i";,.

:-;141110112,,

n:

04

..;._,..1(a.f,

.11..t

4,N001-1TE, ISTORICE,
to

ASUPRA

BISERIQI SF. VOE_,VOZI

DIN

B U C_U RES T I
DE

Pr, Ec. YASILE POCITAN

PROFISOR SECONDAR

'

-E.

4
-,

Cu 23 figuri In text

1,

Ei

I -_ .

BUCURE5T1
3

Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL" 5-r

,

16, Strada Doamnei, 16

I.

St. Rasidescu

1904.

[1P-

www.dacoromanica.ro

2.

NOTITE ISTORICE
ASUPRA

BISERICII CU BAHL SF. VOEVOZI"

DIN BUCURESTI
DE

Preotul Econom VASILE POCITAN

PAROCHUL BISERICII.

--

PROFESOR SECUNDAR

-----c-,----...--,..----- -

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE ,,CAROL GO3L" S-sor ION ST. RASIDESCU

18, STRADA DOMNEI, IS

1904

www.dacoromanica.ro

INAINTE-CUMITARE
De am cunoctste trecutul institutiunilor noastre nationale,
in specie a bisericilor, a lllonastirilor, a scoalelor si in genere a on -cdrui ayezamint de bine-facere si de desvoltare
nafionala , am avea o lutind vie asupra viefel noastre sztfletesti din alte vrezi sub raportul cultural si bisericesc si
ne -am putea da same!, in total, tine aft fost apostolii nostril,
cum au trait stramosii nostril, cu ce s'att nteingaiat, s'art
apdrat si s'aft desvoltat ca popor, peistrand si lciscindu-ne
ca mostenire patrimoniul sfint : legea, limba si mosia. Lintpedea cnnostin(i a vigil noastre din trecut, ar putea set ne
deschida mintea, spre a sti cum trebue sd /ucram si pe valor,
pentru ca si not la rindul nostru sd putem lcisa urmasilor,
dacd nu mai mutt, cel pu(in acelasi patrintonift sfint, mangdindu-ne de bine- cuvintarea lor.
Aceasta inset ar fi o lucrare monumentalet , care reclantd
capacitel(1, mijloace si timpul trebuitor. Ea inset, ce-i drept,
ar aduce un mare folos poporului romanese, deschiclendu-i
frunzoasa carte a trecutulul, mai ales in ceea ce priveste via(a
bisericeasccl, a iubirei si a devotamentulul sat p '.ntru sfinta
biseric 'd ortodoxcl nationalci, a luptelor si a jertfelor pentru
lege si nectm, earl i -au ofelit caracterul si

asigurat traiul,

prin mijlocul atcitor priinejdii printre earl 'i-a fost dat a

se strecura neamul ronteinesc pcind astagl. Iata o lucrare
care-mi inchipuid ca ar produce cea mai pleicuta" impresiune
in sufletul tinerimei de asta -ell, care ar putea fi socotild ca

a doua biblie a neamului nostru, mai cu second, dacd ar fi

serial' de o. pancl talentatet si inteo limbs populara, cu senwww.dacoromanica.ro

NOTITE ISTOitICE

de
timent de o deosebita dragoste si o mare admiratiune,
alt-fel pe dreptul, pentru biserica si institu(iunile noastre
din vremile trecute si cu intentiunea de a Brava in inima cetitorului cea mai descivirsitet iubire de biserial si de nem.
Dar, pawl in present, nu avem mcicar o istorie a bisericii
nationale, de cum o opera popularei si de o inaltei conceptiune istoricel-artisticel, cum am dori noi. Sunt inset cate-va

incerceiri de merit si in viitor ne e speranta.

Lucrarea de fatei este numai o verigei elaba din lanful
cel falnic at vietei noastre bisericesti. Ea urmarote a schita
in treaceit ?i a ilustra dupes putinta, o modest 'd bisericutet de

la un colt at Capitala noastre, care nu dateazd nici tneicar

de o &Wei de ani, dar care de sigur, ca on si care local
Dumnedeesc, a adus twiny/ere la atatea suflete indurerate,
a sters atatea lacrami si a inciltal atatea initni, doborite de
valurile nevoilor si a suferintelor acestei vies, pe care oresiinul dese-ori nu poate a le sparge si a le potoli, de cat numai prin credin(a in Dumnedeu .
Luaw-i-o in mans, iubite lector, citeste-o cu drag, cauta
a respeta si to sileste a imita faptele acelora cart si-aft jertflt
tot ce aveati mai stump: inima, capacitalea, averea si Eatentut, pentru restaurarea si infrumusetarea acesui sfint locus
de inchinare, care, prin modal cum se presintd astetdi, face
cinste (cirei si in specie Capitalei regatului nostru ; iar scriitorut acestor rinduri, ca smerit rugalor catre Dumnedeit si
slujitor acestei sfinte biserici, chiam a ajutorul celui prey Malt
41 in deosebi a capeteniilor olirilor ingeresti, Sfintii Voevozi

Mihail si Gavriil, asupra tuturor evlaviosiilor donatori i

a ostenitoritor, dicend cu Psalmistul : Bine-cuvinteaz,
Doamne, pre cel ce iubesc podoaba easel Tale." Allan.
Econom V. POCITAN.

www.dacoromanica.ro

J. POPESCU BAJENAR1J

AUTO R.Yesig?.._a
V OLlAir.e.ci2.97....
N
N UE ...

INTRODUCERE
Era spre sfaritul celdi de al doilea decenid al veaculul al
X[X. Pe tronul tareT romanetI se suise domnitorul Io Gheorghe Caragea (1812-1818), cel oranduit de poartl IndatA dupg

retragerea din tiara. a otirilor rusetI ; iar pe scaunul Mitropoliel Ungro-Vlachiei se alesese, dupa un an de locotenentA, In locul greculul Ignatie cel pus de RuT, Nectarie
1813-1819 (1). Vechiul ora al legendarulul Bucur ciobanul
(1) Mitropolitul Nectarie (1813-1819). La 1812 iesind ftusil din tarsi,

a fost silit a se retrage din scaun i Mitropolitul grec Ignatie, ce fusese pus de dinsil, care la 15 August (1812) se duce In Italia. Pima la
alegerea unuT alt mitropolit, se numi, de o camdatlt, o locotenentrt
metropolitans;, compusi, din episcopil sufraganT : fosif at Argesulul, Costandie al Buzeulta si Nectarie al RamniculuT (1). Acest din urmA, dupli

alegerea divanulul si confirmarea domnitoruluT loan Gheorghe Caragea, se alege Mitropolit la 13 Decembrie 1812, fiind ipopsifiat la 16
Decembrie. Duprt fuga lul Caragea, Mitropolitul Nectarie, Brincoveanu,
Samurca si alts boerl paminteni, recligiari la 1818 o petitie catre Poarta
Otomanit, prin care se denuntd, abusurile si nelegiuirile fanariotilor, rugand pe sultan a'l mintui de uriciosul jug at streinilor si a recunoasce
dreptul threl de a se guverna do clitre domnT romans; Inca Poarta, influ(I) D. N. Iorga (1st. lit. 11 p. 377) (lice elt, In plecarea Rnsilor, fa restabilit Dositei
Filitis, predecesorul laT Ignatie.

www.dacoromanica.ro

NOTI 1 E ISTORICE

se Intinsese In partea din sere Sud-Vest panA dicolo de ulita

plugarilor sail, cum se mai num% atunci, a buturugarilor

sail i Mavrichi, dui:14 numele unui pruprietar mai insemnat
entata poate de red-voitoriT Orel, nu Ina In consideratie aceasta cerere,

ci trimite domn In prima-vara anulul 1819 pe Al. Sutu. Dar zice-se

ca Poarta ordonase noulul beia, ca sa pacifice spiritele nemultumite
alarmate In contra streinilor. Ast-fel Al. Sutu In prima-vara venirel
sale, forte pe Nectarie care figura In capul petitieT catre poarta, a
depune toiagul pastoral si la 1819 Mal 1, a Post silit a's1 da paretisis
dice-se din causa vietel sale prea lumestl, a indiferentel In afacerile
roligioase si politico, cum si a abusulul in administrarea eparchieI
sale (1). Demisionand, a stat retras la liniste In tart p&na In timpul
revolutiel grecesti din 1821, and se vede nevoit a se retrage la Brasov, unde a mai trait pfrno, la 1825 Sept. 13, tend s'a mutat din aceasta
lume, Inaropandu-se ramasitele hil pamIntestl la Biserica cea mare a
Sf. Nicolae din Schel.
Din activitatea acestul Mitropolit remarcam ca: la 1813 lanuarie
ipopsiflazit 5 chirotoniseste pe archim. Galaction egumenul Monastirei
Govora, episcop al RamniculuT, in locul sail. La 1814 Aprilie 25, ipopsifiaza al chirotoniseste pe archimandritul Acachie Palada, mitropolit
titular al Laodiciel. La 1815 Julie 21, Nectarie, din ordinul Patriarchulul Ciril, ipopsiflazli pi chirotoneste pe archim. Neofit, mitropolit titular
al lerapoleT (2). Despre acest Mitropolit, dice Naum Ramniceunn, ca, :
A ars vechile documente ale Mitropoliel Ungro-VlachieT, prin care se
recunosteaa acestul tart dreptul de a avea MitropolitT din neatnul romanesc, cu stop de a nu se mg putea imputa In urma cu dovecn (3),
rapirea acestul drept de la pamInteni".
(1) Bis. orth. Rom. 1893 94 p. 909. UnuT angles, William Macmichael, care'l visiteaztt, IT face impresia unuT bon vivant, cdruia lT place sa tritiascd, duptt urma burritor pe care'l incasa be pe In preoti, Mr& a so osteni in citirea si talmAcirea sfintelor cart; dupit cum Mansarit unit din predecasorli ser. N. Iorga in Arch. sc. IasT
Z II

p. 89.

(2) Enaceanu album.

(3) Bis. orth. Rom. 1592 p. 13 si an. X111 p. 266 unde se dice : A Uinta gi multe document ale iftreT ce era puce In pastrare din vechitne la afinta Mitropolie si a acos
vorbd di ad apart hotiT lntr'o noapte paraclisul ce este in casele archierestT pi ad furat cele ce erad pus acolo In pitstrare".

www.dacoromanica.ro

ASUPIIA BISERICIl SF. VOEVOZI DIN DUCURESTi

din aceast/ ulit/ (aqi str. Berzei) ; iar In partea de NordVest, pan/ dincolo de ulita Sevastopol (Dusumea) (adI str.
Buzestilor). Mahalaua aceasta, Mat/ de la Rtisarit spre Apus
410 ulita Targovistei, fAcea parte din vopseaua de verde si
se numia mahalaua, on mai tircli5, suburbia Popa-Radu, care
mai In urma is numele de Manea Brutaru; iar dui)/ facerea
bisericii sf. voevozi si crescerea ei, lug numele bisericil (1).
Vestita ulit/ a Targovistei (adI calea Grivitei) era pe atunci
mal larga dar Mr/ simetrie, pavat/ cu pietris de riti, ca ori si
care sosea, cu santuri pe margini si far/ trotuare, totusi ceva
mai curat/ pan/ la r6spantia Matache Macelaru ; iar de aci in
cold era mai mult un drum cu putin pietris, de cat o sosea.
Ba cam din dreptul scoalei de poduri de acli, din mijlocul,
ulitei, pan/ mai tarclid, se scotea nisip pentru clAdiri; iar in
str. Sevastopol (Buzesti) cam aproape de intretgerea cu str.
Occident, era o mare groapl undo se stringeati apele. Era un
norolli, pe vreme de ploaie, de abea scoteal carul de la Matache Macelaru Incolo. Cu toate aceasta, ulita aceasta era prima

after/ de comunicatie Intro vechea capital/ a troll si noua

capital/ a regatulul romanesc de astil-cli.Pe act mergeail Voe-

vozii de la Bucuresci la Targoviste (2) ; pe aci se preumblail boerii si boeroaicele, jupanii si jupanesele, earl petreceail

vara la Targoviste, Arges si in alto parti ; iar iarna se striageaU la Bucuresci. De ar avea puterea de a vorbi, multe
suveniruri frumoase, planuri, dorurl si suferinte, ar putea
s/ ne destAinuiascg aceasta ulit/ de mare Insemn/tate, prin
trecutul sgu, pentru neamul romanesc. Bariera orasului in
(1) Numirile mahalalelor, ca ai a stradelor, se dart pang astall cam
chip& numele bisericilor, a institutiilor, orl a vre unel persoane mal de
seam& care locueate In ele.

(2) Capitala Orel a fost mal Whig la Arges pana la 1517, and s'a
mutat la rargoviate ai de aci la Bucureatl.

www.dacoromanica.ro

NOTITE ISTORICE

aceastg parte, numitg bariera TargoviteT, era din vechT la

rilspantia Matache Mgcelaru (astaclT (casa C. Rgdulescu) i
Intretgerea stradelor : Buze$T, BerzeT si PopaTatu, de cgtre
calea GriviteT). MaT In urma s'a tot departat In afarg de oral
fixandu-se maT IntaiU cam In dreptul poduluT de piatra al
Orel i apoT cu creterea orapluT, tot maT In afarg. Casele
rarT i tupilate, unele hanurT vestite ca gazde pentru cgMori, In care se petrecea romanqte, cantand lautariT uneorT pang In revarsatul zorilor (1), altele pravaliT i prgvgli(1) Petrecerile Bucuretenilor din aceasti parte, se Incepeati de la
Pasta, and se adunati Ia dulapul luT Polcovnicu Bann (osea) unde era
hora mare, la care se prindea i domnitorul, dupli spusa unora, se continua la verdeata spre Herkstriik, la Dumbrava BaneseT, care pe la 1840
avea i musics military pusk de proprietarul el, marele spatar qi general
Const. D. Ghica; la Tell din drumul BineseT; la Tell ColentineT; Ia viile
cars Inconjurati periferia orapluT i se prelungeati toamna On& tarditi ;
spot In sindrofil cu lautarT, hore, nuntI etc.
Intr'un TpliWA,10146 editia 1726, Bucureqt1, din timpul Mitropolitulul Da-

niil (1720-1732) i a domnitorulul fanariot Nicolae Mavrocordat, care

este cea mat veche carte de la aceastk biserick (lipsindu-1 foile i de

la Inceput i de la sflqit), se afla la sfIrit Boris de mina,, pe ling&

acatistul sf. Niculae, sods Ia 1817 Noembre 20, de popa Kiriac of sfintl,
care e aceia0 persoana cu dasatilul Kiriac, ce Intro Insemnare cu data de
1813 Februarie 10, din aceeaf carte, dice: Mam Insurat eti daschlu Kiriac
la Optlimina IfisatuluT de came de postu PaqteluT". Apoi urmeazit cite -va
vosglasurl scrise romaneqte sail grecete, ectenil grecet1 ca: eti ke eti..,
scrise cu litere slavone dupti ureche ; o Insemnare far& important& :

viata sfintuluT Haralambie; vista i nevointa sfintuluT Macarie; urmen/ InsemnarT distractive, rotate, socotell eu talent i cite -va pomelnice. Tot aci glisese Si eiteva antece In genul Id En Vfiertrescu
I Conachi, mai toate erotic, culese din gura lautarilor cred, pe earl
le dal aci pentru curiositate :
I

Of sit mor, oT sit mor

Ca tan fitcator de r6d

N'am pit nimenl alutor

Ofticat gi plin de dJr

www.dacoromanica.ro

ASL1PRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BIICURESTI

oare, de unde eumptirad oele de trebuint6 eel de prin prejur

CAnd void eta de of blestema

01 sit mor, 01 sA mor

lstirisit de hamur

$i ti clidea 'n patina mea

Nu stid'i aerie, nu Qtiu'T fAcut

Cl o BAIT deslegi mirarea

SS cunoptl ce e 'nfocarea
Cit ape se poliptisepte
Care sA Indritgostepte

VIz Cl parte n'am avut

Vecp viatit norocita
DusmAnitit pi hunt&
Numal unit sit trileascit
$i MOT sit se prApildeascit
Nu'mI gasese un om de tainit

Ca shmi dea leacul de rand

Ci In loc de lecnire
'MI auz tot povestire (critic1)
Oh noroace a mea veep.
MAngftere cu dulceatA.

$1 IN FINE
Sitracu cum de vale
Cum cant& neichi de jeale
Sitracu cucu de lunch
Cum aria Neichi de duck
Ed de audit cucul clintand

ALT CANTEC
Focul tea
In pieptul med
Dorul med

In silent tdd
Odihna mea de anti noaptlt
SA aibit dupmanil la moarte.
ALT CANTEC

Frunzit verde de lipan

Catincuta din Gorgan
Cu rochita de tulpan
A dat lath& la divan
S'aii iubit cu un lipitcan
Lipitcanu en ochl vertri
NicI data sit nu -1 credi

CA-te'npalit cu o lama
PAnil to bagit to prAvAlie
$i(31) d& ca:aieu mAnie.

Si o parte pi altlt parte

Tot intr'un focpor s'ardc
Val' de cela ce iubeete
MI mir cum se odihnepte
MaT virtos clad se gandesce
Creeru'n cap se topesce.

5T114I DE GLtUIVIA

$1 merlita puerAnd
Nu ml ti& om pe pAmInt.

La tulpina nuculul
Unt& mama cueuluI
La mijlocul nuculul
Cantit tat &1 cucului
Dar in virful nuculul
Cant& pniul cuculur

$i ant& en glas subtire

De hamur, de despArtire.
Ab ajutit-mil noroace

Cu lucru sit pot a face

CA am vldut o plisaria
Cu capul de turturicl
'lot din creel in creed shosra
$i cAntit de ml omoarit
**

Vetjl Cu ochiT pi in credi

Si ml 'ntrebT de ce oftez
Often ch prea greed Imi pasit

Nu cunosci, dar, task task

Ajutit-mI a& o dobAndesc

Ca sa nu mat pAtimesc
Cl glasul eT cel subtire
Mad Mat f&r& simtire
Chipul eT eel Ingeresc

www.dacoromanica.ro

NOT1TE ISTORICE

10

si totl cart veneail la oral. Multe erati construite din barne

In stil oriental, lnvelite cu sits sail $indrila $i altele cu olane
dIdeail ora$ultil o Infatipre orienta16. De la bariera spre
mijlocul ora$ului, ulita Taxgovi$tei se termina In podul Mogosoaei la vornicie (Romanet) sail maY bine la visterie, undo
era $1 ob$teasca adunare, la care venea domnitorul cu alahl
de dou6 on pe s6ptamamg, ca.nd se $i ImpArteati ban]: la sAraci

chiar In curtea visteriei (1). Alte orl domnitorul trecea la

preumblare In careta domneascl pe ulita Mogosoala spre
sosea, numith din timpul ocupatiunei rusestIKisselef, avend
Inainte o avangarda de doui dorobanti earl strigail cg. trece

Voda, si lumea se da la o parte. $oseaua Mogo$oala era

ceva mai curatl, dar pavat6 tot cu piatr5, de rill ; iar o parte
cu lemne, din care pricina i se mai glee $i agi podul Mogo$oaia. Curatenia de gunoae $i iarna de zapada. se facea
de arestanti. In zidul visteria cam la intrarea In curte, din
timpul luT Bibescu-Voda se facu o cimea, din care cu mare
1116 face sit 'nebunesc
$i voesc ca BS mi-o princl
Cu dragoste $..'o coprinz

$i s'o pun In colivie

Ca sit cante mime mie
Colivia cu pridvoare
SS -ml canto cu desmerdare.
Fel e fel samI glitsuiasclt

Sit mL parigoriseascit.

Frunzit verde rugulct

Acia peste Cornet
Crescutu-miaii nuculet
Nucul mare frunza rant
S'ad strilns cucii tot! din tarit
$i clIntit de m6 omoarit.

(1) D-1 G. lonnitescu imI istorisea c6, tatftl sea era negutitor chiar
vis-a-vis de visterie in ulita TiirgovisteI. Mercurea si Vinerea ctInd venea Domnitorul la adunarea obsteasca, regulat, se Impartiatl banl la sand. In acest scop, In ajunul wile! and Von. trebuia sit vie la visterie
(maY ales sub Bibescu si tirbey) venea la tatal Dsale un tist (capitanl
de lipcanl, oamenT de serviciti de corespondentii) si procura ban! marunt
pentru sAracI, firfiric! (13 parale) ; firfirid (22 parale); jumattitI de sfantl
(46 parale) si sfanti (90 parale). Iml istorisea asemenea cum soseati dilnic postalioane Incitrcate cu ban!, strii,41 din tart si pusT in piste gent!
inchise.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA RISE RICII SF. VOEVOZI DIN BUCURET1

11

asteptare se putea lua apa, din pricina Ingramadirei de lume,

pentru ca cismea nu mai era do cat la casa Filip Lenciu (acli
Vernescu) (1) si cioneatia rosie de la Intretaerea stradel Fantanei cu podul Mogosoaia. Langa cismeaua de la visterie era si
un felinar, in care se ardea In noptile Intunecoase lumlnari
de sell, find Insarcinati a le aprinde proprietarii of chiriasil,

Insa numai cei din clasa de jos. Intre podul Mogos6ei si

bariera de la Matache Macelaru, cash mai renumita era a
baronesei (aqi scoala de artilerie si geniu), In dosul careia
a fost hanul si gradina Catargioaicei, unde se faceati multe
petreceri
De la bariera, daca ieseai din oral, erail terenuri neingrijite,
cu gropi pentru lut si nisip si mai in departare camp si padull. Dar chiar mai tarcliri, acum 40-50 ani, In aceasta parte
a marginei oraului, pe unde acum e gara de Nord si mai
spre periferie, eraa numai vii si livedi si numai ici coley cat
o cascioara mica. Asa cam In apropiere de locul unde este acum gara de Nord se afla via lui Prodan. In partea dreapta
a ulitei se afla mai Insemnata numai casa lui Polizu care Im-

preuna cu terenul el a fost parcelat mai In urma. de Ana

Polizu (2) si vindut (de uncle i str. Polizu). Mai era si casa
unui dascal grec ; cu gradina mare, din care acti a r6mas
proprietatea d -nei Slaniceanu, vis-a-vis de gara de nord ;
apoi via Manolescu, rtimasa de la unchiul sgu boar Matache ;
locul Jul Cernatescu si alte cate-va midi locuinte si In colu
camp neted cat puteai vedea en ochil.
I) Aci In timpurile vechi a fost un han vestit numit, pare-se, hanul
verde, dupl memoria unora.
(2) Un teren mai mare a cump6rat de la Polizoae un oare-care Gradovici, proprietar al Hotelului Union, care l'a parcelat ai vindut In
loturi.

www.dacoromanica.ro

12

NOTI rE ISTORICE

Aceasta parte a orasului era locuita de negutitori, meseriasi, agricultorl etc., mat totT proprietart cu oare care
avere. Unit din et erail de natiune bulgart, ski:4 oil greet.

Evrel nu se pomeneaa. Prin positiunea sa, era o parte a

Bucurestilor, uncle pang la un punct, comertul Inflorea,juca
banul cum se dice, fiind ulita pe uncle intrail si dejugail ne-

gutitort din pArtile cele mat Indepartate ale Orel si chiar

din stralnatate.
Ca familit mat Insemnate, din aceasta parte a orasulul,
a c6rora memorie ni s'a pastrat, In rindul Intaiu citam, familia Stenet, tatal lu Stoian Wicanul si Dimitrie Cojocaru,
despre cart vom vorbi mat mult In aceastA carte. Tot In
ulita Targovistei, dar In timpurile mat din urma, aflam familiile MArgAritescu, Bouleanu, Guran, Raducanu Popescu,

G. Manole, Matet Mircea (a caruT proprietate o stapAneste

d-1 maior I. Obedenaru), Brezoianu, vistier Iordache si &tit.

Casa Adam, acum cate-va deceniT In urmA, era un han

vestit si se numea hanul Galben; iar putin mat afar. de
Matache mAcelaru (acIT propr. C. Dimitrescu-TAanu Cal.

Grivitei 82) era carcium6. renumita la Buturugl". Peste

drum de casa Matache matelaru In coltul ulitet Targoviste
cu str. Bu.zesti era familia Georgescu, poreclitli yang de 'al:..

A doua cash de el era Stan TiggnilA .macelarul; iar visavis, era Matache mAcelaru (LolestI), fericitul r6posat, al caruia
nume 11 pomenim i astadt aproape qilnic. Apoi familiile

Tudor (Nita) drojdieru, I. Olteanu, Radu erbgnescu, Musat

si Niculaita, fundatorul bisericit sf. Vineri-NouZi.
Pe 'Ina. biserica sf. Voevorg era familia Velciu (wit baia
Grivital, Dina Crasnaru, Ionic. Pilitu, Stefan bot de capra,
Gh. VIAsceanu etc.; iar In str. Chirnist si in partea din

www.dacoromanica.ro

ASUPItA DISERICIi SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

13

apropiere a stradeT Popa-Tatu erad familiile: Petre Postaul

loan Mesciu etc. (1).
In genere locuitoriT din aceasta parte, oamenl pacinicT i
cu fricg de Dumnezetl, ducead o viata linitita. Doar atunci
cand turbanul turcesc orT cnutul sail sabia muscaleasca aparea

cu groaza pe ulitele orwluT, bietil oamenT se vedeati ne

voiti aV1 cguta ad/post, earl Incotro putead, de frica vrgjmailor for seculari. 0 singura nadejde avead, la Dumnelea i un singur be de mangaiere : sf. bisericci. Era Inteadevtir o frumusete i o mare bucurie In clilele de duminici
i s6rbatorT, caci maT nu lipsea vre-un membru al familiei
de la biserica. In biserica stateau totT cu mare respect ,Si
ascultare, considerand i iubind pe preot ca pe parintele
for sufletesc. Dupe, eirea din biserica, stand In curtea bisericiT putin, se serutail, se hiritisad i se interesail Intre diniT reciproc despre starea fiecaruia, maT ales dacil cine-va nu
venia la biserica, totT se mirad i Intrebail : Ce pricing, o fi ?

E vre-un cas de Ma, nenorocire orT ce este? Era o vreme

care 'i avea placerile i frumusetile eT, poate mult maT curate i mai sincere ca In timpurile de astacli. Mai ales In ImprejurarT grele, In boale (2) i nenorocirT, biserica era mama
(1) Dupli pomelnicarul bisericil, scris de loan Duhovnicul si preotil de pe
vreml,
caruia din nefericire II aunt rupte cu totul mal multe foI din carl
am fi putut reconstitui pe vechil enorfas1 aI acestel biserici, afIlim lima
pe: Lahr Dulgheru, Costache Ghitulescu, itlanolache Dulgheru, loan Matel Bragagiu, Matel Marculescu, StanPrecupetu, N. Sirdescu, Gh. Schiopu,

Profir Zidaru, Tito Iordrtneasca, Ionitil, Birjaru, Min Toma, Radu Mri.nescu, Ghitit Ratescu, Ionita CloscI, Vasile Birjaru (1863). Urmeath apol
pomelnicile chtor-va contimporanT, scrise de preotul Christache Orasanu.

(2) Serviciul sanilar era slab de tot, pe atunci doar Dumineca venea
ditfiselul Si Intreba In fie-care curte : Sancitoe? iar ceI din mat respun
dead siintitosT, chiar bolnavl de ar fi fost; de frith si nu-I is la spite', Alt-

www.dacoromanica.ro

14

NOTITE ISTORICE

for mangietoare, pe dlnsa o iubeail maT mult, o Ingrijati,

o lnzestrau cu averT, o Impodobiart i la nevoie i viata i-o

jertfiati pentru paza i apararea eT. Averile for i In viata

dar maT cu seams, dupa moarte, be asigurail sub efigia cruceT, tiind ca, crucea este pazitoarea a toata lumea" ; i pe
acele timpuri de jaf i parjol, doar sf. truce i sf. biserica maT
putea apara viata i averea Romanilor ; In cat cu mare dreptate se exprima mesagiul locotenenteT domne.ti din 28 Apri-

lie 1866 cand Vice: Sub santa aripa a bisericil so adumbria alts data, tot ce era maT generos i roman. Independenta bisericii era scutul independentel i dreptatei cetateanului, precum gloria cetateanului era gloria lui DumneVeil, caruia eroii patriei noastre liridicara atatea altare pe
cafe victoriT repurtara. In timpiT de cadere, de durere i de
doliti, biserica nOstra fu nu numaT altarul lul Christos, dar
4 al dreptatei i al nationalitatei. DomniT rail i despotii i

mai apol chiar otiri de invasiune, n'ail cutezat sa puns

o mama sacrilege asupra aceluT altar dint. ; iar M. S. Regele, cu prilegiul aniversarei unul patrar de veac de domnie se exprima: Religia, care este sorgintea tutulor virtutilor, este tot-odata temelia cea maT statornica a viitorului uneT Natiuni. Ea a fost paza nationafitatel noastre,
pentru ca clerul In timpurT de amara Incercare, a tiut,
prin Invetamintele sale mintuitoare i prin fimoasele pilde
de pietate 1 de iubire de Tara, a fi demn de inalta misiune
la care este chemat.
Istoria noastra nationals, nu va uita nici-odata numele
acestor vrednici pastori, ale caror urme glorioase le gasim
fel se cautah cu babe. In aceastil privinth, vestita era baba Neaga din Popa-Tatu, Deloaia din str, Chimist si o all& babh. Tudora dintre gardurele
(str. Tunsu si Osiris), care trheste pan& a01.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCUP.E5TI

15

la fie-care pas, i earl au insuflat turmelor for iubirea de

Dumnezeil odata cu devotamentul care patrie (1)."
Ast-fel a lost viata Romanilor In trecut i pentru a se
asigura de un viitor temeinic i stralucit, aceimi norms de
viata trebue sg'i-o croiasca i pentru viitor; cad numal
ast-fel se va putea realisa profetia poetului:
Viitor de our tars noastre, are
$i preyed prin secolT a eT
Rare.
* * *

Cu vremea, Intinzendu-se orqul in gall In aceasta parte

i populandu-se, din punctul de vedere *al nevoilor for re-

ligioase, mult mai simtite Si mai respectate ca in clilele

noastre, be venea crestinilor peste man/ bisericile vecine.
Manea-Brutaru, Popa-Tatu, Sf. Nicolae Tabacu din podul
Mogooaia i biserica Mavroghenl, mai ales In ucasiunl
de pomeniri, inmormintarl i diferite litanil. De aceea se
v6dura siliti a se aduna, a se consfatui i punend ma.n5, de
la mama, se hotarAsc a ridica o bisericA noun pentru mabalaua tor. In fruntea negutitorilor mai procopsitI, se aflail
fericitil Intru pomenire : Stoian Bdcanu sin Petre Stenetu
Gabroveanul i Dimitrie Cojocaru sin lllanciu, car;, condui de Myna spre casa Domnulul i Insufletiti de evlavia
creqtineascA, ridicarA din temelie un local &limos de Inchinare, In aceasta parte margina0 a oraplui. (2) Biserica era de
(1) Un petrar de veac al domnieT Regelul Carol I, p. 38.
(2) Ridicarea acesteT bissricl s'a facut, dupe. obiceiul timpuluT, cu con-

tributiunl In banT, In nature. si cu dace adece. lucra fie-care meseria4

un num& de Vile gratuit la construirea biserici!. Am gasit ce.g-va enoriasT tar! marturisise ce perintil for ar fi lucrat la zidirea bisericit.

www.dacoromanica.ro

16

NOTITE ISTORICE

carAmida subtire, cum se fAcea cArAmida pe atunci, lucrata

solid (1), cam Sn forma cruceT, cu dol stalp1 suport1 de cArAmida

Inspre usa de la intrare, fail amvon i pod pentru cor, cu o

singura intrare, adeca fail uA la altar, acoperitl cu itrl.
care putreclind ea timpul, fu acoperitA cu tablA i vApsitA ro.

