--m

All, II . N«. £-2

Lri 10 E.'!;.

TIMOCUL

Re'llista

Clll.turalt1.

ORGAN'Ul SOC. CULRURALE Ul.MOC" a

~ag ILOR DINVAlEA TI'IIII:I:H!"~._-.....~

, • ,I DREAPI A Dl UNAn 'I ~ ".;;,.T t 7:-":U--- II

~ .. t

• e ,

REDACTfA ,~ ADM~H'STR'IIA:

BUCURE$TI, :B·DUL CAJUn I,&:

1

TIMOCUL

ORGAN Al SOCIEl ATII CULTUJ~ALE KTIMOC»

ABONI\f,1.E.NTE =

Lei 50 ,. ., 8t ude n~ i

_ 100 allu:!.,l II entru j1,ar t leu brl

"Soo " il'lst trutii

AP ARE LU. Al{ SUB CONDUCEREA UNUI COl\inTET

1

Rcdac-,ia ~i Admiillis,trafia:

B·dul C3r()~ !'\.1(!, 6

CUPRl

Crueiada buigara contra roma-

nizrnului - -

Bjetii nostri frali din Tlmne - Drepturile rcrnanllor timoc:eni

tre bues c rc spe crate - -

Cristo Mote-a - ~ - -

•

CUIll 21U roOst desnationallzate

scoalele $i biserkile dill Ttmocul rumanesc - - -

Fcrocltatea scvinizrnulul bulgar Situalta romamlor Ttrnoceni -in

trecut ~ in prezent - -

] mpresii din b.U.:iul dela Vtdi n Pagll1a federaUe1 Romanilor de peste hot are - - -

o necesltate a Umpului - Despre: proectata Episcopj'e de

Var!?at - -- -

<& Lira» din Banatul jugosla v

o scrisoarc din Tlmocul jugosJav Re\ljsh~

5 1I1 !

Dr. P. Vodd- Timoceanu. N. Batzaria

G. lungules(:u Dem. !i'deanu

Crdciun I-op« Ing. D. M. l' uta.

T h eodor Voitze a M (mli 111ft• T, uia

Federai!«

Dr. P. Vada- Timoeeanu.

Teodor A. Freniiu. Joan Strainu

Tim ocea n:.ll

Florea Florescu

* '"

...... L~O· T.'·~ _'.' r . ~, ~#: .. \

. 1£ ;. ~ .

Cruciada bulqard contra rornanlzrnului

In acest ]0(; ,B I, rev~s tel noastre t m ereu am atras atentta celor in drecpr, asupra a ceiaee se petrere in Bulgari,a (U bie~U fOntan'j tirnocenl ~~ eel din dreapta Dunarei. Dar, din neterlclre toate strigiHeJe noastreau ramas far:.! nici un ecou ; a fost un strigat de c1ispera.re in desert

Condllcatorii bu]gari din zi ~n7.i, tot maii'rJvrajbiti contra tplt ce este rornanear, in uWrl1ul tirnp, all' eulrnir at prln sc'h[nghl.i'ril:e aduse elemenuuul romanesc, de acolo, Au eulmmat pe toate ~alftmurne, ~,I I'll special pe eel

cul.tura!. _

Nu Sf mal ,a,t1.rtdte sa se ijuu1,a :nicm un 'CUv3nt rom:a,~ nest, pana ~j femeilor Ii s'au interzis ga. nl-!lIi vorbeasea rnmam!,te, infiintatndu-se cursuri serale de Umba bulgara pentru femer, care suet obngatori~, sub sllnctiunea pedepset ill bani sau diferitel'e aUe :nealjunsuri aduse famine] respeenve, sub di.feliite motive,

Aducem la cUIlo~t1l1ta guverrnsul nostru ea femeta 10'tnamj din Bulgaria a fnst citadela mmin,i ZtnU lui' ]11, decursul ve.a.curiJor ~[ p.ina. in preZ:I!'nt.

Co,"duca~or,ii buJgarnor "i-au da.t bine seama de aceasta ~i, au Tl'ldrepta.t t'oata aten~ialuptei lor aci; cad el stlu, ca d:i3,trug,and aceasiea forUlreataj restul cade dela sine, da! mnd~ca acolo no exlsta ~coli ~j blserlei rom.fme*U ~j atuncl barbatU se bulg,arize:ua. in armata, in atacerse ]or de toate zllele ~i in .luptele po]i[;iCe,i~r copil se bulgarizeaza tn sco-

Jile primare !iii iicelde bnlgare, .

lata. decl, ca p.ama acum, nurml f~tneia romtu». d era aceta 'care pAstHI. forul sacru a~ romanlzmuh l d ~ pretutlndepi ~[ in spe:e['aJ [[I Valea Tlmneulul ~i dreapte Dunar el,

Acwn lupta d.ufl11anfioF a. tot ce este rom!.nesc este lndrept.aI a in contra er, ~i daea n ),i nu veghem asupra ej ~i .nu 0 aji! tam ea sa poaUi rezista, in decurs de c!t.thra ,am', vom f,l mall'tor[ la cea m1i jalni'ca consecinta, arnnne: ca :roma.l:ll.i sa iRceapa a vorbi in alte lirnbi decal eea srramo-

•

~easdiJ pe ca." au pa.stratso cu altHa srh:ltenje~i ill tiu1- purl a$a de 'vitrege pentru el, indU acum in Be,colLlI 81 XX-Iea~ in secolut UgH NBtiunUor ~J 'II fonsfin~irU dreptu~ rilor mlrTmit~tUor pf~n at~Uea tratate, no~ g,a DU pntem rezi s ta ~i... i n contra cui'? ,!

,1\ a eelor a care tipi;l, ee I rnaj mu I t~ if I btlig.uH d,e pretu :Hndeni sunt pfrse:'utafiCJ ca ei sunt eel mal bine voitQ~i aparaznrl ai pacl'i" prin a intre-fine re~atjuni de bunivecf:natate etc. Und« nlm4/i tOClte aceste declaratiuni fatd de aeea cru,cil1da l'nlreprinsa deguvernul g_en.er,aUlor din Sofia contra. romanilof" din. Butg(u:ta7! Unde S,UIIl.t masvrile luate de l1.uv'ernul roman penf)ru .. a impiediclJ aC8cst deZlZstf.ll ce s'a abl1iut asupr« t:'llpul,,!-i biqilof' romdni din _Bu.lg£Jria P.f Ce ~a.ce Q.ch!u~ de ve,ghe din Sofia a~ gu,vernlJhd nostru 7 sau., esre preneupat eu ,aUJe~ che.itiuni mai lnalte de mal mare subntltate d iploma:twcil,ca nil;!. CUlnva s.t!. Jndtspcna gll ifernu~ djn Sofia ~i prin aceasta s~Y~r sdrun-

eine agrementel sau n... -

Nu.; sa se lase la 0 parte Irlca de' wndlspozilia. bulgarilor "i actlvuatea de aproptere buJgaro-:roul.ilna p'rin manu,i.!iii cei dela Sofia sil. adoca datepreclse guv,ernu'ui rom~n de persecutiuniJe de tot soiuJ asupr.a rorni:uilor, Icerind; ea girvernui sa fa masarl de extrema. urgenta, pentru ea aDo! sa nu fie pweahlrziu, c!nd or,ice ma.sura nu va mal da rezultatete dorlte; d,d cil'l.e c[]nQa~te mlentama,~e1i bll~ga,ra i~i pcate dill. perfect rJ,~ bine seama de fe~u~ cum trebue 5a se poarte fa~a de et. Bulganitnu. intelf g! de:" vorbti IJUml ~l ca. i.n{elesllri su.btlleJ [rumoase, et jUe numal de rrica. Atune! cdnd nu mal are ce face. el ceckazli.

Misurile ce trebaesc luate urgent sl Inij,loa;e,le de care trelJue sa Sf serveasca eel in d,rept~ ered ea nu s'Untem noi cad sa: Ie im:lh::al11) dat :fiindca ce.i de resort le Ctlf!OSC mai hine ~j le-au la indernln3t desiul sil 'fJrea sa l"zeze ae ele.

Am spus odlata (lltl'ptdm,' dar s$teptare,a ne-a fos·t ndlarnidt Aenm spunem din nou (Jfteptl}m. dar nu ne n.a.s~ij prea WI1Jt in aeeasta. stare chZiluitoare' pentru noi. ~i hi sp e.:i.a I pentru at-,ei rQ'rillsteapttJ steaua sal'fJar.ii lor

stJ. ap'a{d' dei'a nord.: 1

• (5S) Dr. p, VODA. TIMOCKANU PI'f~dll1tele SOl:ietatii Cllltnr3~e Timec

B~,etii nostrt frati din Tirnoc

- " , f

P,efra~l nostrl de S~.flg(l, 3.dicli pe ROMAN] [ din Timocul sarb esc, preeurn ~,j pe ce'i din Tlmoeul bufgarescJ i-am eereetat "i eunoscut ma:i deaproape ill vara anulul 1 907, decl sunt de atunclaproape 28 de ant. [0 aces! Interva.1 de timp au avut toe dona rszboale, ambele purtate in numele libe'rllll~[i ii a nnei 1U8ri dr'epHitf in senSll] recun03$,ter,ei ~,[ l&rgirei drepfurllor poUU:::e ~j dreptudlor na(ionale ~i reUg~oase pentru ~of,1 eei apasa'ti ~,j prig niti.

nl N. Bataaria

La aceste raz:iDoaie - :r1lzboiul ba,leanic ~i rhboiul mondial - au Juat parte ~i popoarele din Balcant. ParUdpares Jnr a fost d eter III ln a ta de ace I ea$i eon side ra ti unl ; ]!be,rtate pontica ~i dreptate natjonaJa ~i Te1ig,ioasa pentru elementel.e e niee respective. In deosebi, pentru infaptul.rea acesfor devize au fost pormte armatele lor la raz'iJoiul baJ·

I

4

canle, dus impotriva Tureiel, Turda era doar socutitA cA personific3 apasaresl tirania, pc cand cre~Ul1ii PenhuulIei Bakanlce, pre1indeau dl TIn mal pot de dorul libertatei ~i

drepta tef.

Sa eerceta min lu m i nil fa pte lor cum ace~t i ea III pi ani

a~ lib~rmtei ~! drepts]cl S'~I tinut de cLtvant_ in eeeace priveste pe conilfionaUi no~trj!aUati de mal inarnic, sau C3- zutl sub sUl,pAnifiea lor in urma ra~boaie[or de care am

pumenlt,

PreeU'I:11 arn aratat mal sus, pentru prfma datA am a-

vui ptne j LD I g"a ja1l1 un eon fa ttmai d eaprcape cu romani din Thnocul sil:rbese. Pif'BCUI:n ~,i CIl cei din T1 <fJOCU~ bulg!~ resc tn vara anului ~ 907. Faptul ca, l'nt:eJe-g:eam. ~[ de bine de rlul vorbeam Ii mblle sarba $1 bulgara, mi-a fo]os~t sa. rna. pot strecera mat blne prlntre ba,nuelUe autori:tatUor din

cete ~oua state,

Ce-am putut constata atund? Ca aUU reghmea Timoeului sarbese~ cat ~[ in baza Tintncalui 'buigan!s,c, rominU, carlprecum se $tfe,. formeaza 0 mesa cornpacta. erau lipsi ~f de orice d:reptud na ~iona I e sau mat 'flxaciJ cui ~ tura~e ,J reUgioase. Nid 0 ~e-03~a in care llmba de i'nva~ pm!nt 51 fi fost lirnba romana, ~i nlel 0 bi se rica , iar blsertene acestea fusesera zidite ell osardla ~i cheltulala poptdati,ei romane~li!, in care sa se fi slujit rominei,te.

~n leg3tura ell aceasta, parca vad ~i acum Inaintea meaJ pe tallaru] preot Nleulae, din marea cemuna Cnzlodul din Timocu] bu!garesc:.

Li,[uulI'esc pentru dHtoru d i n t 81ra,~ t:3. la cum una CoaJodu:r, eomana in care cunoseutul poet ~i revoiutionarbul~ gar Hristo Botef] a, debarcat venind din Romilnia, erau in vremea aceea ] 2000 de lamihl, toate neaos IiQma.ne~,tj !iii ca el~mentul bnlgaresc nu era reprezentat dedit prin dtiva functlonari~ pre cum ~i prin inva1atori ~i 'Preotw•

~nsa, tal1aru~ preot Niculae~ era rQw$4n de felUll ~aUf

5 roman, dar obll,p.t sA s[ujeasca in limbs slava. S'a aflat insa ca, ,as,cultind de vocea sa:pgel'llj~ el i[]cepuse st eileaSt,a ~i sl n steasca un?Ie rugjic:~U"l, in Umba romafJ,a~ Ull'm.afol~:,a,? ~ s'a hwt sl]uiba~i Parobma. :;it afost sees la pensle, de~i abl,ilVmpJinfs,ev'9rsta de 30 ani, Tfn mil1te c.A i se servea - (lot foarte neregulat - 0 pensie de 3'0 Weva lunar,

Tolu~i, trehue sa 1I11,all"t urisesc ~:n interesul adevarulni

Ita in ,anul1 907~ n'auzisem de eeva prigoniri salb3tece: de batai~ sch~ngilJir~ ~i arestarl numai pemru faptu,1 ca Oai.-. menU erau rornanl !iii ca vorbeau lntrc d~n~ii TOmane~te. A tunc j, acam 28 de an; ~ nu m ~ s~ adusese 121 eu no~t i nta aSlt menea Japte. Vorbearn eu romardi _, ~i de sigur, nu in sec ret - rom! ne'it(>, Ura ca. din p ri dna aceasta v re ~ unul din noi sa f~ avut vre-e neplscere.

BaJ 1m! a due ill1inl,te ca inv!ila. torul dint,r'1!lfl S,'3It roo minesc~ era socia1is~~ dec! om pe C!J"e chestiunile de erdin naUo:n.~~ j] laS3U earn mditerent, Despre In IlEi'tatorlJ ~ acesta obUg3iI sA invete bulg!reste pe tophi de romanll m[ s'a povesm ea spune a in clasa, erevilor .s§j ea Ii 51.! taee 0 nedreptate, rorf,andu .. i sa. eapete inv~tUu:ra de carte ~ lntr'o IimbaJ care le era stf'f~:ina.

A~a era situaliat aeurn 28 de ani. Intre timp~ au avu"t Iloe cele doua razboale de care am amintit Au Iost reginl.elJ'le de -romani in armata sArba ,i in armata bu,lga,ril. Daca am spune ca ,aceil'i rOll,ani, carl se lupta'.1 sub steaguri stralne ,i pentru ideahni s~lI"a lne, au dat dovadil d e o ]e:dftale desavlr,i1i1 ~i cA s'au dlstins prin acte de ero]SITiI ee a sta.rnit 1II,dltlfratje~ este stgur ca. nu afirmam dedl un adevar, Uira 0 umbra macar de exagerare, Adri,anop(;~ lui, ca sa eitam run fapt cunoscut, a lost cue edt, de reglrnentete romanE!f1U dln cele doua Tlmneur',

~i acum Jd5.;)Ja.fa ~e:alita'e;i ~,i vitejiei. RispJa,ta'1 Cea mai netlgra ingl',atitudine. exprimot,~ prit.z prigO'lma cea

•

6

mal S'albateca, prin. p'ra€tlcarea unei poUtici de a.de'[j'ldrata €.>.terrn.mllre a eiem'entuiui romdnesc. RomAnii I'llO~tri d{n Tirnoc sunt batjocoriti ~i insultafi, batup, arestati ~,i s eil i ngi uit] numa ~ p en~'f!,l blptul ~ socot i t ca a cri~nl de neertat, ca sant surprin~~ V'orbhu:l mtre d.ln~ii ]iClm.ane~te.

