Alexandr Soljenitan: OMUL-FLUVIU, CU O INIMA MARE CAT

RUSIA. MECANISMUL GULAGULUI  (I
 (I

 Alexandr Soljenitin in 1962

Incepem astazi un sir de marturii si extrase dedicate lui Alexandr Soljenitin,

Soljenitin, scriitorul rus care a marcat secolul
XX cel putin la fel de mult ca predecesorul si conationalul sau din sec XIX – Feodor Dostoievski.
Dostoievski. In aceasta
face o !"#rta re"a$it#lare a %art#riei de!$re &#la'#l !oieti" si asupra vietii lui Soljenitin.
 prima parte vom face
Materialele urmatoare ne vor arata de "e e!te Soljenitin atat de a"t#al !i atat de ne"e!ar at#n"i "and re% !a
intele'e% nat#ra ra#l#i, inclusiv atunci cand ne raportam la sisteme politice totalitare, la mult discutatul rol al
evreilor in revolutia olsevica si al vestului decrepit si pervertit in avansul omenirii catre Apocalipsa. Vo%
intele'e %ai %#lt, din a"e!te %art#rii, de "e, $e de o $arte, Soljenitin e!te #r)t de ade$*ii "ore"tit#dinii
$oliti"e, ai $ro're!i!%#l#i idolatr# +ata de O""ident, dar, $e de alta $arte, n# $oate +i in'itit ni"i de
a"eia "are ad $role%a răului  in  in i!torie "a o o$era exclusivă a !i!te%elor, elitelor, ereilor, et". !e scurt,
vom vedea o "on"e$tie ortodoxa, $#r d#oni"ea!"a, pusa la lucru pentru a descurca "#emul veninos al
trecutului $i a %n&ele"e pr'v'lirea spre ais a prezentului.
prezentului.

)a un fluviu imens, mare si lat cat *ol"a, este marturia data lumii de Alexandr Soljenitin. O%#l-%artor, o"ea
"are !tri'a in $#!ti#, Soljenitin este un semn spre aducere aminte si spre trezvie, un semn care vine de undeva
din adancurile nestiute ale unei +umi *ec#i disparute, trecuta fiind prin masina de tocat- a ula"urilor
ula"urilor in

/
marea operatie de desertificare a lumii de catre re"imurile comuniste – dar si a ula"urilor spirituale ale lumii
vestice.

Arestat doar pentru ca isi permisese cateva comentarii ironice cu

 privire la tactica militara
militara a lui Stalin, corespondand
corespondand cu un prieten
prieten pe
cand era ofiter in Armata 0osie, Soljenitin, tanar "# +er%e
"onin'eri lenini!te !i $rod#! !tandard al ed#"atiei "o%#ni!te,
+a"e "#no!tinta "# i%en!#l "ontinent al "elor droiti de +iara
a$o"ali$ti"a !i "# %e"ani!%ele re$re!i#nii ol!ei"e, de la
are!tare la an"eta, de la iata in la'ar !i in exil.

Aici are loc convertirea lui si tot aici marea sa cainta. 1 cainta care
ii da si sensul vietii, acela de a da %art#rie $entr# tot "eea "e a
a#t, $entr# +ie"are i"ti%a intalnita in "ale !i a "arei $oe!te,
alt+el, ar +i +o!t in'ro$ata !i ne!ti#ta de ni%eni: Al. Soljenitin, tanar ofiter 2/3445

Iat' %ns' c' destinul m6a aruncat $i pe mine pe urmele acestor prizonieri, am mers %mpreun' cu ei de la serviciul
de contrainforma&ii al armatei la cel al frontului,
frontului, acolo am ascultat primele lor povestiri, %nc' neclare pentru
mine, pe urm' toate acestea mi6au fost l'murite de Iuri 7vtu#ovici, iar acum, su cupolele castelului 8ut%rki de
culoare ro$u6c'r'mizie, a% !i%*it "/ a"ea!t/ $oe!te a "elor "0tora %ilioane de $rionieri r#1i %/
*int#ie1te $entr# totdea#na, "#% *int#ie1te a"#l #n '0nda". 2oe!tea $ro$riei %ele intr/ri la 0n"i!oare %i
!-a $/r#t ne0n!e%nat/, a% #itat !/-%i %ai jele!" e$ole*ii r#$*i. Doar %nt%mplarea a f'cut s' nu fiu $i eu acolo
unde au fost cei de o v%rst' cu mine. A% 0n*ele! "/ datoria %ea e!te !/ $#n 1i e# #%/r#l !# #n "ol* al
$oerii lor "o%#ne 1i !/ o d#" $0n/ la #lti%a $i"/t#r/ de $#tere, $0n/ oi "/dea 1i %/ a !trii.
2Ar#ipela"ul
2Ar#ipela"ul ula", vol. /, 7d. 9nivers, p. /3:5.

 ;umai acest sim&'m<nt acut al neoii de i!$/1ire, al $o"/in*ei "are 0l 0nr#de1te 0n

d# "# 3o!toie!4i, marele martor al 0usiei de secol XIX, $i de m'rturisire stri"at' %n
fa&a %ntre"ii lumi a crimelor s'v<r$ite %n numele 0evolu&iei- $i a socialismului poate
explica r<vna cu care, ani de zile, Soljeni*)n a !"rilejit n# $e tale de $iatr/, "i $e
"arnea ini%ii, $oe!tea "elor %artiria*i de re'i%#l !oieti". ;u, nu am scris
metaforic. Arhipelagul Gulag , cartea aceea monumental', de sute de pa"ini, a fost
scris' pe te miri ce, %n timp ce Soljeni&<n era %n la"'r, iar apoi %e%orat/, da, %nv'&at'
 par coeur:

Cand era% in &#la' "ateodata !"ria% "iar !i $e id#ri de $iatra. Oi!n#ia% !a

!"ri# $e #"ati de artie, a$oi %e%ora% "ontin#t#l !i le di!tr#'ea% 2sursa5.
sursa5.

Impresioneaza indeosei faptul

faptul ca Soljenitin se straduieste sa retina cat mai multe nume, cat mai multe cazuri de
oameni ucisi, torturati, siluiti, inc#isi, deportati 6  "a a"e!te n#%e !a n# +ie #itate !i $e!te a"e!te o%or#ri in
%a!a !a n# !e trea"a indi+erent.

In Arhipelag  $rea
 $rea $#tin ne ore!te de !#+erinta $ro$rie, "at de !#+erinta !e%enilor !ai. Intr6adevar, el e!te
a"ela "are !tri'a "a 56578
"a 56578 at#n"i "and !a%aolni"iile !e $etre" !i!te%ati" !i toata at%o!+era $redi!$#ne la
ta"ere !i "iar "o%$li"itate.

=
 Harta Arhipelagului Gulag 
Gulag 

3ar "e e!te Ari$ela'#l9 In ciuda situarii sale "eo"rafice nordice,  Arhipelagul Gulag , de fapt, intre"ul sistem
 penitenciar sovietic, Soljenitin cu un !i!te% !#teran de "analiare 2iata subterana lui
sovietic, este comparat de Soljenitin
Dostoievski extinsa la nivel "eneral5>

?n conducte exista o real' pulsa&ie, presiunea era c%nd mai mare, c%nd mai mic' dec%t cea preconizat', dar
ni"iodat/ "analele 0n"i!orilor n# a# r/%a! 'oale. S%n"ele, sudoarea, urina, stoarse din noi, "%l"%iau prin ele
 permanent. Istoria
Istoria acestei canaliz'ri este istoria unei
unei in"er'ri $i cur"eri
cur"eri ne%ntrerupte,
ne%ntrerupte, intervalele de cre$tere
alternau cu cele de descre$tere, valurile erau c%nd mai mari, c%nd mai mici, %n vreme ce din toate p'r&ile cur"eau
 p%raie, p%r%ia$e,
p%r%ia$e, $iroaie din j"#eaurile
j"#eaurile stre$inilor,
stre$inilor, precum $i pic'turi
pic'turi separate, adunate una c%te una. 2@5

*alurile de oameni sortiti macelaririi sunt, pe rand, alimentate de fostii ofiteri ai armatei tariste, de fostii
memri ai vec#ilor partide ne6olsevice, de clerici, mona#i si mona#ii si de simpli credinciosi, de ur"#ezi si
noili, intelectuali, studenti,
studenti, in"ineri vec#i – iar mai tarziu de c#iauri-, in"ineri noi, ofiteri ai noii armate.. .
Si!te%#l de "analiare e!te, de +a$t, $rin"i$i#l de +#n"tionare n# doar al a$arat#l#i re$re!i, "i al
re'i%#l#i in!#!i  iar scopul este distrugerea din temelii a lumii vechi. )a aceasta distru"ere sa fie eficienta
populatie – sa fie facuti, cati mai multi, "o%$li"i la
treuie, pe cat posiil, sa fie an"renate mase intre"i din populatie
aceste crime. A!adar, ol!ei!%#l inenteaa #n no# 'en de ;!#$#!<  complicele.

Val#rile "#r' $e !# $/%0nt, $rin "ond#"te, ele "analiea/ ia*a 0n+loritoare de la !#$ra+a*/. ocmai din
%ntreprinde pasul important spre $arti"i$area 0ntre'#l#i $o$or la a"ea!t/ "analiare, spre
acest moment se %ntreprinde
%mp'r&irea "eneral' a responsailit'&ii pentru ea> "ei "are 0n"/ n# !-a# $r//lit "# tr#$#rile lor 0n tra$ele
"anali/rii, "ei $e "are "ond#"tele n# i-a# a0rlit 0n Ari$ela', a"eia tre#ie !/ #%le la !#$ra+a*/ "#
+la%#ri 0n %0ini, !/ $ro!l/ea!"/ tri#nalele 1i !/ !e #"#re de a"tele lor de re$re!i#ne. 2Aceasta e din
spirit de prevedereB Vor tre"e de"enii, i!toria !e a trei din !o%n#-i ad0n", dar an"etatorii, j#de"/torii 1i
$ro"#rorii n# !e or doedi %ai inoa*i de"0t noi to*i la #n lo", dra'i "on"et/*eni= )'ci de aceea purt'm
 podoaa respectail'
respectail' a p'rului c'runt,
c'runt, pentru c'  la vremea noastră am votat respectail pentru.5

2@5 Ci, astfel, prin uzine $i institu&ii, devans%nd verdictul triunalului,

triunalului, muncitorii
muncitorii $i func&ionarii voteaz' cu
indi"nare pentru condamnarea la moarte a tic'lo$ilor
tic'lo$ilor de acuza&i. Iar cu prilejul procesului !artidului
!artidului industrial
vom avea mitin"uri populare, demonstra&ii 2la care sunt antrena&i $i $colarii5, mar$uri caden&ate ale unor mul&imi
de milioane $i urlete su ferestrele triunalului>
triunalului>  !La moarte" La moarte" La moarte"# ?n aceast' perioad' de


 cotitur' a istoriei noastre au r'sunat voci izolate de protest ori a&ineri. Era neoie de +oarte, +oarte %#lt "#raj
$entr# "a 0n a"el "or 1i #rlet !/ !$#i >n#=<, in"o%$arail "# #1#rin*a de a!t/i= 2;ici ast'zi %ns' nu sunt
 prea mul&i cei care oiecteaz'.5

Conditia $entr# "a a"e!t !i!te% !a !#$raiet#ia!"a e!te %entinerea #nei terori "on!tante, $er$et#e.
poporului . !entru ca teroarea sa fie "eneralizata, treuia ca le'ea 
1ricine putea fi terorist, saotor, dusman al poporului
"eea "e da !tailitate, $reidi"tiilitate, a"ea !i'#ranta a o%#l#i "a !aia $ede$!e!te ra#l !i $ae!te inele,
#n $rin"i$i# "are arata de "e !i %ai ale! CAN3 stapanirile sunt de la $umne%eu, tre#ia a!adar "a le'ea
!a +ie tran!+or%ata in +ara-de-le'e, $rin relatiiare, o!"#riare, !a +ie 'olita de !en! !i $#!a la di!$oitia
a!ol#ta !i aritrara a 2#terii. 2adica autoritatea ce detine monopolul violentei
violentei le"itime5 Astfel, triunalul
triunalul si
 judecata devin instrumente
instrumente ale unei crime
crime in masa>

V)1in!4i (? a rea%intit "a o%enirea n# a $#tea ni"iodata !a !tailea!"a adear#l a!ol#t, "i doar $e
"el relati. Si de aici, el a facutun pas pe care juristii n6au indraznit
indraznit sa il faca timp de doua mii de ani> ca, prin
urmare, ni"i adear#l !tailit de an"eta !i de tri#nal n# $oate +i a!ol#t, "i doar relati. 2@5 De aici
decur"e concluzia cea mai practica> in"er"area de a "a#ta $roe a!ol#te ($roele !#nt todea#na relatie ,
%artori a!ol#t "onin'atori ei $ot !$#ne l#"r#ri "ontradi"torii ar +i o $ierdere adarni"a de ti%$. )at
despre dovezile vinovatiei,
vinovatiei, relative si aproximative, anc#etatorul le poate "asi si fara proe, si fara martori, fara
sa iasa din cainetul sau, sprijinindu6se nu doar pe inteli"enta sa, ci si pe simptul sau partinic, pe fortele lui
morale 2adica pe superioritatea omului care a dormit si a mancat ine, si nu a fost maltratat de nimeni5 si pe
caracterul sau- 2adica vointa de a6si manifesta cruzimeaB

Si"ur ca lucrurile puteau sta si mai rau>  teriile troi*e "e4i!te ("o%i!ie +or%ata din trei lideri Ce4a $#tea#
da, $e anda r#lanta, "onda%nari la %oarte exe"#tate i%ediat. Si din momentul in care Stalin a inceput sa
devoreze propriul partid si aparat de stat olsevic prin extinderea uicua a terorii, procesele s6au transformat si
in $#neri in !"ena de o $erer!itate %orala neintre"#ta 6 victimele spovedindu6si-
spovedindu6si- o vinovatie falsa si
cerand, ele insele, pedeapsa capitala5. 3ar !a "iti% $e in!#!i Lenin $#nand in a$li"are $rin"i$i#l terorii
reol#tionare:

Eovar'$e urskiB ca o completare la discu&ia noastr' v' trimit ciorna

unui para"raf suplimentar al )odului !enal@ Sper c' ideea principal'
este clar', cu toate neajunsurile
neajunsurile ciornei> s' se eviden&ieze %n mod desc#is
teza principal' $i just' din punct de vedere politic 2$i nu numai %n sens
 juridic %n"ust5,
%n"ust5, care motiveaz' esen&a si justificarea
justificarea terorii,
terorii, necesitatea $i
limitele ei. Tri#nal#l n# tre#ie !/ eli%ine teroarea@ a $ro%ite a"e!t
l#"r# ar +i o a#toa%/'ire, !a# a%/'ire, ea tre#ie ar'#%entat/ 1i
le'i+erat/ 0n $rin"i$i#, "lar, +ire!" 1i +/r/ 0n+lorit#ri. &ormularea
treuie să 'ie c(t mai largă cu putin)ă* 'iindcă numai sim)ul
revolu)ionar al dreptă)ii +i con+tiin)a revolu)ionară vor hotăr( condi)iile
de aplicare* mai mult sau mai pu)in largă* (n practică.

)u salut'ri comuniste, +enin-

4
  Ancheta

Intr6o astfel de societate revolutionara, totul este permis, pentru a ne aduce aminte de cuvantul lui Dostoievski.
Si nu numai atat, caci scriitorul
scriitorul din sec. XIX nu a reusit sa atin"a cu mintea "rozaviile sec. XX, nu doar ca totul
este permis, ci c#iar ca toate ticalosiile sunt oligatorii  pentru
 pentru faurirea
viitorului
viitorului luminos si pentru zdroirea dusmanului de clasa.

In cuvintele lui Soljenitin>

Dac' intelectualilor ce#ovieni, care se str'duiau mereu s' "#iceasc' ce

va fi peste dou'zeci6treizeci6patruzeci de ani, li s6ar fi r'spuns c' peste
 patruzeci de ani, %n 0usia,
0usia, anc#eta penal' se va face cu ajutorul
ajutorul torturii,
torturii,
c' deţinuţilor li se va strînge craniul într-un inel de ier! c" unii vor i
introdu#i în b"i u$plute cu acid! c" vor i legaţi goi #i torturaţi cu
 urnici! plo#niţe! li se va vîrî în oriiciul
oriiciul anal vergeaua de ar$"
înro#it" pe pri$us %&$arcare secret"'(! le vor i strivite! încet! cu
talpa ci)$ei! organele genitale! iar  ca ca o 'ormă 'oarte u+oara vor 'i
tortura)i cu nesomn +i cu sete +i vor 'i ătu)i p(nă ce vor 'i
trans'orma)i (ntr,o masă de carne (ns(ngerată 6 nici una dintre piesele
lui )e#ov n6ar fi ajuns la final, c'ci toate personajele ar fi fu"it la casa
de neuni.

Ci nu numai eroii lui )e#ov. ?ns' care rus normal de la %nceputul secolului, inclusiv oricare memru al 0SD0!,
ar fi putut crede, ar fi putut %ndura o asemenea calomnie la adresa viitorului luminosG )eea ce se mai potrivea
cu epoca lui Alexei Mi#ailovici,
Mi#ailovici, ceea ce pe vremea lui !etru I p'rea deja ararie, ceea ce %n perioada lui 8iron
 putea fi aplicat la vreo /H6=H de oameni,
oameni, ceea ce devenise asolut imposiil
imposiil %ncep%nd din
din vremea 7caterinei,
toate acestea, 0n %ie#l %arel#i !e"ol al do#/e"ilea, 0ntr-o !o"ietate "on"e$#t/ d#$/ $rin"i$i#l !o"iali!t,
"0nd #ra# deja aioanele, a$/r#!e "ine%ato'ra+#l oritor 1i radio#l, n-a# +o!t !/0r1ite de #n !in'#r
!"elerat, ni"i 0ntr-#n lo" a!"#n!, "i de e"i de %ii de oa%eni-+iar/, !$e"ial in!tr#i*i, a!#$ra %ilioanelor de
i"ti%e +/r/ a$/rare.

7vident, intrarea in an"eta se face pe aze pur discretionare>

Dar 1r"anele nu au $tiut niciodat' ce este o cercetare, o informare prealail'B Li!tele tri%i!e de !#!, ori $ri%a
/n#ial/, den#n*#l #n#i "olaorator !e"ret !a# "iar #n den#n*/tor anoni% atr/'ea# d#$/ !ine are!tarea
1i a$oi a"#area ineitail/. impul destinat anc#etei nu era folosit pentru descurcarea delictului, ci,  0n
no#/e"i 1i "in"i la !#t/ din "a#ri, $entr# a-l oo!i, a-l exten#a, a-l l/'#i $e "el an"etat 1i a-l ad#"e 0n
!tare !/ dorea!"/ !/ +ie t/iat "# to$or#l, n#%ai !/ !e ter%ine %ai re$ede.

S"o$#l an"etei era sa otina de la cel intrat in vizor c edarea la#ntri"a, a!#%area #nei ini inexi!tente:

Astfel, dezvolt%ndu6se %n spiral', concluziile jurispruden&ei noastre %naintate s6au %ntors la concep&iile preantice
$i medievale. Ci precum c'l'ii medievali, anc#etatorii, procurorii $i judec'torii no$tri au convenit s' vad'
doada $rin"i$al/ a ino/*iei 0n re"#no1terea ei de "/tre in"#l$at. otu$i naivul 7v Mediu, ca s' smul"'

:
 m'rturisirea
m'rturisirea dorit', recur"ea la metode dramatice, spectaculoase> scaunul de tortur"! roata! gr"tarul cu c"rbuni
aprin#i! tragerea în ţeap" etc. ?n secolul al dou'zecilea %ns', folosind $i medicina avansat', $i experien&a
 penitenciar' considerail'
considerail' 2cineva a sus&inut
sus&inut foarte serios o tez' de doctorat pe aceast' tem'5, au socotit
socotit c' o
asemenea concentrare de mijloace stra$nice este inutil', folosirea lor masiv' ar fi "reoaie, %n afar' de aceasta@

Ci, %n afar' de aceasta, mai exist' proail o circumstan&'> ca %ntotdeauna,

Stalin n# ro!tea #lti%#l "#0nt, !#ordona*ii tre#ia# !/-l 'i"ea!"/
!in'#ri, iar el 01i reera $orti*a de !"/$are a 1a"al#l#i, ca s' se retra"' $i
s' scrie *eţie de pe ur$a succesului. S"in'i#irea $lani+i"at/ a %ilioane
de oa%eni !e 0ntre$rindea tot#1i $entr# $ri%a oar/ 0n i!toria o%enirii,
1i Stalin, 0n $o+ida $#terii !ale ne%/r'inite, n# $#tea +i a!ol#t !i'#r de
!#""e!. E+e"t#at/ $e #n %aterial a!t, ex$erien*a $#tea !/ de"#r'/ alt+el
de"0t $e #n#l de %ai %i"i $ro$or*ii, 0n toate "a#rile, Stalin tre#ia !/
r/%0n/ i%a"#lat, de o $#ritate an'eli"/.

Iat' de ce, poate, nu exista o list' cu torturi $i atjocuri tip'rit', care s' fie
anc#etatorilor.  Se "erea $#r 1i !i%$l# "a +ie"are !e"*ie de
%nm%nat' anc#etatorilor.
an"et/ 0ntr-#n ter%en dat !/ liree tri#nal#l#i #n an#%it n#%/r de
i"ti%e "are a# %/rt#ri!it tot#l. Se vorea pur $i simplu 2oral, dar foarte des5 c' toate %/!#rile 1i %ijloa"ele
!#nt #ne, +iind 0ndre$tate !$re #n !"o$ 0nalt c' ni%eni n# -l a tra'e la r/!$#ndere $e an"etator
$entr# %oartea #n#i in"#l$at@ c' medicul %nc#isorii treuie s' se amestece c%t mai pu&in posiil %n mersul
anc#etei. De un' seam' se or"anizau sc#imuri
sc#imuri de experien&e tov'r'$e$ti,  &înv"ţau de la cei $ai buni'+ $i apoi
mai era $i !cointeresarea materială#- re%#nera*ie %are $entr# orele l#"rate noa$tea, $ri%e $entr#
red#"erea ter%en#l#i an"etei@ 1i a$oi %ai era 1i aerti!%ent#l "/ an"etatorii "are n#-1i d#" %i!i#nea la
#n !+0r1it@ Dac' %ns' s6ar %nt%mpla c' vreun ;*D re"ional s' %nre"istreze un e$ec, atunci $i $eful lui ar fi
curat %n fa&a lui Stalin : el n# a dat indi"a*ii dire"te de a$li"are a tort#rii= 3ar 0n a"ela1i ti%$ a a!i'#rat
a$li"area ei= In&ele"%nd c' $efii cei mari %$i iau m'suri de precau&ie, o parte dintre anc#etatorii de r%nd 2dar nu
cei care se delecteaz' frenetic5 %ncercau $i ei s' %nceap' cu metode mai l%nde, apoi, %n caz de %n'sprire, s' evite
 pe acelea care las' urme prea evidente> un ochi scos! o ureche s$uls"! #ira spin"rii rupt" #i chiar vîn"t"ile pe
tot corpul,

Mijloa"ele de fran"ere a rezistentei sunt enumerate precis@

S' %ncepem cu %etodele $!ii"e. !entru victimele care niciodat' nu s6au pre"'tit pentru suferin&ele %nc#isorii,
a"e!tea !#nt %etode "are a# o +or*/ #ria1/, "iar di!tr#'/toare. 1ric%t de tari &i6ar fi convin"erile,
convin"erile, tot nu6&i
va fi u$or.

. S/ 0n"e$e% "iar "# no$*ile. 3in "e $ri"in/, oare, n#%ai noa$tea !e $rod#"e 0n $rin"i$al +r0n'erea
!#+letelor9 1are de ce %nc' din primii lor ani de existen&' 1r"anele au ales noapteaG 2entr# "/ noa$tea, !%#l!
din $at 0n ti%$#l !o%n#l#i ("iar da"/ 0n"/ n# e!te "in#it de in!o%nie, are!tat#l n# $oate +i e"ilirat 1i
trea $re"#% 0n ti%$#l ilei, e!te %ai %aleail.

5. Conin'erea 0n !in"eritatea ton#l#i. 7ste lucrul cel mai simplu. +a ce un jocul de6a $oarecele $i pisicaG
Afl%ndu6se o vreme printre ceilal&i acuza&i, arestatul a f'cut cuno$tin&' cu situa&ia "eneral'. Bi an"etator#l 0i
ore1te $e #n ton do%ol, a%i"al: >()i dai singur seama că oricum o să 'ii condamnat. $acă (nsă te vei
(mpotrivi* aici* (n (nchisoare* o să,)i %druncini sănătatea* o să te prăpăde+ti. $acă te duci (n lagăr  acolo,i

J
  ine să semne%i de la (nceput.# Foarte lo"ic. Ci sunt lucizi cei ce consimt $i
aer* lumină/ A+a că e mai ine
semneaz', doar dac'@ 3oar da"/ e ora n#%ai de ei= n!/ rareori !e 0nt0%$l/ a1a. Bi l#$ta e!te
ineitail/.

1 alt' variant' de convin"ere este destinat' memrilor de partid. E ac" în ţar" sunt neajunsuri #i chiar
 oa$ete! du$neata ca bol#evic trebuie s" hot"r"#ti: poţi oare s" ad$iţi
c" vinovat de asta este partidul. /ri puterea sovietic".' &0u!
desigur' se "r'e$te s' r'spund' directorul )entralei inului.  !Atunci ai
cura0ul +i ia vina asupra dumitale"# Bi el o ia=

D. Inj#ria 'ro!olan/. Un $ro"ede# !i%$l#, dar a!#$ra oa%enilor "#

ed#"a*ie, "# !tr#"t#ri deli"ate, ra+ina*i, $oate !/ a"*ionee ex"elent.
C#no!" do#/ "a#ri "# $reo*i, "are "eda# la "ea %ai neinoat/
 0nj#r/t#r/. 9nul dintre ei 28ut%rki, /3445 era anc#etat de o femeie. +a
%nceput, %n celul', nu mai "'sea cuvinte pentru a6i l'uda polite&ea. Dar
%ntr6o zi s6a %ntors a'tut $i mult' vreme n6a consim&it s' repete cu c%t
rafinament a %nceput ea s' %njure, pun%nd picior peste picior. 20e"ret c'
nu pot s' reproduc aici una din dr'"u&ele ei fraze.5

8. Ata"#l $rin "ontra!t $!iolo'i". S"i%/ri nea1te$tate: tot intero'atori#l !a# n#%ai o $arte a l#i l#i !/ +ie
extre% de a%ail, s' te adresezi inculpatului
inculpatului cu numele mic $i cu patronimicul, s' f'"'duie$ti marea cu sarea.
A$oi, r#!", !/ ar#n"i "# $re!$a$ier#l: &analie 0ou" gra$e de plu$b în cea" - Ci, %ntinz%nd m%inile m%inile ca
 pentru a i le %nfi"e
%nfi"e %n p'r, de parc' un"#iile
un"#iile s6ar termina cu ni$te
ni$te ace, s' te apropii de acuzat 2procedeul
2procedeul este
foarte un pentru femei5.