Pictura interioarl In stil bizantin i pare-se un fel de alfresco", dui:4 cum se obicinuiail la vechile monastirl i bisericT monumentale ale ttlreT noastre.
*

Carl sunt Imprejurarile In call s'a ridicat aceastA biserica?

Alts motive maT puternice earl sA, fi determinat pe fe-

ricitiT ctitorl fondatorT ca sa ridice din temelie acest sf.

loca, nu aflam, afarl de proslavirea celul prea Ina lt".
Traditiunea InsA, care maT In toate ocasiunile, se silete a
ajuta istoria, ne pastreazA urmAtoarea Intamplare (2). Ve-

nise pests Cara noastra o mare calamitate. Pe langa alte

greutatT ale g.ileT, pe lingajafurile 1 uneltirile streinilor din

afara i din launtru, cAcluse asupra pre o ciuma grozavA,

care secera oilnie mil de suflete. Panica era de nedescris. lntrase spaima In sufletele tuturor locuitorilor, dintre carT
(1) Unit enoriast nitscutI si result! In aceastfi mahala, sustin cft Intro
etitoril de seam (initiator!) ILI acestel bisericI, ar fi fost si zidarul Pilitu si negutitorul Ftfiducanu (Stefan) Bot de Cap* cad locuiaa ambil pe
ItIngli bisericit si di, Stoian Brtcanu, ca om cu vaza si cu stiintil. de carteisI

ar fi atribuit mat mutt siesT acest drept. Dovedile serise Ins& sunt tole
autorisate, pentru ci scripla ntaltent. Din acte se cunoaste a Stoian
a fost nu numal fondator, dar si chivernisitor at lucrurilor, ca cel ce.
11 tragea inima pentru averea, munca si osteneala sa, ingrijindu-se a-I
asigura existenta si pentru viitor. Dumnedeti care cunoaste gandurile
faptele si inima fie-caruia, va rIsplliti tuturor dup6 dreptate.
(2) Piistratii In memorie de d-na Sofia I. Poenaru-Bordea.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZT DIN BUCUREST!

17

cel mal cu dare de mina, fugeati In cotro puteati, spre a'1

scapa viata de o moarte sigurA (1).
(1) Ciuma despre care ni s'a pastrat amintirea din acest tamp, cred

fi cea Infricoaath, din vremea lul Caragea. Acesta fiind numit domnitor
de poet-0, in qiva de 12 Decembrie 1812 intl.& in BucureatT, cu mare
pompa, in mijlocul uneT suite stralucite. A doua chi duph instalare, adicit
la 13 Decembrie isbucnesce ciuma, adusti de oameniT din suita domneasch.
Niel odath un flagel n'a ficut athtea victime, muriau ph,n13. la 300 oamenT pe di al se crede eh numerul mortilor In twit& Cara a fost maT

mare de 90.000. Contagiunea era aaa de primejdioash, to cat cel maT

mic contact cu o casa molipsitk ducea moartea lntr'o familie Intreaga
s,i violenta era aaa de mare, In cat un om lovit de ciumh, era un om mort.
Spaima intrase In toate inimile ai Meuse sit dispar& orT -ce simth-mint de iubire ai de devotament. Muma'aT phrisia copiiT oi blirbatul
sotia pe mhinile cioclilor, niate oamenT far& cuget ai far& &lc& de Dum-

nezeu. Totl betivanii, totT destramatiT, laT atarnah un aervet rosy de

git, se urcau Intr'un car cu boT ai porniati pe hotie din cash. in cash,
din curte In curte. El se Introduceau qiva oI noaptea prin locuintele
4:mmenilor i puneah mina pe ce gaseatt ... fara ca nimenT s& 'ndrasneasch a Ii se Impotrivi. Fugea lumea de dingii ca de moarte; clic1 eT
luau pe bolnavl sail pe mortl in spinare, II trInteati in car, clae peste
gramada oi porneah cu carul plin spre DudeatI orT spre Cioplea, unde
wag ordiile ciumatilor. Se incretea carnea pe trup, audindu-se grozhviile ai crudimele Monte de aceatl tilharT asupra bietilor c eatinT, c&dug In ghiarele lor.
Rare orT bolnavul ajungea cu viath la campul ciumatilor.
De multe orl o mhciuch, peste cap, fitcea intr'o clips, ceia ce facea
boala In 2-3 4ile I ... Ei poate ca aceat1 uciat ast-fel erah mai putin
-de plans; dm! maT mull erah de jale aceT aruncatI de vii In camp, fir&
aaternut ai fard, acoperemint, pe p &mint ud of Inghetat. Cale de un
cias se audiati tipetele f vaetele nenorocitilor din cftmpul Dudeatilor.
In urma maT multor scene oribile, neomenoase ai bestiale petrecute
la ordie, unde unul din aceati mizerabill fusese rupt cu dintil de un
-tIn6r care apara cinstea sotieT sale lovith, de ciuma, chiar in 4iva nunteT, of in urma rovoltel ciumatilor, carT all shrit cu parul
all omorat dece ciocli; autoritatea in sflrait, a luat masurl de a organisa nn
fel de servicT sanitar. Ea Infintase ch4T-va vatiaeT Inshrcinati de a tnNotite istorice.

V. Pocitixn.

www.dacoromanica.ro

18

NOTITE ISTORICE

Stoian Bgcanu cu sotia sa Joita (care tocmai pe atund

era InsarcinatA), veclend cumpana care venise peste tart
i mai ales peste Bucureti, II pgrasesc cgminul i se retrag cgtre Braov (1), fggaduind inaintea lul Dumnezeil 61,

dacri va apgra de ciumg i le va ajuta sa se Intoarca 1a

vetrele for siingtoi, vor ridica o bisericg, in semn de multumire IuT Dumnezeti. Ruggciunea le-a fost ascultatg i dupg

cat -va timp, Intorcendu-se In taxa sgrltoi, 'i-ail indeplinit flgaduinta, punOndu-se In fruntea enorias,ilor si cu
punend mina de 1a mina, au ridicat o sfintg bisericg, pe
care o puserg sub patronul sfintilor ingerT, protectorii si
ajutoril cretinilor Si in special a maT marilor cetelor Ingereqti, sf. archanghell Mihail Si Gavriil; iar dupg obiceiul de
tovtrtsi pe ciocli din cash, In cash si acestia strigau do Ia poarth, :
SfinlitosT copiil "? iar din cash. rospundead
de NA at nu -1 duct la
tosT, tosT". Unui din acestia Intr'un raport catre seful sisfl
Dudest1

Ikea: Ali am adunat 15 mortl, dar n'ant pant ingropa do cat 11

fiind-cd unul a limit fi flu i'am putt prinde". Deasupra ()rapid se
ridica un fum galben si acru, fumul bAligaruluI care ardea In curtilo
boerestl, si orasul resuna de urletul jalnic al cainilor rhmasl fart stapan.
La fie-care poarta era ado o sanclrama, In care se adapostea sate
un servitor, pus acolo pazarghidan (comisionar pentru tIrguelile de
pitine, de came si de zarzavat). Nimic nu intra In curte de cat duph,
CQ se purifica la fum si trecea prin hiirdhul cu apt sail prin strachina
cu otet. Cioclil, And treceaii pe langh o cast bogata, aruncau sdrente
rupte de la ciumatI, ca si, rhspamdeasch, contagiunea. El nu se temeah
de molipsirea boalel, cad maI tog erah dintre acel cad zacuseril, de
cate 2-3 od de acea grozavii. epidemie. Ciuma cu toate boalele mortale contagioase, devine putin violenth Ia acel cad all mai fost lovitl
de ea (I. Ghica scrisorl... p. 29-32).
(1) Brasovul a lost In multe ImprejurAd locul de schpare al Romanilor. Aci se retrageati domnitoril, unit din episcopil si MitropolitiT tariff (Dositel Filitis si Dionisie Lupu) si multi din boed sf negutitorI.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIT SF. VOEVOZI DIN BUCURE11

19

atunci, it mal deterg, si chramul sf. Ierarch Nicolae si Adormirea maicil Domnulul.

In sfIrsit on -cars ar fl fost motivele, adeverul e cg la

1817, se terming biserica sf. Voevocli cu toate podoabele

el si se asea,
deasupra user
marl de la in-

trare, urmgt o ar ea inscriptiune (pi-

sanie) scoasa

In relief pe
piatrg ordinary si scrisg, cu
litere cirilice

cu prescurtare :

Asa sg.

strgluceascg,
lumina voas-

trg Inaintea
oamenilor ca

sg vacll ale
voastre bane

fapte. Drept
aceiasieilrobul lul Dumnezeil Stoian

Bacanu sin

Biserica veche.

Vederea din fata.

Petre Stenet Gabrovianu cu sotia lul Joi(a, i Dumitru

Cojocaru sin Manciu, cugetand a se proslg,vi numele celul

In Troitg mgrit Dumnezeil. Intru cinstea si pomenirea

AdormireI NascgtoareI de Dumnezeil si a sfintilor Voevozi
www.dacoromanica.ro

20

NOTITE ISTORICE

7/ Michail 1 Gavriil i a sfintului ierarch Nicolas, am Inaltat

,,aceasta sfinta Biserica din temelie, precum se vede, In li-

,,lele prea Inaltatului Domn Io Gheorghie Caragea V.V.: fiind

//Mitropolit a toata Ungro-Vlachia Kirio Kir Nictarie, ca sa
1) fle vejnica pomenire celor ce ad dat ajutor i celor ce vor da
lfsa fie i aceia pomeniti In veci, amin. Leat 1817, August 1."

Biserica vechea.

Vederea laterals.

Din aceasta inscriptiune se vede cine sunt ctitoriT pricipall al bisericii : Stoian Bacanu i Dimitrie Cojocaru. In
partea finals a pisanieT Insa, se afla exprimata dorinta, ca
(1) Se gaseste reprodusli Impreunit cu ate-va InsemnfirT asupra unora

din cartile mal principals ale acesteT bisericT In dosarul Mitropoliel

Bucuret1 1880 No. 58 la Acad. Rom. mss. No. 2.409.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA DISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCIIRESTI

21

sg se pomeneascg i altiT earl ai dat ajutor i cad vor maT

da, din care expresiune se Inte lege, cg, pe lingg ctitoriT prin-

cipall earl au ridicat biserica din temelie, an maT fost Si

altil cari au ajutat cu cite ce-va i pe earl piatra ctitoriceased scrie sg fie si aceia pomenitT.
Aceasta se dovedeste si din pomelnicul ctitorilor de la
proscomidie (1), sgpat pe piatrg ordinary In relief si scris
cu litere cirilice pe dou6 coloane (2), (In caracter monumental. fPomelnicu titorilor ce an r(i)dicat din temelie aceastg dant/ besericg".
VIi

MORTI

Stoian, Jolts, Costandin, Hristodor, Dumitru, Ana, Dumitru,

Teodor, Gheorghie, Stoiana, H.
Gheorghie, Ecaterina, Marin cu
tot neamul lor. 1817 Ion Elena.

Petro, Zlata, Hristea, Ioan,

Rada, Magdalina, Bela, Maria,
Ene, Manciu, Stana, Joan, Stoica,
Zanfira, Stoics, Maria cu tot nea-

mul lor.

Intr'o condicg voche (pomelnicar), legatg en piele de marochin i pgstratg la bisericg, se dig scris de mang cu scri-

soare cirilicg frumoasg, prescurtatg, tot pe doun coloane

Incepend cu cea fatal paging a condicel urmtitoarele : Pome(1)nicul ctitorilor celor ce an ajutat la facerea sfintel
biserici: Insg numele ce nail Incgput In tabla dg la pros
comidie, s'an trecut aid Intraceastg condicg" :
(1) La proscomidie am gasit Cu ocasia reparatieT o crixamida cu o
truce imprimath in ea In bas-relief si cu initialele sus de o parte Is.
si de alta Is. ; iar mal jos de o parte Ni si de cea-l-alta Ku; iar In partea
de jos nnmele Stoian, cu litere cirilice. Aceastg piatri s'a asezat de
mine In gaura de la proscomidie In partea din spre altar, laslind a se
vedea inseriptia, dacii se eurftta. teneuiala.
(2) Aceastit piatrii, s'a scos de deasupra proscomidel ul dupli ce sA
sters, euatat 11 aurit literile, s'a asezat iarft41 la locul el.

www.dacoromanica.ro

22

NOTITE ISTORICE

VII

David, Grigore, Tudors, Gheorghe, Petre, Sfeatcu, Parvu, Vasile,

loan, Pantazi, loan, Gheorghie. Anghel, lordache, Gheorghie, Xristea.
Nenu, Neda, Nicolae, Dancul, Stirban, Dumitrana, Teodor, Duca, Micha(1), Vasile, Gheorghie Inchinfit(o)ru, Anastase, Maria, Peiu, Stan, Joan,
Tudors, Ills, Marin, Petre, Maria, Sultana, Stanca, Mate!, Nede lea, Joan,

Stana, Ioan, Grigore, Tudora, Zoita, Gheorghe, Coman, Costandin,

Nicolae, Nicolae, Zanfira, Joan, Dumitru, Catrina. Gheorghie, Grigore,
Gheorghie, Chiru iremonah, Masa, Ilinca, Tudorache, Sanda, Voica,
Gheorghe, Tudor, Dima, Neculae, Rada, Maria,Stana, Vasile, Pandele,
Stefan, Gheorghie, Criciun, Tudor, Pascale, Zane, Velciu, Rada, Cheorghie, Denco, Barbul, Ioan, Dumitru, Gheorghie, Tudor, Ghenu inchinator,
Marin, Tudor, Ioan, Tudor, Ioan ierodiacon, Maria, Michal, Petre, Stana,
Gheorghie, Tudor, Ivana, Anghel, Simi on, Dumitru, Pa na, Ancuta, Tudor,

Anghel, loan, Dumitru, Panait, Xristea, Bars, Dumitrana.-0 alt.& mans

maI tarditi continua seria cititorilor vii scriind : Niculae, Mihaile, Ecaterina, Zmar(a)nda, Raluca, Elena, Cost(an)din, Savastita, Zanfira,
1854 Martie 27. Aceste nume a& fost Ins& Mete prin douO linil Intre-

taete. Ma! tar4iu sa mal fost adaogall : Elena, Radu, Teodora, car!
Ins& sii fost In urma, stars!.
MORTI

Tudora, Anica, Dobra, Rafail ieromonah, Ioaiereul, Arghira presv.,

Dan, Gheorghie, Panli, Ana, Stana, Anastasia, Ilinca, Flores, Costandin,
Rada, Joan, Stanciul, T(e)ofil ieromonah. Maria, Stiriian iereu, Stanca

presv., Dumitru iereu, Preda iereu, Safta presv., Stunt, Tana, Voico,
Tudosca, Anania ierom(ona)h, Panait, Nenul, Zlata, Oprea, Catrina,
Ancuta, Maria, loan, Polizu, Maria, Petre, Staicu, Nicolae, Voica,
Neagul, Ilinca, Ana, Poona, Andre!, Oprisan, Catrina, Vlad, Voicu or!
a), loan, Anita, Tudor, Maria, Rafail, Costandin, Nicolae, Chiriac, Nauss,

Sultana, Sands, Gheorghie, Neagul, Neculae, Dragomira, Ioana, Neculae, Zoita, Rada, Maria, Ioan, Marica, Xristea, Puna, Enache, Maria,
Neculae, Kiru, Ioachim ieromonah, Hristea, Chiva, Anastasia, Ioan,
Neculae, Neacsu, Marin, Manda, Dumitru, Ancuta, MihaY, Calita, Whs.!, Marin, Dumitru, Zanfira, Hristache, Zoe, Costandin, Dumitru, Ilie,
Nicolae ierodiacon, Costandin, Tudor, Nicolae, Nedelco, Ivan, Ileana,
Costand(in), Florea, Costandin, Stana, Costandin, Chita, Ana, Grigore,

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCUREVII

23

Pantazi. Grigore, liad(a), Stanca, Joita, Grigorie, Alexandru, Maxim,

Sands, Rada, Dumitru, Stefan, Tudora, Ana, lamandi, Ghinea, Dumitru,

Elena, Valcul, Stan; Joan, Stoiana, Pena, Rada, Rusin, Criciun, Ioan,
Stana, Iana, Stefana.-0 alt man5, a mat ad6ogat mat t&rditi; numele :
Teodor, Toma, Ioan, Sava monahu, Marina, Maria, Efrosina, Ana, BIlaa, Chiriachita, cart Ins& au fost tiliate prin doull liniI Intretiliate.

Acesti evlaviosi crestini zidind biserica, au Inzestrat-o

cu avere din care sa, se Intretina, sail procure cele necesare pentru sfinta slujba si sail plateasca personalul,
au dotat-o cu un azil pentru Arad, cu vestininte, odoare
si carp de ritual, din earl pe unele le-a adus de peste munti

Insemnand mai pe fie.care din ele data 1817 si numele

Stoian sin Petre Stenetu, dupe cum vom vedea.
Clitoria. Ca ctitor principal, Stoian Bacanu, Ingrijeste de
biserica cu multa tragere de inima, Imbogatindu-o pe fiecare an, cu proprietati si odoare bisericesti, cart! si servitors a1esT, cart faceati fala acestul stint local. La 1837
moare soda sa Joita, pe care o Inmormanteaza, cu cinsta
In cimitirul bisericil si anume in sanul din spre miaza-qi, im-

podobind mormantul cu flori, din care s'a pastrat un liliac

mare pang tArgiil si strang8nd oasele neamulul ski la un

loc a asezat pe mormant o piatra de marmora alba, lucrata pe margenl artistic In relief, avend la capatul de sus

o truce In mijloc, de o parte si de alta ate un Inger, si

dedesuptul cruces un cap; iar la capatul de jos al pietrel
o ticva cu doua oase Incrucisate. La mijlocul marmorel se
afla urmatoarea inscriptiune In relief cu litere cirilice:
Supt aceasta piatra se odihnesc oasele raposatilor : Joita,
Hristodor, Elena, Petre, Zlata, Dimitrie, care s'ati aseqat
de catre mine Stoian sin Petre Stanet Gabroveanu, ctitorul
sfintei biserici acestia co se numeste hramul sfintilor Voevozi, spre pomenire, ca Dumnezeil sh-T lerte si sa-T pomewww.dacoromanica.ro

24

NOTITE ISTORICE

neascg. Intru Impair. Atia sa, 1837 Mai 19, Bucureti (1).'
Ctitorul Stoian rama,ne acum vAduv cu trei copil : Constantin, Michail i Petre ; conducend cu acelaV solicitudine
i pietate institutiunea pe care o ridicase i pe care o iubea
ca pe sufletul seri. TreT anT mai In urma, simOndu-se, cum

se vede, slab i lnaintat cu virsta, se gandia la qiva stiritului i ca om cu prevedere, se gandi a asigura pentru
viitor existenta bisericii i a dependentelor ei i deci, ca urmare la 1840 se presinta cujalba cAtre Domnitorul de atunci
Alexandru Dimitrie Ghica, cerend a InUiri prin chrisov domnesc aegmintele pe care le Intemeiase.
Domnitorul, lAudand fapta fflantropid, a fericitulul fundator Stoian 13acanu,
o Iliad prin urmatorul decret domnesc, din care se cunoato
In scurt situatiunea complect6 a Intregel instituVuni. lath o

Copie Intocmai dupa. Chrisovul Domnesc relativ la biserica Sf. Voevozl din calea Grivitei adeveritii, de departamentul dreptAter.
Noi Alexandru Dimitrie Ghika Voevod
Cu mila lul Dumnezeil Domn i stApanitoriti a toata tara
Romftneasa :
S6vftrirea bunAtAtilor este plinirea cuvintului pentra
carele ziditorul tuturor flintelor din .Orina a facut pre om,
(1) Aceasta marmora, Impreuna cu o alts pa care o am Visit In
curtea bisericiI cand am venit la aceasta biserich, s'au asedat In gradina bisericil si anume In sinul eI dinspre strada sf. Voevort. Inscriptia.
de pe cea-l'alta marmorli. este In greceste si romaneste pe done' coloane. Dam numaI inscriptia romaneasca identica cu cea greceascit.
Aid se odihneste roaba lul Dumneclea Alexandrina, sotia lul Stavri
Eustatiu, nascuta la : 1841, casatorita la 1857 si Incetata din viata Ia.
1860 Februar:e 1 din a doua nastere de copil. Cine va trece pe IMO,.
acest mormant sa ye ganditl ca suntem cu totil supusT mortil si sa.
dice -V: Dumne(jea sa o ierte."

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI.

27)

si ea dat luT duch Intelegatcr sa cunoasch dreptatea i

datoriile catre asemenea luT i '1 -a Impodobit cu frumusetea Intelepciunel i a pus In sufletu lul o raza, din Dumnezeiasca lumina, ca sift mite pre el spre lucrurile cele

bune, care nu sunt alt de cat facerile de bine catre omenire.

De acest stint moral fiind patruns D. Stoian Petre, negotatorul, i aprins de Avila cretineasc6, Inteadev6r lubitoare de oameni, Inca din anu11817 a cladit din temelie,
numaT en a sa cheltuiala, o snag biserica pe ulita Targo-

vita aid In orapl Bucureti, unde se prasnues;te hramul sfintilor VoevozT, facend Imprejuru'l i alte cladirT.

Iar acum s'a aratat cu jalba catre Domnia mea, cerere

facend sh'i sa intareasca prin hrisob Domnesc mezarile
ce'i le au Mut spre pomenirea sa i a fiilor s61, atat pentru adapostirea saracilor, cat i pentru tinerea acestuT dint
laca4, cu orInduiala urmatoare, adeca :
I. apte-spre-dece chilli, ce sunt In curtea Bisericil, facute de pomenitul ctitor, cum i altele ce sa vor mal face
pentru salaluirea oamenilor saracT fail plata de chirie.
II. Opt pravalil, ce sunt cu fetele spre ulita, tot In linia
,.ziduluT curtii sfintei biserici, dinpreung cu coprinsu lor,

pe care le da danie acqtii biserici, ca venitu ce se va

lua de la dinsele sa fie pentru tinerea Biserici, de unt-de-

lemn, de lumanari, pentru simbria cantaretilor, pentru

meremetul bisericeT i al chiliilor, i pentru tinerea In buna

stare a unul put, ce este din naintea bisericil.

III. Dupa incetarea lul din viata, adeca, a ctitorului, sa
ramaie ctitori i IngrijitorT Bisericil, trel feciorT al AI
anume: Constandin, Michail i Petro, ca pe uniT

ce din cercare sau cunoscut de destoinici i vrednici a

chivernisi orl-ce slujba. Iar la Intamplare a nu remanea
www.dacoromanica.ro

20

NOTITE ISTORICE

dupa, vreme rod din neamul copiilor s61, atunci s fie Epitropi IngrijitorT Bisericil : Corporatia Bacanilor. Aceasta
jalba oranduind-o Domnia mea la Departamentul Dreptatii,

Neau venit raport de la 6 Iunie sub No. 4.415 aratator,

ca Indreptandusa la tribunalu de comert al Ilfoyului,
a primit doa raporturi cu No. 2.375 i 2.453, coprinzatoare ca aceasta Biserica, ce se cinstWe cu hramul sfintilor Voevozi, a cladit-o din temelie jeluitorul Sloian cti,,torul, pe loc cumptSrat de dInsul In anul 1817. Apol mai
pa urma, luand i alto locurT prin prejur, precum sineturile

de cumparatorl, ce le au Infaliat tribunalulul, coprind,

a dada atat chilli cat i pravalii, i pa toate le au Incunjurat cu curte de zid, facand d'asupra portii i clopotnita, iarai de zid, i dice Tribunalul de convert, ca, pm); vila tarn, la partea pentru daruri, nu poprete pe lacuitorT din printipat a face asemenea daruri, i ca. este slobod Stoian Petre, a Inzestra biserica ce este cladita de
dInsul cu aceste acareturT facute Imprejurul ei, iarai de
dInsul; cu cat mai virtos ca aceasta Inzestrare ce o face
Stoian, este precum se vede din jalba sa, pentru adapostirea a multor saraci. Drept aceia zidirea i Inzestrarea
acetil bisericT, cu Imprejmuirile i acareturile, ce sail a-

ratat mai sus, find una din cele IntM bunatati placute
I'll Dumneleti, pentru ca sunt spre mangaerea i adapostirea saracilor, I tinerea In bunastare a Dumnecleescului lacm, Intarim Domnia mea printr'acest hrisob, iscalit

Si pecetluit cu pecetea Domnii mete, toate cele de mai

sus, cate a oranduit i ae4at Stoian ctitorul, ca sa stapaneasca aceasta sfinta biserica pomenitele acareturi care
1)

al c At u es c acum zestrea el, i sa he tie i sa, se pazeasca toate

Intocmai In veci WI cea mai mica abatere sail stramu-

tare.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICI1 SF. VOEVOZI DIN DUCUREFTI

27

S'a scris acest hrisob Intru al 7-lea an al Dolma

mele In orasu Bucuresti, la anul de la Ils: una mie opt
sate patru clod, Octombrie In cinci-spre-piece !
Alexandru D. Ghilca.
No. 6.
Mare logofet al DreptriteI

Sigiliul
Donmesc

B. $tirbei
8efu1 &Ole!

Serdar Tdnzpeanu Serdar.

bEPFIRTAIVIENTUL OREPTATII
Dup5, cererea ce au flcut la departament Stoian Petre
a se adeveri aceastA copie dupl hrisovul fl cut i lntiirit
drept copie Intocmai dup5, cel adeverit si trecut In condica departamentului dreptatel se adevereaza.
Directorul A. Racovitrt, procit Seidar M. Coadl.
1840 Noembre 23.

Din acest hrisov (1) se vede ca singur Stoian Bacanul,

numit In decret negutitorul; a ridicat aceasta biserica din

temelie, pe locul cumparat de el pe care l'a merit prin

(2) Originalul acestul hrisov este scris pe o hirtie groas5, si tare, poate

piele de pergament, ornat in partea de sus cu o frumoas6, pajurit cu

aripele intinse cu o coroanli atchiereasett pe cap si Cu crucea In guri;
iar In cincile piciOrelor tine la dreapta o sabie gi la stanga un buzdugan
Toate aceste obiecte sunt aurite, asemenea i Borne car! Impresoara
titulatura domneasci ; iar pecetea domneascli, este mare In marl rosie
legs% de hrisov cu un frumos ciucure de our i pAstrati In o cutiutli

specialtt mica. Tot hrisovul este prtstrat foarte bine In o cutio cilindricit de tinichea groasa. Se atilt In pltstrarea d-luI I. Poenaru-Bordea,
a card sotie d-na Sofia este fiica ctitorulu! Michail Stoianovicl. Decretul de ma! sus este o copie luatit de mine de la d-na Sofia I.
Poenaru-Bordea dupi original.

www.dacoromanica.ro

08

NOTITE ISTORICE

alto cumpilraturT de la vecinT, pe cand In pisanie, se citeazg. i Dimitrie Cojocarul sin Manciu. Tot din acest decret se constatl ca ctitorul Stoian a Inzestrat biserica cu
obiecte sfintite, card de ritual, vestminte tt toate cele trebuitoare pentru servirea Dumnezeeasca. El i-a asigurat
trainicia i pentru viitor, Inconjurand-o cu o serie de pravgliT din care s5, se
intretinA biserica Si
personalul eT, cu un
numtir de camere pentru locuinta Para plata.

a saracilor si invalizilor ti o fantang (1).

