Mt*o (;d;t ar- - ,,4*n,l"Ln?

),amAnr?c"
o LUME lN SCHIMBARI 11 descrierea cetitii democratice din ierzblica lwi Platon: si ca ,Existd sor5.r aceasta fie ceamai frumoasi dintre toate precum o haini impestrilari cu roate orinduirile ! Cici, culorile poate apirea drept cea mai frumoasi, tot agaar putea apirca gi aceasticetate,impestripti fiind cu toatecaracterele. probabil cn mullimeaar 9i judeca-odrept cea $i mai frumoasS., dupi cum copiii ;i femeile judeci privind lucrurile pestril colorate.'l Lisind la o parte sarcasmullui (dqi un produs Plaron, nicidecum adeptal democrar,iei un hedonismul,,femini aI ei), recunoagtem pluralismul, aici tatea" ;i spirinrl de toleran$ al lumii democratice.Un elementnou Eidecisivinsi al democraliilor actualqinirnaginabil rzlo aJ in oricealri epoci trecuti, estecaracuerul rmaTional atit sociecaqii aii. Exploziainformagionala, in domeniul de .

1J tt4me ,n scDtmbdfe

'

Daci nu imediat dupi rizboi, in orice caz pe Ia sfirqitul anilor'60 (probabilciinul de cotituri ar puria fi consideraq nu cu rorul arbitrar,celebrul1968), Iu;ea concreci, de toarezilele,a suferirrransformeri vizibile penr.ru oricine. Ele au fost arir de puternice, incit, in ciuda rururor masur.ilor izolalioniste luate de diverse state 9i cornunititri, au devenitcurbd un fenomenglobalizar.De la comunism pina Ia lumeaislamici de la rigimurile autorirere africane pini la socieri;ileulracorserviroareasiarice, Loate lumile caretrdiescsimultan au resimlit citeva feaomene,strins legare irrue ele,careaudus cr.rrind inchegarea Ia unui nou dp de comunitare imernaqionali. numir de MarshallMcluhan .setul planeur". Este vorba mai inrii despredezvoltarea unor noi tipuri de rehnologie (genericd" roborici.spagiala qi miu areseLecEorucar, economtce curalercareau uans$t formatlumeaindustrialiintr-una postindustriali. Datoriti conuolulni electronic;i unui minagemenL mult perlecproductivitatea muncji a cresc-ut d. nt rli, io.iL eril $onat Iumea occidertalia cunoscur. prosperitate precedent. o firi Acest{apta creat .onsumului",in sraiesi ceari gi si absoarba "societarea sofisr.icate mai .esrerice". produse mai tot 5i ai adlor '60, ca Alvin Toffler (in So oitonlai .Profed{ cal gi in scrierile urmitoare), Marsiall McLuhan (Galaxia Gxtexberg), Herbert Marcuse (Eliberatea d.esocietatea abandenpei)etc.,at svprins in nace emergenla, acesE din coadi,tii esengialga rnei ahfel d.elumi, mai rapide, mai tranzimte, mai anarhice mai colorate,seminind izbitor cu si

i. "'

. calcul, dus, o expl".i"I Gl1rriv-1"T":tb cu a f:ll1'l parentizarea{. lumii. de ad, !i caracterizari qi prin accesul

tehnic qi qtiinlific, prrn enorma dezvoltare a tehnicilor de

ru blt 0", r.q,l"-lT'llT.,l!t: !:::::"''::.::_: i :i,l'',"1

aproape nelimitat al liecirui individ la toati ,inlormaia. PirrundereaelectroniciigL prio urmare,a informagieiin toat domeniile nu a al'ut drept urmare doat d.emocratiza'' rea tot mai accentuati a lumii moderne occidentale,ci ti-a ' extinsconsecinlele politice in inneagalumq sco$nddin izolare.chiar9i zonelecelemai inchistate, Nici un zid (9i irr acest real sauideoiogic, nu a putut rezistaacesluibombardament idormalionai, care, mai eficient decit orice propagandi, a pesretot rispindit gindireaqi modul de viagi democratice

in opds, V, Ediru $tiiasifrati Enciclopedic4 ' F1aton, "Republicd", i986. p.165. Bucuretd

