BISERIC}~SCj-\

, N U 1\1 J 'I' ACE A 1\1 1 C A

TIP A fi r TAM A r rx T Â r II LAt fi 10. rN MĂN Ă STI It E A G O \' O HA;

I'UIUCATĂ ACml(; Ix TflAXSCHII'ŢlU§E cu UTEltf: LAT/;,\E

De:

..., ...,
.A. C A. D E :n.a:: I A. R O :n.a:: ..A... N"" ..A...

"

.l3UCURESCÎ
TIPOIiHAFIA ACAlJEMIEI H0:lV\NE (LABOHATOltll HmIÂXf)

Xr 26, STRADA ACADE~I1Ef. Nr. 26

1884.
 1
I

N o l' A P Il I~ L 1 )1 I ~ A il I A.

In cdiţiunca dc fac;e mnti crmtatll maî cu sem(l a rcproduce, cu

cca maî strict(t fidelitate posibile, orthografia, modul dc scricre
~i chiarti disposiţiunilc typograficc ale ediţiullcf princeps.
Dc accla, trallscripţiunea nostrti s'a fiicutii astti-felti, Îllcâtii sii
rcproducă, separatu, cuprinsul nu numaI alU fit't-c(treî pagine În
partc, ci ânc6 ţ'i altt fi(l-c~lrui rondi:'! din pagincle tcxtului' origi-
nalu, f6r(t sCă<lementU niCI adaosu.
Ne putcndu-ne âuse nic'l servi cu litterc de dimcnsiunI enorme,
ea vechiI cditor'î,* nicl a perdc aţ'a multti. spaţiu reproducendu pc
'nmLIOTHEC:\ ;
!
I
flF.GIA 1' câte uă paginrt speciale firt-care din fec;ele typărite ale volumu-
lUI dc la 1 u40,** amu grupatu, pc fi~t-care din pagiuele cdiţiuneî
,---
W)N,\('L.\r\.'IS
~,' ~ Irjj,'~) #
j.
~ "-'" .., nustre, câtc patru din fcc;cle celci primitivc, Însemnăndu-Ie, pe
de uă parte, cu numerotaţiullca pe file (adcse ori erronată), ce
cxistă În cdiţiunea de la Govora, adaogendu la aeelU llUmerU ua
steluţă, spre a'ltl distingc; ero, pe dc alUi parte, am(. admisll uă
llUlllcrotaţiune continurt n, nostră, rcp~lrţita pe colulllne, În care
figurezi'l, susti, reclo, ieI' josu, versa alll filet Fiă-care pagină con-
ţine duoc asemenI columne, cari sunt typilrite cu littere de di-
verse mrtrimi, spre a se păstra, ~i În proporţiuJlilc typografice, a-
nalogirt cu ycchiul tcxtt. typăriW.
Nu ne-amll ab~Hutu de la acest(t analogi(t uiCî În spaţiarea cu-
I
vintclor, astfelU încâtlt cititorul va găsi, în trallscripţiunca nostră,
I tOte acele nUll1erOSe legături de câte duoe, trei şi chiarii pene la
cind cuvinte într'unul singuru, câte se afhi în cdiţiunca origina-
le; precum : deova lâSrt, în locll ele : de o va [il.sa; săvenevoift, în
* Dimensiunile celor treI specii' de mtere cvrillice întrebuinţate sunt cele următore : OW,007
(Texlit) ; Om ,006 (TerJia) ; Om ,004 (Cicero), înlocuite în transclipţiunea nostră cu corpu-
rile: 14 (Jlittel), 12 (Cicero) ~i 8 (Petit).
** Dimensiunile format uluI sunt cele următ6re : nălţime om,153, lătime, 0!:1,10.
 1
neta
Ioeti de : sit ve nevoiţt; peneşva în loeti de : pene 'şz va; denuJVavre,
rl în Ioeu de : de nu va vre.
i!
: I
,
Ne muti. abtinntu asemenI de a însemna cu trăsurI de împreu-
i'
1
uare Hilabele acelor cuvinte, care se afIrt neterminate la finele
unor r()ndnl'1. Lectorul va ave a face însuşI acele legăturI, la nOI
, în textul eeIrI vechIu.
I ca Ai
Am!'l snpliniti't mai adese cu caractere italice, litterile care se
afiii omise în unile cuvinte, cu seu for~î Însemnare de ul:'t titulte de
abreviaţiune pe d'asnpra, dupi.) usnl vechiei scrierI cyrillice.
Paginele, fi'asele şi cuvintele, care sunt typărite În limba sla-
voni:i, alI rcmHSll totu astfe1l1 şi în textul nostru; dar În annexe: nOI
drlllli'l traducerea lor pe românesee.
în fine, ctl,utândll a învinge, pre câtu ne-a staUl prin putinFt,
dificulUtţile transcripţiullcl slovelor cyrilliee şi a orthografiel
lor, prin littere latine, amu fOSUl nevoiţI a admite ore-care re-
gule, din care unele, m~trturisilllti foră sfiela, că ni se partl şi noue
a fi cu totul arbitrari!. Foră de fi, cerca Srt le Îndreptăţimu pe
alte raţiunL de câtu pe acela a Înlesnirel la transcriere, dămti aci,
purli şi simplu, pentru usul îngăduitorulul lectoru, tabella sy-
lloptidt a echivalenţelor admise În trallscripţiunea de fa<;e:
•\ == a. 0==0 .
1\ == b.
'" == il, şi e: (betrănu,
n == p. tenen\ apostoli).
G== V. p == 1'.
l' == g şi gh.
h == U.
c == s. 'k == e.
,\ == d. == t. IA == fa.
T
E == e.
o," == 11. lE == le.
m == j. ql == f. 10 == in.
5 == Z ;\'( cJ.
X== h. .]\ == În, ân ;'ii î : (în-
; == z ;~i cJ. \\' == o. ua,inte, ânteiu).
II == 1. w == ş.
" ==
§. == fa.
t IJI == se şi şt, ,"\ == tI, ;s'i e.
'i == i.
4 :::: ţ ~,: y.
1\ == e, ch ~'I' k. g == x.
'1 == e i~i ci.
,\ == l. i' == ps.
V == g ~'i gi: (Iegill- ~ = th.
'" == lU. itll).
\' == Y ~i v : (Moysi,
t! == n.
~ == rt şi e. evanghelie.)
 1
fn'so
2
recte

GTP.u", eL'?, E-;Ih\1\\ ElfiE, nTlllţS RPAI!.\ 1l0eIlT~.

IrA ErOi1\E II-II'I;: Ehlll, II 0rR,;\(,\O ElleIlT:b.

11IR'1, I\O,\\S IIPEcE'I;:'rMro, II II(J ECTAp'lillI11A r\\'.

ĂOI\\S POI\A &.\CA(lA&h, 1\01\,\ECTRElI'l;:llwAro.

lr'\li~ i1\ri;,\O",\h, IIE'r8I1ECn. IIA -lIp"T,\'1;: CII,\"Th.
GIIX 1\0 1\01\,\ECT lIol\'ki\A, MIIOrllX W~XII AIEIIT.
fI/l -T.\\V,\h 0rn\ll EhICOTS, i\O"'S CIIX laE,\,;\ETh.

fIA.\IIIţ,\i1\E IMIIO "X X(lAI\/loc'rh II(J Ei\CT,\n,U ET •

nOA IIE/Oi1\E TO;E,\\E4h "'1I/l1l0E ifill'rE,\CTEO.
UEAMI IIcnpOCPEIJ1I1Cn., li-ifiE C-rS&IITE,\cTCO.

II 0rCn.C,\S "X3. CE,\\S, IIE IICIiIlAATIICn..

Ep.uIA C3.C'kI<ll nEpml IIE 1I;,\ArATIICn..

0p'ill"~ IL1CTspE,\
,.
W q).
furso

PREDOSLOVIE cATRE TOŢI

nasta vnici sfintei bisereci,
Prelnmillaţilor archlepisco
pi, mitropoliţilortl.
şi rubitoriloru de dumnegeu, episcopi
loru, şi preoţilor, şi tuturor duho
vnicilor. car'ii cuput8re preoţesca
dela. dumnegeu suntu sfinţiţi.
THEOFILU, cllmila lur dumnegeu
arhiepiscopu, şi mitropolit, ato
atâ ţara. rUl11unescâ, pace şi spelsen'ie.
prHmiţi duhu sfăntll. cărora veţi I:Lsa

3 "ulo
rula
p~catele. lihmsenn' lor. şi enrIe veţi
IOR~t, ţine. ţint~:-;C\'nrfl lOl'lI.
;·a GG
Socotitam, c:'L mai toate Iiml'la
le au carte pre limba lor. cuacei
cugetaru şi eu ro1)\l1 domnului mYeu
lui Is Ils, săscoţu cest:"1 cărte,
anume pravihî prc limba rumăno
seil, sfinţilor voastre fraţi clllhrvnici rumănesci,
carIi sunteţi păstori oilor celor cl1vuntătoare
nturmci lui n,. Care are intr'! sine multe fe
Huri .levin(icd\ri sufldeJl'r cl·ll~tincsci. celoru
ce săntil rănite ca pccate. insfl mai vrătos şi
cale la lnpcrăţtla cerlului.
Insa me rcgu sfinţilor voastre cu mare mila. la
care munâ va. căd(O accsh\ sfântă carte, a
cela săaibâ ao ţine Înmarl' cinste. ~i săse in ve
ţe dentrn la intainÎ\, cumva vindecl!. sufletele
oamenilor llcpccate. Iara intru mănâ deminln
sănuse de, nice lam:'lscăriciU sănufie tocmelele
sfinţilor apostoli, şi asfintilor părinţi batjocu
rite. cănpol milo,tvata veru da sama frate duho
vnice. cu nuvolu ave treM.
Cela ce prtiruesce gundurile omenesci, datori
-- l'I:ElIOSLOrIE
faste. Intru scriptura invăţatu afl, săse opre
ecâ de pohte. smcritu, şi eulucrure bune. pre
tot ciasulu săsa roage lui dlllune~eu, ca săide cu
vuntu de inţelepclune. casii. indirepteze precela,
ce scapli către dinsuli.i. Iad întraltu chipu
lnsnşu datorlu 'iaste aposti mIercure şi vinere
prcspretot anulU eUIll poruncesc sfintele şi dllmne
tmil. ieescile pravile. Cumu decarelJ va ave, însuşu
3P"l-sc··sAo de şi altoră afacc. lara devafi insuşu
68. nesciutoriu, şi ncpostnicii. cumu va învăţa pre
~i mai alţii aface lucrure bune. şi cine o ne1nţeleptu
n_into ya asculta pre elu, de carele va grăi. \"e~undu
2a5. preelu făra tocmala, ~i beţivu, şi invăţundu
pre alţri săl1uSO Îllbete. sau altu vreunu lucru
. 3I bunii a petrece, carele silJgurii nu au făcut. ochii
l::tec. d l' w . v
.tih.10. e urec II gnllasce SCriptura, cu acela socotesce
E ram. te, .o duhovnice. pentruce că deva peri nu
iS. mal o oaepentru negrija ta. dcntru mănile ta
btih. 10 le se va căuta. Deprinde ce ~ice sfăntu Ioanii
;.\.\'r""yc'l'''
. t v.
la deanIe inatrcla Hp.\RO O,"IElfiE ,
de ac. aClas a gralasce. D.;seva delunga numai unulu
besed. detaine necuminccatil, au nu au oboriitii toatâ
H. spăsenHa sa, episcopulu sau popa. căsufietulu lastc
~tih. 31 de operire. atăta de~ertăc'i11l1e are, cu tu Dice un
"eelo
_. CĂTRE PARINTI DUHOVNICI-'
cuvunti1 napC'ate pune înnainte. ce cusocotinţâ
şicu lubire detrudft, slujire şi Iucrulu lui
llumpe4eu 'iaste aface .. că grălasce scriptura, pri
cllatu cela ce face lucrul domnului cunegrijii.
lara marele VasilYe grillasce, socotesce sănute
teme deomu întru cădere lui. ca sănu dai pre
filulului dttmne~eu, fntru măinile celor nedosti
iniciu, ca sănute ruşinezi de cineva demarYi pă
muntulul. nice de tnsuşu ,cela ce poarta stemâ
sănu cumineci. că pravilele dumneieesci nu la
sa precei nedostoln!ci săse cl1min€ce. cani se
socotescu ca păgun"ii. rari\. sănuse roru intoarce
amaru acelor~. ~i ceJofH .ce cumineca pre ei.
socotesce ~ice eu trebâ namu. tu veri vede,
aceste dev~ri pili! insa cu socotinţâ.. şi cutoc
maIa. cl' mal nainte ÎnvăţiHurile bisereci:l
neclătite ~ăll' pă4esci. măntuivf'ri şi preti
ne şiprecelu cete voru asculta
SCIUTU SĂ FiE.
Cineva indreZJli aprrimi cugetele şi ispove
danrile, fără. învăţătura episcopuluI. acelui
locu acela pedepsa pra vilelor va prlimi. ca unu
călcătorll1 adllrune~eescilor pravile. cănu nuros
presine seu pYerdutu. ce şi' căţi seu ispovedit
verso
la. elu, ne ispovediţi săntu, şi cutU au legat,
şi tlezlegatu, neindereptaţi suntu dnpi a G
prâvilâ asăborulUl de Carthaghenu. şi dupa 43
acelulaşu săbor.
nORE.\ElliEt\\:6i1\E npECRkr.\4\ro l'ocnOt\~1
10 Al~ITl}l}~1 l].\C,\Pi\I'.\ ~ EOEROA'\'
III, -C,\ER -tliE,\\~ npE\\'C -4JEfH li\ro fTpX'iwicKN
.(}E\\'(llIIM, M,\C -'f'ilo Iril\'iEIO i\'lll'l'pono.\'
R:6CE.~ 3E,\\i\", 0rrpORMX'illcl{i,\, 11>\ nE
'I.\TOR.\'I'II fiI" Kllllr8 r -,\E.\\81"
,\UrR X8i1\A~WE,\\8 Rh C-4J€IlHOlltl04EX'
i\lE,\E'l''iI'' AhKEt\OHCKOo\H) IIr8J\\E1l8
\\'''4 JE il\II'I'E,\H.\rO A\OIl..\C'I'l'I'\ rOROp,\~
XPM\,\ 0rcnEIl'i,\ np,\-C'I'b.I.~ I{L.ţ.\. T'GA\I
A\O,\", R,\C, 'I'l'SlpE (i", KllIIr8, MIlE 'I'N
"8t\ET~ rJorp'RWEIIO, tV)X"'" l{pO'l'oc'rll
IICnp,\R,uIt'l'E, II IUC~ \\'CE,\\ TpllAII EIUI/.\\
C"' S,\r-CRIt'l'E i\ HE Kf.IIWk'l'E, rJOIIEi1)E /lEii
Mr "'\", HO pllK.\ rptWI~'\ 1'1 s pEIW.\.
5
1*
,
Hl asfintilor
, de nl:-;a
, I~e dUl11inecft dimineţ~(,. Iarf\. de
ptele 8[tbo1'l\ preogodni
eli si, de dUll1neden
, l)urtfi
todi părinţii nostri,
de episcopi, şi dc preo
ţi, şi de călugeri, şi
de oameni mire ni, şi
de toate Învătrtturile.
,
ttrso
PRA.nLl
11;" Petru şi Pa veh1,
apostolii lui Hs, înVrtţrl,lll
pre robii lui Hs, de lu
crulu omenescu, ce laste
a lucra în şase gile :
Lunr, şi marţI, şi mierenrI, şi
.lor, şi vineri, şi sumbMâ, pe
ne amiagrt gi, sau ,'ene în al treIle
cias de gi. sau sumbMâ toatâgioa Srt
IIp,\EI se îndeletnicescâ. de toate lucru
riIe cele grele. şi srtşi tocmescâ
casa. şi se facâ pamete 1110rţilorll
lor. şi se priimesc:1 strainicii şi
saI ospeteze. ca sit se umple liubo
vul dumnegeesc. ca sum băta are dar de
zidire. şi de repaos se ch6mâ, fan\
duminecarasteântălu gi, alu dllmne
geu, are dar de în viIare. dire pt aceia în
6
.. ulo
S -'1'JI. Al' -1,[ 2*
vrtţrtm de acestâ. di. SrL se ferescâ
şi S11 se cinsMscft. Iarâ sumb1ttft di
în al optul cias S11 se oprescfL de toa
te lucrurile. de mil,rile şi de mici
le. si l:t biserecft Srt scape toţi
oamenii. cu llluerileş şi cu fecio
rIi lor. şi în trensft Cll frica lu
dUl11negeu, şiculuaredeaminte Srt se
priveghe ruglll1duse, tocma şi pe
ea se va I:"tsa sfinta let.)rghie, de cHa
Srt mergft a casft, şi sr, se odihnesci't
pene luni dimineţa, şi 1al'<1 de
n al doile cias de gi se începâ. a lucra.
&') r;Oil\,\hCTB'k (wk.
De prazdnicul nă,scntnlui. aşi
jdere Srt se ţie şi Srt se cinstesc[t,
ca şi dumineca. C:'t de aciasta d:l.
nr.s?
PUA. YlLl
rui domnul nostru Is. Hs. sp(/senie lu-
miei:
lir -o IlR.\Elt'iE.
De pra.zdnicul sfintei arrltrtrii In
dumnegen. cadese tott'l omul Srt 1
socotCscâ. şi aşijdire SrI, lU ci
nste3c[t, CrI, întru acesta zidi
torlui a toatâ. lume dru'ui innoire.
Cu apfI, şi cu duhulll sfânhi :
Os,\,\roRt4IE11'iE
De prăzdnuin~ blago"esteniilor.
cinste să se facâ. Ui faste mai ci
nstitu de ton.te prazdnicele :
De sumbâta direptului Laz~tnl~
începere în vieriij, şi purtarea inchi
pniriloru. şi de minunile lui Hs~
ce slt IH'azdnieele cinstite. Si
.. asa .
de pasci, aciastâ duminecrt lumi
2

7 10
3*
- S-'l'II ,\1'-1,1
nrd;ft sit fie prt't,r,dnufascft, şi s:t se cin
sLesci't ellm însoşi sfinti31e pasci.
si rarfL de veznellie In Ils, si de rosa
'li
l'ii,ce fiLste venireiL it sf(tntnlni duhfl:
Cîll1dl'l pogorl'1 pre lume, de lmniniLl'e
şi de Înţelegere tutlll'Ol', şi aşa
toate::-finLelc pl'azdnicele lni lIs 81t se
cinsMsefL şi ~;t se forescfL cum amqis
Şi In, preobrajon'ie şi ,-uzdri
jen'ill einstiter cruci. prazdni
ee ale (lespllitol'luluL
Aceste pl':1,r,dniee ide lui 1Is to:Lte
iLŞiL s:t se feresc:'t, şi S;t se cinste
seft, eum am ~is do sf(cnta dumine
cit. ,\nUtl:L qi de dUll1neqeire.
Prazdniclll O\'CIlEI(iE 1\1(11. cadese al
cinsti şi itI m(lri, aşijden~ CiL şi
pmzdnicele In Hs, cum ŞiUll dat învă.
--- PIU raIi -
ţrttun\. a~:L ~i acei'le pl'azdnice ale
bogorodiţer :lntiiru blagoveştellIile.
şi POil,.\EC'n;O E.i\, şi yi'tyodI'IlHa. şi
uspenle. şi sfinţIi p:trinţilor
ei. s;t le facem pr:twuire.
2· DE PRAZDNICUL SF1NTILORU
~
ApostolL Pehn şi PiL'-Oh't
Aceste prazdllice nşijdere s:t pr:t
zdnula,sc:\ şi sit se cinstese:î. cum
allll'l qisfl de celIa blte.
Şi lar:l de cei 12, Apostoli. şi de alte
prazdniceale iLpostolilor ,carele clmd
ya fi, ciLdese sit se pr:tzdnuraSCtL,
ins,\. şi ace qi. de dillli'llleţit pe
ne 8:L1'(1,. Şi de cinstitul prorocnl
pl'edlece şi boteziHorlul Ioa,nn, de
nt!scntullni şi de ti'tlare capulllHui,
cadese 'Lle pl'i'lZtlulli dela al noaole cias
8
,'eeto
4*
- S-TII AP-LI -
şi demrmeţa toatâ qloa"
Ântfdnlmucenic Stefan, mai marele
dIacon, pomenire sti, i o priizdnu
im. ele dimrtncţa pene sara.
AŞ<L Srt llmplem şi pomenire şi
cinstire şi prăzdnuirea sfinţIlor.
şi ogoclnicilor. şi învrtţMori
lor a toatfL lume prtl'inţilor.
şi arhlereii şi prlstorii de oile ce
le grttitoare. StL i prrLzdnnim pre
crmlra cundu i va fi qlOa, de dimtt
lJeţâ pene sara. şi nu numaI
mirenilor ce şi călugerilor de în
pustIe. a prttzdnni şi a cinsti.
SfrLntul şi marele mucenic alni Hs3*
Gheorgh'ie. şi Dimitrie. Theodorll. PiL
ndeleimonu. Procopie. şi sfiinţ'ii
besrebrfmiţi. Şi sfintele ma
Nrso
- PRA.VlLÂ-
rele mtu;elliţe ll1ueri. şi CtLte muceni
ţe mari se vom chema. aC8.ste toate
Srt se prftzdnnrascâ, cărIla ci'tndu i va
fi ~'ioa, de dimăneţa pene sara
Deci toate qilele ace.stor praznice
Srt se prrtzdnnrascfll cum am înv:tţat
tot creştionl. şi am pus lege.
Şi rarâ gl'rLim. erI, nu qicem sft se
prrLzdnurasc[t cu tempene şi cu
fluere. şi întru clmtece mirenesci.
şi în beţIi. ce SrL se pri'tzdnurascâ î
ntrll rllgrteluni şi întru cuntări
sufletesci. şi intru cuvinte de
laudtL. şi numai Cllt Srt se cheme
preoţIi la casele lor, să facâ bla
goslovenYe întru casele loru, toM
crestinultt că oare unde nu merge
preotnltl, uice blagoslovenie nu se face,
urlo
- ti-TII Al'-U - 9*
de acolra şi dumneqeu se deluîngfL.
şi unde preotul nu cadesce, nice
rugtteiune face, acoloem:Lhnicluneşi
sli'tbicfune şi slmt toate spurcate.
.Aceste ve înviLţ:tm preoţilor şi
V'rcornic'ii bisericilorl1. ca inşi
ve s{t umbliLţi lîntru înv:tţllturi
le, ce ve slmt date voa,o. şi dupfL
acefa, S:L învrtţaţi toţi oamenIi,
cu Mdiinsll de pnrnre. nu pentru
vre o pliLtft 01' care de argint sau de
aur cepentru sp(lscnHasufletelorvoastre
IarfL voi oameni mari şi mici,
aşa ve învrLţrtllll1 ascultaţi, s{t ve
cuceriţi archlereilorlj şi preoţilor
şi s:t i cinstiţi şi S1. ve tCmeţi
fieşcare denvoi, cine cumui V~L
fi putere, şi de ce veţi a ve s~li
- - PR.l YlL.l -
şi ospetaţi. că iLcefa priveghe
pentru voi şi se rongft. Preoţilorll
înv:tţrtlnuve, Slt nu intraţi în bise
rec,\. cu vrajbâ. sau cu pizma, nice să
ve cntezaţi a ve a,tingere de iLCC
}ra" llice Srt fiţi beţivi, nice furi
l1ice hulitori, umtlll spre a}t,ulll,
Bice gulcevitori, nice cu cuvinte
deşiLrte, nice nebuni, cit şi domnul
nostru 1s lIs, fu brttntll şi oc:t
r(ltll şi r:tbdll. direptri noi, ce sit
fiţi bltmqi şi lini, şi pleca
ţi, şi r:Lbdittori de toa,te. şi
gri ul1lbla,ţi cu frica lui dllmnerJen,
şi grt ve nevoiţi de slujba ,'oastr[L
ce sflllltfl, c:t Ye înV:tţrUD(1 dupft
tocmela. sfinţilorll a,postoli,
şi numai brtrlmt unii ulUeri. c:.t
r(('11)
S-TII .tp -J,I- W·
nu f{mi. de lege S:l întraţi la sf
ntul jrlltrtvnic, şi s(t nu fli cur
varrn, san }lrecUl'varln. sau se ţi dai
trnpul pre ruşine, sau la trup de do
lJitoc. unIi ca, aeeşte S{l nu se cute
zeei'indtl V;L a,seapl'opHa sa,u acugeta
spre preoţIe, nice farit ucigaşi. 111
ce r1lpitori. nice tliHmri. ce s:t
fie curaţi întl'll tot, şi numar
b:trbat unii Il1neri. cum am rJis şi
slobod de toate pecatele. şi curat
şi nespurcat. şi aşa s:t vie spre acia
sUt infricoşatâ. şi mare slujire.
fa,rftdecesevaadnce pentru blagoslo
venia la biserecâ, nu învi'lţ{tlll S{i
fie aceste numai ale preotului,
ce şi slujitorilor biserccilor şi
tuturora celora, ce se ostene,~c(1 spre
- PIUVII,1- .
acestlI lucru sfânUI dumnerJeesc.
rarâ se ca,de în trei p{trţi S:L se Înparţ[t
doao preotului. fiLrft a treia parte
ostenitorilor şi slujitorilor.
De borari, şi dc ceia ce sun
tii supt putere lor. ţi
de slujitorIi lui, înni
tămui
, dUI)ft ÎllvMUtu
,
l'a lui dUmllC(~cu.
De cela ce birUI<Lsce preotul. ca S;'t nu 4-
birufasc,\. pre dinSlllu nimine de în
oamenii cei proşti. nUlllai biserc
ca cr l11(1re, şi acela se birulascft du
pfL lege. farâ de în oamenIi cei proşti
llice bOlarii, llice mişeii, s{t nu bi
ruhtsc[t pre nimine cu preotul, ca
 11
nelu
S'TII Al'-LI - 11*
cele nelnminaJe, spl:e luminfL să se
l'f'ldice. nice 81L l:L ceva, de în bisel'eciÎ
m(tc:tl'i'l 8iLH f{Lcntfl şi bisereca.
Illllllai ce ViL ti pominoc şi cu
hlagos!o venIa, bis(~rec'ii. şi acesta, cu
lege şi cu friciI, 81L ht şi cu blagoslo
ven'ia, preoţilor. lant de se va, ispiti
sit la ceva frtr,1, blll/1o::;lo\,eni':L preoţilor
clen hisel'ec,1, . ;';,Lll frtr[t lege. n
nli ca. acela anemica nuse închipuesc.
IHlllla( furi de biserec[t. şi ago
llisire spnrea,t,1, şi necredincioşi.
deci aceştt~ simt flll'i şi rrtpito
ri. şi tflllutl'i tIe bisereca 1ni dum
fleq.en. şi ci ne ya, fn,ce acest,ra. u
n'ii Cit acel:t !lan poca,fan'ie, ce vori'l
moşteni perire.
Că· a,şa, gice domnnl nostru 18. Hs.
\'(t'so
- PRAYILA
de înva,ţ,l,. s(t daţi ce fa,ste înperMe
sc împemtulni. ra,r[t ce faste a.lul
dltlUlH,q.eu, lui dUlllneq.eu.
.Aşijdere Srt nu aibt1, putere bo
r:trii a j ndeci1, pre preotul, de li se va
Mmpla vre o gl'eşaht oare care c(L
dere ori tl'UPljscl\, ori sufletes
Cit. ce ţercovnicli bisereci'i lui
să.l j ndece . .'far[t de nisca,ri locnre
de iLl'MuriÎ SiLll de vie. ele li se va tt'un
pltt 101'(t ceva, aei aste dela uOI<t)'i
Srt se judece. Însit eu intJebitn~ ar
h'iereulni.
Crt nu se eade episcupnlni si'tş jude
ce pahIm'lml seu, sau mit"l'opoli-
tului, sa,u s[lf ct~rce allnI cev:t.
aşijderlll şi preotul episcopul
lur. nice dlaconul cent S[t grăIasca
12
rula
- S-TII AP ~LI - 12*
sau Srt judece pre popa al luI . ca nu
cumva SrL nu se grijascâ preoţi'a du
mneq.erascft.
Episcupul să. nu poftescâ dar de
la herotonos'ie luI. ce s[t ispitescft
pre acela ce va vre să. se preoţescft
de nitra vul luI. şi sa 1 ispitesca
pre dinsul den tinereţele lUI, şi de
minte lur. şi mal ales de grija
crtl'ţi'i, şi aşa srtl afle pre dinsul
întru toate deplin şi nevinovat.
şi fi şa să. 1 preoţescâ. şi săI
pr'iimesc[t ca trupul lut
Episcopul de va pomeni să la clar11,
dela cehi ce va vre sa se preoţescâ
ori de ce va fi nedestoinic, sau pen
tru darul va lega, pre preotul farâ
de vin[t. unIi ca acela să nu se ascul
ftrso
- PRAVILA --
te, ce s[t se întoarctt durerla lur spre
c:tpul lUI, şi spre crescetul lUI ne
clireptate lUt S[L se pogoarâ şi se
fle c:t şi Simonll vrajitorlulll
înt ru osit nd ire.
Şi eine va vrR s{t se crtlngher{1,Seâ
întn\ m{tn[1stire de cera ce petrecu
pre acele locme, şi cu mUlare lui
va da, ceva elentru averla 101'11 bise
rec1i, şi sufletesce o va da, şi
larft duptt acela li va pare reu, şi
vor11 incepeaşcăuta, alloru ce au dat,
ce situlvoru cere, saulvoru fur:t ceva
dentrn unile ca acelra. rarâ de
voru face cu nesciinţlt, StI. la caBon
şi sit se poc[1Iascft, nernica unora
ca acelora să. nu se dtl. 10rtl, larftde vor
sci şi nu vor vre să. asculte cumUl
13
reelo
-- S'TII AP"LI 17"
voru învrLţa pre denşi'i. uni'i ca a
cela Srt se gonescă. den m1tn(Lstire şi
den biserecft se se desp(trţâ, ce se q.i
ce (le cuminic(tturâ, pentru ce cit
darurile hiserec'ii Iatl\, de acmu nu
mai faste putere nice Srt mai de
nice Srt mai Ia.
6* Episcopulu sall igumenulu. sau fie
Ş carele dentru rrtndulu preoţescu, de
va începe a fa,ce nedereptate oame
nilor şi rt'mtate, înv{tţ1tm pre unii ca
acela sit se scoaţâ. sau IarfL de vor c:'t
uta direpbtte, pentru vre o platitI.
oare eal'e. s[t se seoaţl\, de în preoţIe
Popacevacnrvi sau vafaceprecurvi'e
să. se scoaţâ. Episcopulll ce va fi ne
grijnicu de biserec[t. şi se va m{th
nide rug,"tcIune. şi popii nu j va invit
1'{rao
- PRAYILA -.-
ţa de aşa. ce şi acele le va. lăsa de
negrija duhovnicu stju, numai ce va
lucra cu muinile lui, şi va tocmi
mircnii. rarfL de duhovnicul lur va
începe a nu griji, aşa unii CeL ace
5' la s(t se intrebe, pentru ce C1t grărasce
scriptura, lepădat S{l fie fieşci
ne face lucrul lui dlllUnegel~ cu neso
cOtiIlţ[t. ca fieş ce lucru ce se IUCl'C
ze cu mlma trupesc, pieitori ras te,
lant celu sufletescu, lucrulu lui
dumuegeu faste. ce de dinsul gisem.
c(J, lUai vrutos pentru aceste se cade.
Episcopnl Ia vreme morţii 1ur sft
nu ai bit putere a înpfLrţi nemtjnu(
(leI biserecii m{tcarâ ce. şi şi
de ceha ce ~tU însuş strlms pre dire
gătorila lnr~ Dice den celra ces alte
14
rteto
S"TII AP-LI - 18"
le, numar ce va, ave dentral lUI, elen
ceha ce va fi dat la IJisereci. şi
va da ţtjrcovnici 101'11. de aciasta
Inv:tţ(tmu jum(ttate S1t se înpal'ţ,1,
la, pamente lui, pentru pamente
arhie}'(~sc[t. Episcopul" ce va purta
oaste dupâ dinsulu, sau va umbla
pren{travu decocon, sau vaavemulte
cuvinte fftrtt de folo:;:ll, sau va face
pnScurv'ie, S;t se scoaţ[t. C{l nu se ca
de episcopului S1t umble la mărtu
rIe sau Ia chemare meseloru. iar{t de
va merge clindtl v~, el li să. nu merg'-t
pentrumrtrturia, nice pentru muncft
riIe nice pentru beuturile. nice
pentru beţi'ile, ce pentru invăţătu
m sufletescfL. C."L se cade episco
pului, pre toţi oamenii marii şi
rtrto
- PRA\'IL!
miCii săi înveţe, cu bhindeţe şi cu
plecare, Iarâ nu cu rt'mtate.
Nu se cade preotul ui S;t hlagoslovescâ pre
episcopul, nice diaconuhi pre popa,
nice ceteţulu pre diaconuhi, farâ pre
otul de va eşi aciraş Ia g:UCeV{L ori
pentru direptate ori pentru netli
reptale, şi la ucidere, S{t se scoaţfl.
Preotulu de se va însura cu a doao IlIU
Iare. să se deJunge de preoţie. fartt, fft
râ oprelâ să se priceştufascft.
Popa neguţMorIu sau camatnicu, ce
va vrIa săşu înmulţescâ argintl1ll11i
să selasede leturghie~ pentru ce cfi. fasf:c
înpreunatii mincIunilortl şi asupri
cluni'i, şi mai maree neguţfltoria de
cutii curvHa, de se va lăsa de unele ca
<tctHra, Iarâ se preoţescâ, rarâ de nu

11',
rreto
19*
-- S-Tll .\l' LI .. -
acela sn, fie scos. Preotul sau dIa
con nI de va ci'untttnici, ori sa se lase
de 'mele ca, ilcestfa, RitU S(L se scoaţâ.
Preotulll ce V:t ctmb mir0nesce, sau
va j nen ori Stl se hk;(' de unele ca ace
!rn, ori Stt se sco:tţi\,.
Pl'eotnlfl tIe V,t crlc1f:t în cnrv'ie, 'mnş
vn, el,t trulHlli'1 :-;pre ruşine ori cu g(t
dini, ori eu dobitoace, si't so lase unIi
ca, :tceht de let,nrghle, i;ll';'L îucfL Mlln vn Vertl de dinsâ. deci de va vede cu ochi
fi popi\', şi se V(l nUn întru toate
S(L nnsecntt)zellSC,tpropmt b preoţIe.
Preotul mincinos san vadnic san clevetnic scit. rarfL de va lasll aCela şi lllrâ cu
Slt se lase ele llcelr,t, SllU s(t se sconţâ.
Pl'eotultldevafimegel'll II lllcm în ce
tate, şi va cerca, Srt se boel'esci\, şi
vn umbla, cnnuşli, şi vn merge în S~l
bOrtl cu oa,meni proşti, snn cu oOla,ri
16
recla
S-TII AP -L1- 20*
. Popa, acela ce va lucra şi va face, ca,
să. se fel'escâ de cuvinte mueresci, Clt
SrtŞ socotescâ vistilal'lul sufletului
nefuratâ. şi SH. nu se laude de cura
ţ'ie, ca sa nn p'i1argâ ce are.
Preotului, de i va curvi mUlare lui
şi eHI nu va sci, acela să. preoţescâ.
lllrflsă.i vllspune nescinededinsâ să.sehsc
de preoţ'ie. şi să. cerce Olt1'e faste ade
lui, lltullce sft o lase. şi acela întru
l'rtbdlll'e să petrecft şi iarâ sa sluja
llltâ mnrareva cadra, sase lase de litur
ghIe, şi Srt· se pricestulascâ neoprit.
Iar;'L deş Vlt llve mUlare lui, asijdere
certare să ai bit. larft la 111 oarte lui să
se priceştulllscit ca, şi alţi preoţi,
17
"ceto
20'"
josu, farft deş va pune ruşine în gum
umerii., şi Vll fi curere, ce se tlLlcu
l:tsce spurcatâîn gurâ, deci eu de acela,
nu scriu deci'i S:1 sc'ii In arrttlll'e, ce
la ce Vll ract ac~st~" Srt la isp~ve~il'e
cu dumnegEln. ŞI sa 1 se socotesca cu
, I
II1egel'e. :
Preotulll de va curvi, s(t se scoaţâ.
tllr[t mUrlll'la lui devll vres;Ll11 ]llse, pen
tru înţelepţHll el, Slt nu se spurce cu
nnsnlll în vOIa, el Srt fie. ce însfL denuvll
t
pohti llitu 9itrblltfi. rarfL de va, htSll
cnrvHa llcelu porâ, el11 SrL petreCft
cu mUlltrlaf'IUi. aşijdere şi d'iaco
nulu şi cete 1111, de li se V01'11 t1llllph.
ctL amu scrr,'u nOI, că, mUlare nare
IJutere cu trupulu eL aşijdel'e şi
brtroatulu nare putere cu trupul lui.
18
"ceto
21*
S-TJI AP J,I
pftrintele vostru cel11 den cerIu, cum
J](~n gis noao c(1. ore cute veţi lega,
pre p{nn11ntu, fi vor legate şi în cerIu.
şi Oll1'e câte veţi dezlega p1'e plUllunt
fi VOl'U dezlega,te şi în cerfu. rari\, de
cerfL ce suntl1 clevetnici şi hulitori
în cillstftlume, lua vor judeţul lui dum
ne~eu şi m(tni(a lui dum ne<}en.
ca. şi ce!ll ceclevetUa mllintepre:JI oysi.
DE PĂRINŢI ŞI DE FECIORI PRAV1LA,
Prtrinţ'ii fecioriloru loru întrun chip 8*
S(L le împarţfl, dentrn strr111soare 101'(1.
uu unulsrtlm::tÎlubescâ larftprellltni
s{tl mai urescft. c{L şi domnulu no
strll 18 Hs, şi fii şi tenerIi illu re.;;1t
dit, cele vegute şi cele nen~~gute
leu dat. rar&. de ser&. şi măni'la pru'in
ţIi, ce lege nu se mrm'ie;
t{fSO

{'(rso
- l'Rl YILl ---
lllegtmdt'1 frt.l'it de o nevoe oare rm'e
d.ei \,,1, fi lni, unIi ca llCeJll , ori s(t se
scoaţitol'isrt se lllselle uneleca acella.
P.reotnlll, întru pl'eoţUa lui, de va,
orbi sau va,şch'iop,t, sau Vll veni o bOll
};1. drilCescfl, spre dinsul, 8;L80 lase dc dnm
negerascll letnrgh'ie, ranI. llitc lllolitve
srl. le umple.
Aşijdel'e şi cinf\ \'ll llVC vre o vinit,
s:tUOrbll de V~t (tbHa, vede, SllU şchIop,
S,tH vre o mtmit nsC,ltit, sa,u stl'ieat,
san snrdl\ sa,u fUn dei1trel(t nuutft Sllll
n;Lscuttl întru amestec{tc'iune de sunge,
(le unIi C'l aceşte toţi ~rt nu cuMzc
(t se chemare preoţi. Oare ce episco
11(1 pentru plllbt de \'ll puneun1l pop.1.
Cll llceh, S1t se seollţft amendoi, ŞI
,\'celtl episcopll şi (tcelti popit.
VO','iO
- PRl VIL.\ --
cum se cade preoţIei. ial'â deseva tllmpla,
mai nainte de eltl să. llloal'â preuteSll
lui, si nu se va atinge de lllta, acelll
m,rft certare Srt preoţescft. larrt de Vlt
fi şi vie, şi nu va pnte însuş Srt o
pringCt cu ltCeHI b;trbatll la lll'Mare,
srl. nu slujascft nice să o lase. dt însuş
d0ll111Ulu nostru 1s Hs grMa,sce, cit oare
cineş va lă.sa mulare lui, aleg11ndtl
frtrit cuvinte d" curvie, lşi s(t Vll în
sura cu ll1tfL pl'Mac~ curVIe. crllatâ
de toţi oamenIi gl'ălasce. Illr[t diaco
nului deise Vll tfimpla dec'iasft nnnmi
întn~lJe ce cum lttl1 gis de.preotul, ltşa,
gl'rtim11 şi de d'iacOllUlll!.
D'illCOllUl11 elesevlt spurca în gurâ, srtse 7'
scollţf\', ce lllste aciasta.~ lllrft. Sll scIi
Clt taste mădulltl'lultl cehI de ruşine d~
- PRA.VII,l -
ce bi'truatul ei lJiru'{asce cu tl'upnl ei,
aşijdt>re şi mulare bil'ulasce p1'e tru
pul bărbatului ei. c{L direptfi acela
grMasce dumnegeu, că. suntil amendoi
un trup, căce llU înpreunat1l dumnegeu,
omul să nu desparţâ. direptll aCela
înp1u'ţire nice întl'unchip să.nl1fie, între
brll'Oat11 şi între mUll1l'e, lliegundu fă.-
rft de o nevoe lUare, şi şi aciastll cu
sabol'ul. Crt fieş ce pecatll ltfarâ
faste de trup. flll'â celll ce curvesce în
trupulu lui gre~asce.
Acillstâ lege ampus denvftţfLturi sfin
te. cute am pus sa le socotiţi pre am~
runtulu că. spre ltciasta şi tocmirâ.
şi ve aduceţi lllUlnte decu vuntnl dom
l1ului cnm au gis, că de veţi erta greşa
lele oameniloru. : el'tave-vlt şi VOltO
l'R.\VIL1 -
Feciorulu de va gl'{Li Cllvinte rele prt
rinţiloru şi cu nerJireptate, cu moarte
să, l11oa,râ. pentru ce dt pru'inţii lui
Iau dat lni luminâ şi viIaţâ. iarâ
desevorîntoarceuellceHaceau f{lCut,
SrL i se de canOntl de pocrLinţft dup[t
. lli, ca şi tllt{t seu, şi mum[t Sll
srtl rar te. rari\, de va lua lemnu şi va 10
vi 131'e tettâ :::eu săi se tae muna lui.
feciorul devllscrâbi pre mumâsa, mai
bine llrâ fi lui s{t nu fie născuttL
ianî. pftrinţ'ii săş înveţe feciorIi întru
fl'icaluidull1l1e<]eu, că. deşva IU bi pruin
tele feciorul iui, cu lh~dinsu sril mai
înveţe pre dinsul1l, ca să nu depringft,
de în tinereţe o neuunle ca aciasta fe
dorii s{t fie delungaţi, Şl cundui ve-
ri vede întru crescutul ten, ccrtă.i
 19
recto
-- S-'l'1I AP-LI - 22*
ş'ii roagtt, ca dete voru asculta" dum
negeu fvacruţa. farft de nu te voru, a
sculttL, însuş a.cela s:t moarâ cu ce au
frtCUtll. hrtt păl'inţiloru celoru
sufltltesci, şi maiceloru mai mare
cinste Srl, li se facft. şi dragoste li se
cade decllt pi'trinţilor celoru trupesci
Clt parinţii cei tl'upesci, blestemul
dezr:tdtwinezf1 den temelie, '(a1'f1
cei sufletesci sufletulu p'ierdu.
Ial'â inVtLţămu şi aceste, nu fârfL
deînv:tţrtturalni dumnec]eu, ce cu sfe
tul lnr şi cu înţelegerfa, ctt
yel'ii s~r S:L se socote.'3clL fieş carele,
şi S:L se feresc[L să nu se însoare cMre
dinşii, pene în a patra rudenie.
larfL de faste putinţâ, şi p~ne în a
cincesiminţ'ie sit nu seînsoare spre verii
t'oso
20
recto
S-'l'II Al' 'LI - 23*
SrL nescine va spurca mUlaria tătlli 9*
nis~u, ce 'iaste maştehâsa săse cano
nescă, 9 ai, să mtLnUnce secu, 'iarâ
sumbăta, şi dumineca şi marţi
şi joi, să mănunce untu de lemnu,
şi Sl1 be vinu, numai întracele 'c]i
le, şi StL facft, în tote c]ile, cute
36 metanii.
Ia,râ deseva întoarce spre soacrâsa, sit'
canonescâ, I5 te tii , şi toate c]ile
cute, I60 de metan'ii.
hrâ spre moaşa soacrâ sa, ce se c]ice
spre muma socră sa, să aibâ canonu,
7 ai, metanii 29.
iarâ cineseva chema precurvarlu, ce laste
cu sila, den care faste precurvie eera
ce va strica fata. să oarâ şi lua du
pâ acela. ce ântUi umple precurvHa,
rcrso
21 22
recto
recto
- S-'l'II AP LI
- 17*
- S,,:'1'I1 Al' -LI - 18*
mUlare măritatâ, 5, ai, şi me Al şasele sunge ll1estecatll, ce amu
tanii întoate gile 24. ra1'â de cu ro <}isumai nainte, filulu cela ce vaspur
bai, 3 ai, şi metan ii , 12, în c]i. ca patulu taUmi s~u, ceSA <}ice ma
ştehfL sa sau soaerftsa sau matuşâ sa.
DE SUNGE MESTECAT, CE lALE SUNT 8.
Al şaptele sunge amesteeat, de voru
l1*Ânwru amestecare sungelui, raste mai fi dor fraţi la o mUlare, sau doao
gre, ce seva întoarce firul spre mumâsa surori cu unu barbatu. rarâ deva fi
ce dOl~nulu dnmne<}eu s:t ferescâ sftnu cu nesciinţâ acesta. S:lse pocrtrascâ
fie ~cera, clt ,se grăJasce şi greşalâ 5 ar. rar<Î, desevoru sci G ar, şi me
m:tl. mare ~ce;ta, cede nevoerasteaciasta tan'ii 60. în <}i. rarft al optulU,
devll1e smll1telâ, larft deseva tumphL dese va tllmpla tatiL cu feciorulu cu
cumva a fi, c:t vriijmaşlll nostru o mUlare, sau ginere cu socrulu, cu o
diavolulu, şi delungat de dumne<}eu, ne mUlare, G al Srtse pOcrtrasCfL aceşte,
prtrâsitu se bate de puru1'e de perire şi metan 'ii IOO în <}i.
oameniloru, nevorascesăadllcâ rodul Deci învăţămu pre preoţi, şi pre 12*
om enescu întru perire. pentru ca în toţi ce 'ia ce se'iu carte, cundu va vre
văţâ domnulll dumnec]eu pre Moysi, nescine s:tse ispovedescâ la duhovni
să nu uci<}u, să nu furi, să nu faci cu s~u. S:LŞU scrie greşalele lur în
versa
terSI)