Ctitoria eIncredintat6.

dupa, moartea sa, celor treT fiT aT s61: Con-

stantin, Michail si Pe-

44

tre ca uniT ce din

cercare s'ati cunoscut
de destoinici i vrednicT a chivernisi orice slujba ; iar In cas
de a nu rAmanea rod

din neamul copiilor

s61, sa fie epitropi Ingrijitori corporatia BIhlicllail Stoianovici.
canilor."
Acte din ctitoria luT Constantin nu cunoascem ; se vede
(1) Fantana de la St Voevozi era vestita. zidita In piatrli si In partea

de deasupra avea o inscriptie In care se arata di este Mouth de ctitorul Stoian. Piatra cu inscriptia, Imt spunea un enoriast, ca se mat
afla si acum la o lantana de pe campul Teilor.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZi DIN DUCUREFII

29

cA, el se sfarseste din via de timpuriii. CeI-altT do! fratT,

Mihail si Petre, numiti In termenT maT familiar! de catre
contimporanT si slusbasil bisericiT, ctitoriT Mihalache si Petrache, conduc administratia bisericiT si a avereT eT, la lnce

put impreung si maT pe urma cu rindul, pang la 1891 Ianuarie 26, and se retrage Michail Stoianovici din conducerea afacerilor bisericesti, motivand din causg de batrInete si boalA si

recomandg prin raportul

No. 17 catre Primgria
Capita lei pe fratele sou
mai that', Petre StoianovicT. Aceasta se aduce
la cunostinta preotuluT

Ingrijitor, prin adresaPrimgrieT No. 3.627 din 4

Febr. 1891. Dar nicT Petre Stoianovici nu acceptg

ctitoria pentru aceleasT

motive si maT ales din

pricing a biserica, nu

'

mai avea fondurl cu ce sg

se 1ntrqing ca In trecut,
renuntgnd si el formal
la dreptul s6i1 de ctitor
prin o petitiune adresatg
PrimarieT CapitaleT (1).

Petro Stoianovici.

(1) Dos. bis. vol. 1. p. 21/13 si al PrimirieT No. 369/91. Dosarele bi-

serial noastre se glisese cu 1ncepere de la 1890, dar n umal cite -va

birth. D-1 G. Ionitescu, epitropul bisericiT, mIrturi.:este cii d-sa a cla-

www.dacoromanica.ro

30

NOTITE ISTORICE

Cunostinte positive despre activitatea administrativg a

ctitorilor Michail si Petre nu avem, din pricing ca, nu ni
s'a pgstrat nici un act scris si poate a nici nu art existat
asemenea acte, cad dupg spusa contimporanilor, ctitorii con-

duceau biserica si averea el. dupg cum voeail, ne fiind obligati prin documentul de Intarire domneascg a da vre o
socotealg cuT -va.

Administratia for consta in a manui veniturile, a angaja

preotT si cantgreti si a Ingriji de cele necesare pentru servirea Dumnezeeasch. Si inteadev6r, biserica Sf. Voevozi a
avut epoce de deosebitg mnsemnatate, find ca si o mamastire, cu ziduri groase, case si pravglil jur imprejur, cu o clopotnitI In NO, cu personal ales, scoalg cu renume si yeniturT frumoase. Dar, ca totul In lumea aceasta, dupg epoca
de renume Incepe o epoca de scgdere si anume, cu timpul
Incep cladirile a se ruina si cum fonduri nu eraa adunate
pentru reparatie, se scad veniturile si ctitorii se ved siliti
a. da cu chirie si chiliile pe care Stoian Bacanu le Meuse

pentru a sta In ele sgracii gratuit, ca un fel de azil. Mat

tarziil pravaliile din spre tilita Targovistel ardend, nu s'atl
maT putut face la loc si ded veniturile scadeati pe fie-care
an. Pentru bisericg s'a mai gasit and si and, cite tine -va
spre a i se face oare-carT meremeturi, Invelindu-eo cu tabla si curgtindu-o pe cat all ajutat mijloacele, casele Insa
mil aduceati venit, mergeail din an In an spre ruing; iar
.cele arse erail numaT niste ziduri pustiT, ruine parasitesat si cusut hirtiile bisericil In dosare, gisindu-le Intr'un cos In nereguilt la preotul bisericil. Actualmente dosarele le-am aranjat din nal,
asezindu-le In volume si anume dosarele pin& la 1897, and am venit
ca paroh al bisericiT In cloth!) volume ; iar de la aceasti dati pe fie-care
an cite un volum, In ordinea: Administratie, finance si Cult.; iar Intr'un
volum a parte dosarul cu Reparatia bisericii.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BIICUREST!

31.

Atunci intervine Primgria Capita lei, spre a expropria aceste

ruine i Impreung. cu ele ,Si pravAliile i chiliile bisericii

i clopotnita, care ar fi mai putut dura i aduce un venit

bisericii. Anume la 1889 Aug. 29 se is de atre Primgrie
o portiune din terenul bisericii .dinspre str. sf, Voevozi,
dandu-i-se prin votul cons. comunal din 13 Ianuarie 1890
In schimb suma do 1.768 lei, 08 / iar de la 23 Aprilie 1890
s'ai1 aramat i pravgliile bisericii dinspre aceiaT strad&
care aduceail bisericii o chirie de 1.500 lei anual. Scaclend
venitul de tot, la 4 Septembrie 1890, ctitorul cere Primgriei

printr'un raport (1), ajutor peutru plata personalulul. In

1891 Aprilie se Inchiriaza prAvglia bisericii do la clopotnit&
spre strada Grivitei cu 920 lei, numai pe 1/2 an, find expro-

priate. Caselor earl' .roman In str. sf. Voevozi, li se face o

reparatie uoara, Invelindu-se cu tablA pe undo ploua, aa.

a la 1897, tend am venit la aceasta, biseria, erail casele

preotegi acoperite parte cu olane parte cu table vopsit5.
ro. In 1900 s'art acoperit peste tot cu tablI, din mid ebonomil budgetare (2).

Epitropia. Ctitorii legalT renuntand la dreptul lor, Primgria ca urmare, trimite o adresa Pr. T. Georgescu, care
fusese numit paroh catre finele anulul 1890, prin care core
se is m6surile peutru instituirea unei epitropii (3). Inteadev6r, la 24 Februarie, facendu-se formalitAile, se i procede la alegerea de epitrop din partea enoriailor (conf.

art. 4 din Regulam. ce se Intocmise ?tuna) i se alege

(1) No. 16, Dos. Prim. No. 366/91. (2) VI, Dos. bis. pag. 76 si 82.
(3) BArbatul care introduce oars care regule In administratia bisericeascA, din Capital& este primarul Em. Protopopescu Pake ; pan&
la legea clerulul mirean f> cutli. de d-nul Tache lonescu In 1893/94
$i in urmA, d-1 Sp. Haret prin legea Casel Bisericil din 1902 Aprilie 1

www.dacoromanica.ro

32

NOTITE ISTORICE

D. C. Rldulescu cofetar. Se ivete lnsg, contestatie, pretextandu-se cu, nu au luat parte la vot un numgr suficient de enoriasi si Primgria neaproband alegerea, face demersurT pentru o none alegere care se fixeazg, pentru (lima
(le 3 Martie 1891, fiind delegati din partea Prim IrieI d -nil
1. Nicolescu, N. Guran si Radu Serbgnescu, and Insg, nu

se poate constitui biuroul si deci se amang alegerea pe

.(liva de 7 Martie, cand se alege d-1 Citpitan Joan Obede-

naru, care e confirmat de cure Ministrul de Interne pe

<liva de 1 Aprilie, pentru un period de patru anT, andai-se si presedentia. Din partea guvernulul a fost numit d.
N. Guran, astacli decedat. Constituindu-se epitropia legalg,

se procede la darea pe seams a averel bisericii, de cgtre

fostil ctitorI Michail si Petre Stoianovici, In administrarea
epitropieT. Cu aceastg, ocasiune se face primul inventar de

averea si obiectele bisericii (1), call se predag nouei administratiuni bisericesti.

Atarea bisericii si a asezgm!ntelor el. era prea jalnicg,

totul era In ruing,, totul avea nevoie de reparatie si mijloace

la dispositie nu erall. Dacg. In acel timp, s'ar fi putut ri-

dica din mormint, fericitul ctitor Stoian si ar fi vglut

starea de ruing, In care ajunsese biserica si asedgmintele
sale ; ar fi plans ca si oare-cand prof. Ieremia pe ruinele
Ierusalimului.

De ad Ins se Incep a lua mgsuri de

Indreptare. Asa, In urma mijlocirei epitropiel, Primgria

prin votul consiliuluT comunal din 30 Oct. si 1 Dec. 1890
-oferg, bisericii grilajul de lemn de la cimitirele Ghencea si
sf. VinerI, spre a se Imprejmui curtea bisericii (2). AceastI
imprejmuire se face Insg, numal provizorig, cu totil. gandindu-se la o reparatiune radicala.
(1) Dos. bis. vol. I. p. 16/8.

(2) Dos. bis. I. f. 2/4 $ 3/5.

www.dacoromanica.ro

33

ASUPRA BISERICIl SF. VOEVOZI DIN BIICUREVII

Ceia ce lovia privirea maT mult era pictura, Inegritl cu

desavIrire, In cat abia se maT cunoteau contururile sflnWor, cart Ins inspiraA mat mult oroare, de cat eviavie. In
Aprilie 1892, epitropia cere PrimAriei Infiintarea uneT pan tahuze (condicl de mill), spre a se aduna fonduri pentru zugr.virea bisericiT, a se face un amvon i oare-carT reparatiuni de zidArie i lemnArie (1). In 1893 PrimAria aprobA

a se face pictura bisericil de d. P. Niculescu In uleiti, i

pentru a se putea strange sumele trebuitoare, aprobA deschiderea uneT pantahuse pe termen de 1 an, pentru a se
aduna suma de 5.171,92, cat trebuia, dup./ devisul fAcut pentru reparatiunile proiectate (2). Banff, cum se vede, nu s'ai'l

putut aduna i reparatiunile nu s'afl putut face.

In 1893 se voteazA noua lege a cleruluT de mir, care se pune

in aplicare pe ilitla de 1 Aprilie 1894. AtuncI se face prima

.alegerea de epitropT dupA legea noun, alegendu-se la 20
Martie, d. CApitan I. Obedenaru ; far din partea Primariel
a fost numit d. Stefan Vasilescu, care std. epitrop Omit la
sfaritul luT Maitt 1895, tend este Inlocuit cu d-nul G. Ion-

nitescu ; pentru ca cu toate a se tinuse licitatiune In regull la 6 Mail pentru daramarea chiliilor, pe locul carora
trebuia sA se Inceap5, clAdirea coalei comunale, d-sa Impreunit cu Parochul Christ. Orgoanu, se opunead la dArlmare, sustinend a se repara chiliile i a nu se dArlma.
Numindu-se d. Ionnitescu epitrop, se face majoritatea epitropiei pentru dArImare i se dAramA casele, luandu-se pe

material 340 lei. Pe locul unde fuseserA casele se Incepe

coala.
D-1 Ionitescu is parte la conducerea bisericiT
Bind Inlocuit numaT cat-va timp cu d. Petrescu (3) i apoT
cu d. C. Popescu, care la 15 Iunie 1896 este i ellnlocuit cu
(1) Dos. b. II, pag. 30-31. (2) Dos. b. II, f. 136 0 119. (3) Dos. b. I, p. 42.
Pr. V. Pocitan.

Notge Istorice.

www.dacoromanica.ro

34

NOTITE ISTORICE

St. Vasilescu (1) i acest din lining iarasi grin d. G. Ionnitescu-

Din partea enoriasilor a rdmas epitrop tot d. capitan I.

Obedenaru pans, la Maid 1896, cand se diso1v epitropia.
alegendu-se In qiva de 12 Maid, d. 1. Petrescu institutor
pensionar, care Impreuna, cu d. St. Vasilescu, numit de cAtre PrimArie, lad pe seams, avutul bisericii In qiva de 24Iunie (2). In 1897 dar, dad am venit la aceastA biserick se
aflail epitropi d -nil I. Petrescu si St. Vasilescu, cari conduc afacerile materials ale bisericii pa.nA In anul 1899, cand
expirand termenul de cinci and pe cat fusesera, rinduiti, se-

convoaca de catre PrimArie o noul alegere, pentru (pa.

de 3 Ianuarie. Nu s'a putut face alegerea la acea data, din
pricinA ca, delegatii numiti de PrimArie evitad, sub diferite-

motive, de a se presinta In qiva hotAratA la fata locului,

panA ce In sfarsit un delegat mai constiincios se presinta.
si la 14 Martie se alege d 1 C. RAdulescu, care e confirmat,
numindu-se din partea PrimAriei d. I. Petrescu (3) ; ambit

pe cliva de 1 Aprilie acel an. D-1 C. RAduleseu Insk nu

ramane epitrop de cat o luny i ceva si dandu-SST demisia la.
finele lul Maid, se face o noun alegere In persoana d-luT
Maior I. Obedenaru, care e confirmat ; iar In locul d -lul
I. Petrescu se numeste din partea Primariel G. Ionnitescu;
cari abia la 24 Octombrie iad pe seams, avutul bisericii
de la fostii epitropi, In presenta unul delegat al Prim Ariei (4). Epitropil de panA acs V-au dat fie-care obolul
for In stAruinta pentru ImbunatAtirea stArii bisericii (5),
(1) I f. 65. (2) t. II f. 200 sqq. si t. III p. 26. (3) V p. 24 ai 35,
(4) Dos. b. V p. 40-44, 49 ai 94.
(5) $i In trecut ad fault unit dintre enoriaql yi War streinT cate ce-va
la aceasta biserica. Si anume : Un odor mai de seam ce 'lam apucat
la aceasta biserica este o truce de argint aurit pe sf. mask pe a crtruI
piedestal eerie : Aceasta truce e dar(uita) de Kir Zamfir la liatu 1852";
mai tar4iti o sit& insemnare continua: far scum la 1891 diruita (poate.

www.dacoromanica.ro

AST:PRA BISERICIf SF. VOEVOZI DIN BIICURETI

35

au avut toata .buna-vointa i au Mout pe cat all putut.

reparath) de d-na Maria ,,Clefanescu Bisericil sf. Voivo4I".Ghitit Ianeu

ei sofia sa Elena, Constantin, Petra, Maria, Leanca i Pr. Christache

fac la 1883 patru sfepice de alamh, dintre car! cloud Imphrate0I (1).
Un sfelmic de slam& mal mic daruesce la 1885 Dumitru Constantin.
D-na Hagica Maria Teofilescu dhrue0e un oh de strut pentru affixEat la policandru, pe care ma! thrcliti II Impodobesce cu un ciucure
bogat de aur. D .na Elena Major I. Obedenaru dhruesce o colimvitrh
pentru botez, In locul alteia yacht D. Tdnase Constantin face douet
strati! de nuc pentru Anthret1 (2).
Se Imbraca In metal cn argint
apte icoane marl de la catapeteasma qi anume: Iisus Hristos i Maica
Domnulul de chtre familia C. Rddulescu. Sf. Voevozl de do! prieteni, Illducanu Anghelescu, Costich, Matache Boiangiu 1885 Maiti 1".
Adormirea Maid! Domnulu! de D. Costiccl M. Boian dimpreunh cu
sotia sa Ana 1885 Aprilie 8.
S-til Imporatl Constantin i Elena de
D. Dumitrescu 1885, August 26. Sf. Treime de Raducanu Angelescu
1885, Aprilie 23 i sf. Nicolae de D. K. La 1892 Maio, D-na, Sophie
E. Luther, darue0e o pereche de cununil aqecjate Intr'o elegant& cutie
special de lemn, Imbracath cu piele i pe dinhuntru plucata bogat i
cu gust artistic. Caliopi C. Dimitrescu alI decedath, dhruesce un covo-

raq pentru sf. altar. -- Mal thrlia, s'a donat de catre Casa de Depunerl, prin mijlocirea d-luI G. Belian, un policandru bogat de bronz cu
slide, care a fost montat i itecjat cu spesele d-lul Belian (3). D. Vladimir
Chica mare proprietar din capitala, a daruit un rand de vestminte pentru Econ. I. Burch, care prin subscriptie prin enorie 0-a maI flout alt rind
de vestminte mai pretioase. -- Din diferite economil s'ati flout dou6 randurl de vestminte i pentru Econom V. Pocitan.Def. Constantin Iarca
a dfiruit done sfenice de lemn i Th. Mirodotescu fost cfintitret, a Imbracat sf. Evanghelie:de pe sf. mash cu catifea ro0e, In valoare de 60 lei.
Aii ma! &unit, candela de metal cu argint, poale i perdele pentru
sfintele icoane, Mil 0 alts odoare bisericescI ; iar epitropia In 1898 repara.
acoperiul bisericiI desvelith de o furtunh 1 toarnh un clopot de 60 kgr.
(1) Sfesnicile imparAtestl, prin aprobarca Case! BisericiT, s'ail ditruit bisericil din
comuna Poenari-Burchi, judetul Prachova.
(2) Sunt ditruite biserici! sf. Nicolas din strada Buzesci (Dusumea).
(3) AstAdT se sill la biserica Popa -Tatu. Alt policandru al bisericiT vechT a fost
dat la biserica sf. VoevozT din comuna Boghestl jud. TecucT; iar un policandru de
bronz pe care d-na Maria Clip. Georgescu voia a'l ditrui bisericil noastre, dupl insistenta autoruluT acestor rAndurT, a fost dAruit capele! SeminaruluT Central.

www.dacoromanica.ro

36

NOTITE ISTORICE

Alegendu-se In 1899 ca epitrop d. Maior I. Obedenaru (1)

Maior I. Obedenaru.

(1) /quota la 1846 In Bucure$1, Irate cu regretatul Inv6tat dr. Obedenaru. A luaL parte In resboiul din 1877 i retritgendu-se maT In urnilt

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BDCURE%,L

37

In unire cu parochul i cu D. G. Ionnitescu (1), 10 pun toate

din armata, fu ridicat la gradul de major. Intrat In vista politics a
ocupat postul de ajutor de primar al Capita leT, oficer de stare civila,
membru in consiliul de Administratie al Regiel Monopolulul StatuluT
$i de la 1891 a fost ales In cloud rindurT, epitrop al bisericil noastre,

pentru a care' restaurare a desfasurat o mare activitate. A fost decorat cu: Steaua RomanieT In gradul de cavaler; Coroana Romania
In. gradul de comandor; coroana de fer Frantz-Ioseph, sf. Stanislas,
Tacova si mal multe medal!! de campanie.
* * *

(1) Nascut In BucurestT,

uncle inv6(rt ma! IntaT la

dascalul Bartolometi de la

'

biserica sf. Vasile din podul

Mogosoaie, apoT la dasca-

lul Marin Chioru de la

Manea Brutaru si

*tell).-

nacho de la Sarindar, care

avea scoalk In str. Lumi-

neT, si In urmii studiaza

la liceul sf. Sava si MateTBasarab. De la 1863-1894
institutor in orasul CernetT,
undo functionase si 1. Ma-

iorescu si apoT In Bumresti la scoala primary din

str. Principatele-Unite condust de I. Beiu (astadI tipogr. cartilor bisericestI),
prima scoala primal% undo

s'a introdus ma! Into.iu

musics si gimnastica. De
aci se permuta Ia No. 2 din
col. de negru, apoT, la No.1

G. lonnitescu.

rocu si In fine la No. 4 din verde sir. Popa-Tatu (all scoala din curtea
bis. FrancmasonA). Ca medaliT a fost decorat cu : Resplata munceT pen-

tru Inv6ttimintul primar clasa I si cavaler al ordinulul Coroana Ro-

www.dacoromanica.ro

38

NOTITE ISTORICE

silintele pentru a se Intreprinde restauratia bisericii, care

ajunsese intr'o stare de nedescris.
SI vedem mai Intai ce fondurl avea biserica 1 apol cum
s'a flcut restaurarea.

FonduK pentru restaurare.

AezAmintele acestei biserici, mat.*, solide i quasimonumentale la lnceput, cu timpul aU Inceput a se deteriora, i cum ImprejurArile yin de a nu li se mai putea face
reparatiuni, ajung din ce In ce mai In ruinA ; din care pricinA Prim/Ha Capitalel cautI a le darima, mai ales ca voia
s6 alinieze stradele ce le Inconjura. Pan6 In 1894 se expropriaza clAdirile i terenul din strada Sf. Voevozi, luand
biserica din aceste exproprierl suma de 5.868,08 (1). In 1895
se continua exproprierile de cea-l'altg, parte a bisericii spre

strada Grivitel, In care scop se numete o comisiune care

s masoare i s estimeze la fata locului valoarea terenului. Din Incheerea acelei comisiunl (2) cu No. 40.692/95

se constata a s'a luat din proprietatea bisericii:

I. Teren pentru construe liunea coalei comunale . 918,00 mp. a 30 lei m.p, 27.540,00
II. Teren pentru prelungirea str. Semicerculul. . 1267,68 mp. a 30 lei m.p. 38 030,40
65.570,40
Total . . . 2185,68
*

Terenul se expropriazI, se Incepe constructiunea coalei

i

prelungirea stradel semicercului cu piateta din fata

coaleT i a bisericii ; bisericii MA, nu i s'a achitat pretul

.ori eel putin sl i se 11 asigurat la Casa de Depuneri. In

1895 pentru prima data, find primar d-nu N. Filipescu, se
maniel, Fost membru in consiliul comunal si epitrop la aceasti biserich in acelasl timp cu d. major I. Obedenaru.
(1) I p. 91. (2) Dos Prim. No. 2.560/95 Nlapa 43 seria 2.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZ! DIN BUM:LEST"'

39

voteaza de catre Consiliul Comunal al rapitalei, suma de

40.000 lei pentru aceasta biserica (1), care se recunoaste
i de catre Consiliul Comunal din 1896, sub primaria d-luT
C. F. Robescu, aducendu-se la cunostinta epitropiel prin
adresa No. VA H/95 din 16 Decembrie 1896 ca, Consi,,liul Comunal, prin decisiunea emisa In sedinta de la 4
,,Octombrie 1895 si 26 Septembrie 1896, a decis a se a-

corda acelei biseriel, ca despagubire pentru terenul pe

care s'a construit scoala comunala de la Sfintil VoevozT,
,,o suing de lei (40) patru-deci mil, care ss serveasca la
,,repararea cicidirii bisericii gi la facerea de locuinte pentru preoti. Consiliul maT hotaraste Ca lucrarile sa so faca
de catre Primarie i deci deleaga pe un architect al sat'
spre a Intocmi prolectele de planurl (2). In urmare d. P.
Petricu, architect-sef de pe langa Primaria CapitaleT, a fost
lnsarcinat cu facerea studiilor pentru reparatiunile necesari!. D-sa Intocmeste planurl pentru reconstructiunea gi
restaurarea bisericii Maud ca model Curtea de Arges, de
asemenea planurT 9i pentru facerea din noil a locuintelor
pentru preott Devisul Insa se urea la o suma cu mult mai
mare de cat capitalul pe care ar fi putut compta epitro-

pia. Se mai simplifla atunci planurile si se renunta de

o cam data la casele preotesti, dar nici asa nu se putea
face o restaurare cum se cade, cu suma pe care i-o oferise Primaria, sub titlul de despagubire.
Planurile, Impreuna cu devisul, care se ridica la suma de
433 455 lei ban! 34, din earl scazandu-se valoarea lucrarilor
neobligatoriT pentru antreprenort ca: pictura, geamurl vitrate, mobiliere etc., In suma de 12.261 ban! 34, Amalie neto
suma pentru reparatia architectonics de zidarie 51.194,00
(1) Monit. Corn. 1895 p. 416 i 1896 p. 326.
(2) Dos. b. 11 p. 104 i Vol. 1V. p. 45.

www.dacoromanica.ro

40

MOTIVE ISTORICE

au fost Inaintate catre autoritatile In drept spre a fi aprobateInt AmpinA Ms/ o greutate la consiliul technic al Ministerulul

lucrarilor publice, care referase a, lucrarea nu presintl

destull soliditate, prin faptul ca legatura Intre zidAria veche
cu cea noun nu se poate face asa de strans ; apoi dArimarea
stalpilor suportI din biseria, care e o caracteristica a vechilor noastre bisericT, ar slab' soliditatea bisericii si In fine

opineaza ca cheltuelile ce se preyed pentru ornamentatiunea bisericii, ar fi maT potrivit a se lntrebuinta pentrtr
garantarea soliditatei eT. Dar In urma stAruintelor energice
ale epitropieT si a mArturisireT architectulul diriginte cg.
studiile sunt asa fAcute a se garanteazA soliditatea men-

tinendu-se si ornamentatiunea, se aprobl si de consiliut

technic ca si de sf. Mitropolie, Ministerul de interne si cel
de Culte si Instructiune public/.
Indeplinirea tuturor formelor se intArzie pan/ In primAvara anulul 1900, and se Incepe si traducerea for in fapt.
PublicAndu-se licitatie pentru darea In antreprisA a Incrarilor, se sine la 12 Iulie (1) In camera de sedintA a ConsiliuluT comunal si In presenta representantuluT PrimArieT,
presentan du-se doui co ncurenti. Dintre acestia, dupe, expirarea.

termenului de supra-ofertA, se dA executarea lucrareT d-lor

Raimondo et Luigi Bozero, antreprenorT cunoscutT, earl executaserA si scoala comunalA de MeV Sf. VoevozT si earl si
acum presentau maT multa garantle, oferind si pretul cel mai
avantagios 9 ri 45'/, sub devis, ceea-ce venea, scalandu-se
oferta din suma din devis : 46,356 banT 17. Se fac formalit /tile prealabile, se Incheie cuvenitul contract si in cjiva.

de 16 August se lncepe dArimarea bisericii vechi, flandu-se ultima slujba In cliva de 15 August la- Adormirea
MaiciT Domnului ; cu toate cA PrimAria Capitalel n e avizase
(1) IV p. 20.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCIIREVII

41

printr'o adres6 ca s nu lncepem lucrarea, dad, nu avem,

baniT trebuitori. Ne.am dis Insa : Cu Dumneded Inainte"
i am Inceput. BanI fns, nu aveam de ajuns i nicT macmceT votaV de Primgrie, nu-T aveam la dispositie. In aa situatie, epitropia se gandete mai Intaid la scoaterea uneY
condicT de mil, (pantahusg); dar sf. Mitropolie ne r6spunde
ca ast-fel de condici, dup, regulamentul sf. Sinod, nu sescot de cat cu aprobarea CosiliuluT comunal (1). Se renunta..

atuncT la aceasta idee i se deschide o condid de subscriptie prin enoria noastra i pe la diferite persoane cunoscute, care ne d, o sumo, de ate-va miT de lel, cu care.
putem preIntampina nevoile curente.
Lucdrile de reparatiune mergeati grea, din pricina lipset
de mijloace. Din suma de 40.000 leT, votatT de catre Primaria CapitaleT, cu mare gred se putusera lua in 1900/901,.

18.000, care se (Muse ca aconto antreprenorilor. In anul

urmator 1901/902 nu maT putudm lua nici un ban de la.
PrimArie, Incurcandu-se lucrurile. Primarul de atuncT, observa c, suma de 40.000 lei ce consiliile comunale din trecut.
o oferise bisericiT pentru reparatiunea ei, ca despagubirepentrnterenul ce 'I expropriase, ar fi maT mult o donatiune ;.
iar nu un pret al terenuluT, pe care InsuT comisiunea rinduit&

de PrimArie 11 pretuise mult maT scump. Se opunea epitropiei i presumptiunea, ca sa nu via, o alt5, epitropiemaT tarziu, care 0, cead, i pretul terenuluT bisericiT pest
donatiunea de 40.000 leT 1 decT nu maT voi sg, avanseze nice

un ban Epitropia nu sta In nelucrare insa. Ea maT avea un

excedent din anul expirat i nite vechT economil In efecteIn valoare nominalg de 6.100 leT, pe care le schimba, Incasand suma de 4.965,65; cu care urnete lucrArile Inainta
(1) VI p. 51

107.

www.dacoromanica.ro

42

NOTITE ISTORICE

.spre a nu se Intrerupe. Anul 1902 este ce-va mai norocos

pentru mersul lucrarilor. Se incep a Incasa sumele ce sub.scrisesera o parte dintre enoriaii bisericii; unit din enoriai
.se hotarasc a face odoare pentru biserica ; epitropia Ian.seaza Inca din Februarie un apel tiparit catre diferite per soane cunoscute ca filantropice, societati, instituVuni de
.cultura etc., In urmatorul cuprins :
Onorabile,
Fapta bung. este singura podoabi neperitoare a omuluT. Ea este mar-

veritarul cel de mutt pret, care lmpodobeste pe crestin cat traieste,

4i-1. este si arvuna vietel fericite de dupa moarte. Felice dar de ere..stinul care stie ail agonisi comoara faptelor bune.
Stramosil nostri din trecut, att fost bogati In fapte bune, si gratie
-tnarinimel tor, mat toata tara noastra este presitrata cu monumente
-religioase si filantropice. In special, biserica noastra nationals, a trait
i trlieste Inca. din evlavia piosilor crestinl, cart ail Inteles, a viitorul
tare for stiff In bogatia si Inflorirea monumentelor et nationals.
De aceste sentimente stapinitit fiind Epitropia biserica! parochiaie
7Sf. VoevodT din Capitals si cu stop de a putea termina si Impodobi
mareata biserica, ce ail Ingrijit a se restaura In sales GriviteT, Intr'o
positiune din cele mat alese si mat expuse la vederea tutulor celor ce
ail deschis o lista, de subantra si Yes din capitala regatului nostru,
4scriptiune publica, pentru ca fie-care roman. care prevede cu mandrie
inflorirea Capitalel noastre si Inaltarea bisericii, sit bine-voiasca a contribui, cu cat inima II va lasa qi mijloacele 11 vor ajuta.
Onorabile I In tara noastra, una dintre cele mat ospitaliere poste din
Amite, dilnic vedem cum streinil tidied, monumente superbe, si nu doarrt

prin ajutoarele for propril; ci prin basil nostri, strinsl prin diferite
Inijluace. Dar pentru not, pentru institutiile noastre propril, si nu con-tribuim fie-care cu ate soya ? Mat ales acum, cand cu totil vedem ca.
Statul roman nu mat poate cuprinde prin budgetul sea toate, e cu atit
mat patriotic si mat crestinesc pentru fie-care dintre not, a ne deschide
4.nimile si a ne gandi, ca ajutorul ce II vom da, este scump, mat de
pret ca cel dor dinar! at vliduvel din Evanghelie.
Convinsl fiindcit si d-voastrit ca romanT si crestinT, sunteg stapanitl
de aceleasl sentimente ca si not, ne place a credo cit yeti bine-voi a

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCUREVI'l

43

respunde la apelul nostru, tnscriind pe aceasta listtt sums ce vetl binevoi a oferi qi semnind cu propria d-voastre mina.
Paroh Pr. T. Pocitan.
Primitl etc.
Ma for Loan Obedcnarn.
Epitropl {
G. Ionnilescu.