POSTMODERNISMUL ROMANESC Big Brorher). wolutiadin ulrimele deceoii :rdr:rlimoede a c:. pe ansamblu, mediile sinrincoorrolabile;i orici in_ ci cercare monopolasLrpra seinroarce, de lor maideweme sau rnaL nrzru.impouri\,a gindirii rotalirare. Mediilesinr olurale pnn excelenti5i.chiardacdunelesaualLele dintre canaleie de rransmrsie colortte inci ideologigexisuinrordeauna sinr posrbrhrarer alegerii. Tendinqa rcrualiesteinsi dez_ideolo_ glzareaacestora, transformarea in elemente inte_ lor de grere entertdrnment tt neurre puncrde vedere din politic. ryrarxb! St.at!r crtrrcl culturiioccidentale vizur.rn al au exprozra med lor matrilestarea unui imperialism culrural. l'estetorjn lum,ob_serva a fosrimpis prinmass_med.ia e:t un.moode vralaunriormizar:aspecrul srazii, al Laue,, programele muzicadir discoreci, "estimen_ TV, filmele,b:uru_ nre,etc. srnr.aceleaf i pretur;ndeni. derrimennrl in culrurilor tric!loruie locale. Fenomenul rexlsi innd in paradiema este civilizariei occidenrale, beneficiite ios_ cu !1:.o1l,lTli ;i tunle eL. estemai pLrqin Nu adw;rat iruAc:" rot prir media_ azate,se.petrece fenomenulinvers:micileculturi locale gi au deveturmarcunoscure oricindsi parricipi la pluralis_ ca mul cutrural, lir.i(zre posrmodernitarea lumiide izi ar ri_ mme un concept tjpsrr sens. drepr" nu rrimin.pure,.. de E ele renomenu_ld degradarelor ainceputmulr inainrea a epocii moderne esre inevirabil. Sr Lumeaacrualiapare, accsr din ca Punclde eedere, un -5anrier supravietuiri..:. de Ll bera.[Ltm cono i e de piaVi_tehnoIogie i nforn a io_ -e m 1 naldi 'aLe cum ar puteaariLaecuaqia star:e jefineasc: in s: slrreaactut; a lu-mii. alLirrjrdd (avindun virf comuncu O ar puree ceapropuside Ariis si Dubl t: cresll_ h Prlma) nrsm-,tehno[ogie- uile omului. Dup; ulrim;l ri.,boi, drepr uLopule negrLve dp Metropolis t9g4,carcdemonizatt de sau ....1L!-ll1*^..", ru rafo n L c & L o n s l e.tr,199J, . t56. D I Philip?eAr;t. cForges s: b$r twna zeti pn"ate.,o..l, rur: Merjdiai. Bucurestj,ieea,p. io. d" g:rmj vatdro io srryrr 4 od-ditdd.Fdi
Edtt-

12

a ' u q-di chiir $i penLru un nesPecralrst' -Posrmooerrlklr rtzboale'-loa:e-'neeliberaii de ameninFri directe' lre ele rco lriind in Prosperirate vrala lrbera" saudisconfort. --4e L' p""t^io"t"

:*:;;;;;*"

in s" udsituri realize^zdorice L"itnl"a .a ,o",""cesrt cenu seintimPli' l"'"t"'n, l;;#;;;;;7;.;;" modl model (al posimoderni cdrei 1al ..tL"urea ""' *tietareapostmoderni cdrei lii."f t5"L.l"ri,

'til*il: 1ld"i"f^^:1: oricuiDeparre f"*lzia sintIaindemina lumi: 'iJ".rirn*U a acestei chiar deuroPiz'e i'?iTi*l"...1*ain!'i

sr.<tF lre acixali) desrule.Probleme -;ii"itili.a"i, americand rimineir.:mea din din deplxarelms,e zonafT:']iP:::ni^d::e deplxare'rnsi zoY necesttiFlorimedtate specifice. ieme lenx specifice,

domenru Psrhologlc' inspren'ai alunec-osuL si imperatire de lttreg studiul fali' in postmo^der*a.r'ain Lut'". "" nemallnrllpslhrce aitateomul seconfrr'rnticu exPerienle