)a variant'> !e !"i%/ doi an"etatori, #n#l r#$e 1i !+01ie, alt#l e!te !i%$ati", a$roa$e "ordial. 1ri de c%te
ori intr' %n irou, inculpatul tremur'> oare pe cine o s' vad'G Ci prin contrast vrea s'6i m'rturiseasc' $i s'6i
semneze celui de al doilea totul, c#iar $i ce n6a fost.

. U%ilirea $realail/, 0n +ai%oa!ele !#!ol#ri ale &2U-#l#i din Ro!to 2de la E 0u$"rul trei)eci #i trei'5
su dalele de sticl' "roas' ale trotuarului
trotuarului 2un fost depozit5, %n a$teptarea intero"atoriului
intero"atoriului i6au a$ezat pe aresta&i
cu fa&a la du$umea %ntr6un coridor, interzic%ndu6le s' ridice capul ori s' scoat' vreun sunet. Cedeau a$a, ca ni$te
ma#omedani care se roa"', p%n' ce "ardianul %i 'tea pe um'r $i %i ducea la intero"atoriu. – Alexandra 1va n6a
f'cut la +uianka m'rturisirile a$teptate. A fost transferat' la %nc#isoarea +efortovo. Acolo, la recep&ie, "ardian'
i6a poruncit s' se dezrace $i, c#ipurile invoc%nd procedura, i6a luat #ainele $i a %ncuiat6o "oal' %ntr6o ox'.
 ;umaidec%t $i6au f'cut
f'cut apari&ia ni$te "ardieni6'ra&i,
"ardieni6'ra&i, care au %nceput
%nceput s' se uite prin vizor,
vizor, s' r%d' $i s'6i
aprecieze formele. Ci, proail, %ntre%nd, a$ mai aduna %nc' multe exemple.  S"o$#l era #n#l !in'#r: să cree%e
o stare deprimantă.

. Ori"e $ro"ede# "a$ail !/ ad#"/ are!tat#l 0n !tare de t#l#rare. Iat' cum a fost anc#etat F.I. *. din
rasno"orsk, re"iunea Moscova 2dup' comunicarea f'cut' de +A. !6ev5. An"etatoarea, 0n "#r!#l
rasno"orsk,
intero'atori#l#i, !-a der/"at 0n +a*a l#i 0n "0tea eta$e (!tri$-tea!e=, 0n!/ tot ti%$#l a "ontin#at
intero'atori#l, "a 1i "0nd n# !-a 0nt0%$lat ni%i", !e $li%a $rin "a%er/, !e a$ro$ia de el, 0n"er"0nd a!t+el
!/-l +a"/ !/ %/rt#ri!ea!"/. !oate era necesitatea ei personal', dar poate era $i o socoteal' rece> inculpatului
inculpatului i se
tulur' mintea $i semneaz'B Iar ea nu avea de ce s' se team'> avea pistol, sonerie@
sonerie@

K
G. Inti%idarea. Metoda "ea %ai a$li"at/ 1i +oarte ariat/. E!te
+olo!it/ ade!ea 0n "o%ina*ie "# i!$itirea 1i $ro%i!i#nea (ine0n*ele!
+al!/. Anul /3=4> &0u $"rturise#ti. 3a trebui s" aci o pli$bare pîn"
la Solov4i, ine $"rturise#te totul este eliberat'. Anul /344> &epinde
nu$ai de $ine în ce lag"r o s" ii tri$is, 5xist" lag"re #i lag"re, Acu$
ave$ #i lag"re cu $unc" silnic", /cne, ac" vei i sincer! vei ajunge
într-un loc $ai co$od! dac" vei reu)a s" $"rturise#ti  dou")eci #i
cinci de ani de $unc" în subteran"' Intimidare cu alt' %nc#isoare mai
drastic'> E ac" reu)i s" $"rturise#ti! te vo$ transera
transera la 7eortovo
%dac" e#ti la 7ubian4a(! la Suhanov4a %dac" e#ti la 7eortovo(! acolo vor
discuta altel cu tine', Iar tu de acum te6ai oi$nuit aici> %n %nc#isoarea
asta re"imul pare a fi acceptail,
acce ptail, dar nu $tii ce torturi te a$teapt' dincolo.
Apoi mutarea@ S' cedez oareG@

Intimidarea ac&ioneaz' excelent asupra celor care %nc' n6au fost aresta&i, ci au fost convoca&i %n )asa cea Mare
 prin cita&ie. El (ea are 0n"/ %#lte de $ierd#t, el (ea !e te%e de ori"e: !e te%e "/ a!t/i n-o !/-i %ai dea
dr#%#l, !e te%e "/ o !/ i !e "on+i1te l#"r#rile, a$arta%ent#l. El e!te 'ata !/ +a"/ %#lte de$oi*ii 1i %#lte
"on"e!ii $entr# a eita a"e!te $eri"ole. 7a, de un' seam', nu cunoa$te codul penal, $i ca lucrul cel mai pu&in
important la %nceputul intero"atoriului
intero"atoriului i se strecoar' o foaie de #%rtie cu un extras falsificat din cod> E Sunt
averti)at" c" pentru urni)are de $"rturii alse8  %cinci( ani de închisoare' %în realitate! articolul 9  pîn"
la doi ani(8 pentru reu)ul de a ace depo)iţii   %cinci( ani %în realitate! articolul 92  pîn" la trei luni! ba #i
acelea de $unc" corecţional"! nu de închisoare(, Aici a intrat deja $i mereu o s' intre %n ac&iune %nc' o metod'
de anc#et'>

H. Min"i#na. Noi, i"ti%ele, n# $#te% !/ %in*i%, 0n !"i% an"etator#l %inte tot ti%$#l, toate a"e!te
arti"ole n# !e re+era la el. No#/ ni"i %/"ar n# ne tre"e $rin %inte !/ 0ntre/%: el "e $edea$!/ $ri%e1te
$entr# %in"i#n/9 7l poate s' pun' dinaintea noastr' "r'mezi de procese6verale cu semn'turile celor dra"i ori
ale prietenilor no$tri> acesta nu e dec%t un procedeu de anc#et' ele"ant.

Inti%idarea "# i!$itire 1i %in"i#n/ e!te $ro"ede#l $rin"i$al de in+l#en*are a r#delor are!tat#l#i, "e%ate
!/ de$#n/ %/rt#rie. &ac" nu aceţi aceste depo)iţii %care vi se cer(! îi agravaţi situaţia8 îl nenorociţi
deinitiv8 %v" închipuiţi ce si$te o $a$" cînd aude a#a ceva.(, 0u$ai dac" se$naţi aceast" hîrtie %care vi se
 pune dinainte( puteţi s"-l salvaţi' %nenorociţi(',

. Jo"#l "# ata1a%ent#l +at/ de "ei dra'i 1i a$ro$ia*i

a"*ionea/ $er+e"t 1i a!#$ra in"#l$at#l#i. A"ea!ta e!te "ea
%ai e+i"ient/ dintre inti%id/ri, cu ata$amentul fa&' de cei
dra"i po&i fr%n"e pe omul cel mai ne%nfricat 21, c%t' profe&ie %n
dictonul>  !$u+manul omului este 'amilia lui B5.
B5.

 ;u are rost sa mai redam aici si metodele fizice descrise de Soljenitin@
Soljenitin@

L
 Prigonirea Bisericii

In acest sistem perfect inc#is al macelaririi oamenilor, Ki!eri"a a constituit o tinta aparte si o pilda de martiriu
 pe masura. !ri"oana a fost
fost dusa pe toate nivelurile posiile> de la "ei %ai inalti arierei, in +r#nte "#
nivelurile posiile>
2atriar#l,, $ana la %a!ele de "redin"io!i oi!n#iti !i $arintii "are i!i "re!tea# "o$iii in +ri"a l#i
2atriar#l
3#%nee#.

?n prim'vara anului /3==, )omisia 7xtraordinar' pentru comaterea contrarevolu&iei $i a speculei , care tocmai
fusese reotezat' !9, a de"i! !/ !e a%e!te"e 0n tre#rile i!eri"e1ti. Mai treuia s'v%r$it' $i o  !revolu)ie
ecle%iastică# > s' fie sc#imat' conducerea, s' fie instalat' alta, care s' stea cu o urec#e %ndreptat' spre cer $i cu
cealalt' spre +uianka. A$a au f'"'duit s' fie clericii restauratori, adep&ii E8isericii vii-, dar f'r' ajutor din
afar', ei nu puteau s' pun' st'p%nire pe aparatul isericicesc. In "on!e"in*/, a +o!t are!tat $atriar#l Tion 1i
!-a# or'aniat do#/ $ro"e!e r/!#n/toare, #r%ate de exe"#*ii, $rin 0%$#1"are: "el de la Mo!"oa  al
di+#orilor $ro"la%a*iei $atriar#l#i, "el de la 2etro'rad  al %itro$olit#l#i Venia%in, "are 0%$iedi"a
tran!+erarea $#terii e"leia!ti"e re!ta#ratorilor !1isericii vii#* %n "uernii $i jude&e, din loc %n loc au fost
aresta&i mitropoliti
mitropoliti $i ar#ierei, $i, ca %ntotdeauna,
%ntotdeauna, dup' pe$tele cel mare, au urmat ancurile de pe$te m'runt>
 protoierei, despre care nu se pomenea %n ziare. 2@5 Tot#1i, !t0r$irea din r/d/"in/ a
 protoierei, c'lu"'ri $i diaconi, despre
reli'iei din a"ea!t/ *ar/, "are a +o!t $e 0ntre' $ar"#r!#l de"eniilor al treilea 1i al $atr#lea #n#l dintre
oie"tiele i%$ortante ale &2U-NV3, $#tea +i realiat/ n#%ai $rin 0nte%ni*area %a!i/ a
"redin"io1ilor ortodo"1i. 7rau aresta&i, %ntemni&a&i $i deporta&i pe capete c'lu"'ri $i c'lu"'ri&e, care terfeleau
via&a 0usiei dinainte. A +o!t are!tat 1i j#de"at a"ti#l i!eri"e!". Cer"#l !e l/r'ea ne"ontenit 1i, iat/, a aj#n!
!/ "#$rind/ $e !i%$lii %ireni "redin"io1i, oa%eni 0n 0r!t/, %ai "# !ea%/ +e%ei, "are "redea# "# %ai
%#lta 0nd/r/tni"ie 1i "are de a"#% 0n"olo, a+l0nd#-!e 0n la'/re 1i 0n"i!ori $entr# %#l*i ani, or +i
$ore"lite "/l#'/ri*e.

)e6i drept, se considera c' nu %i aresteaz' $i nu %i judec' pentru credin&a lor, "i $entr# +a$t#l "/ 01i ex$ri%a#
"# o"e tare "onin'erile +i pentru că (+i educau copiii (n acest spirit , )um a scris ania odkevici>

&;oţi! liber! s" te rogi cît vrei!

 ar8 nu$ai singur o$nul s" te-aud"',

Afis propa"andistic
propa"andistic sovietic in care este infierata vec#ea femeie rusa,
NindoctrinataN
NindoctrinataN de 8iserica, violenta si nelasandu6si copiii sa eneficieze de
NluminaN scolii noi...

(2entr# a"ea!t/ $oeie, ea a $ri%it e"e ani 9n om care crede c' de&ine
adev'rul spiritual treuie s' ascund' acest adev'r de@ propriii copiiBB
Ed#"a*ia reli'ioa!/ a "o$iilor a 0n"e$#t 0n de"eni#l al treilea !/ +ie
"ali+i"at/ "on+or% arti"ol#l#i H-, adi"/ a'ita*ie "ontrareol#*ionar/=
E!te ade/rat "/ la j#de"at/ !e o+erea $o!iilitatea de a te le$/da de
reli'ie. Arareori – au fost %ns' $i astfel de cazuri – tat'l %$i rene"a credin&a $i
r'm%nea s' %n"rijeasc' de copii, iar mama familiei mer"ea %n Solovki 2%n toate

3
aceste decenii, femeile au dat dovad' de mai mare fermitate %n credin&'5. To*i "ei $rea"redin"io1i $ri%ea#
e"e ani, $e at#n"i o!0nda %axi%/.

2!urific%nd marile
marile ora$e pentru a le pre"'ti s' primeasc' societatea nou' nepri#'nit', %n acela$i deceniu, mai ales
%n anul /3=K, de-a al%a "# >"/l#'/ri*ele<, a# +o!t tri%i!e la Solo4i 1i $ro!tit#atele . Iuitoare ale vie&ii
 p'm%nte$ti $i p'c'toase,
p'c'toase, ele erau %ncadrate la un articol
articol u$or $i primeau
primeau c%te trei ani. Situa&ia din convoaiele
convoaiele de
de&inu&i, din %nc#isorile
%nc#isorile de tranzit $i c#iar din Solovki nu le %mpiedica s' c%$ti"e ani practic%ndu6$i amuzanta
meserie $i cu $efii, $i cu solda&ii din escort', apoi, dup' trei ani, s' se %ntoarc' la punctul de plecare cu
"eamantanele pline. 2rea"redin"io1ilor li !e interi"ea !/ !e 0ntoar"/ reodat/ la "o$ii !a# 0n lo"#rile de
a1tin/.

7vident, ca in orice crima, olsevicii au inventat si cautat un pretext declansator, Acesta a fost oferit de
i#"nirea %arii +oa%ete a anilor 5, efect al rec#izitiilor fortate ale acelorasi olsevici. +enin
olsevici.  +enin nu pierde
8isericii, !$e"#land +oa%etea
ocazia – isi da seama ca acum este momentul declansarii atacului decisiv asupra 8isericii,
!i +olo!ind te%ele 'ro!iere anti-"leri"ale comuniste> clerul bogat! burtos si luxos care nu se indura sa isi dea
odoarele pentru a se co$bate saracia. +iderul olsevic "asise pretextul ideal> sa ceara 8isericii odoarele –
adica toata podoaa folosita la icoane, vasele sfinte, vesmintele, pentru a se folosi aceasta o"atie, c#ipurile,
c#ipurile,
pe cei saraci. Stia "a Ki!eri"a n# a $#tea da tot  !a dai a!ele !+inte ($otir#l at#n"i "and
 pentru a #rani pe
!#nt +olo!ite e!te la!+e%ie !i "a !e a o$#ne re"iitiilor +ortate. +ucru care s6a si intamplat. Iata si cateva
 pa"ini in care se descriu
descriu presiunile
presiunile la care a fost supus !atriar#ul
!atriar#ul Martir i#on>
i#on>

2ROCESUL ECLEIASTIC 3E LA MOSCOVA 2=J aprilie – K mai /3==5, la Muzeul polite#nic, riunalul riunalul
0evolu&ionar din Moscova, pre$edinte 8ek, procurori +unin $i +on"#inov. Ba$te!$ree"e a"#a*i, $rotoierei 1i
0evolu&ionar
%ireni, 0nin#i*i de r/!$0ndirea %ani+e!t#l#i $atriaral. Aceast' acuzare este mai important' dec%t predarea
ori nepredarea oiectelor de pre&. !rotoiereul A. ;. Oaoziorski a predat oiectele pre&ioase din iserica sa, dar %n
 principiu sprijin'
sprijin' manifestul
manifestul !atriar#ului,
!atriar#ului, consider%nd confiscarea
confiscarea for&at' lasfemie, $i a devenit
devenit fi"ura central'
central'
a procesului, iar a"#% a +i "onda%nat la %oarte $rin 0%$#1"are. (Ceea "e de%on!trea/ "/ i%$ortant n#
e!te !/ +ie r/ni*i "ei 0n+o%eta*i, "i !/ +ie 0n+r)nt/ Ki!eri"a la %o%ent#l $otriit.

+a : mai, patriar#ul i#on este c#emat la riunal ca martor. 3e1i $#li"#l din
!al/ +#!e!e !ele"tat 1i a1eat (0n a"ea!ta an#l 55 n# !e deo!ee1te $rea %#lt
de DG 1i H, +er%ent#l R#!iei era at0t de ine 0nr/d/"inat, iar al
Soietelor at0t de !la, 0n"0t la intrarea 2atriar#l#i mai mult de 0umătate din
cei pre%en)i s,au ridicat ca să,i primească inecuv(ntarea.

!atriar#ul %$i asum' %ntrea"a vin' pentru elaorarea $i difuzarea manifestului.

!re$edintele %ncearc' s'6l descoase>  asta nu se poate u $îna du$neavoastr"!
rînd cu rînd. ;robabil c" nu$ai l-aţi se$nat! dar cine l-a scris. ine v" sunt
consilierii. <i pe ur$": e ce po$eniţi în $aniest de prigoana pe care )iarele
au declan#at-o î$potriva du$neavoastr"=. %"ci v" prigonesc pe
du$neavoastr"! de ce s" au)i$ noi despre asta.8( e voiaţi s" spuneţi.

 ;atriarhul: 2reuie să,i (ntrea)i pe cei care au declan+at prigoana ce scopuri

urmăresc.

 ;re#edintele: ar asta nu are ni$ic co$un cu religia

/H
 3atriarhul- Aceasta are un caracter istoric.

 ;re#edintele: 0u du$neavoastr" aţi olosit expresia c"! în ti$p ce purtaţi tratative

tratative cu ;o$golul! &în spatele
du$neavoastr"' a ost e$is decretul.

 ;atriarhul: *a da,

 ;re#edintele: în elul acesta! du$neavoastr" considera)i că 3uterea Sovietică a procedat incorect4

9n ar"ument zdroitorB De milioane de ori ni6l vor repeta %n irourile de anc#et' nocturn'B  Bi noi n# o%
 0ndr/ni reodat/ !/ r/!$#nde% at0t de
d e !i%$l# "a

 3atriarhul- $a.

 ;re#edintele: 7egile care exist" acu$ în stat le consideraţi obligatorii pentru

pentru du$neavoastr" ori nu.

 ;atriarhul: $a* le recunosc ca atare* (ntruc(t ele nu contra%ic regulile credin)ei.

27i, dac' to&i ar fi r'spuns a$aB Alta ar fi fost istoria noastr'B5

9rmeaz' o serie de %ntre'ri referitoare la normele canonice. 2atriar#l ex$li"/: da"/ i!eri"a $red/ ea
 0n!/1i oie"tele $re*ioa!e, a!ta n# "on!tit#ie
"on !tit#ie la!+e%ie, e!te la!+e%ie n#%ai "0nd !#nt l#ate
l#at e 0%$otria
oin*ei ei. n %ani+e!t n# !e !$#ne !/ n# !e dea 0n 'eneral, "i doar !e o!0nde1te $redarea +or*at/.

2re1edintele, toar/1#l 3e4, e!te #l#it: La urma urmelor* ce este mai important pentru dumneavoastră*
canoanele iserice+ti sau punctul de vedere al guvernului sovietic4

(R/!$#n!#l a1te$tat: ? al '#ern#l#i !oieti".

 5 1ine* 'ie las'emie con'orm canoanelor* exclamă acu%atorul* (nsă din punctul de vedere al milos(rdiei4""

2!entru prima $i ultima oar' %n ace$ti cincizeci de ani este pomenit' aceast' s'rman' milos%rdie@5

Se procedeaz' $i la o analiz' filolo"ic'. Sviatotatstvo %blase$ie( este

compus din sviato 2simt5 $i tatP 2#o&5.

A"#ator#l: Care va să %ică* noi* repre%entan)ii 3uterii Sovietice suntem

ho)i de lucruri s'inte4

(R#%oare 0ndel#n'/ 0n !al/. 2a#/. Oa%enii '/rii 01i +a" treaa.

A"#ator#l: A+adar* dumneavoastră (i numi)i ho)i pe repre%entan)ii

 3uterii Sovietice* ai 67I84

2atriar#l: 3ai nu cite% dec(t canoanele.

//
Mai departe se discut' termenul Eprofanare-. )%nd au fost confiscate oiectele din iserica Sf%ntul *asile din
)esareea, o ferec'tur' de icoan' nu %nc'pea %n lad', $i atunci au jucat6o cu picioarele. ;"i ;atriarhul n-a ost #i
el acolo.

Acuzatorul> e unde #tiţi. Spuneţi nu$ele

nu$ ele acelui preot care v-a povestit %> îl vo$ înte$niţa neîntîr)iat(

2atriar#l n#-l !$#ne.

Deci> $inciun"

Acuzatorul insist' triumf'tor>

triumf'tor>  ?aideţi! spuneţi cine a r"spîndit aceast" c alo$nie ina$" .

!re$edintele> Spuneţi nu$ele celor care au c"lcat erec"tura cu picioarele %" doar î#i l"saser" c"rţile de
vi)it"( Altel @ribunalul nu v" poate crede

!atriar#ul nu poate s' spun'.

!re$edintele> ;rin ur$are air$aţiile du$neavoastr" sunt neondate

Mai r'm%ne s' se demonstreze c' !atriar#ul a vrut s' r'stoarne !uterea Sovietic'. Iat' cum se demonstreaz'
asta> E ;ropaganda este o încercare de a preg"ti starea de spirit! cu intenţia de a preg"ti ulterior r"sturnarea',

Tri#nal#l ot/r/1te !/ de!"id/ a"*i#ne $enal/ 0%$otria 2atriar#l#i. La G %ai !e $ron#n*/ erdi"t#l:
dintre "ei 1a$te!$ree"e a"#a*i, #n!$ree"e a# +o!t "onda%na*i la %oarte. (A# +o!t exe"#ta*i "in"i.

)um spunea r%lenko, n-a$ venit aici s" glu$i$,

2e!te o !/$t/%0n/, 2atriar#l era de!tit#it 1i are!tat. 2Dar acesta nu este %nc' sf%r$itul. Deocamdat' va fi dus
la M%n'stirea Donskoi, #nde 0l or *ine 0n"i! "# re'i% "el#lar $0n/ "e "redin"io1ii !e or oi1n#i "#
a!en*a l#i. *' aminti&i cum se mira %nc' nu demult r%lenko> dar ce pericol %l pa$te pe patriar#G@ )%nd
 primejdia vine
vine pe furi$, nu sunt de nici un folos
folos nici clopotul,
clopotul, nici telefonul.5
telefonul.5

!atriar#ul i#on si Mitr. *eniamin

2e!te 0n"/ do#/ !/$t/%0ni e!te are!tat la 2etro'rad 1i %itro$olit#l

Venia%in. 7l nu era un mare demnitar al 8isericii, nu era nici m'car numit
cum sunt to&i mitropoli&ii. In prim'vara lui /3/K, pentru prima oar' din
timpurile vec#iului ;ov"orod, au fost ale$i mitropolitul
mitropolitul de Moscova 2i#on5
$i cel de !etro"rad 2*eniamin5. Extre% de a""e!iil, l0nd, oa!$ete +re"ent
 0n #ine 1i +ari"i, era +oarte $o$#lar $rintre oa%enii !i%$li 1i $reo*i%ea
de r0nd. )u voturile lor a fost ales *eniamin. ;e%n&ele"%ndu6$i epoca, el %$i
vedea misiunea %n a eliera 8iserica de politic', E iindc" în trecut a suerit
$ult din pricina acesteia', Ci pe acest
ac est mitropolit l6au citat s' se prezinte la

/=
 2ROCESUL ECLEIASTIC 3IN 2ETRO&RA3 23 iunie – : iulie /3==5. Acuza&i 2de %mpotrivire la
 predarea oiectelor de
de pre& ale isericii5 erau c%teva
c%teva zeci de oameni, inclusiv profesori
profesori de teolo"ie,
teolo"ie, de drept
 isericesc, ar#imandri&i, mireni. 2re1edintele tri#nal#l#i, Se%iono, are 0r!ta de do#/e"i 1i "in"i
ar#imandri&i, preo&i $i mireni.
de ani ("ir"#la on#l "/ +#!e!e +ranelar. Acuzatorul principal, !. A. rasikov, memru al cole"iului
)omisariatului poporului pentru justi&ie, era $rieten#l l#i Lenin 2aveau aceea$i v%rsta5, tovar'$ de exil
)omisariatului poporului
2rasnoiarsk5,
2rasnoiarsk5, apoi $i de emi"ra&ie. +ui *ladimir Ilici %i pl'cea tare mult s' 6l asculte c%nt%nd la vioar'.

?nc' de pe ;evski !rospekt $i p%n' la cotitura de pe ;evski, zi de zi,

a$tepta mul&imea, iar c%nd era adus mitropolitul mul&i %n"enunc#eau $i
c%ntau> &întuie#te! oa$ne! poporul t"u' (Se 0n*ele'e de la !ine "/
"redin"io1ii $rea elo1i era# are!ta*i "iar a"olo, 0n !trad/, dar 1i 0n
"l/direa tri#nal#l#i. In sal', cea mai mare parte a pulicului o
formau solda&ii din Armata 0o$ie, dar 1i a"e1tia !e ridi"a# 0n $i"ioare
ori de "0te ori intra %itro$olit#l "# "o%ana"#l al. Iar a"#ator#l 1i
tri#nal#l 0l n#%ea# du+man al poporului. 2S' lu'm aminte c'
expresia exista %nc' de pe atunci.5

De la un proces la altul, situa&ia avoca&ilor devenea tot mai incomod',

mai dificil'. r%lenko nu ne6a relatat nimic, dar iat' ce ne poveste$te un martor ocular. Tri#nal#l a a%enin*at
"/ Kori1"e-2#14in, ao"at#l $rin"i$al, a +i el 0n!#1i are!tat, 1i a"e!t l#"r# era at0t de oi1n#it 0n re%ea
a"eea, at0t de real, 0n"0t Kori1"e-2#14in !-a 'r/it !/-i !tre"oare ao"at#l#i &#roi"i "ea!#l de a#r 1i
$orto+el#l "# ani... Iar profesorul 7"orov,
7"orov, unul dintre martori, triunalul a decis s' fie pus su escort'
numaidec%t pentru depozi&ia
depozi&ia %n favoarea mitropolitului. 7"orov %ns' era pre"'tit pentru a$a ceva> avea cu el o
"eant' "roas', iar %n ea – m%ncare, rufe $i c#iar o p'tur'.

)ititorul oserv'
oserv' cum judecata cap't' treptat formele pe care le cunoa$tem.

Mitropolitul
Mitropolitul *eniamin este acuzat c' a intrat cu rea inten&ie %n tratative cu@ !uterea Sovietic', o&in%nd %n felul
acesta atenuarea decretului privind confiscarea oiectelor de pre&.  El a di+#at "# rea inten*ie 0n $o$or a$el#l
!/# adre!at 2o%'ol#l#i (Sa%idat= Bi a a"*ionat 0n #n/ 0n*ele'ere "# #r'eia %ondial/=

2reot#l ra!ni*4i, #n#l dintre re$reentan*ii $rin"i$ali ai >i!eri"ii ii< 1i "olaorator al &2U-#l#i, 0n
de$oi*ia !a a de"larat "/, $ro+it0nd de +oa%ete, $reo*i%ea a $#! la "ale o r/!"oal/ 0%$otria $#terii
!oieti"e.