In urma acestuT cglduros apel, all venit In ajutor cati-va

-eredincio1 cu ce all bine-voit. In acelai an, scriitorul acestor

rindurT, Impreuna cu institutoriT coaleT No. 30 (Sf. Voe-

vozT) am luat initiativa a da dou6 serbarT colare-bisericeti, In localul numiteT scoale, lua,nd parte la prima
.serbare i d. Spiru Haret, ministrul Cultelor 1 Instruc-tiuni Publice ; In scopul de a se aduna ajutoare pentru
formarea gradinei de pe laugh biserica i coala i at can-

tinelor colare". De ad s'all lncasat cate-va sute de lei.

Epitropia Insg, pe de o parte, is m6surT spre a se da In
-executare pictura bisericil, mobilierul, geamurile vitrate,
clopote etc.; iar pe de alta parte, nu Inceteaza a stArui care
Primaria CapitaleT, spre a terming odatl Intr'un fel 1 a ni
se aquita restul din pretul terenului expropriat at bisericil.
Se schimbg, primarele, venind In capul ComuneT d. L .Pro-eopie Dumitrescu, un bArbat cu frumoase sentimente pentru
biserica, care ascultand plangerea epitropieT, recunomte
dreptatea causer noastre i intervine cu autoritatea sa In
Consiliul Comunal care In edinta din 11 Februarie 1902 (1)
is urmAtoarea decisiune :
Consili ul , avOnd In vedere cererea epitropieT bisericii
.Sf. Voevozi, facutg prin raportul No. 40.692/95, de a i se
plgti terenul ce s'a luat de Primarie pe calea GriviteT, Impreunl cu clAdirile aflate pe el, pentru alinierea stradeT i
(1) Moult. Com. NOV 50 an. XVI, p. 814 sq.

www.dacoromanica.ro

44

NOTITE ISTORICE

pentru construirea gcoaleT de la Sf. Voevozi, avOnd In vedere a suprafata terenuluT luat, dup6 referatul Directiunef
technice este de 2.185,68 m. p. care socotit a 30 leT m. p_
se ridica la suma de leT 65,570, avend In vedere ca Consiliul comunal la 4 Octombrie 1895 i 26 Septembrie 1896,
a acordat pentru terenul luat 40.000 leT, cu titlul de ajutor

pentru a se restaura biserica 1 a se face cladirl pentru

preotT, din care suing. s'a i achitat 18.000 lel; revine asupra.

voturilor date i aproba ca, pentru exproprierea terenulut

mentionat cu cladirile ce s'ad darimat, sa se acorde despAgubirea de leT 65.570, cat a estimat serviciul technic, Ii

care sa intro suma deja acordata ca ajutor pentru reconstruirea bisericiT i decide a se face actele de expropriere
cu formele preveclute de lege, remanOnd a se plati restul.
pans la 65.570 leT ".

Aceastg, decisiune fiind aprobata i de Casa Bisericil cu

adresa No. 3.309 din 11 Iunie 1902, se Incheie urmatorul
ACT DE ItENDARE (1).
Intre Primkria Comund Bucure01 representata prin subsemnatull
Al. Petrovici, ajutor de Primar, luorfind In executarea votulul emis do
Consiliul comunal In edinta de la 11 Februarie 1902, ratificatk do
d-1 Ministru de Interne cu adresa No. 6.586/902, i biserica Sf. Voevo41representatk prin Epitropil ski: Preotul V. Pocitan, Maior I Obedenaru,

0 George lonitescu de alta, a interveuit presentul act, prin care noi

preotul V. Pocitan, Major I. Obedenaru i George Ionitescu, epitropil
biserieil St Voevoll, declaram di In interesul prelungireI stradel Semicerculd qi construirea tine( coll comunale, am vindut Primariel pentru suma de 65,570,40 din terenul bisericel, o portiune de teren In suprafat& de 2 185,68 m. p. teren, din earl 918 m. p. necesart pentru coalli.

(1) Acest act a fost autentif. de Trib. Ilfov la No. 6984 i transeris
la No. 1775 din 10 Iulie 4902.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIf SF. VOEVOZT DIN DIICURET1

45

i 1:268,68 m. p. necesarl pentru prelungirea AtradeT, conform planulul

situat In Bucureqt1 strada Sf. Voevodl, calea Grivitel.
Locul vindut avend forma si vecinatatile aratate pe schita de plan
aflatit la dosar, a trecut deja In posesiunea Comunel; iar biserica prin
Epitropil s61 garanteazit pe Primitrie pentru paBnica lu! stitpftnire.
Suma de lei 65.570.40 pretul vInditrel, minus sumele deja eliberate,
se va libera dupa autentificarea si transcrierea acestul act, In limitele
posibilitatel easel comunale.
Flout la 6 lulie 1902.
Taxele privesc pe Epitropie.

Primar, (ss) Al. Petrovicl

(ss) Preotn1 V. Pocitan.
Epitropl / (ss) Mator I. Obedenaru.
(ss) Gl. Ionnitescn.
No.136.1
lulie 6, 1902.
2.687

Dupa cuprinsul actulul redactat de contenciosul prima-

xiei, urma a ni se achita pretul, In limitele posibilitgeT

caseI comunale. Dar cum casa comunalg nu era In mtiBura de a ne achita IndatI dupg, facerea actelor ; cu mart
stAruinte, ni s'a putut da cate-va mil de lei spre a nu se
Tintrerupe lucrarile, panI In primA-vara anulul 1903, cand
s'a Plcut de atm Prima'ria Capitalei, sub conducerea d -IuT
-0. F. Robescu actualul primar, Imprumutul de 13.000.000,

din carl ni s'a achitat pretul In rate, primind ultima rata

in primele Bile ale lunel August 1903 ; asa c numal gratie
bunei-vointe a actualulul Primar al CapitaleI D. C. F. Bo-bescu, am putut termina biserica.
Dar sa vedem si In detaliii, fondurile din earl s'a facut
restaurarea bisericii :
A. Din pretul exproprierel terenulul bisericil, s'a Incasat
suma de 65.570,40; din carl scaclendu-se 1983,55 V, taxa
timbrului si Inregistrarei, reman Incasati neto 63.586,85.
B. Din schimbarea efectelor ce le avea biserica In valoare
www.dacoromanica.ro

46

NOTITE ISTORICE

nominal A de 6.100, dintre cart 5.100 urbane 5 0/0;

iar 1.000 oblig. com. Bucuresci 41 /s 0/0
. . .
C. Din serbArT colare-biserice0i .

4.965,65.
460,50._

D. Din ajutoarele adunate de pe la enoriaii bisericil i

din altA parte i anume :
Societatea Agricold'

a daruit 300 lel. Dimitrte $i Zoe Petrescu

propr. calea Grivitel,

200 lei. Econom Vssite Pocitan st sotia sa

Despinita ati daruit.
160 lel. Cite 100 lel
ati

(limit: Dr. Joan.

Cornoiu profesor universitar si director at sf..

Mitropolil; Inginer losif i Ana Gold; General Alex. Anghelescu;Fam. General Tell; Ciipitan Gheorghe 1Io ana Florian; d-na Iulia
i Barbu Miltiadi; Tdnasei Eugenia C hir-

ca ; Costache Dumitrescu-Teiranu ; Ftefan i Ana Cosambeanu ; Mitana i Nicolae;

Sultana sin Ghrorghe.
i Maria Pcitarldg eanu. Cate 60 lel ati aju-

C. F. Robescu, primarele Capitalei.

tat: Eraclie iEvantia

(1) Ntiscut In orasul FocsanT In anul 1841 Aprilie."A terminat cursurile-

complecte ale liceulul Sf. Sava si In urma concursulul tinut In anul

1861, a fost trimis ca bursier at Statulul, la Paris pentru :studiul Istoriel Naturale, obtinind titlul de licentiat In Stiintele Naturals.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOg DIN BIICURESTT

4T

Duro; Nicolas Tomescu; Radu Cojocaru i Radu Olteanu.C11,te 50In aniT 1864-65 si 1865-67 a urmat cursurile scoaleT de Sylvicultura de la Nancy, obtinand diploma de Inginer Sylvia.
Si In aceasta coal a fost ca bursier al Administratiunel Domeniilor Statulul si Ministerulub Finantelor; fund primul Roman care a urmat cursurile compledte ale aceleT scoll cu depunere de examen.
Intors In Cara a fost numit profesor la scoala de Agricultura de la
Pantelimon, si mai tarzia la scoala de Agricultura, si Sylviculturii, do
Ia Ferastrat, instruind numerosT elevi dintre earl multi ocupa satyr
functiunT inane in administratiunea sylvica a statulul. Numit In anul
1867 profesor de Istoria Natural& la Lyceul Matel Basarab, a functionat

acolo pana Ia esirea la pensiune.Profesor In Seminarul Nifon Mitropolitul ; iar In anul 1877, la Inceputul razboiuluI pentru Independenta, a fost numit Director General al Poste lor si Telegrafelor, organizand acest serviciu la noT si In Bulgaria si legandul cu eel din tars,`
asigurand ast-fel in tot timpul CampanieT legatura postallitelegrafica.
a armateT Romane qi a celel Ruse, cu tiara.
Dupa un serviciu de sease anT In care a adus numeroase Inbunallitirl acestul serviciu, participand si la don& congress postale si telegra

fice la Paris si Londra, a fost numit inginer al Creditulul Funciar

Rural, institutiune la care a adus multe imbunatatiri
A fost ales Primar at capitaleT In doua randuri, Int&T In anul 1895,
'Ana In 1899, cu care ocaziune a mills Insemnate inbunatatirl orasuluT,
reguland financele Comunel si 1 &sand frumoase escedente dupa fiecare an bugetar. In anul 1902 Decembrie a fost ales a doua oars Pi imar al capitaleT, demnitate pe care o ()cup& si asta-z1.
A fost ales deputat In maT multe legislatiunT, prima oar& In 18E6 In
coleg. 117. Wanes la R-Stuat, api In Capital& la colegiul I de Ca-

mera Indeplinind si asta-z1 mandatul de deputat al acestul Colegia.

DecoratiuniIn timpul acestor Indelungate kervicii a primit diversedistinctiunT onorifice din tiara si strainfitate si anume:
1) Mare offiter al Rom&niel.-2) Mare offiter al ordinuluT FranciscIosef Austria.-3) Comandor al Stele! RomanieT.-4) Comandor al or
dinulul Sf. Mihail si Gavril al BavarieT 5) Comandor al ordinelor St,
Stanislas si sf. Ana, Rusia. 6) Marele Cordon at ordinuluT Tacova,
Serbia. 7) Offiter at legiuneT de onoare.-8) Bene merenti cl. I-a.-9) Crucea treceril Dunaril si 10) Medalia Independentil.

www.dacoromanica.ro

48

NOTITE ISTORICE

lel au daruit : N. Garoescu ; Loan qi Sevastita Georgescu propr. calea

GriviteT; Dimitrie al Maria Foiforeanu; D-na Ana Adam; Iordan

iii Alexandrina Panof ; Anastasia Bdlddneanu; Maria Gufti 1
Maria Gheorghiu. D-nul Gabriel Grigorescu, 2 poll de our (41,20).
D-na Eufrosina G. Florescu, 40 lel ; Elena D. Zotu, 30 lel; D-nul
A. F. Robescu, 301e1.D-na E. Mirinescu prin subscriptie, 28 lel , D-nul
Teodor Heracu, 25 lei. Cate 20 lel ad dltruit ; Inginer Alexandru

-Cosmovici; Inginer Teodor Dragu; D-na Zoe ai Costicci Gorovei;

Inginer D. larca ; Mihail ai Maria Poenaru; Gheorghe ai Ecaterina Tomwiu ; D-na Smaranda Georgescu; Caliopi D. Ionescu;
Bucur al Parascheva Aldescu; loan Alexandrescu; Romulus i
Zoe Alexandrescu ; D-na Elisabeta Cioran; Constantin ai Ana
1111hdilescu; Dumitru loan ai Ilinca; Dumitru ai Evtihia Popescu;
Mihalache Popa; D-na Elena Ghitd Iancu ; Ana Yivescu ; Alexe

G. Munteanu; Pandele ai Eufrosina Cunescu; Smaranda T. Nicolaui D-na Gheorghita Pdciulescu. --D-na Maria Pdunescu,15 lel;
Loan at Gheorghita giboldi, 15 lei. $coala normal& Vasile Lupu
.din Iasi, prin subscriptie, 12 lei 05. ate 10 lel ad ddruit: Ing. S. R.
Negulici; Inginer &elan i Aglaia Antoniu; Nicolina ai V. Andrei;
-D. i Barbu Niculescu ; Tdnase Constantin; Ecaterina illie Gheorghiu; Fain. Crdsnaru; Alexandru Bratu ; H. Goldenberg; Gheorghe
Vasilescu, argintar ; D-na Elena 7eodorescu; Than ai Ana Ionescu;
Joan i Maria Anghel; Badea ai Sevastifa Grigorescu. Profesoril
gimnasiulul din Tergoviste 61ACitte 5 lel ail daruit:D-na Ariadina i

Maria Iorgulescu; D-na Natalia i Alexandru Maior Ghenovici ;

_D-na Ana Colonel Magheru ; Dionisie fi Ana Dumitrescu; D-na

Ana Lupescu ; Maria Ionescu; Vasile Pop; Nita Dimitrescu ;

Moise Nestor; D-na Elisabeta Yasilescu, 4 lel ; Nestor ai Maria
Georgescu, 3 lei; Cherian, Agov i Grigorie, 2 lel ; Nicolae.Gaetan,
2 lel ; C. Nicolescu, 2 lel; G. Dimulescu, 2 lei; D-na Anica ai Pelaghia,

2 leT; I. Christache, 1 led i. Rafail Ispas, 1 led.

Total 3.366 25.

Recapituland sumele de mai sus gAsim a s'a Incasat In

-total pentru restaurarea bisericil suma de 72.379,25 0/0 ;

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BIICURETi

49

Mail de contributiunT In numerar, ad maT ajutat la Impodobirea acesteT bisericT, urmatoriT bunT cretini i anume :
D. Maior I. Obedenaru, proprietar, calea Grivitel 70, a dAruit o
eandelft de argint pb. 12 la restignire,In valoare de 60014 oi urrnatoril:
1) Gheorghe i Vasilichia Cojescu, proprietar calea Grivitel 62, a
dAruit done icoane marl gi done mid, Sf. Gheorghe i Sf. Vasile Imbricate In argint i Incadrate In tocurI speciale de stejar sculptat gi
poleit, tmbinate cu timpla; precum gi un policandru mare de alame.
-en 24 luminl, In greutate de poste 300 kgr., toate In valoare de 4.000 lel.
2) Miltiade i Iulia Barbu, proprietar, a dexuit done afegnice bnperlitegt1 de alamli, on cate trel lumini fie-care, 1.200 let.
3) Constantin vi Maria Rddulescu, proprietar, calea Grivitel 80, un
rind sf. vase de argint pb. 12 gi un rind de vegtminte preotegtl stoat de
metase vernil cu llorl gi cu galon i ciucuil de our ; iar iconita din
spate cusuta In fir, toate In valoare de 900 lel.
4) Elisabeta Nichifor, proprietar In str. Atelier, 2 candela de argint pb. 12 la icoanele Imperateacl, In valoare de 720 lel gi 30 metri covor, ,

Coate In valoare de 870 let.

5) otefan qi Ana Cosdmbeanu, proprietar, 1 sf. cbivot de argint

pb. 12, represintind In conceptie biserica In miniature, 400 leT.
6) D-na Ana Grecescu proprietark str. Manea-Brutaru 8, a (limit
un rind de procopete de catifea albastrA cusute In fir aurit gi 200 let
sjutor pentru un rind de vegtminte preotescI pentru Econom V. Po- titan, toate In valoare de peste 400 lel.

7) C. Dumitrescu-rdranu, proprietar calea Grivitel, o candela de

argint ph. 12, la icoanele ImperAtegtI, 360 let.
8) Eraclie t Evantia Duro, proprietar calea GriviteT, o candela de
argint pb 12, la icoanele Imperategtl, 360 lel.

9) Cipitan Alexandra i Natalie Ghenovici; 2 sfegnice de argint

pb. 13 pentru sf. masa gi o ImbracAminte tot pentru sf. masa pictata
-artistic cu simboale adequate loculuT, poste 300 lei...
10) D-ra Arela Protopopescu, a donat done perdele de matase, artistic brodate, una ca jverA la ugile ImpirAtesel gi alta la iconostas
pretuite la poste 300 lel.
11) G. Constantin qi Maria, proprietar calea GrIvitel,spatru iconite
mid de argint pb. 12, la patru icoane ImpAritegtl, 240 lel.
Pr. V. Pocitan.Notite Istorice.

www.dacoromanica.ro

50

NOTITE ISTORICE

12) Tinase i Eugenia Chircd, proprietar str. Berzel, 2 sfeonice

de elan* 240 leT.
13) .(icolae i Chiriachifa Simulescu, proprietar str. Buzeotl, co.
masa de stejar masiv artistic lucrata pentru epitaf, la 120 leT.
14) D-na Viorica i Gheorghe Vasiliu, farmacist calea GriviteT,
o Imbracaminte pe sf. prestol, In panza de in oi alta de postav bum
cu galon oi ciucurl de aur, 150 lel.
15) Teodor i Rada Mirodotescu, proprietar str. VenatoruluT, o ciidelnitil de argint pb. 12, pretuita la 150 lel.
16) Alexandru i Ecaterina Ventul profesorT, o cruce cu restignirea Domnulul, pentru sf. altar, seulptata gi pictati artistic, 140 leT.
17) loan i Sevastita Georgescu, proprietar calea Grivitel, un sfeo-nic de alamit, 128 lel.
18) Iordan Panof qi Radu Olteanu, proprietar) calea Grivitel, 1
sfeonic de alama, 128 lei.
19) Constantin gi Caliopi Iorddchescu, propr., str. Buzesci, 2 jeturP
de stejar scuptat gi tapetate bogat cu cover In cadril, pentru sf.altar, 120161.

20) D-na Ecaterina Furduescu, o cruce de argint pe sf. masa, 100 lei_

21) loan, Maria gi Georgel Rddulescu, propr. str. Francmasona,_

all dliruit 2 sfeonice de alama, 100 lei.
22) Gheorghe i Ecaterina Tomo ?oiu, calea GriviteT, o candela deargint la iconostas pb. 12 oi lumInarT, peste 100 leT.
23) D-na Gheorghita ci I. Tiboldi, calea Grivitel, o candela de argint pb. 12 pentru sf. altar oi lumInfiri, peste 100 leT.
24) D-nele Anastasia i Maria 6teldnescu, calea Grivitel, 2 sfeo-nice de argint pentru sf. masa, pb. 12, 100 lel.
25) loan i Dragna din Fund. BuzeotT, o cutiutXt pentru sf. moaotela sf. prestol oi o tavita ou paharul eT pentru cununil, ambele de argint
pb. 12, 100 let
26) D-na Ana Colonel Magheru str. Occident, 2 sfeoniae de argint
pentru sf. masa, pretuite la 70 lei.
27) Alexandru i Reghina Dinu, frezer din calea GriviteT, o iconita
sf. Archangheli cusuta In fir pentru vestmintele Ec. V. Pocitan, 60 lel.
28) D. Hagica Maria Teofilescu, o tiplota de argint pb. 12, o piatrik
de marmora vanatii la proscomidie gi o icoana de tabla, Invierea Dom nulul, adusa anume de /a Ierusalim, peste 58 lel.
29) D-ooara Alexandrina General Tell, perdele de satin de mataseoi diferite acopereminte pretuite la 40 lel.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZ1 DIN DECUREST!

51

30) 0-na Elena ilagi Vasile, a Imbritcat bra ul si coroana de la

crucea cu rastignirea din altar cu argint, bine executate, 40 lel.
31) D-na Roland, un potir mic cu lingurita lul de metal, 40 lel.
32) D-na Ana Colonel Ghenovid, 1 pahar de argint pb. 14, on gravurl artistice, In greutate de 22 dramurl, 30 leT.
33) D-soarele Zoraida i Lucretia C. Moteanu, 1 perdea pictatit
artistic pentru iconostas.

34) D-ra Elena D. Constantin, 1 rand de procovete de satin ros

cusute artistic $i o perdea la iconostas, poste 30 leT.
35) Zoe qi M. Mavrodin, o Imbrfichminte la analog, 1 la iconostas
ri o fath de mash, 25 lel.
36) D-na Capitan Maria Georgescu, o iconith sf. Archangherl Imbrficath Yn argint pentru iconostas.
37) D-nul Dimitriu, maestro In tinichigerie, 2 cutil de tablit de zinc
din care una maT mare pictatit gratuit de pictorul Emil V. Damian.
38) Pr. Damian, pictor, 6 icoane pritsnicare pictate gratuit, a mai
aurit pisania veche si alto servicil bine-voitoare.
39) G. M. Babic i Venera, douo etajere pentru tactile de la cele
doull strhnI ale chntaretilor, la 50 lel.
40) Gherghina Inchinata, o lamperie la proscomidie, 60 lei.

RESTAURAREA BISERICII
Dupe ce am vezut mijloacele pentru restaurarea bisericii i podoabele dgruite de cure pioii cretinT, s vedem

acum, In ce a constat acea restaurare, cum i de cure

tine s'a esecutat ; i maT Intaid :
Architectura. -- Din punct de vedere architectonic, s'a
modificat In totul vechea biseria, aducOndu-i-se urm4toarele modificari : a) S'ail Ingltat vechile ziduri cu aproape
doi metri, Pacandu-se arcurile i boltile interioare toate
din
; iar pantocratorul este sustinut pe patru stalpl
de bazalt cu grinzT de fier la cele -patru arcuri principale.
b) I s'au adaos din nod dou6 turle i amvonul din fatfi.
www.dacoromanica.ro

52

NOTITE ISTORICE

cu colonade, mai lungindu-se i corpul bisericil i dandu-ise o Infatiare majestoasa. In exterior, acoperemintul pantocratorului i al turlelor s'a facut de aramg; iar al corpulul
bisericiT cu tablA plumbuitA ci cosi torita, groasa. c) S'au modificat ferestrele, maT
micsorandu-se, cam In
stilul bisericilor noastre vechi Si Wend u -se
In toate locurile uncle
era o fereastra, treT fe-

restre mai mid grupate; gall defereastra

micadela proscomidie,
=

singura care a Aims

cum era mai Inainte.

Pentru a i se garanta
soliditatea, s'ainconjurat toallbiserica cu un

soclu de piatra Inalt;

iar la locul cuvenit i
s'a facut o uA la altar,
cu peristil cu 2 coloane
P. Petricu (1)

de zid i cu acoperi
In exterior, pe uncle

to urci pe patru trepte

de piatra. e) Corpul bisericii exterioare este Inconjurat cu
(1) P. Petricu e niscut la 1851 In Bucureti. Studiile le-a facut In tarn, o
parte la coala de bele-arte i apoi a luorat sub conducerea architectilor
profesorl Beni i Al. Orliscu. A luat parte la concursurl de cladirl publics
luand premiul I cu proiectul pentru palatul administrativ din Craiova,
Bacati i Galati. A Intocmit la 20 proiecte de cladiri marl pentru primaria Capitalel i particulars. Intre astea citam: Transformarea hale

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

53

un bran pe la mijloc, avend multime de ornamente In

1\

Wit

:4,

.11rP-1,"

it-

Vederea din fapt a bisericil.

cenirale, casarma guarzilor comunall, palatul Regiel M. Statului, spitalul
Caritas, scoll: scdla de comert, scoala primer& General Adrian, scoala nor-

www.dacoromanica.ro

54

NOT1TE ISTORICE

ciment i gips, care dart bisericil o Infatiare admirabila.

Decoratiunile exterioare ale bisericil (ornamentatiunT), tratate In stil bizantin i imitate dupI modelul color de

la Curtea de Arge;,, s'aii executat de cAtre sculptorul

Faust, dui:4 detalil In marime naturals date de architectul diriginte. In interior, pardoseala s'a

tratat peste tot cu

mosaic In figuri geometric rotunde, simbolice; Mara de treptele de la altar i glafurile ferestelor, cart
mall primal% a !melange]

pentru inv6tatura poperulul roman eto. ; In fine

bisericile : Dobroteasa, Ca-

tedrala din TurnuMligurele, capelele cimitirelor

din capital& etc.

Pentru
sale artistice, a fost decorat cu
ordinul, steaua Romania
in gradul de cavaler; crucea Salvator In gradul de
cavaler pentru proiectul

R. Bozero, antreprenorul (1)

bisericil si a localulul legatiuneiElene; iar la 10 Main

1901 a fost decorat de catre Primarul Capitalel cu coroana Romania

In gradul de ofiter.
(1) R. Bozero nrtscut In 1842 In Forgaria prov. Udine din Italia. Venit
In Romania s'a ocupat cu executarea a diferite lucrarI de architecture,
construind: Internatul teologic, scoala prim xrit comunilii de beep No.
.30 si biserica sf. VoevozT, casa Cretzulescu din str. Stirbey-Voda eta.

www.dacoromanica.ro

ASUPIIA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BIJCURESTi

55

au fost executate In marmora alba. Tur la din spre calea

Crivitel, este In partea de jos (parter) far/ scarl, instalandu-se In ea gura scurgerel apel de la botez, care este push
In comunicaVe cu hasnaua exterioara ; tar In partea de
sus are clopotele (1) la cart se poate urca pe scara de
la turla cea-l'alta i prin amvonul (cafas) pentru cor, cart
:sunt toate din nou facute, neflind In biserica veche pod
pentru cor. Acestea sunt In scurt modificarile architecturale, care dart bisericil o Infatisare de un deosebit gust
estetic. Terminandu-se zidaria, s'a asezat, dup15 un mic
incident, de asupra usei marl do la intrare, urmatoarea
(I) Dupft dftrttmarea clopotnitel bisericil vechl, care era In fats biseidea pi pe sub care se intra In curtea bisericil, pe ni#te portl marl #i

apol In bisericks'ati a#eclat clopotele pe un schelet de lemne, afar/

-din corpul bis., ling/ biserica, In sftnul din spre strada sf. Voevozi. Aci
ie-a grtsit scriitorul acestor rftndurl, puthnd fie-care a le trage qi mai
Ales copiiI de pe drum f#I Weed o distractie blilanganindu-le In treat /t
i fugind. In noua clopotnitl s'a Mout scheletul din notl pi s'aft amlat cloipotele de clitre clopotarul N. Spireanu. Clopotul eel mare s'a turnat din
inoa In greu tate de 300 kgr. punendu-i-se inscriptia: Flout pentru biseica s-ail Voivogl din Bucure$I, 1932 lulie 1. Fiind epitropl: Maior I. Obedenaru gi Gh. Ionitescu. Paroch Econom V. Pocitan". Clopotul mijlocitt,
ingurul care a remas din cele vechI #i care era clopotul cel mal mare
In biserica veche, i s'ati pus tortile de metal, fiind ulna atuncI de lemn
legate cu fer. Pe dinsul se aft/ urmatoarea inseriptiune, Mouth In relief

u litere cirilice i inconjurati de bande de sculpturl tot In relief :

,,Acest clopot sa Mout de Dumnealul Jupinu Stoian Petro Bacanu
t itorul sf. Biserici ce se nume$e hramul sfinplor Voevodi Mihail #i
Gavril, ulila Tergovi#til, Gogossen Daniel Wolff 1835"; iar dedesupt In
litere latine #i In bas-relief se dice: Cur /gat #i montat hi 1902 lulie 1,
Mind epitropI: Maior I. Obedenaru #i G. Ionitescu. Paroch Econom
V. Pocitan".In sfltrqit pe clopotul eel mic, se affft inscriptia : Biserica
sf. Voevoll din calea Grivitei, 1898. Cur /(at la 1902, tulle 1. Fiind epitropl: Maior L Obedenaru #i G. Ionitescu. Paroch Econom V. Pocitan".
Tot scum s'a Mout Zvi toaca de fer #i cea de lemn din nor'.

www.dacoromanica.ro

NOTITE ISTORICE

56

pisanie sApata in marmura neagrA, cu litere poleite cu aur_

Ridicatu-s'a din temelie acest stint local, cu hramul

sfintilor mai marl Voevogi Mihail i Gavriil i Adormirea.
Maicil Domnulul, in anul mantuireT 1817, de atm repausatit
Intruericire: Stoian Bacanu sin Petre Stenet Gabroveanul
ca sotia sa Joita, Dumitru Cojocaru sin Manciu i a1ti evla-

vioi cretinT.Ruinandu-se cu vremea, acum intre anii

1900-1903; sub domnia M. S. RegeluT Carol I i sotia sa.
Regina Elisabeta,;In a douaarchipAstorie pe scaunul sf. MitropoliT a Ungro-VlachieT a I. P. P. S. S. D. D. losif Gheorghian,

fiiind primar al Capitalel D. C. F. Robeson, s'a restaurat radical i Impodobit, din fondul primit de la Primaria Capitalet

i cu ajutorul enorimilor; prin staruinta i osteneala epitropilor : Major I. Obedenaru, G. Ionnitescu, Paroch Econont

V. Pocitan i Preotul Econom-stavrofor Ion Burca.

tarnosit la 21 Septembre, 1903. Architect fiind D.

S'a.
P.

Petricti.

In sf. Altar, la Proscomidie, alAturi cu vechiul pomelnicctitoricesc, cu aprobarea CaseT Bisericil, s'a wqat alta inscriptie tot pe marmorg, neagra., cu litere aurite i sa-

pate In bas-relief, In care intra totl pioii cre$ini, cart

art claruit bisericil ajutoare In numerar sail in odoare.
In valoare de cel putin 100 let latit i aceasta inscriptie
T.

