www.digibuc.

ro
tiP.
 NOTIM ISTORIC1

DESPRE

BAIRLAD
DE

FAPADOPUL FALINIAH.
pLEXANDRU

BARLAD

EDITURA TIPOGRBFIEY GEORGE CATAFANY

188 9.
www.digibuc.ro
 NOTITA ISTORICA
DESPRE

BARLAD
Dup ár.socotinta mal multor scriitorl, târgul Air lad
situat pe ripa drépthr a riului cu asemenea nurnire,
se crede a fi vechia Paloda, ziditá de RomanI, a-
preye de ruinele und cetátI dacice (z). Nu este pro-
babil ca numele de Pa loda, se fie acela§i cu Beirlad:
asemene transformare, din Paloda in Bâr lad, nu s'a
putut face. Palocla, Paluda, trebue se fie poreclirea
acestuI loc, §i taloda vra se dia., latine§te: baltos,
mla,tinos, nâmolos. Paloda se pomene§te intre ced.-
(1). D'Anville, Description de la Dacia conqnise par Trajan, in Mé-
moires de l'Académie des inscriptions et belles lettres, tom. XXVIII.
pag. 460. Paris, 1761. Kapemsnz, LICTOpia roCy,1,41pfTlia POCCW1CKAN,
tom. II, pag. 175. si not. 285. 394. edit. S-t Petersburg 1842. William
Guthrie, Nouvelle Géographie Universe Ile descriptive, historique, indus-
trielle & commerciale, tom. VI, pag. 530. Paris, 1802. Malte Brun,
Géographie Universe lle, tom. I, pag. 151. tom. IV, pag. 352. tom. III,
pag. 346. edit. Paris. 1863. A. Treb. Laurian, Istoria Românilor, tom. I,
pag. 140, §i Geografia Terilor Române, pag. 24. G. Assaki, Nouvelles
historiques de 1a Moldo-Rouraanie, pag. 84. Iassy, 1868. Cesar Bo iliac,
Mémoires pour servir à l'histoire de la Roumanie, I, 34. Paris 1856.
He liad Radulescu, Istoria Românilor, pag. 21. Popovicï, Manuscript is-
tonic, publicat In foiletonul Trompetel Carpatilor, No. 869 din 12 Noem.
brie 1870.

www.digibuc.ro
 4

tile Dacieï, de Geograful Ptolemen, care scriea pe

la 125 dupa Christos (').'
Nimic hotárâtor nu se póte spune clespre nasterea
si inceputurile Bârladuluï; ele sint acoperite de vglul
nestrebátut al departára. Unii an crequt crt acest
ora§ este de originâ cumanicá (2), altiT gasese ase-
rnanare In numele de Bârlad cu Barilada sari Bar-
lada regiune din Spania, i cu Barletta sail Berle/la
din Italia (3); altul insglat prin aserngnare, a crecjut
crt Peralada, orasel al Catalonia, este Barladul,
câ aice, la Beirlad, s'ar fi ngscut, la 1265, unul din
eel maï vestiti chronicarT aï vécului de mijloc, chro-
nicarul Catalan Ramon Muntaner, näscut la 1265,
la Peralada orAsel al Catalonia, si fugit la Valenta,
dupâ ce Francezii, la 1285, au cucerit §i ail ars Pe-
ralada (4)
Uricele nóstre bdtrâne numesc Beirladul i Breilad,
dupa modul slavilor meridionali; d. e. ea/as/awl md-
neislird Galakt de lânga Iaï, scris la 1588 (5)
rnal nainte âncg, diploma lui Ilíac Voevod Domnul
Moldova, din Septembrie 1434, prin care se Ina-
parte Moldova in doué domniï, intre nemerniciï fiï ai
luï Alexandru cel bun, si alte acte i mai vechï.
Slavii de la Nord, d. e. chronica Novgorodului, scrin
tot-dearma Berlad 13EPAAPsz-
In urice vechi gásim Bârlad scris in plural Brálac,17:
UPAAAAKI. ol'llpzikagz; dovada cartea lui Stefan Voevod
(1). Ptolem. Geograph. Ur. III, cap. 8: IIZXoSa .74 licdcSoc.
(2). Iosephus Bonkö, Milcovia, tom. II, pag. 7 Vienna, 1781.
(3). Despre aceste regiuni: Dézobry et Bachelet, Dictionnaire général
de géographie et d'histoire, tom. I, pag. 226. Paris 1866. (A Willian
Guthrie, Nouvelle Géographie, torn. IV, pag. 330. Paris 1801.
(4). F. A. Wikenhauser, Geschichte der stad Cerrauz, pag. 11 Wien
1874. G. Vapereau, Dictionnaire universe] des littératures, pag. 1457.
Paris 1876. Paralada, einem Flecken in der Grafschaft Ampuries (Karl
Lanz, chronik des elden* en Ramon Muntaner, pag. VI, Stuttgart, 1844).
(5). Publicat in columna lui Trajan, No. 10-11 din 1877, pag. 649,

www.digibuc.ro
 5

cel mare, din 25 Septembrie 1438, prin care fägii-

due5te credintá 5i ajutor lui Vladislav Regele Poloniei
contra du5rnanilor acestuia. AcéstA carte este scris
i datatä.' din Brala# oy Epuga (9. A5a scrie
diploma Bârlä'clénd din 1134: oy llEpAaAi.-
Chronica vechie slavonsc a Kievului RiEgotaia
ne incredintézá
IVIiT0111103, : «la 1145 orasul Berlad

era un oras fòizie 4.5opulat cí inarit» (2). Domnitorul

istoricul Moldovei Dimitrie Cantemir, scriind la
1708, slice cí acest ora,s. (Bârlaclul) era odini'9rd
prfe mare, ear acum .pusazl lifisi? de
ilnie frumusegle sale» (3). Acum patru seculi, BArla-
dul prin positiunca so, 5i prin activitatea locuitorilor
sei, era un centru i o mare pié t.N. de comerciii. Gd-
sim urme despre acésta In relatiunile de prin Ge-
nova, Venetiea 5i Poloniea,--5i la acea inflorire
B4rladului face alusie istoricul 5i Domnul Moldovei
Dimitrie Cantemir, prin cuvintele sale. Vodd Cante-
mir ne ma ice ch.: tacest ora5 era odiniórá forti-
cficat, 5i cla o milk' de loc mai jos unde este as-
oraul, se vedea, in c,lilele sale, rémdsitele ce-
iMjei fórle vechi ce se numea Getale de fiiimânt,
dar nu se mai gásea acum nici temelii de case,
(sail de vre un alt semn, din care sä se pótd cu-
cn65te luminat, de cine se fi fost zidite; dar cg, zi-
. diul acesta de párnânt, a fost râdicat in vremile
«vechi de locuitorii- Jeriï, fientru ea se ofiresed ndvd-
«lirea óarbarilor» Cantemir, prin cuvintele load-
/eril in vremile vechi; intelege epoca de la
Romani, p'âná la descalecarea lui Drago5 (5).
(1). V. A. Uleanitki in colectiunea de documente publicate la Moskva
la 1887, pag. 15.
(2). Apud RANIMplliZr 14CTOF.R rocympcTRA PocciricKaro.
(3). Deserierea MoldoveI, cap. IV, pag. 21.
(4), Cantemir, Descrierea Moldova, pag. 25.
(5,. Cantemir, Descrierea Moldova, pag. 43, edit. Iaffi.1851.

www.digibuc.ro
 6

Pe la 1412 târgul 135.1-lad se --calificá, latine§te, in

actele internationalï, forum sat) villa, adecá ora de
reedintd domnésca ; dovadd conventiunea secretd
dintre Sigistnund Impératul Rege al Ungarid,
Vladislas Regele Polonid, din 15 Martie 1412, prin
care proectaii se impártéscd intre el Moldova,
care Regele Sigismund lua in partea sa intre altele
oraul 135.1-lad: (Forum vero, seu villa Berlaa ma-
neat nobis Sigismundo Regi, Aa se calificá. in
acea conventie Jaqii: Forum Yasnyfizr, Iasski
Earg-... (1).
La 1652, patriarhul Antiohiei Macarie cálátorea
prin Moldova, avênd se trécá la Moskva chiemat de
Tarul Alexie Mihailovicï. Arhidiaconul sett Paul de
la Alep a descris in urmá. ac.éstd cáldtórie. Despre
Bârlad étd ce dice cséra fórte tândilli am ajuns la
un alt Mrs- mare mimil BArlod, cart are trel bise-
ricï: a Maieeï Domizulu4 de curând ziditá in piétrá
de Vasile Lupu Voevod, a sdiaulut Dimitrie §i
Ktptcoal. (2). Biserica Maiceï Donmului (Precista) este
acea ce se dice astd4i Domnésea, fiind ziditil de
Domn ; biserica sântuldi Dimitrie, in apropriere de
Domnésca, este maT vechie; ear biserica Kuptcovh, adecd
Caledrala, este, dup5.' párerea mea, biserica Voe-
clenia, care se dice din bátrânT se fi fost cea mai
vechie biserica in Bárlad, §i trebue se fi fost vechea
catedrald, inainte de a se zidi biserica Doriziiisca de
Vasile Lupu Voevod.
Aice voiü insemna c. traducdtoriï din Arhiva is-
toricá. a României, at tradus biserica Kiriaki Kuptaxii,
S'cinfid Chiriae ! Eróre fórte mare. 13iserica Kiriaki
(Kuptax41) vra se dicd biserica eatedrala, ji5rincipala, din-
(1). 13. A., U1eanitki op. cit. pag. 23.
(2). Arhiva istoricit a Rominiel, tom. I, part. II, pag. 60. Arhiva Rd-
minése4, tom. II, pag. 140. edit. 1a0 1862.

www.digibuc.ro
 _7_
teo localitate unde sint si alte biserici, sari altarul
principal dintr'o bisericl care are maT multe para-
clise ('). Acesta este singurul inteles al cuvintuluT
KuptcatOg, ICt,peconly, in limba bisericéscâ. Biserica cu hra-

mul seintuluï Xfriak, n'a esistat nicT odath' In Bârlad.

La 1653 cálátoria prin Moldova renumitul misio-
nar Vito Pilutio Vignanello, trimis de congregatiunea
de Propaganda Fide. El a stat, astá-datá, dece anT
in Moldova. La 1663 intorcéndu-se la Roma, fu nu-
mit Prefect de misiuni' in Moldova qi petrecu acum
sapte anT in acéstá calitate, sedênd id Baia, unde era
resedinta Prefecturei. El a invétat, cunostea bine,
limba românéscá, si a publicat un catechism in limba
românéscá, cu litere latine, sub titlu Dottrina chris-
liana tradotta in lingua Valacha, pe care fail 60.-
rit in maY multe rândurY la Roma. La 1670, Vito
Pilutio se intórse ear la Roma, ear la 1682 fu nu-
mit i instalat Episcop catolic la Bacg.ii. Vito Pilutio
ati trAit peste tot 23 de anT in Moldova.
Intr'o relatiune a sa, din 11 Decembrie 1668,
dtrá Nuntiul Papeï din Po Ionia, Vito Pilutio vor-
be.te despre bisericile catolice din Moldova, si des-
pre averile lor. Despre Bârlad étá ce dict : in Beir-
lad sint una sutà de Catolid, nu este preut; Biserica
nu are proprietáfi Barlatte vi sono cento anime,
non vi è saceldote; la Chiesa non ha niente,. (a).
Era dar o bisericá catolicá In Bârlad, la 1668.
La 1762, in dilele Domnulul Moldovei Grigorie
Calimah Voevod, Jacques Porter, ministru plenipoten-
ciar al Ingliterd la Constantinopoli, intorcânduse in

(1). Mc..B4uvrtou, lettziro t Avivocfc ?),WocrrIc. pag. 770. Athenae, 1852.

(2), Documente din arhivul PropagandeT, comunicate de I. Maul; pu-
blicte in Columna lu Trajan No. 3-6 din MartieIunie 1883, pag.
142-164 13ucuregtI 1883.

www.digibuc.ro
tara sa, prin Po Ionia, plecând din Tarigrad cu
suità numerósd, trecea prin Moldova. In suita am-
basadorului se gäsea, intre alti ámeni insemnati, in-
vatatul lezuit IosV Boscovici; care ni-ati lasat ug" des-
criere, fórte interesantd i fórte importantd pentru
istoria Moldova', despre aceastá cdlátorie. Ambasa-
dorul cu suita sa, plecámd din GalatT, ajunge la Bar-
lad, prin Puteni, in diva de 30 Iunie 1762. Apro-
piindu-se de Bar lad, el este intimpinat de ispravnicul
de Mr lad trece afia Bârladului fie un *pod solid de
lemn, construit fie seici; i intrá in partea ora§uluï
.Bcirlad cea maï populatá. Ambasada se gdsduqte
prin maï multe case. In acest orn dice Boscovia,
sint cAte-va ulM buniOre .5i case de negutitori cu un
rând, i dughenT destul de frumóse. Sint mulT ji-
dani aice, Nemti de originá, beancoup de juVs qui
sold Allemands d'origine; a se imbracá ca in Polonia,
cu halaturT lungY negre i cu cuwie de piele saii de
postav, in cap. Ni s'ari spus, dice Boscovici, cá a
cest olcq a fost firadat si cu desevtir,sire impustiet
de Tazeart, eu ctifi-va ani" mai naite () . . .

Ur alt cdlátor englez, Lordul Baltimore, in descri-

erea cdlátoria sale de-a lungul Moldova', de la 6.-
14' paná la Hotin, la. 1764, qice cá «Bârladul era
atuncï un sdrac tdrgu,sor, ineunjurat din tóte pdrtile
de pärnânturT nelucrate, de i calitatea lor este prea
buná, çi lesne s'ar putea perfectiona prin culturi (2).
La 1785 un írantes le Comte genti-

(1). Journal d'un voyage de Constantinople en Pologne fait it la suite

de 8.6 Excellence Mr. Jacques Porter Ambassadeur d'Angleterre, par
le R. P. Joseph Boscowich de la Comp. de Iesus, en MDCCLXII, pag.
2, 3, 208-211, 274,- 212-214. edit. Lausanne 1772.
Biblioteca Academiel Romitne posede utt csemplar de aces-a rari i
importantit carte, notat sub No. 5396.
(2). Arhiva istorica a Romfinieï, tom. I, pag. 184.

www.digibuc.ro
 0

lom al ambasadd francese din Constantinopol (gen

tilhonme d'Ambassade) calátorea prin Moldova, ve-
nind de la Constaniinopoli, in calitate de secretar
frances (Seerilaire franeais) al Domnului Moldovei
Alexandru Mavrocordat Voevod, atapt find pe lArigá
Dornn, in acéstá insu*e, de insu.4 Ambasadorul
frances, dupâ un obiceiu fórte vechit), introdus de
Domnif fanariotT inainte de 1769, de .când Domniï
fanariotY aìt introdus sí att respândit in tail lirnba
francesá. Ne a5teptam de la un asemenea cálátor
se ne lase un jurnal de câltorie din cele maff inte-
resante. Dar de la Tecucit i de la Vaslui, comi-
tele d'Hauterine päi o mare pacoste. La Tecuciii,
el se amorezà de barba Ispravnicului de Tecuciti,
in cât nu vorbete de cât de ea: il a la plus belle
barbe que aie vue de ma vie. . . ear ajungAnd la
Beirlad, pc care '1 scrie Ballad (9 i trecând la Vas-
lui, unde avea de gâncl póte, scrie câlMoria, apAit
o pacoste i mal mare: Vasluencele erail atât de.
irurnóse, i maY ales fata gazdei unde ari mas Co-
Cornitele d'Hauterive, era atât de frumósa, in cAt
i s'ari apritts mintile, i de la VasluT purni in 14,
n'a fäcut de cât a tot suspinat: »Oue Vaslui est un
heureux village, si tóutes les femmes y ressemblent
cà cette charmente enfant L. Elle a dix huit ans; la
les yeux, la forme du visage et fattitude de
.1a Geneviève dc Balechou Elle ne file pas, mais
celle a sur les genoux un métier, et nos duchesses
(1). E nostim lucru cum schimosese numile, scriitoril secoluluI XVII
/4a de esemplu Mercator, iu Altasul seil din 1612, nurneF,Ite
apa Barladulul Bardeteeli flaous, ear targul BArladulta Bertech (Gerardi
Mercatoris, Atlas sive cosmographicae meditationes de fabrica Mundi
et fabilcati figura, charta No. 124. Ainsterodami, 1612). Benumitul
D'Anville dice: Paloda est Balled ea Berled. D'Auville, Description de
la Dacie conquise par Trajan, In Met:noires de PAcadémie des inscripti,
ons, tom. XXVIII. pag. 460. Paris 1761).

www.digibuc.ro
 10

g ne brodent pas avec une plus jolie main, avec un

plus beau bras et avec une aisance plus noble. . .
g Adieu, charmante brodeuse ! le Moldave que vous
,rendrez heureux, le sera beauco4 !... Je l'admire
ccomnie une madone de Corrège, et je ne puis rien
g dire de mieux pour attester sa sagesse et la mienne..,
La 1837 cälkorul rus Anzionie Demidoff, orn de
mare consideratie, c'Aldtorea prin Moldova. El des.
crie starea próstá in care se afla acum orapl Bâr-
lad, §i maï ales glodur, (noroiul) cumplit al ulitilor
sale, care párea cá, chiar acum, dupä secoll, justifica
porecla de Paloda, adecá baltos, glodos, námolos...
g Notre station du soir (dice, nácäjit Demidoff) fut
Birlatou, 'chef lieu du district, qui a le projet de
devenir une ville, si l'on en juge par le large es-
, pace sur le quel se dessinent ses rues, ou rien ne
manque, exepté le peuple et les maisons. Figurez-Vous
un gran'd lac de terre glaise dans le quel
«leg chevaux eufonpieut jusgii au ventre!... Notre ar-
,rivée au perron de l'Ispravnitsie, résidence du chef
de district, fut un véritable de-barquementi,... (2)
A fost o vrerne când nu numal orapl, dar §i ti-
nutul se slicea Bdrlad. Tinutul Tutova, cum se dice
astádI, este o circonscriptie --maï moderná. Mal na-
inte tinutul Tutova §i tinutul Beirlad aú fost doué
tinuturI deosebite. Petru Voevod Schiopul, care all
domnit intál de la 1574 pänd la 1580 si al doile de
la 1584 paná la 1591, in al scfi catastih de cisle de
tiran'i de la töte finuturi i curteani fi vdtafi ;si nea-
(1). Journal inédit d'un voyage de Constantinople h Iassi, capitale
de la Moldavie dans l'hiver de 1785, par le Comte d'Hauterive, in 12,-
vuu de Géographie par Ludovic Drapeyron, dixieme livraison, pag. 285
286. si Huitième livraison pag. 120. Paris 1877.
'2) Antoine Déridoff, Voyage dans la Russie méridionale et la Cri-
mée, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, exécuté en 1837 pag,
196. Paris 1840.

www.digibuc.ro
 11

popi, pästrat In original in arliivele Acade-

mid Rornâne, scris cu ins4 mâna sa, enumeránd
din punctul de vedere administrativ §i financiar, ti-
nuturile Moldoveï din dilele sale, in numár de 22,
trece finutul Brtiladul, i osebit Tutuva finut. Charta
vechie a Moldovei, tipAritá de Rigas la Viena, la 179T,
in dilele Domnuluï Moldoveï Alexandru Calimah (I),
trece asemenea tinutul Berlad i osebit línutul Tu-
tova. Cartea luT Stefan Torma Voevod, din .12 A-
prilie 1623, prin care Intgrqte luT lona§cu Ghenghe
vel logofát satul Mggiurcaniï, dis i Mdciucanii (as-
tä.sIT Ivetiï) pe pArául Tutova, scrie c acéstá m4e
este in tinutul Barladului Cartea luT Vasili Lupu
Voevod din 7150 (1612) August 4, prin care intá-
tärete judecata urrnatg pentru m4a Tigäne§tiï de
pe apa Bârladuluï, maT jos de gura JaravAtuluT, maï
sus de Máciucaï, slice cá. acéstá rp4e este in tinu-
tul Becrladula. Dar Intr'un act din 1787 mulie 4,
Constantin Pârvul cápitan, vânslênd Mg.ciuc4T lui al
set bade varula loon Caln2utsci apitanul, slice cá. a-
céstg. In4e este lAn tinutul Tutovg, i la 1769, bo-
eriï Moldoveï In respunsurile lor despre starea terii,
date generaluluI rus Elmpt, Tinutul Tutova are
tecrgul Bdrladul (2). Vodá. Cantemir, scriirrd pe la
1708, pune Beirladul in finutul Tutovd (3), Miron
Costin In descrierea Moldoveï, in versuri polone,
compusá la 1684, ylice judetul Tatoca cu oroful Bâr-
lad (4). A§a dar, din algturarea actelor de maï sus,
se vede cg tinutul Tutova sari Tutuva §i tinutul Bilr-

(1). Despre acéstg Charta a Moldovel., vedI articolul mett, sub tithi:
Charta Moldove, lucratii de- Rigas la 1797, in Convorbirile literare, anul
XVII, No. 9, din 1 Deeembrie 18q3.
(2). Arhiva Romilnescil, tom. I. pag 140. edit. II. Iasi 1860.
(3 . Descrierea Moldova pag. 24.
(4). Arhiva istoria a RomânieT, tom, I. pa,rt. I, pag. 172.

www.digibuc.ro
 12

lad, ait fost o vreme clod osebite tinuturi, si cd in

urtná. saiz intrunit intr'un singur tinut, si formarä de-
finitiv circonscriptiunea administrativd sub numele de
;inutul Tutova.
Tutova sail Tutuva îT are numele de pe apa Tu-
tova ce curge prin mijlocul tinutului, isvoreste din
délurile Plopand, si primind in sine pârâile Studine-
tul i Ezerul, se vars In Bârlad la satul Pereschiv
unde se varsá in Bârlad i párAul Pereschiv
Aice ne Intimpiná intrebarea: când era tinut Ta-
tova sail Tutuva, i inut Bar lad, uncle era resedinta
tinutula Tutova ?... Acéstá intrebare o las In desle-
garea magistrilor istorie7 nóstre; eìi cred Ansä, cä
resedinta tinntuluï Tutova trebue se fi fast in târgul
de odiniórá Tvtova , târg despre care am gásit urme
prin niste hârtiI vechi, si care trebue sá se fi im-
pustiet si risipit de vr'o incalcare thdréscd. Despre
tdrgul Tatova, gásim urme si intr'o epistolâ a Dom-
nuluï Moldova Grigorie Calimah Voevod, cdtrá am-
basaclorul francez din Constantinople. La 1768, gu-
vernul rusesc trimisese in Moldova un spion, cu me-
nire se atite o turburare. Acest spion rusesc, vednd
in Moldova, se asedá. In tdrgul Tutova, dându-se de
desemnator de peisage; dar Vodá Calimah, 'aflând
despre uneltirile sale ascunse, Al arestâ, i raportând
malteT Portï,la 20 Mai 1768 sosi in IaT poronca
Vizirului, ca spândure, ceia ce Vociä Calimah a
fácut. In acéstä privin0 esista un raport din par-
tea ambasadoruluI francez din Constantinopole, de
Vergennes, din 30 mal 1768, eáträ Ducele de Choi-
seul, ministrul de esterne Franciei, si o relatie a

(1). Cantemir, Descrierea MoldcveY, pag. 24.Fruni,1escu, Dictionar

togografic si statistic al RomknieY, gag. 497. 347.Cantemir, Vita Con-
stantiniti Cantemiri, pag. 18.

www.digibuc.ro
 18

luT VocRi Calimah cdtri ambasadorul francez. ttá

acestá relatie:
il a paru un russe dans le bourg nommé Tu-
tova &pendant de la Principaté de Moldavie dont
j'ai le gouvernement par le clemence impériale. Le
sus-dit russe passait dans ie sus-dit bourg pour un
dessinateur en paysages. Mais ayant découvert qu'il
avait des conferences avec des officiers deposes, je
suis entré en soupgons. Je l'ai fait arrêter et interro-
ger, et j'ai découvert par ses pratiques et par ses
paroles confuses et ambigues que c'est un espion et
qu'il est charge d'exciter du trouble et du désordre
dans le pays. Comme il est arr'eté et garde, j'ai fait
part â. la Porte de ce qui est arrive, la priant d'or-
donner ce qu'elle jugerait convenable. Sur quoi, l'or-
dre est arrive en Moldavie, le 20 de ce mois, de
faire pendre le sus-dit russe, (').
Urcându-ne la vrem7 depártate, gáshn cá Barladul
era odiniórd, Domnie de sine státátóre, i era uri
norod resboinic pe apá i pe uscat, cd bátea necon-
tenit terrnurile Dundrel §i ale Márd-negre, a era
spaima Bizantinilor i a Domnilor Rusid meridionale.
in vecul al XII, Warládenii. ajunsese a fi temuti pe
Marea négrA. EI aveari âncá pe atunci o cârmuire
deosebitg. de restul Moldovei; cârmuirea lor nu era
o republicd, cum se çlice obicinuit, ci o Domnie de-
mocraticA. ,Este cunoscut, slice istoricul nostru
cescu, cd In vécul al XII, inflorea In Moldova Re-
publica Barladulia, fairnósd prin pirateria de uscat
§i de mare, §i care se 'intinsese cu steipdnirea pawl
la gura .Mprului" (2).

(11. Documente atinggt6re de istoria Românilor, suplement I. vol.

L pag. 767. 758. No. 1078. 1079- Bucurescl 1886.
Magasin istoric pentru Dacia, tom. II, pag. 43-232.

www.digibuc.ro
 14 _
Dar se ldsárnil se vorbéscd Letopisitile slavonesti
din secoliT XIII si XIV, monumente nebN'nuite ale a-
cesta trecut. Etá cum le resurnd istorict.fl Rusiei
Ca ramsin, reproducându-le « La 1160 Domnitorii Ru-
«siei ».Rostislav Mihail al Kievului, si Sveatoslav al
»Cernigovuluï, dusmanï din copilárie, se impacarg.,
«se legará cu jurdmânt, c vor muri prietenl ca se
capere hotarele meridionale ale Rusiei de náválitorii
«din aará; ccia la Moldovu, intre Prut i Siret, se
«afla un norod numeros si puternic eu un orcy mare
qi intdrit: acesta era Barladul astáçli unti târgusoril,
«zidit lângá ruinele vechei cetáti. Dacice Sucidava.
«Ake era un cuib de ómeni neatârnati, de mai multe
«némuri i de mai multe legi. Meseria lor de cd-
epitenie, era pirateria pe Marea Négrá si pe Dunáre.
«Luntrile Bârlädenilor cucerise acum Olesia, oras
«vestit, comercial la gura Niprului, in fata Cherso-
«nului (/), depositu márfurilor care se trimetea5 din
imperiul Bisantin pentru Rusia, la Kiev. Acest o-
cras generosii âl numeaii. Elice. Deci marele Duce
cal Kievului Rostislav Mihail, a trimes contra Bâr-
«Iddenilor pe vestitii sei voevoc;li Iurea Nestorovici
»si lacuna, cu óste multd, care dup á. batalia de la
cDettin (3), luará inapoi Olesia, si scdparg, din rnâ-
«nele Bârlädenilor o multime de prisonieri, luând si
«mare pradg., iar Bârlddenii retras spre hotarele
«Ion Dar acesti rásboinici, batufi la unii locg, rà-
aiurea: ei s'aü aliat in urmá, cu Principele
«Earoslav Davidovici, pretendentul la Domnia Kievu-
inconjurat Cernigovul unde Principele
»Sveatoslav, si várul set.' Principele Severski, abea

(1). Astii-41* se numeste Ale1ci, Antuni,sat 1âng orasu1 Cherson.

(2). Dedtin ikkAgniv, thrgusor.

www.digibuc.ro
 cad avut vreme sá se gátéscá spre apgrare, cerând
cajutor de la Principe le Rostislav» (1).
Aceste sint istorisirile vechilor crbnicati slavonestI,
despre Bârlad, i despre obláduirea i puterea sa de
o Caramzin care le reproduce, cercetând
despre norodul ce domnea atund la Bârlad, respunde,
tot cu märturia chronicarilor slavonestl, cá: e aice lo-
ccuiéd Volohiï §i Pecienegii, (2); apol dice, cá. SlaviT
enumesc Volohi, COAOXII, pe Romani', si pe locuitoriï
(Dacia' Ii numesc tot Volohi, pentru cá. vorbesc o
clirnbg ce sémänä: cu limba latinä, i pentru cg el
)10' dic cu dreptate, si skit Rumda adecg Romanï
c(3); iar PicenegiY, sad Patinakitil, sint Comang,.
BArladul decl era locuit i stgpânit, pe la 1160,
de Români, si de Cornanil saii Cumana care se in-
tinsese prin Moldova si sfässirá prin a se contopi cu
Românil si a deveni chiar chrestinl. Esistenta Cu-
manilor pre aice, a fácut pe uniT istoricl cu greutate
sd créslä. cg Beirladul esle ung ora,sg de o'iginci eu-
mania' (4). La portile Bârladulul este mosiea care
se çlice i ast4II Piceganii; despre care vorbeste
o carte a soltuzulul de Bârlad din 1623, despre care
vom vorbi maT la vale.
Numirea de Pia:grand, pástrds15., probabil, pome-
nirea Pecenegilor.
Dar óre cum aced BârládeniT escursiile i prádile
lor pe Marea négrg ? EY se imbarcad in luntrl pe
apa Bârladulul sail a PrutuluT, coborki Siretiul, 1ing1

(1). Kapangunz, licropink rocympcna PocciricKaro, tom. II,

cap. XVI. pag. 175. 66. nota 395. 147. si tom. III, pag. 143. nota 190.
si tom. II, pag 176.
(2). Rapangnnz, tom. II. nota 394.
(3). Rapeognnz, nota 65. ad. tom. I.
(4). Iosephus Benk6, Milcovia, tom. II, pag. 7. Vienna, 1781,

www.digibuc.ro
 16

termurile Dun Ard i de nice se tina de termurile

Märeï negre. Apa 135.rladulul, astá-dI In mare parte
micá, era odiniórd plutitóre. chear chronicarif
in
notrí se vede cá apa BârladuluY se socotea, hi ve-
chime, Mire cele clad mari riuri ale illadovei:. Dom,
nitorul Cantemir, dice In chronic ill seti : De câte-orY,
cáti Mohamedi, câti Baezifi, câti Muraff, In câm-
piile Moldovenqtï s'afi siárámat, 5i de ma de
Tura la valurile Dunareï, ale Prulului; Sireaului;
a Bdrladului: i a Nistrulid s'ag (I). Am
v'édut maY sus cum la 1752, Ambasadorul Ingliteref
Jaques Porter trecu apa Bárladulu'i, la tárgul 135.1-lad,
1/5e un 115od solid de lemn-construil pe ,seid. 0 Geo.-
grafie vechie slavonéscg., tipáritá in Rusia la 1770,
dice: fiurile Moldovei cele 'Inca mari sint: Dunárea,
Nistrul, Prutul, Siretiul, Sucéva, Moldova, Bdrladul,
Bistrita, Trotu§ul, Râutul, Botna. InBeirlad dag sape-
spre-cfece .pc`irdie (2). Bârlad isvorete din pádu-
rea satulu'l Giurgera, jud. Roman, trece prin oraele
Vasluï, Bârlad, Tecuci, primete In sine párâele
Stavnic, Sucovât, Stemnic, Durnbráveni, Racova, Vas-
lui, Crasna, Tutoya, Pereschiv, Flobaina, Semila, Ji-
ravât, Trestiana, Eoraita, Bárlädel, Berhechi i Co-
rod, §i se varsd In Siret la satul Serbánetifi din ju-
detul Tecuciti (3). Arhidiaconul Pavel de Alepp, cd-
rdtorind prin Moldova la 1650, Ile dice cá. ati trecut
lâng Tecuciù, Siretiul un rifi mare si navigdóil,
cä Prutul e unfluvig fórle addnc l cu termuri ;date...
(4). Cantemir la 1708, scriea c ¿Prutul i Siretiul
sint ape marl, plutitóre de cordba, i c. locuitord

(1). Chronic. Roman. torn. I. in prefata pag. XLVI, Iai 1835.

