ANUL II

Ianuarie 1904

NO. 1

akro-ft4v--dkruakfm-qte

Ca-ei
-

IF:E1(32iik`AtoiiKX

APARE OATA PE LUNA

LUMINA
REVISTA POPULARA
A

ROMANILOR DIN IMPERIUL OTOMAN

.Publioalie a cormilui didactic
Abonamentul in Turoia

Pe un an (an megid)
Pe 6 Zuni piastri

Jii,
___

roman din Twain.

yawl

'

20

i,'

10

ll

Abonamentul In Romania li strainitate

. .
. .
6.
.
Pe 6 Zuni ,,
,.
7.

Pe un an tel noui

UN NUMR 50 bani (21/2 piastri)

PENTRU AviurtcruRI SO SARI

(21/2

PIASTRI) LINIA

illanuseriptele ci tte cmnuniedrilereferit4re la Redactie se ear adresa d-lui

ST. G. CIUMETTI, projesor la Lineal roman din Bite Ga. ...lbonamentui si
tot ce se referei la administratic se cor adresa pentru Terra D-toti G. ZUCA,
professor la Meld roman Molls (Monastir); jar pentru Romania id Stritimeitate .11-lor Fr. M. CRAJA, comersunfi, Buourdsoi. Calea rietoriel, 40

MANUSCRIPTELE NEPUBLIGATE SE AR

2,

CONSILIUL DE REDACTIE

8'?,

NICOLAE BATARIA, Director

Demetru Cosmulei
Dr. Team. G. Trlfon
fl
Coe N. Adam
D-ra Elena Aurellanu
Sterlu G. Clumetti,
3

Ella Chino
Constantin Matta
Tasou Pucerea

G. Zuca, administrator id easier

seeretar de redaqie

- S.0.1.M.......-,WSI.401,14.

401,

SUMARUL: Clare eititori, Redaefia.- lnstituOunile de Credit din Taweia, C. D. Meths. -1Disp/trtlrea, (poesie). Din. Samna. -Kir Costa Niculceanlii
(Nuvell), N. Bufaria.- Tas, Nareis.- Dit twill aoelIgretii,(Novela), Boemus.Triste NegurT, (poesie), H. Beets. Maine si obieeiurl din ajunul si shut AnilloT-Nol, N. Haeedoneanu.-liiwtA popularisatil, T. Pueema -Omega Niveneta; Th. Nero. - Despre gradinile de copiT, R. Poeletaru.- Pent rut Domnit In-

Laminas. - Nostalgic', (poesie , Irina Anastasia.- Noe si Drivel,

(legendit. popularl), N. IL Roman. - tirT. - Saradl.- Maxime. - Haz si
stitutori,

glume. - Posta RedactieT si administratiet.

11!

).:KRWRRAR:C..KX

vil)emprebeApoprObe.
1-edactia si Administratia:

3itia (Monastir) ticeul

www.dacoromanica.ro

"RomAn

'' ""..

11'4 Xr:,

-Ai-f,
r.--451
VIAL:.

/..,
...

vf
--. r,
' ""::, et' '...r.V.'
)7j... Vs1`...tfir -Wit).7,3"..2yfri\SIAY372A"`-8774:41P.,L
tZ'I'l

'.

.1:17i...C..44ire.:4,-.15.i.:14ilit.

-,.
/...-*/0
el-qtz.
'

4,1 ...7,1

,--

-17A

.4,
A

_&

4
aC

-N

..f.:

,-

11.f..g.

.!

-:7

-..r.)!,,

. -... tril\:4$1,
's

CALENDARUL ORTODOX
,

a... -

7d ?
i

27
28
29

14
15
16

I. Ilk
2
3

M.

30

17

-M.

.18

.1.

2
3

19

V.

20

S.

21

22

8
9
10

D.
L.
M.
I.

Martirul Triton (lasatul de ("noel

t Intimpinarea Homnulul

L.

Sf. si dreptul Simeon

(5) LunA noua, ora 1,1 p. m.
Cuviosul Parinte Isidor Pelusiotul
-

71

4 tibbige

-'

9
10

11

12
ui'

13

'

23
24

11

5?;

11

12
13

17

18

14
15
16

,.

V.
S.
I).
L.

-,

3
4

19

20

M.
M.

J-

Martirul Teodor Tiron

PArhitele Leon Papa Dome.

41) Luna plink ora 4,44 a. in.
Sr. Apostal Arehip.
Par. Leon Episcopul GatatteI
Guy. TimoteT din Sitnyoli
All. rel. Martirilor din Eugenia
sr. leronom si Policarp

.1.
!

y.

17

21

18
19
20

21

22
23
24
25

M.
M.

22

16

26

.1.

23

II

27

2-1

12

'.8

25

13

'..

15
16

t,

'

Cm% Pir. Vile& Episcopul

Sf. Partenie si Luca
M. Teodor Stratilat (lilsatul de brtinz.(1)
Sf. Martir Nie.ei or (hnceputul post. Pascelor).
Mart. Ilaralampie
sr. Martirul- Illasiii Primul -plitrar ora 1.5 p. tn-.
Sf. Parinte Meletie Arehiepiseopul
Guy. PArinte Martinian
-1- Cuviosul Pilrinte Auxentiu Sf. Teodor
Ap. Onisim.
Si': Martir Pantilie

J.
'

s. Martirii.Agatia

25
26
27 '
28
29
Made

14

'

'

l!,Z4V

>
.

_ ___ _._
P

'7
..,
,I..:,z..-,..-41.-kr

"'Itzl''.1);--41//
14=4%
-.7. A

,__,.6-t41/A5i5, 1 -gA..::W...z.Liz';,,A.:A!!.;;.s.sf..

4.,
:-..

E,

r:=At f.feij

...-;.

, -.:,..

"

1,0-'61= &`112-6?"''11-...r'gS.T.eM',.."

--=-,&;%4,0-.

V.Vil.%1"-

.:.'4'

\itta.

(eUre. *UBET)
are (jile 29. I? i u a 11 ore 0 nptea 13

7-?:=1

-:::,

i.e....,

FEVRUARIE

'4
A

..

S.

D.
1..

1-

.lia si a 2a Allan: a capulta Sf. Ion

SF.

P. Tarasifi.

T. Ultimul ptrar, ora 2.57 a. m.

'...

.!)

V.
'

S.
1).

Sf. Proliriu Episcopul Gazer

C. P. ,Procopin Decapolitul
Guy: Par. Vasile Marturisitorul
St. Cassian Romano!.

'
,-

,.

1
1

21

vz..,!.f.;-v,f.,zwAvo.:.;-.!,:;,/.,4=..11.,-;%, 163.`,=;t f .;.r..v.,3`,-,Illi",',:&11.,ek.,'.e!..T=1.--VI.,4Kg..43:i.1173.!: -%!'.(9.4?:3F:41-i'4M

-A5X-1/3.--' ...".17-,,'WAVP..\:0'11/10/1:i7;',/liFA.::.1:..-0.1:57ii'Mk3;:-Ot:7"41:-- 1,77.4:7-fltig-A.A%;%Fil..:ZE4::-:-.t7:1,

La 1-14 Fevruarie Curban Karam.

.74

-'

--v...cqwit;-,::-.A(TI.,!.?A-.A*_WW,.,73Takii;TZ4t.kV:..;14!,Wi;tat,F---';
-14;--.41,1';.;-_!;ijigi-'3:rfit-V315;:1,,Z.4.k1:;;;At'ziF/1\41iFA.k.;;----;/=.---

www.dacoromanica.ro

-'

Anul II

lanuarie 1904

No. 1

LUMINA
Revistil Navaho a Romani !or din Imperial Woman

t:

t2

A'

;';

LAZAR tniivu4
inspector general al geoalelor si biserieelor romne
din lmperiul Otoman (Macedonia)
.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

CATRE CITITORI
Intrand cu acest numr in anul al doilea al apargiei Re-

vistei 'Lumina socotim de a noastr datorie, ca sei exprimm

aci mulfumiri tutulor acelora, cari cu condeiul, cu graiul ori
cu punga, ne-ati ajutat sei ducem inainte acest organ de publicitate.

Tari de acest sprijin, indrumati de experienta ceistigatet,

precum qi de concursul desinteresat al tutulor iubitorilor de propciqirea culturalei a neamului nostru, ne vom da toate sfortrile, ca sci ne apropriem de tinta ce ne am propus, introducnd
in Revistei toate mbu td4irile trebuincioase..
Un prim inceput l facem deja cu numdrul acesta, prin acea
cd mebrim formatul Revistei, impunndu-ne acest saarificift in
.

convingerea, cet publicul cititor va aprecia silinile noastre qi

ne va sprigini Mai mult ca in trecut.
De asemenea Lumina, fiind o Revista popular a Romanilor din Imperiul Otoman, vom cecuta,, ca acest titlu al ei set
fie pe deplin justificat. Drept acea pdrtei dialectale ii vom da
o intindere mai mare, publicnd pe de o parte articole cu continut felurit, prin cari tindem set
i set deqteptecm gustul de citire romneasc in masele poporului nostru, iar in al
doilea rind facnd o larget parte materialulul folkloristic pentru a inlesni studiul doritoritor de a cerceta mai de aproape
graiul, firea pi literatura noaslrec populard. Tinem set precizebn
aci, cei in scrierile cu caracter folkloristic dialectul intrebuintat de noi va fi cel adeveirat, eel vorbit de poporul nostru, ca
nu vom fi condusi de un patriotism rill inteles, alterndu-1 qi
irnpestritdadu-1 cu cuvinte qi expresiuni cari nu-i apartin.
In altei ordine de kW vom ceiuta ca partea scris in limba row:Wei cult sa fie cat mai ingrijitel, cat mai potrivit sco-

pului ce unwire.* Revista. In afard de rubrica pedagogic,

destinatei in special institutorilor, vom trata in aceastei parte

tot ce poate presinta veun interes relativ la Aronietni. Statistici, descrieri de crape qi sate, expunere de obiceiuri, datine qi
superstitiuni, scrieri asupra situatiunei noastre economice, asupra vietei noastre intime, asupra gospodeiriei noastre, asupra
trecutului si conditiunile noastre de train etc, vor fi cdt mai
exact qi impartial studiate.
Iar institutorii noqtri, cari sunt rugati sei ia in de aproape
cercetare chestionarul, ce publiceim in corpul revistei, nu ne indoim cei la rindul lor, peitrunqi de importanta lucrului, ce pretindem de la dinqii, se vor grcibi a respunde apelului ce le adre-

sam qi in chipul acesta vor contribui prin luminile 8i cunoltintele lor, ca sci /ac posibil ducerea la bun sfrqit a operei
intreprinse.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

Acesta, in trsturi generale, este programul Revistei. Pentru a se putea realiz t un succes, asteptam, mns, concursul tututor oamenilor de bine. Astepteim, cit tort ccifi pot finea condeiul

sd nu ne refuze prefioasa lor colaborare. De asemenea asteptetm, ca Romnii de pretutindeni set ne ajute cu obolul lor, pen-

tru ca aceast foaie Set ia o desvoltare si mai mare, devenind

un organ, care, pe noi Aromni set ne reprezinte bine $ i demn
in, fata lumei.

INSTITUTIILE DB CREDIT IN TURCIA

Intr'unul din numerele precedente ale revistei nstre, am schitat
in trcdt importanta creditului in productiune si a institutiunelor. car!
i! ajuld desvoltarea, oprindu-ne, in ceea-ce priveste tam nstrd, in special asupra Beince Imperzale Otonane.
Operatiunile eL ca si in general ale ori-cdreT institutii similare se
pot resuma ast-fel:
a) Acordarea de imprumuturl cu cel putin cloud semmituri solvabile. Din causa unor dispositii ale legii, considerate ca dificile, nu se
acordd ImprumuturT pe ipoteci asupra ori-cdrui fel de proprietati, fie
chiar si asupra propriettii absolute (miulti) ca constructii vii etc. nici
pe deposite asupra mobilelor.
In schimb se acordd pe inscrisurI de Stat, obligatiuni ale oraselor
ca: Paris, Viena, credite egyptiene etc., care ar fi lsate in depositul

Bncei.

b) Face tot felul de operatiT de comision si chiar de comert, se

angajzd a face incasdri de efecte in Turcia si straindtate.
c) Acordd imprumuturT garantate pe deposite de trarfuri, conesamente etc.
d) Compturi curente.
e) Este autorisatd a emite hancnote qi in acelasl timp bilete de
bancd in valre de 5 (cincT) lire aur, care circuld ca monedd dar sunt
rambursabile numai de Casa Centrald din Constantinopol, nu si de su-cursale.
.

Cele mai multe din sucursalele Bdncel, fac t6te aceste operatiuni
'spre marele avantagiii al publicului: sucursalele infiintate de curnd Ins&

la Bitolia si Scopia - despre car! am amintit in articolul precedent nu stint de cat auxiliarele tesaurului public Ast-fel ele sunt insdrcinate

a incaSa to:Ste veniturile Sandjacurilor si a pldti pe functionarii civil! si

militarI, presintnd un cec liberat de serviciul comptabilitdtei vilaetuiui,
sail de administratia financiard a Sandjacului. Publicul comerciant din
.aceste cloud orase astptd cu impacientd ca acst importantd institutie
sd-st intindd operatiile sale si aci.

0 institutie particulard de credit care a adus folse destul de

apreciate industrieI
comertului din pdrtile nstre este Banca de Saionic, infiintatd la 20 Iulie 1888 pentru o duratd de so ani si autorisata
i

prin firman Imperial. (Se stie, cd pentru a se fonda o societate ano-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

nimd in Turcia, trebue sd fie autorisata prin firman Imperial, in urma

decisiunei Consiliului de Stat, aprobata de Consiliul de Ministri).
Ea este o societate anonim compusd din urmteTele case financiare: Comptoir d'Escompte de Paris, Banque 27-le et R-le des Pays AutriChiens; Banque R-le des pays Hongrois qi Pra/ii Alatini din Salonic.
Sediul principal e la Salonic, avand ins sucursale la Constantinopol si Bitolia, iar la Smirna este comanditard case! de Bancd Weiser A. Cie.