- l'RAVILA - l'RAYlLÂ _. precurv'ie să nu minţi, cinstesceţi - PR!VILÂ -

sei, ctLdeaceşt8stmt su ngeamestecat..
Furtatu tpn so1'u ta Sll nu o la. Dice
frateten p1'e sora fri'ltatuMn StL nu se fa,
Ct1 se g1';te.'3Cll fraţi snfletesci. ceşi
suntii presfllJ/taevanghelie, şi precinstita mrLritatâ, că faste neputincioasâ.
cruce. aşijdirra şi cUIllMrul cum:t
tr:Lsa StL nu ora, far[L de se va tllmpla
spre cUIll:LtrtLSa sau spre feciorii eispu
rCrteIUne,cesrLdedumneg.ensă nuse fac-iL,
rn,r[L de va fi vrun sfetu drucescu ca
acesta, 5, ai, S.1 se certe şi StL se C:t·
fascâ numai cu puine şi cu apâ, şi
decHasrL nnsecall1 mai vn,gâ unulcual
tUli'l. nice naşu ten soruta sau frn,
tele, nice naşa fratet~u, sau sora
SrL se ra, Cft latft faste slmge mestecat.
o mie de talere se g1'ărasce tarul
p~cateloru.
dereptii acela săse pocărascrt de precn
rv'ie. şi după aceia să se cunune.
PrecurvHa faste cine va sili o mUlare
derept acela o parteînvaţăIll sa la mn
far[1, farâ doao părţi barbatul. 'iarâ
de va fi fostu cu vora muel'ii şi a băr
batului. întru în chip să li se de canon.
PrecurvHa raste, cee spre roaba lui.
şi spre ela slobodfL. şi spre cela ce va
venidentraltâ parte. sau dentl'olaturi
de păll1untll, şi se va muta în pămun
tul unui bOlal'lU, şi se va da cu trupul
şi cu sufletul, pentru ce Clt scrie: voi
robi cnceritive domniloru voştri CU
fricâ. deci direptu aceIa, cela ce
strica fata, sa la canon 6 ai. rarâ la
tatât~u şi mumâta, şi de aproa
pele teu ca însu ţi ti ne.
Al doile sunge amestecaM faste de seva
afla taUt cu fa ta lui, direptii acela
aceste doao amestecăcfuni de sunge S;t
se desparţâ, şi 20 de ai săse POC:L
'iasCâ, şi metanii în tote c]ile cMe
366. Al treile sunge amestecahl (le
seva afla frate cu soru sa, 15 ai SlL
aibâ pocaanie, şi metallir cute, 300.
Al patrulu sunge amestecatrl, de.'3evor
amesteca veri premari. pocaanii 12
ar. şi metanli cute 170, în c]i.
iarâ al cincile ai doi veri preruari sau
ai trei desevor amesteca dereDtii a.cera
să fie pocaan'ia, al doil ~eri, ILO ai, si
metanii cute 15 Oîn c]i. al troil veri, 8
ai, şi metanii 100 în c]i.
tru hărtie, şi srw de duhovnicll s~u.
canu cumva cu nesclinţn, S:L uite şi să
lase ceva de greşale. şi fa1'[1 învăţâm
pre duhovnici, să scrie în hru'tie şi săr
de nisce învrtţături caacelra. cut
va vre s{tide. rarâ oamenii cei
proşti, să grMascâ gurft cu gurâ Ctl
te un cuvuntu. şi aşa srLi lecnfascâ
pre dinşli, şi cu cutremur s{lf cercete
ze pre dinşii întru toţi aii, sele adu
c[t aminte de tocmelâ ce Ieu pus lortl.
şi săi înveţe pre dinşii s{Lnu gr{tfasca
cuvinte curmezişate popeisau diaco
nulul, şi atoatll l'~ndul bisericIi.
Uuerile le învrtţam s{Lseispovcdescâ
la pragul Liserec'ii, şi srtfie uşile
deşchisepentrusmintela. rarâ învăţrtill
şi pre cer a CeStl c{Llugeri deplin, şi
3

23
recto
19*
S TII APj,I
pre cela ces:t ţin în curi'Lţie, Sri, nu Prl~
mescft, mueri de isporedan'ie, numaI
cela ceva fi a.jnnsl1 întru betr[tll(~ţe
şi întru minte întregft, şi cu toc
l11el[t bun[t, acesta, sl'tse gdtlasci'L de
unele ca aeele, c(), SltnU aibi'L cugete
de smintClft, clt dracul n cu ffil1erile
face rl'tZbOlll cltlugerilor şi sfinţi
loru, cfmdu va vre f'iecarele să. prii
nH~scft o mUlare de ispovedu, ântUlu
Srlse întrtrescft pre sine, cu rugrtCIUne
şi cu rugrtri, şi srt cetescft aceste.
no.\\ -.\SIIMh\ R-E. ft~cnOll'l'E r -Eli E~c'k
3EM.\a"\. Şidnpft acela sa prlime
seft fieşce muhre de ispoveJu, deva
fi preotul betrn,nu şi înţeleptll,
Srt an1. fi şi mUlarra luI. şi aciasta
o poate, şi deva vre să pl''iimescâ
tusa
24
recto 25 26
ruto recto
20*
PRAVILÂ - .
-- S-TII .U-LI ~l* 22*
, inul ascultărIi, de
disu vâ. şi să începe 11 ceti duhovnicul. rarit dedan~ trupului pre ruşine, cese
Tp-C'rOE, HrA-WI\\ ,,-, II' S.o., II' IIP0'lA'~ gicecela cesepunesuptu altulcumu e.
ispovedire tainelor ii pe
llOCKOII'lAII"iA rogăcrnner. Săş desco rarit taste punere suptli altulll întrei
cate Învătăturâ.
, apere caplllll cela cese ispovedesce. chipuri, ce faste de chinulascede altulU
Cu,se cade omului celUl. ' d' 13'
ceş ISpove e
r.trft deva fi mutare, sănuse descoapere silit, lan't acesta faste mai luşoarft.
sce taina pecateloru lui la omu, nu
la capi'l, să se arnncejos la pomlmtll, rar[t al ta rast~ceînsuşsepunede bunft
ca omului să se ispovpdescâ ceca în
şi Srt zacâ şi S:L gici'L aci asta. voe suptll altnlu, şi acesta laste mai
SIlŞU lui dumne<]en săi se rnărturisescâ
IspovedescnmeţleduUl negenlu cerrului gre. rarâ alta laste unulu cu altul
aşijdere se cade şi duhovnicnlui, nu
şi alpomi'll1tllluL cute suntll ascunse se spurci'L Intru pohtele 10r(l, şi ace
ca nesce pecate strline i?ă. prlimescâ
le mele dela inema m(~. şi dupi'L sta faste m:ti gre decut cele doao.
pecatele faului Een celui suflet.esc:
acela srtlll rlldice duhovnicu seu, şi şi rarâ de cute ori au făcut ce faste
ce sit le aibâ ca pre pecatele IUl, ŞI
se lu pueîntru latori de bisereci'Ldeva mai pre spre fire, Od~Ltâ au de doao
de va vedepredinsulu plecaM şizdro
fi. şi Săltl întrebe cu to.ate blUnde ori au de trei ori, şi avei atunce
bitli cu inema facetori şi adăo
ţele şi linu. şi deva fi putinţâ mUlare cu lege au ba, decuţi ai ai fost
sitori luiş, şi credincios şi milostiv,
încâ srtise închine şi săI se rute, mar a,tunce au dupâ trei geei darâ cu do
şi seva mărturi"i cu bunâ înţelepc~u
vrătosu, deI va vede c3.se ruşinezâ, hitoace decute ori ai facut, darît
ne şise va pocă,], acestuIa cu socotm
să începâ cu glas bllll1du antreba şi sitblaznâ cu muna decunduaiînceput
ţâ şi destoinicIe sălu '(uşurezi cu
ar grăi, Decicumu fu ântă!u fUule fe aface, şi pune cundu, pentruce că cu
verso
VlYSO t'crs{)

- PRAVIr, -
pre oare car'ii la, dinsulu deispoveda
nle, Srt prlimescâ. 15, oameni, sau
20. far:t alţIi srmu mai pl''iimescft.
Xarft devafi preotnlll tllnerll nice
întnl11 chipll Srll111 cuteze a prlimi, nice
un sufietll către ispovedire.
Pentru ce Crt orb pre al t orb poadi'L,
şi amendoi caMI în groapâ..
hrft se cadeduhovniculur celula ce la
cugetele oamenilor, depurure sllse poste
scfi. cllte, 4:0, de rJile preste anu, ~arft
întoate rJile şi întoate nopţi Srt se
roage lui dumne<]eu de sine şi de fii
lui cel sufietesci.
firul marelui·
10,\1111.\ 1\\tlllX'\
VasilYe, ce fu chemaUi şi
- PRAVILA
învăţătura, şi larâ cundu veri veoe
pre altulu şil veri augi mă.rturisi
nduş pecatele multe farălegi, nu
se cade să se mire de acestra, nice srt
-caute spremulţimIapecatelor, devor
fi şi pre spre fire. cesă caute spre
dumnegeu, şi spre bine1e şi spre îndn
raria inem'ii lUI sănădăjduIascâ şi
s:tpue. şi cu toate mă.ngllIare şi cu
hllll1deţe, şi cu drago::!te Srt aibâ ca
tre cela cese ispovedesce.
CUM SE CADE A SE ISPOVEDIRE.
Cadese srt raI cela cese ispovedesce şi
s:tl duci înainte sfantuiui oltarlu
legate sai fie mll~lile lur. şi să vIe
şi săstâ să caute josu la pomuntli.
'(arâ denu vafi bisericâ, larâ acela
întrun locu curatu şi faru de glace
- PRAVILÂ--
ciorUa ta putredâ, cu curvIe şi cu
mUla,re cu lege, şi de săblaznu cu
muna ta,sauoare cum şaltele ce slmt
mar preste fire. rarâ cunduva spune
unele şi altele. rarâ ~ălu întrebe,
cu cute mUlari al căgutu mai nainte
cu mutari cu lege. farâ devafi vuduu
i graIasce lu!, de cundu eşci văduu,
cute murari ar cunoscutu.
şi larâ, darâ cute au fostll de din:5e
marita te, şi cute văduo, şi C1I
te călugeriţe, şi cu te an fostll
'de acele călugeriţe schimnice şi cute
neschimnice. pentm ce cutevor fi fostll
chipulcelu micu.judeţu rastede dinse
ca şide curve, larâ cute chipulll rcHI
mare, aceste ca muerile cele marita,
te isevoru socoti lui pn~curvle, şi
- PRAVILA -
muna suntil doao sau trei, una lagte
cea face omul însuşi cu muna lui,
rarâ alta unulu cu altul face. alta
larâ cu coapselelui face, şi cundulva
întreba de aceste de toate duhovnicu
seu, pre cela cese ISFovedesce atllnce.
şi larâ sălu ispitescft pre dinsulu,
şi de amesteca) ţ. slmgelui cum şi cut,
cii nue odatâ, sau de doao ori, sau
de trei ori, ce multe împărţiri are,
cumll raste scrisu la apostol!. şi
la învăţMurile părinţiloru.
Iarâ se tumplâ şi acesta oare cărora,
cu muerile loru pohtescu de facu pre
şerJut. şi larâ săI1I întrebe de uci
dere, şi de furtişagll, şi de ele
vete, şi de minCIuni, şi dupâ aceia
de toate, şi săi giCâ lur duhovnicu
 27
recto
_. S·TII AP •LI - 23*
seusrLse aruînce pre sine jos, şi să za
câ elu jos la pămuntli, şi săse roage
duhovnicu seu aşa să grMd,scâ.
40*Doamne milostive şi dela inimâ
îndurtttorlu şi lubitorlu la oameni.
cecuproroculu teuNathanu ertaşi po
căinţa lui Davidu, şi de greşalele
lur, ertarei dărui şi lur. şi rugă
clune cedeîntoarcere a Manasieiopriimiş şi numai cut va slăbi, şi nice una
însuţi tu, aemu robulu teu, Irmec,
cesta cese căiasce de greşa.Iele lur pri va căde. şi leva lăsa toate. că nam
imesce, întru tocmela şi in dumne
gein3 ta ce e lubitoare de oameni,
greşalele,cătueştldoamne,celacear
gis de şaptegeci de ori cute deşa
pte ori, săse efartecelora ce cad întru gice către mine cer însărcinaţi,
pecatele fărădelegiloru, pentruce
că cumue mărire ta aşae şi mila ta.
V6r80
- PRAVILA-
că tu eşti dumnegenlu nostru.dumne
geulu celora cese întorcll, alcelora ce
ne crtimu de toate nedireptăţile noa
stre. ţie mărireţi trimitem, tatâ
lur şi fUnlur şi duhulUI sfăntu.
Decira sălu redice pri însul, şi sar
gicâ lUI săşu aco apere capulu lut
decHa isecade să şagâ cu nnsulu şi
salu întrebe, ce învttţaturi va pute
ţinra, nu ceva duhovnicu seu acera sM
de, nice larâ cliter vafi lur bj ne,
ce cu socotinţâ ise cade alu învăţâ
preinsulii clltiiva putia ţine. cănu
întrun chipu cu pecatele ise cade lui
săr dai învăţăturâ, nice larâ să soco
tesci de pecate, şi de crescutu1u
lui şi cu ciit, cecum am gis, dupâ pute
re săI întrebi să.i dai în v:tţaturâ,
28
recto
S -TII AP'LI - 24*
cum doarâ şi de pu<;inele pecate va
putC şi mai multu deva face, ca
nunumaiertare depecatesădobunde
scâ dela înperatul Hs, ce şi cununii
săse încununeze, dupâ nevoinţalui.
sau rarâ, deva fi neputincios, şi nevo
inţâ nu va ave, şi va lua învăţătu
râ dupâ vOIa lui cumiseva căde lui,
nuva face, întru măhnic'iune de jale
tocmit cele grele săle luşuraţi, ni ce
să puneţi gr~otate pre un'ii ca acela.
că jugulu lui dumnegeu bunu raste,
şi tarulu lui luşorue. Veniţi
şi eu ve volu reposa, deci rarâ laste
şaltulu cundu face oarece pecaM
- PRAVILÂ ~
mare sau mic, şi la învăţaturâ. că
ânturu se cade lUI derept multe peca
teale lUI, în mnlţia'irobesce, Iarâaltul
întru puy:ne vreme învăţătura lur
o umple, şi multe bunătaţi face
şi adaoge, şi latâ curatu se întoa
rce dentracele greş~·tle, ş(cu dedinsu
se tocmesce pre sine întru pocalan'je,
pentru frica luidumnegeu, că se teme
şi de moarte, şi curendu se curăţe
sce pre sine. dereptl1 ace nu întru al
mulţi sase tncepâ poca,anHa. ce du
pâ vreda sufletulUI, eumu grăJasce
şi marele Vasilie. şi larâ aşijdere
grăJasce, cănuîn vremedelungatâs tt
judecămii unii ca aceşt8 cese ispove
descâ. ce pocaanie dupâ nllravulu su
fletnlui lUI, şinol dăm a,şijdere
29
recto
-- S·TlI Ap·LI- ~5*
putere, duhovniculur să prHmescâ
acelu sufletu la dinsulu, pentru rubi
re de oameni alu dumnegeu, să 'iubescft
acelU suflet ii deomu, pentru ce şi
nof îovrtţâm şi. cu învaţ'1turâ duhului
sfuntli scriemii aceste. rarâ decela
ce rau cu ani am scris de fieşcari fărâ
delegi rendu de învăţâturâ, rarâ nu
taste prepusu nice deuna. dese va ruga
cela cese ispovedesce, numar dupâ
înţelegere socotinţer cum amu gisll.
cumii învaţâ şi sfuntul Ioannu ;"<\'1'0
8e'l''' cutre Ninevit8n.i, nuse ruga
râ în gile multe, ce numai în trei gile.
iarâ tlăhar!ul întrogi, ce ca clipela
ochilor, numai un cuvuntu respunse,
şii deşchise cale rarului. deci ace
ste noao au grăituse pensru duhovnicul
verso
- PRAVILA -
cela ce farâ de înţelegere şi fărâ
de socotinţâ punu învăţături grele
şi toate punerele pravililoru cele
dumnegeesci le ţin, şi nu inţelegu şi
nu le socotescu bine cu direptu1. ce
~ărâ de omenie şi nebune le paru.
Iarâ ce ras ta de mUlare, cu mult mai
bine să întrebi pr~ ace.ste, şi să
iscodesci decut pre bărbatu, că ajung
aCe.3t8 şi în mal ma,rr bez·lcon'ii.
că facu farmece şi vrăji şi p'ierd
sufletele coconilor la vreme de nascere
şi încâ fiindii şi în trupull1 lor şi
beu oare care erbi cele ce înseşi le
scin. ·direptli acela lise ca,de cu mult
ale mai întrebare. cuţi coconi au
ncisu fiindtl încâ in trup. darâ cuţi
născuţi. lllai vărtosu văd uole, şi
30
recto
S·TII AP LI - 26-
călugrtriţele, şi pentru ce rundii au
făcut acesta, rarâ altele beu erbi ,
ca sănu facâ coconi nicedinioarâ,
şi aciasta faste ma,r re, că nu sciu .
ciiţi vor se nascâ, şi altele numai
de Untl coconu facii aciasta, şi ace
sta e mai luşoarâ. iarâ altele în toa
te luni beu erbi ca nice dinioarâ
să nu facâ. şi aci asta laste mai gre
de cut toate uciderile. ce acela şj
pune la moarte însuşi să aibâ certa
re şi de?lpărţire de biserecâ să aibâ.
de nuseva lăsa de unu lucru ca acela,
să n ulii ca mai facâ.
Că f'ieş ce păcatii şi farâdelege,
cuţil voru face mal nainte de 30 de
al de creseutulii lUI oare ce pt'lcatu
vafi, ori amestecare de sunge mare
verso
PRAVILA -
sau micu, nare lnvi'tţăturâ să faeâ
întru umplere ailoru ce amii semnat
mar nainte ce puyin. larâ denuiva fi
fostiiatunce crescutlllu de trergeci
de al, cadese duhovnicu seu să socote
sefi, de ciiţi al seva scr'ie, şi mar puyin.
să se înveţe elu, mal viirtos cumu amîi
gisu înproti va puteri! fieş cărnfa,
alegundu f;trâ de ucidere. pentru ce
că ucidere, de tOrtte pecatele !aste
ma! gre. !arâ cineva face pecat mal
nainte de 30 de a! crescutulii lur de
încelu pecaM mare ce faste amestecare
de stmge, săra învăţMurâ 3 ar, sau 2,
inprotiva erescutul lur, cum an fost
atunce. rarâ devafi dupâ 30 de ar
fiindtl, larâ se eade săI întrebi şi
acesta, în ciitâ vreme au lucraM,

31
reela
- S-TII AP LI -
27*
şi declIte ori. iarâ denuva fi venit
în mesurâ de 30 de a,l, sa.u a,u venit şi
au greşit numaI întru fida pecate
10rll.fal'fL denau venit întru presprefi
re, fie şi a,celuln, 1 aMI poca,anle sau
2 sa,nînprotiva,crescntulnrcum va fi.
Deci aceste gL'eşa,le toa,te, unuIa
isevortempla oda,ta sa,n de doa,o orI
deva. face, fa,râ a,ltnl de multe ori,
1a,r[1, alţIi tocma, şi I'Cne la Mtrtt
neţe lucrezft acia.sta, la,rfL a.ltullndt·
fiindtl el tenertl chinn'in see. şi ace
sta. e vedere, sau nevedere. deci ace
stia, toate se Ca,dll preameruntnltl ale
socoti cu înţelepCIune şi a,Ie iscodi.
şi de va fi fostll odatft dentinereţe
san de doao ori numar, sat fie lUI po
ca,anUa, ojumtLtate de an sau săumple
V€TSO
- PRAVIJ,l -
1 ant'l. ia,l'â llenuva fi dencele mici a. tllmpla, cum şi de cele învăţMuri mai
mcsteclwluni de slHlge sa.u den cele mari denainte seva teme şi seva pruasi
cadese lnvi'tţatmi mal mari Srt faeâ.
Şi lllU!arile se cade săse întrebe, ele
seva. afb fioş cari.t, cu farmece şi
cu vri'Lji dev.t face uciderfa, deci
una cllmlldela,întrnpoşaria" î'arâ al
tâ dela na,scerepierg(1,clune, S'3 cade
de a,cest::t s:t,e ,tlegâ şi sase de lorll ravtl reu, şi dentru tocmelâ re şi
poca,~LllHa deh presprefirla P{~cate
lortl, S a,i sau gJa,ce.
Iarft se cade Srt întrebi cela, ce gre la
sce, don şi gL'eşit, eltl au merSlI deseu
priceştnitlI, mal vrMosu încâ şi
fărft d~ în pa,sci, a,ce::;ta,e pecat mal fire numai, şi şi. aciasta deva face
mare de toate peca,t,ele, daau f,lcut,
şi 1 pecatu micll oare carele nepărtl
situ, şiva cuteza deseva priceştui
32
reda
28*
- S-TII AP-LI - '
precinstita tainâ. acesta
CU
mal întru mulţi af cu socotinţâ SfL se
despal'ţâ de precinstitâ înpreunare.
De muncare şi de beuturâ f'ieşcare
le dentru fire, cumu ova pute pur
ta, deci spre alegere duhovlliculni
faste aciasta, certuri ori grele ori
rnşoal'e săI înveţe, cumva înţelege şi
va s9coti cela cese ispovedesce, şi
cumui vafi vrere şi sfCtnl, şi
cumva a ve credinţâ neîndoitâ. şi
denlI ceva ave va ela, seracilor, şi cu
socotinţa duhovnicu seu, de aciasta
toatei stlntlllllşoare, şi să scie şi
acela de aci~Lsta toa,te învaţăturile săi
se facft luşoare, şi de mtlncare şi de
beuturâ, şi de rngăc'îuoe, şi de sftln
ta pl'iceşbellie mai vurtos de celiseva
verso
PRAVILÂ --
den pecate, sau dentrunse şi aceste
învăţături ceseva ispovedi. seva opri
dengreşale, eă mulţi suntil ce decâse is
poveuesc, şi latâ, stmtu întru pocaa
n'ie denscrăbâ şi den mrthnicfuneseînto r
cu. şi alţii larâ S1ll1tll ce ei dennă
hitlenâ, nice întru postul cel mare nuse
pot ţine de pecate, şi nau cum se pri
ceştui clmdva, de depurure pecatele lui,
măcar de nnsearâ afla, întru pecate
grele şi înfricoşate, ce cee dupâ
nepru'asit încai srtse ferescâ pre sine
întru postul mare. să nu greşascâ cu
mulare şi pene la pasei, şi aşa să
33
recfa
S-TII AP -LI - 29*
vie cu fricâ mare şi cu cutremuru,
cătr~ sfă.ntultl trupfl şi Clttre
cinstituHl SlInge :;ăse înpreuneze, ce
spre înseşi dumineca sfintelor rasci.
Deci iatr1, şi după mrLl1l1iclune, şi
dupft lene cine grl'limu afi, la,l'â nu
dupft ceva bine. deva fi fâcut şi
ma.lach'ia, cese gice pecatil cu muna,
sau cu altil ce întru postul mare. acela
llice Ia pasci să se priceştulascâ. rară
de va fi crtlugel' ori cum şi va cade
întra cest chip în postul mare, nice ace
la să nuse priceşturascâ penE> la pasci
săarâ fi şi sfUntu, pune nuva i
sprăvi pocaan'ia de ace,sta" şi atunce
sase priceştura"câ ori cine va fi.
Pre preotu şi 13re al'h'iereu, nnse cade săI
priimesci la ispovedâ, de nulva vede
fMrso·
PRAVIJ,A
bine şi chel' duhovnicu seu. că are
nădejde curatâ, şi îndreznesce
cutre ascultare. ori cutei ya gice
lui duhovnicu seu să facâ, canu cum
va de va a ve pecate, ca, srtlu lase de
leturgh'ie. şi del va învăţa duhovnicu
seu larâ e1U sănu asculte. că nu faste
al tu ce casfL la se pre a1'h'iereu, şi pre
popa de leturgh'i~ numa.i fărâ de mUlare
lui dqva căde în O3,1'e care curv'ie, ori
mai nainte ori mai apoi. şi altâ
pOcaan'ie nu are preotulu sau arhierelll.
numai să se lase de sfunta slnjbâ. iarâ
de seva scula unul ca acela spre sfunta
slujbâ. şi rarâ va cugeta ctlnduv3"
nui faste lui a sluji nice dinioa1'â,
întru toate gilele vieţ'ii lui, să serâ
dărui lui şi morţii a înviIa. alegundu
34
recla
30*
numai mllîa,re lui ce cu lege, şi
altil ore carele de ova fi spurcatil.
M'iercuri şi vineri preste tot anulu,
căţi voru veni la ispovedan'ie, Srt mrl
llunce post., cese gice, fierturft cu untfl
de lemnll, aşijdere şi verge. lar<1
carne şi brtlnzâ şi pesce SrLllUŞ gu
ste şi de vinu cumva socoti duhovniculu
s~n aş:t săIu inveţe. larâ Întru alte
gile, de toate măîncarile Srl mănunce.
farâ acesta grăimu de cumuşva pohti
spăsenia luI. farâ deseva templa unlI
prazdnicu rocfloAC'rBII, ce se <jice ori
de în prazdnicile lu Hs, ori deIe p1'6
curatei E"ropoAII4E, ori deIe sfinţilor
apostoli întru acelra gile, atunce f:ira
certare să munâînce detoate cese cade,
c:trne şi brUinzft şi pesce ..
t'lf80
-- PRAYlLl -
Întru postul ma 1 e, 111181CUl'i şi vineri
să nu mănunce untl1 nice săhe vinil.
larâ întralte gile întracestil postu,
untll şi vinil. rarâ den pasci pene
la rosal'ii SrI, fje fârâ certa-re a toate bu
ca,tele ce va vre, aşa şi dela POiIW'
C'rBO XB -o, pene în <jioa ,,-rov'ilB.\E/lil/,
12 <jiIe. iarâ dupâ pasci, S gile.
rarâ în JOI mare şi în s{tmbutâ mare
şi în pasci, să se priceştufască toţi.
nUlllai să,nuvafi întro pocăinţâ oare
c:tre de unu pecatll mare.
farâ la POffiAEC'rBO {BO, şi la B-rO~B,\E
/{iE, şi la prazdniciU sfinţiloru
apostoli să guste agh'iazma. cerasteo
C"lJlflli·OBOAb'. şi aşa. să mănunce de to
ate f:irâ de certare. alta la1'â î'aste de
cela cenu g1'ij:lsce de acesta dennva
 35
reclo
31*
vre desi ne săse nevofascit, numaJ ceva larâ altul dentru proizvolenHa vre
petrece întru creştinrttate, şi va fi
deva mi'tînca de ace3ta preste tot anul faste dese spurcâ 'unuIu cu altuIl1,
m'iercuri şi vineri unti1 şi pesce,
1arft întl'alte gile carne. farâ cine"Va
vre sl'tse nevolascft de sprtsenHa Iur, Stt curvie, aciasta faste cela ce spnrcit fata
mrtl111l1ce intrace3ta, sumbotit şi dn
minicQ, şi jof carne, luni şi mtU'
ţi, bl'lll1zft şi pesce. ia1'f1 n: 'iercuri
şi vineri, s:LYa fi pntinţâ, nice
untlt Bice vinll. faltt sll,ste şiJa ru
grlcfune, depnrurfa la ntren'ii, şi
clll1dll va vre Srtl11fmlmCe, şi pa vecerni
ţa. iarft dennva fi biserecâ fartt a
cela undeseva afla la rug:tcfune, de
trefOl'i Srl grăfascf~ ace3tit,
G'r-hl~ &-i1\E şi tMO.\\ 11- r-II no.\\-,uilt 11-
sau de 100 ori ClItu varnbi. rarâ deva fi
ilerso
- PRAVILl
slabu şi nu va pute sta s{t <}ic~t, & 'i1\E
\\'I.ţ'kcTIl '.\\,~ rp'kWIIL\rO 'IIno",-h8~,\\.~,
şi s(t gidt şi aşa acesta, de 12 ori.
şi r-II no"'-,\I-'" de 12 ori. iarit sumbottt
şi dllluineca metan Ha niminra si'!. nu
facft. asjdere şi dupâ POifiAECTRO
{RO în 12 gile. şi dupft pasci în 8
<}ile, sau şi pene dnmineca mare.
Iarft brtrl.nţ'ii şi l11ue1'i1e srtfie de
sp:trţite de priceşten'ie, pentru poca,n'ie
mare, srmuse priceştulascQ, pene va fa
ce învrtţrttnrile cer vOl'fidate, farâ
devorll fi spre moarte, atunce cumva
socoti dllhovnicnll1.
15*OmnHl ceş vada trupulu pre ruşine,
1n trei chipuri faste lucrul, unulu faste
ce petrece nevoe cu sila de altulu, sau
pentru SedlC'ia săşu afle cuteceva,
1,
"
I
36
"eclo
32*
- S-TIl. AP'U
rii lUI, şi acestae mal gre. farQ, alta
şi acesta las te şi mai re. rarâ cine
va spurca coconu tineru cu acestâ
fiindu de trei ai cenu fau fostll ei de
crescutu.
CeteţuIu deiva curvi mufare lnf cu
altulu decUa sanumai fie popit.
ial'â de o va lăsa şi va petrece întru
currtVe atunce să fie popâ.
Iarâ deva fi nes cine tineru şi de
va păţi de altulu aciastâ curvie, Sflo
nu fie prBotll. Ial'âdeseva fi apropiat
trupulu lUI numai de coapsele lur
acela safie preotu. 1a)'â devafi în
tru şe<}ut tocma, nu are afi popâ,
lJerso
PRAVILÂ
pentru ce ca deu fosbii ~i cve011 U
mic, farâ vasulu seu resipit, şi nU
Re cade lUI să vie la preoţie, crtse u spu
rcat tinereţele lur, şi crescutul
lUI cel ii de ântiilu.
a antI, ori 2 ori 3 ori 4, ori 5, ori
1arâ devafi Cfl gntii întru mala.cllil
ce să gice săşfie f{tcutii sablaz ntt
. . te 1)8
cu muna sau cuaItii ce, maltlalll
ne nau venit elIa preoţie, c{t nU scle ,
al
cut el'apecatul,sanvafi demnatde .
' ţ t de aci
v
om suflet putred deseva fi mva a, .
la. rarit devafi acel om înţelept Şl
blundu şi cu b',mâ smerenie, săse soco
tescâ de dinsul şi srtfie preot, ce
mainainte sttised61ui Stt facâ Cil
nOn
dupâ aCela să fie preot.
rara întru preuţUa lui deva c{tde 1~~"
tru acest pecat, ce 'faste ma 1a
cillIa,
37
reclo
_. S-'I'lI A1'-I,I - 33*
ori cu nescire, ori de altul învrtţat
că nue p~eat. unii ca acela s(t se poc:t
fascit un al1~ s(t socotescQ, înv~Lţătu
riIe, şi si'Lse 0Pl'(~."CfL şi de preoţie.
şi aşa Sit umple toate învtLţi'ttn1'ile
întrl1l1 anfl, şi fal'ft Srt slujasCft, la1'tt
devafi de dOlta ori sau de trei ori
acest p~cat decHa srtnumar fie lnpâ,
ces(t ste înrund ulu ceteţeIol'u, şi
să petrecft.
Srt neseine va fi fost fur şi va fi
furrtt mult, srtnu vie cund va Ia pre
oţie, aşijdere şi preotul de vafi
furatll ceva, larâ de nuvafi fosta
insâ preoM, şi vafi umblaM Ia fu
ratu acesta popft s(mufie, ce mai vră
tosu s(tra în vrtţrtturft, caun cnrvarfu
şi cao curvft.
tt,·so
- PRAVIL.Î. -
De biserecâ si
, de sfanta
priceşteni.'e.
16*Cnmu seu <}is mai de nainte de peeat
ori cumu sti, fie desprtrţit. ori unu
6 ori 7 ori 8. dela opt srtse iarte
înprotiva puterli fie;;;l' carele , si
~ menu llllr8m ŞI aceIa sa manuance
înproti va vrerii l şi a osteninţer cum
seva osteni, şi cumu seva obidi.
rarit de mlUlcare şi de beu turâ care cum
va pute. rarâ se faste nescineînc[l. în
pocaanie. s:tVie Ia bisericâ, şi s(t
, între şi SrL ste unde va vre. la u
tr~ni, şi la ciasuri, şi la vecernie.
cfinduva vre numai să vIe. rarâ la le
turghie cundl1va veni, să ste unde au
stătut, pene va ajunge preotu](l la
38
rulo
S'TII APLI - 31*
or""wEII'iIl. atllnce Srt fas:t acela afarâ
de pragulfl biserecli şi să st8 puue
seva sfreşi IeturghUa. rar:''t Ia pOifit\l'
C'rRO (mo şi la, "-ro 1~[l.\ElliE. şi în joi
mari şi în silmbi"tta mare. şi la pasei
S{t guste aghiazmft. şi la cJioa lui
C";rll Petru, şi la 8C11EII'j E "-[ţ.v.. şi
aşa întra eeste cJiIe unii caacefa S{t
mi1nuncecarne. rarâ călugeru, Srt m(L
nunce brunzit şi pesce, apoi rarâ Srt
între întru pocaania lui. farft toate
dezlegrtturile unora ca acelora, o
sept8ml1nft întregrt duprt pasci şi
altit septem(mit întreg:t dupâ pc
ifiAhCTRO (eRo. şi în harţli de carne,
şi ai brunzei.
Cade se a întreba omul şi pre mUlare, 17*
şi pre călug~rii şi pre ci1lugheriţe,
terso
- PRA.VILA -
cine cum va fi, deci den'.sci cu elIte
llmeri au curvit, rarit de multe incai
nulevasci n umeruI, acesta raste curyarlu
Deci de aceste pecateînY{tţrtmpre toţi
pravila sfinţilor p:trinţi, întru toate
gileIe odattL în<}i, Srt m(ml1l1ce ci'du
g~ruIu foarte bucate desec. şi oa
••• .,.. v .... -' .... ,..
post, cum şi seu <lis fieşi dU'ura,
rarit miercuri şi vineri şi luni pe
ne tocma sara atunce să m(iI1(ul.nce post,
alegl1udtI numar pentru neputinţa
slăbicIune!, şi pentru prazdnice
rocno,\cKill,farâ de vinu cumi se \'adice
•
lui dupâ putere lui.
De posturile cele marI ŞI
..
mICI.:

40..
39 recta
recta
!;-'l'1I AP"U - 35*
rimai mari,caselucrezeşimai multu
in V:tţrtlll pre oamenIi de mirtI, pl'este
lucru decut mai pecătosul. ca mai mul
tot postul n:Lscutlllni, şi :tlui
tâ platâ săra dela dumne~eu, şi 1ar{t
IS.c'r ""'III Potrfl, Srt nu se mlLn1"mcecn rne nice
cell1 multu pedLtos şi lenevos, cu le
brllllzi'L. asijdere şi al prccistli 1\ -lţE post
lan), dLlngeri 11ice Url1l1ZlL nice oao.
ne lui încai pUyinele invrtţături
s'1înple: dO:Ll'â cmIlva şi acela aşa s;t
~:Ll'tL }lro postuleelnuLl'e, oamenIi cei pro
se ninutnlascâ. clltinel pre cutineIu,
şti, si'lInb:tt:L şi elnmineca. nntll şi
rară SrL nu piartL pene însversitll.
vin1"l. I'Ll'i'L cineva.fi Întrn pocaa.n'ie
Deci ve~(mdlldlthovnicul şicautundl1
mare. cl1m Ş,Wl ~ is mainainte. de ~a.ste
spremulţimepecatelorsau spre zăba
mil'enll să guste atlll1Ce slllnulLtfL şi
vag1'eşalelor, sau spre curv'iisau spre
dllminiefL: vinll şi untde lemn: Iarâ.
c:tlngerli nice atnl1ce, \lice vin nice unt.
ucid eri , sa u mai pre;;p1'e fire peca telor,
şiva vre înprotiva pecatulul fărâ
ia.nl secnele duhovnicnlnr fonrteslL fie
desocotinţâ deva pnne înVrl.VLturâ..
înţelegMorlll şi rllsltjduitorlu S:L în
1\.ntrIlu aceşte nl1sciu p1'e dumne~eu cu!ll~
ţelegi'L şislt socotescâ. cumvada. învi'L
cade ce el a1'â vre întrutoţi săse mun
ţltturi'L şi cum pustrI, şi cum metanHa
şi cum rugltcrnni, pentru ceert unIi sunt tUlascâ, adoaorll şi sufletulu lUI
pHarde pent.ru dinş'ii. deci cineva săŞ
semei şi ncp:Lrrtsi t lucrezll. 1a1'[t alţi
t'erso
('O'SO
- PRAVILA -_.
- PRlYH,l --
curllţCSCtt sufletul lUI de dumne~en.
slmtll slugi sau robi snpt mai mari,
litr[L alţIi l1egnţetol'i de nmblrt pre dru
însuşlI acela prelubitorlulu deoameni
mure, lal'tL alţii slmtrI betri'll1i şi sla dlllJlne~eu şispreîndura1'ra inemUlni,
bi, larf\. alţii puternici şi bogaţi. ise cade S:Ll'oage, şispre dinsulS:1 nrtdiI}
întru tot repaosnl petrec şi se odih raSClt, ceh ce pentru nor Sl1U înpeliţat.
nesc,\.. dirept acela întru toţi de a şi pentru nOI pecMoşli fu omu.
ceşte se cade a cerca. crn'uin, cnmuie pu fiindu dllmne~eu buull şi îndurato rlU
ten~ săise de în vi'tţrtturft. larâ al la inimâ. 1a1'â mal nainte detoate
ţii slmtll lenevoşi, unii ca (tceşte, de aceste se cade duhovniculul, să.şu
decfL Iau învttţrtturft dupfL lucrultl luMscâ fii lUI cei sufletesci ca trn
pecatelo1', doa.l'i'L cumva sem leni şi nlee PUltl luI. mar vi'lrtos cela ce au fâcnt
pUyinel nuva face denv:tţiiturile lui. pecate multe mal pre desupra. săise
şi mai spre mare reui yafi lui. şi închine şisăl serute şi sai f'iecu milă,
la1'â. se cade cu înţelegere a.socoti, doar cu bli'wdeţe preacela săI socotescfL,
şi cu ochi blunu~ şi cuglas cu mung l1!a
f
cumva vafi cu pUyinele pecate, şi
vafi nevoitoru şi cur(md(l grabito şi cu omilenie sa vorbesci către dinsul
rIu, şi bine raste duplt vrere lui şi şi cu dulcflţâ, şi aşa denă.ravuri
dnpft llevoinţâ. săi dai lui învaţătu s{l.l înveţi. uni leori în biserecâ alte
41
recla
- S-TII AP-LI -
le ori int.ru locuri osebi. ŞiS:lf po
menesci demoarte şi depla.tft şi de
bnnl'tt:Lţi şi demnnc[l. şi dedil'epţi
şi de peCrttoşi. şiaşa şipre ti
ne inaintfa lur te Chramlt ptlcl!.tOSi'1
şi pleca tlI.
Altâ rug{wlune, şi acesta
o 1i, pre capul celUla cese
ispovedesce, apoi decâ
seva ispovedi.
Cela ce esci 111 ulM milosti Vtl şi In
bitorfu de oameni dumne<jell, ce pentru
noi cei plecaţi, şi J'entru anoastrâ
spăsenie te înpeliţasi, şi toate pe
catele lumii le l~laşi şi le pu~·taşi,
acele insuţi, şi acum cu binele teu
VErsa
- PR!VILA -
şi cu îndurare ini mii tale, ce bu
nâ. lartâ toate greşalele fratelui
mieu şi f'UllluI mieu, cela ce aeumu
st~ inainte ta însuşi ce să grălasce
ha ne destoinic. şi acelUIa! !artâ
toate. şi în cestfi recu, şi încela
ceva să fie. cela. ce pohtesce toate
f(~ptele omenesci sase spitsesctt. fiind
b~ne cuvuIJtat întru veci aminu.
Şlatunee mai vurtosdecut toateînvă
ţ:tt~:ile denturu sai se cjicâ lui
ŞI saI .. ' f rate ca ai
.. ,.sc,fi . scn
. gl':',I<>
invăhit Adi
(: ura e a dumne<jeu. C;i df' cu
te . 01'1 larâ
. v~lsevor tumpla pecate,
v
01'1 mal'! ori '.
d. A ' mICI. curundu rarâ cu
v
l~ga ll1emâ să alergi şi sămu spui
~1'l ullde vOlufi eu.
Iarâ aceste învăţături nileu dat
R
42
rect.
37*
- S"TII APLI - 118*
Vasille cel mare, şi mai v(trtos aju
C'I'-II
tor!u. Clt cute lnvăţrtturi ori Înce
chip(~ levomlua stL slujimu pentru p~
catele noastre. ra.râ sumbftta şi şi
dumineca, şi la prazdnice domnesci
metanli să nuse faeâ, ce mai "rLrtos
dentru mari învttţiHuri noao ale pos
tului. atunce Slt a\'emiî şi slftbiciune
şi rtlpaos intl'acele ~}ile, şi grrtia
sce, ra.tft sf(lntul şi marele Vasilie.
6L aceste to'l.te Iemll scris, ca s(t
dobllndiţi cu osteninţa rodul pocaa
niei, Huse cade cjice S:"L judecăm unii
ca acela. cestt luomu aminte năra vui
întoarcerii.
Iarf.t dulceţa dela rubire ce de oameni
alui dumnegell şi dela duhoynicul.
că precela c.e va legâ şi dezlegâ,
cersI)
- PRAVILA-
oare precineva mai v{lrtos pre cela
celu vede plecunduse şi omilinduse.
larâ pre cine vede rarâ fiecareJe ne In
undu înv{tţfLturile, ce cu nebunUa.
şicu negrija sufletul lui piel'llunduş
şi nice tntI'un chipu înv{tţ{tturile
nuleIa. ce pohtesce a sluji dulceţiei
pllntecelni seu, fani nu lui dumnedell.
decE" cutre acesta, nice întro inpren
nare lluvafi cunoi. c{t Iaste omul
celu neplecat şi ne grăiasce curmeziş.
rarâ. mai vă.rtos ocarnici. llUPOti:i in
văţa, nice asculta, ce cela ce muntu
ra:;;ce să muntulascâ sufletulu Stlu.
rad nuvomlua. pecate striine spre noi
şi să ne piardemu pentru dinşii. ce ne
tememu de judeţulu lui dumne4eu.
şi de gioa ce înfricoşatâ a jude~ului.
 43
rBclo
S8*
- S-TII AP-LI
ce într~ns[t toate greşalele noastre
înaInte ochilol'u noştri voru fi că
va pre noi săne judece înainte tnfr'i
coşatnlul şi direptului, şi ne .
făyal'llicnlnr judeţiL că aceluia
însuşit ise cade s1:1 vâ, şi cinste şi în
chinitclune, tatăluI şi firului şi
sf/intulur dllhu, acmu şi purun~ şi
inveci vecilorll aminu.
lnvrtţaturft de pecatele
celora ce ucigu
19*Ce1:1ce face ucidere de ounf1voia lui,
şi vine cMre smnta hiserecft, şi
va sttse ispovcdescâ ca Sttse pocăJascâ
dece le ce an fâcnt. deci învttţft să
horul biserecii, de unnl caacela, 6 ai
Sttst8 afarâ de hiserecâ, sănu între
verso
- PRAVILA-
înlăuntru, şi hucatele Stti fIe sec, şi
ver<le fHarte fărâ de sare. şi fă
1';t nnM, şi Plline şi aptt pres te s~pte
mlU1â. lart't sllluhăta şi dumine
ca şi la praznice domlle.sci, Sltpne unt
şi sare, şi vin s(tM cLlte pUyineltl,
larâclmd SeVOrll umple, 6 ar, atunce
S(t iatre înbiserectt, şi srtsM
şi tot sit petl'ecft tot în pocan'ie
şi lntralţi, 6 ai, hrfL întraccl ai
întl'utoţi, în toate gile sMacfl cllte
om'ie de meta,n'ii.
D~ci acesta învaţft s{thorul sfintei oi
sereci, şi 0Pl'eSCe, rarâ noi pen
tl'U slăbiCIune omulul grăim, c(md se
vorll ispovedi unIi caaceşte dllhovni
cului, Srt petrectt întrace pocanie.
a ar, cesen sel'is mainainte, săsM
44
recto
-- S-TII AP-LI ' - 39*
afarâ debiserecft, şi dupâ acefa să,
intre înbiserecâ. rarâ intralţi trei
ai, intracefaş pocanie, şi aşa să
se priceşturascâ cutoţi.
'C'ciderra ce debunâ voe sech'iamâ, cela
ceva şedra şi seva învăţa cumva ucide
pre oare carele, pentru odelâ oare ca
1'1a, şiraste mar infricoşat acel p~cat.
direptu acela oare cuţi sevor sfătui,
şi sevor învăţa spre acesta, deci şi
acela au p~cat cudinsulu. deci desevoru
templa mal vurtos aii episcopi, sau i
gumeni, sau popi, săse scoaţâ.
IarfL deace~tâ ucidere, multll lu
crn de p~cate iaste ainţelege.
Ucidere debunâ voe faste acrastâ,
candue· gălciavâ de oare careinv~luire.
şi oare carIi vor 1ua ciomage sa u lemnu,
verso
- PRAVILÂ -
şi va lovi prevecinul debunâ voe, şi
de ace loviturâ va muri, şi acestll
p~cat rastemar luşor decut cel deântllru,
direpMacefa deînvăţuturile script u
rU saraca 2 părţi. larâ a 3 parte să
iarte 1UI duhovnicu s~u.
Iara ucideria cefa cenu e devoe faste.
cela celajo'c vaal'unca ori cu lemnti 01'1
ciomagu sau cu sfl,g~tă şivaarunca deV!
vi prevecinullllisan ceae gice cu pIatră
şi mftearll cnce şi cu ajutor dracu
lUI va lovi pre cineva, şi deva muri
dentracesta, şi in.ste aciasta tot dră
cesci't, larâ nu dentru svetulu lui,
şi o aflare adracului, pentru ce crt
ton.te jneările leu f~LcuM dracul.
dil'cptll acela l'lfl indr~znescfL şi in
trueltl jăluinţa lui sMacâ, dece
45
reclo
- S'TII APtI - 40*
pre acestal învăţăm săse pocărascâ
ah'ela parte dentru ucidere ce de
bunâ voe, ceamscrismainainte,mIercu
rla, vinerra, IunIa, cute omie de ,me
tan'ii, şi în biserecâ de pnrnre să în
tre, Iarâ acela sănuîntre nice anaforâ
sănuIa, p~ne voru întra în Iăuntrulu
biserec'ii, atunce să Ia şi anaforâ,
rarâ acesta să intre înbiserecâ, şi
sfLra şi anaforâ, păneşva umple
învăţMurile, şi atunce săse price
ştnrascâ, aşijdirla şi acela, cundu
Vor face învă,ţătura toatâ, atunce
ease priceştulascâ.
Omulu deşva ucide mUlare lui
de voe şi săra alta, săse pocăIascâ
15 ar, şi să facâ . toate cele ce am
scris mainainte.
verso
- PRAVILÂ
Iarâ deova lovi cu loviturâ micâ
şi dentrn acesta va muri. căam
v~gnt demulte ori lovituri cu pal
ma sau tragtUldnlu oarecum şi se turn
pla moarte. direptu acela În văţăm j u
matate de ucidere ce debunâ voe,
~i'tfacâ POCăinţa.
Iarâ deova afla preIa făcundu cur
Vie, şiiva u~ide pre amundoi, pre
acesta. lege nul judecft, ca scrIe.
deci Si1, dai pre unult'l ca acesta ~ata
nei, deperire trupuluI, ca sufletul
silse spăsescâ celt'l drag celu vede cu din scape de moarte, săse pocălascît of ai
sulu, că cnmulva vre aşaI va paşce.
V~gutamu şaltrt ucidere ce faste
denăprasnâ, cundu i:Vlte gonit deoare ce debuna voe.
carele şi fugundtl cade şi se ucide
demoarezdrohit,decipreacestalînvăţăm cIeva petrece oc)i şiva muri, po
46
rulo
- S-TII APtI - 41*
niceintrunchip Sitnaibâ pecat, nice săse chIa
me aci asta ucidere.
Sănescine va bate pre cineva, şi du
a
pâ bMae vafi viu, gile, şi du
pâacefa vamuri, să.se socoMscâcela ce
Iau bătutu cu ucidere dentălu cla
deounâ voe, a treia parte delltru pocă,
inţa aceluIa ce amu scris acolo.
Iarâ devafi v'in 6 gile, şi dnpâ ace
fa vamuri, săse pocărascâjumăta
te dentru aii celUla ce au făcut u
ciderra ce debunâ voe.
Să nescine vapriinde unu furu fUlund
şilva ucide pre dinsul, ucidere mare se
chemâ, pentruce cft cumuna lan pri
nsu, casăse certe şal ţii cu certare,
Iarâ pentrucea uc.igi prlnsul, fie m:t
carâ şi s~rac cade foame furâ, în
Vlrso
- PRAVILA -
ca,i aşa săş sature trupul luI. Iaste luI
Îndireptare dela dia volul, seminţie ne
ounescâ. fa.râ tu detever protiYi ne
bun'iei lur, şi sufletul t~Uţl piergi,
dereptil aceia pocan'ie de ântu1u să facâ
a uciderii ce debunfL voe.
Iara fug(mdu acestalva ucide nescine
cu o srtgetâ sau cuo piatrâ sau
cu un ciomagu sau cu unu Iemnu.
acesta, nil se ch8miLl1cidere de bunâ
voe. rarâ de va lovi şi acela pre oare
cine fugundu cu oarece, căva vre sit
şi metanli 200 îngi. întru pocaania
ce dentiHu, ClHnu scrie uciderla
Ial'â deva lua numai o loviturâ, şi