rof0era observar' ;#i; ;;;;;.]";;.,i'."G*'i'*" expo ecceler:Lrii '605i'70,locuJ l'.*.".."1", i"f, ai^ *ii a maifrecvenle ror r."'ti"i"i'i tJt; "i.ii. al s;himbarii toate numrt de-"iaii a 5i J*,]-tit"t, .*.:ti"r.lor. mediului drn a. de depeiza,e, dez-insettieomuLui lumeptill::?:"t:,1 a lntr'o societatecomunicdrii ;;rt",1ii ;H'"a ;;;;l"i intr'ade'ar'devenind ;"'i;;;li;";;, i;;;" '",1; sedizolvi,
-

senijnentul tranzie\ld4.\'l an imo vorbelte.desPre aceste^

oe

." . .ri!{1T p"sli;,,..."i'-,;.*, I ** sentinetrt de :l:":T"Y::*'r $epefmmeqi" ;;-a{ie, utr i'; ;"";;;'h:
;il.-;

' ,lf"i. f"fn*,

coL,l oittafllst' Ldila? PoLid'i' Bucuresd'l97l'

14

?OSTMODERNISMULROMANESC

O LUMEIN SCHIMBARE

15

coplanar4 nenumarare cu lumj virru.le pe careomul Ie lo cuiqte simultan.Dispari$arealirigii,a iui oz!side, crrm ar spuneAndrei CocLescu. esre nu doar o consecin$e vieqii in interiorul fluxului informagional, e, in primufrind, un ci epifenomeo filozofiei specificposrmoderne, caremi al le vorretenpe larg in curind.perEeah.ti;l.nullumii moderne, lraduspnn.dezatregarea oricrirei autorira{ ;i prin relaLivi_ z:rea v;rlorrtor, poateproduce$i el rm sentimenr dezorien_ de tareti perplexilare culrurah.Inlr-un cuviol, roaLe vechile oDrsnurnle umane,legate viarainrr_olumerelarivsradce de srabtli,cu.valori rrrrlitionale bire srabiiite, o impi4ire cu clar; a rolurilor sociale, s: sedezin 't prr regreze inrr_rrnfi"x anarbrc, alearoriu,semirealde evedmenr.e. Viata devine cevaaseminitor unui vis sauunei ficriuni lirerare. Acesretrisirud speciale ale.lumii postmoderne ridici un marenumif de probleme, dinne careo partesiorsi prea complexe, preadepirrarede subiecul Lucr;riide iafa ca qi si.le privesc aldel decirin treaci!. Celemai dificile par a fi dilenrele moraleqi religioase uneilumi care,programr_ ale nc, rfuzeorice fundemenlare merelizici qi orice ialoare absolutri. Nihilismul ;i anarhia lumii acuale sint conceore inci repulsive pentru omul obi$nuir,amalorde senssi'de ordinecu oricepreL chiarcu celal propriei[berred. daca $i lumeaocctdentald asezat s-a deiaconlortabil in posrmo_ dernitate nu-qibare qi prear:re capulcu acesre probleme, in schmb pentru mufti locuiroriai alLorlumi de Eansa a opra intre toralirarism democrade qi poates: parao opqiune inure ooue rerc.rt$a seexptrci poate,reintoarcerea qindirii ror.ali_ terein prile din EsrulEuropeidupaeuforia lrimelor mo_ menxe lbertalerrefugrerea de multor oameniininLolerangri, iundamenralism religios,fanarism poliric, na;ion"li."i.. socreratea romaneasci esre, firegte, depanede condigia posr.modernd, incepindde prin anii')0, aspecre degi punc_ ruiue, cusparate aceslera srribirul barira ale au ideologic:a s$Lemulur comutrtsr aucreaq sr marales rindul genera{ei in

osrili toLaiitarismului prooc5i rinere. noui mentalirare, o cidenLah. Iinii mari insi uecererlumii rominegti Ia o in epoci posdndustrialinq s-a produs.Dirnpotrivd, o noui iodustii"lizare, lor[atd, energofaBe, Poluanti :i cu rotul a ruina! complet economianar,ionali Corxeanacronica cincele aodrutimediaiin toatedomeniilevieqiipublice. ar.r Izoialionismul gi protec,tiomsmul cuLturaleste una dinffe a culturaromiLna trebuit, din .le. ibi" ie;ite ji" stalinism, aulola un crudat si conremPoranq recurgi lipsi de modele interbeuaffplanr, reintorcinduse Ia eiperien!eutislice lice (pandanmlculLuralal indusrializririi din economie)' culuri romatreascec, cu PeffeCele6ra,,reinnodare marea '60, a Putut Pirea aProapeun m(trcol rn acel cuti iq anii intoarcerila artaadeisroric,dar,in euforieacesLei conle.ir ei prequl a fosi un retard qi v;rati, nu s-aobservat fa-prulca anisricedin culruralde treizecide ani fagi de experienr.ele Lul a Exploziametaforica PoezieiSeneraaei Occident. in speclaculoasa sine,a creat iluzia c: Nichita Srnneicu, una dintre cile mei mari poezii ale lumii" intr-un ,,auem momenrcind niciieri in lume nu semai scriaPoeie meta_ Lnlr-acomunGtia tnsernnat' Lumea forici de rip modernist. riparele in dever.o inehelarea socieuiqij, toate*pectele ei' in complicati piod la nevrozi de modernitnqii, depisire al-e tolalitarism tritalism. narionalism, conditii a existatinsi, mai alesin zonele Chiar si in aceste tominq o fermi orientale liberali, "1" ""lrotii xterioare 9i informati in privinla -**i""i d.,Jhi"a iofh-r.ttt"lot e,rolurii:i culturaie din lumea liberi. O eliti intelecolali $i ."zuri ignorati de critica momennrlui (fasrnisLice,in -ulte ooeziimodernisti 5i de romanul cinatd cum erade "obsepublicului, si dantuluideceniui'1 aprorpenecunoscuri de vieruind subreranin cercuri de prieteni ( "Scoala la T'ugoio oniric"),in giupuri de discipoli jurul uisie", "srupul (-qrupul de h Paltinig"),cenacluriliterare unui mae"slru ("Echirox" 1,a llunimea", "Cenaciulde luni" ) saurevisre

POSTMODERNISMUL ROMANESC rnce.cat recupereze, diverse decalajul si pe cii, despre care vorbeam,uneledintre aceste avind, privite ) reboars, cii rn aspecr pronunlirposrmodern. Despre aritudine o explicir 5r consLlenl posrmoderni poarevorbi rnsain lumea se romineascd_abia I980.Chirr si dupaaceast: dupa dari insi ar tr hazardrt rorbim despre impunere si o remeinicir a conceprutur, l,utemconstara doar cd este primLrl conceor teorerr'c. imporranr,denumindun .ur.nt ir.r*r, irrrr", in lrmbatui critc rom;nesc dupj ulLr'mul rdzboi(oniri"mul lnsu{lcaun neosuprarealism) frecvenla si c; :e,oelmea.el IOrOSlnl poztrlve negitive,eslein conrjnua rau cre$rere. 'Ut ,lJera.termeEuL si tie aia$ar pare solidpromo{ilor ,80 pi yU dm Urerarura romina si e folosircu o anumiri con_ stan!isi in muzicisi arrele plaslice. Rezistenta conceDr la este insi si eaimponanri. uneorivenind chirr d.la care,asehenea M. Jourdain,fac postmodernism ",rt.i,i lui firi si $tre..., De [apt.in conrexLul ecrual lumii rominesri, al careisi cauli. soviiror incd,drumr.:i cirre oaioriledemocratice. apelullaconcepte punct-e vedere si de ripic po",r"od";; prrirerrsmul. roleran[a, a]i.marea minoriLililorde roare lelunte,decanonizarea culturii, democradzaret arteloreste cu<lesivirlire benign. Chiarpi muh ironizeruI concepr de poltucdl coftcctness, puternic legat5i el de posrmoderni_ tale..rimine, roateexageririle un diziderar cu lui, inc; utoprcpenrrusocietatea romineasci azi.Este.poate. de morrvut.penrru careror mai muki inrelecruali, eies mii drnlrecerlrneri.sinrcapabili.sa depd5easc?r serioasele rspecre reputqve legare postmodernirare o cons;dere o de si sj nu
' Arf: n e d u m qi h:re.d,. i n+ m b.nuj r i @ uhrori e. i , aj -rarj rtui c n d o t d .n te m q a i 2 rcy (E di rrr: C 211g. .,;..,.cr, " R B u.ue.ri . revul..adrv,rar ..\riadard"al posrmode!tumului.omj.e.c: b:;e. e evrrl Qpenr de a srie un romar posrnoderri* si de "!i a re raportr rav re !n u td m c e tF douasetrur;al ertrmeaul uiA .)a . c,.den" (p. aO).

16

17 O LUME TNSCHIMBARE apocalipsia valorilor umaniste,ci, dupi cuvintelelui Gia.nni Vattimb, .unica noastri c&azce"6. Voi ciuta, in continuare,ridicinile conceptualealepostale modemiti(ii in trei domeniifundamentale cunoaiter , omului cona ciror remarcabiliconvergenliin de{inirea dintre temporan incercas-o eviden{ez Pentrufiecare voi drept ghid, ca am acesie spatrii mentale ales, si ne serveasci anrlifriai poslmoderniridi cei cie r,rnul djnrre maireputati vor lor, degile uoiurmaindeaproape, i1conlrun Parerile incit, in finalul acestui pi cu alte puncte de vedere,aqa tate capit"l, vom pot"a aveao imaginemai limpedein privinla nu a ceeace estecu adev:ratPostmodernltatea' numal rn reteaua com ci concrere, 1i in ei manifestirile coridiene;i Voi ilustra. care subinrinde. o a olexi siprradoxala teoriei VerlLri cu ortotog, po"tmodernd meditaliije GianrLi "sjel,pe m"tiinia.p..cursorilor" Nietzsche Heidegger, ri-o ;i sau Cadamer. dar 5ia h..meneuqliotcontemporani. Jauss giproblemelelegitimirii unor noi mo\orty. Epistemolagia qasit cu expuse m*teclrrviziune le-am del. ,1. iunoasr.rii de ;n opera JeanFrangoiiLyotrid. in [ine'conceprul lui in pracric, roti speciali5tii se rfi,t al isroiei,la care referi, r al delinitoriu acesruia, oostmodernism Ia un acDecr ca cu io"t discutat mult curaj,daci nu intotdeauna Putere "u de convingere,de Francis Fukuyama,autorul celebreicir,ti il Slr:itxl isloiei :i uhimzlozr, al cdruipunctde uedere uoi nu a'nerican foloisLoricul de5i in iiscura a treia "ecriune, sesteniciodati termerrl. de postmodernitate.Degi diverau de ceie sisreme gindire in in eenre n-etod: detalii, Lrei si umaniriqii ce ionun sentimentli o mrre epocidin istoria ci incheiat91 intrim intr-o lume de modernitatea s_e :lt tip, in care concepte fundamentaleca real;tate, i.stoie, gi, :'alo)re, gindire, atti se modifici esen-tial o dati cu ele, omul insugi.
! C;adiValrimo, op. d;., p.22.

ONTOLOGIA POSTMODERNA

19

Prircipaladirec$ein careGianni Vanirno ipi indreapri " efomrrile io scriereasaSfirSitul modemit,iSii esreconstrui . rea unei corespondenle inre disculiile aouale din jurul concep,telor modemitate $ postmodernitatesi glndirea de lui Nierzsche Heidegger, qi filozofi aj moderniLil--ii 6rzii. conqdend propriaei disoluqie de gide dezuerudinea proiecnrlui ei ini$al. Moqreniroare ralionalismului a iluminisr al secolului XVII[-lea, modernirarea fosr conLinuaroarea al a curenruluiprircipal al gindirii elropene, in esenlaei un rcrealsmcenlra! pe umanlsm $l progresrcare Ir-a avur apogeul dati cu mj$carea o roman!;ci din secolulrrecut : se poate caracteriza .mederaitarea intr-adevir ca fiind dominati de o idee a istoriei gindirii ca progresivn < ilumipe nare", ce sedezvolra bazaapropierii$i reaDroDierii ro! ji"r;indite .-* mai depline - fundamentelor careadesea a si ca < origini ", aqaincit revoluliile, teoretrce sau pracuce, aleistorieioccidenr.alg prezentate iustificati cel mai stnr si adesea nifte " recuperi.i ., .*"lr.ri ."itrio"r".ri."1 Aceasd ca viziuneulopici si teleologicia fost puterniccoarestari de ginditori care,auarirar rolul neanrului,al hazardului,al rncon{dennrlul stucturarea in isroriei, negariue" "categorii care,pe lingi epocilede inflorire ;i progres,provoaci ;i fundlturi, decading, disolu$e,moatea uniorirr.eei culruri ;i civilizalii erc,Revolqia copemicani,ceacarel-a dl-fondar
I Gi.mi varrnno,Sfryr,l u odeutz?; EdiruE Ponric.,Consianta, 1993, p.6.