Capitalul social este de 4 mili6ne fr. deplin vrsati, Imprtit in

actiunT de cte 500 fr. una.
Operatiunile Bncei sunt specificate ast-fel intr'un articol din
Statut:
T) a subscrie si contracta cu guvernul si administratiile sale ori-ce
imprumut; 2) e emite si scompta polite, cecuri, a face si intreprinde
ori-ce afacere de bailed, de comers industrie, comision, vinslri si cumprdri de fonduri publice, a cumpra si vinde mrfuri si cu un cuvint
a face ori-ce intr in atributiunile uneT societti de banc, comert si
credit; 3) a crea, participa si comandita ori-ce stabiliment industrial,
comercial, financiar sati orl-ce intreprindere de cal ferate, fabric! etc.,
4) ori-ce intreprindere de lucrarl publice, dijma etc.
Ea inlesneste frte mult comertul fcnd avansuri pe mrfuri, pe
titluri de stat de prim ordin, acordnd chiar 150/0 din valrea titlului.
Dobanda perceputd este intre 7 si 9%. imprumuturile se acordd
cu 2 semnaturl si chiar cu una. Ca si Banca Otomand ea nu acorda
Imprumuturi pe ipoteci sub nicl uu cuvint; accepta deposi' e in numerar

pentru care serveste o dobanda de 404, dacd sunt lsate cel putin 6
lunT si 2%, la dispositie.
Banca se gseste inteo stare destul de infloritre; actiunile eLse
negociazd la 820 fr. si maT mult (de la 5oo) si inteun interval ajunsesera chiar la 1200 fr.; fondul eT de reserva a ajuns la 2 miline; in
anul expirat a imprtit 9% dobanda pe actiune, in afai de dividend.
Ea se administrza de un consili compus din 7, pand,la 12 membri ales! de adunarea generald. Acst ia cele maI importante hotrirT
si se stringe cel putin odatd pe an, cand trebue sa ansi i.un.delegat
al guvernului.

0 institutie de Stat menit a aduce cele maT marl Inlesniri desvoltrii agriculture! si a ajuta cu credit tocmai pe ace!, carT a mai

multa nevoie de dinsul este Banca Agricold (Ziraat-bancasi), fundat la

15 August 1304 (1889) in -locul desfiintatelor case de economie.
Capitalul el se urca la To miline lire, si este format, parte din
capitalul vechilor case de economie si parte dintr'un supliment provisat
din incasdrile dijmeT (s'a facut o prelevare anuald de to% asupra acestor
venituri). Ea este autorisat a face imprumuturi numai agricultorilor, pe
ipotec asupra ori-cdrui fel de proprietti ca si pe orl-ce lucru sesisabil
Dupa legea de executie silit obiectele earl nu se pot sequestra
si vinde pentru datoriT sunt: a) venitul trebuincios unit! om pentru hrana
sa i familiel sale, dupa aprecierea presedinteluf de tribunal, b) Obiectele din casa absolut trebuincise precum si imbrdcdmintea copiilor.
c) uneltele si masinele trebuincise exercitiului uneT profesiuni; d) o
pereche de boT si recolta care nu s'apus Inca in hambar e) fructele neculese Inca; f) maT mult ca 1/4 din lfa functionarilor civili si militari;
g) uniforma functionarilor; h) imobilele al cdror venit pe trel anT este
suficient pentru plata datoriei cu dobanda si cheltuelile de judecatd tot

www.dacoromanica.ro

LUMINA

asemenea i pe ori-ce garantie solvabil; dobAnda e de 40/9, accept

pi

deposit in numerar pentru care serveste o dobnd.

Administratia central e la Constantinopol, avnd sucursale aprpe

In tte orasele, actualmente are peste 55o sucursale; ea depinde de

Ninisterul lucrdrilor publice si comertului.
Beneficiul net al Bncei se Imparte In treT WV': a) o parte serv
pentru mrirea capitaluluT; b) una se distribue sucursalelor pentru a fi

intrebuintate agriculture!, c) si una pentru ameliorarea rase! cailor si

boilor, pentru procurarea In mod gratuit de felurite seminte, gAndaci,
vita, pentru luarea de msuri, ca s se combat epizootiile etc.
Cu re-care amelioratiuni acsta instituti- e menit a aduce cele
maT marT folse desvoltarei economice a Statului si face In adevr
onre initiatorilor.
Ca societtT particulare de credit In Turcia mai putem cita Credit
Lyonnais, care face operatii importante mai ales la Constantinopol, si.
Banca de Mitilinie, cu sucursa'e la Constantinopol, Salonic etc.

In acest din urm oras ajuta frte mult mai ales pe comerciantil

greci.

Biblia

C. D. METTA

DISPARTIREA,
cimirat tu xeane tradze

Gionile, muatiu Nane;

Nase soea i-1 nitre*:

Du-te ihdr
bung, gl'onS.
-

Muma-II dzke 'nfrmAcatg:

Scumpe, pan td-a ta turnare,

Inima
se-adun5,
Gliem di dorlu-ti s'de-a ta vreare

Teta ' !Asa,: lai muate,

Tine-avearn e n6 calcai
ate 'n'oar, 'n dzurt-acas,
tora xnile va-u PM!

Sora 'nvirinata greate:

F rate, si n16- am Afff di p arte,

StiT, cli singure armnem

Singure ' canda di morle.
S'mi-agaret1 s'pitre0-acasil
Frate, cu Qe s'aibA tata

Gol din codru si nu-stoarnrt

Niel mumaThvirinatIl

Lrtcrimeadz laia sorl

S' teta lacriftile .$i-ateardze:
M ult jiloas6.-1 ponda xeanrt
Vre'l si fudzi i nu i-s niiardze

S'muma cand fu si-s' dispartg,

Canda Mu farmaclu muma:
Pnrt ' chetrile din pade
Toate
thiluea cu numa.

DIN SRUN:
. .
.

www.dacoromanica.ro

LU INA

KIR COSTA NICULCEANIX

De si mult maT inaintat in virstd ca mine, devi ideile si convingerile noastre se bdteati cap in cap, totusi, poate in virtutea principiulur
cd extremele se ating, intre mine si Domnul... pardon si Kir Costa Niculceanlu se legase o prietenie sincerd, curaid desinteresatd.
Avea mar! si frumoase calitT, o infatisare impundtoare si aristocraticd repauzatul Costa din ordselul aromnesc G., unde m duceam
des in anii tineri.
Casa lui, o cldire inaltd, care se pierd a printre plopi! piramidal!

era un adevrat caravanserai& La .el, primul ciorbagi din oras

trageati In gazdd Mitropolitul, reprezentantii Autoritatilor, toate persoa-

nele cu vazd In trecerea lor prin G. Tot la Kir Costa gdsiaii cea mai
larga ospitalitate top prieti niT i prietenil prietenilor, veniti din toate
colturile province!.

Om bogat nu era, voia, ins, sd tie sus si ncstirbit prestigiul, bunul renume al case! si familiei sale. Pdrintif si mosii sI fuseserd negustorI mart, vestitl negustori car! intretineaii intinse relatiuni de afacerI cu bogatele ()rase ale Italiei si Austria pe vremea cand orasul Niculita, obIrsia famine! sale, era incd in floare si puternicd. Acum boptiile dispruserd caravanele de caT Incarcati cu marfuri scumpe turmele
de oT si hergheliile de Tepe remaseserd ca o simpld amintire din trecut.
De cat numele a rmas si demnitatea acestui nume trebuia pastratd intreagd si neatinsd. ET. da, casa si familia Niculcenilor era cunoscutd i respectatd. la IntinderI marI Plerisird bogdtilie. dar faima el
remdsese si un Kir Costa, unicul vldstar puternic ar fi fdcut sa cazd,
sd se stingd aceastd faIrnd. Aristocratul de sange voia sd se mentie in
intreaga in' splendoare, voia s continue intacte traditiile trecutului
frumos.

De acea l vedeai pe Kir Costa posomorit rat dispus in ziva in

care trebuia sd stea la masd numaT cu a! luT. De acea el deschidea
portile mar! si ajuta din belsug pe top sdraciI din oras. De acea el,
redus la un simplu negustoras . pstra acea atitudine mandr, avea acel umblet semet care impunea care provoca la respect.
Ar fi dos el trait' fericit si ar fi murit cu satisfactia sufleteascd,
cd a reprezintat nmul sti cu vrednicie si cu sperantd, el tot va veni
o zi, cnd familia Niculcenilor va reinvia in vechia el stralucire.
Asa trebuia sd fie. De cat mare parte din viata sa a foNt amdrit, otrvitd, de lupta disperatd L e a adus contra ideiel rondnesti, care
incepuse sd rdsbscd. si sa facd drum si pe la noi si care resturna
tte principiile, tte convingerile, tte credintele lui Kir Costi NiculT

ceanlu.

In adevr omul acesta cinstit, virtuos, cavaler din cale afard, te

putea aproba in tte, p facea Vote conce:iunile. dar cnd era vorba
de greci si de Marea Ideie Elinscd, el devenia intransigent, ireconcilia-

bil. Acolo era buba in!, de care nu trebuia sa te atingI, pe care nu

trebuia sd o sgandaresti, dacd nu voiai sa i-1 faci vrajmas de men-le.

Desi Aroman get-beget, desi nu cunostea de cat imperfect limba
acelora, car! ial inchipuesc, c escind direct din Temistocle si Platon,
el stia numai una si bund; ca e grec elin desdvrsit si ea' greci tot asa

www.dacoromanica.ro

LUMINA

7.

de curatt sunt totI cd din jurul but. NumaT in acst privinta nu sta..
feria nict o obiectie, nict o contradictie.
- Dar bine, Kir Costa, nu constatl cd not suntem frail de snge
cu Romanist de peste Dundre, cd purtam acelas nume, fiind-ca Armn
si Roman e tot acelas lucru?
- Asta nu e nimic, rdspundea el scurt, facnd un gest, care
ardta cat de mult TI enervat ast-fel de chestiunt.
- Dar limba nstr e una si aceiast su a lor, Kir Costa!
asta nu e nimic.
- Dar totI strinit, Intre cart si grecii tt, si pc unit si pe alt"
ne chm pe acelas nume, ne zic Vlaht !
- Nimic, nimic, intrerupea el din ce in ce mat enervat. T6te
ace,tea sunt flcuti bune pentru naivI i copil. Amp d-ta, e frate cu
unul, care trdeste peste nou mart si nou tart. AtiOt d-ta Arman si Roman e tot acelas lucru? Dar de und.: pand unde? E departe una de
alta ca si cerul de pdmint. Apot, dacd tit sd stiT de origina cuvintuluT
Arman, afla, scumpul met, cd el vine de la Rondos, cum se numesc

-i

grecit intre et. Romios-Aromios Aromein-Armn. E clar ca lumina zilet.

-Fie si asa, de cat trebue sa stii, Kir Costa, cd cuvintul RomiaS

e tot al nostru e; insemnez Roman qi grecit de la stramosit nos' ri

I at imprumutat.
- AIl Imprumutat grecit, intrerupse el, isbucnind In hohote de

ris. Se pte admite una ca asta? Se pte ca grecit sa fi imprumutat

ceva de la alt popor? El, cart afi dat lumina la toti, et, cart a civilizat
pmintul intreg, sa se imprumute de la altit? Nu vedi, draga, ca e culmea absurdi.dtit?

aci un potop Intreg de teorit, cart de cart mat abrase. mat

sucite. Asa invatase el de la scl, asa IT spunea in tte zilele loghiotatul Alchibiades Matzuchides directorul sclet grecesti din G. Adevr,
istorie, bun simt tte lipseati 'din aceste teoriI, dupa cart intrga Turcie,
Serbia. Bulgaria Romania, Asia Mica, Egiptul i cu putina indulgenta
pand chiar indepartata China si Japonie datoriati totul grecilor, erati
pdmanturt grecestt cart tot intr'o zi vor intra in alcdtuirea idealului Imperifi Elen, din care srele nu va apune.
Tar cnd pe drum intalniam tarant si it intrebam: cc est! tu? unit
surprinst de acst intrebare. rdspundeati: ce sti fill? Om sunt.
ET, vezt, spunea Kir Costa, e om, adicd e grec.
Altit zicea: sunt crestin
- Tot grec, ne zicea zimbind Kir Costa.
In starsit se nimeriati unit, cart respundeati, aratndu-s1 nationa-litatea din care fac parte-sunt Armn or! Bulgar, ori Albanez. Atunct
Kir-Costa le plangea de mild zicndu-le: nu stit ce sunt, saracil de el?
Si apot iar prilej, ca s preamdrscd nobila natiune grcd i salt
faca o istorie unicd in felul el si in care numat dinsul credea
Asa, in principi, era lucru hotarit, perfect stabilii, cd Macedonia
era Ord curat grecscd, pentru cd aci a trait Aristotel si a domnit
Filip si Alexandru, despre cart era pe deplin convins, cd nu putea fi
de cat elent pur-sang. Cucerirea si colonizarea Macedoniet de alte pop:5re, invaziunea altor elemente, disparitia statulut vechitl, t6te acestea
nu intra in c apul WI* Kir Costa, rfaveati nict o insemndtate pentru
punctul but de vedere.
Adevdrat vd spui, asa de rnult it era stapanit intreaga sa fiinta
de ideia grecismulut, in cat, de. ar fi _fost. sa-1 credem, dac pamantul

www.dacoromanica.ro

LUMINA

dedea rod- dacd soarele lumina si incalzia dacd luna qi stelele ist fdceati aparitia, apol aceasta se fdcea exclusiv. pentru cd pe globul pdmantesc trdiatt grecii, gratie edrora se imprldsiad si ce-l-altT de binefacerile luT D-sea.

Asa era Kir Costa Niculceanlu.si din ideia aceasta nu-1 puteaT
.

scbate in nici -tin fel.

