A LUI FOTIE, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLEI

Epistolie de ob�te c�tre scaunele arhieratice�ti ale R�s�ritului, al Alexandriei,

zic, �i ale celorlalte, �ntru care face dezlegare pentru oarecare capete, �i cum c�
nu trebuie a zice c� Duhul iese din Tat�l �i din Fiul, ci numai din Tat�l

[1]Nu era precum se vede, la cel viclean sa�iu de r�ut�i, nici era un sf�r�it al
afl�rilor �i al me�te�ugirilor, care le-a cugetat dintru �nceput a porni asupra
neamului omenesc. Ci cu nenum�rate am�giri, mai �nainte de venirea cea cu Trup a
St�p�nului,[2] �n�el�nd pe om �l tr�gea la fapte str�ine �i f�r�delege, din care a
luat cu t�rie putere asupra lui, cu nenum�rate �nc� am�giri �i vicle�uguri. �i dup�
aceea nu a lipsit a �mpiedica �i a t�r� pe cei ce se plecau lui. De aici s-au f�cut
Sionii �i Markionii , Montanii �i Manei�ii �i cele �n multe feluri �i �n multe
chipuri lupt�ri de Dumnezeu ale ereticilor s-au �nmul�it. De aici s-a f�cut Arie �i
Macedonie, �i Nectarie, Eutihie �i Dioscor, �i cel�lalt �irag al p�g�n�t�ii
�mpotriva c�rora s-au adunat cele sfinte �i de a toat� lumea �apte Soboare �i s-au
str�ns adun�rile celor de a locuri sfin�i �i purt�tori de Dumnezeu p�rin�i,
secer�nd din r�d�cin� odraslele cele rele cu sabia Duhului, �i f�c�nd a r�s�ri
curat� �arina Bisericii. Ci dup� ce ace�tia au lipsit �i t�cerii �i uit�rii s-au
dat, se hr�nea �ntru cei bine credincio�i n�dejde bun� �i ad�nc�, c� nu se vor mai
face c�ndva afl�tori de p�g�n�t�i mai noi, fiindc� �ntru toate acelea , cu care se
ispitise vicleanul i se �ntorsese sfaturile �mpotriv�. Nici ale celor ce acum
sobornice�te primiser� os�ndirea, se vor mai ar�ta vreo unii ap�r�tori �i
ocrotitori [3] fiindc� de sf�r�marea �i p�timirea celor ce au fost �ncep�tori se
z�ticnesc cei ce ar fi cugetat s� le urmeze lor. �i cu aceste n�dejdi se odihnea
g�ndul cel bine credincios. �i mai v�rtos �ntru �mp�r�teasca cetate, �ntru care
multe din cele nen�d�jduite s-au ispr�vit. �i multe limbi scuip�nd spurc�ciunea cea
mai dinainte, s-au �nv�at a l�uda �mpreun� cu noi pe F�c�torul �i Ziditorul Cel de
ob�te al tuturor. Fiind c� �mp�r�teasca cetate , aceasta dintr-un loc sus �i �nalt
izbucne�te izvoarele dreptei credin�e, vars� curate pe apele bunei credin�e, la
marginile luminii, �i c� r�urile adap� cu dogmele sufletele cele de acolo, care
m�car c� de mult� vreme erau uscate de ar�i�ele p�g�n�t�ii �i ale credin�ei dup� a
lor voie, �i �n�elenite �n locuri neroditoare �i pustii, dar �ns� dup� ce au primit
ploaia �nv��turii, rodesc cu �ndestulare holda lui Hristos. C� cei ce locuiesc �n
Armenia, fiind cuprin�i de p�g�n�tatea Iacobitenilor, �i �mpotriva propov�duirii
celei drepte a bunei credin�e seme�indu-se, dup� ce s-a adunat Soborul cel mare
acela �i sf�nt al p�rin�ilor no�tri �n Zalchidon (Calcedonia), ajut�ndu-ne nou�
rug�ciunile voastre, s-au �mputernicit de au lep�dat acea �ndelungat� �n�elare, �i
crede [4] ast�zi latura Armenilor curat �i cu pravoslavie credin�a hristianilor.