Jail, ceeace inUim'e$~'e senUr:m:ntuJ de adanc desgust ~ii d'ene3titpihiUa: .r~vo~ta~ este constatarea bazaUi pe un bngat mate[[at de ~uri ~i infornulltillni peedse, lea 0 prigoa.nll lnver,unata s'a deslan~uit in CO:mU~f le roman~ti din TImocul bulgaresc, in deosebiimpotriva fel11eUof' romine. Fe meia roma n I, p oartA m area vl na ca a p astrat j ntae ta. dea~ung u[ ve a ell d I or ~ Ii m ba $( firn (a etn fca a popor III ui no stru, De aceea, mal ales tmpetrlva e~, sunt asU.zl i11L= dreptate flDlgen~'!e ~ovlnI~ti~(nr bulgari,

Coruduzia? Las ea ,al\H - cej ii'll drept - sa traga

coneluznle aeestor sta:r~ de fa.pt.

N. BATZARiA

Vandalism bulqaresc

intr'o comuns romaneasca din Bulgaria

Tl1mu Mdgurele' 14 Pebmarie. ~ Cati~a bulgad trecutt zUeJe treeute In U'ra~ul nostru ne adue, et in~,i~i lndign~l.'tj, ~Urea unui nevrednic vandalism intltmp[at de C'IJrand in comuna lI'omtmeasdi O!ureni d.in Bulgaria ~i la postul central de granicer[ bulgari din Samovtt,

eIl ocazla unei pel"lchezitij la biserica din Giur'l.m.i ~ IC.aci ortce iDsml1tie' san easa romaneasca, eo supusa perdwzitHior ~[vexaliunUor poUt[ene~J,'ti - s'a cOl1statat ea arhi va bis'erJ eil era rena eta ta in ro 111.\1 ne ~te, com una neavand ni c.[ un !ocumtor de al:ta orjg~ n a. A l!toriUl ~He au t ldlca t i med rat arb! va ~,i au .3 runea ~ - {} i I'D Du n a re, Frunta,ul romi n Crist. Mot,es aJ. protestat Contla acestei purh'iri; a fost insa imedrat arestat ~i dus la :Samo\!jt~ In ~a'ta comamiantuh' S,fctoruJu[ capUanu! MU8ltaoof'f. Aeesta tmpreuna cu soJdatit lui I-a batut. rill, sub motiv ca-t bidator fatl de pat ria bulgara fii I~a allleninta! ca an: sa-II tnterneze dacA nu se a:stAmpar,a, ~j mal ap9ra. 'cilrtile Gl vorblrea romaneasc3.

~ Uxiversur No. 46 din r6./J·9Jf,

Drepturtle rornanilor timoceni trebuesc respectate

De a proape r:i neprezece a nj e be stl unea roman] lor ti~]oceni~. ~o~'SUtuje una din ce~e mal .n~vfalg·ice prnbleme ale pohtlcem externe romane~ll.

Wn dUerite randhri reprez I1tant" _ Bulgari'ei ll1SU$l pro~esorul Tl.an~o~ Cat presedlnre al ConsY,lit.:l:ui de mini~lri bulger, cu prile] LJIJ venirii in Romania ~I1I ] 924, a facut d - dara~ii in sensul aoord'arii Jegh!rn~io.r drepturi culturale $~ ,ceta~elle.~U romanllor tjmoce,ni.

Cu prUejuJ aoeJei vhdfef nrofesorul Tzancov a deelarat ea. scop al vh:.itel sale ln Romania. - nu nurnal I chidBrea ehestiunUor de ordin poutlc ~i eeenomte, dar ~j ehevUu.ne~ ~co~Uor min.oritare romane din Bargaria 11:1 vtrtutea pnm::lpml.m de recl,p.roc:it.ate.

Romanii aumasa 1n Timocul bulgaresc fI masa compacta de ·pe;;te 100.000 de sutlete de-o perf',ecUi omosenltate - raspJ!:ndlta ln 36 de cornune in care nu- num at ca. nu e'xisti inflHra~jL1IUlr sau vre-o comulla buIgareas,c:il rzolaUi~ dar niei chiar elemente tzotate.

"T oata aces s ts. popu i a tiu 11 e are con$li i IJ ta nationa I ita tit ~:i a drepmrllor sate, Ea doreste ~eoabl ~[ bise,rica .rom~neasca,

Sub reglmul lui Stabcliisky ~j in tlmpul gu\ternu~u'i Tzaneov, populatiunea rom§nt:l din Timor: a ]najnta~ gu~ell'neJor blligare. nun~'froast! cered ~i memorli, pretinzAnd Iibertatca de' a-st creta ~i lntretine prin prop-rille lor m.iiloace ,:coHle ~i blserlclle h'~ llmba materna,

• Un c~urent puterrne s'a format atunci in opinia pubJu:::fi iornaneasca: in tavcarea fratiior rlmoeenl.

Pretentiunii,e noastre erau mlnirnale, Se cerea Shltuiui

vecln prln intermecUuJ primului minlstru Tzan(:oov:· ..

1. Illfiintarea !;lCOmor prfmare in fjece.re ,comuna 1'0- maneasell, precum ~i doua Ucee! unul Ia Vidin ~i altuJ 130 Bregova,

..

8

Cristo Motea

~ -

ln eomana Gaurefd d~" Bulgaria, s~'I11fdoctji "'o:~trivlecin:i 1Jerchezif,icmeaza 0 bj~erJca romlrneascajr~d[ea :intreaga .a rhhra. ~:i pe mntfv ,ea ~u este sCf~Sa .~. frmba JuS Aspa.ruch, .g dl spre hr ana p;e$tmJor dunirent RomAnu~ Cr~sto MoteB!, get-beget rroma.n ca ~i unardmwtatea. ~ocui·ro.- r" r]IOf a.c~Jui sat. care a aVlJt dalZe· nia s.l protestsze in numele ~~bertel. tfi impotr i va acestor aete de sa.lba.~e de. ~i de profa narc a sf. loca,. s'a ales ell ca.tev,a eoaste rupte de: ci Ire· vjteazu~ ,ca pit.aD de oas!e bu~ .. gareaScl, Mtlsta'con~ - repfiI;!z.enlan·tu~ .autorizat al 5~ramo,UDr saipe motiv ca este tradab)r ~ 1 ....

~j care i-afcst tradarea ? Cunoa~tem mentalitetea stramta.

~i eruzimea far a de pereehea vlelcini-· lor no~td dela sud, cum ~~ prostia ~ iI emna de 3.ntica .Abdera a Bat-

Ganeiulul atil.t de bine n~d!a'ta de A V(N;al Dern. Ti:demllllJ

L'a.tn:!~ un COlIl pat ri ot I ntru M u)statoif.,

D;asemenea era m sJgur Ica un romAn neaos ea .Motea ~a nu se te~rna. de .faptul c'a se afllin m!inHe du~ maallor neilmu[lusa:11 if sa nrotesteze r.mpo!rmva acesrui act barbar, deii... nu avea 'cafitatea. nici de nlinistru de p~~~rne .roJ!llin ~j ntel macar vreun SUPU$ ,i a.marat ptenlporenfl·ar I, ..

Ni,ci d oua S iI.ptam ani III U autre cut de' cand s~ a r nterais ~i mba rom i ueasca patla ~f r nf a mrun'e romane,t i din fllnuturUe bu:lgare·~ti. ale Ti.motui'u[. mergindu-se leu neru~inarea. potna acolo meat sa iOlrfeze pe fem.eU.e bUrine sa si invete sc;h~mon9sil~a Jlmba a lui Crum '! Nu s'a uscart

nea. blne eerneala cheltuita die presl penbu a protesta in waD contra. persecu1mor de tot SOmb! la care este supusil

2. Guvernul bulga:r s-a. mi se opruna ~a ras.plindirea car~nor ,f a pubUcafiunihJf romine,ti p.rintre popillafi.unea rnmaneasca din Builgall'iCiI.

3. Ca sU.llta Ut:u'rghie~ sa. fie· ofidata Jn t:nsericUe eernunelor 1l'0 mArlIc$ti, n~1riila:i bl lim be JiOlllana.

4. Ca gu vernul bulgar sa puna ca pa.t oricarei peesecUfiuni d usa. ImlPotri val rmulnUor i nte'.lectuali carl nu vor sa renun ~e la na·~lona I [tate,3 Jm.

Aceste ,erau re.",endiead~e jude ,W moderate a~efra~ilor no"lri din Valea Timocltdu~ huJgAr·esc. Ele erau spr~jinjte eu toata caldura de utJanfmitatea opmnie[ neastre pubUce ,i irata.tivele. deeurgeau bine, [I[]ta.t a fQist .0 uimiregenerala, q, ajms fa Sofia primul ministru Tzancov, ~j~a sc:himba.t ime-d la t atitud~uea ~i in J ocu I dre~tulinor promis e a d eslan,lli t 0, IJfcrutafoare persecll'efe frnlpotr~'1a romanllor tiruoceni.

In loc sa satlsfaea do!rinf·eJor Jeg:mme aile liom§nUor i 11dreIP~afi~e p:r:i n cl au Z.iII minor ita tilot etniee, pri mul minjsfru Tzancov a. d(H;;~arat etat~zate toafe $,e:oaJel,e afl&!ioare in aeele comune, In[ocuindfR ace[a,Umlppe in'Stitutorii bul'gari dintre eel rna] ~o!lird~ti adu,i in acest scop ch~ar d~n j;n,~ma Bulg3rtfI ,i a .MacedoJliel

'Chiar in b[serid- 'LInde se mar pastra graiul slr3- mosesc ~ gnvernul Tzaneov a inc€put ~·nlocuirea pfleotUor romani .pr.in Itei. tUlJgari1 desavir,jnd a.sdel opera de - temare ,t des na~ iona I lzare,

Se da 3stfe,l cea mal bruta~a. Joyitur.i asp,i.rafi·unUor ,t curenfului de renastere nafionaU1 a rmmlnUor nmoeeni.

Acest asasinat Uira precedent se fAcuse oare i~mprr triva vointei statulul roman?' S! facuse impotriva poporului roman. dar cerace-i monstmos l;i! merit! sa fie· desvaluii pentru a fi inUera.t ea 0 adevarata IcrfmA de stat~ se facea. Cil. asenUmenJtd aeumltor forulii plOlilioo lI'oma.ne,J,i, dupa c um vom do Vledi in urmarea acutui a rtkol.

G.LUNGULESCU

•

•

..

10

11

populatia de ba~U:l1a a Dariel AureJianf, azi sub caJci.ilk brulgar ~I megosl a v ..

Roma.nUz;ac sub t~ro.arf! in ·tara zarzavagHl,or. Ura eu care se urm are* te e::de rmlnarea lor nu este ,dec;it G' o veriga din lunguJ I:an~ a,l cruztrnllor f.aptuhe de catre eavalerii asasmt de·~a Turtaeala.

A~a ~Ue bulgarul sa se nat.a, mi~eHa §:i Ja$itatea fUnd. elemental consmutiv al sufle1nlni lor 'S1 se taras.ca ca 0 r;§mBJ la Uga, Natfunilor cu difer]te pJa.ngeri, po.zind in vic,umlf, ~i sa lnveasca cu cnutul pe eel Iara de aparare.

l?i in 1iI'I1P ce r,a,sun! Vale-a Tlmoeului detipeiel·e de a.ju(o.r: ale fr.a~Uor nO:j!tr,i, sub swmand.icoasel:e ,auspiti[alereprezent~.ntullii nostru [a SoHa,fn btserlea roma.neaSill:'iil::lUna belta de eoruri bu Iga:re~U. .

Deoparte deem avem 0 il]tol,erarrt·~ crhnlnala, de alta parte un indemn I~a sinueldere,

Nid . ca se putea un sprijin \',enit mat ta tirmp, ~i nid odata -Toporul ~i Padurea» a lui Or. Alexandreseu :IlU s'a adeverlt mal bine, Daca in biserlca roman,a din Sof~,a canta corul bui'garas.cj de ee ~i emlnenta sa. M~lsttiliroH sa. nu urmeze exemplul dat de reprezentantul nostru la Sofia ( ...

Po]iHcianU Inti carl 5'311. perindat ]a ca,ma Liu:::esh~'i.' ta:ri~ catre care i~i tndreapta prfv[r~h:!: pline de spe.r.arrtJ fnl~ii nostri din stara degnmita, n 'au liidieat un deget pentru a cere soeoteala satra.'pilor dela sud.

~] in timp ce romanil din Timocul bulgar ,[ stub, despartiti dear printr'un slngur diu ce arninteste Slyxul mltologtc, stint privati de llbertate, c.rledinta ~i graiu, inchizAndu- U-se ~come $~ bis.er~cile~ domnil guvernantt din patria murmi se la:f,a,esc if! tronuri de aur, cu aere de rasligrnili :;;i ofturi ."d:ip,lmnatic;e" ) pozand in muceniel ,~i nea~ rnulul,

10 timp ce - ca pie vrernea bal'baril;;r- tlmacerni iii parasese avutul cu 0 llcarlre de aperanta de. a gasi .18 fratU lor 0 prtmlre mal burdi, «V e,$11icul'I> nostru mlnlstru 06 conduce nenorocita politita externa, a taril, i~·i ga.se~te o nouiil patrie pe car,e 0. sefv,e~.te as~duUlt ,al caruipre~e·dinte '" fDst paua. mai deullaz.r~ uii,and cale sudori ,all

il,~built p~ntru aaduna hrana acesml Mo[ocht care igDOf~az:a Chfftr cl este roman.

Jar mernorful trlmls mal aeum citiva ani de catre Us; rnoeeni Ja Uga. Nathmnilotl a rost susti:l:nlt nu de d-sa, ,ei de., Brian d, rna i rna re roman ded t tnsuQ~ viznatorul dela Lido sau 51. Maur~ce, cal attoru I. care i.ii p UmbA pJeen-u1 pdn toata Europa [11 VB!gon special ~i en zeel de 'fu",etio~ narl particu.ari Ia d~::iI:rlitie, pUUiti... 16t de not

~n timp, ee pumn:ul lui MustacoU se lngr-oapa in obrazul ~ui MQtea~ in Bulgarla h'w biserfca romane·asca din Sofia cinta buJgarii sub supra vegherea reprezentantului IiOmin, i.~ar in jugoslavia se tic.lueqte 0 caricatura de pact ba~camc, u nnoiu i a nt cu. care sa sugrume ex[stenta tlmoce·f:ru~io'l.

Dut:eti~va~ enorate e'xceJel1teJ la Gaurerd in Bulgaria $[. pe. ~a],ea Tjmoeu~uj, luafw ~ec~U de roman~sm dela ,ara·~ nul Criste Mat,ea ~I leu leenu~a pe cap ~i pidoarlfJ,e goale r~ve,nj'~i um~n, cerandu.-v,a ertare, Ar _fi.o iSpa~lre dreapta ~I v at~ p'[J'fIhca milil1]le voss re nf'urdare, ee au strans, de 4titea orl, in semn de pnetenie ~,i intre doua pahare _ cu sarnpame, pe ale di.lai[or sub al carer ca,lca.iu ee abate Timoeul. VizUap $col~le ,i blserletle wmal:'Jle~t~ ~~ Jacetl-va bit~ntul .\u.thrita~I['i voastre ee incum'ba soiiem da,ti de Tad. Hlt:r~tHI moment de. n ai vita te, nu cautafi doar prl n vor be de daca .sa va arnigf~1 singarL

. ~~r yo[, abiU d.ip,iomali,_ ce nostal'gic privitj vaJurne Adr!,alll:eJ, sau v.arfurlh~ AlpUor Ina] de totos ar fi ca in efemer,a voastra. extstenta de lut sa le ducefi. 0 ml.ngaJere

omimlor de peste botare .. Lasa,-ti costumu~ de eeremenie, .reillcaJtati opincile ,i eamasa (arQneaSCOa, pl!lneti~v,a eusma pe- 0 5pr!nCiea naS·i . ~u tolagu 1 prj beglei pas~ti pe catea ce au urmat-o stra_mO$1I vo'~trl,. ca. un nou Hrist; spre a cu{Joa~te toale. S~h~f,ill~lt pop~rul~~ pec.a~eir reprezenta~i.

