p. XIV.
 137

cu cat mal mult ii ascultam cu atat mal mult multumesc

lui Dumnezeu.
Tot el ne spune, ca a fost inv6tator in Beregseu1)
r la an. 1802 II vedem tot ,inv6tator nationalnicc in
Becicherecul mic 2).
Cumca Tichindeal a fost un invtator distins, se
vede si din imprejurarea, ca directia regsca a sclelor
l-a denumit de visitator scolar, dupa cum ne spune in
,Patronii, : ,Print. Vasilie Georgievicl paroch in Ternithz,
a caruia ostenl pentru lurninarea pruncilor mai desvrsit
am cunoscut atuncia, cand eram dela cr. Directie pentru
visitatia sclelor rnduit..
La anul 1805 a fost preot militar, dup cum
insusl ne spune in petitia sa adresita MaiestatiI-Sale in
causa Fabulelor sale: ,wenn auch gleich meine geringen
Verdienst nicht in Anspruch genommen werden solten,
die ich mir als Regiments Caplan bei dem Feldzuge
1805. t 3)
Din tmna an. 1805 II vedem ca paroch In Bee-
cherecul mic, in care calitate II vedem si in 1807 cand
in 29 Iuniu a semnat impreuna cu protopresbiteriI
Stefan Atanasievici al Lugosului si Georgiu Petrovici
al Belintului si cu parochul Petru Popoviciu din Bogsa
petitia Romanilor banateni, spre a li-se da director sco-
lar roman.
Causa principall pentru carea cultura nationala,
sceilele in special nu au luat un avnt mai imbucurator,
a fost si lipsa de invtatori cualificati.
1) Vec,Il acelW op Patronii" p. 2.
2) Vec,11 acelaqi op. Inainte cuvntare p. XVI.
3) Vedi Analele Academiei Romine, seria II, tomul XIV, 1891
Tana 1892 : Dimitrie Cichindeal discurs de receptiune de Iosif Vulcan,
din care imprumutam datele relativ la corespondinta lul Tichindeal
cu episcopul S. Vulcan.
 138

La 1810 regulAndu-se causa scolarA gr.-or s'a de-

numit de inspector general al sclelor gr-or. din Ungaria-
Uros Stefan Nestorovici consilier de curte, ceea ce prin
dispusetiunea consiliului locotenentiar dto 17 Aprile 1810
Nr. 6942 s'a adus la 'cunostinta tuturor episcopilor gr.-or.
si prin el, credinciosilor lor.
Acelasl inspector general cu porunca cea prea InaltA
a milostivului Imp6ratulul nostru, prin tte locurile,
unde se af1 din neamul nostru popor, In adins 56 facA
cercarea sclelorc a fost trimis, dupa cum ne spune si
fericitul Tichindeal.1)
,Carele cu amAruntul cercAnd, dice mai departe
Tichindeal au aflat, curncA cea mai mare parte a
norodulul acestuia, In necinste, Intru Intunerec si In mare
miselAtate zace, mai mult din lipsa educatiel eel cuviin-
cise si bune, deck din alte oare care pricini. e
in urmarea raportului dat de Nestorovici Maies-
tAtii Sale, acelas a fost insarcinat de gratiosul Imp6rat
Francisc I. cu elaborarea unui plan pentru fondarea unor
institute pedagogice, pentru cualificarea Inv6tAtorilor
gr.-or.
NestorovicT a propus deschiderea a trel cursurl
preparandiale de eke cinci luni, In Pesta pentru Greci,
In S.-Andrei pentru Srbi si in Arad pentru RomAni,
la earl s6 se institue die 3 profesori si un catechet;
care plan s'a si aprobat de prea gratiosul monarch
prin resolutiunile prea Inalte din 9 Faur 1811, 13 Sep-
tembre 1811 Nr. 11.093 si din 19 Septembre 1812
Nr. 10573, si prin urmare s'a decretat deschiderea in-
stitutulul pedagogic romAn din Arad 9.
1) Vell Aretare" de Tichindeal p. 7.
2) Vecll Fragmente din Istoricul pedagogiculuT conf. gr.-or.
rom. din Arad de Iuliu Vuia, Panciova 1887..
 139