(Not�: poate atuncea a�a credeau). L�ng� ace�tia �nc� �i cel al Vulgarilor neam
barbar �i ur�tor de Hristos, la at�ta bl�nde�e �i cuno�tiin�� de Dunezeu s-au
plecat, c�t dep�rt�ndu-se de la demoni �i de la obiceiurile cele p�rinte�ti, �i
lep�d�nd �n�elarea credin�ei eline�ti s-au altuit spre sl�vit �n credin�a
hristianilor. Ci o viclean �i zavistnic �i f�r� de Dumnezeu sfat �i lucru? C� o
povestire ca aceasta, fiind pricin� de bune vestiri, c� mut� �n m�hnire,
schimb�ndu-se veselia �i bucuria �n pl�ns �i �n lacrimi. C� �nc� nu erau doi ani,
de c�nd acel neam cinstea credin�a cea dreapt� a hristianilor, �i b�rba�i cu rea
credin�� �i vrednici de ur�ciune( c� cum cineva drept credincios �i va numi pe ei);
b�rba�i ie�ind dintru �ntuneric (c� ai p�r�ii Apusului erau na�teri) vai cum voi
povesti celelalte; ace�tia, la neamul cel de cur�nd �nfipt �n dreapta credin�� �i
de cur�nd �nt�rit, ca o s�geat� de fulger, ca un cutremur, sau ca o mul�ime de
pietre, iar mai potrivit zic, ca un porc s�lbatic s�rind �n via Domnului, cea
iubit� �i de cur�nd s�dit�, �i cu picioarele �i cu din�ii,[5] adic� cu c�r�rile
vie�uirii celei rele, �i cu stricarea dogmelor, c�t despre a lor �ndr�zneal�,
n�sc�nd-o o au stricat. Cu de la dogmele cele drepte �i curate �i ale credin�ei
celei f�r� de prihan� a hristianilor, cu vicle�ug s-au ispitit s�-i strice �i s�-i
smulg�. �i �nt�i pe ei f�r� de lege i-au mutat �n postirea s�mbetelor. C� �tie �i
cea mic� lep�dare a celor predate, a da slobozenie la cea deplin def�imare a
dogmei. Apoi pe s�pt�m�na cea �nt�i a postului t�ind-o de la cel�lalt post, i-au
tras la sorbirea de lapte �ntr�nsa , �i la hrana de br�nz�, �i la m�ncarea celor de
asemenea. De aici l�rgindu-le lor calea c�lc�rilor de porunci, �i r�zvr�tindu-i �i
din c�rarea cea dumnezeiasc� �i �mp�r�teasc�. Inc� cei ce multe fecioare f�r� de
b�rbat s-au ar�tat muieri, �i muieri hr�nitoare de copii, ai c�rora tat� nu este a
se vedea, ace�tia au f�cut a se sc�rbi �i a se �ntoarce �i de c�tre prezbiterii cei
�mpodobi�i cu nunt� dup� lege , de cei cu adev�rat preo�i ai lui Dumnezeu, sem�n�nd
�ntru d�n�ii semin�ele plug�riei lui Manent, �i stric�nd cu sem�n�tura z�nzaniilor
suflete care acum �ncepuse s� r�sar� s�m�n�a dreptei credin�e. Dup� acestea, �i pe
cei un�i de preo�i de mir , [6] nu se cutremur� ei a-i unge cu mir a doua oar�,
episcopi pe sine vestindu-se, �i lucruri ciudate crez�nd, cum c� adic� ungerea
preo�ilor este nefolositoare, �i �n zadar se face. Oare este cineva care s� fi
auzit acest fel de nebunie, care a �ndr�zni nebunii a o face nu s-au sfiit, ung�nd
a doua oar� pe cei ce odat� s-au uns cu mir, �i pe Tainele cele preasl�vite �i
dumnezeie�ti ale hristianilor �n minciun� mare �i �n r�s mult aduc�ndu-le �i
batjocorindu-le. �i pricina cea �n�eleapt� a celor cu adev�rat ne�nv�a�i este
aceasta. Nu este slobod, zic ei, preo�ilor a sfin�i cu mir pe cei boteza�i. C�
numai arhiereilor s-au leguit. De unde este lege, cine este puitorul de lege,
carele din Apostoli ori din p�rin�i, ori din Soboare; sau unde �i c�nd s-au f�cut
Soborul; �i cu ale c�rora hot�r�ri s-au �nt�rit; nu este slobod preotului s�
pecetluiasc� cu mir pe cei ce se boteaz�; deci dar nici a boteza nicidecum, nici a
lucra cele preo�e�ti. Ca s� nu fie preotul t�u ciuntit, ci �ntreg, izgonit �n cler
nesfiin�it. Cu sfin�enie lucreaz� St�p�nescul Trup �i s�nge al lui Hristos, �i pe
cei ce mai �nainte s-au �nv�at tainele, singur El �i sfiin�e�te �i �i boteaz� [7] ,
cum dar nu va sfin�i ung�nd �i cu mir, pe cei ce acum s�v�r�esc adic� s� boteze;
boteaz� preotul, dar cur�itor s�v�r�ind celui ce se boteaz�, cum dar ridici de la