N U rna [ dlSCLlIUlll rash m u I d m Ma.ncllJIFia sau sa va tn.wi ji ~~ de eon tH,c[fl ~talu ah.isi n ia n. ACffa flU an nevole de cone rJ~ rsuJvos tru. ., :II' d~ epta ti- va. OdlLi spire plaiurUe unde sufera. fralii vo,trij, cautati sa (e aUnatf dur-erile ch.rar de va, fi n.evoie sa va purtali fa,~a, de ad\'t!fsari C:il F'oucne,

.dar C,ai. un Foucl1~ al!Jblat de un Richelieu.

Aceasta va. cere lara pentru fiii gai uit'3.I·j! In frecare

Pe tim pUlr i, nu prea d~~arte,; p~ valea lin i,~tib.thti Ti ma c. tn flecaresat re manesc exista it un fo car de culturl ro m a-

neuel.

St~pl:l.n]Tea olomanl era prei! pu,tin interesa:el1 de modul

cum tr~iau vasslIlii 10]1".

RJshohd din 1811. "desrobit pc unii ~ a robitpe aI~ii.

Pdmul gand al Bulg,ariei ind!l'!pend,enl1e a fos't sol, subjuge pe rom ani ,i ,s,tt le ia ~;i putina. libertat,e pe ,care 0 av,eau.

Sjau adresat sl[JgunJiui luau pe cafll:! n mai pitlstraser§ dela. strSim'Wit; li:mba, Au vnJ~ sill. Ie d~strugl. gn.iul Cat prin a:~

..

12

eli pa, in convorbirUe Ice Ie ,I vlefi en d~!ferjtj «on»..;i ,sau c iti l' .. m_ sa perse'vera'~~ in roJuJ pe care trebuie si-i alba onee djp'~omatJ 5,pecullnd clipele de, sliibi,c'inne ale adversa~U\iuL

Turneul balcanle ne-a eostat scump, J,ill'f opinJa pu.b~reca e ~U@. ea re Z IL1 I tat, in lee sa. (lb~j nem 0 Il:;ondifhnu,~. _ ma ' OmBTH)3Sa de traiu pentru rmninii deacolo, toata dlplomatia nJ'a servlt dedit la des,llntuir,ea, unei noi term'j ]JI]-

pOlriva lor.

lstorta va va [adeca pe toti ~i martirajul cu callie 'va

af[~ati rubienndele voastre U,phJri nu va fj ~n~erp'r,etat decat eft o fnd1:gestie, p:rovenUa din raUnateJe bucate servite J a banehete, si n gureJe rezu~ta[e concrete ce n u ma,[ de fohJSnu pet fl pentru t,ara.,

Ia r ca nd ti neretu I. de a zi, care a su~ erlt l,arQ~a~ti en acel tlmoeenl refug,iatiJ VOT fi ruiine Ja ,carrna~a.rmi, vom: pune mana pe bicll.l ~j vom goni neg1J.tatorii din. tern p~ut rominfsmului. ~[ acea zl ntl If departe l

Suferiii, frafi ttmoeenl, snferiti, cacl suf,erinta voastra ne ind~Jje$te ~i mai mult ~U~ noi, eel eari am pla:ns alaturI devol L

Afunci M.ustacoff-ii i:j,i vor lua rasplata, jar pe diplo-

mat'U-greeri U vor ,ajllnge tirnpul de Iarml1~ hr,a.[Iindu~se uumal CU can'teC'u~ din yarra vie'tit J~or.

DElft TICLEANU

Avoca.t

-eeasta s~-i desna~iollaJiz@ze. Fieeare ~co,a]~ r-omitn,ea,scil avea ,un. il1v,!1t,ilIJol' roman, Acest lueru romauilcr I e prin dea bl Ill;'. ll["JJsl :IlU er a. pa placul bulgarilcr, B..!ia·mi spunea un bltrln 'timocean refug.iat dr~acolol din cau .• Hl reeenteler pe~rsecutj'i.

[nvitiil wri] romani r!!:spandeau cu desui lit d t'ag'oste cu~tura rmna:Dl'easnll p.iniil ,cand intra :d a<:~asU fericire se iros~, Fu:ra. -surprinsi de vi,z;iH\ ffiJist.eri,oasl a unei doamne §I a unui domn, pe care stapanlrea bulgareasc~ Ii rrimisese sl pule capl:i,t unei ,ptretinse itega.1hnli Cop I]] se mirau.caci in mintea lor DU puteau . jn'~e[ege el tl'!ieSlclJuu:l din c' le mal nenoroclte momeete ale viejei IOir. S'triil'liivorbeau 0 l'imb!1 neInteleas:JJ. In oehii [or" se eieea patima distrugeri], To~i asteptau iafrigur3ti sfar~i.tul ace,~tem !nscenlri.. l~ liulpi ::e. yizi,tatOirul SCi"t3,. l(1tr'ull catal,OJg'. fI'IIso~noarea lui BlJutatl de birjarul cu eare vemse, slr,ang,ea clJJI fieeare band cartile noastre, Se eitea pe fa~ fieclru[ copH, durerea unei de&pArtiti 'L n mlom.~rnul d! n d i se ] ua ca rtea, C!ici de~i murdar~ ii ruptm., Ii!!«- represents .siJo'ila.romaoea:sc!1, SldV~ ,]:l1lstnU din strlrne~i.

Sfal::;jndu.~,i opera, d,na privi in €llas~ eu un zambet de diaholiea satisfaejie. l~i fro plinise _fiOll"il1ta. Apoiinparp la. Iiecare; clrti noi, colorate Irumos, TOI~i priveau cu 0 bucurie resemnatl, ta c!ir'til'el:'loi ~i trurnaase, datr eare vor pane pr:ag In~~e ~oul!. trlillidil'i. Tare. I~ fu insa desam:i~ifea eand voiad s~ cneasdi n au illt:eles nmue. [nvl~a1orul prrvea mut .!jl in ocnii lui se dtea 0 tragedie pe care copiii 0 ver intel,~ge tr,ttiind·o in lllurAod. Clci nu trecu IHullt !ill in locullnV!itiltorului roman ven] C€'l bulgar care prin b~ua i, abia f'eu~~ s;lH fac~ ~l pronLm~e bu]gmlf"e~te • Dar niei ~.cC'101tS,t:J IlU le a fos:t desjuns ~iei dupl. c€: alii distrus seoala rollJia.ne~scl!. s'au lndreptat nnpcrriva eredintei st:r a mo~,e~t i_

Preoiul bIrr-an at satulul, care de a,taita timp predicase romll':lle1ite• credima C1'e~tinlii I u inlaturat pentru a f tnlocuir ell un preot bulgaf. Siant a fos,t momeotul cind pentru ultima datil !l s.lujit romanefte, Dar eruda stlpanire l-a oprit. To timp ce prin g'L:!'U bJ1tranull;ti preor, romaui:i eeresu pentru ultima. dati Dumnezeutui miUl, slujba lu opdtlll.j preetul izgoni,t i:i dk~~le sfi:nte use.

'jA~a n e-a U luat bulga 1.'" ~i put i n ~ de a neruga ,,1 erede remaneste" .

B ~~rn nu I So flI.r~€:ii te pllngM d tri sta - i povesl ire. Ii A 11" l,ifbl] i a.minlit 5LatlJlui rOluan, ell eXl!'itl la nQi ~cQli 1:)lJ.lglre~t!'r.

M~i ales marillhJ] nostr1L1 b~rbat de stat Titules,cu, CliI .. @ pdn~ re m.ultiplele sale o!::upa,tiuni ar trebui sA aibe'n grije Iii ~coli1€:

TOmane~ti din vIiiI1ea Timocului" _..

CRAclU POPA

A \'00at

Cum au fost desnettonahzate scoalele ~i bisertclle din Ttmocul Rornanesc

Ferocltatee sovinlzrnului bulqar

ltor~l erau eeupsre numai die romani. In biserici] slujba religioas,!i se O'filci~ in, rom:ineite; in ~£o]j]e prima,re, c'lli If'rau ~i "SlInt bulg~.re~t:i, se ~nh'od'Usf:se (neoficliilU explic<l~a le'ctiilo.r in ~imbamm3ni. Pu~i:n Mai trebuia ea rominii, i.ro med SPQIUan

. il prin miJloate pmprii :sl.~r cueereasca toa,te drepturile rJlat,lamde,~ inclusiv ]'I1trodu,eerea Umbei romane in InvlitlUlllntul primar,

Teate ~luz'ii[e ~~sp€:ran~e[e ,tim.ocenilor a/au spu['ber-a:t oUOIt!! eu intf'ionare3 ",e[l"f!l negre" a guvernului Tancov, care s'a In~lalat La canna statulu] prill groazn:ieul mIce] din g.VI-I923. Vel'!li~i as'~fea ~i pentru a, se men~wDe [a putere au. 'permD~s libera

-erganizare ~~ imurmare a bandelor bestlale macedeaene, pentru a c~ror intr,etinere dela eei ,mlai mle Iiu ptl:nl la bunic, guverIlul pU!it,ea burse ~[ lefuri griHi'e. Asas:inatele Ii delapid~ti]e bat. rmllli, public, erau puncte din programul lor de guvernlmilnt

R~sfa.tal·ea, lor ill ~mbuibare n'a durat mult, Resursels statuluia locli dda al 2 lea an, s'au s1ejltt. Pe csnd ]11 limpul guver· nAri.i. Stambo[i~sky eurgea numai aur ~i nambarele pJ~ne ell. grine, toate aeestea s'au goJit repede i,owguv'errud Tancov pentnJ a, aeeperi jaful a recurs Ia Imprumntri exteree, cart ca 0 epidemie au sleit ~i mat mull Jinantel,e s~atu~u.i. In .scurt limp, toa~e V~ owtur-i;le S~a~ulul au fost ,aca'P:i.uat~ In mainiJe bancheriler sulwn:i pe eand ,,~ banea nationali, singu.u. ba.!,u~,ll din Europa care era. de Stat a.. trebu~t 81 fie tran:sforPHtUi in b~.ru:::l!.. aOiio'fUI.d, ea sill nu mai vorbii'l:'1 de mina pernic ~i imp'Olzil.el~ vamale caJri au trecur sub c:onEroh"d str,~~niIQr.

AlCeast~ Tealitate de tmdlmiz:ell']e a determmat guver-.nul Tancov. preeum ~ip.e ce;~e C~ l'au sueeedat mai t!lrzhlj si vec:urga: la mhuri drastie,e dieJt<ltonale, r~.pind oriee lffiber:r!ilte de gand!fe :ti sceis .. Sub loeiturile aeestei rerori au le,hut §i ma.ni£e:st~rile nalionah~.a t:imooenUQr~ rApindu-jj·se, DU I'mm~i unt~ld drept n~!iQna] a:vut p'anl atunci, of ide rea s~ujbei J'ieUgioase in romane~t,ei dar au fost r~.pui,j ~i 2'n Iibertarea lor indwviduall. Toti ftlnctionar:ii 1.<1. stat, jude] ~j eomuna au fost in&ocl.liti IClLl elemente uUlcedonelie ~'i bu~gar,e.

Nu numai alat. Au terorizat ~i pe tinerii elevi §i stud.enti tilmooeni~ cad au [ndd.snit .s~ tre~di Dun:!rea (<I s~'ilie s~ in,,'ete in :ljccJ:iI,e rom.al.1e/iti. Ca n].!ltec be:st~] spumegande, bandele ~.oV'illej o~"ganizat'e de dlJre ofidaHtatea bldgarl1 In Sodetlli!e

Cubratill ~i ~Narodr.la Za~t:iata{f. ni\v!iieau O'Isupr:a 'Vre-unui ,elev

Prigoande bulgare contra, romaniler timocenj! dupJ 0 at ternan'~l de tim I'll' au reta ceput, Dar ~ de data aceasra um u~irUe. sunt i:l:ai infuriate, mai inveT~una,te.

Deee eare, atMa asuprire c,'Ootra bietilor timoceniear! sunt cei mai deveta .. ~i ~:i loiaJi cel~~eni ai Statu lui bulgar ? Cand. in campaniile dia :1913 ~j I9I,;~1918, SloIdatii timoeeni Iupt~.nd \Iiteje:~te pe Iront OI.U Cedes eele mai straluclte glQrij pentru armata buJgarA'? Caud, 10 'timpul insureejiurrei din tearnna auului 1923, dad thnoc,e'n]; ou se lnrolau In g!rzile albe, poate d. U1!l se mai fntam,placeeaoe a llrm;::"t? Oare, aceasta sl;\ le fie rl!spJata?

Din istoria "'ie'[i5 lor" ti1tlOCenii i~j mal ,amintesc despre nj~t,e persecutiuni pclltiee, eari, iud. ItTaU aplicate contra intregei populatiuni a Statului, ]ndi.fere.nt de mr.ti Ol1 a Uta te, de catre iemurul despot Stambelov, Acesta, pela sfar~jtul secelului tre-

_ cut, en ajutorul Iinantei gelimMf! ~i a tinerstului studios retntors dela faeuhA~ile Berlinului de unde cltpA:t.aJ..i burse), a Int:1ptuit memorabilul regim al p:rograml.lJui ~i al teroarei conti'a Carave1iillilor (ruscfilil, Pe atuoci odaUI. eu apunerea soareloi populatiunea ;bei (indusiv timocenii) rrebuia d se frll~hi,dill in case, dea]~Cel, nesuputii erau rapu~i de g'l,oarll~.€:'le u.n.AutiLor ~alr baneji] rnereenari angajati de dHre guvern In acest sens,

In unn!, dup.! rlpuuerea acesmi riran, in BuJgari.a a'a stabilit 0 noua epocl\ de Iiniste ~i dezvoltarea intensli. economidi: *i scdalili.. In aeest timp de pace care a du:r-at pant\ la r .1zboirlJ I balean ic, popu I.ati unea ti m oceana, prin st~ rui Il!j I ardoare de m:unc::t neprih~nit!i" cesace caracter]zeu:f specificul romanesc, Ii dat dovadit de era mai tnare pricepere in OTg-anisarea ii dezveltasea eecnomica a. g(),spocl~riilor sJtellti, inca,( au mtrecue C1J umlt pe .col".lceUltenii Lor bulgar:i. 0 deosebire lrapantl exisrl ~nt(e sat,eJe raitl<\ne~ti mari ~i frumease ~i cele bulg~re¥ti. mid ~[ urate.

In prh»ii ani, dupl d.zboiu1 mondia1, in epoca zisl ,Ide. aurl'! a ,guvenm[ui Smm'boJiisky, romanii atinser~ maximul Idar nu. s~ ma:rimorumlld) de' Hbert.ar.e eCOl:Hllmi,co··secialll si na.tionaJi'1-

II - - - . ...

Toate posturHe administr'ltilve, inclusiv plOsturile de iml'§-

1.5

sau student timseean fieintor~ Ia plli_rinti, biUlndu·] tn pJin.ltc stra:dli. eu eiomege ii pumnale, pinl ee-l ~isau in n.esimpre,flr"A de cea mai nne! teaml de- dispundere de fapta lor criminall.