Au fost audia&i doar martorii acuz'rii,  %artorilor a$/r/rii n# li !-a $er%i! !/ de$#n/ %/rt#rie 2*ai, c%t'
asem'nareB@ Din ce %n ce mai mare@5

Acuzatorul Smirnov a cerut E$aisprezece capete-. A"#ator#l ra!i4o a ex"la%at: !(ntreaga iserică

ortodoxă constituie o organi%a)ie contrarevolu)ionară. $e 'apt* toată 1iserica ar treui (ntemni)ată"# 

22ro'ra% "0t !e $oate de real, n# $e!te %#lt/ re%e a$roa$e 0n+/$t#it . Si o az' excelent' pentru Dialo"ul
dintre comuni$ti $i cre$tini.5

S' ne folosim de ocazia rar' de a cita c%teva fraze ale avocatului care l6a ap'rat pe mitropolit 2S. I. urovici5>

/
 !Nu există proe de vinovă)ie* nu există 'apte* nu există motiv de acu%are/ Ce va spune istoria4 2*ai, i6a
speriatB Dar %i va uita $i nu va spune nimicB5 oniscarea valorilor biserice#ti a descurs la ;etrograd în deplin"
lini#te! îns" preoţi$ea ora#ului se al" pe banca de acu)are! #i $îinile nu #tiu cui o î$ping spre $oarte,
riteriul principal! subliniat chiar de du$neavoastr"! era beneiciul ;uterii
Sovietice, $ar să nu uita)i că pe s(ngele mucenicilor cre+te 1iserica. 2Dar la
noi n6o s' creasc'B5  Nu mai am nimic de %is* (nsă mi,e greu să mă despart de
cuv(nt. C(t mai durea%ă delierările* acu%a)ii sunt (ncă (n via)ă. C(nd se vor
isprăvi* +i via)a se va isprăvi/# 

Tri#nal#l a "onda%nat la %oarte $e e"e dintre in"#l$a*i. Ci6au a$teptat

moartea mai ine de o lun', p%n' la sf%r$itul procesului eserilor
eserilor 2de parc' %i
dat' cu eserii5. 3#$/ a"eea VPI a 'ra*iat 1a!e, iar
 pre"'teau s'6i execute o dat'
$atr# (%itro$olit#l Venia%in@ ari%andrit#l Ser'i, +o!t %e%r# al
3#%ei de Stat@ I. 2. Noi*4i, $ro+e!or de dre$t@ 1i ao"at#l o1aro a#
+o!t 0%$#1"a*i 0n noa$tea de 5 !$re D a#'#!t.

?l ru"'m foarte mult pe cititor s' nu uite principiul

principiul multiplic'rii provinciale.
A"olo #nde n# a# +o!t de"0t do#/ $ro"e!e e"leia!ti"e, a"olo a# +o!t do#/e"i
1i do#/.

Buletinul ca metoda de control sovietic

Sensul introducerii uletinului

uletinului sovietic a fost le"at, de la un inceput, de controlul si suprave"#erea populatiei
civile.

Introd#"erea !i!te%#l#i #letinelor de identitate 0n $ra'#l de"eni#l#i al

$atr#lea a "ontri#it 0n %od "on!iderail la "o%$letarea la'/relor. A$a cum
2etr# I a simplificat structura marii mase a popula&iei,
popula&iei, %nl'tur%nd toate fisurile $i
cr'p'turile dintre st'rile sociale,  a1a a a"*ionat 1i !i!te%#l no!tr# !o"iali!t al
#letinelor de identitate: el a 0nl/t#rat to"%ai in!e"tele inter%ediare a 0nle!nit
$rinderea a"elei $/r*i 1irete a $o$#la*iei, "are n# aea ni"i #n ad/$o!t 1i ni"i o
o"#$a*ie. !e de alt' parte, la %nceput, oamenii au f'cut multe "re$eli cu acele
 uletine, $i cei ne%nre"istra&i
ne%nre"istra&i la mili&ie,
mili&ie, $i cei care nu erau sco$i din eviden&'
eviden&' erau
%nmorm%nta&i
%nmorm%nta&i %n Ar#ipela" m'car pentru un an.

Conditia rezistentei

ot an"renajul inventat special pentru decimarea populatiei tinteste, asa cum
spuneam in alta parte,  'rangerea omului si reeducarea lui . )are este conditia rezistentei in fata unei asemenea
incercariG

Vi"ti%ele ol1ei"ilor 0n"e$0nd din H $0n/ 0n D n# !-a# "o%$ortat ni"iodat/ at0t de jo!ni",  precum
ol+evicii de va%ă* c(nd s,a aătut 'urtuna asupra lor. Dac' vei examina am'nun&it %ntrea"a istorie a arest'rilor
$i proceselor din anii /3K6/3L,
/3K6/3L, te va cuprinde repulsia nu numai fa&' de Stalin $i acoli&ii lui, dar $i fa&' de acei
inculpa&i josnici $i dez"ust'tori, vei sim&i aversiune fa&' de tic'lo$ia lor sufleteasc' dup' trufia $i intoleran&a de
mai %nainte.

/4
?Bi a"#%9 Oare "#% !/ rei1ti t#, "el "are !i%*i d#rerea, e1ti !la, te #"#ri de ata1a%ente !#+lete1ti ii
1i n# e1ti $re'/tit9?

De ce este nevoie ca s' fii mai puternic dec%t anc#etatorul $i dec%t toat' aceast' capcan'G

Tre#ie !/ intri 0n $#1"/rie +/r/ !/ tre%#ri $entr# ia*a "/ld#*/ $e

"are ai $/r/!it-o. Tre"0nd#-i $ra'#l, tre#ie !/-*i !$#i: via)a mea s,a
s,a
s'(r+it* pu)in cam devreme* dar nu po)i 'ace nimic. Nu
nimic. Nu mă voi mai
(ntoarce niciodată (n liertate. Sunt hără%it pieirii* acum ori ceva mai
t(r%iu* mai t(r%iu (nsă va 'i chiar mai di'icil* ar 'i ine mai devreme. Nu
mai am nici un 'el de avere. Cei apropia)i sunt mor)i pentru mine +i eu
sunt mort pentru ei. $e astă%i corpul meu este un corp străin* inutil.
 Numai spiritul meu +i con+tiin)a
con+tiin)a mea (mi răm(n scumpe +i importante.

Ci %naintea unui astfel de arestat anc#eta va tres'riB

Va 0nin'e n#%ai a"ela "are a ren#n*at la toate=

3ar "#% !/-*i $re!"i%i tr#$#l 0n $iatr/9

Din cercul lui 8erdiaev au f'cut marionete pentru triunal, dar din 8erdiaev %nsu$i n6au f'cut.  A# r#t !/-l
atra'/ 0n $ro"e!, l-a# are!tat de do#/ ori, l-a# d#! (55 la #n intero'atori# no"t#rn "# 3erjin!4i.
intermediul )7A5. Kerdiae
Acolo se afla $i amenev 2%nseamn' c' nici el nu dispre&uia lupta ideolo"ic' prin intermediul
 0n!/ n# !-a 0njo!it, n# a i%$lorat %il/, "i le-a ex$#! "# +er%itate a"ele $rin"i$ii reli'ioa!e 1i eti"e 0n
irt#tea "/rora n# a""e$t/ $#terea "are !-a in!ta#rat 0n R#!ia. Ci nu doar c' l6au considerat nefolositor
nefolositor
lui, ci l6au elierat.  Un o% "are 1i-a ex$ri%at $#n"t#l de edere=
triunalului,
triunalu

 ;. Stoliarova %$i aminte$te

aminte$te de o 'tr%nic',
'tr%nic', vecina ei de pat de la %nc#isoarea /3K. K/tr0ni"/ era
%nc#isoarea 8ut%rki din /3K.
intero'at/ 0n +ie"are noa$te. )u doi ani %n urm', un fost mitropolit, care fu"ise din exil, %n trecere prin
Moscova a %nnoptat la ea.  !Numai că nu un 'ost mitropolit* ci unul care (ncă este" A+a e* am avut onoarea să
,l primesc (n casa mea#. &A#a! bine, ar $ai departe la cine s-a dus dup" ce a plecat din oscova.' !9tiu.
2Mitropolitul, cu ajutorul unui lan& %ntre" de credincio$i, a fu"it %n Finlanda5. An"etatorii !e
 $ar nu spun"# 2Mitropolitul,
!"i%a# 1i !e ad#na# 0n 'r#$#ri, 01i a'ita# $#%nii $rin +a*a /tr0nei, dar ea le !$#nea:  !N,o să o)ine)i
o)ine)i
nimic de la mine chiar dacă mă tăia)i (n ucă)i. 6ede)i* voi vă teme)i de +e'ii vo+tri* vă teme)i unul de celălalt*
vă teme)i chiar să mă ucide)i pe mine :!pierdeau o pistă#;. Eu (nsă nu mă tem de nimic" Chiar si acum sunt
 gata să mă pre%int (n 'a)a $omnului +i să dau socoteală"# :/;

oate aceste "%nduri despre faptul c' treuie s' devii de piatr' %mi erau atunci cu totul necunoscute. Ci nu doar
c' nu eram pre"'tit s' curm le"'turile calde cu lumea, %ns' c#iar confiscarea, %n timpul arest'rii, a celor vreo
sut' de creioane Faer pe care le luasem ca trofeu de r'zoi m6a am'r%t mult' vreme. )onsider%nd anc#eta mea,
dup' anii lun"i petrecu&i %n pu$c'rie, nu am avut nici un temei s' m' m%ndresc. Fire1te, $#tea% !/ %/ *in %ai
tare 1i, $e!e%ne, a1 +i $#t#t ie1i din 0n"#r"/t#r/ "# %ai %#lt/ in'enioitate, 0nt#ne"area %in*ii 1i
de!"#rajarea %-a# 0n!o*it tot ti%$#l 0n $ri%ele !/$t/%0ni. A"e!te a%intiri n# %/ "in#ie "# ier%ele
$/rerilor de r/# n#%ai $entr# +a$t#l "/, !la/ 3o%n#l#i, a% eitat !/ ar#n" 1i $e al*ii 0n 0n"i!oare.

/:
Dupa ce am sc#itat, doar intr6o foarte mica masura, mecanismul ula"ului, raman doua intreari esentiale la
care treuie raspuns>

6 care sunt "a#ele pentru care asemenea $ars al distrugatorului s6a putut desfasuraG Sa fie oare elitele,
societatile secrete, conspiratiileG )are au fost conditiile care au permis desfasurarea raului intr6o amploare atat
de vastaG

6 care este teren#l de l#$ta al acestui rauG

Daca vom sti a raspunde la aceste intreari vom intele"e mai ine natura raului care ne antuie astazi si, mai
ales, care se va dezlantui cu putere inzecita fata de ceea ce a fost in sec. XX in viitorul apropiat.
apropiat. Si vom
intele"e, de asemenea, "are e!te l#$ta "ea #na.

/J
 In "a#tarea ;%ainii "alde a l#i 3#%nee#<. SOLJENITAN SI
CAUELE 2ROFUN3E SI ESENTIALE ALE RAULUI
3EVENIT TOTALITAR. 3e "e re#!e!" "on!$iratiile9 (II

Ura intretin#ta in %od delierat !e ra!$ande!te a!t+el in j#r, "onta%ineaa tot "e e i#, iata in!a!i,
l#%ea "# "#lorile !ale, !#netele, +or%ele, tr#$#l o%ene!". (? In "onditiile in "are la oriont !e $ro+ileaa
eeni%ente 'loale a%enintatoare, "are !ta# !a !e $raalea!"a a!#$ra noa!tra $re"#% ni!te %#nti, $oate
$area nelalo"#l#i l#i !a rea%inte!" ideea "on+or% "areia "eea "e otara!te exi!tenta !a# non-exi!tenta
noa!tra (a o%enirii, n.tr !e a+la intai de toate in +ie"are ini%a o%enea!"a, in +el#l in "are ini%a ale'e
inele !a# ra#l. (? Noi, $rin e'oi!%#l no!tr# ilni" !i in"on!tient, +a"e% !a !e !tran'a lat#l?<

Alexandr Soljenitin a fost un mare cunoscator al !i!te%#l#i

!i!te%#l#i totalitar comunist si nu numai. Dar cunoasterea
acestui sistem nu a fost una teoretica, luata din materiale
materiale colportate
colportate cine stie cum si de cine, si nici macar o
cunoastere izvorata doar din ilioteca.  A $ati%it,
$ati%it, a ex$eriat
ex$eriat in "arnea !a malaxorul infernal al ula"ului, a
fost martor al
martor  al miilor de prizonieri intalniti in periplurile sale si a ascultat mii de marturii directe de la victimele
terori
terorii.i. Asadar
Asadar,, cunoas
cunoaster
terea
ea sa a fost
fost cunoas
cunoaster
terea
ea care
care vine
vine din
din  pre)enta $arturisitoare in Barena' si din
durerea crucii, Din acest motiv, "on"e$tia !a a!#$ra i%$eri#l#i totalitar n# e!te #na l#%ea!"a, ri'ida !i

/K
ideolo'i"a,
ideolo'i"a, "i #na $ro+#nd d#oni"ea!"a.
d#oni"ea!"a. Soljenitin mer"e direct la radacina raului, fara sa se opreasca, in
acest drum al coorari
coorariii in infern, la explicati
explicatiii facile
facile care inlatura
inlatura posiilitatea de$i!tarii
posiilitatea de$i!tarii olii
olii duhovnicesti
'rae a o%enirii si, prin urmare, care inlatura posiilitatea vindecarii. 7ste ceea ce il face sa fie, asa cum
spuneam si in primul material,  un glas proetic,

)are sunt "a#ele

)are sunt "a#ele ra#l#i
ra#l#i care a declansat dezastrul olsevic, dupa Alexandr Soljenitin, daca am incerca o
sintezaG

• $ierderea $#ritatii !i tariei "redintei ortodoxe a poporului rus

• endemica !tare de !lai"i#ne a elitelor I%$eri#l#i Tari!t, intodeauna in urma provocarilor vremii*
incapaile sa le tina pasul, sa le anticipeze, sa le raspunda in mod adecvat
• inteli"#enitiei rusesti,  ;in+lorirea< niili!%#l#i, #to$i!%#l#i !i ideolo'iei
criza spirituala a inteli"#enitiei
reol#tionare, anar#ice, violente
• adanca criza spirituala a evreilor, $er%eaili, ende%i", la "#rentele reol#tionare #to$i"e !i la
$ro%i!i#nea in!ta#rarii #nei noi !o"ietati in "are !a joa"e rol#l de 'id , ca o rascumparare istorica
fata de situatia de persecutati in care se auto6percepeau.

!rin urmare, inaintarea raului istoric in lume poate fi suprinsa si prin avansul unor ideolo"ii care ofera explicatii
asupra lumii. Fara ideolo"ie, asa cum vom vedea si in materialul urmator, faptuirea raului la scara istorica nu ar
fi posiila. ;u an"renajul institutional
institutional sau mecanismul oiectiv al puterii poate determina oamenii sa faca rau si
sa se afunde in pacat, ci a"a$ararea %intii lor de "atre 'and#rile ra#tatii. Iar aceasta rautate nu se poate
infiripa in mintea omului decat prin o+erirea #nei j#!ti+i"ari a ra#l#i, de"at $rin $reentarea a"e!t#i ra#
dre$t "el %ai %are ine, printr6o operatie de mistificare si de lic#idare a fundamentelor "andirii normale.
Asadar, in trecut ca si in prezent, explicatia raului consta in l#"rarea de a%a'ire a omului, caruia i se vantura
in fata oc#ilor $o!iilitatea %a'i"a de inte%eiere a #nei l#%i in "are !a +ie propriul dumne%eu al propriei
vieti. Aceeasi ispita din 7den, reluata insa si adaptata la circumstantele vietii contemporane si la posiilitatile
oferite de mijloacele de inselare a oamenilor, precum si la criza spirituala adanca in care se "aseste omenirea de
mai ine de doua secole.

+a aceasta se adau"a !lai"i#nea

!lai"i#nea "ond#"atorilo
"ond#"atorilorr ortodo"!i care nu mai tin pasul cu provocarile vremurilor,
care sunt coplesiti si lasati in urma de pro"resul- rautatii. !ana si 8iserica, din pacate, nu pare a tine pasul cu
vremurile rascolitoare
rascolitoare pe care le traim ci se taraste cu "reu in urma lor, dupa cum arata cuvantul evan"#elic>
evan"#elic>

Căci 'iii veacului acestuia sunt mai (n)elep)i (n neamul lor dec<t 'iii luminii.

In alta parte, acelasi Soljenitin evoca acea explicatie atat de simpla 2dar nu simplistaB5, si de noi uitata, ascunsa
de oc#ii celor intelepti- si maturi-, dar Bdescoperita pruncilor', anume ca ra#l e!te +a"#t din? ra#tate, "a
din"olo de toate ex$li"atiile $e "are le $#te% 'a!i (ra (ra#l
#l ar +i o$era
o$era serviciilor straine, alal dusmanilor 
 poporului  et".
 et". !ta !i%$la ex$li"atie a ale'erii ra#l#i in lo"#l inel#i. Si cine dintre noi poate spune ca e ferit
de a cadea in rautateG 7ste vora despre  ro%an#l 3avilionul Cancerosilor , si de plimarea principalului erou,
1le" osto"lotov,
osto"lotov, in radina Ooolo"ica. Acolo intalneste un anunt>

Bai$utica ce traia aici a orbit din cau)a cru%imii asurde a unuia din vi)itatori, Un om rau a )varlit niste
$acacus-rhesus',, Aia acum ii pica fisa lui 1le"B !ana acum se plimase cu un zamet
tutun in ochii lui $acacus-rhesus'
atoatestiutor, dar acum ii venea sa tipe, sa urle, in asa fel incat sa6l auda toata "radina zoolo"ica – de parca i6ar
fi presarat cineva tutun in oc#i.

/L
3e "e9=? 2ai, #ite-a!a, de "e n#9? 2#r !i !i%$l#?
!i%$l#? de "e9

)ele
)ele scri
scrise
se impr
impres
esio
iona
nauu ma
maii ales prin !i%$li
ales prin !i%$litate
tateaa lor "o$ilare
"o$ilarea!"a
a!"a.. Despre
Despre necunoscu
necunoscutul
tul care plecase
plecase
nepedepsit, nu se spunea ca fusese inuman. N# !e !$#nea de!$re el "a-i a'ent al i%$eriali!%#l#i a%eri"an.
N# !e !$#nea de!$re el de"at atat  ca e rau. Si asta uluia> ce motiv avea el sa fie, pur si simplu, fara niciun
motiv, rauG Copii" Sa nu cresteti rai" Copii" Sa nu ucideti 'iintele lipsite de aparare" %;avilionul cancerosilor!
 5d, Cnivers! vol 2! p, 2DE-2D9(

Dar daca acestea sunt cauzele raului, care este ori"inea saG 2entr# "a tot#l de$inde de "redinta oa%enilor !i
de alanta "are !e in"lina in ini%a lor:  spre ine sau spre rau. S$re 3#%nee# !a# !$re diaol.
diaol. Ai"i e!te
"eia. Con!$iratiile re#!e!" $entr# "a a"olo, in ini%ile oa%enilor, a in"e$#t !a $redo%ine ra#l. Elitele i!i
+a" de "a$ $entr# "a a"olo, $e "a%$#l de l#$ta la#ntri",
la#ntri", diaol#l a in"e$#t !a "a!ti'e teren tot %ai %#lt.
+ucru pe care il vom arata mai lamurit in ultimul material dedicat marelui scriitor rus.

Deocamdata, in acest text inedit redat mai jos, Alexandr Soljenitin ne voreste despre vremurile apocaliptice pe
care le traim, explicatia ori"inii lor fiind una foarte simpla>  oa%enii a# #itat de 3#%nee#. Ca"i !ti% de la
S+intii 2arinti "a tot $a"at#l in"e$e de la "ei trei #ria!i: nestiinta* uitarea si trandavia. Ne!tiinta le'ii l#i
3#%n
3#%ne ee#,
e#, #itar
#itarea
ea A"e!
A"e!t#i
t#iaa !i trand
trandai
aiaa in l#"r
l#"rare
areaa $or#
$or#n"i
n"ilo
lorr Sale
Sale !#nt
!#nt in"e
in"e$#t
$#t#l
#l de'r
de'rada
adaririii
d#oni"e!ti a o%#l#i. A!adar, ori'inea ra#l#i !ta in intoar"erea +etei oa%enilor de la 3#%nee#l "el
Vi#.

!entru ce s6au %nt'r<tat neamurile $i popoarele au cu"etat de$ert'ciuniG S6au ridicat %mp'ra&ii p'm<ntului $i
c'peteniile s6au adunat %mpreun' %mpotriva Domnului $i a unsului S'u, zic<nd> S/ r#$e% le'/t#rile lor 1i !/
le$/d/% de la noi j#'#l lor Q. 2!salmul
2!salmul =, /65
/65

/3
 Oamenii au uitat de Dumnezeu

)u mai mult de un jumatate de secol in urma, pe cand eram inca un copil, imi amintesc ca unii oameni mai in
varsta explicau catastrofele care se aatusera asupra 0usiei astfel> oa%enii a# #itat de 3#%nee#, !i de a"eea
!-a# inta%$lat toate a"e!tea.

De atunci am petrecut aproape :H de ani scriind despre istoria 0evolutiei timp in care am citit sute de carti si
am colectat sute de marturii personale. Am contriuit cu opt lucrari personale la efortul de curatire a resturilor
lasate in urma de acea vijelie.

Dar daca mi s6ar cere acum sa arat cat mai concis posiil "are e!te "a#a a"elei Reol#tii dea!tr#oa!e "are a
deorat  de %ilioane de oa%eni, nu as putea sa spun altceva decat sa repet> oa%enii a# #itat de
3#%nee#, !i de a"eea !-a# inta%$lat toate a"e!tea.

Mai mult, evenimentele 0evolutiei 0use pot fi intelese numai acum, la sfarsit de secol, pe fondul celor
intamplate de atunci in restul lumii. A!t+el, "on"l#ia la "are !e aj#n'e are !e%ni+i"atie #nier!ala. Si da"a
%i !-ar "ere !a identi+i" $rin"i$ala "ara"teri!ti"a a !e"ol#l#i al 5-lea in intre'i%ea l#i, a! +i din no#
in"a$ail !a 'a!e!" "ea %ai $re"i! de"at "a: oamenii au uitat de $umne%eu.

3e"aderea "on!tiintei #%ane, li$!ita de di%en!i#nea !a diina, a +o!t +a"tor#l deter%inant al t#t#ror
"ri%elor %ajore din a"e!t !e"ol. !rima dintre ele a fost  ;ri$ul Fa)boi ondial si mare parte din situatia in
care ne aflam acum se datoreaza acestuia. A +o!t #n raoi  a "ar#i a%intire tinde !a !e !tear'a  "are a
i#"nit "and E#ro$a, $lenind de !anatate !i a#ndenta, a "a#t intr-o +#rie a a#to-%#tilarii "e i-a
di!tr#! +ortele $entr# #n !e"ol, $oate %ai %#lt ori $oate $entr# totdea#na.

posiila a acestui razoi este o int#ne"are a %intilor "ond#"atorilor E#ro$ei "a #r%are a
Sin"ura explicatie posiila
$ierderii "redintei in !uterea Suprema aflata deasupra lor. ;umai d#!%ania "o%inata "# li$!a de "redinta
in 3#%nee#, a putut sa determine state declarate crestine sa foloseasca "aze otravitoare de lupta, o arma
a rma a
carei folosire e in mod evident dincolo de limitele umanului.

A"eea!i de+or%are a "on!tiintei #%ane, a"eea!i li$!a a di%en!i#nii diine, s6a manifestat dupa cel de-al de-al
doilea ra)boi $ondial , cand *estul a cedat tentatiilor satanice a umrelei nucleare-. Aceasta a fost ec#ivalent
cu a spune>

=H
 =hai sa nu ne mai 'acem gri0i* hai sa elieram tanara generatie de datorii  ! hai sa nu $ai ace$
d atorii si oligatii 
nici-un eort sa ne apara$ pe noi insine! ne$aivorbind de apararea altora! hai sa ne astupam urechile ca sa
nu au%im gemetele de durere care cau tam sa 'im 'ericit i,
ca re ra%at din Est si hai mai ine sa cautam i, e o sa ne
a$eninte vreun pericol o sa i$ aparati de bo$bele nucleare! iar de nu! restul lumii poate sa arda ca tot nu ne
 pasa#.

Starea jalnica de neajutorare la care a ajuns *estul contemporan se datoreaza in mare masura unei erori +atale:
ideea "a %entinerea $a"ii de$inde n# de ini%i "#rajoa!e !i de oa%eni otarati, "i n#%ai de o%a
n#"leara?.

L#%ea de ai a aj#n! intr-#n a!e%enea al, "a de ar +i !a +ie de!"ri!a "elor "are a# trait in !e"olele
$re"edente, a"e!tia ar !tri'a: =Aceasta,i Apocalipsa"# Insa noi suntem oisnuiti sa traim intr6o astfel de lume,
 a c#iar ne simtim in lar"ul nostru.
nostru.

Dostoievski avertiza ca

=viitoarele evenimentele ma0ore ne vor lua prin surprindere si ne vor prinde

nepregatiti.# 

Ciar a!a !-a !i inta%$lat. Si a mai prezis ca

=lumea va 'i salvata numai dupa ce va 'i 'ost posedata de demonul raului.# 

0amane de vazut daca va fi intr6adevar salvata> aceasta va depinde de

constiinta
constiinta si de luciditatea noastra spirituala, de eforturile noastre individuale si comune in fata circumstantelor
catastrofale. Vede% deja "#% de%on#l ra#l#i, $re"#% o ijelie, a "#$rin! tri#%+ator toate "ele "in"i
"ontinente ale $a%ant#l#i.

In trecut, R#!ia a cunoscut o vreme in care idealurile societatii nu erau faima, o"atia sau succesul material, ci
viata pioasa. R#!ia era $e at#n"i "ladita $e Ortodoxia ra%a!a "redin"ioa!a Ki!eri"ii $ri%elor !e"ole.
1rtodoxia acelor vremuri a stiut cum sa isi protejeze poporul aflat su o ocupatie straina care a durat mai ine
de doua secole si totodata cum sa pareze viclenele lovituri de saie venite de la cruciatii *estului.

In a"ele !e"ole, "redinta ortodoxa a deenit in tara noa!tra $arte inte'ranta a %od#l#i de a 'andi !i a
$er!onalitatii oa%enilor, $arte inte'ranta a ietii de +ie"are i, a "alendar#l#i l#"rator, o $rioritate in tot
"e !e intre$rindea, $arte a %od#l#i "#% era or'aniata !a$ta%ana !a# an#l. Credinta era +orta "are
%odela !i #nea nati#nea.

Dar, in secolul al /K6lea 1rtodoxia rusa a fost "rav afectata de o sc#isma interna. In !e"ol#l al H-lea, tara a
+o!t '#d#ita de tran!+or%arile i%$#!e de 2etr# (Cel Mare, n.tr., "are a# +aoriat e"ono%ia, !tat#l !i
ar%ata in detri%ent#l "redintei !i al !$e"i+i"#l#i national. )oncomitent cu aceasta Bilu$inare' lipsita de
ec#iliru impusa de !etru, in 0usia s6au simtit $ri%ele adieri ale !e"#lari!%#l#i. 1trava lui sutila a patruns
in clasele sociale mai educate in timpul secolului al /36lea si a desc#is calea marxismului. In %o%ent#l
Reol#tiei, "redinta $ra"ti" di!$ar#!e din rand#l oa%enilor ed#"ati, iar la "ei %ai $#tin ed#"ati i'oarea
"redintei era 'ra $ri%ejd#ita.

=/
Din Reol#tia Fran"ea si din ura acesteia fata de 8iserica, tot Dostoievski a fost acela care a tras concluzia ca
=revolutia treuie sa inceapa cu ateismul# . Si acesta este adevarul. L#%ea n# a %ai "#no!"#t o re!$in'ere a
l#i 3#%nee# atat de or'aniata, de %ilitariata !i de tena"e in #ra ei (+ata de 3#%nee#, n.tr. $re"#%
"ea $ra"ti"ata de %arxi!%. Cra de u$ne)eu este principala forta care sta in centrul sistemului filosofic
filosofic al lui
Marx si +enin, mai importanta decat toate falsele lor lozinci economice si politice. Atei!%#l %ilitant n# e
a""idental !a# #n +eno%en %ar'inal al "o%#ni!%#l#i. N# e #n e+e"t !e"#ndar, "i e $iot#l "entral.

Anii 5 a# +o!t in URSS %artorii #nei $ro"e!i#ni

neintrer#$te de i"ti%e !i %artiri din rand#rile "ler#l#i
ortodox. Doi mitropoliti au fost impuscati, unul dintre ei,
*eniamin al !etersur"ului fiind ales prin vot popular in dioceza
sa. In!#!i 2atriar#l Tion a trecut prin mainile )eka6!9 si a
murit apoi in circumstante suspecte. ;umerosi ar#iepiscopi si
episcopi au pierit. e"i de %ii de $reoti, "al#'ari !i %ai"i,
$ri'oniti de "e4i!ti !a ren#nte la "redinta in C#ant#l l#i
3#%nee#, a# +o!t tort#rati, i%$#!"ati in "el#le, tri%i!i in
la'are, exilati in t#ndrele $#!tii ale nord#l#i inde$artat !a# a# +o!t !"o!i in !trada la atranete, "a !a
$iara +ara rana !i ada$o!t. 2oti acesti mucenici s,a dus la moarte 'ara sovaire* ca%urile de aposta%iere au
 'ost putine si rare.

!entru milioane de mireni accesul la 8iserica a fost locat si li s6a interzis sa isi creasca
c reasca copii in invataturile de
credinta. 2arintii "redin"io!i era# !%#l!i de lan'a "o$ii !i ar#n"ati in te%inte, iar "o$iii era# inde$artati
de "redinta $rin a%enintari !i %in"i#ni. Doar pentru scurt timp, cand a fost nevoie ca natiunea sa isi adune
fortele in lupta impotriva lui itler, Stalin a adoptat in mod cinic o atitudine prietenoasa fata de 8iserica.

Acest joc inselator a continuat mai tarziu su 8rejnev cu ajutorul unor pulicatii de fatada
si a altor artificii menite sa ia oc#ii, care, din nefericire, au fost luate in serios de catre
*est. )u toate acestea,  tena"itatea "# "are #ra +ata de reli'ie e!te inrada"inata in
"o%#ni!%, poate fi evaluata prin prisma atitudinii lui rusciov, cel mai lieral dintre
liderii comunisti> de!i a +a"#t $a!i !e%ni+i"atii in dire"tia lieraliarii re'i%#l#i,
Qr#!"io a rea$rin! "on"o%itent o!e!ia lenini!ta a di!tr#'erii reli'iei.

Dar s6a intamplat ceva la care ei 2comunistii, n.tr5 nu se asteptau. Intr6o tara unde
i!eri"ile a# +o!t +a"#te #na "# $a%ant#l, #nde atei!%#l tri#%+ator a di!tr#! tot#l +ara o$reli!ti re%e de
do#a trei%i de !e"ol, #nde "ler#l e!te #%ilit !i li$!it de liertate in "el %ai inalt 'rad,  unde ceea ce a ramas
din 8iserica ca si institutie e tolerat de catre stat numai de dra"ul propa"andei directionate catre *est, unde
c#iar si in prezent oamenii sunt trimisi in la"are de munca pentru credinta lor, unde c#iar si in la"are cei care se
stran" ca sa se roa"e de !asti sunt aruncati in celulele de pedeapsa 6  in a"ea!ta tara de"i, !# #n a!e%enea
taal#' "o%#ni!t, n# !e %ai $re!#$#nea "a traditia "re!tina a !#$raiet#i. 7ste adevarat ca milioane de
oameni au fost corupti si distrusi spiritual
spiritual de catre ateismul impus oficial, insa raman alte multe milioane de
credinciosi. N#%ai $re!i#nile exer"itate a!#$ra lor ii i%$iedi"a !a i!i ridi"e o"ea. A!a "#% !e inta%$la
in!a intotdea#na in re%#ri de $ri'oana !i !#+erinta, "redinta in 3#%nee# a deenit %ai $ro+#nda in
tara %ea.

==
ocmai in aceasta treuie sa ne punem nadejdea> n# "onteaa "at !e i%$a#neaa "o%#ni!%#l "# tan"#rile !i
ra"etele !ale, n# "onteaa "ate !#""e!e otine in "#"erirea $lanetei, e!te "onda%nat "a ni"iodata !a n#
$oata di!tr#'e "re!tini!%#l.

*estul inca nu a cunoscut o invazie comunista, practicarea reli"iei e liera aici. In!a eol#tia i!tori"a a
Ve!t#l#i a +o!t de a!a nat#ra in"at, in $reent !i ai"i "on!tiinta reli'ioa!a e!te %#lt di%in#ata. Au fost
sc#isme violente, razoaie reli"ioase san"eroase si ostilitate
ostilitate ca sa nu mai vorim de valul de secularism care din
pro"resiv *estul. A"ea!ta di!tr#'ere 'radata a "redintei, enita
7vul Mediu tarziu si pana acum a inundat pro"resiv
din interior , e!te $oate "# %#lt %ai $ri%ejdioa!a de"at ori"e ata" iolent enit dina+ara.

In mod imperceptiil, de6a lun"ul decadelor de eroziune treptata, !en!#l ietii in Ve!t a in"etat !a +ie "ea %ai
eleat de"at ;cautarea 'ericirii# , #n tel $e "are "on!tit#tia il 'aranteaa dealt+el in %od !ole%n . )onceptele
de ine si rau sunt ridiculizate de cateva secole scoase din uz, au fost inlocuite de concepte politice sau de clasa
a caror valoare are viata scurta. A devenit 0enant sa a'irmi ca raul se cuiareste mai intai in inima individului
inainte de a patrunde intr,un sistem politic. Insa nu se mai considera o rusine sa faci concesii frivole unui rau
asolut.

Rudecand dupa continua alunecare in directia concesiilor, alunecare care se produce su oc#ii "eneratiei noastre,
Ve!t#l al#ne"a ineitail !$re ai!. So"ietatea e!ti"a $ierde tot %ai %#lt din e!enta !a reli'ioa!a !i i!i
$reda +ara i%$otriire 'eneratiile tinere atei!%#l#i. Cand un 'ilm care il las'emia%a pe Iisus >ristos
rulea%a peste tot in SUA* o tara considerata ca 'iind printre tarile cele mai religioase din lume* cand un mare
cotidian pulica 'ara rusine caricaturi ale Nascatoarei de $umne%eu* ce alta dovada a respingerii lui
 $umne%eu ne mai treuie4 )and drepurile individului
individului nu sufera nicio constran"ere, de ce ar incerca cineva sa
faca un efort si sa se atina de la acte ne6onoraileG
ne6onoraileG

Sa# de "e !-ar %ai atine "inea !a #ra!"a, +ie "a e ora de #ra ra!iala, de #ra de "la!a !a# ideolo'i"a9
Ura roade %#lte ini%a in i#a de ai. !rofesorii atei educa tanara "eneratie din *est in spiritul urii fata de
 propria societate.
societate. !rinsi de patosul retoric uitam ca defectele capitalismului
capitalismului nu reprezinta
reprezinta nimic altceva decat
de+e"tele de aa ale +irii o%ene!ti, carora li s6a dat o liertate nein"radita precum si tot felul de drepturi ale
omului uitam ca in re"imul comunist 2iar comunismul le sufla acum in
ceafa formelor moderate de socialism, care6s instaile5  de+e"te !i%ilare
!ta$ane!" $ra"ti" ori"e $er!oana a+lata intr-o $oitie de a#toritate, in
timp ce toti ceilalti sunt e"ali – o e"alitate a sclavilor traind in saracie lucie.

eloa!a intretinere a +la"arilor #rii e!te "ara"teri!ti"a l#%ii liere de

ai. Intr6adevar, cu cat liertatile personale se extind, cu cat nivelul
 prosperitatii
 prosperitatii a c#iar al aundentei paradoxal, deine
aundentei creste, cu atat in mod paradoxal,
%ai iner!#nata a"ea!ta #ra oara. *estul contemporan, dezvoltat,
demonstreaza astfel, prin propriul exemplu, ca mantuirea omului nu poate fi
aflata nici in aundenta de unuri materiale nici in facutul anilor.

Ura intretin#ta in %od delierat !e ra!$ande!te a!t+el in j#r,

"onta%ineaa tot "e e i#, iata in!a!i, l#%ea "# "#lorile !ale, !#netele,
+or%ele, tr#$#l o%ene!". Arta plina de amaraciune a secolului al =H6lea
 piere ca urmare a acestei uri, caci arta e neroditoare +ara dra'o!te. In 7st
arta s6a prausit pentru ca a fost doorata si calcata in picioare, dar in *est  a

=
de"a#t ol#ntar, un declin artificial si ostentativ, in care artistul in loc sa incerce sa reveleze divinul 2prin arta,
n.tr.5, se pune pe el insusi in locul lui Dumnezeu. Si in a"e!t "a !#nte% %artorii a"el#ia!i e+e"t al #n#i
$ro"e! #nier!al, in "are atat in E!t, "at !i in Ve!t, !e aj#n'e la a"elea!i re#ltate, !i din no# din a"ela!i
%oti: oa%enii l-a# #itat $e 3#%nee#.

In "onditiile in "are la oriont !e $ro+ileaa eeni%ente 'loale a%enintatoare, "are !ta# !a !e $raalea!"a
a!#$ra noa!tra $re"#% ni!te %#nti, poate parea nelalocului lui sa reamintesc ideea conform careia "eea "e
otara!te exi!tenta !a# non-exi!tenta noa!tra (a o%enirii, n.tr !e a+la intai de toate in +ie"are ini%a
o%enea!"a, in +el#l in "are ini%a ale'e inele !a# ra#l. Acesta lucru este valail si in ziua de azi si este ideea
ine. Teoriile !o"iale "are $ro%itea# atat de %#lte a# dat +ali%ent !i ne-a#
 pe care ne putem izui cel mai ine.
la!at +ara a"o$erire. De la oamenii lieri ai 1ccidentului era rezonail sa asteptam sa realizeze ca sunt indusi
in eroare de numeroasele ideile false lier nutrite si sa nu se lase mintiti cu atat usurinta.

Toate in"er"arile de a 'a!i o "ale de reolare a $role%elor l#%ii "onte%$orane or ra%ane +ara
re#ltat atata re%e "at n# ne redire"tiona% "on!tiintele $rin $o"ainta !$re Creator#l t#t#ror: +ara
a"ea!ta, ni"i-o "ale de ie!ire n# !e a ii !i in an o o% "a#ta. 0esursele pe care ne izuim pentru atin"erea
acestui scop 2de rezolvare a prolemelor lumii contemporane, n.tr5 sunt prea saracacioase pentru a ne atin"e
scopul. 2reuie ca mai intai sa recunoastem ororile de care sunt responsaile nu cine stie ce 'orte exterioare*
nu inamicii de clasa sau nationali* ci 'ortele care operea%a inauntrul 'iecaruia dintre noi si inauntrul
 'iecarei societati omenesti . Aceasta este valail in special pentru societatile liere si inalt dezvoltate pentru ca
nenorocirile 2de care voream, n.tr5. Noi,
tocmai in aceste societati ne6am atras de una voie asupra6ne toate nenorocirile
$rin e'oi!%#l no!tr# ilni" !i in"on!tient, +a"e% !a !e !tran'a lat#l?

Viata noa!tra ar tre#i !a +ie dedi"ata n# doandirii !#""e!#l#i

l#%e!" "i #nei rodni"e "re!teri !$irit#ale. Intrea"a noastra existenta
 pamanteasca nu e decat un sta"iu
sta"iu tranzitoriu
tranzitoriu in miscarea spre ceva mai
inalt si nu treuie sa ne impiedicam de vreo treapta a scarii si sa cadem,
dar nici sa intarziem neroditor pe ea. +e"ile materiei sin"ure, nu pot
explica sensul si directia vietii noastre. !rin le"ile fizicii si ale fiziolo"iei
nu ni se va descoperi niciodata felul in care )reatorul nostru ia zilnic
 parte la viata noatra, si neoosit
neoosit ne daruieste
daruieste ener"ia necesara vietii,
vietii, in
lipsa careia murim.  Iar in iata intre'ii noa!tre $lanete 3##l S+ant
interine "# n# %ai $#tina +orta: a"e!t l#"r# tre#ie !a il intele'e%
in a"ea!te ti%$#ri teriile !i int#ne"ate.

In fata sperantelor spulerate ale ultimelor doua secole, care ne6au redus pana la insi"nifianta
insi"nifianta si care ne6au adus
in pra"ul mortii nucleare si ne6nucleare, $#te% $ro$#ne n#%ai "a#tarea %ainii "alde a l#i 3#%nee# $e
"are %#lt $rea 'rait !i in"reatori in noi in!ine a% re!$in!-o. ;umai in acest fel ni se vor desc#ide oc#ii si
vom vedea "reselile nefericitului secol =H si astfel ne vom putea indrepta caile.

N# ne $#te% a'ata de ni%i" alt"ea "a !a ne o$ri% din al#ne"area (!$re ai!, n.tr: toate ii#nile
"o%inate ale 'anditorilor E$o"ii L#%inilor n# +a" doi ani. )ele cinci continente sunt prinse in vijelie 2a
demonului raului,
raului, n.tr5. In astfel de vremuri de incercare se manifesta de re"ula cele mai de pret calitati ale
spiritului uman.  In!a da"a $ieri% !i $iere !i l#%ea, 're!eala a +i doar a noa!tra<.
spiritului

Trad#"ere d#$a: ?pinion 2imes - Alexandr

 - Alexandr Soljenitin: &odle!!ne!!, Te Fir!t Ste$ to te &#la'

=4
 Al. Soljenitin  CAN3 SI 3E CE SE TRECE 2RA&UL
NELE&IUIRII9 SI 3E CE SEMINTELE CRUIMII NU AU
FOST STAR2ITE 3IN INIMILE NOASTRE9 (III

Inc#eiem aici periplul du#ovnicesc prin invatamintele expuse de $artorul Gulagului omenesc, Alexandr
Soljenitin, cu doua din  textele !ale e!entiale de!$re nat#ra ra#l#i in !o"ietate.
Soljenitin,

Asa cum invata si mult6patimitorul

mult6patimitorul parinte al nostru nostru #eor"#e
#eor"#e )alciu, ininim a noa!tra e!te teren#l de
ima
l#$ta dintre ine !i ra#, un adevar atat de simplu pe care il uitam atat de des, desi ni6l spune Insusi
Mantuitorul>

)'ci din/#ntr#, din ini%a o%#l#i, ie! "#'etele "ele rele, desfr<n'rile, #o&iile, uciderile, adulterul, l'comiile,
vicleniile, %n$el'ciunea, neru$inarea, oc#iul pizma$, #ula, trufia, u$ur'tatea . Toate a"e!te rele ie! dinăuntru 1i
!$#r"/ $e o%. 2Marcu K, =/6=5
=/6=5

Asadar, nu sistemele de putere, oricat ar fi ele de perfectionate, il inraiesc pe om, ci ceea ce se afla inlauntrul
nostru este decisiv, are ultimul cuvant. Daca nu ar fi asa, la Rudecata ar treui sa vina numai elitele lestemate,
neaparat evreii, si niciodata noi, iete victime nevinovate- care nu incetam sa ne autocompatimim@ 3ar
!i!te%ele (i%$eriile "a !tr#"t#ri de $#tere $ot droi tr#$e!te !i !o"ial o%#l !i lor li !e $oate da, "#
adearat, $re"#% !"rie in A$o"ali$!a, sa ii ra%oiasca pe s'inti. +or si se poate da, de asemenea, sa ii
ispiteasca pe oameni,  prin inter$ediul ideologiilor , sa ne supuna acestor curse de ama"ire prin care ni se
 promite totul  pentru
 pentru a fi jefuiti de  tot .

=:
Dar daca esential, primordial, este ceea ce iese dinlauntru, atunci>

?n sf<r$it, fra&ilor, %nt'ri&i6v'

%nt'ri&i6v' %n Domnul $i %ntru puterea t'riei +ui. ?mr'ca&i6v' cu toate armele lui Dumnezeu,
ca s' pute&i sta %mpotriva #neltirilor diavolului. C/"i l#$ta noa!tr/ n# e!te 0%$otria tr#$#l#i 1i a !)n'el#i,
"i 0%$otria 0n"e$/toriilor, 0%$otria !t/$)niilor, 0%$otria !t/$)nitorilor 0nt#neri"#l#i a"e!t#i ea",
 0%$otria d##rilor r/#t/*ii, "are !#nt 0n /d#. !entru aceea, lua&i toate armele lui Dumnezeu, ca s' pute&i
sta %mpotriv' %n ziua cea rea, $i, toate iruindu6le, s' r'm<ne&i %n picioare.  Sta*i de"i tari, a)nd %ijlo"#l
o!tr# 0n"in! "# ade/r#l 1i 0%r/")nd#-/ "# $lato1a dre$t/*ii. 27feseni J5. J5.

Iar aceasta lupta este un ra)boi neva)ut , caci n# "# +o" a#t ni !-a dat no#a !a arde% $e raj%a!i:

N# 1ti*i, oare, +iii "/r#i d# !#nte*i9 )'ci Fiul 1mului n6a venit ca s' piard' sufletele oamenilor, ci ca s' le
m<ntuiasc'. 2+uca
2+uca 3, ::5.
::5.

)eea ce inspaimanta in aceste  !i!te%e al #rii duse duse pana

pana la tortu
tortura
ra
aominaila in masa, printre care se numara Gulagul este faptul ca raul
care, in conditii normale, parea cel mai "reu pana si de inc#ipuit, devine,
dintr
dintr6o
6o data,
data, nu doar
doar accept
acceptai
ail,l, scuza
scuzail, c#iar   nor%a, %oneda
il, ci c#iar 
"#renta.

C#%
C#% !"ria
!"ria%% in altaalta $art
$arte,
e, cei care
care au studi
studiat
at aparat
aparatul
ul Securit
Securitati
atiii
romanest
romanesti,i, de pilda, oservat ca doar o %i"a $arte a tortionarilor
pilda, au oservat
era#
era# dere'
dere'la lati
ti $!ii
$!ii".
". Cei
Cei %ai
%ai %#%#ltltii era#
era# oa%e
oa%eni
ni ;nor%
;nor%alali<
i<,, "#
+a%ilii, #neori "iar "a$aili de ;+a$te #ne< (eident, n# la an"eta
!a# in "a%era de tort#ra, "i in !o"ietate. 7xplicatia unor cercetatori
 pentru faptul ca au fost posiile asemenea acte de sadism atroce fata de
oame
oameni
ni nevi
nevinonova
vati
ti cons
consta
ta in>
in> descrestina
descrestinarea
rea cvasi,tota
cvasi,totala
la a societatii
societatii
contemporane, ea"#area din %orala $#li"a a ele%entelor "re!tine
ale inel#i
inel#i !i ra#l#i
ra#l#i,, disparitia constiintei ca va urma @udecata de Apoi in care orice 'apta isi va primi
dreapta rasplata* +a$t#l "a statul este cel care de'ineste ce este ine
 ine si ce este rau.

oate acestea au condus la o morala- de tip nou. O ;%orala< reol#tionara, deoarece ea se aplica unor
i$prejurari extraordinare: uneltele Securitatii erau indoctrinate si convinse ca participa la daramarea unei lumi
vec#i,
vec#i, pentru
pentru edificarea
edificarea lumii perfecte. A!t+el, tortionarii ni"i %a"ar n# a"orda# "elor "in#iti
lumii celei noi si perfecte.
!tat#t#l de o% intre', de $er!oana. us$anii poporului nu erau doar adversari politici, ci niste ne6oameni, un
fel de stricaciuni fata de care unatatea nu era permisa, caci era dovada de slaire a vi"ilentei revolutionare. In
acest fel, tot#l era $er%i! +ata de d#!%anii noii l#%i , asa cum totul va fi permis , in ultime zile, impotriva
dusmanilor lui anti#rist, caci at#n"i "ei "are or $er$et#a teroarea, in"inand#-!e l#i antiri!t, or +i
"onin!i "a ad#" in"inare l#i 3#%nee#.
3#%nee#.

=J
A"ea!ta in-($er-er!i#ne a %intii #%ane n# o $oate realia, la niel de %a!!e, de"at ideolo'ia, $rin
ideolo'ie intele'and ori"e "a#ta !a detronee $e 3#%nee# din lo"#l "el !+ant  ini%a, !i !a $#na in lo"#l
l#i uraciunea pustiirii* pacatul-

Dracii iau prilejurile de6a starni in noi "andurile patimase din $ati%ile a+latoare in !#+let. !e urma, razoindu6
ne mintea prin aceste 'and#ri, o silesc la "on!i%tirea cu pacatul. Astfel iruitor fiind, o duc la pacatul cu
"#'et#l. Iar acest pacat savarsindu6se, o duc in sfarsit, ca pe o roaa, la +a$ta. Dupa aceasta cei ce au pustiit
sufletul prin "anduri se departeaza impreuna cu ele si ra%ane in %inte n#%ai idol#l $a"at#l#i, de!$re "are
i"e 3o%n#l: #Cand veti vedea uraciunea pustiirii stand in locul cel s'ant* cel ce citeste sa inteleaga#  "a "a lo"
!+ant !i i!eri"a a l#i 3#%nee# e!te %intea o%#l#i in "are dra"ii, d#$a "e a# $#!tiit !#+let#l $rin 'and#ri
$ati%a!e, a# a!eat idol#l $a"at#l#i. Iar ca acestea s6au petrecut si istoriceste, cred ca nu se va indoi nici unul
dintre cei ce au cetit cartile lui Iosif. Unii in!a i" "a a"e!tea !e or inta%$la
inta%$la !i $e ti%$#l l#i Antiri!t.
Antiri!t. %S,
 axi$ arturisitorul! ilocalia(,
ilocalia(,

!rin urmare, avansul raului are loc in diferite trepte>

/5 !tarnirea $ati%ilor launtrice ale oamenilor

=5 razoiul "andurilor si provocarea "on!i%ta%ant#l#i

5 pacatul facut cu  "#'et#l

45 pacatul facut cu +a$ta.

andul precede faptei si nu poate exista pacat daca nu a existat, initial, consimtamantul mintii la momeala
aruncata de diavol. Dar a"e!te $rin"i$ii +ilo"ali"e !e a$li"a in exa"t a"eea!i +or%a !i aan!#l ra#l#i "ole"ti
din i!toria o%enirii. De"radarea du#ovniceasca a oamenilor are loc dupa aceasta descriere a cedarii in fata
momelii, in fata ama"irii diavolesti. Asadar, da"a re% !a 'a!i% ra#l in !o"ietate,
!o"ietate, ne o% d#"e la rada"ina
l#i !i n# la %ijloa"ele !ale de exe"#tie.  5litele si  siste$ul nu sunt incepatoare ale rautatii, dupa cum "raieste
Apos
Ap osto
tolu
lul,
l, ci sunt
sunt executantiii acestuia. In"e$ator#l ra#tatii e!te diaol#l !i el %o%e!te l#%ea, de la
executanti
in"e$#t#l i!toriei noa!tre $ana la !+ar!it, "# 'and#rile, adi"a "# ideologia, "# a"e!t an'renaj de !i!te%e de
'andire in "are ra#l deine n# doar a""e$tail, "i !i deirail.

Intr6adevar, asa cum spuneam si in celelalte materiale elaorate in serial si dedicate olilor du#ovnicesti ale
secolului nostru, tinta in acest
acest raz
razoioi nevaz
nevazut
ut,, dul
dulat
at de cel
cel vazu
vazut, este %i
t, este %int
ntea
ea o%#l
o%#l#i
#i 2in intelesu
intelesull
du#ovnicesc al termenului5. N#%ai da"a !e aj#n'e "a in %intea o%#l#i o%#l#i !a tronee idol#l
idol#l #r)"i#nii,
#r)"i#nii, n#%ai
at#n"i $oate aea lo" !i in!ta$anirea a#ta a l#i Antiri!t in lo"#l "el !+ant, deoare"e el e!te deja
in!ta#rat, $rin d##l !a#, in ini%ile oa%enilor . Astfel
Astfel,, Antir
Antiri!t
i!t#l
#l nu va fi opera unor elite care, prin
samavolnicie, vor reusi, in poida nevinovatiei oa$enilor , sa produca cel mai teriil totalitarism din istorie, cu
care se va si inc#eia parcursul omenirii in acest timp, ci va fi,  precum spune Apocalipsa si "raiesc talcuirile,
 iara iesita din marea vietii lumesti , Sau, dupa cum "asim
"asim si in cartea
cartea Sfantului
Sfantului !roroc
!roroc Daniil,
Daniil,  Antihrist va
aparea cand cul$ea pacatelor va i atinsa.