Astmod in urmarea decretulul consiliulul regesc din

6 Noemvrie 1812 Nr. 12,144 a fost denumit Dimitrie
Tichindeal de catechet al aceluI institut, In care calitate
a functionat panA cAtrA finea an. 1814, cand tirAnia si
omnipotenta Srbilor 1-au scos din acel post; r de atuncl
si pan la mrtea sa a functionat ca preot in Bedche-
recul mic.
Cu ce Insufietire s'a deschis acel institut, se vede
si din ,Cuvntul4 episcopului Paul Avacumovicl, trimis
de a se ceti in tte bisericele, in care se zice:
,AstAdi s incep sclele preparandilor, astAII este
diva de prAznuire a nmului nostru, pentru-cA astAdI
inceputul inchipuirii norociril si fericirii norodului si iubi-
tilor urmAtorilor nostri se incepe.t
Simtindu-se necesitatea unuI .Convict4 la initiativa
111'1 Nestorovicl s'a emis recercArI cAtrA protopopl pentru
a aduna darurr benevole, la earl a respuns cu zel cel
din Orade si siria.
Din t6te ins, Romnilor nimic nu le-a folosit, fiind
tte luate de Srbl, dupl cum ne spune Tichindeal in
epistola sa din 19 Decembre 1813 adresatA episcopului
Vulcan:
Despre NestorovicI nostru pot atata s v6 scriu,
c a strns si dela Srbi si dela RomniI din Pesta si
din alte orase, precum si din BAnat bani, si hrAnesce
SrbiT in convictul lor, iarA nou ni-a scos ochil cu cele
252 fl. dela prota OrAdieI marl', si acsta nu cred a nu
de Mel nou ni-a indreptat. Bine de s'ar face vre-o
Intrebare dela Kanzler despre acsta, cA si noi avem
destuI sracI aid si nu e drept cu banil nostrI s se
hilnscA SrbiI domnesce, iarA aI nostri cu bietul mAlaiu.
Sc6te-ne din pAmntul EgiptuluI si din casa robieIle
 140 ___.

La 19 Decemvrie 1813 scrie lui Vulcan, cl Arsici

,nu a fcut dup declaratia lui, i D-cleu stie, face-va
sti ba.; adea de a zidi un edificiu corespunclaor pentru
institut.
La 3 Ianuarie 1814 trimite Tichindeal episcopuldi Vul-
can raportul, care '1-a substernut lui Nestorovici, plngndu-
se pentru edificiul necorespuncptor Toff ne otrvim
scria el in scla acsta de aburele miros care acum,
incAlclndu-se soba, ese din pretec.
pasa de noi si pace,. ,0 de am putea
cumva s ne desctm de srbescil mai marilor nosfig.
Cel maT mare merit 'si-a cAstigat Tichindeal prin
actiunea sa energica dovedit in causa emanciprii bi-
sericet romne de episcopii serbest; dup-cum ne spune
Episcopul Vulcan in scrisrea sa dto 9 Septemvrie 1813
scris lui Tichindeal: ,scriscirea cea de unaqi petitia
in causa episcopului romn e gatac.
La 3 Ianuarie 1814 scria Tichindeal lui Vulcan:
,Instanta e gata, si acum e in mna mea; curnd va
vein la maim prea sf. Tale, c vldica e betg de picire,
el nici pte acum mnca ca maT nainte, i e de lips
s se grbescA; Ins mai acsta am a v6 spunc, c unii
dintre preotl 4ic, c nu va fi bine acuma pana ce-'T
episcopul la Arad inc viu, cci metropolitul intlegnd,
va lntrebuinta tte puterile, s impedece lucrul, asa cAt
cand va murl episcopul nu vom dobindi cererea.
mai bine va fi s'e' o trimitem cnd va muri vldica, c
nu va avea metropolitul timp de a strica ; iarl mai pe
urml asa s'a lsat s-'ml scril cum vom face ca s fie
mal binet.
Lucru firesc, cl asemenea actiunl 'i-au atras WO,
ura ierarchier ArbestI, care nu 'si-a dat loc, pana nu 1-a
scos pe Tichindeal din postul de director si catechet.
 141