Ce rau v!lct autodUqile' bll!,gar~ in venirea tjnei1lor timeceni 511 inve~ lin §,colile din Rem.lnia, jar I'egatia bulgadli diu Bucuresti in unisen eu cei din SofiaJ s~ ,ican~ze pe cei cari vin s!l-il pretinda InUDllt,e dlif!pturi? Nu crede oare ielatia bul garai ci este -0 abs.urditate, ba chi~_r 0 mlsurl:lt ,~ar'lg'b:i.oas~, sol [Ill. lfgi~e're:z:e a stare de fapt, ca.nd clneva a denn'it e:et1te'an romin, pentru a sci1pa de iUrgi a atJ'lodt!lti1or bulgare, s~ nu recunoascA aCfast~ jru:,eni.'~enil"e, sub pretextul de nesatistaeere a. servk~ului 1l1iLittar in BuJgaria'J de~i im::eti'5enituI este ofi~et ro'man? Cum Sf! posee si se mentinlt eineva {mlamenh~. ~i fkti,,' c:;,eUI,[ean bu1gar, eand nu mai vrea, cano nu mai este?

erect: care, autolrjtatea buigarl e:t prln arnenzi aplicate sub dilerite pretexte pbill:litHo'r, al carol" fii se gaseslc la t(;;Ome de 'ad, ehiar ¥] a eelera ai c~ro:r m s:unt deja c.~ul.~eni romani, vat" putea slavin ceeaee nu se peate, ceeaee a e,il: din adancul ru~cesita!iiol" reale, Autoritlttite bulgare cred o,ate ciil prio aceste amenzl vaT putea restabili bahmla Iinanciara a !ltrii lor, eare esre atlit de ,ubred!? Zadarni.ci sfot;are. Dar, cu ee au pa.. dtuit !iii contrfhult timocenii la if)O!.ptlJ~r,ea acestei sUtrj deplcra b i I Ii! a t1tn::'i, Bu I~are. de e a.ta.ta urg[,e?

A va1anli'e-i-e prigOl1irj.[o'I" se I'Ostogo,l.es,e tot mal tare asupra romani1or timoeeni carl au in£eput sil. strige penrru ajutor, Strlgltele ler de disperare au fest pereeptate de ,e~tre cotidianele ramane~ti de mare tira], Zilaie dtim tot telul de bnua:ljt~ti: bltt~j, ~res~~rl, ]ITtert1!tri,amen~i arbitrare, lnlceuirea primariior bulgari" singuri :func::tionari rom~[Jj cari mai r!m!i.s,es€!1·lln pasturi, Se mpeU,,! t impu] de aHii, datl a guvern ului Sra mbelov. Acum Gil ~i· a:tund, bietii tar:a.ni din S!;lleJerlOmane~t~ dela Ironti'lld.; Je este interzis sll mai scoboare, dupii apunerea. soarelui, eu vitele }aad~pat Ia Du[!~-re ,~i Timoc,

Toate au 1:iI1dt~. $ov:inizrrm1 bulgar, or ca.tar fi de rnroc:er slI. nu uite, t:!!. orice reacpune d! na~lere la co.[ltra ac:~i1lJne pentru r,esra,biJi.rea eehi1ibrului soda],

Situetie romenilor Tirnoceni in trecut ~1 in prezent

lNG. D. M. TRU[A

Conf @r] rJ'~i t n u'l1l j,n Sala T eatrulu ~ Na~10naJ din Craieva ill seara lilei de 12 l,anuari 1934" de cnre D·I 1 EO DOR VOl N E A; fo-st Pre~e,d inte al Ft:dt>ratiei Cercuriler sluden~e~tl din Ol.tenla ,i Timoc,

Daamnel 0,. ~ i Domn.tl or,

a eoaferi n~, des pre romani i di n Val,ea Tl m oeului n u este un fapt frec:vell't. Dg,mpntlf£vi!l, mi se 'Pare Ioarte pu~in obiljil'luit,.

N"a~ \'oi sll ered e!!. tn aceMtl lips:l de preocupare pentru roma.Tlii care populeaza VaJea Tim ocului " se oglinde~te 0 regretabila. ig-J'lorare din partea natiunii noastre, tat.\il de eleznentele romanesii ramase din causa unui complex de lmpl'ejur(!ri, in alara granitelor stabilite de tratate. AI!" f] lin fa pi prea dureres ca sit poaW'l fi constatat ~iln.3rWdsit Creel mal degrab~ ell jg~ norarea sl.1Jerinteior de pe aeele meleaguri existl numal in palura l1oa:st:rA coaducatoare, pn~a mule preacupat:a de politic" Genevei ~i prea PIJ~in a:ncor-ara in realit.1l~le sud- est enropene rn care rile integram,

In ainte de a v~ infa, i~a. epoci le diesufer i "'£lit pe care Ie- au parcurs romiraij din Ti:moc. sub diferue regimuri, tmi vefi ingldui sl. liu Ilutin preocupat, pentru moment, de adevarul isroric, privitor la o,f'igi,[1a romMilo:r pe acele meleaguri,

Rema.nH din Valea Timocului Iocuese, de 0 parte ~i de alta a. raului, 'in grup compact mtre .Moru~ ;;i Tinrcc, in JlI.gosbl\da ii dincoace de Timoe, in judetul Vidin 'Pa~,A acole unde Morava ~i Ti m ocu 1 se 3, propie, I a: is vor tn Bulgaria.

Aparitia lor pe acele locuei se confmtd4 cu in;su~i tneepumr,iie de p'1~Hilid,ire ale poporului roman dupa coloniearea Daciel. ESEe ra.pt constatat cllt atat Dacia 'I::.1C ii tillllturile din suciu] Duo~ri,i s'au bueurat de aicela~ interes din partea administratiunii fmperiulul ]"IOm<!li,~I. A.ljiia se l'"""plic.:lI, de ~e gbim de·a,lu-n· gu[ Dyni1~i], ][1 Bu~ga:l!b I !.In brau d'e sate l'ocuite de romAni, tn'cepand en jurletu~ \lidin, COfH]nuand ~u pIasa LomJ, NicoPQI ,etc.

19'

NUl1;llirul 3testora s'a m!1rit eu eei rlm.a~iaci d.upl ce pcplllla\ia retrasa de' Aurelian 1n ;:IOUt 273" a revenit in Dacia.

Ad au fost gltsl\i de sla 'ilL -ij bul gari mai tali ziu : orga .. nilil\:ifiii,nd" ~i o',au Mai putut r. ahl'jlga.~f sa1l11nlbu~~ti de 1;I1v1:UillOfL

Od:at,!l, s'tabilit aoest luc:::ru si treeem lao uani..narea epoci,lor pe care ~e.au parcara J'lzm:lanii din va]ea T'imoculci sub diFer:ite (l,cupa1ii. Penteu 0 mai dar~ expunere 11'011.4 Imp,btl viata acestui grup de romani ~n trei mari §ii eara.cteri:stkt'! epoci :

MGitiv,ele peetru carimm.ln,i.i ",,11 oeupat acele J,OCUII'~ $oi s'su mentinutcu Uilalte rfi\lim~Dt~,rite :Iii lleajuns,ur:m~.e aduse de n·~sigu:. ran :fa ti m purHo,r, n u ~unt ,gnilu. doe ex p~ icat. Em aciraul Tl mee, gal r~sl rir, care tra versa 0 por;~iune de teren pg care vla,~a se pueea orgae Lza rnei lesniei es, to Ma im,u]U!. feme~n ide ii mal

putinii trudA ..

Versiunea noon di,nltre isroricil bulgeri, carl suSlin el ele..·

mental romanese a ocupat aeeste locuri, eu Illlult mal tarziu, dupll nltvi1UJ'lea slaviler ~,i a bulga:rilofl care se petrece duplt cohJtil:!;area Daeiei, eu csreva secole mai tarzhl, nu PO(IJt.e n::zi~t31 unel critiei serloase, Fiindcl dad romanii !IT' fi venit ad ~n urma JilidUri[ bu Iga rilor ~j deei dllJpi Ice rei il:llOOPUSiild s:l se orgaI!li.,;eze. ar :fi gr~u de 'Presu ¥IuS ca rOlnA['J,ii ar rna i fi pu'tut s.lIi ceupe hJ'el1lai aeeste lceur] care lo,fereau mai multe roijlloace de v:iata. ~] unde oriee pepor nh:5Jitoru opr:i:t lei en jl'ltentia de a rlmane, ar fi tneerear s~ se organi:reZie, a§ia cum all. fa.,culo, bu]ga:ril

Penetratiunea romanilor ar J:i fQst atund aproape impo-

sibillli.

Sccotesc ceva mai mult 'e~_ dacaaeest fapt s,'ar II inUl.m.plat

realmente, aeeasta u' ar putea rom1sJ.i!nll~ un elem f'nt de m.AfI)(lti,e pentru v.eci.nH D:li,o,tri dela sad, prea zelo,~i In apl1rar,ea inrerereSle~or na~iunii lor, ca s! aceepieaceast.t. vers~une eare [I'ar face alteeva dec,at sil dovedeasc!i lipsa de vitalitate ~l de rezistenl~ a bu~garnor tn ace Ie loeuri,

Nu mal. vorbesc de eealal Hij versiune pe care vrea rio, acrediteze uu prefescr bulgar~ eu multi iantezie, cl!!.. elemenrel rom~~llesc din Vales Ttmceului inglobelillz:i petoti iadiviaii reueli din Ohenia, eare all. fug]t din ~arl de teama serviciului miliita:r, caee paniacum 0 sut~ ~:i ceva dean~ se f~c~a; ill conditiuni

m,ai grele d@e~t ast:l'zi. •

Dar ud!l.. 1 ntreb eum ar ti posib:il. £<1. ele.me·lllele acestea disper.l~te, s~ p!tn.m,dl cu at~ta; u~llrint!t in mass e,ompactl ~1 orga?-lZ<lll Oil! bl.'llganlcr, pe un 'linut !iltat de intins? Cum li IDn e~H trmp s'ar fi realizar acel numill:' impresio,oan:t de ma.se de romani, cam 30'0.000, pe aeele locuri ? - Imi place sil!. cred d aCeaSli verslune e ~i lantezista ~i li.psltl de serioaitate,

R~m.a.ne d eel in picic are ICODvingerea [l;oastrl c~ r'OmAni~ OC1:lp§. acole aeele [inuturi inc1 din secohJll 2 dups HristQl5 cand

_ ........ OI_i:_o_c_e:,_pu_. t colcnizarea ~i mrg .• n;Li.-;;area adm.irJist.l'ativ:t a D'aci~i.

--------~--------------~----~

!io

1

t Ep cca ill.t~ia eare ~n cepe cu p],tim!!, direa pop orul u i remAn :!ii se sofa r fe~t'e cu r!isboiu 1 de I.a '1 Bn -78.

ll, A dona epoc!1 dela 1878 pan!. La 9 Iunie 1923, meartea

lui StamboUiski.

TIL A treis ~i ultima dela 9 I unie 1923 p€!nil Tn vremu-

ri~e noastre.

In prima perioada. romanii nu au avut pre-a mult de SU· ierit. Frlrnal'llAlii~e: eari s'au petre cut ln tntreaga petlinsul~ bal-

20

eanies, all avut wepe.r~ustUl'1Ji eg3:]e asp-ra; tUleumr p0i'Kran~l"t Care se stabi~isle.rl aei, Pe deaJtl ,arte ~n aesle vre~uri inY! se pe ate vorbi de 0 con~tiin~!i l\:lI1t]Qna]!1i.. A~a m~rg IIJ:~ruriJ e pin:ti in aoul~453 dlldtur.cH SUPU,Ul Con:!;l~.u'lt[nepclul. ii InGep Si·~l exer:dte ~11!luen~,a H1I Europa, Se obsen~. Uit1! i~teput de O'[g>lniZ<l.r~ ~. so ;ie:cl.~i:l pe baze earacteristlce noilor st1iptni.

DonlitHl:~ia oootrrOmil eare du.re<li':!:!. pa.n~ Ia r~sbohd nosrru de ]m:le,[l,endel"J'tll, cl<u;:~ a FOSI odi,o<asl ~n c~ia ce prive~te tnca. sate-a Mb"urHor ~in~~rHesu.pu!iie, nu poate fl acuZ'altiili. c'a ~ranjen[t cu Cleva libera -'ii 5lnifttoasa desvo,kare a aeestei lad. Turcii s'a,u mul~.url'lit 1lO~G1 ~aurlia c u pla.ta. l"egula.t.l ;a haraeinl ul, Leg:imrile domniwl"Uo:r aeltd eu poarta, sunt 0 m.irtur· e elo€y'OOt!!.::l, ~,eestei c:or:ec:~itucHnl. TestamenudpQ]hi:c:~l lui ~teran ~ei Man:., e dov:ada cea mal serioasl asupra SeeD ril~~'u'i pe care' 0 piresulpm:iL.ea SliI.pU· ~en i a f.1lr~ de r n alta poa.rll pe seele v:remilltL

lEI aceste vre muri. deei jpu~i na cun.o~t[n ~i rem lJi1ea:sC,li'j s'a [inl~ut p:1l.s·tn .. ne~Jten.tl. $i romanli drn V~lea TlmCl'Cuh.'llpot fi n1il:nclri eli. ~i·alil putut censeeva, ~n anii de $uferifl~a, gnl]U~ ~~ ebieeiurile ~tr3bLm1e.

Dar an ul I B7a~ €a,re f: i ncspueul p&]oald~i a dona., aduce inclepe:m:Jjen'~a statului FOluan ~j odat.:li eli el $i a s'tatul~11 b.ulgar.

]n loe d~ r!,;clIlno~t.int!!, fat' de vi tejia sold atllhti rom~!I care isbu:l1se sl le dea 0 viiii.~:1 noua; bulgarii tncep d siluiaJ!scl su· l1etul natitlniior neslave, pentru a .ajunge la G compMi uniflfi€a;r!l: su.fl:eteasco\ a natiul'lii.i buJg<lm. D~ atunei tneepe sur~,t'inla PQPom~.ui roman dhl TimG.~. La inceput<!su:p:dr.ile au fost J1Ie· tnsemnare, m.ait&rzia ele au devenlt scandalease fa.tli de· :rol'J.'ilani. ~i pe misurl ee idef;a na~iortaJ.~ se ccruura mai bine In con~ti· il1l~a de stat a \I'ecinUor no~td dela sud, romllnii au 1:11:,[a1 mutt de auferit, ~,i ~Sfl p~reabulgaraor clle, (I ]ndr.l1:r;ne:aUt lea Q J]mb~ de pll1l.iI! m~ cum ~. \l' al,ea Ti m (I eului~;l ne .ext'l usf'l,l locuitl de rDman i. cart: d aell l,riI~elegea1!.l si t im.An!l ce;ti!l teni pa~n ici <Ii statu.lui bIJ1ga:r~ CereaU In S{:hltnb .!;;i ]i Sl't": i!l~ Uberl:atea dea aV'ea ~clQale rom'il.:ne.ljlti, bisef[ci :["olmane~ti, c 11 pr'fHltinlH1.a:l! i ..

Uad ~n aod.~ \I,remuri nu se f'ac~a: nim]c pentJfu ocrotirea. erementl,duJ ro:m.lneS;(:: din Timoe, rlU se pOl'l~e adlJce I'lli::i·o imputar~ statului rOnJan, fl.indc;ti. pe atund ~i Hoi ne gllisea~ In. perioad a d,e febd~~ orgal'J'izilI::re a !li~<lt ului. $;i <tpCli revel'Jidic~ ri~e fie ~~tnt!i!..tllt O(:h~i spre Tratuil v.1Iinia, 3UN;:OV:Lna ~i Basarabi~t care

mil ne dideau rl!lg<l~ s~ as:clll1tillm clji sufer.in1r.ele de d ~r:lCD~O de Dunlm-e·.