(2). Arhiva Rorninescä, tom. I, pag. 245.
(3). D. Frunqescu, Dietionar topografic si statistic al RomanieI, pag. 32.
(4'. Arhiva istor. a Roman. tom. 1, part. II, pag. 186, 108.

www.digibuc.ro
 17

Moldova cu indemc'enare 4ì duc marfd lor fie Prul

la Tarigrad si la alte de fie ltingii Marea-
neagrd, (').
in prijma Galauluï, Bârladul avea un aoldpost pen-
tru luntrele sale. Prutul, nurnit de Romani si de Bi-
santira Brutus, Bpsuros, ajungênd aprópe de marginea
de arnéçlá.-91i a Moldovei, rnal nainte de. a se vársa
in Dunáre, respinse fiindu-I apele de valurile acestui
fluviri puternic, formézá un lac Intins, care dupa nu-
mele antic al riului, s'a nurnit Brutis sari Bratz;s. Po-
sitiunea topografica a locului, la care, vasele streine
din Dunárea si din Marea-négr á. nu. puteri resbate
prim cele trei guri ce formez á. delta riului, fácuse ca
acest lac se fie in vechime addpost si port sigur, si,
in secolul al XII, ratisul slujia de addpost luntrelor
numeróse a Bârladului, adecd a Moldovenilor de tara
de jos, cari cutrierail Dundrea i Marea-négrá, si go-
ner] vasele de negot Venetiane si Genoveve. Mai
dupá. interneerea- Statului Moldovan, Bratisul,
care mai inainte furnica de luntrele de pivaterie ale
Bârládenilor, nu mai purta de cât luntrï de pascari (2).
Scriitorii Bisantini, i poesia nostra populard, ni-a
pästrat traditiunea piraterid pe Dunáre i pe ter-
murile Marei-negre, a Moldovenilon. Si la Rornâni,
ca la Vote naiil apropiete de apA, cabotagiul, a-
decá plutirea tiindu-se de terrnuri,y5lutirea fermui ald,
a fost de cápitenie indeletnicire. Rada cea frumósá,
nu vra sá ieie barbat, negutitor, orn bogat ; ea vra
un voinic ce infruntä Dundrea:

(1)..Cantemir, Descrierea MoldoveI pag. 13.

(2). Constantin. Porphyrogen. de Administrando Imperio, cap. XXXVIII.
pag. 171. Bonnae 1840. G. Asaki, Nuvele istorice i Rorehnieï, pag. 151
240. Ia, 1867.
2*
www.digibuc.ro
 -- 18
Barbat oi lua
Care s'a afla
Dundrea se 'netie
Râdicând din certe,
in piciáre stând,
Busdugan purtând.
Nime nu s'afla
Care cuteza
Ear un argätel,
voinicel
Pe loc s'apuca
De se Incerca,
Dundrea Irecea,
$i ear se 'ntorcea
Din ceyte notând
in picióre stând,
Busdugan purtând.
Rada înveselea
ast-fel greia :
Vin' voinicule !
Pe tine te Arreri
Bárbat sá. te ieú ;
0.12i o lic'éte)re
De insurdtóre
Cine bate Dundrea
Nu rni'I 6ale muerea»... (1).
Kira cea frumósá, poreclitä de fläcdi _Pre din
grddind, rápitä de un Arap, de pe. malurile Dundrei,
e dus á. de pg.gAnul 1ntr'un caic ;
«Ear fratii Kfrei,
HotiT Bräilesi
erfiu Dundrei;
Pe mal alergA,
(1). V. Ale,.sandri, Poesiï populare ale Romanilor, pas. 121-123.

www.digibuc.ro
 19

Pe Kfra striga
'n not mi se da,
se cufunda,
când se ivea
in caic sárea
pe cel Arap,
Il da peste (').
Chear fetele Moldovence, nesocotén valurile Du-
Li
nárei :
Fete Moldovence
Floricele Dundrence,
Vorbitóre, cântátóre
de pânzi:
Sub o sake, la Siret, aprópe de Galati' cdpitanul
ag-er de Vidcan, sta la umbrá, dormind.
Págânil prind M somn pe cápitanul Vulcan, i '1 duc
pe Siret; dar o t1nérá Moldovéncd sare cle pe mal
scapá pe cápitan :
cVoinicele, tine bine,
C. en vin, alerg la tine !
Copilita sprintenicd
Sdrea bar' o luntricicd,
cu mânele vâsla,
Pe Vulcan de mi'l scápa.
Ear Vulcan o sáruta
cu drag îï cuvinta:
Fire-ai, draga, fericitá !
Ca tu qti a mea ursitá (2).
Bârladul, adecá domnia Bârladului, era cunoscut
sub acest nume de Berlacl, de Geograful Arab Mo-
hamed Edrisi care ati scris pe la 1129, i de Gallus
scriitor bisericesc polon care ail trait intre aniï u io
(1). V. Alecsandri, Poesil populare, pag. 116-119.
(2). V. Alecsandri, Poesi populare, pag. 134-139.

www.digibuc.ro
 80

$i 1140 ('). fn slilele când ifustra familie Hohensfrzien

domnea in Germania (1128-1193) in Rornânia, de
la Turnu-Severin si chear pâna la Dnipru erail Cu-
manii sari PoloviT, i cea mal insemnad localitate
in acéstá intindere era Bârladul: Berlad, situat, cum
se vede pe vechile chârti, aice unde stá si astá-sli (2).
Bârladul a avut in vechime domnitorl de sine stá-
tátori, earl' se alegéti pe un termen märginit. Se vede
c`A, un timp, o dinastie Galitianá, alésá de Bârládeni,
aii domnit la Bârlad. Ioachim Lelewel, vorbind des-
pre MI-lad slice : «Aprés la destruction de la horde
« des Petschenek, les Kornans, retirés vers le Dniepr,
ouvrirent un champ libre au réiablissemenl des po-
« pulations, d'abord Slaves, ensuite Valakhes. Aussi
« du temps d'Edrisi est connu Berlad. L'histoire con-
« nait déja la ville de Berlad dans ce pays, et sait
«que tout, jusqu' aux, embouchures du Dniestr et du
«Danube, était sous la domination du Duché de
«Halitsch, (3). Lelewel ia drept dominatiune, faptul
«dinastid unei familii Galitiane alese de Bârládeni.
Gasirn pe unul din acesti Domnitori, pe ban Ros-
Domnnl Be2rladulu4 dând din Bdrlad, la
zo Maiu 11-34, un chrisov prin care scuteste pe ne-
gulitorii- din Mesembria, oras situat pe termurile
Márei Negre, de plata vámei, la descarcarea márfu-
rilor de peste Dunáre In orasul Galati, dându-le voe
de a o plati In Tecucia sati in Beirlad sari in alte
orae (4). Acest act dovedeste chstápânirea Bârla-
(1). Ioachim Lelewel, Géographie du moyen age, tom. III et IV, pag.
166-167, edit. Breslau 1852.
(2). Lehrbuch der Allgemeine Gescbichte, von Anton Gindely pag.
V. gi 101 gi part. II in Atlas, charta sub 1o..19:- Europa in qilele fa-
miliel Hohenstaufen. Wien, 11388.
(3). Ioachim Lelewel, Op. tit. tom. IIL et IV. pag. 166-167 gi pag.
173-174.
(4). Arhiva Istoricil, a Rdmâniei, tom. 17i, pag. 4 in supliment si tom.
I, pag. Hurmusaki, Fragmente din istoria Românilor, pag.
306. BucuregtI 1879.

www.digibuc.ro
 21

dului se intindea peste tara de jos a Moldova 0-

rasul Mesembria desPre care se vorbeste in acest
act, era un- oras mare, comercial i arhiepiscopal al
Imperiuluï Bizantin. Asezat pe Marea Négrá, aice
se intAmplaii des lupte crâncene, cum ne incredintézâ
Impâratul Constantin Porfirogenet, intre comerciantil
rusi si Dacii (Moldovenii), cânci luntrele rusesti cercati
sá se pogóre pe Marea Négrâ, ca se facâ negot in
acest târg important, pe care chronicaril Moldova
Al numesc Misivria. (1).
Dar étá chrisovul sail diploma Domnului Bârladu-
lui Ivanco sat Joan Rostislavici, din 20 Mäiti 1131,
tradus romäneste de pe limba slavonéscä in care,este
scris:
«in numele Tatálui si al Fiului si al sfântului Duh.
Eu Ivanca fini lui Roslislav, de prín scaunul de Ga-
litia, Donn al Edrladului". Dati neguPtorilor de Me-
sembria, ca se nu plâtéscá vamá la descarcare in
oraul nostru Gall? cel ynic (2), ci nurnaï la Bdrlad,
in Tecucia si in cele-l-alte orase ale nóstre. Ear la
exportarea diferitelor märfur locale, ungare, rusestï
boeme. se plátéscá numaï in si nu a-
iure. Ear plata va spune Voevodul. Acésta Ogl-
duesc.
De la nasterea luï Christos una mie una sutá treï-
ec i patru, Luna 1111 Maï in 20 dle, Lu Bdrlat,11».
Acest chrisov cunoscut in literatura nóstrâ, si in
literatura streing, sub numele de dzploma Btfriddeanii,
s'an gásit in Rusia, intre hârtiele Dornnului si isto-

(1). Cuvopalat de oficialibus palatis et Mognae Ecclosiae, page. 22-7,

236, 238. edit. Lugdun. 1588. Caramzin, istor. Rus, tom. I, pag.,147.
Letop. Moldov. tom. I, pag 287.
(2). Galitz cel ?laic este orasul. GalL dis asa spre deosebire"deGaiier,
capitala Galitiet

www.digibuc.ro
 22

ricula MóldoveY Dimitrie Cantemir. Eruditul B. P.

publicat In original cu transcriptiune
cu traducere in Instructiunea revislci sepil-
m:inarii in Moldova, care esea la 1860 in IasY sub
redactia D-luï V. Alexandrescu Ureche ; ear la 1869
publicat din non in Bucureti, Intovárásit de o
serie de articole pline de o intinsá eruditie, In jurna-
lul Trajan Rösler, In scrierea sa Romiinische
sludien, Pic, in Ueber die Abs/ammung der Rumii-
nen, §i aiçï scrlitorY streini, Vati publicat si
Acéstá diplomd Bârläddná. este de o mare insem-
nátate,- cácT ea dovedeste intre altele, ci i inainte
de asa disa descálecare a luY Dragos, Moldova avea
domnii, era sámánatá cu orase vechi si populate, si
avea o culturá si relata internationale. i aice este
locul sá. ne amintim de cuvintele lui Cantemir, care
dice: Gresaste sä.'racul Nicolaï Costin (Durrinederi
esál erte) când dice precum tara Daciel sd se fi pus-
(tilt pre vremile Atilel, si se fie stätut pustie, tótá
tara acésta unde tráim noìÇ maY bine de sase sute
rani, p'áng. la venired ILA Dragos-Vodd. Ci noi nu
nurnai nepustiitd Ora se fie stdtut, ce înc cu multi
Inainte de Dragos-Vodg., bine-intemeétä si cu
Domnï vestifi tinutá sä fie fost o vom aráta, asa
cât si el (Dumnede5 pomenéscg) de ar fi \ill, sin-
4gur gresala sa cu dragá inirnsá ar mdrturisi»...(2).
Chronicarri vechT MoscovitY ne vorbesc mult des-
pre numitul domn al Bârladului Joan Rostislavici, pore-
clindu-1 Lan Beirlddenul: halin HEppomicz. Caramzin,
cu tóte silintele sale, nu putea spune causa acestei
porecle de Beirldclean; el presupunea c acest Ioan

(1). Trojan, No. 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54
55, Bucure0I 1869.
(2). Cantemir, chronic. tom. II, pag. 62, 53.

www.digibuc.ro
 23

fost 1-6.rte poredit aa, dupd caracterul oraului

Bat-lad, pentru c ar fi trdit ca Bc'olddenzi, adicd
umblând dupd vitejii dupd certe... Acest Joan sail
Ivanco a fost fiul Principelui Galitiei Rostislav, i a
lost 'desmotenit de tronul Galitid de cdtrd unchiul
sea uzurpatorul Vladimirco C). Caramzin nu cuno.$-
tea diploma barldcleand de mai sus, din 1134, datd
de loan Rostislavia Domnul Bárltzdzthí,1 si instO
vestitul critic polon Lelewel a fost in necunqtintd de
acéstd diplomd, i presupunea Bârladul ca loc de
n:qtere al eroului nostru. Eatd cum se esprimd Le-
Jewel: »Du temps d'Edrisi sout connus: Berlad oti
naguz? 7ean Berladin, fils de Roscislav II Duc de
Prjemisl...c (2). Lelevel parcd presupune cd Roscislav
II Ducele de Prjemisl ar fi avut Moldova de jos sub
posesiunea sa, i cá,fiul set."' Joan Barlddénul nds-
cut la Bârlad. Dar diploma Bat-Mena din 1134,
aú impr4tiét nedumeririle. Ioan Rostislavici, desmo-
tenit de tronul seú legitim al Galitiei, i gonit de
usurpatorul Vladimirco din tara sa, a domnit aice in
BârIad pe la 1134," in puterea liberei alegeri a Bar-
lácIenilor, care II aleserd negrqit, in consideratia a-
celel vitejii' ce 'I Mtn ma târç1i (curn vom vedea
indatd) -vestit in tótä Rusia, de la Marea Balticd pd-
nä" la Marea Nég-rd. In interesul acestesi epoci de-
partate a istoriei Moldovei, i in special a Bârladu-
luT 755 de ani de atund!.) voiii cum se aleg
vika lui Ioan Roslislavia Domnul Barladului, cel
mai vitéz, cel mai neastâmpdrat, dar i cel mai ne-
norocit Domnitor din dilele de atunci, când noroci-

(1). I{ApAmptrA lIcTopix l'ocyp,apern Pocc. toui. II, pag. 120.

nota 285, i pag. 127. nota 295.
(2). Lelewel, op. cit. tom. III et IV, pag. 172-173.

www.digibuc.ro
 21 --
rea i nenorocirea, tiindu-se aprópe de mâná, rátg-
ceati ca niste avanturiere pe pámânt...
La 1125, domnea peste Galitia Principe le, sail
Duce le, Rostislav II. Murind, el lásà un fii anume
Joan (Ioan Roszislavid) cunoscut de Letopisitele vechl
Moscovite sub poreclele de Ioan Voevod Beirlcidénul,
loan Domnul Bdrladulza; fsgonificl din Galifia Ioan
Roslislavid Beirlädénul ligliAliHna Imam Poc-
THCMEIM llEpMAIINKZ, Romp IOAHNZ BENWHI4KZ, RFINgh
ilEpAAACKill). Dar fratele luI Rostislav, Vladimirco, des-

mosteni printr'un complot, pe Ioan, de legitimul seil

tron pgrintesc, si se proclamà el damn, in locul
tânárul loan trgea acum isgonit si departat In orgse-
lul Zvenigorod sari Dzwinogorod, cáutând in liniste
si In uitare dragostea poporulul. Intr'o di, usurpa-
torul Vladimirco, fiind dus la Tismenita dupa vâná-
Ore de fiare selbatice, Galitienii se sculará, chiemarg
pe Ioan Rostislavid si '1 proclamará Domn. Vladimirco
se Intórse grabnic la Galitz, capitala Gaiiçieï, spre a
supune i pedepsi pe rebell. Poporul cu loan In ca-
pul lor, se bátea vitejeste, si lupta tinea acum de
trel dile ; dar loan Rostislavid, fácé'nd inteo nópte o
esire indrgsnéta din cetate, contra lui Vladimirco,
perdu óste multa i i se tg.ia drumul inapoi spre
portile cetátei. Scápând cu puntini viteji, printe pol-
curile lui Vladimirco, Ioan cauta, prin fugg, un adá-
post .prin ora,sele Dundrene, adeca unde-va in 135.r-
lad, in GalatT, in Tecuciii, de unde peste trd-spre-
dece ani trecu la Kiev la Marele Duce Vsevolod
care domnea acolo (I). in acest interval, Blirleidena
aìí chiemat pe Ioan Rostislavici si ales Domn
Bdrladului; adecit Domn al terei de jos a MoldoveY,

(1). Ilapoonvin, &mph!, rocymprrsa PocciricKaro, tom. II,

pag. 103-119-122 0. not. 285. 387.

www.digibuc.ro
 25

de la Prut Ong la Siret Ong. in. Dungre (1), re-

giune care avea ca scaun de domnie Barladul,
care numgra pe lângg maï multe alte orrisele, trei
centrurl mai insemnate: Tecucial i Gala-
ta', numit Galitz niic, spre deosebire de Ca/1"/z sari
Halicz capitala Galiie (2).
Din diploma Bârlác lenä pe care am reprodus'o maï
sus, se dovedeste cg I6n Rostislavici domnea la Biir-
lad la 1134- Dar cât ali domnit el aicea, nu se
stie. Se urmárn Insd inainte cu biografia- sa.
La 1146, Gheorghie Viadirnirovici, Ducele Princi-
patului rusesc Suzdal, fAcu alianfa' cu mai mul0 Prin-
cipT, contra Ducelui de Kiev Izeaslav, si-T declarà
resbel. Intre acesti Principi aliaçY, chronicele slavo-
nesti numesc si pe izgonitul din Galitia Joan Rostis-
"avid Beirlcidénul: reattopiii igniamtnam 10.1117 POCTI1CAARINA
Dar acéstg espeditie find condusg
Egpnappiii (3).
Voevodul Principele loan Bárlddinid (lloEgo4A R"V'
LAMA llEp"4""n) s'a retras din aliantä primind o in-
demnitate bgnéscg, si se duse la Rostislav Ducele
Principatului Smolensk (4). ins'A stéua Ducelui de
Smolensk ati apus curând; Ducele Suzdaluluï Gheor-
ghie VladimirovicTDolgoruki, cuceri Kievul i dis-
punea acurn (114g) de sórta Rusia Voevodul Bâr-
lä.dén präsi decI si pe Ducele de Srnolensk Rosti-
slay, i puse sabia sa in serviciul luï Dolgoruki
Voevodul loan Bârlgcl6nul, se hofárise se rdmáie pen-

(1). Kapamvinz, not. 285 la tom. IL i tom. II, pag. 175. §i diplo-
ma BarlIdéiart din 1134.
(21. Rajdiiii n Trajan No. 52 din 2 Septembrie 1869.
(3). liApaivipars, tom. ir, pag. 127. ti not. 295.
(4). liApiNmpliz, tom. II, pag. 129. 130. qi TeampEgz apud Ca-
ramzin, not. 299 la tom. II.
(5). RApAAIDin, tom. II, pag. 141 et nota 321.

www.digibuc.ro
 26

tru tot-déuna aliat si prieten al lui Gheorghie Dol-

goruki Duce le Kievuluï; dar acesta era urât de_ po-
porul seü, pentru cá se juca cu sfinteniea jurhminte-
lor si pentru cd tulbura Rusia, atitând nemultámiri
intestine, numai i numai spre indestularea nerniirgi-
nitel sale ambitii. intr'o çli, la 1156, Voevodul Joan
Bârládénul se pomeni prins, fárá nici o vind, si fárd.
veste, pus In lanturi, si dus de la Suzdal la Kiev.
Necredinciosul Gheorghie Dolgoruki, se tocmise sal
deie viù sa mort, in mânele lui Earoslav Vladimir
covici, fiul usurpatorului Vladirnirco, care domnea a-
cum in Galitia, si care nu se credea sigur pe tron
cát timp trdia vitésul i neuitatul de poporul Galitian,
Joan Bârlddénul. Earoslav Vladimircovicl trimise deci
soli ca cu invoirea lui Dolgoruki, i II prin-
serd la Suzdal. Dar Ioat; 13Arlddénul era simpatic
iubit In tóte pártile. Poporul Kievuluï cu
In cap, se rescua la acéstA auçlire, protestând
contra cdIcdrei legei sfinte a ospetiei, si se puse in
revolutie.. Dolgoruki a fost sHit sá. slob6dá. indatá
pe Voevodul Ioati Bârládénul, care se intórse la Suz-
dal,ear solii lui Vladimircovici fugirá, intorcându-se
rusinati in Galitia (z).
Dolgoruki murind la 1157, pc tronul Kievului se
sui Izeaslav Davidovicï. Acesta stat mult In
pace cu Domnii Galitieï, pricina desbindrei era
tot vestilul loan, Voevodul Bcirladului" plAMENHTAII
Bop Whin liEpxammisz. Principil Galitiei, neamn de
uzurpatori, temându-se de acest ilustru izgonit, izbu-
tird se tragrt in partea lor pe Regele Ungariei, pe
Regele Poloniei si pe ma multi Principi ai Rusiei,
ca cu totii impreuná s mijlocéscá ca se induplece

(1). KapAmpNA, tom. U, pag. 167 ai nota 378.

www.digibuc.ro
 27

pe Izeaslay a estrada pe Ioan Bârlädénul. 0 solie

merse la Kiev spre acest sfârit, i se infá4o0. luI
Izeaslav; insá. Duce le de' Kiev î respunse cu mân-
drie, c nici o clatä. nu va da pe loan, §i solii se-1n-
tórserá fárd resultat. Atund Joan Voevod Bârládénul,
indignat de atâtea prigoniri, a vrut sd deie luT Vla-
dimircovici o sfidare de vitéz: El se arát4 din nor',
la 1158, la PolovtiI, adecá la Cumani, i la oreqele
Dundrene (ropoAto Ilompraiicup) unde domnise altd
datd, cuprinde luntrele pascarilor, aduna vase mii
de voinici; toff alergaii la el cu bucurie. Ioan Bârld-
dénul cálcä ora.$ele Cucelmina i Uia, i irnpres6rá.
Iaroslavul Pciporul sárea peste ziduri §i trecea la
Voevodul Bârládén. Vladimircovid tremura de fricK
se ruga. Galiienii trimiteail respuns peste res-
puns lui loan, sá.' vie &Al' scape de Vladimircovid. In-
su0' Duce le de. Kiev, declarà resbel luI Vladimirco-
vici, revendicând drepturile lui Ioan. Dar mieilIati
cAutat scáparea lor in alte mijlóce, mijlócele obici-
nuite ale infamilor. BerendeiI §i Tórkil tradará cre-
dinta ostésc ipe Domnul lor Izeaslav. Aa iiar
Izeaslav fu resturnat de pe tronul seti (I), pro-
clamându-se mare Duce al Kievului, Rostislav
Mihail (1159); acurn gdsim pe Voevodul Ioan
BArlddénul, apärând cu vitejie orawl Vâra, unde
se afla impresurat protectorul §i prietenul se Dube le
Izeaslav, cu sotia i cu tot avutul seil El avu oca-
sie se dovedéscá recunotinta sa: scápà ora.sul i sili
pe impresuratori s fugá ru§inatI (2). ins& la 1161,
Ducele Izeaslav fu ucis, in lupta cu TorkiI, cu
rendeii, cu Pecenegii, cu Mstislav Principele Volinie

KApampiNA, tom. IL pag. 171. 174 qi nota 387.

(g), RapAmpiliz, tom. 11, pag. 176 et nota 396.

www.digibuc.ro
 28

cu Galitienii, care sárise cu totii in ajutorul nou-

lust' Duce al Kievuiui Rostislav, i astfel loan Voevo-
dul Bârlädénul, pierçlênd in izeaslav pe singurul sal
protector, plecâ in piirtile Greciei, i sfâri trista
obositórea sa viétá la Salonica, otrávit de du§manii
sei, la 1161 (').
Acésta este, in scurt, viéta lui loan Roslis lavid
Domnul .13"cirladulul. Implicat in chipul cel mai ac-
tiv, mai in tóte resbelele civile dintre diferitii suve-
rani feudali, ce41 impártéti atunci Ornântul Rusiei,
servindu-le pe rând, când unuia, când altuia, in felul
condotierilnr italigni, argtându-se, ca un fulger de
destructiune, astà-sli la Novgorod, mâni la Kiev, de-
osebindu-se tot-dea-una prin o vitejie eroic5, unità
cu arta de a captiva iubirea osta0or,Ioan Bâr lá-
dénul at fost o figurá márétá din epoca sa.
Joan Voevod Ihrládénul, läsà un fl, anurne Ros,
tislav, care rätãcind, ca i tatá-seil, din tará in targ.,
g-ásise, in sfârit, adápost la Smolensk. Rostislav era
el vita i iubit de popor, i avea multi prieteni
in Galit. La 1189, Galitienii se aflail sup4 streini-
lor: Ungurii se näpustise peste Gali, i acurn dom-
nea aice Andrei fiul lui Bela, cu titlu de Rege al
Galiga. Bela venise la Galit, cu invoirea Ducelui
Vladimir, ca se deie ajutor se supuie pe rezvrAtitori
cari se resculase, atitati de boerii nemultgibiti, cop-
tra lui Vladimir, Ducelul lor; dar indatd ce necre-
dinciosul Bela intrà cu óstea sa in capitala Galit,
unindu-se tu boerii nemultárniti, cu cari se afla in
legaturi tainice, proclarnA i lásà pe fiul. sets Andrei,
Rege Galiçieï, i luând cu sine pe Duce le Vladimir
ca pre un prisonier, se intórse in Ungaria. Atunci

KApAMpin, tom. 11, pag. 179 i nota 401.

www.digibuc.ro
 cáti-va din boerii Galitului, védênd tara lor robitg,
se gandirg la Rostislav fiul Voevodului Bârládén,
'1 chiemar g. lupta pentru patrie, si la tron. Rostis-
lav, in entusiasmul seti tineresc primi, pgrasi pe Da-
vid Duce le de Smolensk, adunA óste, si se argtà sub
zidurile Galitului, dupk' chiemarea boerilor, speránd
ct poponil Il va urma ; dar poporul cásluse in apa-
tie si devenise sceptic de necontenitele nestatornicii
si lupte intestine ale boerilor sei. Andrei se incun-
jurà de Ungurii sei, siii poporul se'I jure credinig, si
luà mésuri asa de ghibace in cât fiul Voevodului
Eârládén, in loc de partisani, gAsi numerosi dusmanl
Scarbit de neisbutirea intreprindereï sale, si de trá-
darea sail de rniselia Galitienilor,vitézul Rostislav,
nu se injosi se scape prin fuga ; el se adresà cátrá
garda sa si-i slise: hine se péra cine-va in tara
sa, de cal se rcifticiscii -nesfar,sil j5rin /err streine !
Las la judecala M Dumnecieg diSe acei- ce m' Ird-
dal, Picênd aceste, vitézul Rostislav, se aruncà in
mijlocul dusmanilor, i, ránit gre, a.slir de pe cal, si
fu prins i transportat in oras, uncle poporul miscat
de sórta sa, se repesli intr'una din dile cu furie, si
vroi deie drumul; dar, spre a linisti poporul,
Ungurii puserá o buruind ofreivilóre pe ranile lui
Rostislav, si nenorocitul principe, vrednic de o sórta
mai bung, muri. Ungurii, aratarg poporului cadavrul
totul se sfâssi (r).
Asa, Chronicele Slavonesti, vorbesc despre dom-
nia Barladului, pe la inceputul secolulul XII. Tot in
ele gásirn, si sub anul 1169, pomenindu-se despre'
Bhrlad. In acest an, Ducele Andrea de Iaroslav, Cos-

(1). Kapampuz, Burof.i.a rocympolia Pacciiicioro, tom. III

pag. 48.

www.digibuc.ro
 30

tromir, Vladimir si Moskwa, avú cértd, si la 1170

resboin, cu familia Principilor Rostislavicilor, si anume
cu Principa David si Mstislav earl domna und in
Galificz, unii in Beir lad, i carY av6i1 pretentiune se
domnéscd si la Kiev. Principe le Andrea trimise sol
din partea sa, pe boerul sen Mihnea, se (;lidi Prin-
cipilor Rostislavicilor: «Vor sintetY niste turburdtorY!
Kievul este mostenirea mea ; dud-se Rurik la Smo-
lensk, la frate-seti, ear David la Bárlad ; eú nu vrall
se'l ingdduesc pe pámántul RusieY, nid pe el, nicl pe
Mstislav causa turburdrilor »... Principele Mstislav su-
pdrat de aceste cuvinte, poronci de raserl capul
barba soluluY, dicêndu-Y: «Du-te acurn la Domnul teú,
spune-I asa din partea mea : pând astá-cg te-am
cinstit ca pre un párinte ; dar când tie, nu ti-a fost
rusine se vorbestY cátrá mine, ca cdtrá un orn de
rând, uitând c sint Domn, ei î respund cä nu n-Ce
tem de amenintári. Se mergem la judecata lui Durn-
neçlen » ! De aice se ndscú un resbel care a cos-
tat scump pe Marele Principe Andrea... (I).
Sub aniT 1174, Chronicele Slavonesfi érds1 pome-
nesc de domnia Bâr1adulu. in acest an, air' fugit aice
la Bârlad, Principele Moscovit David de Vizgorod,
scápând de urgia Mareldi Duce Andrei Bogoliubski (2).
Dupá intemeerea Domnid Moldoveï, in urma asa
4isei descalecni a luY Dragos, Bârladul an pástrat multe
din vechile sale privilegisi. Un ispisok, scris Slavoneste,
de la Stefan Voevod cel Mare, a intárit aceste pri-
vilegg ale Beirleidenilor, a nu fi supud; la. nici unfel
de dare, farei numaï, pentru peftile ce vor catra- spre
vaVare", La 1815 târgovetiï de Bârlad ari infátosat

(1). Kivampin, tom. III, pag. 14-16,

(2). KApartgitn, tom. III, pag. 15.

www.digibuc.ro
 31

acel ispisok DomnitoruluY MoldoveY Scarlat Calimah

Voevod, cum acesta m'Arturiseste in chrisovul seli din
acest an (1815), despre care voiii vorbi mai jos.
Uncle se fie astá-slY acest document de mare pret
pentru istoria Bárladuldi si a terri?...
Cum am vseslut, Bârladul aú fost in vechime un
oras mare; dar asedat In mijlocul terii de jos a Mol-
doveY,, si tot-déuna espus n'dvb.lirilor, el ail fost
drumul necontenitelor risipirY ale tern'. TatariY erati
maï ales valurile saatice care se izbeati cu necon-
tenire peste tará.. EY de multe orY, scrie Cantemir,
chiar in vremile de pace zurbuluea Moldova
prädând'o §i aducând'o la starea cea maï sáracd, In-
tru care se afig si in i;iiva de astästIc Bârladul
au fost ars si pradat, mai ales:
De Tatarl, la 12 Decembrie 1440 (2).
De TatarI, la 1444 (3).
De Radu-Voa Domnul Valahiel, unit cu Tatarii,
la 1450 (4).
De Turd, la 24 Decembrie 1473 (5).
La 24 Decembrie 1473,_ TurciT cu Muntenii, slice
chronicarul Ureche, firadd Beirladul .11foldova,
find Dornn al Valahid Vlad V Basarab, care la 21
Iunie 6984 aded. la 1476, s'A bätut contra Moldo-
venilor, unit cu TurciY, si la Valea-Albd,pentru care
toY Domnil chrestinY cuvântat de rètic (6).
De TatarY, la 1515 (7).