el p�zirea �i pecetea cur�iei, �n care s�v�r�itor este El; iar de ridici de la El
pecetea, nici �i d� voie s� slujeasc� darului, nici cu el s� boteze pe cineva, c�
preotul t�u fiind �mpodobit cu goale numiri , s� te arate pe tine episcop �i
c�petenie al aceia�i este a lui(adic� f�r� de dar ca �i el). Inc� nu numai aceste
f�r�delegi s-au ab�tut de fac, ci �i la cea ce este v�rful r�ut�ilor, �i la aceasta
s-au suit. C� l�ng� necuviin�ele ce zise, �i pre Sf�ntul Simbol, carele dup� toate
hot�r�rile cele sobornice�ti �i de a toat� lumea, nebiruit� are puterea, �i cu
socotele stricate, �i cu cuvinte r�zvr�tite �i cu �ndr�zneal� mare s-au ispitit s�
o strice. O, me�te�ugiri ale vicleanului? �i zic de ob�te c� Duhul Sf�nt nu numai
din Tat�l, ci �i din Fiul Se purcede. Cine vreo dat� a auzit acest fel de cuv�nt
ie�ind de la cei ce au c�zut �ntru necredin�� c�ndva. Care �arpe viclean, a v�rsat
aceasta �n inimile lor; care hristian s� sufere s� aduc� [�] la Sf�nta Treime dou�
pricini; a Fiului adic� �i a Duhului, pe Tat�l. �i a Duhului iar�i, pe Fiul; �i �n
dou� Dumnezeiri s� despart� pe cea una St�p�nire, �i nimic mai pu�in dec�t
b�smuirea cea elineasc� s� rup� Teologia hristianilor, �i pe vrednica �i st�p�nirea
Treimii celei mai presus de Fiin�� �i �ntru o �ncep�torie s� O oc�rasc�. �i pentru
care pricin� s� se �i purcead� Duhul din Fiul, c� de vreme ce purcederea cea din
Tat�l este des�v�r�it (iar des�v�r�it este, pentru c� este Dumnezeu des�v�r�it din
Dumnezeu des�v�r�it) care este purcederea cea din Fiul, �i pentru care pricin�; c�
de prisosit este aceasta, �i �n zadar. Iar�i, dac� Se purcede Duhul din Fiul,
precum din Tat�l, ca s� fie la cei p�g�ni toate p�g�ne, �i socotelile, �i
cuvintele, �i nimic s� nu r�m�ie ne�ndr�znit la ei. Socote�te �nc� �i aceea: c�
dac� �ntru acea c� Se purcede Duhul din Tat�l, �nc� cunoa�te �nsu�irea Duhului.
Asemenea iar�i �i �ntru aceea c� Se na�te Fiul din Tat�l, �nc� cunoa�te �nsu�irea
Fiului. Se purcede �nc�, precum este b�rfeala lor, Duhul �i din Fiul. Cu mai multe
dar [�] �nsu�iri se deosebe�te Duhul de Tat�l, dec�t Fiul. C� Tat�lui �i Fiului de
ob�te le este ie�irea Duhului dintr-In�ii. Iar� Duhului deosebit� este purcederea
cea din Tat�l �i cea din Fiul. Iar dac� Se deosebe�te Duhul de Tat�l cu mai multe
deosebiri dec�t Fiul; mai aproape de fiin�a cea p�rinteasc� s� fie Fiul dec�t
Duhul. �i a�a seme�ia lui Makedonie �mpotriva Duhului iar� se va ivi v�r�ndu-se sub
opera �i perdeaua acelora. �i �n alt chip, dac� toate cele ce sunt de ob�te Tat�lui
�i Fiului, sunt de ob�te negre�it �i Duhului, precum Dumnezeu �mp�rat, Ziditor,
Atot�iitor mai presus de fiin��, singuratic, f�r� de form� , f�r� de trup , nev�zut
�i �n scurt toate celelalte. Iar de ob�te Tat�lui �i Fiului este purcederea Fiului
dintr-In�ii, de ob�te va fi aceasta �i Duhului �i a�a s� Se purcead� Duhul �i din
Sine �i va fi El Lui�i �i �nceput �i �mpreun� pricinuitor �i pricinuit. Lucru care
nu l-au pl�smuit nici caznele elinilor. Ci �i de este numai a Duhului , aceea aduce
la multe �nceputuri cum nu este numai a Duhului a avea �ntru cele ce au izvor�t din
ob�time (adic� cum de sunt de ob�te). [10] Tat�lui �i Fiului, cu acestea desp�r�esc
pe Duhul. Iar Tat�l Se une�te cu Fiul spre ob�time cu fiin�a, iar nu cu vreouna din
�nsu�iri deci dar ei de la unirea cea dup� fiin�� deosebesc pe Duhul. Vezi c� �n
zadar ace�tia , iar mai v�rtos spre v�nare cu lesnire a celor mul�i �i-au pus
loru�i numele cre�tinilor. Se purcede Duhul din Fiul. De unde ai auzit aceasta? De
la care evangheli�ti ai cuv�ntul acesta? Al c�rui Sobor este acest grai hulitor?