Cat de mult a suferit causa scolar romanl sub

directorl strlini, putem vedea din scrisdrea lui Tichindeal
din 3 Ianuarie 1814, In care esclam In durerea inimel
sale, cAtra nobilul episcop Vulcan:
,Prea santite l Si de nu te voiu fi rugat in lumea
acsta vre-odat, acum te rog: Intrebuintz mijlociri s
cad din directorie cu totul Arsici Moise directorul Ca-
ransebesului; cl ce face omul acesta, nu e de spus, si
acesta e spre marea uciderea nstra a Romanilor, im-
posturile stint vrednice de a fi fost el spanzuratc.
Bolnlvindu-se greu, la finea vietii Il aflam pe pa-
tul suferintelor In spitalul misericordianilor din Timisra,
unde a si reposat la 20 Ianuarie 1818, r la 22 Ianuarie
s'a Inmormntat de ctr preotul Joan Vasici; dup-cum
ne spune matricula reposatilor Nr. 514.
Conform dorintei sale, cadavrul seu a fost trans-
portat si Inmormntat la Becicherecul-mic, dup-cum
ne spune matricula acelei biserici sub Nr. 623, dto
22 Ianuarie 1818.
Astfel a apus si vita acestui geniu, carele ,prin
lucrArile sale, ca prin un toiag alui Moise, au despicat
o mare de intunerec ce tinea pre Romani de cindea
plmntuluI PAgaduintel i-a flcut se treacl dincolo de
Egiptul minciunilor, si s-'si cunscl adevratul si nil-
ritul lor Inceput. e
Lucrrile sale sunt:
1. Sfaturile a Intelegeril cei sntse, prin bine
tinteleptul Dositei Obradovicl intocmite, iar acuma In-
ntaia-dat Int6rse despre limba srbrc si intru acest
chip In limba daco-romanscl asezate. In Buda, s'au
tiprit In criasca tipografie orientalicsa a Universi-
tt il Pestil 1802.
 142

2. Adunare de lucruri moralicesti de folos $ i spre

veselie prin Dositel Obradovici IntocmitA. Iar acum
In limba Daco-Romneasc traduse prin Pkintele Dimi-
trie Tichindeal parochul Becicherecului mic, Partea An-
tAi, Buda 1808.
Acsta carte e dedicata directorelui scolar Grigorie
Obradovici. Ca specimen de stil si limb4 reproducem
aceste sire din fruntea dedicatiei:
,Domnulel Eu nu cunosc mai mare cerere a unui
bon, deck a fi in cmpul acela, unde poate neimpedecat
lucra pentru folosul omenirel, patriei si natiel sale. Tot
omul, care si caut cale de a veni la stat a lucra pentru
interesul public, pentru binele comun, simte datoria
aceasta a unui orn bon: nunria inc nu e destul a o
simP, ci a o si implini. Cu durere caut natia RomA-
nscA In timpurile trecute si suspina aducandu-'si aminte
de vitregi, ckora au fost incredintat informatia prun-
cilor ei. Cu asteptare astzi rdia. ea inimile sale earl
un om, ckuia s'au Implinit pofta lui cea mai fiebinte a
se mal adaoge campul activitatei ckr dilecta Natia sa
Romnscc, de unde deducem cl In adevr Grigorie
Obradovici s fie fost romn.
3. Epitomul sau Scurte artki pentru sfnta bi-
serick pentru vesmintele el si pentru Dumnezsca Li-
turghie, care s sverseste Intr'Insa. Asijderea si pentru
preotul si slugitoriul lui Dumnecleu. Prim scurte intrebrl
si respunsurl, de folos si de trebuinte slugitorilor de cele
sfinte, preotilor si diaconilor, si tuturor zelor ce On-
desc aceste diregkorii pre sine a lua. Prin pkintele
Tichindeal parochul Becichereculul mic traduse. In Buda
la crasca tipografie a Universitkil ungurestl 1808g.
Cartea are trei pkti: prima are titlul ,Pentru dom-
neclesca Biseric.1 si sAntele vase si pentru vestmintele
 143