Piosii donatori,
CarT, pe langa avutul fericitilor ctitorT reposatl, ail venit
In ajutor cu obolul tor, in numerar i odoare pretioase,
la restaurarea i Impodobirea acestel bisericT, cu hramul
Sf. Voevocli 0i Adormirea d7aicii Domnulul, dupa stAruinta
Economultli Joan Burcd i a epitropiel: Major I. Obedenaru

G. Ioanifescu i Econom V. Pocitan.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZt DIN RUCURE$TI.

57

Sfintirea s'a savarit In dina de 21 'Septembre anul 1903..

loan, Elena.Gheorghe, Vasilichia.Miltiade, Iulia.Elisabeta.Constantin, Maria, Maria Inchinata.Constantin.

tefan Ana. Eraclie, Evantia.Tanase, Eugenia.Ana Dimitrie, Zoe.Vasile pr.,Despinita.Alexandru.loan,Zoe.
Alexandra, Ecaterina.Iosif, Ana.Gheorghe,

Sevastita.Gheorghe, Ioana.Alexandru, Alexandrina.

Gheorghe, Viorica.Ilie, Maria.Dumitru, Dumitrana.--Iordan, Alexandrina.Gheorghe, Ecaterina.Ioan,Gheorghita.

Sultana.Radu, Maria.Anastasia.Maria.Ecaterina.
Dumitru, Maria, Caliopi.Teodor, Rada. Ioan, Drazna.Ion,
stantin, Caliopi.Alexandru, NataMaria. Ana. Loan.
lia.Elenainchinata.Nicolae, Kiriachita.Ion pr., Ecaterina,

Mor(i. Hristea, Maria, Leonida.Petre, Maria.Gheorghita.Constantin.Tanase, Maria, Kirca, Elena. Maria.

Zoe. Christian, Tarsi ta."
Pe Maga aces,tia, s'a mai alcatuit un pomelnic portatir
In .care s'ati trecut lop credincio$ii cars au detruit biserieik.
on eat de pu(in i s'a aelat la proscomidie, spre a fi pomeniti dupa randuiala In tot-deauna la sf. slujbe.
*

Pictnra. In biserica veche, pictura, ca i zidaria si aspectul general al cladirei, era intro stare de nedescris. Ea_
nu se mai putea numi pictura bisericeasca, de cat poatein derisiune. Sfintii ramasesera numai nite contururi Infioratoare ; unil cu ochii scoi, altii cu membrele schiloadesau sterse cu totul ; iar altii abia se mai cuno0eail din ne-

greala. Iata cum se exprima. Economul St. Calinescu, protoiereul capitalei, inteun proces-verbal de inspectie, asupra.

picturei: Pictura nu mai exista; ci numai ca o derisiune

fiind nu numai inegrita, ci chipurile sflntilor r6mase numai
www.dacoromanica.ro

NOTITE ISTORICE

ca contur, par'ca ar fi fost terse de nite IAA/Mori necredincioT ". In ce privete stilul, pictura In biserica ve-che a fost. executata In stilul bizantin, Intr'un fel de alfresco" de catre un pictor necunoscut nou6. Caracteristic
-e ca avea pictat pe peretele de afara, din pridvor dupa
raiul i iadul ; iar Inguntru deasupra
obiceiul timpulul
uei celeT marl de la intrare erad zugravitT la dreapta,
-ctitorii: Stoian si Joita, cel d'Intaid stand cu palma stanga
pe capul copilulul stiri (cam de 10 anT) Constantin; iar la
stanga Dirnitrie Blanaru, tog In costumele timpulul, avend
inscriptia numelul deasupra fie-caruia ; carT Insa din causa
vechimei i mai ales din causa fumulul de lumanarl, abia
.se maT cunoteall.

In primavara anulul 1902, cand se terminasera reparatiunile de zidarie, epitropia a publicat un fel de concurs pen-

tru pictura pe qiva de 5 Aprille ; la care s'ad presentat

peste 12 pictorl cu modele i oferte. Dintre aceOia, expertul
numit de Casa Bisericil, in unire cu Administratorul acestel
case d. P. Garboviceanu i cu epitropia, au hotgrat a se
incredinta pictura Preotulul V. Damian, pictor diplomat
al coaleT de Belle-Arte din Iai, care se obliga a executa

pictura murals al-fresco", dupa sistemul vechimeT; iar cu

ciubucAria i icoanele de la catapeteasma pe lemn In uleid,
,poleite partial cu our veritabil, cu suma de 9.000 lei. Con venindu -so asupra schitei 1 faandu-se cele-l-alte formaiitati, la 19, Iulie se Incepe pictura cupolel, care se termina
yang toamna cu arcadele i cu toata, partea de sus. larna
a Intrerupt din pricina friguluT (1) lucrand pictorul acasa

icoanele de la catapeteasma; iar In primlvara s'a Inceput

(1) In 1902-1903 a fost o hung foarte grea, in schimb vara a fost
'tbogatil ca productiune agricolis, fructe etc.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

59

anal Int Aiii panoul de afar* apoT corpul bisericil interioare

i s'a terminat In luna luT August 1903. Ca ajutoare all

mai lucrat la picture, tin6rul Emil Damian, fiul preotulul
pictor, student at coalei de Bele-arte si D. Panmenschi
&in polonez romanisat,

-ea multi;, rabdare i

bun lucrator. Pictura
43executata In stilul bi-

2antin (1), cel adoptat

(1) Pr. V. Damian S'a
.116.scut In jud. Dorohol la

1360. Urmind seminarul

din laT, la 1886 se Inscrie
la coala de arte frumoase

din acelaI ora, pe care o

termini au diploma. Talon-

tat din nature, prin studil

auto-didactiee i-a eitigat

o culture superioari i un
loc distins In analele artel
bisericil nationale. E medaliat cu Benemerenti
pentru lucrarl artistica.
Caracteristica sa epictura
clecorativ ei in slit bizan-

4in adaptat caracterului

nostruromdnesc. Pictura

Preot-pictor V. Damian.
sa e In cal- fresco= care se executa la monumentele noastre biserice$l
scum 200 da anl. A pictat bisericI In judetele : Neamt, Covurlul, DorohoT, Blida ai laT; iar In Bucure$l, bisericile: Tel, Cuibu cu buret,
-Sf. Mina (Vergu), tampla de la biserica Brezoianu, Sf. Voivozi i
maim picteazi biserica din RiducinenT (RIMS). Tot dense' a ilustrat
cartes de rugliciunI presentati de sf. Sinod A. S. Regale Principele
Carol, Ia etatea de 7 anT, a presentat lucrarl Ia expositil etc.
1(1) Numal cele done icons laterals de la Catapeteasmi Imbricate
In argint, aunt In stilul renatereT i de catre un alt pictor.

www.dacoromanica.ro

60

NOTITE ISTORICE

de sinodul bisericil noastre rationale, cu decoratiunT admira

bile adaptate caracterului nostru national (1), ceea-ce consti

o.

..;

Vederea interioaril.

(1) Iota cum se exprimli. d. Ip. Strambulescu, pictor delegat de Casa.

Bisericil, spre a i se referi asupra moduluT cum se executli pictura =

www.dacoromanica.ro

ASUPRA DISERICIf SF, VOEVOZI DIN BUCIIRESTI.

61

tuea o nuantll deosebita de sistemele aflatoare In bisericile

noastre, executandu-se cu deosebit gust artistic (1) si cu multa
tragere de inimA, ceea ce-I face mare onoare pArintelui pictor.
*

Tata pi

ordinea In care aunt aeezate tablourile murale In bisericl:

A. Altarul. Sus pe bolt& se afia,Maica DomnuluIcu pruacul lisus la piept

avOnd la dreapta un archanghel cu un pergament In main!, pe care e

.scris: Cea mai cinstitci de cdt heruvimii si mai mciritd fcirci de a-semcinare de cdl serafimii; iar la stamp) alt archanghel Cu pergament, pe care aerie: Cea mai inalici de cdt ceriurile fi mai cu

--rata de cdt razele soarelui, care ne-a mdntuit din blestem.*

Tot tabloul e Incadrat Inteo rams In form& de semicerc, pe al
carer circumferintit se afla pictatl in medallion, proorocil : Samoil, David,

Daniil, Iacov, Dreptul Valaam, Isaia, Ghedeon, Avacum, Moise, Aron,

leremia, Solomon i Ezechiil; fie-care cu cats un colt de pergament

scris. Pe spatiurile din rand cu ferestrele ei In locurile goale dintre ele
,,Pictura se face al-fresco" adeci pe t3ncuiala proaspntrt, cu vapsele
preparate In aph de var, dull& felul cum se etie di s'att zugrivIt verhile noastre biseriol el In general orI-ce picturit decorative, in gent)].
acesta. E pictura cea mai resistentd vremei fi cea mar potriuitd bisericitor"
In privinta materialulul, a stilultd ei a Infatielirel decorative, nu i se polite face ilia o obiectiune, fiind stilt)]. cerut de regulamentul sf. Sinod, adeci cel bizantin, clutat Intru dit-va a fi adaptat
toculuI of caracterulul nostru national.
(I) lath ce dice ei ziarul Adevikrul" despre aceastil picture: Pictura bitericiI sf. Voevodl e In al-fresco ei biserica de care ne ocuplin e a doua

din tarn la care se aplici aceasta technich, foarte potrivittt pentru

ori-ce lucrare public& si singura care rezista contra intemperiilor.
Technics cal- fresco., In ce priveste distributia i executia, se prezinta

cu un caracter original, redind cored calitatile artel decorative.Mal

mull ohiar, ne prezintn, un gen noti de ornamentatie, determinand
estul de pronuntat caracterul artel noastre decorative nationale.
Pe langn aceastrt inovatie, pnrintele pictor Vasile Damian, a mar
introdus In decoratiune, inscriptiuni pi citate din dogma ei Invitatura
religiel creetine, cum e citatia Priveghes,t1 ei ye rugag, eh nu etitl liva
nici ora, In care fiul omenesc va veni", cuvinte adresate fecioarelor etc.

www.dacoromanica.ro

62

NOTITE ISOTRICE

Incept nd de Ia stanga, se afll tablourile: Sf. Archid. Stefan, Jertfa lui

Abraam, sf. ierarchl: Vasilie, Joan, Grigorie, Iacov care are un per
gament Cu inscriptia: 4Multuntim imperate nevedute, care cu puterea to toate /s-al ficut,; apt:! sf. Nicolae si Intrarea Maicel Dom
nuluT in bisericA. De asupra acestor tablourl pe britul din mijloc al'

altarulul se afla inscriptia: Doamne in cer e indurarea to fi adeverul teic panel in nor'. Sec' fie ochil tei deschifl fi urechile talesd audd rugdciunea locului acestuia'.
Catapeteasma, care sepal*
altarul de corpul bisericil, are pe usile Imperrttesci : Buna-Vestire";
de-adreapta cum intri In altar: Iisus Christos, en un pergament pesunt lumina lumen", cel ce vine dupd mine nts vacare eerie:

umble infra intuneric, ci va, avea lumina viefel,. La stinga: ST.

Fecioarc cu pruncul. Pe usile laterale se aflh icoana s-til VoevozT,_
Ana ush la dreapta se aft& icoana sf. Voevozl ei sf. Vasile Imbracat
In argint; iar Ihngh usa din stroga se aflh sf. Nicolae qi sf. Gheurgheimbacat In argint. In rindul al doilea, deasupra usilor Imperiiteed, In mijloc vine Gina cea de tainfi", Inconjuratit de un semi
cerc In care sunt Incadrate cele 12 praznice imperittesci; iar In rand'
drept la dreapta si Ia stanga sunt eel 12 Apostoll. In randul III aunt
12 proorocl cu pergamente sense In mhnii $i Ia mijloe Moise cu ta
blele legal. Deasupra vine riistignirea avend la dreapta gi la stitngamironosite asezate In picioare In positiune de rughciune.
B. Corpul bisericii (naos). a) Pantocratorul (Hs. Xr.) este Inconjurat
de ourcubet sl emblemele cetelor IngerestT cu instoriptia: cDoamne,.

Doamne, cautci din cer fi vedl. fi cerceteazd viia aceasta pe careo a sddit dreapta to qi o descivarse$te); ma! jos sunt 8 serafimi In
medalioane; iar pe spatiurile dintre ferestY se MI6 s-tiT apostoll : Petru,
Pavel, Iacov, Vartolomed, Toma, Simion, Andre! si Filip; fie-care cu-

cite un pergament cu inscriptie In mina; iar sub eT In medalioane seaflh discipulil apostolicY : Tadeti, Iulian. Varnava, Anania, Fortunat,
Ierotert si Simeon. Intre acestea si baza cupolel pantocratorulul seafla liturgia Ingereasoh. Pe baza rotunda a pantocratorulul se aflit in

scriptia: Nu tot cel ce dice mie Doamne, Doamne, va intra intrw

Impgreitia cerurilor, ci cel ce va face voice Tatcilui mei care este
in ceriib. Tot la bash, In patru coiturl sunt eel 4 evangelistT cu. peavend fie-care In dos emblemel
nele In mhinl scriind evangeliile
respective; iar pe fetele evangeliilor se af16. scris cats o pericoph dirk
Inceputul evangeliel fie-citruia.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII. SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

63

De asupra evangeli0ilor, ca i In toate spaturile goale, aunt frumoase decoratiuni cu caracter romanesc.
Pe arcada de deasupra tampleT, din doua In done spatiurI, se aflaIn busturr, la mijloc : Emanoel, la dreapta, ierarchir : Silvestru qi Ignatie, cu cite o bucata de pergament scris; iar la stanga: Tarasie si

Modest. Pe bolts de la strana dreaptd se afla Nascerea MantuitoruluI", cu inscriptia pe un pergament lung: <Mcirire intru cei de sus
lxci

Dumnedefe $i pe Omani pace intre oameni bunci-voire). In

jurul tablouluI se afia inseriptia : <Iatd vestesc vou'i bucurie marecare va fi la tot poporul. Asia di s'a ndscut Mantuitor care esteChristos Domnul in cetatea lui David,. Pe spatiurile arcadei aceleia0 bolte, din doua In done, se afla busturile martirilor : Sevastian,
Mardarie, Evghenie, Protasie i Ghervasie.Pe spatiurile dintre farestrele de la strana dreaptii se atilt martiril : Teodor Tiron, Gheorghie,
Eustatie Plachida i Nichita ROmanul, avend pe britul de deasupra
ferestrelor, inscriptia : Privighiati $i ve rugati cd nu $tifi 4iva
nisi ora in care fiul omenesc va veni'. Pc bolta de la strana acing d
se atilt Invierea Domnului, Inconjurati de inscriptia : <Ed sunt in

vierea fi viafa, eel ce crede fntru mine de va $i muri viu va fi :

31: <Pentru ce cciutati pe eel viu intre eel mortis, nu este aicea ci
s'an sculat precum ad 4is you'd. Pe spaturile arcadei aceleia0 bolte,
din doua In doua, se ail& In busturi, martiril : Areta, Orest, Gurie,_
si Onisifor. Pe spatiurile dintre ferestre se afla sf. martini : Mercurie,
Dimitrie, Mina i Nestor, cu inscrip %ia pe braul de deasupra ferestreIon :

Omul asupra omului tine mane $i de la Dumne4ed cere-

iertare.
Faced; bine celor ce've" urci sc pe voi). La mijlocul celor
patru stalpl, cars termini slnurile stranelor, se an. ate o emblem&
si anume : La dreapta: Cruces, sulita i buretele i pe coloana opusd :
Cununa de spini, vergi $i toiag. La stdnga : Mahrama cu chipul eel
nefacut de manti gi pe coloana opusa : Ciocanul, clectele si cuele.

In mijlocul boltel dintre naos qi pronaos se ant : Ochiul eternitd

lei, avend la dreapta testamentul noti si la stanga testamentul vechia.
Pe spatiurile, din doua in doua ale arcadel din spre pantocrator, se afla
martiril : Nichifor, Marin, Sofian, Mina Egipteanul i Tecla ; iar pe arcada din spre pronaos, martinil : Coronie, Lucia, Aftonie, Teodora si
Luchian. Pe arcada mica In mijloc sub Noul Testament (crucea, sulita,
buretele, evangelia qi potirul acoperit), martirul Agapie i sub el :

Ruga In gradinit care are la basil. inscriptia : <Cel ce dd saracilor-

www.dacoromanica.ro

64

NOTITE ISTORICE

-nu se va lipsi). In mijlocul arcadei midi sub Vechiul Testament, (cele

10 poruncl pi candelabru cu 7 luminI cu doI Ingerl In genuchi), martira Calistina pi dedesupt: Predica de pe munte, cu o inscriptie jos:
'Ed sunt calea, adeverul $i viata*. Tot acs pe cele patru triunghiurl,
4 Inger! cu pergamente cu sentinte scrise pe ele.
C. In pronaos. Pe bolts: sf. Treime, avend pe cele patru triunghiurl
de la colturI, pro orocii : Isaia, Ieremia, Ezechiil pi Daniil cu pergamente on sentinte pe ele. Sf. Treime este Inconjurate. de un brie

pe car! sale : gParinte sfinte pazeftei pre el intru numele te'rz pre
-earl mi-al dat mie, ca sci fie una, precum 0t not tog. Scl fie
una precum to pdrinte intru mine $i eft intru tine. Pe spatiurile, din cloud In doue, ale arcade! din dreapta, se afla cuviooil: Pafnutie, Atanasie pi martirele: Tatiana, Ana pi Hionia pi dedesupt In

tablott mare, soborul al VII ecumenic, avend la bad', inscriptia :

Inima necc'zjita nu o turbura pi nu lntdrdia a da celul lipsit.
Pe spaturile, din doue In doue, ale arcade! din dreapta, se anti
-cuviopiT : Eufrosina, Avramie, Ilarion, Pahomie pi Teodosie; iar dedesupt

In tablou mare, soborul I ecumenic cu un pergament Intins pe care

aerie : 'Cred intru unul Dumnedezi, Tatdl a tot-fiitorul, fdcd torul
cerului $i at pcInzentului vedutelor tuturor $i nevedutelor., ,Tot
acs pe spatiul dintre ferestre se afla cuviosul Antonie cu un pergament cu sentinta : 4117u me tem de Dumnedelz,il iubesc pre el; cdci
-clragostea desavdr$itd gone$te frica, pi sf. muc. Ecaterina. De asupra

-se OM sentinta : ,Intru rabdarea voastrd veg dobandi sufletele

voastre). Pe spatiul dintre ferestre In dreapta, se anti cuv. Teodosie
cu un pergament cu cuvintele: Grijile de?arte a cugetelor lume01
pcitrund tciria sutleteascci, orbege sufletul 0 it umple de Intuneric>
i sf. muc. Varvara. Pe arcada de la cor se afla In mijloo sf. Joan
Damaschin cu un pergament, avend la dreapta yi la stanga cuviopil :
Meletie, Simeon StAlpnicul, Daniil Stalpnieul pi Teodor Studitul. Pe
panourile cafasulul (cor) cuv. ce,ntikretl: Macarie, Teofan, Stefan, Cosma
Epifanie, Teodosie pi Atanasie. Sub cor Bunt pictate male 7 clile ale

-creatiunel In 7 tablourl. De asupra upeT de la intrare se ell do! Inger'

tinind un pergament In mMnl pe care e desemnatA biserica veche pi
tea none. In dreapta upel on marchiza interioara se afla tabloul : Iisus

i banul dajdiel cu sentinta : Dag dar cele ce sunt ale cesarulta ce-sarului pi lui Dumnedeis ale lui Dumneden); iar in stitiga, Iisus

www.dacoromanica.ro

ASUPR A BISERICII SF. VOEVOZI DIN BIICURETT

65

bine-cuvintind pruncil, cu sentinta : Lcisafi pruncii sa vinci la mine

ca a unora ca acestora este impcirettia lui Dumne4ezi."

D. In afar& pe bolts peristilulul cu colonade de la intrarea In bise.

rick se aft represontat Dumne4eit-Tatill cu triunghiul simbolic la

.cap, coprins Intr'un pano5 de form oblongl, pe laturile carula se afI5,
aentintele : <Numele mea Domnul. Cerul e scaunul melt fi pamcintul a4ternut picioarelor mele. Ell aunt eel ce sunt. Via aunt
ell in etern. Tot tabloul este Inconjurat de simboalele lunelor anului
In litere siriace. Mal jos e icoana sf. Voevozi Intr'un semicerc cu sen-

linta : Ce ma chematl Doamne Doamne .2i nu faced cele ce ve 4ic;

iar dedesupt se afIA incriptia : Am decorat aceasti bisericA in al-fresco
1903. Pietor V. Damian, preot." In sfArait tot aci Intre stalpl se afI5,
is dreapta simbolul lege noI. de dedesupt sf. Ap. Pavel cu evangelia
In mana dreapth ai ssbia In stA,nga; iar la stanga, simbolul legel vechi
dedesupt cu Ap. Petru cu cheile In mana stang5 51 evangelia In dreapta.
Deasupra usei de la altar, afar5, se afla un Inger Intraripat In bust.
* * *

Mobilier i sculptural.
Tocmai in 1902 se terminase
biserica Amza, care a fost reconstruita din temelie i care
era oare-cum obiectul de admiraVune pentru multa lume,

tnai ales In ceia ce prive0e sculptura catapetesmel i a

mobilierului In genere.
Sculptorul care executase lucrarea era C. M. Babic, cu-

noscut ca unul din eel mai buni sculptori bisericeti din

lara. Epitropia s'a adresat la dinsul i prin licitatiune publicI i Intelegere verbal/ a convenit, pe basa unor schite
de plan, a until devis special i a unui proect, facut de
care architectul diriginte,a executa lucrgrile de sculpturA
In lemn ca: Catapeteasma cu poleit cu tot, afar/ de icoane ;
predicatorul, stranele, tetrapodul i cele necesare, cu pretul
rotund' de 10.000 let S'a executat mobilierul In modcontiintios 1 cu gust, fiind admirat de multa lume cunosatoare
In aceast6 art /. Pe dosul Catapetesmei In altar, scrie : SculpPr. V. Pocitan.

No tip lstorice.

www.dacoromanica.ro

86

NOTITE ISTORICE

for C. M. Babic (1) Bucurescl, August 18, 1903." Poleirea.

s'a executat de catre poleitorul roman N. Martian si print
maestru executor In sculpture a fost Iancu Ionescu.
*

Vitrourl. 0 decoratiune deosebita

Infatisare majostoasa.
dad bisericiT, geaniurile vitrate. In biserica.
veche, all fost ate un
rand de geamurT albe,.
simple.Epitropia a lu at
m6surT a se face doug,

randurT de geamurT,
unelealbesimple pedinafara Si altele vitrate
simplu, fare figurl, pe.
dinauntru. Geamurile
vitrate, In urma licitatiunei de la 5 Aprllie

1902, all fost Incredintate d-luT Julius Schrtlter, care a oferit pretul
C. M. Babic, sculptor.
cel maTavantajos 8"/0
sub devisul general, ce se urea la suma de 1.94010, pentru gia-

murile de la cupola, corpul bisericil i usa de la intrare

(1) FiuL decedatulul sculptor roman M. Babic, care a executat mobilierul de la Domnita Balasa, sf. Spiridon, Antim, $elarI etc. Nitscut.
la 1868 In Bucurestl, a studiat In tail si strainatate, exemtand mat
mid multe lucrarl artistice ca: mobilierul bisericil Amza, Delea-Veche,.
Tailor etc. si scum biserica noastra.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIf SF. VOEVOZI DIN BlICURETI

67

ceea- ce vine la su ma de 1784 banT30.Indeplinindu-se formele

cerute, se Incepe confectionarea geamurilor, dupg, nite modele anume Mute i aprobate, de catre eel in drept, aezan-

du-se la cupola (pantocrator) In vara anulul 1902 ; iar la

corpul bisericil In vara anuluT 1903.
data cu reparatia bisericiT, epitropia a luat
Gradina.
masuri i pentru asanarea i Infrumusetarea exteriorulul
et Din vechime, pe locul unde acuma e str. Semicercului
i coala primara, biserica a avut o frumoasa grading, cu
vita i cu diferiti arbori fructiferT, despre care spun i asta-zi
batranil. Dupg. expropriere 1 In urma daramareT cladirilor

ce o Inconjurail, remase biserica isolata In mijlocul unul

loc viran, cu totul neingrijit; maT fiind o cruce de morn-lint

In picioare i doua placT de marmora, una cu inscriptia

ctitoriceasca i alta a unuT strein, care fusesera pe morminte. Numal In spre str. Sf. Voevozi era o portiune de
gard de ipci vechT, dat In dar de Primarie de la cimitirul Ghencea gl Sf. Vineri, i aceea Inca Inclinat, fiind bulamacil putreziti. Pe acest loc gol, se jucail copiil toata
4iva, mai ales cel de la coala, cu deosebire pe vremea
cand se coceall dudele din un dud mare ce era In dosul
bisericil, In spre str. Sf. Voevozi; .se aruncad murdariT de
catre oamenl fara simt cretinesc ; se culcad cllua la soare
fara lucru si farA, cApStal ; iar noaptea la Intunerec se
dosead multi pe dupg, biserica, de sigur nu totT cu gandurT
de oamenT de treaba. A ceasta stare de nedemnitate pentru
un loca Dumnezeesc, nu mai era de tolerat. De aceea, In
vara anuluT 1902, epitropia interveni i reui a dobandi de
la Primaria CapitaleT, prin buna-vointa primaruluT de atuncl
d-I I. Procopie Dumitrescu, maT IntaIU facerea unul cal_
ceT

daram de piatra de basalt, cu bordura

www.dacoromanica.ro

loc de trecerea

68

NOTITE ISTORICE

trasurilor prin fata bisericil si cu un trotuar de un metru aproape prin prejurul bisericii. Tot atunci se face si
fl intervenire oficiall catre Ministrul de Domenil de atunci, d-1
P. S. Aurelian, care bine-voi a ne harAzi plantatiunea de arbusti din gradina StatuluT, pentru lnjghebarea uneT gradini,

care era idealul epitropiel (1). Am dobandit gratuit arboril

bine Inteles, nu Ins/ si aranjamentul gr/dinei. In care urmare este rugat d-1 Hasegan, grIdinarul sef al StatuluT, cruia i se dAduse ordin a ne da arbustiT, ca sa yin/ la fata locului si sa va41 cum poate fi aranjatI gradina si ce arbor' trebuesc ? D-sa avu buna-voint/ a ne oferi pretiosul WI concurs
gratuit, executandu:se In parte, proiectul de grAdinl ce ni
se elaborase de d-1 Arhitect diriginte si recomandandu-ne

oamenl priceputi, earl s/ poata executa acel proiect, In

comptul epitropiei. Se Incepu maT Int/ill nivelarea loculuT
si se separ/ grAdina bisericii de curtea preotilor printr'un
gard malt de scandurT, vopsite frumos ; iar grAdina bise-

richt se inconjur/ cu o Imprejmuire provisorie de stalpi

pus' la distant/ de peste un metru, de care se tintueste
o plas/ de sarma Impletita si vApsita negru. Flind-c6, In
(1) Pe Mg& monumentele religioase, culturale si filantropice, In
toate lards civilisate, se obicinuesce a se face ate o grAdini, pentru
as nmonumentele fitrA grAdinii, cum (lice un scriitor englez (Bacon),
aunt niste luorld de arts, din care lipseste natura". Intr'adevAr, prima
locuintli a striimosilor nostri Adam si Eva, a fost o grAdinti care se
numea edem sea raiti. Din vechime ci pang, asta-z1, grAdinele aunt
podoabele exterioare ale monumentelor, pe ling& rolul for higienic ci
In. genere bine-facetor.
Admirabila In aceastit privintA este In Bucurestl gradina bisericil Domnita 13ala,a si In timpul din urmrt qi Sf.
Spiridon nob. Din circumscriptia bisericil noastre, cel ce are o grAdinit
de florY mal Incetntatoare este d-1 Major I. Obedenaru, un pasionat iubitor de horticulture. D-sa 4icea data cA, dupe moarte ar preferi iadul
dad. ar avea grAdinii, In locul raiulul fare grAdinii.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIf SF. VOEVOZi DIN BIICURETT

69

unele parg terenul mai trebuea Inaltat, se Incepe a cara

'co/mint i a se croi ronduri, despartite cu alee ; fie cad
s'a carat molos i apol In prima -vary s'a ae4at pietri,
oferit de Primaria CapitaleT In urma mijlocirei epitropiel
daruinduni-se tot atunci i dou6 band de gradina. Plantatdunea se face In toamna anuluI 1902 i se compune din
arbutT (padure) pe margini, de jur Imprejur, cu un rond
In forma de semicerc cu escavatiuni de amandoutS partite,
in partea din spre Calea GriviteT; In care sunt cats -va brads
i la mijloc un rondulet oval cu trandafld ; iar In partea din
spre str. Sf. Voevozi, pe Tanga padure, se afla i catI-va molift! i dou6 Well plang6toare, un dud, tuT, plute etc. In fata

bisericiT se afla doui plop! piramidalT, unul de o parte i

altul de alta fatadei bisericiT. Din plantatiunea veche nu a
mai ramas de cat treT plop! piramidalT, In spre str. Sf.
VoevozT i cate-va plute rotunde de-a lungul aceleiaT
strade, In fata si pe trotuarul bisericiT din spre Calea Grivitei. Mai emit douT duzi In dosul bisericiT, spre casele

preotilor, din cad unul batran s'a taiat, neputand intra

In planul gradineT ; iar altul s'a curatat de cad i s'a randuit in planul gradinei. Ast-fel se 1'64 a se acoperi locurile
sub cad zac atatea oase ale fratilor notri celor mai Inainto adormitT, cu verdeata, i plantatiunT, earl fac podoaba
pentru ceT vii, i sunt un omagiii de respect pentru ceT morti.

www.dacoromanica.ro

70

NOTITE ISTORICE

SFINTIREA (TARNOSIREA) BISERICII.