Domnul
�i Dumnezeul nostru zice, Duhul Care de la Tat�l Se purcede iar p�rin�ii ace�tia
nou �i rele credin�e, Duhul, zic, Carele de la Fiul Se purcede. Cine nu �i va
�nchide urechile c�tre aceast� mare hul�; aceasta st� �mpotriva Evangheliilor , se
o�te�te �mpotriva Sfintelor Soboare, leap�d� pe sfin�ii �i ferici�ii p�rin�i, pe
marele Atanasie , pe cel vestiti �ntru teologie Grigorie, pe st�lpul cel �mp�r�tesc
al Bisericii care este Marele Vasile, pe gura cea aurit� a lumii, pe noianul
�n�elepciunii, pe cel cu adev�rat Gur� de Aur. �i ce zic pe cutare sau pe cutare.
Aceast� hul� �i de Dumnezeu lupt�tor grai se �narmeaz� �mpotriva tuturor sfin�ilor,
proorocilor, adic� apostolilor ,[11] ierarhilor , ucenicilor �i �ns�i cuvintelor
st�p�ne�ti. Duhul din Fiul Se purcede. Oare aceast� purcedere sau �mpotrivnic�
purcederii celei de la Tat�l, c� dac� aceast� purcedere se purcede , cum nu se fac
de ob�te �nsu�irile cu care �i numai Se �nchipuie�te Treimea c� este Treime �i este
�nchinat� Treime. Iar dac� se purcede purcederea �mpotriva aceea cum nu ni se ivesc
nou� prin graiul acesta Manei�ii �i Markionii , pun�nd �nainte iar�i lupta cea
lupt�toare de Dumnezeu asupra Tat�lui �i a Fiului; iar l�ng� cele ce s-au zis, dac�
din Tat�l Fiul S-a n�scut iar Duhul din Tat�l �i din Fiul Se purcede c� la dou�
pricini aduc�ndu-se , nici de a fi lor alc�tuit nu va sc�pa. �i iar�i dac� Fiul din
Tat�l S-a n�scut iar Duhul din Tat�l �i din Fiul Se purcede , care este pre facerea
Duhului, a nu Se purcede �i dintr-Insul altceva �ntruc�t s� se �nchipuie dup� a lor
lupt�toare de Dumnezeu socoteal� nu trei ci patru ipostasuri. Iar mai v�rtos
nenum�rate fiind ca aceea a patra a pune lor �nainte alta �i aceea iar�i alta p�n�
c�nd vor c�dea la mul�imea dumnezeirii cea elineasc�. Iar l�ng� cele ce s-au zis �i
aceea va socoti cineva [12] c� dac� ie�irea Duhului din Tat�l folose�te spre estime
ce va folosi Duhului purcederea cea din Fiul find de ajuns cea p�rinteasc� spre
estime. C� nu va �ndr�zni cineva s� zic� c� folose�te la altceva din cele
�mprejurul fiin�ei fiindc� toate �n doime �i alc�tuirii departe este lep�dat� de la
fericita �i dumnezeiasc� acea fire. �i deosebit de aceea ce s-a zis dac� tot ce nu
este de ob�te a Treimii celei atot�iitoare �i de o fiin�� �i mai presus de fire
este numai a uneia din cele trei Fe�e. Dar purcederea Duhului nu este de ob�te a
c�te celor trei Fe�e deci dar numai a uneia din cete trei este. Deci oare din
Tat�l vor zice c� Se purcede Duhul? �i cum nu vor t�g�dui �nv��tura cea iubit� lor
�i de ob�te; iar dac� din Fiul vor zice c� Se purcede pentru ce nu au �ndr�znit
dintru �nceput s�-�i descopere toat� luptarea lor de Dumnezeu, c� nu numai pe Fiul
�ntru purcederea Duhului Il a�eaz� , ci �i de la Tat�l c�rora le urmeaz� cu
adev�rat s� mute �mpreun� cu purcederea �i pe na�tere �i nici Fiul din Tat�l ci
Tat�l din Fiul s� b�rfeasc� c� S-a n�scut ca s� fie c�petenii nu numai ale celor cu
rea credin�� [13] ci �i ai celor nebuni. �i vezi c� �i de aici se v�de�te socoteala
lor cea rea �i nebun�. C� tot ce se prive�te �i se zice �ntru preasf�nta �i de o
fire �i mai presus de fiin�� Treime , sau este de ob�te a tuturor Fe�elor, sau
numai a uneia din cele trei. Iar purcederea Duhului nici de ob�te este dar nici
precum ei zic a unuia �i numai (�i milostiv s� fie nou�, �i peste capetele acelora
s� se �ntoarc� hula). Deci dar nicidecum este �ntru cea �ncep�toare de via�� �i