ei., a doua parte ,Pentru domnedesca liturghiec, r par-

tea a treia ,Pentru preot,.
Momentuos e, ca atat ,Adunarea de lucruti mo-
ralicesfi., cat si ,Epitomult s'au tiparit cu spesele ne-
gutetorului Hristofor Duca din Grabas, caruia li aduce
ferbinte multamia.
Ce ,aurita epochle de adevrat insufletire natio-
nall, .unde sunt adi atarl suflete nobilel
4. Aratare despre starea acestor no:Sul Introduse
sholasticestl instituturi ale natiel Romnesti, Srbestl si
GrecestI, la Buda 1813. La p. 42 a acesteI scrierl cu
totul originale se afla In versuri intretesut numele seu
TICINDEAL.
La p. 55 face In versuri urrnatorul Insufletit apel
cultural:
Ina ceva se mai zic,
Si la prosti se strig :
Ce voi prostilor ati adormit,
Si ce yam zis nu atI urzit,
Din somn sculativa,
Si odatA desteptativa.
Poate a nu de mult dormiti ?
Din nestiinta nAcIjiti,
De pre ochii vostri lApIdati negura,
CA acuma au sosit ziva.
Au nu milostivul impArat,
Shoala PedagogicscA au rAdicat
Carea e in vechiul Arad asezat
RomAnilor s' se invete e datA.
Multe vcuri au trecut,
Si Ind. asa shoall Rominu nu au avut
De aci vor esi oameni slAviti,
Cu bane nAravuri impodobiti.
Vor cundste legea !ill Dumnezeu;
Si vor fi credinciosi impAratului seu,
CrescAtori bunt pruncilor ei vor fi,
Mult1 din trtnsi se vor si preoti.
 144

De un Seminarium incl trebue gindit

Si pre lang5, el un mare Convict
Ba si de o Academic,
Carea trebue se si fiet.

Cel mai pretios op al seu, care i-a glorificat

5.
numele a fost: .Filosoficesti si politicesti prin Fabule
moralnice invtturi, Acum intaia oara culese, si intru
acest chip pre limba Romansca intocmite de Dimitrie
Tichindeal, parochul Becicherecului mic, si al Shoalelor
preparande Romnesti din Aradul vechiu catechet Buda
1814e.
Pentru aceste .Fabulec a fost denunciat Tichindeal
de earl metropolitul Stratinurovici si inspectorul Nes-
torovici, ca sunt in contra constitutier imparatesti; in
urmarea carora a fost destituit din post, r .Fabulele.
oprite.
Devenind cu timpul frte rari la 1838 Eliade a
editat a doua editiune, careia i-a adaus si o prefat, prin
carea a redicat un demn monument WI Tichindeal.
.Prin acsta din urma scriere (fabule) dice
Eliad intaritndu-se fanatismul, se ocula asuprasI cea
mai cruda si cea mai neomensi gonire, care 'i-se pri-
cinul o mrte prematura 4.
.Fabulele lui Tichindeal, pot fi pentru Romani,
pentru totdeauna tablele legir aduse in pustie. Filosofie,
religie, morall si bunacuviinta, tot pot avea Rumnil in
elel, astmod le califica Eliad; r relativ la limba dice:
.Fabulele lui Tichineal cuprind o limba cat se
pte pe acele vremi mal corect si mai romansca ge-
neral, incat fabula Cobatul si Cucul si a Randunelii cu
cele l'alte paseri, cu invtturile br pot fi un model si
de gramatica si de moral sanatos4.
 145