(1). Descrierea Moldoveï. cap. II, pag. 12.

(2). incaï, Chronic. tom. I, pag. 398.Frunzescu, Dictionar topo-
grafic si statistic a Roraanieï, pag. 32.
(3). (1»rrct'ç 'Iopk rç Actxtoc;, tora. nr, pag. 23.
(4). Magasin istoric pentru Dacia, tom. I, pag. 105.
(5). **nice, Chronica Roman. tom. II, pag. 58.
(6). Letop. Moldov. tom. I, pag. 125. 126. 131.
(7). Magasin istoric, -tom. I, pag. 154.

www.digibuc.ro
 82

De Tatari, la 1573, dupd mórtea lui Ión Vodd

cel cumplit (1).
De Turd, la 6984, adecá la 1476 (2).
De Moldoveni, la 1615, când Stefan Vodá Tomp,
dupd ce an fugit In Valahia, i edea In bejenie la
Radu-Vodd., avea bande de órneni care loveati peina
la Barlad pad la Waslui" (3).
De Cazad, la 7158, adec5 la 1650 (4).
De Turd §i de Tatari, la 1711. In acest an,
dupá catastrofa lui Vodá Cantemir a lui Petru cel
mare, de la Prut, Tatarii an pradat i ail ars tara
de jos a Moldovei, Galata í töte teirgurile i satele;
ear ttirgul Barladul i mai -rdil ari pátit cd. au reams
numa pajige; ear ómenii n'an cdsiut la robie, cá. mai
de timpurill ari fugit, de scutit viéta la coda'
spre (5).
Serie chronicarul Moldovei Ión Neculcea cä. la
1737, In 4ilele resbelului dintre Turd cu Ruii cu
Nemtii, «de la Galati pdnit la Beirlad era tot Ta-
tari cu doi sultani, de aú çeçlut tótá vara de an
mâncat pe bietil ómeni, de remásese numai cu sufle-
tele,.... (6).
In Septembrie 1758, Tatarii de Bugéc i Tatarii
Nogai calcd tara de jos a Moldova EY náválén,
cond4 de apte sultani, acéstá invasie numéra
peste una sutá mil' de Tatari. Contimporanul Da-
ponte, care se afla atund in Ia§i, descrie cu la-
crimi risipirile, práddrile çi batjocurile fäcute de Ta-

(1). Arhiva istorieä a RomânieI, tom. II, pag. 10.

(2). Letop. Moldov. tom. I, pag. 131.
(3). Letop. Moldov. tom. I, pag. 233.
(4). Letop. Moldov. tom. I, pag. 294. 295.Ar1iiva istoricil a Rom&
nier, tom. II, pag. 14.
(6). Letup. Moldov. tom. II, pag. 122-123.
(6). Letop. Moldov. tom. II, pag. 438.

www.digibuc.ro
 33 A
tart Orafele Nirladul i Fmang aiZ fost pradate
arse cu desevêrfire; tóte satele de la Prut páng.la Siref
fost arse, si mii de mil' de Moldoveni luati. in
robia tatarilor (4).
Abea sint dar 130 de aril de cánd Bárladul ari
fost scutit de scenele sálbátácieì si ale impustierel
ca cele de mal sus. Mar mult incá, remas numal
pajilste, adeca pámânt gol si pustiti, in urma prádá-
rilor, focurilor si a impustierilor de la 1711 §i 1758,
abea de atunci incóce repopulat i saú rezidit.
Lumea fugea, se muta ori unde apuca; aposi altiï se
intorceati, ear alOT remâneati unde fugise. In Tran-
silvania (comitatul Doboceï) se aflá satul Barlad,
citat intr'un document din 1319, i in Ungaria ne
intimpiná. Slobozia-Bárlad pe la 1247. Aceste sint
urme de emigratiunl ale Bârlädenilor, cánd erati ná-
ndválitorl,cum se esprimá D. Hajdeti (2).
si In judetul Cahul, este o mosie astádï nelocuifá ce
se chémá .Barleidenï proprietate a statului (3).
Chronicaril nostril' vorbesc des despre acest drum
mare al invasiunilor in tard, drumul pig-dui/or Th-
tari", cum 11 numeste Radu-Vodri. Domnul Moldovel,
intr'un chrisov al seti din 30 Martie 1618 (4). Ión
Neculcea scrie: 'Pe aceste vremi era greti in tará,
enu de bir, ci de ahe supgrárT; c'á Turcilor le era
ccalea tot prin tafá, mergánd si viind la Hotin; altiT
vineati pe la Focsani de mergea pre Siret, pre la
(Botosani cari vineati despre Bosna, a4izj5re Brit-
'lad §i pre la Iasi, aid de la Prut, i ca niste os-
teni pagâra ce eraii, tot stricAciunï fãcea cu fel de

(1). Acactívre, 'Ecirraleptasç Aaxocal, pag. 390-392.

(2). In Trajan, No. 53, an. 1869.
(3). D. Franzen'', Dietionar topografie, pag. 32.
(4). Arlaya, ietoriert a RomânieT, tom. I, part. II, pag. 191.
3*
www.digibuc.ro
 84

fel de risuri i batjocurT,(t). Cea maï vechie

maT cumplitg. náválire a tatarilor peste tárT ati fost
la 1241. Moldova, apoi Ungaria, Austria, Bohemia,
Croatia, Serbia, Bosna, Bulgaria, Transilvania, se a-
coperise de valurile tá'tärestT: prada, focul, mácelul
si batjocura, se Intindeati pretutindene (3).
in rândul nevointelor BârladuluT trebue sA punem
si imtâmplárile de la 1822, urmate dupg. revolutiunea
grecéscá din 1821. EniceriT jáTuirá Moldova; boerii
fugirá de fricä in mare parte la Cernáufi si In Ba-
sarabia. cMoldoveniT ajunsese, çlice o relatiune ofi-
« cialg din acele çfile, ca paserile cerului, s'á nu aibä
culcus: çlilnic se vedéú omoruri, arderT, jafurT, ame-
infricosdri si o cumplitä ruiná; arderT si táeri
c in IasT, uciderea mai" tnullor preofi 1i negruittori-
<la Air/ad ,si la Roman» (3).
Orasul Bârlad, in vechime, se cârmuea, ca cele-
lalte orase din tará, de un de 12 pargari
cu preotul Domnesc, sub suprematia Marelui Vornic
a Ara de jos, care isT avea scaunul In Bârlad. Se
pgstrézä multe acte Bârlädene, doveditóre clespre
acésta. tt g. until din 1623:
EA' loan Carapotorpa, ,sSoltuz fi .12 pargari
preotul domnesc, i toff ómeniï bg.trini târgovetT din
targul Barladula Scrim si dám de stire cu acéstá
scrisóre a nóstrá, cum cá at venit inaintea nósträ
jupânésa Zamfira sotia luT Dumitrasco Kiriak, si fiiT

sei Toader si Maria, cg de a lor bung. voe de ni-

(1). Letop. Moldov. tom. II, pag. 382.Melhisedek, Chron. Husilor,

pag. 27. 28.Cantemir, Descrierea Moldova pag. 161.
(2). MeXcgúrou, XposoXoytn écroptx, pag. 210. Odesa, 1836.
(3). Epistola boerilor Moldova din Ceraiuti, din Ianuarie 1822, publi:
catil de C. Erbiceanu in Istoria i documentele Mitropolia Moldavia si
Sucevet, Document No. CCXXII, pag. 202-206. Bucuresti 1888. Conf.
Manolaki DruígliicT, Istoria Moldova, tom. II, pag. 127-128. Iasi 1857.

www.digibuc.ro
 35

mine siliçi, nici asupriti, vIndut a lor dréptá o-

cing. §i mo§ie, ce at avut ei cumpráturá de la Ani-
siea fiica lui Isaiea, nepótá de fiú a lui Gherman
postelnicul, al patrulea parte din Mas/a/id i Pice-
g-and in gura Báncei, pe aceia§i aú v 'endut-o ei Du-
misale lui Gheneiu parcalab, drept una sut g. taleri
de argint, insá eu vad de mórá in párâul Bârladului,
§i Dumnélui Gheneiu cu sotiea sa Irina, le-aú plátit
toti deplin pe acei de mai sus aratati bani in mâ-
nele sus-arátatei Zamfirei §i a fiilor ei, dinaintea nós-
trá §i dinaintea a tuturor târgovetilor. Si érdsi mai
sus pomenita Zamfira §i fiii sei, de a lor buná voe
ati vêndut al patrulea parte din sat dintr'o siliçte ce
se chiam bapa cu loc de mórá pe pärâul Bârla-
dului, ce ai fost a ei cumpéráturä de la Fetiul fiul
lui Steful §i. de la Anghelina fiica Melaniel, §i de la
Drago§ §i de la Iancul, nepoti de fil a lui Farimd,
strenepoti a lui Ona Giuliciú, pe aceia§i at vêndut-o
loan cu fiii sei Dumisale lui Gheneiu qi sotiei sale
Irinel drept §asedeci taleri de argint, §i pe toff aceï
de mai sus scri§i bani, Gheneiu §i sotiea sa plá-
tit in mânele Zamfirei §i a fiilor sei. Deci noi dac .

am védtit intre dân§ii de buna voe tocmala, .§i plata

deplin dinaintea nóstrá, i-am dat Dumisale lui Ghe-
neiu §i sotiei sale Irina acésta scrisóre de la noi, ca
sd le fie lor de credintá., 0.1.16 când îï vor face ei
§i alte drese. i pentru mai mare credinta am fins
pecetea intr'acest zapis ca sá se §tie. Anul
7131 Ianuarie 1 (L. P.) (1).
Se ingáduim asupra acestui act, ca se dám óre .
cari ldmurirì despre cuvintele fiârsrari" fireo/
Domnesc, cuprinse In el.
(1). Acest act s'ail publicat de Th. Codre8eu in ITricar, torn. Ir, pag.
258-259. Iaql 1852. Ana 7131 slut 1623 de la Christos.

www.digibuc.ro
 So/biz insamna in vechirne pe Primarul undo co-
mune. Chronicarul Moldovei Miron Costin in descrie-
rea sa, in versurï polone, a MolcloveI i a ValahieT,
çlice: Soltuz vra se Vied Cap MunicOal (z).
Peirgart sari Preigari- insemnézi târgoveti frunt4,
adecá notabiliï finigului,pirg-ului'adecâ a Iârgzduï (2).
Preol Domnese. in vechime, scrie eruditul Episcop
Melhisedek, preotii terif multe dári Dom-
nieï i Episcopilor Eparhioti. Cartea Domnului Mol-
dovei Gheorghie Gika Voevod din 20 Aprilie 1658,
ne di deslqirT despre acésta. Preotil plátéú unnätó-
rele dirï i angariï: 1. dajde inzpdrésed, 2. dajde
Vladiciscd, 3. Colaci. Vladice#4 4. desétind (adecá.
sleciuélâ) de slufiZ, 5. deséanti de vin, 6. Gofiinii de
mascur%. Dári le cátrá Episcopi (VladicT), _se impling
prin slujba0 Episcopieï, ear al-He domnetT, prin
dabilan't domnepT. Când dabilariï domneti vioeati
se puTe esecutie unuï preot, pentru dirile domnqti,
i Cárti le pe tund eraú fórte
scumpe ; dar apoi era mare ruine pentru un preot
de a i se lua cartea sfântâ, de profani. Domnul te-
rn' insä avea drept de a scuti pe ori-ce preot ar fi
vroit, de tóte aceste ddrï Domne,sa Vladiega,
prin carte Dornnéscá, §i preotii cutiff se slice] fire-
ofi" Domne,sa (3). Se scuteaú mal ales preotiT ôiseri
Domnesti-, adec á. a bisericelor zidite de Domnf,
§i cari cu preferint'A eraii catedrale.
Preolul Domnese, de la 1623, nu era de la bise,
(1). Arhiva istor. a Rom. tom. I, pag. 172. Conf. Melhisedek, Chron.
Husilor, pag: 22.
(2). K. 'Otitovóp.ou, Aoitíticov rfiç isAlcasçdcrriç aurostaç rijç Mcc-
(3ovolicsamx.4 yXuSuaTiç Tcp6; tfro 'EXATIw.icip, tom. III, pag. Ari-
cescu, istoris Campulungului, tom. I, pag. 128.
(3). Melhisedek, Chronica HuF,dlor, pag. 123-125. cri.rtile biscrice01
pe atuncI erari fórte scumpe. Asa, la 1742, un Penticostar costa treI ta-
lei'. (Columns lul Trajan din Mal' 187G, pag. 200-201).

www.digibuc.ro
 37

rica ce astá-çff se slice Domnéscd, ci de la alta, care

atunci era catedrala Bârladului. La 1652, cánd Pa-
triarhul Antiohiei Macarie cu Arhidiaconul seii Paul
de la Alep trecea prin Bär lad, acest ora5 avea peste
tot trei biserici, cum am véslut mai sus, adecd.: bi-
serica Maica Domnulad zidita de cunind atunci, de
Vasili Lupu Voevod, biserica Sfântulni. Dindirie
biserica Jvthki aded catedrala.
Biserica Maicei Domnultd, cu hramul Adormirei,
care se slice astd-cji Domnésca, restauratd i repa-
ratd de mai multe ori, s'a zidit intru inceput de Va-
sili Lupu Voevod, la 1636, cu trei turnurï, duprt
cum stä scris intr'un Mineiti din biblioteca bisericeï.
Cum intri in biserid, in drépta, pe párete, este zu-
grdvit Vasili Lupu Voevod cu Doamna sa cea din-
ti fata lui Bucioc, tiind in mând biserica.
intre docurnentele acestei biserici sint de insemnat
urmátórele, pe cari le reproduc aice in scurt, dup
o notiä ce ni s'a comunicat de DLI Costaki Nanu.
Din 7267 (1759) lanuarie 25. Poruncd de la Joan
Teodor Calimah Voevod Domnul 1VIoldovei, t dtrá
toff boerii i la toff slujitorii carii vor umbla cu ori-
ce slujb6 la tinutul Tutovei i la târgul Bârlad, ca
se dea pace la doi preoti i doi diaconi ce sint -la
Biserica Domnéscei din leirgul Rirlad, de dajde
domnésc i §i de aite ari §i angarii,
Vladicéscd,
'de tóte cAte ar fi pre alti preoti n tara Donmiei
Mele; de desétinà se fie scutiti pAnd la 50 stupi,
de go§timl piin5. la -50 oi se scutéscd. Mjdere
pentru doï tircovnici i dol poslunici a sfintel bise-
rid eard§i se fie in pace de tóte ddrile i angariile,
biserica se aibd a lua la sliva târgului câte patru
bani de vitd, 2 de la cumod'rátor i 2 -de la vénqd-
tor, §i doi potronici de cal: 1 de la cumpárdtor
1 de la vensl5.tor, §i cdte 2 bani se ia de la tót5.
www.digibuc.ro
 38

dugheaná de negutitor, si de la carul cu peste se ia

câte doué oca.
Din 7245 (1737) Februarie 4, Carte de la Noi
Grigorie Gika Voevod, bojieiu milostiiu Gospodar
Zemli Moldavskoï, spre a se apara preotii de la Bi-
serica Gosy5od (I) din târgul Bârlad, despre slugile sfin-
tid sale Episcopul de Roman, care vor umbla se
strângg. dajde pe preotï.
Din 7262 (1754) Mai 15, carte de la Matei Gika
Voevod, tot pentru scutire, ca cea de mg sus, de
la Ioan Teodor Calimah Voevod.
MaY multe arff Domnesti prin care se arueste
venitul dohotuldi si al pácurd in folosul bisericeY
Domndsca.
Din 1792, Septembrie 1. Chrisov de la Alexandru
Constantin Moruz Voevod, pentru a se scuti 100
stupY de deséting', 100 oi de gosting', si 600 vedre
vin de v5.drgrit a BisericeT Domneasca.
Din 1779 Februarie 20. De la Constantin Dimi-
trie Moruz Voevod, tot ca si cel de maï sus.
Din 7209 (1701). Chrisov de la Grigorie loan
Calimah Voevod, tot pentru scutirea preotilor, si
cele-lalte.
Din 1795 Iunie Chrisov de la Alexandru loan
3.
Calitnah Voevod, tot pentru scutire.
Din 1823 Iunie 9. Chrisov de la Ioan Sandu
Sturza Voevod, tot pentru scutire.
Din 1813 Iunie 26. Chrisov de la Scarlat Alexan-
dru Calimah Voevod, tot pentru scutire si pentru
orânda dohotuluY si a pácure'l, si pentru cinci liuzi (2)
streini ce-Y va aduce Biserica de peste hotar, se fie
scutiti de ori-ce dajdie.
Din 1803 Iulie 25. Chrisov de la Alexandru Con-
(1). Gospocl vra se (P.C.5. DOTAnéna.
(2). Liu1li vra se cpea &lea.

www.digibuc.ro
 39

stantin Moruz Voevod, tot pentru scutire. in a doua

Domnie.
Acéstá bisericg, la 1802, adênd de cutremurul
cel mare i cumplit de atunci, s'a5 zidit din temelie
de protopopul I. Damian cu colectä. La 1842, vo-
ind a se mári ferestile, stricat pâná din jos de
ferestl i s'ati rezidit.
intre cetitorii bisericei Domnisca este §i Mitropo-
litul Veniamin, a cáruT portret stá in partea *stângl
a bisericei, cum intri.
La 1885 acéstá biseric á. a mal fost reparatá.
Biserica Sfeintului Dimiirie, pe care o mencio-
nézá Paul de Alep, la 1652, era mai vechie de cât
Domnésea, pe care O zidise Vasili Lupu Voevod,
la 1636.
acést . bisericá, cu hramul Sântului Dimitrie,
cea de mai jos, erail mai vechi de cât biserica A-
dormireT, resultá din ins4 cuvintele Arhidiaconuldi
Pavel de Alep, de óre.ce el, cánd numesse bise-
rica AdormireT, numaT la acésta" dice : de -curênd
Lidita ; vra se dicá cele-lalte doué eraii de mai mult
zidite.
Biserica Vovedenia (intrarea in bisericá) pe care
o presupun, din causa positiund sale, se fi fost
maT nainte catedrala BârladuluT Kuptak, a fost con-
struitá, sail maT probabil restauratá, pe la 1700, de
familia Duezele,iiilor, ce o dárui cu multe prodrietáti.
La 1802 acéstä bisericä clArdmat de cutremurul
cel mare, qi la 1812 s'a fAcut cu cinci turnuri, dar
la 14 Octombrie 1826 ati ars i s'a restaurat cum
se vede astA-di. Informatiunile despre aceste dou6
biserld: Seintul Dimitrie i Vovedenia le-am kiat dupá
Geografia institutor Vasiliu (I). N'am avut oca-
(1). Geografia judetu1u1 Tutova, pag. 15, edit. II. Birlad, 1883.

www.digibuc.ro
 -- 40
sia se pot cunóste documentele acestor doué biserici.
E fórte important a se cerceta inceputurile tutu-
ror bisericelor din Bâr lad.
,»Ituzul deci si Pc2r,çariz' i preaul Domnesc (a-
colo unde era preot Domnesc) formati In targ Con-
siliile municipale, in vechime, adecg un fel de admi-
nistratiune comunalg.. .5oltuzul cu pârgarii fácéii incd
cisla pentru baniY birului, îY stringeaii de la tárgo-
vetY, de la locuitorii mahalagiï, si-ï duce!' la Dom-
nie. Acésta se vede si din cartea Domnuhii Moldo-
va' Miron Barnovski Voevód, din 1629, scrisä in
limba românéscrt ('). Numérul pârgarilor cad com-
punéii consiliul comunal, a decg. municipal, era une-or7
de sase, pe la alte locuri; asa, de esemplu, se gl -
sqte in márturia hotarnicá a Plopenilor din 1673,
subscris: Ion .Soltuz en pse pârg-ari" din hirgul Hu-
silor (2).
Din actele de maY sus, si din alte multe, videm
cá *oltuzul cu pârgariT aveil in competinta lor si mu-
tárile de propriet4Y, hotárniciile si notariatul, din cu-
prinsul judetelor lor (3).
Piirgara se gásesc, páng dupg jumta-
ea al XVIII,cum dovedesc actele publice.
Solluzui era administratorul comund; pcirgarii" for-
mat] consiliul sed comunal. Din vremile cele maY de-
partate si abea zárite ale istorieï nóstre, regimul mu-
nicipal si independenta comunalá aii esistat in Mol-
dova si in Valahia. Vom dovedi acésta cu altá o-
casie, cu O colectiune intrégá de acte emanate de la
oltuzï, si cu cuprinderea acestor acte.
oltuzul era respunOtor la Domn pentru neesac-

(1.).Melhisedek o publicii in Chronica Husiler, pag. 34.

(2). Melhisedek, Chronica Husilor, pag. 35.
(3). Conf. si Cartea din 3.603 de mai jos.

www.digibuc.ro
 41

titätile ce s'ar fi intâmplat intru implinirea poroncilor

domnesti. Acésta se dovedeste si dintr'o carte a
luï Vasili Lupu Voevod Domnul Moldovei din 1645,
care se incheie asa: (de va mai veni jalobá la domniea
mea cá-T inváluitY, cu tine ,sS'oltuze ind voii2 intreha
O altä carte de la Stefan Tomsa Voevod, din 8 Ia-
nuarie 1622 scrisá. româneste .cáträ Uriadnicii, 5oltuzii
si Pârgaril de Husl., le çlice: csá c;;titi cá Domnia
mea am scutit de alte angára, afará de bir, pe doi
fântânari, anume I1ia i Palcãi, ce sint de triba fân-
kind Domneffil Stefan Voevod Tomsa incheie asa:
«Hue se ;thE ca dacii se va sfrica feinlcina, apoi- ca-
petele vósíre vor ;di» (2)
Se pástréqlä in Arhiva Statului, o carte vechie
BârlAdénd, intre documentele mosiei -Mena din ju-
.detul Fkiù, proprietate a casei schólelor, cu data
7111, adecá 1603, In care cetira urmaorul
csi aî venit inaintea 5S-olEuzului §i a 12 Piirgar% de
Bcirlad, ci s'azi facia' vcintleiri de piimantinaintea lor,
si inaintea altor târgovet`i, (3).
Mai eatá un act de la Bârlad tot din 1603, care
se afi á. in arhiva statului din Bucuresti, intre adele
$chaelor din Afoldova:
,Crucean Bumbar fäcut-am zapisul meti la mâna
luT Kikos stolniculuï, i eü Kita, precum am pus zá-
log jurnatati di sat di Sârbï ci esti pi apa Bârladu-
cu locurl di prised, c'un vad di mórá pi apa
Bârladuluï, drept o 100 di lei in 2 luni; ear nefiin
banii piin ä. la c,ii, se fie mosie ficiorilor nepotilor
si a toat4 semintie lui vecl di veci, qi am mai ven-

(1). Melhisedek, Chronica Hu.i1or, pag. 35.

,2). Cbronica Hutfflor, pag. 106. Aieo este vorba de feintdna dom-
ndsccl din HnsT, uncle email si Curti domnefti, zidite de Stefan eel Mare.
(3). idea pentnt minte, Mima i literatura, pe an. 1847. No. S. Ark,
eeseu, Istoria CampulunguluI, tom. I, pag. 128.

www.digibuc.ro
 42

dut 40 di párnánturi in 40 di leY la Rupturá din Co-

jeni din hotarul Sârbilor, i când am fäcut acest za-
pis an fost ;SolZuard Sandal di Ba'rlad cu 12 pirgari,
cari mal jos 'aoti pus pecetile: Gligori, Gavril,
tracu, Neculaï, Ión, Ursul, Guiul, Cázacul, Dediul,
Ta§lica, Ursul, Dumitracu. Aiasti ,árneni sint toff
din târg din Bârlad. Se aibd a faci i dresi dom-
ne§ff pe scrisórea nóstrá, precum m'am iscdfit eti
Crucean Bumbar. Kita mi-am pus degitul cu ficiorul
mie5 Cozmita. Bârlad, Vlet 7111 misita Iunie 14.
Popa Vasili am scris zapisul, ot Cojent (/).
Între documentele moieY Fele,stii" sati Calica de
lângd GalatT, proprietate a. D-luT Colonel Doctor A-
ristidi Serfioti, se pdstrézd un zap's de la 22 Apri-
lie 7139, adecd 1631, prin care Nastasia §i sóra sa
Vasilca fetele Dârioad ficioriï seï, vindti partea
lor din sat din Feleti, duoi bátrAnT, cu doué pártY
din Câtu§a, asemene si Anghel cu fecioriT sei vinde
a treia parte, jupânului Mate Roca. Acest zapis
este intdrit de S'oltuzul §i de binení fárgoveff i cu
pecetea tArguluT Bârlad, Un uric de la Vasili Lupu
Voevod din 7154, adecá. 1646, Iunie 4, confirmd §i
reproduce acest zapis, i intáritura oltuzuluI de
Bârlad.
Acest Act bârládean din 1631, precum çi acel din
1603 despre mosiea Valeniï, dovedesc c jurisdic-
tiunea Bârladuluï, ca scaun Vornicid cei marl' de
tara de jos, se intindea de la Flciti, adecá de la
Prut i pând in Siret la Galatï.
Positia Bârladului, pare a fi fost din vechime tot
unde se aflá §i astd4T. Pe charta Moldovei din 1541
ficutä de Georgiti de Reischersdorf, trimis sol de
(1). Pub)icat In Columns. lui Trajan, 8, 9. AugustSeptembrie 1877.
pag. 391-394.

www.digibuc.ro
 43

Regele Ferdinand la Domnul MoldoveY Petru Rares,

cu insà'rcinare de a face i chorografia Moldovel,
care chorografie tipdrit in Viena la 1511 sub
titlu Moldaviae, pae olim Daciae pars chorogra,Mia,
gdsim orapl WA-lad (Barlallt) situat pe apa Bârla-
dului, la aceias localitate ca si astd-dl. Reischersdorf
numeste apa Barladulul, pe atuncl mare, cum am
dis maY sus, fluvig : Barlatli fluvius (1).
Charla Dacia Traiane lucratá de vestitul Geo-
graf francez d'Anville i presentatâ' Academiei fran-
ceze la 24 Julie 1755 cu Un memoriti despre Dacial
pune Paloda sari B'arladul unde se afld si aseá-0;
d'Anrille dice: Paloda est Ballad ou Barlad (').
Charta Moldovei, editatd la 1797 de Tesaliotul
Riga Velestinli si tipária la Viena de Franz Miller,
cu portretul Domnului Moldovel Alexandru Calimah
Voevod (3), numeste judetul Barlad, insérnn.A. orasul
Bârlad M7coutAcht, $i in jos, aprópe de târg cu sem-
nul a/a/ea de ficsimânt r4rolre itccRivr, cum urmézá.:

AAA MirupXáSt.
111111111

T4-ráte iscy.Arr iCetate de pimint)

lloSivt 0 (Glodeni)

(1). Acéstii, chorografie a MoldoveI sail reeditat de A. Papiti Ilarian

In Tesaur de monumente istorice, tom III, pag. 124.
(2). D'Anville, Description do la Dacie conquise par Trajan, iii mémoi-
res de PAcadémie des inscriptions, tom. XXVIII pag. 444-462. Paris
1761.
(3). Despre acést g. chart'l very articolul ma. din Convorbirile literarY,
citat mal sus.

www.digibuc.ro
 44

Bârladul ati fost odiniórá, resedinta Domnilor Bâr-

laduluï, si de multe orï resedintá Domnilor Moldoveï.
Ac8sta se dovedeste din mai multe acte vechi, pre-
cum diploma bárlddéná. din 1134 a la Ioan Rosti-
slavici Domnul BArladula, citatá mai sus, chrisovul
luT Iuga Coriatovici Domnul Mo-ldoveï, dat din Bdr-
lad la 1374 (2), o carte de la Stefan cel mare din 25
Septembrie 1438, datd. din Bârlad, pe care am ci-
tat'o la inceput, un uric de la Petru Rares Voevod
din 7054 (1546), dat din Bârlad luT Sima i luT Fe-
tigan pentru mosiea Jágâlia (2), si patru urice ale la
Alexandru Voevod Ldpusnénul, din 28 Februarie
7062 (1554), 25 Aprilie 7063 (1555), 30 Aprilie
7063 (1555), i 3 Mal 7063 (1555), datate. din Bâr-
lad (3). Bdrladul ati fost oras de cápitenie a tern'
de jos, se vede si din tractatul secret, incheet la 15
Martie 1412 intre Vladislas Regele Polonieï si Si-
gismund Regele Ungariei care avea cuprindere a
se face tóte chipurile si combinatiile ca Domnul
MoldoveT se deie ajutor Jul Sigismund cu tótd pu-
terea sa, când acesta va avea bátae cu Tura; dacd
Domnul Moldoveï n'ar veni, sari, fiind bolnav, n'ar
trimite armata sa, atunci ambil regi (Sigismund
Vladislas) se intre cu putere in Moldova, se soótá
pe Domn, si se impartá tara intre sine, asa c5. luT
Vladislas se-T vin á. partea de cAtrá Podolia cm la,siZ
Cdatea Albd, ear la Sigismund partea de c5tr5.'
Transilvania cu Beirladid Chilia ; dar dacd Dorn-
nul MoldoveT ar indeplini aceste condi, atuna Mol-
dova se remâie independentá sub dânsul, chear
casul când unul din Regi ar muri; dar peste cind
(1). Columna luI Trajan No. 11 (121) din 13 Martie 1872, pag. 82.
Uricar, tom. II, pag. 261-262.
(3) Originalele aceste patru uriee se p'iistrédI in aThivele Acadeiniel
Romdne. Cartea lui Alesandru Lilpuiriénui din 28 Februarie 1654 da-
tatit din Bilrlad, serisit slayoneqte, &arc tradus i public:at de mine in Con-
yorbirile literati, No. din 1 August 1881. pag. 188.

www.digibuc.ro
 45

anT, sä se combineze i sá se hotáréscá: la care re-

gat, Ungaria sari Po Ionia, se vie tara Moldoveï!...
(9. Dar Dumnelet ail risipit i de astá datä cuge-
arile
Am v691ut înc, cá din c;lile le luT Alexandru cel
bun (1402) §i de mult maT nainte, Bârladul era ora .
de cápitenie vamal.
Din vechimea cea maY depärtatá, administratiunea
supremrt a MoldoveY, dupá Domn, era impärtitä in
dou'e scaune sail Vornicir: tara de sus cu scaun In
Dorokoirc Tara de jos cu scaun in Br1ad. MaT
presus de aceste doué dregdtorii marl', era Domnia.
Administratia supremá a terii de jos a Moldovei,
sari a lerel Moldovenestr de jos, cum o numete un
scriitor turc la 1490, sArbul turcit, enicerul Con-
stantin Mihailovitz: dulna zijernije Moldawska, adecá
tara Moldovenéscd de, jos, (2), îï avea scaunul In
Bdrlad. In timpiï maT recentï, ea se inchcia in Vor-
nlcul fereF de jos. «Acésa înaltä drogátorie í iuris-
gdictie ati fost statornicitá de Alexandru cel bun la
1401. Alexandru Vodd, scrie chronicarul Moldovei
Grigorie Ureche, tocmit-aii si boeriile marl' in sfat,
de chiverniséla teriT §i a pámântului Moldaviel
« Vornic de lara de jos, judecdior l'ulwor din lard,
«eine az strâmbderilr, si globnie de morlr de orn, si
«de sugubinr ce se fac la .pariea lui, ci Vomit Bdr-
dadulur, Volnic de lara de sus, judealor lukiror
«din lard, eine sirdmbdalr, ci globnic de morli
zi
«de om, si de suguóin1 ce s fac In parlea
Vornic Dorohoiulur, (3). Drepturile, iurisdictiile erati
(1). Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae, tom. I, pag. 46, edit,
Vilna 1758. 1. íT. y&AHHI4Kik, op. cit. pag. 23.
(2). Arhiva istor. a RomânieT, tom. I, part. III, pag. 9-10.
(3). Letop. Moldov. tom. I, pag. 104.*incal, Chronic. Român. tom.
I, pag. 373.

www.digibuc.ro
 46

intocmaI: tot ce era Vornicul de jara de jos la

Bárlad, era Vornicul de tam de sus la Dorolioili.
i

Domnitorul i istoricul Moldovel Dimitrie Cantemir

dice: gBArladul este scaunul Vorniculuï de /ara de
jos ; ear pentru cá el (Vornicul) trebue se fie la Curte
In 001 vrernea, pentru aceia el rânduia alti doi Vor-
nicY mai mici, Cornpetinta iurisdictia Vornicu-
lui de tara de jos erati urrnátórele, cum le descrie
Domnul Moldovel Cantemir, i cum le complectez
din studiul actelor bAtrine.
Vornicul de tam de jos pórt g. grijá. la Curtea
Domnéscá, pentru tóte trebile acesteï provincii, a-
decá a /er17: de jos, 0 are sub sine-0' tóte Curtile
cele dregdtore§tI ce sint in partea acesta a teril,
inaintea lui se aduce terte pricinele lnr cele de jude-
catä politicescd. El respunde la pricinile cele de o-
sândire, i póte se hotáréscá pedépsa mortiï la tâl-
hari, la uciga§i, i la prádätorI de biserici, i la alti
fácêtorI de rele, i ftirti a inireba pe Donn. Pentru
semnul boerieI lui, pórtá toeag albastru impletit cu
aur. i odiniórá. când se tinea Basarabia de Mol-
dova, era aSupra lui obldcluirea cettila Kilia. Pentru
cá. el trebue se fie necontenit la Curte, dup á. slujba
ce are, pine in locul seil pre alti dol.' din boeri, (2)
Logofátul Miron Costin, in decrierea sa, in ver-
suer' polone, a MoldoveI i a Valahiei, clWarele
Vornie de tara de jos este judecátorul obtesc alju-
inifteitei 111oldovei de la lag pánei la Dundre, avênd
in resortul seil furturile, omorurile, hotiile i privi-
gherea asupra strajel de frontiere. Ale, starostiei
BárladuluI obvenienlia, formézá venitul acestul Vornic

(1). Descrierea Moldova, pag. 24.