preades�v�r�it� Treime purcederea Duhului. �i nenum�rate l�ng� cele ce s-au zis
mustr�nd cineva socoteala lor cea f�r� de Dumnezeu va ad�uga, pe care legea
Epistoliei nu ne las� acum s� le a�ez�m �i s� le punem de fa��. Pentru aceea �i
cele ce s-au zis , ca ni�te buni �i �n scurt s-au vestit, iar dovedirile cele pe
am�nuntuol, �i �nv��tura cea pe larg se p�zesc de va da Dumnezeu la adunarea cea de
ob�te. Pe aceast� p�g�nitate episcopii aceia ai �ntunericului (c� episcopi se
vestesc pe sine) �mpreun� cu celelalte f�r�delegi o au sem�nat �n neamul
Bulgarilor. Au venit vestea acestora la auzurile noastre , ne-am r�nit tocmai la
r�nunchi ran� cumplit� precum c�nd cineva ar fi v�zut �naintea [14] ochilor pe
na�terile p�ntecelui sau sp�rg�ndu-se �i rup�ndu-se de jiganii �i de fiare. C�
deopotriv� cu durerile �i ostenelile �i sudorile care s-au spre na�tere �i
s�v�r�irea acelora s-au �nt�mplat de au urmat nesuferut� �i sc�rba �i necazul
pierz�ndu-se na�terile. C� a�a am pl�ns pentru patima ce a urmat pe c�t de bucurie
ne-am fost umplut c�nd am v�zut pe ei izb�vi�i de �n�el�ciunea cea veche. Ci pu�in
asta am pl�ns �i pl�ngem �i ca s�-i ridic�m din c�dere nu vom da ochilor no�tri
somn nici genelor dormitare p�n� c�nd pe c�t va fi cu putin�� nou� �i vom v�r� �n
loca�ul Duhului. Iar pe acei noi merg�tori �nainte ai scul�rii �mpotriv�, pe
cinstitorii �mpotrivitorilor, pe cei vrednici de nenum�rate mor�i, pe v�t�m�torii
cei de ob�te , pe cei ce pe neamul acela cel moale �i de cur�nd a�ezat �mbun�nd
credin�a cu at�tea de multe �i cu at�ta de mari sf�iituri s-au sf�iat, pe ace�tia
�n�el�tori �i de Dumnezeu lupt�tori cu hot�r�re soborniceasc� �i dumnezeiasc� i-au
os�ndit nu acum hot�r�nd hot�r�rea lor , ci din soboarele cele mai dinainte �i din
legile apostole�ti cu os�nda cea hot�r�t� asupra lor ar�t�nd-o �i tuturor [14]
cunoscut� f�c�nd-o. C�ci obi�nuiesc oamenii nu a se p�zi din muncile cele trecute,
precum a se �n�elep�i din cele ce se v�d. �i unirea celor de o fa�� este �nt�rirea
celor trecute. Pentru aceea pe ace�tia ce stau �ntru �n�elarea lor cea cu multe
m�iestrii i-au lep�dat afar� de la toat� turma cre�tinilor. �i canonul al 64-lea al
Sfin�ilor Apostoli pe cei ce postesc S�mb�ta a�a zice lep�d�ndu-i: "Oarecarele
cleric se va afla postind duminica sau s�mb�ta afar� de una numai , s� se
canoneasc�. Iar de va fi �i mirean s� se afuriseasc�. Inc� �i canonul al 55-lea al
Sf�ntului Sobor al 6-lea celui de a toat� lumea a�a zice hot�r�nd: Fiind c� ce-am
�n�tiin�at c� cei din cetatea romanilor �n Sf�ntul Post celor 40 de zile postesc �n
s�mbetele lor afar� de bisericeasca urmare care s-a dat pentru aceasta s-au p�rut
f�r� sobor ca s� �ie �i la biserica romanilor neclintit canonul ce zice: "Oarecare
cleric se va afla postind duminica sau s�mb�ta afar� de una numai s� se canoneasc�
iar de va fi mirean s� se afuriseasc�". Ci �nc� �i canonul al 4-lea al Soborului
celui din Gangra pentru cei ce se [16] sc�rbesc de nunt�, acesta zice: "Oarecarele
se va �ndoi de la preot �nsurat cum c� nu se cuvine slujind el s� se �mp�rt�easc�
cu aducere adic� cu dumnezeie�tile Taine, s� fie anatema. Asemenea �nc� hot�r�rea
unit� cu aceasta aduce asupra lor �i Soborul al 6-lea scriind �ntru acest
chip :"Fiindc� am �n�eles c� �n biserica romanilor c� un canon este dat c� cei ce
vor voi s� se �nvredniceasc� de hirotonia diaconeasc� sau preo�easc� s�
m�rturiseasc� c� nu se vor mai �mpreuna cu so�iile lor. Pentru aceasta noi urm�nd
canonului celui vechi al socotelii celei cu de-am�nuntul �i r�nduielii apostole�ti
voim ca c�s�toriile sfin�i�ilor b�rba�i cele dup� lege �i de acum �nainte s� se
p�zeasc� �nt�rite nicidecum stric�nd noi unirea lor c�tre so�iile sale sau
lipsindu-i pe ei de �mpreunare cu ele �n vremea cea cuviincioas�. Pentru aceasta
oricarele se va afla vrednic spre hirotonia de diacon sau hipodiacon aceasta
nicidecum s� nu se opreasc� de a se sui la o treapt� ca aceasta locuind �mpreun� cu
so�ia dup� lege. Nici �n vremea hirotoniei s� i se cear� s� m�rturiseasc� c� se va
�ndep�rta de �mpreunarea cea dup� lege de so�ia sa. C� nu dintru aceasta s� fim
sili�i s� oc�r�m nunta cea de la Dumnezeu legiuit� [17] �i cu venirea lui de fa��
la d�nsa blagoslovit�. De vreme ce glasul Evangheliei strig�: "Pe care Dumnezeu i-a
�mpreunat , omul s� nu-i despart�". �i apostolul �nva�� c� nunta este cinstit�
�ntru toate �i patul nespurcat �i leg�turii cu muiere , nu cere dezlegare. Deci
oricarele va �ndr�zni afar� de canoanele apostole�ti pornindu-se ca pe vreunul din
cei sfin�i�i , din preo�i zicem sau diaconi sau ipodiaconi s�-l lipseasc� de
�mp�rt�irea �i �mpreunarea cea cu muiere cea dup� lege s� se canoniseasc�.
A�i�derea �i oricarele preot sau diacon va lep�da pe muierea sa cu pricin� de
evlavie s� se afuriseasc�. Iar de va r�m�ne �ntru aceasta s� se canoniseasc�. Iar
dezlegarea s�pt�m�nii celei dint�i �i ungerea cu mir �i a doua oar� a celor ce acum
s-au botezat �i cu mir s-au uns socotesc c� nici nu au trebuin�� de canon spre
os�ndire fiindc� din sine�i �i numai povestirea biruie�te toat� m�rimea de
p�g�n�tate. Dar �nc� �i hula cea �mpotriva Duhului, iar mai v�rtos �mpotriva a
toat� Sf�nta Treime , care nu las� cov�r�irea s� o cov�r�easc�, m�car nimic alt din
cele zise de nu s-ar fi �n�r�vit este de ajuns numai ai s�-i supuie pe ei la
nenum�rate [1�] anateme. Pe cuno�tiin�a �i �tiin�a acestora, am judecat cu dreptate
ca dup� obiceiul cel vechi al Bisericii, s� o vestim �i c�tre cea �ntru Duhul fr�ia
voastr� , �i v� �ndemn�m , �i v� poftim s� fi�i os�rduitori �i �mpreun� nevoitori
care surparea acestor p�g�ne�ti �i f�r� de Dumnezeu capete, �i s� nu l�sa�i
r�nduiala cea p�rinteasc�, pe care str�mo�ii , prin cele ce au lucrat , v-au dat s�
o �ine�i , ci cu os�rdie mult� �i cu silin�� s� voi�i a trimite �n locul vostru
vocile oarec�ror b�rba�i care s� poarte fa�a voastr�, �i cu bun� credin�� �i cu
preo�ie �i cu cuv�nt �i cu via�� �mpodobi�i. C� pe gangrena p�g�n�t�ii acesteia
care acum s-a ar�tat �i s-a �ntins, din Biseric� afar� s� o scoatem. �i pe cei ce
s-au turbat cu aceast� s�m�n�tur� a r�ut�ii s� o bage �n neamul cel de cur�nd
a�ezat �ntru buna credin��, cu �ns�i r�d�cinile s�-i smulgem, �i prin hot�r�rea cea
de ob�te s�-i d�m focului, carele legiuiesc cuvintele st�p�ne�ti c� prime�te pe cei
blestema�i. C� a�a p�g�n�tate izgonindu-se, �i buna credin�� �nt�rindu-se, avem
n�dejdi bune, c� se va �ntoarce la la credin�a cea dat� lor, �i �i plinirea
bulgarilor cea de cur�nd �nv�at� �ntru Iisus Hristos
[1�] �i de cur�nd luminat�. C� nu numai neamul acesta �n locul p�g�n�t�ii celei
dint�i a primit credin�a cea �ntru Hristos. Ci �i cel ce la mul�i de multe ori se
vestea , �i �ntru cruzime �i v�rsare de s�nge spre to�i ai doilea �i punea, acesta
ce se numea ar�tat , care �i �mpotzriva st�p�nirii romanice�ti, dup� ce au r�vnit
pe cei din �mprejurul lor, �i dintru aceasta �nalt au cugetat, m�inile au ridicat.
