Romanian Orthodox Page

Sf. Ioan Damaschinul

Sf. Ioan Damaschinul este unul dintre Parintii Bisericii Ortodoxe si in acelasi timp unul dintre cei mai insemnati teologi crestini.
El s-a nascut la Damasc in anul 676 si a murit probabil in anul 754. Singura sa biografie (sumara de altfel) care ne-a ramas, a fost scrisa in secolul X de Ioan patriarhul Ierusalimului. Sf. Ioan Damaschinul provine dintr-o familie crestina; Mansur este numele tatalui sau, care se pare ca era
vistiernicul califului Abdul Malek.
Mansur a gasit printre prizonierii din Damasc pe un calugar sicilian numit Cosmas, a carui eruditie l-a impresionat si l-a determinat sa-l aduca in casa sa pentru a-l ajuta pe Ioan sa-si completeze educatia.
Drept urmare, Ioan a facut progrese uimitoare in algebra, geometrie, astronomie si teologie.
Dupa moartea tatalui sau, Ioan devine protosymbulus (consilier sef) al Damascului.
In anul 726, in pofida protestelor lui Germanus Patriarhul Constantinopolului, Leon Isaurianul interzice venerarea icoanelor.
Aflat la curtea califului, Ioan incepe lupta impotriva edictului de interzicere a icoanelor. El infrunta pe imparatul bizantin si instiga populatia la revolta.
In anul 730 imparatul interzice expunerea icoanelor in locuri publice, la care Ioan raspunde cu vehementa.
Neputand exercita represiune fizica asupra lui Ioan, curtea imperiala ticluieste o scrisoare spre a-l convinge pe califul Damascului ca Ioan este un tradator.
Traditia spune ca in urma acestei scrisori, califul ordonat sa i se reteze o mana lui Ioan, dar printr-o minune savarsita de Maica Domnului, mana i s-a vindecat la loc.
Convins mai apoi de nevinovatia lui Ioan, califul i-a oferit slujba si onorurile inapoi, dar acesta a hotarat sa se retraga la manastire Sf. Sava de langa Ierusalim, iar apoi a devenit preot. In acest timp lupta iconoclasta continua cu inversunare si consiliul ecumenic il declara pe Ioan "tradator",
"interpretator rau intentionat al scripturilor", etc.
Abia in anul 787 Consiliul de la Nicea ridica insultele care i-au fost adresate si mai tirziu Leon a XIII-lea il numeste "Doctor al Bisericii".

Opera sa cea mai insemnata este "Fantana intelepciunii" (Pege gnoseos), careia atat biserica ortodoxa cat si cea catolica ii acorda o mare insemnatate si este considerata ca una dintre cele mai importante scrieri teologice crestine.
"Fantana Intelepciunii" este constituita din trei parti: "Capitolele Filosofice" (Kephalia Philosophika), "Cu privire la erezie" (Peri aipeseon) si "O expunere exacta a credintei ortodoxe" (Ikdosis akribes tes orthodxou pisteos).
In prima carte Ioan dedica 15 capitole studiului Logicii, iar restul trateaza in principal ontologia lui Aristotel.
Este de remarcat faptul ca el aplica filosofia lui Aristotel in studiul teologiei crestine cu un secol inaintea redescoperirii lui Aristotel si traducerii operelor sale in araba.
In cea de a doua carte, "Despre erezie", el preia tezele lui Epiphanius si adauga 20 de noi erezii si de asemenea produce o critica sistematica a Islamului.
Cartea a treia "O expunere exacta a credintei ortodoxe" (a carei traducere in engleza poate fi gasita la: http://www.orthodox.net/fathers/exactidx.htm) este cea mai insemnata scriere a lui Ioan Damaschinul si cuprinde printre altele chintesenta lucrarilor teologice ale celorlalti parinti ai Bisericii
de Rasarit (Ioan Chrysostom, Grigore din Nyssa, Grigore Nazianzus, Chiril din Alexandria s.a.).
In primul capitol "Credinta Ortodoxa" el trateaza esenta existentei lui Dumnezeu, natura Divina si Trinitatea.
In acest capitol putem observa printre altele eruditia sa si cunostintele sale de astronomie. Spre deosebire de alti autori din aceeasi epoca el face deja deosebirea dintre suflet si ratiune.
In continuare el studiaza natura umana si cea divina a lui Isus, dand dovada de multa subtilitate si spirit de patrundere.
De asemenea el apara teza "Maria ca Theotokos", in timp ce Nestorius si alti autori incearca sa substituie teza "Maria Mama lui Dumnezeu" cu "Maria Mama lui Isus".
Capitolul 19 este dedicat cultului icoanelor, al carui aparator inflacarat a fost, fiind autorul celei mai sistematice teorii a icoanelor(dupa cum il numeste Mircea Eliade).
In Europa de Vest, editia in greaca a operei sale a fost publicata la Verona in 1531 sub ingrijirea episcopului Veronei, Ioan Matei Gibertus.
In Moldova "O expunere exacta a credintei ortodoxe" a fost publicata de Ioan Epnesinus in 1715.
Traduceri in latina au fost publicate in 1507 la Paris, 1548 la Basel, 1717 Paris, 1748 Venetia, etc.

HOME