A~<ltallJ mel's ] uerueile panA la. rAibO~lll mlon d~al, d u pi care v~a:~a p olitid a statulu i. bulg~r le1!Jno<a~~etca ~l. cdela]te state, nou]. curen t-€: politiee, Astle] [~. d.OIl!ll, randuri Sl;aA'DJbo~ii ~~kj~ prom.QtoruI t~J~l1nisttl.ului, ]n.b~n~']()ntl a zm _ un n'll:gim de ]llire:rt~1~~ pe care au pr~lejul :s~ I~ gl]~te ~~. Ir;a~ii nOiltri din Ti~otC, S!f!! vorbea aUQ:l]d nu rrumai de Ubertat~a.i[J":!~~maohJ.luila cuitului, -dar s'a men ~~ mai de:parte ~I s'a, dlat pos~bmt~a:tea remaniler' sa ceupe func~urd In .. adm[IJIistta~iunea de stat, fa:pt 'CaT@: co~sti~ tuia 0 <'Id.ev!1rat~. revclutieaare a metedeler de paul! ad, pe care -ofkialitatea b ulg.a::ri i ~teiesese slL le foloseasc ili. {a·t! de romAn;'

Dar bucuria ace.stora nu ]e a fOiSt de ]u~g:!t dU:i:a:Hi. Levi .. tUfa de]:iI 9 .hmie 192], aduee asasinarea. 1 ui S~amb()]~]ski iii ~d<lll:~ cu a.ce:aS!ta spun benneahd,uf\OIT sp!1lr,ante:lor pe care le pu. :s·erl roma.nH in regirnu] 'ce el r{'lpreZienta.

Di n ziua aeeia via~a remanilor di n TiU!ocu] bulgar ] m brac~ aspeete de trag~die. R~:gimd de ]~bertate ·d,e eare se bueuraser!!. 'pl:ln~. ad se "Schim 1\1,11 hrusc i nil:r'ullL :i~gi.m de pelrsfecu~i.e orgarnl~~ z:at~. Roma.nH eari Q'cuiJau sif!l'V.i.ci~ in :flld·th!l de SUt sum aI!;V'.;:tIf';' 'UI~i afad,j nir~ m.s!i. ~in~ seama de ved1~mej' fo1!rl si se aibA ~;n vedere- m i.zel"la. pe care u erelau {am.i lii ka.r rom~n e~,ttL Tin edl ,desLituiti mn seTvk:li~ elevii de li~elle:e'\i'a mai $ensibili,u-ec Du 11 b'€a, in mie z de n,oa(llte". sgribul~tiin 19,i\rd ~i se ref tlg~az~ ·in ~u~, uncle au to.S't prillliti:, spire mmd.ria ~I:l!oast:rl, eu mullt:tl. o'C~ Id or!!. de ,oficial.i.Latea rom i):[I,ea se.\t

Fostul ministru de Instn.:tc'tie ~i actu~Jul D·.L Dr .. A]]gbe:~ Ieseu ~i seeretarul general D·l I U~~lJ Va.lor[, au marele :merit de .a U ~tiut simi!t::~o~'e..z""'e sur~rintel~ tine.nl:tu]ui veni:t de a~()]o, tnlesn in du-le vi a~a 1m CapitaHL A;stfel nlu[~i d lntre eei ve1'Jl]~ attllIl'ci o:cup1! <l:sl",zi. tocur.i de frunte In viaja sociaL" a :Stal1!dui :fObTl.afl,

Dar daci'tlineri.i venirii i:ntre JIliOr au 'avut riorocUl s~ trl· ~<li'sd OVhl.t~ m,ai lirri~'liUi,!ua] li.p8~ ta de grij~, fuga ]01" deaoo·l0 a. creal. p·lrfn~itor .Ior 0 via ~~ di.!'Jp eUfi. Persecu tl it a incf'triuiI: sit se des]~fI~ttia1H~~\' asu,pra ~.Ql"j ]a adlpoiSlUl ofidal.i.ll1~ii La lDceput i mpot ri va. .familiilor dI;in r,:ar[ se despdosese rebel mlte IIIn vUlsta£ care t:recus,e In ~u1t, n']a.i t:±l1."zi:u. im.pOItl':]V:lI,! tururor !amiliikrr care mai indr~,z;nleau sltp,iistreze pdo flmduri delacre c:~m to ca.rlte ¥Ieche rom.~ne<llsc1t.

Tinerii veni'lID in Cap.it:a~~ s'an or,ganrzat in doul societ!l.ti =O;!Daci ill Aureliana il j a stu den w]or ~i Soc. '" Ti m oenl" a tirtra~i]or, care au luerar ~[ ]ueread paralel peatru imbunAU1~iI'ea scarte] ~;U::Ie! ~)n din mjjtocu] c~n)n a U pl ~r;at In plu s S ec, 11 Tlmoeul" acoare III r'evist! cu aee]aJ,~ nume, la can: 0 m!'lni de t,iRe:'ri ()rj. glnari din Timo,IZUI bulgar, milit~ad in a.celai SQOP, a.tltat mal

ne Tnlocuiti nUDliai cu ofiteri de rnzerv,l~ care !Ii asi,gnre ~i :mai mult c;rper,a der~primarlli! pe care '0 orga:nixeazi statui bu~gaF_ ~i ~oa~e aeestea S~ petrec ~o ~f!ste vremud eand se spune IC,~ p epearele sunt rill ~l"@ mI-~i hotbasCI .s'o,arta ".. 10 vremlll'!",i I e ;aeestea can d in tar'a Doastrl n i men] nu se g!'nd.e-!ioo sl, s.ti rngheTeasd HberUl.tile bulga.rilor din Cadribter san din restul t~r:iL

.$coalele ler fUflIetioneazl la noi ell. subvel'ltii dela statu] roman, bise .. k]~e lor stint reeuncscute -Iii a,plrate" Nu mal vorbim de [lll.lnl1rul gazeteJor bul,ga:n~ care apar In '~,a n:03istr~, nu rnai verbim de aCi\:iunea tnd'rhnea~!l a acestor ,gaz;ete in Ca- 4rilater ... nu mai pomenim nim'ic de band~tismele arganizate de <e,o.mit.a,gi i ii cil1'ora. 3iU 'c-but ti'ictime atat~ia ceUI teni mm [[I i.

Nu mai reamintim toate aeeste lnd.r.h[lfl:i~, f~tDdcji eJe eontrastead p'rea mult ell. via~a pe cart Q due ira::~n no~td din Timoc.

Nupricepem de ce gll.rvernefe noutreau proceda:t cu ulu]tl timiditate fall de v,edni:i fio~,tll'r debt sud cand ei nu me" ritau nicl inte[egerrea nici ing,lduinta de care se bll!ltUTi con.fr8i~ii lor aei tntre no~.

Parsoeal am erezat la tnceput ell se ex:agereazil.., cand se \i',orbe~t,e despre tLlI'<Illia boulg-aT,:!. deaeele, M'am convirrs ins1i In coa In na a m:.d ui I9SC cu un grup de :studen'~ do]je [I i, cl lio,at e acu,2ari ile adcse gu vef,ne~or butgare, sunt ~i r~ mAn ~ n p'icioare. JiiH··a J:im.t gre:u~ s~i p.~t r und ~'n. Timoe, d~n ,caUZ<I. poli~m.i bulgare cafe se opnaea sub m.oli'", ,ca, satele rom afJIf:§lj sunt contaminate. Pentru ane face .sa :ren1mtam. oi se oteri 0 exeursie'ispititoi1illr:e' spite Vrata. Am reaistat ~i eu muh:l greutate, lnsa~iti de ciliva lJloUrj~li. am P'UW:1 Sa pOl:)osim eate va Ulomfmt:e. tntr'o dupll amiazl, in Capi~anuti Statnotarrli Orvo Selo:. Bregova.. etc., sate mari cu popu[aJ'~ie exelusiv FomA.aeasc!lj care r,i plstreu~ nealteute {Ii portal ~i ebieeiurile §i lirnba, E greu de spus sentimentde pe C3i re le-arn tneere at 1 n fa~a acesto- cameni, ~and i-am d zut altat de. 1'"'Om'llruj dar aU:l de maht'1l~ti petl.tru neaJunsurHe pe care Ie creiazl dOl'ill~ lor de a-:i<l p.b!tra toa~te bucl.IrUle- s.unete~,tr.

$oj dadace.st ~in ut, nlil Si putut face obie ctw unei re-vendicbi terittaria!e! pe biJ,za, princip,iulu[ n.atitHla]it~ti.lor ce seavea in \'4!dere ja incheerea trata,te,lo,r,. merita eel putin atttta a.ten~ie di:n p,artea .e;uvernului rOlnan de a cere bulgar.illo.r slle .resplecte limba ~L 'obiceiurile, pe baz.a clauzelor pe cad DQ] h~-'am acceptat 1atl de minoriUitHe d~1l1 tara n,oastrl cu a,tata laQIhetl.

\

22

23

sus.

Teate eforturile IQr pentru a ereia nn cat de mlc interes pentru via:la mizer! a T'O)'nAnilor din Timoc, 0'311 fast dsplltite ell ,atel'l~ia n,e!!>esa,r~ din partea o!h:ial.itiltii noastre, Teate gUVe'l" nele toaee '[ egimurile rr'au glsit 'el e 0 obliga~ie moralli sit aeorde un ca.t de mic interes peneru 0 problema. rave pune in joe in~~] mandria Rl:HlSITi1 n<l~ional!.

Si C;li cat p~mlIJ] turi ie l i nereru In i vel'l,]t lntre n oi a u (tnt mai mari ~i mal variate) 1;:1:.1 ata.t furia s'a desl'itflltl"nt dincelo, mai mare Jnrpetriva parintilo,r lor, La iaceput Ii s'a Inchis ~COgj.lele j' copii au lost ,obligati sit me'arg! Ia §'coah: le bulgare, eonduse de sbirl, chemati pentru a desrldicina mai U~o.l" pe tiHer~i apucati pe mana [or. Mai tin:ill persecnjia s'n ab~tut "i asupra biserieii. Era vai de sateanul care indr!snea sl rosge pie preot pentru a ,orieia e slujbl de inmormAntare In lirnba rOl'l'uu~easr!l._ Era chemat la peH~ie §i silit, prin schingiuire, :slt renunte 1,3 graiul ce-i era SClIW'P.

f\,zi il'ltampi.lrHe din vlata romanilor din Timocul bulgar S1"Jn.t cu adevarat alarrnante. Glwerrml de dictatura l'IJ g~nliln!Jului Gbeoirghieff, intelege nil nurnai s~ contiuuesisternele guveroelor Tancoff Liapcelf, l\IILI~"U'1orf vor merge ioi mai departe ell persecutia, Romanii sunt !OL:hiDgjui~i acole pentru un delict, pc care toJerall~a poporului roman, nu J inrputl niei unei mine-

rit;Nti din ~ara noasrra, deei niei bulgarilor. ~

De curand guvernul t'IUi'litar dela Sofia: a lneeput sll aeerde ~i[mturikrr ]m::u:ite de ro;mAni 0 aienue d oseblUi, illr1l.uguraLld sis'~emlll €:thipe~or c1i.:dturale, puse sub ~olnand<l fostulul coJ!lJIDd Kesiff, ech~pe ea.Tj~Ln tntruniri nationalisle in :sa~ele romilneiiti. Aceste lrttruniri se Iierm.in!1 totd.eauna cu pen:: hezitii, fa.cJJte de ,ofiteri ~ll re:zerv;\, la domidll1!11 rmn.illilor, in urma e~rora s~teRii sunt purta~i pe ta politie, batutl ~i scbingiuiti pentrll vre·o carte po~tal! scrisa.iD 1jmha nl:ate:rni.

No mai vorbesc de naua dispozitie datiJi de guvcmul bu~gal'> la top. primarii din sa'tele ronHll1e~t~; romani panl ad, :sli

24

Am acceptat totul ciind it lost de dat, .. ~i n'am cerut apraape nimie, ca.nd aV'e'ID dreptul s'o Iaeem.

Despre n:l1'n~hi'lii din Timocu.l jugoslav n'am s-a. v::li vorbesc, noli"u]~,:lI p'n.snic eare a lndurerat SUI~ letele ,a~j ati.IQr' n ~tri jugoru,a-vi, ID~ indeamllili ]a un sentiment de respect §i Hii':!. 0- pr ,~'te de a trece 1'0 revisrl su{etm~le 'rom.iltii]or din ~iITlltudle Timocului jugoslav,

MA v,eti illlreba ee so]utie ered eu potJjvjt~ peetru a face sl fncete~e aoeast~ stare de lueruri, dUl"eT,oasl ~j de 0 parte ~i de alta a Timccutoi, Sofultia nu e grea. Se cere insl pujin euraj ~~ mu]'tA m:i.ndri:e,. S~, se atragi a,ten~ia guv@rnului bulgar ca jn caz cand (],lIJ ir.J~elege sll ofere e egalkate de tratameet Til)rn!ln'i' lor din Tlmce, OIIia cum racem ll~li cu bulgarii din tara noastra vom 'trace ]a lnchiderea tuttilror .l}COil.~er,or bulgare din Cadrilateii ~ ru la il'l,ter.zjce-rea cult u I ul lor, La reI ~i c u jugllSl a vn.

Numai m rata acestei prnceduri eurajease guvernele respective i~i ver reveni in fire i'l ver in~lege cum !II. se poarte fat~ de elernentul rom,anesI(: de pe tar~ml.ll lor.

A~teptllm guvemul roman care sa- i sileasCI Ia aceastl trezire ~i studentimea romanl d.in l'im.oc nu·,i Viii precupeti stima farl de 1iiJc.est gu vern.

Impresii din balciul dela Vidin

Cu 'Vi.e nSl'abd,ue ,qteapta timocenii ali,t CE!~ de aici, din tara1' ,cAt ~i eei de: dincolo! ba,1 eiul anusl de. Ia VidiD~ avand DUll'ud atun.,ei posibifitatea de ,a, S'Brevedea.

ai trist e mBa pentru aeei cari stabilindu-ee

aici nu pot trees dinenlo a· ,i l·eve~e:,. !l'alli i~ .P~rintii, pentru Ii. nu sa expune bl'1!lt:illlbta~u a.lltonta~]lor bnlgare, cere nu aetea.pti, decat I'ein:~oar~el"ea a!!lE,stOl"3l ca. M-!l11 po'ati r,evir,ea to,:a.tilul'a. Aoe~tl'a. !i:I,e, 11111l1tnwlese dcuu\ Ski p,ri vea:B,e,a, lD.us,talgie de pe '~a.I:mu~ romaneee, apr'a Ieeurila ,eopil,ariei. nnde ISle •• gasese a~ lor. I-l;Ii t:rirnih ve~t,i prin psieteni sau 80tn pa e3J.rl ii imbu'ci pe iJalupi, t:recand dinenle Jao Vid.iJn,

eu ,Q,ca,zi.l.t hil,eiului la Vidin ~ eel dela eaIaI,Blt, trece Iums multa, prinbrs carl fI'E: streeoara i ca.t e un s udent sau elev timoeean, mai eurajes. Tree romftniamat,ori de exeursii l\li unii dornici de ~j:ga:l'i bnlgiJ."~ti; i80r bu 1 gli roai eel e ,I" b eeere nu ui ti sa aec1IIlndi G~tev'a cut,i,~ cu. Jl,udl'a." ad1l1!!l~ din. Oalafa:t, care pentru el se con,~udell:'a mare lux.

In goana bar,cei eu motor, care spinte.ca valurUe Dun.al'ii ee Ie rostogo]es.c le:neie, ai revel'ii pUi..cute; fete ~ bieti tim!lr:it cRiOM'n ,a1di,e.rea van.tului tom:nateoe eare le inl'Qli,iesc 0 brajii,

fu portul VUlIin, ,tarani rODHi.ni _ ~n haine ,c~rat0 &~te&pti fm Hi. vie 81a.-i l·ev,adi. Fe ehipnl Ior .vezt n~eribdamea 01108.1'6 &ljIte'a.pta sosirea ~a~uJl"ei, Jar pll~ mcoraaJ:ea privh'ei 101", din departal',e, v'ur 9a.-~i p{).ata

re'Ctilill 0 a~t,e P e eel ~:;Itepta t. .