Diva de Dumineca, 21. Septembre 1903, a fost o sdrba-

toare deosebita pentru Capital, qi In special pentru mahalaua Sf. VoevozT, pentru eh In aceasta chi se fixase a se
face sfintirea bisericiT a Wei restaurare, dupa un lung interval, acum se terminase. Gata find biserica qi Impodobita ca o mireasa, atepta acum chemarea mireluI eT, Domnul nostru lisus Christos, a archiereuluT celul mare; prin rugaciunile savIrite de catre archiereul eel pamantesc. Cu
cat-va timp maT Inainte se fmpodobise fatada bisericiT,
stradele marginw si piateta din fafl, ea steagurl naionale.
In acela1 timp, epitropia trimesese multe invitatiunT personale tuturor enoriaOlor, autoritatilor qi la un Insemnat
numdr de familil alOse din Bucureti ; aa ca vestea raspandindu-se i prin liare In toata Ora, all venit credincio1 i din afara de BucuretT spre a lua parte la aceasta

sarbatoare cretineasca. Vremea frumoasa ce era, dadu

serbarif o Infatiqare maT mareata i aa Inca de Sambata
seara era un adevarat pelerinaj de cretinT, carT se Indrep-

tad cu evlavie catre acest slant local care, prin modul

cum era lmpodobit, atragea atentiunea tuturor.
Serviciul sfintirei s'a Mout, cu mare solemnitate, de catre
P. S. Nifon Ploefteanu, vicarul Sf. MitropoliT, Insarcinat din

partea I. P. S. Mitropolit Primat, Inconjurat de Protoiereul

plaei de sus, Econom St. Calinescu, Econom Ilie Theodorescu parochul bisericil Amza, Econom D. Georgescu parochul bisericiT Sf. Nicolae-Duumea, par. Costache Popescu

de la biserica FrancmasonT, care Impreuna cu Econom

I. Burcec de la aceasta biserica, all preparat i toate cele
prescrise pentru tarnosire; archid. G. Gibescu i Serafim qi
www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIL SF. VOEVOZI. DIN BTJCIIRETf

71

scriitorul acestor randurT ; iar la slujba de seara a luat

parte si Econom R. Iliescu, parochul bisericil Manea-Brutaru.
Dupa vecernie a urmat privegherea, care s'a terminat abia la

Panoul din fats.

ora 10 din noapte ; iar credinciosii s'au retras apoT pa la

casele lor, pentru ca odihnindu-se, a doua di s se gritwww.dacoromanica.ro

72

NOTITE ISTOBICE

beasca pentru a-T putea ocupa un loc in biserica.-Dumineck In Jiva sfIntireT, apare In capul diaruluT Universul"

4.

1)

Vederea exterioara laterals.

fotografia bisericil cu cate-va date istorice asupra fundareT

ci restaurareI. Cr WWI evlavioI Inc, de pe la ora 6 de

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIf SF. VOEVOZT DIN BIICIIRWef

73

dimineath, se grhbeail a veni spre biserica, aa ch pe la

ora 8 nu mai era posibilh circulatia Inlauntrul sf. loca si
altarul era ticsit de credincioi.. Sosete representantul
Ministerulul Cultelor d. ,51lefan Eftimescu, defensor eclesiastic i PArvInescu, architectul Casey BisericiT; d. I. N.
Cescirescu prim ajutor de primar i mai toti notabilil mahalaleT. P. S. Archiereil, Incepe slujba sfintireT propritt Oise
Inconjurand biserica i cetind evangheliile i molitfele de
sfintire. Intrand In biserica cu ceremonialul : DeschidegT

boon portile voastre i va intra imp6ratul mArirei", se

continua slujba sfintirei din altar, aqezandu-se sfintele
moaste in mijlocul picioruluT sf. mese, se fixeazh sf. mast
duph, randuiala i sh Incepe sphlarea cu sapun i bureg,
dupa care turnandu-se compositia substantelor sfintite
(tarnoseala) (1) i asezandu-se la colturi sf.Evangelifiti, s'a

lmbracat sfanta mash cu piciorul eT legandu-se strans

cu sfoara 1 aezandu-i-se deasupra alte Imbracaminte
dupli randuiall ; i s'a dat sfantul antimis noti 1 s'a impodobit cu odoarele trebuitoare, dupa care s'a Inceput
sf. liturgie care s'a terminat la ora 12. La mijlocul piciorulut
sf. mese, .d'asupra sf. moaste, sub sf. mash, s'a mezat duph.
ce s'a semnat de o parte dintre notabiliT presenti urmhtorul :

ACT COMMEMORATIV.
In numele Tatalui i al Fiulul i al sfintului Duch Amin.
rAceastl sfinth i dumnezeiasca biserica, cu hramul Sfintifor archanghell Michail i Gavriil, al Adormirei MaiciT Dom(1) Verbs a %mos!, este greceascii, de la verb. evapov:Cul=tntronez,
de undo In romitneste prin metatesa literelor din rAdlicina ouvIntului

s'a Mout torn si torn, a tftrnosi ; iar prin fonetism tarn, tftrnoseso,
adecit Intronez icoana hramulul. Se Intrebuinteath numil in Muntenia.

www.dacoromanica.ro

74

NOTITE ISTORICE

nulul i al sfintuluT sfintitului ierarch Nicolae facatorui

de minun!, s'a zidit din temelie la aniT de la creatiunea
72

lumil 7325 ; iar de la Christos 1817, de chtre fericitiT intru

pomenire : Jupan Stoian Bcicanu sin Petre Stem( cu so-

tia sa Joita ; Dimitrie Blcinaru i altT drept maritorT cre--

tinT, cart all qi impodobit-o qi inzestrat cu case i pravaHT pentru intretinerea eT pe viitor.
Cu trecerea vremei ajunsese In mare ruins ; iar casele
si pravIliilecart mat rAmlsesera de la focul ce consumase
o aripS din ele, lmpreuna cu o parte din terenul biseriCil
all lost expropriate, rind pe rind, de catre Primaria

Capitalel, In interesul aliniereT i prelungireT stradelor mgr.

ginme i a constructiuneT coalel primare comunale No. 30,

ce este acum lang. biseric.

Din suma de 65,570 banl 40/0 primitA de la expropri/fere i din ajutoarele in numerar qi obiecte pretioase adu',nate de pe la unit dintre credincioOT enorieT acesteT bisericT i de aiurea ; intro anil 1900

1903, mSna cea pu-

ternicA a Celul Prea lnalt, ajutl a se restaura radical si

7)a se InlIta cu mal mare fall, sfint locapl acesta, impo-

dobindu-se pe din laantru cu frumoase i pretioase odoare

sfintite ; iar pe din earl cu o gradinitA cu alee i diferitI
arbuti, sub umbra cArora se odihnesc osemintele ctitoricetT i ale tuturor celor mat inainte adormig parintT si
fratT aT nostril, cart s'aU inmormantat Imprejurul aceste!
1)0 n te bisericT.

Restaurarea i impodobirea s'a flout prin staruinta si

osteneala neobositS a Epitropiet, compusa din : Major I.
Obedenaru, G. Ionni(escu, Econom V. Pocitan, parochul BiII sericii i a Preotulut supranumerar, Econom 1. Burcet.
Planurile lucrArilor de restaurare an fost Intocmite de atre
P. Petricu, architectlef al PrimAriel Capitalel. Executama
77

P. S. archiereS Nifon Ploeoteanu, eote flit al Bucureotilor. De tear

avend vocatiune bisericeasca, se inscrie In seminarul central oi apoi
in facult. de teologie, pe care o terrain& cu succes. Diacon oi apol
preot la bis. AlbA din Calea VictorieI Si revisor eclesiastio at :NitropolieT Ungro-vlachiel. Pierzandulii sotia, la 4895 fu ridicat la treapta
de archiere& cu titlul de Ploevieante. (V. biogr. Gaz. Artelor I, I).
De o staturA Inalt5, cu o Inf5tioare presentabila oi o tinuta de o ex-

www.dacoromanica.ro

P. S. Archiereit Nifon Plooteanu, Vicarul Sf. Mitropolii a

Ungro-Vlachiei.

www.dacoromanica.ro

76

Nom E ISTORICE

cladireT s'a Mut de catre antreprenoriT: R. et L. Bozero.

Pictura mural& al-fresco" s'a executat de catre Preotut
Damian V. pictor si sculptura catapetesmeT si a mobilieruluT In lemn de stejar, de catre C. M. Babic.
Sfirsindu-se restaurarea si fiind asezate toate la a for
If rftnduiala, s'a sfintit asta-zI 21 Septembre anul 1903, In al
// 37-lea an al domnieT M. S. Regelui Carol 144 i sotia sa
ff Doanma Elisabeta Regina, al Altetelor Lor Regale Principele Ferdinand mostenitorul tronuluT si sotia sa Principesa Maria, cu lubitiT si drept-maritoril for fiT : Principele Carol, Principesele : Elisabeta si Maria i Principele

.Nicolae-Ferdinand ; In timpul archipastoriel a doua pe

caunul Sf. MitropoliT a Ungro-VlachieT a Inalt P. Sf: Sale
D. D. losif Gheorghian. Presedinte al consiliuluT de Minis-

tri i Ministru de Rasboiti fiind D. Dimitrie A. Sturdza ;

Ministru de Culte si lnstructiune Publics d-1 Spirit Hare&
Primar al Capitate! d-1 C. F. Robescu i Administrator al

Case! BisericiT d-1 Petre Gdrboviceanu.

Slujba sfintireT s'a oficiat, cu mare solemnitate de catre

P. S. Nifon Ploesteanu, Vicarul Sf. MitropoliT a UngroVlahieT, inconjurat de un sobor de preotl si diaconT, asistand la sfinta slujba un mare numar de credinclosi.
Spre stiinta si pomenirea celor de mai sus, s'a alcatuit acest
act commemorativ, care, dupa ce s'a semnat de ceT presentt

In olicia si catT-va notabilT, s'a aseqat sub peatra mare

de la sf. Masa, oprindu-se o copie in archiva parochiala.
Darul DomnuluT Nostra Iisus Christos si dragostea but
Dumneleti-Tats! si Impartasirea Sfintului Duch, sa se reverse cu Imbelsugare asupra tuturor celor ce s'atI ostenit

-ceptionala demnitate, P. S. Nifon este tipul ierarchulul roman. Cu o

culturti superioara si in acelad timp o modestie exemplara. cu inima
aplecata spre fapta buni si cu o vorba in tot-deauna blajina, a stint
sit cucereasca dragostea si stima tuturor. Eminent bisericas si fala
ierarohiel romans. Dar o noth caracreristica a P. S. Sale este firea artistica, avend cunostinta adanca a muzicei bisericestl si profane si

fiind inzestrat de la natura cu o voce de o rara frurnusete. S'a bucurat in tot-deauna de Increderea I. P. S. Mitropolit Primat lOsif
Gheorghian, blandul nostru archipastor, el se bucurit de afectiunea
si respectul deosebit al tuturor faruiliilor marl din Tara.

www.dacoromanica.ro

ASTJPRA BISERICII SF. VOEVOZIE DIN BDCURESTi

77

si ad ajutat la restaurarea si Impodobirea acestuT dint locas ; iar rugaciunile Sf. Archangheli, ale Prea Curatel si
pururea fecioarel Maria si ale Sf. Ierarch Nicolae, fAcdtorul de minuni; s fie spre folosirea for si a familiilor for
In vecT. Amin.
1 (ss) Archiereul Nifon Vic. Sf. MitropoliT.-2 (ss) P. Garboviceanu Administr. Casel Bisericil. -3 (ss) Prot. Econ. St.
Calinescu.-4 (ss) Econ. V. Pocitan.-5 (ss) Maior I. Obedelf n aru.-6 (ss) Econ. I. B urcg 7 (ss) G Cojescu.-8 (ss) Const.
Radulescu.-9 (ss) Ioan Cezdrescu Prim-ajutor de Primar.
,,10 (ss) P. PArvanescu Architectul administr. Casel BisericiT.
It (ss) A. Ventul, profesor Seminarul Central.-12 (ss) Gheorghe si Maria Dr. Mirinescu.-13 (ss) Econ. D. Georgescu bis.
Sf. Nicol. Dusumea.-14,(ss) Tdnase Chirca 15 (ss)T.Iliescu,
Directorul scoaleT primare No. 30 din BucurestI (Sf. Voe1, vo 4'0.-16 (ss) Econom llie Teodorescu, biserica Amza.-17
(ss) G. Stirbescu.-18 (ss) N. G. Cantuniari, Inginer (1).
*

La sfarsitul liturgieT, scriitorul acestor randurI, In calitate de paroch al bisericiT si dupA lege presedinte al epitropieT, a rostit o cuvantare In care s'a ardtat In scurt istoricul bisericiT si modul cum s'a flout restaurarea (2), aducandu-se multumirT tuturor earl s'ail ostenit si ail ajutat
la restaurarea eT. 4nd epitropil, delegatiT si notabiliT din
biserich, s'a facut recep %iunea In localul scoaleT primare de
aldturT, aducendu-se, In cate-va cuvinte bine simtite, mul-

tumid epitropieT din partea delegatuluT MinisteruluT de

Culte d. St. Eftimescu ; iar apol InsusT d. Spiru Haret

Ministrul Cultelor si InstructiuneT Publice, ca sef al Cultelor, trimite o scrisoare elogioasd. epitropieT, prin care mut-

tumeste pentru osteneala si chipul cum s'a restaurat bi(1) Scris i conceput de mine Econom V. Pocitan, Parochul Bisericil
Sf. Voevodl. 1903 Septembre 21.

(2) Publicatit pe scurt In Biserica Ore. Rom. XXVII; No. 6 Sept.

www.dacoromanica.ro

78

NOTITE ISTORICE

serica. A doua zi maT toate cliarele (1) au flout darT de

seams despre modul cum s'a facut sfintirea. Patru-leci
de zile dupa sfintire, Sn fie-care zi, s'a flout sf. liturgie
neintrerupt. La o saptaman6, Duminea 28 S eptembrie, s'a
savarsit si parastasul ctitorilor de catre P. S. archiereit
Sofronie Craioveanu, cu care ocasiune, dupli molitfa citita la mormantul ctitorilor, epitropia a flout si pomana.
pentru saraci. Diva a.
.
40-a dupA sfintire, s'a

terminat cu alt para-

stas pentru fericitir

41

ctitorT si donatorT adormiti, cu care ocasiune s'a Incheiat slujba tarnosirei (1) dupa.
to atI randuiala.
*

Dupg sfintire, aface-

rile materiale ale bisericil all mai fost con-

duse de catre aceiasi

epitropie pAnS la 3
Ianuarie 1904, cand

s'a ales epitrop din

C. Radulescu

partea enoriasilor D.
C. aldulescu i .din
partea prim Ariel a fost

numit D. a DumitrescuTaranu, ambit Fproprietari din

(1) hail. cum Incepe descrierea slujbeT sfintireirziarul Adeverul" de
a doua qi dupli sfintire: Cillatorule, care, obosit si plictisit al parlisit

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BM:TRW!

79

aceastA mahala earl impreun5. cu scriitorul acestor randuri,

conduc afacerile materiale ale bisericil de la 1

A prilie a. c. ipanA astg-zi.

PREOTII
Din memoria unor enoria1 mai lAtranT i
din oare-cart insemngri

lb=

'

aflate pe cartile de ritual, se cunoate c cel

Intahl preot care a servit
la aceastg biserick a fost
trenul ce te-a adus in Capital& $i, dupa ce al trecut prin

gars de Nord, ca printr'un loc

de expiare a pacatelor, al por-

nit prin calea Grivitel, is a-

C. Dumitrescu- TAranu.

minte : Inainte de a ajunge la calea Victoria veT vedea la mina stAng&.

InallAndu-se [Mulch o cast de rugaciuni, reniscuti din ruin& prin In-

grijirea unor oameni bunt la suflet: e biserica Sfinfil Voevozi.

Iar dart vederea exteriorulul acelel biserici ti-a tarot de vre-un interes, Indreaptall pasil spre ea, pltrunde in interior i priveste. Ditch
vel fi un simplu credincios gt iubitor al color sfinte, genunchil tel se
vor pleca Inaintea altarulul, de unde to vel ridica apol cu sufletul uprat, crezendu-te iertat de plicate; dac& Ins& vel fi un Mai cu adevArat si nu din snobizm, casa Domnulul tot va prezenta un interes a
pentru tine: lucrarile picturale si arhitectonice to vor atrage, tg vor
provoca admiratia, cad Bunt lucrarI de adevaratA arta.
f;11 In orl-ce
chip 'ti -ar presents interes biserica sfinfii Voevozi, trebue s& stil el.
ea a fost zidit& din temelie la anul 1817, etc. . . .

www.dacoromanica.ro

8o

NOTITE ISTORICE

preotul Vladu. Asa, Intr'o Insemnare aflatA, la finele Penticostarulul Blaj 1808 (f. 211), scrisa cu-litere cirilice In caturi, se

-slice: EA preotu popa Vladu am fost Intl preot la biserica

Sfintilor VoevozT din ulita TArgoviste, Ins& de dad sag
Mut noo din temelie si sag tArnosit 1817 avgust." to o
altA Insemnare hirografara, tot preotul Vlad dice: Si am
scris elf cu manA de taring, 9i cine va ceti m6 va pol)meni, pomeneasc1-1 Domnul In veac, 1806 Noembre 23,
71

,,eg popa Vladu I Ilinca prioteasa of Biserica Cretulescu (1)."

.AceastA Insemnare are o datA mai veche ca cea d'IntAig

i arata cg acest preot ar if fost mai Inainte la biserica

Cretulescu, do unde ar fi venit mai tarlig la biserica nOstrA
SfintiT VoevozT, pentru cA In prima Insemnare nu lice ca

a fost chirotonit pe seama acestel bisericI; ci numal cA a

lost cel IntAig preot care a servit In aceastA bisericA a
Sfintilor VoevozT din .ulita Targovistei, cand s'a Matt noo
din temelie 8i s'a larnosit 1817 avgust.

Lipsesce and In o alts Insemnare, de la finele liturghieT edit. 1797, din timpul domnitorulul Alexandru Ipsilanti Voevod si a MitropolituluT Dositel In care se (lice :
Ac6stA Leturghie este a popi VladuluT, cump6rata de .dln-

sul de la Mitropolie cand s'ag hirotonit preot cu tl. (talerT) 5". In aceiasi liturghie InsA (pag. 111), se aflA o alt
Insemnare scrisA In cirilice cu caturT ca i cea dintAig In
(1) Triod. ed. 1898 BucurestI, p. 355
Aceiasi p. 377 $i 474. Dupli
memoria unor enoriasl Wan!, ntiscutI In aceastA mahala, acest preot
Vlad, locuia In ulita TargovisteI alliturI de mlicelarul Stan Tigtinilti
(adt cam In locul unde e farmacia, proprietatea d-lul Major I. Obedenaru) avend la pOrta clisutel un dud mare la umbra eftruia statea vara
adesea batrinul preot i la posturi spovedea pe crestinl. Despre acest
preot Imi istorisea decedatul zidar Pavel Christescu (t 1899) c5 se du.cead la el oamenil sit se mArturiseascA 1 daca-I spuneati plicate grele

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIi SF. VOEVOZI DIN BIICURE5Ti

81

care se dice: Aasta carte ce sa chiam5, leturghie este a

preotulul pop Vlad ot satul Kar... Insa este cumpIratI de
ansul de la Mitropolie si tine s'ar ispiti ca sa o fure sa
Jie neertat de milostivul Dumnzeti sl de maica Sfintiei Sale

si de acesti trei archierel ce Is Inscrisi Intraceast5, carte

adeca sfAntul loan Zlatoust si sfintul Vasile eel mare si
sfantul Grigorie Bogoslovul (?), de trei sute de sfinti paTiritT

de la soborul Nicbean i de tuti

sfinVi".

$i

-am scris eu papa Vladu ot satul Karod. 1810: Mai 22".

Prin urmare la aceasta data era preot si e adeviSrata Insemna-

rea ot Cretuleseu. 0 mica Insemnare se an' si la pag. 107

acelasi leturghie, la anul 1832 Decembrie 5,
Dupg dinsul si poate tovarasi cu el, all fost preotii: Loan
i Gheorjhe, sail cum IT mai liceati mahalagiT, popa Ghita
sin Sava. Popa Joan locuia In strada Berzel, cam alaturea
cu proprietatea d-lui Dumitru Constantin langg. plata si stia
aluigheria. Serveste la aceasta biserica pb,n6, dupg, anul 1879,

-aflandu-i ultima isc6liturg a sa In acest an In condica de

botezaV. Popa Ghita locuia In ulita Targovistei, cam uncle
yin asta-di casele d -luT Dumitru Martin No. 68, si era de
ineserie zidar. In memoria tuturor a r6mas ca preot foarte
glumet, calitate nu tot-deauna compatibill cu demnitatea
preqeasca. Moare la 1870 Octombre 3 (2).TovarAs cu aceasta
{lax mai tin& ca eT, vine Preotul Christache Orasanu Catihells, nascut la 1831 tulle 20, care a servit mai Intaill

.ca diacon ; iar de la 1852 Aug. 2 ca preot, find un timp

si InvetAtor de copit In chiar casele bisericii. Serveste
la aceasta biserica neintrerupt, find un bun servitor bipe lama mustrarea duhovnicutsck, maI dlidea unora cu cartea poste
..cap. De alt-fel avea mare autoritate In popor si de dinsul asculta, mal
ode hick', mal de rasing, toatit mahalaua bisericif sale.
(2) Registrul de mortl al bisericif pe acel an.
Pr. V. Pocitan.

Notite Istorice.

www.dacoromanica.ro

82

NOTITE ISTORICE

sericesc, antaret i tipicar, pang la 26 Aprilie 1897, caul

Inceteazd, din viata fiind Inmormantat la cimitirul Sf. VInerT-noul (1). ImpreunA cu preotul Christache a servit utti
timp preotul Theodor Georgescu, care fusese chirotonit.
diacon pe seama mondstirei Vaaresti si a servit la aceastl
biserica pang la 1895, and din causa unor neIntelegerT cu
colegul stid, fu mutat la biserica Batistea ; iar In locul sd5
veni Pr. Pare Chiru economu, care stAtu la aceastd, bisericA
pang la 13 Septembrie 1896, and faandu-se un loc vacant.
la biserica Otetari prin moartea preotuluT de acolo, trece Pr..
T. Georgescu de la Batiste la OtetarT, unde e i astl-zT; iarIn locul sdd la Batiste se mutd. InapoT preotul Petre Chiru
unde si muri. La biserica nOstrA, In locul Pr. Petre Chirp
se chirotonisesce ca preot supranumerar diaconul PandelePopescu, de la biserica Antim, care cu ordinul Sf. Mitropolir
No. 5.666 si al Protoieriei No. 386 din 30 Noembrie, fu recunoscut pe cliva de 1 Decembrie 1896 ca preot al acester
bisericT. Nu a fost Msa nic1 instalat i nici nu a servit la.
biserica, cAcT i s'a oferit imediat postul de protuiered al jud.
Vlasca, pe care II ocupd, i astAzi. In locul s6d, vine Preotul Ion

Burcd econom stavrofor, numit cu ordinul Sf. MitropoliT

No. 5.393 din 28 Decembrie 1896, pe liva de 1 IanuarieDupd, patru luni, pe la finele lul Aprilie, Ince1897.
tAnd din viata, preotul Christache Ordsanu catihetis, fu
recomandat i transferat In locul sou ca paroch Pr. Va-

site Pocitan, pe liva de 1 Mai 1897, cu ordinul Sf. MitropoliT No. 2.344 si al protoierieT No. 157, care se muta
In chiliile bisericiT abea In prima-vara anuluT 1898, dupd.
(1) Pe crucea de la mormlint din cimitirul Sf. Vinerl-Nouli, se aflii
inscriptia : Aci odihneste Preotul Hristache Orlisanu catihetis nascut.
la 20 Iulie 1831, decedat la 26 Aprilie 1897.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA SISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCUREVP

83

ce li s'ar'i facut reparatiuni cu spese propriT (1). Venit

aci ca paroch, scriitorul acestor randuri, cu entusiasmul
omulul care voosce s faca ce-va, a Inceput activitatea cu
luarea firulul lucrurilor din trecut, clutand a se aduce maT
MOM In regulg totul (2), pentru ca maT In urma sa. se
pdta Incepe o lucrare mai serioasa In bine. In deplin

acord In tot-deauna cu epitropia, In toate ocasiunile i

mai ales In (ladle de seams
trimestriale catre autoritatea bisericeasca i niunici-

pala si In adrese speciale

care Minister si chiar el(2) In ce
(1) IV. p. 13 i 42.
privesce stares financiard la venirea mea, yell Vol. III. p. 102.103
si 209 etc., am cautat a pune In ordine archiva bisericil, plistranducorespodentii.
se copil de pe on
(3)Nliscut la1850 In jud Olt. Ab-

solvind seminarul de la Curtea

de Argos, la 1875 se chirotoniseste preot pe seama bisericil
Sf. Voevozi din comuna Dejestl
(Olt) unde serveqte si ca Invetator

pin& la 1884, and este avan- Econom.-Stavrofor I. Buret{ (3).

sat ca institutor In Curtea de Argos 01 apol preot i membru In
consistoriul eparchial. Ca institutor functioneaz& pin& la 1888 cind
este ridicat In demnitatea de protoiered at jud. Olt post pe care II
cup& pink la 1895, And este transferat tot ca protoiereti la jud.
Dimbovita 1 apol la Muscel, pink, la 1896. De la 1 Ianuarie 1897 fu

rinduit preot la aceasti biserich, unde serveste pink asti-z1, Are

rangul bisericesc de econom-stavrofor si este decorat cu Coroana_Romania In gradul de cavaler.

www.dacoromanica.ro

84

NOTITE ISTORICE

tre M. S. Regele a cgutat a zugrgvi In pagini micgtoare, starea de mare ruing In care zgce aacest sf. loca
i rievoia ce se simtea de a se repara cat se poate mai
In grabg, Hind asezatg In una din positiunile cele mai
alese i mai expuse din Capita la i in timpul din urmg
Inconjurandu-se de cladirT mgrete ca: coala primary Comunalg, i clgdirile de la baea Grivitei, clgdiri, earl fa-

cead un contrast prea isbitor ochilor i simtimintelor

religioase ale cretinilor In genere. Prin aceasta se preparg opinia autoritgtilor superioare pentru ca In 1900 and
se terming operatiunile preliminaril pentru restaurare, cu
totii sg, fie de acord pentru Inceperea lor.

$COALA PRIMARA DE BAETI.

(Sfintil Voevozi).

Din timpurl imemorabill a fost Indatinat la Romani, ca

pe langg bisericg sg fie i coalg. Ba coalg romaneascg,
ajunsese o vreme de nu era de cat pe langg biserici. Tinda
on curtea bisericil In timp de vary i casa dascglului de
bisericg In timp de iarng all fost primele locale de coalg.

Cartea se incepea cu truce -ajuta i ajuta sf. truce strgmoilor notri i ajuta Si astg-zi acelora cart 'i pun ngdejdea In puterea celul ce s'a rgstignit pe dinsa. Dascglul bisericil said preotul all fost primiT Invgtgtori aT Romanilor, din care pricing s'a identificat notiunea de cantgret bisericesc cu acea de dascgl, care are Intelesul proprid de Invgtgtor de copii.

Potrivit acestel norme de Inv4gmInt de carte romawww.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BIICURESTf

85

neascg, i pe langg biserica sf. Voevozi a fost coal de

copiT, care a durat i In timpul eforiilor ce se Inflin%ase
pentru conducerea coalelor, pang In timpul MinisteruluT
care le desflinteazg i pune basele nouluT Invetgmint, organisat dupg cerintele timpuluT, InflinVendu-se maT Intai5

cate o coal pe culoare, afarg de coalele de la Amza,

Pitar-mou i altele. Cea mai Insemnatg coalg era sf. Sava
cu curs primar 1 umanioare, care merge tot perfectionandu-se

dupg diferite curente i metoade de predare, pang la metoda Inv6tamintului intuitiv i cu tendintA, spre viata practicg a coalelor noastre de astg-zi. Cartea ce se In vZita In
acele coale varia dupg mijloace i dupg dascgli. In resumat se InviStail notiunT de gramaticg, din aritmeticg cele
patru operatiuni, regula de dobanc1T, de trei i maT targiil,
cand curentul frantuzismuluT ajunsese a stapani societatea
romaneascg, se preda i notiuni de limba francezg.
Dintre dascaliT vechi earl au fost la aceasta biserica,
dintre cars unii ail Indeplinit i rolul de InvEitgtorT de copiT, anal din nisce Insemngri aflate pe cartile de ritual
pe 'dascglul Balea 1824 (1), loanichie dascglu sin Popa Di(1) Intr'nn octoich ed. Buda 1811, cel Indreptat de Iosif primu episcop al Argesulul pe f. 47, se aft& urmfttoarea Insemnare, In litere cirilice cu caturl: Sii, se sole al doilea rind am venit iarlisl la aceastit
dint& biserica. sfintil IngerT and epitrop era lupanu Necolae Grecu,
In Vele MarieT sale Domnitorulul Grigorie Ghica Voevod, 1824 august
20, Balea dascitlu". Dedesupt se aft& iscalit tot Balea dasclilu cu data
de 1818 Noembrie 29 ; de unde s'ar deduce eft la 1818, un an chip& ridicarea bisericil, el era dascil si la 1824 a venit a doua aril,. Nu InOleg Ins& ce rost are ca epitrop jupilnu Nicolae Grecu, pe care nu-I
Intfilnim nicT data In aceasta Insarcinare. Poate ca cartea aceasta este
adusii, de la o altii, bisericii sf. Inger!, undo era epitrop acest Nicolae
In acelasl octoich pe verso 1. 88 se aft& Insemnarea de aceGrecu.
Iasi mama: La Teat 1826 funk), in lilele MitrieT sale Gospodar Ion

www.dacoromanica.ro

86

NOTITE ISTORICE

mitrie 1831 (1), Nicolae dascAlu 1837 ; Ghita cantAretu 1847,

care semneaza i la 1865 (2), Burtea dascrtlul, Andrei Buzaoanu (1843) (3), Nicolae cantaretu (1848) (4), Nicolae Marin
Grigorie Dimitrie Voevod, as Inceput greaua boala chime' and si
Bucurescil sat' apart si zavera la Tismana (att Cozia) sail radicat si pre
dot au spanzurat la Targu de afara la aug. 24 Bales Dasalu". In
Apostolul ed. Blaj 1814 p. 109 se ants, Insemnarea : De cand ad Inceput a muri lumea In Colentina spot In 13ucurestl de nilprasnica boat&
a chime, fereste-o Doamne de not de totl, 1824 avgust I Balea dasal".