=K
 !unem,
!unem, in acest acest contex
context,t, iarasi
iarasi intre
intreare a> "#% adi% ra#l,
area>
taina +aradele'ii9 Daca pornim de la fundamentele du#ovnicesti
filoc
filocali
alice,
ce, intel
intele"e
e"emm ca altul
altul este
este firul
firul decons
deconspir
pirari
ariii lucrar
lucrarii
ii
raului decat cel al ideologiilor anti-siste$, A cauta tot felul de
incre
incren"
n"atu
aturi,
ri, "eneal
"enealo"i
o"iii si decid
decident
entii care
care inc#i
inc#ipui
puiesc
esc lumea
lumea
elitelor, a papusarilor, foloseste prea putin, caci aceste elite sunt,
la randul lor, iete unelte, papusi manevrate de cel care este
2a$#!ar#l $a$#!arilor, de Marele Con!$irationi!t "are e!te
Tatal Min"i#nii. Folose Foloseste
ste mai mult,
mult, intr6a
intr6adev ar, de!"rierea
devar,
#nor %e"ani!%e institutionale
institutionale si surprinderea
surprinderea unor le"aturi intre
ele.
ele. Si ma maii mu
mult
lt ar folo
folosi
si insa
insa sa surp
surpri nzii tendinte i!tori"e,
rinz
+a"t
+a"tor
orii (!e%
(!e%ininte
tele
le ine
inel#l#ii !i ale
ale ra#l
ra#l#i
#i care $redi!$#n
societatea catre urmatoarea etapa din $ar#ul distrug"torului. A
cauta +a"torii "are $redi!$#n !o"ietatea la o no#a or'aniare
"ole"ti
"ole"tiaa a ra#l#i
ra#l#i inseamna a cauta dincolo de rolul elitelor,
dincolo
dincolo de mijloacele
mijloacele de executie raului, a "a#ta la o !#%edenie de "a#e, $rintre "are in"l#de% !i
executie ale raului,
mentalitatile, adica ceea ce  pluteste in aerul opiniei op iniei publice' , a cauta astfel la duhurile
duhurile rautatii
rautatii care se a'la
in va%duhuri si care se intrupeaza in "andirea"andirea colectiva a oamenilor, in judecatile
judecatile lor, in principiile
principiile de actiune
si de or"anizare in viata individuala si sociala. Astfel, nu ne raportam la mersul lumii ca un  jo" %e"ani" 2sau
 pu))le5 al sistemului si al elitelor, ci ne raportam ca la un +eno%en i!tori" !i !o"ial ale carui implicatii se inscriu
in realitatea nevazuta si ale carui consecinte mer" dincolo de chipul acestui veac.

A"ea!ta adan"ire in %er!#l l#%ii tine de teologia istoriei* !i ni"i ai"i, $re"#% ni"i in tal"#irile
tal"#irile S"ri$t#rii,
S"ri$t#rii,
%ai ale! ale A$o"ali$!ei, n# !e $oate aanta ori"ine !i ori"#%.  ;u se poate sa vrei sa descrii istoria si directia
in care
care me
mer"r"ee lume
lumea,
a, faca
facand
nd ast
astra
ract
ctie
ie de inte
intele
lept
ptii orto
ortodocsii care au facut acest lucru inaintea ta> un
docs
Dostoievski,
Dostoievski, un Soljenitin, un Serap#im 0ose, iar de la noi un Mircea *ulcanescu, un !etre utea, pe alocuri un
 ;ae Ionescu. Daca procedam altminteri, asa cum in talcuirea Scripturilor,
Scripturilor, ratacim daca ne azam pe mintea
noastra saraca, asa si in analiza i!toriei !i a !o"ietatii , da"a n# inata% de la %ai %arii no!tri !i n# "a#ta%
!a ii i%ita%, "i +a"e% de "a$#l no!tr#, atunci suntem diletanti, superficiali si in"#itim toate teoriile de6a
valma, ne+iind "a$aili !a di!"erne% adear#l de %in"i#na, ane"doti"#l de eeni%ent#l i%$ortant !i, %ai
ale!, duhul si perspectiva
perspectiva ortodoxa de cele protestante si de cele seculare. Iar aici ne referim nu la o conditie
suficienta pentru cel care doreste sa intelea"a mersul lumii, ci aia la o conditie sine ua non, elementara, fara
de care intre" demersul descriptiv este construit pe fundamente "resite si da erori fatale.

 ;u putem distin"e, face diferenta, cerceta duhurile!  decat daca avem impropriata o ;'rila< !i o ii#ne
ortodoxa !i d#oni"ea!"a inte'rala, asa cum aveau cei mentionati mai sus, asupra vietii noastre si a asupra
lumii, asupra istoriei si a viitorului.  C# "at ae% a"ea!ta $er!$e"tia %ai $lina de !aoarea, de '#!t#l
"redintei ii, traite, "# atat o% intele'e %ai %#lte.   Altminteri, plini de parere de sine, ne vom prinde
urec#il
urec#ile-
e- in #atisurile,
#atisurile, sc#emele
sc#emele si jocurile
jocurile de puzzle ale sistemelor
sistemelor de tot felul,
felul, convinsi
convinsi ca avem deja la
de"etul
de"etul mic le"ile
le"ile lor de functio
functionare.
nare. Intele"erea
Intele"erea noastra nu treuie sa fie insa mecanica, seaca, ci treuie sa
 provina din inima si sa se intoarca in inima. !entru ca

de a# avea darul proorociei +i tainele toate le,a+ cunoa+te #i orice +tiin)ă ! #i de a# avea atHta credinţ" încHt s"
$ut #i $unţii! iar dragoste nu am* nimic nu sunt 2/ )or. /, =5.
=5.

Sau cum arata )uviosul Iustin !opovici>

!opovici >

=L
 3ar noi $o!ed/% a"ea!t/ "#noa1tere 0n de1ert, dacă aceasta nu este trans'ormată (n rugăciune ! ru"'ciune
 prin care ristos
ristos ne va p'zi pe viitor de a deveni
deveni noi %n$ine
%n$ine sem'n'torii $i cultivatorii
cultivatorii unor astfel de ne"#ine.

intreprins C#io!#l Sera$i% Ro!e, descriind ma"istral avansul in

Asa ceva a intreprins
istorie al du#ului ni#ilismulu
i#ilismuluii prin ideolo"iil
ideolo"iilee lierale, revolution
revolutionare
are si apoi
totalitare.. Asa
totalitare Asa ceva facutt si F. 3o!toie!4
ceva a facu 3o!toie!4i,i, descriind d##l anari!t !i
iolent-#"i'a! al de$onilor
de$onilor revolution ari. Asa
revolutionari Asa cev facutt si Alexandr
ceva a facu
Soljenitin, aratand unde anume are loc atalia decisiva intre ine si rau> in
ini$a o$ului,

In #lti%a in!tanta, li$!a ori"arei $er!$e"tie d#oni"e!ti in modul in care

unii
unii descriu
descriu sistemul-
sistemul- este viziila randul ei, o ideolo'ie. 1r,
viziila si devine, la randul
ideolo"iei nu i se poate opune alta ideolo"ie decat daca dorim sa infruntam
raul cu mijloacele sale, cu du#ul sau, si sa ocultam adevaratele sale cauze ,
+o"ica simplista si simplificatoare a ideologiei anti-siste$! "refata pe o or$a
ortodoxa, aduce mult cu $aradi'%ele %arxi!t-lenini!te in care erau descrise
realitatile lumii contemporane> o sc#ema ri"ida si facila, o lo"ica dialectica, pe
etape, o istorie constran"atoare care mer"e ceas si in mod determinist, in care
tot#l e de"i! de !i  prin !i!te%. Asadar
Asadar,, o "on"e$tie
"on"e$tie inr#dita, $aradoxal, "#
il#%ini!%#l, "# #%ani!%#l, in "are n# ra#l "re!"#t in ini%a o%#l#i e
e!ential, "i ra#l exterior, produs de sistem si inda"uit de un 3#%nee# care nu e specific ortodoxiei, ci poate
i!la%#l#i !i i#dai!%#l#i 6 un $umne%eu care isi are planurile lui* total separate de voia si alegerea omului.

Daca asupraa i!$itei de-a drea$ta  de a comate ideolo"i

Daca asupr ideolo"iaa cu alta ideolo"i
ideolo"ie,
e, am insistat indeajuns in aceste
materiale, aratand care este modalitatea ortodoxa de a infrunta si a vadi raul,  aducem aminte, pe scurt, de
celelalte fatete pe care le ia  ideolo'ia cand se incearca a se fura mintile oamenilor si pe care a descris6o, la un
nivel amplu, si Alexandr Soljenitin in fata unei asistentei socate, formate din inteli"#entsia
inteli"#entsia societatii americane,
care nu se astepta sa fie iciuita in cuvant de proaspatul evadat din la"arul sovietic. !entru ca  la rada"ina
ra#l#i, atat la *est cat si la 7st, nu este altceva decat meta6reli"ia  #%ani!%#l#i
#%ani!%#l#i<:<: credinta ca omul este
masura tuturor lucrurilor si ca 'ericirea poate 'i organi%ata prin mi0loace politice pe pamant . Adica  a"ea
ideolo'ie care ofera justificare, indre$tatire pentru dezlantuirea patimilor omenesti, ceea ce duce la starea de
de"radare intensa in care se "aseste omenirea astazi@

In plus, adau"am noi, umanismul nu a ramas doar in terenul filosofiilor laice si politice. 7l se de"#izeaza si intra
si su pielea actului reli"ios. E!te ora %ai ale! de a"el !oi de reli'ioitate +al!a, de a"el "re!tini!% !e"at#it
de !ea %ant#itoare pe care incearca sa ni6l vanda ne'#!torii "redintei:

Acestea sunt cuvintele care descriu cel mai ine toate incercarile facute de slujitorii =de%voltarii* progresului*
umanitatii* 'ilantropiei* dreptatii si pacii ' intre popoarele lumii, fie ca acestia lucreaza pe palierul politico6
economic al Imparatiei 9niversale 2vezi
2 vezi summit6urile L si =H5
=H 5 fie ca e vora de doctrina sociala a 8isericii
)ato
)atoli
lice
ce expu
expusa
sa intr
intr6o
6o enciclica
enciclica intitula
intitulata
ta pomp
pompos
os  ragoste in adevar', fie ca e vora de  de  intalnirea
isericilor- crestine de la +on.
+on . oate aceste sfortari aceeasi lima si au acelasi scop> edi+i"area
sfortari voresc aceeasi
#lti%ei #to$ii !o"iali!te, a !tat#l#i %ondial "are i!i a!tea$ta "ond#"ator#l !a# !#$re%.

=3
2din articolul ?5A@I @/@I 7A / SI0GCFA AAGIF5 I0@FC A0@I?FIS@ 5

9n crestinism care, pe lan"a faptul ca este eretic, a devenit si #%ani!t-il#%ini!t, dupa cum am aratat in analia
#lti%ei en"i"li"e $a$ale !o"iale:

S' recapitul'm> ade/r#l eti" $e "are i!eri"a "atoli"/ 0l $ro$o/d#ie1te, $rin 2a$a 2a#l VI 1i Kenedi"t,
e!te deoltarea $lenar/ a o%#l#i, 0n $arti"#lar, 1i $ro're!#l 0ntre'ii #%anit/*i, 0n 'eneral. Acest ideal de
evan"#eliz'rii %ai %#lt, ean'eliarea e!te de
dezvoltare plenar' este, de fapt, le"at intim de imperativul evan"#eliz'rii
+a$t ideal !o"ial al deolt/rii. 8iserica este c#emat' s' moilizeze lumea %n jurul idealului, prin oferirea unei
viziuni etice justificatoare. !entru %mplinirea dezvolt'rii plenare $i a pro"resului
pro"resului este nevoie ur"ent' de reform'
$i de ac&iune curajoas'. Mia e!te #ria!/: reali%area 'raternită)ii universale.

In mod ironic, acest =cre =crest

stin
inis
ism#
m# umani
umanistst se suprsuprap
apun
unee perf
perfec
ect,
t, in aces
acestt aspe
aspect
ct,, pest
pestee ideologia
=crestinismului# anti,sistem : !i in "a#l l#i $a"at#l o%#l#i n# $roine din ini%a !a, "i e!te 'enerat de
nedre$tatile
nedre$tatile !i!te%#l#i.
!i!te%#l#i. )restinismul papal, al Marelui Inc#izitor, vrea astfel !a reol#tionee, !a di!tr#'a
din te%elii ;l#%ea e"e<, "a !a (re"on!tr#ia!"a !i!te%#l #to$i" !i tirani" $er+e"t, in "are a"e!te
nedre$tati !o"iale !#nt indre$tate la !"ara i!tori"a, dupa cum, in mod "enial, arata Dostoievski inca din
secolul XIX %ve)i  post,scriptumul articolului Be trai$ asta)i, e %nu( $ai poate i acut.' (. Ideolo"ia anti6
sistem, la capatul celalalt, propovaduieste un fel de Brevolutionara' iesire din siste$ %societate(, de o maniera
fara precedent in istoria isericeasca, in scrierile Sfintilor !arinti si in Scripturi, afirmand, practic, ca numai
aceasta ar fi ec#ivalenta cu iesirea din pacat, )restinismul autentic, insa, se afla pe calea imparateasca, de o
maniera asemanatoare in care erau descrisi crestinii in epistola
in  epistola catre Dio"net>

+ocuiesc %n &'rile %n care s6au n'scut, dar ca str'inii iau parte la toate ca cet'&eni, dar $e toate le rad/ "a
!tr/ini orice &ar' str'in' le e patrie, 1i ori"e $atrie le e *ar/ !tr/in/.  Se c's'toresc ca to&i oamenii $i nasc copii,
dar nu arunc' pe cei n'scu&i. ?ntind mas' comun', dar nu $i patul. Sunt %n trup, dar n# tr/ie!" d#$/ tr#$.
Lo"#ie!" $e $/%)nt, dar !#nt "et/*eni ai "er#l#i. Se !#$#n le'ilor r)nd#ite de !tat, dar, $rin +el#l lor de
ia*/, ir#ie!" le'ile.

Idealurile umaniste sunt, de fapt, comune unei inter$retari %ilenari!te a $ro+etiilor din Ve"i#l Te!ta%ent:

!e scurt, interpretarea profetilor *ec#iului estament a fost facuta in c#eie sociala, c#iar  socialista. 2ro+etii
!#nt $reentati de $reotii $ro+e!ori !i rainii
rainii $arti"i$anti dre$t $ro$oad#itori
$ro$oad#itori ai ;dre$tatii !o"iale<, ai
;eti"ii !o"iale< !i "a a$aratori ai de%nitatii #%ane. Adica, propovaduitori ai unei ordini ideolo"ice omenesti
utopice, in care dreptatea si pacea- stapanesc. 1 oranduire sociala perfecta, lucru pe care Dumnezeu niciodata
nu l6a fa"aduit omenirii. Ni%i" %ai de$arte de %e!aj#l $rooro"ilor, "are a# an#ntat enirea Mant#itor#l#i
!i di!tr#'erea
di!tr#'erea a"e!tei l#%i a!a "#% e!te ea a"#%. 2ro+etii a# $ro$oad#it I%$aratia
I%$aratia l#i 3#%nee#,
3#%nee#, "are
n# e!te din a"ea!ta l#%e. Noii teolo'i a+ir%a in!a "a $rooro"ii $ro$oad#ie!" o i%$aratie l#%ea!"a.

)u o astfel de ideolo"ie in care se cultiva in oameni o speranta a intemeierii fericirii universale pe pamant,
in"l#!i de "atre lideri $oliti"i, nu este "reu sa ne ima"inam care va fi deznodamantul istoriei omenirii din
momentul in care ao!#l !i anaria, raoi#l !i "ine !tie "e alta $ande%ie or in"e$e .

*edem asadar cum diaol#l

diaol#l i!$ite!te
i!$ite!te +olo!ind "# $re"adere
$re"adere +rant#ri dindin S"ri$t#ra pentru a le deturna in
capcan
capcanele
ele pre"a
pre"ati
tite
te de el. Atat
Atat prin aceste i!$i
prin aceste i!$ite
te ale
ale crestinismului ideologi%at umanist , unde ispiteste, ca
altada
altadata
ta in pusti
pustie,
e, fa"adu
fa"aduind
ind transf
transform
ormare
areaa pietr
pietrelo
elorr in paine,
paine, cat si prin,
prin, la capatu celalalt,t, i!$ite ale
capatull celalal

H
 "re!ti
"re!tini!%
ni!%#l
#l ideolo
ideolo'i
'iat
at anti-!i
anti-!i!te%
!te%,, de ti$ eloti
eloti!t-r
!t-reol
eol#ti
#tionar
onar, folos
folosind
ind citate
citate evan"#
evan"#eli
elice
ce pentru
pentru
 justificarea sinuciderii sociale siTsau iolo"ice
iolo"ice si pentru adoptarea unei viziuni mecaniciste asupra sfarsitului
sfarsitului
lumii.

!entru ca spunem cu toata taria, marturisind> traim vremurile de pe urma si timp nu va mai fi si alaurul se
zate, scurt . 3ar a"ea!ta e!te $entr# "oar!irea $a"atelor noa!tre !i $entr# li$!a de
zate, caci stie ca timpul lui e scurt.
$o"ainta. )ine se va mantui dar in astfel de zileG )el care crede in indemnul Manuitorului>

<i iat" vin curHnd, ericit cel ce p")e#te cuvintele proorociei acestei c"rţi  2Apocalipsa
 2Apocalipsa ==, K5
K5

(((

AL. SOLJENITAN: Linia care separa binele de rau intersecteaza inima fiecarui om
Frustra&i de sfera superioar' a existen&ei umane prin natura
activit'&ii $i prin ale"erea de via&' f'cut', slujitorii
Stailimentului
Stailimentului Alastru %e vorba de perpetuatorii siste$ului
concentrationist GC7AG  n,n,5 tr'iau cu $i mai mult'
 plenitudine inferioar'.  Bi a"olo era# !t/$0ni*i
 plenitudine $i l'comie %n sfera inferioar'.
1i dirija*i ($e l0n'/ +oa%e 1i !ex de "ele %ai $#terni"e
in!tin"te ale exi!ten*ei in+erioare: in!tin"t#l $#terii 1i
in!tin"t#l "01ti'#l#i. (Mai "# !ea%/ in!tin"t#l $#terii, 0n
de"eni#l din #r%/ el !-a doedit %ai i%$ortant de"0t anii.

2#terea e!te otra/, !e 1tie de %ilenii. Fie "a ni%eni ni"iodat/

!/ n# do0ndea!"/ $#tere %aterial/ a!#$ra altora= ?ns' pentru
un om care crede c' deasupra noastr' a tuturor exist' ceva
superior $i astfel este con$tient de limitele sale, puterea nu este
%nc' mortal'. 2entr# oa%enii li$!i*i de !+era !#$erioar/,
$#terea e!te "a $to%aina, a"ea otra/ "are re#lt/ din
$#tre+a"*ia $roteinelor ani%ale. O dat/ in+e"ta*i  n# %ai a#
!"/$are. (?

 upa ce descrie un episod in care s-a co$portat el insusi

$eschin ata de arestati! cand era oiter %n,n,(:

Iat' ce %nseamn' un ofi&er, c#iar dac' epole&ii lui nu sunt ala$triB Dar dac' erau ala$triG 3a"/ i !e in!in#a
ideea "/ $rintre o+i*eri el e!te !area $/%0nt#l#i9 C/ l#i i !e a"ord/ %ai %#lt/ 0n"redere de"0t altora, 1i el
1tie %ai %#lte de"0t al*ii, 1i $entr# toate a"e!tea tre#ie !/-i 0re in"#l$at#l#i "a$#l 0ntre $i"ioare 1i 0n
$oi*ia a!ta !/-l 0nde!e 0ntr-#n #rlan9 De ce s' nu 6l %ndeseG@

?mi atriuiam spirit de sacrificiu dezinteresat.  3ar 0n realitate era% $e de$lin $re'/tit !/ dein #n "/l/#. Bi
da"/ intra% la 1"oala NV3-#l#i 0n ti%$#l l#i Ejo, $oate "/ 0n re%ea l#i Keria a1 +i +o!t 0ndeaj#n! de
#n9?

/
 Acel cititor care a+teaptă ca această carte să 'ie o demascare politică poate s,o (nchidă aici.

3a"/ tot#l ar +i at0t de !i%$l#= C/ #ndea exi!t/ oa%eni ne'ri, "are !/0r1e!" inten*ionat doar +a$te ne're
1i n# tre#ie de"0t !/-i deo!ee1ti de "eilal*i 1i !/-i di!tr#'i. 3ar linia "are !e$ar/ inele 1i r/#l
inter!e"tea/ ini%a +ie"/r#i o%. Bi "ine a di!tr#'e o #"/*i"/ din ini%a !a9?

In decursul vie&ii unei inimi, aceast' linie %$i sc#im' locul %n ea fie %mpins' de ucuria r'ului, fie elier%nd
%nfloritor. Un#l 1i a"ela1i o% la 0r!te di+erite, 0n di+erite !it#a*ii de ia*/ e!te #n o% "#
spa&iul pentru inele %nfloritor.
tot#l di+erit. C0nd a$roa$e de diaol. C0nd a$roa$e de "ele !+inte. Dar numele nu se sc#im', $i lui %i
atriuim totul.

Socrate ne6a l'sat dictonul> cunoa+te,te pe tine (nsu)i"

cutremura&i> n-a +o!t de"0t o

Ci %n fa&a "ropii %n care ne pre"'team s'6i %mpin"em pe opresorii no$tri ne oprim cutremura&i>
 0nt0%$lare "/ n-a% +o!t noi "/l/ii, "i ei. (?

3e la ine la r/# n# e!te de"0t #n !in'#r $a!, !$#ne $roer#l.

3e"i  1i de la r/# la ine. (?

!entru noi e mai firesc s' spunem c' astfel de oameni nu pot s' existe, c' nu exist'. E!te ad%i!iil "a ti"/lo1ii
!/ +ie de!"ri1i 0n a!%e, $entr# "o$ii, $entr# !i%$litatea i%a'inii. Dar c%nd marea literatur' universal' din
secolele trecute ne v%ntur' $i ne tot v%ntur' fi"uri de scelera&i dintre cei mai cumpli&i 6$i S#akespeare, $i Sc#iller,
$i Dickens – mi se pare c', %ntr6o oarecare m'sur', acest lucru seam'n' a teatru de %lci, peniil pentru
%n&ele"erea contemporan'. 7ste interesant cum sunt zu"r'vi&i ace$ti scelera&i.  S"elera*ii lor !e re"#no!" "a
atare 1i "/ a# !#+let#l ne'r#, 0n a"e!t +el 1i ra*ionea/: n# $ot !/ tr/ie!" da"/ n# +a" r/#.  ai s'6l %nt'r%t pe
tata %mpotriva frateluiB S' m' delectez cu suferin&ele victimeiB Ia"o spune foarte clar c' &elurile $i impulsurile
sale sunt ne"re, z'mislite din ur'.

N#, a1a "ea n# exi!t/= Ca !/ +a"/ r/#l, o%#l tre#ie %ai 0nt0i !/-l $er"ea$/ "a ine !a# "a $e o +a$t/
+irea!"/ 1i 0n*elea!/ "a atare. A$a este, din fericire, firea omului, c' el tre#ie !/ "a#te j#!ti+i"are +a$telor
!ale.

Rustific'rile
Rustific'rile lui Macet# au fost slae $i astfel l6au cople$it mustr'rile de con$tiin&'. Apoi $i la"o este un
mielu$el. Fanteia 1i +or*ele !#+lete1ti ale "ri%inalilor l#i Sa4e!$eare !e li%ita# la "el %#lt e"e "adare.
 3entru că ei nu aveau o ideologie.

Ideolo'ia  iat/ "ine o+er/ j#!ti+i"area nele'i#irii 1i t/ria ne"e!ar/, de l#n'/ d#rat/, !"elerat#l#i. Acea
teorie !o"ial/ care %l ajut' s'6$i justifice faptele fa&' de sine $i fa&' de al&ii, 1i !/ n# a#d/ re$ro1#ri, nici
 lesteme, ci doar laud' $i vore de cinstire.
cinstire. Astfel inc#izitorii
inc#izitorii %$i motivau ac&iunile
ac&iunile prin cre$tinism,
cre$tinism, cuceritorii –
 prin "lorificarea
"lorificarea patriei, colonizatorii
colonizatorii – prin civiliza&ie,
civiliza&ie, nazi$tii – prin
prin ras', iacoinii $i ol$evicii
ol$evicii – prin
e"alitatea, fraternitatea $i fericirea "enera&iilor viitoare.
viitoare.

=
 3atorit/ Ideolo'iei, !e"ol#l#i al -lea i-a +o!t
/r/it !/ ex$eri%entee nele'i#irea 0n %ilioane
de exe%$lare. ;ele"iuirea nu poatepoate fi dezmin&it', nu
 poate fi ocolit'
ocolit' ori trecut' su t'cere. Atunci cum s'
%ndr'znim s' st'ruim c' nu exist' nele"iui&iG Atunci
cine a nimicit aceste milioaneG Ins' f'r' scelera&i
Ar#ipela"ul n6ar fi existat.

A circulat zvonul c' prin anii /3/L6/3=H, c#ipurile

c#ipurile
)7A din !etro"rad $i cea din 1dessa nu6i %mpu$cau
 pe to&i condamna&ii
condamna&ii lor, ci pe unii dintre
dintre ei %i aruncau
2de vii5 drept #ran' animalelor din menajeriile
ora$ului. ;u $tiu dac' este adev'r sau calomnie, iar
dac' au fost cazuri – c%teG 7u %ns' nici nu m6a$ apuca s' caut dovezi> dup' exemplul "'itanelor alastre, le6a$
 propune s' ne imposiil. At#n"i, de #nde $#teai, 0n "ondi*iile +oa%etei
ne dovedeasc' ele %nsele c' a$a ceva este imposiil.
din a"ei ani, !/ +a"i ro!t de ran/ $entr# %enajerie9 S-o r#$i de la '#ra "la!ei %#n"itoare9 Ace$ti
du$mani tot or s' moar', atunci de ce s' nu sprijine, prin moartea lor, cre$terea animalelor s'latice din
0epulic', contriuind
contriuind astfel la pro"resul nostruG
nostruG 1are nu este ra&ionalPG

Iat/ li%ita $e "are !"elerat#l !a4e!$earean n-o a de$/1i ni"iodat/, dar !"elerat#l "# ideolo'ie o tre"e,
iar o"ii l#i r/%0n !enini.

?n fizic' sunt cunoscute %/ri%ile !a# +eno%enele de $ra'. Sunt acele m'rimi ori acele fenomene care nu
exist' c%tu$i de pu&in c%t' vreme nu este trecut un anumit pra" cunoscut de natur' $i cifrat de ea. 1ric%t ai &ine
litiul su lumin' "alen', el nu va eliera electroni, %ns' %ndat' ce s6a aprins o sla' lumin' al'strie –
numaidec%t %ncep s' se smul"' 2a fost trecut pra"ul efectului fotoelectric5B !o&i s' r'ce$ti oxi"enul la peste o sut'
de "rade, preseaz'6l la orice presiune – "azul rezist', nu cedeaz'B %ns' c%nd a trecut pra"ul de o sut' optsprezece
"rade – %ncepe s' cur"', este lic#id.