In aeel moment uiti. de toate :ne,c:llIl!l".uf'Jla ee le au, de toat-a asuprirea, !;Ii uita "i de sentiuela care nn-i mali ilia SI,e apropie Ide eel sosit, inairrt,e de ,a treee pe Ii). varna.

. 1-,i ravine numai atllnci, Icaml. se simte apueat

sau impins de sentinalele cal'S 18 strigi in limba lor pe cal'e ei .n u (] prea iniel eg.

THEODOR VOJENA

Fast P~~di!JH¢f!;1 Cen::t~r;lor Sill\dtmtqti din Ol:tenia ~i Timoc

Bruta lizerea rornamlor din Bulgaria

Corabiu 8 Febr .. - Lecuitorf venit] de peste Dun:l.re aduc noui ~tid despre brutaJizarea romanitor din com, Magura, dip Jata ore~elului nostru, de eatre granicerU buJgari. J'n ziua de anul nO'l.l!taranii Paseu Besu ,1 DumUlitl $lteTa n di'l:l Mtguraau fost dLl~[ la plchetul degranieerl No. 7 .M,a,ce d.o!l].ia, unde H s'a nat o.rdin sa ,aducll dIn pamint m,an,care ~i haufur,a, soldaUJor deta p'[chet ca ,ae,e,na. sa~foij petreaca de anul nou. Cei dof ~aJani au adus to,t ee If s'a ceTut Da.n~ii insa au Jost dechuaU arestati ~i f!l!tinuti la plchet Ia corvoada in curte toara ziua, preeum ,~i IJ03ptea urmatoare, A. dow zi dimwneat.a. au fast I!uati la [Jumni ~ dati afara dela pi chet reintorcindu~.se a sUe I ba tuti ~j deglfrafi !a t:BlseJe lQr..

J.i' Um'flt,. sul ~ No. 40 tJ.ht :If) F ebruarie ,19 JJ

Reveclerea.im.ii,~ca.toaJ.'a;, m.a.melepJang de buen~ia revederii eopiilor, ,care se faee abia, la hannrjle care au. URS, d,elpart€l de oehlul politiei bulgare~ -und.s poa'ta l!Ia ... ~i v(a'rbea~c-i in "Joe.

Yorba 3i aeeentul romanHor timaceni seamaD,a, mult ell a eltenilor, au !IIi uu,ole cuvinte ardelene$~i. Porsnl lot' e Cal ~,i at remanului de aei, llum,ai pOl'tul 1emenin di:feni mult de portuL nosteu D;a~,ionaJ. Unele imiti prost mods dsla Of8{!, ia.l' altale mai pistrelaza

portal tirane8JC. Aeeatea au eami~i alba ou po-ale p<'\ni'n glelme peste care p'll1D.e 0. iusti, un fel de fota de cnloare nElagra ol'odata. sao. team.ta en fir ~ mata,~'e. Mail toa.te f.ei'teie snat inscrsoaate en salbe -de aur, de gait iar ecafura e 6a.ra.ot'wEM'istici,]OI'J ineret'8scp,arul p,e ~a t,a,mple, 'llnd'B~(iii atb:na flori ~ip,an,glici eclorate, FemeH@ mal'itate P'DIil_l'ti'i. hasmale pie, cap! mai mu1t de eulori deschia9, C;1II1"i sunt legate in jlJuulpil'ltlo.i ~i lnodate deasnpra fl'un~ei.

In tot timpu~ bltl,cillJlli 9'OSl'8SC ,chiar V3,p,oa.re en excursioni$ti dint,o da Romania! ciroJj·a. a.u.tO'l'ititlle b u 19"are le f a"c.e p1f'i mir'i!!,a eu musiei e:ieuv.a.n~iri, s e a r& ti ex.t,r em de afah ili en :,\cei eaei 'vin sa- i vizit821e. N utot jllsttel ,!!,ei,lltimpla. C~dU,ll roma'll de acelo c,ore, tlu bih~,t d.e veie d.e a trees lao bUeiul d.in ea~ I-ata.'t. C~l a'c@:;Ftia sa' po,a.rta. bru.'tal ~i Ia urma retuz,a 1!Ia -i Iase satreaca la Cah!i..t,llI"t.

B;;Uciul €I monobcn, znele de to;amna, ploui~no. rot Negllls,tol'ii din b~16iu. cauta sa ferea cs. de pleaie ma.rfa expnse. v§.uz1.1·ii.. Aiei mtli.lnefti figud bulga.~ re,til. cu. trasa.tu ti rigide, ell. m~chii iete.ii aproape imo bili, dupa a ei,rolh' fiaionomie nupo~i ,:hici intentiii.le ca Is au, S.~ngu.I'Lll g.lnli U a,~, atuDal, la,t:e 1'8- in.'torci e:itt m ~i om'au,d peteri'tod.ulrom.ane!:uJ., unde -tot rom$Qul are za.mbetul pe bU6'B!. autletul ~i eaeae'tera! lui bun, i'ntipal"ite pe fata.

Pagiina' die peste

Federatiel romanllorhotare

26,

Oi I:U hgilia~i,,1l. So c. C'~Uur a I.~ ~ Ti m,oc" :a~ RomtnUor, .~WD Va~ lea TfI:t:UlCl.IlId ~i Urea]lila D'UQ~fU~ In :d1lJ,3 de 14 Dece m bwu\! 1934'1 a Il'Vl!Jt lee 0 f'eulJiune de repreZlelltallt~ ilIi ROIillb.iI'or de p'i!'s.te hetare din: 8l!JJgarJa" Jilgosllavmat Qt'garia, ,~ C,~boslova,da, la ca:r~ s' a di seutat sif:uatia aces tor '~o rubi din l,oa:l.e pun ctele d eved ere. •

socia~. econemle, cuUt:I:ral §,i. religlos. .

Din e;K]lllluel'lJe f!cutes"a cons;t.atafj a~ azi reate statele tlad S~N!' a:re:za ri po.litko.soc~aJ,e pe billz e llIali:o:ti.ali Sf-lrHil i1 iI! e ~I ell ,iii st~e I hh!:i.aJ de mJDDJ~late e'fDidi lntr'U!l stat ilu:e;p(\!sj fle e:u:\usl Mar e~em:e~h ~ .I1dtio~ ltar su 'P us d(:snact[una I i:il: a rl J t sa ~ exterm h'u,~J U. ,

Avand tn ved,ere c,!i aceShq[pefko] iS~nit SUpUSItl mase bq~ £re:gl §i comp,aole ae Rqmhi r~ma~'i in aiara graui~'e]oli Roman~,ei Mar[ ~i ,II:I1Ullie bl: Buig'uia, Jugoshlvta. Uiilgaria,. Cellos1ovacla. U. R. S. S.", Macedonml ~i AI.billilia ~i c~ vieata na~lolJal,-c!:ll~tuaJii a. IHJOra dintre ei S:1i'! gj1Se~t..e asfhi inh"o siluatre de com?],ed~ desorjuiZ:iu·f'. iar la altH lIeexista:nd nkl R1!car 1raditia Il.mtl ata1l'f vi,e~i din ~recuf,.

Apreciincl rnarea important! ce o are at,U pentru shd~~ ]"(1- m~ 11 d t ~,i pe ntsu r notreg n earn LJ] rom~ 11 e SCI p~!lt~are aJ ~] eta a.1 va:r~a ac:~s,'to.r p~pilliere de .romani r~ma,~i sa ~f.§I],aSCa p~!lle hotare m: tar] st;rei'l]l1l ,ipen1ru a-i fed de 0 eVllohaal1 cesliu:.th)'f!alh:al e, pre~l.Im Ii! de persecu[iile ce ,SI! abat Ii se v'Or abate plL! C',~pul lor

dill partes Ilati,ol'l.alilbf l:oajori'ta.d pJintre care tr;liles'L. •

ReuDhmea a ho1~orat illfiio1,area unel Federa ~U :a Rom'UlIQr de peste hotare, till sediul in Bucurestl, care va Iucra !n eadrul urmato!rului IfJimgram. de aetivitate :

t. Plopa'gareal ~[I aplnia ptlbiic~ dill fil!t.a a il~fji pfil'~b~ .C~UOilll,~tef'ea ~~ sus'[ioerea politlco-ellltu:ral.ii ~i lllllligio;a,sa, a r~.o'~,amlor de p,~sf,e l1Iotare fll rl.dkarea ches'liunii la :r:~l1g!:l1 de problema iii polH:ici i de stat, a~ll C"LI m se fa.clt in aU,e, llln;

2 .. Apilll',area jnh:re:s'elor Romani1or de peste hotare dhl foare pundele de \liedere: poliUc" scetal-ecenemie, llatiooa].cUtUl!lra] ~i biserwcesc;

3. Orgalli:zarea de co u ferllll fe, tratMd sihJialla adBiaJa a tutlltor j'eg.iullli~or in afarol de bot~fe~ ulilde sunt Roma~i.

MANTlIng. TRUfA

.28

4. Red!aidare'8 a dli.fer.lte pnblil;;aliil!loi despre SiCl'ul·tiUrl1lea Ro-miDimor de p'eBfe. hotare ;

5.. Ad ueerea de stUl::tellll~ ,r emeVL din regi!llUi1 e 1.1II d e sllnt Ro-· mill1li pes~!e ho~ar'e spre a-sl faeestudtile 13 ~ooUle '[ I.Ilillivet$H~~Ue dill tiiJfliJ hI Umba nlal:eHI~:;

,6. Ridi~area dmh11.du~RQmalJno'r de pes,t'e hetare, im BtICllfl.'.~ti.

F.EDERATIA

0, necesitate a timpului

Un minunchrn de tfneri In:telech~aU eatusla ~fr mmanl tiJ~ peste hota:re. au r~ut ~l1i'tiaUv.a p1e'ntru lIJHinf·area. f,ederat;,e,j romane de peste hotare,

Da ... , spun un mammddu, cad tntotDieaunra fa,pte~e mar. s'au flout dinh:l'l{jati'va c1torv.a oamenl de 5ufle,t ~[ "nalt s,entiment fata de am sai.

Este 0 necesltate a tfmpului, eacl am strmgat merea, o spunern ~i azl, ca dupa razbo~ull mondlal ofic:ia!ifa,tea latH noastre, preoclJ:pat.i eu consoltdarea [ntemi 2. ei,1 abandonat ell tQ'tul pe inci cei dts~u.~ demu~'l'i romi:rri;jra.ma~~ peste hotare, prad,am, apetltulu] hrap'are~ ai ni!'v~lion[~1'" 1 i~ or de toate nna nlel,e.

Or ... cum in ''IIiat~t intofdeluna l"cactia are contra Na.ctie; care de eele mal dese ori~ e i~,e .,~ mal v~guroasn. Soada tal. l1arzit, ea ace~U romifJ[J pe care un complex de imp1rejurarf til contrlbuit, ea ef sa nu poata sa se gudure Is si:nul patrlel rname si sa nu alba fe.ricire31 de agusta din Jiber,tatHe frafHor ~or" g,a. alba eafiva. "'hls,tar~ vfgum~i, cari mal presus de orlce, pun dmJ'I1ta de: a fie bueura ~w ei~ eel putin de! Jiber,taU ale vorbirei iill limba lor stramo~asca. ~i a cuituh:Ji; din care dorrnU ii-.au fa.cut un ideal pe care H urmare.sc trec~nd peste or]c~ p"ied[caJ (JIrl de unde ar venl ea.

rata irnperatlvul care a didat,. ca to~i fiii rasleti at neamuJui sa Sf! :stringa la un lac ~i sa fa.ca zEd in fata rpel'.i.coJulum care'l a,meninta' en peirea lor' ~i a frafUor lor -dintre cue 311 pjeca~.

uJ ...
cc::: 'a
~ '10.
'C
~ ~
0 IIi:il
:c c
IJJ "T .
L, CI il;
-
.5 5
W g. ..II
.:!a ... 0
..
tLJ_ 'l:i
0 . ~ ..
.- "I'
.~ ~ ~
0::: _--(II ==
~ ill 'fl
0 ~ ''iJ II'l
-J "d ... i_
4.1 Iii iii
t::.
Z M
'f;iu; g,
< ~""" II::
2 '::.1 II -
~CI •
0 Q,
Q: i" ..
I; ~.n
w @I = Q.
iii OC!:I r::
;r rJ
I-- I;) ,_
g, a
«:: IE
0:': ...
W -
I ~,
0 >i':I
'Ill ~
W o· !;;
a, > .e
m: ~
~
~ c:
r- D
ttl __
I- IJ
.3
::E, :~
( 0 :s
u :30

I'

S'au adus obi,ectiuni de unii ca fedleraUa ntl indepiin,eite anumlte oomJiiiuni !egale, «ca forma».:.

Da ... a~.t este: EnSl pe eel care au !U;it injfiaJiva eu i "iii n~are~. ei. nu j au pasi omit f orma, ci /Otldul. Cad acesta este eel cu iemel ~i ace sta Sf: sprijlna. pe ~r~s'f:~. reaUta.'oo

• care a dietat aceasta ap'.ropic're ~[ dr:nenfarel suf[ete,als'ca 11 mlar rasle~~ al neatnulul, care "ad ea pentru moment em In dr'ept de a ~e da 0 min,ii de' ajtJior ~-a abaedonat, .. Noi nu dispera'm., Noi flU acusam ;.:aci suntem convjn$i cit iratjil'lo;,tr.i de acj, din tara, sunt ~,i vor fi Janga nol, dar .aeum sunt pll~jn sustrasi, Dovada cea mal mare: despre !cea.sta r:sf.e faptu[ ca parti:deJepo]ftlcle au lnce~ut ea sa 'm sereze m progr a mele lor de gn'le'rna m antt ci1e:sh u nea rom.a:nHOr d,e peste hotare ca I,] neeesitate de Stat. lata bazel e i!nee putu luJ lupfei ,l din 'Pit! rte ill au torrta ~Uo:r sunt pus/e.

Dcel'l frnti!or de pretutindeni ~;d de ad, Ui.s~ti forma, ,afaturati- va fonduJul mi§.tarei noastre ~1 !leniti etl lotU sA s~rigam la eei ce oprimea.d pe tratii ncstri, ell ,crc!?tfnescad ,f p.acifh:::uJ dlcton: N« rldira,i sabia aSUp'Fa Mastr(l cac! ea 1]0. lovi in ooi I Jar batnoil" vo~tll'i de ad Ie stri ~ gam,. sa uite !JletZa gl(J'riei fJlJrjiafe ~l sa \'~na. aJaturj de no1J pentru a arata du~manUQr nostrfl, eli. tntma romdnilor sate tal ala. de vigul'os ca ~i In trecu'f.

1 na lnte.; D umne ze U leu nul.

Dr. P. VOOA·TTMOCEANU P~'l Soc TImoc ~i at Fed~r:'I\iei r(lnl{lnil I" dl! pcsse hoeare

Despre proectete Eplscopie de V iir~a~

VOUl avea sau nu 0 Episcopie orb;:lil:ioxlll romanA rn Jl:lgoslaV]3 ?

J aLii III loLre ba re, ,c1rela ri,;;ti s~· i dai un (~bpu ns Po.ziLiv. Pentruca pnand seams de n1QduL cum a fest IIso1U'~onaUli.0l ~:Sic 1) problema fcolar~ in Banatul jugoshl:v, La baza careia stl deja 10 eonveoue tretllUi prin Ito3:til gama rormalhi~r Decesare 1i aprohllt:i atlt de Statui romill cAt ~j de eel jll1gosbv, problema bisericea:scl se discllt~ m mod serios .. bia acum.