Apretierile lui Eliad ii au cu dreptul terneiul lor,

dacA vorn considera mai ales, ca Epocha In care au
scris att autorul nostru, ct i alti bArbati, a fost cand
literatura romAnA abia incepea a se Inchipulc; solia
lor qice Eliadd era a Fall si a Infiinta limba, a
vorbi Romnilor si de alte cunostinte, care lurninate de
fAclia Evangelie fac pe orn a simp cA este cetAtn si
cresting.
Din opurile sale nepublicate, constatAm din precu-
vntarea Epitomului, cA au rrnas finite:
6. Teologia dogmaticA i pastoralAc, 7. Istoria
bisericscl a mArturisirei pravoslavnicec; r suscepute
numai:
8. TAlcul faptelor sfintilor apostolic, 9. Filo-
sofiac, 10. Istoria naturalc, 11. Cannele sobrelor
de a ttA lurneac, 12. Hristianisinul curn este si cum
ar trebul i ar putea s fie dupa glasul evangelieic, care
dice Eliad a fost cea niai escelentA operA a multelor
pretiselor sale ostenelic, 13. Predicec.
Ce caracter firm a fost Tichindeal, se vede din
InvtAtura fabulei 149 unde dice : Mai voesc in Beci-
cherecul mic sau in sat la Berecseu s fiu preot sgrac,
cu mintea lunninatA, i cu cuget curat, deck in Bucuresti
un Metropolit cu mintea IntunecatA, i cu cuget fArA
de pace..
Meritul seu cel mai mare a fost desteptarea sim-
tuluI national, cultivnd cu att foc concordie si iubire
intre fii de dou confesiuni ai natiunei rornne, cAci tA
ce cuvinte de pace ne adreseadd in invtatura fabulei 107:
o prea cinstit comunitatul a nmului omenesc, iarl
mai vrtos voi Romnilor, pentru cati scriu, ascultati
glasul omenirii, sfntul glas al naturif, i aceea va se
dica glasul lui Dumnezeul nu ye despArtiti, nu ye utiti
10
 14-6

Intre vol Insiv pentru deschilinirea legilor nalucite, Biserica

e a luI Christos, ci numai mandria pizma, si Autatea au
adus acsta desbinare si urIciune 4 ; r la p. 479 dice:
.S6 punem noul inainte, ce dulcta si fericire ar
fi, a vedea asa mare nurnr de Romani ca se iubesc ca
frati, si se omenesc k Asa cuvnta evangelia marelui
preot al nmului romnesc !
Pentru cultura nationala, &A ce apel Insufletitor
face la p. 274 a Fabulelor sale:
.Pentru tte care sunt pentru trba vietii te gri-
jeste, iai a mai mult pentru mintea ta te Indeletniceste,
caci ceea-ce e mai mare, Intru ce e mai mic ieste, adeca:
mintea cea vrednica In trupul omenesc. Mintea ! Marita
Natie Daco-Romneasca In Banat, In tara Romansca, In
Moldova, In Ardeal, In tara Ungursca, mintea! cnd
te vei lumina cu Inv6tatura, cu luminatele fapte bune
te vei uni, mai als natie nu va fi pe pamnt In
naintea tac.
Aceste cuvinte fulminante au electrisat pepturile
si inimile Romnilor, i-a trezit din amortirea In care Ii
aruncase sclavia rusinsa atat politica cat si biseri-
csca; i-a rechemat la noul vita prin cultura na-
tionall.