2e!e%ne "/ nele'i#irea e!te tot o %/ri%e de $ra'. 3a, toat/ ia*a l#i
o%#l o!"ilea/, !e ate 0ntre r/# 1i ine, al#ne"/, a$oi "ade, !e "a*/r/,
!e "/le1te, din no# !e 0nt#ne"/, dar, $0n/ n# tre"e $ra'#l nele'i#irii, el
%ai are $o!iilitatea de a !e re0ntoar"e 1i de a r/%0ne 0n !+era !$eran*ei
noa!tre. C(nd (nsă prin densitatea 'aptelor rele ori prin gradul lor de
 gravitate* ori prin asolutismul puterii
puterii el trece pe nea+teptate peste prag*
atunci a ie+it din umanitate. 9i* poate* 'ără putin)ă de (ntoarcere.

Din vremuri imemoriale, ideea pe care oamenii $i6o formeaz' despre

dreptate este alc'tuit' din dou' jum't'&i> virtutea triumf', iar viciul este
 pedepsit.

Am avut norocul s' apuc'm acele vremuri c%nd virtutea, de$i nu triumf', nu
mai este #'ituit' cu clinii. 8'tut', ji"'rit', virtutea, %mr'cat' %n zdren&e,
este l'sat' s' intre, s' se a$eze %ntr6un col&, numai s' nu cr%cneasc'.


Ni%eni 0n!/ n# 0ndr/ne1te !/ !"oat/ o or/ de!$re i"i#. 3a, irt#tea a +o!t atjo"orit/, dar i"i#l n#
are ni"i #n a%e!te". 3a, "0te %ilioane de oa%eni a# +o!t nenoro"i*i, 0n!/ inoa*i n-a# exi!tat. Iar dac'
cineva %ncearc' s' desc#id' "ura> &ar cu$ r"$îne cu aceia! care 8' din toate p'r&ile este omardat cu
repro$uri, la %nceput %n mod amical> & Nu,i ine* tovară+i" $e ce să %g(ndărim rănile vechi4"# 2)#iar $i privitor
la Ivan Denisovici, pensionarii ala$tri
ala$tri anume asta repro$au> de ce s' z"%nd'rim r'nile acelora care au stat %n
la"'rG 7i, c#ipurile, treuie menaja&iB5 Apoi cu "#ioa"a>  !>ei* voi cei care a)i scăpat te'eri* tăce)i" 6oi nu a)i
 'ost reailita)i"# 

Ci iat' c' %n ermania de *est p%n' %n anul /3JJ au fost condamna&i optzeci $i $ase de mii de criminali nazi$ti(.
Iar noi ne sufoc'm, noi nu cru&'m pa"inile ziarelor $i orele emisiunilor de radio, noi $i dup' ce termin'm lucrul
r'm%nem la mitin" $i vot'm> 7ste pu&inB Ci optzeci $i $ase de mii este pu&inB Ci dou'zeci de ani pentru judecat' –
este pu&inB reuie s' continueB

+a noi au judecat 2dup' datele pulicate5 aproximativ treizeci de oameni.

!e noi ne preocup' ce se %nt%mpl' dincolo de 1der $i de 0in. Dar ce este %n jurul Moscovei $i l%n"' Soci, dincolo
de "ardurile verzi,  +a$t#l "/ #"i'a1ii /ra*ilor 1i $/rin*ilor no1tri !e $li%/ $e !tr/ile noa!tre 1i noi ne
d/% la o $arte !/ le +a"e% lo"  a!ta n# ne +r/%0nt/, n# ne atin'e, a!ta 0n!ea%n/ >!/ r/!"oli% tre"#t#l<.

Dac' cei optzeci $i $ase de mii de condamna&i din ermania de *est ar fi transforma&i %n ru$i la propor&iile
respective, pentru &ara noastr' asta ar %nsemna un sfert de milionB

Dar nici %ntr6un sfert de secol noi n6am "'sit nici unul dintre ei, pe nici unul dintre ei nu i6am c#emat %n
 judecat', nou' ne este fric'
fric' s' le z"%nd'rim r'nile. Ci ca simol al lor al tuturor, pe strada ranovski, la num'rul
Molotov> $lin de !ine, %/r'init, "are ni"i $0n/ 0n i#a de ai n# !-a "onin! de ni%i", i%$re'nat
, tr'ie$te Molotov>
$e de-a-ntre'#l "# !0n'ele no!tr#, 1i tre"e "# aer di!tin! trot#ar#l "a !/ #r"e 0ntr-o l#%#in/ l#xoa!/.

1 eni"m' pe care n6o vom dezle"a noi contemporanii> de ce ermaniei i6a fost dat s'6$i pedepseasc' criminalii,
iar 0usiei nu i6a fost datG C0t de $ri%ejdio! a +i dr#%#l no!tr# da"/ n# ne e!te dat !/ ne $#ri+i"/% de
a"ea!t/ !$#r"/"i#ne "e $#tree1te 0n tr#$#l no!tr#9 Ce le"*ie a $#tea R#!ia !/ dea l#%ii9

?n procesele din ermania, a ici, a colo, se %nt%mpl' un fenomen uluitor> inculpatul

inculpatul se ia cu m%inile de cap,
refuz' s' se apere $i nu mai cere nimic triunalului.
triunalului. 7l spune c' $irul crimelor s'v%r$ite
s'v%r$ite enumerate $i prezentate
din nou %n fa&a lui %l umplu de repulsie $i nu mai dore$te s' tr'iasc'.

Aceasta este realizarea cea

ce a mai %nalt' a unei instan&e de judecat'> viciul este %n asemenea m'sur' os%ndit, %nc%t $i
criminalul se leap'd' de el %nsu$i.

Uara care, de la triuna judec'torului,

judec'torului, a condamnat viciul de optzeci $i $ase de mii de ori 2$i l6a condamnat
irevocail %n literatur' $i %n r%ndul tineretului5,
tineretului5, se purific' de el an dup' an, treapt' dup' treapt'.

3ar noi "e tre#ie !/ +a"e%9... )%ndva, urma$ii no$tri vor numi c%teva dintre "enera&iile noastre "enera&ii de
 pap'6lapte> mai %nt%i
%nt%i am %n"'duit cu supu$enie
supu$enie s' fim 'tu&i
'tu&i cu milioanele, pe urm' i6am
i6am ocrotit cu "rij'
"rij' pe
uci"a$i, s'6$i tr'iasc' ferici&i 'tr%ne&ile.

4
Ce-i de +/"#t, da"/ %area tradi*ie a "/in*ei r#!e1ti ei n-o $ot 0n*ele'e 1i li !e $are ridi"ol/9  )e6i de f'cut
dac' frica animalic' de a %ndura m'car a suta parte din ceea ce ei au pricinuit altora precump'ne$te
precump'ne$te %n ei orice
impuls spre dreptateG Dac' se &in lacomi, cu "#earele $i cu din&ii, de recolta unurilor crescute din s%n"ele celor
mor&iG

De un' seam' c' aceia care au %nv%rtit manivela ma$inii de tocat carne, c#iar $i numai %n /3K, nu mai sunt
tineri, au %ntre cincizeci $i $aizeci de ani, $i6au tr'it anii cei mai uni %n el$u" $i %ndestulare, %n confort, $i  ori"e
$edea$!/ $e %/!#r/ e tardi/ 1i n# %ai $oate +i !/0r1it/.

 ;oi %ns' vom fi m'rinimo$i, n6o s'6is'6i %mpu$c'm, nu le vom

vom turna pe "%t ap' s'rat',
s'rat', nu6i vom da #ran'
#ran'
 plo$ni&elor,
 plo$ni&elor, nu le vom pune
pune z'ala E0%ndunicii-, nu6i vom &ine c%te o s'pt'm%n'
s'pt'm%n' %n picioare nedormi&i,
nedormi&i, n6o s'6i
 u$im cu cizmele $i nici
nici nu le vom str%n"e
str%n"e capul %n cercul de fier, nu6i
nu6i vom lovi cu astoanele de cauciuc $i nu6i
nu6i
vom %n"#esui %n celul' ca pe ni$te a"aje, s' stea unul peste altul 6  ni%i" din tot "e a# +/"#t ei= 3ar 0naintea
*/rii noa!tre 1i 0naintea "o$iilor no1tri !#nte% oli'a*i !/-i "/#t/% 1i !/-i j#de"/% $e to*i= S'6i judec'm nu
at%t pe ei, "0t %ai ale! "ri%ele lor. S' facem ca fiecare dintre ei s' spun' cu "las tare>

 5 $a* am 'ost un călău +i un uciga+.

Ci dac' acest lucru ar fi rostit %n &ara noastr' numai de un sfert de milion de ori 2propor&ional,
2propor&ional, s' nu fim mai
 prejos de ermania 1ccidental'5,
1ccidental'5, poate c' ar fi de ajunsG

n !e"ol#l al -lea n# e!te "# $#tin*/ "a de"enii de-a r0nd#l !/ n# deo!ee1ti "are !#nt atro"it/*ile
$a!iile de j#de"at/ 1i "e e!te >tre"#t#l< "are, > n# tre#ie r/!"olit<=

Tre#ie !/ "onda%n/% 0n %od $#li" 0n!/1i ideea de re$ri%are a #nor oa%eni de "/tre al*ii= Tre"0nd
i"i#l !# t/"ere, "#+#nd0nd#-l 0nl/#ntr#l no!tr# doar !/ n# ia!/ a+ar/, noi, de +a$t, 0l !e%/n/%, 1i el a
r/!/ri 0n%iit 0n iitor= F'r' a6i pedepsi ori m'car f'r' a6i lama pe criminali, nu numai c' pur $i simplu le
ocrotim 'tr%ne&ile
'tr%ne&ile infame, dar prin asta nu facem altceva dec%t s' smul"em de su noile "enera&ii orice
fundament al ideii de dreptate. Iat/ de "e a"e!te 'enera*ii "re!" >indi+erente<, n# din $ri"ina >!laei
a"tiit/*i ed#"atie<. Tinerii "a$/t/ "onin'erea "/ ti"/lo1ia n# e $ede$!it/ ni"iodat/ $e $/%0nt, dar
ad#"e 0ntotdea#na #n/!tare.

Bi a +i ne$l/"#t, 1i a +i "#%$lit !/ tr/ie1ti 0ntr-o a!t+el de *ar/=

2Fra"ment din> Arhipelagul Gulag , ol , 7d. 9nivers, =HH35

=HH3 5

 AL. SOLJEN!AN" #adacina dezastrului din noi" CREDINTA IN OM SI IN FERICIREA

TERESTRA

(+ra'%ente din di!"#r!#l de la Qarard, GH

GH

:
 „Mediocritate spirituală” 

oat' via&a mea am tr'it su un re"im comunist $i pot s' v'
spun c' o societate f'r' o raportare le"al' oiectiv' este ceva
asolut %n"rozitor. ?ns' o societate azat' doar pe litera le"ii,
f'r' s' mear"' pu&in mai departe, e$ueaz' lipsindu6se de
folosirea %n propriul ei eneficiu a unui spectru mult mai lar"
de posi
posiililit'
it'&i umane. Litera le'ii e!te $rea re"e 1i $rea
&i umane.
+or%
+or%alal// $ent
$entr#r# a aea aea o in+l
in+l#e
#en*
n*// ene
ene+i+i"/
"/ a!#$
a!#$rara
!o"iet/*ii. )<nd %ntrea"a via&', %n ansamlul ei, este %n&esat'
de rela
rela&i
&iii %n spir
spirit
itul
ul le"i
le"ii,
i, se de"a
de"aj'
j' o atmo
atmosfsfer
er'' de
medioc
mediocritritate
ate spirit
spiritual
ual'' care
care parali
paralizeaz
zeaz'' $i cele
cele mai no noile
ile
elanuri ale omului. Bi a +i $#r 1i !i%$l# i%$o!iil !/ +a"e%
+a*/ $roo"/rilor !e"ol#l#i no!tr#, 0nar%at a%enin*/tor,
doar
doar "# ar%e ar%ele le #n
#noror !tr#"t
!tr#"t#r
#rii !o"ia
!o"iale
le le'a
le'alili!te
!te.. Ast'zi
soci
societ
etat
atea
ea occioccide
dent
ntal
al'' ne arat
arat'' c' %mp'
%mp'r'r'&e
&e$t pestee o
$tee pest
ine'
ine'al
alit
itat
atee 0ntr
0ntree lie
liert
rtat
atea
ea de a 0nde 0nde$l
$lin
inii ine
inele le 1i
liert
liertatea
atea de a !/)r1i
!/)r1i r/#l.
r/#l. (? 7volu&ia a fost treptat',
%ns' par
pare s' fi avu avut ca punct ecaree ineoitoarea
unct de plecar
"on"e$*ie #%ani!t/ "on+or% "/reia o%#l, !t/$)n al l#%ii,
n# $oart/ 0n !ine ni"i #n +el de !/%)n*/ a r/#l#i, $i tot
ceea ce existen&a noastr' ne ofer' %n materie de viciu este pur $i simplu rod#l !i!te%elor !o"iale 're1ite, "e
tre#ie a%endate 1i "ore"tate. otu$i, este destul de straniu s' vezi cum crima nu a disp'rut %n 1ccident, c#iar
dac' aici par a fi fost atinse cele mai une condi&ii de via&' social'. 8a c#iar crima este mai prezent' dec<t %n
societatea sovietic' mizerail' $i f'r' le"e@

$edia con%ec&ioneaz' un (s)irit al vremii*

Alt lucru care nu va sc'pa oservatorului

oservatorului sosit din 7stul totalitar,
cu presa sa ri"uros univoc'> de!"o$erirea #n#i "#rent 'eneral
de idei $riile'iate 0n !)n#l $re!ei o""identale 0n an!a%l#,
#n +el de !$irit al re%ii, d#$/ "riterii de j#de"at/
re"#no!"#te de to*i, de intere!e "o%#ne, !#%a a"e!tora d)nd
!enti%ent#l n# al #nei "o%$eti*ii, "i al #nei #ni+or%it/*i.
7xist' poate o liertate nelimitat' a presei, dar cu certitudine n# 1i
#na $entr# "ititor. Oiarele nu fac dec<t s' transmit' cu putere $i
emfaz' toate aceste opinii care nu contrazic "#rent#l de o$inie
do%inant. F'r' s' ai' nevoie de cenzur', "#rentele de
')ndire, de idei la %od/ !#nt !e$arate "# 'rij/ de "ele "are
n# le ")nt/ 0n !tr#n/, iar a"e!tea din #r%/, +/r/ a +i $ro$ri#-
i! interi!e, n# a# de")t $#*ine 1an!e !/ $/tr#nd/ $rintre
"elelalte rei!te literare 1i $eriodi"e, ori c#iar s' fie transmise
%n %nv'&'m<ntul superior. Studen&ii vo$tri sunt lieri %n sensul
le"al al termenului, dar sunt $rionierii idolilor $#rta*i 'oi de
ent#ia!%#l %odei. F'r' s' fie vora, ca %n 7st, de o violen&'
f'&i$', aceast' selec&ie operat' de mod', aceast' neoie de a te

J
 "on+or%a %odelelor !tandardiate, 0%$iedi"/ $e ')nditorii "ei %ai ori'inali !/-1i ad#"/ "ontri#*ia lor la
ia*a $#li"/ $i provoac' apari&ia unui primejdios spirit
spirit "re"ar, care se opune unei cre$teri %n adev'ratul sens al
cuv<ntului.
cuv<ntului. ?n S.9.A. mi s6a %nt<mplat s' primesc scrisori din partea unor persoane de o eminent' inteli"en&'@
 poate un profesor
profesor de la un mic cole"iu
cole"iu uitat, care ar fi putut contriui mult
mult la rena$terea $i m<ntuirea
m<ntuirea &'rii sale,
dar &ara nu avea cum s'6l aud', pentru c' mediei nici nu6i trecea prin cap s'6i dea cuv<ntul. Iat/ "e d/ na1tere
#nor $#terni"e $rej#de"/*i de %a!/, #nei oriri "are, 0n e$o"a noa!tr/, e!te 0n %od !$e"ial $ri%ejdioa!/
...

*estul a continuat s' avanseze cu pa$i fermi, adecva&i inten&iilor proclamate

proclamate pentru societate, ra& la ra& cu un
 pro"res te#nolo"ic uluitor.  Bi a!ol#t dintr-o dat/ !-a $o%enit 0n !tarea de !l/i"i#ne de ai.  Asta %nseamn'
te#nolo"ic uluitor.
c' eroarea tre#ie !/ !e a+le la r/d/"in/, la +#nda%ent#l ')ndirii %oderne. M' refer la ii#nea a!#$ra
l#%ii care a prevalat %n 1ccident, %n epoca modern'. M' refer la viziunea asupra lumii care a prevalat %n
1ccident $i care !-a n/!"#t 0n Rena1tere, $i ale c'rei
c 'rei dezvolt'ri politice s6au manifestat %ncep<nd cu Se"ol#l
L#%inilor. 7a a devenit aza doctrinei social6politice
social6politice $i ar putea fi numit' #%ani!%#l ra*ionali!t !a#
a#tono%ia #%ani!t/@ a#tono%ia $ro"la%at/ 1i exer"itat/ de o% la 0nt)lnirea "# toate +or*ele !#$erioare
l#i. !utem vori, de asemeni, de  antro$o"entri!%: o%#l e!te /#t "a +iind "entr#l a tot 1i a toate.

Din punct de vedere istoric, este posiil ca u$orul declin care s6a petrecut %n 0ena$tere s' fi fost inevitail. 7vul
Mediu ajunsese la epuizare din pricina represiunii intoleraile
intoleraile asupra naturii carnale a omului, %n favoarea
naturii sale spirituale. ?ns', %ndep'rt<ndu6se
%ndep'rt<ndu6se de spirit, omul s6a %nst'p<nit de tot ceea ce este material. )u exces
$i f'r' nici o m'sur'.  &)ndirea #%ani!t/, "are !-a $ro"la%at dre$t "/l/#/ a noa!tr/, n# ad%itea exi!ten*a
#n#i r/# intrin!e" 0n o% 1i n# edea alt/ 0ndatorire %ai noil/ de")t r/!$)ndirea +eri"irii $e $/%)nt.  Iat'
ce an"aja civiliza&ia occidental' modern', nou n'scut', pe  $anta $ri%ejdioa!/ a ador/rii o%#l#i 1i neoilor
%ateriale. ot ceea ce se afla dincolo de un'starea fizic' $i de acumularea unurilor
unurilor materiale, toate celelalte
nevoi umane caracteristice unei naturi sutile $i superioare, au fost zv<rlite %n afara c<mpului interesului de Stat
$i a sistemului social, ca $i cum via&a n6ar avea nicidecum un sens mai %nalt. ?n acest fel s6au l'sat falii desc#ise,
 prin care s6a n'pustit
n'pustit r'ul, iar #alena lui
lui putre"'it' sufl' ast'zi
ast'zi lier'. Mai mult' liertate
liertate %n sine nu reduce
c<tu$i de pu&in din prolemele umane ale lumii, a c#iar adau"' unele noi. 2@5

U%ani!%#l devenind %n cre$terea sa din ce %n ce mai materialist, permite, cu o incrediil' eficacitate,

conceptelor sale s' fie utilizate  %ai 0nt)i de !o"iali!%, a$oi de "o%#ni!%, astfel %nc<t arl Marx a putut spune
%n /L34 c' !comunismul este un umanism naturali%at#. S6a adeverit ulterior c' aceast' judecat' era departe de
a fi fals'. *edem acelea$i pietre care stau at<t la aza unui umanism alterat, c<t $i la cea a tuturor tipurilor
tipurilor de
socialism> #n %ateriali!% de ne!t/ilit, o elierare +a*/ de reli'ie 1i de re!$on!ailitatea reli'ioa!/, o
"on"entrare de !$irite a!#$ra !tr#"t#rilor !o"iale "# o aordare $retin! 1tiin*i+i"/. ;u este %nt<mpl'tor c'
toate aceste promisiuni retorice ale comunismului se centreaz' pe O%#l "# O %are 1i +eri"irea l#i tere!tr/. +a
 prima vedere este vora
vora de o apropiere ru$inoas'>
ru$inoas'> cum ar putea
putea exista ast'zi puncte comune
comune %ntre "<ndirea
occidental' $i cea a 7stuluiG Aici este lo"ica materialist'@

K
 N# %/ ')nde!" la "a#l #nei "ata!tro+e ad#!e de #n r/oi %ondial 1i la !"i%/rile "e ar $#tea !#reni
 0n !o"ietate. At<ta vreme c<t ne scul'm %n fiecare diminea&' su un
soare lajin, via&a noastr' inevitail se va &ese din analit'&ile
cotidiene. n!/ e!te ora de #n dea!tr# "are $entr# %#l*i e!te
deja $reent 0n noi. M/ re+er la dea!tr#l #nei "on1tiin*e
#%ani!te $er+e"t a#tono%e 1i nereli'ioa!e. 7a a f'cut din o%
%/!#ra t#t#ror l#"r#rilor $e $/%)nt, omul nedes'v<r$it, care nu
este niciodat' complet dezr'cat de %)ndrie, e'oi!%, inidie,
$o+te, anitate 1i at)tea alte $/"ate. !l'tim ast'zi pentru "re$elile
care n6au ap'rut a$a #odoronc6tronc
#odoronc6tronc la %nceputul c'l'toriei noastre.
!e drumul care ne6a purtat din 0ena$tere p<n' ast'zi, experien&a
noastr' s6a %mo"'&it,  dar a% $ierd#t ideea #nei entit/*i
!#$erioare "are, odinioar/, %ai 0n+r)na din $ati%ile 1i
ire!$on!ailitatea noa!tr/.

Ne-a% $#! $rea %#lte n/dejdi 0n tran!+or%/rile $oliti"o-

!o"iale, iar a"#% ie!e la ieal/ +a$t#l "/ a% dat la o $arte
to"%ai "e aea% %ai de $re*: ia*a noa!tr/ interioar/. ?n 7st ea
e c'lcat' %n picioare de )l"i#l 2artid#l#i #ni" , %n *est de )l"i#l
Co%er*#l#i. )eea ce e %nfrico$'tor
%nfrico$'tor nu este nici m'car  realitatea
 realitatea
#nei l#%i !+/r)%ate, ci faptul c' $/r*ile ei !#+er/ de a"eea1i
oal/. Dac' omul, a$a cum o declar' umanismul, ar fi fost n'scut
numai pentru fericire, cu at<t mai mult nu ar fi fost n'scut ca s' moar'. ?ns', dedicat trupe$te mor&ii, sarcina lui
spiritual'. N# #n #rlet ilni", n# "/#tarea "elor %ai #ne %ijloa"e de
 pe acest p'm<nt este cu at<t mai spiritual'.
a"ii*ie, iar a$oi "elt#iala e!el/ de #n#ri %ateriale, ci %mplinirea unei dure $i permanente %ndatoriri,
astfel %nc<t drumul %ntre"ii noastre vie&i s' devin' experien&a unei %n'l&'ri spirituale>
spirituale> s' p'r'sim aceast' lume ca
ni$te creaturi mai %nalte dec<t cum am intrat %n ea.

 A )rivi +n sus la scara valorilor noastre umane

E!te i%$erati !/ $rii% 0n !#!, 0n a!"en!i#ne, !"ara alorilor #%ane. 2re"aritatea ei a"t#al/ e!te
 0n!$/i%)nt/toare.  ;u mai este posiil ca vec#ea m'sur' cu c u care se cuantific' eficien&a unui pre$edinte s' se
limiteze doar la c<t de mul&i ani pot fi c<$ti"a&i, ori la c<t de %ndrept'&it' este construc&ia unui "azoduct.  E!te
ora de o %i1"are a""e$tat/ de #n/oie, "are !/ aten#ee $ati%ile noa!tre, o %i1"are a""e$tat/ "#
!enin/tate, a!t+el 0n")t #%anitatea !/ !e ridi"e dea!#$ra "#rent#l#i %ateriali!t "are a 0n"/t#1at l#%ea.
)#iar dac' am reu$it s' o ferim a fi distrus' de un r'zoi, via&a noastr' treuie s' se sc#ime, da"/ n# re% !/
$iar/ $rin $ro$ri#l ei $/"at. ;u ne mai putem lipsi de ceea ce este fundamental pentru via&' $i societate. 7ste
adev'rat c' omul se afl' deasupra tuturor $i a toateG ;u este nici un spirit superior deasupra luiG Activit'&ile
umane $i sociale pot fi ele le"itim re"late doar prin expansiunea material'G Avem dreptul de a promova aceast'
expansiune %n detrimentul inte"rit'&ii vie&ii noastre spiritualeG

3a"/ l#%ea n# a aj#n! 0n"/ la +inal, at#n"i ea atin! o eta$/ ot/r)toare 0n i!toria ei, a!e%/n/toare "#
i%$ortan*a "otit#rii "are a d#! din!$re E#l Medi# !$re Rena1tere. Aceast' cotitur' pretinde din partea
noastr' o dra"oste spiritual'.
spiritual'. *a treui s' ne ridic'm la o perspectiv' mai %nalt', la o nou' concep&ie de via&', %n
care natura noastr' carnal' s' nu mai fie diaolizat', a$a cum s6a %nt<mplat %n 7vul Mediu, iar firea noastr'
spiritual' s' nu mai fie c'lcat' %n picioare, a$a cum s6a %nt<mplat %n epoca modern'. Ascensiunea noastr' ne

L
 antropolo"ic'. Ni%eni, $e a"e!t 2/%0nt, n# %ai are alt/ !ol#*ie de"0t !/ !e ridi"e
%ndreapt' spre o nou' etap' antropolo"ic'.
!$re 0n/l*i%i. Mere# %ai !#!.

 Ale,andr Sol-enitin

3
 3ISCURSUL LUI ALESAN3R SOLJENIPN
LA UNIVERSITATEA QARVAR3 (H IUNIE GH

Sincer, sunt foarte fericit c' m' aflu

a flu aici, %n mijlocul vostru, cu prilejul celei de6a =K6a anivers'ri de la
%nfiin&area acestei at<t de vec#i $i de ilustre universit'&i.
universit'&i. Deviza arvard6ului este *70IAS. Adev'rul %ns' e
foarte rar pl'cut auzului el este mai %ntotdeauna
%ntotdeauna amar. Discursul meu de ast'zi con&ine o parte de adev'r. *i6l
aduc fiindu6v' prieten, nu adversar. Acum  ani am fost adus %n S.9.A. s' spun lucruri care au fost respinse,
care au p'rut inacceptaile. Ast'zi sunt numero$i cei care le consimt...