47
rtelo
41 *
caa,nle ~ ai. Sîtne;;cine faste tiîlharlll,
şi va, fi ftLcntll prel'~ll m ultll, şi
ucideri f(ml, donum~rll, şi dnpet
acera, deva veni :;;ltSC pocăJascâ, cu pa
/{ine pocaanie, si'd'ie pl'iimitll la
priceştcnle, ca s:tnuse Întoarcft rarii
lntnw!In, ce a.u fost, şi dupft acela, ct1te am~ndoi,] 5 ,tI. ŞI deuCldero srtla
ne1IH'cci'ltcncl SlU; Ullll)letolttftpocaanHa. poca:tnie sMacu,. aşijdel'la. şi de
, '>
bl'â tIcva sci lIoscino untl tu,lharru.
şiva merge r;'m't deviuâ fieca.rla.
şilva, prinde dclva ucide. larft ne
frtc(mdui nimica întra cel ciasll, pre
unIi ca acehti înVltţi'ull să. lise r~sipe
sef\' casele. şi Sltse goneSCt\. dentra
cele locure, şi dentrn aVel'(~ loru.
Crt sunt şi acellt îlltrunchip cu nebunila lele vieţii er să aibâ, pocaanii, şi să
titlharluiili şiş pHltrde şi sufletul sM.
Preotlll dent gusta dentrupul dobito
\'trso
- PRiVILA -.-
il cului cese gice lncâ nell:'tscut. unii
~. ca. aceht s.t nu fie popi.
20*Mur.tre vrttjitoare, sau bltrbatul sti.
se pocMa,scii de seva PttrllSi, ra.râ
denu săse lase de creştinătate.
MUlttre cera ceva M erbi. sitş scnni
rodul trupului să. nu nascii coconi.
acela să. aibt\. poca:tnie, 5 ai şi me
btuii cute 305 îngi.
Iarft va face şi brtrbatul aşa, mai
ren la.ste. llice biserica si'tnui
priim8sct\. prescurla. lui. nice prino
SUhl lui, de uu seva pocăi, deseva sfrt
tui şi brtrbatul el cU11l1si\, să. facă.
acesta. şi acela săfie înt.racestâ
pocaanie.
J[nlal'la dent pohti altu bltrbatu.
şi pre bflrbatnlueil va piarde cu faru
48
PR,\ VILÂ - 43*
mece larâ deva, fi inş~latft de oare
care om, rarCt nuova lua pre dinsft mu
rarc. sltaibâ acera pocaanie. 5 ai.
larft deova lua pre dinsâ mUlare, şi
ltcelalva lua prerlinsulu bltrbat, fît
rit de l<~g(a ovo~ u~plfa, ~rtse povcrtrasc[\
d IV
cla. ucidere debuntLVoe. (artt deşva a)(t1'
batul ei spre ucidere, cum şi dalyda
pre SltmpSonu. acela întru toate <li
lele v'ieţei el srtaibâ canont1.
MUlare ceşva ucide fecrorii la nasce
re. cu sfetul oare căroru vrăji,
debunft vOIa el, acela întrutoate <li
se călascâ.
MUlare curvâ şi va be erbi să nu ua
tlerso
- PIUVILÂ -
scâ, sau sn.va nascelva sugruma co
cOllul ei, Stt aibâ poeaanie în 9 ai.
şi metanii cute, 160. şi şaltele.
MUlare fermecătoare, sau oll1ulu.
sase pocltlascâ 3 ai. larâ deva fi
călug~rt!, sau călug~\'iţâ. săse po
cltfa,scâ 5 ai.
Sttnescine fllrâ bisericâ, şil prindll 21'
furlmdu, să de mar multi'! oecut au
furat. şi sălu batâ prespa te 30 de to
fage. rarâ pre taI pe 2 ±că deaclll u să
numar fure.
Cela ce la cusila l1lurarra, Stt arbâ poca
anie 3 ar, ŞI. sa dvJa parca
v vIa b·lorl22'.
U
ceise cade. deei cănuraste<lis săseîns oaft
cusila. ee aC8sta faste tălhărie şi
curvie, şi toatâ ruşinra.
49
ruto 50
rlcto
S-'l'JI Al' -J,I - - 44* v '1 45*
nan 01', atuta. locu să semneze. şi
Sfinţii apostoli de biserecâ, Ş" fi"
~ a se l~ i,ll1 g [t cruce celaste sta vropig.
23·0e faste maf derepti"1 decerJ,ste an oi şi ŞI să cadesc[t arhiereuL şi să facâ
ascula bisericile cele cltQllte, sau rugtlclune. şisrL încep[t azidi cela ce
sosă zidescu, alta 110ao. d~l'eptu acela va slL zide.sclt şisi'tifJe luI de bJagoslove
lnv:"Lţttlll devafi obisel'icft veche resi nie şi de Juminare, şi de s:lntttate
piUI" şivavl'e ne3cine s:w nolascft trupului şi sufletulur.
şi s:10 zidcsc[t. stmupue alUt temelie, hrft f:'trlt deaciasttt tocme}{t, ni
ce pre ce temelIe ce faste mal nainte, minta întmltu chipu s.lnu facâ, pen
aceUa ise cade neclrttitâ. rar[t deseva tru c:t nusecade însllşu cu puterla vre
afIaduprt, mttrturle. cltf(trft blagoslovenia rH luI. că. mulţi fur[t deperire, ca
bisericI! ceri mari dE\ preacf~le locuri nisce fttrtt dertmdu şi cu cuvinte cur
, 8~U temeliicit acra bisericâ, acela sît mezişate şi neuestornice.
v.le ceva să zide:câ ace '~isericâ, Ia.rlt îosuşu episcopul denU\'a mel.ge
ŞI sit I~ b]agoslo~ell1e de~a epl~copuldepreacele lao blagoslorenYe ca acesta. Jar.l ela are pu
locme, ~lUn ŞI deace blserecft noao tere s[f, trimiţâ blagoslorenie cu oare cari
atl~nceS~tl~ue te:n.elie l~oavo ş~sr~ zi~e.scu,. preo~i. numar f;hâ întrebarla episcopll
fala ne~Cll1e deva vre sa zIde.sca. o ŞI
JuI. f:trâ de blago.slo\·enia lur casa nice
intru în chipu s:lnuse începlt.
ttrso
-- PRAIJLÂ-
biserec~'t de în temelie, silvie la arhiere
ulu depre acelu loc, şi CUll1se cade siLi fa
câ lur cinste. deci sttl întrebe pre dinsul
episcopul, înct!te gile veri pute Iu
ruina biserica cu luminare ca sltfie
dealu darra dendestul cucuvinte demări
re pre dumnegeu. ori 3 lumini ori 6 PR! VILÂ DE CEI CE CRED îXTRU
GADINI ŞI 1~ FIER!. ŞI AlJ
ori 8 ori 9 ori 1. cute vor fi pre CIASURI: UNII BUNE, ALtiI
puterra IUl, şi pre ameruintul de ca RELE. DE PILE, UXiI RELE
vasciacesta dupâ sfrtntulu ctito IARÂ ATII BUXE: '
Deci suntu oarecarii Întru creştini. 2l*
l'~lllr. săse scoale episcopulu dem;"Lneţa
ce ţinu lucru ereticescu. cuodu apu
ŞI să m~sure Joculu, şi ÎnprejuruJU
lOCUlUI Sv" ne soarele. nu dau nemica dentm casa
a lllgravd"esca cu punzâ sau
U
oare ce a .. v . rl 1 . ]oru, nice focu, nice freunvas oare
. copenş, ŞlSLt apnn'f~î urnI
nan în]u t · . 1 carele, sau freo tribuintâ oare ca
aun ru mpregmrn uI. casil inţe
1'la, socotescu şi glasurile cocoşi
Iegâ cutu Jocu vort! lumilla lumină
101'11, şi ale corbilor. şi altoru glasu
riIe, Ciltuva pute aprinde ctitorulu
ri, şi ale vulpilor, şi intimpinâ de
in toate gile. şi dupâ lumina IUl1m
grăescu. uoile rele, altele bune, şi

51 ,
reelo
S·'fU. AP -LI 46*
căutarh soarelui şi alunei şi a st8 Cela ce cu mUlare lui zace şi pre şe
lelor, şi chemarra dobitoacelor, dire
pttt aceIa, lat.â pre ameruntul tocmim
şi învăţămu, cine are acesUa, cu
certare de acmu sănumai la aminte une de acesta lasferşitulu r8s'punsului
le ca acestla, pentruce că înfricoşa
tii. judeţu voru srLla deacesta.
25*CineşftLc'e săblaznâ cu lDUna. şi
acestae curv'ie, sMa canon 3 ai. şi
metanii căte 24. aciasMJ malach'ie
taste îndoao chipure, una cu coapseleş, pului de curv'ie pre întraltii. locu ale
'". rarâ mai re Iaste clacu muna, de cut
cu coapsele. ce şi acestae re şi hi
tlenâ şi a mendoao,
rarâ tast.e şi malachie muerescâ. ce
rale lucrezâ unâ cu altâ. şi ace
sta se cade duhovnicului forte să între să se priceştulascâ, în 4 ai, şi mai
be, şi săle de lor pocăinţă. 1 anu.
~tr8o
- PRAVILA
Direptll acela pentru aciastâ săbla
znâ,lnvăţrun precele nmeri cubunâ
smerenie. ceIra ce au unbărbat dupâ
Iege~ unlle caacelia să fadt, toa
tâ treba biseric'ii, şi prescuri
şi prinos, larâ srLnuse cregâ toate
muerlle cHia cenu suntll întru cură
ţie şi întru ispovedanie, macarrt
săsulltll şi fete. cineva călca ace
stâ învăţjlturâ, allathema sefie, ce
se <lice lep~datl1 de cl'iştenătate.
Omulu ceşdâ trupulu pre ruşine
Sri aibâ certare 5 ai, cu alte
pocăinţe. rarâ înmulte chipure de cineş
dâ trupulu preruşine amscrisl1, întru
scripturile denderetii., IW - i\UIt{X".
numai cauttt premeruntulu acolo.
larâ taste şi altu pecatii. sodomlenesc
"emn "
52
reelo
- S-TII. AP -LI 47*
r S-TII AP-I,I
I S • TII AP LI
I la groapa/ acelul' mortu. şi aşa sit
gutii. CUl'VeSCe, ce laste mai pre spre
fire, ce raste fărâ de lege mare, şi
pecatii. nesăţiosu. ce şi dumnegeu
I te rarte.
rece, m'ti iuşorvafi sodomului, şi
gomorului la' <lioa ce înfricoşatâ.
de ci direptu acela să aibâ pocaani8
3 ai şi metan'ii cute 100 îngi.
Iarâ toţi cera ceşu punu ruşine tru
gundu de pre unde e treba llevola firei
curviei, acest.a face jertvâ d'iavo
lului cu semunţa lni cu pecatele ces
mai pre spre fire. pre unii ca aceşt8
i învăţăm, că nu suntii. destoinici
multu, nice să cuMţe ase apropila
PRAVILÂ -
către sfănta şi dumnegerasca taină
rrrei nunte nue datâ lege dela dumne 26'
gen, cineva întra întrei nunte, di
reptii. acera cineva veni întra cesta
lucrare fur~ de lege curV{~sce. unii
ca acela să aibâ pocaanie 3 ai.
Cine resipesce groapele morţilorl1. 27*
şi pre acei morţi iva dezbrăca dehaine
şi aceste leva fura, săse pocălascâ
5 ar, şi metan'ii îngi cute 100.
Iarâ deva săpa, şi ca~e, şi leva fu
l'a, S:L'le pocălascâ în trei ar.
larâ devor ave oare car'ii vrJ1jmaşie 28*
întru ei, şi nusevoru împăca nnul
cualtul, ce aşa vamuri unul deinşii
rarâaltulva remune, cela ce an remas
să aibâ canon pene în trei ar, şi
aşa înpatru geei de gile, să mergâ
,-
53
reelo 54
rt.clo
48*
49*
tru vsă~g~le lUI, atunce sălu junghe şi să muni1nce
grMascâ Iartăme frate, şi dumnegeu totu. Iara deseva zăbovi, pene va reci nu se
ca de sa mununce Una ca acela.
v v J '
29*Deci morţilorfllise cade, srtlise facâ
~ar~ al~gundu fl!râ deunile ca acestla, ce laste
l~vfLţatu ase munca tot creştinulu. şi toate
pomenire şi slujire, atrera gi şi cute s.u~ru~at:, şi nejunghete, cuiniloru şi
gadmllorll sase lepede.
9 gi, şi adoa gecile, şi apatru Şi cinevva munca corbu, sau cioarâ, ciovralacâ.
gecile. şi a 6 lunâ, şi anul deplin, sau cucu, sau corulu. sau velturli. sau priveghi
toare. unIi ca acela 1 anu săaibâ pocaanYa, şi
aşijderra şiînsumbăta Irtsrtr'ii decarne. metanYi 100 de ~ioa,
şi în sumbăta, lăsăr'ii de brlmzâ. şi Cineva munca lupu, sau vulpe, sau cuine sau
în si'nnbăta rosarilol'. cit pentru aceste pisicâ,
• SfLU ariclu, sau pâlou
r , sau IleVeStU'
!Câ, sau veveriţâ, şi şal tele altele, că te
SrL credem că vor afla dezlegare de pe
cateie loru.
săntu necurate. şarpe, broască ţestoasâ, şi
şaltele ca aceHa, sau calu, sau măgarlu sau
deînceIe selbatece, sau dencele dumestec~ cu
30*Deci învrtţrttn de sugrumat şi de mortă t v ,
esu ne~urate, ce nu ~ice legla lu dumnet)eu.
clunft să nuse guste aceste, fieş larâ denuva fi prevola lUI, ce de nevoe va măânca
cn,rele deîncreşti ni, nice Sltl'a sunge de ce săse pocălascâ, 1 anu şi metanli, ]5.
tarâ in puţulu, sau in făntunâ cela cenu curâ apâ
la ce curî junghetulur, ce oare ca ÎntrcÎnsâ, şi întrunsuJU va căde o gadinâ 3*
I'ii dentru nebnnHa 101'1\ f~LCll acesta. oara CfLrla. săse verse dentrace apf~, :l vedre,
şi aşa săbl'a. larâ dentracelli puţu, ce deseva a
că învaţâ It3ge]u dumne<}en. că carne
~er8o
~er$o
- PRAVIU -- PRAVILÂ
întru sunge sufletă s(LnUll1:Llllmce. deci Ha în tJioa de ântălu acelii dobitocu mortu, ori
eL atot dohitocnl săngele lni jaste garlinâ. larâ de vafi de 2 t)ile, sau {lene atreia
t)i, şi după acela seva scoate. săse verse dentracla
sufletul uluI. apâ, 9 vedre. şi aşa să bage şi aghYazmâ.
Aşijderraşi cera ce PU11l1 emse pentru şi săM dentracelli puţu iarâ. aşa săbage aghYaz
mo, delli voru curundu denăprasnâ curăţilu pri
venatnl, şi se sugruinfL întrllllSe dohi Însulu. larâ de va petrece în ~ile multe şi va pu
toacel e , altele ori gadini. şi pre tnlt)i Întru însuIli. s:1 verse ceintruînsulu, 40.
llce!.ra le rau delemrmunCft, san deci'lÎ de vedre de apâ. şi atunce săvYe preotulu CII pre
oţYa lUI. şi să aprint)â 3 luminări înprejnrul lui
ni gonite şi sugrumate. un'ii ca :lce şi să cădescâ şi sil ciiitescâ molitvâ, şi săI
ş~ra certrtmu~ cu legra Iu dumnegeu a sfinţescâ priîn~ulli. şi atunc0 săM dentrensul.
cest"In sanuse
" larâ apa lui deva curâ afarâ. llemiea nune ,'a
facft. numaI eera ce~e temtl unile ca /lcHia.
Va ucide, s::tusevasrLgeta, saudearme
rarâ deva, ci'tde în vinu sau în nnM,
sau desuliţâ de mllJ1a omnlnr, ceseva
vI ' , şi deseva clUend afla srtse scoatâ Şi
versa
. '( .S unge eer,şlacestaSltSem:l.l1(lI1ce
s:t vIe popa srtl osfinţescfL, rarâ deseva
toatâ . IVal"A
( ( U t" aces
t .ce sun·u , t'e fUnraA
:7.rtbovi, pene va începe a pntl'egi
del ege ceseva 1l111llca cevadeîncestCo
prite . 1lnll .. ' întrunsnl pene în doao gile. Srtse mll
ca acela S(1 albfL pocala
nU 150 d te întraltu va-s curat, şi săse osfin
. . . e 'fI rl']
e, ŞI. metanH 12.
ŞI cine v . d vv " . . ţescâ de preotul. larft deva fi pene
v a pnn e cu huraţulu OrIce. ŞI denapra
Snu curund v d 1
u e va lua, şi devafi cal du in va putregi, acela nuse cade săI gllste
5
 II. c m
, 11 a=

55
recto
-- S-TII AP-L1 - 50*
ce săse verse totii pre pămunt. larâ
deseva templa ceva den gadinease pră
si descotine necurate'întru grău,
să se spele cu apâ bine,. şi săse osfe
ştulascâ de la·preotul. şi atunce săI
! ,
i
m:1cine şi să m{tnunce, iarâ prescuri
dentru acel grău sftnuse facâ;
Iarâ ceseva sp urca măcarâ ce de m un na
ovnmor. ori vinu ori lllltii. sau al
tii ceva dentru acestra nuse cade cre
ştinul să le ~uste, ce săvie preotul să,
. le sfinţescâ, şi dupâ acela Sase guste.
Şi oare cine va mlmca cu Armeni.
sau cuPavlikeni, sau cu alţi ereti
ci ori carii, sau mai vurtosu cinE! V:1
ave llubovu cu dinşii, acestulai grtt
lasce legla lui dumneg.eu, sase lase dea
cestla. şi sa mergâ ci'ttre bisere
f)erso.
recta
S-TII AP -I,1
ile anu întru pocaani~.
Să nescine seva înprenna cn ovreri,
şi cu dinş'iiva chiti întro CI'edin
ţâ, şi acesta larâ va veni cunduya.
întru creştinMate. să aibâ pocara
nie 9 ai. întru loculll celoru chemaţi,
şi dupâ acela să fie priimitâ pre
scme lui în biserecâ. şi dupâ a,ce
fasrtfieîntru pocaanie, şi întru aliO
an. săse priceştutascâ cu sfănta priceştenle,
Cine se va însura întraltft ('redinţâ 32'
fetele şi feciorii. unii ca acela Srt
aibâ pocaan'ie în 5 ai. aşijdire şi
popii Cela cei vor cununa, şi acefa sit
aibâ pocaanie 3 ai afan1 de biserecâ.
Cinela mana grl"mlni, sau altu ceva 33*
dentI-acele, acesta fatâ scie lucrul
dracului ori deîn vinu, ori den puire
verso
57
51· recto
- S TII AP-LI --
Preotulu cu negrija lnr ce nuva lua
sfănta taina lUI dumneg.eu, şi ovamăn
caoarece de cele necurate, sase despar
ţâ întrer ar cese lJice de leturghie.
Popa ceva M la crucimâ, sau va ju
ca, sau cunta mirenesce, să se gone
scâ denpopie.
Preotnl, de va ascunde sfănta lUI dumne
tJen p('ntru oare care vinâ, în pă
muntii, săse desparţâ de preoţ'ie.
Popa deva dasfănta taina IUldumne
tJeu ceteţulul' celui destoinic sau omulUI
prostu, săo poarte er încoace şi înco
le pentru oare C~tre trebâ , rarâ nu'
Însuş cu frica lUI dumneg.eu săo poarte.
unii eaaceia sase pocălascâ în 3 ar.
MUl'arra preotulnideva vre săse prico
ştuia8câ, şinuvafi altu preotu
~ 58
. recto
52* - S-TII AP-LI - 50·
toţi suntll închipuI iudei. cela ce au
vundut pre domnul Is ..unii ca acera să
arbâ pocaanie, 1O~r. şi metanH 50.
Aşijderra şi cela ce'iva asc!llta pre
dinşYi. şi acela cu aceraş pocaanie
săse pocălascâ. 'iarâ de va fi odeI
re oare carfa deacestâ clevetâ. nare
p~catii cela celuva puru priînsulu ..
Pop'ii cefa cevoru a ve o vrajbâ întru
er, şi nusevor înpăca, ceva sluji
aşa. să SP. pocălascâ, 4 al. şi me
tanH 100. cum grărasce şi sfăntulEvse
vie, amaru depreotul cela ce are vra
j bâ prefiecine, şi aşa va merge de
va sluji.
Pre04. ulu cela ceva lăsa unu om den
trai lui cevine la bisereca lui,
şiacelu omu va ave vrajbâ cu veci

- PRAVILA . - - PRAVILÂ ._, verso vet'MO

câ curatu. iarâ deva face aciasta cu
. scire, srti facâ popa lllolitvâ. larâ
deva şi sci şiva aug.i cedări, larâ
să se osfinţescâ, şi sttise dra lui
pUyine învăţăturâ de certare. rarâ
denuva asculta certarra ceva vre să mă
nUDce cu dinşii şi să be, unii ca a
cera cucreF}tinii sâ nu măllunce, ce să
ori dentraltii ce. dese va lasa de ace
stC, să aibâ pocaallYe 4, ai meta
nii cute osutâ..
Să neseine va lua ofatâ ceva fi logo 34'
ditâ cu dinsa, şi dupa aCela
ova Înş~la altii oare carele, şi o
va spurca, şiva vre săora şi acela
pre di II sâ cen u ise cade ce de va vrerarâ
PRAVILA -
si'to prieeşturascâ, larâ însuşi acela
săşpriceştulascâ mularla Jur. larâ de va
gice c{tnne de.stoinic, cevada ratâ
ceteţulluideova priceştul', anathema
să fie llnpopâ caacela şi înţelepCIune lur.
P~pa cela ceva priceştui ori ce omii, ore mic
an mare ori tl' v v 'b 't v v
., . neru, on e runu, pene
v A
- PRAVILÂ -
nulu lui sau vro gălcevâ, deci acel
pecatii raste pre capul acelui popA,
ce deva fi oare ce delâ sau gălcevâ
înainte biserec'ii. săi întrebe pre dinşii
preotulu 'înnaintra şialtoru oame
ni. şi săi înveţe pre dinş'ii întru

dragoste Şl de îndereptare.
••

se lepede de di nsul tot creştinnlu. ca celu den turu ce sau logoditu cu dinsa I ce nuvalua SCire dinsillii dela duhovn'cu seu, oare
da~toiniciilaste, au ba, unIi ca acela săse gone
v v '

Preotn dep re preotu va mvaţa de bl

V •

de un sll1jitor1u de bozi, şi de bise
ricâ să nuse priimescâ, rarâ deva ve
ni cundva la ispovedanie, să ai
bâ pocail nie în 3 ai. şi întru 2 ai,
sănusepriimescâ. nernicadencas~t lui,
nice prescuri, nice altii ceva freunll
prinos nimica, farft întraltreile anl"l
să se priimescâ prescnrralui în bisere
câ, şi aşa să sferşa~câ. şi al tre
acela săola.
Popa deva cădra cuomulare, fărâ de 35'
alu1 numai săse parăsescâ de preo
ţ'ie, şi s{tfie în pOcftnie.
Popa ce nuşva mătura sfânta bisere
cft şi săo curăţescâ, şi nuo
va înfrumseţa, şi nuva socoti în toa
te sumbete, un'ii ca acela săse lase de
preoţie.
. I ~caA dela preoţi'e , cese ~ice întru poeaani:e 5 ai. ne, sau prealtu oarecarele, larâ acela
lara ,cu nescire dese va inşala şiva greşi deva pri nuva, asculta. nu are acesta pecatii
ceştm~ de va fi "i COconu" mlCU, cumuV amuV,1'
v ,
v
",lS
faru de resputnsu, 7 al să aibâ pocaani'e, ce denuva asculta însuşu săcaute.
E~iscopulil, sau mar mare deepiscopl1 cese <jice Srt nescine va lua daru ca să facâ 36* "
mltropolit. celva c)evPLi aU,(l metanii cutei va fi g.is duhovni
episcopu, ca săI la epz'scop'ialul. saunor'ia cu s~n, şi de nuleva face preînsele la
altul popâ, ce las te cinsUa lnr, sau vrem ta cundu isau lJis lui, acela să fa
biserecai. sau deva cleveti vOlnicu câ lui mai multe.
pre altu vornicu, săHa aver1'a lui, ce Preotulu sănu mănunce corastrâ de
Of1,udobunditdeladolUnus~u. aceşUa la vaca lur, pene 1 septemunâ.
 59
reelo
--.- S-TII AP -LI 54*
aşijdire şi toţi creşt.in'ii.
Deva întra cuine înhisericâ, sau po
rctl sănuse facâ leturgh'ie pene asept8
munâ. rarâ cela cese înpreune
zft preotului de vendu sfănta ori
încechip, sau ceracecumpărâ,săseju
dece pre acera cacela ce furâ bisereca.
37·Cinese mt'lhnesce debunâ voralui de
rugăcIune şi de cun tare, şi va um
bla ca un dobitoc, să aibâ acela pomI,
an'ie un an, şi metanIi, 100 în gi.
38*Preotnl11 deva întra şi va sluji letu
l'gh'ie TIl,râ de anthimis, să închine 200,
de mehtn'ii. }'arâ devafi acel popâ
sera cu şi nuva, ave prece cumpăra,
Iarttepiscopultl seva scumpi, acelpecat
raste pre episcopul şi pre ţercovnici.
Deseva priceştui coconul ne botezat,
verso
60
reclo
S-TII AP -1,1 55·
magadu, s(tnu între înbisericâ.
ce să ste afarâ cu muerile.
Ce voinicu va eşi larăzbolu, şi seva
10 vi cu al tu voinictl şil va birui, .42*
şilva pleca suptll dinsul şi acela va
sci căva săra moarte de la dinsul, şi
deva gice daume frate, nume uei
de, latâ că suntu pre vOIa ta, rarâ ace
sta vafi nemilostivu şilva ucide,
săse lepede de creştinMate, şi po
caan'ie 20. detti şi metan'iic~te. 1000
în<li. deci pentru călplecaşi suput
tine, şi întru vOlata fu pentru ce
ticrtloasel uciseşi, lar{t de vafi
ucisul de limbâ p{tgunâ, acelUIa mal
pUyinei ai săi 80cot8scâ lui duho
vnicu seu.
Îttrâ de se vor aduna doi înperaţi cu
versQ
61
reeto
S-'fII AP -LI
ta creştinMăţ'ii ce direptâ. şi
dupâ acela se cade şi preotu săfie,
.
unulucu acelalu învăţăm, larâdeva
fi episcop, larâ de se va afla dupâ
botezul lui ori ce pecatu, deva fi
sufletesculfl apăru de preoţie sănu
fie preotfi. ce pre ameruntuttL se cade
antreba de dinsulu, de viraţa lui cee
dupâ boteZtl., şi atunce săI facâ.
rarâ încâ şi dent11,rire lui, cese ca
de de creştinătate hine alu întreba·,
doarâ cumva dupâ botezul lui cu indemnare
dracului Jarâ va începe întocmela
lui ce denturn. şi va pHarde şi al
ţIi cu dinsulu.
44*Preotnltl deva trece dentru cunoscin
ţii lnr întraltft ţal'â, sau întra
aItâ cetate, s~tuîntru înoraşu. u
verso
62
reeto
56*
- 8-'1'11 AP"I,!
atâ septemunâ. larâ sănuse postescâ cu acela
ce întruinchipu găndescii. cu ereticYi. ce şi mi'eI
curi şi vineri săse mănunco carne, larâ căluge
ni brănzâ şi pesce, caşi încHIa lalte sep
temuni cum amu ~is. larâ lepădaţi'i hanzizari'i
cessuutii Armeni, postu facu atunce şi jertfâ,
întrace septemunâ întoatâ, unul cuine oare
că~ula arţivnrţli Armenli. dereptU aceia lluse
cade noao uice o~i aposti. larâ cine nuva ascu
lta aciastâ tocmelâ asfinţiloru, ceva incepe
întraltu chipii aface, lepădati'i săf'ie.
De septemuna brunze'l.
Aşijderia întoatâ septemuna brănzel săsc mă
nunce brănzâ, învaţâ sfăntul săboriL Iarâ
mi'ercuri şi vineri, intru aela septemunâ, se
cade acănta liturghYe IIp'l,IJ)i\E C~[JJEI"'/'f,,;\ in \Jcias
de ~i. dupâ acela să mănunce brănzâ şi oao.
pentru Ereticlllu Antonle, şi E'avel'ie, cela ce
ţinu acestâ septemllnâ ce· nu mănuncâ nemicâ.
dereptu acela învaţâ sfăntulu şi marele săboru
atoate lume. ca toatâ ace septemunâ toţi
creştinIi cei derepţi, fărâ detoatâ săcotinţa
să mănunce brănzâ şi oao, incâmal vărtos a blu
versa

- piu VlI,A -- PRAVILA PRAVII. - PRAVILÂ

Srt aibtt pocaan'ie părinţ'ii lui Untl
anil, şi metan 'ii ctIte 50.
39"'Mularedevanasceîn postul celllmre,
SrL post8scâ, 40 de <]ile, şi săse
priceştuIaScft.
40*Cineva crtde şi seva ucide debnnft
vora lui, acesta slmllse ctmte, nice
săise facrt lui pamete Bice d'inioa
rft, larft deva crtde denevota lui dese
va ucide şi va muri, acesta săse cun
te, şi s:tifacft lui pamete.
Iartt cineva merge la precur~''ie, sau
la curvie, sau la fnrtişagtl, san
la tfllh(Ll'Ie, larft întracestIa oricum
lvorll ucide şi va muri, niminra Srt
nul clmte. şi nice opamete niminra
Srt llui facâ.
voinicIi lor la r(tzbolu. atunce <lice seri
ptura. C(t pecatul înperatului spre
oamenIi lui, 'iarâ pecatlll oamenilor
lui spre înperatultl.· ce ferice de cela
ce seva feri atunce sănu ucigâ nice
srt!u ucigâ,
Preotulu deivoru munca fecior'ii lui
prescuri ne cun tate, sau colivâ,
sau fieşce cese aduce de oameni la bi .
serecâ pentru blagoslovenHa. rarâacelade
va (tt şivoru mtmca ne cunta tll şi ne
blagoslovit. un'iicaacela săaiMt poca
ranie 3 ai, şi metanIi ClltSO IDO.
sfăntnltl. săbortl.al doile ,
~i atoatâ lume.
nulu caacela sănnlu lase săslujascâ, stema precei detrelori lepădaţi Eretici, in
tâlu pre ArIa, şi cudinslllu Nist6r'ii, şi SavelIe
pene seva :tll<lidedinsul cum au fostfi şi 'fheodoru, şi Theodota, hulitori şi bUl fi
viraţa lUI întra oamen'ii luI. şi pen tori. şi vrajmaş'ii sfinter troiti. şi tăe
truce rUndtl raste nemernicu, şi ce au tori, Ioanu alu adoile hristosolu~ şi Deoc'inâ
cu Markloni'i, şi cu Zosimâ, şi cu Petns'ie.
făcut. sau sitaducâ c:tl'te dela episco aceştIa toţi lepădaţi. iarâ încă şi 65 de înpăre
pUlucelaceseu preoţit. sau să'( mărtu chituri şi atoate mal mariloru şi invăţători.
şi cute Petru, şi Pavel de în Samosatu. şi Ma
risescâ duhovnicll seu dedinsulu, de kedonYe, şi EvtihYe ce e intro <;redinţâ cu din
Va fi destornicu asI uji, atunce să şIi, larâ depreunâ şi Dioscoru, şi SeverIanu şi
Slujascâ. Pavelu, şi uceniculu lUI Pavlikllanu. celoru
45*!nvătăm,l toţ'I amaruI l<lste mal vărtos de toţi Ereticli. Ku
î ~, t' .. · d
creş Illll,
Asfintele
upa ' pasci. kuvrikYi, cumu şi ArmenYi şi şaltoru Ereti
ntrace septe'muVn A d d " A V , V
n'. a e umIDICa, Iara pe
, e dumlUecâ 'TIlonICI, v oameml ..., ~,
,. sav lllauu ci. de aceşte toţi sfinţIi pre ogodnici şi pur
an• ce carne vlaraA cVI v .. ' b VA
nurem
A . , tător'ii de dumne~eu părinţIi noştri, făcurâ
v ,,' 'a ugerll J'uanza ŞI pesca. săboru mare dentrutoatâ lumla, intru in cetate
ŞI Iara llltraltaA sv t V v AdI
la . . ep emuna, ea rosal'il. pelle v,
Cla mare alu Costandinu. şi intru cetate despre
dumlUeca mal'C "d v
d aşlJ ena sa manunce, Iara
v v v "
resăritu. l'arâ intru Nikei, şi în Efesu, şi în
vie .Ia !JOil\,\I.CTRO X-RO. ncne la 1\ -rOItlR.HU·;E. şi
arad'd' .-
eln unHneca de naintla lăsur'ii de carne.
Halkidonu, 'j'arâ depreunâ cu împeraţ'ii cei cre
ştini buni, la vnJml'a fleşcarele dentru impe
43' ce !ntren A I . . . v
s
• V'
v sa 4rmenll cela ces detrclOrl procleţl,
..
răţIla luI.
purcatu v
postu se·pos t escu, d et reI' Of!. bl as t eUla
'. v V

l[trâ duprtacera, şi alte săboarâ sfi

Oa,re cine va vpni deîn Iim bft spurca tnaţl .. arţi Vuri'i pr 1'ţ .. ' . vv
t t . v oc e Il, ŞI atuIlce invaţam,
41 *Srtnescine va purta pUaledecal sau de o cre.tl11 ulu aOI"d v v v v , t nte cesau facuM dupâ ar,
tft şi seva boteza, intru Cl'edin • • J efla sa lllununce carne, In o

63
ruta
58*
-- S-TII AP LI -
intru înpolata împel'ătt3scâ întru
cetate lu Costant'inu ce mare, întru
si'tborul celmarede spre resul'itâ, rarâ
. trelori blăstemaţi şi muţi lur
în LaodikUa, şi in Sard'Ha. şi în Gag
greh, şi întru AntiohHa. şi întral
te biserici mari şi încetuţi. ce ei .
de pnrure se întreba de criştenlItate
ce bllnâ. şi de indireptarra cl'edin
ţei ce adeveritâ, ceoscriserâ şi nio
dedel'ft noao ace.~tâ tocmelâ sfăn
tâ întărlItatâ întril toate înpări
chitul'ile, şi hlastemft îndireptâ
torii loru. şi pretoţi cllţi gttnde
SClI întrunchip cnnnşii. şi gonesclI
lupii, pierglltori şi suflete pntre
de, dela turma lni Hs ce gt';'titoare,
ce ei gdteSCll bib'f81e şi hnle se învi't
ţarâ, ce tae şi împartll sfănta,
ver80
64
recta
S-TII AP-tI - 59*
întru creştinatatJa cestâ. dereptâ
şi adeveritâ, şi sănune atingemu
dedinşii, nice aiintreba pl'ecei de
dumnugeu, Eretici. ce afugi de acela
şi ane înstriin~t de dinşii şi alblă
stema priînş'ii, ettprenesce ocinaşi
foculUI celul netrecutll. şi viţu
itori diavolnI.şi predaţii dracu
] UI. şi p'iergători desuflete putred e.
Cni ~eva Mmpla ajunghe ceva, şi va 46"
vre sa. se pl'iceştulasefl, cu sfânta ta
inâ sit nnse pr'îceştnrascâ ce :-;ăgust.e
aghiazmtt.
Niee un preotfi sărm slujascâ. eno 47"
yPtfi, cecu vinll şicn apâ., Yarâ. de
nuseva afla vin şi va fi nevoe, ral'â.
acela sit afie struguri şisăi strecu
ve"so
65
recta
- S-TII AP -J,I
rarâdeva muri acel om necuminecat de larâ deseva chema preotu 1de oare care
negrija preotului, acelu pecatu
faste pre preotul ti.
De va muri un om şi seva chema preo
tul săse ispovedescâ lui, larâ popa
nuva merge ceva <j.ice cănamuînv{tţă
turâ dela episcopul săfIn cuiva duho
vnicu. şi nu cutezu să ,facu ace
sta, şidevamuri acelii om ne ispove
ditu. acelu pecat faste spre preotul,
pentru ce cănu socotesce scriptura
ce grăiasce, casănu întorci cela cevine înletul'ghie farâ de gl'ămutic, Ilice
latine, şi intristezi sufletulu
lui, nebune preote bine graesci că
.' ,
nal învă.ţăturâ lal'â pentru acestâ
nevoe şi pentru cela ce alergâ latine
pentru dumnegeu. direptu acela să se
pocălascâ acelu preotu. 3 ai şi me
tanii 100.
rscla
60*
-- s-m AP -I,I 61'"
le, să slujascâ pl'e un om mOI'tu
seracu sau boga tu, şi nu va merge pen
tl'U darul, S[t aibâ pocaanle I anu .
.şi metanIe 200 îo<j.i.
Preotul deşva lăsa biRereca Iur la
fIeşce prazdnicu şi oameni lui.
şiva mtrge laaltâ'biserecâ pentru
oare ce dobendâ, să aibâ unii caa
cera canon, 2 ai, şi metanie cute 100.
Preotul nice. dinioarâ să nu între
fărâ de celu semnatu de preoţie,
larâdeva face aciasta dentrll nebuniJa
lui, sase pocărascâ in 4 ai. Iarâ. de
va sluji· cu fatâ sau cu mUlare. si'Lse
pocă.lascâ in 12 ai..
Preotul de sevachemasMaeâ molitvâ