pe om diu centrul universului, a fost, asdel, continuad. de eceasd nemiloasi Krlturhitih pi:,:rit demolareatotali a la umanismului tradilional. Indiscutabii, demolator" "marele rimine Fr. Nietzsche, filozoful sub semnr:lciruia str., practic, secolului carei-a urmat;i a caruiinjluenli Bindirea e azi mai vizibili ca oricind. Acr,iunea de discreditare sa gi, in cele din urmi, de aneantizarea valorilor celor mai aparent sigure gi stabile ale culturii europene a pornit cu insisi ideeade .fondare", de de ,,fundament" ontologic sau cognitiv, firi "intemeiere', de cere metafizicanu poate exista. Atit Nietzsche, cit gi, mai pulin radical, Heidegger pun in disculie ideea de fandament metatizic fari ca s-o faci, precumalf criticiai culrurii europene, numelevrein unui alLfel deinremeiere. Fiinga. pentrucei doi filozofi, nu mai esteun plan fi-r<, imuabi),la carese raponeazifenomeoele lumii reale,ci o entitate fluctuanti, contextuali, alearorie.Nici conceplele, valorjle nu se mai impirdtesc nici drn etern;i neschimbiror, devinrelative dependente ci de ;i condi{ile locale. (bazad in inlrePenrruei, modernimtea gimepeiluziile meufizicii) nu poatefi. de aceea, continici nuari" nici micar depi$iti; singurasolulie ecceptabilirirrine despd4irea de modernitate. Vom vedea,irr capitolul urmilot ci, intr-adevfu, sersul prefixului post- care intri in structur* cuvintelorpostzz odem,posanodemi,tate dat naga tere la numeroase disculii datorfuA neinlelegerii acestuifapt.Distrugereaontologiei",,shbirea fiin1ei", .nihilism" erau cirevadinrre exoresiileiafamantecu care filozofii umani$tiiocercausilzoleze qi si discrediteze influenga ruetzscheani.Toate aceste cateeorii au {ost itrsi asumatede cei pentru careepocamoderni-esteprin excelenti neincrzitoare in valori absolute,vizind in ele depozitarul de prediscriminiri! qi a toralitarismilor. iudecigial umaniLigii sr.rsa ;i Triim, intr-adevir, o epoci nihilisti, spun acegtia, dar, asumat pini Jacapig nihilismul esteplni la urmi singuranoasiri pentru ca el inseamna putereade a creala nesfirgir $ansd, adevir 5i valoare,chiar dacapieritoaretsemenea Lururor

20

POSTMODERNISMUL ROMANNSC

ONTOLOGIAPOSTMODERNA

21

luciurilor, in locui unot {alse norme qi dogmedateo dati pentru tordeaxna. Valoarea.slabi.., crea;A infte oameni penrru ornetui^undi momenr isroriei, al esre.ingurul de fel valoare portbrL,in posl'rodernittre. roaLe cind cellelalte au dordrrrdob tal5i.Disoluiiamerafizicii " prin punerea in evdentia cer:cterului :lfiinreisi al qindi.ii,.{irsiLu.l "sl*b.. rsronel v;zuLe evolurie ca neinceraraomilui ir c;urarea a oe .rne{clci subiecrul irsusica rubsrrar: saD_je(tkm, a nu pututrezrsta criticii) 9i in reconsiderarea notiunii de aievar, lo*',e asemandtor concepr unui esreric. !j'".1.),n:,::"" smrrder.,,tuhilisre",clesinrpremisele dar necesare sinsurei sbordifiopLrmrne. poTirive.lumiideazi:cerpor,mo'd.r_ a neoprin purinasupra uIimei dinrre li.Ar^menu ": acesLe lotl. I,oltmodernlratea, Vattimo,nu mai consideri arata actevirul concepl un gnoseologic. pentruci el nu maiesre tntemerr_r o reaLrLare pe metalizicisrabila. Sr.Lpus. si ca subretul,unei,,cure sLibire,.. arul de,in; un co;_ de ader cept ms(umental de comunicaregi interrelaqie, foarte aProput.de conceprele esrerice. Posrmodernismul Dresu_ .1onmerafiTici pune. prrnurmare. coDceplie no despre ade vir..ceresi_-l Lnrerpreteze arir pornindde la modelul nu poTrrvrsr cunoa*eriisriinlifice. al cir [...lpornind de la expenenta rrrersr de Jamodell!lretoricij'.2. Vodelulintregii cunoasteri {i de aiciin:inreexperienga va esterici, fundl mentrt . I,sreun pasnecesar penlru -slrbe -erteljzarea.. v'eE,r lumet poslmodernd. ire inc) dreprconsecintj rn care neasteptadreconsider:re o dr::rarici.rrolululcuituriisi aL ,rrerorln noutrlp de societate. vedea dep:rtecir Vom mai cleSreuse idrpreazaculture,,mare.., elirist:,la acea"ri estetlzare inrregijvied socja]e. a Marginalizarer conceprului on e.teevidenta ein de in , .rn orea,ru1\rerzsch, penn! care nihilismul .."irur1ia iare esl omul serosrogoleqte centnrcitre X"r, .D e\eiorizare din
,.l b i d .,p .\5 . r Cirar de V.!timo, op. o;, p.21.