**

Dar intr'o bund dimineata in ordselul G. IsT fdcu aparitia o figurd

strdind, necunoscutd. Era un tinar. cdruia abia it mijise musteata, tras
la figura. cu obrajiT pa'izi, cu Oral negru, lung cirliontat. Din toatd

fiinta sa plapanda transpira un aer de modesiie. de smerenie qi l-ai

fi luat drept un orn stngaciii qi timid, daca sub o pereche de sprincene arcuile nu s'ar fi agitat doT ochi mart, adancI. cu o privire hotirita energica, veqnic In neasimpar.
- Cine e baTetandrul dsta, intreba Kir-Costa ?
-E dasaul roman, care vine sa, deschida o coala roman,
aci in G.

- Ce, e nebun? striga Kir Costa, sarind in sus, par'cd ar fi fost

muscat de vr'un searpe. Pe onoarea mea, asta e un smintit, bun de balamuc. Apol nu cum-va T inchipue putoiul acesta, cd fieacurile luT vor
avea trecere aci la noT? Dar nu-1 va deschide nimenT poarta case! sale,
va pIeri ca un Caine pe drumuri, il vor omori copiil cu pietrele. Sa albe
indrdsneala sa amdgeasca
pe oarnenil de la noT cu toate nimicurile,
aceasta insemneazd c s'a resturnat lumea cu fundul in sus.
Furiosul Kir Costa avea dreptate. Adevarat e. ca i lumea de la
dn0 se resturnase cu fundul In sus. De tinarul acela modest qi pla!And nu fugeail oarnenT ca de un ciumat, cum IV inchipuia Kir Costa.
Glasul lui inspirat qi profetic nu rsuna in pustiT. Multi 1-,a batjocorit
qi Pat hulit, dar s'a gasn qi oamenf, a caror inimd qi a caror minte s'a
luminat la cuvintele dascaluluT roman Multi T ad inchis poarta de nas
si nu T-aa dat vote sd p4easca pragul case! lor, dar qi multi 1-ati primit cu bratele deschise. El n'a !Merit pe drumurT de foame, dupd cum
prezise Kir Costa, ci i-s'a gdsit o locuinta bun i prietenoasd si
pentru qcoald Tar s'a gasit o cladire noud-nouta, de IT-era maT mult
drag sa te nip la dnsa.
Pe de alta parte, adevrat este TaraV, ca. pe 'drum multi copiT,
asmutiti de Kir Costa. de loghTotatul Alchibiades Mutzuchides i de
bopa Nasi, Armn si el, asvirliati cu pIetrele in dascal, it spargeatl geamurile de la casa qi cautati sd strice qcla. Dar Tar41 adevrate, cd
alt1 reparati rul facut qi resplateati cu vrf indesat celor ce mattra-,
tat pe dascalul bor.'
Si pasa-mi-te, ideile propdvaduite de baTetandrul stin, se intindeati ca pecinginea in ordselul G. qi din di in di pnindea in reteaua
lor mal multi, tot maT multi. Era o molim, o Mid contagisd. de care
nu scdpati de cdt ce! prea indirjiti, ori prea intunecatT la minte.
AZT unul, maine altul, poimane altul, mere' sporia numrul acelor. carT
incepeaft sa se inchine cu tta evlavia la cea ce inainte arseserd cn
atata patimd.
Mal ales la biserid, in tte Duminicile qi sarbatorile. reeqia in
chipul cel maI evident acsta transformatinne repede. ce se opera in
mintea
in inima hicuitorilor din G. Acolo se duceat elevi, inqiratT in,
rinduff de cate do1 atat tinarul (lased( roman, cat qi loghiotatul
i

www.dacoromanica.ro

LUEINA

biades, care semet, cu capul In sus, cu nasul hi vint, psia mndru si

dispretuitor in fruntea mathitazilor (elevilor) si.
Si avea de ce. AT lui ere' multi, frte multi asa cd umpleati mat
tt biserica, pe cnd spre strana stngd, In fata lor, vedeaT pitulat un
mic grup de copii: erat eleviT scleT romne.
Dar Duminica dupd Duminicd, sdrbdtre dupd srbdtre, cumpana incepea s." tragd tot maT gret in partea stngd, pe cnd dincolo
rindurile se rdriaii, vslnd cu ochif, i asa vreme dupa vreme, a ajuns
o Durninicd, child loghTotatul cu nasul in pdmnt, is! plimba privirT
rdtdcite si disperate peste infirmul numr de elevi car! maT rmdsese.
Iar spre strana stngd era cea ce fusese la Inceput in partea opusd.
Pand si In familia inconsolabilului Kir Costa molima romatteascd
Is! facuse drum. Sotia lui, harnica si virtusa Sultana, indrdsnise inteo
sal sd potolscd ura inversunat a brbatultil ei in contra scleT romnesti.

- Dar nu e asa de red omul acesta, cum ti-1 inchipui, bdrbate,

si la scla lui se invatd lucruri frumsa. Iatd, bunird Mitru al LeneT
In cloud luni a invtat sa citeascd si sd scrie bine, pe cnd Leonida al
nostru - D-sleii sl-I ddruiascd slile multe si sdratate -de doT ani de
slile se duce intr'una la scl si pnd asIT nici mdcar numele nu stie
s si-1 iscalscd. Acolo copiii Invatd In limba nstrd si de aceea invat
repede si inteleg ce li-se spune, pe cnd la scla nstra......
- Tacd-ti gura, femeie, intrerupse Kir Costea in culmea furiei.
Iar colo, in coltul oddieT, o fatd rumend, rosie la tap., ca cirerfea
de Mai, cum zicem noT, mndrd si sveltd, schimba fete-fete si T tergea lacrimele pe ascuns, cand tatdl ei vdrsa acel potop de ocdri la adresa tIndruluT asa de palid, dar cu ochiT asa negri si frumosT.
ET, ce vretil Zna. fata lui Kir Costa, nu stia ce avea, dar cnd
auslia vorbindu-se Cal de dascdlul mu-1n, o npdiail asa dintr'o data'
lacrimele. Iar and de la ferstra el il vedea trecnd pe strada, inima
II svicnia tare in piept si asa pe fulls se uita, se tot uita la dinsul,
pnd cnd se fdcea nevslut si apoi csuri Intregi rmnea nemiscatd,
dusd pe gAnduri, srdcuta de fatd.
Nu stiti ce era la mijloc. Atta numai stir), cd dacd mama el* ar
fi isbutit sd-1 induplece pe Kir Costa sd-o marite dup. dascdlul roman,
Zina n'ar fi zis nu. Dar Kir Costa mat de grabd ar fi aruncat-o cainilor
sd o mnnce, de ct sd o dea de sotie acelui om, din care el vedea
un criminal maT mare ca tot! criminaliT de pe fata pdmntului.
El era acum inconsolabil. Se mirk cum e cu putintd ca tot! oameniT salt plarza mintile, 'And inteatta, gsTa cd prea intArzie pedeapsa Dumneziascd, ca s distrugd pe top' ace! rii-fdcritorT, earl iT nimiciaii toate idealurile, in call el se nscuse, crescuse si trdise.
Insd, cnd intr'o zi I-s'a adus vestea, cd i popa Nasi a dezertat,
a trecut de partea Romnilor si s'a hotdrit sd oficieze la bisericd romneste, bietul Kir Costa a remas ametit, ca si cum ar fi cdzut din
cine stie ce inalpme.
- Nu mai pun picTorul in pragul bisericei, strip el.
Si acum ti intlniaT pe drum posomorit, vesnic, Incruntat, in tovrdsie numai cu loghiottul, care fdcea o mutrd caraghioas de tot si
era nu maT putin plouat ca Kir Costa.
Kir Costa s'a tinut de cuvint. El nu s'a maT dus la biserica si a
interzis riguros tutulor membrilor din familie sd calce pe acolo. Cnd
avea nevoie sd se imprtdseascd, Is! lua nevasta si copii si o pornia, un

www.dacoromanica.ro

'

10

LUMINA

drum lung si obositor de mai multe ceasurT pra la Bitolia, uncle lua,
sfnta taind.

5i cu toate cd acum rdindsese aproape singurul, care maT tinea

in ordrlul G. cu idef ruginite ale trecutuluT, totusl stima i respectul
cu care il inconjuraserd concetdtenI s1 erati tot aceleasl. De acea intro seard intregul ordsel a fost vi afectat, cnd s'a respndit vestea ,
a Kir Costa, a murit subit de un atac de apoplexie. A vrsat cu to -

til lacrimi de durere sincerd, cdcf, de alt-fel, era orn de bine, repauzatul.
Dar el ar fi sdrit din cosciugul lui si sl-ar fi luat lumea in cap,
daca ar fi putut auzi, cd toatd ceremonia inmormintdreT s'a fdcut pe romneste si ca cel mai mare vrjmas al sail, das:dlul tinr si palid, i-a
tinut la mormint o cuvintare in graTul romnesc.
.5i de sigur a tresdrit in mormint, cnd dupd cte va lunT, frumoasa
luT Zina s'a mdritat dupa acest dascal cu ochii asa negri si frumosT.
N. BATARIA.

TA'S
In aer sgomot de cimbale.
Curtea marelui templu se umplea de lame.
Eraii credinciosi7 cari i$ ordinal' evlavia cdtre Rd, eraii preotii in
haine aurite, sclipitre pi astrale cart' veneaii set gloqfice pe marele zed.

In vale, Nilul curgea lin printre malurile lui inconjurate de palmien 0. lacuri albastre presdrate cu drdgute flori de nenufdr.
Templul is! Maya pilaftrif spre cer, mdndru in gredia lui ornamentatie, fusese cldit inteun loc retras, departe de vuetul profanator al
orafelor, de Nitre' unul din faraonii prime! dinastii.
Suverani! din acstei dinastie s'aft distins prin constructiuni linage;
vederi menite sit atragd atentia bine-voitre a puternicilor zei.
Cortegiul se indrptd spre prta principald, melndru, defildnd sub
privirea mutd Si aurie a hind., care iff refiecta palidele ei raze in albastrul undelor liniftitului Nil.
Vzduhul cutremurat de rugs!, pdrea cd duce pe aripele ecoului psalmodiile solemne al himnurilor.

Multimea "Manta mindrd fi plind de castd credintd.

Marele preot se opri si sub sclipitul stelelor, sub privirea lune! si

a credinciorilor, zise:
0 prea 'nitrite Rd, nuindrit si a-tot puternicd fiintd, creatie unified
ri puternicd.
4 Rd, Rd cel glorificat i adorat, prim* jertfa ce-p-aduc credinciosif

tri fii.

gIndurd-te,- indurd-te, fiinfd inconjurutd de aureola mdrime! 5 primeste ruga nstrii.

g...$i tu mitrite Rd, care esti in ceruri, care esti pretutindeni i ne
esti pururea stdpdn, indurd-to, aibi mild de norodul re ti trece prin fata ta.

Mdrire fie o Rdl

In aer sgomot de cimbale 5 corul tinerilor fecire in sclavie aduse

tome din deprtata Chaldee, intonaii cuvinte de mdrire strillucitultei Rd.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

11

Erad fetiscane tinet e, efebiane, creaturf cu trupuri virgine

<house.

$i duios ele ceintaii spre mdrirea aceluia, care trimetea spre taro Nilulu ochiri protectdre.
Serviciul divin se sfdrsise i cortegiul preotesc se reintorcea umat

de mulfime, pe calea pudratd de razele pale, zvdrlite din fiuidul cerului

de noapte de celtre meindra creliasel steipeind a noptilor senine.
* **

Obosita, frumdsd Tais, se intindea pe patul scump fi moale.

Corpul el marmorean era descoperit, trsdturile trupului erad mdestre,

prea corpul el o mdeastrd compositie, esit din dalta miri fled a unni iscusit sculptor. Sclavele negre ti unsese corpul cu dulci miresme qi acum ca
o pisicd de Angora se toldnea grafidsd, asteptandu-sl iubitul, pe Imitrnul

mare preot al lul Rd.

Privirea ei astrald se perdea in vdzduhul intunecat i lacrdmi rdsdread in ochil ei minunati.
Luna se ma gales .cu razele ei fligalnice ; pdrea o camera' vopsitt
hi aurid palid.
Tais porunci sclavilor sit piece si apucnd spasmodic, lira multico-

lord cant&
Era o data- o fecird frumsd, era o zeifel iubitei de D-zeul adeVrat, qi fecira crescut in dulcea Chaldee uncle soarele cce rodul si pang ntul este roditor ca %j pdntecul unel femel.
Si era fecira din tara duke a Chaldeel, unde domneste castitatea
si uncle fecira este divinizatd.

0 odatd, Mud cel a tot putinte s'a incruntat, atuncl stol npditor de barbari ardmil la Mel, neivlird pe sfintul pdmint Chaldeian.
/ti rdpi multe fecidre, le smulserd de la lagodnici iubitl, de la pd:

rinti veghetorl.
Relpird (loud sute i de dorul Orel tte murird.
fi rmase una cu viatd, rmase frumdsd Taise, pe care oamenii XiNita o flicurd select&
Si plnge frumsd i pala fecird, plnge pldns fard de capdt.

istovild Taisa se trdnti pe divan, pdrea cd moartea o cuprinde cu

mdinele red qi pline de usurare.
Spasmurile cuprinse trupul ei superb si sbirciturile morfel Incepurd
sd cuprindd divina formatie.
Taisa murea, se otrdvise cu o plant venindcd ce creste pe malul

repedelui NU.
Voia sd scape de chinuri, vroia sd scape de iubirea egipteanulul perfid.

...$i atunci alergd la otravd..

Corpul el marmorean se sgrebuise, prea o mas ngr, pielea i-se

ofelise 0 din mdara Tais rdnuisese numal cadavrul sarbos, otrava it

descompusese divina ei frumusele.
$i Mud bdtrdnul Mena, inteleptul stptin i amant al lul Tais odatd

cu relvdrsatul zorilor infra in odaia iubitei, geisi in locul frumsel amante

un monstru scrbos. Lacrdmile brdzdard figura bdtrdnulul Mena, dar durerea dispru Mel de scdrbenia mortii, care steipdnea acum trupul lui Tais.
Cu voce tremurdtre geirbosul Mena, porunci sd se asvdrle crocodililor lacomi trupul spurcat al Chaldeanel perMe i surfzend zise menilor sel.
.

www.dacoromanica.ro

12

LUMINA

'Mane in zor de bind se gclsesc in local lui Tais o and sclav tot,
afa de Manisa..
Apoi adeiogd ironic:

ego chemati tot This.