- PRAVIl.A verso fJerso

şi frtrâ de începătol'e şi introfi
re şi de vHaţ{t făcătoare troiţa.
larâ nnii de întrenşii giserft SitllU
mitrtul'isescâ adever pre n!tscMol'Îa
lui ilumnegeu. pre sfăntâ împeri'tto
sâ anoastrftşide pUl'ure fecioarâ 1\la
l'Ht. rarâ că,tl'e acestht şi alte multe
întol'sMnri, şi hulituri spre ade
veratâ. şi sfânt~\ pra voslavnicâ. cre
dinta. lui Hs. direpM acela şi noi
canesce ~tde\rel'iţi biruitori şi uce
nici sfinţi]ol'll apostoli. ce cudinşii
întruînglmdll C\1 sfinţ'ii şi cu pitrin
ţli l11itrtnrisim~ decele adeverite ce
neuda.tll noao ,~ft'nţii apost.oli. ceHa
- PRAVIl,A
re. şi s~t.le cetescâ molitva şi săÎ
blagoslov iascâ. şi să facft' cu menecă tu
râ întrllnş'ii. Iara, de nu sevor afla ni .
ce :-;truglll'i şi vafi nevoe ffifll'e, case
nnse lase Ietnrghila. ral'â. acela să sluja
scâ. leturgh'ie cu oyet şi săi pare ren
cu fl'ieâ.
Pl'eotuill deva sluji sfănta leturgh'ie
şi vor veni del vor chema să priceştu
rascâ prfl oarfl carele cevasă moarâ den
trn oatreni. să. nu rase den leturgh'ie, ce
să ntbde ptme \'a eşi den leturghie şi
dupâ acera să.mergâ sit} priceşturascâ.
rarâ dfli vor gice lui CR. moa.re cutare
le, şi va să se cnminece. atunce pre
-- PRA VILA --
Preotul desClllţu sănu între înbeseri
câ săctmte, iarâ deva întra căndu
va, şiva cănta. ori sara ori demu
neţa desculţu. săfacâl OOde metan'ii.
Preotul deva tăra sfăntul agneţu că
ud uva, Şlva cadra Osferulmtu
v
' v ,
,. râ lllicâ. si'tfacâ, 200 de metanIi.
Oine va zăce cumufar~ luI ce cu le
ge, acela intrace<j.is{tnuse aprop'iecă
trti f' , pocaq,n'ie 6 luni şi mIla demetan'ii
s zntele Icoane, nice către tru
pul oare căruf sfttntfi, nice către
I~Oş~ie, m1warft suntu şi de un Sf011
tu Illlcu, Ilice srtl si'trn te nice saI pupe,
ce departe si',L St'e ŞI, sa lse ll1Cl'
11ue nu
v· •
PllArILA
la nascerla unii mueri oare cUl'ila,
sănu între înlăuntru Îucasâ, ce mai
nainte sastla lauşa casei. şi si'l,fa
câ molitvâ. şi dupâ acera să între
înlăuntru, şi sa cădescâ pretu
tinudinfa.
Preotlllu de va sI uj i leturghle, şi
dupâ acela va lua amunca şi să va în
beta şi de acesta va boru, să aibâ
în toate <j.ile.
larâ ntrfl. Je săturare, şi fărâ de
beţie, şi de vreo boalâ oare care
i va fi 1ni acesta, Srl se eanonesCtt

ceh~u învitrtoşat. şi leu întrtriM otnlu pentru mare nevoe, să de cete h1aL farâ n • 40 de gile şi metanii cinci sute.
1 • ,eSCllle saseva a.pl'opia ŞI
v '

sfinţii şi dlll11negeescii pi'trinţii no
ştri, şi neudatll noaoaşa, apetrece
ţului sfăntuHI darll, şi să mergâ. saI eVa sarnt"(~. s anva •In t l'a .111S1an
i''' t IV MUlare deva Zrtcecn doi bărbaţi, 48*
Uu
priceştulascâ pre cine va să.moarâ.. oltaru 8'",.Iasa a f ara. ŞI, săfacâ 100
v ,.
şivor fi fraţi bUl1i, sau unu Ult
de lUetan'"11.
l
. rbatll cu 2 surori. un omu ca acela să

recto
-- S-TII. AP -LI 62*
se pocăYascâ tocma pene la moarte.
şi la moarte' săse împreuneze pentru
Iubire de oameni. ce de se va lăsa de
cii de amendoao muerile, cese gicede
a mundoao surorile, sănumai aibâ din
sele niceuna. sau larâmulare devală
sa amundoi fraţ'ii srl. numai aibâ băr
batu nice pre uuulu dinşii. şi aşa,
laste priimitâ acestâ pocaanie de
Fla voru poc!ii. rarâ de nu, deşartH,
lie pocăinţa.
Mulare de va nasce, să facâ 40, de
gile. şi dupâ aceia să se price
ştulascâ. l'arâ de va veni spre dinsâ
moarte de grabâ, pene la ,40 de gile
sau îngioa dentuiu de nascere ei, şi
atunce să se priceştuIascâ. aşijdire
şi coconul botezat să se priceştuia
1Jer~o
PRAVILA
scâ, deiva lui fi moarte pene a·
8 gile, salI şi mai înmulte gile. ce
mUlare mai nainte sai cptescâ mo
litva dupâ nascere ei şi aşa sa se
priceştulascâ. aşijdere şi coconul.
Şibabple ce slujescu la nascere, înva
ţamu pre aCAlra pene a 7 gi să
vie la sfânta priceşten'ie. pentru ce
şi aceste, slujbft de treb:'\, slujesc.
şi şal te nmeri ce VOl'll fi fărâ ele
lucru şi farfL de slnjbft, ce VOl'll ve
ni spre acesta întra cel cias de nascel'e.
unile caaceIra s:d'ie pr'iimite înbi
se1'ecâ, pene a 12 gi. 'farft allltple
pene îna 15 giIe. înprotivft ca,re cu
man slujitlL la1'ft de nuse\TOl'U chema
pent.ru o slujhft onre earla srmumergă.
Deva nasce mUlare însfintl'le pasci.
rtcto
- S-TII. AP -LI 63*
acela pene a septemuna SltSe spele
cuap:'\, şi să la aghiazmâ.
Oare ce preotu devaboteza pre cineva 49*
de trei ori. sil.se ra dela popie, Clt
oare cine se boMzâ de trei ori, ace
sta gice 3 parinţi. şi 3 fii şi 3
duhuri sfinte. ce din'ioarâ srtse bote
ze fie carele. De seva spurca
oare cine cuceva, acelUIa sai facâ
preotulu molitvâ.
De va fi coconul botezatu, şi nui 50'
va fi luatu p:trulu 1ui celu de în
tăfn şi aşa va muri. Srt aibâ canon
părinţii lui 1 anu.
Cine seva boteza filind(l crescutulu 51*
lui demulţi ai, să stia şi Slt grll.
iascâ însuşi ,G-Rp81O Gl'> EAlHlAro li-A.
învaţaM de altul, şi sa gîcâ ace
verSQ
PRAVILÂ -
sta de treiOl'i . .şi sălii nngâ cu myr
SfLtntll. şi cu untll sfăntu pretruti
ndinl'a. rarâ cu myru precapu şipre
fayâ, şi să grMascâ dinsulu cela
cerdp, purllre molitva. cese ch'iamâ boteju
ne, l'arâ cu apâ ce seva boteza cu nu
sâ, să nu overso afal'â, ce însfăntul
oltarru întru untl nnghl'u.
Preo~?l srtnu boteze niminia dl1pâ
ceva mu nea. rarft devafi vreonevoe, s:t
nn moarrt oare carele neboteza,t, şil vor
chema si'L1 boteze. devafi şila miegul
nopţIi, sămel'gfL şi s(tlu boteze.
Preotul la masrt, ctmdu se cunnnâ CU
adoa. nuntâ s:mll mergrt. ce la biseri
că deva merge sit1 bla,qoslovescâ pre dînş'ii
iarâ încasa 10rii s(1llU mergrL, la ace
adoa cununie.
69
recto
-- S-TII AP-LI - 6i*
Preotul denuva sluji leturghi'e, sau
d'iacolUll. ce aşaseva ospeta şi
va boru. sase pocă>rascâ 40, de gile.
aşijderra şi călugerulu.
Preotul cunduva merge la bae sase spele vafi crescutullur, de 30 de ai denasce
_pentru o trebâ oarecarra. sau pentru
o slăbicIune oarecarra, aşijderIa şi
. căI ugeru 1. acela sănuse ungâ cu untu
niceîntru în chipu. rarâ delva unge pre
otuI. acela să.separasescâ decunta
liturgh'ie în 60 de gile. Iarâ devafi
calugeru, si'Lse pocărascâ 150 de gile.
şi metanH omira întoate gi1e.
CălugfruluInnse cadedea cmusamer
gâla baeniceîntrunchip, fărâdeo boa
lEi, oare caremare şi dea legă,turâ.
P/eotul devaspune basne, sau seva ţi
ne defarmece, sau devraji, şi le
verso
- PRAVILÂ --
va, face vecinul u}' seu. sau va face
devalua mai cu asupricrune, sau rttpi
ri, acela srtse părăsescâ de acestC
şi s~tsepocrtrascâ, la1'f1 denu sase lase
de leturgh'ie.
A şijdire şi cundseva învăţa afura.
Preotul denegrija lur, sau dpbeţie
va arde bisereca, sau carte, aeela
săse părăsescâ des]uaire 1 anu
1:) •
Preotul negl1ţMorlu să se pără8escâ
de aslugi. Preotul viinătorlU sau
la cUinihl'ftpitorIu, şi va umbln cu din
ş'ii, sauva a vr al'mft, ori ce feHu de
arme, ce rctle s(mtu pagunesci, farâ nu cre
ştinesci, numai voinicilor cund merg
~a războl U • unni preot ca acelura nu
l~e cade să preoţescâ, aşijdire şi
calugerul deva umbla aşa, săse poca
70
recto
S-TII AP LI
- 65-
rascâ, şi toţi cuţi suntll întru riindul
. biserec'ii.
Preotul, sau d'iaconul, sănufie neme
nura, ni ce săJ scoaţâ lapreoţ'ie, pene
re lur. că domnul nostru Is Hs, de 30
de ar sau botezat, şi a tnnce an înce
putu a învăţa. dereptll acefa denu va
n~pIe 30 deardenascere lur, sănu pre
oţescâ, macarâ cutvafi de destoinic.
Si'L uescine va cade intro legaturâ
şi întro boalâ, şi atunce seva bo
teza. unul ca acela sanu fie popâ.
că nu Iaste credinţa lui dela inima
lui, ce de nevoe sau botezatu. Iarâ
denu va fi uiUtene destoinicii altul
la preoţie, acela de nevoe mare săfie
preot. deva fi cmnse cadeViaţalui.
verso
- PRAVILA --
Preotulu dennva gl'iji deslujba lui
şi vor trece eia.surile gilei cu ne
socotinţa lui şi a noptii, întruce
Ira ce au tocmi tu sfinţ'ii apostoli de
sau rugaM dereptii noi, şi au dat
rugăcrune lu dumnegeu. nesce preoţi ca
acera nu se cadl3 să preoţescâ. cii mu
nie pre dumnegeu, şi de dinsulu depa
rte. că gice dumnedeu , rugaţive în
totii c'iasulu şi ve privegMţi. şi
apostolulu grărasce, de toatei mul
ţemiţi, şi nepărasit ve rugaţi.
Preotulu devl1 sluji şi nu seva pri
ceştul, de ne înţelegere şi nuscie
ce face. acel(\, sase certe şi săra în
văţMurâ. şi să se plece şi săi pa
rertlU deneSC'iinţa lui. ral'â delvorii în
trebadeaciastaşi nuva spune pentru
6
 71
recto
- S-TII AP LI -
ce lucru faceaciasta, larâ ulai vartos
uepărRsitii nuva asculta certare.
acela să se prl,rrtsescâ nice dinioarâ
sănu slujascâ.
Preotulii biirfitor'fu, sau glăcevito
rru şi dupâ acera va întra în bise
recâ şi va slnji. să se pOc~t'fascâ,
40 de qile. şi deseva prtrăsi de o toc
melâ şi de unlucru ca acesta. rarâ
să, slnjascâ. aşijdere şi episcopul
ţerlwl devafi, aşa Srtse întrebe de
aciasta de arh'iepiscopu.
EpiscoIJii sl'tş cinstYascâ pTe popii şi
.
diaconii , canesce sluJ'itol'i de dumne
qerasca tainâ, şi depreunâ cn ânge
. nusecade srtÎ al bâ pre dinşii
r'ii , si
întru fărrt decinste. şi S~tnU nugri
jascâ de dinşii cadenesco fii mal mi
verso
PRAVILÂ -
ci. că şidomnul nostru Is Hs, uceni
cii ca prenesce sOy'ii şi cap1'enescefra
ţi rau avut, şi cMr~ dinşii grăira,
cădeacmunuvevolumalchemarobiceso care drăcescâ, cee înşelatu d.e sfa
yi vevolllqicevoao. drept aCela episcopul
toţi preoţii srti cinstescâ. şi toţi
oamenii cei proşti, sMacâ cinste
preoţilol'll.
Oare cine de înoamenli cei proşti voriI berfi vagr{ti cineva că nus destoinici unii
52*ceva pre preotuliI, sau cuviute spurcate,
sauhule, acela săaibâ pocaan'ie, 6 luni.
Cine blăstema pre preotiI, săf'ie procllat. şi
cine măn'ie pre preotulii, s~u pre arh'iereulu,
vrac'iulu celi1 sufletesciI, demăn'ia lui dumne~eu
vorii fi apriînşi. că depărinţ'ii cei tl'upesce dez
rădecineză deîntemelle blăstemulil feciori
loruşi. darâ cu cutii mal vărtos parinţIi
sufletesci. şi leruitorli sufletuluI, sălva
cei
cineva măn'ila. ce vafi de acesta ce mai amariI.
preotul nr săise pleCA. şi
53* Dia.con nl
ca unll fHu marmicii diînsul, să.
72
recto
66* - S-TII AP -LI - 67*
asculte pre preotul, şi săi slujascâ.
Oare ce diaconu va grăi spurc~t pre pre
otul şiiva berfi, săse desparţâ în
tru anii. larâ delva erta pre dinsulu
duhovnicul, popa are putere săI rarte.
rarâ deva lovi prepopa şi culemnu. a
cela săatbi1 pocaanie în 2 al.
Preotul saudiacnnul deva cleveti sau
va bel'fi pre episcopulu. sauiva
g1'rti lUt clll'mezişii. unii ca acela
rau mănHa şi judeţul lui dumneqeu,
cela celluo Maria ce cleveti se p1'e Mo
ysi, însâ unii ca acela săse desparţâ
de toatâ slnj ba preoţescâ, şi să
numai mrtnuIlCe cu nusul ni mine, că
fu protivitorii lui dumneqeu, rarâ
deseva pleca şi săipaxi reu de <1ciasta
cum de acmu acesta nuva mai face,
verso
- PRA VIU -
salu priimescâ rarâ la riindu ca prc
unii madularlu alui ce au căqutll
denutrupu, pentru o slăbic'fune oare
tulu dracului. i
Cinese scrăbesce de nuntâase însura, 54
saumulare adormicu br1l'batul ei~ sau
bărbatul adormi cu mufarla, lui. şi
ca aCf'Jaîmperrtt-ia c81'1ului, anathema
~
1 hit1enll alll10r. iarâ dei seva face mi
să fle un'ii ca aceia. şi cine se scrii
besce SrL m::munce carne num8i farâ
de sugruma t, sau mortrtcin[t şi Slll1ge,
şi cine grărasce de acesta, că cela ce
mămlncâ carne nu raste destoinic a sfintei
priceştenii. cine gră. îasce aşi an a them a.
Oare cine va freol'oabâ oare carIa în
văţa oînşelătoare, să nnşii asculte
56*0<\1'e ce omii de înmireni va fugi de
73
recto
S-TIIAp·LI- 68*
stâpiinu seu, ce seva feri de asculta
rei şi seva posti şi va fi creştinâ
bunâ. anatema un văţutoriu ca ace
la. larâ deseva mărturisi duhovnicu
seu unll robii oare carele, duhovnicu
seu are putere, cu socotinţâ săide
lui pravilâ clltui va fi puMrra.
55*Şi unu robu oare alu cărUIa sau o roa
bâ. deluva în vaţa să fure, pen
trn odobllncl.â oare care unii ca a
ceia săra judeţll, cela ce iau furii,
şi ce au furat m,'ti multii săra dela el
de patru ori. ra,râ ce robii va asculta
nisce învăţături ca acestia. s{tÎ de
40 detoiage. larâ de va fi slabll, sane
forte tineru, săi de. 30 de torage.
Oaare cineşva învăţa oroa,bâ oare
earIa. pre intra ascunsii, se zacâ cu
verso
-- PRAVILÂ -
nusâ şio va avfa mUlare şi nuva sci
bOiarlul ei. şi dupâ aceia i vasci pri
înşii, acela să ia pre acelU omu cusi
In, borariul roabei. şi sul plece să,ifie
robu, şi săi înprenneze la arătare ..
rarâ elevor fare ficiori, şi acela săi
fii robi. că grălasce sCl'ipturg" se
menţa cla hitlGnâ, şi rodul celii
]â bOiarlului lor, învola lui vafi larâ
devor fugi unIi ca acela pentru fri
ca lui dumneqeu, şi vorll veni lam{t
năstil'e, devorii lua tocmela călu
grtrescâ, acela să fie sloboqi dentrn
toate, şi sănu cuteUl niminra de
imai ţi nerlacum scrie şi ~1posto ln Pa veI.
întru ca,rte lui pentru Onisim.
74
recto
S-TII AP -LI - 69*
înbiserecfl. şi seva ruga de eluşu,
că.va qice eămai bine raste să merogii
climineşll, larâ nu înbiserecâ, şi
acesta ovaface fărâ învăţMura
episcopului. sau aduhovnicului, şi cine
va umbla aşa anathema.
Oare ce preotu, sau altii oare carele 57*
ce va lua freunu rodu sănufie legiu
itll, saulu va da fi'Lrâ ele învăţi'Ltura
episcupnlui. anathema sefie.
Oare cine seva oscă,l'bi de mUlare şi 58*
săseţie încăruţie, înpuţitâ însu
rare face, şi cela cese scriibescu aşa a
nathema.
Iarâ cineva face aciasta pentl'udumne
qeu, şi va rtLVni ht pfltl'eC8da fLllge
rescâ. aCE'stae IiA -C/lEU".
Oare cine va ocăru pre cela ce face 69*
verso
- PRAVlLA
lrubovu, şişch8mâ vecinulll lui
semc, şil ospetezâ pentru dumneq8u.
şi de va ocaru cineva pre uni'i ca
aceştIa. şi nulva pl'iimi ca pre un cre
ştin de pIinii, anathema să fie.
Oare cine va spurca mUlare fratelui 60*
de duhovnicu acesta nemica nuo
socoMsce, anatema miul ca acesta,
că el'tare dela dumneqeu nu are.
lal'ft dennva, veni htpocan'ie srtse POC~L
lascâ, sit grăra:scâ dtînşelMura vrăj
maşului, fu lur aciasta, acela săse de
sparţi\' de priceşten'ie în 6 ar, şi in
toate qile ciite 240 demetanii, şi
se mănuânce secll, luni şi miel'cnri,
şi vineri pene în 6 ar, de cBa săa
ibâ npolJlEuiE, şi săse pl'iceşturascâ.
Cine seva,sertlbideblagosloven'ia mesei,61*
 75
recto
- S-TII APLI -
şinuva griji ceva !}.ice, cărugă,cfu
ne secademainainte de gustare mesei,
unulu caacela săfie anatema.
Că şi cundue la chemarfa mesei ori
cum desevoruadupa, şi nuva fi acolo
preot să blagoslovescft masa. cevafi un
betruinu înţeleptu, sau altul cevasci
carte, unii caacefa ântufusMacâ rugă
clune, şidupâ acerasă.şa!}.âsămănunce.
62*Mularfa sau bărbatul ceva vre săjoace
şi să batâ înpalme, şi seva înbrăca
bărbatul înhaine mueresci, sau mUlare
intru haine bărbătesci, şi întrun chip
drăcese ti ehi puII ur do mneg eulvor sehim ba,
şişva bate jocu dilnsulu, unuIa ca
acestulai graimu, stl,se ci'tfascâ 3 al,
şi metanii în !}.i, ct'lte 24.
60*Mulare devafugi de bărbatulu er,
verso
- PRAVILA -
deva uru tnpreunare barbat8scâ, ce
va vre saumble, anatema.
Muerra denuseva pleca brl,rbatului ei.
şi nuva petrece întru VOIa lui,
cum gră.lasce apostoluL ca bărbatului
Iaste capul Hs, Iarâ muer'ii faste capu
bărbatn.l ei, rarâdenuvaascultaacia
sM, unile Ca acelfa sa f~e anathe!lla.
şirarâgrălasceapostolu, cum laste cap biserecli şinesce cuvinte ca acestla vorulua
Hs. aşa raste şi llluerli cap bărbatul
ei, şi cine n useVa pleca acestuIa, Dali
dei şi Elza vel'ii să fie înpreunate,
rarâ deva fi bărbatul ei nebunu, şi
întorsu de Întninte. şi sfetul lui
nnva fi de ajunsu, rarâ Il1ufarra lui
vafi cuminte şiinţeleptâ. să nul
ascultepredinsulu depururla latoate
cuvintele, ce unile ori să asculte
76
recto
- S-TII AP LI - 71*
70*
ac fa mufarede bărbatul ei, altele ori
rarâsH, asculte bărbatuldemularelui.
Oare cineva nasce feciori şi nuiva 8064*
coti, nicei va hrăni pre dinşii cum
se cade, ceva vrfa săş lase;tineriisămer
g9. să se tun!}.â. anathema acela. şi
şicela celuva tunde predinsulu.
Cene nuva griji de feciorii lui săi
certe, pre cela ce rau născutu, şi
frica lui dumne!}.eu nuiva învăţa pre
dinşii, case umble pre cale ce adeveri
tâ creştinescâ ce se vor lăsa şi se vor
înstriina lntrutoatecăile cele înto
arse, încurvie. şi îofurtişag, şi
inrăpire. şi înjucări, şi înple sne
te şi întru toate nedireptăţile. ana
temanisce părinţi ca aceştra, ce nuş
certâ niceşu învaţâ feciorii lor fri
verso
- PRAVILA . -
ca lui dumne!}.eu. că înfricoşat judeţ
vor srtla şi focul celu netrecutll vorll
să moşteneSCft, depreunâ cu feciodi
lor. pre cela cei născurâ şi reu predin
şli crescurâ.
Cineşva învăţa fecioi'li lUI cei tru 65*
peni dupâ dragostl'a lor, cuvinte
spurcate. şilva învăţa să burfescâ.
dela, dînşIi. îarâ nuivoru învăţa pri
inşii, ce e delntinereţe S~L facâ Cill
ste parinţiloru. şi frateStlU celuf
mare, şi surorisa. nesce părinţi ca
ac8ra să fIe anatema.
farâ pări nţii cela cenuşvo1'u 1u bi fecio
rli 101'11 întruînchipii .şisărcerte.
ce pre unul va Iubi, iarâ pre altul va uru.
sau strănsoaria loru n uşiovoru în păr
77
recto
- S-TII AP LI - 72*
ţi {eciorilorii întrulnchipii. anathema
părinţi ca acela.
Deva fi de multe ori unul deînfecio
\ ri hitlen, şi reu. sălii înveţe
pre din.ml tatâseu şi mumâsa.' iarâ
denui va asculta pre dinşii, însuşi
acela ace l'(jotate ficior'ii săo poar
te, ce sălise înparţâ totu intrunchip.
Jarâ fetej lui, învăţămu maimul
tll să, ise de avere deln. părinţi, că,
iaste mai neputincioasâ partra muere
sCâ, direptll acela mai multu se ca
de părinţiloru ase griji defetele
10rii, şi de daruri. şi departe şi
nuântâ, care parinţi nuvoru griji
de ace3tfa mare pecatll loruş adunâ.
Fieşce părinţi lise cade feciorilor
să,i însoare cunduseva umple crescutul
verso
- PRAVILÂ -
lor de 15 ai. farâ fata de 12. acesta
faste lege adeveritâ. fal'â să nu cu ne
grija parinţiloru devo1' trece aceştI
ai legruiţi feciorului, ScUl fetei.,
şi liseva tumpla curvieunufa dentriin
şli. acelu pecaM laste pre părinţi,
iarâ de nuva fi fata încâ de 12 ai,
sau feciorul de nuva fi încâ de 15, şi
I va curvi unulu dinşli aşa, acelu
l
I pecatll faste p1'e cela celli face. şi
l'au mănIe dela dumneQeu.
Oare cineş lasâ părinţii betriini
şi slabi, rarâ nui cinste3c şi săi
hrănescâ pre dinşii. cesevor postri
gi călugeri fărâ de învăţătura pă
rinţiloru 101'u. anatema aceşte, şi
şi cela cel1l cal ugeresce.
rarâ devoru ave parinţii şi alţi fe
78
recto
- S-TII AP-LI - 73*
ciori, destulu le faste de avere 10rii,
şi de 1'epa08ii. binele faste um) fe
cioru sălu aibâ şi căluger11, doal'â
va fi de plin robul lui dumne!}.eu. şi
vor lua şi aceia platâ dela dumnegeu
pentru feciorul ii lor celii bunii. pre cela
ce Iau nă,scutii şi Iau crescutu, şi
Iau învăţaM bine dumne!}.erasce.
MUlare deşva tunde părulu ei, căva 66*
cugeta că faste bine pentru dumne!}.eu
alegundu numai denuva lua chip caluge
resc, şi va îndrezni afacere aciasta.
anatema sătie că nau învi'tţat dumne!}.eu
saş tungâ muYar.e rrtl'ulii. numai
ciiodu va veni la petrecere căl ugCl'e
smt. l;l,l"â deva fi îndemnaHl, aşa de
niscari drăcii săş tuo!}.ft p:lrulu ei.
săfie opritâ de biserecâ, şi de
verso
- PRAVILÂ. -
p1'iceştenleun anu săsepodtrascâ.
MUlare deşva lasa bărbatulei, şi
va lua altulu dentraltâ laturi de
va petrece cu dimmlu. sa aibâ poca
ranle în, 9 ai. şi să facâ în toate
!}.i:e, 36 de metanli. numai puine
să mrtrJunce. luui, mIercuri, vineri
aşijdere şi bărbatulu ei. celUla ce
sau înpreunatu adoao oarâ aciastaş
certare sara. lal'â de nu va sci bj,rba
tUl1l ce au ftlCUt11 ace mUI,tre. şi cu
nescire o au lua,tll, acelUIa pUyine
pra vilâ isă cade 1ui.
Muiar!a deşva omoru burhatul ei cu
farmecele şi va vrra săra altul. aşij
deda deva face şi bărbatulu, amar11
deunii CeL aceia. dfunii caace!a ce vom
mar !}.ice, nu avemu ce. că înfricoşat

79
recto
S~TII AP-LI - 74*
j udeţu şi mare pocaan'ie, unora ca
acelora le!aste înainte. tocmg, pene
la moarte, sefie despărţiţi debiseri
câ. aşijderra şi ceia ceşva omorll
ficior'ii eL ceva lua altu bărbatll o
are carele.
Mulare deşva omorll ficiorH el, pen
tru rundul pecateloru. ce lubesce
draculu pentru dragostra unul băI'
batu, înşelatâ demal pre desupra
decurvI8. ce amu aflat, c(t srtuaflat de
multe ori întru oare carIi. unia ca
aceştIa învaţâ sfăntulu s(tbor, înbise
ricrt SălHl între şi pene la moarte.
ce laloc111l1 ceHI dechemare oamenilol'u
acole seJtla. de3pitl'ţitft s:'tfie deboa
tâ creştinMate. şi clmJll întrâ
oamenii şi esu. 'iarâ ace'ia srLca~â
versa
- PRAVILÂ -
jOSll laprtmuntu, şi să strige cuglas
mare, ertaţime greşita, ceam fă
cut pecate. şi săşspue pecatele el
sale au~â toţi. ca oamenii. eera ce
întrâ şi esu de însfănta bise1'ecâ săse
roage deînsâ, doarâ cumva cUl'llgăclLmIa
oamenilor valua ertare dela dllmne~eu.
iarâ sase postescâ, întoate gilele sa
mllllllOce postll. şi metanii întoate
gilele şi nopţile. larâ slunM,tft şi
dUll1ineca., Slt o c1ezICge pre dinsâ
duhovnicu seu.
Mulare devavre săseţi.e de bărbatul er
cese gice depat'Jlll lorll. sau barba
tul srtst'ţie decMl'e patul umerIi lui.
acelora le trebuIasee all1(mdnrora săse
toemescî'L întrn sfetul 101'(1. cann
unuHl de dinşIi devn, vre srLse ţIe, lal'â
80
recto
- S-TII AP LI _ 75*
altulU nuva putIa ţinra, şivoru înee
pe aberfi, devora umbla, cu alţ'ii.
şi acestu pecat fa,ste mare spre amundoi.
farâse cade totu creştinulUI, muerIi
şibărbatului, 2 paturlsăarbâ de
ascernut loru şi de eiş săse culce du
mineca şi întralte gile sfinte, şi
la prazdnice domnesci, ŞI însepte
muni mari. încar dentralte gile nu
se vorllputiaţinfa. ce întram3şte ~ile
alese se cade s."Lse ţie. hrâ nu sttse trt ve
lescâ de pur urla, caporcul întru tinâ.
că dentru aceste chinuri neţinnte,
se nasce tot semunţa hith~nâ şi re.
şi dentraceste chinuri, tO:ltâ fa
râ defrica htste. nice pomenir!a mor
ţIi nn umb1â Jamintea omuluI.
Şi oare cine ya vrla săse post8scâ 67*
verso
- PRAVILA-
Sllll1băta şi dumineca, anatema
un posM ca acela.
Cineva vre sa se postescâ elu săse po
stOscâ înpostulu ceh) mare cos 40 de
gile. cerale seu tocmit şi seu sem
nat de lUSllŞll înperatul Hs. si seca
d8 să se post8scâ micIi şi marIi. ti
ner'ii şi betrl1l1'ii, că, aceste 40. de
gile Sl1l1t Cl1lTIll angis piirinţii, că
~mnt gecile dentrutot anu~ll. celra
cele aleserâ şi le tocmIrâ sfinţIi a,pos
toli dupCt semnada despuitorlului
Hs. şi atot adeveritul creştin înva
ţatu fu, cu fricâ mare săse ţie ace
ste 40 degil9 fleşcare ~i. 5 srtse mtt
11l1înce postu, rarCt slunbătaşi dumi
neca, uotl1 şi vin. destului faste
fieşcărui săse postrascâ deva Vrla,
81
recto
75*
luni miercuri şi vineri, aşa şi în
postul lui POlliAC'I'BO{BO. deîn~ioa lui
Filip pene însâ la născutullui Hs.
şisă postimu, luni şi mIercuri şi
vineri. larâ marţi şi joi şi. sum
biîtâ şi dllminecâ, S~L mănunce pe
see, şi să M vinu. asijdirra şi
postul sfinţilor apostoli, se cade sl'Ll
ţie, dela dUlllineca mare, pene în
sâ 1a1ioa lui c"'rlt Petru şi Pavelu.
şi oare cineva vre sapostescâ, şi
să seţie dupâ adever, destului faste
cu aceste posturi. direptu acela am
îndreznit de amll scris. canu caoare
carIi Cdvoru Srt se post8scâ şiş află
privileju şi întru tocmelele loruş
punu postu, cum facu şi ereticli.
că nn ţinu tocrn el a sfinţilor apostoli.
verso
- PRAVILA -.
şi asfinţiloru părinţi domlle~e
esei, ce cfindu arâ fi sase postlascâ,'
atunce nnse postescu, şi cLmdil arâ
fi să Dnse postesClt, atunce se poste
s~u, de creştinătatfa ce direptâ
ŞI adeveritft departe stau. şi spnr
ce
catâ credinţa loru întoarsâ ţin,
ş~ sfănta troiţft, tatrtl(l şi firul
ŞI ~uhnlu sf(tntu. necuratll şi de ne
p.hn m:lrturisiţi şi cum şi Frunc'ii
~l procleţ'ii Annell'ii, şi şalţ'ii
Intl'ace~t
,(
cI' v • 1
.:. ,1lPU, ce eI nuse ftC aogu C<L
v v
,
tre adevn"l't a pl'a. vos l
CI
' ce el. ,
a VIe, ŞI
l~tl'U marele post îns(~ptemrLlla ce den
taru
f UJr. 11l
u,
V
mea carne. 1"'
" ,:j'
i-l,l'11 'tiSU ne
v nllllce pe3Ce. în c1umilleca pr3,voslavna
unoaodetoate siimbetele den tot anul.
unasumbrtta cla mltre srtse postescâ
Ptmeden altreilra ci as de noa.pte, şi
82
r~cto
- s"TII. AP~LI -
atuncesasegustepuyinpuine şiapă sau un
păharu de vin. aşijdere şi toatâ .
ace sept8munâ mare săse poste~Câ
cu fricâ mare şi cu inimâ zdi.'o
bitâ că, întruace ~i despuitorful dom
nul nostru Is Hspentru noi saurestigllit,
şi sau îngropat, şi nuse cade nice unui
creştinusrt manuncesau săbe şi s;J,se
sature, sau sase veselescâ. că Hs
domnnltM şi frteătoriul pentndi
ne fu precruce, rarâ tu bel şi mănun
ci şiteveselesci.
Şi cund se tumplâ ati m'iercuri sau 68*
vineri prazdnicul sfăn tu naseere bo
tezatorllllullofLnu, atunce SIt mănce
toţi pe.-:ce, şisă M vinu. aşijdire
deseva tllmpla şi prazdnicul sfinţilor
apostoli, mIercuri sau vineri. aşijdire
verso
PRAVILA .-
şi prazdnicul pre sfintei" -4;t,. rarâ
postu laste şj acesta alorCf1EHi'Efl, cum
şi postnllu pOlliACTEO (BO. rarâ in ce gi
seva tumpla a fi prazdnicul preobraje
Ulei r ~CIl'R, atullce să mănce pesce şis(~ M vin.
larâ se cade călugeriloru, întru toa
te gilele sfăntulul postu celUI ma
re, întro gi dinioarâ'lă ll1ănunce,
rarâ sllmbăta şi duminectL de 2 ori
untu şi vinu, rarâ pesce si'tnu mă
nunce I1ice dinioarâ, întracel postu
mare, numai labJagoveştenle. şi în dn
mineca SR,]cli, rarâ o:lmenli mireni
întracelu post mare, de pak~1 ori să mrt
şi îndumineca KPC-'"O nOKi\oHElfiE, şi
îndl1mineca srdc'ii, şi la blagoveşte
n'ie, farâ întoate întralte gile ale sfău
 83
recta
- S-TII. AP -I,I 78*
tului marele post, săse ferescâ şi a
celţa cu.mse cade, să mănunce luniodatâ
şi m'iercuri şi vineri, rarâ sanescine
va vre de purure întru acelu post,cute
odatâ SIt manunce, cadese şi bineva
face alegundu sumbota şi dumineca.
taste şi alta cundu va, vre nescine să
se post8scâ întru toate gilele
anului pent.ru dumnegeu, f,lrâ de nu
mai sumbMa şi dumineca. cum fac
OiLre carIi deîncălug~ri. rarâalţi
că,lug~ri se tae şi de omuncare şi be
utura de la dînş'ii, şi aşa petrecu
pentru nevoinţa ce mare şi bunâ ce
dorescu pentru dumnegeu, ce loru mare
plattt leva fi delet dumnegeu. ce cu
plecare şi cu serăCle petrec întru un
POStll Ca acesta întru dunmegeu.
~- PRAVILA -
Iarâ spunem şi credinţa ce re şi
hit18nâ, CflO ţin moartâ fărâ
de aluat cese gice ca Frunc'ii. şi şal
ţIi declIa un'ii ca aceşte cenn !a,ste
adeveratâ slnjbalor f,l.râ de slmge,
şinu faste cu etdevel' întru chipuil'fa
lor ce mărturisescll. ce mort închipu
('SCll filulu In dumnegeu că totll ce la
ste fttrtt de aluatu, şi fi'trâ de
setre mortli raste. şi aceia faclI.
!etr<L şiltltele bel'fesCll ll1eti rele ce
gri'tescll hulesciL cfl. duhul sf((nt, lase
dela ta.trt! şi dela firul. şi cumse
1'[t dtde robll gri'teSCll pre duhul sfânt
şil mi'u,turisesc, şi şalte multe ce;;
înpuţite lui dumnegen cum şi le au.
ce ei nnVl'lll'[t si'tse plece sf((ntului si't
bol' şi îllvi'tţMurile sfinţilor prtrin
84
recta
-- S-TII Ar-LI - 79*
ţi, ce ei san adunat mai apoi înceta
tra lui Constantin. cu C-'rM şi di ,
repta împeră Msa Theodora, (',U fe
ciorulei cel creştin bun înperatul Mi
hail, şi cu acei părinţi mari dupâ
chipul marelui săborului celui rlenuturu
atoatâ lume, de rarâ filcurâ şi
tocmirâ ce credinţâ direptâ şi
slăvitâ, deo întărirâ şio tocmi
râ şi gonirâ şi procleţirâ pre to
ţi pre cela ce chitira înrleşertu ereti
cIi, şi postulu ]or şi mărturilalâ,
!arâ noi umblăm pre urma tocmelelor
sfinţilor pi'trinţi, şi pre învăţătu
riIe 101'u. şi mltrturisim şfăntet şi
începătoetrra VIeţIi ce e întrofire tro
iţa. întrunchipll mărturisi.m şi sIa
vimu tatălu şi firul şi duhul ii sfăn
~er80
- PRAVILA
tu, tatălti mrâ dencpputu, şi
firul cu făr~ denc~pere. şi duhulti
sM:nt întrofire, părintele ne născut
şi firul născut. şi duhul sfânt cera
se de la părintele. şi spre firulu pe
trece, o putere oîmpreunare, şi.
oînchinrtelune C<pE'I'M troiţâ. şi a
şa gdtim nof că dela p(trintele rase
duhul sf(tnt, şi pe trece pre firultl.
larâ cine nu vagl1l1di aşa ce lntralt chip
dllpâ alulni înţeles şigundll deşert
va gdti, un]i ca aceia anatema. r-LJl
CăI ng~l''ii S:1 nu mergâ la mesele oa 69*
menilor mireni, nice Ia, cuntările
loru, nice la s{l,boarele loru n ice cundu
vorll face pomenire srinţilor.farâ cund
seva tumpla o nevoe şi va veni cineva
la mănăstir8, şi savo1'u ruga cundva
85
recta
-- S-TII AP-LI -
să ClInte la:"masa lui oare carele den că
Ingeri pentru blagoslovenHa. acela de nevoe deva fi episcopu saupopâ sau dlaconu.
de va fi şi vre un stareţu să poatâ
şi pre alţ'ii folosi, şi pre dinsulu
nevăMmatu şi fărâ de pacoste săI
socot8scâ, acela să mergâ. rarâ de
va fi tineru cineva den călugeri să
nu mergâ la masa, mirenilor. pentru
ce Cll, aşa nimene nnse poate pre sine
să se fer~scâ de pacoste dracului.
Dela pravila săborului,
Antiohiei.
70*Fieş ce pOpfL va face tainâ cu o
vreii şi leva gice frate, sau va
munca cu dinşli. f'iindu altâ semin
ţie săborulu lui dumnegen. unulu ca
acela anatema.
verso
-- PRAVILA -
71*Fieş cine va 11)unCa cu eretic'ii sauva
be, sauş voru face prlitenşllgl1,
şi dragoste şi înprcunare, ce se gice
cu Armen'ii sau alţIi ca dînşIi. u
nii ca acela anatema săfie.
72*Fieş cine întrtt în sfăntn, bise1'ecâ
c;i't asculte sfr'tnta scriptmtt. şi
nu va vre săse priceştulascft cn toţi,
cu sfănta. taina dumnegelascft. unul
ca acela Srt se întrebe, de nnd"ei raste
lui aciastâ învrtţrtturâ. deci rleivn,
fi dela duhovnicn seu, sau însnş den
tru vora lui, san veg doamne de seva
teme de l)~eca tle. unn .. ' ca acela
v S,t. se
v necredinciosu demniare credincioasâ..
temâ şi sase întrebe depopi, o:.tre
Cum Va fi. au doar[l, lan daM lni duho
Vnicu seu învăţi'ttnrtt. }arâ d8 nu se
Va pleca, ceva petrece aşa întru alui
86
recta
76*
~- S-TII AP~U - 77*
minte deşartft. sftse despal'ţtt, lar[t
şi acela aşijdere sft se întrebe şi srti
certe, şi la arătare nainte mitro
politului şi să.i pue înainte un'ii
ca acela, de toate cercftrile şi detoa
te întrebările.
Oare carele den creştini, ce Va face 73*
curvie şi va curvI cu mUlare pltglmil.
un 'ii ca aceraş spurcâ botejune lQru.
iarâ mai vărtos ,de va. munca şi de va
be cu dinsil, mare necnrrtţ'ie laste acia
sta. un 'ii ca acera sft se desparţft de
sfănta bisel'eCtl. şi la locul relu de
chemare s{t ste în 3 ai. şi dupH, acera
să între înbisericâ., şi Srt ste înctt
în 2 ai, şi întru toţi întra cei 5 ai
săse pocărascâ, şi deIU, 6 anu săse
versa
- PRA VILA -.-
priceşturascâ cn creştin'ii cer qeplin
Deva ave un om credinciosu OPlurare
necredincioasil, şinuva vre ace murare
sttse încredinţeze, sauomulare credincio
asâ deva ave omu ne credincios, şi nu
va vre aceIU oml1 srtse încredinţeze, de
aciasta nam ce grrti însâ cum am scris
demnlte ori, ci'tl1use cade creştinulur
credincios spre cei necredincioşi Sltse în
soare, iarf1 dese va tumpla aşa afi Oft
recum, de aci asta grătasce apostoh1 PavelU,
căse miJntniasce mUlare necredincioasft
debltrbatui credinciosu. şi bărbatul
derept acela nnse cade ai despărţi ]Jl'e
dinsii, ce deplll'nre srLse pocrtfascâ bIt
l'ubatul celu credincios demularellll ce
nec1'edincioasâ, şi srtse roage întru toa
7
 B7
recto
~ S-TII AP LI - 78"
te gilele vleţier lur, pene OV,t în
toarce pre dinsa dumnegeu întru credi n derseva lua lUI prooţ'ia sănu sluja 75*
ţiţ ce adeveritâ, aS1:jdire şi mUla,re
credinci03sft debrtrbatulu el necredin
ciosu. farfL să mr1l1i'mce şi srt, M neeleşl: san ep1'scopU dela srtborll JfI arh'ierelllur.
numar parte ce credincioasâ săv'ie cit
tre duhovm'cnseu, şi 8{tra învăţiî,turi
sfinte dela dinsul, şi labiserecâ no
prtrăsitil sruuergâ, şi la rugăcIuni
şi la slujbe cu dragâ inimâ să îndru
. 'znescfL, rarâ devor nasce şi coconi,
să indruznescft parte ce credincioasfL
întru credinţa lur ce adeveritâ 8rti
îndirepteze şi s{ti înveţe pre dînşii
de pUrlm~.
Iarâ devaspnrca llnll omil necredincl0811 pul lui, san d'iaconul, ce vamerge la
preo faUt cl'edincioasfL cl'eştinfL, ace
la săse boteze şi sftola mulare cu blagoslove lua blagosloven'ie,ori încechipu. ori să toc
verso
- PRAVILA--
nle. ial'âdenuvavre acela săira toatâ
averra lUI, căseustricat dela dinsul.
rarâ acela sttsegonescâ şi săse scoaţâ
dentrll loculillur, ca un spurcat, şi
piergetorlu derodulu creştinescu. lal'fL
ace murare cee creştinâ, Srtla averI L
aceluI cuine necredincios, şi altul bă
l'hatu creştinf! săse însoţescfL.
74*Curvadeseva înto[U'ce den callael ce re,
şi ratft deacnlU seva mrtrturisi, Crt
nuvamai mergeîntrace cale 8purcatft.
ce seva smeri şiva întra întru currtţ'ie.
şi decHa seva curăţi presine. acel II
duhovnicil pUyinra pocăinţâ săi de
ce săo pue sprerubitorrul deoameni,
ce Srtse înpreuneze cncei creşti ni adeve
l'iţi. şi săfie prHmitft caşi ce
curvâ cea pl'ilmi Hs.
88
recto
- S-TII. AP -LI ---- 79*
Episcopulu, sau di'aconulu, sau popa.,
scâ. cese gice preotul nI deja episcopul
lur, săseva şiaforisi. san d'iaconu.
şi rarâ dupâ acela va îndrrLzniînsuş
debunâ VOIa l nI, şi va sluji. ori
încechipu deslnjbft, orimicu ori ma
re unIi caaceia S{Lse desI ,al'ţfl debisel'e
câ. nice cunduva s(tse cheme c\ll'undlliă
bisericii. aşijderl:l şi toţi ceta
şii, celesevl-1 tempht cndinş'ii Întra.
cestfL slujbâ. şi acefa sţise c1e.-'lp:uţâ
sp1'e pocaan'ie.
Şi preotul de nnva griji de episco
alt!:l episcopiI al(1 alţ'ii cetrtţi. şi va
verso
- PRAVILA - .
mescft vreo bisericfL ori altft, ce
uniicaacera săse scoaţ[L deînpreoţ'ii.
s{Lnuse camal cheme decHa preoţ'ii.
pentruce căşan bătut jocu de bisere
ca lur dUl11negell. şi frtrft de înv{tţrt
tura arhlereulnr. şan trecut epicopuls~n
şi au ocărut bisereca lur dmnnegeu.
şi anClltezat aşa deauffl,cutu.
Mitropolitul săşcMme episcopii lur
crLndil vafi oarece mare. şi sMa
efL SrtbOl'll clldinş'ii, şi pretlutindi
ne. şi dupâ m{tl'tul''ie, cu acei cu
toţi episcopi sMac[t, Cum a1'f1 sf1'nţi
preunil episcopil. saucum ară face onderep
t~tre oare carTa abisel'icir. sau unll
1ncl'U domnesCll Oar8Cal'e, sausătocme
scâ vre unu cnvlmt.ll deoare cunduva.
sau decreştinătate, sau deoîmpăre
89
recto
- S·'!'II AP 'J,I - 80
cheturâ oare carIa. aşijderra şi
episcopulb. numai ol-1men'ii lur s(tarbâ
putere ~lr învăţa. şipreoţi, să fa
câ întrnţinurra lur numar. şi săş
îndirept8ze biserica lur şi popIi
luI. larft dealte oaroce lucruri mari ,
cevoru fi cundllVa. toţii un'ii caacea
săvie lamitl'opolitul loru, şisăspue
între să,boru,
Oa.rece eIn'scopu, snu popâ sau d'iaconu, sci pre sine şi nevinovatu. ce săpe
oare dece lucru deunile caacelra
cea.mu scrisll mar nainte. deva cuteza
aveni cMre înpel'atul, siva spune
făl'â deîn vrlţaturu mitropolitul ui
şi farâ deînvrLti:'LtUl'~ săhorulur.
unIi caacera siLse desparţâ depreoţle.
Episcopulll, saupopa, sa udlaconul, devor şi întrebare multâ, casâ sfinţescft
fi de8prtrţiţi de preoţie, la ară
verso
PRAVII,A
hl'e denainte srtbornlul. şi deja
le lur şi denebun'ie vaveni la împe
ratul u Srtse îndil'epteze prosine. şi
va l'edica pre împeratulu şipl'e horari
pre acesta. şişva cfluta cu aceştr~t
pl'eoţUa. un'iitcaetceşte sase desparţâ
debisel'icâ. pentruce ni ce înprennare
numai arbâ. un'ii ca acera cu creşti
uli, nice nădejdft înveculll cela
cevasăfie
Iarâ desevas~i presine direptu, şi să
Va adeveri cu sfetulu luI. C1t
rarâ de direptate sauluatll deladin~ul
Pl'eoţ'ira. acela şi cfttl'e alţ'ii să mt~
l'gâ săspue. şi aşa deseva înderepta
P.l'edinsulu dupâ adevel'u cutot soborul.
ŞI cu acela celau despă.rţit pl'edinsn1fl.
atullce du pa' l'ege, ŞI' d
upa' scnp ' tura
' cei gisă lur, saş pascâ turma ce au
90
recto
- S-TII APiI - 81*
săfacâ de dil1sulil totu cu direptulu.
şi judeţ dupâ învăţătura sfăntului.
Iarâ desevoraduna înbiserica ee mare
episcop'ii cumitropolitul. si cu
şalţi popi şi cu oameni, să scoaţâ
pre oare care episcopu dentru preoţ'ie
pentru oare care ilelfL, acela ratâ
de acmu preoţia sănuo mai cerce,
săvafi şi direptil, mi'tcaru deseva
trecâ aşa, pentrn C[t premijlocul
săborului celui mare fu chematu.
Mitropolitul sănufacâ episcupu,
de nuşva strenge toţi episcopIi
lui, şi pop'ii şi şalţi oamenIi
aibisel'ic'ii, şi mărturie mare
oarece episcopiI, dentl'o cetate. rarâ
verso
-- PRAVILÂ -
de va fi vl'eda lui numai cu oarece
carIi mici săI sfinţescu pre dinsul, ral'â
nu Cli săbornl, unfl episcopu ca acela
s{t nu fie pl"iimitu întru episcopie.
să al'âfi şi Sfltntu, uice învăţutu
l'a tlcelui mitropolitu sănuse ascul
te, aşijderla şi de mitropolitu
şi patriarhu acesta şi pravilâ să
fie, larâ carele nu va asculta aşa,
să se scoaţâ.
Oarece episcopu seva osfinţi dela alti
ep~'scopi cnmitl'opolitul şicu tot
săborl11, şii vor gice numele cetăţii
ori cum ova chema, şi acela pre acefa
srw diregătorrasc[t, Iar{i dupft acera
iva P1tl'e reu, şi nuva vre sămergâ
întraee cetate şi întrace biserecâ