(2). Cantemir, Descrierea Moldova, pag. 156-157.-0 Miron Costin,
Ierarhia, Moldavia, n Arhiva istoricg a România, tom. I, pag. 170.

www.digibuc.ro
 4

Pro insigni pórtä toeag albastru impletit cu aur. (2).

Chronica cea vechie Moldovenéscg, scris'á de cá-
lugärff de la Mánástirea Putna intre anif 1466-1552,
cjice cä gVornicul ;era' de jos avea i functiile cíe
Marep.1 pe lângä Dorm, (2). Vorniciï de tara de
jos, ca i toti dregátorii in vechime, judecari lumea
la casele lor : pe atunci nu erari case publice, pen-
tru autoritátile. A;cedâmâniul lerii Moldovenefli- din
1741 çlice Vel Vornicul de tara de jos va judeca
necontenit §i la gazda dumisale, pe órneniI de tinu-
turile de jos (3). Actele vecia când vorbesc despre
iurisdictiea Vorniculuï tern' de jos, çlic: cla Scaun
la Bárlad». Un a5eslárnânt al Domnuluï Moldova
Miron Barnovski Movilä Voevod, din 1628 slice :
'«DeugubinariT se aibá a umbla pentru depgubinele
numaï Intr'o Iunä pentru an, in luna luT Septembrie,
ear mai mult se nu umble numai de va veni ne-
tine se páréscd la pórta DomnieT mele, sag la Scaun
la Bârlad, sag la Dorohoig, atuncl- se aibá Vornicii
a trimete prada dupá cum le va hi vina, (4).
Sub ascultarea i conducerea Vorniculul de tara
de jos din Bârlad, erati inc6 Sula,sd sari Cafiitanii"
de polcuri' a tinuturilor supuse iurisdictiel acestuT Vor-
nic, cu tóte cetele osta0or. Fie-care polc avea câte
una mie de óment Moldova aVea in vrerne de pace
19 sut4, adecá CapitanT, câte unul de fie-care tinut
(5). (jotirea de tara de jos era compusä din slujilorl
de fara de jos, Afoldoveni josent, saguri" de cäld-
ra,si-din finuturile din jos (6); mai vinea apoT sluji-
(1). Arhiva istor. a Român. tom. I, pag. 169. 170.
(2). Arhiva istor. a Român. toe III, pag. 14.
(3). Uricar. tom. IV, pag 205.
(4). Arhiva istor. a Romin. tom. I, pag. 175-176, a prada vra se
dieà: a instrumenta, a esecuta, a implini, a amenda, a pedepsi.
(5). Cantemir, Destrierea Moldova, pag. 178.
(6). Letop. Moldov. tom. I, pag. 199. 221. 232.

www.digibuc.ro
 48

torit sbreini carl. se tocmeati la vreme de nevol ('),

si cari puteai-i ajunge, dupâ vitejia lor, la treptele cele
maT inalte ale osti; de esemplu polonul Ciogolea a-
juns spatar (2), francesul Bernw-d ajuns Hatman, la
1619, i altI (3). Sub Domnil nostril cei marl, ar-
mata MoldoveI era in vreme de pace de 40,000 de
ostasi Moldovera si 14000 streini (4). .79senzi sail
ostasil de tara de jos, sub Vornkul cel mare de la
Bárlad, formari mai ales armata formidabilá a Mol-
dova Locuitoril de rara de jos, slice Canternir, obi-
cinuiff mai de mult se tráéscá,' in resboi cu Tatara,
erail mai viteji de cât acei de tam de sus: a ornori
si a prada pe Tura' si pe Tatarï, era la el o da-
torie crestinésa intre ostasa Moldova' se deosebeail
Orheiena, ca cez ma daqi. (5).
Sub raporturile administrativ i financiar, iurisdic-
ia Vorniculul Teril de .jos, erail mart
El avea dreptul suveran de a da cârti de apärare,
in numele seti propriti, despre orl ce &xi i anga-
ra, nu numal la persóne ci i la sate intregi. tea',
de esemplu, un act, dat din Iasi, la 1617, de Nicóra
marele Vornie de rara de jos, car á. agentil sei din
Bârlad
(Nicclrâ Velikii Dvornic dolneI zemli. Pisem sino-
vom nasim Uriadnicom ot Brâlad i desugubinari
Fâlcaskoe Volost (6). Dacil yeti vedea cartea nósträ,
(1). Letop. Moldov. I, 298. 307. 327.Cartea lui Mihaï Racovila din
1720 (7228) in Uricar. torn. V, pag. 256.Cartea la Constantin Mavro-
cordat Voevod etrà eilpitanul Stégula &Int. de Calgretï Andrei Peiduret
din 1 Decembrie 1734 (7242) in Uricar. tom. V, pag. 259.
(2). Letop. Moldov. I..298.Uricar. V, 269.
(3). Arhiva istor. a Român. tom. r, part. II, pag. 6.
(4). Canternir, Deserierea Moldova, pag. 219.
(6). Magasin istor. pentru Dacia, tom. II, pag. 43. 61.Cantemir,
Descrierea Moldova, pag. 259. 260.
(6). adecii: Niec5iií Marele Vornie al teril de jos. Scriern feciorilor
noftri Uriadnicilor (dregittorilor) de la fihrlad si Desuguhinarilor de ti-
nutul F4lciului.Imitând cane.elaria domnésai, Vornicil eel' mail, punki
si ei titlul lor, si câte-va envinte la shirsit,Slavoneste.

www.digibuc.ro
 49

oar vol se avetl a lasa in pace satele sfintei Epis-

copii de Husi de toate desugubinele si de morti de
om câte s'ar afla inteacele sate a sfintei Episcopil
de Hus*i; numal s5. le scrieti câte se vor afla, de
usebl, $i se ne dati stire la noi; ear mai mutt se nu
pentru câcl le-am lâsat pentru v6ea pârin-
telui nostru sfintiel sale lui Mitrofan Episcopului de
Husi. Toe pisem, inac ne ucinite, (/).
Din acéstä carte si din alte multe de asemene,
se dovedeste eft' Uriadnica i de,ruguôinarii erati
fonctionarï atârnatl de Marele Vornic a terii de jos,
care-Y numea fecior'i sei. Tot asa era si cu Marele
Vornic a tell de sus, cu scaun in Dorohoiri. Acesti
uriadnici i desugubinari aveari si el feciorii Ion a-
deal agentY subordinaft, pe care-1 trimiteati pe la
sate pentru globe, precum se dovedeste din mai
multe carti a Vornicilor de tara de sus si de jos (2).
Urzadnia. Depgubinari. Ed And. doué trepte de
slujbasi in tard:
Uriadnicz7 eraii depositarii puterel administrative.
Uriadnicul era intâiul functionar dupá. Vornicul; el
se 4icea diregdieor. in cártile domnesti si ale ma-
rilor Vornici, adresate autoridtilor, tot-dea-una Uri-
adnicul se numeste Întâii, apoi soltuzul si apoi pâr-
Când marele Vornic lipsea la Iasi, Vornicia o
purta, in lipsa lui, Uriadnica din Barlad, cum se
vede si dintr'o carte a lui Lupu mare Vornic a terii
de jos, cátrd Uriadnicii sei din MI-lad (3). Uriadnici
erati i prin comunele sraesti, cum se Mmureste
din cartea dad. la 1618, Aprilie 16, de Domnul

(4. A..1.3ert: acésta scriem, se nu faceti alt-fel. Melhisedek, Chronica

Husilor, pag. 52.
(2,. Melhisedek, loco citato.
(3). Melhisedek, op. cit. pag. 67.

www.digibuc.ro
Moldova Gaspar Voevod. in traducerile vechi, cù
vintul Uriadnic se traduce prin Isfiravnic. (9.
Depg-ubinarii san ,sugubinarii, esecutan aclu- 5;;i

nan globele san amensMe pentru deisugubine (recte

du.,sug-uHne) adecd crime, erail deosebitl de globnici.
Desugubinaril atârnail de Vornicil cel mari, si urn-
blaú tard cdutând pricini de globit, anurne bá-
tdi, furtisaguri, omorurl si alte (2). Un asedämânt fn-
cut de Obstésca Adunare a Moldovei, iscilit i de
patriarhul ecumenic Cyril, si Intdrit de Matei Gika
Voevod Domnul Moldovel, la 23 Noembrie 7263
(1755) an desfiintat desugubinele, (globe pentru rnorti
de orn) ce se luan de Vornicií terel de jos, la BAr-
lad, si de sus,la Dorohoin, find un obice4 unlucru
urdt, fi se nu mai fie, çlice Aseslärnântul; si an le-
giuit in folosul Vorniciei cei marl, a se lua la vre-
mea otacilor (3), câte 5 Para le de boul de negot, si
câte 4 parale de cal, si câte 3 parale de vacá, pe
vitele ce vor trece iii cela _park (4).
Glóbele pentru morti de orn samanaii mult cu in-
stitutia feodalá conOosilio, din vécurile trecute (5).
Êtá un act de desugubind, san dusugubing., de la
marele Vornic de Bârlad Ghenghe :
Adicn eti Pavalascu fecior Ghengltei V ornicului,
scrin si márturisesc cu zapis cum am gásit uei mórte
de om pe apa Bârladului mal jos de gura Jarave-
tului, maT sus de Máciucasii, anume pre locul Tiga-
nestilor ; deci dar am gásit acea mórte de om, ear
(1). Melhisedek, op. cit. pag. 32. 33.
(2). Arhiva istor. a Romin. tom. I, -pag. 165. i Melhisedek, op. cit.
pag. 40-41.
(3). otac vra se 4ic5, aice stringerea vitelor de negot spre a le porni
peste hotar spit vindare.
(4). Uricar. tom. Ir, pag. 271. In cela parte, adecl peste hotar.
(5). Michelet, Origines du droit francais, tom. II, Chap. X, peg, 218
224. edit. Bruxelles 1840.

www.digibuc.ro
 51

nol ni-am cercat i am cruitat se videm cine o

fácut ; deci n'am putut gasi pre nime cine o atti fa-
cut ; deci apol ni-am dat strinsoare celora cu locul
anume lui Joan Roca ; deci ei âncá atí umblat
cercat §i ai cáutat se gáséscá cine an fácut acea
mórte de orn, n'an putut gási nici el. Deci en Vor-
nix de Bev-lad dacg am vNut ct nu-i pociú ggsi
cine an facut mórtea acea de orn i cine-i acela pu
locul, ear nol l'arn prepus fórte bine anume pe loan
Ro§ca, pentru câcì aú fost dréptá ocina moie lui
Joan Rocäi. Decl apoi Ioan Roca aì venit la ndi
la scaun la targu Barladula de aû pleitit mórtea cea
de ern. §i am luat de la dânsul 6 0 ugh' (tkAH). Deci
printr'acésta, lucru se nu mar aibe Joan Roca, nicI
ua nevoe nicl dânáoarâ in yea'''.
7144 August 15.
(subs.) Pavalavu Ghenghe, Vornie. (1).
Dusugubind sari depgrubinä este cuvint slavonesc ;
vra se dicá mórte de om,omoritor de om,lite-
ralrninte: pierdere san piersretor, ucigAtor de suflete, de
viete: AyIHErysEio, AmEryouri,AytuErynE, AywEryscrgo (2).
Am véc,lut mai sus, cum Vornicil cel mari de MI--
lad, avean subordinatil lot, cari le tinean locul când
lipsean din Mrlad, i pe cart Vornicil cel mari i
titluean de feciori ai lor. Precum Vomicii cei marl'
titluean pe locotiitorii lor de feciori; asa i ace§tiea

(1). 7144, adecii 1636.Subscrie Pavdapo care era numal fecior: a-

decI agent al lui Ghenghe Yernicul; cu ate aceste el subscrie Pam-
&lien Dhenghe Vornicul, puindu-se prin fixhine chear in locul Ghenghei.
Noill reproduce mai jos un alt act in acésta" materie, de la Yornicul
terii de jos Bucium, din 1588. Ve41 until si ij Uricar. tom. IX, pag
434 435.
(2). GAORApk gEp1{013110:--GAARANCKAro H PyCCKAro AWKA,
KAEMiH HAyKZ, tom. I, pag. :180. St. Petersbug 1847.Jeau de Tati-
scheff, Dictionnaire Complet Francois et Russe, tom. IL pag. 293, Mos-
cou 1816.

www.digibuc.ro
titlueati pe Vornicil cei marl de parinri ai lor. Età"
uh raport fórte interesant din 1640 cgtrg.' Vornicul.
de tara de jos de Bâr lad, din partea locotiitorilor
sei, doveditor chipului cum el se adresa5 lui. Dupg
mórtea jupânului Maftei Rosca, care cump6rase, la
1631, rnosia Felestil de lângA Galati*, urmase óre-
care neintelegeri intre rnostenitoril sei. Vornic de
tara de jos, de Bâr lad, era atunci marele Vornic
Ureche. Fiind absent la Iasi, el recomandà reclama-
tiunea atrg. "sac dreggtorul de Mr lad, spre a cer-
ceta a-I raporta. Acesta, dupti o de-amânuntä cer-
cetare, i trirnete urrng'tórea relatie, pe care o repro-
duc in tocmal
atre parintele nostru bun si pre dupâ Christos
din Cer cu nâdejde, Durnnélui Ureche Vel Vornic de
tara de jos.
ctti dâm stire Durnitale ca pdrintelui nostru, câ
ati venit Calina femeia lui Gavril Rosca cu
seris6rea Dumilale, scriind la feciorul clumitale Isak
dregiitorul noi" la tori, cum vorn sti cu sufletele
noastre asa se mârturisim pentru rândul a o parte
de otcinâ din sat din Felestl ce are uâ parei cu E-
nachi vatav de aproqi. Noi cu sufletele noalstre asa
stirn : cum al esit Maftei Rosca socru ei la mijlocul
târgului si cu oltuzul impreunâ, cu un zapis, i ni-ati
mârturisit nouâ cum a5 cumpârat satul Felestil tot
de istov, si dupâ acea mârturisanie ce ati mârturisi-
el, chiernatu-ne-a5 pre toff târgovetil tineri i bâtrâni
la mórtea lui, de s'aii aratat si otcinile bui, câte
avut cumpârate, i sate, si vil, si tot ce a5 avut el;
dat-a5 lui Gavril feciorului seti satul Fruntisenii,
din Popeni se le fie in doue, si din mori asijdere, si
din vil tij, si din tot ce aü íost. Asa stim cu sufle-
tele nóstre i dâm stire dumitale. i se dâruéscâ

www.digibuc.ro
 53

milostivul Christos multâ pace i sanatate dumitale

in Christos, Amin.
(isalit) Mui mic feciorul dumitale Lak dregettorul
cu toff ortipnii din Bar lad, dâm ;tire cum §tim cu
sufletele nóstre).
Acest act bârládean se aflä la D-1 Doctor Colo-
nel Aristidi Serfioti, actualul proprietar al m4ei Fe-
lestii sari Calica de lângá
intre Vornicil cel vestiti a terii de jos de Bârlad,
gásim pc 1Veslor Ureche, la 1592-1599, i 1607
('), pe Hum sais Hura, la 1535, credinciosul i vi-
tézul Vornic de tara de jos al lui Petru Rare Voe-
vod, i care, la 7049, adea. la 1541, in luna lui
Februarie, venind pentru a doua órd Domn Petru
Rare, i a fcicut mare ospe i cinste n oraful Bc2r-
lad (2) pe Gligarie' Urecke Chronicarul Moldovel, liul
lui Nestor Ureche, la 1644 (3), pe Miron Costin Chro-
nicarul Moldovef, la 1674 i 1669 (4). Consfanlin
Canlemir (bátrinul) care in urrnä aü domnit opt ani
in Moldova, ail fost pe la 1683 Vornic mare la
Barlad ; el era spairna Tatarilor, a Polonilor si a
Cazacilor (5).
Am cules de prin letopisetele nóstre i de prin
urice bätrine nurnile câtor-va Vornici de tara de jos.
Trebue se notdrn cá de la Alexandru Calimah Voe-
vod, adec 5. de pe la 1795, ei figuréz á. cu titlul de
Vel LogVelj, de tara de jos, adec.g. Cancelarl pentru
tara de jos (6), ba alai tânyal Domnii, spre a irnu:ti
(1). Melhisedek, op. cit. pag, 91-94. 102. i Arhiva Istoricit a Ro-
mhnieY, torn. I, part. I, pag. 46. No. 48.
(2). Letop. Mildov. tom. I, pag. 109.Arhiva istor. a Romatiel, tom.
I, pag. 83.
(3). Arhiva istor. a RomAn. tom. I, part. I, pag. 120 No. 170.
(4). Letup. Moldov. torn. II, pag 15.Uricar. tom. IX, pag. 146.
(5). Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie, pag. 44-47.
Neuchatel 1781. si D. Cantemir, in Vita Constantini Cantemiri.
(6). Uricar. torn. VII, pag. 58.

www.digibuc.ro
 54

boeriile, ránduir'A legoferi mar`i de tara de sus §i de

jos, osebit de Vornia mari de tam de sus i de
jos,cum se vede 'in chrisovul lui Alexandru Muruz
Voevod din 15 MaI 1801 In care cetim: credinta
D-sale Costaki Gika Vel logofect de lam de jos, i
loan Razul Vel logolat de lam de sus, i Nicolae
Balls Vel Vornic de tam de jos, i Gavriil Conaki
Vel Vornic de tam de sus ('), i in chrisovul acelu-
i4 Domn din Octombrie 1804 (2),i in mai multe
altele. Ét5. numile çi epocele unora din aceff marl'
demnitarl al MoldoveI:
Petre Carabat pe la 1503-1518, sub Stefan cel
mare (3).
Bade la 1574, sub Ion Vodd cel cumplit. Se scrie
Bildi (4).
Ionapu Zbierea, dintr'un nérn de cele mal vechi
ale Moldovel. Ail fost tá.et de Ion Vodd cel cumplit,
in diva Patelor, la 1570. (s).
Dumbravd, numit Vornic mare de tara de jos dupá
Iona5cu Zbierea (6).
Iluru saù Hura, la 1541-1546 sub Petru
Despre acest Huru am vorbit i mai sus (7).
andrea Bucium saü Bucin, supranumit Vitézul,
la 1580-1592 sub Iancu Saul Voevod, sub Petru
Vodd Mircea si sub Aron-Vodá. cel r. Pe acest
Condrea Buciurn Vitézul, mare Vornic de tara de

(1). Uricar. tom. VIII, pag. 39.

(2). Uricar. tom. VII, pag. 61.
(3/. Letop. Moldov. tom. 1, pag. 153.
(4). Illjd,eti, Ion Vodg cel cumplit, pag. 168. gi. Letop. Moldov. tom.
I, pag. 195.
(5). Letop. Moldov. -tom. I, pag. 191.
(6). 1-11jdeil, Ion Vod'i cel cumplit, pag. 19.
(7). Uricar. tom. II, pag. 252.Letop. Moldov, I. 169.

www.digibuc.ro
 55

jos, l'ati tg.et Aron-Vodd cel odall cu Trotu$an

logofâtul $i cu Paos Vornicul, la 1592 dându-le vinä
de vicle$ug» (I).
De la acest Condrea Bucium se pástrézá urmáto-
rul act important:
,Eto az (2) Bucium Vel dvornic dolnel zemle (3)
dat-am cartea mea acestor ornene anurne Necorâ $i
tefan den satu den Murge$te de pre Crasna, spre
aceia ca se fie tare $i putearnece a tinea partea de
ocenâ de acolea a lu Iona$co Buboc nepotul popei
lu Murgu, pentru câci uces un orn de at'i murit
plâtet capul Necorâ $i stefan de la mene, dar
Iona$co Buboc avut cu ce pláti capul, ce ai
fugetu; ânsâ se se $tie câ mi-u dat 12 boi, ear ne-
menele den rudele lui sâ n'aibâ tr6bâ a tine partea
ha de ocenâ, pentru câ ati fost fratie lui, Marco $i
Petrea, de fatA naintea mea $i n'aii avut puteare se-i
plâteascâ capul, pentru aceia i-am fâcut i noi acestâ
scrisoare a nostrâ ca se tie ace roo$ie partea lu
Buboc in bunâ pace, ear de -se va afla cene-va den
rudele lui, sâ ailDA a dare aceI 12- bol i trei gal-
bene de cióbote luf Necorâ i lu tefan ; ear de nu
se va afla nemenele den rUdele lui sâ le plâteascâ
ce au dat, ear ei se tie acea ocenâ $i fecórie lor in
véce. Aiasta scriu $i mârturisesc cu a cestâ scriso&re
a mea se se $tie. i am scris eti Ghiorghie logofâ-
tul cu mâna mea acestâ scrisoare se se $tie».
U Iai, Vlet 7096 aprilie 15 (4),

(1). Letop. Moldov. tom. I, pag. 206. 201.--8incaI, Chronic. Roman.

tom, If, pag. Letop. Moldov. tom. I, pag. 103 in apendice,
(2). adecg: .gtcl ed
(3). Marele Vornic al terei de jos.
(4). 7096, adea 1588. Acest important docunient s'ati publicat cu
note de ligjdeti in Cuvente den biftreinr, tom. I, pag. 49-54. Buc. 1878.

www.digibuc.ro
 56

iVïcóra (').
Erirnia mare Dvornic teril de jos, la
1591 sub Petru Voevod Schiopul (2).
Vartic, la 1594 sub Aron Vodá cel rt (3). In
arhiva Statului din BucureW, se pástrézá Cartea
Domnéscá a lui Aron Voevod, din 16 Martie 1593,
prin care intärqte 1u jVán Vartic Vornicul stá-
pânire pe mo,siea Laslaoanzi pe Tulova, di;L linutul
Bârlad (4). Vornicul Vartic ma poseda In Iinutul
Tutovei i moiea Ioganiì, dovadá cartea lui Stefan
Voevod, din 24 Iulie 1660 cdtrd dregyitora de Bâr-
lad, prin care le face cunoscut ci înaintea Yariesi
Sale s'aii párât Dabija Vornicul cu .Dumitraco par-
calabul de Soroca pen/ru satul fog-anil dir
Tutova, dând drept de stápânire pe disul sat lui
Dumitraco, cáruia ati fost dat de danie la cásátoria
sa de cátrá socrul seti Ursul Vartic çi sotia sa
Ana, precum s'ati védut i din crtile 1u Gheorghie
Stefan Voevod i ale lui Gheorghie Gika Voevod
(5). Acest Ursul Vat:tic trebue se fi fost un fiü al
Vornicului Vartic. La 1546, sub Petru Rare Voe-
vod, gäsim pe un boer Varlic portar de Suceava (6).
Dimitrie Goia, la 1617, Vornic mare de Ora de
jos (7).
pan Hrizea, mare Vornic de rara de jos, pe la
1633 (8).
(1 . Melhisedek, Chronica Husilor, pag. 52.
(2). Uric de la Petre *chiopul din 25 Aprilie 1591 peutru satul Mi-
publicat de Melhisedek in Biblioteca D-lui Dimitrie Sturdza de
la Micldufort, pag. 5. Bucuresti 1885.
(3). Letop. Moldov. tom. I, pag. 209.
(4). Indice de documente aflate in arldva Statului, publicate sub au-
spiciile Ministeriului Cultelor i Instructiunei publice, pag. 35. Bucu-
raga 1876.
(5). Indice, citat mai sus, pag. 36.
(6). Uricar. tom. II, pag. 252,
(7). Uricul citat de Melhisedek, Chronica Husilor, pae. 104.
(8). Melhisedek, Notite i inscriptii de la 48 de minitstiri antice din
Moldova, pag. 142.

www.digibuc.ro
 57

Ursu la 1615, sub Bogdan Movila Voevod (I).

Bucioc, la 1616 sub Gaspar Voevod (2).
Cos le
Acesta ai fost socru Iu Vasilie Lupu Voevod care
aì fnut in intAia asdtorie pe fiica sa Teodosca sal!'
Teodosia Doamna (3) Familia Buciok 6 fórte vechie.
Gäsirn la 1586 pe un boer mare: Bucioc .parcalab
de Botin (4). Despre Vornicul terii de jos Bucioc
Bocioc se pástrézä un document fórte importaut in
arhiva Statuluï, care ne aratä evenimente fórte grave
din viéta sa si sfArsitul seú. ttä acest document :
Alexandru Ilias Voevod cu mila luT Dumne-
461 Domn çeri Moldova Étá CA Domnia mea
m'am milostivit si am dat si am miluit ruga nóstrA
sAntA mAnAstire a SAntuluI Sava din tArgul
care este metoh al sfintei maril Lavre din Ierusa-
lim, cu patru fAlci de vie In delul MAndrului si in
délul LaslAului la Cotnar, care vie aü fost a Vorni-
culuï Cos/ea Bocioc ci s'aü confiscat impreunii cu
alle averi" ale lui _pen/rm. viclenie, -sculcindu-se el cu
Gasfiar.- Vod confra Turcilor 3si ucigiind mulg Turd
lu Iag, ear dupti aceia jiind finns ,si in/e,bat de
Skender "'asp. ÂnsA si chlugAril' din acea sfántA
mAnAstire a Santului Sava, ne vor scrie pe noi
pe dennfia noastrA, i copiiï nostri, i pArintii nostri,
In SfAntul mare pornelnic in Ias1 7129 lunie 26.
(subscris) hv Alexandru Voevod (5).
Costaki Ro,sca, la 1622 sub Stefan Tomsa Voe-
vod (6).

(1). Uriear, V, 213.Arhiva istor. a Roman, tom. I, pag. 158.