Nepeisclior se aruncei obosit pe divan fi lin adormi...
NARC1S.

vo

DIT 1ILI 1:19ELd GREILI

.

Di treT dzile 'patru nopti foclu ardea dipriuna fard si

s'acumtind, far/ si-s 'ffiicureadza. Di trel dzile i patru nopti

muata, avuta, pirifana Voscopole ardea di patrule prop. Unit
amare di Loa era casab6,1u, caplu a Amu= jag, prot tu casabagli totT, Voscopolea cu wale 13 di Mill di case, cu averile
a lieT fara numir, cu palAgle i grdiffile a lief far' pgreclie
seapte dzile cale.
Iar limbile di foc, niorTli di fum s'andamusea musea cu
null e s'andlta di allvdata Niculit, di virtoasa Gramoste,
ca deadun s'dua In oer i s'planga la Dumnidz611 tr 5. oe 0-lo
muntrita di pri ArsuAlu i lu-alasa s'cheara.
Di multi aril 'Write camera ar6I 1 Ward uritd minduire
tr5. Voscopolea. Di multrt zmane averile a DeI, musitegle a
1TeT

vrea eli s'li bag/ tru mand. Di sal 'di zilid ni oaspegli

nu 11.-ac4a somnul, nu-ri tinea loclu.

i cu
Ma &fall a liel, livendzIN Aromi, aveglia
Artutea a lor ell di multe ori nu-alsar s'ealca i sTImprad
hoara cicior di duman. Tr'aoea 16 scoaseard 'cantec, cares'canta si azi tall dzua :
Voscopolea nu-fi si ado*
Ca' sun gionili multi, alepfi"...
.

Di cat di calea aest nioaspegli o plicusir di toate piki ca furnizile. Lila campurile
i s'trunduia
muntill di aurlrlle a lor. Mini 0 Mild apitrusea un dui)/ alantu.
Di Dagli i di Colonia dit fundul di Arbinisie, pan di ningit
amare, lu s'avea avdzIt WA, suma i ti avearea di Voscopoler
s'avea sculat pan di un ca s'umprada i s'u goleasca. S'alumtart glohlli VuscupuleallI, tinerli i auji i virsar sandzile,
mulierile, cum dzIoe lard canteclu, purtard fisechl tu pudeao,
tinurl cheptu deadun cu brbagii, ma dusmafini era multi :tile ca muscile

un cdea, dzaoe 16 loa loclu.

i s'f .. adze glunaticlu Vuscupulinescu Din sus i di'nghios,.
di la munte i di la campu argvuira nduntru Arbinisia Intreaga..

www.dacoromanica.ro

LUMINA

13

Foc si fleach s'arespandi pisti tut loclu. Ardea avdzIta Academie, tipografia cum nu-avea alt tu Turchie, avuta Biblioteck
-sculiile i paltfie s'fea scrum si cinuse. Iar aurlrlle, tufechile, sghicurIle a murfarIlor, plhngul a ficTorilor, flees, s't1 si
park c vine bitisita a lumrfel.
Il

Tu un cask tu un palate you s'dzle, la icna hrisusit a li

St Mrie, ardea 'nrt candil. Ningh nts, Odea Improast, galhint, ca peturlu di ear, plmt s'lcrimat, Sultana, rn u

Urea tine" alChendra &tried, glone cu null" In toat Voscopolea

Sultana cu maffile pri cheptu, cu ocji1 l. la musata icoan

s'inclina a li StA-Mrie sli-ascap bana a Mr a-su care era
nafoar di howl i singur, masT cu doT so 1, mea ningh
cheptu cu 'n atutt di ArbinesI. Di trei dzIle el nu s'avea turat acask nu si-avea acumtinat caplu pri capitifilk nu si-avea
vidzuth fumealia, un ficturic i ung feat, care ca doT angliT

'tinea di plile a m-se i trimura ca Lucas

Frmse dzua, ascapit soarele cama ntie, c, nu putea

.s'vead s'nts ahtare Milt. hi er nu luea luna i stealile s'avea

ascumsk ma luMina a fleaelleI luifaina csblu i ct puteal
s'muntrestl avIrliga di nos. Era arose fric6as aest lutrainare.
Prit viifiT mu1er, cu penh displtiT, brbatT cu natTli In
brat, fudzea iuuiT, aspreatI, fudzea, alga ca chiruti di
minte. Iu? nu stia e_I. Mutrea mas1 slug* s'ascap di foc
s'ascap di vtmare.
MasT Sultana nu s'btea din loc i nu-sT scula oclilT di la
icoan. Ea nu-avdza niT sghicurIle, ea nu videa niif foclu, lim-

bile di fleack niorIff di tum. Mintea a gel, suflitlu a DA toat

bana a gel era diparte, nafoar di Voscopolea la Chendra; la
vrutlu a gel brbat.
- StA-Mrie, aveaglIe-1, St-Mrie, adu-i3T-lu WI I
Aeste graTe g-isia di tu budz6.
Iar Mitrulu ficior di OW afil si Suring, feat cama

=Alga ca di lb afil aproape, nu s'disparta di ningh mama

a lor.

Era noaptea trim", cndila lo s'apleack foe i fleach anvirliga casa, ma Sultana nu s'mina di la icoan.

- andu va s'Ving tata? Intribl icIu Mitru.

tu aea minut bogT

asunarl s'avdizir la pear",

sghic i plangu pitrundea di natoar.

S'dischisie poarta di nu escAlisit i ningh scara di marmur

Sultana eldzu
Ea-sT vidzu brba-su, ea-sT vidzu Chendra agudit, pligiuit
bra moarte. DoT sWiu-adugea di brag; Tar di nolgica a chop tuluT :adzea ca isvor sandzile.

www.dacoromanica.ro

14

LUMINA

- Mi mama% dusmafili, mullare.

$i-1 bise niveasta, i strease la inimi doll scumchi pi
suflitlu ditu aestu, ge s'prea crt nu lu-acati moartea.
Tricu putin oar% si alte beet, alte sghilirl, aeste cama
virtoase, cama agrealipaluwa aproape di cash.
Era ArbineSTli, era oamefili di care pitricu ahinti tu eta
alanti livendul Chendra Sarici. Tora ma nu-avea ell' fried, chiru
Chendra, chiru giunamea di Voscopole.
Tora nu-avea care s'll n calea, care s'll sta diniinte.
Si acari i meat" foclu tea,' oameili e 16 si vatamari.
' tilla care slT isia in cale, aprindea, ca s'nu-armni cheatri pisti cheatr di tun, Voscopolea.
Ia-IT, s'aproache, agiungu, arivuescu si la casa al Chendrar

tes ca n fidane anamisa di odErrn"...

$i-11

veade Sultana. 1-11. veade, cii stm multi si ar61

ca lenki infrmcosT.
fu mine a lor nu mi clan, dzise nOs. Mill a Met,
scumchilI i durutili a meT, chirdut tatiil, va s'armnet1 &lard

mania. Eti va mi due la nos. Pri vol Dumnidzeil s'y'aibi tu

mutrita a la

lar di la guse i scoase cloud fluril ge inghilicea ma multu

di soarle.

- Na-v6 ate und, ca s'v hibii ca aduere aminte di la

mine, ca sii scitT, c i vol avut vIrni oard printl.

Si

tu oara cnd Arbinesli frandzea porti si use, ca s'intri

In cash, Sultana T hipse tu cheptu cutitlu di la briulu al

Chendra i didzu moarti ningi nos.

ArbinesTli intrari. Ell vidzurit odaia implini di sndze, doI

i dol mkT, ge sghilea i s'dipira pisti trupurile moarte.

printl vitimatI

Aniltari apalile, ca si-ll pitreaci i pri aesti la printlli

a lor, di cat iili ill mutriri aht jilos, aht plangros, ell
era aMt musatl, cii ping si Waffle di cheatr s'mullari, ci
bratile 16 cidzurit.
Nu-lT tiliari, ma-lI loar cu nsi.
Ill

Tricuri de-atumeea multi i multi aril. Voscopolea nu

s'adr la loc. AverIle chiruri, musitetTle s'asteasiri. Ado iu era
pahiiT, az1 easte erliie. Cisibilu muri, ca s'nu inviadza alt

oard. AO era serial": Masl stogurl di chetri, ate un arbore

pri aoa s'pre-aclo spun eh' tu loclu acel era virn'oari multi
aveare, multi band.
Dzile cale diparte di nsi,. pi-arialu Vardar, easte un casaba Ylesc tu care fudzir multi VoscopoleafiT. Ado I vindecar ar rule, i plinseri mortill i doxi chiruti i bAgari

www.dacoromanica.ro

15

LUMINA

pill facia nao nicuchirata. Tu putin chiro el" s'imprustaj, acatat% n thimelit
$i una searit di toamna, doT calatori intra Velescu. Avea
Intunicata ghine, cadea na ploaie arcoroasa, ce pitrunde pang
la os, negurIle era dipuse pang pri loc. Mato'. Tli imna tacutl,
niuratl.
- Iu eade Gheorghi al Munda, Intrebara nil mulTare Qe
16 isi in cale ?

- la tn casa ea di'na ndreapta.

Eti intra tu poarta, discalica tu ubor, Gheorghi li-atea-pta

cu haraua tu inima i cu arislu pri budz6, far% sa-11 cunoasca
care suntu, far a sa sciba di in i tra e .-iiin.
La vatrit ninga foclu, ge arspandia caldura mare i aruea

mururile cu fleaca a lul, Gheorghi nvi, ca un di doli, ael

cama tricutlu, ma i cama Atiattla orn ca di 40 affi cu ocllul
Mare, cu sufrInteaua Adtgglakalii era Mitru, Arman i parmateftu

tu Anadolie, cu care ns avu s'faca multu lucru, far% si s'vada

i s'cunoasc.

- i cum di v'aflat s'bnati tu Anadolie, Intreba Tat

Gheorghi, n mullare tricuta, ma care scunotea ca tu filatele
a Pei lipsea s'avea sicirat inima la multi eon".
PutIni." a papa ca mine, acata sa spunk' Mitrulu i un
nod ill si few tu grumadzil, iar oclil" si umplura di lacrir1ff.
$i e6 singur mi thamasescu cum arma04 Via i banedz pan.
azi tuta dzua. En, oaspetili a me". tin minte ca din is candu
s'arse Voscopolea, hoara a mea. Ado
si vtmara parintill.
Mi loara nescantl Arbine0. TreT afl banal tu horIle di Colonia,

in mi bagara s'pascu nescante vi. Mi harnir ma0 cu pane

di misur, mine care acasa. prima i a pravdzilor II dideam di
grill. De aclo domnu-filin mi vindu la un ben, care mi duse tu
Muzichia. Candu agIumu ficTor di 15 di aliT plteam ado na,

erghelie di Tarp,.

Cate am patitil ado, ate arele am trapta nu sa spun cu

spunearea. Di prea apoia nu tin tra e lucru Beulu iiilarse In

Pole 1 mi lo cu ns. Ado mi feae hare a until oaspe, care
mi lo tu Anadulie. S'tihisi ougau domnu s'hibil our cu suflit. El
0-avu catiga, mi bg pri tehne, lar candu agIum06 tinir di
20 an", huff deade burn' paradzI i mi-acataf di lucru singur.
Cu nurna al Dumnidz6i1 i cu indriptatea nu chirul. Azi un,
mane doT, putin ate putin me-aduse pri buna arada, Mel de
Analtu. Astral', pot ca s'dzic, ca am i eft na bucata di pane i
va s'alas Ova la fumealie, ca s'nu-armana pri tu callurI dupa
moartea i s'nu-mi blastima.

El spunea nainte eke cunoscu tu bani, ma cattle grain

de a lul pitrundea tu inima ali Tal Gheorghi ca na penura aruOta, in foe. Ea null loa "dill di pri a's, di cat ca si-atearga
lcrifilile Qe nu putea i le- scumtina.
Cali nasa' marata, er uscupuleana, c i parintIll a ife1

www.dacoromanica.ro

16

LUMINA

s'vtmarg. aclo. Si OA, tInea ghine minte cum lo-adusir tatl vtmat noaptea, cum ma-sa si pitrumse singur cu cututlu.
Si apoia ate arale i frmae cunuscu nOsg, nu era nii' ma
MieT, nic i. ma patine de a oaspeluT, e le vine tora prota oar
In cas. Ca tr, ciudie ascAp nOsg, di la moarte.
- Si nu tlf-fl minte cum 1 clima printIlI a WI, Intrib,'
ea pri Mitrul?
- Nu, cg, eram flak, &Tor di OW afiT i agriI. Ant
tit map, c, aveam i et n', sort, ma e slave, iu s afl, 136caudal icg, muri, ping tora nu-am avdzit, c', di it s'avdu; ea
lo un cale, eli foal ant
- Si nu tl-armase virnu semnu di la n6p ?
- Ia, dzIse n6s, am o flurie spindzurat di shate.
La aeste sboar6, muliarea arsri, ca mucat. di earpe.
Vru sTla fluria tu mInt, ma mana li trimura, fata-1.1 si feae
galbin, ca eara, apoI alb& ca cartea.
- Ah 1 Mitru, fratile a met. Ahat putu s'dzIcil n6s si
cdzu liina, ca agudit di sfulgu.
Ai era, cum dzise nOsg. Oaspele, care i s use ante OVA era Mitru, ficiorlu al Chendra Surfed, i a 1 Sultane, iar
1

noel era Surina, sora a lut

Dingintea a lor 16 murir prinhi, eff fort architi. di
Arbinei, dusi fratele tu un loc, sora tu altu i tora ca duet

40 di aM eli se-afla lar.

Mratlii di AromMI, ca i aliT grei ail tricut, !

BOEMUS

TRISTE NEGURL.
Il
Triste neguri se coboard
Ca fantasme din pasture
Amintirile vin riruri

Iar 'Meet din lumea dusd

Dragi fiinte mi se-aratd
Ca'ntr'o mandstire veche

Sci m fure.

.Ruinatd.

?i'n pustiul Vista pared

Te privesc, o sfdntd mama,

Fluturelnd din aripl line
Ca o umbra dulce, dulce
"'tinge mine!

Clopote departe sand...

Nu plang oare gindurile

Mid se-adund?!

III

0 ea plang... Dar tu md mangdi

fi

icoana ta senind
Ati-umple casa de iluzil

$i lumina.
M. BEZA.

www.dacoromanica.ro

17

LUMINA

Mine i oliiceiori din ajimil

din zilla Aim lui-Nori

Strinsi in jurul vetrei 'printesti, pe care arde un foc abundent, noI

copii Inca In vIrst mic observam cu atentiune la tot ce face mama.

E noaptea din ajunul Anu
si in seara aceasta se vede norocul.
anului, adica se constat cat timp are el de trait. Nu e vorbd, cd in diferite
imprejurari de peste an .se vede norocul, acum, "ins. In aceast ultim noapte

a anului ce ne parseste, cum am spus, se cauta a se ghici in special Ole

dile are de trait fie-care pe plmnt.
De aci, dar, interesul via ce aratiim. Iar mama, dupa ce s-a ridicat
masa si dupil ce a facia repetite urarl de fericire pentru anul, care btea la
use, aduce mai multe boabe de grail nefiert. Apoi, and focul de o parte, ea
pune In cenusa incldit rind pe rand cite un bob.

- Ian, dice dinsa, lmurindu-ne aceasta operatie. Fie-care bob de grail

reprezint pe fie-care din noi. Asa, bobul asta esti tu, asta-l-alt e tata, al
treilea sunt e i asa mai incolo. Acum, s asteptm cu totif sa se incaldeasci
bine boabele si sa sara in sus. Care bob va sari mai mult, omul, care e reprezintat printr'insul va avea parte de viata mai lung.
Si, fie Intamplare, fie vr'o dibacie secret a mamei, care in aceasta
materie avea la activul ei experienta a ani indelungatl, se nimeria cd boabele

carl reprezintaa pe noi.copiii. sriaa mai in sus si mai cu putere. Tata si

mama Ant numai bucurie noi copiii ridem sgomotos si In naivitatea noastra.
copilareasca suntem pe deplin incredintati c boabele ail graft adevarul i el
o sa ajungem LAn la adanci btrinete
.

- Dar bobul tii nu s'a miscat Ina din loc, mama?

- Na uite-I, disc dinsa, ardtand cu degetul. Si in clipa aceea se auzi o

pocnitura slab si gruntele de grail s'a dat ceva mai incolo.

- Semn r, adaugil mama. Vd, c dilele Imi sunt numrate, dar tot

am de gand s traiesc [Ana sal leagan un nepotel. i ne infsurd pe toff cu o

privire dulce, duioas.
In vecini traia un mosneag singuratec si uitat pared ie moarte.

- Un bob de grail si pentru dnsul, strig unul din noi.

Si mama puse unul in cenuse, de si fapta aceasta era o depilsire a obi-

ceiurilor, pentru-ck nu se pune de cat membrii familiei, ori pentru rudele cele
mai apropiate.
Bobul mosneagului, a ,aplur, cum ii dicea toata lumea, abia s'a urnit
din loc. Un hohot de rls general intimpin aceasta constatare.
- S'a sfirsit cu el, nu mai Incheie anul viitor: aceasta fu sentinta noastr, a tutulor, sentint intemeiata pe fapte asa de pipaite.
Si pe cand noi cu totii facem reflectiuni si emitem diferite aprecierl
asupra operatieT de mai sus, mama stringe cu multi. Ingrijire boabele, in cari
un moment a fost Intrupat fiinta noastr. Ele nici nu se ard in foc, nici nu
se asvarla afar asa cum o fi. Nu, clef se pun la icoan si se pastreazI acolo
cfite-va (pie. Aliiturl de dinsele, 'Ina din ajunul Crriciunului, st depus acolo
un mic colcel, filcut din diva colindelor si care sc numeste colacul case!, facut,
adica, anume pentru saniatea tutulor din familie. Iar peste o di tot acolo Se
vor pune i cele trei cruciulite de lemn de trandafir. Aceste cruciulite se infig
in traditionala pldcina ce se face in diva Arm
In aceasta placinta se
mal pune ascuns un ban de argint i dup ce se tae in coari, dandu-se cate
o parte egal fie-carui inembru al familiei, In codrul cul va fi banul, gsitorul
interpreteaza aceasta, ca norocul IT va suride peste an.
Colacelul, de care vorbim mai sus, boabele de grail precum si cruciulitele de trandafir se pastreaza la icoan pan In diva de Boboteaza. Atund
dupil ce se sfintesc apele, botezandu-se, se aruncal trite() fantan din apropiere,
rostindu-se incet de ctrz. o femcie batrin si o rugAciune.
Dar pe cand mamo!_, sun!: ccupate cu boabele de grail ca si. gasasc

www.dacoromanica.ro

18

LUMINA

cat vor trai fiintele, atat de scumpe inimel lor, bdietit cad* n'aa trecut nc
pragul adolestentel, ba chiar si cei mai maricei, asteapta cu multa nerabdareca sa treacil mal repede noaptea, pentru-ca ei all multe de facut in diva de
Anul-Nod.

De saptmani intregi ei se tot pregaltesc, sunt ocupati ingrijati. De saptemni intregI ef se roaga de mama. ca sa-i ajute cu ceva ban!, ori cheltuesc
micile lor economii, pentra a se prezinta cat mai bine. cat mai demn in diva
de Aghig-Vasili, cum i-se dice de obiceid la noi gild de Annl-Noii. In 4iva
aceia ei a sa se faca liguciarr, orl ar acht i gandul, ca sa fie mai reusiti if
preocupa de cu vreme inainte
De aceia dinsii In sarbatorile Craciunului, sa inainte cum li se cla
drumul de la sward mered II veg. incercilnd felurite costume. carI de car! mat
vitejesti, travestindu-se in toate chipurile, intorand hainele pe dos, etc. lar
in man! invIrtesc mered sabia de lemn, la altif e iatagan adevrat.
Principala podoabil. insd, care va hotari de succes, e ,rapca Ea Marta
de carton, avnd un fund de scindura In mijlocul scandurei se nfige un sul.
de fier, iar in el o coada de vulpe, ce se silesc sti o gaseasca cat mai mare,
cat mai paroasii. In partea anterioara a sapcii se fac gaud pentru ochi, se
coase un nas artificial sub care se cos o pereche de mustati enorme de parland. Mai jos se face o taetura ca sa poata respira, pentru ca sapca se Indeas pe cap pand sub barbie, neldsand visibil de cat doar gatul
In jurul fundului de scandura se cos alte cozi de land si tot asa in sens.
vertical In deosebi partea de dinainte a sepcii trebue sa fie cat mai impuhtoare, adica cat ma! Impodobita cu cod! de vulpe, in chipul acesta ca si dea
purtatorul ei un aier cat ma! martial.
In partea de jos si anume uncle vine barbia se atarnd o lunga barbd,.
fdcutd tot din par de land.
Bine inteles, ca odata ce a capatat forma lor definitiva, sepcile se Incearca de mai multe ori pe qi, Inainte de Anul-Nod si se arata prietenilor de
copildrit, ca acestia sa's! fac cornentariile si observatiile lor, de cari viitorul.
liguciar tine in destul seama i lesne pri.:epem cu top! cat de satisfacuta e
'ambitiunea si cat de rnfigulita e mandria copiilor, cnd pot constata ca sapca
lor e mal bine reusitii, mai bogat Impodobita de cat aceia a vecinilor or!
prietenilor.

Cum a mantuit cu sapca, liguciarul a preocupat sa'sf procure cati maT

multi clopotei. Un liguciar, care se respecti este acela, care in diva de AnuNod va avea, atarnati de gat, la piept si in josul cingatoareI un numar cat
ma! mare de clopotei. Sgomotul mare ce va produce prin numrul si marimea
lor este o not& bund pentru dinsul
Si clopoteii nu-s gred de gsit. In comunele si satele noastre de munte,
uncle o mare parte, daca nu chiar majoritatea locuitorilor, se ocupa cu cresterea vitelor, mai nu e familie, la care sit nu se gaieascd In belsug.
Asa find, cu dile inainte audi mere' sunete de clopotei: sunt liguciarii,
earl fac repetitii intre dinsii.
In al treilea rand vine sabia si costumul. Daca sabia din anul trecut e
prea mica .pentru dinsul. care se Oretinde cd in intervalul de un an a crescut
foarte mare, asa ea nu me e un mucos, atund el se ingrijeste ca din timp
sies! comande alta mai frumoas, mai mare si mg bine colorata la tamplarul
din sat

Sabia are un mare rol. Cu ea va poza hi fata tovarasilor si a lumei

celei-l-alte, Invartindu-o in toate sensurile,' cu dnsa va juca la flora liguciarilor din mijlocul satului, la nevoe cu dinsa se va apara, or! o va intrebuinta
ca arm de atac in contra grupurilor vrajmase si tot cu dinsa, scuturandu-se
si sunand cat ma! tare din clopotei va pretinde cate un ban de la trecatori,
drept consfintit prin o traditie de mai multe veacuri
Mai rmane costumul. Dat fiind faptul, cd liguciarii trebue sti aiba o
infatisare cat ma! martian, costumul e hotdrator in aceasta privinta De aceia
liguciarul scotoceste prin casa, pune pe ma-sa de desfunda toate agile i
garderoburile, or! se adreseasa vecinilor si rudelor, ca
imprumute un rind.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

19.

de haTne.fure,rn. lath' in ce constai ele: o

fuslaneld en un numir nesfirsi t

de cute si cu mange cat mai largI. o pireche de cioareci alloT de lan, lipiti
pe picior si o gimddane albanezeasci. De sigur, dese orT, in loc de a provoca
sentirnente de spalm. lucru la care se asteaptd, ei provoaci risul prin disproportia ridicul dintre aceast imbrcdminte, care e prea mare si corpul
lor. care e prea mic:
In neputint de a se gsi un ast-fel de costurn, ori din carrz crt e inc
prca mic 1iguciarul, pentru a pretinde la perfectiune, el de multe ori 41 intoaree pe dos mantaua ori anteriul ce poart in toate zilele, 41 face o sapc5.
de 'Artie, fir multe podoabe si se consoleaz cu atita. [And s mai rsar&
si el ea virst.
Si dupit cc sunt isprvite toate aceste pregatiri prealabile, fericiii blictl
se culci de cu vreine, avnd grija ca in repetite off sa pun& mameT invederes-1 scoale din somn inainte de a se face zi, iar in noaptea din ajunul AnuluINoa, ei se string maT multi in aceiasi casi alcdtuind un grup, care va porni
impreuni in iva urmitoare
si asa, Ina neivite bine zorile zilei. estT desteptat din somn de numeroase sunete de c opotei. Sunt liguciariT mai mad, aceTa, cari din pasiune se
supun acestuT vechi obicein si carT nu urmirese vr'un castig bnesc. ET se
. marginese numaT si se duc in mijlocul satului, s Inyirteasc acolo o hori,
s mal holndrease putin, suportind vitejeste gcrul si eipada, iar cind lumea .
ese de la slujba. se retrag si ei pe la casele lor, fr sa atie drumul trecitorilor, fr s cear cui-va bani.
Alai in spre 4i ps cel mai mititei, de obiceiii escortati de tovarsi mai
'

maxi, carT nu se fax ligueTarT Acestia sunt garde personal& a micilor licucTari.
ET 1ngrijesc ca nu cum-va mica ligucTari s fie maltratati, ofensatT, ori - ceia-ce

ar fi ultima rusine - nu cum-va li se smulge sapca de pe cap si ii Iasi descoperitT, expusT risetelor si batjocurilor lumei.
Mica ligucTari asteapt ca cresting s Tas de la biserici si atuncr
esindu-le intru intmpinare si punndu-le inainte sabia de lemn, le atin drumul
si nu-T scapa. pin& nu capita un ban de la dInsiT.
se.

Alta o ia pe urm razna si prin case, asteptnd la porti si le dea.

banul de Anul-No La Crusoya eT strip' tare si cuvintele: surva, labo. survaf
Cci ce colind prin case, ins, sunt de obicei copiii din familiile Septate; aceia carT asteaptil aceast qi pentru ca sa se aleagi cu un profit
material.

Obiceiul de a se face liguclari ori arachi in -diva de Anul-Noi nu e

totl Aromnii. Se practici mai mult in comunele si orasele de
munte din Macedonia.
General ins e obiceiul - ceea-ce de alt-fel e comun si la multe popoare - ca in diva de Anul-Noil, err ocazia vizitelor sd me,rlf, adici si daT
cite un ban la copil din casa. Aceast measlere inlocueste cadourile de AnulNod, carl nu se prea obisnuesc la noT.
De asemenea c general credinta, ci ceea-ce ti-se va intmpla in aceasti
qi se va repeta in tot intervalul anului.
In legdtur cu aceast iinT vine in memorie ptania uneT femel btrIne
din tecinT. Intimplitor ea s'a Mat la deget Cazul nu era tocmal gray, de
cat baba devenise inconsolabill Era convinsi, c asa if va merge peste tot
anul la sfirsitul cdruia trebuia - dup.. socoteala ci - sa se prefaci hi
general la

bucte le.

Ternerile eT n'ai avut cind s se realizeze. Peste tref lunT ea fu ripus

de o boal, la agravarea cireia nu in mica msuil a contribuit pitania de

me sus
N. M ACKDONEANU.

www.dacoromanica.ro

20

LUMINA

STIIN TA POPULAR IZ g TA
Fenomene &ice explicate practic

kido om tie, crt ma s'baga mana pi lucrile dit und odd

iu arde soba, MIA una, mare farche (deosebire) di la un lucru
la alantu. Ai, tabla, pri care-T bagata soba, easte multu cama
arae di cat sazma, chilimea, icA atirnamintul di anvArliga di

soba. Ai ca caldura nu s'arspandeate, cum n6 si pare, cu

una misura pi lucrile din casa. Ma s'ba,g5m mama pi una ie

cu apa di Ding% soba, na si pare arae, Tar apa dinauntru

multu ma calda.
Tr'aea toate lucrile din natura s'an Impartita pi 2 marl

-categoriT: unele e alasa slreaca cldura cu mare liureata

pritu n8se i altele e cu greil s'Incalzascu.
Ma slom una m_a_,_e scandura, una di ie (ghilie) i una
di lamarina ica di her, si ma s'li Warn tru foc, va s' videm
ca maea di lemnu s'arde i noT habare nu avem, s'cliama nu
duchim caldura ado di iu o tlnem; tot ai i cu aea di site.
Di cat maea di her Ica di lamarina, nica nu o apruchem

ghine di foc i din 'oar% IA se arde maim i o-alsam di singuri.

Dui:4 aestu exemplu putem s'achicasim causa la multe fe-

nomene e s'fac dinaintea oclilor a notri. Toate lucrile din

lume, IncalzIte pri foc, s'bundzescu i slardzescu, iar arite
s'iiiicureadza. Cu ocjilT nu putem s'li videm, ma li duchim In
practica cu 2-3 exemple va s'videm, crt aeste santu multu
evarate

Care din no! nu tie, crt ma s'chicam una chicut de apa

arae pand ie di lampa, care arde, iea s'face &ilia di bu-

catT. Care nu tie, ca, ma slorii apa Marta, tu una scan, di

ghilie cama slaba, ea creapa, i s'face bucItT. Causa easte, crt

apa aea aracea, cazindaluI pri iea calda, In loclu Tu cadzu,
isea de arkime s'iiiicureadzA, s'tradze di partea aea calda
s'disparta i ai creapa iea. Scafa, In care turnam apa, hearta
creapa ditr'acea ca s'incaldzate pang iu easte apa, i-i mareate volumul (slardzeate), i s'tradze In partea cald 41 aea arae.

Cate-orl nu v se-are tehisit, ca s'nu putetl sa scoatetl

un astunator di ie i slipseasca slu-aspardzetl? Ma nu-aveg

di cat sb1iga una, flanela calda anvArliga di gura a si$,elieT.
ea slArdzeate i lu-alasa astuputorlu s'easa cu mare liureata.
Dogarlu, led ael e-adar butT, ca sii string ghine scandurile di 'bute orT di talar, baga erchlul nica caldu i dript
e-1 Incurfusi, herlu arteate i strindze ahat ghine scandurile
el nu putem s'li scoatem.
Ma s'mutr:m pi frida, va s'videm crt hearele nu sur.tu la-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

21

curfusite tu mur, ma s'alasA putin loc, ca s'mina, c veara nOse.

s'Iundzescu si Tama sit curteadzA. lar, cum am vidzutl tu
multe case, tru aeale firidef, iu hearele suntu alichite di cheatrA, nse s'umflA i sA strambeadzA.

Hearele, pri care tre calea di her, si nOse nu suntu ali-

chite unA di alantA, ma s'alasA putIn loc, ca veara, candu Whin&

zescu, s'nu si strmbA.

Multi avdu si fac haze, cndu bAgAm foc tu sobl i seat/

s'aprinde ghine, soba scoate indauA, sunete, crtAneate i aetu

lucru TI face si dupd e tricu sila di foe avdzi trose ! pleosc r

Cauza easte cit soba, dupd e s'incAlzeate i i0 mAreate volumul i diteaea cA tu und sobA nu s'incAlzate tutA lamarina'

diunoarA, aea cama calda s'disparte di agea cama araea i.

tot ai candu arAeate si teaea s'avde trose ! pleosc !
Luatl und biicA di boil, umflati-o ghine, ligaty-o si bagati-o ningA foc. Va s'videty, cit s'umflA si creapl. Vimtul, care
easte nAnntru, s'incAlzeate, '1 mAreate volumul i ai o creapA
bAica. Ma s'o dipArtAm di foe nainte s'creapA, videm cit biica
s'diSumfiA, si aesta diteaea cA vimtul dinduntru, arAindaluf, 1
ffilcureadzA volumul si Vine iara iu era cama ninte.
CAndu idem ningA vatra cu foe, ich la gura di sobA, videnr

cA din foc arsar Mill di mantel:1% uM si pare, ed tu suta tie

causa, iar ma virtos mulierile ascapA cu unA aid, ed-li fu stubia
i pistipsescu, cA, duhlu acel argulu suflA pi foe.
V a causa easte aeastA. Iido lemnu, cndu create, are tu
ns pori jet guve multu ic e suntu impline cu apA, e o
are ca hranA. AestA ap eade cit tru cutif Incuse. Cndu lemnul s'mAncA, apa fudze, iar guvele armin impline cu vimtu.
cu toate c4-1 faptu cArbune, lard, tu [Agile di la coaje vimtul
armane. Candu 11 bAgAm in foc, vimtul aestu s'incAldzeate, '0
mAreate volumul si ma s'hibA cama multu, D-u poate a coajelief, o arupe di pri lemn orT cArbune i o armlet nafoarl.

Ai leamnele uscate di chin orl de brad placnescu i

aruncl scant* ma multu di leamnele ude orl verdzI, cA learnfiele tide tru Joe di vimtu ail ma multu apA si unA, dzamA.
Tr'aea leamnele ude nu plAscAnescu, ma vend In foe, cA apa
s'face Muni si tu iire din poll strand di lemne i s'aude wale
bo0 gi canda clear off iurA.
ARA. tim cA aerul (vimtul) caldu easte ma lior de ara-.
cole. Ai ma s'luAm unA bisied di boil s'ulnplem cu aer i s'u..
'ncAldzim, videft cA nsA sTage aproape di 2 orT cama mare,
di cAt ma s'u ghicsim, aretot ahatA greatA, ca nAinte. Cu aerlu
agel caldul putem s'umplern 2 biicf di boil, i di cat, ma s'ghicsim unA di nse, atunea ingreacA gumitatea di ma nAinte. Di
aeste videm, cit aerlu, cu toate cA acatA un i acela loc, di cAt
ma s'hibA arage Ingreaci ma multu di caldul.
Nich un exemplu, ca s'achicAsim ma ghine aestu lucru.
Loati. 2 cell', bAgati-o unit In partea din sus a ueliel, alantA
www.dacoromanica.ro

22

LUMINA

la praglu din ghios, alasatl uses putin disclish, va s'videti ca

fleaca di la eara din sus iiliardze catre nafoar, alanta atilt
nauntru.

DisclidetT un firid dit una od cald i slaghitT doua

carp' una la partea din sus a firidalieT, alanta la partea din

ghios, Cartea din sus asboarg nafoar, alanta cade in cast,.
.Causa caste, ca tu oat avem 2 twill di aer: aer caldu, care
easte ma User si care s'analta in sus, ca s'eas pritu criplitura
di use orT pritu firida, i aer arace, care Vine di nafoar pri

la partea din ghios.

Si ca s'duchitT sled cama ghine, bagati" maiiile tru ripe la
praglu din ghios i va s'videtT ye vintu arace Vine.
Scoateti sisea di la una lampil, care arde muat i ghine
Va s'videtT, ca luina cheare 50 la suta. Causa caste, cii pritu
pipe ease aerlu acel caldul, aracele intra pritu machint i asl
lampa arde ghine. Cu cat una lamp are isea cama laugh, cu
aht arde cama ghine.
Cum easte sisea tra lampa, aea easte ugTaclu i soba tea
cast. Pri tu nAse iase naloara aerlu cald i na Vine aer arae
i asa slave un alacsire di aer, care agiutt "'luau la arderea
a leamnelor si la curtirea aeruluT din odaie.
Teacea, v8rn'oar s'nu inclidetT sobele, orT ugTacurile, cii
nase n'aduc mare ghineata la sanatate cu alaxirea aorului, care
caste ael ma scumpu tra bana a omulul. Fart, pane s'far apa
putem s'banam 24 di satrap', orT 2 dzile, ma fart aer nicl unt
minutt.
T. PUCEREA

ORASELUL NIVEASTA sa NEVESCA

Asezat ca la 9 ceasuri deprtare spre miaza.-zi de Bitolia, Niveasta este
unul din cele mai frumoase si mat mindre orsele aromanestf din Turcia,
Orielul e vechiti si nu se stie cu sigurant data fundrel sale. In legaturil cu aceasta, precum si asupra originei numelui hit exist in popor urmatoarea legend :

Ci-cl o-dat, e mult de atunci, trecea prin locurile acestea 9 frati toff
Meal i toti voinici unul i unul. Spre soare rsare de Niveasta, in 2azeri, ea
la un ceas i jumtate deprtare, se facea o nunt si in capul horei se prinsese mireasa. Uimiti de frumusetea ei, dinsii se repezira in hor i rpirl cu
sila Pe mireasa, dnd-o celui mare dintre frati. Apot cu totii s'ail ascuns in
muntili, unde este ast-if oraselul si unde pe atuncea eraii numai pduri nestrabfitute i acolo sn-al facut 9 colibe. Dupa aceea ail rapit inca 8 fete pentru cet-falti [rag i asa ail format un sat cu 9 familil. Din pricina c aceqtr
fondatori si-ad rpit nevestele s'a dat satului numele de Niveas Ia.

www.dacoromanica.ro

23

LUMINA

Cu timpul multi alti Aromni de prin orase si sate indeprtate atrasl

cle frumusetile naturale ale acestor locurl, de bogAtia pAsunilor, s'afi stabilit
inteinsul $ i in chipul acesta micul sat crescu, devenind un oras mare.
"-;

trt

sati Nevesca

4r%

Se mil zice, Insk c. dupg mult vreme, and ciuma, multi din cei no
veniti, speriati de aceast boaid, a fugit iarY, cautnd aiurea refugiil.
0 lovitus puternia s'a dat orasului, atuncea cAnd s'a distrus marile
centre aromnesti Voscopole, Gramoste, etc.

www.dacoromanica.ro

24

LUMINA

Atuncea o bun parte din Nivisteni s'a dus spre Seres (aromneste
Sear lu), unde ail intemeiat frumoasa comun Egyva, dcspre care se zice el
astizi are peste 500 de case.
Ca positiune geograficd, Niveasta este asezat pe o ramificatiune a mun-

telui Viciu, avend un aspect din cele mg pitorestl. De jur imprejur ochiul
privitoruld e desftat de vederl incnttoare. Asa, spre rsrit e muntele
Ciuca, acoperit de pduri frumoase. Spre Miaz5.-noapte e valea, numit Guradi-Vale de ambele prti ale cdreia sunt lived bogate. Mal la stanga sunt mai
multe fntni, cu frontispiciurl mdiestrit lucrate si umbrite de o pdure falnicl. Acolo vara petrec Nivistenii cu familiile lor.
De aci se vede un crampei de cmpie si Ina Itii muntl ai Murihovei.
Spre apus sunt locurile audyi-Snrin si Lady,,, pozitiuni cu neintrecute
frumusetl naturale.

Germanul Weigand intaI si mai tirzi un alt vizitator roman, exstaziati

de frumusetea pozitiund Lac lu, ail zis, el aci vd o a doua Sinaie.
Spre Miaz5.-zi se afl dou poieni drglase, numite LinurI si desprtite
una de alta de riul Valea-di-dinde.
Sub linuri este o stnc colosal, cdreia i-se iice Chiatra li .eiricd si
din virful el Nivistenil arunc ori-ce animal domestic ce le aduce pagubd, ca
chin!, pisid, etc.
0 vedere splendid al, cnd In zori de zi te uiti din virful muntelui
Cauca. Inainte ti se desfsur de o parte campia Bitoliel, de cea-l-alt campia Saloniculul, iar Malta* munti Peristera si Olimpiul clasic se desemnza la
orizont.

Casele Niveastei, vr'o 500 la numr, sunt unice in tot tinutul prin frumusetea, soliditatea si mrimea lor. Tara"! bulgari din imprejurimi si cltorii cc tree pe aicea, se uit la dinsele, ca la niste castele din basme. Toate
sunt cldite din piatr -o mare parte din piatr cioplit - si sunt acoperite,
unele cu placi de ardesie, altele cu placi de fier.
Iar luxul mobilierulul din luntru se ia la intrecere cu zugrveala si
frumusetea oddilor. In saloanele vaste, in oddile laminate si spatioase veil'
mobile de mare pret, ca : mese, birouri, scaune de lemn de nuc sculptat, ogling marl, perdele de mtase, obiecte toate in argint, ca chisele de dulceat,
pahare, lingua, lampi, icoane, etc., toate opere a iscusitilor alit- ntarlfi.iyiteni.
Pe jos sunt asternute mult pretioasele si neintrecutele covoare de land, esite
din rsboiul harnicelor Aromnce.
ImbrIcImintea femeilor e urmtoarea : rochiI de stofe de land, ori de
mtase, cusute impreun cu talia, un sort de land, tesut de ele, oil de stofd,
bident cu bland de samur, ori de vulpe (01,warj,). La cap sunt legate cu nA.-

frame de matase. Iar la gat, la piept, la urechi si la degetele mane vezi o

profuziune de giuvaericale.

Niveasta numr vr'o 3,000 de locuitori, toff Aromni, dintre cari unii
- cei maT nod - sunt veniti din Voscopole si Niculita, ceI-Ialtl nu se stie de
unde.

Ocupatiunea lor de capetenie este comerciul si argintria.

Cu cresterea vitelor nu se ocup si nid cu agricultura, de si e pmnt
cultiva bill

Nivistenii se expatriazi mutt. Dintr'nsiI se gsesc in mal toate Statele

www.dacoromanica.ro

25

LUMINA

Europe, in Africa si in America. Cei mai multi se duc prin Romania, Egipt,
Germania si Italia ; prea putini in Serbia. Bulgaria si Grecia.EI sunt desteptl,
indrdsneff si prin aceste calitati
asigurat o blind situatie materiald.
Prin mulled si sarguinta multi ail castigat avert' marl. In multe orase
din Turcia el sunt fruntasii comerciului. Iar in alte tdri avem dintr'insii familii insemnate, cum bunioard, in Romania, sunt familiile Dann, Biciola, in
Germania marea casal de comercid Sosidi, in Egipt Dodu, Pardafeli, Economn.
Vaideni, etc., etc.
Scoala romand din Niveasta a tost deschisti in anul, 1872 si la inceput

ea a fost intretinuta de marele patriot Vas/ le Dan.

THEODOR NERO.
Belcarcn
Institutor-Director

13espre grdina de eopii

In sclele nstre din linperiul Otoman, nu se &idea nid o atentinne, [And acuma, grddinilor d copil sat: sistemet Froebeliane; grape

insd none organisatiunT, incd din anul trecut, s'a prevdut si cdte o
sectiune froebeliand pc land unele scolt primare. Importanta acestor

sectiunt este de necontestat.

Inteadevr, ce e mat folositor si chiar mat national de ct constit uirea unet mid clase de copiT nevristnict, t:nndu-li-se un curs curat
pedagogic, prin care li se desvolt i li se formzd tte facultdtile omenesd, indemnndu-I ast-fel pe calea in.vtaturei. Acstd sectiune cere Ins o anumild pregatire pentru institutor.
Acstd pregdtire, el o pte cdpta intr'o c(51 anume pedagogicd, saii

preptindu-se el insusl, consultnd diferite carp de acst naturd si diferite tratate proprit pedagogice.
Avnd in vedere c asemenea manuale lipsesc incd printre InstitutoriT si Institutrele nstre, imi permit a da un fel de program in
miniaturd, servind ca punct de plecare la ceea ce ar trebui sd se facd
in invtdmintul sistemet educative a luT Frbel.
Metoda froebeliand, va s died invtarea copiilor mid prin experimentare, prin institutiune.
Invtdmintul intuitiv, adicd invedel-ator, ardtdtor de lucrurI, este fart'

indoiald temelia scleT: el mijlocesce intdrirea corpuluT prin joc si gimnasticd si destptd mintea prin o build si intelptd pdtrundere a lucrurilor, cdci prin jocurI, cintece, mid poesii, midi convorbirI, desemn,
scriere citire i calcule se da lectiunt de lucrurt Prin urmare se face

o mica encyclopedic a lucrurilor-micd, dar intrgd

solida.

Invtdmntnl intuitiv este decI inmultirea cunoscintelor: progresul...

Ar fi o gresld insd, dacd s'ar crede, cd acest invtdmint formza un

obiect aparte. Sd nu facem din invtdmintul intuitiv, unul recitativ, tot
insirnd elevulut, aceleast si aceleasl vorbe, pe din afard E bine, ca din

ort-ce lucru, s tragem o invpturd deplind.

Metoda sciintet didactice sd se baseze, pe vslut si sciut; iar nu
pe, nevslut si nesciut, cum se facea mat 'rtainte si se mat face Inca in

cursul primar, prin unele locurT.

www.dacoromanica.ro

26

LUMINA

I ectiune intuiti va trebue sa se faca inteo clasa de copiT mich

in fie-care di, ea va cuprinde : joc, cantece, poesiI, ardtdrI de lucrurl,
desemn, scriere, citire, socotla, cam tte de o-dat si fard ca mintea
copilului sd fie obosit, de re ce el va invta de tte si variat, ceca
ce place copilului, care nu 's1 pte tinea, mult timp incordat, spiritul
asupra unuT lucru.

Aci e vorba ins, sd se misce si Institutorul, sa ia si el parte activd, sd intre in joe cu copiii, sd sara, sd cante, cad. el trebue sa carmuiasca jocul. E vorba sd se jce (ca Froebel) cu tot dinadinsul de-a
caul. de-a soldatiT, de-a baba oarba si cu mingea ; iar pentru lectiuni
de lucrurl s le pue obiectele sub oat sat in manile lor. In aratarea
lucrurilor se va tinea cont de ordinul in care se succed aperceptiunile
inteligenteI sciindu-se ca, copilul este miscat mat intait de culre, apol
de forma si in fine el va vroi sa scie la ce se 'ntrebuintzd si i din ce
e facut.
Intervenirea InstitutoruluI la jocuri este cerut si din punct de
vedere pedagogic, cad nu numaT, cd el insufletesce jocul, dar i priveghza pe jucdtorI, opresce relele apucatuti, supraveghza asupra bunei
cuviinti si asupra bunelor moravuri.

Povestirile si istorirele sunt si ele alimente bune de invtaturd

Copilul se invioszd, tt mintea lui este prinsd acI il vegli cu ochiI pironitl spre Institutorul ce-I povestesce, ski place frte mult a'l asculta;
il interesza chiar, cad de multe orl, in acest povestiri, el is! cunsce
personalitatea sa, ca subiect in vre-o actiune, intamplare sad patanie si
el IV trage in felul sd o conclusiun din cele povestite.
Basmele asemenea intra in programele sclelor de copii. Pentru
lectiunile de citire, sa eviiam pe cat se pte bucherismul, si sa ne a-

propiem de partea poetica a lucrurilor, adica zugrvirea lor si din o

forma, un chip, un codru sd cautam a-I Invta Cate o litera, Cat pentru

socotld, adunat, scadut, nu mil remne indoial, c tte merg de mana

cu scrierea si citirea, desemnul obiecte:or va servi la numrare si inmultire, representarea lor in grupe la impartire.
Un bun dascal putin va avea a face cu abecedarul, vorbirea sa,
mama sa lucrand mereil cu a copiilor, un mic mused de lucrurl, cadre
in paretiT. claseI, cat se pte de multe, iata tot materialul sat didactic.
Pe lamp acestea curtea sad grdina sclel si cate o excursiune din cand
in cand, gait la camp, (maT ales primavra si tmna) II vor fi de mare
folos, cacT copiI is! vor da sima in mod intuitiv de tot ceea ce'l inconjra.
Activitatea InstitutoruluT In gradina

1) Explicatia in gradina a tot ce se vede: ideea de planta si partile

el; ideI elementare de geografie, aratandu-le in miniaturd, ce e un rid,
lac, fluvid, afluent, colin, dl, munte, campie; tot aci se vor deprinde
copiI a se orienta in spatia
2) Gimnastica ochilor si a mnilor. In acest scop li se va da asa
numitele daruti froebeliane; ca bastonase, cercurT, mingI libere si mingI cu cordonas. Mingile cu cordonas servesc la unele jocurl cu cantece si cu batdi ritmice
3) JocurI de Intriti corporale si Gimnastica.
Yocul e firesc copiluluI si nu pte fi altfel. Jocul e miscarea. Miscarea e vita, mai intiid cea fisica; cad' respiratia este utild, caldura decI
marita in corp, crescerea prin urmare sporita; de aceea copiilor le plac

www.dacoromanica.ro

27

LUMINA

tot miscall viT, alergdrI, intreceri, lupte, la jocurile cu mingea, par' c'ar

vroi sd se ia in sbor dupd ea.

Jocul e Inca si viata mintald, adic imitarea in mic a vietei celei

marl. Creerul lucre2d prin simturi, pricipend prin mijlocul lor, iar in urmd

copiii ii exprima idra prin cuvinte, inavutind ast-fel magasinul lor intelectual. Importanta jocurilor i necesitatea lor se explica frte usor.,
ele nu impun celor ce le executa sfortarI, care sa treed peste puterea
lor; sunt recreative si se apropie de exercitiul naturel. Ele sunt moralisatre, impunend etatii fragede sentimentul amorulill propriti, al on&
rei, al asociabilitatiT si solidaritatii; ele desvolta asemenea atentiunea,
judecata si imaginatia.
Dupa felul lor, jocurile se (listing in jocurT de: 1) alergare si prins,

2) de imitare, 3) 'in hora t tc. asa dex: Epurasul, Capitanul, :Srecele si

pisica, Musca, Vrabia, uliul
venatorul. Mt:5ra, 0 pasre vine etc. 0
infinitate de jocuri unele mai (rumse de cat allele
unele insotite si
de cantece Ast-fel de jocuri se pot gdsi in anumitele tratate de jocurl
scolare. Mara de gra lina, jocurile se pot face pe limp urit in una din
i

salele scoileT
Gimnastica. Aci se pot face miscarile liber.: cu capul, trunchiul

si membrele.
Miscarile capului sunt de 3 feluri; aplecare capului inainte si ina;
poi, inclinan a capului la stanga si la drpta i invertirea capului.
2) Trunchiul, face 3 miscarT: indoirea Inainte si inapoi si . viceversa ; inclinarea la drpta si la stanga si resucirea la drpta si la stanga.

3) Miscdrile memurelor superire sunt impartite in 3, ale umrului, ale antebratului si ale mane. Tte miscarile libere pot fi combinate la infinit.

Miscarile membrelor inferire; cuprind miscarile femurului, ale tibieT si peroneei. Miscarile membrelor inferire pot si. ele a fi combinate, ca si ale membrelor superire.
Exercitiile gimnastice ale catmint!, trunchiului si membrilor combinfindu-se intre ele, daft efecte salutare asupra Intregului organism, punend

in miscare aprpe tot sistemul mukular. Aceste exercitil gimnastice

sa se faca lilnic i In clasd, in band, in trecerea de la o lectie la alta
ele sunt recreative si deprind pe copii la o ascultare prompta.
Intre exercitiile gimnastice, se mai numrd marsul si aruncarea
si prinden a mingeT.

i) Marsul este miscarea liberd, cea mai usitatd; ca miscare de

locumutiune. El pte fi incet sad repede, dupd vrsta si constitutia copiilor. Miscarile lui se pot modifica dupd vointa, dupd comanda.
Marsul provca pofta de mancare, ajuta digestiune ajuta exalatiunea
cutanee, previne racirea corpuluT, marind caldura, ceea ce face pe copii a resista frigului
2) Aruncarea si prinderea mingei. Acest joc i propune pe lng o distractiune placuta, si o exercitare si agerire a ochilor, si dibdcia in aruncarea bratelor si prinderea exacta si la timp a mingei. Pentru ca elevil sa se pta indeletnici cu inlesnire si veselie, trebui sd
fie un numer indestulator de mina
lata cateva miscari cu mingea.
i) Aruncarea mingei de unii dintre elevi si prinderea ei de altii.
2) Aruncarea mingiT cu imam drpta si prinderea el cu amandou manile si vice-versa.
-#9

www.dacoromanica.ro

28

LUMINA

3) Aruncarea mingiT cu mina drptd si apucarea cu mina stingd

si vice-versa.

4) Dou ling de elevi stet fatd in fatd si's1 aruncd alternativ mingea cu o mind si o prind cu amitidou. Ace las exerciti cu o depdrtare maT mare intre linif.
5) Aruncarea mingeT si mai 'nainte de prinderea ei, o batae sa
maT multe din palme.
6) Aruncarea in acelas timp, a dou mingil incrucisat, cu amn-

dou mnile si prinderea lor.

7) Mingea cdldtre in linie: CopiiT stint asedatT in linie la distantd

mica, eT sunt prevduti cu o minge. Se incepe aruncarea mingiT de cel

ce este ia inceput cdtre drpta sa dupd aceea el se intrce spre vecinul sti din stinga si jocul continua ast-fel maT departe.
Diferite alte combinatiun1 cu mingea sunt ldsate
torului, care le pot combina la infinit.

la

voia Institu-

Exerci;iI de lucrri manuale

In clasd (cu eleviT mal avansat1).
Aceste exercitiT coprind deprinderT, pentru desfdsurarea dibdcieT,
carT suns, construirea, lipirea si indoitura.
ConstruirT. Prin construir intelegem rnduirea si punerea la un

loc a bastonaselor pentru a infatisa ma! mult sa maT putin nisce lucrurl de folos si parte din figurile geometrice. In acest scop se dd copiluluT un joc de To-T5 bastonase. Procedeul e urmtorul: EleviT pun,
bastonasele inaintea lor. lnstitutorul desemnzd modelul pe tabla ngrd,
insemnnd cu cifre, locul ce trebuie al ocupe fie-care bastonas Aceste
cifre iT vor ajuta la lucrare. EleviT aszd bastonasele pe o suprafatd pland,

pe mesele lor. Dup examinarea lucruluI, elevi ridic bastonasele si reproduc cu creionul pe tblita de pitrd, sa cu creta pe tabloul negru,
modelul facut pe tabld si executat de eT cu bastonasele.
Tot cu ajutorul bastonaselor, eleviT vor face operatiunT tipice, tot
dupd procedeul de maT sus: ca patrate, triunghiuri pentagne etc.; asemenea vor construi si corpur1 solide Wine sat gle, ca paralelibipedui, dreptunghiul. cubul; superpunnd bastonasele in forma aseddrif
temeliilor de la zid.
Lipirea. Lipirea hrtieT sta in a face pe elevi sd execute diferite
figurT cu bucdt1 de hrtie coloratd si de forme diverse.
Materialul ce se (Id copiluluT, in acest scop, coprinde:
1) 0 cantitate de fsiT de hrtie de diferite culori de la 0,005mm.
-0,01cm. ldrgime.
2) Un numr re-care de pdtrate de hartie de culori diferite.
3) Un numr re-care de triunghiuri isoscele i equilaterale de
hartie de diferite culorT
4) Cte-va triunghiurf, dreptunghiurT, paralelograme, trapeze pen-.
tru executarea a citor-va figurT, ca o casd, o 'prtd, o use, o alimard
o chibritelnitd, etc.
5) 0 fie de hartie albd sat un caet punctat. Aceste puncte sunt
destinate sd conducd pe elevi in asezarea verticald sail orizontald a diferitelor fdsiT de hrtie, patrate sa alte diferite obiecte tdiate in bucdtl.
Bucdtile de 'Artie se lipesc cu coca, in modul urmtor: pe o bucald de hrtie re-care, Institutorul lipesce un strat de cocd si o imparte in maT multe bucdti, distribuindu-le elevilor ocupati.

www.dacoromanica.ro

29

LUMIUA

ET nil:Ste usor, v8rful degetului, ca s ridice fie-care bucatd de

hrtie, o unge cu cock si o transprtd in locul nemerit. Se procedeazd
ast-fel. Vor desemna mai intAia figura (pe caetul punctat sati pe hartie)
si apoi in urrnd vor lipi fsitle de hrtie, sati ori-ce alt bucatd. Insti
tutorul va trebui s le arate cum trebuie sa ia masurd pentru a tdia
bucdtile de hrtie, dupd lungimea necesard, insemnnd locurile de Ware
cu tin usor punct de _creion.

Indoitura. Prin Indoituri de hirtie se vor deprinde copiiI a re-

presenta re-care figurr geometrice si unele lucrurT de folosit.

Aci pot intra pachetele de farmacie, carnetele si pungele de
bdcdn ie.
E .POCLETMIU.

Pentru Domnii Institutori

Pentru a se putea face 'cu Maid excictitatea fi in mod cat mai cornplect statistica oraselor, comunelor i satelor. locuite de Aromani, punem

mai jos go serie de intrebdrix la cari stint rug* tori domnii institutori
sd rdspundd, trimitand la redactia revistei Lumina rdspunsurile lor,
cari se vor publica cu pldcere.

Intrebri: De (And dateazd oraful; cmuna ori satul? Ce se ftie

despre fundarea i fundectoril ei ? Cine locuia inainte acolo? De unde ai
renit romanii qi din care grup fac parte el ? Ce localitdri istorice, ruine
de forteirete vechi, ori alte monumente sunt in apropiere fi ce se die des-

pre ele? Care e pozitiunea comunel? Carl sunt bogatale el naturale? De

uncle depinde din punctul de vedere admini,trativ? Se bucurd ea de cera
privilegii? La ce nationalitti apartin . locuitorii ei qi care este proportia
numericii? Care e numdrul de familii qi care e numdrul Mal al popalatiunei aromanefti? Cap de sexul masculin, MO de sexul femenin? Cate
nasceri, cazuri de moarte, cdscitoril fi divot-furl ad avut loc intr'un an?
Dacd in comund sunt .i locuitorl de alte nationalittiti, la care din ele e
mai Mare sporul de populatiune? Cate familii A emigrat din comund fi
uncle sunt stabilite ele ? Cu ce se ocupd mai Inuit Aromanii.? Curia este
situafiunea ?or. conomicd? Carl ocupatiuni sunt f descrescere, ari in pdrdsire fi cari infloresc? La aromani cari se ocupd mai malt cu cresceea
ritelor, care e numdrul capetelor de oi, cal, et.? Cresce ori .scade acest
numdr? Cum este industria casnicd? Cc lucreazd mai mult 1 emeile ? E In
crescere ori in pcirtisire aceasa industrie:P Cate biserici fi ate coli are
comuna?
..
.

gLUMINA-

1.i

www.dacoromanica.ro

LUMINA

30

NOSTALGIE
II
Cand noaptea 'ntinde vlul
Cel trist, intunecat,

Ades vorbesc cu luna,

De fondant depeirtat

Pe &ma o'nvelefte..

Si and p'a bolfii mare

E duel si a mea 'scald

Eft Alamo in lume,

Bland luna stralucefte,

Atunci mai tare dorul
De Ord me muncefte.

Dar trist ea me privefte,

Cad norul, ce cu ceata-i

Ce gre me coplefefte
Si simt cum viara-mi tried

Ca floarea veftejefte.
IRINA ANASTAS1U.

NOE SI IDRACIA
(LEGENDA POPULARA)

Un dzu di year", candu soarle ardea, Paplu Noe era

tru cmpu i simina aVifiea.

Cndu era oara teadapare, Apel-cu-un ciclor, draclu pi

numa apea marea, s'apruche di nAs i-1.1 dzise :

- Bun-tl-oara, pap Noe. e fapT apia tu aloarea aest ?
- Ghine vini0, nipoate, la seamin aVirlea.

- Ma tri pe u oral, intreab iar draclu ?

- S'ti spun, nipoate : de-aViflea aest va si scot Vin, tr

ud gargalanlu, cg, da si-usuc. ApoT aVifiea aest va s'armaul ti eta-etilTeT i paranipotili a iiieT va s'mi Dart" dzu
'noapte, cAndu va-1 ud, gargalanlu.
-- Ma ca easte ai, IT-u toarn si-11 creapl numa, atumpea
s'ti-agIut i ea niheama.
s'adachT tine, ea va-IT trag
- Si-ffiT hnedzI nipoate,
un ocrtg di somnu, c: hill multu apustusit.
S'culc Paplu Noe i tr'oarl lu-act somnul.

Iar draclu pe few? Lo un iriiel, un liundar, ung matins"

un porcu. Li Mlle i sndzile a lor II turn tu nite vase.
Dup apea ahTursi s'adapl ma "into cu sndzile de iTel, apoia
i

cu sndzile di liundar, di maTmu i di porcu.

De-atumpea i pang tu dzua de azT, Ondu un om boa putin Vin, s'fape imir ca !file], ahIurheate s'cnt, s'arida. Ma bea
ma multu, slave ca gundar, lu-acat inatea, ocjirf 11-aruescu,

sinew ; ninga ma multu slave ca maImua candu o-acat lisa

(inatea), Tar cndu bea multu di multu, e L. atumpea cade tu
Ilschi i s'fape, cu lirtare siM hib, sboriu, slave ca.. porcu.
Ianina

N. H. ROMAN

www.dacoromanica.ro

LRMINA

31

*TIRI
Asistenta medicala gratuitii, pentru Romilnif Wad, in Bitolia
Anuntam cu deosebita placere c s'ati luat de autorittile scolare
romne dispositiunT, pentru infiintarea uneT asistente medicale gratuite,
in Monastir, pentru Romani! saracT.
BolnaviT se vor presenta la scoala primara mixtd din Rosca Mahala (Bitolia), Lunea, Miercurea si Vinerea, de la 2-4 p. rn., unde vor
fi examinatT de D-nul Dr, Tascu G Trifon.
Se vor da si medicamentele necesare in mod gratuit, tuturor romanilor lipsitT de mijloace.

Suntem convins1, ea' ac6st fapta caritabild, care sperm c va fi

urmata cat de curand de infiintarea unuT spital romanesc, va produce
cea mat frumsa impresie si va fi aprobata de tot! ace!, carT doresc binele nmuluT aromnesc.
*

' In ziva de Boboteaza s'a facut serviciul religios de sfintirea ape!

de catre preotul Roman Teodor Constantin, in curtea liceuluT nostru.
Ct toata ploaia cea mare, o numeroasa asistenta, alcatuita din RotraniT
BitolienT, a luat parte la acest serviciti religios, care a avut loc pentru
prima data. in Bitolia. Multimea entusiasmata, a plecat ducnd cu sine
impresiunT din cele maT placute

S'a remarcat cu deosebit satisfactie, cd Printele Teodor, desi

not venit printre no!, totusT In scurt vreme a rusit s citeasca si s
pronunte corect limba romn cult.
--*

In ziva de 29 Decembrie, anul expirat, a avut in sala LiceuluT

din localitate o adunare generald a membrilor Asocialief Corpulul Didactic ,si Bisericesc din Turcia. La ordinea zilei era alegerea pe un an
a comitetuluT de redactie a Revistef Lumina, de oare-ce expirase termenul pe cat fusese ales primul consili.
Cu majoritate de voturT s'afi ales persoanele, ale caror nume figurza pe coperta din pagina I-a a Reviste1, Tar dupti 4 zile, conform statutelor Asocialiei Intrunindu-se consiliul de Redactie a ales din sinul
s pe d-nu IV. :Ea/aria ca director al RevisteT, pe d-nu Steriu G. Ciumetti ca secretar de redactie si pe d-nu George Zuca ca administrator
si casier
*

Cu deosebita placere anuntam, cd d-nul Constantin Metta, advo-

cat, profesor la heel si membru in consiliul de Redactie al RevisteT

nstre, rspunde gratuit si In scris direct orT prin Revista (Lumina.,
tutulor Romnilor, carT ar voT s-1 consulte in afacerl, atingatre de
specialitatea d-sale. Cererile se trimite prin redactia RevisteT nstre.

www.dacoromanica.ro

,32

LUMINA

MAXIME
In fie-care sra, irnpratul Titu Tatiu, nu se culca pan nu cerceta de
trel oil fie-care din faptele sale ce a fcut in timpul zilei De unde am luat
pe nedrept? Ce am dat? Ce a tile rmas de Implinit?.
Rspunde ast-fel la tte cele fcute in timpul zilei, apoi, dacal ai Meat
fapte rele, mustrz5.-le, iar dachi ai fcut tapte bune, culcd-te fericit.

4.44.1

Nestiinta este o MA. Medicamentul in contra el este sclas, deci invat, copile.

Ffind rbdtor, poti deveni stpn pe tine insu-ti i pe ce-Palti chneni.

Numai privind pe un vitios, poti deveni ca el.

.......M..

Debitorul (cel care ia cu imprumut) este sclavul creditorului (cel care

d cu imprumut).

40,0,

FiT mai sgrcit cu timpul, de cat cu argintul.

Amicul credincios nu se pte rscurnpra nici cu aur nici cu argint.

Sileste-te, lucrz pn esti in tinerete,ca si nu te clesti in van la btrnete.
Caterina 2 Noembrie 1903

PERICLE PAPAZISI, institutor dir Caterina

AR A DA
"

(.4.; .

''*

de ROMNCA

intregul cuvint ghicit,

E un popor renumit,
Prima parte d'o ctatf
De-o butur dad
Dar v rog s m'ascultati
Si de ea sd. n'abuzati

A doua de vreti s'o scitl

La un timp s v gnditi.
Acum ce? Ce mai voiti ?
Deslegarea ? Niel* odati.
Rmne voi s'o gsiti.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

HAZ

I GLUME

Data- Nicola, di cafe ori 'ti (psi, asi ca s'nu facT?si-11

-tradze unA pliscutl
Hiliul.-- Ghine, am atuncea, di iu va s'afli itie, s'mi batT?
NICOLAE D. Cusi.

Profesorul.- CA-e bre ficior remaill tot una napoi cu

tectiile?

Elevul.- Tra s'fac tiffie.

Posta Redaetiel. si Fi d m inis t ratite

Perlepe. Sunt laudabile sfortrile d-tale, de cat Ingrijeste mai mult de
-tehnica versulul, da mal multa atentiune rime! i ritmului si eviti detaliile.
carl aduc o scadere frumusetel poeziei. O intrebare: de ce nu soil in prozd ?
Ne-al putea da bucati reusite.
Stain lanina Constatand cu placere ta sera frumusel, asteptm de la

.d-ta lucrri, ca acelea, de car! v'a vorbit d. Profesor la sfirsitul conferintei d-sale.

N. H. R , lanina Publican, una din bucatile d -tale, !rig. cand culegi

ibasme, cautd sa le reproduci cat mal fidel, fr sa le schimbi caracterul. Apoi

Outrun basm de la nol ce cauti cuvinte ca politelel, mersi, permisiune, etc.?
Anecdota popular Iasi de dorit ca versificatie. Mai Incearc, cad de alt-fel
seara destul de plcut.
V. Popa-Ianu,r1-Caterina. *Romani! Olimpiara ne-a sosit prea tirzifi.
:Se va publica in No viitor. S'a primit si nuvelele Le vom face loc in numeele viitoare. Nu pierde, lost, din vedere, c'd dispunem de un spatifi restrins.

N. N.-Turia. Se va publica. Un rspuns complect si exact la chestionarul din corpul revistel ne va surprinde plcut
DomniI abonati aI revistel Lumina din: Salonic, Caraferia Doliani
Marusa, Xirolivad, Caterina Ghevgheli, Liumnisa, Osani, Birislav. Lugunta

Cupa, Seres. Poroi, Uskup, Giumaio, Coceani, Comanovo, Veles, Livkli, Drama

(Doxat) si Xante, in cas de nepriimire a revistei sunt rugati a se adresa la

Salonic d-lui Joan Dan, profesor la scoala comerciali roman din Salonic.
D'AO ,Fmnu Tomescu (Grebena). Interesul ce'l purtati revistei e demn de Wan. lauda. Multumim.

ABONAMENTE PRIMITE
D. Toma Dinischiot, lei 6 ; d. Gheorghe Alexiu, lei 6; d. M. Economu, lei 6;
.d. Petre Trifon, lei 3 ; d. Hristo Paligora, Nis, lei 6 ; Spiro Paligora & Fils,
Nis, lei 6.
Costachi Dimitrescu (Tarnova) 20 piastri; George Bengescu (Constantinopol) 20 piastri; Cutula Adam (Constantinopol) 20 piastri; Mihalache Teodoride (Bitolia) 10 piastri; Taki Tabacu (Resna), 20 piastri si domnisoara
'
Santa
Tabacu (Resna) 20 piastri.
,

www.dacoromanica.ro

A PE L
rf

littgam pe Domnii ('bofl'

i pe toti bunii Ro-

mani, ea avend in vedere scopul sfant ce urmdrim, sit

recomande revista (LUMINA., bine-voitrei atentiuni
.. :1
a prietenilor Si etmoseutitor D-lor.

FARMACIA

C. SCODRANU
9

CALAER SULTANIE-MALE (Bitolia)

Se afra" icicle) di rriedicamente nak, curate si eftine

FARMACIA

TASCU PUCEREA
CALEA SULTANIE-Male (BITOLIA)
MONASTIR

iu tuti armanli pot 's afla medieamentele nai

bune, curate si nai eftine

CONST. D. METTA
LICEITTIT -IN

DIM

DI\

MIMI!

DIPLOMAT AL SCOALE1 IMPERIALE DE DREPT

DIN CONSTANTINOPOL
'

ANZOCAT

S'A STABILIT IN BITOLIA

BIUROUL LAMA PRIMARIA ORASULUI

www.dacoromanica.ro