C/derea >elitelor<

!entru un oservator din exterior, declinul curajului este, poate, caracteristica cea mai puternic' a Apusului.
+umea occidental' $i6a pierdut curajul civic, at<t %n ansamlu, c<t mai cu seam' %n fiecare &ar', %n fiecare
"uvern $i, desi"ur, %n 1r"aniza&ia ;a&iunilor
;a&iunilor 9nite. Acest declin al curajului este sensiil mai cu seam' %n p'tura
conduc'toare $i predominant
predominant %n p'tura intelectual', de unde senza&ia c' %ntrea"a societate este lipsit' de curaj.
!oliticienii $i intelectualii %n mod deoseit manifest'
manifest' aceast' sl'iciune, aceast' $ov'ial', %n ac&iunile lor, %n
discursuri $i mai ales %n considera&iile teoretice pe care le ofer' cu solicitudine, tocmai pentru a demonstra c'
acest fel al lor de a ac&iona, care fundamenteaz' politica unui stat pe la$itate $i servilism, este unul pra"matic,
ra&ional, le"itim, situ<ndu6se
situ<ndu6se c#iar la o anume altitudine intelectual' $i c#iar moral'. Acest declin al curajului,
care, pe ici pe colo, mer"e p<n' la pierderea oric'rei urme de 'r'&ie, este suliniat cu o ironie aparte de
cazurile politicienilor $iTsau intelectualilor
intelectualilor cuprin$i de un acces suit de vitejie $i de intransin"en&',
intransin"en&', %n fa&a
"uvernelor slae, a &'rilor slae pe care nu le sus&ine nimeni sau ale mi$c'rilor condamnate de to&i $i incapaile
de orice ripost'. ?n sc#im, limile li se usuc' $i m<inile le %n&epenesc atunci c<nd se afl' %n fa&a "uvernelor
 puternice, a for&elor
for&elor amenin6&'toare, %n fa&a
fa&a a"resorilor $i a Interna&ionalei
Interna&ionalei terorii.
terorii. Mai este cazul s' amintim c'
declinul curajului a fost %ntotdeauna socotit ca semnul premer"'tor al sf<r$ituluiG
Atunci c<nd s6au format statele occidentale moderne, a fost stipulat ca principiu faptul c' "uvernele se afl' %n
sluja omului, a c'rui via&' este orientat' spre liertate $i c'utarea fericirii 2lucruri eviden&iate
eviden&iate de c'tre
americani %n Declara&ia de Independen&'5. Ast'zi, %n sf<r$it, dup' at<tea decenii de pro"res social $i te#nic, s6a
ajuns la %ndeplinirea acestei aspira&ii> un Stat care s' asi"ure un'starea "eneral'. Fiecare cet'&ean $i6a v'zut
liertatea at<t de mult dorit', calitatea $i cantitatea unurilor
unurilor materiale ce6i stau la dispozi&ie, pe care oric<nd
 poate s' $i le procure,
procure, cel pu&in teoretic, o fericire
fericire complet', dar o fericire
fericire %n sensul unei s'r'ciri,
s'r'ciri, dac' avem %n
vedere felul %n care s6au scurs aceste decenii.

O !o"ietate 0n de$re!ie

?n tot acest timp a fost ne"lijat un detaliu psi#olo"ic> dorin&a de a poseda mereu mai mult $i de a avea o via&' $i
mai un', iar lupta permanent' pentru acestea a %ntip'rit pe numero$i oraji oraji din Apus, tr's'turile ad<nci ale
anxiet'&ii $i c#iar ale depresiei, cu toate c' e oi$nuit fire$te, s' ascund' cu "rij' astfel de sentimente. Aceast'
competi&ie intens' $i activ' sf<r$e$te prin a acapara "<ndirea uman', nedesc#iz<nd deloc lumii calea spre
liertatea unei cre$teri spirituale.
Independen&a
Independen&a individual' %n fa&a mai multor forme de presiune a fost "arantat' de stat, majoritatea oamenilor a
 eneficiat de un'stare
un'stare la un nivel pe care p'rin&ii
p'rin&ii $i unicii
unicii lor nu $i l6au putut
putut ima"ina a devenit
devenit posiil'
posiil'
cre$terea tinerilor %n conformitate
conformitate cu aceste idealuri, de a6i pre"'ti $i c#ema la dezvoltarea fizic', la fericire, la

4H
 divertis6ment,
divertis6ment, la posesia de unuri materiale $i ani, la recreere, la o liertate practic nelimitat' %n ale"erea
 pl'cerilor. !entru ce s' renun&e la toate asteaG ?n numele
numele a ce s'6$i ri$te pre&ioasa existen&'
existen&' pentru ap'rarea
ap'rarea
 inelui comun,
comun, mai cu seam' c<nd, %n mod suspect,
suspect, securitatea na&ional'
na&ional' ar treui ap'rat' undeva, %ntr6o
%ntr6o &ar'
%ndep'rtat'G
8iolo"ia %ns'$i ne %nva&' c' un nivel exa"erat de confort nu este un pentru or"anism. Ast'zi confortul vie&ii din
societatea occidental' %ncepe s'6$i dea de6o parte masca v't'm'toare. Societatea occi6dental' $i6a ales tipul de
or"anizare cel mai potrivit scopurilor
scopurilor ei, o or"anizare pe care a$
a $ numi6o le"alist'. +imitele drepturilor omului $i
ale inelui sunt fixate %n cadrul unui sistem de le"i aceste limite %ns' sunt foarte relative. 1ccidentalii au
do<ndit o impresionant'
impresionant' u$urin&' %n a utiliza, interpreta $i manipula le"ea, %n acela$i
ace la$i timp %n care le"ile tind s'
devin' mult prea complicat de %n&eles pentru o persoan' de nivel mediu, f'r' sprijinulsprijinul unui specialist. 1rice
conflict este rezolvat prin recur"erea la litera le"ii, cea care treuie s'6$i spun' ultimul cuv<nt. Dac' cineva se
situeaz' pe un punct de vedere le"al, nimic nu i se poate opune nimeni nu6i poate atra"e aten&ia c' s6ar putea
afla totu$i %ntr6o situa&ie
situa&ie ile"itim'. De neconceput s'6i vore$ti despre jen', re&inere sau renun&area la aceste
drepturi c<t despre a6i cere vreo jertf' sau un "est dezinteresat, asta ar p'rea cu totul asurd. ;u vom auzi
niciodat' vorindu6se
vorindu6se despre o a&inere,
a &inere, o renun&are de un' voie. Fiecare lupt' pentru a6$i extinde propriile
drepturi p<n' la limita extrem' a cadrului le"al.

>Medio"ritate !$irit#al/<

oat' via&a mea am tr'it su un re"im comunist $i pot s' v' spun c' o societate f'r' o raportare le"al' oiectiv'
este ceva asolut %n"rozitor. ?ns' o societate azat' doar pe litera le"ii, f'r' s' mear"' pu&in mai departe,
e$ueaz' lipsindu6se de folosirea %n propriul ei eneficiu a unui spectru mult mai lar" de posiilit'&i umane.
+itera le"ii este prea rece $i prea formal' pentru a avea o influen&' enefic' asupra societ'&ii. )<nd %ntrea"a
via&', %n ansamlul ei, este %n&esat' de rela&ii %n spiritul le"ii, se de"aj' o atmosfer' de mediocritate spiritual'
care paralizeaz' $i cele mai noile elanuri ale omului. Ci va fi pur $i simplu imposiil
imposiil s' facem fa&' provoc'rilor
secolului nostru, %narmat amenin&'tor, doar cu armele unor structuri sociale le"aliste. Ast'zi societatea
occidental' ne arat' c' %mp'r'&e$te peste o ine"alitate %ntre liertatea de a %ndeplini inele $i liertatea de a
s'v<r$i r'ul. 9n 'rat de Stat care vrea s' fac' un lucru efectiv constructiv pentru &ara sa treuie s' ac&ioneze
cu o sumedenie de precau&ii, c#iar cu timiditate, am putea spune. ?nc' de la %nceput se ize$te frontal de mii de
critici pripite $i iresponsaile. Se afl' expus constant directivelor !arlamentului 7uropean $i presei. reuie s'6
$i justifice pas cu pas deciziile, c<t de ine sunt %ntemeiate $i lipsite de cea mai mic' "re$eal'. Iar un om
excep&ional, de mare valoare, care are %n cap proiecte neoi$nuite $i nea$teptate, nu are nici o $ans' s' se
impun'. ?nc' de la %nceput i se vor %ntinde mii de capcane. 0ezultatul este acela c' mediocritatea triumf' su
masca restric&iilor democratice. 7ste u$or s' suminezi de oriunde puterea administrativ'
administrativ' $i, de fapt, ea c#iar s6a
diminuat considerail
considerail %n toate &'rile occidentale. Ap'rarea drepturilor
drepturilor individuale a c'p'tat asemenea propor&ii,
%nc<t societatea ca atare se afl' acum complet lipsit' de ap'rare %mpotriva oric'rei ini&iative. ?n Apus este timpul
de a ap'ra nu at<t drepturile omului, c<t mai cu seam' %ndatoririle
%ndatoririle sale.
!e de alt' parte, s6a acordat un spa&iu nelimitat unei liert'&i distructive $i iresponsaile.
iresponsaile. Se adevere$te c'
societatea nu are dec<t infime mijloace de ap'rare %n fa&a pr'pastiei decaden&ei umane, un'oar' %n ceea ce
 prive$te proasta
proasta folosire a liert'&ii
liert'&ii %n materie de violen&'
violen&' moral' asupra copiilor,
copiilor, prin filme
filme care aund' %n
 porno"rafie,
 porno"rafie, crime $i "roaz'. Se consider' c' toate
toate acestea fac parte din ceea ce numim liertate
liertate $i c' poate fi
contraalansat',
contraalansat', teoretic, prin dreptul pe care ace$ti copii %l au s' nu se uite sau s' respin"' asemenea
spectacole. 1r"anizarea le"alist' a vie&ii $i6a dovedit astfel propria sa incapacitate de a se ap'ra %mpotriva
eroziunii r'ului...
7volu&ia a fost treptat', %ns' pare s' fi avut ca punct de plecare inevoitoarea concep&ie umanist' conform c'reia
omul, st'p<n al lumii, nu poart' %n sine nici un fel de s'm<n&' a r'ului, $i tot ceea ce existen&a noastr' ne ofer' %n

4/
materie de viciu este pur $i simplu rodul sistemelor sociale "re$ite, ce treuie amendate $i corectate. otu$i, este
destul de straniu s' vezi cum crima nu a disp'rut %n 1ccident, c#iar dac' aici par a fi fost atinse cele mai une
condi&ii de via&' social'. 8a c#iar crima este mai prezent' dec<t %n societatea sovietic' mizerail' $i f'r' le"e...

Media "on+e"*ionea/ #n >!$irit al re%ii<

Desi"ur, presa se ucur' $i ea de cea mai mare liertate. Dar ce folosG )e responsailitate
responsailitate se exercit' asupra
 jurnalistului
 jurnalistului sau jurnalului,
jurnalului, la %nt<lnirea cu cititorii
cititorii s'i, ori cu istoriaG
istoriaG ?n cazul %n care ace$tia au fost
fost %n$ela&i prin
divul"area unor informa&ii
informa&ii sau concluzii false, ori c#iar au contriuit la erori ce s6au comis la cel mai %nalt nivel
de Stat, exist' un sin"ur caz de jurnal sau jurnalist care s'6$i fi exprimat pulic re"retulG ;u, ine%n&eles c' nu,
asta ar afecta v<nz'rile. Din asemenea erori, care pot provoca tot ce e mai r'u pentru o na&ie, jurnalistul Ese
scoate-, scap' %ntotdeauna. Av<nd %n vedere c' este nevoie de o imediat' $i crediil' informare, el se vede
nevoit s' recur"' la zvonuri, conjuncturi, ipoteze, pentru a umple "olurile, $i nimic din toate astea nu e dat la o
 parte %ns' minciunile
minciunile astea se instaleaz' %n memoria
memoria cititorului.
cititorului. )<te judec'&i pripite, f'r' discern'm<nt,
discern'm<nt,
superficiale $i %n$el'toare sunt astfel emise zilnic, rev'rs<nd tulurare asupra cititorului $i l's<ndu6l prad' eiG
!resa poate juca rolul de opinie pulic' sau de a am'"i. A$a se face c' vedem terori$ti zu"r'vi&i cu tr's'turile
unor eroi, secrete de Stat ce atin" securitatea na&ional' divul"ate
divul"ate %n pia&a pulic', sau amestecul f'r' pic de
ru$ine %n via&a intim' a persoanelor cunoscute, %n virtutea slo"anului
slo"anului Eoat' lumea are a re dreptul s' $tie tot-.
 ;umai c' este un slo"an ipocrit, al unei societ'&i
societ'&i ipocrite. De o mult mai mai mare valoare este confiscarea
confiscarea acestui
drept, dreptul oamenilor
oamenilor de a nu $ti, de a nu vedea sufletul lor dumnezeiesc sufocat de <rfe, prostii $i vore %n
v<nt. 1 persoan' care duce o via&' plin' de trud' $i sens nu are deloc nevoie de acest $uvoi ap's'tor $i
ne%ntrerupt
ne%ntrerupt de informa&ii V...W
Alt lucru care nu va sc'pa oservatorului
oservatorului sosit din 7stul totalitar, cu presa sa ri"uros univoc'> descoperirea unui
curent "eneral de idei privile"iate %n s<nul presei occidentale %n ansamlu, un fel de spirit al vremii, dup' criterii
de judecat' recunoscute de to&i, de interese comune, suma acestora d<nd sentimentul sentimentul nu al unei competi&ii, ci al
unei uniformit'&i.
uniformit'&i. 7xist' poate o liertate nelimitat' a presei, dar cu certitudine nu $i una pentru cititor. Oiarele
nu fac dec<t s' transmit' cu putere $i emfaz' toate aceste opinii care nu contrazic curentul de opinie dominant.
F'r' s' ai' nevoie de cenzur', curentele de "<ndire, de idei la mod' sunt separate cu "rij' de cele care nu le
c<nt' %n strun', iar acestea din urm', f'r' a fi propriu6zis
propriu6zis interzise, nu au dec<t pu&ine $anse s' p'trund' printre
celelalte reviste literare $i periodice, ori c#iar s' fie transmise %n %nv'&'m<ntul superior. Studen&ii vo$tri sunt
lieri %n sensul le"al al termenului, dar sunt prizonierii idolilor
idolilor purta&i "oi de entuziasmul modei. F'r' s' fie
vora, ca %n 7st, de o violen&' f'&i$', aceast' selec&ie operat' de mod', aceast' nevoie de a te conforma
modelelor standardizate, %mpiedic' pe "<nditorii cei mai ori"inali s'6$i aduc' contriu&ia lor la via&a pulic' $i
 provoac' apari&ia
apari&ia unui primejdios
primejdios spirit "re"ar,
"re"ar, care se opune unei cre$teri %n %n adev'ratul sens al cuv<ntului.
cuv<ntului. ?n
S.9.A. mi s6a %nt<mplat s' primesc scrisori din partea unor persoane de o eminent' inteli"en&'... poate un
 profesor de lala un mic cole"iu uitat,
uitat, care ar fi putut contriui
contriui mult la rena$terea
rena$terea $i m<ntuirea &'rii sale, dar &ara
&ara nu
avea cum s'6l aud', pentru c' mediei nici nu6i trecea prin cap s'6i dea cuv<ntul. Iat' ce d' na$tere unor
 puternice prejudec'&i
prejudec'&i de mas', unei oriri
oriri care, %n epoca noastr', este %n modmod special primejdioas'
primejdioas' V...W

Eroarea %ateriali!t/ a ')ndirii %oderne

oat' lumea accept' c' *estul este cel care arat' lumii calea c'tre reu$ita dezvolt'rii economice,
economice, c#iar dac' %n
ace$ti ultimi ani a putut fi serios zdruncinat de o infla&ie #aotic'. )u toate astea, o mul&ime de oameni din *est
nu sunt satisf'cu&i de societatea %n care tr'iesc. 1 desconsider', sau o acuz' c' nu se situeaz' la nivelul de
maturitate cerut de umanitate. Ci mul&i se simt %ndemna&i s' alunece spre socialism, ceea ce reprezint' o tenta&ie
fals' $i periculoas'. ;'d'jduiesc c' nimeni dintre cei prezen&i aici nu m' va suspecta c' doresc s' fac critica

4=
 sistemului occidental
occidental %n ideea de a su"era socialismul ca alternativ'. ;ici "<ndB Dat fiind c' am cunoscut o &ar'
unde socialismul a fost pus %n lucrare, nu m' voi pronun&a c<tu$i de pu&in pentru o asemenea alternativ' V...W.
Dar de a$ fi %ntreat invers, dac' a$ putea propune *estul, %n stadiul s'u actual, ca model pentru &ara mea, a$ da
cu toat' onestitatea un r'spuns ne"ativ. ;u, nu voi lua societatea voastr' drept model de transformare
transformare pentru
&ara mea. 8ine%n&eles o societate nu poate s' r'm<n' %n aisurile anar#iei, cum este cazul &'rii mele. Dar este la
fel de %njositor pentru o societate s' se complac' %ntr6o stare fad', lipsit' de suflet, cum este cazul vostru. Dup'
ce a suferit vreme de decenii din pricina violen&ei $i a"resiunii,
a"resiunii, sufletul omenesc aspir' la lucruri mai %nalte, mai
arz'toare, mai pure dec<t cele oferite ast'zi de stereotipiile unei societ'&i masificate, modelate prin revolt'toarea
invazie a pulicit'&ii comerciale, prin arutizarea venit' prin intermediul televizorului $i printr6o muzic'
intolerail'.
oate acestea reprezint' un lucru sensiil pentru numero$i oservatori din orice col& al planetei. Modul de via&'
occidental reprezint' din ce %n ce mai pu&in un model de urmat. Sunt simptome relevante prin care istoria
lanseaz' avertismente %nspre o societate amenin&at' ori aflat' %n pericol. Astfel de avertismente sunt, %n cazul de
fa&', declinul artelor, sau asen&a unor 'ra&i de Stat. Ci se %nt<mpl' uneori ca semnele s' fie %n mod particular
concrete $i explicite. )entrul democra&iei $i culturii voastre a fost lipsit de curent vreme de c<teva ore V%n ziua
de / iulie /3KK o pan' de curent a afectat nou' milioane de oameni %n ;e York, r'ma$i %n %ntuneric pentru =:
de ore – n, tr, W, $i iat' c' rusc o mul&ime de cet'&eni americani s6au dedat la jafuri $i scandal. )eea ce
%nseamn' c' tencuiala mai treuie finisat' $i c' sistemul social e instail $i c#iar sla %ntr6un anume punct. Dar
lupta pentru planeta noastr', o lupt' fizic' $i spiritual', o lupt' de propor&ii cosmice, nu se afl' undeva %ntr6un
viitor %ndep'rtat,
%ndep'rtat, ea deja a %nceput. For&ele 0'ului au %nceput ofensiva lor decisiv'. Deja sim&i&i presiunea pe
care o exercit', $i, cu toate astea, ecranele $i scrierile voastre sunt pline de z<mete la comand' $i pa#are
ridicate. De ce aceast' ucurieG )um oare de a putut *estul s' alunece din mersul s'u triumfal %n deilitatea lui
de aziG A cunoscut cumva %n evolu&ia sa momente f'r' %ntoarcere care s'6i fi fost fatale, a r't'cit drumulG ;u
 pare a fi cazul. *estul a continuat
continuat s' avanseze cu pa$i fermi,
fermi, adecva&i inten&iilor
inten&iilor proclamate pentru societate,
societate,
 ra& la ra& cu un pro"res
pro"res te#nolo"ic
te#nolo"ic uluitor.
uluitor. Ci asolut dintr6o
dintr6o dat' s6a pomenit
pomenit %n starea de sl'iciune
sl'iciune de azi.
Asta %nseamn' c' eroarea treuie s' se afle la r'd'cin', la fundamentul "<ndirii moderne. M' refer la viziunea
asupra lumii care a prevalat %n 1ccident, %n epoca modern'. M' refer la viziunea asupra lumii care a prevalat %n
1ccident $i care s6a n'scut %n 0ena$tere, $i ale c'rei dezvolt'ri politice s6au manifestat %ncep<nd cu Secolul
+uminilor.
+uminilor. 7a a devenit aza doctrinei social6politice
social6politice $i ar
a r putea fi numit' umanismul ra&ionalist sau autonomia
umanist' autonomia
autonomia proclamat' $i exercitat' de om la %nt<lnirea cu toate for&ele superioare lui. !utem vori, de
asemeni, de antropocentrism> omul este v'zut ca fiind centrul a tot $i a toate.
Din punct de vedere istoric, este posiil ca u$orul declin care s6a petrecut %n 0ena$tere s' fi fost inevitail. 7vul
Mediu ajunsese la epuizare din pricina represiunii intoleraile
intoleraile asupra naturii carnale a omului, %n favoarea
naturii sale spirituale. ?ns', %ndep'rt<ndu6se
%ndep'rt<ndu6se de spirit, omul s6a %nst'p<nit de tot ceea ce este material. )u exces
$i f'r' nici o m'sur'. <ndirea umanist', care s6a proclamat drept c'l'uz' a noastr', nu admitea existen&a unui
r'u intrinsec %n om $i nu vedea alt' %ndatorire
%ndatorire mai noil' dec<t r'sp<ndirea fericirii pe p'm<nt. Iat' ce an"aja
civiliza&ia occidental' modern', nou n'scut', pe panta primejdioas' a ador'rii omului $i nevoilor materiale. ot
ceea ce se afla dincolo de un'starea fizic' $i de acumularea unurilor materiale, toate celelalte nevoi umane
caracteristice unei naturi sutile $i superioare, au fost zv<rlite %n afara c<mpului interesului de Stat $i a
sistemului social, ca $i cum via&a n6ar avea nicidecum un sens mai %nalt. ?n acest fel s6au l'sat falii desc#ise,
 prin care s6a n'pustit
n'pustit r'ul, iar #alena lui
lui putre"'it' sufl' ast'zi
ast'zi lier'. Mai mult' liertate
liertate %n sine nu reduce
c<tu$i de pu&in din prolemele umane ale lumii, a c#iar adau"' unele noi.

Ve!t#l la +el de %ateriali!t "a 1i E!t#l

)u toate astea, %n tinerele democra&ii, precum democra&ia american' nou n'scut', toate drepturile individuale
individuale ale

4
 omului se %ntemeiaz' pe credin&a c' omul este e ste o creatur' a lui Dumnezeu. Altfel spus, liertatea este acordat'
individului
individului condi&ionat, supus' constant responsailit'&ii sale reli"ioase. Aceasta a fost mo$tenirea secolului
trecut VXIXW.
oate limit'rile de acest fel s6au atenuat %n 1ccident, unde a survenit o emancipare deplin', %n pofida mo$tenirii
morale a veacurilor cre$tine, cu miracolele lor de %ndurare $i jertf'. Statele devin f'r' %ncetare din ce %n ce mai
materialiste. 1ccidentul a ap'rat cu succes $i c#iar cu asupra de m'sur' drepturile omului, %ns' omul a v'zut
cum i se ofile$te de tot con$tiin&a
con$tiin&a propriei responsailit'&i fa&' de Dumnezeu $i de societate. ?n tot timpul
ultimelor decenii, acest e"oism juridic al filosofiei occidentale a fost definitiv realizat, astfel %nc<t lumea se
"'se$te %ntr6o crunt' criz' spiritual' $i %ntr6un impas politic. Iar toate iz<nzile te#nicii, inclusiv cucerirea
spa&iului,
spa&iului, a !ro"resului
!ro"resului at<t de mult tr<mi&at, n6au reu$it s' r'scumpere mizeria moral' %n care a c'zut veacul al
XX6lea $i pe care nimeni nu a 'nuit6o %n veacul al XIX6lea .
9manismul devenind %n cre$terea sa din ce %n ce mai materialist, permite, cu o incrediil' eficacitate,
conceptelor sale s' fie utilizate mai %nt<i de socialism, apoi de comunism, astfel %nc<t arl Marx a putut spune
%n /L34 c' Ecomunismul este un umanism naturalizat-. S6a adeverit ulterior c' aceast' judecat' era departe de a
fi fals'. *edem acelea$i pietre care stau at<t la aza unui umanism alterat, c<t $i la cea a tuturor tipurilor
tipurilor de
socialism> un materialism de nest'vilit, o elierare fa&' de reli"ie $i de responsailitatea
responsailitatea reli"ioas', o
concentrare de spirite asupra structurilor sociale cu o aordare pretins $tiin&ific'. ;u este %nt<mpl'tor c' toate
aceste promisiuni retorice ale comunismului
comunismului se centreaz' pe 1mul cu 1 mare $i fericirea lui terestr'. +a prima
vedere este vora de o apropiere ru$inoas'> cum ar putea exista ast'zi puncte comune %ntre "<ndirea occidental'
$i cea a 7stuluiG Aici este lo"ica materialist'...
 ;u m' "<ndesc la cazul unei catastrofe
catastrofe aduse de un r'zoi
r'zoi mondial $i la sc#im'rile
sc#im'rile ce ar putea surveni
surveni %n
societate. At<ta vreme c<t ne scul'm %n fiecare diminea&' su un soare lajin, via&a noastr' inevitail se va &ese
din analit'&ile cotidiene. ?ns' este vora de un dezastru care pentru mul&i este deja prezent %n noi. M' refer la
dezastrul unei con$tiin&e umaniste perfect autonome $i nereli"ioase. 7a a f'cut din om m'sura tuturor lucrurilor
 pe p'm<nt, omul nedes'v<r$it,
nedes'v<r$it, care nu este niciodat'
niciodat' complet dezr'cat de m<ndrie,
m<ndrie, e"oism, invidie,
invidie, pofte,
vanitate $i at<tea alte p'cate. !l'tim ast'zi pentru "re$elile care n6au ap'rut a$a #odoronc6tronc
#odoronc6tronc la %nceputul
c'l'toriei noastre. !e drumul care ne6a purtat din 0ena$tere p<n' ast'zi, experien&a noastr' s6a %mo"'&it, dar am
 pierdut ideea unei
unei entit'&i superioare
superioare care, odinioar', mai %nfr<na
%nfr<na din patimile $i iresponsaili
iresponsailitatea
tatea noastr'.
 ;e6am pus prea multe
multe n'dejdi %n transform'rile
transform'rile politico6sociale,
politico6sociale, iar acum iese la iveal' faptul
faptul c' am dat la o
 parte tocmai ce aveam mai de pre&> via&avia&a noastr' interioar'.
interioar'. ?n 7st ea e c'lcat' %n picioare de <lciul
<lciul !artidului
unic, %n *est de <lciul )omer&ului. )eea ce e %nfrico$'tor nu este nici m'car realitatea unei lumi sf'r<mate, ci
faptul c' p'r&ile ei sufer' de aceea$i
aceea $i oal'. Dac' omul, a$a cum o declar' umanismul, ar fi fost n'scut numai
 pentru fericire,
fericire, cu at<t mai mult nu ar fi fost
fost n'scut ca s' moar'. ?ns', dedicat
dedicat trupe$te mor&ii,
mor&ii, sarcina lui pe
acest p'm<nt este cu at<t mai spiritual'. ;u un urlet zilnic, nu c'utarea celor mai une mijloace de ac#izi&ie, iar
apoi c#eltuiala vesel' de unuri materiale, ci %mplinirea unei dure $i permanente %ndatoriri, astfel %nc<t drumul
%ntre"ii noastre vie&i s' devin' experien&a unei %n'l&'ri spirituale>
spirituale> s' p'r'sim aceast' lume ca ni$te creaturi mai
%nalte dec<t cum am intrat %n ea.