(2). Letop. Moldov. tom. I, pag. 237.Arhiva istor. a Român. torn. I,
part. II, pag. 6.
(3). Alexandra Papadopul Calimah, Despre Gheorghie Stefan Voevod,
Domnul Moldovel, pag. 28 i pag. 149. Bueurestm 1886.
(4). Uriear. tom. II, pag. 254.
(5). 7129 este 1621,Arhiva istoricit a Româniel. tom. I, pap. 112,
(6). Uricar, tom. V, pag.

www.digibuc.ro
 - 58 -
Dzimitru salí Dumitrago Stefan din familia Ceaur,
la 1623, sub Stefan Vodá Torma (4).
Stefan Bout, la 1655-1657, sub Gheorghie Ste-
fan Voevod (2). Familia Bout este o familie vechie
Moldoven6scá. Doamna luï Gheorghie Stefan Voevod,
era din familia Bouletilor (3). La 1677 gásim pe
Dumilrago Boul fost mare Logofdt al Moldovei (4).
La 1561 sub Stefan Tomp. Voevod, gásim pe un
Bout Visternic mare (5). Un Stefan Bout, capitan vi-
teaz, este numit de chronicari slufilor bun ,si de
frunle; ace,sta ari fost spAnzurat de Antioh Vodá
Cantemir (6).
lufiu Coslaki, la 1630-.1631 (7).
Ghenghe, la 1636, sub Vasili Lupu Voevod (8).
Gheorghie Gika ma târçiiri Domn Moldova .Tot
sub Vasili Lupu Voevod (9).
Savin Pl-djeseu, la 1635 sub Vasili Lupu Voe-
vod (49).
Ionago Cehan. 1624-1634 sub Radu Mihnea
Voevod si sub Moisi MoviI Voevod (T).
Toderago, Vel Dvornic de tara de jos, la 1641 (").
Evstratie Lupu, la 1654 sub Vasili Lupu Voe-
vod (43).
(1). Ateneul Roman, pag. 13 din MaY-Lunie 1861 Ia0.
(2). Arhiva istor. a Roman. III, 238,-Me1hisedek, Chroniea ItuF;ilor,
pag. 71.-Uricay, VII. 8.
(3). Alexandru Papadopul Calimah, Despre Glieorghie Stefan Voevod
Domnul MoldoveT, Bucureqff 1886.
(4). Uricar, tom, V, pag. 237.
(5). Letop. Moldov. tom. I, pag. 231.
(6). Letop. Moldov. tom. II, pag. 62.
(7). Uricar, II. 50.--Arhiva istor. a Roman. tom. I, pag. 106.
(8). Cartea din 1636 de maf sus.
(9). Letop. Moldov. I, 295. 236.
(10) Chronic. Roman. de Melhisedek. tom. I, pag. 356.
(11). Uriear tom. VII, pag. 127.
(12). Uricar, tom VIL pag. 5.
(13). Melhisedek, Chrunica Huqilor, pag. 67.

www.digibuc.ro
 59

Ilie Sturza, Mare Vornic terei de jos la 1677

1678 sub Antonie Rusât Voevod (/).
TO ma mare Vornic a tern' de jos, la 1661 (2):
Constantin Cantemir (mai tárdiri Domn Moldovei),
la 1683 sub Dabija Voevod (3).
Costaki, la 1686, sub Constantin Can-
ternir Voevod (4).
Gligora,scu Habli,sescu la 1678 sub Duca Voevod.
lordaki Ruse/ sub Const. Duca Voevod la 1700,
sub Antioh Cantemir Voevod la 1705 (5).
Dumitrasco Mitre, la 1701, sub Constantin Duca
Voevod (6).
Nicola Costin, la 1710, sub Nicolae Mavrocor-
dat Voevod. Acest Vornic de Bârlad Nicolal Costin
era vestit de invétat in limbo Latinéscä si in limbo
Lesascá (7).
Darie Donici, la 1726 sub Mihai Racovitg. Voe-
vod (8).
Solomon Btirleidéntd, la I 678, sill) Duca Voevod.
Acesta at fost si Logofât mare al Moldova. El se
sevârsi din vi4A. la 1680 in Martie, in dilele lui An-
tonie Ruset Voevod, si este ingropat in biserica mâ-
nástirei Bogdana din tinutul Bací, mai nainte
tinutul Trotusului, zidit á. de el (9).
[1]. Hrisov a luI Antonio Rusat Voevod din 29 Martie 7185 (1677)
pästrat la Mitropolia de Iasi', publicat de Erbiceanu, in Istoria Mitro-
polia de IAA pag. 3-4. No. IV.si alt Hrisov, din 1678, ce se Oa la mine
(2). L'arn gäsit in Cartea boerilor Moldovel din 26 Fobruarie 7169
pentru mos'rea TiganeqtT din tinutul Vasluiulul, lingä, Feresti,carte pe
care am citit'o la D-I Dimitrie Scarlat Donici.
(3). D. Cantemir, Vita Constantini Cantemyri pag. 9.
(4). Ilricar, tom. II, pag. 35.
(5). Letop. Moldov. tern. II, pag. 51.Uricar, torn. II, pag. 104.
Letop. Moldov. tom. II, pag. 303.
(6). Letop. Moldov. torn. II, pag. 297.
(7). Letop. Moldov. tom. II, pag. 82. 85. 86.
[8 . Letop. Moldov. tom Ill, pag. 150.
[9 . Vedi Melhisedek, Notite issorite si arheologice adunate de pe
la manästiri si biserici antice din Moldova, pag. 116-123. Bucu-
restI 1885.

www.digibuc.ro
 66

Gavril Miclesad, la 1711-1716, sub Neculaï

lexandru Mavrocordat Voevod (').
Gnkorie Gika la 1677 (2).
Vasilie Fug- le Vornic de Bârlad la 1641. Un act
de la acest boer se pAstrézá in Arhiva Statului din
Bucureti.Mânástirea Ráchitósa, pachet. X. (3).
Vasilie Costaki, la 1698 sub Antioh Canternir
Voevod (4).
Cons/an/in Ruset, la 1743, sub Constantin Nico-
lae Ma vrocordat Voevod (5).
Iordaki Cantacuzino Deleanul, la 1740, sub Gri-
gori Gika Voevod, i 1744 sub Nicolae Mavrocor-
dat Voevod (6).
Costaki Razul, la 1743-1748 sub Constantin.
Mavrocordat :;3i sub Grigorie Gika VoevOiï (7).
brdachi Bals, la 7267, .adech' 1759, sub Joan
Teodor Calimah Voevod (8).
Paladi, sub Grigorie Alexandru Gika Voe-
vod la 1764, i sub Grigorie Calimah Voevod la
1764-1767 (9). Acest Ionitá Paladi era proprietar
m4ei Bacanii, din sus de Bar lad (n)).
Necu la% Runt Vel Logofát de tara de jos, la
1750, pe care l'arn glisit in inscriptia de pe Icóna
maiceï Domnuluï fAcëtóre de miniml, din biserica de
la satul Trifeti, aprópe de Roman.
Constantin Balo,s- Vel Logofát dtt tara de jos, mai
(1). Letop. Mold. tom. II, pag. 191.
(2). MeThisedek, notite i inseriptii de la 48 monastirT antice din Mol-
dova, pag. 161-162.
k3). Hâjdeü, Cuvente den biltrAnl, tom. I, pag. 154.
(4). Uricar, tam Ill, pag. 274.
(5). Uricar, tom. II. 119.
(6). Letop. Muldov. tom. II, pag. 440.Uricar. tom. 1. pag. 57.
(7 . Letop. Moldov. tom. IL pag. 458. Uricar. I, 55.
(8 . Ateneul Roman No. 8, pag. 78 din 2,411oembrie 1860. Ia0.
(9) Letop. Moldov. tom. III, pag. 261. 266.
10). Letup. Mold, tom..11, pag. 26.1

www.digibuc.ro
 61

nainte de Neculal Rusu, pe care ram gásit pome-

nindu-se tot in inscriptia de rnaï sus la TrifqtY.
Manolaki Costaki, la 1755-1757 sub Mate. Gika
WilhaT Racovitd Voevosli
Diiniirie Siurza, la 7 83-1785 sub Alexandru
Mavrocordat Voevod (2).
lancu Razu, la 1799, sub Constantin Alexandru
Ipsilant Voevod (3).
Teodor Bals, la 1799, sub Alexandru Ipsilant Voe-
vod. (4).
Mihalaki .Sturza, la 1763, sub Grigorie Calimah
Voevod (5).
forclaki Gika Vel Logoat de tara de jos, la 1795,
sub Alexandru Calimah Voevod (6).
Coslaki Gika, Vel Logofat tern' de jos la 1796,
sub Mihail Constantin Sutu Voevod. Acestuia, Mihail
Vodá Sutu, i dárui it2rgul Vasluiului cu toi local de
.prin firejar, cuin vom vedea mal jos.
Constangn Bal,s la 1800 1803 _sub Alexandru
Moruz Voevod (7).
Manolaki Conaki, la 1802, sub Alexandru Sutu
Voevod (8).
Mcolae Bal,r, la 1804, sub AleXandru Moruz Voe-
vod (9).
Alexandra Iancu-Leo, la 1804, Vel Logofdt de
/ara de jos, sub Alexandru Moruz Voevod (12).

(1). Uricar I, 172.Uricar. IV. 10.

(2). Uricar. tom. II, pag. 42.
(3). Uricar. tom. I. pag. 100.
[4]. Uricar. tom. III. pag. 9. qi Uricar, tom. I. pag. 121.
(5) Uricar. tom. III, pag. 56.
[6]. Uricar. tom. VII, pag. 58.
[7]. Uricar. tom. VII. pag. 135.
[8]. Uricar. tom. I, pag. 146.
[9]. Uricar. torn. I, pag. 207.
(10). Uricar. tom. I, pag. 207. i tom., VII, pag. 358.

www.digibuc.ro
 62

Cosiaki Gika, Lel logofât de tara de jos, la 1801,

sub Alexandru Moruz Voevod (T).
Vaszli Coslaki, la 1803-1806, sub Alexandru
Moruz Voevod (2).
Grizorie Sturza, la 1815, sub Scarlat Calimah
Voevod. Acest Grig-orie Sturza este tatál. fostului
Dornn al Moldovei Mihil Grigoriu Sturza Voevod.
La fie-care .-caun de adrninistratie supremá in tard:
la Ia0', la Dorohoi, la MI-lad era cáte o
scrie chronicarul MoldoveY Neculaï Costin cd'
la 1710 venind Domn MoldoveI Nicolae Alexandru
Mavrocordat, i indreptându-se de la Galati, prin
Bârlad, VasliA gdsit stri4 in
târg In Bârlad tod boerif cei marl'
tótí tara de jos, i find /emnita Bârladului
plind de órnenT pentru datoriile Turcilor, din Vilele
luT Mihaï Vodd Racovitá, indatd a poronci t. de i-ati
slobozit pre toff; i virea Turcii de arata cd.rtï de
judecálT de la boerY, pre care intrebându-Y Nicolae
Vod á. respunslêndu-le: aceste judeditY faceff dumne-
vóstrd sdracilor ?... boerii dat sarná cum le-ail
scris cártile a§a an judecat ; dupd
care fiind eT stri4 toff de fatá la Divan (in Bárlad)
le-an respuns : gin l2leIe mele se caulati- la drepate,
ca se nu cliceg _pre urma, câ nu v'am dat dumilor-
voastre a inteles-e,... (3).
La fie-care din scaune Ia§sf, Dorohdf, Beirlad, era
Ancd un loc unde se spânzurail vinovata. La 135.rlad,
acest loc infricoat de osiindá era, se Vice, movila
sub care se stringean érrnarócele, i pe care, maY
s'a5 zidit biserica Sfinta VoevoVY, ruinafá in

[1]. Uriear. VII, pag. 61.

[2]. Uricar. tom. 1V, pag. 175. Uricay. tom. V, 53.
[3]. Letop. Moldoy. tom. lf, pag. 98.

www.digibuc.ro
 68

urmá si restauratá la 1806, cum se yede astá-0. Se

;lice cd in vrernile de de mult, pe ac6stá Movilá era
.si locul de cazná, unde se torturail cei supusi cer-
cetdrei judecdtoresti,ca se márturiséscá. Hájdeti
;lice: .tradiTia despre esistenTa Statului de War lad.,
se pástrézá inir'un proverb, conservat pând astá4i
in unele párTi ale Moldovei si Basarabiei. and se
intâmpla cui va pe neasteptate si pe nedrept o mare
nenorOcire, poporul ;licea
De-o-datg.
Pe sub Toaki
Asáqat
Ca la Bcirlad,...
Róla era una din torturele cele mai obicinuite In
cursul vécurilor de mijloc. intorcêndu-ne asupra prover-
bului de mai sus, judece cine-va, ceia ce trebuea se
fi fost acéstá torturd la belicosil Bârládeni din seco-
lul XII, de óre-ce amintirea despre ea a strebdtut
sapte secoli, ! (I).
Vornicii de Tara de jos din Bârlad, a avut de
multe ori bátgi crâncene cu Turcii si cu Tataril, si
istoria ne pdstrézá cu mâudrie, numele unora din el,
care ail ilustrat stégul Moldova Asa la 1518 Au-
gust 11, Tatarii návglirg. peste Tara de jos, dupá ce
ari pradat si ail ars târgu§orul erbanca, pe Prut,
condusi de insusi Hanul lor, care le poronci se deie
foc Terii. Dar Stefan Vod5. cel mare, de o parte,
merge asupra lor, in susul Prutului, ear de alt á. tri-
mete porunai la Bcirlad marele Vornic
eil ferd de jos, se trécá Prutul cu tót óstea sa din
Tara de jos, si luni dimindTa in zori de ;Ii se loviscii
fie bald, Vitézul Vornic CarabáT plécd

[1]. In Trajan, No. 56 din 18 Septembre 1869, Bucurelti.

www.digibuc.ro
 ----- 6 el

indatg., loveste si infringe pe Tatarl, i niul a pe-

rit si rnuFT aiti fost prinsI de viI, intre cari dol mâr-
zaci marI; ear ceI-l-alti goniT, bdtuti si mdceUiriti de
alungul cârnpulul pánd la Nistru, véslurd pe Hanul
tor sdpând cu fuga, cu putini de ai seI (2).
Cârmuirea de tara de sus si de tara de jos, era
óre-curn neatárnatd, de si unite sub sceptru Dorn-
nuluI Moldovel (2). Vornicii cei marI de DorohoI
de Bârlad, de si supusI Domnului, esercitait óre care
drepturi de suveranitate asupra adtninistratilor lor.
Era, o rernuniscen0 a timpurilo; când Moldova
era despà'rtitá in doué domnii. La 1434, nernernicii
fif ai lui Alexandru cel bun, Ilies si Stefan VoevocP,
impsá.rtirá. Moldova in dou6 dornnil, indemnati de Po-
lonI si de MuntenI, luând Hotinul, Suceava,
HusiL Tecuciul si Bârladul, ear Stefan Vod'A
Cetatea Albi i porturile de la Marea Négrá, apt:a
Tighina (Benderul) Chilia i Oblucita (3) AcestI dornnl
prin discordiile lor aü fost causa ingenunchidreI te-
rri la streini; atunci si Tatariï profitând, ail ndvdlit
de ait ars cu desevârsire BotosaniT, Vasluiul si Bâr-
ladul (4).
Aeést ?i. impártélii a Moldovel' se indeplini, prin car-
tea ha Ilias-Vodd din Septembrie 143.
De aceia Stefan cel Mare in scrisórea sa datatd
din Vaslui, din 29 Noembri 1474 cdtre Papa Romeï
Sixt IV, se titlueste si subscrie: Stephanus Voivoda
Dominus Terranim Moldaviae, adecd Domn Ieri-

(1). Chronic. mangstir. Patna, in Arhiva istoridi a Romania, tom.

pag. Magasin istoric pentrn Dacia, tom. II, pag. 64.
[2]. (Pcotetvóç Acextcc;, tom. III, pag. 569.
(Pwrecvá;, III, 22.Laurian, istor. Roman, II, 140.Arhiva istor.
[3].
a Roman. tom. II, pag. 10.
[4]. Strikowski, hbr. XITII.--(PGYMA;, III, 23.

www.digibuc.ro
 65

lor Moldovenesd (9; de aceia logofdtul Tduttrl mer-

gând la Tarigrad din partea lul Bogdan Voevod,
çlicea Sultanului cd (vine din partea Domnuldi seìi
a poporului Moldovan se luchine ambele moldovib,
adecd Ora de sus si tara de jos [2]. Intr'o carte din
1665 Nlartie 8 de la Istrati Dablja Voevod at-5.
Municipalitatea .de Leopol, Domnul subscrie: istrad
Dabija Voivod, Domn terilor ilfoldovene,siï
Ieremia Movild Voevod in epistola sa scrisd in limba
poloná din Ia4 la 1 Septembrio 1601, atre Leon
Sapieha, marele cancelar al mareluT Ducat de Litu-
ania, iseálqte: Ieremia Movia eu mila luï Dumne-
cleti Donn ,si Voevod at lerilor Moldovene,sa [4]. A-
céstá remuniscentd istoricá se pdstrà mult timp in
actele internationale dintre Moldova cu terile streine,
prin titiul Domnilor: Voivoda Terrarum Illoldaviae.
Un document fórte interesant sub raportul istoric,
administrativ i financiar, din 1460, ne dâ relatiunl
despre Varna din Bárlad. Acest document este a-
mrdmantul comercial al lui Stefan tel Mare, dat din
Suceava la 3 Iulie 1460, care se pástrézd in ori-
ginal in arhivul municipal de la Lemberg, titluit:
Ordinatio Stephani illoldaviae de theloneis
per iter Valachicum a mercatorzbus Leopoliemwbus ex-
torquendis. Anno mundi 6968, X-ti 1460.
Etá pasagele din acest act, atingátóre de Barlad:
Leopolenii ce vor merge la Brä'ila sati la Chiiia
dufid fiesd se plátéscil vamá la hotar in Bacäii sag
la Barlad, de grivna 1112 gro§I, §i pesce din car se
nu Ii se ia..
(1). C. Esarcu, Stefan cel MareDocumente descoperite In arhivele
VenetieT, pag. 23-24. Bucuresti 1874.
(2). Magazin istor. pentru. Dacia, tom. I, pag. 135. 136.
(3). Arhiva istor. a Roman. tom. 1, part. 1, pag. 21-22.
(4). Arhiva istorica a Roman. tom. III, pag. 38-39, coni pag. 44-48,
5*

www.digibuc.ro
 66

,Esportatia cerd muntenqt1 i ungure5;t1 e liberd.,

pltind vamá de fie-care pétr de cérd in Bacári sat
in Bârlad sa in Baia câte 1 gros, in Suceava ase-
mene, in Siretiti asemene.,
eCine va duce postavur1 la Basarabia, va pláti
vamá in Suceava de grivna 3 grq, ear in târgul
Romanuld, in Backi, in Adjud, in Putna, in Vaslui,
in Bib- lad, §i in Tecud, de câte 2 galbensic.
In acest act, Stefan cel Mare çlice cd reproduce
punctele §i localitátile, dupd un alt chrisov al lui Ste-
Jan unchiul sets, adecá al lui Stefan Vodd
cel bátrân, de la 1390. Stefan cel mare- uprésId nu-
prin actul seri din 1460, vámile din vechiul

Un chrisov de la Alexandru Vodd cel Bun, din

20 August 14-22, hárizete mândstirei Bistriça vama
din Bârlad. Acest act scris slavonwe are urmá-
tórea cuprindere:
Cu mila lui Dumnedeli, Noi Alexandru Voevod,
Domn Terli Moldavia. Am dat mândstirei Bistrita
a Adormird Pre-curatei Maicei lui Dumnesleti, ca
se-1 fie venit in veci vama din fârgul Bârladului, pe
credinta Domniei mele i a pre-iubitului meti fií
a tuturor copiilor Domniei mele, i a
boerilnr Domniel mele . . . . Am scris Cupcici Lo-
gofátul. 6930 August 20 [2]».
La 1450, orapl Bârlad s'aìi afat in mareThepace.
Dupd mórtea lui Petru Voevod III, se sui pe tronul
Moldovei, un Ciub5r-Vodd, care domni doué lunï,
apor Stefan III nepot de sord al Vo,evoslilor Iliea
§i Stefan, feciorii lui Alexandru -eel Bun. Dar uti firi
natural al Id Alexandru cel Bun, a-nume Bogdan II
(1). Arhiva: isteria a Rominiel, tom. II, pag. 172-176.
(2). Arhiva istorieä a Ronaii.niei, tom. I, pag. 132.

www.digibuc.ro
 67

gonï peste putin din domnie. Acest Bogdan Vodd

II fu bátut, 'crupa maY multe lupte, de Alexandru fe-
ciora lui Ilieaq ajutat de Poloni, §i fugi i se intari
in oralul Biirlad; el se bátu aoí din non cu Ale-
xandru Vodá II luà domnia hotáritor, páná când
un Petru-Aron [Petru IV} bátu pe Bogdan Vodá la
Rânseni din jos de Suceava tdie capul, la 1452.
Pe acesta Al ipätu, la 1456, Stefan Cel Mare, care
luând domnia Moldova' an pus capát acestei epoce
de anomalii, istoria cárora e And. neldmuritá
Chronicarul polon Martin Strycowski, care a vi-
sitet Moldova la 1574:-1575, §i al cdrui chronicon
s'a tipárit la Koenigsberg, la 1582, ne istorisqte
dupd chronicele litvane i rutene, o -catastrofá pe-
trecutd prin Bârfad i in imprejurimile sale, la 1374
1375. Rezumând acele vechY chronice, Strykowski
4ice: (Chronicele litvane §i rutene márturisescn
<cä pe principele litvan Gheorghie sari Iurie Coria-
ctovia', din causa deosebitei sale yitejily invitândul la
dommie MoldoveniT, find din firea lor, ómeni iubi-
toil de schimbarea Domnilor, Al incoronarg. de Domn,
cduitei obiceiul lor, in capitala Sucevei. inmor-
cmântat n Monastirea de fiétra- Wasziulach dincolo
c de orapl Bdrlad jumatate de di, unde am fost en
insu-mi la 1575 (3)i. Istoricul Caramzin, mencionând
acéstá drarnd nume§te mângstirea unde fu ingropat
Domnul MoldoveY Gheorghie, Iurie San Iurga Coria-
tovici: mcindstirea sfeintuluï Vasille In afiroiere de
ora,sul Bárlad ca de o jurnatate çli (3). Aceste po-
(1). thz-retvóç `IçopEa ticodaç, tom. III, pag. 26-27. *incaT, Chronic.
Roman. tom. II, 19-21.Letop. Moldov. tom. I, pag 111-116.
(2). Arhiva istoricâ a Românieï, tom. II, yag. 7-8. .5incal Chronic.
Român. tom. I. pag. 310.
(3). liapitngrm, licToph l'ocyAocTRA. POCCCK.'n, tom. V,
nota 12.

www.digibuc.ro
 68

vestili ale chronicelor strdvechi rutene i litvane,

privesc urnatórele evenimente din istoria nóstrá:
La 1371 o parte din boeri, vecinic nemultámitI si
vecinic poftitori de domnie noted, un complot
o rescai contra Domnului TeriI Bogdan Voevod,
chealând Domn Moldovei pe Principe le litvan Iurga
Koriatowicz, om ambitios, indrásnet si vitéz, cu care
eI aveati tainice intelegerl si legáturi, peste hotar,
la Litva. Koriatowicz ndvdli decl in Moldova cu o
cétá de Litvani i ajunse la Suceava, capitala teriI
pe atuncea, unde boerii nemultárnitl Il primirá si
aseVard Domn Moldovei, dupd tótd rânduéla. Bog-
dan Voevod fugi, insá nicI el, nici partitul sell, nu
se lasará bátutY, ajutatl find cu óste si de Domnul
ValahieI. Intre Iunie 1374 i Martie 1375, o bdtá-
lie cráncená se incinse pe la Barlad, unde (cum do-
vedeste un uric al seti cu data de 3 Iunie 1374)
Voclá Coriatovici a's1 avea resedinta, stând, se vede
tn cale lui Bogdan Vodd i Muntenilor, care pornéll
se vie In Moldova despre FocsanI,si in acestá
Vodá-CoriatovicI cáVù mort luptânduse vitejeste
aprópe de Bârlad, i fu ingropat de aV sei la o mo-
nastire sari bisericd de pétrh.', in departare ca de ju-
matate de Vi de la Wax-lad. Chronicarul polon Stry-
cowski, visitând Moldova pe la 1575, Vice cd a vd-
Vut aic.e mormântul luI Vodd-Coriatovici
Astfel Bogdan-Vodd se reintórse la tronul sets.
Doug nedumerirl intirnpinämií din povestirea chroni-
carului polon. Intál,Strycowski Vice cä Vodá-Ko-
riatovicz fu ingropat -in mânástirea de pétrá de la
Wasziulach, ,dincolo de Bârlad, mers ca de jumatate
de Vi: c.poehowan w Wczsziulach monasierze muro-

(1). HAjdeti, Istoria critio'S, a Romilnilor din ambele Dacia, tom. I peg.
91, 92 si not. 287 i 297 edit. I Bucnre01 1873 f;i edit. II, Bncurer;t11.874,

www.digibuc.ro
 69

vanetn, za Berladem 15ul dnia iazdy,. Nu stim care

uncle este acéstá mânstire aprópe de BAT lad ca
la jumátate de qi merend pe jos. Ortografia lui
Stucowski: Wasziulach ne incurcl, si al doilea, chro-
nicarul polon ,za Berladem 5zd ¿Ida iazdy»,
adecá: dincolo de Bár lad mers de jumatate de Oi; Za
insemnéslá clineolo, dar nu stim incotro dincolo: in
sus sati in jos de Bár lad? Se traduce in Arhiva
istorica a Romániei Za Berladern: dincolo de Mr-
la d (x), ear in istoria mai jos de Bárlad (2):
atârná' de positiunea in Care se punea Stricowski,
scriind.
Caramzin ceteste Wassiulach monasterze
monastirea sfânluIza Vasilie n apropiere de ora,snl
&II-lad ea de o jurnalale de Cetirea lui Ca-
ramzin e de mare greutate, i Caramzin at avutpóte
sub ochi, nu numal Chronica lui Strycowski, dar póte
chiar manuscripte -de ale chronicelor litvane si rutene.
Eudoxiii Hurmuzaki, traduce Wasziulack monizs-
terze : in mânástirea de la VasIuz. Ar resulta dar,
cä baut la Bârlad, in josul cárUia cerca se opréscá
calea lui Bogdan-Vodá si a aliatilor sei Muntenï, Vo-,
da-CoriatovicT in miscarea sa, retrágêndu-se, spre a
lua positie, póte, prin strâmturY i prin codrii Vas-
mort luptându-se, A in asernene impre-
jurare, fù ingropat de ai sei in mânástirea de la
Vaslui. De este, acéstá versiune, cea adevératá, a-
tund biserica de fizilrii ziditá de Stefan cel mare in
Vasluï, i pe care o visita la 1575 Strycowski ca
se vadä mormêntul lui Voda-Coriatovici, a fost zi-

(1). Arhiva istoria a Rominie, tom. II, pag. 8.

(2;. Istoria critica tom. I pag. 91.
(3). loco citato.

www.digibuc.ro
 70

ditä de Eroul Moldovei pc urmele unei alte biserici

fórte vechie, care avea fiintä pe la 1374.
Dar OA .curn resum6. Eudoxitinurmuzaki domniea
lui Iurie, Iurga sari Gheorghie Koriatowicz, pe care
pofta, vecinic nepotolitá i vecinic schirnbaciósä a
unor vecinic nernuftumiti, '1 adusese pe tronul Mol-
dovei din pártile LitveY:
gDupá Voevodul Latko al cárdi fil rema,0' se chie-
. mail Bogdan, Petrn, Stefan ì Roman, urmá in dom-
.nie fiul se cel mai mare Bogdan -poreclit Miqat,
'care státù pe scaunul domnesc §ase ani de qile.
t(1373-1379). Bogdan avù un rival in persema lui
.Gheorghie Koriatowicz, cápitenia unui ném de Ru-
.teni, care stápánea o regiune intinsl din Podolia,
sub suprematia litvanä. Capri de partitá aff nesta-
ctor'nicului i iubitorului de schimbárl popor Moldo-
. venesc 11 aleserá Domn pe acest orn ambitios
vestit pentru vitejia lui, i '1 invitará la Sucéva,
capitala de pe atunci, care invitare el o i primi
tcu noroc in fruntea unei cete armate. Dar curând
c4Iii sub lovitura puternicului partit al lui Bogdan
$i-,S1 apt pacea de VCZAfl monaslirea de/a Vasled,
De Ja. aest Domn al Moldovei, Iurga Koriato-
wicz, care pierdut viéta in Prejma Bárladului, se
pástrézâ urmtorul chrisov din 3 Iunie 1374, dat din
Bárlad, unde resida pe atunci. Originalul se aflA la,
Kiev, in biblioteca Comitelui Swidzinski.
.Cu mila lui Dumnesleil, Noi Principe litvan lurga
Corialovic% Voevod, Domn lerit .11foldovd, i cu toti
boeril Domniei mele-, facem cunoscut prin aceastá
carte a noasträ, ori cárui orn bun ce o va videa
satí o va auçli citindu-se, cum cd aceastá adevératä
(1). Eudoxiil Hurmuzaki, fragmente din iatoria Romanilor, tom. I, pag.
319. Bueure§tI 1879.

www.digibuc.ro
 71

sluga a nóstrá credinciosul pan Iac§a. Litavor, loco-

tiitor de la Cetatea Albá, slujit cu dreptate
cu credinta, in cAt noi vád.ánd a so drdptá i cre-
dinciósá slujbä catrá noi, §i mai ales vitejia sa in
lupta cu TatariT la satul Vladicri pe Nistru, am
pe aceastá slugá a nóstrá sus-scrisá', cu unul din
satele nóstre. numit Zubroul, pentru care toate este
credinta Domniel mele i a boerilor Moldoveni. Ear
spre Mai mare tárie a acestei cârti a hóstre, am
poroncit credinciosului Ivan Scris-ati Iatcu, in
anul 6882, Iunie in 3 dile (t).
La 1616 1617 târgul Bârlad s'a- aflat eard in
mare curnpénd :
Pupa mórtea lui Irimia i Sirnion Movild Voevodl,
rele turburárY §i bátaliT izbucnirá in Moldova, din
causa motenir't la tron, mai intal intre flu lui Simi-
on §i aï lui Irimia, apoi intre ace§tY din urma, sus-
tinufi de cumnatii lor din Polonia, §i intre Stefan
Tomp. Voevod,, trimis Domn de Sultan. Aceste tur-
burári i aceste lupte singeróse tinurá pâná la 1617.
Un nobil din Lorena, anume Ioppecourt, osta vitéz,
luà parte la aceste bátálii cu un corp de voluntari
francezi, pe lângá Principil" Poloni, apdrátorY familieï
MovilejtY, care intrase in Moldova cu óste Polona
Cásacéscá. intorcêndu-se dupá aceia_ din Mol-
dova §i din Polonia, la Paris, Ioppecourt a scris
memoriile sale, despre tóte luptele §i despre acti-
vitatea sa osthéscá in Moldova. Intre alte, Ioppe-
court ne istorisqte cá, in diva de 12 Noembrie 1616,
Principele Correcky care sta la Tecuciii, ora,c lare
de margine, cu un corp de ase mii e cavalerie

(1). 6882 este 1374.VedY acest document publicat de Hajdeil, in

Foita de istorie i literaturg., No. II, pag. 41. Iasi 1860. si de E. Hur-
muzaki, Fragmente din istoria Eomânilor, tom I, pag. 319. Buc. 1879.

