T•RI~

lJIH

0 O

A. b.XENOrOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAJI. MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TiTULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANJIA

E D IT I A Ill-a , ingrljit! de
I. V LA DES CU
DOCTOR IN LITERE
ASISTENT LA UNIVERSITATEA DIN DUCUREJTI

,,Nu sunt 11remile sub carma omu/ul,

ci bietul om sub 11reml''.
11/RON COSTIN.

VOLUMUL I
DACIA ANTE-ROMANA fil DACIA ROMANA
513 innainte de Hr. - 270 dupi Hr.

Bl K'URE~TI

El>ITUHA «CARTEA ItOMANEASC' A»

www.dacoromanica.ro
 PREcu,r AXT ARE LA EDI1"IA I.

~o.ale pt1rea ~n1rii.:~ea/ii inlreprinderea de a scrie, in slarea

de asl!1=z a ~lun/el zslonce asupra poporului noslru, o islorie a
acesluza. I zvoarele penlru cunoslinta lreculului sc"izz curg adeseori
lllllnai tn picc1turi ; nuzlte pc1r/z' ale istoriei sale szznt incii. nisze
gltici~ori ~e. O§leapUi o deslegare. Rodul este incii necopt pe arbo-
rele zstorze1 noastre. S' ar p,1rea ca culegerea lui ar fi o gre§ilii.
pripire.
$i cu loale aceslea nu esle aslfel. Jstoria unzzi ti,np se clt1-
de§le lntoldeauna cu materialul adunat panli atunci. Dacii. ar ji
s,1 a§leplc11n ca lot n1aterialzzl istoric al unui popor sii fie descoperit,
n 'anz mai ajun_qe niciodatii sii expunem curszzl vie/ei sale; ciici
descoperirile se fac neincelat; cuno§lintele se intind §i se adancesc,
111,1rind /lira lncetare orizonul istoriei. Ti,npurile din urmii tn-
dreaplc1 neconlenil cele ce se a/lii gre§ite in expunerile de ,nai
nainle §i, polrivit cu propii§irea poporului §i i,nbogliJirea cuno-
§lill/Plot, cre§le $i se desvoltli §i arborele isloriei sale. Fiecare ti,np
oglinde§le, in lucrarile islorice ce le ln/iiJizeazii, cuno§tin/a de-
alunci a poporului asupra lreculului siiu. Fiecare li1np esle deci
in drepl sii. aibii. isloria lzzi, incepdnd chiar de/a acela al copilc1-
riei zznzzi neam, ccind el nu a ie§il incii din fU§ele pove§lilor.
.lVoi credem cii chiar pdnii acun1a, cu loata pornirea unei
grabnice §i pripile propa§irl, precum esle tnlreaga noaslrli desvol-
iare isvoarele de clipelenie ale isloriei noaslre sunl cunoscule,
sazz' eel pzzJin adunale. Viilorul va pulea /iirii indoialli sli nw-
deleze cu mai mare precizizzne corpul viu al lreculului noslru,
si sa lnf ,1Jiseze ochilor poporulzzi o figurii ,null mai deplinli de
cunz pzzlem "s ·o . infa/i§iinz noi asliizi: f:in~Cf/Tlenlele in-;li. ob1le§l~
credem cii pol /z puse de pe acuma §_l ca vz~lorul va pulea ,uz~wz
rolzzn:i sazz pulei fornzele pe care chzar ocluul no$lrU poate sa le
1nlreuadiJ. . ..
Jnlemeial pe aceasfr1 con1Jingere a,n inlreprzn~ grec~ua znde-
lelnicire de a expune bdnluiiele destine. ale poporu~uz ro,nan . . .
Deparle de ,nine, fal§a ,nodeslze de a ,na preface. ca po-
negresc fnszzmi propria mea lzzcrare, spre a afl'age laudele allora.

www.dacoromanica.ro
 10 18TORJA ROIIAIUWR

Toll[§ se poale ca mai multe i::voare scl'mi fi sciipal din vedere,

~eeace este pre!1 ll§or tn istoria noaslrif, rmde trebme sa culegi Jli-
l'!/~le, adeseort ca alb in a, depe /lo rile cele mai t ndepiirlate. ,lJ' wn
.s1llt lnslf, pe cdt mi-a fosl prin pulin/cl a /i complecl. JI' am ferit
tnsif.. de ~rudiJia goalif, c,lr~ia 1i place s,1 cile=e, nrunai. cal sprP
a mrnuna pe celilor cu cuno§linJele aulorului. Cila/iile care le-am
/ifcut erau neaptlrate, pentru a do1Jedi spusele mele, ceeace esle
ru aldl mai de nevoe tn istoria Romdnilor, cu cdt ea trebuie tncii
creata. tn cele mai multe punfe. Atala pot asigura ccl a trebuil, penlru
t1 o scrie, .sii. cele.sc mull mai mull, derdt ceea ce l'e=rrlt,1 din cilaJiilt1
mele.
Se va gli.si poate lncli rm alt neajuns lurrilrei mele, anunie
de a nu /i egalli 1n stilul ei tn toale piirJile sale. Aceasla insli erir
peste putinfa. Cdnd era vorba de a fi:ra o datii, sau de a delermina
.succesiunea unor domni , stilul trebuia sa iee caracterul unei clis-
cufii §tiinJifice. Aiurea unde simtiam pulsul eel mare al natiei
rc1sundnd fn inima mea, la priveli1tea faptelor mifre/e, sau la tre-
cutul de durere al poporului roman, fii.rii. sii. fi vrul mi se lnciil=ia
condeiul §i povestirea lua un caracter mai literar. Eu srmt anume
de pc1rere ell. isioria trebuie sii. scrute:e spre a a/lit adeviirul; dar
cii. acesiuia nu'i va sla niciodatii riiu, cdnd va /i lnvalit 1n o hainii.
Irumoasa. Deaceea cred cii, deyi istoria tinde a deveni o §tiintii,
scrierea ei nu trebuie sa lnccte:e a riimdnea pe cdt se va putea mai
mull §i o lucrare literarii., §i tn tmbinarPa acestor dowl caractere,
sta lormai partea cea grea a /ormei ln istorie.
Lucrarea ce-o lnfli./i§e= na/iei mele e.ste rm sistem tntreg care
cautii sc1' §i dee seamii. de succesiunea tutw·or lmprejuriirilor prin
care ea a trecut. .Acest sistem lnsii nu este impus de o concep/ie
aprioristicii. a faplelor islorice, ci este re:ultatul /ire.sc al lnlci.n/uirei
lor. Nu credem c<i. s<1 se poatii da samii ast/el de complexul tu-
turor 1mprejuriirilor istoriei noastre, decal 1n modul in care le-am
exp us noi. Po ate sii fie tJe tndreptal ln vreo parte, de adaos sau de
pre/a.cut aiurea. In marile lur lrasiituri liniile vor fi pust', §i la
atdta numai poate nii=ui timpul fn care. trliim.
Deaceea cer, §i cu drept cuvdnt, ca cei ce .se vor ocupa de
lucrarea mea, sii. o considere tn 1ntregul ei, §i set nu se opreascc1
la o perioadil. oarecare; cii.ci bine1nJeles, 1ntr'o inireprindere atdt
de vastli., era peste putin/ii. a nu slc1bi cdteodatii. Atala pol sprme
cii. am scris aceste §ase volumuri cu o egalc1 iubire penlrll toate
limpurile ce se des/ii§lll'all innaintea min/ei mele, atdt acele de glorie
§i marefie, pe cdt §i acele de durere §i re.stri§le, · §i a§ /i /eriril dacc1
aceastii. cariP a neamului romdnesc ar Ji 1mbrii/i§aia cu rtceea!j
ciildura cu care a /ost produsa.
Am impiirJit lnfregul curs~ al vie/ei poporului_ nosi!'l! tn palru
perioade, care lns,l nu se potrwesc cu acele ale rstorzer generale
a popoarelor apusene. Jstoria antirii, medie, modernii.. ~i ~ontim-
puranii .se regiisesc §i la Romani, lnsii intr'un alt ln/eles §l oprzndu-.se

www.dacoromanica.ro
 11
PJtBCUV1NTARB

aiurea decdt acelea§i perioade ale istoriei apusene. lmT?iir/ir~a

/licutii de n1ine a /ost urmlitor,rea. Istoria veche a poJ?orulul roman_
incepe la pl'imele ~uno1tinJi ce l~ avem asupra f~rllor no~stre §l
la /Jrimele neamu1·1 ce le-au locuit, spre a se opri la descalerarea
pl'incipatelor rn serolul al XIII-lea . Ea cuprinde tot acel con1p__le.r
de tmprejurliri care contribui la f,iurirea na/ionalitli/ei roma1_1e.
Din aceastii perioadit naJia ro,ndnli ie§i cu caraclerul ei proprlll,
ca elentent deosebit fn sinul popoarelor incunjnrlitoare ale cc1ror0;
fnriurire o su/erise. In aeeastii pri1nii perioadli se euprinde deer
marele /apt al forn1arei uationalitatei ron1ltne. Despre o via/ii
politicif, o i.~torie propriu :isii a poporulni nostru nu poale Ji 110rba,
cat limp el stalil adiiJJostit fn mun/ii Transilvaniei. De lndatii lnsli
ce se cobori la edmp, lnrepdnd a lega iarli~i /irul vie/ei a~ezate,
se fneepe penlru el isloria lui politicii. Aeeasta l11s,l nu se pulil
des11olta pesle CarpaJi, unde niiviilirea n1aghiarli, supundnd ele-
menlul romdnesc, in,ulbu~i incli din /a§ii pe ~ubredul prune al
Statului roman . Partea lnt,ii a islorii romdne se pelreee fn eentrul
CarpaJilor; a doua mai cu deosebire in cd1npiile ce se intind
clilre 1'Ustru, Dunlire ~i 6,Iarea Neagra.
In aceast,1 parte de a doua a istoriei poporului nostru, i.doria
vieJei sale politire, se tntdlnesc fnsa lrei riistimpul'i caracleristiee
care constituesc, in via/a lui, tot aldtea perioade deosebite. Ele-
menlul osebilor al acestor perioade nu poafe /i tnsa luat din faplele
politice care nu cuprind ceIJa caracleristic dela secol la secol. De§i
se intdlnesr domnii slrc1lueitoare §i neatdrnate, tofu§ atdt tnainte
de ele cdt §i dupii ddnsele gii.sim Jiirile ingenuchiale, desbinate §i
s/d§iale prin lupte politice. Dacii c,1utiim insa la via/a culturalii
care tocmai pal'e a lipsi din Jlirile romdne, glisim In eurdnd o deo-
sebire radicalli intre momentele ei, care constitue tot atatea perioade
deosebite in isloria acestei vieJi.
Dela origina statelor l\Iunteniei §i 11/oldova, ele frii.esc sub
inriurirea SJavonis1uului, pdn,7 c,7tre jumiitatea veacului al XV II,
la dmnnia lui l\1atei Basarab §i Vasile Lupu, cdnd predomnirea
slm,on<'i este suplantatii de acea a Grecis1nului, care ii iea loeul
§i se menJine cu o putere covar§iloare pdnii clitre inceputul se-
colului in care lriiim. Atunci revoluJia greceascli pune capa.t acestei
none inriuriri straine, §i poporul romdnesc ajunge in s/ar§ii dupi'i
lungi zbuciumiiri, sii. intre in matca proprie a desvoltiirei sale, area
romdneasc,1. lncepe dela 1821 perioada R01nanisn1ului in care
trliim asta.zi. '
A~a dar, istoria R0111dnilor se poate in1piir/l raJional, dupa
nwmentele fns_emnate ale des~ol!iirei .sale, in patru perioade.
I. lstona veche, dela orzgrne panii la 1290 d. Ilr. : For1uarea
nationalitatei
• • ron1ane.
r I!- lstoria medie, dela desc,'ilecare pan,'i la l\'1 atei Basarab
§l , aslle Lupu, 1290-1633 : Epora Slavonis1nului.
www.dacoromanica.ro
 12 ISTORtA ROllANlLOR

... III. Jstori~ n1oden1ii, dela Jialei Basa1·ab §i Vasile Lupu

pdna la revolu/ra gre~eascii, 1633-1821 : Inriurirea greceasca.
IV. Istoria contzmporana dela reuolu/ia gteceascii. din 1821
pdnii tn zilele noastre : Epoca Ron1anis1nului. .
M' run oprit cu expunerea la faptul eel mare ul unirei prin-
cipufelor, adicii la realizarea celei dintdi din dorintele de reor-
ganizare exprimate de diuanurile adhoc. Pentru a pune ln toatii
lumin~ Alui, ta_bl~ul regef!etarei noas~re, ar f i trebuit sa cuprindii
tn el §l uideplinzrea celzulalt punct dzn progranuzl lor : tntemeiarea
dinastiei, ba chiar sii ating §i incoronarea edificiului noslru po-
litic prin proclamarea regatului ; ciici deaici abia fncepe pentru
noi era activii a uietei noastre politice, pe cdnd, pdnii atunci, aproape
tntreaga noastrii istorie nu este decdt reflexul adeseori necon~tiut
al istoriei straine.
Am crezut lnsii cii nu este bine a intra prea addnc tn li1npul
de fata, care nu poate aueti pentru propriile lui fapte priuirea cea
rece §i nepiirtinitoare ce se cere dela o expunere istoricii. A§ fi urul
sii mii opresc chia1· tnainte de anul 1848, din generatia ciiruia mai
trliesc fncii biirbati care au influenJii asupra mersului imprejurli-
rilor. Aceasta lnsii nu o puterun face, ciici intreaga istorie a fostelor
pl'incipate gravitdnd ciitre unire, trebuia sii ajung §i cu expune_re~
pdnii la implinirea menirei lor seculare. 111ari fapte s'au indepluul
dela unire incoace, §i cdnd se ua f i a§ezat pe timpurile noastre pdn_:a
limpezitoare a trecut~lui ~ndepiirtat, gene!aJiile viit?are vor erzvt
cu mdndire la don1nza luz Carol I . Daca am socotzt tofu§ ca nu
pot sii o ating, am fiicut'o din credinta cii da~ii prez~ntu! trebu~e
sd scrie istoria trecutului, aceea a prezentulzu trebuze sa o scrzt
viitorul.
188'3. AUTORUL
 DOMNIA LUI OUZA-VODA.

INTROOUCERE

Istoria orI-caruI popor, precun1 ~i ;icea a ornenireJ,

este un lant neintrerupt de fapte, ntaI mult sau 1na!-'
putin cuprinzatoare, legate intre ele pe scara cobo-
ritoare a tin1puluI. Fie care fa pt istoric i~i are ra-
. cl&cina in unul ce i-a stat mal inainte ~i este el in-
su~I zerr1islitorul celora ce an s& vina. · .
Cind este sa se expuna una_ din . .verigile treeutu·-
JuJ, ea trebue numaI de cit pu·s a in legatura cu a-
cele de care se "tine, pentru ca- numaJ prin aceas,ht
Iegatura, p·erioada pe ; care o cercetam capata tn1e~
Iesul ~i rostul el istori~. Desvoltarea . curge t_nsa in
~iroae paralele, din care unele i~t au obir~ia Jn vea-
~urI Indepilrtate, altele in vre1nurl n1al apropiate,
ca ni~te riurI n1aI lungI sau maI scurte care ·s~ar
adaogi catre n1arele el fluviu, pa.strindu-~t ins& fata
npelor Ior. .Xu1naI prin urn1arirea acestor ~ii'oae, ,
fie-care unic ~i deosebit in feliul sau de ~ fi, se
µoate lin1pezi 1nersul treburilor 01nene~tI. In istorie.
nu sunt legr transYersale, clupa. care sa. se repete
fi1ra incetare acelea~I fapte, ci nun1aI serif longitu- ·
dinale care apuca in cotro-va. A ur1n&ri directia
acestor seriI, a constitui feliul lor, din intern~ierea
apriata a faptelor ~i strinsa lor inlan\uire cauzala,
ia ta proble1na pe care istoricul trebue sf\. o deslege . .
Perioada ce este a ti tratat~, e purtat.a pe de o
1
2 ISTORIA ROMiNILOR

parte de seriile 111ar1 care alr.2tuesc chiar mersul

istoriel ro1nlne~tJ. Aceste seril trebuesr. puse in lu1ni-
na, spre a se ~ti prin ce legaturI e prinsa aceastA pe-
ribada de vren1ile ce an mers maI inainte. Se poate
ca unele din seriile batrine sa-~I gasasca sfir~itul
in decursul acestuI rastimp, precu1n iara~I allele
noue sil se arilte la lun1ina zileI. Din aceste _de pe
urn1a, unele scurte la train, vor apune lot in sinul
perioadeI de care e vorba; iar · altele, inzestrate cu
o..via\~ ma I, puternica, vor depa~i-o ca.tra lungul
vntor. Toate acesle imprejurarI trebuese notate cu
ingrijire, de oar~-ce o perioada din istoria on1enea-
sca va fi cu aUta n1a1 insamnatoare, cu cit va u1n-
fla rnal · 111uit volun1ul seriilor re curg prin ea, ~i
rnaI ales cu cit va fi mal n1ult n1ormint de seril
vechI ~i leagan de serit noue. ·
Seriile istorice -incepute inainte de domnia lu1 Cuza-
Voda, ~i care rostogolesc ~i peste ea bogatele lor
valurl, sunt ur1natoarele :

Seriile politice §i sociale. 1) Marea serie a

propii§irei poporului roniin . -Acest popor a nazuit
tot-deauna spre un train vrednic ~i neaUrnat; dar
la inceput, nu se desemnase In ·el tendinta dupa o
viata nationala, dupa o revarsare in lumea din a-
fara ~ comoareI -sale suflete~ti particulare. Aceasta
faza a desvoltareI sale con~tiuta, ca nean1 deosebit,
se iucepe cu lraducerea cartilor biserice!?tI in limba
rorntn8, traducere incercata de prin veacul al XVI-le
~i indrumata pe cale oficiala prin tntervenirea do1n-
nilor inge1nanat1, MateiC1 Basarab ~-i Vasile Lupu. De
indat:l ce aceasta noua pirghie de - desvoltare se
.
deschise minteI rorninestr,. o viden1 irnbogn\indu-se
.

cu lucra.ri literare ~i istorice care 1naltara con~tiinta

nea1nuluI, pe de o parte prin lin1ba fruinoasa in care
eran scrise, pe de alta pl'in cuprinsul lor ca re resfrin-
 INTRODUCERE 3

gea tin1purile de glorie ctt ~i arele de restri~te ce le

petrecuse. Aceasta· putere, odata. ce se desvolta in
~iaul poporuluJ., nu se maJ stinse, nicI nu apuse.
Cu toata apasarea iutelectuala a epoceI fanariole,
ea ran1ine vie, fiind bine in\eles silita sa-~1 ascunda
mersul. CronicariI, eel 1naI infoca\I apara.torI at nea-
01ulu1 lor! incercarI literare 1n proza ~i versurI, sa-
tire la adresa strainuJuI umplu aceasta perioada.
Catra sfir~itul er, o noua inflorire a cuget~rel rom ri-
Ilf-~tl iea na~tere in Ardea], ~i cu toate ca ea nu-~I
tntinse mireasma Indata ~i dincoace de 1nuntJ, to-
tu~J pl'in inva\aceiI marilor sr.riitorI ardelenl, focul
aprins de eI pe vatra patriotisn1uluI, radia .~i in tarile
ron11ne de la gurile Dunarei, incalzind ~i ma I · mull
iniff1a ronJaneasca . Invata\iI din Tran~ilvania rare,
~u inc•.eputul veaeuluI al XIX-le, prinsera a se stra-
111uta in Muntenia -~i ~loldova, aduceao cu el calda
invapaere de~teptatn in initnile lor prin scrierile ~i
e:xe1nplele n1arilor lor dascalI ~i adaogiao con1orile
-5adite in inin1ile Ro111inilor ~ din Principate de in ..
-susI
, al lor scriitorl. ·
Aceasta. fierbere intelectuala nu put.ea sa. nu pa-
trunda in afara, sub forn1a de 1ni~car1 politice, ~i in-
ceputul lor se face cu prilejul revolutieI Grecilor
contra Turcilor, ctnd atuncI Ro1niniI cer ~i dobin-
desc iar ocirn1uirile ~i domniile nationale. Scapa-
rea de Grec1 fu prir:na nazuint~ politica a _poporuluT
roniin .
Dar in tirnpul ce se pregatise ~i se desavir~ise
aceasta emaneipare, alt jug se lasase tot mat greu ·
.dupa. grumajii Rorninilor, a<;el al puterei ee ehip ii
rnintuise ~i-I scosese din robia turceasca-jug~l -ru- ·
-sese. Insa pe cind se fauria a aceste lanturl nou~,
propa~irea intelectuala i~I rnina mal departe pas·u1,
spriji nit pe o noua serie de fapte imbolditoare, da-
!orite inriurirel francezr. . Lupta decI tntt·e apasare
 JSTORIA ROMiNILOR
4
. . u ~oia sa piara, se ascute ~i tnal ·
~1 sun burele ce n ,. ·10 cercare sumcata dar
a
tnult , P00 ce
l\ . ·zbucne~te
1
•
°
in ·'
• 1848. Inabu~irea el de ~i
generoasa revolulta din . '
. ' d e ,1.•05 x O restringere ~1 o apasare maI
dep l1na, nu a us (1 • • d t
. •
mare a v1e\e1 ro " rn"'ine ...
• , t".
1 din potr1va,
,.
e eama• retn•
noire1 el, se mal slobozira frinele 1n ca~e fuses,e \1nuta.
Totu~l speran\ele unel desvoltarI ~a!1onale ar ~ fos!
pentru tot-deauna pierdute, daca ~otin1plarea n ar ,1
venit sn an1estece puternicul e_I JOC ~n des~ol\area
istoriel poporulul romin. Razbotul Crnneel, 1nfr1nge-
rea RusieI, planul lul Napoleon al _III-I~ de a f~ce
din poporul roinin O stavila impotr1va 1ncalcar1lor
ruse~tl, dadura. un nou avint ideilor de re_generare,
rnspindite de zdrohitil re\1olu\iuneI din 1848 la cele
patru col\url ale pa{nintulqT. Tratatul de Paris, co-
misiunea trimisa in Bucure~ll, divanurile ~d-hoc cu
rostir~a dorin\elor lor ~i in sfir~il Conven\ia de Pa-
ris din 1858, cu ceea ce ea putu pritni din aceste
dorin\I, tndrurnara. o noua epocrt in via\a· romanea-
sca. Pe aceasta te1nelie se inalta "
domnia luI Cuza.
Voda care trebuia sa. duca maI departe nazuin\ele de
emancipare ale. poporuluI rornin ~i sa le transrnib1 '
.

a~a 1narite ~i adaose, genera\iilor mal noue. 1

2. Seria inriurirei franceze.- Aceasta inriurire.,
.

de cea n1al n1are inse1nnatate pentru istoria popo-

rulul romin din _Principate,-2 nu fu adusa, cun1 s'ar
putea crede, de 1deea ,·a suntem de vita latina. ~i ca
decl trebue sa ne cautam in1boldirile reo-eneratoare
la ria\iunea frunla~a a ginlel latine. Introducerea in--
- riurirel franceze in \arile ro1ntne dunarene esle 0
urmare a epoeel fanariote ~i a stapinireT grece~ll in
1. A~upra fapt.~lor am~n?ntite_pe ca~e se intemeiaza aceasta ex-
punere, vezl Istorw, Romi1!il~r din Dacia traia,ia vol. IV, V ~i VI
2. Se ~tie ca ea nn se rnbn~e ~ de loc la RomtniI de peste muutI·
Asupra can1.elor a,~~steI deo~rlrI, ve~I I-nfiuenfa franceza in Ro:
ma1iia, cooferin\a truti1 la eneul drn Bucure~tl de A. D. Xenopol,
7
Bucure~U, 188 , p. · ·