Dar �nc� acum �i ace�tia pe credin�a hristianilor cea curat� �i f�r� de prihan� ,
�n locul socotelii celei eline�ti �i f�r� de Dumnezeu, �ntru care erau �inu�i mai
�nainte, o au primit. �i �n locul pr�zii celei cu pu�in mai �nainte asupra noastr�
�i a �ndr�znirii celei mari, s-au a�ezat pe sine cu dragoste �n r�nduiala de supu�i
�i de prieteni. �i at�ta i-au aprins pe ei dragostea �i r�vna credin�ei (Pavel
iar�i strig�, "Bine este cuv�ntat Dumnezeu �n veac) c�t �i episcop �i p�stor au
primit, �i cele ale credin�ei hristianilor cu mult� os�rdie �i silin�� le-au
�mbr�i�at. Deci dup� ce ace�tia a�a, cu darul Iubitorului de oameni Dumnezeu, Celui
ce voie�te ca to�i oamenii s� se m�ntuiasc�, �i la cuno�tiin�a adev�rului s� vie,
din cele ale lor vechi socoteli [20] s-au mutat, �i credin�a hristianilor cea
curat� au primit , de te vei scula �i fr�ia ta ca s� te sile�ti �mpreun� �i s�
lucrezi �mpreun�, spre t�ierea �i arderea odraslelor , n�d�jduim �ntru Domnul Iisus
Hristos, Dumnezeul nostru cel adev�rat, c� turma Lui �nc� mai mult va cre�te , �i
se va �mplini cuv�ntul carele s-a zis. C� de vor �ti to�i de la cel mic p�n� la cel
mare al lor �i, �n tot p�m�ntul au ie�it glasul, �nv��turilor Apostole�ti, �i la
marginile lumii cuvintele lor. Deci trebuie ca celor ce se vor trimite de la noi �n
locul nostru, �i se vor �mbr�ca, cu sfin�it� �i cuvioas� fa�a voastr�, s� li se
�ncredin�eze st�p�nirea voastr�, pe care voi �ntru Duhul Sf�nt o a�i luat. C�
pentru capetele aceste, �i pentru altele asemenea acestora, din st�p�bnirea
apostolescului scaun s� fie �i puternic a gr�i, �i neopri�i a face. C� �i din
p�r�ile Italiei o Epistolie Soborniceasc� la noi a venit , plin� de nespus�
prih�nire, pe care cei ce locuiesc �n Italia, asupra episcopului lor, cu mult�
os�ndire, �i cu nenum�rate jur�m�nturi le-au trimis, ca s� nu-i trecem cu vederea
�i pe ei cu at�ta tic�lo�ie pr�p�dindu-se, �i de acest fel de grea tiranie
nec�jindu-se [21], �i legile preo�e�ti oc�r�ndu-le , �i toate canoanele Bisericii
r�sturn�ndu-le. Care �i mai�nainte dup� monahi �i preo�i care de acolo venise, la
auzurile tuturor se purta . Vasilie era, �i Zosima, �i Mitrofan, �i al�ii �mpreun�
cu ace�tia, care de aceast� tiranie se pl�ngea, �i spre izb�ndirea Bisericilor ne
chema cu lacrimi. Iar acum (precum am zis mai sus) �i scrisori multe , �i de la
mul�i de acolo au venit, pline de toat� tragedia �i de nenum�rate t�nguiri. Pe ale
c�rora copile, dup� cererea �i pofta acelora, (c� cu �nfrico�ate jur�m�nturi �i
rug�ciuni ne-au poftit ca la toate arhieretice�tile �i apostolice�tile Scaune s�
se dea aceste, precum �nc� �i acelea citindu-le vor ar�ta) �ntru aceast� a noastr�
scrisoare le-am pus. C� �i pentru aceste, dup� ce Sf�ntul �i de toat� lumea �ntru
Dumnezeu Sobor se va aduna, s� se �nt�reasc� cu hot�rare de ob�te cele ce lui
Dumnezeu �i canoanelor Sobornice�ti se par cu cuviin��, �i pace ad�nc� s� cuprind�
Bisericile lui Hristos. C� nu numai pe fericirea voastr� la aceasta �ndemn. Ci �i
din celelalte arhieretice�ti �i apostolice�ti Scaune, unii acum au venit, iar al�ii
nu dup� mult� vreme se a�teapt� s� vin�. [22] Deci ce �ntru Domnul fr�ia ta s� nu
fac� ca cu vreo urnire �i prelungire a vremii s� se z�boveasc� peste cuviin��
fra�ii ace�tia ai t�i, fiindc� orice din lipsirea ta se va face nu dup� cum se
cuvine cu vreo lips� nu altul ci �ns�i fr�ia ta vei trage la sine os�nda. Inc� �i