www.digibuc.ro
 72

Polon i CazacY, dui:A ce a bátut §i a risipit cum-

plit la Siret, aprópe de Tecuciii, pe Stefan Vodg.
Tom§a i i-a ucis mai bine de 3400 de ómeni, afará
de rniçÏ çi de prisonieri, se intórse in Tecuci5 cu
óstea sa, dupá. trel Pe de odihng, fiind ger mare,
disloch óstea sa, i o rândui se ierneze in târgurile
Biirlad, Roman §i Vaslui; ear el, cu o gardä.'
de 150 de Ulani merse la Iaï, unde fu primit cu
mare cinste de cumnatul seti Alexandru Vodg
mit hiverner ses gens de guerre aux citez de Ticouhe,
Berlade, Romanatirgou et Vass eloye . Insá. Sken-
der-pa§a trimis de Sultan cu o armatá forrnidabilá,
ca se a§ede pe tron pe Stefan-Vodg, venind despre
Valahia, trimete uu corp de avangardg, care calcá
Bârlaclul, tae i risipe§te óstea a§eslatà. aice de Prin-
cipele Correcky, i o garnisóna turcésc á. se a§açlá,
in locul cei polone, in Bârlad. Alexandru-Vodá in;iti-
intat de cele petrecute, trimete gi-abnic din I4 patru
sute de CazacT, prin drumuri ascunse, i ace5tiea,
dupä treï çlile de mar§, ajung in zori de c;1.i pe ne-
;qteptate la Bârlad, dati foc târgulul din maï multe
pártï, tin straaele cu infricopre, i Turcii, care cum
se repedéti din case, scgpând din flacári, ca se fugä,
sati ca sá. se lupte, cádéü sub sabia i sub pistólele
Cazacilor. Din patru sute de Enicerï, abea scá.pard
viT vr'o cinci, se ducá tire luï Skender-pap. §i lui
Stefan-Vodá. Bârladul se prefácuse intr'o grámadg.
de aceste grozdvfi se petreceati In Februarie
1617. Skender-pa§a cu Stefan-Vodg. l cu 25,000 de
ómeni erati tgbäritT la un targu,sor ce nu era maï
deparle de sase lege de la Tecucii, dar Ioppecourt
nu ne spune numele târgusorului. Trebue se fi fost
Nicore§tiT, pe unde in vechime era o cale rnilitará
care ducea obicinuit, apucând de la Berheciil, din

www.digibuc.ro
 -
Moldova in Valahia. Alexandru-Vodd s'a retras apoI
din IasT la 11-lotin
La 1686 orasul BArlad a dat ospetie, in vremi
grele, la dol. DomnI vestifi, si la ostile curtile lor,
adecd luY Constantin Cantemir Voevod, Domnul Mol-
doveY, i lust' Serban Cantacuzino Voevod, Domnul
Valahiel. in acest an Leopold I Imp6ratul Germanid
se intelese cu Ioan Sobieski Regele Po lonid, ca el
se cuprindd Ungaria, ear Sobieski Moldova si Vala-
hia. La L686 Sobieski intrá in Bucovina si provócd
pe Vodá Constantin Cantemir ca sá se supuie luI;
dar Canternir refusd si se retrage cu &tea sa la
Bârlad, unde se afla i Vodá-Serban-Cantacuzino cu
óstea sa, venit aice tot din aceiasT causá. Sobieski
inainta pâná la Tutora, si in diva de 16 August
ocupà Iaiï i Curtea Domnéscd ; el avea de .gând
se mérgd spre GalaçT si se curete Basarabia de Ta-
; ânsd v'ed'end cd nu maI sosea ostile austriace
de ajutor, cum -i' se fágdduise, si. cá TatariI cu Ro-
mâniI se gátearri se pornéscá asupra lui, lash. IasiT
la 17 Septembrie 1686, §i se intórse tri Polonia. La
plecarea sa, Cazacif- ard i pradd .capitala Moldovei;
dar In calea eI, armata Ica Sobieski at fost suparatd
reiZ de Români Si de Tatarï (2).
Un chrisov al Domnului Moldova Eremia Movilá

(1). Histoire sommaire des choses plus mémorables advenues aux der
niers troubles de Moldavie ,.. composée par M. L B. A. en P. sur les me
moires de Charles de loppecourt, Gentilhomme Lorrain qui portoit les
armes durant ces troubles it la suite de .Princes Polonois. Chap. XVIII.
Paris MDCXX. Acést g. importantil carte s'ail reeditat i publicat eu tra-
ducere in romAneste, de neuitatul A. Papitillarian, In Tesaur de mo-
nument*. istorice pentru Romania, mu. H, pag. 40. 46-47. 49. Buell-
resti 1863.
(2). Laurian, Elemente de istoria Românilor, pag. 107-108, i Istoria
Roznânilor, torn. IH, pag. 175.

www.digibuc.ro
 - 74
Voevod, din 9 Iuniti 7110, adecd din 1602, saris
Slavoneste, ne aratd unele fapte locale despre Bâr-
lad. Et acest chrisov :
Adecg Domnia mea m'am milostivit si am dat
am intárit slugeï noastre credincióse lui Andrei'
kirlak PameFul, din dires de cfanie tsi de cumpéli-
tur A. ce aÚ avut de la Aron-Voclá, o siliste anunie
Zorilenii; la MI-lad, si un loc de mórá Bárlad,
din sus de illrgul noslru Bárladid; care aceastá. Si,
lzcle Zorilenil cu loc de mórd In Bgrlact aft fog/
drépig domnésca de ocolul Nrgului" Barladula, cuni,
ca se-0 facA sie acolo sat, si ati dat buY Aron-Vodá
sase cal. bunT invétati drept clod mil' de aspri in
Ireaba Lerii; când a fost fugit tóte satele, cesici au
fosi vremile de nepace )si fircsitft de Cazacï n párnên-
tul Moldova', and si insusi atunce ai perit. Deci
aceastá .siliste ma'' sus scrisg ca se-T fie de la noT
dreaptA "otciná si mosie cu tot venitul. i spre a-
césta este credinta Domnief mele mal sus numitul
Eremia Vodg i fliT mei Constantin si Alexandru,
credinta a toff boerii nostri, anume: Stroici vel lo-
gofgt, Urechia vel Vornic, Criste vel Vornic, Ghe-
orghie pArcalah de Hotin, Vasile i Chrisoverghi a-
mândoi pgrcalabY de Neamtu, Veveritá i Cioarlie,
párcalabi de Roman, Orâs hatman i parcalab Suce-
-vei, Trifan posfelnic, Bocioc spatar, Cárgiman pa-
harnic, Gligorie Stolnicul, Apostolakie comisul. Vleto
711a Iunie 9,. (').
Din acest chrisov ne 15.rnurim:
1°. CA la 1602 târgu-1 Bârladului era domnesc.

(I). 7110 este 1602.Ve4 Y acest act in Arbiva istor. a Rominiel, tom.
III, pag. 80. ,5lobozia-Zorileni27 este asti-fl proprietate MaiestgleT Sale
Regelui.

www.digibuc.ro
 '75

2° C. mosia SloboVia-Zorilena a5 fost clontnéscci

impreuná cu târgul, adecg din ocolul -argului Bâr lad.
3°. a in dilele luï Aron-Vodá ce1r, a fost
vremi de iiepace i náválire de Cazaci in tara de
jos, la, Bârlad, la anii 1594, in care imprejurgri grele
peri mnsuÏ Aron-Vodá, murind apoï, cum se stie, in
inchisóre, in Transilvania (O.
4°, Cä pentru-slujbele sale, si pentru cd aií dat
lui AronVodá in traa terii; ,ase caT buni de óste,
cu pret numaï de doui mil aspri' (2), Domnul aü &t
in schimb Varneplui de Bárlad Andrei' Kiriak, mo
Zorilenii. Despre familia Kiriak, am véc,lut mai
sus si un alt act, actul SoltuzuluT de BArlad Ka-
rapotorpa, din 1623, dupá care jupânésa Zamfira,
sotia lui Durnitrasco Kiriak (perte se fie full id An-
drei Kiriak) aìî ve'ndut Párcalabulul Ghenei5 o parte
din inosiile MastaticT si Piceganit
in -chrisovul sus-citat al luï Eremia Movilá-Voevod,
din 1602, se dice cd târgul Bârlad era proprietate
donnésca (ârgul nostru Beirlad), precum i silistea
Zorilenii at fc4t domniscei de ocolul Icirgului"
Aice trebrie se facem o lámurire la in-
trebarea ce vine natural: ce era .proprielalea dom.
néscii ?
Dornnesc, .Domniscli vra se slicd astá-di do-
meniti, sari proprietate a Statului.
Etá ce dicea Obstésca Adunare a Moldovei la
1817, intrebatá find de Domnul Scarlat Calimah
Voevod pentru fellul proprielayei in Moldova din
invechime:

(1). Despre acésta vmri. (Derreevò; 'Içopta Antxlceq, tom. III, pag. 90.
Letop. Moldov. tom. I.
(2). Un galben era 200 aspri adea doi lei fi 20 de parge. (Cantemir,
Descrierea Moldovel, pag. 219). Asa dar 2000 aspri fac cleee galbeni,

www.digibuc.ro
 76

«Locurile earl' din yea' ag fost domnepT slim

« a) locurile de fiustig, adecá ce nu s'ari stápánit de
«nimene din nepomenit veac, cum i locuri de rn4T
deschise ce s'ar gási Intre alte hotare Impresurate,
« sub nume táinuit safl schimbat, i necuprins In chri-
« sóvele megieitelor m41'; b) braniflile domnefd, ce
aü fost din vechï, i c) locurile (t).
Cuvintul brani,de insenmézá. Slavonqte un loc a-
parat poprit, de la verbul EPAMITI1 ( i In limba
nóstr á. vra se dicg poénii pentru fânate, loc de a-
nat. Asa la töte mânástirile era câte o bran41e, a-
decil loc de anat. Domnitorul i istoricul Moldova
Cantemir ne spune c pentru fânul trebuitor la Cur-
tea Domnéscg era un es lângá Prut, nurnit óranige,
care era in Ingrijirea ComisuluI celuT Mare (3).
Fânetele domneti, in vechime, le lucrati locuitorii e-
secutatï de Comisei; trimil de Comisuí at mare.
Maï társliti cu nurnele de óranifle s'ati pus o dare
pe b'euturi, care era yew./ al ComiFia domne,n7,
consta, pe la 1769, intr'un imposit de- 3 lei pe bu-
tea de Muturá (4).
Se fáceati Domnefll F,fi ce, se confiscaü de
la aceï ce se dovedeaii viclent saü Izaini, adecá trá-
dátori cátrg Domnul teriT, adecä cari se dovedeaü
conspirând contra Domnuluï. Confiscatiunea, de i ur-
rnatá i practicatg, ca pedépsá, In curs de secoli in-
tree, putut ânsä impgca nici odatá pe Români,

(1). Anaforaoa Obstestel Adungil a Moldovel din 1817 pentru feliul

proprietiltd In tara din ini4c1tims. in Uricar, tom. IV, pag. 325-343.
Conf. Cantemir, Descrierea Moldove, pag 216.
(2). IDEjdeil, In Traian No. 5 din 30 Aprilie 1869, pag. 20, col. IV.
(3). Descrierea MoldoveT, pag. 160.
(4). Kogiluiceanu, Arhiva Romtmésa, tom. 1, pag. 149. edit. II.Mel-
hisedek, Chronica 11u§ilor, part. 1, pag. 58.

www.digibuc.ro
 11

la 1832 când ea se desfiintà, atât adunarea Mol-

doveY cât i Adunarea Valahiei declarati ca con-
fiscarisirea de averT fiind impotriva obiceiului §i a
legeï pärnêntului, nicT odiniórd nu va putea a se
fiinta (').
DomniT avea6 drept nemärginit asupra proprietä-
tilor domne,ra. El le da danie ci yniluire,
boerilor dupa- fie-cdrui c1 dupci slut-
bele seviir,site Domnultd Chronicarif vechf ne
spun, cá Iuga-Vodg, la 1399, ag incefiut a distruire
ocmI .prin /ard la voinid ce fáceag vilejd la oslf.
Alexandru Vodd cel bun (6907 adecá 1399) dáru-
ete ocinï la mânástiri, Stefan \Tool' cel tin& (7026)
ditrue,sle vilejilor care aú Acitut 15e Tatari (2).
Domnul urmátor putea strica aceste daniï §i nfiluirt
De aice vinea formula sacramentalá in curs de vea-
curi, care se punea la sfâ4itul tuturor uricelor, §i
chrisóvelor de danie i de miluire domndsa. càträ
mândstirï §i boer1,§i care lice cEar dupä
ca noasträ viétá cine va fi Damn teril acqfiea, sari
din nOnul nostru, sat cine Dumnel;leil va voi se fie
cDomn, se nu slrice a- nóstni danie i ntiluire, ci
gmai" veirlos se dei'a ,ci se intäréscei, (3); j tot de
aice vinea obiceiul, ca la fie-care schimbare de Damn,
proprietarii de danil çi de miluirl, mergeati de ca-
patail de la noul Domn recunófierea ,si inkirirea
uricultd de dame ci de miluire .(4). Acéstä re-

(1). Reglement. Organ. Moldov. Cap. VIII, seq. VI. art. 855. Regle-
ment. Organ. Valah. cap. VII. sect. III. § II, art. 298.
(2). Letop. Moldov. tom. I, pag, 102. 103. 154.
(3). d. e. Uricul lui Alexandra cel bun din 6936 (1428) in Uricar.
tom. II, pag. 248.Uricul lui Hies Voila din 4 Mai 6944 (1436) in Uricar,
tom. III, pag. o multime de alte.
(4). esemplu in Uricar tom. 11, pag. 285. si la tóte schimbilrile de
Domnie.

www.digibuc.ro
 18

cunótere prin arisov, se c»cea: milà intdriturd,

ea, odatá cu confirmarea, cuprindea lofta cAtrá
domnii viitori se n'aibei a .trica mila intdritura
(2). Uricele vechi ne dati mil' de esemple cá nioii
dáruite de Domni, se intorceati ear5§1 la Domnie prin
stricarea dania de catrei domriì urmeitori., prin res-
cumpërare, prin etingerea familiei care primise dania,
prin confiscare pentru viclenie catra Donn. Pe-
depsei de confiscare era supusä ori ce avere, ori
de unde ar fi provenit, a vinovatului (2).
La 1631, gdsim ..aprópe de BArlad, la Sirnila, o
pivá, saù fabricá de sucman. Etá un uric de la Moi-
sei Movilá Voevod, scris- românqte, din 1631, do-
veditor 'despre acésta
«Noi Moisei Movild Voevod, Bojiciu milostiiu Gos-
podar Zemli Moldavskoi (3).
«Dat-am cartea Domniei mele slugei nóstre lui
Dumitru §i lui Simeon de la Neamt, spre aceea ca
ei se fie tail i puternici cu cartea DomnieT mele
a-§T tinea a ior areaptá ocind §i mo§ie, dreaptá ociná
morile ci piva din Dobromir0 despre Simila din
linutut Tutoveï. Se tie despre tot hotarul cá.t se vor

(1). esemplu Chrisov lui Conk. Duca Voevod din 7201, in Uricar,
tom. II, pag. 92-93. si -kite chrisóvele de intgriturg.
(2). Esemple : Chrisov de la Radu Mihnea din 1624 in Uricar, V, 381.
De la Miron Barnovski, id. pag. 383.Arhiva istorieg a RomânieI I, 73.
pagina 74. din 1442. pagina 112. din 1631 pag. 125. din 1541 (confis-
care). din 1552 (desherentg., adecg stingerea familie1). tom. I. part. H,
pag. 191 din 1610 Martie 30.Uricar. IV, pag. 315, din 1718.Uricar.
V, 379. 381. -383.Axhiva Românéseg, I. 14. 15 din 1400.de la Hie
Voevod din 4 Mal. 6904 (1396) Uricar. III, -109.Alexandru cel bun, din
1403 (6912) Uricar. III, 246.Alexandru cel bun, din 6936 (1428) Iulie
24. Uricar. II, 248.de la Iuga-Vodg, in Arhiva Românéscg., tom. I. 14.
de la Gaspar-Vodg din 7127 (1619) Itdi. in Arhiva istor. a Roman. I,
54.Melhisedek , Chronic. Husifor, pag 6. 12. 404. 408.:
(3). Bojleiu adeel nu mila liii Dumnedefi Do= teriI Mol-
dova.

www.digibuc.ro
 79

alegi pdrtile lor din cárnp si dintru ap A. si din pâ'-

dure: se nu aibâ' Kikos (Rnio11-) nicï o tréba cu mo-
sia lor, pentru cdci art_ fugit din legT si de la Poarta
Domniei vrut se stea Ca se -se pkésca.
cu dânsii. DecT se Pe mosiile; ear de i va parea
cu strâmbkate, se vie se stea cu dânsil de fatártna-
intea PorPT .Domniel meli.
(I P.) 17 Decembrie 7139
Cuvintele : se stea cu dânsii de fa0.' inaintea Por-
Dornnid mele, étä ce insemnézâ :
Impricinaiï carT vingi la Iasi &A se judece la Di-
van, dinaintea- Domnuluï,sta la Pórta Curgi Dom-
nefti, asteptánd se fie chiemati la judccatx., cánd va
esi Domnul in Sala Spatarid (Sala Tronului). Si aice
la Pórta Cuqel Domnesei era Vornieul de Pórtei cu
subordinatiï seT Vornicei de Pórtri, AprOT i portari,
cari introduceati pe rând la Divan pe impricinatT.
Vornicii de Pórt d. eraii insárcinaP', dupd poronca Di-
vanului, si cu aducerea cu putere,- când Domnul sari
Divanul ar fi hotarit asa, a irnpricinatilor la judecatd,
si .cu aducerea la indeplinire (esecutarea) a hotki-
relor.
Din Ucraina, mulfe familff de ném cazacesc si din
Rusia micd, le Osírn stabilite, in vechime, in Mol-
dova, slujind prin óste, si prin D:vanurile Domnilor.
Asa, d. e. gdsim pe .Ne6ojatco uricarul, iscälit i In-
tr'un uric de la Irimia Movild Voevod, din 2 Aprilie
1605, dat fiilor Logofatuldi Bârlgdeanu, pentru mo-

Gh. Barit, Foaie pentru Minte, inling, si literaturi. Anul 1842. No.
15, pag. 118. 13rasov.llin Acéstg carte Domnéscg,-se vede llmurit, din
vechime, dréptul de opositie celor judecag In 1ipsg, chiar si contra car-
tilor Domnest1'. Acest drept era marginit intr'tin termen hogrit, 1.,um do-
vedese ina multe acte vechl' domnestl si a Divanurilor.

www.digibuc.ro
 Ad

ia Zelina din tinutul Hotinului (t). Aa gdsim pe

Neirlaaico, intre ctitorii mânástirel Pângaratiï (2).
0 carte de la Stefan Voevod, fiul lust' Vasili Lupu
Voevod, din 31 Iu lie 7168 (1660) dovede§te cä in
dilele lui Vasili Lupu a fost Arnia mare in Moklova,
un cazac anume Cartea luï Stefan Lupu
Voevod, calificá pe sóra acestuï .Ndbetdaico, anume
Pastasia, de Beirladenird, adea. Bârládéna., ceia ce
ne dovede§te, cá familia Ndcláboico a fost statorni-
citá la Bârlad. Eta acéstä. carte, scrisd románe§te,
care se pástr6A in original in arhivele Academiei
române (3).
t lw Stefan Voevod, Bojieiu rnilostiiu Gospodar
Zemli Moldavska Dat-am cartea Domniei méle
sárace de jupânese anume Nastasiea Barbidenita
sora luí .1Vâclabalco ce-aa fost Arma,s, se hie tare §i
putérnicâ cu cartea Domnief méle, a opri §i a tinea
doao vii de la sat de la Orbéni, care vii simptt
cumpârate de frate-seti ATâclaaico Armap,
fost luat aluglrii de la C4n CU irnpresureaturi
in Gheorghe Stefan Vodâ, i apoi Gika
ileW lui
Vodâ i-aii fost dat pre acéle vii i cartea perit
când aí vinit Munteanii cu Constantin Vodá, pen-
tr'acea ca sâ aibâ ea a.§ï tinea viile despre alugArii
de la C4n i nime sâ nu cutéde a tinea sail a o-
pri. Ina.Co ;le budet (4).
Sam Gospodin velél (5). U Ias let 7168 Julie 31.
(L. P. D.).
(1). Uricar, tom. I, pag. 158-159 edit. II. Iasi 1873.
(2;. Tocilescu, Raporturi asupra clitor-va mângstirl, schituri si hiserici
din tail, pag. 89. Bucurestl, 1887.
(3). Documente, pachet XXI. No. 107.
(4). adecg: alt-fel se nu fie.
(5). adecg: 1nsusi Domnul a poroncit, Aceste cuvinte scrise, la sfArst-
tu1 artilor Domnesti, une-ori de insusi Domnul, da actului o puterb
mai mare,cgel ele dovedeart, cg nu numai dupg judecata beerilor, ci
chear Domnul af,ia a Tiotgrit.

www.digibuc.ro
 81

Trebue se pomenesc despre pecelea targului ßâr

in vremile vechi pecetea târgului Bär lad era 0

pecete rotundd, avênd la mijloc un soare, cu trei
stele §i trei pesci, la láturi, i imprejur legenda, dupd
semnul Crucei, cu litere cirilice: mama Tp%ra. filano.A
(jteceala Irag-a Bralad), ear mai KE,IETECt mp-
r6A8n 114MA (Pecetea targula Bar/ad), ceia ce do-
vede§te cá aceste doué peceti sint din vremi deose-
bite, cáci trag- _Bra/ad este forma vechie pe care o
gäsim intre alte acte, in chrisovul scris slavone§te,
de la Alexandru cel bun, din 20 August i422, ce
se pästrézá in arhiva Statului din Bucuretl, prin
care hdrize§te mânástirei Bistrita vama din Bârlad
chrisovul dice: Aim oT_ fipz.namicoro Tpzra (1) ;ear targ-
Barlad este forma din alte epoci, cum am 4is la ince-
put, precum este din altá epocd §i forma in plural ca_
cea din diploma Domnului Bârladdlui Ivanco Rostila-
vici din 20 Mai 1.134, care (Pee: oy REPAA4i (2). De a-
ceste peceti, din inceputul secolului XVII §i anume din
anii 1635, 1638 étc. etc. e am v64ut multe, pe zapise
de vêndare de proprietäti, date de oltuzii i de
pârgarii çle Bârlad, in dilele marilor Vornici de tara
de jos. Ap, de pildá, m4a Pog-oneVii- de lângá Bâr-,
lad, astá-di proprietate a d-lui Nicolae Constantinidi,
ear mai nainte a casei defunctului postelnic Iancu
Gika (brigadirul), are de aceste zapise, fóite _pre-
cióse, de la $oltuziï de Bârlad. Trei din aceste
pise sint fórte bine pdstrate, cu pecetile lor intipá.-
rite cu fum de la lurninare, §i anume: unul de la
titra MATS; Wli K8 Bi rizprAph AHN Tpzr AE fipzAki, (Wea-

(1). Arhiva istoria a Romania', tom. .1, pag. 132.

(2). Vedi diploma bâi1ìLdn n jurnalul Traja)t, No. 50 din 26 Au-
gust 1869, pag. 199. sq.

www.digibuc.ro
 82

goe Whiz cu 12 15tirgari" din frzig de Brálud),

din 15 Martie 714G, adecá 1638, prin care Aposto-
laki feciorul 1u Constantin parcalabu cumpérd m4e
in hotarul Dinasetiï, cu vad de rnórá la Tutova
cu sápdturá; un alt de la Martin solInz de Braad
cu 12 pcirgarì, din 25 Aprilie -7113, adecá 1635,
dupd care Tuda i Ion4cu HolteinI vênd m4e din
sat din Dinasetii de pe apa Tutovei, cu vatrá de
sat i cu vad de mórá, lu Grigorie Matoei
un al treilea de la Sloean lorga pl/uz de Brálad
ci cu 1 2 Airgari; din 26 Februarie 7143, adecá. din
1635, pentru vênc,larea m4eï Pogonqtri i Poloci-
la sfâ.ritul acestor acte: AM 118C

(am pus peciatea ora

11ENATEA OpALLISA8ii KA CE CE WTi.
ca se se flie). Etá fac simile intocrnaï dupd a-
cestá pecete:

_Dar la: Casa 06giei" oravIuT Bârlad, sat, dupá' cum

se cj.ice astá-çli, la Epilropia Case 15roprietdiei" ora,sula
Barladului, se pastrézá o pecete de fer ma modernd.
Acdstá pecete are forma ovalá. In mijloc, la umbra
until, nor, intre patru copad, -pe malul und ape, cu
tro`i petï stá in picióre o femee ,cu mânele intinse,
tiind 1h mâna stângá vulturul Valahiei cu crucea in
cioc, ear in mâna dréptá un snop de sege0 sail' de
vergi; la piciórele femeiT o apd cu trei pescï, §i sub
aceste tóte, jos,data .1.815, ear imprejur inscriMia

www.digibuc.ro
 88

CU litere cirilice,nENETE Tzpr8A8H EzpnaA8n8rt (fiecele tdr-

gului" Barladuluï ). ttá fac simile de pe acéstd
pecete:

care se gäsqte 'intipAritá cu fum, §i cu cernélá, pe

o multime de acte bârládene de la 1815 pand la
1860, in curs de 45 de any; ear la 1860 :Epitropia
proprietätei târgului, adecá. Casa OlDtieY, aú fäcut o
altá pecete, cu care se sluje,te §i asta4i; acéstä din
urrná pecete, este, in ce prive§te rnárimea eY, forma
marca de pe ea, intocmaY ca acea de maY sus
din 1815,nurnaï, in locul legendeY cu litere cirilice
METE T7pr8n8H U7prtap,8ASH scris legenda
cu litere latine: Epiiropiea propriacifei orapluì Bâr-
lad. 186o. Eta i fac simile acetiea care se intre-
buinOzà' §i astá-dY :

www.digibuc.ro
 84

Ce insemnézá áre ac6stä marcd ?

Póte c alegoria de pe pecetea de la 1815, pe
care o vedem in curs de 74 de anT, pe actele tAr-
gului Bârlad, resurnd istoria BArlacluluT. Femeia in-
chipueste, fióte, domnia sari Vornicia IhrladuluT, vul-
turul muntenesc in milna stângá, i snopul de vergi
in dovedesc, p&p, intinderea i hotarele
iurisdictiund BArladului: de la Siretiii, hotarul Vala-
pâná la Prut, unde mai ales, in secolul al XIII,
pe fa 1240, in ilele când inflorea Bârladul, eran
Curnanii,cAcY _snopul de segetï, de vergl, este marca
Cumanilor. Pe la 1169 1240, Cumanif sari Po-
lovtiï se intindéti peste Prut in Basarabia, sub groz-
nicul lor domnitor Konceak (/).
Asa s'ar putea esplica, póle, marca ie pe
pecetea de fer a târgului Básladului din 1815
si cea de astä-qi din 1860, sirnbolisând istoria sta-
tuluï Bârlädean. Se sperdm cä cercetriri, din partea
celor oompetenti, ne vor pune in stare, se cunóstem,
si se putem rámuri maT bine, obârsia i intelesuI el%
Cât despre cei treï pesci si apa (apa Bârladului) pe
malul cáreT sta figura alegoricd de pe pecetea târ-
guluT Bârladraceste slut si ast-dT marca judetuluï
Tutoya, inchipuind bogatele sale pascariT, vestite. si
in istoria comerCiului nostru international.
Am védu,t in chrisovul luT Erernia Movilá Voevod,
-din 1602, cd târgul Bárladul era doon;esc, ca si mo-
sia invecinata Zorilenii; din sus de Bârlad, tiind de-
ocolul târgului Bárladului, pâná In ilele lui Aron-
Vod cel I-en, care la 1594 a fácut silistea Zorile-
niT danie i. véndétóre luï Andre Kiriak Vamepel de
Beirlad. Dar de la 1757, pând la 1815, Básladul a
RApAM.pliz, op. cit. tom. III, _riot. 3. 53. 60. 6;1. liájdeti
tn. Trajn, No. 52, pag. 208, §. 5.

www.digibuc.ro
 85

c4ut in grele anevointi. Am mg çlis cu altè ocasiI_

cum Constantin Mihai Racovitg. Voevod a avut fa-
tala cugetare, contra obiceiulut .terii", a face danie la
mânástiritârgurile si pämânturile tArgurilor, si acéstá
galantomie, in folosul mândstirilor si in pagubá si
sa.derea oraselor, s'aú intins si in folOsul particula-
rilor. Asa pátirh.' orasele Tecuciul, Botosanil, Vasluiul,
Târgul Ocna, Galata' si altele (1). La 1757, Constan-
tin MihaI Racovi0 Voevod art aruit mânástireI SAn-
tului Samoil din Focsanl, zidia de .el, IÓ/ mo,sict In-
cunjureitóre a oraplui Barlad, care constituea târgului
13ârlact o mosie de mare intindere i de mare pret
insemnAtate. Vatra târgului rèmase singurá scutitá,
dar de la 1785 deveni si acésta aprópe proprietate a
familief Cantacuzino, i mal 0.45 a familiei Miclescu-
Dimaki, de la care obstiea târgovetilor de 13Arlad,
prin sprijinul Domnului Scarlat Calimah Voevod, res-
cumpárà, in sfiirsit, dupú multe juded0 si auevoinfi,
si mosia si targul, la 1815.
Dou'e chrisóve de la Domnul i legislatorul Mol-
doveI Scariat Calimah Voevod, unul din 1815, Fe-
bruarie, si al doilea din 181; August 14, sint,:de
atunci si pâ4 baza si titlurile propriet4d. si
drepturilor colective al Bârladului. Chrisovul din
1815 are i o importantä istoricA : privilegiT, datine

(I). VedT Alexandra Papadopul Calimah, Scrisóre despre. Tecuciti.in

Convorbirile literare din 1 August 1885.si Notita istorica despre ora-
sal BotosaniI, pag. 36. 'Bucuresti 1887.--Ve31 despre Vaslul: Chrisovul
lui Mihail Constantin Sutu Voevod din 1796, prin care da Ilatmanulul
Costaki Gika Vel logoffit teriI de jos danie ttirgul Vasluitdui:
cu tot locul de prin prejur, i chrisovul lui Alexandra Constantin Morita
Voevod, din 1803 Mai '22, intaritor celai de- mai sus,in brosura repo-
satului M. Kostaki, Chestiunea Vásluiului; pag. 57-60. Buctirestl 1864.
Despre Galai i despre thrgul -Ocna este chrisovul ha Constantin MihaY
Itacovitti Voevod din 1 Ianuarie 1757 despre care vorbese in a mea
Notig istorica despre Gatati,, inca ineditti.
www.digibuc.ro
 86

vechi, istorie, obiceiud ale pdmántuluï, tóte shlt cu-

prinse in el. De aceia Il reproduc aice in intregul
intocmai:
Cn mila lai Dumnegeti
Noi Scarlet Alexandru Calimah Voevod
DOMN TERET MOLDOVET

clivtiintare se face cu acest chrisov a Domnid

mele, tuturor cuY se cuvine a ti cá, ardtându-ne al
nostru cinstit i credincios boer Dumnelui Grikorie
Sturza Vel log-ofch" de iara de jos, zapisul Dumisale
Spalaresa Profira Mieléscd, solia Dumisale Spata-
ruluì Wieolae Dimaki, care este din di intai a lu-
nel acestei Februarie a anului curetor, iscdlit de
Durnneri i de sotul Dumisale, i de boerii rudenisi a
Dumisale ce i-a5 fost epitropi : DumneluI Iordaki
CantaCuzino, biv vel logofât, i dumnelia Joan Sturza,
biv vel spatar, i de alff boerl, ineredintat §i de dumnelor
Veliiï boeri a DivanuluI Domnia mele, prin care
se cuprinde cá miindslirea Sfânlulai Proroe Samoa
din ltirgul Foc,sani, ce este metohul mAndstirei
Sfântului Spiridon de aice -din oras,m1 Iaiï, avênd
afierosire de la clilorid er, Infru pomenire
Dobin Constantin Mihail Cehan Racovi/ii Voevod,
mo,sia de la ilirgul Bârladubd ot Tulova,
hotàrit i stAlpitä, i mésuratA. in Jung i in curme-
gi§, afard de valra icirguluï, precum aratá chrisovul-
acelui4 Domn ce este din anul 7265 ('), §i alte ur-
mátóre ehrisóve de inleiriturd,tn urmá la anii 1785
Decembrie 10, Epitropia mândstireI sfântultif Spiri-
don, ce se afla Intru acea vreme,- anume: reposatii