A $rii 0n !#! la !"ara alorilor noa!tre #%ane

7ste imperativ s' privim %n sus, %n ascensiune, scara valorilor umane. !recaritatea ei actual' este
%nsp'im<nt'toare.
%nsp'im<nt'toare. ;u mai este posiil ca vec#ea m'sur' cu care se cuantific' eficien&a unui pre$edinte s' se
limiteze doar la c<t de mul&i ani pot fi c<$ti"a&i, ori la c<t de %ndrept'&it'
%ndrept'&it' este construc&ia unui "azoduct. 7ste
vora de o mi$care acceptat' de un'voie, care s' atenueze patimile noastre, o mi$care acceptat'
a cceptat' cu senin'tate,
astfel %nc<t umanitatea s' se ridice deasupra curentului
curentului materialist care a %nc'tu$at lumea. )#iar dac' am reu$it
s' o ferim a fi distrus' de un r'zoi, via&a noastr' treuie s' se sc#ime, dac' nu vrem s' piar' prin propriul ei

44
 p'cat. ;u ne mai putem lipsilipsi de ceea ce este fundamental pentru
pentru via&' $i societate. 7ste adev'rat
adev'rat c' omul se afl'
deasupra tuturor $i a toateG ;u este nici un spirit superior
superior deasupra luiG Activit'&ile umane $i sociale pot fi ele
le"itim re"late doar prin expansiunea material'G Avem dreptul de a promova aceast' expansiune %n detrimentul
inte"rit'&ii vie&ii noastre spiritualeG
Dac' lumea nu a ajuns %nc' la final, atunci ea atins o etap' #ot'r<toare %n istoria ei, asem'n'toare cu importan&a
cotiturii care a dus dinspre 7vul Mediu spre 0ena$tere. Aceast' cotitur' pretinde din partea noastr' o dra"oste
spiritual'.
spiritual'. *a treui s' ne ridic'm la o perspectiv' mai %nalt', la o nou' concep&ie de via&', %n care natura
noastr' carnal' s' nu mai fie diaolizat', a$a cum s6a %nt<mplat %n 7vul Mediu, iar firea noastr' spiritual' s' nu
mai fie c'lcat' %n picioare, a$a cum s6a %nt<mplat %n epoca modern'. Ascensiunea noastr' ne %ndreapt' spre o
nou' etap' antropolo"ic'.
antropolo"ic'. ;imeni, pe acest !'m%nt, nu mai are alt' solu&ie dec%t s' se ridice spre %n'l&imi. Mereu
mai sus.

raducere de
R/an Ione!"#

>CAR-TE 3E AICI, SOLJENIPN =<

Dou' au fost marile discursuri cu care Aleksandr Soljeni&%n a scandalizat America $i 7uropa 1ccidental',
devenind de atunci %ncolo, pentru cei mai mul&i, un indezirail. 9nul a fost rostit %n Fran&a, la *endZe, pe o
 ploaie infernal',
infernal', %n fa&a c<torva mii de oameni,
oameni, %n toamna lui /33,
/33, cu prilejul comemor'rii
comemor'rii a =HH de ani de la
 primul mare "enocid
"enocid din istoria
istoria modern' a lumii, pe care Soljeni&%n
Soljeni&%n l6a denun&at
denun&at f'r' menajamente, ar't<nd
tuturor aominaila
aominaila crim' a 0evolu&iei Franceze, ce masacrase cel pu&in //K.HHH de cre$tini 2cf. 7e livre noir de
la FJvolution ranKais, )erf, =HHL5. )el'lalt discurs, rostit la L iunie /3KL, cu prilejul $edin&ei solemne de
sf%r$it de an la 9niversitatea arvard, a declan$at un potop de invective $i r'st'lm'ciri. )u toate c' refuzase o
dat' invita&ia, %n /3K:, la fel cum f'cuse %n ultima vreme cu alte c<teva sute de invita&ii asem'n'toare, de data
aceasta marele disident rus accept'. recuser' doi ani de c<nd nu mai luase cuv<ntul %n pulic, iar
temperamentul s'u %l %ndemna s6o fac' iar'$i. Aflat de 4 ani %n 1ccident, sf<rtecase f'r' pre"et, prin scris $i viu
"rai, comunismul, dar %n acela$i timp aflase, %n noua lume %n care %$i tr'ia acum exilul, lucruri primejdioase
primejdioase $i
nelini$titoare,
nelini$titoare, pe care sim&ea c' nu le mai poate trece su t'cere. A$a c' s6a "<ndit ca discursul de la
9niversitatea arvard s' fie dedicat sl'iciunilor
sl'iciunilor 1ccidentului. +6a pre"'tit cu "rij', %nc' de la %nceputul
 prim'verii. !e m'sur' ce %i traducea
traducea discursul %n%n lima en"lez' $i6l dactilo"rafia,
dactilo"rafia, I. A. Ilovaiskaia,
Ilovaiskaia, o
colaoratoare a sa $i un' cunosc'toare a lumii occidentale, %i repeta so&iei scriitorului
scriitorului rus doar unul $i acela$i
lucru> Asta c#iar c' n6o s' i6o mai ierte nimeniB-. )ei =:.HHH de oameni care ca re l6au ascultat la 9niversitatea
arvard vreme de un ceas, r'm<n<nd ne%ndupleca&i %n ploaia de var', se a$teptau, desi"ur, ca de oicei, la un
discurs anticomunist.
anticomunist. ;umai
; umai c' autorul Arhipelagului Gulag  2  2Gulag  fiind
 fiind prescurtarea lui Glavnoe
Glavnoe Cpravlenie
Cpravlenie
 7agherei – EDirec&ia !rincipal' a +a"'relor5 le6a vorit despre cu totul altceva> despre ne"lijarea reperelor
morale autentice din politica $i societatea occidental', despre derapajul no&iunii de liertate c'tre liertinaj $i
dezl'n&uirea patimilor, despre estomparea con$tiin&ei r'spunderii omului omului %n fa&a lui Dumnezeu $i a societ'&ii,
despre Drepturile omului- ridicate pe un piedestal at%t de %nalt %nc%t distru" drepturile societ'&ii $i c#iar
societatea %ns'$i, despre la$itatea politicienilor
politicienilor $i a intelectualilor, despre presa care %$i %nc#ipuie c' totul %i este
 permis, despre dictatura
dictatura modei politice
politice $i a ideilor la mod' %n detrimentul
detrimentul adev'ratei
adev'ratei liert'&i de opinie,
opinie, fapt ce

4:
 conduce la o surprinz'toare uniformitate
uniformitate de opiniiB EAici i6am enervat eu cel mai tare- – avea s' recunoasc'
oarecum ironic Soljeni&%n,
Soljeni&%n, care a ar'tat auditoriului cum aceea$i concep&ie despre lume izvor<t' din
ra&ionalismul
ra&ionalismul umanist domne$te $i %n Apusul capitalist ca $i %n 0's'ritul comunist. Iar %n fa&a for&elor 0'ului
care $i6au pornit atacul final omenirea nu mai are alt' $ans' dec<t s' redescopere valorile morale, ridic<ndu6se la
o nou' treapt' de "<ndire, la o nou' etap' antropolo"ic'.
antropolo"ic'. ;imeni, pe acest !'m%nt, nu mai are a re alt' solu&ie dec%t
s' se ridice spre %n'l&imi-, a$a %$i %nc#eia Aleksandr Soljeni&%n faimosul
faimosul s'u discurs de la arvard. Apoi, vreme
de dou' luni, s6a dezl'n&uit o adev'rat' ur"ie. )omentatori politici, jurnali$ti, politicieni, intelectuali s6au
n'pustit asupra disidentului
disidentului rus. !<n' $i so&ia pre$edintelui Rimm )arter a intervenit %n mod special la )luul
 ;a&ional de !res', pentru
pentru a spune c' nu exista
exista %n America nici o decaden&' spiritual',
spiritual', ci dimpotriv',
dimpotriv', o %nflorire
%nflorire
%n toate direc&iile. o&i, care mai de care, 'teau cu frenezie c<mpii spun<nd> A adus un deserviciu p'cii prin
apelul s'u la r'zoiul sf%nt-, sau> EA ar'tat c' c ' nu e nici cre$tin, nici intelectual, ci doar un cinic provocator de
r'zoaie, animat de dorin&a de r'zunare-, sau> EAmericanii sunt de vin' c' primesc $i %ncurajeaz' at%&ia
imi"ran&i din 7uropa de 7st, purt'tori ai unui spirit r'zun'tor-,
r'zun'tor-, sau> !artizan al r'zoiului rece... Fanatic...
Mistic ortodox... Doctrinar feroce... 0omantic al politicii... 0adicalism conservator... Discurs reac&ionar... ;u
vede rostul liert'&ii, iar rostul democra&iei i se pare foarte relativ... 1 voce care iese din trecut. 9n slavofil din
secolul al XIX6lea... ;u i6am pulicat oare c'r&ileG De ce nu ne este recunosc'torGB...- – $i tot a$a mai departe.
?n sf<r$it, erau $i o sumedenie de recomand'ri practice, dintre care una revenea cu ostina&ie> Dac' nu6&i place
 pe6aici, car'6teB-. Dup' ce lucrurile
lucrurile s6au mai calmat $i au %nceput
%nceput s' apar' comentarii mai ec#ilirate,
ec#ilirate, marele
scriitor rus avea s' m'rturiseasc', nu f'r' oarecare am'r'ciune> E!%n' la discursul de la arvard, %mi
%nc#ipuisem
%nc#ipuisem cu naivitate c' tr'iesc %ntr6o &ar' unde po&i spune ce vrei, f'r' a flata societatea %nconjur'toare. Dar,
%n realitate, $i democra&ia a$teapt' s' fie flatat'. )%t' vreme %ndemnasem lumea [s' nu tr'iasc' %n minciun'Q %n
9.0.S.S., totul era %n re"ul' – dar [s' nu tr'iasc' %n minciun'Q %n Statele 9niteG )ar'6te de aici, Soljeni&%nB-.
Soljeni&%nB-.
1are de c<te ori via&a sau semenii i6au spus a$a, cu voce tare, ori numai %n "<nd, celui care a fost dizidentul  par
excellence al veacului trecut> E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-G A luptat curajos, pe front, cu arma %n m<n',
%mpotriva
%mpotriva nazismului, ca apoi s' %l critice pe Stalin $i comportamentul solda&ilorsolda&ilor ru$i dup' capitularea "erman'.
?n /34:, c<nd avea numai =K de ani, a fost arestat %n !rusia 1riental' %n urma intercept'rii unei astfel de
coresponden&e.
coresponden&e. A$adar, E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-. Anc#etat la +uianka $i 8ut%rki, cap't' L ani de la"'r de
munc'. Din nou, E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-.
Soljeni&%nB-. ?ntr6unul dintre la"'rele de reeducare de la ara"anda i se
descoper' o tumoare mali"n'. De ast'6dat' via&a %ns'$i pare s'6i fi stri"at> E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-. Ci totu$i
scap' ca prin minune. 7lierat %n /3:, cu doar c<teva s'pt'm<ni %nainte ca Stalin s' moar', e exilat pe via&'
undeva %n Asia )entral'. !rin urmare, din nou, E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-. ?ncepe s' scrie. Dar dup' ce
 povestirea / )i din viaţa lui Ivan enisovici , o prim' m'rturie din la"'rele de concentrare, vede lumina tiparului
la interven&ia lui ru$ciov 2interesat %n realitate doar s'6$i rezolvele prolemele interne de putere,
descotorosindu6se
descotorosindu6se de stalinism $i de oamenii lui5, %ncep s' i se confi$te manuscrisele. 8reasla scriitorilor e
revoltat' de felul s'u de a scrie. !rintr6o scrisoare adresat' 9niunii Scriitorilor, Mi#ail Alexandrovici Colo#ov,
autorul romanului  ;e onul lini#tit  $i  $i laureat al !remiului ;oel pentru +iteratur'
+iteratur' 2/3J:5, cerea ca Soljeni&%n
Es' nu mai fie l'sat s' se mai apropie de vreo unealt' de scris- 2aten&ie, nu de vreo tipo"rafie, ci de vreo unealt'
de scrisB5. ?n cele din urm', este dat afar' din 9niunea Scriitorilor. A$adar, din nou, E)ar'6te de aici,
Soljeni&%nB-.
Soljeni&%nB-. Apoi este expulzat din 9niunea Sovietic' $i i se retra"e cet'&enia. E)ar'6te de aici, Soljeni&%nB-...
Aia t<rziu, oraciov 2pe care nu l6a simpatizat5 %i va reda cet'&enia %n vara lui /33H, dar se va %ntoarce aia 4
ani mai t<rziu. 0efuz' o decora&ie de la 7l&%n 2pe care l6a dispre&uit5 $i se apropie %n ni$te limite de !utin, c'ruia
i6a apreciat mai ales efortul de restaurare a demnit'&ii poporului rus, umilit umilit nu numai de comunism, ci $i de
 pr'u$irea lui.
lui. +imitele $i le explicase, %ntr6un
%ntr6un fel, %nc' din /3K,
/3K, %n EScrisoarea c'tre conduc'torii
conduc'torii 90SS-> E;u
treuie s' tindem spre supradimensionarea
supradimensionarea statului, ci c'tre o clarificare spiritual' a du#ului care a mai r'mas %n
el-. +a urma urmei, cine a fost Aleksandr Soljeni&%nG Ci de ce a sup'rat el pe toat' lumea, r'm<n<nd ve$nicul
disidentG A fost un na&ionalist,
na&ionalist, a$a cum s6au precipitat mul&i s'6l etic#etezeG 9n du$man al lieralismuluiG
lieralismuluiG 9n

4J
 nostal"ic slavofilG
slavofilG )red c' Soljeni&%n a fost mai mult dec<t toate astea. A fost un mare scriitor rus Ecu frica lui
Dumnezeu-, un cre$tin care $i6a asumat p%n' la cap't, f'r' rest, condi&ia $i spiritul 7van"#eliei. !entru societatea
rom<neasc' de ast'zi, discursul s'u rostit cu H de ani %n urm' la 9niversitatea arvard este cu at<t mai
z"uduitor
z"uduitor cu c<t nu reprezint' c<tu$i de pu&in o %ntoarcere %n trecut, ci o o"lind' necru&'toare, care ne arat'
c#ipul sc#imonosit
sc#imonosit al prezentului. ;e sunt la fel de familiare $i oserva&iile lui Soljeni&%n ca $i ur"ia ce a urmat.
!entru noi, toate se %nt<mpl' acum. De aceea nu6mi fac nici un fel de iluzii. A$a cum adev'rul r'm<ne acela$i,
acelea$i vor fi $i reac&iile. Dar ceea ce va r'm<ne peste vremi este ecoul cuvintelor uneia dintre cele mai tari
con$tiin&e
con$tiin&e ale lumii noastre, care, con$tient' de fra"ilitatea naturii umane, se ru"a la vremea scrisului astfel>
EMulte lucruri, c#iar apropiate, %mi scap'> m<na )elui !rea%nalt m' va corecta %nc' %n multe lucruri. Dar aceasta
nu m' m<#ne$te. Aceasta m' $i ucur', aceasta m' $i %nt're$te %n credin&a c' nu concep $i nu conduc eu totul, c'
eu nu sunt dec<t o saie ine ascu&it' at<rn<nd deasupra for&ei impure, o saie vr'jit', capail' s6o taie %n uc'&i
$i s6o %mpr'$tie %n cele patru v<nturi. Ajut'6m', Doamne, s' nu m' fr<n" lovindB S' nu alunec din m<na aB-
23iţelul #i Stejarul , /3K5. Aleksandr Soljeni&%n a reprezentat, %ntr6un fel, paradi"ma paradoxului existen&ei
cre$tine. 9n paradox dificil de asumat $i mai cu seam' "reu de urmat cu consecven&'. 1 existen&' petrecut' pe
 pra"ul fra"il
fra"il dintre Edeja- $i Enu %nc'-.
%nc'-. !entru cre$tini ristos
ristos a venit, e deja aici, dar ?mp'r'&ia
?mp'r'&ia lui Dumnezeu,
%nc' nu. !e f<$ia %n"ust' a acestui pra", cre$tinul %$i cultiv' atent, cu prec'dere, discern'm<ntul 2dreapta
socotin&' sau darul deoseirii5,
deoseirii5, r'm<n<nd ve$nicul disident al unei lumi c'reia adev'rata ?mp'r'&ie n6are cum s'6
i apar&in', dar pe care el, cre$tinul, e dator s' o parcur"' iuind6o
iuind6o $i mustr<nd6o neoosit, cu n'dejdea celui care
$tie c' prin ceea ce face %n aceast' lume poate do<ndi armonia pa$nic' a ve$niciei.
+a v<rsta de L3 de ani, %n noaptea de  spre 4 au"ust a anului =HHL, Aleksandr Soljeni&%n Es6a c'rat- %n sf<r$it
Ede aici-, din lumea aceasta.
acea sta. rupul s'u, ocrotit %n r<nduial' de slujitori ai 8isericii, s6a l'sat coor<t %n
 p'm<ntul unei m'n'stiri
m'n'stiri din &ara pe care a iuit6o,
iuit6o, dar sufletul
sufletul lui, cu si"uran&',
si"uran&', s6a urcat pe %n'l&imiB
%n'l&imiB 9n cre$tin,
unul dintre cei mul&i din lumea asta mare, care a $tiut c' e de datoria lui s' se lupte pe fa&' cu 0'ul, domolindu6l,
fie $i numai Ep<n' la o vreme-, %n n'dejdea c' va putea respira c<ndva aerul tare $i rarefiat din altitudinea
?mp'r'&iei.

R/an IONESCU
2text ap'rut ini&ial %n Ga)eta de @ransilvania5

4K
 SOLJENIŢÎN: IS!"#S"L E LA $ENEEA

N7terna $i fascinantaN... Fran&'> *endeea

3ISCURSUL LUI ALESAN3R SOLJENIPN

LA INAU&URAREA MEMORIALULUI VEN3EEA
(L#"!-!#r-Ko#lo'ne, !)%/t/ 5 !e$te%rie D

Domnule pre$edinte al )onsiliului eneral al *endeei, dra"i vendeeni,

)u dou' treimi de secol %n urm', copil fiind, citeam deja cu admira&ie povestirile care evocau revolta din
*endeea, at<t de curajoas', at<t de disperat'. Dar niciodat' nu mi6a$ fi putut %nc#ipui, nici m'car %n vis, c', %n
zilele 'tr<ne&ii mele, voi avea onoarea de a inau"ura monumentul %n cinstea eroilor, %n cinstea victimelor
acestei revolte.
Dou'zeci de decenii s6au scurs de atunci, timp %n care fiecare &ar' a evoluat diferit. ;u numai %n Fran&a, ci $i %n
alte p'r&i, revolta din *endeea $i represiunea sa s<n"eroas' $i6au "'sit alte $i alte l'muriri, mereu re%nnoite.
Aceasta deoarece evenimentele istorice nu sunt niciodat' cu adev'rat %n&elese %n incandescen&a pasiunilor care le
%nso&esc, ci de departe, atunci c<nd trecerea timpului le6a mai r'cit.
Mult' vreme, am refuzat s' auzim $i s' accept'm ceea ce stri"au cei ce piereau, cei ce erau ar$i de vii, &'ranii
dintr6un &inut
&inut de oameni #arnici, pentru care 0evolu&ia p'rea s' fi fost f'cut' $i pe care aceea$i 0evolu&ie i6a
oprimat $i umilit %n modul cel mai %n"rozitor.
7i ine, da, ace$ti &'rani s6au revoltat %mpotriva 0evolu&iei. oate revolu&iile
revolu&iile dezl'n&uiesc %n oameni instinctele
 arariei celei mai elementare, for&ele
for&ele opace ale invidiei,
invidiei, l'comiei $i urii contemporanii
contemporanii %n&eleseser'
%n&eleseser' foarte ine
acest lucru. Au pl'tit un triut "reu psi#ozei "enerale, %ntr6o perioad' %n care fie $i numai un comportament de
om politic moderat – sau aparen&a lui – trecea drept o crim'.
Secolul XX a estompat, %n oc#ii umanit'&ii, aureola romantic' care %nv'luia 0evolu&ia
0evolu&ia din secolul al X*III6lea.
1 dat' cu trecerea anilor, oamenii au sf<r$it prin a se convin"e, prin propria lor nefericire, de faptul c'
revolu&iile
revolu&iile distru" caracterul or"anic al societ'&ii, c' ruineaz' cursul natural al vie&ii, c' ani#ileaz' cele mai une
elemente din via&a pulic', l's<nd terenul lier pentru cele mai rele. ;ici o revolu&ie nu poate %mo"'&i o &ar'

4L
 c<&iva descurc're&i f'r' scrupule provoac' nenum'rate mor&i, o pauperizare extins' $i, %n cazurile cele mai
"rave, o de"radare de durat' a popula&iei.
)uv<ntul Erevolu&ie- %nsu$i, din latinescul revolvere, semnific' a te rosto"oli
rosto"oli %napoi, a reveni, a resim&i, a
reaprinde. ?n cel mai un caz, a provoca dezordine. )u alte cuvinte, un $ir %ntre" de semnifica&ii prea pu&in
atr'"'toare. ?n zilele noastre, %n lumea %ntrea"', cuv<ntul Erevolu&ie- nu mai este %nso&it de epitetul Emare- dec<t
cu circumspec&ie $i, de multe ori, cu mult' am'r'ciune.
?n&ele"em acum din ce %n ce mai ine c' efectul social dorit cu at<ta ardoare poate fi o&inut printr6o desf'$urare
evolutiv'
evolutiv' normal', cu infinit mai pu&ine pierderi $i f'r' s'l'ticie "eneralizat'. reuie s' $tim s' c#ivernisim cu
r'dare ceea ce ne ofer' fiecare zi din prezent. 7 van' speran&a c' revolu&ia poate re"enera natura uman'.
Acesta este lucrul pe care %l sperase revolu&ia voastr', $i %nc' mai mult a noastr'.
0evolu&ia francez' s6a desf'$urat %n numele unui slo"an intrinsec contradictoriu $i irealizail> Nliertate,
e"alitate, fraternitateN. ?n via&a social', liertatea $i e"alitatea tind s' se exclud' %n mod natural, sunt anta"onice
una alteiaB +iertatea distru"e e"alitatea social' – acesta este c#iar unul din rolurile liert'&ii –, iar e"alitatea
restr<n"e liertatea, deoarece, altminteri, prima nu ar putea fi atins'. ?n ce prive$te fraternitatea,
fraternitatea, ea nu face parte
din familia primelor dou'. 7ste doar un adaos exaltat la slo"an $i nu dispozi&iile
dispozi&iile sociale vor crea adev'rata
a dev'rata
fraternitate. Aceasta este de ordin spiritual .
Mai mult, acestui slo"an temerar i se ad'u"a pe ton amenin&'tor> Esau moartea-, ceea ce %i distru"ea %ntrea"a
semnifica&ie. ;u voi putea niciodat' dori nici unei &'ri o revolu&ie. Dac' revolu&ia secolului al X*III6lea nu a
dus la ruina Fran&ei, este numai pentru c' a avut loc #ermidor.
0evolu&ia rus' nu a cunoscut un #ermidor care s' o z'"'zuiasc'. 7a a antrenat poporul nostru p<n' la cap't,
 p<n' la pr'pastie, p<n'
p<n' la aisul pierzaniei. 0e"ret c' nu sunt prezente aici persoane
persoane care s' adau"e ceea ce au
%nv'&at din experien&a proprie, %n str'fundurile
str'fundurile )#inei, ale )amod"iei, ale *ietnamului, care s' ne spun' care a
fost pre&ul pl'tit de ei pentru revolu&ie. 7xperien&a 0evolu&iei
0evolu&iei franceze ar fi treuit s' fie o lec&ie suficient'
 pentru or"anizatorii
or"anizatorii ra&ionali$ti
ra&ionali$ti ai fericirii poporului.
poporului. Dar nuB
nuB ?n 0usia, totul
totul s6a desf'$urat %nc' $i mai r'u, $i la
o scar' incomparail mai mare.
Multe din procedeele crude ale 0evolu&iei franceze au fost docil aplicate pe corpul 0usiei de comuni$tii lenini$ti lenini$ti
$i de sociali$tii interna&ionali$ti.
interna&ionali$ti. ;umai c' "radul lor de or"anizare $i caracterul lor sistematic le6au dep'$it cu
mult pe cele ale iacoinilor.
iacoinilor. ;u am avut un #ermidor, dar – $i putem fi m<ndri de aceasta, cu toat' onestitatea
 – am avut *endeea noastr'.
noastr'. Ci nu una, ci mai multe. 7ste vora
vora despre marile r'scoale
r'scoale &'r'ne$ti din /3=H6=/.
/3=H6=/.
*oi evoca doar un episod ine cunoscut> masele de &'rani, %narma&i cu <te $i furci, care s6au %ndreptat spre
amov, %nso&ite de dan"'tele clopotelor
clopotelor de la isericile din jur, pentru a fi secerate de mitraliere. 0'scoala de
la amov a rezistat unsprezece luni, de$i comuni$tii au folosit %n reprimarea ei tancuri, trenuri lindate,
avioane, au luat ostatece familiile r'scula&ilor $i au fost la un pas de a utiliza "aze toxice. Am cunoscut $i o
rezisten&' teriil' %n fa&a ol$evismului la cazacii din 9rali $i de pe Don, %n'u$it' %n valuri de s<n"e. 9n
adev'rat "enocid.
Inau"ur<nd ast'zi memorialul eroicei voastre
voastre *endeea, v'd cu oc#ii min&ii monumentele
monumentele care vor fi ridicate
c<ndva %n 0usia, martore ale rezisten&ei ruse %n fa&a n'v'lirilor
n'v'lirilor #oardei comuniste. Am traversat %mpreun' cu voi
secolul XX. De la un cap't la cel'lalt, un secol de teroare, cumplit' %ncoronare a acestui pro"res la care visase
at<ta secolul al X*III6lea. ?n zilele noastre, cred, tot mai mul&i francezi vor %n&ele"e din ce %n ce mai ine, vor
aprecia mai just, vor p'stra cu m<ndrie %n memorie rezisten&a $i sacrificiul celor din *endeea.

Ale4!andr SOLJENIPN

?n rom<ne$te de
Ioana O"nean#

43