sc lui Dr'5upreme" exprimiprin "n"oartei Dumnezeu" -- r orlului (cr fiinl, iaerl.Lsublimi,atemPorali. raliune ca timp. Abia o dati cu s{irqitul iluziilor despre si.i) in xcela$i libertitii adevirate.Estesffaniu ci pe d:] eDare Dosibilitatea umanis:?-,en!lvi;n creatde Fr. NietzscLeprin demolarea s-auputut construiideologiitotal opuse. :::tliri rationalist i l-- , a dupamo:rri'ilui Dumrezeu-torul e permis"5i ci siogura legerimas: ralabjla :-^ralain.iqi se pribu$e$re, ':rd a &eprulceluimaipurernic.dusla fon bioloeici: cea etc.. a a stipiniJor", ,,raselor L.a r.rnei -rnJrrle "uperiorre" a ironicinsi, istoria dovedit Parado:.al nlli:i la fa.cisrn. si este ri nu moralastipinilor, a|.ui Ubermensch, viabili, ci prin nihi[ism idolii Lribului. de eliberali ::ee,a ,.sclauiLol a ,d:c:Dourerica pe omulLri bazari dreprurile democratiu oameni' in moari ca sAaPar;. scene {}msl ideal a trebriLts"z c'ersi si complicali, asr cum sint in rezliarc. Valoatea ,:holsr,i a trebuit si se dizolveca si poati apirea vrlorjle nu intre oamenl pentru i:ditiduale,d"-grup erc.,create doar contex..rrd."un". ci dojr p.ntru o vremesi valabile inevitabili ;oai. Asa cum am imintit dejainsa,consecinla esteo anumitl derealizare *."of";"ir-"t"i "iozsche"n " iumii, Desprinsi de red;cinilemetafizice careo linuseri .: se postnietzscheana clasice,lumee bine ancoratiin epocile de realitati, fapt surprinscel mai bineil Amurgul goleqte idolilor- tnde se soune ci ..hmea adevdrati a devenlt pe fiinqa anihilerzi se roo..'"i'. L, f.L,pin'ru Heidegger eainsrigi flucnisuri ce setransiormi deplini'n "aloareruanti si conye{ibili. Acest efect de irealitate, atlt de evident in lumeade ezi, a dus la o ralierea unor curentede gindire foarte diverseimpotriva nihilismului ePociinoaste. Ua adevirat front filozofic s-a constltuit, inci din primele deceniialesecolului nostru, Pentnr apilarea valorilor umaniste.Subdrapelul,,patosului autenticitiqii", existengialiqtii reprezenranli si. rrarxigtii mai recent. iniqiali. lenomioologii.
aIbid.,p.26.