(1) Se Oa iscalit la finele unel liturghil vechT, filet foaia cu prefats, dupli un oare-care Ierodiacon Proeop leat 1831 Ghenarie 2 In Ali
amblita semandu-se : Ioanichie dascrau sin Popa Dimitrie leat 1831
Ghenarie 14".
(2) La finele molitvenic Blaj 1815 se afIrt Insemnirile tor.
(3) Pe foaia alba, de la finele mineiulul pe Februarie 1805 Buda, se
rice : rScrisam cu mama de liana. Mina va putredi, dar slova va
rAmilne si eine va cal Dumnezea ea -I dea toate cele bane In vista
aceasta I cea viitoare. Si sii. dia. Dumnedefi sii-1 ierte pricatele cold
ce ad aerie, peritru di tot omul este muritor, 1845 Februarie 5. AndreI....
din Buzati."Tot ad la Inceput se dice : Omul Wit do invottitura (este)

ca o corabie fare. armil ca o pagre fare aripb.

(4) Pe scoarta de la finele cartel. Impfirtirea de gem de Sf. loan,
Gura de aur, Buziln, 1833 se soda Scrisam i ea robul luT Dumneded Nicolae antriret ce ma aflam la Biserica sfintilor Voevodl, fiind
D.>mnul Mihalache Stoianovicl etitor at pomenitel biseriel la teat 1818
Deo. 26". Pe foaia alba de la Inceputul mineiulul pe Aprilie ed. Buda .

1804, se afli urmlitoareg Insemnare en litere cirilice cu caturI: Am

Insemnat eel maT jos isalit de and am venit eantitret la biserica
sfintilor VoevodI In jilele d Jul Mihail Stoianovicl ctitoru numitel bieerie!, de la leat 1848 Maid 1 si am sedut trel anT, foarte bine Am.
trait eu d-tor In curtea bisericil, fiind preotl pe vremea acea piirintele
I mn gi parintele Ghitti, Nicolae cantaret 1849 Mal 15. Tot de la acest

antaret avem

ci doud Insemnarl istorice di anume : Pe verso foael

mineulul pe Noembrie ed. Buda 1804 se atilt scris : La leat 1848 lunie
In 11 sad Inceput libertatea adecii slobozenia si usurarea poporulul
si as tinut acea slobozenie trel lunI neam pomenit cu TurcIl aicea

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

87

(1855) (1), Raducanu (1857) (2), Dascalul Gheorgbita 1865

imul din cei maT bunt care a condus coala multS vreme ;
Constantin Mavridi 1868 ; Nita si Stefan Grecianu tovarAsi

pe la 1877 etc.
* * *

Dupg organisarea Inv6tamIntului public, cum s'a facut

nu soil, cad pe langa aceasta biseria nu mai aillm scoalI,
locuitorii din aceast/ circumsciiptie find si11 T a 's'1 trimite
In capital& si ail stricat acea libertate prindend gi pe 'acefa ce Incepuce, pa urma ail venit $i Muscall la cloud s6ptrimanl si a Wails si
din negutritorl $i din boierl gi jail surghiuhit la biserica Plumbuita pa2indu-1 spre judecata, de acea (1a) Roman! multa veselie intrase In
sufletele for and era acea slobozenie gi usurare 1846 Noembrie 1"
(iscalitura stearsa).Pe verso foaiel abbe a cartel Didahil de Hie Miniat
ed. Iasi 1837 se afla Insemnarea: La leat 1848 sept. 24 au venit aicea
In tara romineasca Turd! gi Muscalil si an darapanat constitutia jos
p1 punend caimacan pe d. Costandin Cantacuzin toe tiitor de domn.
De acea am Insemnat si ett eel mal jos iscalit, pa vremea ce ma aflam
cantaret la biserica sfintilor Voevodl, find ctitor at numitel bisericT
D. D. Mihalache Stoianovici vecioru raposatulul jupanu Stoian Mord eel mare care s'ati savirsit biserica gi putu ce} de piatra chiar de
Dumnealul. Si de aces ma rog cel ce va ceti aceasta Insemnare sa
ahoi Dumnezed sa.-1 ierte asemenea gi pe acel ctitor 1849 Ghenarie 12
Nicolae cantaret".In timpul revolutiel de la 1848, spun unit enoriall,
a atuncl and s'a dat lupta cu pompierii In Dealu Spire', s'ati ascuns
In curtea acestel bisericl cloud tunurT romanestl, temendu-se ca Turd!
vor Inainta i eh nu le gaseasca.
(1) Se afla iscalit pe verso foael abbe de la finele mineiulul pe Martie, Buda 18C4, zicend Aid am Insemnat de cand m'am begat la biserica la leat 1847 $i am sedut pang la 1855 ; pa an cite lei o mie
dourt-sute, fiind ctitor Dumnealor Domnul Mihail si d-I Petrache StoianovicT. Nicolae Marin cantaret 1855 febr. 16".

(2) II glisim iscalit cu litere cirilice pe hartie alba aparlitoare de la

capul penticostaruluT Blaj. 1808: Rriducanu Nicolau dascal Ia sfinti
Voevocill anu 1857 Octombrie 26".

www.dacoromanica.ro

NOTITE ISTORICE

88

copiil pe la coalele vecine. Nevoia Iasi( de o coal prim ail.

se simtea foarte molt, mal ales cu crescerea populatiuneT, de

.7g2

0
p

rf

1-

5.= ti,

rTri

a
PC
TOM

=main

elpt, I..
r

aceia In anul 1892 se i Inflinteazi coala primarI cu No. 30,

functionand 2 anlIn casele d-nel Elena Buzescu str. Semicerc

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIf SF. VOEVOZi DIN BUCUREW

89

No. 11. Scoala se Incepe cu o singura clasa, find condusa de d-1

Teodor Iliescu institutor. In al doilea an scolar 1893-94,

se Infiinteaza -,si clasa a II condus/ de T. lliescu ca director; iar In clasa I fu numita d-ra Alexandrina Patescu.
In anul scolar 1894 95, scoala a fost mutat/ alAturT la
No. 9 In proprietatea d-neT Alexandrina Dumitriu, functionhnd tot cu 2 clase, find la clasa II Th. Iliescu, iar la
clasa I D-ra Lucia
Sturdza si apoT d-I
Matei RAdulescu ca

titular, suplinit de
d-ra Maria Georgescu. In 1895-96,
s'a Inflintat ski clasa

III, ambele mar superioare conduse de

d-1 Iliescu Pang la
Ianuarie, cand clasa

111---

II se dA d -nel Maria

T. Iliescu; iar clasal

suplinit/ tot de d-ra

Maria I Georgescu
pAng la 12Noembrie
1895, cand a fost Inlocuit/ cu d-1 M. Ni-

colescu, care vine

1'.

Iliescu (1).

la aceasta scoala, prin schimb cu titularul, d -I Matei Radulescu.

(1) T. Iliescu nascut la 1862, In comuna Rosetl-Volna0 din judetuI
adomaa. Absolvind cease clase la liceul Mateiti Basarab a fost numit
in urma unul concurs, instititutor In Zimnicea, unde a functionat dol

www.dacoromanica.ro

90

NOTITE ISTORICE

Cu Inceputul anuluT scolar 1896

97, aceastii scoall in-

trI ler%) noul fasrt, cAcT se mutg de la No. 9 Semicerc

uncle fusese pAng aci, In noua cl /dire prone ce se terminase atuncT, alAturT de biserica Sf. Voeve4l si pe terenul
bisericiT, cu urmatorul personal didactic : cl.Ill T.Iliescu ; cl. II

M. Nicolescu si cl. I d-ra Natalia Suhamel. In anul urmgtor 1897 98 se InfiinteazI si clasa IV, r6mamend personalul anuluT trecut ; far In clasa IIl fu permute' d-1 Ion
I. Teodoru titular de la scoala Antim. Acest personal este
si ast1-41, cu observaVuhea cA. de la 1900-901, d. I. Teodoru
si M. Nicolescu fiind numitT revisorT scolari (unul Ia Tecucl si
altul Ia Buzau), a fost detasat/ In locul celuT d'Intal d-ra Vic-

toria Demetrescu, pant In anul urn/tor 1901 1902, and a

fost Inlocuit/ tot ca detasatA, cu d-na Elena Manole. In locul
41 luT M. Nicolescu a fost detasat d-1 C. Bungetianu care
a functionat cu deosebit zel, didactic pang. la Inceputul
anuluT 1903
904, cAnd fu urmat de d-1 N. Saxu detasat,
alt zolos dasal si musicant emerit care este si azT.
Dad. In trecut scoala de pe Tanga biserica sf. VoevozT

a jucat un rol mai mult sad maT putin important, prin

dascaliT pe care 'T a avut ; asthrzi Insl, prin positiunea sa,
prin institutoriT alesT pe carT 'T are si mai ales prin splendoarea localulul, este una din scoalele de primul rang din

capital/. Si nlidNduim a da resultate din ce In ce mai

bune, cunoscut fiind zelul si consciintiositatea cu earl domnil institutor) si institutoare, IT fac datoria.
an!. A maT functionatin aceasT calitate un an In VasluT, de unde apoT a

fost trecut la Giurgid, unde a stat un an. In urmit a trecut! n Bucurestl

unde a functionat pita, In 1892 clnd a fost trecut ca institutor si

director Ia scoala No. 30 Inflintatfi in acel an cu o singurti eta* si
unde este si asta-zI In aceitisl calitate.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICIf SF. VOEVOZI DIN BUCURE5Ti

91

laid un tabloit de numeral elevilor inserisi si

promova(i pe clase, in anii scolart 1892-93 atnd s'a infiin(at scoala si panel in anul present 1903 -901.
I

Cl. I.

In al

1nscrip

Promo- 1 Cl.

Tap

11.

IfisoriFp

Promo I CI 1111 Promo- CI. IV I Promovatt Insorigl yap Insorii vati

1892-93
1893-94

64

38

65

32

45

30

1894-95
1895-96
1896-97

64

40

52

40

72

41

59

38

54

32

90

58

64

52

76

47

1897-98
7 1898-99
8 1899-900

94

62

80

52

86

52

64

44
52

11

2
3
4
5

.--

82

56

80

64

76

48

66

87

60

82

42

88

74

66

60

9 1900-L901

82

52

89

58

75

52

66

61

10

1901-902

90

51

72

46

82

74

68

59

11

1902- -903

92

52

72

56

70

64

70

64

121903-904

92

53

76

56

70

64

70

64

974

5951

771

5341

67/

5071

4701

404

Total. .

KOALA INDUSTRIALA.
De la 1901, tot in localul scoalel primare No. 3 0, maT func-

-tioneaza. In zilele de Luni, Mercuri si VinerT, Intro orele

-8
10 seara, o coal de adult'''. indu,strialci, care a fost
fundat4 prin initiativa landabila. a comitetulul a,sociatiu-nii generale a absolven(ilor scoalei de ark si meserii din
www.dacoromanica.ro

92

NOTITE ISTORICE

tars. $coala aceasta s'a inagurat in ziva de 15 Octombrie 1901 i are de scop de a instrui i perfe ctiona
pe ucenicil, calfele i maetriI actuall din industrie, pentru a putea conduce cu pricepere lucrarea maqinilor cu.
abur, gaz, apg, 1 electricitate ; a putea s elaboreze planurI In mArime naturalti pentru constructil privitoare
la meseria ce a Inbratiat-o fie-care, cu un cuvent a.
face pe fie -care meseria
cunoate In fond meseria
sa i prin urmare a putea deveni apt spre a Intelege nouile inventiunl 41 poate a avea ansa, prin experienta inteligentl i Indelungata. a meteugului WI, de a putea.
inventa sau perfectiona i el ce-va. Cu alte cuvinte coala,
aceasta urmArete deteptarea fie-cIruT lucrator, spre
cunoate 1 lnviStanAntul teoretic de fond al meseriel sale
pe care din diferite imprejurarI, nu '1 a putut caOiga Intr'o
coall de meserii superioara.
Aceasta gcoala este autorisata de Alinisterul Cultelor 1
Instr. Publice i functioneaza pe baza legel InviStamAntuluI profesional Si a Regulam. din 1896. Organisatiunea ei

In genere este cam ca a coalef industriale cu cursuri de

seara din Anvers i a altor colT similare, earl au Mut
prosperitatea Marei- Britanii. In ea se predad : Desemnul,
Aritmetica, Geometria, Trigonometria, Geometrie Descrlptiv
Comptabilitatea, Sciinfa construc(iunitor, Mecanica, Fisica,

Chimia i Economia Industrials. Aceste studiI se propun

de urmatoril profesorl: Inginer loan P. Condiescu, preedintele asociatiund i director al coalei, care preda: Fisica
Mecanica i Economia industrials.
Inginer N. Drogeanu.
Chimia industrials i Construct1uni. Architect Scarlat
Petculescu . Desemnul architectural i ornamentatiuni.
Mecanic Petre Scivescu Desemn geometric i industrial.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

93

Inginer hotarnic Dreigoi Sava.. Aritmetica, Geometria qi

Comptabilitatea. Toti aceti profesorl sunt absolventl aT
coalelor noastre de arte i meserii din Bucureti i Iaq,
care a-a. lucrat i facut experiente prin diferite ateliere
cel putin ate 2 anT de zile.
Ca subsidii, coala aceasta a functionat maT mult cu
mid ajutoare adunate din serbari, patronate unele de Insui D. Ministru al Agriculturel, Industriel i Comerciulul,
cad recunoscand rolul Insemnat al acestel coli pentru
desceptarea meseriasului roman, au sprijinit-o cu multa bunkv ointa In toate ocazile, Anul acesta pentru IntAiaT dat
i s'a oferit i un ajutor banesc de 600 lei de catre Ministerul

Indusriei i 1000 lei de catre cel al Cultelor i Instruct.

Pub lice, cart ajutoare au adus un mare fol os, pentru-ca de aici

.scoala sa fiinteze cu maT mare temeill i sa prozperese

pe fiece an, potrivit dorintei i zelulul fundatorilor.
De la Infiintare i pang, In curent as fost Inscrisr-
In bung, parte ail frequentat-dupa cataloagele qcoalei, 320
persoane ; dintre cars 202 In 1901/902; 68 In 1902/903 qi
.50 In anul curent 1903/904. (1)
Pentru lntaiaqi data, In acest an a absolvit prima serie
din cel Inscrii In 1901, obtinand, In urma examenulul
-Omit la 13 Iunie curent, certificate de studiile facute, un
numar de 10 absolventl.
Importanta acestel colI pentru viitorul industriel noastre nationale i pentru soarta intelectuala a lucratorilor
romani este incontestabila. Inteadevgr, timpurile in earl
traim, recheama la viata intelectuala i pe lucratorl, pen(1) Aceste notice 'ml ad fost procurate, cu buna-vointa, de catre
D. I. P. Condeescu, directorul scoalet

www.dacoromanica.ro

94

NOTITE ISTORICE

tru a nu mai fi carpaci, ci a II stApani pe meteugul for

i prin urmare demni de increderea i stima lumiT. Exemplul dat de cAtre lucrAtorii din alte OA mai lnaintate i
resultatele fericite castigate de cgtre colile de seara earl
functioneaz& in Anglia, Germania i State le-Unite, ail facut pe membriT luminat1 din comitetul asociatiunel absolventilor coalelor de meseriT din tail ca s Inflinteze I
la noT o atare coala, care dupa cunotiinta noastra este
unica In felul el. De alt-fel acelae comitet mai lucreaz& la,
deteptarea meserimului Roman i pe calea publicatiunilor,
scotand Buletinul industrial acum In al 6-lea an de existent&
Si Bib lioleca profesiunilor, In care se desvolta diferite probleme i subiecte privitoare la industrie. Infiintarea acesteT
Intr'un centru ca acesta, undo sunt In apropiere atatia

lucratori din atelierele vaste ale C. F. R., credem c& este

o idee fericita i dorim din inima a se organisa pe fie-ce
an, pentru a produce aceleaI resultate frumoase i de
mare folds pentru industria national& ca Si In alto port!.
*

Ca un corolar amintim c& tot In localul acestel scoff

primare, In toamna anului 1902 In fie care Joi seara, a.
tinut o serie de conferinte religioase-morale, societatea
Familia", Infiintatg de cati-va barbati cu sentiments frumoase pentru biseria i natiune, intro earl .remarchm pe
Dr. Elefterescu, cati-va preotT, intro earl' 1 scriitorul acestor randurT i o serie de functionarT de la gar& La aceasta,
societate luau parte multe familti onorabile, ar fradus frumoase roads, dac& oare-cari patimi nu ar fi grabit desffintarea el.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI. DIN BUCURESTI

95.

ENORIA BISERICII
Situagunea. Circumscriptiunea acestel biserid parochiale,
mahalaua sad enoria ej, se Intinde pe un loc plan de a.
lungul Ca IeI Grivita pang la gara de Nord. Ea se margineste in partea din spre rasgrit cu enoriile bisericilor: Sf..
Nicolae-Tabacu (1) i Manea-Brutaru (2); spre meazg-zi cu,
(1) AceastA biserieft este zidit In locul alteia veche la 1864, dupl.
cum se dice to inscriptia de la proKomidie, scrisli trite eiriliefi de
transi(ie, cu greselI gramaticale, iat&-o IntocmaI:
Acesttt sfintU lacasl ce se prAznueste sfintul si ierarha Nicolae saur
prefileut din temelie prin staruinta si strudanie de cAtre Stefan Burcki
Zoi, Elena Balaceanca Maria, Ioan Ion, Spirea Nicolau, Zoi Maria.
Xristea Teodora, Vasile Maria, Alexandru, Elisabeta, Nicolae, Alexandru si Marghiola Burchi,
Zmaranda Druglineasca, Marghiola.
Diamandeasca, Zmaranda Cretuleasca, Costandin, Zoi Niculeseu, Luxan-

dra Su %u, Zinca Vicareasca, Marghioala Anion, Elena Chirculeasca,

Dimitrie loanidi, Elena, Catinca Filiseanca, G. Niculesco, loan Ecaterina Voinescu si cu ajutorul Ion, Smaranda, Dumitrula, Costache, Anastasia, Costachi, Elena, Gheorghe, Elena, Alexandru, Luxandra, Alecu,.
Nicolae, Marghioala, Zoita, Ana si prin osteneala preotului Stefan Ecaterina presbitera Gheorghe, Maria. La anul 1864 Decembrie 20.Ion
Bucur, sotia Ana flea Maria cu neamu.La .dreapta pe aceeas1 placit seafli pomelnieul : morn. Nicolae Ioan, Marghioala, Costandin, Gligori
Maria, Ion Barbu. A fost reparata Ia 1902 prin staruinta Preotulul
Ion Leicureanu, parohul actual al acestel biserici.

In dosul et are cAte-va chill din care cate-va se tnehiriaza In folosul biserieil yi restul snnt ale preotulul.
(2) Biserica aceasta este zidith Ia 1787 dupi3 cum se aratli din pisa-

nia de deasupra usel de la intrare pe care o reproduc IntoemaI :

Aceastli dint& si Dumnedeeascit tnfr(u)musetatit beaseriel, unde este si
se prfanueste hramul Area sfintel noastre de Dumnedett nAsclitoaresi pururea fecioara Maria, sfantul marele ierarch Nicolae si sfAntul
purtAtorn1 de Dumneded marele mucenie Gheorght, sail zidit din te-

www.dacoromanica.ro

96

NO'ItITE ISTORICE

Popa-Tatu (1) si Francmasona, sari cum i se maT zice si

biserica Malmaison dui)/ numirea loculul si a CazArmel
melte In qilele prea Inaltatulul nostru down Nicolae Petre Mavrogheni V. V. Metropolit fiind prea sfintia sa iubitorul de Dumne4eu
archiepiscop Phrintele nostru Kiriu Kir Cosma, de dumnealor negu-

thtoriT Gheorghe 2 Ioannt i Manea cu mils Si ajutorul a malt

pravoslavnicT crestinl, Amin. De la zidirea luroil 7295 iar de la
nasterea Domnului Dumne4ei @i Miintuitorulul nostru Is. Hr. 1787; sail
isprivit la Avgust 1, ca sh fie pomenire Zvi celor ce sail ostenit".
Aceastil. biserich a avut case si loe spatios prin prejur Pe locul hiserial In str. Manea-Brutaru a zidit In 1839 o cash D-na Maria Schiopescu In valoare de 5.500 lel dup6 cum scrie inscriptia In marmot%
de pe peretele dinspre stradh : Aceasth cask clii.dith cu cheltueala d-lui
Loan Scorfeanu i d-na Maria Schiopeseu, s'a Meat donatiune bisericil Manea-Brutaru sub Domnia Regelul Carol In anul 1889 ; iar pe
pith marmorli tot de aci aerie : Aceasta cash este Muth de D-na
Maria Uta G. Sehiopescu si D-nu loan Scorfeanu". In acelasT an, sotil
G. si Elena Samoeoveanu ail zidit o cash tot pe terenul bisericil valoarea
de 14.000 lel; iar In 1903 sotil Domnica $i C. Vasiliu, ati ridicat o frumoas& cash cu un etaj In valoare de 12.000 ; tot( Cu Invoiala de a till
In ele pans la moarte ; iar dap& moarte sh rim&nfi bisericil. Aceasth
biserich are averea eT proprie. Preot slujitor este sf. sa Economul
stavrofor Radu Iliescu, cbirotonisit In 1873 diacon pe seams aceste!
bisericl ; jar de la 1876 preot. A Post reparath In maT multe randurl
dintre care o reparatie radical& la 1858, And i s'a dat catapeteasma
de la metochul episcopiel RimniculuT hi alta la 1898 c&nd s'a pictat
din noll, i s'a Mout mobilierul, geamurT vitrate hi alte Imbunhtatirt.
Se lntretine din avere proprie, afar& de coral bisericesc, pe care 'I
plfiteste Primitria Capitate.
(1) Biserica aceasta s'a zidit la 1682. La 1793 a fost restaurath radicalsfiintindu-se la 1798. Deja la 1709 Constantin Brameoveanu Voevod a
daruit cirezaruluT Manta Oancea mosia cu viile din aceasth parte a
Bucurestilor. Oancea zideste biserica aceasta tang& fdntdna boului
i o dhrueste mosia cu biserica on tot, la randul shU Preotulul Tatu.

Acest preot ve4end ch biserica ajunsese In stare rea o rezideste la

1812, numindu-se de aci inainte, dup6 numele sgti, Biserica Popa- Tatugj
de la hiserich str. Popa-Tatu ping. astit-zT. Aceasth bisericil a durat p5,n11. la

www.dacoromanica.ro

97

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCIIRE5Ti

din apropiere (1); spre apusi spre miaza-noapte cu Sf. VinerT1870 sand s'a dadaist si recladit din nod din temelie, tArnosindu-se
da 1879 Mal 21 (Dos. Bis. pe 1896 acts justif. f. 11).Pe piatra de la
proscomidie se aflti, tromp ca TitorI fondamentall : Emanuel, Hri.
*its, Inchinata, Vasilichita, Enache Preotul, Elisaveta preoteasa, Ioan
preotul, Ana preoteasa, Elenca, Michael, Ioan, Ana, loana, Ilie, Maria,
Michail, Elena, Stefan, Petre. Tanase, Zoit.a, Luxandra, Costandin
Ecaterina, Riducanu, Maria cu fit, Zamfira, George, Aglaia, Tlinase
.Ana, Nicolae, Maria, Costandin, Alexandru, Cleopatra, Smaranda,
Nicolae, Dragana, Elena, Elena, Maria".
Morti. Die, Petra, Elena, Michail, Nicolae, Than, Michail, Angelina
Dumitrana, Alexandru Inchinatu, Ecaterina Inchinata, George, George,
Nicolae, Anghel, Gostandin, Albfi, Safta, Nicolae, George, Dumitru,
tefan, Toma, Ana, Dumitru, Elena, Costandin, Elenca, Maria, Ispas,
Oancea, Oprea, Anastasia, Tatu erea, Stanca presvitera, Than, Elena,
Allitur1 se afla o all&
Catrina, Balasea, cu neamu. La 12 Mal 1879".
inarmord cu inscriptia : Biserica PopaTatu, donatorl : D. Luxi(a,
Valter Maracineanu 2000 lei. D. Mihail Grigore Bradescu 2000 leT. Maria Dumitru 600 leT". Mal jos : Parock Pr. loan, I. Sachelarie, epitropl :
Constantin Borcescu, Spirache Niculescu N. 1898 R. Aceastd biserica,
.este dotatd cu dou5 randurl decase noul pentru preotl din anu11902.Preotl

.servitorl sunt: PAr. Sachelarie Ioan Ionescu paroch, nAscut la 1860 si

.chirotonit la 1884 fort la Precupetil-VechI si PAL Joan Agiu nAscut la
1832 Ian. 10 si chirotonit la 1856.
(1) Aceastli bisericA este zidita la 1835, dup5 cum se vede din pissalia de deasupra user de In intrare In greceste pi romitneste. Cea romhnesc5. clice : Acest sfAnt Ideas uncle se praznueste hramul Adorm.
Areas. f. S. Vasile si S. Alexandra sad zidit cu cheltuiala rdposatului

Polcovniculul Panait Farmasonul (2),18(3)8 prin ingrijirea nepotictitor... In oilele Inaltimel

sale domnulul nostru Alexandru"... In rand cu pisania, la dreapta se
.afl5, o alta piatra de marmoril, ca inscriptia: RestauratA de ctitorul
Colonel I. Ciriacidi si epitropi Nicolae Christescu si preotul Ivan palor sAT Kiriacu polcovnicu... fiind epitrop

(2) De aci numele aradei Francmasonli. La 1863 se vorbeste In dosarnl Mon. sf.

Sava de locul numit la Farmazon in apropiere da eazarma sr. Gheorghe db la

Malmezon (p. 533).

Pr. V. Pocitan.

www.dacoromanica.ro

Notifr Istorice.

98

NOTITE ISTORICE

noui5 (1) i cu Sf. Niculae Duumea supranumit6 Dulgherl (2)_

rochul la anul 1881 si 1882".

Pe pia tra de pe mormintul de Ia dreapta.

din tinda bisericit se afla inseriptia : Constandin Chiriachid descendent ctitoricesc raposat la 12 Mat 1847 in etato de an! 28", si ma! jos :.

Ecaterina Andricu nliscutit Chiriaehid raposata la 28 Sept. 1847 In,

Mate de 32 ant" ; iar pe cea dupli mormitntul din stinga scrie ; Aur
fost ctitor, purtam numele de Polcovnicu Chiriac Panait de Srancmacon sur-nume iar scum aicea zae. Raposat la 10 Mar ie 1850 In
etate de 80 ant ". Mal e o inseriptie mica greceascit la proscomidie pe
care nu am putut-o citi si Intelege, ea si pe cea greceascit de deasupra user de la intrare. Actualmente aceasta bisericii este pe punctul
de a fi diritmata si a se construi alta none prin o donatiune a d-neT
Elisabeta P. Nichifor si alte resurse. Preoll sunt : Par. Costache Popescu,

preot mat batrhn si Dimitrie Ionescu de la 1881. Are un rand decase din care se Intretine, fiind filial& la biserica sf. Elefterie.
(1) Este zidita de Nicolae lftimiu, fondator, at caruI chip este pietat la dreapta user cum intri In biserica. lat.& si pisania pe marmora.
alba de deasupra usel de Ia intrare Spre gloria creatorulul. In anul
1854 s'a zidit din temelie aceasta sf. bis cu cheltuola lu! Nicolae Eftimiu decedat la 1862. Imitatorl sacrulu! stop : A restaurat-o In anul
1888 cu capitalul Bis. agonisit de neobosita epitropie si cu ajutorul'
enoriasilor In oilele M. L. Regele Carol I Regina Elisabeta L P. S..
Mitr. Ungro-Vlachil si Primat Romtnil Iosif Georgian, fiind epitropi
Ion Mihaescu, Radu Marin si Parohu Preotu Ion B. Beferendarii",
Actualmente se afla ca preotl: Par. Ion (Nita) B. Referendaru, Chin
Popescu si Nae Ionescu lie. In teologie, parochul bisericil. Are chte-va.
rIndurI de case din care se Intretine personalul, fara ajutorul Prim/Wel.
(2) Tata pisania de deasupra usel de la intrare a aceste! biseric!
Aceastit Biserica s'a Inceput din temelie la anul 1847 cu staruinta.

si ban! din Casa isnafulul DuhgherilorZidarilor si cu ajutorul a mat

multor persOne ortodox! crestinl. A luat slivarsire la anul 1854.
In anul 1897 mast& biserica s'a relnoit cu ajutorul de la maT multi enoriasl si alter piosl Crestinl prin Indemnul si neobosita osteneala a parochulul Biserici, preotu Iancu Christescu, fiind epitopl : Nae Pan& si Tanase

Craciuneseu". -Locul pe care este construita, biserica a fost parte tiltruit de enoriasil vecini, parte cumparat. Biserica s'a Intretinut pan& In
1872 de starostia dulgherilor si zidarilor. De la acea data a ramas pe.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCUREST!

99

Ca teren, o bung parte din aceastg enorie a facut parte

din mosia Sf. Sava (1), avOnd o serie de cumptiratort embaticart. Mosia Mon. sf. Sava se Intindea Ora la morile V16dichit (aproape de Zdrafcu). Un teren mat mare cumpiSrd,
loan Rosetti cam aproape de str. Francmasona, de azi si
11 Inchiriazg; iar mat tarp II i vinde (2) la oament In loseama enoriel, care alegea o epitropie compusli, din treT enoriasT, cite

odatit era ales In ea ci preotul, spre a ingriji de cele trebuincioase

bisericil. A avut biserica ca imobile niste chili' ; iar scum, pe ling&
casele preotestI, dintre earl un rind sunt fficute noul cu spese propril, are $i un rand de case din al carom venit se Intretine biserica,
pe Ianga subventia de la Primfiria capitaleI impusli prin legea din 4894.

In una din Chiliile bisericil a functionat dupa anul 1870 si o Foal&

primal% de bfietl, condusit de Preotul I. Christescu, care se Oft $i azl servitor al bisericil flind chirotonit la 19 Decembrie 1869 pe seama acestel bise-

rid. Scoala nu avert nici un fond; ci se Intretinea din taxa pe care trebuia s'o plftteaseti fie-care elev, care era de 2-4 lei pe Iuna. Al doilea
preot este : Econom. D. Georgescu paroch, licentiat In teologie, chirotonisit la 28 Sept. 1900, pe seama acestel Biserici.
(1) 0 condiert a Mon. Si. Sava nu am aflat Ia archivele statuluT.
Din dosarele Monastirel Insa, ale anulul 1847, Pentru pricinile locurilor
ce sunt cu embaticurl si anume Dos. No. 3, se vede c6. un oare-care

Neagu sin Nedelcu vinde o parte din terenul sail din mahalaua Sf.
Voevozi lul Tudor sin Tudor Zidaru de pe mocia Sf. Sava, cu embatic (p. 138 si 142). Asemenea Neagu Ghizr vinde Jul Hristea DatRada sotia lul St&
cov un loe Cu embatic eittre sf. Sava (p. 459).
nil/ din mah. sf. Voevozi, vinde la 1863 un loe lul Stan loan Gradinaru cu 24 # stftnj. (p. 517). Nit& Neagu, vinde casele sale din
suburbia sf. Voevozi lul Costea Datcoff $i fiul sail Nicolae Cristescu,
cu 120 # (p. 458). Nicolae Eftimie, la 1859 cumparli de Ia Iordane
Parvu (p. 299) si la 1862 Ian. 19 vinde lul Rfiducanu Serbftneseu, casole Cu locul embatic la sf. Sava cu 3500 lei (p. 432). Tudor Pencu.
vinde la 1858 un loe lul Gut& Illidalescu, In sub. sf. Voevozi (p. 215) etc.
(2) GIsese In dosarele Mon. sf. Sava dila 1858 I. C. Rosetti care legali-

zarea a 15 acte de vinzare de teren cu embatic catre sf. Sava. La

1859 Martie 18, care legalizarea pentru 6 zapize de vin4are de teren

www.dacoromanica.ro

PLANUL PAROGRIE1 steERACIA SF. VIDEVOZt

PLANUL PAROC.q.
13,5E RICE I

F NTH VOIVODI

00,

C CCEN OA

Ot 60, ViNVO.1

111

4.4
-04inte
VP'

Co

SPiTALI.n. 11.1070kR

CENTRAL

.2

11---111111011/t,

'WAN*
411L\ )fr 74,416
1111111

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURESTI

101

tun Asa pe o portiune (lot) mal mare era via luT Posler si
spre malmezon pe vale, o gradinarie pe care o recolta def.
Radu erbAnescu (Cojocaru). 0 alt1 parte de loc cu casele
de pe el devine mai In urmA proprietatea bisericiT Sf. VinerT-

Nou6, prin donatiunea facutg de ctitorul fondator al acelel

biserici, Niculalt6. Eftimiu.
*

Dupa, cum se vede din planul alAturat, enoria bisericiT se in-

tinde in calea Grivitei de la No. 71 pang la intrarea In gara

de Nord si de la No. 56 pang. la No. 132 unde se Impreung. Grivita cu str. Polizu.Strada Polizu numal partea numerelor cu soti pang, la No. 24. Str. Chimist Intreaga.
Str. BerzeT pe partea fAra sot, pang la No. 149. Strada Ate lierulul toat&Strada FrancmasonA pang. la No. 13 si 14.
Str. sf. Voevozi pans la No. 30 si 37.Str. BuzescI rang la
No. 19. si 42.Strada Occident pans la No. 32 si 41.Str. Semicerc pang. la No. 8 si toata str. TunsuluT (1).Observand
(p. 284). La Dinh) 1860, cere legalizarea a 11 acts de vIndare din
propr. sa, cu embatic dire sf. Sava. La 1860 Decembrie 5, cere legalizarea a 24 acte de vinclare de teren din propr. sa din str Thrgovistel
cu embatic la sf. Sava certInd rascumprtrarea (p 380) etc.
(1). Stradele din enoria aceasia
ail lust numirea dui:RS diferite
Imprejurarl ei persoane si anume : Mita TArgovistel, dup6 Intoarcerea
armatelor noastre victorioase de la rhsbohil din 1877 si intrarea for
In Bucurescb, cum se vede pe aci, i s'a dat numele de Calea Grivitei. Polizu s'a numit ast-tel, duprs numele fostulul proprietar al loculul de pe

acolo Dr. Polizu. Chitnist, de sigur s'a numit dupg numele poate a
unul chimist din familia defunct. Alexe Marin, al crtrul mostenitorI
Si acum posed6. cea ma! frumoasil proprietate In mesa& stradit si
o Intreagli alee cu case de ambele p rt1, numith : Aleea Aleze Marin. Str. Bend Se numeste ast-fel dupl biserica sf. Stefan numit
Cuibu cu bank din pricinit cli o barzi i 1 avea cuibul,
Str. Atelierului se numeste asa
pe acoperisul bMericiI vechi.

www.dacoromanica.ro

102

NOTITE IST ORICE

cu atentiune planul, constatam o mare neregularitate in

extinderea teritorialA a enorieT acestel biserici. Pe de o
parte, enoria bisericilor vecine se intind pana langa biserica noastrA ; iar pe de alta enoria bisericil noastre se lntinde

pang In gara de Nord. Aceasta disproportie aduce nemultumiri enoriasilor pi o regulare a circumscrip(iunilor parochiale se impune cal mai curand.
Locuitorii ei ocupatiunea lor. Data maT Inainte partea
aceasta a orasului era locuitA pe lAnga meseriasi i agricultori, de negufritori; apol de la construirea Wei ferate
si a (Axel de Nord, cel maT Insemnat punct de comunicatie a CapitaleT noastre cu Cara pi strAinatatea, de atuncT
aceasta parte a orasulul si In specie Calea Grivitei, a devenit una din stradele cele mai frequentate i prin consecinta, negutatorii de toate nuantele s'au asezat de a lungul el Pe MO miscarea comerciall zilnicA a pietei, maT
sunt o serie de negutitorT stabill cu diferite necesaril. Cel
maT multi negutitori, afar% de mAcelariT, pescarii si precupetil de la piataocupa partea cam de pe la biserica noastrA
Si. VoevozT si mai ales, de la raspantia numitl Matache mA-

celaru i pana In Gara de Nord. In aceastA parte gAsim :

magasine cu coloniale, b6utur1 spirtoase, berari!, bragagedupa numele celel mat insemnate constructiunt ce este pe &Wait, Ate-

lierui Gaiter Ferate Bantam.

Str. Francmazonet dupli proprie-

taril yeahi at acestor locurt, treT frail francmazonl, dintre earl Panait a
Mout qi biserica Franemaeoni. Sf. Voevort, dupft hramul bisericil.
Str. Buzesci, probabil dupil, familia Buzestilor ce ar fi stipanit pe
Str. Semicerc, dupe forma stradet in forms de semicerc $i in
aci.
fine sir. Tunsului (din earl partea dintre sf. Voevozl pftni in Occident

se numia mat inainte str. Chimeri) se numeste asa, fiind-ca dupli

traditiunea unora, aci ar fi avut gazda haiducu Tunsu, in o cast care
e in str Occident, de undo se incepe aceasth, grad& si care pe atuncT
era o ulicioara, 'mai mutt o potecii, ingustl si dosnieft, de cat stradt.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZT DIN BUCURETi

103

rii, brut aril, simigiT, birturl, tutungeriT, cofetAril, neguta-

tori ambulang cu mgruntisurl de mAncare, hotele, cafemete cu petrecerl de noapte, dintre care In vr'o dou6 cant/
i joaci turcoaice dup6 obiceiul oriental. ApoT magasine
cu stofe si maruntisurT, modiste, croitoril, cismaril, frizeriT,
.obiecte de lemn, ferAriT, pielariT, sticlariT, lumanArarT, magazine cu vopsele, o fabric de o,glinzT, un magazin cu cu-

tite si necesariT de otel, dou6 farmacil, o drogherie si o

bale sistematick chiar In fata bisericiT.
Pe lAngg, negutAtorT, mai locuesc In aceastA partea a ora-

uluT, un mare num6r de ingineri si func(ionari de la C.

F. R ; find si cats -va directiuni cu sediul aci si InsusT
marele atelkr general al C. F. H., In care lucreazA zilnic
mil de lucrAtorT, dar undo nu am fort nicl odata, nefiind permis preotuluT a intra pe acolo. Mal locuesc functionarT de pe la
ministere si alte asezaminte publice si private ; apol militari
superiorT, find scoala de artilerie si genii! In apropriere, me4114 avocati, profesorT, rentierl, molierT, pensionarl si meseriasT, Ca: DulgherT, tAmplari, strungarl, flerarY (lAcAtusT), tinichigiT gi altil. Totalul parochienilor crestinistabili se ridicA la

peste 30 ) familil, cu peste 1000 sufiete. Dui:4 nafionalitate

gasim: RomauT, GrecT,si R mini din Macedonia, BulgarT, SlrbT,

Nemti, Ungurl, Evrei si putinT de diferite alte nationalitAtT.

Dupa relagiunl sunt : crqtini, evrei si cAtT-va necredinciosT.
Dupa confesiuni snnt Ortodoxl, Papist ag, protestantT, reforrnati etc. Majoritatea crestinilor de alte confesiuni primesc In

casele lor pentru sf. slujbe, ig1 boteaza copiil, se cununa

i

Inmorminteaza raposatiT la cimitirul ortodox, cu pre-

otii si dupa ritualul bisericil ortodoxe, evitend, papistasil

maT ales pe preotil lor, sub motivul ca sunt fuduli, pretentiosi, seumpi ii rei, dupA expresiunea lor. Din punctul
de vedere al religiositei(el, acel carT frequenteazA maT des
www.dacoromanica.ro

104

NOTITE ISTORICE

sf. biserica sunt partea negutAtoreasca, earl i In casele

i magazinele for fac maT des diferite ierurghiT biserice0T.
Dintre cele cloud sexe, femeile yin la biserica maT regulat
ca bArbatii. CopiiT i batrIniT de asemenea. BArbatiT in flba-

rea varsteT, Increzgtori In puterea for ca i aa numita

intelectualitate, compusa din profesiunT liberale : medici i,
advocati, inginerT i functionari In genere, fie prin ocupa-

tiunea lor, petrecerile orT necazurile lila. fie prin len&

on alto apuclturT, rar dart pe la bisericA. Mai ales pe la siSrbatorT marl, IT aduc aminte de mangaierea sf. biserici, singura

care IntArete pre om In lupta vieteT, IT InobileazA inima.

fAcend-o capabilI de practica faptelor bune 1 ii malt .
cugetul chtre Dumnecleu, plasmuitorul nostru.
* * *

Evreii. 0 parte lnsemnata In micarea comerciala din

aceastA parte a orasului, o Invartesc EvreiT, earl se Inmultesc pe fie-ce an. Deja acum 10 anT, numarul evreilor din
acestd, mahala nu still data se ridicala gece familil, asta-zi sunt
peste 70 de familiT. ET ocupl partea comercialA a MT Gri vita.
i familiile for de ordinar numeroase, locuesc In fundAturl i

prin locuri dosnice i case vechl, pe unde pot a se acioa

spre a plat chirii maT eftine. De alt-fel sunt bunt platnici
i numal pentru aceastg calitate li se Inchiriaza, locuinte
cu Inlesnire, alt-fel ar fi expuT a nu li se Inchiria cu usurintA, din pricina neglijenteT In care in locuintele.
Aa gasim multi evreT In Fund. stradelor : Grivitel, Berzei, Buzetilor i Atelierulul, unde, ce e drept, plAtesc chi-

riT mid do tot ; dar In schimb locuesc In case i locur!

cu totul insalubre, far/ aer, neIncapAtoare, egrasioase, neIngrijite, far/ can ale de scurgere 1 fAra, soare ; dintre cart
multe ar ramane goale, de nu ar fi locuite de evrel.
www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICEI SF. VOEVOZI DIN BUCIIRETI

105

Cand te apropiT de locuintele lor te loveste un miros

neplacut, caracteristic acestel natiT ; pentru el femeile
evreice, se pare, cg nu se ocupg Intru atata de curgtenia ca-

selor lor, cat de lux si rgspandirea modelor, de negot si

de pregAtirea mancareihranitoare, din care nu lipseste adesea

usturoiul, acea vanilie mirositoare, pe care o obicinuesc 0

foarte des si care poate IT scapg de multe boale.Ocupatiunea
lor de capetenie este negotul, luat In Intelesul larg al cuvIntu14 specula productelor de diferite specil, ca: articole de liptcanie, mgruntisurl si de la un timp all deschis o concurentA strasnicg comerciantilor romani si streinT In ramura
bgcanillor, deposite de vinurl si carciume cu caracteristica:
If rachid de Moldova", de care alcool puternic, nu se porno-

nea acum catl-va anT In urmg pe aid, si pe care acum s'au

deprins a'l consuma multi meseriasi si lucratorT romanTIn rata prgvgliilor lor, garnisite cu stofe si articole Sn exterior, se mai aflg In stradg si mid cutil portative cu marl&
ambulantg, care atrage atentiunea trecgtorilor. In special,
evreiT se ocupg pe langg liptcaniT, stofe si bacaniT orl rachie riT,

cu : sticlgriT, librariT, magazine cu rame 1 leggtorii de cgrtI,

magazine cu vopsele, mobile de casg, birturi cudiferite mancarT
ceaineriT orl cafenele si macelaril speciale pentru dlnsii (ntzt);

iar ca meseriT : tinichigil si vopsitorl, croitorl on croitorese etc. ET IsT all medicT dintre dinsil, dar la boale grele
recurg si la medicil romanT.
Sinagoga. Chiar In fun dul Fundaturei GriviteT, pe partea

stangg cum intri, comunitatea evreascg, din aceastg mahala are si o sinagogg (casa de rugaciune), cladire noir&
cu un rand sus, uncle to urci pe o scar& de lemn asezatg.
In afarg. Sinagoga este clgditg pe un teren pe care '1 -a
cumpgrat on suma de 7.500 leT, adunati de cgtre rabinul
David si altii si clgdirea s'a ridicat de cgtre o epitropie a
www.dacoromanica.ro

106

NOTITE ISTORICE

tomunitAtei, compusg din 3 evrel mai bogati, pe a for

theltuialg. Pe acel teren Pratt nite case vechi, din earl
s'ad pgstrat pang azi nite Mite, chiar In fundul Infun-dAtureT, In care stg dascAlul, un bAtran care trAesce In
mare lipsg. Ca rabin i haham se afla David Isac Sohn, originar din Moldova, de undo a venit aci acum 16 ant, find anga-

jat atuncl cu 60 leT lunar i 400 leT pe an pentru serviciul rugIciuneT 1). La lnceput, cAnd a venit dinsul, servea
(kept casa de rugAciunT (sinagogg) InsuT casa sa, unde stg
cu chirie i pang azi, In Calea Grivitei (Casa Naum rAmasii a
tredituluT) No. 141, care find Incomodg, a Inceput rabinul
i cu a1t1 e vreT maT de seama, a aduna ajutoare pentru
tladirea uneT sinagoge propriT, cumperend maT MOM terenul

i apoT cladindu-se pa dinsul o sinagogg modesty cu spesele

a treT evreT maT de seam, ; at-0ra li se restitue sumele

theltuite proportional pe fie care an, de cgtre ceT-1-alt1 Evrel.
inlguntrul sinagogel, pe o piatrg de marmurg alba push Trite

rams de lemn, i mezatg Intr'un cuid In perete se an

sgpatg urmatoarea inscriptiune in romanete i ebreete.
,Bine-cuvantat sd fie aceste fondatorl.

I. Griinfeld

nntA nn-i nin 5)-n) n'n

U. Freud
H. G. Schwartzmann

nvx n'n nnr5N -m

irr5ia nin o,,n nin

care au avutbuna-voinfa morals cat .i materials pentru

construirea acestei cladire.
4 August 1897 Bucureti.

tannn nor /: nnm

1/2n rin znimn na

(1) Asti-dl rabinul are 200 lel pe an si ce mal castle', din slujbe si Watul paserilor (haham). Se mat ocup& ai cu serisul inscriptiunilor ebreescl.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII 13F. VOEVOZI DIN BIICURETI.

107

Pe din launtru, sinagoga pe treT laturl este cu galeriT

de zid cu apArAtoare de scanduri vopsite grit PAretiT sunt

vAruiti alb. In fund, spre rIsarit (1) se afla lipit de perete un altar Ingradit cu un mic grilaj de lemn care Inchipueste sfAnta sfintelor (vreip v-ip) din cortul dant
vi care se termina cu o mica catapeteasma de scandurT,
deasupra cAreia se afla sculptatT, de o parte si de alta do!
lei ; iar In mijloc doT vulturi Intraripati poleitT cu aur.
In sinagogI se mai afiA cAte-va rugaciunl mai Insemnate
pose In rame pe peretT, bAncT cu carts pe ele, maT toate

rupte, fara Inceput si sfirOt. Pe altar se afla cease sfesnice de alama si cu talmudul In mijloc ; iar Intr'un dulap
cu dou6 usl se aflA 3 pergamente cu 3 legI pastrate cu Ingrijire
ski InfAsurate de tref bete, pe deasupra battle! find o Imbra-tAminte feluritA.
In partea opusA a altarului sinagogeT
spre apus se afla un calendar tipArit ebreesce si romAnesce ;
apoi bilantul sinagogel ,Funddtura Grivta" pe 1902, unde sunt

Inscrise peste o suta de persoane cu sume diferite, In total

la venituri en suma de 1824,10 ; iar la chellueli cu 1770,40.

koala evreascA nu exists In aceasta mahala, find In

apropierescoala societAteT Cultura din str. Sevastopol, cu curs
primar si scoalA comercialA, cAreia nu se cuvine a i se

face concurentA. Din punctul de vedere al religiositeifei,

evreil, maT ales generatiunea nouti, nu'sI fac datoriile potrivit cerintelor talmudice. NumaI eel mai hatranT, or! carT
ad venit de curand de prin alto pArtI unde se practicA mai cu

rigurositate ceremoniile mosaice, sunt ce-va ma! religiost

In colo eel-Tait' evreI nu se vEid la sinagoga de at la
(1) In sinagoga intri pe partea din spre miaclii noapte si altarul
este spre rgslrit, In contra apclarel cortulul slant (5N) din V. Testament. (V. Isid. de Onciul, Archeologi a Biblicii p. 309).

www.dacoromanica.ro

108

NOTITE ISTORICE

serbAtorile de toamna i la pasci. AlgturT cu ireligiositatea

merge paralel si la densiT: imoralitatea, inselatoria, luxul
si conruptiunea si in fine miseria.
*

TerminAnd aceste cate-va notiti relative la biserica sf. voe-

vozi, Incheiem lucrarea noastra, cu cate-va cunosting

asupra istoricului InsusT a acestel monografia, a egret
imprimare se datoreste Incurajdrei i ajutoruluT 'Anesc
pentru tipar, pe care a bine-voit
acorda D. C. F. Robescu, primarele Capitalel. Inteadev6r, monografia fiind
alcdtuitd, scriitorul acestor randuri, prin adresele No. 66 din
10 Octombrie 1903 si No. 10 din 20 Martie a. c., a cerut.
D -luI Primar, un ajutor bdriesc pentru Imprimare, Inainand In acelasT timp i manuscriptul cu monografia. D-1
Primar Insdrcineazd pe D. Al. Simionescu, secretar-general al PrinbirieT, ca sa o citeasc6 i sa refereze. D-1
secretar citindu-o, iefereazd in mod favorabil asupra continutuluT eT, in urma cdruT referat D. Primar aproba a
se acorda ajutorul cerut pentru tipar. Iatl i referatul
D. secretar-general al PrimarieT, cAtre D. Primar, asupra
continutului i valoareT acesteT lucrArT:

Domnule Primar,

Insarcinat de d-voastra de a examina

referi asupra

monografioT biserici! S-01 VoevoqI din Capitald, pentru ti-

pgrirea careia parochul acelel bisericT V. Pocitan a soli-

citat de la buna vointa d-voastra un ajutor banes, ain

onoare a VEi supune iirmaoarele :
Inteo limbd frumoasa, de un yid colorit, autorul descrie
viata ce domnea odinioard in jurul acelel BishricT, (acum)
If

restauratd, Si impodobita din nod (ridicata find din teme lie)

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN BUCURE5T1

109

,.de Stoian Mann i Dimitrie Cojocaru, In anul 1817; ma,.

Econom Vasile Pocitan (1).

(1) Originar din jud. Bacilli. Studiile le-a flout la seminaiul din Ro-

www.dacoromanica.ro

110

NOTITE ISTORICE

Ifrele centru comercial ce exista in acele locurl, numirile vecht

',ale mahalalelor i Intinderea orapluT In acele Org.

De pe Insemngrile culese de pe scoartele cartilor bisericetI i din povestirea bAtranilor, autorul schiteaza 11gurilor dispgrute ale vechilor slujitorT al biserici!. Urmand
firul povestirel, autorul ajunge In anul 1895, cand conslliul comunal al capitaleT sub preedinta d-voastre, acorn..
?fbisericii S-tit Voevocil suma de 40,000 leT pentru terenul
luat cu ocasia constructieT coaleT comunale de la S-til
7)

7)

7)

Voevocg.

Cred Domnule Primar c bine-voind a acorda un ajutor

pentru imprimarea monografieT biserici! S-til VoevogT, Incu-

rajag publicarea uneT lucrecri interesante din deosebite

puncte de vedere si care constitue o contribufiune mai mull

)7

la Istoria Bucurestilor.
Secretar general, Al. S I mlonescn.

man si Nifon Mitropolitul" din Bucurestl. La 1893-94 absolvind cursul Seminariului superior, se Inscrie la facultatea de teologie din Bucurestf. Obtinend la 1894 si titlul de bacalaureat In litere si stiinte
cu diploma UniversitliteI din Bucurestl No. 41-18 F. se Inscrie $i la facultatea juridicli, pe care o absolveste in 1898, itir a'sT obtine licenta.
In 1895 se chirotoniseste preot pe seama Monast. VaarestI (parochia
DudestI), detasat cu serviciul la biserica sf. Ionica-Moldovenl. In 1897
fu proclamat licentiat In teologie magna cum laude" de clitre consiliul profesoral al facultatel de teologie din Bucurestl si numitparoch at bisericil sf. Voevozi, In locul decedatuluT preot Ohristache OrAsanu. La 1899
presentftndu -se la examenul de capacitate pentru Religiune si I. romana,

a lost clasiticat I $i numit profesor la gimnaziul "En. Vaarescu din

Titrgoviste pe liva de 1 Septembrie 1900. ]n cursul antaul 1902-1903
Mu lectiunI $i la clasa V -a a seminarulul pedagogic Universitar din
Bucuresti. Onorat cu rangul bisericesc de econom, a publicat: Rudenia
fi afinitatea ca impediment la cdsdtorie, in dreptul Roman, Roman fi
Bisericesc; Compendia de Drept bisericesc i a colaborat la diferite reviste.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA BISERICII SF. VOEVOZI DIN DUCITRESTI

IiZ

POST-SCRIPTUM
Multi visitand biserica sf. Voevozi si privind picture el, executata in
stil bizantin cu nuance decorative nationale si In al-fresco, au obiectat.
Intr'un fel sea in altul, dup. cunostintele artistice de cari au dispus.

In aceste randuri, cu ajutorul Par. V. Damian, Inner a da cate-va

scurte explicarl asupra stilului bicantin, singurul incuviintat In biserica noastra ortodoxa nationals, si asupra technicel al-fresco, spre
luminarea acelora earl vor voi sa, se instrueasca in aceasta, materie.
. Din cele mai vechi timpuri, cunoscut este, el arta a servit a exprima
In concret cugetarile omenesti. Inainte de a se fi cunoscut alfabetul,
omul, impins de firea sa, s'a salt a 'Asa posteritatei urme despre existenta sa. Ast-fel de urme aflam si pane astazi In diferite monumentereligioase, ca : temple, statui si diferite edificii, carora au cautat a le
imprima firea, aspiratiunile si gradul sail de culture. In special, ideia
religioasa,pri orgoliul regilor saCt a conducatorilor popoarelor, au dat
nastere la o serie de monumente artistice, cari lac admiratiunea posteritatei si pane azi. Investigatiunile stiintifice asupra epocelor preistorice, descoperirile archeologice si scrutarile orientalistilor, asupra urmelor vremilor de demult, au dat resultate surprinzatoare. Asa, pe
cand Europa era In barbarie, in Egipet inflorea o perioada elasica decivilisa tiune. Atunci s'au ridicat falnicele piramide, inchegate din blo-

curl de pieta de o greutate colosala, transportate de la distant de

zecimi de chilometri si ridicate Ia Inaltimi considerabile. Sfinxul, acel

colos cu proportiuni atat de potrivite ; obeliscurl si blocuri de granit
cu decoratduni asa de ingenios executate, sunt atatea rnonumente de
sculpture, la vederea carora cercetatorul constient si azi ramane Inrnarmurit, vazand perfectiunea cu care au stint eel vechi a uni architecture cu decoratiunea, pentru ajungerea scopulul ce'l urmaread.
Distributia simetrica a camerilor templelor egiptene si a columnelor de marimi colosale, Intunecimea camerii in care era asezatil, zeitatea, slaba lumina distribuita in cele anterioare camerel zeitatei; precum.
si toata stiinta astronomica, teologica, filosofica si istorica, cu faptele
si rasboaiele regilor, inscrise pe peretii acestor temple; prin hieroglife
colorate in o armonie ce numal rafinagiul atator mil de ani o au putut
educe Ia ass, perfectittne ; toate acestea combinate, insuflad acel misticism religios puternic ; find In acelasi Limp un adevarat arsenal at cugetArilor celor mai alese si mai marete.
Influence artei Egyptene, o vedem mai la toate popoarele cu cari
au venit in atingere, bine inteles adaptat geniului rasei lor. Asa o ye-

dem la popoare din Asia si chiar la greci, unde, de si pare emancipate, tot nu e scutita de unele caracteristice ale artel Egyptene.
E drept ca aci nu Intalnim hieroglife ca In Egypt, glisim insa scene
de figuri, executate fare relief ca si la Egypteni si pazind intacte for-

www.dacoromanica.ro

112

NOTITE ISTORICE

mele architectonice. Pietura is greet Incepe a se desvolla a parte, dar

tot in consonants cu architectura.
*

Crestinismul, potrivit poruncit Wintuitorultit: Pip perfecfY precum

.i Teal vostru eel din cer este perfect , a Imbratisat intreaga stiinta si
arta, puindu-le in serviciul bisericif. Ince; and de la chipul col nefdcut
de nand omeneascd, a Inceput a se representa pe peretilbisericilor, tntr'un
mod plastic, fare reliefurI, nu hieroglife ca la Egypteni, ci figuri si scene
in V. si N. Testament; si cand s'a iscat o lupta furtunoasa In contra
icoanelor, sf Parinti ae combatut-o, hotarand a se zugravi bisericile;
.caci pictura inaltd sufletul creltinului cdtre persoana pe care o repro-

sintd icoana, fi este ca o biblie pentru aces ce nu fiat scl eiteascd.

Incepttnd de la Constantin eel mare si sfant, sub Teodosie si Jus-

tinian, architectura cu pictura decorative ajunge in apozeil. Prototipul

el este Biserica Sf. Sofia din Bizanf, de node si numele de arta

bizantina'. Aceasta arta a fost raspandita In teat& lumea oreptina pan&

la renagtere, cand se creaza o none arta cu tentinta realists, care

. nascuta In Italia, a fost Imbriifi,gatei de biserica papistafd. Arta decorative bizantina caut& a decora panourile architectonice, ea se combine si face o perfecta armonie cu architectura, pentru ca architectul
cand combine opera sa urmareste un stop, cauta ca prin combinarea
maestritit a formelor plate pi boltite s& produce o impresiune asupra

celor ce intr& Inauntrul acelor zidnrl. Arta realist& din potriva, nu

tine seam& de architectur5, ea urmareste a presinta ochiului un cer
deschis cu nori, perspective si ilusil optice, car! tascineaza, dar fao
se dispara architectura; on numai In combinarea armonica a artelor consta perfectiunea until' monument. Arta realist& da, Isl are pi
ea rolul sea foarte important In lume, n'are ce cauta Insa, In biseric5..De
-aci result& ca pictura decorative bizantina este aceea ce convine mal

bine pentru architectura pens asta-zi, prin calitatile particulare de a

decora suprafetele architectonice, fait a le alters. Ea nu tine seams
de realitate, figurile omeneatl aci aunt stilisate si presentate in decoratiune, care este partea principal& Numai aceasta pictura produce
-etectul religios, de respect catre casa lui Dumnezeil si de mangaerea
In amaraciunile vietel, privind chipul Celui nevinovat rastignit pe

cruce. be aceea biserica ortodoxa si in specie biserica noastre nationala, a admis din vechime silul bizantin si numal de pe 1s ince-

putul sec. trecut a inceput a se furisa prin unele bisericl si pictura realists.

Ca technic& din anticitate se stie ce, sea mal mare trainicie o are
technica In mosaic 0 al-fresco. Frescurile descoperite la Pompel, cele

de pe zidurile Sf. Sofa si acele de pe vechile noastre monastiri si

bisericl, ne-au redat picturl In fresco de scum 5-600 ani. La pictura
al- fresco, artistul dupe ce a topit culorile in ap5, picteaza imediat
pe zidul ud, pentru en ouloarea sa 83 combine cu varul din tenoneel& formand un tot; care, dupe ce se usucA, capita un fel de smalt
Si are un aspect particular, un mat (farce lucid), care face farmecul
acestei technice si asigura picturei o trainicie seculars.

www.dacoromanica.ro