aceasta am socotit c� este trebuin�� a se ad�ogi �n scrisori, ca s� se dea la toat�
plinirea Bisericii celei de sub voi se a�az� �i s� numere pe Sf�ntul Soboral �-lea
cel de a toat� lumea cu cele sfinte �i de a toat� lumea mari soboare. C� veste au
venit la noi, cum c� unele Biserici din cele de sub apostolescul scaun al vostru,
num�r� soboarele cele de a toat� lumea p�n� la al 6-lea, �i pe cel al 7-lea nu �l
�tiu, ci pe cele �nt�rite la d�nsul , mai mult dec�t orice alt, le primesc �i le
cinstesc, iar pe el �l propov�dui �n Biseric�, precum �i pe celelalte, �nc� nu au
�tiin�� , m�car de�i el �n tot locul are vrednicia �i puterea �ntocmai cu
celelalte. C� �i acsta pe mare p�g�n�tate au surpat, av�nd �mpreun� �ez�tori �i
�mpreun� hot�r�tori cu sine pe cei ce venise de la cele patru arhieretice�ti
scaune. C� venise, precum este ar�tat, de la scaunul vostru cel apostolesc al
Alexandriei Osie [23] Monahul prezbiterul, �i cei �mpreun� cu el. Iar de la
Ierusalim �i de la Antiohia Ioan �i cei �mpreun� cu el �i de la Roma cea veche
Petru Cucernicul protoprezbiter, �i alt Petru Prezbiter, monah �i egumen al Sfintei
M�n�stiri celei din Roma a Sf�ntului Sava. �i dup� ce ace�tia s-au adunat �mpreun�
cu cel despre tat�l uncghi al meu, cu preasf�ntul zic �i de trei ori fericitul
b�rbat Tarasie Arhiepiscopul Constantinopolului, s-au f�cut cel mare �i de toat�
Soborul al 7-lea v�dind �i suprim�nd p�g�n�tatea lupt�torilor de icoane, sau
lupt�torilor de Hristos, ale c�ruia fapte poate, fiind c� neamul cel barbaricesc �i
str�in al arabilor st�p�nea locurile, nu au fost cu lesnire a se aduce pe la noi.
Pentru care pricin� a�ez�m�nturile acestea, m�car de�i de mul�i din cei de acolo se
cinstesc �i se pricinuiesc, dar cum c� sunt ale acesteia, precum zic ei, nu le
�tiu. Deci trebuie �i pe acesta(precum am zis) mare �i sf�nt �i de a toat� lumea,
�mpreun� cu cele mai �nainte �ase soboare s�-l propov�duim. C� de nu vom face �i
nu vom lucra a�a, �nt�i nedrept�im Biserica lui Hristos, trec�nd cu vederea at�ta
de mare Sobor, �i rup�nd �i stric�nd leg�tura �i unirea lui cu at�ta parte. [24]
Iar a doua, ale lupt�torului de icoane(pe a c�rora numai pu�in dec�t a celorlal�i
eretici, bine �tiu c� le ur�i p�g�n�tatea) , le l�rgim gurile, c� vor avea pricin�
de a b�rfi, c� nu de Sobor a toat� lumea s-a surpat p�g�n�tatea lor, ci de judecata
unui scaun s-au pedepsit. Pentru care acestea toate, ca �i �n scrisorile
sobornice�ti, �i �ntru celelalte toate biserice�tile Istorii �i �ntreb�ri, s�-l
num�ra�i pe acesta �i s�-l a�eza�i �mpreun� cu cele sfinte �i de a toat� lumea
soboare, al �aptelea dup� acelea r�nduindu-le, v� poftim, �i ca fra�ii pe fra�i v�
�ndemn�m, sf�tuindu-v� cele cuviincioase.Iar Iisus Hristos, Dumnezeul nostru cel
adev�rat, Arhiereul cel �nt�i �i mare, Carele pentru noi S-a jertfit pe Sine jertf�
de bun� voie, �i �i-a pus S�ngele S�u izb�vire pentru noi, s� dea s� se arate
Arhierescul �i Cinstitul nostru cap mao presus dec�t cele ce stau �mprejur
barbarice�ti neamuri. S� dea s� s�v�r�i�i c�l�toria vie�ii lin� �i pa�nic�. S� dea
�nc� s� dob�ndim �i mo�tenirea cea de sus cu negr�it� bucurie �i veselie, unde este
l�ca�ul tuturor celorce se veselesc, �i de la care au fugit toat� durerea �i
suspinarea �i �ntristarea. Intru Insu�i Iisus Hristos , adev�ratul Dumnezeul nostru
, C�ruia slava �i st�p�nirea �n vecii vecilor , Amin.