91
recto
82*
S-'l'II AP LI -
luatil denainte lUI dumnegeu şi de
înainte atot srtborul, un'ii caacel:a
. .s~nuse priceştulascâ cu pravoslavni
c'ii creştini. mai vrătos deva vre sMa
altâ episcop'ie, şi pentru acera se cM
mâ mincinos lUI dumnegeu, cănuşau um
plut frtgrtduinţa lUI, ceseu întors
pentru altâ episcup'ie, pentru lauda
ş(pentru mărHa, şi pentru avuţ'ie
mai multâ, un'ii caacera pentru tnţe
lepclune ce deşarM" sănuse priceştu
l:ascâ pene lamoarte, cesrtl desparţâ
pre dinsulu Iarâ dupâ vreme, Iarâ de
sevorll aeluna săborulu şilvortl erta,
srdJoruh't înmijloculu biserecii, ace
la 1arft să ai bâ putere de aciasta.
ÎnVrtţrLm de adoa nnîntft, sănuste
înainte sfântuluI oltarru, ctmd
verso
-- PRAVILÂ
voru veni săse blagoslovescâ în bisericâ,
nice cununile sălepue încapetele lor,
rarâ devafi însâ unulu curatll, cesă ai
bâ putere atunce Srt sM înainte
olta,rrului, nice adaora srmula cununa.
77*Oarecine va arde, ocurte oare care,
sa,u stogu cu arIa, sau casâ, să,ra ce
rtareîn 8 al, eleca seva ispovedi duhovni
cuseu, şi Srtltl apuce pre dinsul Săltl
batft şi srtila avere, şi atunce srl,
la învăţăturfL 10 al, şi metan'ii cu
te 200 în<]i, rarâ deva lua învăţMurâ
28 de al, acela srtffLCft întoate <]ile
şi cllte 400 de metan 'ii.
78*Să va muri un egumenll elentro mănă
stire, şi dupâ moarte lui voru
veni oare cai''ii den rudeniilni, şi vor
cerca şi VOrll ct~l'e, den tl'U a Vel'e lui
92
receo
- S-TII AP-LI - 83*
ceva. sănuse de loru nice un păru mic.
nice săila aminte pre dinşir, ce săi go
nescâ pl'e dinşIi cu ruşine.
EpiscoPUltl, sau igumenulu putere să ai
bâ, spre toatâ putere biserec'ii. .
să înparţâ den partea ce ie <]is lui. că 79'
tre seraci de purure să se grij ascâ.
i
aşijdere şi igumenul, să aibâ gri
je de fraţIi lui. şi de seraci de pu
rure. cumu avere mănăstir'ii să o
rundescâ de purure cu frica lu dumne
<]eu. şi întocma alui cu afraţilor
să o aibâ. tarâ nesce egumeni ca acera
sa II episcopi vor trece unele ca aceste
şi voru da rudeniiloru lor, !arâ frica
lui dumne<]eu nuvoru a ve. unIi ca ace
şM să se întrebe înainte, a totll să
borulu şi, înainte arh'iereului. cela
verso
- PRAVILA-
tâ aceste de acmu sănuse mai facâ.
Fu <]isu la sfăntul al patrul săborll. 80'
ce all fostll înHalkidon că,se cade şi
se dostolasce, înfieşce parh'ie săse fa
câ să,bor de 2 ori înmitropol'ie întrusă
adune,mitropoli'tulu, toţi episcop'ii
cu toatâ eparh'ia loru de doao ori
întrun anu. înHEAti\'k MwrAph 'H<p"p'i~EA
şi la E~;AEHilmfiE \tc'rtli\ro KP-C'rA. ce la
ste în septemvr'ie , în 14 <]i1e. şi Ia ace 'li
stii s"borti de toate lucrurile biser.
cii şi de ale oameni10rll ase lntreba,
şi ase înderepta de toate, şi ca senn
..I
zăbovescâ săbornlll şi întrebarile
şi nesce ispite ca aceste, de ace
ste începu toate de lege Iu dumneq.e u
auuse griji. şi de tocmelele sfinţi
101'11 apostoli, şi deIe pre ogoduici101'
94
93 recto
recto
85*
84* - S-TII AP-LI -
- BiTII AP-LI -
<]ile căte 66, de metanii. căseche
pârinţi. dirept aCela învaţarâ şi scri
mâ curvariu.
serâ, şi acesta o tocmirâ la aceHl
Cine se însoarâ de 4 ori. sâse pocMa
sfăntl1 săbor, sfinţ'ii şi dumnegeescii
scâ, 8 al. meta,nH, cute, 100 înq.i .
81* părinţIi noştri, ces den Ha1kidonll.
un'ii ca aceia curvescu, şi pre dumne
Oare cinee creştinu, şi lavremia
degonil'e selasâ de creştinătate pen <]eu mă,nie. 84*
Curvariulu, 12 ar. Cineşu face
tru frica, şi dupâ acela larâ vine
s~Lblaznâ cumuna 3 ar. şi metanH
catre praslavie credinţei, unii ca
36 în<]i. Cine se supune suptu al
aceia sănufie preoţi, larâ eleva fi
tulu. 5 al 36 de metanii.
preot şi seva lepăda, acela de acmu
Cine curvesce cmriulal'e pre unde nue
sanumai fie preot, ajunge unora
trebâ, cese chiamâ pre şel}utu,
ca acelora sai pr'iimescâ prE' dinş'ii la
4 al. me t ann
.. · 150 în'
t1 ile larâ deva fa
t"..
pocaallie. ce cu mueri multe aciasta, ŞI mal mul
82*larâ de seva lepăda călugerul, dentru
tâ învaţăturâ saise de, aşljdi .
vitaţa călngerescâ, dentrucela
ria şi totu pecatul sase numere ŞI
ceseu făgăduit lui dumnegeu. îna
să se socotiascâ, cutue şi cum ias~e
intra ângerilor şi aoamenilor. şi " ~ te o mUlare
lal'â seva întoarce laviiaţa mirenescâ.
cauna las r , larâ alta sunt
verso
verso "t"u 3 mue
doao mueri, Iara. a It a san
ri. şi şaltele multe, aşijdid~
- PRAVILÂ -
"
şi va lepăda călugeriIa, şi seva du
şi mner'ii unulu ia~te. unll b~rbatu.
ce, ca un cuine seva întoarce spre boră
şi altulll 2 barbaţI, ŞI altulu 3 ,
tura lui , unii caacela de sevoru înto bărbaţi şi alţ'ii mulţi brt~baţl. u
arce larâ şi vorll veni lapocaan'ie, 6 Să nescine va curvi cu dobItoc, ce n
ai. de vafi chipul celu mic, rarâ de va se mtwuncâ, sase pocăla~câ 3,al,
fi mare. saaibfl pocaanie 10 ai. . t n'ii cute 300 înl}I. Iara de
ŞI me a . , t
83*Cine vafi adoa însurare fiindu de mul , mulţi al acela 10 sau 12 al, me a
va III . : '
ţi ai, săaibâ pocaan'ie 2 ai, larâ .. ' 300 Iarâ deva cu dohitOC cese ma
nn .. . t
de vafi tiner, ş'ii va muri mUlarla, " ' ~ ibâ pocaanie, 15 al. me a
unca, sa a b'
larâ de va pntla răbda aşa. dnp[t cu n , , IV do I
"1" cu" te cinci sute, Iara ace u
vtmtul apostolul ui , rarâ ele nu va pu nI . '1 "
v tu s~t se lapede CUlTIi oru
•
tocu spmca . (
. te, larâ el si'tla adoa mUlare, larâ de
de muncare. .' 85'"
vafi betl'ăn1l. şi se va însura adoa Cine cu Cllineva curvi 9 al, ŞI me
însurare, un'ii ca,acela mttn'ie pre dumne .. 'te 160 Cine cu mulare cu
v
taun c u ' . .
I}eu. se aibâ, pocaauie 3 ai. met~tnli barbat 6 ai, şi metanii ClnCI snte
cMe 24 în<1i. Cine va spurea mulare cu bărbat. sau
iarâ miscine de vaface atrela însurare fatâ sau că,lugeriţâ, de vafi
si\, se pocălascâ patru ai, şi întoate
 95
recto
- 9-TII AP -LI 86*
departe de omu, aceia, are tocmeIâ a
gice că, oau silitci eteeIll brtl'b[ttll,
C{t nau fostii omll aproape Srt strige,
şi pUyine invăţ:Lturft S{t lse de cum
va fi, deva fi mUlare cu băl'bat11 să
ise de mai puyine. rată, deva fi C{t
lngeriţft, acei fa m~ti mnltu s{t iStL
socotescâ.
Cine va curvi cu calugeriţft, 9 ,d
şi metan'ii 150 îngile. afr[t deovet în
şeht acelu omll. şi mai Vrtrtosll '(
V,t lua călugeria dela diusâ dev<t fi
mirencâ. unii ca acela sâ nUSA price
ştulasc[I, pene la mo,trte. l:tr[t de se va
Intoarce acia crtlugeriţâ larft hL MflII
IIJECKO ifill'riE. săse pocălascfI" 9 al.
Deva fi REMIK"ro WI\P"3". şi vafi
cuvoraei, una ca acela s{Lse poc[LliLscâ
verso
- PRAVILA
12 <tÎ, lar[I, acelll omu. 9
8ti*Cene V,t greşi cu naş1lSa. 9 (Li s(~se po
cfI,rascfI, metanii îngi 150.
Cine cu sora naşusa. a,i 4: 1l1et,tn'ii 70.
Cine cu finllsa ceoau botezatll. J2
[ti şi metan'ii 300. Cine cu mn
nm fruţiniseu ceIll de duhovnic'ii. 9
iti şi metanii ] 50. Ce frn te fi'l .
l'ta,tll ce cu soru sa va greşi. IaUt po
stu 4, ai. şi metanii 150 îngi.
Cine cu fata lni 5 ai şi met~Lnii 100.
Cine cu muiare 1ui 6 ai şi metan~i 100 în4i
Cine cu sora lui, 4, ai şi metanIi 06
Cine cu soacra lui. şi cu cumna,tele
lui, 3 ai şi meta,nii 66 îngi.
Oare cum11 feciorii naşilor1l a,meste
c1ll'ile, acela, s(mu între lanllntâ.
uice s{Lse cunune ce devor vre cera aşa
96
recto
._- S-TII AP -LI "- 87*
sRse la, SR aiba pocaan'ie 5 ai. şi me
tanii 36 îngi. Aşijdire şi
feciorii fmţilol' celor1l de dahovniC'ii,
şi acef,t întracestll chipu săfie.
Desevodi certa doi fraţi duhovni 87*
cii şi sevor1l ucide s(t aibâ pocaania
GO de gile şi în toate gele cute 12
metan 'ii , de sevoru rarâ erta şişvor
fi dragi. rarâ denu, srLfie despărţi
ţi de biserecî\, de purure pentruce ca
fnrâ mincinoşi lur Hs, şi duhul
cel1l de elragostelll dosedir[t căşsiin
tu fraţi sufletesci ces pre sfelnta
evanghel'ie, crtnd1l faclI frrtţie.
Pomenitorrnl elel'eoM,ţi. sase pocă 88*
lnscâ 1 anll.
Clevetnicnl 2 ar, meta,nii 18 îngi.
l\Iărtul'isitorlul mincinos 3 al, metanZi 24.
verSQ
PRAVII,A
Cine '(aste oc,trnic, 1 anii, met(tn~iîngi 12.
Ascul t~l torrul, 1 aMI, şi metanii 15.
Cineşva c(tlca jur(tmiintu] , închipu
fascese ereticuluf, sflse poc[Llascft, 1
anii metan 'ii, 150.
Cine ar[I, cu plugul, înlocuI striin, san
elentraltuce, Srt aibâ pocaan'ie, 4:
al, şi metanii 16 îngi.
Fund ele case 3 ai, metan'ii 100 îngi.
Mincillosulu 6 luni, metan'ii 12.
Cine furâ gaini sauoao 1 an metan~i 36 :
Cine furit dobitocii il ai metanii 300.
Cine furâ poame 6 luni metan'ii 15.
cine răpesce şi la alll str'iinului cn
nedereptate !') ai şi metan'ii 100.
Vadnicnl şi fnrulll un judeţll ran.
Cine pr'iimesce fUl'Ultl şi ce se furâ
de dinsulu, aşijdere să se pocarascit
97
recto
88*
- S-TII AP J,I
Cfl, şi furulu. cine furtI, groapfI,
5 ai, uletanli cinci sute îngi.
cine la cu asuprit şi lubitorrnlu de a
l'gintu 3 ar metanii 100. cine bagft
apH, învinii şil vinde, 5 ai şi meta,
nii 66. Beţiva s{t nuse priceştu
IfI,scâ pene nuseva lăsa SlLnuse în bete.
Omul mirenu dese va înbeta, şi de
vabol'u, sase pocrtlascF1~ 60 de giIe.
rarâ de va, fi priceştuitu cu C-'1'.,,, pri
ceştenle, şi dupâ ace fa vaboru santl
se pl'iceşturasctt la POifiA"C'1'RO X-RO nice
la c'";rll Petrii. preste sfintele posturi
săse pocălasc[t. rarâ deva fi HtOut
aciasta întru acele sfinte posturi ma
l'i, Al Sltnu se pl'iceştulascft pres te tot
aDnl pene în 200 de ~ile, şi metan~i 12 în~i.
89*Săneilcine va mănca ceva, şi dupâ
verso
- PRAVIJ, -
aeeraseva priceştlli. pocaanle j anii.
rarâdev,tfi muncatu brUll7;tL, salI oao
şi dupâ acela seva priceştui, 2 al.
larâ devafi mlmcatii şi carne. 3 ar,
POCu,'tnie. şi metanU, 66.
Sănescineva lua certare dela duhovnicu
sen, stmuse pl'iceşturasctt. larâ
el seva pl'iCeştlli frLl'tt, deînvrtţrttnra
d1lhovnicu sen, sttse desparţtL debise
rîei\. cannll batjocol'itol'ln de dnmne
<ien. 3 al, nice pl'escnrfa srl.l1uf j)l'H
i
I
l11(~SCfL preotnHI dela, dillsnlu.
I
I a,tllllcevornmplia nunta creştinesc[t.
'-
Altâ Învătăturâ
, şi să fie blagosloviiâ ~e dUl~Deq~u ~m~ntlî
De rudeni:i: şi decert:tr'i'a nnntel: si demnIte
chipuri de rndenli. ce pre dinsele secade alesoco
ti dela sfănta hotejune, ~i ceJaste dnpâ sănge
tr~pescu, larâ depreunâ şi deruden'iile nuntel.
98
recto
-- S-TII AP -J,! 89*
Ruden'iaIaste numeşi segrălasce întru 90*
oameni. Iarâ se înpal'te în 3 rllt1
duri. sprecer desusu şi spl'ecei de.108.
şi sprecef de mijlocu: şi cer deausii
sl1nh1, cer a ce aunăscut şice nascl1. cese
gice, părinţii, moş'ii, stremoş'ii.
Iarâ cei dejos sunttl. cela cesenasci1 dentru
noI. cese gice fecior'ii fetele. ne
poţIi, nepoatele. lal'â cei denînmij
10Cli slmtu. cese gice laaratare, ca
nesce striini noao, cese ţinii rudâ.
cese gice, fraţii surorile. şi cesiintu
dedinş'ii 3 hotarft suntii. şi opn~sce
riindurile ce;;;enascu feyele nnntiţilor.
unu rundu şihotaru ântiiiu. ce e dela
sfâutulil şi mantuitorrnl botezu.
Aldoile riindu şi hotaru, cese sciu la
arătare defay[l; ce e rudenIe dupâ
verso
PRAVII,A
sunge tl'upescii.
Altreile riind11 şi hotaru, cera ccsesein
cese n~Lscii dentru cei 11,untiţi. cese
gice~ dpntru adaogerra cuscl''iilol'u.
fLntiiIi şi aidori şi aitreri. ce ::tn
el r1llldiJ. şi multe hotar[t, ces înJlllllLe
chipure. şi preamerulltrilfl întl'ebrtri.
ce nisecade noao creştinilorii foa,l'te
cu adeven1 şi antreba preameruntull1
delual'e anunter. şi deacmn pt.'me în
sfel'şit. nice întruînchip s{mllse afle
Bice um1 rtindti mict1 derudenle. acela
cnm se ca,deafirobilol'ii lurdumnegeu.
ca,actlfa. ori cu SCl'lptlll'l, 01'1 fant
sCl'ipt,nri. Illlllla,l dupft m:l.l>tm?e ~nul
tâ cevol' marturisi. şi bărbaţI ŞI

99
redo
- S-TII AP-IJI - 90*
mueri cevor fi întru mărtur'ie. omul
săfie de 15 al, şi aşa săîntre întru
nuntâ. Iare m~lrarla sMie, de 12 al.
aşn. şi a.clast:1 sttse ducâ nunte!. 'iarâ
dupft vreria. şi dupâ pohta părinţilor
el, ca stt,fie preunatâ dupâ martu
1'ie multâ şi cn hlagosloven'ie.
De opriri.
Şi ceha cese oprescu, suntil aciaste de
la sfănta botejune naşul de fata
lUI ce hoteza.tn,. şi de muma el,
şi de sora el. iarf1' de alte rnden'ii de
premnmft şi depretatit. nesce fete
ca aceBa, nuse oprescâ de către rude
n1ile na.şulul :tse însura.
Oare cineva boteza. ofatn,. şi du
pâ acela ova lua nevastâ dupâ fecio
PRAVIIJA -
l"lllt'l lur. Srt se desparţâ unii caacela.
şi devorll fi sfătuitu acesta prtrin
ţ'ii, săse pocMascâ.
larft săfie înscire, şi dernden'ille tru
pescl. prtrinţ'ii crttre feciori. şi
feciorii clttre p:trinţi. larft şi fra
ţi crttre fmţi. şi aceşti feciori,
cese ch'ia.mft veri prema.ri. aşijdere şi
aceşti feciori, cese chia.mft a.doi veri.
şi ce simtit a.itreri. şi aceşte toţi
nllseea.de ase înpreuna. nunte'î. ia.rft fecio a.c(~sta grrtim. c:t laste adoa stepenâ
r1i aitreli veri prenmri, S{lse stl'lmgft
şi Srtse înpreuneze nunte'i culege.
Stepena de âlltă'lu.
Ascultft şi săscil', că ta.trtl 'j'a.ste
cu filnlt1, şi fllnltl cn ta.b't ce
lJ,ste stepena. ce delltlllu, cnmuş fu
100
recto
-- {TII. AP-IJI 91*
stepena ce dentrtlu de nascere. 'iarâ
moşulu către nepotul, ce 'taste a.doa
stepenft. cumuşll fu stepena de :tdoa
nascere, 'iarâ închipulu frateluI că
o
tre fratele lui, ce simtil adoa ste
o
penu. ClIm suntil aceste doao stepene
cănascere sechiamâ stepena. cu mute
:11'â întreba oare c'ine şi ţearâ grăi
tată tilu ce stepenuţi iaste, gil
ântălU, cămau născutil tatămieu,
şifu acestâ stepenâ ântâ'fu, şi
latâ stepena ce dentăiu, larâ deşva
gice moşnMu ce stepenuţi fu git
lUI adoa, cft moşn mi eu aunăscntil
pretaM, mieu, şi la.tâ o stepenâ.
'l'arâ tatâ m'ieu mau na,scntil pre mi
ne. şilatâ taste stepena ântulu adoa
nascere, direptil acela adoa stepenu
PRAVILA
mi laste 1ll0şumIeu. cumu amu gice
la arătar.e, de ci începe atesn'i pre
scarâ, şi veri srtcalci pre spiţa ce
de ttntulu, şi acesta '(aste cera ce gră
imu. tatill '(aRte Rtepena ce de ântllru
şi dupâ acera puşasce rten,,,tepena
ce dentu'iu. şi pastt înSUSll spre adoa
spiţâ. şi dupn, acela dentru ste
pena. ce denturu veri prtşi, şi veri
merge spre adoa stepenu însusu, şi de
moşn m'ieu deţva gice, dar(t fraţ'ii
tN ce stepenţi sunttL gIi lui. c:t
şi aceştlam SUlltl't a.doa stepentt, că
pre mine nmu na.scntl'1 tatft mIeu,
şi fu spiţa ce de ftntilill onascere,
şi a.şa n~tscu şi fraţilmi, şi la
tâ doa spiţe. rarâ îllChiplllu verilol'
101 102
r~cto rscto
-- S-TII AP-LI - 92'" -- S-TII AP -LI - 93'"
pre mari, dupâconoscinţa rudenH
larâ acesta e de nuntâ si,
ceşsuntu apa.tra stepenâ, cenuse ca
. de rudenIa nunte'l :
de uice se cuvine ase împreuna lluntei,
Ce derudenIa nuntel, siminţHa ce
aşijdire şi feciorIi verilol'u pre
sciutâ faste acesta. sănescine
mari. fiinduşl adoi veri suntuşi
va lua o mulare văduo. şi va ave ace
aşasra stepenâ, larâ nice aceşt8 nuse
mUlare, o fatâ dealtu bărbat. laste
cade ase însura unulu către altulu
şi acestuIa fatâ caşi aceli mueri.
rarâ de sevoru Mmpla aceşt<S afi nu
ntei, învaţâ legla săse desparţâ §i şi ise cade lulsăse ferescâ de dinsa
mal vărtos să se pocă'iascâ, aşijdi foarte, cum arâfi fatâ lut aşa
•
şi maştehului de mularla fIuluI seu. ~
re şi feciorIi aidoiloru veri, suntu ~
şi firuluI de maştehâsa. şi cumna 8
şi aitrei veri, şi suntil aopta
tului demularla frăţiniseu şi socrul. ~
spiţâ. şi ni ce aceşte nuse cade ase
FHuiu cn mare frica. săcaute pre fa
lua nuntei, larâ de sevor şi Mmpla
o o
ya milinisa. şi sălfacâ cinste
unii ca. aceştIa afi nuntel eunescii
depuruda. Şi tatălu săsela amin
nţâ, sau cu oare ce lucru nesci util,
te dechipulu feteI lUI, şi săse soco
acela latâ sănuse dezparţâ, cesăpe
tescâ. aşijderra şi fratele de sO
trOOâ. i11Sâ se cade acestora denisce
~er8o
-- PRAVILA. -
- PRAVILA -.-
pecate ca acestla să se grijascâ de l'a lUI, săse la, aminte presine.
o
larâ derudenia nuntel, decella ceamu
post şi de milostenie, de acestâ M
~isu mal sus. cfmdu vorufi desevoru
mplare fărâ de vOIa. larâ să se socote
aduna spre cuscrii. ce săse intrebe nun
scâ aceşte nice întrunchip sănu fie.
tel, peamăruntulU să se cerce. ca să
rarâ se lasâ nascere şi ruden'ia dela
Duse temple rudenia nunteX afi, cese
feciorii atrer veri, şi de acolla pene
~ice cuscrie.
inaopta stepenâ şi decUa, fărâ
Cadese cu spunere şicu cercare şi cu
de certare toţi săo;e la nun~ er.
întrebare multâ cum invaţâ dumne4ela
Jalâ inlăudrul aopta spiţâ, săfie
sca lege. că suntil crscr'ii şi ântlllu
nuntâ. cese gice feciorilor artl el veri.
Şi aidoi, şi aitrei. şi sa cade de
căaciastâ rudâ se chiamâ peue îna 8
aceşte ase socoti.
stepenA.. larâ deseva Mmpla acestora
1arâ se cade ase sci şi de aciasta. că
cu nesc-linţâ nice întruînchipu afi. a
fieş ee SOyie ce se ~ice bărbatulu şi
cela săse desparţâ.
mUI:lTe, deci pârinţIi omului tatăl
Deci şi aceştIa suntil ruden'ia şi vasce
şi muma şi fraţii, şi părinţIi
re de sunge. şi de acesta
muerii lui şi ai fraţilor ei, chiamâ
amii scrisu, şi amu lâ"at
secu scrie intillu. rarâ averiloru prema
intru veiere la arătare. 8
 103 104
retlo recio
_. S-TII AP -LI - 94 * - S-TII AP -LI - 95*
ri, hrtrba.tului şi muer'ii lui aceşM şi
nupoate fi întrenş'il amesteca
se chia.mâ adoa cuscrie. l:arâ a.i doi ve clune nuntei, numai de nu vorii fi pe
ri abărbatului şi a muerii, sLmtu~ ne la mesura aşapteI stepenâ, nice
atrera cuscrie, deci şi cuscr'ii cel den nepotul muer'ii mele nupoate lua fa
tiirn către cuscrira ce mare, şi ai ta surorime ca mi'Ltn şâ mal·e sech8mâ
doii nu se cade îripreunrtrii fra.telui. cese <jice fl'ltte şi SOl': de ci fratele
aşijdere şi fHlilii sa.u fratele omn ma'ic'ii n;ele ras temi unch'iu mare. şi
llii sa se amestece cu verii nmerii lui IaHt ras te atrea slepenâ dUPD_ mesu
rara ai doi sn,u ai trri veri ai omului râ a.şijdiria. şi sora maicei melE'
cu ai doi şi cu ai trei veri ai muerii fastemi lele mare. rarâ vara premare
lui. neoprit Srt se la şi s{tse a.mestece. sau verul pre mare ::Llmaiceim81e. la-te
De q.ece stepene. mi unchlu micii şi lele micâ. larâ
Deci pentru ce amii <jisu. de rudenHa demsuntii aitreYi veri ori fecÎorulii
stepenelorii, şi de rudenie desiinge şi ori fata. ne opriţi sa se r,1 cu fecio
de plrinţi rarâ gdtim. pene se umple rii atreilorumi veri.
aopta stepenâ. nnch'ii şi i'uda, să Sănescine va boteza. un coconll, şil
fie socotinţâ îlltrunş'ii Sri, nu fie ase va lua c1upâ fata lnl. su'se despar
lua nuntei. rarâ den ruden'ia nuntei, ce ţâ. şi preotul celva blagoslovi predinş'ii
verso verso
- PRAVILA -
- PRAVII,A -
se <jicede cuscri taste aşa. pene se srtse scoaţâ. ca finulii naş uluI, du
umple ruden'ia amlmdoao aomului şi pâ c1uhulii sfăntu i faste filu.
amuE'l;~ii în 7 spiţe, ce se <jice deva a Sănescineva lua o mUlare şi va zăce
ve mUlare bărbatului vel' premare. la cu dinsâ. şi dupâ aceIa seva. spurca
.ste şi cu b1rba.tul aeei m ueri a 4 stepenâ. şi cusoacrâ sa.. ace s'Jacrâ sălasâ.
larâ firulii verum'ien prema.re, rastemi şi săse 6tlngere:'lcft întro măniisti
nepoM de verll premare, şi nuse ca.de re. şisăslujascâ lUI dumne<jeu pentru
sa se la. cnvel''ii mner'ii mele, cum nice sufletul el. rarâ acelll brtrbatii sapre
frate mieu cnsora. muel'il mele uice trecâ cu mUlare lur şi sarobescâ
ctltnnatum'ien frate 1e muel"lÎ mele. dereptt'1 acele pecate în 15 al. săra
UlIse cade s(tse la cnver'iimi pre mari. ni certare de~a duhovnicu seu.
ce cunepoţ'ii mi, nice cl1nepoţi! fHnlzd N use cade în postul celll mare, pomenire
lll'ieu, nice verîi pre llHtl'i afi!ului m'iell mucenicilor. nice bote]'. nue, sau cu
ni('e aidol veri ces rlldâ muer'ii mele mmie. nu mar siimbitta şi dumineC'a,
cttmula.re cufra.ţii ei i-511l1tli adoa sttse facâ pomenire sfinţilor, şi mor
stepenll. liret bărbatul ei cuver'ii pre ţilorll. şi botejune. la1'â desen tem
mari ai ei slmtuşi apa.tra. stepenâ, pht vreo temere demoarte. oreînce <ji
şi acestâ a.dunare dea. 4 sterienft,
săse boMze coconulll.
105
reclo
- S-'rII AP -LI - 96*
învăţarâ săborul sfinţilor apostoli, şi
92*sfinţ'iipre ugodni.C'iij)arinţi ..
atrera nunta sănufie. oare 'ce preotii
va sei acesta. şi vablagoslovi a treIa nun vreme se adunarâ înlăuntru in cetate
tâ. săse scoaţâ deînpreoţ'ie.
Oare cine nuvaface feciori cu mur:tre
lur ce deîntMu nice cua doa.. acela
săse lase desemar însura. sMarâ muri sta. scriserâ pra. viIâ foa.rte cu nevo
lUI şi adoa mulal'e. sapetrecâ aşa.
lur dumne<jeu întrn curăţie. ra.râ de
va fi încâ de 35 de ar crescutul lur.
şi seva însura rarâ atrera. oarâ. unul
ca acela saarbâ poca.an'ie, 5 ar. şi
dupâ acela săse pl'iceştulascâ. la.râ de cu facere duhului sfănt. acestia to
vafi tinerii, de 30 de aL să a1bâ po
caan'ie, 3 al. ia.râ deva.fi de 45 deal.
sau de 50 şi va face aciasta.. unul ca. griji de al'este anathema, r-lJ.I.
acela sănui priimescâ sfănta şi cin
VeI'SO
- PRAVII,A -
stita biserica. lUI aumne<]eu. ca pre
unu înşelătorln spurcat. şi srmIbă
certare, cu 7 al. înpocaan'ie ma.ro să
se poeăIascâ. şi lasfintele pasci Srt
ra, priceştenie. larâ deva cuteza. vre
unu preotl1 săI priceştuhtscâ. pene
nuşva. umplIa pocaa'n'in pene în 7
al. acela rarâ srtîncepft ase pocă.i ca
săşu umple 7 a.L larâ acelii popa de
91* . va. face aci asta cnseire. acela. SftSe o
prescâ să nu slujascâ înoare clltâ
vreme. că nnse cade preotulUI srtfie
. ba.tjoc·)ritorlll luf dumne<jeu.
Clfle nugrijasce, şi obidlasce to
cmela sfinţilor saboml lui atJ<ttâ
hUllla plll'tator'ii de dumne<jeire pMi
lJţii noştri. celL1 cele tocmil'â ~i
alcătuirâ cu c1uhulii sfăntl1, ~i srlbor
106
reclo
.--.S-'fIi 79*
AP-LI -
dentru toatâ lume, şi şalte să
boarâ dentru bisereci mari. şi den
tru polate împet'ătesci ce ei la. o
In Costandinii sft'nţii părinţi. şi
întru biserecile cele mari despre resă
ritâ, încetăţi mnrite. şi de acia
inţâ şi cu răvne şi cu jelania su
fletului. ·pentru adeverita pra.vo
sla.vnicâ· credinţa crE'ştin!3Scâ cera
ce o cr8demii şi o mărturisimll,
că. cu ajntor'îulu şi cu putCre şi
ate letocmirâ şile <jiserâ, şi lepu
serâ, ial'â cine nuleva crede şi nuva
Săfie l~scire, că oarecine va. lua. ·mu
verso
-- PHAVILĂ -
rare frăţini mieu. şi va ave ·ace
mUlare fatâ d'" altil bărbatii·, nep~
tinţful1i laste mie ~mărita ace fatâ
nice fata cela. ceva fi dentracera .
fatâ. cese <jiceneI)Oatâ de cumnatii,
ce au fostii născutâ de altii bărbat.
SfL nesCine va fa.ce precurvie. şi v~i
dezprn.ţi mUlare de M,'·b'atil, şi
va vresăo la. predinsă "tnuIa.re, deova
lăsa. Rcelii bărbatil ~du ei dentfLlU, şi
acela săo la predinsâ, cesănu cuteze
ni mine al cununa predinş'ii, că 'onn
ntâ ca ace~ta ogonesce departe sfetn
tâ bis81eca lui durilne<jeu. că. laste
spurcatâ şi CUIUll se cade poca.an'ii~
Învrtţămu, cine va fi tălha.rlu fo .
' Vi"), vem
stil sau furii, sau eret !Cu, ŞI "
v •
let pocaanie. cade,se de purure pres te
 107
r,do
- S-TII AP-LI - 98*
totu anulu al ispiti pre dinsulu, şi
al u învăţa şi alu întreba, au d0arâ
cumva rarâ i bagâ vră,jmaşulu la ini
ma lui acelu lucrn r~u denturu, şi
aşa să vie curat către sfăntaprice
ştenie, ca să nui fie malamaru aceluIa
şi celula celu priceştulasce predinsul,
ea. dumne4eirla spre spăssente şi spre peri
re raste omului. inprotivâ cum vine
nescine şi se apropie către aciasta.
ori dupa. destoinic'ii, ori dupâ
94* nedestoinicti.
Oare ce călug~ru făra. denice onevoe
merge undeva, sau netrimis de nimi
ne, şha merge şi săva întreba de
credinţâ ori ince chipu, şi de acesta
va fi gălcevâ nimine nevoindulu.
unii ca acela să aibâ pocnan"ie.
oer80
- PRAVlLA .- .
Ce nice să făgădulascâ ceva aom mi
renu înlume, nice flă judece, nice să
fle mărturie de vre un lucru mirenescu.
Preotulu de se va ţine încurăţie, a
cela să nu aihâ încasa lui nice cum
murar.e, nice strlina. lui nice rudenli
numai mumâ sau. soru, sau fatL
rar~ de~a face aClasta de. nescii1]ţa lui
acel.a ~a s~ certe .del.a eptscopuLl şi de
alţ'il al clu'osulUI, ŞI să gonescf1
den casa lui ace mUlarf': lani de nu va
~scu1ta ~l s~se, s~oaţa den preoţie.
Epts~opulvlU să nu~ VIe vreo mulare noap
te, ~IC~ sungur~ mtru ascunsu de puru
re sa ~le ,către ?msulu mulare. Tarâ
deva mc~pe e~lscopulu aface acesta, să
se ~coata. Eplscopulu, sau mitro
pohtul, sau patrIa.rhul. ce el de turma
108
reclo
- S-TII AP -LI 99
\ ui nuva griji şi nu va umbla, depu
l'Ure întru ţillUtulu lui să întrebe
totu creştinultr; şi- nuiva certa,
şi nuiva.Jnvăţa, mai.<!hraruşi mai
vărtos cumu' ise--cade lui şi să între
be şi să înveţe toţi preoţti şi pre '
diaconi, şi pre ceteţi. şi aciasta
nu ova face arhYereulu ori cum, săse
scoaţa. den cinste lui. nu se cade u
nii ca aceia s1tpască turma lui dumne~eu.
tnvă,ţămu fieş ce judecâtorlu să a
sculte de toata. judecata episcopu
lui, ca să nu măhnescâ bisereca Ju
dumnegeu. ce raste judeţul episcopului
cumu seu tocmitu să alegâ bisereca.
rarâ SUlltu şi alţi judecători, ce na
re putere spre dinşii episcopulu. ce în
p~raţii şi borarii dupâ dereptate
,er80
- PRAVILA-
şi adev~ru. însă pentru îndereptare
ce mai bunâ, şi pentru adev~rul ce
la ce raste, de multe ori şi judeţul
înp~rătescu şiboerescu se de Sllpt pu
tere biserecti. că ratâ cuinu seu
tocmit de sfinţIi apostol~, şi de ogod
nicii purtătorii dumnegeirti părinţi..
c~ şi tnp~raţiloru, şi borariloru le
las te judeţu bisereca Iu duinnegeu ce
sfăntâ de toate tocmelele cele ce
oare cundu lise tumplâ. dereptu acela
şi alte înderepMri multe, celi la
ste asă îndirepta şi ase întreba de
sfănta bisereca lur dUlllnegeu.
gisu fu cu duhulu sfăntu atotu episco
pulu mare şi micu. multe intrebari
şi cercari cu săborulu săfie dostor
nicu cum se cade episcopuluY. unile ca
109
recio
,- S-TII AP-LI - 100*
acestln, s~ redicâ pre episcopul. fieş
ceepiscopu cenuva ave daru nicecuvinte
dumnegeesci, nice srtse priimescâ la
episcopie ca unii caacela apasce turma
ce grăitoare, şi sfănta biserica
luI dumnegeu ao înderepta nu poM.
'ca 'sănuse pial'(Jâ şi pre sine şi alto
l'a solitorlu s'31e fie înttu peire.
95*Feciorulu tătinis~u nusecade săi
mărturisescâ ori dece lucru. nice
. de r~u, nice rarâ de bine. aşijdere şi
tatăIu fHu s~u. că unora ca acesto
l'a, niminra sănuIe la credinţa.
Oare cinevavre săş aducâ mărtiuie
deoarece lucru lllişu. acela sănuadu
câ deînrudeniile lur al mărturisi.
ce striini. rarâ rudenia lUI niminla
sann o creg.â. rarâ săadl"lcâ de toate
,erso
- PRAVILA -
mărturiile, sănumai multe încai trei, şi credinciosu bunu şi se va inşiJla,
ce ânturu sălise jure casăle spue adeve
ruI. şi d1lpâ acela săi mărturisescâ.
ral'â, mărturiilor lise cade să fie aşa
cinstiţi, şi cubunâ smerenie. şi
săfie cu temere lur dumne<Jeu, cu lu
CI'ure bune. că unii caaceştra, se temu
ase jura. şi mărturisescu" adev~ru.
deci unIi caaceşte ~e cade ar crede.
Fieşce epi'3copu sit naibâ putere. ao
. pri pre nimine dela sfănta priceşte
nie, p~nei vafi la arătare înain
tra tuturora povfaste gl'eşalei lUI,
i t pre barbatul ei laup'ierdutii cu
şi să se judece lUI de totu saborulll
tocmelelol'u. înainte atotu cliro
sulu, să desfactL cărţile cele dumne
1eesci sfănta pravilâ.
Episcopulu de seva scoate dentru epi aVU~lla ,
110
reclo
101*
scopHa lui" pentru oarece lucru. şi
rarâ va şede acela şi va incepe ada
mitâ, casa la larâ, episcopia lui eu
mitâ, unii ca acer episcopi să se go
nescâ dentracra cetate unde petre
ce, şi eera cel: umblâ, lui şi1 punu
şi aceia s!], se ruşineze ca de nisce de
netrebâ" şi d'lpâ acera acelll ep1'scoPll
să se dllCâ întromănăstil'e oare c:m~
de ascultare igumenului. ca devafi gre
şiM ceva biserecii lu dumnegeu întru
episcopIa lui, acela rarâ întru ace "
ascultare s~ş curăţescâ greşalele lui.
Aşijdjrra igumenul s~U socotescâ
lui. unile ori întrunchipu, alte
le ori întraltu chipu, că secade al mit
ngura pre dinsul şi a,l cinsti, 96'"
Oare ce peeotu e dentru cei de cinste
~er80
- PRAVILA -
şi pentru oare care platâ va ~r~rt~
risimărturii mincinoase, invat amu
acestuia sase delunge de d umnege'iasca
slujbâ 3 ai. şi sămergâ întro mă
"năstire, şi srtse desfât8ze cu că.
" ,
l ugăl'ii, şi săslujască cu fraţII
mănăstirei doao gile, san 3 supte
muni, rarâ irJtl'u biserecâ, p~n: va
fi cu că,lugerii, pene va umple .
3 ai. şi srtÎ larte !tU greplele ŞI
" rarâ să mergâ la cinstla lUI. .'
Oarece mUlare sevavedi deoare carn, 97·
c~ ,
v
otravâ sau cna,ltii oarece, acel~ ~a
se cerce, oare raste adev~ru, ~ec.Ila
să, se dra muncii, şi jăhmtâ safle
f"v el' şi mainainte p~ne nu

111
reclo
- S-TU AP-LI - 102*
sevasci cu adeveru, niminra sa nuo
vateme pre dinsa.
98* N use cade nicese dostorasce pre omu:tl
osundi ori în ce chipll, de nuseva fo
artu scula spredinsu, multe martur'ii
sa miirturisescâ, la arătiLre şi la,
adeveru degreşala omului aceluIa,
şi atunce saJjudece dupâ tocmela
biseric'ii. lal'â sl'Lnu îndreznescâ ci
neva cu fre o pohtâ alui al judeca,
sau alu osfmdi şi saltragâ şi s~ll
apuce. căcineseva bucura de un lucru
caacesta.srtfielepădatcese<liceanetema. larâ încâ nuova spurca, săise de ace
99*Oare cine va afla freo roabâ, sauslo
bodâ, cefitrâ devola ei ova nevoI sau
ovaamăgicuoarecaresfetdl'ăcescu.
şi vavre săo înt'larcâ dentru creşti
n:'1 tate întru oare care eres, ce3e <lice în
verso
PRAVILA
troînprtrechere, un'iicaacelamorţri săse
osăndescâ, ca ne3ce vrăjmaşi ai
lui dumne<leu, şi ai creştinilo u.
100"'Cine va fura vre un omu al oare carui
sau cocouu alu oare cărui şiltlVa
vinde. muiniJe lui săse tae.
101",Preotulu să HUSe jure f'ieş ce jură
mlmtll, nic~ micll nice mare. nice cu
voe nice fărâ de voe. iarâ devn. face
aciasta să se scoaţâ.
102*Oare CiUflŞ va afla mUlare lui precu
rvindu cualtll bărbatu, şil va ucide
spre moarte. acela Slt se gonescâ întru
gonire, ca un nemilostivll şi dracu.
şi jnmrttate de ayere lui s{t la bi
sereca ce mare.
103"'Fieş ce archieren ce Vet munca însuş do
bunda, ţurcovniciloru, rarâ clirosului
112
r,elo
S-TII AP-LI 103·
nuiva dn, nomica. saI rnşineze pre
dinsul înainte al~ch'iereilor şi abolarilor.
Cine va fura ceva curundu, şi Iarâ se 104*
va afla săi se la lui doao ori, larâ
de săva afla dupâ pătru cinci luni,
săi la lui de trei ori, Iarâ dupâ un
anu săi la lUI de patru ori. 105·
Cine va săpa groapâ şi morţ'ii creştini
ivol'u dezgropa un'ii ca acela sase
de pre osundâ.
Oare cineva sili da nevoe o mulare, '106*
saua fa,tâ oare care spre spurcăcIune.
lUIa40detorage,larâdeovaspurcaace
lUI a totu judeţnlu cela ce amll scrisii
mai nainte săi se judece lui.
Preotului deiva face murare lui pre
curvie, aceIa săse călugerescâ
tJerso
-- PRAVILA -
întro mănăstire, şi săi se la den ze
strele ei H, 3 parte. rarâ doao părţi
sase lase feciorilol'uş deva fi născut.
ral'â de nuva ave coconi, acela siti la
jum'ltate den ze.3trele ei, IH,l'â la săse
călugerescâ. denuvavre săse caIn
gere3câ, ceva vre să lnble aşa slobo
dâ. Iarâ, âeeli::lpopâ sănui de dell ze
strele ei nice un prtru. rarâ de va vre
' Iarâ popa cela celprrimesce pre dinş'ii, săsa go
popa larâ săo ţ'ie el să se lase de leturgh'ie.
Nuse cade ase cruţa nimene de mOl'te.l08*
cine nevolasce de nevoe spre spurcitclune
)
de nevoe întru curvIe, ori fatâ ori
mUlare măritatâ, ori cllLlgeriţâ.
şi aşa cineva spurca cu sila, rarâ
încă denuova spurca, pre dinsâ şilll
voru prinde să 1 u oatâ CU1l111 amll gisu
şi săi tae nasulu.
. 03
,'celo
S-TII AP'I,! 104*
Călugerulii deşva lăsa călugeri'a lUI, şi va
109*merge la lume. sălii prin~e episcopulii, şi
săH1 lege. şi sălii sloboqescâ iti măniistiri'a
el'a înee.au eşitii, şi devII, ave nescare avere
alul. şi acela săo lase cudinsulii intrace mănă
stirÎl, şi larâ devII, fugi de in mănustire şi
va lepăda călugerra. larâ sălfacâ lUI aşijdi
da. Yarâ devII, fugi şi atrela oarâ,Jarâ SăI
faca lUI aşa. larâ apatra oarâ, sălu lase săum
bIe cumiiva vre. şi insuşi greotatla lUI §lăşi
o poarte,
Călugerulu devII, fi adus ceva intro monastirâ,
şiva da bisericri. şi larâ va vre săIasâ
dentrace mănustire intraltâ mănustire. sau
întraltu locu. sănuIse de lUI nemicu dentru
averl'a luI. numaI ce'lvorii fi cruţatii fraţIi
pentru dumne~eu. numai săide acela pentru
dumne~en, şi pentru llubovii. ce să nu lasâ dela
postrigulu lui fărâ deo nevoe mare.
Cine curvesce cu dobitocii, săise tae lUI tru
puii!. cese ~ice, mădular'lulii celii de ruşi
1I0*ne. că cudinsalii au făcutii fărâdelege pre
fărâ delegri.
1l1*Oare cine ascunde tălharlu, şiliiva pitula.
vel'so
-- PRAVILA -
sănuse judece eHi delege. ori furulU ori
ucigaşuli!. acelUia săise'la toatâ avere lui.
Cineva pune vreunii călugerii inmănăstire de sluj
ba oare cărIi slujbe, şi nuova face pentru
dumne~eu. celva sci pre dinsulii furiindii şi străn
gi!nduşi lui ceva. pre acela sălii'la fraţ'ii de
încasa biseric'ii, şi sălii ruşineze înainte
tuturora pre acelii călugerii. şi sălu ocărascâ
114* şi săI mustre.
Cela cenu.lubesce laoameni, 2 al săse poca'lascâ
şi metan ii căte 36 de~i.
Cine răpesce mulare, şi cela ce alergâ cudinsul..
. 3 al pOcaanie. şi metanii 36 in~i.
nescâ dela bisericâ, şi de leturgh'ia 1 anii.
115* ,~i matanii omila in ~i.
C;neva mănca păine şivinu. şiseva priceştui.
s~se pocălascâ, 1 anu. şi metanii 15 in ~i.
ClUeva lua certare de la duhovnicu seu, ca sănuse
. pr!ceştulascâ, şi seva priceştui săse des
p~rţa de bisericâ, il1 3 al. căse cade cela celii
~eg~ sălii dezlege. larâ delvorlilega alţIi,
la~a ~lţli săI dezlege. deseva pocăi să se prIi
Illesca la priceştenre. că scris laste, cineva veni
114
rcelo
105*
către mine, nulii vOlu scoate afarâ.
Oare care om, sau mUlare şva lăsa duhovnicu 117*
seu fărâ care vinâ. şi se va ispovedi la
altulii. săse desparţâ de bisericâ cucela celii
priimesce pre dinsulu. că graIasce Invăţătorlulii
mIeu Pavelu, şi mărturisitorlulii bisericIi.
săaţi ave omle de dascali, ce nuve slintii toţi
părinţi. larâ tocmela lăsări'i lul.săntii ace
stIa, devafi Ereticii, sau curvariu, sau rnăreţu. 118*
Deva lega preotuli! preuni! volnicu. si voi ni
culii seva incinge cu armele luI. deva lega
pre preotuli!, larâ malnainte pene nusevor erta
unuli! decătre altulii. nice unulii sănuse dez
lege de înlegăturâ. larâ vainicul deva trece
dezlegarla preotului, săse pocăIască. aşa şi
preotulu devafi prosti!. pentruce cA voiniculii
celii deântiiru, laste preotulii. că dumne~eu laste'
mai pre desupra detoţi. şi slugIle lui sunti! mai
decinste detoţi mirenIi. larâ preotulii iaste
dezlegătorlu ântiilu. săse ţie de leturghle, in 15
~ile. că au resipit învăţăturile sfinţilor părinţi.
Deva ânti!lu lega vOlniculu pre preotulu, sănuse
asculte. larâ acela săse desparţâ de price
ştenre, 1 anii.
verso
PRAVILA -
Deva blăstema preotul preo mufart3, 119*
şi murare de l'a îndrezni înprotiva
lUI de va blăstema; pre preotul, aria
thema săfie, Iarâ dupâ vreme deiva pă
re reu 3 ar săse pocărascâ şi meta
nii cjHe om'ie şi cinci sute.
120*
Deva LIăslema dll~conul pre preo t u 1
sau poddlaconul, sau ceteţul, senuse ascul~e ce
SăI batrî pre dinş'ii cu lege învll,ţrtturllor
biserecli, de 12 ori ca prenisce slugi
mai mici ale preotulUI, la1 â de faste
învăţătura lor dela arh'iereu SăI prii
mescâ pre di nşIi. .
Deva şede d'iaconulti şi, va blago~~ovl
" p.l,l' l·."sescâ
pre preo t u1, S~tse '", den dia
con'ia lui în 6 luni, ca un ne învt\ţat,
i facâ în gi cute 150 demetani1.
Ş . d . 1" şe,1u cu
căse încbipurasce III el ce e u 'f
 115
re do
S-TII AP -LI.
invăţătodul, şi cu apostolii cel rnaimari dra coconul cunesocotinţa ei, dentro.
ftntăluş întinse mIma în· solniţâ, nălţime oare carla şiva muri. pocaa
121"'Deva şede omulu mirenu, şilva
blagoslC!vi popa. sălse oprescâ lur Srt
nu guste vinu şi untu, în 3 sepM
mlmi. şi metanii, cute, 100 îngi.
122"'Preotul chemat la pomenire unul sfăn
tu oarecărula, şi nu seva îndeletni
ci să mergâ, ce va merge şiva blagoslovi
numai cu învăţătura lUI, deva fi un
betrunu cu bunâ smeren'ie sligrărascâ
de bine el săgrăfascâ· ori d'iacon ori
. ceteţ, că şi domnul nostru 1s Hs mu1ţi
denapc.stol i nuave preoţ'ie ce înv!i,ţa de boteza.
123*Devaveni un Il coconll spremoarte. şi
voru chema părinţ'iilui pre preotul sM
boMze, şi de negrija preotului va
muri nebotezat, acelu pecatil laste
verso
- PRAVILA. -
pl'e popa,. larâ deva grăbi preotul şi
decava veni latălu va afla spre moar
te. sălu stropescâ cu apâ dela Ii·ro
tC.E1\ EIt"iE. şi să cet8scâ molitvele spredi
nsu cele debotez, şi aşa cu dumneqell
laste bot~zat. larâ de vamuri nebotezat
cn negrija părinţi 1 01'u, acelu pe
catu înşişi aceral iau. deci sflaibâ
poca~Ll1ie. 2 ai şi metan'ii. 36.
Deva muri coconulu aproape de prLrin
ţii lUI şi nebotezatll, de trei gi
le, Srt aibft pocaan'ie 6 ai. metan~i 500
larâ deva fi botezîtM şi seva sugru
ma înt] e ei 3 ai. metan'ie 300.
Mnlau~ ceva face freo pacoste eoeo
nnlui ei, cese gice deva c<"ldra vre întro
lleputillţâ re. să sepocrLlascâ 1 an.
şi metan'ii 50. Muer'ii ceiva că
116 .
recto
- S-TII AP -LI . - 107'"
nie săalbâ 2 ai. şi metanii '150.
MUlare ceşva bate coconul ei. şi de
năprasnâ va muri. 6 ai şi metan!i 124*
150 îngi. Mulare ceva mtsce, şi
deşva sngruma feciorulu ei, pene la
moarte sase pocălascâ, luni miercuri
vineri. numar puine şi metan'ii că
te omie. Oare eare mulare va be
erbL sănunascâ coconi. 7 ai şi·
metanii 200.
Mnrare deva începe, şi nisce farme
ce oare care1e va be Srt se scurâ. casă
lepede începerla dentrensâ ai. 8 şi
metall'ii, cu te 367. rarâ deiseva
templa ei amnri sănuse îngroape.
MUlare ceva fermeca stl'iillii şi pre 125*
verso
- PRA.VILÂ --
ai ei. ai 9. metanii cincisute în<]i.
MUlare otrăvitoare. pene la, moar
tia ei sase pocălascâ. şi meta
nie. căte untunerecu întrogi.
Striga în 7 ai. şi metanie 400.
MUlare deva qice preotnlui un cuvunt 126·
reu deruşine, să se de biserecâ 3
. ai gonescă.
MUlare deva învăţa prepopa deletur
ghia lui, sau de ciasurile cele cei su
ntu lur fligăduite, devafi foarte
tin~rrl. larâ la vafi înţeIeptâ,
iarâ delva învăţa şi de putere, ori
\ te"d
să se părăsescâ, ori să se dezparţâ,
rarâ deseva pocăI 6 luni să se pocăla
scâ. şi metanie 1000. îngi. aşijdirra
şi omulu ceva birUl suptu acestâ
putere. aşijdiria să se certe.
117 1l~
recto recto 109*
S-TII AP-LI 150* deva sci întra cel cias şi va eşi p~ca
Deci pentruce denceputil omulu şi te nare. rarâ de seva înţelege şi va
mUlare Iau facut dumne1en, calu petrece pentru ruşinia oamenilor,
mra săv'ilaze luişu, şi ocina lUI, şi va lua şi anaforâ, săse desparţâ
datuseu muerii otocmelâ oare ca de biserecâ şi de priceştenle 6 luni
da ase vede, cadiînsâ întoate luni şi metan'ii 50 îngi, 128'"
le vegutele la, arătarele face începe MUlare cera ceiseva p~i,re ase ţine de
rrace iaste. canu cum grăescll oare carii. cătrehărbatlllu ei de tocmela tru
că mUlare ispiMsce nascere de la pului, şi va merge bărbatul ei deva
omu. iarâ dela muiare nu laste nemi curvi ori cuo mUlare ori cu dobitoc
Câ, rarâ săaratâ celaste că sunge prii cum seva, arăta dupâ vina lui. şi acel
mesce dela murare, celor sech8mâ ame pecat spre mUlarei se întoarce. derept
stecare sungelu'î, şi trup dela om. acela învăţam cineva vre săse ţie cu
ce ei se chiamâ şi trupeni. vOIa băxbatului ei să.se ţie, şi omul
Deci că întru lege veche fu <]isu, în aşijdere şi el cn vOIa muerii lni săseţie.
12 gile săse ferescâ bărbatul demula ca să nu fie ţinere lor întru greşalâ,
re, casăse curăţescâ sălluse spurce. deci aCI~ste aşa lise tilmplâ lor, ca ce
larâ noi mai chtaru am ales pene aşasa le ce curveSl:U şi ca precurvarilor, şi
sau pene aopta curăţie deplinu în ca celora ce cu dobitoacele au pecate.
Vet'SO
vers o
_. 1'1U,YlLÂ
POVeStII deUll preotU.
Vaţăm aascepta. ca să facâ nespllrcă
ciune ba sănu fie. pentru ce Crl. toatâ Că amu aflatu opoveste aşa. 'i'arâ seu turn
platii de oamu socotitu. si oawu şi scri~. .
facere In dumne<]eu raste bunâ şi ne
unu preotu oare carele era întrun oraşu. ŞI
micâ nue de lepădare, ce noi mai ave mUlare. ce /lra şi tineri amendol. şi
ajninserâ pene ÎnsumbUta ce~ ~are sar~. Ş~ toate
muitu pentru currtţ'ila şi pentru adu
dupâ tocmaI a prazneculul gatl preotulu. ŞI
nare sfintei bisereci şi a leturgh'iei sera seculcâ inpatu cu mUlada lu1. lariiveni "
v şi apriceşteniii. 1 . "bolulU dela draculu celU decurvle. vru sa
Ul raz " 1" IV •
amestece CU mlllarla lui. larâ la nu u asa.
Iarâ învăţămu dupâ tocmeIla ce an se " d b't u
deci sesculâ şi veni şi fu cu un~ o. I ~c 'v
muerile afarft de biserec[t S{I, st8 8 i nllsclla mlllar'la lui. rarâ stralucmdu sfan ta
Ş , f" t " '·"a pr o
dumineca apasciloru. ŞI acu u re~ll "" .
(]ile, afarft den pridvorul biserec'ii
tlllu, făCla şileturghi'e, şi e;a c~~l,~sul~ tOţi
3 gile, înlă.nntrul în 5, Cît s~nnş smin .. ' , • dupâ rMicana pumu ceu dumnc
oamenu. lura " .
.:1"
SC~t umne,;>,-ell'e. . . 'dupa priceşteni'e, noora depasen
Q.eescI. ŞI , ,1 • i pre
inmuIte chipuri ce munca sung~, ca\lura .. ,n
127*Cra1e cevorll ave aşa şi vorlI vre Sll, , 1"u b'Iser , ecli. ca nisce portan oare carnse
Jurll .
între înbiserecf1 sauva întra. SrL in timpina depreuna, şi arunca arm~. ş~ o ,
.. ' foarte închiserâ uşile tare. Iara inlaun
aibâ pOcaanie 3 ai, Srt 11use pl'ice amenn Ii şi muerile, şi dcease aeae
şturascâ şi metan ii 100 în<]i.
tru sta oamel1 , . '1
v • tenre au,li preotulu. ŞI Veft U
sfanta prlceş ,\1 , , '
Oare ce mUlare va întra înbisel'ecft, . t~ la şi tUse, greşalame las te, ŞI a .
cese emp , , d ' . trumme
, t' întunerecu epasen pen
şi acolo iseva vede toctlHHaei şi name.·aces u 9
 11.9
recto
veni. şi spuse înaintla tuturoru oamenilorii.
şi aşa strigarâ toţi oamenIi r -11' flOM -"811. şi
deşchiserâ poarta cea mare şi eşirâ, şi nice
unulii nufu vătematii de paseri. şi aşa toţi
oamenIi eş irâ. Iarâ mai apoi de toţi şi mu
lare preotului începu aeşi. şi incă flindii in
tre uşe orăpirâ. şi pre ameruntului rnpseră
trupulii ei cu oasele. şi intru gurile lorulU
luară dezburară. acestă preslăvită vedere
nio spuse noua preotulii cl~scripturâ către fo
10suli1 nostru. direptii acela se cade culuare a
minte toate săse facâ. cănu intro părere bunâ
întru hitlenşugulu pecatului săfle.
129*Mulare mainainte pene nuseva cură
ţi, de tocmeJa cei l-l.ste el, prescllri
sănu facâ, nice SfLse atingâ de dinse
nice întrunchip.
Cineş are tocmela el, şi va ajun
ge la sfrllşitul morţii, priceşte
nie s(tise dărulascfl neopritii.
130*Mult11'e deca vanasce şi OVa ajnnge
sfruşit111 morţii, srLise factt mo
verso
PRAVII,A
lit.vtt şi srdse d'3 priceşten'ie. şi de pungâ cese aduse către credinţa bi
deva boli şi lartt vafi S(1l1etoasâ 40
de <}ile s:tse postescâ şi în 50 de<}ile
Srtse priceştll1ascâ şisltfactt întoa
te <}ilelec·l1te 40 demetan'ii.
131*Cine va p'ilarde ceva al luI şi va chema pene undei Ia"te al pune, sanul la lUI
vrrtjitoarla deDva întreba 4 al~ .'(Lse
poc:'trascâ, şi metani:i 66.
132*Cine poarttt ffl,rmece şi e1'bi la gruma va muri, SăI la lui jumătateden preţ.
zii lUI, are parte de slujire bozilor.
'(arft deleva lep(lda dela dinsul săse pr'ii pele lUI detreabâ luişu, şilva
nH~scâ la, pl'iceştenie. lal f1 de)evn, tot
purta aceste dnpit învrtţrttma den
tlllH şi dl1ptt adoa, şi ue nl1VaV1'8 Srt
le lepede dela dinsnll1, S~lse de8pal'ţâ
de bi8erecft.
l'33*Cilie cllmp(u'ft ceva şi o fal'mec<'l,
spre ferinp" S'I,U stLsesocotescâ pre sine, aceşte clevor(l spune. ceau luaM săîn
120
recto
110*
- S-TII. AP "LI 111*
san cuvint8 dela proroci mincinoşi,
dela cela ceşbagâ şerpi pre însunuri
le loru, vrăjitori se chlama şi înşe
lători de oameni. ce pre dinşii i
fruntezâ domnulu şi dumne<}eulu no
stru deIe <}ice: socotiţiva de proroci
mincinoşi, ce vi nu la voi întru hai
ne de oae, rarâ denlăuntru sunt lupi ră l3S'Cine moare de foame în postul mare Srl
pitori. deci ori săse părăsescâ,
ori să se desparţâ debisericâ.
Cineşu adapâ fecior'ii lui dentru a 134"
cele cuvinte, de nu suntti creştini
nulee pecatti, Iara de suntti creştini
1 an să aibâ pocaan'ie şi metanie cute 36.
Cine va fura sfănta, cese <}ice cărţi
sau şi vasele biserec'ii vafnra! poca
an'ie 2 ai, şi metan'ii, 150 îll<}i.
Cine la luminâ şi tămue, sau zaves 135' l39*PreotuHl deva vre Stt faca leturgh'ie
verso
- PRAVILA
serecii, post 1 anu, metan'ii, 50 în<}i :
Cme Ia do bOt
o ~ 1 1
1, oc ca samerga a ucr
v U 136*
v,
dela vecinullur, deseva ttimpla amu
ri dobitocul, pene va merge la loc,
nemica, Iara delva pune şi încâ va
merge şi iseva ttimpla lUI amerge şi
Oare cine va lua ceva, dela deapro 137'
ţine ca al lUI, lartt acelal va uita,
acesta nu lubesce direptat8 cum au gis
dllnme<}eu, rnb8sce de apl'oapeleteu capre
însuţi tine, şi rarâ învaţâ vrujmaşi
lor tel nule da reu dereptu reu, rarâ
mai bine ale face bine, deci un'ii ca
121
recto
-- S-'fU Ar-LI 112*
. toarcâ, şi să.se pocălascâ în 6 luni,
metan'ii omie 500 în<}i.
Oare ce mu'iare va fura dela vecina sa
torM'sau fuior. să aibâ pocaan'ie
În 5 ai. metan 'ii cllte 50, încli.
Cinee meşter nu învaţâ sMure, Iar[Lci
ne fura 1 an pocaau'ie, metan 'ii 50.
mănunce carne, şi să aibâ pocaan'ie 3
ai, şi meta,n'ii 150. l'a,râ deva gusta
brunzâ sau oao întracel post' mare, 2
ai să aibâ pocâan'ie, metan'ii 66.
Oare cine seva spurca înlune brl1l1zei
cu carne şi înlupe denturu de bri:1l1za 4
ai săse pocâlascft. şi meta.nli 300.
Oare cine săva spurca cu nesţiinţa în
postul celma,re. poca,11Ie ] an metan:tz 3 6.
verso
PRHILA -'
şi va căde întru srthlazna dece dei
Va fi lui pohtâ spre mur'al'e nuise cade
lui să letnrghisescâ. 'ial'ft făl'rl de poh
tâ sti, cunte ce ânturu Srt cit8sca psalolll,
8. nOM "ASHME li °E. declla C-'1'''1 G"CE rO II no
"'"1\811. H' rOIl npOC'I'HME. de 24 de ori.
şi metan'ii 100, şi aşa să. slujasca.
Preotul beţivll, ori S11se parasesca
ori săse izvrrtjascft.
Pl'eotlliu curvarlu să se părrtsescâ de
leturghIe. I>reotulu ce face pre
curVIe sase scoaţâ.
Pl'eotulll ceva bate înpalme şi va jn
Ca ori săse pg,rasesc[t ori sftse scoaţft.
Preotuhl malachian cese gice Crtş face
săblaznâ cu fil1l1a, să se părăsescâ
de leturgh'ie Ul~ anu şi metan'ii,
clite omie îngi.
122
recto
-- S-TII AP -LI. 113*
Preotul deva face leturgh'ie şi seva uru
cu cineva sau va ave vreo vrajbâ, S{lse
p~Lrăsescâ deleturgh'ie în 60 de <}ile.
Preotulii deseva afla euo fatâ, şliva stri
ca curăţlra ei, şiova ave mUlare. săse
părăsescâ de leturgh'ie, peneva da fetei bărbat.
şi dIl pâ acela săsa pocăiascâ, în 3 ai. săş to
pescâ trupulii lui cu postulii şi cu rugădun'j'ao
şi săş la meserere lui deseva călugeri, fIindu
d?tmne~eu îndeluângu răbdătorlu, de lartâ precela
ce greşescu. şi pene lasferşitulu vieţIi lui
sărobescâ cu nevoinţâ. lege săise tocmescâ
lui postu nepărăsltu. ~ioa, şi noaptla. şi
săfacâ metanii 300 indi, fără sumbăta. şi
dumineca.
Preotulu deva SpnrCfL soru sa, sa, nu fie
preotll. Preotul deva, spl1l'ca pa
tnill trttini Slm închipuf:tSeese lu A ve
saI om. şi siLse poe{11itSett, 10 aL
Preotul dent SPUl'Cft }mtul soeru seu, să
se sco~lţft denpreoţ'ie.
verso
PRAVILA -
Preotul' ceşva spnrca. vara premal'e sau
adoa, Srtse s,coţâ deÎl. preoţie, şi
săse poc;tfascâ. san deva spurca şi .ab·ea
varâ pl'emare, siise scoaţâ.
Pl;eotul vl1llatorin sau va pune curStt,
şi va vuna paseri. il luni sănu le
turghisascâ, şi metetn'ii 100'0 că n~':le
cade preotulUI aucide, sau aJungh~
vreo flal'â ceva. măcar a deIvafi lm
şi vreo nevoe mare. .
Preotulu deva scopi ceva deîn nen.
ori săse părăsescâ, ori sâse sco~tţâ.
Preotul cela ce vrăjasce, sau merge
la vrăjitorlu, sase scoaţa.
o
Îrtrâ acesta nu slmtti proaste, mce
SllDtll scrise delaleşu. ce dentru ~ v
dumnegeescile scripturi ce pusera :ual'
turIi legiuite înlege puserâ. cum ŞI
 _
123
r.cto
S-TII AP-LI - 114*
preotul de desparţirta chipului şi ca
lug~rli de la mirenIla omuluI. aşa
şi lucrurile cele bune mai cu asupr:1
amu invăţat ase îndirepta. că l'aste scris
că denuva mai coverşi mar multu
diriptatra voastrA.. decllUi afarise
iloru şi aCărtularilorll, nuveţi în
tra. înperăţ'ia cedului. c{t preoţIi şi
căluger'ii deciaIe ce lisecade loru înee
pe sălucreze, cupuMre el p'ieru. eri
nue minciunâce sen qis. că nevoe faste
bogatuluI aîntra înperăţ'ia cerfuluI.
cănu iaste preotulll sau căll1gerulu
ca unll puMrnic sli,viţulascâ. Sri au
preoţ'ii şi mueri. numai pentru cu
rv'ia le iaste qiSll. direptfI acela Jaste
scris. cera ce petrecll înlume numar ace
stora le iaste tocmitu, srtpetrecâ
verso
- PRA VII,A --
cu mnlare şi coconi culege şi să
muntmce carne. Iarft dealtele cuşi că
lugeruiul i trebulasce. rarf" toate
lise cade lor bune şi mal multe sr"
ţie decutu call1gerulul. şi se ispi
Mscâ sfintele cărţi. Cit s~t::l.legâ
parUa pecateloru dentru adUîncărra
valuriloru. şi sănu petrecâ înt;ru
grija ceşt'ii lumi şi să umble. aşij
deda şi decălugel'i şi deputernici
fu qis şi de îndereptarra omulni cel ni
min3nu, suntii căderl căJugerilorll.
şi îndireptari călugel'esci. suntu
căderi oamenilor celorll mireni. şi
lndireptare omulUI celUI mi1'(3nu.
bogâţ'ia taste şi mărire, şi petre
ceda cra bunâ, faste ogodirra trupn
lur. şi strănsoare mu ltâ. şi haine
124
receo
-- S-TII AP -LI -- 115*
I 125
moi întoate chipurile, cai ageri, şi
trupuri bune. şi îmnulte chipuri de
frnmuseţări. păru înfrumseţat. şal
te griji ale lum'ii şi averi, ce întren
se decâ întrâ calugerul elu se pIlar
ele. larâ îndel'eptarra călugerescâ,
raste nestrănsoarra a ver'ii. şi fărâ de
mărire, trtcerfa, plecarht, dragostia,
rrtbdal'l~, bllmdeţeler, ţinerra. cu
haine proaste deHtnâ. de tarare părn
lui, şi şal te griju ale vieţei, ce
întrense deca vine omulu mirenll, i
se pare crtdere mare, şi dosedesce fo
arte, cumll şi sngl'UI~ăr'ii segăt8sce
presine. derept aceiit proaste cuvinte
nise pa,l'u, afişi fuşoal'â 18gia am dat pen
trllce ci\' denmare pe(:atll fieş carele scle
ce reu face. şise osundesce pre sine da
fJerso
PRAVILA--
află luşomre ca şi lamehu. Iarâ den
tru greşale mici, uice laminte nni
faste. că cade cum şi picMurilede
ploae cese adună de facu reu mare. aşa
şi greşalele cele mici decăse ~du
nâ, ducu întru reul matcei foculUI.
cine lluse că1asce dedinse cum se cade. deci
se ca,de ase osteni. casăte izbăvesci
dedinse]e, ca deull pecat cine raste noao
qis; la dumneqerascâ botejune.ce să
ne i:tflrtm cu itdeVerll ispovediţi. eă
qicem că nelep{ldăm de satana şi detot
lucrnlu lUI, şi detoţi ângeri lUI,
şi de toate slujbele Jui, şi de toa
te purtările lut deci lucrulu satanei
raste itcesta, l1ciderra, pre curvie,
şaltele ces închipui acestora. larâ âng e
fIi satanii suntll toate hitIeniile
recto
S-TII APLI -
drăcesci şi necurate. rarâ slujbele
satanii suntu, delaste rogăclunra hi
tlenâ celaste înpartraidolilor celor
fără desnflet, ce aprindu lumunări
şi cădescu, la izvoară şi larunri.
purtările draculur suntu aceste,
jucrali cele pizmaşe. şi pre itmerun
tula, şi vunările, plesnetele şi ali't
utele, şi cllutecele mirunesci, şi
alte reotâţi cutii suntii întracestu
chipu, suntii purMrile drăcesci. ce
de dinsele se roagâ prorocul de grăiasce gerescii, şi petrMe intru măniistire suptii
către dumneqeu sălll izbăve8câ. în
toarce ochii meiei casănu vaqâ rlece
le deşarte, şi întru calla ta înv'iazâ.
Deci săle ferim cuadeverll tocme
lele lur dumneqeu, şi ale sfinţilorll
apostoli, şi ale sfinţilor părinţi, ca fă
verso
- PRAVILA
găduinţele lor cele bune săle dobundim, legere va petrecepremijloculii lorii. ce 'laste
ce întrunsele dorescll ângerii ase pleca. almYeu şi alteu, sau cesta, sau cela. că oare
pentru ce C~t nu ne grijimll nor,
denevoinţit cia mare şi de durere cene
taste înitinte, crteeHa ce au acice
sfruşit, larâ acolo fără de sfruşit,
şi suntu neînpuyinate, ce pl'e dinse to
ate si'tf'ie noao ale dobundi, cu darul
şi cu iubire ce de oameni adomnului
şi aspăsitorlului nostru 18 lIs, cecu
dinsul tatălUI m{trire iarâ de preunâ ne, şi aşa' se cade apetrec e, să afle repaosu,
şi duhulUI sfăntu, acmu şi pnrure
şi îllveci pene înveci aminu.
învăţăturâ Sfinţiloru
părinţi, deci'tlugeri, şi depreoţi.
şidecera ce suntii ma,! mari,
126
rlcto
116* S-TII AP-LI - 117·
de plecare întregâ. şi demuite chipu
ri de pecate învăţătărâ sufletului
defolosu. şi detribuinţa păstodu
lUI, defieşuce pecate ce sau pus de
cureţ'ie, şi dedobundire sănetuţii.
Pentruce că ollre carii fărâ-descripturii fnmul 140·
te chipuri tocmirâ lege. ce înmulte chipu
, ri depecate ce se aflâ nu tocmirâ asemenla. să
f'ie pre îngăduinţâ sfăntuluI săborului nostru,
săle de scripturIi: cum seva cădla f'ieşu cărUI
certare. celiseva templa aşa. direptu acela
cu socotir'ia minţii noastre şi cu invăţăturâ.
cu grija au~ului ve plecaţi.
Cela ce laste intru sfinţi înmbrăcatU cu chillu în
tare muna lui dumne~eu mai nainte şi igumeni
loru, nuse cade cu cuvuntulii ase grăi almYeu san
alteu. sau cesta sau cela. că a 5000 de mireni ce
era in~ilele apostolilorii oare căn.iii totii ceave le
era depreunâ. si uimine nemicii nu grăila că
lastQ allul. sa~ mal vărtos cela ce petrecu in mă
năstiro. nulise cade aveda loru săfie aloru.
verso
- PRAVILA-
şi strătnsoar'la pacostelloru. şi fărâ de inţe
unde suntii cele pIeve semena te de draculii.
unile ca acestla intru mănăstire se aratâ pre
sine cela cese aratâ fieş carele, căi laste aver'la
alul. nu se cade aceli mănăstiri săire, şi să
se cheme mănăstire, ce adunare t~lh~rescâ.
~i furi cela ce furâ sfinta, ~i l~crato.n de
toate reutăţile, şi hitlenşugunle. dueptu
v
acela se chemâ mănăstire. cese ~ice. vraţ.â d~
• ca săaibâ cee alorli totii depreuna. ŞI
preuna.
v •
învăţăturile cele ces cu dumne~eu ~lunastavDlcu
lui lorii. săpetrecâ întru înţelesii ŞI intru .cu
getit şi săplece lui, şi sălii asculte spre bi
şi spăsenYe.
Călug~rulu ori ce lucru va fac~ ma
re sau mic fărâ de învăţătura 19u .
m~U lUI I
· cum arâ .fi rarâ de mitre ClU
•
ste acela nemicu să, nulu cruţe Igume
nul acelu lucru. pentru ce ~ăe f~cut
fără de învăţătura năstavUlculm

127
rscto
-- S-TII AP -LI
ce sălii
argâ, şi cu blagoslovenie S~t
începâ altulu.
Oare ce caluger va grăi cuvinte curme
zişate igumenului seu. Sălt1 gone '
scâ den mănăstire, să.laste şi înţe
lept şi căl'tuhtrlli. că este cao oae
~
buboasft, ca să nu U1nple şi alte oi
de bube. că devor gdti betrlll1ii cuvin
te curmezişate, darâ igumennll1 cum
va învăţa pre cei tineri. să se cueere
scâ igumenului şi sRise plece.
Oare ce călugerii va apnea unu lemnu
şi va lovi pre igumenulu, să ise tae
lui muna. pentru ce călaste puternic
pre sfinţii părinţi.
Oare ce călugeril va fi oprit de igu
menulll lui, şivaopri şi acela pre
igumenultl, săll1 scoaţâ toţi fraţii
verso
- PRA VILA
deînmanastire că segl'ălasce că faste
călcatorru de învă.ţl'tturile In dumne
gen. oare cl1te veţi lega pre pămlmtll oameni. ce S}tse adune 2 san 3, denceI
fivor-legate şi în cerlu. deva fi fra
tele şi înţeleptll sănulmilulascâ.
Iarâ deivor şi ajuta oare carii den
fraţi lui spre aciasta, şi acela săse de dereptl"l acest lucru se smintescu toţi,
sparţâ de biserecâ 6 luni, preste
toate sepMmunile săfacâ înfieş
care că,te omie şi 70 de metanii.
Călugerul deva merge undeva fărâ de ta slavâ lUI dumne<]eu de aciasta, larâ
învăţătura igumenului, săse pocă
laseâ osepMmllnâ şi metan~i omie îngi. cum secade de aciasta sevor sminti săse
Călugerul ceva mllînca întrascuns, Stt ducâ dentrace mănăstire, şi săme'
sepocMascâ2sepMmuni, şi metan~i 500. rgâ întraltll :loc; şi săş măntulascâ
Crtlugernl, devaface
A' .' învelulalâ
A şi va
v V
mtlllde fraţiI
~.
fara de lllvaţaturâ
u f';
sasepocal'Ilsca
. 2 sepMmum metan:h omie
129 130
128
r6cto r recto recto
- S-TII AP LI .:..- . 120* - S TTJ AP-U -. 121*
118'" - . S-TII AP-LI -- 11!\*
dumne<]eu săI redice 'pr0 dinslllll. popie. Ori ce popâ celluva gri
Călugerul ceva păru pre ignmenul, şil
14~*Căiugerul preotu, ce rasse calugel' In ji de slujba gilei şi de anopţii, sau
va mustra, nue departe demănHa1ul
minătorIu, deivafi lUI curilre, de dumnegerascaleturgh'ie, să umplecn
dumnegeu, unii ca acela să se pocălascâ
să nu slujascâ întrace gi, mrtcal'â fricâ şi cu cutremuru. anatema
6 luni şi metan'ii la septemlll1â 2000.
cenevoe vafi. săfie şi să se scoaţâ.
C:Uugerulll ceşva înfrunta pre igume
Calugerul preotu deva curvi săse lase Preotulu de imva face ori ce dupâ toc
nul lUI, înainte tntnror fraţilor,
de pop'ie pene la sfrllşit, Iarâ 3 al lTIela sNnţilorll părinţi, şi pmzni
sau înainte aoameni mirenilva' o
srtse pocălascâ depecate. aşijdere cele cele cesu puse cu lege nule va cin
caru, devafi adeverll dece grălasce, pe
şi devaface precurvie. sti. mai vărtos şi pre alţIi iva în
rirra ocinezâ. aşijdil'e şi cela cel
Calugerulll preotu deva curvi cu ru . văţa aşa, ceva face dupâ vora lui.
asculta pre dinsull1 cu dulciaţâ, săse
den'ia lui, cusora sau cu V~tra premare. unii ca acela sit f'ie lepădaţi.
pocălascâ 1 an, metan ii omie 70 îngi.
săse scoaţâ denpopie pene la sfreşit~ Preotul dese va îmbeta dupâ leturgh'ie
Igumenulu deva cRde încurvie, şi nu
şi să se pocă.Iascâ întru toate gile şi va boru, săse lasede leturghie 1 anfi
seva lasa de a,cela, şi vttsminti toţi
le vieţii lui. rar~J dupâ 15 ai, să se şi metan ii 5 suteîngi, 'i'arâ denuva
fraţii, nuse cade al Înfrnnta înain
priceşturascâ latâ de purure. larâ de fi făcutu leturghie acela 6 luni SIt
te amulţi, şi sar golescâ pecatul
va curvi cueălugel'iţâ, săse pocăla aibâ pocaanie.
lut, ci1sănu ocineze cablăstemul
scâ 9, ai rarâ la fieş ce anu meta Călugerul preotu, deşva HLsa slujba
lu Ha,m tl'tttinis(m, catoţi Slll1tern
mii clIte cinci mie. lal'â de va fi cu gilei lUI şi de anopţii nuva griji
plecaţi suptu pecate, şi nimine
verso verso
verso
PRAVILA PRAVILÂ -
~ PRA VILA ._.
călugeriţâ mare 12 ai. şi !netanie şi de lucrul trnpescu, Rft aibâ pocaa
nue farâ de pecate numaI unul dumne
la anu doao pOVrtrll. 'i'arâ deva le nie, 60 de gile metan 'ii 150 îngi.
geu, şi niminenue deplin întru
păda călugeria şi srt va face miren Igumenul orice sfetu vaface cuvreo
Mtrăni şi sftmergâ întro chilie, şi şi '(arâ deva veni oare cu'udu la călu mUlare oridece lucru întrascunsll de
ger'ie, acela preste pw,inei ai să,se pri fraţi, sau cu coconi, sftse delunge unii
săi facâlui metanii cnplecare şi
ceşturascâ, pentru mare milalu dumne
cacela deîn igumen'ie. cănusuntl1 desto
săi gicâ lur, sfinţUa ta părinte
g.en şi pUl{ine poca,anie. rarâ dupâ inici unii ca acela.
acela întru toate gilele vieţ'ii lui, Igumenul cenuva petrece dupâ lege
rarâ pentru rUgăCIUne sfinţiei tale la
să se ci'trasci1 domnului dumnegeului
lur dumnegell, şi dupâ tocmela sfinţi
sate de acestll lucru, şi aşa săI gi
seu cu dedinsll şi cu dl'agtt inimâ. lorl1 părinţi, cedupâ vora lni va petre
câ lur de 2 ori sau de 3 ori deva ascul
ce, şi nuva ave pretoţi întl'unchipu
Ctt acela gice nu voi moarte pecăto
ce nnnla i va da ceva, rarâ altUIa denll
de nu va ascu It a de aciasta CA mal VrlItoS sului ce ca s{tse întoa,rcft şi viu sa fie el.
fraţi nni va da, şi pre un'ii va Iubi
Crtlngerul preotii deva ave cu mlma
rarâ dealţ'ii va începe ann griji, u
pi'lCa,tll ce faste malachia. sftse pără
n'iica acer:t suntiideparte dedumnegeu.
sesc[t de leturghie 2, a,Î şi metan'ii
şi de dragoste lui. unIi ca acela să
~
sufleteleloI' Iara ace1a arepu t'ere pee
v cllte omie în q.i .
V V '
scoaţâ den igumcu'ie.
sine dumne,l'teu lUl' s"u
x
sas t'e, sau saca v v Cal uger nI pl'eotll fm:, ori srt SE' prll'ă
u • '.
Eclisial'hul u, oare ce cunegrija lui
,lâ
. 't , iarâ 1 . tA ,(,. laste
ce a ces a putermc sescâ de acestll IllCru ori S;t se lase de

ISt 132
rscto recto
-- S-TII AP'LI - 122* - S-TII AL 'PI - 123*
va greşi, şi va face unu lucru al bi dehranâ trupuluI. şi de acesta săai pomenire
depururla, şi debinele cele netrecute alu cerlu
serec'ii orice cu nesocotinţâ, ori pa
lui. că cundu nevede draculu umblundu fărâ
l'a eclisiarhulU, să facâ 300 de metan~i. lucru, sau vorbindu la masâ, sau inbisericâ,
Oarece frate va, sparge ocandilâ 8 ori· dece trebâ. atunce se bucurâ deperir'la noa
stră, caşi denisce nesocotiţi şi de limbi.
Ial'â devafi cu negrija clisiarhului
Oare ce duhovnicu sau preotii va certa
Iăsatii bisereca nemă,turatâ în 2
pl'e cineva, sa,uva învăţa precineva"
septemiini sa,ucandilâ nespălat~, dencela ceisevorii ispovedi lui, şi del
~!tsepocăIaSCâîn3septemi1nimetani'/,500în!}i·va, învăţa predinsulii fărâ de ispiti
Iarâ cu negrija clis'iarhuilli de seva, re. denau nice veg.ut cumii învaţâ sfin
resturna ceva denvasele biserec'ii şi se ţi'i apostolb.l, şi sfinţii părinţi. !le nu
voru călca. ori carte ori ce de tre seva întreba cămulţi duhovnici, ce du
ba acefa. săse pocălascâ 4 sepMmu pâ vOIa lur şi dupâ cumvavre va învă
ni 70 de metan'iÎ îng.i. ţa,. anathema, l'LCesta.
Chela,rrul sau tl'apezarlulii devorlăsa, ni Călugerul deva frănge cumiin'ie ofr1
scare bucate cu nesocotinţâ. şi gare delemnii, săse postescâ og.i.
sl'tvorii înpuţi şi levorii lepăda că fa la,râ cineva greşi deva friinge un. acii.
tâ siintii de netl'ebâ. larâ alţi sera sr-tfa,câ 30 du metanii.
ci vorii dori aşa, oarece. rarâ acesta Călugerul ceva ucide cumănie ori ce
verso
verso
I
1.
i
ralo
- S-TII A1'-L1. -
cu mUrale, şi sâmănilînce CRl'ne, şi
şalte spurcăcIuni, SltSe pocăra,scâ 5 ar
şi metan'ii 2 povăru, să fa,câ la an
şi dupâ 5 ar, săse cuminece.
Călugerul deva munca, denjrutvele păgli
nesci devora lUI, sttse pocărascâ 8
ai, Iară farâ de voIa lui vamiinca
4 ai, şi metan'ii cum amu g.isu
mainainte.
Călugerulu înpostul mare cu lrLcom'iln
lui va, sparge şi va mlmca pesce,
farâ de în prazdnicnl b lagoveşten'iilol'u,
şi la 4c'k'l'OHoc'iE, acela sănuse price
ştulascâ lapasci, ce şa,lte 2 sepMmu
ni săsepostescâ, metan'ii înlji şi
înnoapte cute 150. !arâ pentru oslăbi
crune atrl1pulul oare care, şiva zăce
abUa v'iu, ca pentru acesta de va vre
134
r'ela
123*
-- S-TII APLI - 124*
Călugel'ulu sau preotuL ceva prlimi
daruri de Ia furi sau dela tălhari
sau dela răpitori sauva te şiva iUlm
ca, Cll dinşii. săse lepede şi sase de
sparţâ,. rarâ de nuseva ULsa de acesta
acela, CLl dinşii săse judece.
Cine va sparge miercnre sau vinel'e ,
şi nuseva posti dinş'ii anathema. de
cimrel'cure sau tocmit postii pentru
prinsoare lui Hs. ciindii S,l,U dat inmuini
le ucigaşiloru pentru noi. rarâ vi
nere pentru restignin5 lui. rlerepttl
acela făl'â rle praznicu r-cnKb.I amii lu
atu sănuse resipescft. la,râ lune toc
mirâ postu sfinţi păirinţi caluge
rilorii pentru pocaanra.
Înpostulu pO"fI\AhC'I'RO (RO, şi a,lu ,-'1'"
Petrii să nu mănunce călugerii pesce
~er80

- PRAVILA
l:lUva cauta dupâ sfetlilii igumenu
lui şi să tocmescâ fieş care. u
n'ii ca acera sâ aibâ pocaan'iee în 2 lun'i
şi metan'ii ciite om'ie în<li.
Cineva sparge oalâ sau stl'achinâ sau
altii ce ca aceste vagreşi. să la ca
non dela năstavnicul înpl'otiva, lucrului
o călugure, cundu mănuânci, nu muşca cu gu
ra. mal nainte pene nuveri inghiţi una,
şi alta săduci. şi lluvorbi cucela ce mănuncâ
cutine. ce te roaga întru tainâ lui dumne~eu
cu mint'la ta, cum amu scrisu şi demulte ori.
numaI cela ce slujasce meseI. acela săgrălascâ
stih urile. că cine mănuncâ culăcomle şi fă
râ derundu. sau vorbesce ori ce, bine sau reu.
nu suntU destoInici un'ii caacela omuluI. ce-
cuinelui şi porcului şi cotolului, cetu ai
frica lui dumne~eu, depuruda întru sine. şi cu n'ie 10, ai şi dupâ acela sase priceştu
inţelepcIune mănuncâ şi te de purur'la cu frica laRcâ. Oare ce călugeru va
lui dumne~eu la mr.sâ. cum ai fi înbisericâ.
- PRAVILÂ -
dobitocu alii luX sau fiarâ. săse
poca'(ascâ 3 luni. metan'il 300 îng.i.
că scr'ie sfănta scriptul'â, direpţ'ii
să miluIa,scâ sufletul dobitoculuI
şi af'ieşu ce fiarâ.
Deseva tinde ca,lugcrul să lovescâ
PFe călugt:rii, săse desparţâ de bise
ricâ 4 luni, larâ delvR şi crunta.
6 luni: metan'ii 1000 Călugerul deva fa
....
ce ucidere de bunâ vOIa lUI, săse po
calascâ întrn toate g.ilele vieţ'iilui
eUlllll amll <lis şi mainainte, larâ
la, moarte lui săse priceştul3,Scfl.
rari'\. fărâ de voe deva ucide, pocala
cltde înt.ru limbi, şi denevoe va,
- PRAVILA -
PRAV1LA
să măniince lnpostul ma.re, s(tmanl:l.l1ce . numai sumbăta şi dumineca. rarâ
sumbăta şi dumineca. ce mainainte de mirenii marţi joi sumbătâ duminecâ.
acesta saspue arh'ier~ului, şi părinţi Calugerul ceva a,ve săblaznâ cu muna,
101'1] celoru sufletesci, del VOl'l] prosti
acela canesce slujbâ duce seminţia
predinsulii el il srtmăniince, larâ aşa şi lui dracului. dereptii acela să Duse
tnHarcure şi vinere preste tot anul
priceşturascâ cusfănta tainâ nice
sase fereSCâ, căamlua,t dela sfinţ'ii
dinioarâ. rarâ d~se va părăsi, sase
apostoli, f{trâde înpraznice domnesci, ce pocăiascâ 2 ai, sau 3. şi dupâ ace
,, sevorll tlllupla miercuri şi vineri, ace
fa slse priceştulil scâ.
la nu faste posttl. deci calugeri Călugel'ulU ceva petrece în mănăsti
lo~"u nule faste g.is s(l,ai bâ post numai re şi va vre săde unui serac mantUa
IInercIIr'
.
'. . .,
1 ŞI Vlnel'l, ce ŞI ll1tru toa,te lui san camilavcâ sau rasâ sau căme
glJel e v"le ţ'"Il noastre, postulUI şiţi şâ sau călţuni, saualtil ceva 'dentral
herIi nem fttgăduit pen tl'U în perrLţHa lui. nare putere sade fal'â de între
~
cer!ulUI'
. , iara
A
oamellJ'1 01' ce101' mlrem
.,. bare şi farâ de înv3.ţătura igume
hs", serI' s ]ege.
en , . ,.
Vll1el'e ŞI miercure
, nului. pentru ce că greşesc miIi ca
sa cerce acela. CfLŞi sufletul şi trupulu lam
, sau mtralte postUl'l, orlCe
A • •

şi te roagâ. lui dumne~eu, şJi mulţemesce de

fi nevoitii de dinşii să curvescâ cre t' . dat pentru dumneljeu. intru slujbâ şi
toatfl dulceţile pămuntulul. ceHa ce ţiu dat Ş In cenm tl'eburasce pocaa,nîe.
10

131>
rulo
- S-TII AP-LI - 125*
suptu putere igull1enului dal'â cum
lise ca de SrtgruJascâ acela, cesta VOln
săfacl1 sau cela. sau ciasta iaste ame
sau cefe. Călugerulu ce merge la-
cărcimâ şi se înb!Ltâ f>fL aibâ pomt
anle 3 luni. şi metan'ii 2 m'ie.
Călugerul deva merge cu o mUlare o
milâ de prtmlmtu, săse pocălascâ
oseptemunâ, şi metan 'ii 100 îngi.
un'ii ca acela VOIa lor ospurcâ şi ini
ma lor. deci de acia,sta aşa cevolu gice
de ceiace cautâdepurnre la mlleri. mai
Vrtrtosu de cela ce mănuncâ şi beu cu
dinse, departe e acesta de cainger, mai
'vartosu deva fi căJugeml preot amar.
Call1gerul deva face cuntece ll1irenesci
şi va juca, acesta faste omu alu
dracului, larâ nu alui dumnegeu. sase
verso
- PRAVIIJA
pocărascâ 3 ai metanIi o mIe 6 J.
Călugerul deva ave copuz şilvabate,
sauva merge lamireni şi va şede
delvor asculta pre dinsul. de unele ca mrLnăstire sa nu ia deîntra cMa nice
acestla, sase pocalascâ o sept8mll
nâ, metan!i, 150 în gi.
Calugerulu ceva cumpăra, sau va lmL făr}t deo nevoe mare, deva remlme de
mitâ sau asupriclnne, săse lase de a
ciasta, l'arâ denu) sase despal'ţâ de devn, remlme de pa vecernie 15 Ometcw:ii.
biserecâ.
Călugel'ul devafi înmtLllltstire, şi
va aduna. avuţie întru ascunsu de ign ţilor săşi lepede putOl'(~ lUI saU
menulu, săse dezparţ[\, 1 anu rnetam'i 200. apa lui S~LUşva apuca amlma trupul
Călug~rnlu deva muri, şi va ave gal
beni, şi talere, şi nuvafi spusu
de. acesta duhovnicuseu, sau igumenu
lm, de voru fi înmrmastire, cevoru
fi ascunşi deerl tre toţi, şi sevor
136
ruto .1
-- S-l'II AP -LI - 12G*
afla dup[\, moartea lUl, Srtl la igume
nulll~ sau un dnhovnicll 'betrrtnu,
şis:ii arunce pre dînşIi întru groapa·
lUI şi săgl'rL13Scâ, iLrgintu lu teu cu
tine sM'ip dep eri re : şi toţi cu ţi
setem de dum negeu s~m Ultt ne mica dela din
sul, că focu netrecutllş Iau 10rL1, şi
aşa stii arunce îngroapâ, şi nemica să
nu eunte spredinsulu, şi larâ igume
pulu, S:lU ace]u stareţu betrllinu săi
adune pre dinşIi, şi aşa devafi fo
stu îmn(wrtstire, săfactt igull1enul
cutoţi fraţ'ii postll 40 de gile, şi
pocaan'ie de fratele, şi aşa sttroage
dUll1negen de dinsul,şisMacâ cute 12
ll1etanIi în gi. CLllldll sevor umple 40
degile, atunce sai facâ toatâ po
menirelur, cum şi altoru fraţi ce se
verso
PRA VIIJA
prestăVeSCl1. şi să ch'iame serac'ii şi
mişeii, şi săle înparţft igumenulU.
ace strănsoara acelui frate, larâ în
cutll al'â fi unu banu,
Câlugerulu fiindu inm(mrLstire, şi
leturgh'ie, săfacâ 7 O dell1etan'ii, rart-\,
Cine varemunede leturghle 200 demetanii.
Călllgel'uHl deva şede înainte fra
lui, cese gice rnădular'inl celU
dernşine, ErtSe pocălasrâ
ogi ca llnfrtrâ derfmdu:
şi Srll1U măn un CE'
întrace ~i.
137 138
redo
127*
- S-TII. AP'IJ( - 128*
învrtţăturâ sfrmtului ma nuse temu Je dumnei.leu depururla te feresce ca
SăIlU depriini.li 'şi tu de acella. că mai amarii '
relul VasilYe de călugeri. ţva vafi. ce depUrllrla cele (lesusii ţise cade acer
o" că!uger~,. căn:Hi şei.li pentru treba trupu ~a. y"des~~ a~~ndi. ş~ Să:li ascultători şi
lUi teu, nuţl gclJ genunchele, nicete atinge lllpacatonu, ŞI mtregu. ŞI toate cuvintele le
gră'îasce cu smerenIe. şi totu lncrulu ceveri face.
de trupul ten. nice săte îndemne giindul'l teu
să~u ve~i ceva deînmăi!ularele trupului teu. ce de veri petrece aşa şite veti nevoi moşştenu
ham a ta cămeşa oredicâ să faci treba ta. veri fi înmperăţei cerlulul. şi mulii lUI dum
n~ce săşe~i. spreunile ca aceHa la tr6ba ta. nice nei.leu te veri chema.
respunde mceunufa niceunii cuvuntii. că toate Oare cine vafi scopit sau famăn şi
unile ca ~cestla nesocotinţe şi fărâ deriindii
sunti'i drăcesci. ce taci şi cantâ josii. sau în .va cnrvi. sftse poc~tlascâ 1 an. metan Ii 36.
~ru ~hella ta sănu cngeţi ciindi'iva, ca unuli'i de că cn nntrnpll vescejit an curvit, si .
lllcel.s~urcaţi, că cela ce cugetâ aşa nu Iaste au greşit. ial'â devafi popeî sase scoaţâ.14s*
c~e~tJ~lu. darâ cu ciitii mai vărtos călugerii,
mCI samergi ciindiiva la praznice mirenesci Oare ce om ele vora lui seva arunca pre
~icj să te afli ciindi'iva cu dinşii lamasâ. ori ' sine dentrun ţermure jos, şiva muri.
lllc.e .chipu. casănuşii bage draculii semiinţa lUI,
san întru o a,pâ, sau dentru o platrâ
l~ mima ta. nice săcauţi cuochIi tei încoace
ŞI în,colla, dîndii umbli întru caBa ta. ce tot sau' seva junghe insuş, sau in ce chip demoar
:auta depururla cu ochIi tei josulapămuntii
Iara cumm . t"Ia sus către dumnei.leu şi cu sufletul.
•
te. sau cu ofune seva spun gura. unIi
v ,
Iara c"ir" d' 1"
a ~ IllSU U neprestanno te roagâ degreşale
ca acela srmuse îngroape ca creştinIi.
le tale, ŞI defraţIi tei cei deaproape. şi de nice salU cun te. ce săI lepede pre dinsul
Vlrso fJerso
regtiî cela cenute Iubescii şi pentru - PRAVILA
cela. cote
" "Iubescu. ~ . ~ ~ .
~I penu cepoti cumiina ca pre un spurcat. larâ devafi făcut pen
t~ luc:€Zâ. şi nu lua dela nimin'îa milostenIe
tru dumnegeu, sănuse cruţe. cănesce bu
n~c~ cere. doarâ cumva Iaste nedosto'înicii şi mă
raClllIi lui vorc"lesce, ŞI. t even. pnnde . nâtaţica acelra şi moarte, nau.
sprerădeci
ILa altor maraCIllI.
~ ," '" .
ŞI tevcn afla mtru amar
A
învăţat dumnegeu prenirninra. iarâ dei
a ciasulu morţIi, ce lucrezâ cumunile lucri
ŞOI' întru mesura . numai' "
A
cut11 ţ'I ven. h ram
" . tru vafi 'făcut lUI altu cineva aciasta.
pulil teu. l ara aIt ora nu strunO'e.
A " "Iara neparasIt
A ~
" •
pre acela săI clmte şi săI îngroape. şi
cu rugăc"IllllIa "1" "
\ IOa ŞI n oapba şi întot ciasul
b
pamente sai faca caşi tot creşti nu
ca" săiasâ
" " delltr u gura ta · d '
ŞI entru mmte ta
.,
catel fag"adUI't"u 1al" Jumne~ell săte faci înger. ' lur. larâ cela celva ucide, săra învrtţrt
",
dIara "cautâ.' dOar",• cumva cunegrija ta ma'îmare tura celula ce ucide debunft voe. cum
fll : U ven fi. lal'â ţisecade sMIi bli'indu tă
cu. t u. nepomeIII't " d "t"' ' în amll gisu şi de începutulu carţ'ii.
"
t IU totu nei " . "
Ol'lU erCOltţI. rebdătorln
, ~
, nalllOSU cu sfetu bunii, plecat. Cinevafi ucis la Udhrtr'ie, sau la fur
înţelepţle înt .
" 1.'
reba. lUultonll
(VA V "
la dumneQeu. Iubi tişagll. aşijelirra şi acesta SrL
tonu la st .. .
mnl. nefJlesulu trupului teu. sau
nuse îngroape Ilice săse cunte, nice sărse
Sll fi etesc\
te-. 1. ~cerca. ccmai vărtos deaproapeloru
I ŞI vecIlilloru tci ail'eIlOOSa. sănu umbli facâ lur pamentt3 caşi Un1tr denpogunl.
depu "
. ~ul'Ia dcntrun locii tntr'alti'i loci:!. ce cercâ Oparinte duhovnice socot8sce, şi
ŞI afla
. OSO~le b una' ce se teme, de dumne,leu ~Ii
sI uJasce lu" ,1'
y
Un' . 1 't lOa •
ŞI noaptla. şi aşate înpre
't , bine ispitesce depecate. cum ca
t aIcudmsultl
' . ŞI. l'a"bd'a pene
v .
Ia~hoa morţII
.
rele are nevoinţâ să se pocălaseft. şi
a e.t" ŞI sluJ'a
" ,see cu d'lllsulu" domnului .dumnci.leu
lur cine are nevoinţit de 2 părţi ce învaţâ
eu. Iara' dee' el reI ŞI f"ara defolosu şi
V· • A
.
 139 140 141 142
recto recto recta recto

- S-TJI H-LI - 129'
scriptura pravileL Tarâ atrea parte
o lasâ pretine. larâ cei slabi, şi cea
·ce nan osrădie, dăle jumă.tate deîn
văţăturile lor, rarâ jumătate pre
tine. şi ţi secade gioa şi noapte
pre dumnegeu sălepur şi săiterogi lui
decera cese ispovedescu ţre. rarâ ţise
cade dedinşii, 12 met.an'ii săra,ci
Ijioa şi noaptia. la nOh8HolJ111"4 3.
la p'Lvecerniţd 3. duminaţa 3.Ia cias 3.
ca de'lmintela draculur~ şi tu sţt
fie slobod. şi pre acela deu legătura
draculuI srtl slobogesci. Iqrâ de e
sci nedostolnicll săterogi aşa m:11
vurutosu încâ detine. acela sănuse
ispitescâ sprecalia duhovnicier. nice
144*săsegrălascâ. casăunţ fie ţie mar ama,r.
Oare cine va da o cetate altul inpe
verso
-- S-TII AP-Ll . - 130·
Oare cine va fi borari sau inperattl,
şi va vre săcăznescâ reu, şi se 146'
va lrtsa reu de creştini şi reulu depu
rurelva goni şi gonitorlu de oameni
de furi şi de talhari şi de răpi
tori ucideva muiniva tăra, şiva
orbi. unu]u ca acela învaţ~tl sfăntul
saboru sase pocMascâ 6 ai. întrei ai
să nuse priceştulascâ. şi inal 3 amI
sase pric8ştuiascâ la pascile mari. Ia
râ pocaan'ie dentru 6 ai sao umple cu po
sttl şi cu metanîi. cuml1~el1SpUSll
de începutulu du·ţIi.
Oare cine vaface ucidere debunâ vo
la lui, învllţa,tau sfinţ'ii apostoli, sa
se pocăiascâ 20 de ai îara sfăntul săbor ,
şi marele Vasille învăţatau pentru ne
putinţa oamenilor 12 ai sau 10. Iarâ
versa
-- S-TII APtI - 151* -- S-'fII AP-LI 132*
mineca. rarâ denuva vre Bice odatâ aşa
va lua HPOIJ1EH'iE dela dumnegeu. şi
pentru dumne<]eu sănu măni1nce. larâ ace aşa sase pl'iceştulascâ.
la numar saguste pentru ereticli, şi Iarâ de seva înşela cineva de nesce oa
J" pentru tocmehb sfinţiloru parinţi. în meni, pentru oplatâ oare care
, tl'U septemuna brunzii. septemuuna ar sau pentruo avere, sau pentru nesceîn
ţiburilor. şi însept8muna rosaliilor br{:\'citminte, şi va, întra vroodatâ
devavrla şi înseptemuna Iu POffii\hCTBO inpraznicu pagunescu deva munca cu din
{RO şi lapascile mari. lal'â sănesclne şii, şivor vre mai vă.rtos săş umple
seva delunga înpustie departe pentru pIlnt.ecele loru de mlmcare multft. unul
dumnegeu. şi va, petrece întrut6te gile ca acela învaţâ sfănta biserecf't, 2 ai
le vleţ'iillli cu posttl şi cllţinere. cu pocaallli.
unul ca acela 18gr<l nucercâ. pentruce
căs mar pre desupra de18ge. Stepenele rudelortL
Preotului mil'enu, rasteigis s{tmănun şi ale nun tel culege. şi decela cese Însoarâ fă
râ de lege. şi demnlte chipuri de rudenri.
ce carne depurure. farâ numar mlf'rcu de sunge şi detrul'u. şi undesecade SăS9 fac,î
re şi vinere. larâ unIi dentraceşte nuntâ, şi unde nuse cade. şi care să se aducâ
de fa9â, şi care sănuse aducâ. şi care opre
denuvor vrla sămănllnce pentru dumne<]eu, see Jegla, şi care nuopresee. şi care. de dinşii
ce mar vados sevoril posti. acelUIa sili la legla.
verSQ verso

PRAVIU - PRAVILÂ -- - PRAVILA -- PRAVILA -

rattl, sau abolari, şi va face ne de
reptate şi smintelâ, şi l'azboln
spre cre~tiui intru acela cetate uuii
ca acela nau a dobundi dela dumnegeu
milâ înveci. rarâ de seva tunde acela
foarte sa se pocMascft, întru toate
145.c}ilele vieţii lui. şi la moarte s{l,se
prieeşturasc~t. Să ne.::;cine va fu
ra nuntâ sau întru asc:unSll san cu sila,
unii ca acela să-nu ca,lee la, preoţ'ie ..
larâ dese va, călugeri, acela sa facâ
întru căluger'ie 3 ai. şi dupâ acela
de va fi cnratfl dentinen3ţe şi ogo
dnic(l, acela safie C-IJlEIIIIKh.
Oarece voinic ceva umbla. pre cale voi
niclel, şi pre imăzboae va fi umbla,t a
cela, :;ă, nu fie preot nice sase ceree ao
cerca să. al â fi şi curat despu! c(lcl'lll~e.
pre ogodniculu pi'trintele no.stru Ioan
3MTOOYCTh 10, SitU S sau 6, înproti
va, puter'ii, şi dupâ nevoinţa fieş că
mi au ale3 pentru slabiclunra omenesc â.
Pdcaan'ia ee adeveritâ raste, numai 149':
plline şi a.pâ. şi metanIi clltesau
scris mai nainte, şi şaltele. rarâ sum
bata şi dumineca fierturâ cu unt
Iara pesce şi orunza şi carne nice
intrullchipu. l'an'\. sumbăta şi dumine
ca, mai'ole p(Lrintele nostru Va,silIe pen
tril pUyine mungaYare scrisa,n cum şi
la curvari şi la, curve.
Oare ce calngt:r va vre sit ll1i.inunce brun
za şi 0:1,0 marţl'ajola, siimbii,ta şi
dumineca, gis faste sa man(1I1ee, hLra
cine nuva vre pentru postulii, iara 3.
cela ~:ă mănunce numa,i sumbăta şi du
fie învoo. că aşa şi preotuluI ise
cade săJ'ie alui dumnecJeu. de pururla
sase tl'ezvescâ cupostul şicnţinel'e
şi cupri veghel'e, şi curugăcIune. ajnn
gei săfie înainte lui dU~llnegeu de
sine şi de oamenI.
Dela tocmela Sfăntului
Saborti, ce e Întru Agghire
seu adunat sfinţIi părinţi
Oare cine vnfi îndemnat delimbâ pi't
gănâ, s{tlntre cudinşii şi sltslu
jascâ bozilol'. şi srLln1tnUnce den Slllj
bele idolilol'll. srtsepocHascâ 4 aL
in 2 ar s~tsM lalocul ceIii dechem,Lre,
~i în 2 (l.l să,ste cucredincioşli. şi
aşa saumple t')at.â vn~mra a 4 a,l.
Cu pOstu şi cllpocăinţâ bnnâ. şi
Trei hota,l'â suntt'1 de oprire nuntei 131*
unulU cee dela şfăntulu şi muntu
itorlul hotezuIU. tarâ aitulu cee dela
legătura nuntei, cesa gice cuscr'ii
şi cuscrele. rarâ au dupâ îopreunare
înmnite chipuri şi multe asemene.
ce de dinse se cade creştinului fO~Lrte
pre ameruntulrl ase cerca şi as~ înt:-eba
si aşa bărba,tull1 să. fie de 15 al rara
~lura,re de 12 ai. cu vora şi cu Vren3
şi cu hlagoslovenHa p(trinţilofll. Srtse la cu
blîl giJShVel' Ha preoţi loru
,
Ial'âla scire săţ fie cum opl'esr.e 1"ege
sfănf~1botejune, opresce llumainaşul
dela fata lui ce botezatâ. şi mul
luio opresce de dinsa, şi dela, muma
fetei ceii botezate iopresce pre
diilŞli. aşijdere şi alţi feciori ai

·143
recto
- S-TII AP -LI 133*
loru ce voru nascei opresce, ce,3e IJice
fecerii naşului şi aceii mueri Cel:1U
botezatll fecerii. Iarâ alte rudenIi
mari şi mici, şi aproape şi de de
parte nuiopresce pre dinşii denuntâ,
Iarâ cele rudenii trupesci să se ispi
t8scâ bine şi pre amenintnh1 S~t
se înderept8ze, ci'LrudenHa 'taste numele
părinţiloru şi almoşilol'u. farâ să
înparte c1eîncepe de susit şi înspiţa de
înjos ce e înparte e18 direpta şi de
sttmga loru şi ruden'ie de departe, şi
nemuri spiţ'ii ceii de susu stmtll ace
st8. tatălu şi muma. moşul şi
moaşa. farâ spiţele nepoţi ei , fecio
rul şi fata" nepotult1 şi nepoata.
'tarâ ce laste departe 10rt1 ce direpta
şi destunga loru suntll fratele şi so
Vtrso
PRAVILA -
l'a şi unchIul, şi 1I31e nepotulu şi
nepoata. deci unchIul cu nepoţ'ii cu
fecior'ii de frate su~tu sbepena, ee den
ttllu. iarâ cei deaproape ceşstmtll şi
înşişi fraţi. suntll adoa stepenâ.
i,an1. nepoţii de frate suntuşu a 4,
stepenâ', iarâ ai doi veri SUlltt'l a 6,
stepenft. rara,aitrei veri si.lntuş a S
stepena. şi aceşte toţi întru toa,
te stepenele, uice întrun chipll amestecit
crune mmte llusuntrt. larâ feciorIi ai trei
10rt1 veri nnse 0pl'eSCt1 nunteL pentru
ce că pene aşapM serntmţâ rase ruda
rarâ a S 'taste dezlegatrt.
Aşijdirla şi cuscri'.i bine SlLse intre
be, canncnmva [(trâ desocotinţi1. ,tme
stecăclunei sitfie frtrâ de18ge, şi
sa ajungâ măn'ialui dumne<Jeu spre u
144
,'eeto
-, S-TII AP -J,l -' 134"
n'ii caacela, maivrătosu pre episcopi
şi spre pă;rinţi duhovnici. cenuivol'u
îndirepta pre dinşii de
aciasta.
Ial'â săţ fie lascire, că .fratele mieu
cel denascere şi fratele muer'ii me
le, şi tâtâm'ieu şi mama, şi tatăl
muer'ii mele şi muma, stmtll cuscr'ii
mari, aşijdil'e şi ai doiveri, suntuş
at1'era Cllsc1'îe, şi cuscrIi cei mari că
tre cnscrHa ce dentllru sl'tnuse ameste
ce, nice către aidoi ântt'llu, Iara că
tre atrera cuscrie, cuscl'Ha ce dentmu
săse am'3stece neopritll, Iara SOl'Ume
cu fratele muer'ii mele nici întrnn
chipu, nice feciol'ulu fl'ăţinim'ieu sau
fata., către însural'Ia nepoţiloru si'L
nu se amestece, nice că,tl'e maştehăme
ve'l'SIJ
- PRAVILÂ
eundva, S~tCl1gete, TIice către fetele
el cele are cu altu bărbat, nice filu
m'ieu către sornme, nice fatame că
tre fratele mieu nice rara SH.CUt8
7,e ni ce cuminte acugeta către fa
ta muerIi mele cea ~Lm delaaltll brtrbat.
căm Iaste fata, n.ice fiIu mleu Si1Cll
gete deelinsa. ceva, deci aciastâ rndenIe
toata raste oprita ni ce întrunchip
sănuse amestece nunte!, rara nepoţ'ii
m'iei cei dentt1ln, cei mari cunepoţ'ii
muer'ii mele fflcior'ii fl'ăţiniseu să
nuse amestece, nice ai doi, rarâ nello
ţIi m'iei cei dentt'lin srtse amestece cu
ai trei nepoţ'ii muer'ii mele neopriţi.
a,şijdel'e şi ai treimi nepoţi, cu
ai treii mnerIi mele, ial'â nepoţii
muer'iimi cuai fl'ă,ţinimieu, sau fe
145 146
rula
feclo
- S TII AP -LI - 135* - S-TII AP -LI - 136"
ciorii sUL'ol''iimi sftnnse amestece, Iarfl. scâ pentru bisericâ. pentru înva
ai doi nepoţii muel'li mele, cu feciorIi ţătura cl'eştinatrtţ'ii. ca sumbătâ
ai doilorl11i veri neoprit săse amestece, are chip faceda lum'ii. Iarâ dumineca
Iara feciorIi ai doi lor veri, sanuse atin învirare. la1'â dumineca ce mare, şi
gâ. aş.], secade ase întrebarI<t, şisa eera ce dupâ însa săo praznurasca ro
se cerce la al'ittare, şi dealte rude ce bii, CrL una hste de chinuire alta de
sfintii întracestu chipu. şi aşa l1lmtel înv'ilare şi dupâ trebuinţa invaţătu
sase înpreune. şi sil,o faca frtra de rli. cine faste cela ce au chinuiM şi
toata îndoirf<L cum secade creştinilor. au învisu, Şi "~;HECEtlJE săse prazdnu
celoru adeveriţi. lasca, pentru svreşitulu socotinţei
Oare ce preotu va cunta letnrghle, şi cee întrn Hs. Şi rosal'iile să se prrtzdnn
nuseva priceştui cusft'înta tain[t. 'lascft pentru venire duhului sfănt11,
că seva socoti fiindu nedostoinictl , desau d['Lruit celora ce au cre<}ut întru
prepuneşva ceva, deun lucru oare carele, Hs. Prazdniculu născntului s{tse
cum va sci însuşi acela. un'ii caacefa prazdnnlascâ, pentru Ctt întru dinsul
sase scoaţâ de înpr80ţle în 3 al. că amu asceptat daruItI ce san dat oameni
desevasci presine n0dostolnic desfin 10rt1, şi sau nascut cuvuntul lui dumne
ta priceşten'ie. darâ cum s{tşbata joc <}eu dentru MarIla fata pentru spase
verBo verso
- PRAVILA -- - PRAVILA -
de sfăntul trup şi decinstitului sunge u'ia lum'ii. Prazdniculu ,,-ro /tiGAE
al domnuluI nostru 1sHs. si'tîntre săsln HJUII s~tse prăzdnuiascâ'. pentru ce Crt
jasca întru IJi fiindu nedostolnic. tre dinsulU fu: arătatâ dumne<}eire
lui Hs, dei mărturisi lui părintele
întru botezu şi mungăitorlult întru
De prazdnici ŞI de postu, vedere ca deporu~bii, delspuse celora ce
sta înainte delmărturisi. 1./ilele a
şi de polecare genucheloru, şi do opriri. şi
de invatătuJ'I'le
to' I ces do1a d umnc",ell'la
;! • o
ŞI' illC l'
unao postolilor srde prrtznuiţi că ve fu
nul duhuluol . ee nou ' toeml't pann ţ'lI, ca
v' v
1'â voao înVrtţători pentru Hs, şi să­
greune laste noao anu b"'riJ'j de unile ca acestra
C
O
dăruirâ duhului sfăntu. 1./io3. lu Ste
t ase ŞI blestemi't ş:so dezpartu Ereticli, cese
,
~c~escu eu dumne\lolasca tocmali't, fărâ de a fanu muceniculu cel denturu sao prăznu
cesba ceso graescu dumllcQelasce ce nule grijescu
, v v
iţi. şi altoru sfinţi mucenici ce cin
ŞI ce ta emer
, a au prazneeelc şi posturile.
stil'â pre Hs mai nainte maivărtosu
tŞI .plecare genuch e1oru, ŞI pentru ee cau t am elt
v , v v
re ,soare şi no l' ne l'll11amu: den vavţvatun'1 e sf'tu
v v dev'iiaţa lor. Rugaclufl,!3 faceţi pentru
ţlloril apostoli,
dimineţa, şi pentru al 3 cias, şi
E,u Petru şi Pa vo], în Vrt ţi'Ull preoame al 6 cias şi al 9 ciasu. şi pentrnsara,
nI, 5 <}ile ilrducreze. rarâ sumbă şi candu cuntâ cocoşi. deci
tâ şi duminecft, sase înde18tnicla, pentru demineţa. cane lmuinâ dum
 _149 150
147 148 recto reclo
rcela redo
- S TII AP-I,I -- 139* 140*
- S-TII AP-LI -
- S-TII AP-IjI --- 137* 9-TII AP LI -
şi spre fecior'ii noştri. şinu avem alt lunra şi JOI şi sumbăta. rarâ voi
negeu de trecu noapte şi aduse gioa apâ; că sun tu glIe de plungpre, rarâ. inperat, f:tl'~ de înperatul. rarâ de sau 5gile să ve postiţi. sau mlet'cu
rarâ pentru al treile cias .. cit au luatu
nn de praznic, l'arâ întraciastâ sămbă caauinvisll dumnegeu, aduceţivesluj . ri şi vineri. că m'iercuri, fu învă
dumnegeu osundire dela Pilatu. rarft tâ săve postiţi nucă se cade sumbM!t belev03istre dedinsulu ceneu respunsfl no ţat judeţul spre dumnegeu. rarâ vineri
pentru 6, că întru şase ciasllri fu re asepostl, căJaste derepaosulu facerei ao deau grăit, faceţi acesta depome intru ace gi chinul. lrtrâ sumbăta şi
stignit 9, Ctt toţi cera ce se nevoirâ lum'ii, ce întracelu praznic uciserâ nire m'ie. şaltele, den gonire ve veseli duminecale prazdnniţi. căuna raste
de restignirâ pl'e despuitor'illl. se cu făcătorlul, ca săse umple căş puserâ ţi şi prăznuiţi. că făgrtduirra de aduce aminte defacerfa lumii. rarâ
tremura îndreznire lor ce re şi spur semneleloru premijloculu pl'a,zdnec1] înVIerIi noastre 1s Hs seu sculat den morţi. alta denv'ilare.l'arâ una sumbăta săfie
catâ aovreiloru, şi nu răbda dosa lui teu şi nu înţeleserâ, deci rine şi ratâve rartevoao hSge înveci pe nu devor feritâ, cum se gice că întru to
da lui dumnegeu. Sara bines{t mulţemiţi ri şi sumbătâ srwe postiţi deplin la sferşit, rarâ den dumineca deântiHu ţi aii raste deîngrupare 1nl dumnegeu.
că neu dat noao rep,LOsul dentru oste să va fi putinţâ, şinemica sănu
să numeri 40 degile. dec'ila srtprăznu cela ase posti Duse cuvine uice ase praznui.
ninţa gilei întru noapte. rarâ la cun gllstaţi pene noapte la cocoşi,
iţi praznecul G~3IlEC-t!'i1t IUl dumnegeu, SăboruHi cel deînGaggre :
tare cocoşiloru, pentru bunâ măr rarâ cine vaslăbi întraceste 2 gile şi dupâ ] O <jile, srwef'ie voao praz in 18 şi 19 sestave,
tur'ia ~iasului de venire gilei, spre lusase înpreune de preunâ, săse ferescâ dnicu mare rosal'iile. ce întrunseleîn 3 Oare curseva păr!a dela dinsul postire.
. crurile alucra întru luminf1. incal vineri. ci1grillasce dumnegen de cias ne trimese dumnegeu daruIti duhuluI deseva posti dumineca anathema săfle .
De învătăturile
, sfl:ntilor
, dinsâ, cund seva lua dela dinş'ii ginerele sfăntu. rarâ dupâce veţi prăznui ro Oarecar'ii se aşa mrâ deonevoe tru
atunce sevoru posti întracele gile, pescâ trufaşascese. şi tocmela
apostoli. sali:ile oseptemllnfl. dupâ acela ve
că într:\ceste gile fuluat delanoi
posti~i. că seCa de şide dupâ veselia . postulur întru săboru depreunâ dE'z
:~>ilele 'deprazdnicele lUI dumnegeu leso de călcător'ii de lege ovreii, şi
verso verso
oerso versa
- PRAVILA - - PRAVILÂ-
- PRAVILA - - PRAVILA
darului lui dumnegeu, seve postiţi Iegâ. rarâ cine are întreins cuget intreg
cotiţi, deci ftntll'lU anăscutulur, fu restignit pre cruce, derepti1 acela
şimar pre slab. căşi Moysi şi Il'ie şi deplinu anathema să fre.
Iarâ cu dinsu şi al luminăr'ii, d03c'ila ve învăţăm săpostiţi acestra, cum
se postirâ 40 degile. şi Dan'iil 3 sep De petrecerIa lUI Nicolae.
şipostuHl de 40 gile, că are de adu amu postit şi noi, rarâ intraltele ces (1''-1
temuni, dorul puin'ii nau muncat. şi
ce aminte depetrecere lUI dumnegeu mai nainte de vineri sara, fleş ca Deci marele Nicolae dentru sfinţi, şi
carne şivin nauîntratinguralurJarâ
şi depunere leg'ii, CiJ, să se facâ acest rele srtmănunce cumuie putinţa, de luni cumulte minunile lur. şi ratâ se
dupâ acesta postu, toate mIercuri şi
postu mainainte depasci, deci sl1se în pene lacocoşll, delacera cesesmerescu grărasce intru v'iraţa lur, încâÎiindii
vineri v~ învrtţăm s{we postiţi. şi
cepft deluni, 'îarft sălu umplem vi iarâ strrtlucindu una deosimbete, tinerelll, numaI dentru ţuţa ee di
intru covurşirra postulUI vostru daţi
neri, pentrucecrt ce'îa cesesmerescu, încep ce faste dumineca, de sara pene Ia m'ie reptâ sugfa. rarâ m'iercuri şi .,vineri
sfintele pacci densepteml1nft, desepo gulu nopţ'ii ljriveghere, lege şi proro mişeiloru. deci întoate sumb:tte fă de în 9 cias lUlt ţuţa, cu lummata pra
stescu, şi de perire ovreilorll, că Cli, şipsalom'ii pene la cocoş săse râ deuna. şi lntoate dumineci,
vilâ. şi cu umplerra prorociloru,
aşa nell învrl,ţat prenoi dumnegeu sft ceMscâ, şi si'tVe părăsiţi de plunsulu faceţi s(tboru şi ve veseliţi. C:l vino ce mar de nainte fericitul se hrănUa.
ne postiin întntceste 6 gile, pentru vostru S{LVe rugaţi lUI dnm negell. Vat raste pecatulur cine se postesce ferice! denevăt8matâ viaţ3., dentru
crtlcare delCge aovreilorll, învaţrt înto:ucete creştin o , şiţi la locu depo dumineca. fiindll gioa denV'ial'e, şi tine.reţe petrecere minunatâ. cese
ne srtpHtngem depel'ire lor, ci.i însuş lf1, c(tinţft, şi laSf1 necul'ăţ'ila. pentru derosalii. sau deacmu în <jio<t lur du
spuse mar nainte.
crămâ de dinş'ii, larâ pene în gioa că judeţul altor limbi spăIăşu muni IUnegeu, depraznicu cela ceseva rnăh
ni. că secade aseveseli dedinsele, rarâ Marele VasilYe.
depasci srwepostiţi, să începeţi de le şi gise, nevinovat suntu desungele
luni tocma pene sămbătâ a 6 gi. acestuI direptu VOI sciţi, jarâ Iaco anu plunge. rarâ postnrile voastre să Suntll ingeri infie ce biserecâ de scriu
• " că se pos t eseu
nufie cu fOn<;armcII. re cera cesepocăescu, socotescete ca
numai puine să luaţi şi vargâ şi
v
veni'i strigarâ, sungele lur sprenol P 11
 151
,·teta
_. S-TII-AP-LI --
nu cumva pentru pUyine dulceţâ abu
eateloru teveri lipsi de scriptura ftn
geriloru. iarâ vinovat prt'sine şi fu
garlu teva scrie şi te veri tocmi pur
tătorlu lui.
('rit Petru de la Alexa ndrle,
la 210 cap pravili:i.
N une mustre noao nimene socotindu
miereure, ce întrunse nepostim noi du
pâ tocmelâ cumu ne fu gis cu .bla
gosloven'ii. deci miercure fu penti'u
sfătuire de ovrei şi de prinsoa,re
lui dumnegeu. ra,râ viner!\ pentru ce
au chinuit El întraee gi pentru noi.
că dumineea o avem gi de bucurie pen
tru ce au învisuJntrunsâ, rarâ întrunsâ
nice aface metanii nalllU luaM.
ve't'$O
SfăntuHi Igllatle.
Oare cine se ţine încUrltţie şi să po
st8sce, ca să nu se înalţe ca sănuş
piargâ plata lui. praznecele nule ru
şinareţu, postulu cel mare nul ocăru
reţi, că are chipuHl petrecerii lu Hs.
cu sfintele chinuri den septemunâ. nu
treceţi mierenre şi vinere ce ve po
sti ţi. seraciloru le daţi den destulu.
152
reeto
141* - S TII AP-I,I -- . 142*
ai îndemna la repaos. dela LoM amii
învrlţat cum îndemna 'preângeri. postul
den săboru nu raste putinţâalsparge
făl'â de nevoe. că miercuri fu Hs prins
rarâ vineri se restigni, deci cineva
f dinşii dereptu ce fiindu voi îngeri şi
dezlega aceste, ace~ta prinde pre Hs
şil re3tig1l8sce. ce de va veni către
noi un frate s'iiva. trebui rapaos fii
indll P03tU săi pui lui rnasâ. larâ
denu va vre s~'tnulu nevoesci. că avem
toemelâ toţi depreunâ.
De pretn3cere lui Pahomle.
('l'b.l
Şe~undu sfăntulu părintele nostru PahomYe înpe
scerâ, ise arătâ IU1 îngerulu lui dumne~eu
şi ~ise, PahomYe latâ ceHa ce tocmesci tu de
tinereţi. îndeşertu şe~i înhacestâ pescerâ
eşi şi vino şi adunâ toţi tinerei călugeri
şite săluşlu1asce cu dinşYi. şi dupâ chipu ceţi
voi da ţ'ie aşai legiulasce pre dinşi. şiidede IU1
verSQ
- PRAVILA
o scăndurla de aramt>, ce întrense fu scrisu aşa.
'iartâ fjeşu carele înprotiva puterii să mănunce
şi săbe. şicf\la ceva mănca inprotiva puterii
lui aş'jdir'lai făgădu1asce săşi lucreze.
nice.i opri ase posti, nice larâ amunca. de,ci ci
ne e puternicu prelucrulu muncarYi făgădulasce
mai puternicu săfI-' alucrar1a.larâ cineseva po
sti mai preslabii, şi intrurugD'c'inne fărabde. pre
u~u lucru ca acesta veadunaţi, săvYe fleşucare
le cu deceie înainte săse înpreune la bucate. u
nri înalu 6 cias, alţIi înalU 7, alt'ii inal 8,
alţ'ii înal 9. larâ alţIi sara noptla dece unYi
153
reeto
-- S-TII AP-LI -
descoaperelui ce fu şi venirâ acei 2
îngeri cMre dinsnlii şi gise către
mergeţi pe urma unui mortu, ş'ii
grăirâ lui, unulii dennoi taste m'iercn
ri, rarâ altulll vineri. Iarâ pentru ce
mergeml:'l pre urma lui, Crl, tocmi în
trn aceste gile postll punela moarte
luI. derep tu acea şi noiI Htuc1.ămu
cela ce se nevola3ce întru dumnegeu,
Tocmire de crestinătate
ce mare. şi sfănta şi dc vIlaţâ făcătoare şi
întro fire şi ueînpărţita troiţâ şi desocotin
ta dumne~eesculUI trllpu. şi de sfintele şi cin
stitele icoane, şi de cinstita cruce. şi de
lnchinarla cinstiteloru şi sfinte Iuru moştYe. şi
desfinţYi deal 7 săb ru dentrn toate lumla. si
de toatâ toc~ela bisericIi. cese cade to'ttâ •
ao ţinla şi ao mărturisi, tocma pene lavremla
ciasulul celuI de apol.
verSQ
- PUA VILA
Cregiiîntru unul dumnegeu pru'intele
atot ţ'iitorlul, făcătorlul ceduiul
şi al pamuntuluL tutUl'Ol'll vegute
loru şi nevegllteloru. Şi întl'unul
dOmnii IsHsfHulluldumnegen, unulii n(l. ve. rarâ tocmelele se chramâ ofire cu
scut cee dela, prtl'intele llttSCUt marna
inte detoţi w)c'ii, lnminâ denluminâ
• 154
reeto
143*
- S-TlI AP LI. - 144*
tatălut. Şi larâ vaveni întru mă
rire săjudece viii şi morţ'ii, ce înp~
răţUa nare sfrllşit, Şi întru duhul
sfăntu adeverit ce e de v'iaţâ fâcăto
rIu cerase dela pttrinrele, ce cu părinte
le şi cufUul ine închinăm şil ~ărim,
pre cela cela n graitu prorocii. întro
sfăntâ asăborulur şi apostolescâ
biserecâ, mărturisescii unbotezu de
ertare pecateloru. ascepMm învirare
morţilol'u, şi v'iaţa ceva sa:t'ie înveci
aminu.
larâ cumll se gice creg cum ai gice că
me botezalu întrunumele tatălui şi
alu firului şi al duhului sfăntu întru
odumnegeire, şi întro înperă.ţ'ie şi
întro începere şi întro tărie. şi în
trei tocm81e cese gice feye. cerale şi
,erso
- PRA VII,A -
chipuri se cMmâ şi toc mele. că u
nae tocmela, şi altae fire, fire
să cbemâ cee depl'eunâ şi trei feye
Cri, una laste fire şi suntii trei fe
chipu1tl tommlleloru. că unuliie ta
tălu şi unnliie firul şi unul e duhul

rarâ CE'e sum bătâ sau dumineca ase posti şi prest_ o~i, 'iarâ alţYi şi preste eloao. fYe~ d~mne(!ell adeverit dela dZelTIlle(!eu adever, sfăntii ce tae ~~cmelele: la~~ nu r~ste
carele cumuşu va dupâ legiuirla îngerulnI. 1arâ na,scntii larft nUfrtellt, întro o fire altâ fire ce acetaş fire ŞI aceIaş vre
fări\, deo sumbătâ numai, acestae II de incei chemaţi tocmitori săfYe. ca săfacâ ţ-

cigaşu lui Hs. tocmire locului întru toate sumbăte odatâ~ apărintelul, ce cu dinsulu furâ toa re, că deprennâe tati'Llii şi firul şi
Grălac-TII Apolosu C~i, fraţiloru celora
şi dumineca de doao ori. şi cei delocu cese ~ice te pen t l'nnor oamenH, şlpentru
. spase
v
s f an u L U u. deCI. părintelee
v. t 1 el h v
, nenăscut. u •

de doao ori postu mYercurla şi vinere.

ce lise cade să vie Sflse închine ch n n ace nla, noastl'Ct POO'Ol'll denCel'ltL şi se întru rarCi, f'irulii e şi nascere dela parllltel~
Deci întruna degile Un trupu mortii o , . , ' d t 'u mlll
Iora ce lui dumnegeu săite închine. ve POşft deh duhulll sfântll, şi dela fa ca dentru soare lun1lna ŞI en 1 . '
altlOare cărUIa fu scosu la cale, şil
gi pl'e fratele ten v8gi pl'e dllmnegelll întimpinâ marele Paharn'ie. şi vegu
tâ, l\,f
manta se înl)e1!+ft şi Sel'estlO'l1l
"o • . , t e cuvun tuIl, I"arâ
v
, duhulll sfăntue. eşlre
'.1 , n fi' tehlle
dela prtrintele, ca re, pal'l~
v U '

Mu. şi ratâ gice Cri, amu luatll de 2 îngeri mergundu pre urma patului pentru nOlîngilele lui Pilu tll elen t v •

Pont"U, ŞI. clllnnr

. şi fu îngrnpa 1,(1, nenascu a t' cese chrama tatalu, l(Lra.
la Avraamu. şi cun du se cade fraţii
v

mortului. şi sărugâ lui dumnegeu săi Şi î ' ,

UVlse atre!a gi dnpft scriptnrâ. fi ' f"" 1
re llU Ul C - . ee dese chramâ firul,
, ŞI
Ş i se v ~ f ' ~ 'Clltlul 'Iela IJttrintele rara fi
, . SUI spl'ecenu ŞI şade de ,hl'eptn,
v< • , . u lla,~ , .1 ,
 155
. recto
- S-TII. APiI' - ~ 145'"
re duh~lui cese chramâ duhul sfăntil şi
rase dela părintele. larâ toate firile
cese gice fece otocmelâe şi ofi
re, ovrere ofa,cere obunătate, opu
Mre, un sfetu. dereptli acela, unu
dumnegeu mărturisescu rarâ nu trei,
că nu suntli despărţiţi unulll dentralt
ca oamenii, uice înmulte chipuri de
năravuri. ce denpreunâ tatăl şi fi
rulll şi duhulU sfăntli. şi ullulu den
tru altulu nev~rsaţi şi neamestecaţi
l ncapu, fieşcarele ise socotesce fa
c;a lui, unulu întru moştenie altul
întru fecior'ie rarâ altul întru eşir€'.
rarâ demva grăi nescine ce laste'tatul.
giceivolu lur, cer aste firul şi duhul
sfăntli, ce petrece tatul. rarâ demva grăi
ce raste fUulu. gicelvolu lur, Jaste cum
"er80
- PRA. VILA -
amu gis, tatul şi duhuHl sfăntu, ce pe
trece firul. aşijderra şi duhul sfăntli.
că latâ faste cee tatliI şifHulu, ce pe
trece duhul sfăntu. cătocm81â neclă
titâ ra,ste. cum gice Gl'igol''i.Î bogoslov,
cum petrece tocmCla, clatitâ şi
mutatâ. deci faste dllmnegeire, dese cade
agice prsecurtu. neînpărţit. întru ace
ste înpărţiri. nna 061'e, rarâ altâ
ofayâ. cum al'â fi treI firi depreu
nft întrnnsoare. o luminâ, amestica
tit, CUndl! se vede în~rn dumnegeil'e o
fire, şi l'lmdnlu. şi un'ii începeţu
156
recto
146*
- S-TII APoLI -
vuntulu şi suflet,ulU, denceput apâ
şi izvoru şi rău. însâ dupâ cumu
gicemu credinţa să apuce înainte,
îarâ nu spunere. cadese atot omul cu
ratu, şi luminat-ă cu lucrurile lui
dumne,1eu 'f '.
si ca să aibâ îndercptă
torIa. duhulu sfăntli. ca lumina săra
luminâ, ca se cregâ întru numele ta
tălui şi alfHului şi alu duhului
sfănt u. întro dumnegeire şi întro pu
tere . .întru trei tocillele să se cunoa
scâ şi sese închine. rarâ dem~va intre
ba cineva dentrupoşare dumnegerascâ
adomnului şi dumnegeul măntuitorlul
nostru 1s Hs, Iarâi voi r~spunde lui,
însuş cuvtmtulu lui dumnegen nescris
fărâ de trup, unulu născutli fiIu de
la părintele. cee luminâ dela lumi
verso
- PRA VILA. --
nâ. rfmlll vieţ'ii şi fărâ de moarte
lumina mărirei, şi chipulU feyei
lui. cu svetul părintelui cehIi fă
râ de începere, şi cu lucrare duhului
sfănttl. dentl'U sungele fecioarei "-4~
sfăntâ, şi depurure fecioarâ MarHa
fiindu întru tocmela lui, îngroşâ
presine trupu viu şi cuvuntăreţu. şi
acesta învreme de 9 luni se întări,
şi s[t născu omu purtăreţll, cese gi
ce dumnegeu şi omu. întro tocnH~lâ
doao firi purtâ, ne înpărţitli şi
ne amestecat. şi în 2 vreri şi în 2 fa
, 157
recto
! - S-TII A,p-LI -
tra C8raş inpreuna1'e vOIa omenescâ-
şi lucrării se nevoi, cuvrere înpreu
1
I nării dumnegeirei. şi ce vre voia dum
ne<jerascâ Iatâ şi trupesca, ce vOIa
grăescu şi' facere că fire ce vre mun
1
f
ca, vre de M vru de âmbla, şi acera
lucra cumu vre, ce aceste făce fi
re dumnegeirei dupâ slobog'ie, larânu
denevoe cumu eu, cese şi osteni, şi '
cee dese rugâ părinte trecimi păharul,
că era vrere firei, ce şi dupâ învUa
re, şi de adirepta p~Ll'i ntalui ş~
derEl. 2 firi mărturisescu. de Hs. de
preunâ dumnegeire şi omenire. mă
carâ ce fu şi mai pre desupra defi1'e.
că fire e aminţ'ii şi acuvuntului şi
aviului. că nu nue putinţâ voei. că
oare unde e fire grăitoare, acolo e .
verso
~ PRAVILA
şi facere şi vrere. rarâ fire 2 vre
ri să înţelegi. rarâ năravulu unulu.
socotire o tocmesce. ra1'â dupâ s10
bogHa dumnegeirei, rarâ umblâ şi
omenlra lllCl'ezâ amundoHo, ral'â de
te vaîn treba cineva ce htr, grălascelni 'înnnravll cu dinşii, şi de toate înprt
rau toatâ tocmela biserec'ii, cele
scrise şi cele ne scrise le cupring. şi
J.
me închinu cinstiteloru icoane cee cu închinu şi cinstescu sfăntulu dentrn
tl'U puu e omu cuvlmtul d lui dumnegen,,
biago;;Nl' ' " ŞI
oVItul dumneg8Ir8I. , ne mn keta, '318 sf'm ţ'1 pcr·tri nţi. 2 cel dentrn
'fura
taţi 1ne' cera ce ŞI. nnge cu cl'rdmţn.
" t. t~ Il
158
recto
147*
- S-TJI AP IJI - ,148*
atotu chipulu cee de vHaţâ cruce.
Sfinteloru vase, şi cinstitei şi
dumnegeescii case şi locului. şi lu ,
minateloru cărţi. pentru ces făcu
te cu muna bine v1'urâ 'apetl'(~ce pentrn
nOI şi acele dumnegeesci cuvinte,
bine vru dese scriserâ cu mai multâ
rubire de oameni închinume şi cinste
scu icoana precuratei şi născătoarei
lui dumnegeu. şi tuturoru cinstite
loru icoane aogodnicilor lui dumne
gen, pentru către o fire me închin
cu dragoste lui dumnegeu. cu ochi su
fletesci zboru către vedere chipli
lui celui dentiHu, şi nu întocmescu m in
te tocma pene la lucrul şaruriloru.
închinume celora ceau trimis cinste chi
puIUl celUI denturu, cinstescli şi sfin
verso
- PRA. VILA.
ţii moaştele sfinţiloru, că delumina
te, şi de vindecare luarâ daru dela
dumneg~u, aşacreg, aşa gundescu, întru
toate 11113 botezalu, toate le sosiru,
şi toţi ereticii, şi cela ce suntu întru
rechitorile lor, fugu şile blastemu
şi le urescu, rarâ pl"iimescă şi me
toata 1urne'1 a 7 sa~ bol'. 1 celă de în Ni
. .
Ince <t 'v 1 ) ,IV Costantin. 150 de
".
Sfznţl
•

1'i. o inchinăc'iunemu ras te sau o buigu ceri, denprennâ dumnegeire şi ome parel1lu"" ' " . f'
cal vegtl pre cela ce sau ari'Ltat parm~l. 1D 3' Efest! 200 deparmţ1.
• • "' • ~
4 do
ire. iarrt către tocmele şi feye 3 nia. că, vru ca un dumnegeu şi lucrâ cutr upu," ŞI. Cit. oamen'ii au petrecut H a Iln'd onu. " 630 desfwţl pannţl., ti

stmtl! închin~tte. deci acestra umblâ cu ce cu fire numai vl'edi şi lucrării şi Pen t i'n vedere' , trupului muntm. "lam" lD t'la ce1 ch~l) în cetate lur Costan
L " ..

vlmtul dllpâ marele Grigorie. cugetâ
soarele şi lumina şi zările, minUa cu
iarâ nu p~catului. că fire omene~
câ fărâ de p~catu' au luatli, şi den
r~llle tocmi. lnchinume lemnului tintl, 165 de sfin,ti părjlDţl. 6.a ş}J
Clnstitei cruci. pentruce că fu legat dire larâ încetate. l~l CO,sta~~IDu. 350
trup 1" 1 '
' ,u u tu dumnegen spre dinsulu, ~I 17. . -O deparlD:I
" . fi sfmfl ~ . 7 lD Nlkea. -

159
recto
-- S-TII AP -I,I - 149*
depărinţi sfinţi, larâ pr'iimescii pre toţi
şalţ'ii clld:trlilll lUI itumnegeu ceseu
adunatll de întărire creştinatrtţ'ii
pre alocure sfinte siiboarâ. cepre dinse
le şi bisereca apostolilorii leu pr'ii
mit. farâ precefa cesen lepădat leprt
dar, şi pl'e celn, celan hlastemat bla
stemuL aşa giindescll şi aşacl'e~,
şi mărturisesc depnrure sfănta şi
de viaţâ făcă.toare, şi întro fire tro
iţa. pene ltunoarMme cu darulll lui
Hs aminii.
Aci:1sta fu tocmitâ degisa creşti
nrtMţ'ii, c1entru dumnegeescile ~cri
pturi, de Gl'igorie hogoslovii, şi de în
văţăturile sfinţilorii apostoli, şi
dentru săborulll celorii p~'trinţi dnm
negee~ci, întru cl'edinţâ direptâ
verso
- PRAVILA
apetrece şi întru creştinătate, ce
ne va umbla întrll acestâ sHwitâ
petrecere.
Altâ tocmelâ de Ustinian,
ce au tocmit însuşi, împer{LţUa lut
Cre1t1 întrun dumne~eu tatăl ii atotii ţIitorlu.
şi întru unulii domnulii Is Hs, fIlulii lui du
mne~eu. şi întru duhulii sfăntU. unIi firi
întru trei toemele ne închinămii. unIi uumne
~eiri, unIi puteri, troiţa întru ofire. larâ
la 1ilele c1eapol marturisim, dOlllnnlii nostru Is
Hs, unulii născutii fr'ÎulU lui dllmne~eu adevcru,
d1tmne~eu adeverit. ce mal nainte devecu fărâ
deai dela tatălii nă seutU. de purur'j'a intro fire
cu părintele. ce dentru c1insulU suntii toate, şi
cu dinsuHi tOlte. pog,nu deincerlll şisc Intrupo
şâ denii duhulu sfdntU. şi dentm sfânta slăvita
născătoarc lui dltmne~leu. şi depururla fecioarâ
1\larlia se intrupâ. restignire răbdâ pentru noi
la Pilatu deînPontll Jarâ se îngrupâ şi invisQ a
treIa ~i. ullulil larâ întmceliaşu chinuri, şi
minuni. cella cele răbc1â ve~endule pretrupu.
160
recto
S-TII.AP-LI ---- 150*
nu alti'i cuvuntii alui dumne~eu, şi altă Hssă
scim. ce unulii şi acellaşii întro fire tatăluI
dnpâ dumne~eire, şi intro fire noao aşijder'la
dupâ trupii. că oarecum fu întru dllmne~eire de
pIinii. cănu inpreunarli tocmelelorii, luamii
de mărturisim, că laste troiţa. troiţa şi se
intrupoşâ unulU dcntru sfănta troiţâ, cuviin
tulii lui dunllle~eu. cănu tocmimii patru fege
aluarla sfănta troita, deci cinera a ve acestla
aşa blăstemămul detoate inpărechitllrile. brâ
mai alesii pre Nistori'c ca unii slujitorlu. şi pre
cela ce chitescii intracestaşii chiteIâ. cela ce
înpartu unulii ilomnulii nostru ls Hs, multi lu dum
ne~eii, şi domnulu nostru. şi cela ce nuD măr
turisescii întru peleşi şi dUl,â D deverti, sfânta
ş~ sIa vita şi depururla fecioarâ Mari'e E -4"'" cese
~lce mnma lui dumne(leu. ce doi fii grăescu,
deci unulii ce e dela tatulu cuvuntulii lui dum
n:~eu: la~â altuliî ce e dela sfănta "-L\"" şi depurn
re feCIOara Mari'la cu darul şi cu dragoste şi
cu înpreunar'la, ce e cllvuntulU lui dumne~en ace
la să fIe dumne~eu. şi cela cese lepădâ, şi nu
mărturisescii pre despuitorlulii domnulii nostru Ia
Hs fllulu lui dumne~eu şi domnulii nostru. ce seu
intrupoşatu şiseu inpeliţatU, şi ~eu rastig
verso
nitu. unulU acela afi dentru sfănta şi Întro
fire troiţa. că acesta ulIulii 'Iaste ceine închinăm
şilmărimii cutatăl şi cu duhulă sfăntU. larâ
blăstemămu şi pre Evtihi'e minte vătematâ ..
ce şi prd cela ceau înţelepţit cudillsnlă şi prece'la
ce inţelepţes<\u şi acmu. către prividenIi,
aducii omenlla unuIa născutii fi'lulii lui dumne
~eu. şi toţiceia cese lepădâ Jestănta fecioarâ
şi născătarla lui dumne~eu MarIa. adeveritâ
nascer'a domnului şi dumne~eului ispâsitor'iului
nostru Is Hs, ce se ~ice măntuirIa noastrâ. şi
cine nul vamărturisi prea cela întro fire apărin
telui dupâ dumne~eirc. ş'! întro fire dupâ o
meni'e dumne~eire. intracelaşu chipii alU Apoli
narle sufletă putredii. şi prccelace au gundită
îlltruînchipn cudinsulu şi cice ehi tesce aşa,
şi cine grăIasce fărâ de minte domnulu nostru
Is Hs fllullui dwnne(ltu şi domnulu nostru du
mne~eu. şi cine bagâ ameshicăCIune către o
menle unuia născutu hlului lUI dUJl)ne~cu. şi
toţi ciiţ i giindescii intrac6steşii giind uri.
Preotul dtnd(l tae sft'intulll agneţll,
şive'l, dtde c1elltl'llnSll osfrtrftmiturâ,
micâ. săfacâ 200 demetan'ii.
161 162
t'ecio recto
--- S-TII AP-U --- 151* S-TII AP'I,I 152·
Călugerul devaJi înmrmăstire, şi CăIngerul deşva lasa ascernutul lur,
va striinge mulţime dea vere, întruascun. şi nuşva merge închil'ie de lene. SiLi
su de igumenul. săaibâ pocaan1:e 1 a1111. facâ 100 metanii. Calngerul fa.
şi metan'ii 2 mie degi. lnic, căvagice că e desemunţ~ bunâ
Călugerul deva şedra lamasâ,- şi de şi derudâ mare post 50 deqile metanri 300.
va grăi cuvinte deşarte, săse poste că cine se tunde se Jepădâ delume.
scâ pene la altb. prllDgll; şi metao'ii 200. Ci'tlugerul deva glumi cu fratele lUI
şi săse tae curundll cade ncpr'iit6rlul sau cu altHl. 100 de metani".i săfacâ.
masa cela cennare cuviintulll lui dumne Călngerul deva zacla deştinsii. Sllse
geu. închipulasce unIi Yasle dedobitoc. închine 100 metan'ii. Călugerul de
Oare cineva eşi denmănăstire fărâ seva da somnuluI. trupuluI 8eU '(aste
deînvăţătura ignmenului. să,f'ie fă călugel'u. iarâ nu duhulUI sfăntii.
râ de priceştenie. Deseva striga fra Călugel'ul deva vorbi Înbisericâ cu
te pl'e frate, şi nuva gice cela aug. altul, saucănLiindtlval'ude, meta'l1ri 100.
. săfa~â 100 de metanE. O.11'e cine Călugerul deseva, prinde cumiina de mlt
seva scrăbi pre frate îndeşertii. şi dlllal'lul ce1ii deruşine, şilva c(tuta
nufva face 1111 metan'ie săşiilase m(l cum arii face curv'ie. Devol' zace doi
nHa. săse post8scâ 1 sepMmunâ. călugeri întru ascernut. curvarI
1
j verso
verso
1 PRAVILA
Cineva lua postll şiva răpşti , şiva
PRA VILA
chemâ predinşli Hs. Calugerul
grăi curmezişat că nuvasci folosul deva lua ceva pentru suflet, şi nuva
\ luI. sase post8scâ 1 sepMmiinâ. spune igumenului. ca unii mortii faste.
Cinenuvafi li1 blagosloven'ilameser, ceva Călngerul deva zăce înpoala muere
veni mai apoi samI mi'tnllllce. ce să mă scâ. san întra muinisa. siinuse pl'i
niince mal apoI. Cineva ave măn'ie ceştulascâ în 40 de gile. şi sănu mă
cucineva la vremfa pl'iceşten'ii, şi nui niim~e cu sor"le că nue dostolnicii.
va erta luI. sa nuse priceştufasc~. Călngerul deva trece cu o mufare, cii
Cineva merge la CAAA tlH 4tY. sa.u lrtpiv tul va striga unii omu. săfacâ 100 de
ni ~â nuâ vreme. săse posMscâ 1 gi. metanii, sal'â şi demuneţâ.
Călugerul deseva înbeta, cum ară face Călugerul ceva umbla dupâ mesele oa
curVIe StW deva fura aşijdirla. menilor, san lanunte. ursii gl'ă,fasce
Câlugerul deva Srtl'nta ori încechip miI dwnneg8u că faste. Call1g~rul ce umbl~
rare. săsepostescâ40 de~ile. şi metan~i80în~i. întru petreceri:e mil~enescl. d~nnneg.eUl
" Călugerul schimnicu devalovi preun fra grărasce căe cUH;e. ca l~ul l~sa drn~ul,
"f'~ 100 ,i t .. ~ pentru săvarlft muenle illll'eneSCI.
\ t e. Set ~tca ""e.me anIl. 'f-
Călugel'ul sihastru, nuisecade saaibâ Călugerul deva lucra ceva fărflde man
,nice unii dobitocii fărâ pisicâ. t'ie. smintelâi faste luI.
 recto
- S-TII AP -LI - 153*
Călugerul deva fura. ceva den mănăstire sase pocalascâ întru tate gilele vie
vestitâ. post 12 al. sanuse cumir;ece fR ţii lui. şi sase ferescâ înpostulu
râ den pasei. Călugerul schimnicu
devasărutaprefrateseu.sMacâ 100 metan~i. ta şi dumineca, şi tnpraznice dom
Călugt~rul deva aduce ceva înmanăstil'e. nesci. şi aşa să slujescâ dumnegera
s(wu birurascâ cu dinsulu ce igumenul. sca slujbâ. rarâ de nuva vre saţie ca
Călugerul deva munca carne. sase poste
scâ 12 al. şi sase priceştuIascâ de
treI ori înanu. şi metanH cute 5 O.
Ce căluget. şade la masâ, şişva sIa
bi bruulu. cumu are foce curvIe,
Călugerum ceva zacia înbiseric[t să,
facâ 200 metan~i. Călugel'ul ceva Crt
dIa cupal'te bttrbăt8scâ, sau cudobi
tOCll, şiseva înfrunta. săse pocMascâ
8 al. metan~i 150. ce toate învaţă
turile nu suntu la, toţi oamenii,
ce lacei înţelepţi. ca unIi ca acela se
verso
PRAVILA -
chemâ oameni ceresci. şi ângeri pă
muntesci.
Oare cine va versa facundu sfănta
slujbâ şi o va feri post 1 septemunâ.
Cineva pohti df3şva tăIa den trupul
lUI post 3 ai, de apâ şi de puine.
Cine nuşva feri sfăntul agneţ celva gusta
şoarece, saulva sfl1ruma post 40 deQile.
Oare cine va versa sfăntul paharu,
învr~l1le adncerIi, post o septemunâ.
ra['[=t la svel'şitu 40 de gile post.
Deva clmta popa letnrghie şi va uita
să potrebescâ sfintele daruri sa le so
cotCsc:1 pene dimineţa, şi sap o
trebescâ pre dinsele.
Călugerul popâ deva cade ori înce
chipu de curvIe, şinuva sci nimine
numai duhovnicnseu de pocaanie
164
recto
PRAVILA- 154*
mare de vinu şi de untll numai sumbă
non'fl sh lase popHa.
Popa deva lovi precineva întru oca
râ şi dentra ce loviturft va muri,
să fie scos. rarâ devafi prostu st1. fie
desparţitu. Călugerul deşva
lepăda cucll11ulseu, şi larâ seva întoar
ce delva lua dupâ 6 ai, sase cuminece
la pasci metan ii 50. Călugerul
nuise cade săşlase postrignl l)1i, să
umble încoace şi încole.
Episcopul sau popacenuşvaînvăţa cu de
dinsu postrigaşii lui, şi oamenii
verso
- S-TII AP"LI --
întru credinţa ce bunâ sase deşparţâ.
Oare cineva pHarde dentrupullui dumne
geu o pă,rtice, săse despăl'ţâ 40 J de
gile. larâ de boalâ 3 gile, rarâ boru
tura sa o ferescă sau sao îngrope in
biserecâ uude nu umblâ oameni, rarâ
sănuo arg.â cum fac oare carii naînte
lepţi. şisrt gicâ 100 de psalmi, Iarâ
deova gusta cuine, post 100 de g.ile.
Cineva înpuţi bucatele ces muncătoare
să facă o sutâ de metanii.
{I~
Popa ceva be vinu pene înalu 6 cias
de noapte şă.
nu slujascâ.
Candu veri să potrebesci sfănta, nupu
ne vinll multu. Cadese popei să
şagâ la masâ cufrica lui dumneg. eu
sămanunce şisă,be cute pU9inelu şi
săse socotesCâ, că slugâ laste. că
, 165
reaio
1 , 157*
\
arMasce sc,'iptura popa cese înblltâcum
~a judica direptu acesta ama alesu
rarâ nu învăţu. nu <1iC1l scripturile
sănubei vinu, cese bei lal;â sa nute
înbeţi, cr=t totu beţivulu serăcesce,
şi minteş pHarde, şi multu reu
face şi pre sine se sugrnmâ, şi sufle
tulu luişd[:t dracului.
Călugerul deva scrabi pro fr~ltele seu
sauva grrLi cuvinte deşarte cu dinsulu
săse post8scâ 3 gile de pitâ,şi de
apâ metanii 150 la gi, şi dupâ ace
,
la S11Şll facâ mol'ltvâ, pen trn' ce ca
v
şau spurca t II gura, , v v
Cui va curâ sunge de înnas. cadese S8nuse ndu fârâ delu~ru, ~ă.Duma~~nce pe
priceştufascâ, nice s:'lra anaforâ,
~ d ~ ~ sa" ~a
Iara e mgura, J .
v
Nnsecade călngerulul să.ş lase sunge
verso
PRAYJLA
săfie sănetosll, fară deo nevoe de
boalâ, cese c:;tde lUI săş lase sunge1e
lur şisălu verse întotâ vremp şi
întotate gile, larâ noapte şi gioa
osteninţâ şipost şi pri vegherI', şi
cu rugacIune ase usca şi aş versa sun
,
gele lui.
Nuse cade sase facâ leturgh'ie şi săse
I
I
priceştnrasci1, şi dupâ acela stl,ş
lase slmge, ce decaşva lasa slmge, du
pâ acela de va vre srtla şi (I,naforâ,
1
,/
rar[t s{t-nnse priceşt~1faseâ,pel1truce dL Cade se asci, că deseva tumpla prazdne,cui na~ce
'1
nurastefrnmos~Linatrnpul 1UH umne'!eu.
, •
Cillu,yel'ul de,'a, redica vro grtlcevi=t
o lanmenulu
. lercuri san vineri. de
pre llll. şllva lOVI,' "
V"'
sm'
bv v.~. ' , l 1 7 fi
tae lUI muna, lala IgUl1H nu (e\ a
I v'
şi C-LjJEIIIIKL\ sălgonescft cndesparţl
I
>.
r
.. ' 1u.
re ŞI, )cus f't'
e mcu
166
recto
156*
Că,lugel'ulu denllv{~velli lanO,\OIlOLpIllI
4'''', sMacâ, 150 demetanii. rarâ de
nuvaveni latoatâ utrlmIa, sănumă
nunce întrar.Îa gi, dnpâ cuvuntulu Iur
Pavelu apostolU, să,nu mfl.lluJlce4eşertu.
Aceste învăţăm, devafi sanetosşi
nuvavenilabisericâ, iarâ deva fi '
slab spre un'ii ca acela nu laste lege.
Iarâ cine vafi latoatâ uirunie,
şinuseva tumpla la 'lC'f'WlmWE heru
vim, 50 metanIi,
Iarâ devafi laslujbâ trimisu, spre
v unii ca acela, nue lege.
Calugernl cenuva veni ' laleturghie fii
ne la al 9 Clas ŞI meta~I~, 100.
Calugerulu dup[t pavecermţa deva
' . •
muncit ŞI vfLM, 50 demet,anil.'
verso
PRAVIIJA --
Calugerulu cutu va fugi deal lui,
atuta se apropiie de dumnegeu, şi
Cllt seaprop'ie de ai lnr atuta fuge de
dinsul darulu InI dumnegeu.
Nusecade calngerulnl satung[=t pre mi
renll, ce pre crtlngerll sau pre popâ,
a<::ijdire
~
gicE' s{tnusepriceştulascâ. de
la popâ mirenu, ce dela crLll1geru,
sau dela episcupulu.
De petrecere. cese {Fce De .
post şi dezlegarl'a atot anul Nichifor.
rl r"i lui Hs şi li -ro IAB I\EII'L;\ , mYercun sau VI
1 , dezl'egămu la brunzâ şi oao. 'larâ de
nen. _ , "
seva temph POll\A"C'rBo li L\II, 111\11 I!~BEAEIIIE, 11.\11
Cpt'rEiIlE, 11,\11 O,cn~"I":,~ v ,
, " ,'"
zlegămu la pesce şivinu, aşl J dm,a Ş~ lapre ,
b ' "e larâ şi lablagoveştenll orI înce QI~e
o raJ elll , , " v v
va templa depostu şi 4B'k'rollom, dez!eg~~u
la pesce larâ înseptemuna ce mare penu laJol
' 12
 \',
161
rectn
mari, untu şi vi nu. larâ invineila ce mare vin
numai. i:arâ 2 praznice ale lui predtece şi C-T".
Petru şi Paveli'i şi bogoslovu loanu, desevoru tem
pla mIercuri şi vineri, sămăn1'lnce pesce. 'larâ
la KP?lCTOB" sănuse mănunce untu. vinu săse be.
1?
l~râvdupâ ~ilevdupâ crăc'iunu, şi intru sep
. temuna inamte lasatului de carne şi larosalIi
·
şi abrunzIi, şi luminata. dezlegăm Iatoate
. miercurI. . ce e şi vineri intru acIaste rosalli.'
vinu şi untu numai. . boalele ce es întra ceste q.ile. deci intra f~
Cadese săse SCIB şi acesta, că dupâ prazdnicile
domnesci, sănu facemu o mÎincara. ce 2 şi
să bemu şi vinu.
Ca~ese ~sci, că intru postulu sfinţiloru apostoli.
• ŞI x.. Bi\ PO~A~CT6i\ şi oycnEH"iE 1>-lţfl marţi joI.
pesce sanuse manunce. ce untu şi vinu numaI
iarâ luni şi mIercuri şi vineri, nice untu nice
vinu. ce săfacemii numai odatâ muncare.
Des~va templa vreunii sfăntu marţi joi. şiva
•ave polieleu, sămănunce pesce. iarâ devafi
IUUl. numai untu şi vinu. Iarâ devafi miercu
ri sau v~ne:i săsemănunce de 2 ori, şivin săb~m.
Ca~es~ a~cI ~a ~evafi sfăntului I>AiiH"iE mlercu
fI ŞI vmerl, sase mănunce untu. brâ deva
fi luni şi pesee.
1:(;1'80
- PRAVILA
î.arâ desevatempla pomeniria sfăntuluI celula
ceie hramulu,
. mlHcuri
• sămavn·
sau vineri ,unce
Cadese• asCI,
. dese va templa vreunu sf· an t u. şlva
V
•
168
rccto
155* ~ S-TII AP~LI i58~
q.i ce '(aste ântTI.lu alui AvgustTI., pene
în 15 q.ile ale lui să ne curăţim cu postul
cumu şi întralte posturi. al crăClunu
lui şi al (TH Petru. pentru aciastâ
tocmelâ. pentru închinare cinstitu
lui lemnu, şi pentru cinstita c"TM
născetoare lui dumnegeu. şi pentru'
ceste q.ile'întru toate nisl~ cade sa ne
lăsămu, de brunzâ şi de oao, şi de
altele nice pesce agusta, nice untii.
fărâ înprazdnecul preobrajeniii. că
întrunsul taste mungulare mare fraţilol'u
pene în lO q.ile de lunâ .
De cetire calugerulul în
chilie si de metall'ii.
Că amu 111atll de pre acele l( emi, în
PRAVILA
tru chilia lui să cetescâ psaltire.
•
pesce.
deci cinee mai pdernic saO sverşascâ
întro <li şi întro noapte, alţii şi
170
169 r~~to
roclo
160·
159*
şi 6, 4 at{p-, II WI>-kAHfllţi\ Q at{e. ,
. A,.ciasta laste Scara cartiI.
pravila chilieI. e:tp. 1. De prazdnice domnesci, Lis 1*.
6 at{e, şi metanii 300. Pentru o de sfinţii apostoli, cap 2, listu 3*.
psaltire 60 at{e: Acathistul 12 ave. de mucenici mari, cap 3, lis 4*.
de bOlari şi de mai mari, cap 4, lis 6*.
Paraclis 6 at{e .
de postrigu, cap 5, lis 8*. '
De scurtarea postului. de episcopi, cap 6, lis 9*.
cu leturghlla. şi cu psaltire, de popi de dIaconi, cap 7, lis 12*.
Pentru 4 luni de postu 10 leturghii. de parinţi 8, lis 14*.
:pentru unu anu 3(; de leturgh'ii. de maştehâ 9, lis 16*.
Penţr 1O le~urgh'ii. 5 psaltiri.
u de cUl'vari, 10, lis 16*.
pentru 20 deleturgh'ii 10 psaltiri. de sunge amestecat, 11, lis 17*.
pentru 30 de leturghii 15 psaltiri. de ispovedanie, 12, lis 18*.
pentrn 30 de letul'gh'ii 3 tetroevanghelu. IWi\HH" MtlflX", 13, lis 2 0*.
. pentru tetroevanghel ii 5 psaltiri. pentru de m'iercuri devinere : 14. lis 30*.
psaltire 5 aspri. pentru letUl'gh'ie 2, 15, de cineşdâ trup~l preruşine, lis 31*.
bani. pentru tetroevanghelu 5 costande. 16, de bisericâ şi de pr~ceştenie, lis 33*.
pentru 12 q.ile de postu 1 leturghie. 17, de curvari, lis 34*.
pentru 1 q.i post 300 demetan'ii. opsal 18, de postul mare lis 35*.
rurso
versO
19, de ucideredevoe şide nevoe, lis 38*.
tire pentru 2 leturgh'ii. Scrie şi
20, de mulare moarr[t, lis 41 *
tetroevanghe111 pentru 12 leturgh'ii. psalti

· ave poheleu, mIercuri şi vineri, fărâ de
tnp?stu săse rilănunce 2 ori, şi săbla vinu.
Iara dese va cunta pre 8 săse mănunce untu
d
eva
fii' v
um, sase mănunce pesce,
Iarâ, deva
v
fi sfăntului pre 6, întrac'ia.:li
't savr'le
vmn, cu blagoslovenIe. apatra parte decofâ,
De postul POII\A"CTBO (BO,
şi alu Rfinţilolu apostoli.
Cade se asei intru postulii năseutului H '
IV f' VI S, ŞI
avu s tn~l or apostoli, căndil seva tumllia aliluI
' 21, de fur'ii biserecii. lis 43*.
3 înseptemunâ. tarâ alţ'ii 2, larâ re 1. molitve 66 cu nOflM" r-BII.
V
• "
22, de rapitori, lis 43*.,
,Iara
metanii să facâ carula cl1mni vafi Spunere q.ileloru, 23, de ii dire biserec'ii, lis 44*.
putere. întraciasta şi nOMHo4JHfI ~ ce 'iaste intrun anu de ciasuri şi demejdocias'ii, 24, degadini defieri, lis 45*.
mi
4" cu HEnOpO\lEH'ifl şi cu metanii cum In anu suntu 12 lnni. Iarâ septeml 25, desăblaznâ cnmlma, lis 46*.
.
ŞI altâ slujbâ. Cade se asci, că
' .
52.1}ile 365. Şi ciasuri 4162. 26 l de atrela nuntâ, lis 47*.
dupâ lăsare eşi rei den biserecâ şi şi mejdocias'ii 2 povări şi şase 4eci . 27. de furii groapeloru, lis 47*.
vom merge lachilIe, nu se cade să facem înpostulu mare, metan'ii 396. 28, de cine are vrajbâ, lis 47*.
<

o b'
V l' a unul cu altu, că opresce ada
'
safacemu preobiciaiu metanli. oidupa" l' I a
29, de morţi,'·lis 48*
'1..
· l'
pos t u1Ul ce UI mare, să umplemu oi
l
t'
C Upu latâ altâ pravilâ,
sta sfinţii părinţi. că nise cade saue Pentru vecernii şi pentru 9 ciasu 2 ca 30, de mortăcinâ, lis 48*.
d " '.:1' • pos Ire
upa ~ce :1, candu laste allYluia, săpunemll
l

meJduclaS'ie fărâ decathisma,
De q.ioa dentlilu De Avgustti,
şi ce e întrll~S:ll tocmelâ p0stnlnL pen ~ ave. Pavecel'l1iţa ce micâ 3 a<;e.
. trn adormll'lR precuratel I>-lţ"''''
La arăt:tre. C~1 dentra ce·s·ta" • r!'
~I
ferimu detoa,tâ adunare. thizm,e. şi pentru pavecerniţa mi ~ 1, de puţ sau făntTI.nâ lis 49*.
Pravila călugerului prostU. câ 1 cathismâ. pentru pavecerniţa 32 , decineseînsoarâîntraltâcredinţâ, 51*.
Pentru 9 ci:ts 2 ave. Dereptli vecernie mare 2 ~athizme. pentru nor.oHOlJltlH4tY> 33, de mana, grăulul. lis 51 *
2 cath~sme. pentru Htren'ie 4 cathis1jte. 34, de nuntâ, lis 51 *.
pentru chilie 2 cathisme. pentru 300 de me 35, de preoţi. lis 51 *.
Iar~ c'e mare 6 ave I10I\OH04JHII!ţ"
. . <
'
d' t"
e aq a 6 ave. lJtr{'HH~ l? ar.;'.
, Cia" 3 ta~ii 6' cathisme farâ duminecâ sa,ra50 36 decela celauînvăţăturişinufac lis53*
37 decela ceseferescu derugăclunilis 54*
'

.' de metaniÎ.
 171 172 ( 173 174

~
recto rectil 163* ~ecto

161* 162* 164'"

117, decineş vaHtsa'duhovnicuseu lis 105*.
38 de popâ farâ antimis lis 54*. 76 de adoa nuntâ, lis 82*. '! 118,devalegapreotulpreun voinic lis 105*. De petrecere alu ('f"l Pahorn'ie, 142*.
39de mUlare ce nasceinpostul mare lis 54*. 77 de cela ce aprindu macarâ ce lis 82* r 119, deprocleţUa muerii, lis 105*. tocmirA de creştinMate, 143*.
40 decine se u~idepresine, lis 54*. 78 de moarte igumenulul lis 82* ~ 120, de d'iaconu, listu 106*. tocmelâ alul Ustinian 149*:
41 decine poartâ piale necuratâ lis 54* 79 demai marii bis~recii lis 73* .. 121, de om mirenu, lis 106*. de popi şi de călugeri, 150*.
42 de ucidere, lis 55*. 80 decela cenuse cade sMaclî sabor lis 83* 122, deput8re preotului lis 106*. de post şi dezlegare, 156*:
43 decine se boteza de pagllll lis 55*. 81 decela casedel ungâ decreştinl'itate 84* 123, de cocon mortu, lis 106*. depostn 1u P0{l\AEC'fEO (EO, 157*:
44 de preotu, lis 56*. ' 82 de cineş lepădâ dtluger'ila lis 84* 124,de mUlare ~eşvaomorâ feciorul, lis 107*.deej'ioa dentlllu alui Avgustll J!57*:
45 de cinci septemlwi, lis 56*. 83 'de atrela nllntâ, lis S4* 125, de mulare fermecătoare, lis 107*. de cetire c1ilugerului, 158*:
46 de0ine junghe ht price, lis 59*. 84 de si\blaznâ, lis 85*. 126, de mulare ceva ocărâ pre popa lis 107*. Pra,vilâ crtlugerulul prostu, 158*:
47 de preotu, lis 59*. 85 de cine curvesce cu clline lis 85* 126. de mUlare ce aresungele el lis 108*. de pravila chiliei. 159*
48 de mueri, lis 61*. 86 decine curvesce cunaşasa lis 86*. 128: de mUlare, listll 109*. ele scurtare postulnl, 159*.
49 de preotu, lis 63*. 87 de certa de doi fraţi lis 87* Povest de un preotu, lis 109*. coneţu scărIi.
50 de coconlt mortu, lis 63*. 88 de pomenitor'iu reutate lis 87*. 129, demurare, lis 110*.
51 de botezu, lis 63*. 89 decine seva priceştlli dupâmuncareS8* : 130, deva nasce mUlare Jis 110*. II;RoHH'iE.\\" W"4'\ HnOCnElUEtr'iEM" (11.\
52 de cine hulesce pre popa, lis 66* 90 de oprire nnntei, lis 89* .. 131, decin e pIarde ceva lis 11 0*. IIC'hEP~WEH'iEi\\" C'f ·ro (\·XA.
53 depreot de diaconu, lis 66*. 91 dece nusecade înpostulrnare sesefacâpornellire 95* .] 32, de cine poartâ farmece, lis 110*. C'iIO KH~lr8 npEIlI1CA \\'TCfIOREtlKII tiA E.\AlU
54 decela ce.nuvor sase însoare lis 67* 92 de atrela nuntâ, lis 96*. 133, deci ne cumpărâ farmece lis 110*. K"I 1A3"IK" MHXAHi\" MOgA.,'iE. IHIO'I"OM •
55 de cine lluseplecâ maimarelui lis 68*. 93 detălhari şi defuri, lis 96* 134, de cine furâ sfănta lis 111*. nOEEi\EH'iEM" II 1Ii1\(\IIEEIr"iEM", npE CR'R
56 dentru :.tSCllllSll, lis 68*. 94 de credinţâ ase întreba 97*
VBYSO
verso
verso verso
135, de cine la sfănta lis 111*.
'fi\.\rO KlI'i,;A, IO Mt\'f .o.EII Ii,\Ct\pAI\A
136, decineJa dobitoc, lis 111*.
57 de cecela celau rod, lis 69* : 91) dem1trtl1l'le, listli n7*
137: decinela sculele apl'opelnilis 111". flOERO(\"I, 1:1\ -Ct\ERW'iEMif, npE\\,(IJIE
58 de cine seţine în curaţIe lis 69*. 9G, eleoprire episcopului, !l8*. 138, decine moare defo(),me lis 112*. tltlt\ro t\PX'iEllIlCKOflA, K\'p .frE\V4>~"\'\,
59 decene.oci'trasce lrubovullis 69*: 97, de otravâ, 100*. ,mi 'fpO no ,\tl'f.\ R~ CEli 3 E,M t\l1 oyrrpOEi\t\
139, depreot. lis 112*.
60"de mUlare frateluI lis 69*. 98 de juelecatft lis ] 01* x'iIlCK""?, 'fp8AIIXCh\ WCE,\\ t\;" IEp -.\\OtlAX
140, de câlugeri lis 117*.
61 de cine nUlubesce blagosloven'ia lis 69*. 99 de creştinl'ttate. 102*. C'1'EQli\H" WXPIli\CK'iIl. IItIAIlE'It\'fAXO.\\
142, de călugerll preotll, lis 120*.
62 de cela ce joacâ, lis 70*. 100. de cine furâ, lis 102* c'i1O KHllrS. 1I0'l'\c.I\ IIIICt\TH fh,\'k'ro,
decine va spargemIrecure, lis 124*.
63 de mueri, lis 70*. 102 de blăstemu, lis 102*. i;PM.o., A\v'f Po{l\A"C'fRA (RA, IAXM. E~
învi'tţâturâ asfăntulni. Vasilia lis 127*.
64 de cela cesrt crtlugel'esc, lis 71*. 103 de mUlare Cl1l'vâ, 102* 1I0tlE(\ -Ri\OK -A IIEAMI C'f -ro nOC'ft\, t\C~RP~
H3, de ucidere lis 128*.
65 de parinţi, lis 71 *. 104 de biserecft, 103* I~ WIIC/A R~ nOIlE(\'Ri\OK .; tlE(\i\\I f10C'fA 'foro
144. de cetttţi, lis 129*.
66 de mueri, lis 73*. 105 de furtişagu, 103*. {I\(\E .,'R'fi\. 'f'RMiI\E MOt\IIi\\C.I\ '1'f8LJlEIt
145, denuntâ, lis 129*.
67 decela ce postesc sllmbMa, lis 75*. 106 de cine sapâ groape, 103.* i\4 JE 1l0rp-RWE1I0 \\'l\p-RLJlE'fE 'I'f0 tlcnPAE.\'RII
146, de inperaţi de bOlari, lis 130*.
68 de praznicul sfllntulurIoanu 77* 107 de rnneri, 102*. 'fi: , AnllCARlUAro C"I II;EO(\ npOLJlEII'ilOcno

I
149, de pocan'ie adeveritâ lis 130*. ,

69 de ne urnblare lamese, lis 79*. 108, de spurcrLclune, lis 104*. (\OI\i\oklt'fE, II H,\CnE'IA'fIlEW11X c'iE tiE npo
Stepene rudeloru lis 132*.
70 de tainâ cu. OVl'eri, lis 80*. 109, de crdugeri, lis, 104*. De prazdnice şi de postu, lis 135*. K"'''IAIt'fE.
71 decine mănlll1câ cu eretici lis 80*. 110, de cine cu dibit:)c, listu 104*. Desăbornlu cel den Gaggri, lis 140*;
larâ preţul aceşYii carte lH~m
72 de cela cenuse priceştuescu lis 76* 111, de tulharI, !isM, 104*. De marf31e Vasilia, lis 140*: socotit cu toatâ cbeltuala~
73 de cine curvesce cnp;tgunâ lis 77* 114, de rapitori, lisM 104*". De C-'fll Petrll dela AlexandrIe lis 141*. 21 de costande, de argintUl
74 de curvari, lis 78*. Il
5, de priceşten'ie, listu, 104*:
75 de episcopi, lis 79*. 1 A*
16, de cinee oprit, listu, 10':1' I
 116
,
l'
,

'rIIA DUC'rrF~1
D~~ PIn: TEXTURILE SI.AVONE, TYPĂRITE ÎN CORPl'I. CARŢEI.

l,a pag. 1 verso. in susul steme'!:

La, pre luminata stemă a milostivilol' DomnI Basarab!.
". M. Il. M. Il. 8. r. 3. Y. insemntîză:
in jurul stemel litteriIe:
Cu Mila lur Dumnegeu (Bojiiu), Mattheiu Basarabu Voevodu, Domnu
(Gospod) Terrel (Zemli) Românesci (Uggro-Vlachil).
La pag. 2 recto, duoespre4ece versuri slavo~e, 'cu in{ellesul următorii:
Faya acesta dreptll stemă, pasere corbu port ă,
Pe d'~supr'al căruia sboru, cor6na acum aMrn/L;
Elu arată pre alu uner case pre-luminate şi pre-antice,
j Pre alu c~ser llt3mulul Basarabu, pre-vitezul
.ţ Băi-batU cu sceptru, ce nu fără sporu pe tronu se vede .
I Ale lUI vitejir bitultore, alu multora augu minuneză.
\ Deci tronul, înălţimea acesteI case învedel'eză,
Şi sceptr'ul. a lui vitejia curatu înfăyişeză.
Sub dinsul orI cil.ruf pămfmtenu e paclnică vieţuirea.
Nu lăsa sa se răsipescă, Domne, in perire
A lor corohă, ci ea să nu aibă curmare,
Iar alu corbul \lI peptll să firt 'purure feritll.
rRIILC NASi'VREI,V.
(din Fieresci).
La columna 4, Verso:
Din ordinul Pl'e-IuminatuhH Domnu It;) MA'l'THEIU Basa.ra bll, Voevodu,
(i~ şi cu binecuvelltarea presânţitulnl Archiepiscopu Theofilu, din mila luI

I Dumnegeu mitropnlitu alu Mtel ţerrer Ungro-Vlachiel, s'a typăl'itu ,a-

cestă carte, numită Pl'avila., de mine ce1l1 mai, umilitu dintre preoţI,
I Meletie Macedonenul, Egumenul comunitftţel vleţuitorilor din monasti-
rea Govora, hmmul Adol'mirel precuratel Născetore de Dumnegeu. De
acela ve rogu, cititorilor acesteI ciLrţi, de va fi· ceva. greşitu, cu a spi-
ritulUI blândeţe si't indl'eptaţr, şi p'~ noi toţI ostenitoril aceştia, Ra bine-
I
ţ, cuventaţl, far nu să hlestem:=tţr; COC] 1111 a scrisu ângeru. ci mână supusi~
r
gre~eler şi de lutu,
 177

La columna 174, recto şi verso: 178

Cu vrerea' TatăluI şi cu ajutorul Firnlul şi cu îndeplinirea Sântulul flOM.\811ME It E ~ miluesce-me ,Dum- C" 'r.\,\; ((1lE'J'''\ = Sfinta.
Spiritu, acestă carte a prescris'o de pre sla~ona în li.m~a rom~nes~l Mi- neqeule. tTII =
sfintulu.
chailu Moxalie, si dupo aBera, din ordinul ŞI cu cheltmala preluml11atu- li E. Jhcnolf'Te r" SH G~di ;EM-
II0Mi\!';IIM.? C'T",iî,i mE = Sfinte Dumnedeule:
,
lUI Domnu IrJ Mattheill Basarabu Voevodu, şi cu binecuvent:uea pl't3sân- ,\~= miluesce-me Dumnedeule. , nO.\\·Mliî ., r"1I tlpOC'I'IIME =
c"'I'''II:\"E r"il
ţitulur Archiepiscopu Kyr Theofanu, Mitropolitll a t6trt ţen~a Ungl'~-Vla~· CântaţI DomnuluI totu pămen­ Sfinte D61lll1e Dumnf'qeulf', mi-
hiel, ostenindu-me întnl ay,esta eu ieromonachul Stefanll ~dm Ochnda ŞI , tulU. luesce şi D6mne iarbi.-rne pt'e
am typăritu acestă carte. ,S'a începntu a se scrie când a fostu anul pomi noe =
de pomenin·. mine.
7149, Iar de la Nasceren. lur Christosu 1640, lunr, în ântela duminicrt a predtece =
Inainte-mergeto1'u. C"IlIE1IIlKh = pl'eolulCl.
sâutulnr posM; apor s'a terminaM lunr, în a şeptea sept emf1urt, a postulu~ preobrajenie = Schimbarea la fată. c"4JEH'iOEOi\hl = Snn~irea
apeL
din acelaşu auu. DrepM acerarogll p1'e cititorI, deca ceva greşitu veţi a- lJP'RlfiAE c"IJ'ElIlliM. = Inainte sfin(ită. Tp" CTOE, fi ,i B.o., ,i IIpO'i,\.;\ 1I0c-
r.\WM li,
fla, să îndreptaţI, rar pe celu ce a scrisu acestll textu (isvodu.) Cll iertare npolJlEIf'iE = Iedare. KOH'IMfi,\ = de treI 01'1 sfintă, şi
sa 'lu învredniciţr, şi pe nor cer ce amu typaritu acesta, să nu ne P-'lfil\hC'rRO, POjfii\~C'1'RO X-RO = Nasce1'e, din Psalmulli alu R·lea si , alU.
blestemaţi. Nascerea luI 1l1'ist08u. 69-lea ~i celealalte duptt ispl'tt-
POit\i\bC'I'GO li 41f, 1t.\I' E~EEA EHIE, 11.\1' ej)'k- vilulli.
TEH'iE,IIAII 0YCIlEII·j.\ =
Nascerea Nă­ 'lC'J'II'R'IIUE = 1'1'8 cinstituW.

FRASE, CUVINTE ŞI ABREn-AŢIUNI SLAVONE DIN TEXTU.

scăt61'el de Dumneqeu, sau In- 11~'(.;'roI16c'je = Floriile.
trarea (în biserica), sau Întîmpi- ~'d\O.\\ fi 1'-1I110.\\,,~H IÎ=PsalmulU :)0:
narea DomnuluI, sau Adormil'ea. D6mnp milucsee dc R (01'1).

i'Î3" == Eu. r"1J.l(84, v. 10B, r.) ~ rl\"roAIOIJ.lE==~i.

= Pri veghere.
I:\A 'ktt"iE cend{{? seu : de 3 ori?
I:\l\-CEEH" = Binecuventatu. 3 M 'I'OOYCT" = Gurtt de auru.. REAiIK.\I'O osp.\;..\ = Pel's6nă lUare (di- Jrmec :::: cutare
li-ro tc.El\EH·iE = Arâtarea lUI D g.eu: IWAlHlA MtlHXA = Ioa.nu monachul. stinsă). oglaşenia = strigClTe la lelurghie C~

(Boboteza.) HAli = Seu. vezdvijenia ==

Inălţarea. . se face de preoW.
li -ropoAII4E, li "4E, 1:\ -u,N. = Nr1scet6rea KP~C'I'ORb = Cruce (1}ioa eruciJ). jrutavnic =jcTtfelllicu (loc de sa- ('JrlOm,\hC'I'K'k X"Irk = clespl'~ 11llSC('·

de D-g.eu "p "C'I'O 1I0KAOtlEIfiE = Inchinarea cruciI. ; crlficiu). rel\ lul Hl'islosll.
1:\ -lfiE \\"IIIC'I'I1i\\h\ rrl'liwH"ro 'It nOM -i\8HI\\h\ MIIIIWECKO I1\1tT'iE == Vieţa, mo~achale. "wlrkt\1II14.\ = Loci'1 de ospătare.
=
D-g.eule, curMes'2e-me pe mine tlEA'k.\'k MlI'r,\p" II (1)i\P'iCE" == Duwi-.
pecMosul şi miluesce-lIle p1'e necit vameşlliui şi fariseuluI..
mine. IIEflOpO'iEH'ill = Neprihrmitu, neîntl-
B'kp81O E~ EAIIH"ro li"" = Crfg.u într'u- na,tu.
nul D-g.eu. HpARO 0Y'IEIi'iE Inveţil tura morale.
==
B~EEAEtt"iE = Intrarea (în bisel'icrt). OI\i\,\rOli'kljlElt'iE == De;,) pre Buna- Ve-
E~3AEIII1\EH'iE 'tC'I'H"rO KP-C'I'i'= Ină. lţal't-a stire.
sântel crucI. 0YCIIEIl'iE E-I\II == Adol'mil'eaNtt3ceto
E~3HECEH'iE = Ină,1ţart-a (DomnuluI). rei de D-g.eu.
romOAC'rEII = D· 'mnieJ. 110111\\1, r-liil = Cf111U'[ DOluDulul.
romo/\CK'i1l = Domnescu. 1I0,\0110ljlllllll" .J'f egul. tlopţii, l'llgă­
==
r"'1 IJO,\\",\Sft = Domne miluesce. ciullea, de la meg.ul-uopţil ..
t
I