(1). 7265, aded, 1M7

www.digibuc.ro
 87 ----

Sofronie Irinupoleos, i Lascaraki Roset, find vel Vor-

nic, si Iordaki Gika Vornic, aú fiicut schimb cu Dum-
neluï biv vel logoftit lordaki Canlacuzino, /iind .pos-
telnic; adecd Epitropil an dat dumisale logofâtului
mafia Bdrladul, i dumnekil logofâtul at dat la rnâ-
nástire Mosia Vidurelele satul intreg la tinutul Soro-
cg, precum aratd scris6rea de schimb, adeveritd de
Mitropolitul terii si de Velitii Logofeti de atunce,
táritá si cu chrisov tot dintru acel an, Decembrie 26,
de la Domnia Sa Alexandru Joan Mavrocordat Voe-
vod. Dar dupd aceia, la aniT 1786 luna Ianuarie,
dumnelui Logofeilul lordaki Canlacuzino, fiind spatar
âncá, prin invoéld aù )(dull schimb cu sora Dumisale
reposata spalarésii Carina CanIacuzino; care ail fost
moafei dumisale spataresel Profird, dând d-lui logo-
fâtul surorei sale mo,siea Basrladul, luând de la
sora sa niste párti de mosie la tinut Hârláuluï, cum
aratä scrisórea de schirnb adeveritd de Mitropolitul
terii, Episcopul Husului si Veliçiï loerï de atuncei.
Pe' urrná statarésa Catinca Caniacuzino, bare allele
ce ag dai zeslre flied sale Elena, maica dumisale
spaiares4 Profira, d dupd
cul Dimllraki Miclescu, dat i mo,sia Beirladul,
precurn aratá 16ea de zestre, iscálitd de spatarésa
Catrina Cantacuzino ear de la stolnicisa Elena ag
remas la fiica sa, adecd dumisale spatareseZ Pro-
jira soilea dumisale sAalaruluï Nicolae Dimaki,
precum aratá izvoclul din anul 1813 Noembrie 21,
iscálit de dumnelul spatarul Joan Sturza vár-primare
cu stolnicésa Elena, ce an lost si epitrop dumisale
spataresei Profireï. Dar fiind cd kirgovela locuziori
din Airgul Bdrladului, din vrerne in vrerne s'an in-
tins cu casele alte binale, pe locul acel cuprins in
chrisovul pomenitului Dornn, ce fost afierosit la

www.digibuc.ro
 88

numita mângstire, si aflându-se ->si la mána tdrgove-

litor ò carte lol de la acalao. Domn, Fi lot diniru
acelag an Mar lie 12, in urma chrisovultd meindsti-
rd, in care carte hotáreste- se nu deie de casá nici
un ban chirie, nicT din pivnitele lor, cum nicï din
-gradini se nu-r qeciuésc á. mângstirea, ce numai: din
tarini si din fánat, si din prisäd. de la câmp, se-
dea sleciuéla, in cuprinderea acelel cärfi lute-
meindu-se târgovetii, faceari pricinuirT atât la eel' de
maY nainte stápânitori, cât si cAtre dumneiT spatarésa
Profira, ca se nu dea adetiul (I) obicinuit dupà puterea
chrisóvelor ce are,intinqindu-se pricina si la infáto.
sarea judecátei Divanului, de unde deosebindu-se cap-
va din boerii ce locuesc intr'acel anume dum-
nelui" spatarul Cavril Iarnandii, spa/arid loan Co-
staki, i banul loan Iarnandi medelnicerul Petraki
Negre, c1 medelnicerul Panaite Docan, medelnicerul
lordaki Ofiripn ci slugeriul Vasili Kirn, arátân-
du-se din partea. tuturor târgovetilor, i scotând vorbg
cá cu totii de obste ar vroi se o cumpere de istov,L---
spre acea vorbá s'ari sfátuit dumneii spatarésa
Profira cu sotul dumisale i cu epitropii ce avut,
cum si cu dumnelor Velitii boeri a DivanuluY, si cu totii
inteun cuvânt aù satuit: cá. spre izbrgnirea tuturor
pricinilor ce era -pricinuitoare de pagube, si spre
mai bun folosul dumisale, dacá4 vor da pre; rflultri-
mitor, este mal cu cuviintei se o vindä de islov,
cunoscênd insusï:dumneiT, at stätut in toc-
ma1 cu dumnelor mai sus numita boeri, prin obraze
alese mijlocitoare, si dintru o parte si alta, i s' an
suit la _pre/ pcind la una sua oy51-ded rnil leï, care
pret cunoscêndu'l pentru mai bun folosul dumisale si

(1). czeleliuZ vra se did, dare, rederantl.

www.digibuc.ro
mai cre linifizre, de cal c ar fi avul mo,sitz aceasra
supusii intru tóte pricinile a atetta norod, i asa re-
rnâind Intru cea desevârsit multumire a pretului, din
buna voe dumisale aú vetridat numita rnosie cu tríte
acareturile ce se afla pe ansa, i cu vad de rncírd.
ce este osebit curnpérat de la dumneluï Visternicul
Matei Cantacuzino, cu osebitä scrisóre; avénd putere
cumpérátorii cáuta dreptátile rnosiei clupá cu-
prinderea scrisorilor, si a trage si Irnpresurári dacá
vOr fi, ca piste vecinici stgpânI, fárä a mai fi durn-
neil supusä la vre o respundere pentru vre o din
protivá urmare,ce orI de va lipsi ceva din cuprin-
derea scrisorilor, sail de va adaoge pentru cumpé-
rátura, se fie si folosul si paguba, asijderea i pentru
câte danii sail aser,láti ce vor fi pe locuri, dup. ce
mosiea aceasta at trecut ca zestre la maica dual' i-
sale spataresei, si -pânä acurn, si acei cu daniile sati
aseçlgrile vor pricinui a nu pldti la pretul cumpérg,-
turd dupá analogiea ce-i va ajungé, se .fie slobo41
cumpérátorii duta cu unii ca aceia Prin drumu-
rile judecdtei, pentru ct niste asa danii sati ase4rI
nu pot se-0' mal aibá priterea lucrarea lor, afará
numai dac se vor afla vre unele cu incredintare fa-
.

cute- de maica durnisale, acelea air Se remâie statornice.

asa dupá tocmala aratatá, primind dunmeii si toil
banil deplin, pe lângg..zapisul acesta, le ail dat
toate scrisorile ce où avut vecla, ;si voue, in care za-
pis dupä ce véçlut isciliï dumnelor i rudeniile
si aIl martori, vé4ut c i din partea Divanurilor
se Incredintézä cu aceste cuvinte: kmácar cä v'ensia-
rea pentru lucru de zestre nem*kor despre partea
femed ce este supu 86. barbatului, de la pravilg_ se 'in-
táresce dupá trecerea de ani, când osebit incredin-
"tezá cá ail fost cu buna vointa el, pentru lipsirea

www.digibuc.ro
 90

cuvéntuluT cä a fost O'er' pentru dragoste, sail pen-

tru frica barbatuluY,dar aceast5.' vênqare se deose-
ite§te, urmând la mijloc prigonirea de sus aratadt,
care covâr.$ea págubirea pe folosul vênçlétórel, ear
pretul ce l'ail dat .cumpérátoriY, este cu mult mai bun
folos vinléttireï de cât cá ar fi avut m4ea aceasta
pentru ca desevâqit se lipséscá acelea
aducétóre de pagube i la o parte çi la alta, find
vên4area aceasta cu buna vointa a dumisale Spata-
reset' Profira, i a sotului durnisale, §i cu sfátuirea §i
boerilor rudenii ce at fost epitropi, card care u-
nindu-se çi socotinta judecátoriei, i gäsind cu tótá
cuviinta, a dat slobodg voe la amêndoué pártile
a vinde .$1 a . cumpéra, i cea desevâr§it hotärke,
ará a se mai deslega vre-o datä vénOrea acésta
sub nici un cuvént, ce In veci se aibá täriea
stremutatá .
Asupra cg.ruia zapis argtându-ne dumneluT Vel
logofât rugärnintea numitilor curnp6átorI târgoveti,
pentru a li se intári lor curnpérátura aceasta,
oratat i zur ispisok vechig Sdrbesc de la Annual Ste.-
fan Voevod bâtrinul, In cupriadere cm intaritura de
privilegie a nu fi supui teirgove,ii din Beirlad cu
un fel de darefard numai pentru peple c vor cara
spre vênOare ; i pe lángg ispisocul acesta aIturându-
se cartea Domnului Constantin Mihail Cehan Ra-
covitá Voevod, acea mai sus pOmenitä, din anii 7265
Martie 12, datä la mâna târgovetilor in cuprindere:
cá civet ce domniea sa ail a fierosit locur domnesc
ce afiat la Beirlad, mdnei.stira prorocului Samoil,
le del' lor intdrire i privilega, ca nu cum-va se fie eT,
suparati de meindstire en vre nil dare, via pentru
casele lor, nicì pentru pivnitele tor, cum nici din gra-
dint se nu zaciuiésce . Ear in urma acestor privi

www.digibuc.ro
 91

legii, spre apArarea lor de vre uá dare-,

meet fi cu deosebite 1iris6ve vechi ;si noue, pentru lo-
curi de case fi dughera, cumparate unii de la altil din
targul
(Drept aceia in cuprinderea dovNlilor aratate cu
làmurire,cnnosctnda se vecMa leicuintei a ttirgului a-
cestuia cu statqrniciea de privilegii, dupa ce ne-am
incredintat Domnia mea iárä indoire pentru dreapta
cererea lor, care urrnéz h. spre na multet intemeiere
acestui ttirg, vederat fiind ct cu clreaptä legiuire
protimisis la cump6rarea rnoieï, mai ales lor se
divine ca unor vechi megieY cu locul teirgului
care din invechime au fost aleituratii si mofiea acésta,
tricredintându-ne asernene i pentru cumpérdtura ce
att fäcut nurnitii târgoveti a moiei unite cu tärgul,
dup á. zapisul ce pomenit maY sus a dumisale
spatareseï Profira Miclésca i sotul. dumisale, cá. este-
prin buna-vrointa i a dumiior-sale boeri rudeniï ce
i-a.ü avut epitropï, legiuitá. i cu Cireapt5. socotintg. a
Preosfintitului Mitropolit al teril i a dumflor-sale Ve-
litilor boerT, spre cea maï desevârit folosintd a vén-
slátórei i indemânarea cumparatorilor, dar i spre
de istov contenire a prigoniriJor ce urma, intru de-
sevgqit unire ci a Donzniei Alelff la dreapta legiuire
ce s'ag fäcut pentru. ve'nVarea acestei mogi, spre de
ajuns indemânare cu multärnire a amânduror párti-
lor, desevârit drépt i cuviinciósá cum*em ce-
rerea nurnitilor târgovetT, t;;i prin hrisovul acesta a
DomnieT mele deini i mntìrirn vecinica steiptinire ;si
apetrare de obge a tuturor teirgovetilor din numitut
targ, ;si dreoptei stcipeinirea lor ca veuinicet
intemeere asuprce nìoie unitei cu vatra tdrgului, care
pe dreptï banii lor prin buna invoke i dreaptä le-
giuire o aü cumpárat de la dumneiï .spatarésa Pro-

www.digibuc.ro
fira Micleasca si sotul sen dumneluT spatarul Nicola
Dimaki, ca se o stápânéscá in tóte hotarele el in-
tocmal dupd zapisul de cumpdráturá si dupd scriso-
rile vechT si noue ce le-an luat eT impreuná eu za-
pisul cumpardturei, din tot locul si cu tot venitul, ca
pe u dréptá otcin i mosie aI lor. Ear spre veci-
nica interneere a celor maT sus cuprinse, hrisovul
acesta al DomnieT mele se le fie lor, si in urrná cIi-
ronornilor, din neam in neam, statornicá intáriturd,
necldtit si neresluit nicT ud diniôrá in veer', care
s'ati intárit si cu a Noastrá Domneascá iscáliturá si
pec.ete.
Scrisu-s'an hrisovul acesta la sc.aunul pornmt.
mele in orasul Tasiï, in al treilea an al ce7 de a doua
Domnie a Noastrá la Moldavia si s'an dat de la anul
de la Mântuitorul Christos 1815, in luna Februdrie.
(iscálit) NoT Scarlat Alexandru Calirnah Voevod.
(L. P.)
Grigorie Sturza Vel logofât, procitoh.
Iordaki Gika Vel logofât, procitoh (1),
Al doilea hriSov tot de la Scarlat Calirnah Voe
voci, dat in Iasi. la 1816, August 14, constitue ur-
bariul Bârladuldi. Acest hrisov infiintézd i organi-
zézd in 35 de articole, proprietatea Bârladului si re-
presentatiunea eT, institue persóna rnoralá sad iuri-
died Casa Ob,stiei ffirgului 13(trlad; el acordá acesteT
Case nu num;-...7 drepturi d municipalitate si de co-

(1). próciloh, 11(40411TM vra se ijJcit ana eetit. Acest cuvint prozito.h,
adeck am edit, dovedea din partea Logoattulul colul mare, Mt el a cetit
chrisovul i c, isc1ind ia respunderea celor cuprinse in chrisov. Acest
hrisov s'ati publi,,at de T. Codrescu, in Uriccak; torn. II, pag.
Iasi 1852, dupg, insusi Conclica ehriscivelor, pe anii 1 815-1816. ce este in
&Oliva Statulul din Iasi.

www.digibuc.ro
 3

muná, dar chear drepturi de judecatd si de notariat,

in tot ce se atinge despre tdrgul ci mofiea targului
Bárlad. «In pricinile loculd si t mosid (vice Vodd
Calimah) dregeitoril linutului se nv se amestice, ci de
EpitropI sri. se cerceteze sá se indrepteze, ear cari
nu se vor multárni cu cercetarea lor, se vie se jálu-
éscá la Domnie, (art. 20).Tagma negulitorilor din
Bar lad sd aibe alesï dinfre dên cari se caute si
se puie la cale pricinele de neinvoire la interesul ne-
gutitoriilor lor, feirci a li sta In protiv'd dregeitorii
nutului (art. 30). Epitropia, adecd Casa Obstid, se
alcátueste prin alegere cu sufragiul universal, din
vase membri epitropi, einsa: do dintre ;si patru
din negulitori. (art. 6). Epitropii se fie alesi pe un
an (art., 7),. Acest chrisov este un monument al
ideilor de descentralisare, de protectie cátrd. starea
de mijloc, cdtrd comerciri si cátrd suveranitatea co-
mund (Obstiel) a legislatoruld Moldovel Scarlat Ca-
limah Voevod. E il reproduc si pe acesta aice in
tocmg (I):
Cu mila lui Dumnmpri
No Scarlat Alexandru Calimak Voevad
DOMN TEREI MOLDOVEI

Facern stire cu acest hrisov al Dornnid Mele, tu-

turor cui se cuvine a sti, c e9látorii din târgul Bâr-
lad, boeri, negutitori i totY si tóte obtiile cu stare,
bine alatuindu-se intre sine de ail cumpérat de veci
de la dumneii Profirita Miclésca, Soria d-sale Spata-
ruld N. Dimaki, mosia ce era imprejurul acestd
tárg, pentru hrana si indestularea norodului, dup.

Acest chrisov publicat de- Th. Godrescu, la Uricar, tom. V,

pag. 199-209. IaF,4 1862.

www.digibuc.ro
 9I

cum aratá. zapisul de véncjare care- s'ail intärit i cu

al nostru Dornnesc hrisov ; apoi iarä0' intre sine prin
boeril trimel din partea nósträ, dumneluï Teodor
Balu vel-vornic din tam de sus, i dumneluI Miha-
laki Mavrogeni biv vel postelnic, cu rnultginirea tu-
turor de ol4tie, alcátuind §i chipurile cuviincióse cum
se impartä i se urmeze intre sine stäpânirea acelei
rnosii i a acareturilor ce aü cumpérat, aù fäcut in-
scris ponturi iscálite de totI care sunt aceste in jos
arátate, adecá:
I. Sg se statornicéscg locuinta fie-cgruia, precurn
se aflä dupá starea §i trebuinta ce va avea, ca sä
nu fie nicI odiniórá supgrat, luându Ï adeverinç á. pe
locuri in mésurg de la epitropii ce s'ari ales de olptie.
II. Hotárindu-se imaprile de jur imprejur, sá. re-
rnâie obtete pentru p4unea vitelor locuitorilor tAr-
gulut.
III. Pe locul irnauluT tárgului nimenea, sub nici
un cuvênt, se fie volnic a face locuinte sari grádinï
sais c4les sari a tinea ori i ce fel de vite particu-
lare, )afarg de vitele Peptru care s'aìi lasat
IV. Tótä rn4a ce prisosete la cArnp pentru
hrang, afará de imas,m1 ce lgsat, s se irnpartä
in stânjini pe toff locuitoril târguluï, pe câff stân-
jint va plgti fie§te cine, dupg analogiea ce se va face,
sä remâie vecinic stgpânitor, hränindu-se pe dân§iI
ca pe o dréptg m4e a sa, färg sá. supus vre-
fie
odaa a da dijrnä cui-va, insá. nimene O. nu fie vol-
nic a vinde satí a schimba stânjiniI sei din câmp la
stráini sub ori §i ce cuvênt, ci de va fi silit de vre-o
nevoie a-I vinde, dator st fie unul ca ...acela a face
mntâiri ardtare epitropilor rânduiti ce nevoie
§i epitropiI publicarisând la Oa obtia c cutare orn
voqte a vinde stânjinit ILA ce-I are in câmp, dad.

www.digibuc.ro
 95

obstia va primi a-Y cumpara sá-T respunclá omulnY a-

celuia baniT ce aú dat pe acei stânjinl, fdrá scadá
din pret, sari acel vênqd.tor sd cérá ceva maY mult
de la obstie, de cât numaï ce aü dat la ana-
logia de acum; iar când obstia nu va primi a cum-
péra acei stânjini, sá dea inscris vênslátoriuluT c este
volnic a-sY vinde stânjiniï sei altuT locuitor a târguluï,
tot cu pretul analogieY de acum, Orri vre-o sporire
sari scddere la pret, si câti din locuitorY nu vor pri-
mi a fi pártasY la cumpérAtura acelor stânjini ct fie
depártatT, insá eel ce se vor aráta cft at trebuintá
a cumpëra mosie, sä aibá vade pânä in patru-qed
qile, care vade se va urma pentru aceT ce vor fi de
fatá la publicarisirea ce se face kle cátrd epitropY,
iar pentru aceT ce se vor dovedi cd n'an fost de
fatd, nicY aii stiut acea vkçlare, vor fi slobolg a in-
tra la acea cumpë'ráturd pât15.' in vade de dou lura,
.

dacd pând la aceste vadele nu vor mai preten-

dirisi alçi, va remâne vecinic stdpânitor acel ce va
respunde banii vênçldtoruluï, luându-si zapis de la
vênslátor, incredintat de la epitropi si trecut in con-
dica: epitropicéscd, numai si epitropii la publicarisire
sd fie cu mare luare aminte ca sd nu se facá.' vr'un
chip iconomicos, cdci vor fi supusi sub grea respun-
dere.
V. Vênqdrile ce se vor face ori de stánjinii mo-
.
iei din camp, sail din locurile cuprinse cu locuinte
si cu acareturT, cari vor fi neincredintate de epitro-
pie sá. nu se tie in sémá ; insá la acele N'ençldri pro-
timis de rescumpe'rlif, cu rudenii si cu megiesie pen-
tru aceT sesn'torï in acest târg, vor avea dupd
dupd obiceiul pd.mêntului, in vadelele hotárite.
VI. Asupra ingrijirei pentru veniturile obstestY si
pentru oti-ce interes a politid, sá fie epitropii rân-

www.digibuc.ro
 06

duiti alesi de obstie, insá sase, adecd doY dintre bo

patru din negutitorT.
VII. Vrernea epitropiel sd fie un an, iar care nu-si
va pi datbria si se va purta cu urmdrY irnprotivá
sd fie lipsit i in-aY inainte de implinirea antiluY, i In
locul lui sá alégá altul, urrnându-se cu acéstd rându-
,éld din an in an.
VIII. Epitropq si aibd sub a lor asciiltare patru
slujitorY dati de obstie pentru sdvâr*ea trebuintelor
interesului obstesc.
IX. Epitropii sd fie socotiti i ascultaft de catni
tot1 deobstie, fárd deosebire la cele te sunt spre fo-
losul obstieY, nearátând nimene nicï o improtivire.
X. Datoria epitropilor sá. fie a socoti chipurY fo-
lositôre pentru obstie, si care din chipurT vor atârna
împlinirea lor la obldduitorul terd vor cere, i acele
ce se vor cunóste a fi cu cale le vor dobândi, prin
poronci cdtrá dreetora tinutuluï.
XI. Epitropii srt tie condiei de tóte locurile si
m'esurile lor, cu numele stdpAnului i la ce satí
mahala, i s'6 dee adeverin0 fietecdruia dupd pon-
tul
XII. Epitropil sa aibd a da sdm'A atât de purfa%
rile lor cât pentru cele ce le vor intra in mâná
din veniturile obstiei, la çlece obraze inadins alese de
obstie, care sd fie patru dintre boeri si sase dintre
negutitorii târgoveti.
XIII.-Epitropii sá-si dea sérn á. si cu tablá si cu
samd isdilitá de dênO, duph' încheerea' sämil ase-
mene samá sa se iscd.léscd de cdtr'á tosi acei rân.
duiff.
XIV. Epitropii s aibá un secretar cu léfá hotá-
ritri din veniturile obstieY, care se soc- oteste a fi in-

www.digibuc.ro
 97_ --
destul cá.te cind-deci lei pe luná, dupá me'sura tre,
buintei.
XV. Epitropiï aflându-se viclen la purtárile lor,
spre paguba obstieï, srt fie respundaori cu cinstea
si cu averea lor, spre pilda si a altora.
XVI. Epitropiï nid odiniórá sd nil pótá fi odat,
care sd fie rudeniT unul cu altul, pentru ca sä lip-
sésca tot felul de prepus spre urmarea improtivd
pentru a lor interes.
XVII. Veniturile obstiei, din vénçlarea In orândá
si de istov, se socotesc aceste : morile din Bárlad,
afará de irnasul hotárit., binalele din Muntru, case si
hanurï ce s'ati cumpérat cu mosia dimpreunk tóte
locurile sterpe ce se vor afla fdrà stdpân, afará de
robii cari -nu pot sá aibá locuri, ce vor sedea pe la
locurile stgpánului lor,
XVIII. Spre plata banilor cump&Aturei mo§iei, a
binalelor si a cheltuelilor ce fácut, se vêndá. in-
tâi mosid de afard, numaï pe anul acesta
fár á. imasul hotárit, al doilea se vêndá iar4T in orândá
morile din MI-lad, al treilea se vêndä de istov teite
binalele cumpérate, si al patrulea sï vêndá iar4I
de istov tcite locurile sterpe ce se vor afla f5rd stá-
pân i se vor Járnuri de tóte pricinile, urmánd la
vêndare a se lua cel maï bun pret.
XIX. Banff ce se vor cuprinde acesteT véndtirl:
scádéndu-se din suma cumpéráturei mosieï, cenaltY
bani pe jurnétate din suma cumpérátureT, si cu tóta
cheltuéla urmatá, se imparte pe" locuinçi, pentru ima-
§ul ce lasat pentru trebuinta a tótá obstiea, la
care platä vor intra dupa analogie i toff' acel ce
se afla cu locuinfi i cu acareturl pe vatra veche
a tárguluï, find imasul lasat pentru trebuinta tuturor,
ear cea-laltd jumétate de bani sá se impartä asupra
www.digibuc.ro
 98

stânjinilor ce prisosesc la cârnp, urmându-se stápAni-

rea mosiei (le la amp dup5 punctul al 4-le.
XX. Care din locuitoriï târguluï vor ave trebu-
inta a mai prinde loc din locurile slobode ce sunt
in cuprinsul târgt;lui farä stäpânï, argtând epitropilor
trebuinta ce are, i se va da i va pRiti la casa ob-
stieT pe acel loc dup5 analogiea ce s'ati fácut acum,
ear streiniY pentru locurile ce vor avea trebuin tá. a-sï
prinde spre locuinta lor s. plát6sca precurn se vor
invoi cu obstiea.
XXI. inteacést á. socotélá. de platä se cuprinde
toff de-obstie fár 5. deosebire, cu unire ca la tóte in-
tâmplárile s5 fie iarásY dimpreund respundétort
XXII. Ceï ce nu se vor supune a respunde baniï
ce se vor analogisi pe locuintY, acareturï i locurï
slobode pentru imasul hotárit, spre trebuinta obstés-
ca, se vor implini prin zapiscï Domnesti, iar care
nic.ï decum nu vor voi a plgti vor remâne streini de
locurile ce vor avea cuprinse, si luându-se de la an-
siï se vor da altora care vor plati.
XXIII. Mântuindu-se plata cumpéräturei mosiei si
cheltuelilor, banii ce se vor aduna la casa obstés-
cá, de catrà epitropi sa se cheltuésca in trebuintele
folosUluT i podóbei politiei dup á. socctinta obstéscá.
XXIV. Locuitoriï Moreni de jos si locuitoril din
CrAng srt nu se socotésc5 Intre locuitoriT târguluI
cump6r5torli la mosie, ci s5 rémâle ca niste locui-
torï sup4 adetiului dui-A hotärirea ponturilor Dom-
nestY.
XXV. Locurile ce ,vor avea epitropif, care se
aflä acum, st nu le adeverésca de catr5 epitropii
ce vor intra in locul lor la anul viitor, in rn'esurï pre.
cum maT sus se aratâ.
XXVI. IVI4ea de la câmp, locul de hranri, sa se

www.digibuc.ro
 99

impartd tn trel stári de ómeni, adech' : 10 stânjini

starea Intaia, 7 stânjini starea a doua, i 4 stánjini
starea a treia, i întâit sá. protirniséscd locuitorii bir-
nid a-0 lua partea lor unde vor cere, si dupá olên-
si' negutitoriY si apoi boieriï, i câtï stânjinï va cu-
prinde partea fie-cdreia mahala sä se osebescá cu
pietre hotarg, si dach vre unii din rnahalagil nu vor
avea, trebuintá de stánjini de loc de hraná, partea
acelor 's'o plátéscá ceia-lalt1 rnahalagii aï lor, nepu-
tând incdpe nici boerii, nici negutitori ca sd cumpere
din pdrtile locuitorilor.
XXVII. Asemenea urmare sá se pádasct si la
pártile ce se vor alege boierilor, cât si la párple ce
se vor alege negu;itorilor, dupd ce se vor stâlpi cu
pietre hotare: sd nu fie volnici a cump6ra boiera de
la negutitori, nici negutitorii de la boieri, precum
nici de la negutitori. birnici, ci de la boierï sa cum-
pere boieriï, si de la neguvitori negufitoriï, si de la
Jocuitor locuitorii, neamestecându-se Una cu aiçii, i
aserrienea vor urma si la ddruirl.
XXVIII. Ponturile acestea dupá alcdtuirea ob-
stéscá sd se pádésc g. intrn tótä statorniciea fär á. clin-
tire, ear Impárlirea câmpulul cerênd trebuinta de
vre-o indreptare, va fi slobod a se inclrepta.
XXIX. in pricinile locului si a mosid, dregátoriï
tinutului sá. nu se amestece, ci de epitropï sd se cer-
ceteze si sá se indrepteze, dupá ponturl, ear care nu
se vor multámí cu cercetarea lor, sá. vie sá. jáluescd.
XXX. Tagrna negutitoréscd sii. aibá. alesi dintre
dênsiï cad.' sá. caute si s puie la cale pricinile de
neinvoire la interesul negutitorillor lor, fd.rd a li sta
In protivá dregdtoriï tinutuluï.
XXXI. Cásápiile târguldi fiind pentru indestularea
norodulul, alcátuirea, tinerea lor cu cel mai jos pret,

www.digibuc.ro
 -- 100 --
Rirá chipurï interesate, sd se. socotéscá de cdtrá
epitropi.
. XXXII. Venitul jugárituluï care prin deosebit hri-
sov al Domniei Me le s'ail dat tArgului, ear facerea
podurilor, de cátrá epitropi sá se strângii, si si in-
grijéscA de statoriiiciea podurilor tiind si dând s6mä
curatá, precurn si pentru altele, dupd hotárirea pon-
turilor, ear altiI sá nu se arnestece.
XXXIII. Epitropii fiind casa obstiei, ii sd se- in-
grijéscd si pentru tinerea tuturor scrisorilor obstieI,
ará sá se arriestece altiI.
XXXIV. Vés rend epitropiI locurile ce se vor gdsi
ará stdpâni, si la vremea yénçlárei neardtándu-se ni-
menea din stdpâni in vadelele hotárite, pe urrná sd
nu fie volnic a cere, ci vênçlarea sá reraile stator-
nicd i asemenea se va urma si pentru acel ce nu
vor voi pláti locurile sterpe sa cu binale, dupg.
analogia urrnatd de cdtrd obstie.
XXXV. La trebuintele obstestl ce se aratd prin
alcátuirea ponturilor la cele ce va cere trebuinta,
aibd epitropiI ajutorul trebuincios de la dregatorii
tinutului, asupra cárora totY de obstie prin jalobá
cátrá Domnia Mea rugându-se, si cerênd ca alcátui-
rea acestor ponturi sá se intdrésa. urmárirei lor
prin Domnescul nostru hrisov, care jalbl ránduindu-
se la ai nowi cinstiff credinciosi boeri, D-lui Vel-lo-
goat al terei de jos ca s eerce-
teze si s arate Domniel: Me le, D-lor stând si soco-
tind cu luare -arninte cererile lor i cunoscénd cá tóte
ponturile de sus aratate ce aldituit cu multámi-
rea a tótá obstia, este cu cuviintá a se pádi si ur-
marea lor, si gásindu-se si de cátrá însuï Domnia
mea a fi cu, cale i a se aduce intru cea mai bund
stare locuinta noroduluï -dintru acest vechi6 si tre-

www.digibuc.ro
 - 101
buincios tárg ce se afl á. in druMul cel mare intimpi-
nator la t6te intâmplgrile, ridicând in t6tA vremea
cele mai mari greutâti si maI ales chi InsusI cu banii
lor at cumpérat mosiea i acareturile aratate :
Eatá prin acest al Nostru Domnesc brisov intárim
ca intocmai si prea deplin sg. se p5c,lésc g. fAiá stré-
mutare urmarea alcátuirei ce S'ati socotit prin pon-
turile de sus aratate ; si hrisovul acesta al Domniel
Mele sá le fie de intáriturg statornic5, neclintit si
fásluit, nic7 odiniórá. In veci, care s'aii intgrit i cu a
Nóstrg. Domndscá iscáliturá i pecete.
Hrisovul acesta la scaunul Domniei Mele
in oraul Iaii, intru a doua Domnie a Nóstrg. la
Moldova, in anul 1816, August in 30 Oe.
(subs.) Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod.
(L. P.)
Durnitraki Sturza, ,procitoh
lardaki yoset, \Tel vist, procitoh.
De mine s'aii alcätuit, luau Multi.
Sa trecut in condicä, Kozma
Sint doué acte legislative despre Bârlad, din epoca
Reglementului Organic. Unul este dirt 1844: la 5 Iunie
1811, judeckoria adecá, cum se lice asti14, Tribuna-
lul tinutului Tutova, ai cerut deslegare de la Ministei iul
Dreptátei, ce este de fácut cu Rostirea Chrisovului lui
Vodá-Calimah, din 80 August 1816, care, cum am vé4ut
mai sus, da In competinta Casa Ob,sizei de Air/ad
pricinile dintre târgovetii cle Bârlad, proprietatt
cumpérate de dênii, fatä cu nouele institutil"
ale ReglementuM Organic ?... Ace!stä intrebare a stat
nedeslegatá pâná la 23 Noembrie 1844, când Sfa-
tul Cármuitor al Moldovei cu Domnul Mihai Sturza
Voevod, at dat deslegare Chrisovul luI Vodg.-
www.digibuc.ro
Calimah se fie respectat; ca spre esecutarea art. 29
din acel chrisov, vi spre punerea sa in concordanta
cu prescriptiunile Reglementului Organic, asemene
pricini sa se cerceteze mai intAiii de Epitropia tár-
gului, vi remAind vr'o parte nemultámitá cu hotárirea
ei, se tragb. pricina in judecátoria tinutala, de unde
st i se deie curs de judecatá, potrivit formelor vi le-
gilor (1, Al doile act este din 1860: Casa Obstie,
adecá Efii/roAiea eargului Bârtad, bas.Mdu-se pe
dreptul ce-7 da Chrisovul lui Vocla-Calimah, legaliza
actele de mutári de proprietáti imobile din acest orav
vi movie. Ministeriul Dreptatei al Moldovei publica
in Monitorul Oficial al Moldovei din 25 Octombrie
1860, o ordonantá cAträ Tribunalele din tard, lärnu-
ritóre c de_ la promulgarea Reglernentuldi Organic,
chrisovul 1117 Vodd-Calirnah este abrogat in acest
punct; ca Epitropia targului WI-lad nu mai are com-
petentá de a int'Ari acte de mutári de proprietáti,
find acésta esclusiv. -de iurisdictia Tribunalului. Deci
Ministeriul detépt c asemene IntArituri din partea
Casei Obvtieï nu ati valen-d iuridica, considerándu-se
numai ca o sirnplá declaratie cá la Casa Obvtiei nu
este vre.un caz, care ar impiedeca mutarea proprie-
tAtei de la avutorul ei, dar ca actul trebue se
fie intárit si de Tribunal (a).