3t

Nu $lim ~a ce rezu]tat au ajuns diSf.;utiile 'I amicale ii' dintl'eImdtulP,atriarh Miron ~i delega~a iugQ~lavl!i, - care De-a vi zitat de Sfilil~ete slrbiiJto('L !;itim in sill. alt .lueru.

Pil.D~,·n present, aceast:!. ehestiuae biseritleascla mai IQs~ des'biitlJ:ti de ifidi, vre'·o ire; delega.~t~ ro,ma:De~U ~.a KaT levee il iru::i a] teh: dou.IHrd slir'be§t~p la Bucure~t]~ f~rli In s~, sit se fi

BCl1t ceva.

~i totu~~ - COl sill tim drePti - s·a fieut ~oeva'H '. ,ilI.~etu

ue protocol die coeperare, un fet de prcieet de eonventu;;: b~s~. rlceasea ce s'a Slchimbat ~l S8 schil1lhl m.1:f"eu - de cMe orr. '0 !]oui drelega.ti.e a luat sau ia in discutie 1ll1roblema bisericeasdl.

In jurul a:cestuil'roiect se face a.r;tta 'il'orM acum ~entrue~ in el sunt cuprinse unele punctJil carinu le prea con1;Ilns:lrb]]0 r i~ altele can nu He, pi.c~ 'I!line r.l ou~ J ro ma_nilal".

A re- WllLl- i ,"'Orbit - de3~iJ'le lipsuri arces:t '" proect", ast] el

c~ slint indreplltiti ~"i unii §i ai'tii s~ IlU l 3ldoptezf: indL

.A~a de exempln, tcontcrm obs.ervatiunil0.1" justeale 'LmU~ bltrfln preot roman din B. I.) prolectului respectiv ti lipsesc~ p~ ~flngl multe altele, In eeeace prii.l'e§te inreresel ror[\a.ne~t( ~~

unele preciz~ri esen~iale, ca :

a) Te20:lUI prin care 51 fie garanta'tl:'i autonemia "i~toal'ei E parhii romane de Var§;!f;

bJ Episeopului i se zjee "Vicar~. urmand de aei, ea sa se precizeze: daea vicari auil poate orin 1.1 s~ He dependent de un

proSln ad mixt ;

c) Ilnele preci~~] cu privire la finantarea lnfii£lt!irii vies-

riatu]ui;

d} Fixarea dota~iei icarulu] §i. a personaJului care i-se va

stribul, preeum ,; dotarea preotiloL

$i, la f(j'l, ntai lipsec precizarile cu pll':ivire Is averile biserice-$tir din Banauil Jugoslav, averi, 101 privinta carora niei pin! in present nu s' a dot t 6 hol~rar,e defln il~vl!:i.

In ceeacs pd\'e~~e jiurjsdic~i,a vilrearei episcopii de Var~a.~, dorjnla unani:m<l a fraIilor din J ugosl.av.i:a, preeum ~i a nO~Sl_T~p. este ea ea sl!. TI'e: pusl sub jurisdictia directi a St Paluarh~~ din Bucuresti, Aeeasta ell a~A:t mai mult, eli !?l reprezenta[1l~1 biseri.cei sarbe~U de~e noi, cer ca viiW8rea Episoopie sarbl deTimi~oara, sl fie pusi sub jnrisdicpa Parriarhlei d.e Kar]o~ec; ei ne mai Hind djspu~ !lsi maa caire' in vn:·O· !li,edmt!t a 8]1'10-

..

32'

-dului din BU~Ui e~ti'!'f ~ dl.1pll. cum. S'11 exprimat P. S. S. Letiei ",Episcapul Ban,at1!llllli" (1' U.

Dar nn numai aeestea n~ tndreptl'~es.'C ,S~ eerem jur:isdictia !Bl..lc"H·e~tiloJ' '; ci, dupl cum P~triarhia Kadovecului i~,i mel3tine ~i OIZl pc ba:;;:l de dr~p:r -'ii canon ie ~i legal - SpUD sdrbii - jurisdictia asu!':ra eeler einei eparh~i ~i, a credinciQ,~iLor pravoo~ !a vi de p.estell,ot3ire, din:' Zan, ~[ no d.ecan,ez, (am b ele In Italia], apui eparh ia din Praga ~j ~hm.kui (Cehusiovacia] ~i eea din B!!Id~a ,(Ungaria). ai carer chlriarhi pm1i,cipi la Sf.. Soboi' sub :pr.e~edi'll.~ia Patriarhului de Karlcvec, la fel ti lloi purem pll"'&' "jnde aceta, drept en privire hi viitearea Episeopie de Vali~lt.

Noi ~tbn ci:'i., sarbitor le if coaveni mai bin,e ca. biseriea -Oft,odo:x4t 'rOm,~ldi. din tara lor lSI depind~ de Karlevec, penIruci tn eazul acesta, 'p,]anu] JOT de desml~ioDa1izare - pe care l-au Inc~put rntr'un mod subtH-I-ar pute·a duce cu rnai :mu]tl:li U ~1il r~~1'~~ la in depli 11 i. re,

Ei n'ar pierde apreape nimiCl dadl - pe bad. de reci: pro citate - c]",eai n eioi'i,i pra vosla vi d i n R om $"nia air de pi nde de Patriarhia dill Bueuresti, Cold numarul lor, fat:ide eel al rom:lD1lolf ortodoq;i din Banaeul jugoslav (~i, numai dll1 Baliul.t dod despre cei din Timoeul jugoslav nu putem .. orbi deocamdaU!) , este de trei ori rna] rnic, ~1 alar! de aceasta, in timpu] eelor I;5 ani ee s'au SCI.!U pAl'll in present, ei n"au stat C3i n oi eu llIAi 1'1 He' fD Sail, d Ji'i QU ,org3l11izat pe baze sol i de biserica precum ji eelelalte institu~iul1i, ahrnent.;ndu-Ie~; [llzutriindu·le d iG b ei~ug e u 'f 0 odu ri il toate eele necesare, S pre a putea rezista til illd,!lrjcr:~ eventualelor pericole ce s'all' ivi spre a le ameninta' existenfa. Chit ea, despre pericele de aeest fel, niei nu ~roate f verba 101 noi, in l.u'a. eeler mai mari ]ibert~ti d~D E'Jropa.

fat! pentruce, pretindem astazi eeler chemati s~ :soll.l~io· neze aoeasU!. pmbleml, sa. fie c;lU S~ poate de aump.:;,;i~;1I nu cedeze nirnie sa.rbHor, am.~giti fiind de nu ~tim ce considerente .ale poHticei mesehin.e pe care au ,adioptaNf ei fat~ de noi, C~ej sar bri i, in tcate oca2;iunile de ~ce~t fei, sub maS;ca belotlIlai ~e trO t at! pd eten i, noe.au l raS p,e s:E(larilli.

Dillei d'or~n te Ie pop m:utu i roOman iHn J ugosl av]a. in ce e1!l ce p ri ve~te bise1"i C<Ii, n U VOl" p'llnea jj ill fa.ptuite a§a dupl cum .!iunt e]e exprjmat,e in nenum!lnrle[e memorii adresate 111.alte]or nOllStre fete bis,eirke~li, atunci, este de soute deori mal preferabill acruala sltua~e.

Clci aai, de bine de,diu, se rnai p~!'iltreaal totuii, UR pic de legitud. sp~ritl_lall Intra noi §i rominii din Bcanatu~ j'ug'o.sla-v" Aeeasta, natural, nums] prin biseridi., - pentrucl alte c.l~, ne

sunt apreape ell tetul t::!.ia,'te.

Aci este :i olere-sy] sa:rbesc, . de a. ne a eapara §i b~geric<h

un iea h) stillllti,e p,rin care se maimo'f.l'lln e tr,eu!l. con§:t~in ~ na· 1iom;all ,di,nco,lo, c!l.ci :!icoaJa ro.lne.a~d la sa:tll:, Q'U ma'i este

-sp enm~l:I, s! se e~p ere. . . ~ .. ~ ...

Prom.isiunne ee le-an prtnnt ~,Cl:] sacul ~~ t h.lIil RIle fl"tllmloase

ce i~ le-au filur'it de cand s'a il'lcheiat Q()inv~n~~a ic'O~arl ~,i pinl scum, i-au '~fout prtila. muk in amortire pe fra~ii romani din Ba-

na.tuL jugosb.v. . -

Aai, ei s'au trealt ~i :ii-au dat di.n noll searna, c~ n!lnflDW

nu le mai PQarUi. grija. .. J ~ ., .

De s'ar ocupa. cineva 1n mod ,senoS de: et, n ar mal fi HI.~

sati la che remnl tutu ror n,echema~i,IGr, ptQfitmi ce-si bat joe de

d.all~jj f~ ri Sa' i aj ute cu. t'JIimic. ..

E,i ~~i dau p srlect de bin e se ama de aeest .luer.U1 ~I ten'lirn·

du-se s~ n'o p~~<l.scl ~i mai rlli,LI pe tl.inim,1Jl ~l&l'!i~lCeSC ~eq;:iI;t pe eel ~colar, eer, ca auto,ritltile ncastre blSer~(;I!'!!ltl ~~. cant~,i1"eascli bine, eM m.ai biae, problema ee·O.au de rezolvit.

TEODOR A. [t'REN1JU

'L" (t. n tre

Bana t 1I1~ lUIQosla v

din

Dreptnl 1& via~a a uaul neam se aflrma. p11'in putterea. d~emunca. ,i ma.nEiest.a.re~ sa, p,eter'6D eultural:n,a~ionat Aceate doui id.ei tl"ebU0 sa. fie dev~z.a neamnlu.i nost.ru Toma.nesc dB p,est,a hetare,

Dacifratii de peste hotar,81 ~Q:nt im~i,ed~eII,:ti sa.

S'E! ma.niteat'6ze ln publie, totu~i ei Bunt fldah trecutului. prill dlragoste ,d,e, neam, goHe ItrimQ~euc,iiL ~ pastra.ltEU~! obi .. ceiu:rilor strimo~e_~ti, cic.i IlLc8S'te mam~

iestiri nimEl,ni 011 Ie poata 0'pI'1. ,

Politics. s,istematici ~,i CO~UJ,'8c.venti de ,desna'lI_o~

UII>liz81'8 ,i l.icaWi.l'ile pie e-ari 1e s'U,£er8.. unii . fra.:ti ,de p&iI,te h.otare au toata a..cest0 nedrepmtl ee II 9,8 fall

34

35

nimenl in9la nu Ie poate senate Inirea ,~:i sa. le n]mJcei\J!lca. eutletul,

Avtlnd inima cUI'Bti fi ,sufle,tul in-tegru, VOl' putea suiel'i en ressrnnare tot eeea eEl vine peste dan'ijlii.

ITo,ate &ceste, iUenljjdd in'! cut,s in l'eV~lJta, Ie int,I'u .... 'p'oozi ]llmod integ-,ral a~ ~utea aa spun, sceietatea, cu!tul'a]u" musi ca~4 «Lira» dill 'I'oraeul Mie.

De se hrllimpUi..vHl· 0' maJljfesta~i€l cu [tt11:"ali in Banatul jugoslav de Ncn:'d! fJocietatea. ",Lira)!) din Toracul l!Hc, e nelipsita, 'ell un ,cuvaut' ]oa tot ee romane:Sc'I, aceasta socie ate e pl'ezl!nti"

Dela aaul 1928 data inf:i.in~irii acestel societa ii) drumul ei €I epinos, plin de piediei, eari Iae ea a,ceasEa, ~'U)ci'8tat6 sa DJUD.C'eiii.a,ei mai In nIt ~~ en puted moite pe meleagurils Banatului jugoalav, l'a.'iutdind vitali l·o'ma:nea~ca ..

]Fa! a: Banatului este ci.ntecl1J, e:icu drept eu Yin t il",a~ii noe-hri din. Banatul 1'0 hi t; nu desminf populacul proverb :

0, scnsoare din Timocul jugoslav

Asta carte este dila George tin (din) Tilllm:, adut _ aminfe pi (pe) UHe (unde) ~i treeut v~ ~ate. leu frate rnult~Jln~sc pentru cartia ta ~l am rarzum.lt .(m!ele~) t.o~, ce

.' ~ ·'5 D'I'n ee eetesc cartea ce rm-ai tr[nus-o. nunul mt-ar sen" .. , ''-'_ . • . 'f

pare he (Oil rca) m i se d os?d;[t ~o biei "ruU) , tot pe .12 a~ ~,]I

,s,i alta carte _ nam n'am tin (?~.n) une (unde) "S~ cabavese (cap'af) che (ca) nu se aW1 mel un,e(unde), areia ..

Brate (tratele) ll1eu .

Da se DLI vaci (faei cumva, se nil' rut trimifivo carte

rumlJlneasc~ acasa,

. Primi pozdravod (prwme!Jte saluearl debt) Geo'rge

Lasam pe fil~cllre cetltor, sa eomenteze a_ceas,ta s: 'soare. din care' de'sprinde at agost:ea cea ma~e C~'~ nul re,te tala, de cartea romsneasca ~i prln aceasta Irnp~u::'~~ dragostea fatii de Romania a. unul frate in.departat ~,1 luta_t.~

Un simp,lu abecedar IiOma:n~sc. I-a . ficu:t s,a alb~, ~i

:sa-~'i iubeasei Ilmruba dulce a, rtllUcel sale, TIMOCEANU

"Mandl'i ~.ara. Ii Banatul In ea 'cantil. tot natul .

Intr'adsval\ cutr,eel',and Banatnl, nu vei gasl mel nn sat, unde sa nn ~uzi dohl,,,," dulce romanaaaca.

ROiil1anul din Banatul 1'0 hi to dureraa ~i stlteri~~,1!I.

Iui, le ,alina eu C •. blt(l'I3Ul Ull~] u,nal rom fiinesil.

o orchestri musi ealn in Bana t,u I·U UgO!d01lV, illsearuna. I'aspandir,ea ,~i pastl'area dulcai doinircmanesti !iii pri ntre . t,r iid ni,

8iugul'.a ac ivitat e externa, in care se poate reanilesta. 0 Ol'c]wstt'- musieala in toata libel t ataa, indeosebi eel mai bun prite] sunt o:speteJe aau DUn~ne.

Mai potriviti ocazwune pentru a aprecia valoarea unei arch estre musieale, nu gasefil i de.ca:t atunei CflJl d mlIl~imea este aduuata dill toats pi:rtl1e,

Ei bina, in Banatul jugrrslav OS]p'i ~Inun ta mai i'!:)semna.ta far'i ~ Lira" sa u / ,JQtl Durlim. este lucru tmposibil. A.ce~ ta, deuota. ca Bomftnii din Banatul jll.J.gos1av ljIt]u sa,·!ili aprecieae ce au mai seump,

Prin frum uaeta. CillllleCl!l] ui, orche 'banLira" a ~dut Ii stdln.gi pe t.o}i tmel'ii" eei en inima ti;:uara..

37

Apelul F ederatieiRomanilor de peste hotare catre Z~aruJ ~Univlersu:~u

lublti Frajl,

o dilrint,~!dar ~i Q [I,ec.:sihue lBHII, dil;~ermj:dOilI, ca lS,a lacQIiU Clce'.s~ a,p el c'~tre t:oli 'ece;i carw d~rese v~a:raDa,ti ona I, romaocilsc'.lI aUU ge:l1,erali ei actu aJ e dt ,I ge mera iHhl'r carl :Il e vor lIrmili.

fedf.ir,a'l~a apehtaz;i Ja Romafi~~ de dioC03ce ,'i de CfEU:O]O de Hetare de a.jI da p.reliosul, eOl!lC1U'S :sllbscriiad ltl. ddicarea camhluhlli Roman,llor de peste 1-]otBire din 'BulcLlfe$U~ t!rDd@ va U ad!posm ori ~~ ce Romalll die 'peste I~]otail'e venit iii 'cap~hua c'llUur'ii

llIearntllh.l i romaillesc.

Lal1s1m acest ap el, peJItrulis:ta de S:1!iIbsCripiti~t pnn Cit I rl1a,j

mare zlar ro,min,!!$c .. Univers~pl un mare spriljioUo:r al Romlinil'or

de p ~etlJti II de rd. .

Ai U'toru~ o.V'oastr!i "'I U 0 clr~.wJdl!i, pusl ta t.e m eUa ed iHdu.

lui care va intari snUef!]1 roma.lli'lor de peste hotafe.

PrefGdinte. Secreta,. generoi,

DR. p. VOnA-TlMOCEANU SILVIUS M1CLIEA·UZD~N

D-Iui Dwrectot' a,1 liaru.ui "Univelrsul"

Avem onoarea Va, adUlce 111. CoVl_I10itiDtA, eli 13 14 XII[..1934- a muat fiiDtl il] B uCU;l'e~,ti ~ F erl erati a Rmnall ito r de pesle Hlo.:are, eare ~i~a Ihr,d ca;~eva punete f'O.iute rmpOflante~ pentru CHe va IIl,pta,. spr'lil' a 'tI'Ovedi prill Ii pt'@' t~ n::.igte Dta ei ~s;te $i va. Ii necesa. a pwbleme],o:i fix.aJu~ tu urmo10ful s~u progf,iHn de adlVU.aie:

1. Problema Romihlilor (hi! peste l"Jotare' £Ii'll teare punetele el de vedere : poHtica, uatiDnall~. bis,e:rlcl:arsca. J!u1tlJral~ ~i ,eCOmJffli!l':a;. 2. Ulil etelu die conferirt.£', tra1and sihHI~hll ,actua:UI a lnhuor Ir,egiimilor in afM~ d,e Hetare lHlIde shut R,om.iJJ •. i.

3., R'eda,ctare·a de diferite pllbli.catluni despre' situa:tia. Romii.UUOI de peste Hotare ,

4. Ad u cerea de srud e tlti ~ i e I flvI dha regi u nne u I1Ide sn ut Rtmo1il'i p,este riilotare §,i

5. Rldh:area caminlJlui RomlllUor de peste hofani!-Bluc~r;e:~lL Cnnosc,1tndu-d CD l'I'D 'ma~'e spl'iIfrlUor al Ram:\'!1"iilor de ,pe-s~e hotar,e, vea1m CU anoare a vi rug,a sa binevoliti a. Die da concurs. !!ida ziarll.~ ,!}..voastd~, pentru adueerea la illidepl oirl! a programu-

ltd nostril!. .

In aeest seep, respeeiues vll ruglm si binevoiii 11 iaDsa prill slarul ce eu enoare conducetl, 0 1i8t~ de subscriptie pennu .rid;e",reilc.imi.D~lUi Romi§mUo.r de peste ho~are, care va adaposti pe eri ell ROlm 11.0 de pie ste ~ eta re Vgoit rn tad.

10 ~petalil ~~, c~ ht Brpehkl I).. vOIIs1 ra ~~ tre toate sa det~ 1i1e" in- 5U(Il~i1. s:hl.'tul, biserlea ,~i ~o~:i a,e,ei!a carl dOfl!'se nesmului de peste hctare vi,a~,l:I" 'IDe vor da pu·tiollul eenears, do"edfrrd asH!.'1 tl'lturor<l ca inteifg acfiunea mlflstri nation8Us,1~ romil.[I,a!, fll sll!ljba neamtlluil, vA rllgam d: primmp, Demaule Hinder,lslgu:ruu GfCs,ebitei nnaslre ool,lI,sjderatilnii.

Lis t a

de subs,c:;r[ptif' pentru t'im[nul Rom.inil,Qr de peste

hotare! dip BIJC:lilre~ti

1. Prof. U oive rs:itar D r. On i'sUor a hibu

2. fe(ieratia 'Ro.mloilof de JUlst,e Hotare J. Soctetstea cultufal~ !! Tlmoc" . • -

4. Fedel'a:tia Stl:ldeD~nOI' Romani de pes'e hahn',e 5,., Pa:rUd,1I1 N1!Itio,n<l1ist-Cr·e,tinRomiilll din

J ugo-Slavia . . ., . . • • . • . . . . • - . • . . ti,. CercI.l11 Studenii lor T eologi Orto doc~~ Rom ami i dh1' Bnatllil JugoiShlvtf~ec:ar:e me~bHl C'a~~. . . . ., " 7. Uonuuea: Stud.eotilor RCHna[Ji diu jt4go,·Siavia

8.. S ocietatea Shlde"VIt I,o~ Roma I.l i dh'! Ce bQ-S1 ovaeta

- . .!!.

Lei 1,000
n I 000
" '1.000
"' 1.000
Lei 1.000 Lei 1 000 ~ 1.000 1.000

Pre~edi Hie.

DR. p. VOnA-TJMOCEANU

S('(;it'star gene,al,

StL vius l\HGLEA I!JZD1 K

.ke.1}~':Sla mea. La Clu], Ma:rta D. R.ldl!ll@8(IlI', 8008h~ '0 revmsU • .Ap,ui'~ la el I a fast peste mal m~ U declU 0 Sllfp.rl ziJ.

Cine poate,- peste teeb'Ii EC.a, ilrep:iO~:~bnl" - ij:Ui 'Pfhdrre ril'l"' diU l, gase~:~e f r! <lice asta re vl's,1 § ~ o mlrt u~isi,e sscu nsa. Un cn~z care 'm'ocfle~te ~j Ia c'are 1c' ,a~h.jp'ti, parca si isbueneasca. 0 atm,osferl de vfg.oare .. de Unente se d~g~je dh1 ecloaaele ei. MaJlli'ta D. Radl!llucu, sCQa,te 01 "evista pute care nu I!l'Q'li t:l'iece f~ra a vo.fhi [a slJperL.div.

Pac,ini Li.terare. Imi p[ace aceastl revishl dela Turda, d,al' hl,e un repHl~, pen'l.ru numeroasete provll!lcia h:dr~ Pi! can Ie ofer;3 ~o~de des en i1ofll] u i tf~ r a a.~ p IJi U la d~s:po:!:i'~ie: Ii un dk1i onat pell'ln.l oil I~J u hI. i litel~s ... d oC'U'v.lhd'll ltd .' Po e zi a din ~ Ii' agiril Uter,are" , d,1 per i nd ieul III .1Icei31, ea lila 1:e eare-l face s,a nil III mi:i~ it IOU ml ~'~a. p'l~ ce r e !i,j ehtar C III I I11.errs.

Luc-ea/arld. S,!bhol. Ceeace pre,ue,~l in aceas1a revisj.i, esle lrarietah!tt temelor, Sahd, CllI problemele lui, DU este LI~tat., Cond:i~~tlilile' if] eare ap.al'@!, S'lIIU ueprQ§a.blle.

/zv,orap-ti. Ensbi~a.·.Me~lidiIJ1i. Pro Ob. N. DU!Iliifh"escu.B~strifa in collul acela 1),1 OUt!niei, eu 0 mtrJl:ld de 2.'tli, CD ,0 peuev'l;lrenta ~alJdabiUI, sC'oat'e ill eieda tlmpuriJo,r gr.eJe, aCfas,ti ,e;Ytst~ pre. lioasa pel'l~ru 's.nf". Mlltni,alul pi! car e 1I Qfe~a este dJ,ela t~rani ~i p,ent:ru l!jra:IlI'. Muzlcal arta ntlonala, ['('),Iklo:nd ete., i~i au p,ilgi!lli reze:rvati! ~o lil,ceas11 ~n I' oasa rev isM.

$coala P'rah()vei. P106~lL Se lmpune prill cQmpeh!TJ{:a. C!,I care d: scuUi. probl emele,

,G1'(lillcl Dal1lD'ovi{ei. Tih'ga., i~h~. Un 'perliodic IMal' pre~j,os. }i.ill·Fn"mos. C~r1ilolllJli. I nter'tiont am rezervat i.lIUmll~ eu·dllt p'e'[Jtrll; ,iu!e.aslll. revistj, Era Singl.ln. din [ara DomoUo.r Mold Ol\l"e j I Ilh! care Illi'! ocupa m" D~~ Le ea Monllriu,. CUIll oscu1 LII,I om eu preoc.lI'plrffi s~rioase. sub com!m:erea sa ",.fgUent,if, tdmUe din CHmaU'thd ·rndt p:lb tat, pe acest Pat~FllJmos~ Q adevllnia perJ~J care, n'a foa,t tot~~i pre![I,u. MIHiJU oamt:il ller ~i mal ales mUDOO red· lIIic1i trebue d aibe tetdeauna 0 sprebare ~n,~mim:J, to~,d'cu;ma sil fle Ihlda.ta., Chiar daca un om de taUa. d-lul l.eca M.ora,rtu ar refuta. actst .UCftl., noi r u puhi'm d Dill sub),tai,em, realitatea hi :sfnta e'i a.devanlt~ ..

Yom C;01UIlWl ill Illl mArul vlitOl: ...

FLOREA FLORESCU

Reluand tirul discufillor despre pericdieele noastre, \'01'11 staru! de data aceasra nurnai iil.5Upr<! c [or care apar in provincie, 0 fac din ,dou~ motive. Mai intii manifestatWe literare din diferitele ungiuri ale ~!rij, dau dova.dlt. de fllijir~a unei eon~'liint·e Llh'lurc care tinde spre realiaare, ceeaee mi bueurj. In a1 dni,lea rand, pentru c~ taate aeeste pubUca~ii se sprijineisc pe 0 nHtS~, rna i re d ud ca po~enti,a!. de cuhur~'J fi re~te, pe care \lior s'o pregj,tea~cl p entru rsaliaarile' m ai su perioare care trebue 8:11",j dell'inl aecesieile.

Dar de Mil dupi cum se vede, reiese illsa~i meritul acelora eare au asemenea pomiri, presupunand anumite valori pe care trebue s:lI le cucereasca.

Incepem cu provincia care are eele mai stranse h:,ga~uri prln milCa'l'ea. popu:~ariei cu Timaeul, Banatul.

.F.ru~iCe:(t. Timi~oara. Revista a.ceasta duplt ]nf~ti~anl rn~t· turiaese di IIU· ti 1o":i Ute c~ creel dIi a pare in pro v:in de. I n tv' <Idevi~'; d-l Nic~l.ae ll;'an, di reetornl ei, dl~ dovsd it de 0 'Ill i nutioa;si atentie iiecf1m~ lueru, Rubricele anunt:lll@, se men~i~ ~u ;'eguI.a,ritate. Oric~ am,inullt i~.i are leeul lui. Q<llcl ai Iuat odaUI reo vista in mlll])~, a douaoall'l ~tii uncle s~ cauti eeeace te interesead. Este interesaJotl:i1 evolultia acesiei reviste, Bueuresriul aeest jud-eea'tor far! mil! a tutueor mar.lifestllldlor - n'a primit bine aCleasUi revisUi. Dar ea nu a :rlmas ,a~a. A 'ellt'oluat. In edt: din urm.l - eeeaea nu s'a vil.zut nidod~tiil - Bu,eure~tiu~ a reverb it asupn celor ee.spusese (I d i [[ioar~... PlI"e~ulrea rev[!;:iei, unde gis'e~tj probleme 1.0 eale, i i teratur I, croniea u'pjtalei, a Clujuh.d~etc, etc'. nu este tipshl de seas, Ar trebui NlI~ tu~j 0 mal mare' atenp~ acestei foj, care s.pre cinstea directorWlui -ei, apare noll numai [111 CO'lldi.!i.unj technice impeeabile, dar {i,j CU 0 Tegularitat:e neobj~lluid!.

Pr0crtflS §i C1,lbera. Tg·Mure$ No.2 Febr.MlrtlJrisesc c~ r,evig,La, ueasta, pagin~ pOlin;!!:" reu~eite totu~i 8~'P vorbeuc~ desp.re ceeace po,ate j~i de aoolo 1l.Ilde exista' r:nunc!l.. Asoeiatia inv,!lpUo:d]o:r di'r! judo Mu.re~, tn~triu, in publici~~ica prQvin·

. 0 itit!Jdine l~U~ajbUl,

lnformattuni

. '

1. Redsm aci tabloul ~~:ranllQlt romani din COlnul'Il.MlIg1l.lu C:areau fast !ldl1~i ln CII'I]M1Ima Be{iH pe jos, uncle au fost Mtu~i §i. <1.m:eni.I1~B,ti Il:utort.uri ~i mai ma,r~ dad. mai vorbese Hmba tigineasc~ - a.§a se exprimii Ganeef, prigonitorul !n,tihlf no~" tr i - despre Iimba romani .

Ion Pjrcu, S~a.D S'toeniel. Radu Barbu, Radu Bulie, Pascu Beto, nan Petre, Dumitru ~tefafl, P'etricl D,lIga, DiEe \irigor~t Cridull BrezQ], Stall Barbu. Ma"rin Cr~ciun, Anghel Cr!'c:iU!.i" Jail Florea, Petre Pornici, Marin Barbe, Mita Tarll!i.

2, Florea Mari,an, care a fostausit de garda d~n gat cl VOl'· be~t~ rolll:an~.lite, a fost ]uat ~i dus limp de iam! spre Besli, III loc,alitat-eJ. gal rla u Cur lUoa-m-"e Of I!I fQst pus de soldat s~, se dea peste ~;Ippe troian, tar apoi" b~Ul.ndu·l i-a s:pus cl ila,d va spuae cuiva, i1 ver jmpQ.l~u.

3.Mo,raru Cridun, v.ril.nd. d,·~i serbeae ziua m·Iomastic! in ziua de Cr~ch.mj este b.!l.tut 'panl l.a sange nindel sptme ,;:1.1 cheama CTlciliOt iar nu Hriseo ':

4. Pascu Besu, Oprea $tefan ~,i Florea Jv!lnU~t mnd che, mati ]01. postul de h''OI:lti>erl!l, Mae,edoni,a No .•• " cu miiGdruri ~] bautur], sunt b~tuti ~i .apo~ f,oI1a~i d treacl pril'ltr'O hait~. de c'iini: {!r~ s,! se apere ...

5. Elev til [0'1:1 Fi scud, din d. Ill, Iii nd it uzit de prnfeso' rul Ca~andjief dl. vQ~rbe~te Tomiine{!lilr, este billtut erunt, T.a~~J elevului protestsnd tn mod ikl:1u'h: civiliaat, illterVm<fl: caHlu] Gancef eare-l batt"! pf,ima la lesin.

6. Rsdu Bulle, dueandu-se la , fa[lblll( ifltillne~te ope Maria I. I"k.!(,ea, care fle:!ftii:nd bulg1re§'te, iopl:e~te in roml}neite. 801- datu,l care statea fn scopul de a opri pe oameni s! verbeasca romane~te'l i-a auait, Radu Buliea foslt. bl1l1i.!t ~i Iii poi rrimis la Be.~l~ uncle Ia luat In primi.n(Ganc:d tot cu ciemagul,

Ca um .RomanHo.r;~ din. ,judo Ple v rra

1. Gaecef, dlpi'tan cu sediu ill CDm. Be~li" aeurn botezaU.

Bm ii,

2. Mllsurcof, cApitan eu sediul in Sarnuvit. Agen~]; Gheorgile Tesef ~i Boris! fitlamJ.lov·Macedoneni bul,gall"i, e,olonizati ill. Cercelan, Simeon. Pavloviei ,.darnidlia,t, m-: comuna MJgura, de "I i!.(ine I ustl,

., -

<;;:

-

:::l

> ';)i

M

E

IIII