22

POSTMODERMSMULROMANESC

ONTOLOGIA POSTMODERNA

23

ai hermener.rr.icii contemporaner Habermas, facur ca au eforruri uriasepenrru aperarea reorelicea m.uilor valori, Toareaceste efoinri, arati Varcimo. esuar.lnc;udaacuau zaliilorde,dezumarrizare', "debusolare",,,alienare",.prostitutie generalizati",nihilismul total s-adovedit cu muli mai benign5i mai construcEiv decir ideoloqiilecareau dus la r:zboaie;i dicracuri. E;eculumanismJii este vizibil preturindeniin secolulnostru,in carenu numaicomunismula dush dezxrrefari precedenr, si misciri lilozoficesi ar dar (erisienlialismul risrice serioase zuprarealismul,rurijmd, fu avan gardeles-aucompromis sprijinindtoaredictarurile. ) de [a stalnlsm Ia lascism, la maoismla Lerorismul de inrerna. fonal. Dimpotrivi, arati Vanimo, ,nihilismul deplin [ .. .] ne cheam: la o experienli a realirilii, deveniti f;buloasd, careeste$i utricanoasdi posibilitate de libenate"5.Oriunde s-aprodus dezideologizarea abolireacredinlelor absolute gi (ca in lumea occidentali ri mai ales ir: cea american2ide ezi),_ societateaa devenit mai complexi, mai prosperi ;i mai liberi, in ciuda costurilor psihologice de.pt" c"r. "mal vorbll. Asertiunea nietzscheani .Dumnezeu e mon", ca qi, in plan practic, teh:ricizarea.moderni" vizuti ini,til ca o catrzF" a dezumadzirii gi o netezirea drumurilor citre totaiitarism, au dus, o dali cu disolulia tuturor valorilor absolure,lx o crizi IarAprecedenr , manism ui, conce care,Dentru a Heidegger, echivalenr irsirqiposibilirare" era cu -.sfiri"ii. In iuml anului I900pi mai tirziu, pinadupi aJdoilearizboi mondial areJoco dureroas?r a velorilorumane, crizi reflectati in toate direcliile gindirii filozofice. ln incercareade crearea unui cordon sanitar in iurul acesrorvalori au fost folosite opozi;ii ca qriizpeale Eirinlai *. ;tiinpe ab nataii salu culturd (umanisti) vs. cfuiliz apie(dezwatizanti,). E9ecul rcestor opozi,tii in careprimii termeni defineaucitadela umanismuluietern,un fel de Castaliegoetheanitotal izolatd
5lb; d. , p. 31.

s-a de lumeadeqradatia epocii actuale, detorat,Pe de o nu s-audovedirdiJerite oane,faptul; ci valorili umanjste ci valori,iar pe de alrdpaneaceluia nici .s.or,i"lie ceJ.l"lte inLr-oreali ameninqare, tehnicamoderni nu s-aconsliruir sau ci mai curind intr-o realitatepozitivi. Daci Spengler pierderea a uman", Husserl deoliae "subiec "nucleului in rului" in nou" civilizalie rehnologice, schimb,.penr.ru Heidegger,,dep:$irea;lVet uindingl umanismuluies!e doar c-Jea carri Ge-StelLcitre lumeatehnicii ca maxima a desfaqurare metalizicii qi. prin urmare,primr'rlsemnde a;a de frer's?ris, reeisirede sine.Subiecrul, cum e conceput nu de u"manisui. merirl s: fie aPirat, pentruca el seidentiinleiese Lrnfel de corelatival ci fica ratiunii :i conqtiinqei. El imuablle5i srabileca 5i acesra. e un obiecruiui,oricum paradox4l. ibdicS" caliLate, iiiri^, <tub. irau-) :i, in acexti e sa" rocmai Ia subiectivitatea de la istoricilar (Dasein) ln de rrebuieab]fldoaratddi merafizica Heidee.ger conctuzie, nar;" dar ou prin depisire propriu-zisa, ci prir Vetwindwg, iD careinseamrAmai curind recuperare urma uner boLt, convalescenli. Sesimte trevoiaunei ,,cure de slibire" a subiectului, caie nu mai poate aveapretenda de a fi spiritul el seistoricizeazi absolut.lourma acestei !ise Io"slibiri" devinecontextual!i efmer,o entitate"careiqi calizeazi. unei in dizolvi a saprezen6-absenqareqelele sociedduansintr un {oartesensibilorgain [ormaredin_ce ce mai mul[ In nism de comunicare"5. {elul acestase inchide bucla deschisl de mine cu citevapagini mai inainre, qi filozofia se postmoderni. solidaricu praclica dovedesre O hlr*-.isrirconsicinrele sint corsiderabile

r isrorica De cu totuljtti4F6les. la avangarda limirarea artei,gipind la neoavangarde, 6tice P

'Ibd., p. aB.