Am véc,lut, cá Bárladul era cunoscut ì ca orav,

ca Stat, cu acelavi nume, de pe la inceputul secolu-
lui al Marea sa insernnátate de atunci, do-
vedevte ca inceputul .seù trebue se fi lost mult mai
(1). Veql. acéstg, divositie publicata n Colectianea judeerttoreng, a Mol-
dova, tom. II, pag. 601. edit. Pastia, Jae 1862.
k2). Coleetiunea judectitorésert a Moldova, tom. III, pag. 1313, edit.
eitat.
www.digibuc.ro
 103

vechiti,dar el se perde, nelámurit incd, in adánca

vechime. Geograful arab Moha:med Edrisi, Gallus,
scriitor bisericesc polon de pe la 1110-1140, leto-
pisetele veal' moscovite si ale KievuluT, aí cunoscut
Bárladul, si diploma lusi Ivanco Rostislavici Dornn
Bdrladuluï, din 1134, ne aratd fiinta orasuluT si a
StatuluT Bâr ládean, relatiile sale politice si comerciale
peste Marea-négrá, si intocmirea si insemnátatea sa.
Ca se fi avut Bârladul- o asemene positiune la 1134,
a trebuit se fie fórte vechiii la acea epoca, resdrind
din (Jilele depArtate prin care a strebkut i s'a stre-
curat biruitóre, trecênd printre fel de fel de valuri
si de incAlcárT, stAruinta neintreruptá a Romanilor, in
Dacia Traianä. Domnul si iStoricul/ Moldovei Dimi-
trie Cantemir, cunoscaor aciânc de ale teal, amin-
teste inflorirea Bârladului din trecut,--si ét, chear
cuvintele sale: Barlad ad fluvium cognominern urbs
«aim suds amj5la, nunc vero desolata, omnibusque
Ornamentis desliiuta. Inferius uno milliari italico ad
«eandern ¡ipam conspiciuntur rudera civitatis retus-
tissimae, hodie Czetale de j5aminE, i. e. civitas terrea
cappelata. Neque domns cujusdam fundamenta re-
periri Potuerunt, nec aliud quidquam monumentum,
uncle de ipsius conditoribus certe aliquid statuatur.
«Soli ibi patent e terra construc_ti muri, unde forsitan
thaud sine ratione ad Tarlarorum im.Aelus reftellen-
dos ab incolis antiqui/us faclos fuisse eixistimemus»,
(`). Era un oras' fórte mare, decT, odiniórá Bârladul,
si oras cu infrumusetki de tot felul: omnibus orna-
menlis ; ear la depártare, in- jos, de o milá italicá,
(adecn de 1852 metri) de unde-T ora.'sul astä-0, se

(1). Demetrii Cantemilii Priucipis Moldaviac, Descriptio antiqui et

hodierni status Moldaviae, cap. IV, pag. 12, edit. AcademieT Romkne,
BucurestY 1872.
www.digibuc.ro
 104

vedar in dilele lust' Canteinir, si se vé'd nä astA-d1',

urmele unel cetáfi de Omênt fó-rte vecia, ce .se nu-
mea, si in dilele cAnd scriea Vodd-Cantemir, la 1708,
Celate de pimènl, fdcilitä 'de locuiloriï vecht
adeeá de Români, spre a se apára de ndválirea Ta:
tarilor, de sigur de návälirea cea mare din secolul
XIII (`).
Daa. origina Bârladulul este Cumania, cum dice
Benkö (3), sail din epoca Cumanilor, ohârsiea sa tre-
bue s'o cäueim, in asa imprejurare, 'tocmaY prin se-
colul al XI-lea, in qilele când Cumanii, sail, cum II
numesc Polovfa (3), cuprinsese tara pânh'. la
Gurile Dunard, si pAnä in sirul apusan al Carpatilor,
si se asedase cu predilectiune in frurnetsa i bine-cu-
vCntatä tard care pe vremea acea se cjicea, dupd
Cumania, ear in secolul al XIII incepu a se nutni
tóta cu vechiul nume Moldavia, cu care se -numea
din vechime o parte din Dacia. Curnanii Osird tara
locuitä de autochtonï, pámênteni., pe care chronicele
bizantine _si Slave i numéü in de comun-
BX4.y.ot, adea. Romani, cum se numéti
el' in de el' (4). Nu stin-r-indi positiv origina Cuma-
nilor, pe care scriitora bizantinl aratä nu. numal
aliaft aï Romeinilor -(5), dar incá, precum sub anul
Co. a1t ocasie voiti vorbi in deosebl despre cetatea de pihnint de
lava Bárlad, in fas,dupit niste mice vehT, pe care le-am descoperit
acum, cincl era pusti deja sub tipar, notita de FAA.
(2). Bonita, op.' cit. VedI i Decreta et vitae Regum Ungariae, qui
Transilvaniam possederunt, pag. 260, note 1V, Claudiopoli MDCCLX1II.
(3). ,KorMMIII, pEMBE IloACTI.1111 (Chronica Nestoris, pag. 145;
edit. Mildosich, Vindobona, 1860,
(4). Budoxiii llurmuzachi, Fragmente diu istoria Românilor, tom. I,
cap. III. pag. 213-214, BucurestI 1879. Cont Vivien de Saint-Martin,
Atlas dressé pour Phistoire de Ja Géographib, Planche VII. Cartogra-
phie cïu moyen 'age, Carte Catalane '1375. i Mappemonde _de Marino
Sanuto, 1320. planche VI. Dimitrio Cantemir, Chronicon, tom. II, pag.
378. Iasi 1836.
(5). Nicetae Choniatae, Bistoria. pag. 560-566.

www.digibuc.ro
 105

1084, ni-Y aratd ct trecgi Dudärea §i ndváléti pe

pamêntul IniperiuluY bizantin, avénd in fruntea lor
Domni Români: Comani Ducibus usi Blachis .(7).
Dar ni se pare cd Bârladul è maY vechii §i de
cât epoca Cumanilor. Vechirnea Bârladuldi se vede
din insu§Y relatiunile ce Bârladul avea la 1134, si din
comerciul ce fácea cu cetátile bizantine de la Mai-ea-
Domnia 1Firladidui; adecá a MoldoveY de
tara de jos, a trebuit se fie de mult interneétá §i
puternicá, ca se OM acorda, la 1 i3 I, privilegiY ce-
tdteY Mesembria de pe Marea-Ngrd, §i ca -o cetate
vestitá ca Mesembria, sd le solicitat de la MI-lad.
11

in ce privete cornerciul ce Moldova de jos, adecd

Bârladul, fácea in acele timpuri, pe la 1134, si mal
nainte, cu Marea-négrä, acest cornerciii era fórte,irn-
portat. D-I Hajdeií, descrie causa legdtureI corner-
ciale a principatuluT Moldovenesc' de. Bârlad cu or.-
ul Mesembria : Acéstä causá se dovedete
din istorisirea Impératuluï Constantin Porfirogenit cu
dudi secoli inainte: Mesembria, Vice Impératul, este
unica statiune comercialá intre gurele DunArei
.

Constantinopoli, in cât tóte vasele erail silite a se

opri -acolo (2). insemnátatea acestui port de mare, s'a
p5strat apol intrégd pâná in secolul XIV, ceia ce se
dovede;te prin imprejurarea fiinteI until curs de mo-
netá mesembrian deosebit,---proprietate distinctivsá
numai a marilor piete mercantile: pe Ia 1366 un
iperper de aur di illesembria cliferea de un iperper
de aur di Conslan/illopoli, i un denario d'arg-ento
dz Mesembria, de un denaro bul_garo (3)_

(1). Anna Comnena, apud. Stritter, Bulgaria pag. (471.

(2). De administrando Imperio, tom. Ill, pag. 74 gi
(3). Cibrario, Economia politica del medio-evo, ed. 5. tom. II, pag.
183-184.
www.digibuc.ro
 106

in acest chip se esplicá. irrteresul BArládenilor de

a hgrgzi insemnate prerogative Comereiale industri-
óseï prin canalul cAreia e corespundéti
cu Constantinopoli, eeia ce vrea se .slicá, pentru acel
timp, cu tot Orientul. Se vedem insá acuma, i care
se fi lost indemnul Mesembrianilor de a solicita prie-
tenia neastâmpáratei belicósei republice Moldove-
nqt1 de la Dunáre.
Diploma Bâr1äd6ng. din 1134, specificá firea már-
furilor, pe. care negutitoriT din Mesembria esportaii
din tará, plátind vamá numd la Gal4: mdrfurì de
aicea, adecá Moldovenqtï, mikfurr din Ungaria,
mibfurr din Rusia din Boemia.
Chronicarul Kievuld, cáluggrul Nestor, trgind chear
in secolul XII, ni servete intr'un chip minunat pen-
tru a putea întelege, acest pasagi. Vorbind despre
Dundrea de jos, Nestor aid se grdmddesc 161e
Aunilitifile; din Grecid aur, sfofe, vin dzierite ro-
durr; din Boemia Ungaria arginI si car; din
Rusia _pier i cérd, miere §i se/ay!: La 969 (6477), a-
clecä cu 165 de ad inainte de diploma BArlgdédi,
Sveatoslav, marele Duce al Kievuld, clicea mamei
sale, mard Ducese Olga i boerilor ser: Mi s'a urit
se stair la Kiev; vraii se merg la Dunáre, cdci a-
colo .resar tôle buniitryile: de la Gred aur, stofe, vin
§i fel de fel de fructe; de la CehT, de fa Unguri ar-
gint i cat; de la IR.w;Y pid cérá, miere
Prin urmare MesembrianiT aducea in ..BArlad, rain
furT orientale, intre care cele maY de frunte eraii aur,
stofe, Vin i diferite rodurT, scotênd de aice, fa rân-
dul lor, producte Moldovenqa, negreit vite, i mAr-
furile de transit din Boemia, Ungaria i. Rusia
argint, piel, cérá, miere F,;i sclavï.
(I . Chronica Nestoris, pag. 39. edit. Mi1dosieh. Viena 1.860.

www.digibuc.ro
 107

in 135slad era vama principalâ, de import si in

acea de esport.
Cârmuitorul Galatul4 de la care atârna, intre al-
tele, hotärirea taxelor vamale, avea titlul de Voevod,
ear capul Statuluï, cdruia i era supusá tótä partea
Dunáiénli dintre Prut i Siret, ,
adeca districtele Fll-
cii, Tutova, Tecuciii si Covurluiu, purta titlul de
Domn
GalatiT, fiind oras de margine, era cârmuit de un
Voevod, adecá cap de ostï, care comanda puterea
armata de la Dunáre (').
Dupä Cantemir, si dupa isvOre streine, se dove-
desc legáturile comerciale ale mUltor orase din inte-
riorul Româniel cu Republicele vechi Italiene : Vene-
tia, Genova, Pisa, Amalfi, Raguza,care aú lasat
urme de activitatea lor negutitoréscá si-de umblb.rile
-lor prin. terile si termurile Românesti, precurn la Ce-
tatea-allA (nurnitá de GrecT Lefcopolis, de Genovezi
Moncasfro sari Maneastro, de Mbldoveni, une-ori, Vi-
Idov, de Slavi Belii-Gorod, de Turd Ak-kerman); la Chi-
ia (Acfiillea, cilisä de Gred si de Genoveçlisi Licostomo,
de Moldovera Chilia Si Vozia); la Calafat, la Giurgiii,
si chear la Suceava, unde, Ona in secolul al XVIII,
se ved6 urmele Genovezilor iii castelul de acolo,
in multele biserki Catolice din acea capitalá, i in
multimea de inscriptiuni Genoveze, despre care, Sta-
rostele de Cernáuti, Millo, vorbea i da lâmuriri in-
vétatului Iezuit Iosdph Boscowich si Ambasadoruld
Inglitereï Jaques Porter, la 1762 (2).
(1). Trajan, No. 55 din 11 Septembrie, 1866. pag.. 219-220 si No.
56 din 13 Sept. 1866. pag. 224.
(2). Cantemir, Descrierea Moldovd, pag. 40. 41. 43-45. Journal d'un
voyage de Constantinople en Pologne fait it la suite de Son Eixcellenco
M-r Jag.. Porter, ambassadeur d'Angleterre, par le R. P. Ioseph Bosco-
wich, de la Comp. do Jésus en MDCCLXII, pag. 254. 308. Lausanne
1772.-,Frundescu, Dictionar topografic i statistic a Rominid, pag. 86.
214-215.
www.digibuc.ro
 108

Suind si coborind des Dunn-ea, insula Peuce, de

la gurile acestuT fluviii, Italiena o numise Barillana
(9; parte din Marea-négrá, çhârtile Italiene o numéti
Marea Moldoventlor: La Moldavie, scrie Felix Col-
son, possédait la Bessarabie qui dominait sur la Mer
Noire dans cette partie que les cartes du XVIII
siècle appelent Pont Euxin de la Moldavie. Ce
beau littoral s'étendait depuis Ak-kerman jusqu'à
l'embouchate de Danube, (1). Aceste termurT furni-
earl din vechime de negutitorl Italieni i Gred. Ba-
viresul Johann Schildberger, carde cálM.orea prin
Orient pe la sfarsitul secolulul XIV, dice cA, Marea-
négrá se numea atunci Mare Romtinésed: Wala-
chische Meer (3). in vechile hârtil, arhontologiea
emporologia terilor nóstre, cuprinde o multime de
numY de familie, de originá vederat IstalianiGeno-
vezá, Venetianá,num7 din care multe se aud si as-
prin tará. Când Stefan cel Mare, eroul Moldo-
veY, se afla in- dese corespondente si legkurT poli-
tice si cornerciale cu Venetia, si când solif Dogilor
Venetiei si Papd, vinéfi la el, la Suceava i la
Vaslut, i coresponda cu el, drumul Italienilor, spre
terile Românestl era de vécuri cunoscut si umblat,
ba mnc, Dogil Venetiel, spre dovadá de strinsd prie-
tenie, ati dat Domnilor nostri acela1" titlu pe care Il
purtaii chear e,titluLde Alteza Serenissima, cum
scrie Englesul Thornton, in ca-rtea sa despre Mol-
dova si Valahia ; si, probabil, 'tot prin mijlocirea Ve-
netianilor, si a Papd, Uzum-Hasan $ahul PersieY,

(1). Paulus Iovius Historia sui temporis, Paris 151)3. in Arhiva isto-
ria. a Rornitnier, torn. II, pag. 30.
(2 . Mix Colson, de PEtat present et de ravenir des Principautés
de Moldavie et de Valaario, gag. 261-1ì62, Paris 1839.
(3). Citat de Hiljde4, in, Istoria Critia, a Rotnânilor, torn. 1 -pag. 4.
Pueuregti 1873.

www.digibuc.ro
 109

care avea de sotie o sorl a luT David Comnen Im-

pératul TrapisonteT, incheese tractatul sen de aliant5
contra Turcilor, cu Stefan cel Mare, prin solT trimiF$T
la Vash1T.
Republicele Italiene, de e. Amalfi, Genova, Vene-
tia, intinsese de cu vreme relatiile lor comerciale
peste tot Orientul; negutitoril AmalfitanT Veneti-
ani sint cunoscutï prin t6te istoriile, ca ceT maï vechT
mijiocitort aï comerciuluT EufopeT. in secolul al VIII
§i IX totï baniT carT circulan in Italia i in Orient,
eraii AmalfitanT. Genovezil se respândise fórte dé de
mult, peste Dunirea nóstrd, i. prin fot chersonesul
TaurideT, poreclit maT târdin de Turd (rim (Cri-
mea), aice el an clädit, fnal du-din, la 1266, vestita
lor cetate sari Cap, pe locul anticel Teodo-
sia, fáctmd, prin darurT i prin ghibcie, pe ins4
Hanii de Kapceak, se le fie bine-voitorT i inlesni-
torl ('); Kaffa numéra peste 44,000 de case, era in-
cunjuratä cu zidurT §i cu santuri,. i SlaviT, in mira-
rea lor, o poreclise Xrint-Stainbul, adecâ Tarigra-
dtil Crimea (2). Genovezii aveaú comptuarurile lor
(sucursale minunatei i préa paternicel Casa san
Banea di S. Giorgio, de la Genova), la Kafa, la
Cherson, la Tana, antica Tanais actuala Azof, a-
própe de gurile Donulul (Tanais) unde F,;i VenetianiT
avéil colonic §i comerciii mare, si aiure. Genoveziï
de la Kaffa, trecênd prin tara de jos a Moldovel,
vincléri marfa lor §i o ducal de o desfAcéti, pârA la
Sucéva, cum se vede i din a§edá'mêntul comercial
al luT Stefan cel mare din 3 Julie 1460, a§edAmênt

(1). Cantu, Histoire Universelle, tom. XI, pag. $62. Prince Adam
Wiszniewski, Histoire de la Banque de Saint-Georges de la 46pub1igto
de Ganes, pag. 65. 76. Paris. 1865.
k23. Osca:r Mac Carthy, Kaifu.

www.digibuc.ro
care se refe11 Ia vrem i ma depártate, cum am
ar5.tat mai sus (I).
Genovezii clomneail si pe. termurile Wirei-negre,
vecine Daciei, de la pe care Italienil o nu-
méri Consfanza, ear Turcil mai târçlií Kiustendjé,
Chiustenzé, si unde pânt asa-c,li se veld urmele
ce se slic fiortul Genovezilor. Porturile Moldovei
cel intâiil la gura Dun'a'rei
despre nai46-nópte, ear cel al doilea pe termurile
Mdrei-negre, crab de a pururea cutrierate de coil-
bif Venetiane si Raguzane (2). Pe la 1399 Cat-ilea-
albei, saì Moncas/ro, era locuitá de Genovezt, de
RonumnI i de Artneni; curn ne istoriseste cavalerul
Guillebert de Lannoy, amb.asador cátrg, mai multi
Dornnitori Orientali din partea Regelui Franciei Ca-
rol VI si a Regelui Ingliterei Enric V, descriind tre-
cerea sa din Litvania in Moldova, si IntAlnirea sa cu
Alexandru cel bun : une Jennie el port' sur
Mer Majour; nommée Mancaslre ou Bellegrad,
ou il hzabileni Génenois, Wallackes el Hermins... (3).
Pe la 1124, portul si cetatea Moldovel x(Spo:

KEV0'); era de mult statiunea principalä i cea mai si-

gurd cale care mergea in susul si In josul Dungrei
la Ungaria, la Viena si la Constantinopoli. Chroni-
carul bizantin contimporan, Protovistierul Gheorghie
Frantzes, scrie, cd la 15 Noembrie 1124, Imperatul
loan Paleolog, plech din Constantinopoli in Ungaria,
ear la sfArsitul lui Octombrie 1425, se 1ntórse de la
Ungaria la Tarigrad pe Dungrea de jos, coborindu

(P. Arhiva istoricit a Romania tom.. II pag. 171-17d.

(2). Cantemir, Deserierea Moldova, pag. 4E.
(3). Voyages et ambassades de Messire Giullebert de Lannoy en
1339-1450. Mons, 1840 In 8-o, reprodus In Arhiva istoricit a Romitnia,
tom. I, part. I, pag, 129-130. Btieurestf 1863.

www.digibuc.ro
se pe la cetatea Chi lia a MoldoveT, uncle venise
triremï, rptl¡pEt;, impéritesa de la Constantinopoli, se'l
iee de aice, de la Chilia C).
111 tóte porturile nóstre de la Mare si_cle la Du-
náre, un mare comerciii se facea de Italienï, may' a-
les de Genovezï si de Venetianï, si acestiea strebá-
teil, in interesul negotuluï, vêndénd si schimbAnd már-
furl' si producte, in láuntru teril, prin târgurile nóstre,
venind si din pá'rtile Italiei si din Crimea. Numai de
la näpustirea Turcilor peste tara, acest comeKciii su-
feri didere si imputinare. De atuncï, la 1471, TurciT
naválird, cu tótä puterea si cu tótä sälbätácia lor,
in chersonesul Taurideï, aded. in Crimea, báturá pe
Genovezi, impustierá totul, snpuserá Kaffa i tcitg.
partea Crimel stápAnitá. de Genovezi (a); de atunci,
la 1484, Sultanul Baeazet II, cládu semnalul cucerireï
porturilor Moldoienesei: el izbuti se batá pe Moldo-
venl, dupá multä si singerósá luptä, si puse mâna
pe Cetatea-AIbá (Ak-kerman) si pe- Chilia. Prin a-
céstá izbándä, SultaniT, pe de o parte inchidal calea
Moldovenilor si stápânirea lor pe Mareanégrá, ear
pe de alta deschidal órdelor turcestï, o cale uOrä
de návälire si de pradá, in Moldova (3).
Genoveziï avéri in timpul acestor evenimente in
Cetatea-Albá (Moncastro) un comptuar comercial
Manca, Uffido). Florentinul Andrea Cambini, con-
timporan, a descris impresurarea si luarea Cetätei-

(1). Xpovadp, reopy(s (liptori,%) XXX, pag. 20

irpcoropegtaptu, cap
si cap. XL, pag. 26-27 edit. Viena 1796. La 1425 domnea in Moldova
Alexandra cel Bun.
(2). '.Aoakto-Lou Kop.vrpoii `Y4,1-dkerou, t& tar& rip away, pag. 16.
Constantinopoli 1872.
(3), Xop.v1v6;, op. laud. pag. 24.

www.digibuc.ro
 112

albe, de atra. Sultanul Baeazet II, din mânele lui

Stefan cel Mare (I).
Arhivele vechi din Venetia, si mai eles arhivele
de la Genova, condicele cuprind6tóre de tractatele
si de transactiunile Republicei Genoveze cu o multime
de .teri, si de asedaminte, atât de respAndite pretu-
tindene a Casa sail Aiwa' de Genova, sint un iz-
vor pentru istoria nósträ, necercetat incd, §i uncle
trebue§te lucru de ani intregi, spre a se ceti si a-
lege, in ce priveste terile nóstre, multimea de acte
,si de condici strevechl scrise pe pergament, legate
cu scen-tá de lemn, irnbracate cu piele, si prinse cu
table si cu tinte de alamá (2). Ceia ce orientalistul
francez Sylvastre de Sacy,_ a fácut la 1807 (3), ceia
ce Principe le Adam Wiszniewski, membru societatei
Italiene de economie politica, a fácut la 1865 (4),
adecA studiul arhivelor Genoveze si Venetiane, ar
trebui se faca cercetátorii români, special, in ce pri-
veste istoria nóstrá. E probabll cá se gásesc acolo
urme despre dilele -Românilor de inaintea epocei
Voevodilor Dragos si Radu-Negru.
Pe and Domnia Bárladuluï, ade.ca a terii de jps
a MoldoveY, acorda prin diploma din 1134, cet4ei
bizantine Mesembria, privilegiile comerciale pe cak
Mesembrianii le solicitase, se vede cá, atunci, când
Moldova, mai ales cea de jos, se numea Cumania
i. avea Bârladul de centru principal, ca metropolä,

(1).Ashiva istoricti a Românieï, tom. I, part. II, fmg. 55.

(2).Vety descrierea i enumerarea acestora in Prince Adam Wisz-
niewski, Histoire de la Banque de St. Georges de Gènes, pag.
Paris 1865.
(3). Sylvestre de Sacy, Recherches taites dans les archives de Gènes
(Magazin encyclopédique de Milliu. Juillet, 1807).
(4). Histoire de la Banque de Saint-Georges de Gènes.

www.digibuc.ro
 113

GenoveziT din Crimea, representantil, Báncel di St.

Oiorg-ie de la Genova, incheia tractate cu .CumaniT
pentru negotul de griine, de fiid, de land, i maT
ales de sare, i despre aceste tractate vorbesc arhi-
vele de la Genova. Dup?i n'áválirea Tatarilor, Oeho-
vecjiT de la Kaffa, at curno-6rat de la Hanul Oran
Tituur, la 1267, respectarea inlesnirilor ce Ii acor-
dase legáturile cu Cumand (I).
Coloñia Genovez á. de la Caffa, care isT trägea, se
crede, numele, de la comandantul Genovez (Vary,
ce in acele locurT, se armuea de un Con-
sul ales pe un an, i a cg.rul obladuire se- intindea
peste tota Marea-Négr ì errnurile sale. armuirea
CaffeT era mai mare peste tóte cele-lalte colonii de
pe Marea-Négrá. Consulul era ajutat, in inalta sa
dregátorie, de duoi Consilierl si de un Cancelar (2).
Prin puternicele lor coloniT din Crimea, care, and
aù ajuns acolo GenoveziT se nurnea Gazaria, de la
Kazaril" sari Gazarif care o .cuprinsese la 976 (3),
coloniT precum Caffa, Tana, Cembal (Balaclora)
Taman (antica Fanagorla), Sebastopoli, Cerco i alte,
i de la
prin coloniile de la Pera (Constantinopoli)
Dunáre, unde si canalul de St. George pare ca le
a-ninteste pomenirea í stäruinta, çi prin vasele lor
de resboT, comandate de ómenT insemnatï si zdravenT,
rivalitate cu VénetianiT, axed aprópe
comerciul esclusiv al MareT-Negre, .al Romaniel (RIF
melie1) al Lerantula (OrientuluT), nume intins dat de
ItalienT, de la o lalt, teritor de la Marea-Mediterana
orientala, precum EgiptnluT,- si terilor cuprinse 'mg

(1). Prince Adam Wiizniewski, Histoire de la Banque de St. Geor.

ges de Gênes, chap. V, pag. 7Sp. Paris 1865.
(2)., Prince Wiszniewski, ubi supra.
(3). Prince Wiszniewski, op. laud. pag 77.
8*
www.digibuc.ro
 114

01415 de Turcia asiaticl i chear de Turcia euro-

1)60. Prefutindene bandiera cu chipul Sântului
George calare : Sam Giorgio... N.
Cât de folositóre ar Ii cercetarea de aprópe, a
acestor documente i acestor imprejursárY !
Prin relatiunile lor cu Polonia, Genovezii i Vene-
tianiï se apropia incá de terile românetï. Intr'un
tinw, gásinl pe Genoveziï i pe Venetianfi tocmind
&null de óste, din terile nóstre, pentru galeonele
lor de resbel, i acésta o ace(' i cu nemijlocit me-
gieità noi Polonia : aa la 1463, GenoveziT de
Caffa, inarmându-se contra Turcilor, avafl la solda
lor Ruteni, pe tocrnise in Polonia, cu Invoirea
Regelu'i Casimir N.
Studiul amânuntit l istorid Republicelor Italiene,
al coloniilor lot, in scop de a urmäri i de a scóte
la luminá relatiunile lor reciproce cii terile româneg
ar fi de o mare insemndtate pentru istoria comer-
a ora5elor nóstre Iii vechime.

* -.... 4 w - e k -- , -; -

ERATA
in: pagina 21, rândul 16: Ivanca, sä .Se citésa. banco.
1: fárte, » » i is6te.
* * 39, » 8: cetitoril, sd se citésc5. ctitora.
Ao
-9-6*

(1). Prince Wiszniewski, op. laud. pag. 4. 7L 73. 75. 77. 78. 85. 86
87. 88.
(2). Prince Wiszniewski, op. laud. pag. 76.
(3). Prince Adam Wiszniewski, op. laud. pag. 91.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro