)

Copeia: StanBARON

STRAINE DE FACULTATEA LIMBI $I LITERATTJzu MCOLAE CONSTANTINF,SCU Prof.univ.dr. I-ectoruniv.dr.ALEXANDRU DOBRE

UMVERSITATEA

SPIRA HARET

ETNOGRAFIE FOLCLOR 9r ROMANESC

Note de curs
.

ParteaI

[#ffi:i"{':"t"1

@Editura FundatieiRortania de MAin4Ml ISBN 973-582-356-:c

DE ROMANIA MAINE EDITURAFTJNDATIEI I Bucure$ti, 200

W^a^r&^- l^

1.CULTURA POPULAM. CONCEPTEOPERATIONALE

ParteaI

Familia gtiinielor etnologice

. Culture, . culturi Modeltivariabilitate culture Sadialitatea in ' . . Culturd popubre Cultura primitiv;,cultura arhaicS, culture culturii .Culturapopulare contempoianeitate. populard mdrci definitorii in . Culluri, cul(uri a de Conditia existenlE oriclrei discipline ttiinlifice esteaceea metode a avea domeniu un obiectde studiubinedelimitat, un sau de de cercetare, iovestigalie de specifice instruftentede Iucruadecvate li utilizate.Aceleagi cerintesunt proprii ti domeniului metodelor ti etnogmfi4folcloristica sau disciplinelor ehologice ehologiacaatare, ankopologice a[tropologiacultural; sausociali. Ceeace Ie adu!5, Ie une$te,pe toate,in cad.ul larg al disciplineloretnografice(sau antropologice) estetocEai obiectul lor comunde studiu,cultum, in senslarg,saudiferiteleculturi particulare, diferentiate din punctul fie al Africii fd cultura sud-amede vedere loculuiundeseafld(cultura rican6, cultura afgana cultura fd norvegiand, cultura a lpopulare] TArii Lovi$tei culturalpopulari]a Td.ii Oatuluietc.),fie din acelaal fd (cultura primitivE, primilor pozilieipecare ocupe scara pe timpului a o culturearhaice a Egiptului antig a Chinei,a Greciei sau oameni, medievale, cukur5 modernd etc.). Romei antice, culrura In ceeace privestecultura,degine lovim la tot pasulde acest cuvant o emisiune televiziune chame de se mea, ,,profesiunea cultum", apar reviste de ,,culture", ziarele mai importante au pagina sau paginile politiciigi reproqeazi lor,de culturt',rdaimult,oarnenii unii politict' sauce n-audezvoltat cultualtorace n-au,,culture ,,politici rale"prop.iietc.-, el nu poate cuprins fi htr-o definitie diclionar de sauchiardeenciclopedie. acestea lipsesc. opologiiamericani Degi nu Ant Alfred Kroebersi ClvdeKluckiohn inventariaser| lucmrea in Cubure: and A Critical Rewiiw oj Concepts Delinitiotls(1952)nu mai pufin de Moles 164 de definifii ale culturii.Pestdoua decenii,Abraham inregistra mult de 200 dc definitii(Moles,1974)qi numirul lor mai este. evident, cre$tcre. in

. Sludi l culwii traditionale romane$ti din Abordareac persppctivd Ti "tnalogicd. tradilionale Prinzdloare a cullurii inteeroloare ' Redefnirea conieatelor . Cuttura tradilionald rcmAneascd- u tezai cu talaare de palrimonit nalional ' Familia $tiinlelor etnologice . Instrummtele de lucw Metode de culeBpre cercPtare'Aplicalie Si Praclicd.

39

Si comparimdoui astlelde definitii ,,canonice" se incercam, $i pe bazalor, si extragem aceleelemente carepot se ne ducAla o mai a buni iDlelegere conceptului culturi. de Sclare cAii revirernrropologului englez Fjward B. Tylor( I37l) nrcritul a fi formulat dindi definilie culturii: de cea a (saucivilizalia) un ansamblu este complex careinclude ,,C!ltura cunostinlele, crcdin1le, arta, morala,driptul (legile), obiceiurile qi toatecelelalte aptitudini deprinderi doband;te om ca de 5i (Bonte, membru sociedtii" al 1999:184). Cu aproape de ani maitarziu,A.L- Kroeberscda: 90 mare,se poateaproximace estecultura zicand ca aceasta ,.ln este ceea ce specia uman6are gi alte specii sociale nu au. Aceasta includevorbirea, ar cunogtinlele, credintele, obicer_lrile' arta9i tehnologia, ideile5i regulile.Adic5, pe scu4 ceeace noi invafim de la alfi oameni. la cei mai in varsti decatnoi sau de de ld lrecul.plus ceeace puremnoi sa adAugam acestea" Ia (Kroeber, 1963: 60-61). Ambele definilii, si multe akele,sunt definitii cumulative, descr i pti ve; cnespun cl maimult ce cuprin d e c u lt u r4 c e in d i0 sfemacestei4 ce estcea aldtuit5,ti mai pufinc e e s t e c u I ! u r a din ca alare,care sunt mecanismele producerii,transmiterii$i pestrarii acesic;a, sterolul $i locul ei in viala omului ca animalsocial. care Se pot retine,tofu$i,cateva elemente- mai importantprivette Cel nafuraLmanda culturii, aceasta fiind rezultatulacliunii con$tiente a omului asupra mediului(natural sociai)ti asupra insu$i.Cultura hi 9i se dovede$te fi un fenomen, realitatespecifid" definitorie,pentru a o prin excelenti". scurl,,cultura om, consjderat fi ,,animalul a cultural Pe este nlmele colecliv pe care il ddm diverselorcreatii ale omului" ( Kr i shn a1 9 56:317). . deci,consecioJa indelungproces creatie'de Culturaeste, unui de invelare9i de transmitere interiorul in grupuluiumat re$rans(familiq neam,clan,trib) sau_extins, (omenire, larg umanitate), experienlelor a dobandite'intimp. In acestindelungat$i repetatact de transmitere (invdtare,preluare, selectie,adaptare) avut loc ample procesede au modelare, formalizare,de standajdizare bunurilor culturile, la de a diversele niveluri de manifestare acstora. aici de va caJacterul a De de sistemal cuifurii ca intreg,intregvazu! inse, nu ca insurrure,ca adunare, ca alefurare a componentelor amintite, ci cq rela,tie ir,tre acesFa. inlreele$i om.inre om si nafure. de ci de rl,!ar culturanu esteun depozit informatie, un mecanism organ;zareextrem de complexe,care pdstreazi informatia, ,^

codificati, t-arsrni$5i informatie urnani, )*1, i-"it * "r*rie ".i"in interiorul gruPuri mai de umMe, lacele reslinse unot asimilati rimp, in

pcrmanent acestscopmljloacelecele mai eficienle in elaborand si compacie,care prime${einformafianou5, codea"l $i (iecodeazi mesaicle.le traducedintr-un sistem de semnein iltul. al CulturaestJun mecanism cunoatterii,elasticti de cornl'lexe orqanizire''(Lolman.1974:l8).

naliune, omenin) (familie. pana celemai exlinse (ebie,Popor, la neam) pulsatiicu privire la culruretpare ace5te Ci o coiritanti in toate umanul.omul. vazur in ipostazacareii esle proprie lui 9i numai lui' intre sintagmele .,omulanimalcultu|aI"$i aceea d;,,animalsocial". cultura fiind-ir)dis.,omulanimal social" existao identitate Perfectd, dupacum societatea sociegtii, pensabilipenrru fiintarea funclionarea 9i qua non aproduceriiculrurii. con ierlfpul) reorezinG dilia si!rc tot sigur ci nu poateexistaculturaf:re societate' ata cum ..Este llr; indivizi. Reciproc nicio societate societate n,r poate-exista llri cutturi nu aDartineumanului: nu este cunoscutenici o socieiate uman6 IirI culturi; $i ar fi chiar geu de imag;nat" f Kroeber.1963:60-61). Se vorbegteastfel despre,,caracterulinexorabil al culturii": biologici a onui ie, ,,Sepoati presupune dacePentruexistenta 'inai*iia unor ce;inte natumle bine definitc se ""'tirfa"i."" dovedestesuficienti, viata udei colectivititi, oricare ar fi ea" este imDosibilatere o anumitl cullure. Pentru orice colectiv:ta1c, la cuitura nu constituieun adaosfacultariv minimumcandiliilor vitale ci un pritcipiu obligabriu, fAra de care existenla ei devine imDosibilt' Ootrnan,1974:16). ADaraici dole perechide termeni:individul 5i nevoilesale biosocietalea) nevoilc $i Iogice.pe de o parte,Si grupul (colectiviratea' pe spredicotomianaturb-culturi, culturale. de alta"carene conduc sal-e fenometuluicultuml. pentruinielegcrea relevanta considerat?i adesea De faDl. relalia naturS-culturinu trebuie vazuteca o oPozilic ,.omulanimalcullur3l ea ireconciliabil;. fiind mediatichiarde sintagma ornul, ca fiinli biologice,este integnt .nafuri;, orin excelenti". Cici cu aflandu_se aceastafie irl raporturi de conf! un_ iace DartediB naturSpe cu fo4e necunoscule care incearc4s:i lc tare iostilitare,conflict sub de,,cooperare" asPcctul lle cuno;scasi sa le supuna), in mporturi (abilitatiPracticc' modelelor resurselor(hmniadipost)sausubaspectul gpreciazi c5: l fo.me de organizare)ofe te de nature omului, incat se 43!

cu de impreuna miiloacele intregii informalii neereditare, ,,suma (Irman, 1974:l8). gi pEstrare acesteia" a organizare fd., nerreditard' seintelege,,,informalie Specificarea,,informatie un adauBe nou termenopozitiei nature/culture e.editart' ,,genetic.e" (i.e. qenetic, Mai invaFl deprins). vs dobendit, ereditar neereditar, de aici cu esl.e men!iunea privirela ,,mijloacele organizare impo;lanti p4trarea acesteia", carese inlelegmodelele, ,.pattem"-urile, iirin 9i a ilforma$i, ca de struct{rrile ad6ncime, moduri de organiza.e acestei joaci sau intrecarelimba(darli alte limbajc moduride comunica.e) de ca unrol esential, nu maipulir! cavchicule, mijloace transmitere $i, culturale. a informaliei 44

a .,e Dnjfcrabila socoti cultum ca o conlra-parlc nrturii" (cf $i M;luilfe J. Herskovits,Cultural Anthropology(An Abridgcd RevisionoJMan and His Work), 1955:.305."Cuitura estePartea Daya partl din mediu"; de asemenca' lEcuti dc om lman-made cooPe&rea Krishna, 1986: 327: ,,La Andul lor, competilia 9i al accidental producacea evoiutiecontinui a cultutii, subprodus steriide naturS"). Sau,cum spuneaL. Blaga intr-un dialog cu Mircea Eliade, cultura apareca un mediator intre om ti nature: ,,Culturaincepe prin a fi o prelungirea vielii, o promovarea pr;ncipiilorcreatoare vitale [...] Departede a desPe(iPe om $i culturasolidaride Natura,de aJ izola in mijlocul Cosmosului, (Lucian zeazepe om, in acelati timp, cu viata ti Eternitatea..." Blaga,1987:38). ' La rildul sdu,in acordcu L. Blaga,ince tanirul, in t943, Mircea Eliadenoteaza el: ti creaturinu e inteligenla, pe ce ,,Ceca deosebeste om de ceielalte nici raliunea, ci simlul valorilor, ierarhia, <Acea intelegere globald a lucrurilor cale tti6 se vade orditrea, ttie sa cosmizeze valorile a5a cum haosul din jurul nostru, ttie sd oranduiasce lor pe trebuie,respectandule toate,dar pasbandulepentrujusta (Eliade,1943:64). fimctiune))" Cel pulin doue aspecte trebuie relidute de aici: pe de o Patte perspectiva axiologicE (,,simtul valorilor, ierarhia", orinacestora) duirea/orgarizarea sistemuluivalorilor ti respectul $i pe de alti parte funclionalitate4 condi(ia obligatorie a pe$r5rii in si Derpetuirii. timp, d valorilorculturale. cu in i."it pun"t, M. bliade il anticipeaza catevadecenii pe culturadrept: I.M. Lotrnancareconsiderd

a Rczultd din aceastisumareprezentare fenonenului atet de cumva, care,grupate comolexca.e esteculturaanumileparticularjtali alecukurii'. in r;a.numitele,,paradoxuri sc constituie umanadaf (i+drc lualeca acllizi!ie cstcuniversala ,,1.Cultura poatefi considerati dintreilanifestirile salelocalesauregionale dar 5i dinamici, nranifeslend unicd" si ,2. Culturaestestabila, (Herskovits,I955: 7). continue constante" schimbari si . Modcl gi variabilitate io culturi l,o/,rlaperspectiva ca Privindcultura intreg,ca tot, din ata-numita poale.\orbi despre exi'tenLdunei (de fa en8l. whole, ,.intree"). se culturiideci universalitateb despre iulturi a umanitllii, particulare,diferentiatein timp 9i spaliu, se reg,sesc Toateculturile in aceasticulturi unica a umani6lii, definia prin a fi urLsislem,a sttucturd coerenti de elemente corelate Si care sc qulorcgleazA' Decuse de aici caracterulmodelat al culturii, care ii da acesteia conservarea strlcturilor!i valorilor cera coere;6 si stabilitate, ce asisur6 clemente inlre constituile. DrenumerA. aceste Se ,.tari",',terme. ..stabile" ale culturii ci i reg, limba (,,langue" in accep{a lui Ferdinand de (regula de .Jjturilede exogamiei, exemplu)' de relatiile rudenie Saussure), (Ceru)ep,1909), modul de structurarea t;mPului finceput. treaere" sacru,profan)ti a spaliului(limite margini. smrsit,sirbaloresc, hotare.centru) etc. unitati, sau poatetocmai datoriti ei' in marea in ciuda acestei numar de culturi' rezultate culturea uma[itEtii existeun considerabil loc la nivelul -culturii,favorizatefiind chiar de careau ale proceselor (en{. pattems). modelelor stabilitalea careau Ioc Ia nivelulfiecarcl mutaliile transformirile, innoirilc. asiqllra acesteiacontinuilaleErezultal al joculul culturi in Darteii al perpetuu dintre persistinqi schimbare. dialecticiicareguvemeazi 9i relaf modele-Drocese. ' ia intre faciorii care conadbuie - Srosso modo - Ia diferenqierea culturilor se citeazi factorul natural(mediul), factorul demografic$i factorulistoricSigur, nici unul dintre ace$tifactori nu trebuie $i nu poatefi absolutiza! fiecaaeti to! impreune punandu-Siamptcnta asupra de culturii unui grup sau a altuia.Esle neindoielnic. excmplu ca va regasi in ocupaliile, uneltele,reprezentdrilc habitatulnaruial se covir;iLoarc fiind diferenle alc mitologice grupuluiuman respcctiv, intre culturazonelofdetenice intre cihura de ies siculfura de munte,
15

$i aceca a populaliilor de pe grmul marilor ti oceanelor.Dar ;i sau nomade iactorul demo[rafic (comunitili mici sau mari, a$ezate nevaliri, (cucerilori cucer;li, razboaie, sau erc.). Drecum cel istoric ai trrsarea liniilorde delnarcaFe in lor isi revolutiir au roJul binedeJlnil dintre;iieritele culturi particulare. ' Sud ialibtcaculturii fie Acceptand, 5i numai ca ipotezade lucru, punctul de vedere evolulionisi,trebuie admis faptul c5, pe scaratimpului, la nivelul la culturii ca totalitaicsi, respectiv, nivelul fiecirei culturi in Parte,se au po1;denrifica n;'te stadiiprin careacestea trecutpane nistefepre. in mome-'ulin (dre.unl .ttudiale. cultural. evolulionismului PErin{ii fie biologicdanvinian, de transformismul inspira[i decvolufionismul fie culturii, soCiolosical lui A. Smith sau Condillac,sustin devenire-a prin niste stadii, de la cele mai vechi ti mai ,,primitive" trecerei ei modeme,civilizte. Pento Dan; la cele din vremeaior, avansate, Morgan, Ancient SocietJ, 1877, omenirea ar fi fiecut Lrvis H. prin necesarmente trei st6ti: s5lbiticia, barbaria,civjlizali4 fiecar la ster;presupunand, r5ndulIor, anumitetrcptesau stadii dintreaceste (,,stadiulinferior al stirii de selbaticie", ,,stadiulmijlociu al stirii de superioral starii de selb;ticie" etc.) (vezi Bonte, s;lb;ticie", ,,stadiul t9 c9 :2t0- ) al). ad Fdraa ac.eplx, litlerdrr, tezaevoluliei,se poatetotu$iadmite c6 fiecareculturain pade $i culturaumaniti i in genemla parcurs (cultura primitiva) de ftcple. Ia celemai vech; elape, sladii, mai mur,e post(cultumposFmodema societiililor a Dina la cele mai recenle mass-media etc.). culturade consum, industriale. . Culturi primitivi, culturi arhaice,culturi populari primiloroameni, atet primil;vea fostinfeleasa dreptcultura Cultur3 omuhi ca om, cat 9i inceputulexistenfei a fiinlelor umaneaflate Ia nostri", adicd a grupurilor clreptcultura primitivilor ,,contemporanii intr-un stadiu de evolulie tehnologici similar sau umine aflate pietreipanl ?n neolitic. din cu comparabil acelaat strdmo$jlor ePoca reconstitui cventual, a primilor oameni,se Poate, Culturacelordintii, paleo-antropologie, arheologie Preisloriei,in a de Drin cer.etiri de a iinro .c culturaprimitivilorzilelor noastre fost studiaGIa fala qi de Sud,in Africr, Australia$i Oceania, loc;lui, in Americade Nord mai (cSlatori. misionari. intai, pc m;'r r, ce europenii conchisladori. de teritoriile au intrApologi etnologi'nai tar7iu) luat cuno$tinle $i

Pe ,,lumiinoi" ti de locultontacestor4 carei'au socotit'prin comparalie itivi", ,,salbalici" drept cu ei insisi, ,,prim in economice sociale care s-au srruclurilor Asliel- subasDectul ti sunt specificestadiilor timPurii dezvoltat,acesteculiuri, zise ,,primitive", alecultuniumine. (,,1e de Priviteintotdeauna departe regardeloign")'de pe pqzilia a6l primitivtrs-adove.dil nu fi roru9i de rudiiffna cultura ..c;vilizatiloi'. s-ar eiatitde facilecum fi cr7uL uri saudeetemenuri niciintelegerea ii de primiliva,tradilia estedestul simPla cultumle -.in societatea pentnra fi coniinudin cuno$linlele in'ilor adulli,iar manierele 9i morala sunt organiale pe un model general bine definif' fBenedicl 1953:l6). ei iimplitatea carei se atribuii derivedin compamrea cu cultura de (..maisimpli decatceavestice"), modalil'ate a privi. specifice noastre carepuneao distanl.i clasice,,,fiicd"a colonianismului, antropoiogiei primitivii, selbaticii. inlre-.noi-lcivilialii. europenii, ,,ei", $i a perspectivE, culturaprimilive e$e considemtz fi: bin iceeari instituliilor diversiratea in carenoi putemsa studiem, --taboratonrl 'umane. cu aceasLa atetmai mult cu catin ea se afla $i rAsPunsuri (ldem) culturallocal $i umanitn$iingeneral" sDecificetipului culturii funclionalismul, Ritinem de aici utilitarismul, Practicismul stabilind primitive, carese regese5le in cadrulculturii populare, aspect $i intre ele. astfelo linic de continuitate O altz zonede contactse stabilette in ceeace privette modul 9i societdtilor' culturaptmitive fiind Proprie de hansftiterea informatiei, scrisul. Este vorba aici de o oralitate non-literale, cate nu cunosc, deci, culturiipopulare' specificd .,secundart', diferitiide omlilatea ..Drimaie". gioralil,te4 cle doue comune utilitarismul elemente Avand dreDt culturise situea";,in timp, pe palierediferite.CulturaprimitivePrecede din culturapopular4,iar aceasia unnd o continue,in alte condilii, pe desigur. a o repeta, ceadint5i.lird sociale, adincirii diferenlelor aparein momenful Culturapopular.i unei ierarhii pe instaurtuii pe criterii de proprietate' scindirii lrupulul de criteriide-clase $ip6ni de sclavi 5i sclavi,proPrietari pim6nt ti de pdm6nrului, ai de$natori mijloacelor produclie produ5i lucritori ai vorbi, astfel, despreo culture poPularaa citori de bunuri etc. Se Doate pane de a a antichiEtii. EvuluiMediu, socieEliicapitaliste in vremurile azi. a deinveFre, scrierii citirii a $i Aoaiitiascrisului a instituliilor si de adincit'seoararea Droduse avere sau rang social. S_adezvolt't' marilor astfel-la curtile resitor5i nobililor, ca 9i pe Enge sanctuarele a diferiti de aceea nestiutorilot o culte ale antichitit-ii. cultur6 scrisi

Coexisti' acestora inaccesibila dc de carledin Deturile ios,si adesea de culture:culturaaulica'de mai multetipuri in dileritesocietdli, cultr.rra oficiale, sau alaturi ceamonahali clericali religioasa, de curle. dejos etc. de maselor aldturi cuhura a claielor dominante, s-audiversificat societalii cretteriicomplexildlii Pe mesura ti prezente aceleatispatiiti in in coexistente, tipurile de culturE,adesea astfel, cultura,,savante", o ,,academica" aielagitimp. S-aconstituiq giinvetata icoald, in innoitoare, produsi profesionisfi de sau,,majord", este o.iginalitatea, de conditie existenlf, subiectiva,oarei a individiata, consum"' o in noutatea. Prolifereazi, zilelenoastre, culturi mediatic6,,de carese voia produs culturaoficialA, o dupacum in comunism s-a de alcatuind,,culturamase"respandita mase, in culturicomunica aceste Sigurca,oricate autonomic atribui, ii-ar treceride la unala alta,adaptiri' reciprcce, intreele,au loc imprumuturi permanente, suprapuneri, sincretisme. revaloriziri . Cultura popularl - mirci delinitorii care h Ldsend o partefenomene iftre in zonapseudo-culturii' spiritual5 toate formele de manifestale anti-culturii sau non-culturii, de cultutii,vrard nu ca,,undePozit ilformaiinainte apa4in mentionate ca ci ca un sistem, un,,ansamblu ma[ie",nu ca o sime de ocurenlg ale materiale spirituale activite$ide transforal structurat rezultatelor $i gi socialla nevoilqtrebuinlele natural a mareli adaptarc mediului 9i (Diclionar, l98l: ?3-76). aspiraliile oamcniloi' _ de a Rezultatele activilitii manuale mentale oamenilor Ia sau p6ndla oultul sQarelui mitologia glefuirea pietreipi gdurirea lemnului ti insutitg acceptate invetstg preluate, modii hebuiccodificatghansmise, Cultumdevine decitre membiiigmpuluisausocie6$icarele-aptodus. gi a aPartenenlei omuluica animalcultural astfelo marca identitadi a lui la un anumitgrup uman. ale Cultura popularapoartetoatesemnelgesentiale culturii ca informaliei primirca,transmiterea pastErea inteme, integ (organizsra ti de celelalte totodati,prin cetva etc.);daraedeosebe$tg Panicularittli, culturiamintitea se afl5, am spus, intf-un raport de continuitatecu culfuta de prinrjtivi,carco p."-"rgg dar qi de iifereniiere, Printrecerca la la alte functiuni, intre careti cea estetica, hrnctiunilestrict utilitarc al constitutiv culturii ca atunii cind e vorbade artapopulad, element ceeace ar pirea c: le l,a &adifiornle, folclorice sauCtnografice. fel, unegte,fiind, intr-adever,un elementcomun, omlitatca' PEctic le 48

: ;

dife.enfiaza.Caci in timp ce cultora primitiva apa(irre societatilor culturapopulad apa(inegruputilor scrisul, care non-literate; nu cunosc de nestiutoare carte) din socielali liLeratep"re iliterate(analfabete, scrisulca mijloc de trancmitcre dc p;qlidrc cunosc lolosesc $; si a tezaurizare informaliei. conservare. o asfel ince o dicotomi, nouaopozitie- scris/oral Se creeaza criteriu diferentiator(unul dintre ele) intre care firnclioneazi drept 9i cultura,,savanta",,,academica",,,scrisa", o pal1e, cultura Pe de c rom;nea . acea:ti pe de aha parte. Penru cultura populara, orala, perloade lin p' srarc.r de penlru foarte lLlnga o a boozitie fostpertinenta (anallabetism) unei largi secliunia poPul ci lbrilor a d; iliieralie pani din mentinand-se in limpurile urm; romanesti nu opusascripturalitalii e:te sin5ur"' rfic.cnta oralitatea, Dir sa Estenecesar apclam ld alli ri a defini culturapopultua. oenlru penml aresrea in Ptimul rind, Sruf ll cre'tor' ei iactori responsabili s-a respe.tivi scris-oral impusdupace societatea s-a Chiardife;enta averii, prestigiului, sub scindat grupuri(clase)diferenfiate aspectul in inE-ungrup al dominatorilor un altul )i So;iet;teas-apolarizat Duterii;l dominatilor: st:ipani de sclavi-sclavi. feudali-;obati, Propriq' Cei di Lri-oamenilipsigi proprietate. dintii Si au crcatproprirl IoI instirulii au aLr culruraia, adoptat.crisul. organi22l modde exprimare in de inva{amant(icoli, academii), timp ce ,,vul8ui", ,,cei dc jos"' propria lor elabolai cuvinlul0i, in $i-au .,poporul" unadin accepliunile .ocidl.S-a nici lrn orSrnisrn exista nu caci Gra culrura poate cultura. p;lurilordelos de a astfel, separareculruriielitclor culrura o orodus. cici doarei e\ elu s,{ e de iceasta urmi fiind numita cafi ceide sus, din populara". a conttiinf difelentei,,,cultura dobandeasca un acesteia, neologism Determinantul ,,popular"din denumirea peuplc - papat) se de imprumutatdin limba franceza Qtopulaire la nde in regiseqte termenulenglez /o/.t-culture, germtn VoLksku '.tt"lhn = poporli logos = crvint) saLl1 l:mbile (de de-nalo?ie la gr.demor slavenarodnajakultura(de la ,rorod= poPor). un a romaneascecilculal,pdlalelcu ..popular". in folcloristica drpi el i-au cdruiaB.P Hasdcu allii autdhton,,,poporan", comDus 9i de poporului", dat iensulde,,care-apa4ine ,,creat popof',oiferit dc ,,carecircull in popof, acelaal lui ,,populaf investitcu semnificatia maselor" in caresebucuridepopularibte rendul suferitin r;mp impotunre I conciptu de,,Popod'a Darinsugi 'ch:m de El biri de sens. a avut $i incd are sensul ,,etnie",mogteni!o datecu cuvantul,din latin6.populus (cf. fr. peuple, il. Populo, sp pueblo)' 49

o unui desemn6nd..locuitorii stat,uneicelili, const;tuind comunitate de..naliune" ooliricj >. iuridici". M3i nou.ii estePropliuti scnsul i..ooooru,iomin', ,,poporulfrancez ,.marele Poporchinez') sau de esle in ;oo;l",ie a unuistat chiarin condiliile careacess{a constituite disperutului ca din mai multe..natii"sau,,emii", in cazulde-acum
..DODOfSOviCtiC".

l{"

de iuandsensul conotat sociologic' Tcrmenula fos!,de asemenea, jos al unei societili,acelvulSusin PoPulo' (clas5,pdture,) de segment slralulinfer;oral unui popor. dejos", ,,saraci;", ,'clasele acceptii(,paftrra ,,oprimali;", in aceasa poporulti-a creatproPrialui culturi in toate elocile dominate"etc.), o Se istorice. poite vorbi, astfel,despre culturaPopularla Antichitatii' prezenta timptrlui .r E\ ului \ l;diu. a epociinodeme 5i in din celemai vechitimpuri. Mesopotania F. rc posibilca inci <auIa Roma. se fi contumto noua sE si in Ec:oul zntic.in Clecia din (,.polis'. ..civis") cultura afam ora$ului dihoroiii ; tt'" culrura 5i A.ceasu intreo cultur:citadine unarurala. muros''). oraiului si .,,erLra pe marilorcruli $i orate-sifgiar addncit mlsuraedific.Srii s-a drlerenr.eic urbanecare$i-au mai taziu. in epocaindustriali,a mariloraglomereri elaboratpropria Io. cultur5, diferitd in flulte puncte d aceea a din sate.Ata se face ca, penfu Europa cel ruraljlor, a cultura mai ';cretorilor de Populad' outin.si n-nrruFuropa en i; de sud_esl ales, epociimodeme,a tost il",op"'.t" 5i pu'd in vd03re Ia inceputul sau cullura dreDl i,,!miiaL; identifical; sru lelSneasca saleasca. ideea poporul cu s-a romen, susl;nut fervoare la CL Dri\irc sDecial: Nu intamPletor. ci uneiidcr'r'i1iinire acesta. Iotali(ale. 6renime. 5i afirm5cu Liviu Rebreanu L1 inte" rual,un scriitormodemprecum Rodane, intitulat vigoarein discursulsdu de receptiela Academia cliar Laudd Tdranuluirondn {1940): a permanenti, inaltembild fost ti a rernas realitate ,,Lanoi singura (...). taranul De oameni. faptl5-ranul.n-are simPtu, 1" -nii irrsirumercpc 1-arani. nici funclie.ci clasA. nici breasl;" r-rne pentruci nrl e nici toala lumeaPenlru omulromen. Fran e sinonim insu5i. DoDorul dimpotrivi, pe c;nd of4eannu, ba chiarin general cr'Romin, (Rebreanu' 1940). in mai cu seamd ochii Franului" Acca$A identificarea poporuluiromin cu liranul.i'i giseSte dacafnem seama rom6aeasc,, socio_eionomicl in acoDenrca realitatea populaliarurale a fost majoritar5' cd- be duratamai mLlllor secole, iar asriiulrLraa lost ramuraeconomiclpledominanli- satula constituit sau u;ihter 'ociali de bazape intregarealulrominesc mai exactin tot

' '

de locuitde romini. Ea estesuslinula citre economi$ti $i soatiul de revisle precum in in carc. 1933, ,.Criter;on''. H.H.Stahl socioloqi ca exi$a, un fapt satului afirm, europeanE, ca..Realitalel deschidiri pentru astfel: noi",argumendnd caDital in romeniise camclerizeaze deosebirtdealte popoare, .,Spre nu-fi rnai g$e5te isioriaculturilorlumii irintr-un fapt care perechqestetocmai o Frinime creatoare foarte putemice Nu numai ca masd numerictr intinderespaliala,dar $i ca 5i (Stihl,1983: 281). srruclLrri" inte S-aajuns,ca alare.la o supraPunere culturapopularA $i la un moment daq ce ,,aproape N. cultura laraneasce. lorga afirmz, esteo arte tireneasct', iar mareleistoric de afia orice arti Dopulard drePtArta ldrdi;f:tita lumii a.ta populareromaneasce G. Oprescu
la neasca romanl lt>zz). O realitate atestad istorice$te pentu noi ti pentru alte popoare, de vielii rurale,satetti,farinetti pe lungi perioade timp, nu dominan!a absolutaa artei sau, mai larg, a trebuie sa conducela echivalarea sdteasci. $i pentu Fie cu culturii populare artasauculturafereneasctr, cn satul,Eianul de la Carpali$i Dun5re,din iusta maghiari sau de pe ptalouriie de inahedin America Sudnu suntni$e entitiifislaticr,imobiie, asa neschimbatoare, cum le descria,in termeniPoctici, acoperindo intreasadoctrina.o concepliefilosoficr, Lucian Blaga, penEu care sarulia neschimbat tem ca insasiDivinitatea. si nitte CIci nici satul,oici leranulnu suntnigterealititi imuab)'le, E careporii erernitiilii,statice,mereuacelea$i. dreptce schimbtrrile ale la nivelul comunitililor rurale au fost mult mai lente, iar sfucturile careil e$raordinartr, satuluia! arltat, de-alungul istoriei,o rezistenfa faceoe LucianBlasase afirmeca: ',,Satulnu s-a-lasat ispitit Si ahasin (istori&) fecutede al{ii peste caDul nostru. El s-a pfutrat feciorelnic, neatins in autonomia va s5;ncieisi a mitologi;i sale,pentru vremuri c.6nd puteasd (BI2ga, istoriiromane$ri" sigui a uneiautentice temelia devinl ll). 1937: Un punct de maxima rezistenti a aretat satul romenescin dmpul a atrlgdndasupralui furia dementa lui Ceau|escu a 5i comunisniului, se-l distrug', ceea ce, acolitilor sii, care au incercat, literalmente, s-a fiziceste. si reusitpe alocuri. Dupe Revolufie,sateledistruses-au relicui redobindindu-iicevadin firea lor dintotdeauna' i""u c" nu inseamn5 ce satul contempomn este acela$i sat ca mai acum cincizeci.o sutE,doue sau cinci sute de ani. Schimbarea, care au loc la nivelul intregii lede sau rapid;, s-a produs.Procesele 5l

r,al economicclimitate". Sunt comuniElr sau cu contacle cei din afara".9i omogene mat ciror membriau Dutine omosenedecataite grupuri, date fiind ,,legiturile de rudenie'uncori pi extin-se"- ii apropie membriilor (cCRobenB. Taylor'l97I: -ll-32)' care un eite vorbadesPre ,,sat",un Drg sau un ora$el, Indiferentia& ale unei comuoitifi mici sunt caractetul distinct' dat lotele defiritorii mice, de limitele ei clarg vizibile pbntrucei din afatn, dimensiunea producerea interiora tuturor in de eaonomia subzistenli5 omoqeriitatea vielii. Evident"araB Roben Redlield in lucmrea sa celor-necesare consacrati comunita$lor mici, The Uttle Co,rvnunity Peasott sDecial Siocicttand Cubure,1960, dininct' micime, omo8enitalea' . -u""tt catiLali- caracterul 'Droductia care un Deniu sine- definesc tip de comunihteumana guPiri si sate" ie r"gi..ire intr-un grad inah in anumite (Redfield. .r 1960). l\---d; catirEtile mbnlionatesun! prezentein fiecaredintre ele in srade diferite. inlre puneun semnde egalitarc saude idcntitate FErea se Dulea qi un saqde multeori celedouaau fosl egalizate niica" o ,,comunitaie '. a comunitatea in .-A.stfel. cadruletnologieisocieatitor FreneSti, -unitate 'outut sociala rest ans6' faind intr-o d"finiA ca o h Lonomie pa4ial inchisd pe un teritoriu de unde-i$i procura Ea pentrusubzistenta_ ar asoci4 nec;sare rnaioritatea'prodtrselor "orooorti6variabila. proprid{uteacolectiva 9i proprietatea l' in colective, p.iJuu iii-.upune pe mimb'iiisai uneidiscipline d ' I intr-un soi de tensiune coeziunll menllnenl constantinecesara $l I Demetuirii 1999:163-164)' sale"(Bonte, cxistcntei de o in atestecadresoiiale se produce culturacaresedeosebeste prin de cultum ,,noastrd', cultum ,,sivanta",,,academict','modemt', 52

a De de socictili reeasesc modul viatial satului aceea.asimila se 5iin esteo cullurii seteili. FreneSti ei, in culturaDoDui-ara. tolalitatea mai procesul targurile, intai, urbanizarii, oreiudecad. alesca.in Mai propria lor creat de aelomerari Lraiele. marile -diferira urbane maiterziu$i-au propriu-zs' urban habilatului sPe.ifice deaceea cul6ri iopularar obiecl poPulari orateneasca, de o iorbi, deci,despre cultur6 SeooaG urbana' - etnologia specializate studiu uneidiscipline al in ca satul satfie cda disPErut, Procesul acele lpalii in care Penlru fie (Europa Vest,Angli4 Cermania), de industrializZrii uibanizarii si de (S.U.A), s-aconsiderat mediulcreator ce nici n-aexisut;a atare (engl. s'ull mici" asa'ziselc il culturE ooDularareprezintd ,,comunitSli simplt' 9i prin "schimburi printr-o, rehnologie con ,wiitiil cuacterizzte inchlse sau relatlv Inchlse,

ti ace&rce estc .nai simpla,mai conformistd mai cxPlicila,Pcnkucci in careo creeazi5i o pemelueazil, sensulca -- - '-.outtt"nii'nu pun irr i"fiacteaz: si nll_si -l,luebiri lc;itur: cu culrura l97l) Iorbineinlegrah" Ctaylor' 1,. edu'dtr Scollre' mcdlllor de ' cd, insearnnd sprcdeosebile cultura selectiva' prin scris,esteindividuala, ti u*a"*i"". "iructerizeaza "." echivoci cultuIaPopusau complexA enigmatica inovatoare. orieinal55i co'lformi'ti' Eadilionala" cuprinzitoareianonimiL' o't"t. iua ei "ir. "i"t"ilsi" penLru din interio'ul ce; ben. ii.ofa.'"i'iii"ita ' semlollc "lare-nota plaseazidin punctdc \eclere urmaB?rsarura Aceasddin-" {sdu culluiilorapaiinind tiPuluisemanrrc poputara randul in cultura ..simbolic"), "" "'-lt"i*i, pe semanLizalea ahiarpc simbohT"r'- lnlrcgir (sau ';ealitAti iriiurut omulu;,cat ri pc ccd a pi(ilor ci "l';t'rrlolrc fl-owun. I974:29) ', interpfearii a-emandtoarc care dsteo cuLtura ,,ntrpuneproblem3 de medieval4 exemplu( ullura punctde vedere, cultura cu din acest este.alcatuila.din',textc-' popul*a (,,rextel" folctorice medievaLe") 9i 0e in care se actualizeaz6 acful producerlllapruLul cullura' --s6moe". cLlnlmle' a textelor modaliElide coostruLe douar i.U. l,otrnanidentific.a de un singursislem p.l-uf. cu priveste textele,'corelate numai "*" din urmi", adici a , sisle acesruia ."nuii.'t"pr"ti"ta tir".ai realizarea cu conformarea un caron bine *ii"i'a"""guti". i" *est caz,,,tocrnai lq74:67). valoros" loractiv5i 0-otman, a-"nniL"onsiituie "t.mentul tenele,,proictate doudsaumal-multc pe are Al doilea in vedere ca suntconcepute o incil'cre tJlade de sisEme norme prin urmare, ti, tertulul oe la *llmoajult caz,.'obrtered acest ln fiecare diDueacestea". fldem) panea ceamai imponant;" lui lui va constitui prl\ citeva fasaturi ale culruni populare lte ln de Se desprind aici anume:co4for_ savantesau academice, oelinda culirii cedureretti, zr"isnral.resoectareacanoanelot fate de abaterea de la ar d, res' ino\3lor' pectiv *'- ;adiiionalisnul fala de carac!erul culturi popularaL cultura litatea s-a aiuns la o altd echivalare: culturi'cicl nu errsld esteineren6oricarei D; traditionala. traditia Ponderea aliudinea.intilor traditiei. 5i in ufa- tau in absenF "uttu'ta faE de aceasta sunt diferite. Avand o tunclre socralamal cratori in colecl:ve vreme experiente vine se valideze ut populare ioa.uti ade'ea'exPe"ui cel ana,.deautor",valideaz:* mai cL cultira (literaruia), a$tep[nlegrupu]ula oouale Ceadindi confirma individuale aienle unof provocarl' sau controleazi chiarle supune 53

i;";i;;;i,iii;"a

- uadirion'' a traseturiit.r16-riflipulare unei

ca ptin tradilie'accept?rt aure' la Confonnarea un canonmo$tenit a fiecirei performari. unui ',set de reguli" in Dune,ea acl. cu ocdzia de unormodele gindire5i la Ia.,forrnarea", crearea ircerirrcrtedLrcc in populdre, fonnule (,,locuri in comune" poezia rezistente ie exoresie folclonce sfucluri melodice in omamentica b:sm.'nodele Populara. trebuie de et-.)s; rcLi\ein procesul crialie.Mai mull,ti lucrulacesta tradi!ie;. numaica nu apa{inztoare de itin eneasubl;nialmodelele, ci inovali4 chiaro favorizeazenu i'_rDicd;ci culturepopulara-culture bacl sc,ccepti. uneorj,echivalarea care,cel se faDrut intimpla datoriti vechimiiacesleia adilio.1ala. inceputurile culluriiscrise, cu Dutinl" ro;. a premers mutlesecole auiice (de curte) sau clericale.ti cu ince alte catevape aceleaale Ceea ce ii confere' desigur, savante. culturii modeme,academice, de caracterul ,,arhivd",de ,depozjt" de informaliedespreomu! timpurilor istorice$i chiarpreistorice. . Culfura poputari itr contemporaneilate shgnare,imobilism. nu Dar vechimei,arhaicilalea inseamne poPulare manifestat se manifeda s'a culium $i osiFc"-e.Dimpotrivu" ca un orsanis; viu, aflat inti-o conti.u;, mai len saumai acceleratd la adaptare modificeriledin planul social$i economic,la schimbaie, dinamica mroului crealor 5i purtilor de cultur5. Aceastl fortz ei din chiar funct;a sociala9i.dir perperuidi.egen.*te decuige carese-verifice Jialecticidinte modeli Qtatterns) procese ielrtj.r si culturii folclorice.Este la toatenivelurilesaucomponentele intru tolul stucturilor traditionalein cultura-popular5 adeveratca persistetila industriale chiar in paneit timpurilemodeme, perioada ti romeneasce mai mult cAtre ata_numitele oost-industri;la.a orientat cercetarea caream amintit$i caretrebuiacu ,,supraviepiri"sau,,relicve"despre pestrate vestigii, ca ca n.clsiute se fie culese,arhivate,conservate, in mirturii aletrecutului prezentcu Dar simLrltan acesJmod de a concepefolclorul ti cultura ia s-a in DoDulari ansamblu manifestat, fel de viguros,o dircclie noue a romAneasc5, careaccentul fost aSezat, in in iolcloristica9i etnologia a contempomnd cum e-a si firesc,pe realitililevii, pe dimensiunea in conlextullor lor, faotclordi culruri iolclorice, v6zulein dinam;ca la ,lJ viaG. De la Ovid Densusianu D. Caracostea C. Briiloiu Si si DoD. conturat etnologia o direcliecarenu in romeneasca s-a Mihai cu $i numaica a lirut pasul noileorientiridin folclorislica emologia De dar sau euloocan,i american.5, chiar le-aanticiPat. o remarcabil5 noutite. pentruvremearespectivi,apar contributiileadusein planul

grupaliin de faptelor culturefolclorica care cercetitorii de studierii iniliate conduse D. Custi,in de sociologici la Buc!re$ti" de $i ,,$coala teoretice metodosecol. Mai alesconceptiile anii '20-'30ai acestui ti puse Constantin BrAiloiu, logiapracticS, la punctdeemomuzicologul reprezide contributiide referiofi pentd evoluliaculegerii interyretzdi Si Gre europfana a a muzical. egalin folclorislica $tiintifice folclorului in wemii. C. Brliloiu estepreocupat primuliiird de studiul,,Vietii" faptelor folclor: de ' iapletorartisticefiind de acrim inainte pentru el "c."Jifi"cercedtor n.n.,N, C.) mai impoflanddecetfaplele (pentru pe timp, selective careo insegi. ancheta extensiva in acela5i $i, intensive trebuie faceloc uneiinvestigalii se ficea de obicei $i qi ferindu-se seleclie amestec. d! Pentru nu mai cE impersonale, era vorba de a cercetanumai arta.lci de a Detrunde al social agi cumse dat. compoflamentul spiritual unuicomplex (Breiloiu, 1979: lV, l0l-102). oferea observatiei" el studierea fenomenelor afte in contextul de Rigoaie,obiectivitate, dintreprincipiile cercetiriisoeiologice Ior de viaF suntdoarceteva in aplicate cultura folclorice, muzicd acest careiti dovedesc la caz, la chiar,cu cateva decenii,o orientare carese va actualitatea, anticipand mondiale anii '70 ai secolului XXJea.De in al impune folcloristica in pe pozifa cercetitoaului literar,de dataaceasta, Car_acostea D. insista, naturii functionale contextuale Ia inceputul anilo. '40, asupra a Si faptelor folclon de pe este ,,...pinigi c6ntecul carel ziceomulin singuretate condide grupul social din care face parte, potrivit situaliilor tionat (Caracostea, 1I, tipice,in legeture cu ciclul anotimpurilor" 5i 1969: 68). Erauscosiin evidnti tofi factorii carecontribuiela producerea mutarea cenfului de greutate de cu textului, anticipAndu-se,decenii, pe,,lucrurj" procese: pe populare insemneazh le a ,,A vedeafuncfionalplasmuirile integrain viata comunitafii,a$a incat, dincolo de orice de plzsmuire, pofi intui rostulei condilionat varstA se& si $ situa(iesociah, po^iie falA de spatiul care modeleazioptica, legat de'cel al serbetorilor fatz de ritmul anotimpurilor pestrdtoare vechii viziuni mitice etc. Structurii eipresive ii a viziune lumii" a sociald o aDumiei cu o configurafie corespunde ' (!dem:'12). fi de vie" AceasG ,,tradifie s-adovedita suficient fermi in stucpentru rezist4pe de o parte, influentelor a sau turileei de adancime

presiuniiculturii chiar ti, pcdeaha ,,savantc",,.academice'',,,ciladine". de ultimajumetalc in parlc, suPusS, ales mai lacare ,,aSresiunii'' a fost de catre secol, cdtrecultura de ti, ,,oficialt' comunista mai recent, de de-avalmacu lanturile magazine cultum,de corsum",impoftate folclo.ica fast-food, filmelehonot 9i cu revistelc cu Pomo Cultura cercetea atras irezistibil in permanenli contempo.and romineasci $i in romani sraini, seo studieze sil!, sa torii din.interior din afare, Si Si sd-i tradilional, cu surprindd aspectul actual se-lcompare modelul ei ti procesele adaptare de de de desiifreze mecanismele funcliooare, 9i de gi carefac din eaun obiect respifigere, nuanfele, luminile umbrele studiu comDlcx fascinant. si culturii socioiogiciti ant opologiclasupra in oricecaz,perspectiva proceselecareau loc in inlerioaul populare orientatcercetarea a catre procese de culturiipopulaie, dominate telatiilecarese isstitlieintre fi participanlii actul de comunicare culfurapopulara la Putand c?re formula drept,,comunicare grupin contexl", de dcfiniti, simplu, muzici, ce formelede afa (literatura, severificd atatin ceea privegte obiceiud), (ituri, ceremonialuri, dans), fi comportamentele cit irdetinate astfel, (credi[te, Procedend miruri,.superstitii). ca gi formele mentale pot fi scoase evidcnlA in sinretismulfmclional i nutaliileitnclionale de a adaptarefaptelor de schimbare, care expliciprocesele modificare, dovedind economice sociale, culturtr-popularenoile imprejur5ri Ia 9i a de procesul continuu contemporaneizare natura dinamice acestora, a de de de tradi!iei. Departe a fi un,'psuar'' cre'dinle practicistrdvechi, 9i se populare romaneasce cultura qi de obiceiuri ritualuri multdisparute, ca vie infilqeazi qi astizi ca o realitate 9i fascinante, un moddeviaF. satisacdtor Numai privind lucrurileastfel,se poaterespu[de contempomneitate, culturiipopulare.in intrebarii referitoare destinul la de la aceaste rascruce secole de milenii. Cat [imp uneledintre si inca unortle.esiElide rdspund traditionale formele culturiipopulare se sE vor viall alegrupului 9i oamenii cootinua se nasca, secesetoale zileleimporta[te vor sa reascigi si moarE, continua celebreze legate bisericesc obiceiurile -, vechifi ale calendarului calendarului in vor sa deaceste evenimente continua existe,sasepracticqserecind cu raportcu modelul t-adilionalin unelepirli, imbog5tindu-se elemnte acerbe carccultua i in altele.Mai mtrltchiar,in ciudaconcurenlei Pe fi popuhra dovede$te-a se de i-o ofFial6ti cultum consum fac,cultura timpurilormodeme Pe formenoi, adecvate cababiH elaboreze sa il le-auhat dejain videntd din carecercetitorii altespatiiculturalc si verbali, al folcloruluisau studiu.La nivelul formelorde expresie de vorbi fira nici o teama a g.e$ide un populare, poate se literatudi 56

po"l-;ndu-tridle po:t-trodert'e I folclor cottcnporun,al socieralii (;tsdineori xle in de' toncretizat, exemplu. bancuris:ruanecdotele dcsprc persorlalc naraliunile sau in mediilorintelectuale, povestirile qr. conlcmporanc u blrrc legcndele in indnlDliritraite, asa-numitele din scrndaloa"e mcdiilc politicc al evenimentelof in folilorulclasei 9i ceremoniale, Dupi cunt,chiar la nivclul manifeshrilof etc. artistice alituri de sirbitorile mo$teniteii practicatein virtutea tradiliei existatendinlade a se crea noi obiceiuri, noi serbitori, str5mogeiti, unele de imtturilut, altele rodiE pe solul celor vechi, practicaleca ca si festivitlli 5i iestivaluride largi audienle devenite, atare'populare prccedent milloa.elorde corrr'ncdrc a a fir:i Chiar dezvoltarea transmiterii stocdriiinfomaiici,dcpdncdc,i dlJtugc tehnoloeiei 5i aleilcia-pe dc o p'ine ii culturapopuldr:I, a,iSufit sau maiginaliza pents!etmitate CD-ROM-uriindcstructibile otera in 9i sansa co;servSrii de folclor cum ar fi -rerorJoresaucyber'Iorc,pe iursa unor noi forme care cei mai avansalidin punct de vederotehnologicdecat noi 3u irceputdejas;-l culeagd sd-lsludiezc 5i 'in cultLrdpopulafine cilopul noslrucAtremileniulal treileu. neconlrolrt, ftl; a afilaun optinlism mai chipulcel firesc insotestein si. de dinlfe componenlelc baz?alc sa va credci aceasta continua fie una de acuminainte culturii umaniEfiipentruinca mult timp cu in consens cele aritate mai sus,cercetltorii cultur;i admit ce amolulfenomennumit culfurae$e legatatatde trecut,fiind ,,produsul ad;ca, sale" experienlelor (alegrupului n n . N.C.)conlrnand. ',,ceea gcneratiilor pecarcmembrii din ca fostreli;ut raspunsurile problemelorcu care au lost le-au dat situatiilor 9i precedente confruntati", ca catsi de viitor,penhu ea(cultufd) fti_ _m o ascendentebaz; penlrur ilLor generarii fiecdrei ,,oferi valorl.0e noliun qe de de de reguligi modele componament, actelenoilor tehniJi,d6 unelte)pe bazacarorase organizeaze pulin in pa.te,pentiua se veniti si oe carefiecarele va relua,cel folosi de ele in felul sau si in funcfie de mijloacele sale in situaliilece-i vor fi specifice"(Leids, 1982:61-68) a de Desi Dosibilitatea deflnirecuprinziroare unul ascmened ade'ea dinamic eqte de it6t ansamblu, de complex de schimbator. 9i acestei in riproducem, inchcierea Itelcgcri' sub ousa iemnulintrebirii, ind'c;,toluti' llrd a fi comFle!icare. a cuirurii, cLrmulativa ; definitie acesteia: partea componentelor rnarea 51

2. CULTURA POPULARA ROMANEASCA q1 - PARTTLE iNTREGUL -

. Cultu.apopulari- corpus cunottinte mod de gandire de $i . Fondulgeoetic bazi al culturii populate . de romane$ti Tresnturi . . specificc spaliului romanescCodulcultural Magieqi religie . Magia . Fortple.Reprezentirile. . ,"Agen1ii" Magia cuve!tului .Mitul . Miluri.le fundamenLde liremturii ale romatre. ' . Cultura populari romeneasci, alcetuita dint-un corpus de cuno$tinle un modde gendire, siruate in planul deci menlal-atituti dlnal,Si carcse rcgescsc, dc o prne, in actesauactiviteli pe praclicc avend rezultat (unelte, ca obiecte addposrrlri, vesminte) pe de alta ti, parte, in compodamentele individuale sau de grup (concretizare in .jturi, ceremonii, obiceiuri, qi festivitdti festivaluri), dintr-oserie de ti formede artdsaude expresie (verbala, gestuala, muzicah, choreice), s-aconstituit int!-unlung proces geografic istoric, intr-unspatiu bine determinat. Aceea5i, cum am aratat, din punctul de vedere al modelelor, cultuE se diferentiazA raportcu factorulisto.ic,geoin grafic ti demografic. . Foodul geneticde bazi al culturii populareromane$ti se afld in culturile daca gi romani, din anesteculcdrcras-a conturato cultu6 cu padicularitelinoi, cu o individualitate proprie,carea devenit expresia uneinoi fiirte etnice. Temeliile acestei ooi culturi frrsesera asezzte inca inainte de inceputul romaniziriiefecrive dacilor,de dupdrSzboaiele cu a lor romarii (105106 d. Cr.), datefiind contactele intense carelocuirorii Pe acestorpemantu.ile awsesericu civilizatia geaci $i apoi romanS" la Pontul E&.(in,la gurile Dun6rii,iI] interiorulpeninsulei balcaticeetc. Dar rddicinile culturii populareromeneiti tebuie si fie chiar mai adinci, in formele .culturale ajunse prinhla noi pulandu-se identifica elemente continutr care mosteniri culturiiprimitive. ale Ceea este ce de iqfeles, dacaadmitem, cum s-a specificat chiarincercarea aSa in de definire a culturii populare, aceasta afla inf-un mport de ca se continuitate cultura cu primitive, $i dediferenliere, dar fire$ti. 60

de mareluineamindo-european Astfel, cu mult 'inainte asezaiea al tracilorin sudul$i in nordulDunStjide Jos,de la Balcati la Carpali a 5ide la MareaEgeela MareaNeagri, zonaaceasta lost populati de altc seminlii care au elaboratceeace istoricii ti arheologiinur{csc (eng.Old EuropeanCivilizatio]1). ' Veche^a CivilizalieEuropeana sunlllxateintrc anii 7500-6500 Cr.. i. llclputurilc nccstcicivilizalii ei iar crettereati consolidarea pe la 6 500-5 300 i. Cr., clnd se configurcaZ mai multe complexe culturale in arcalul egean.$i in adriaticti pontic(culturaHamangia), MoldovaSi Ucraina b;rlcanic, de vest(cultumNistru-BuB). Catevamilenii mai tarziu (cca 5 300-3 500 i. Cr.), in perioada caicalitica,sc dezvolG noi centre cullurale,de intercspentru zona Dupe 3 500 i. Cr., incepeprocesul de noastrafiind culturaCuc{rteni. a incelul cu dezintegrare Vechii Europe,zona fiind luat5in posesie, care se inshleazi definitiv aici incetul, de popolatii indo-eurcpene 1989). ioaintede 2 000 i. Cr. (Marija Gimbatas, Pe bazz anor cercetari minufioasegi de durati s-a ajuns la concluzia ci: este ce Europa, entitate o ,,Romania vahaa ceea s-anumit Vechea culturalacuprinsd intle 6 500-3 500 i.e.n, axati pe o societate matriarhale, teocradce. pajnici, iubitoare gi creatoa-re arte, de societdlile indouropenizatepatriarhelede care a paecedat lup&itori din epocile bronzului gi fierului, ,,o culhfi a unci societdtide agricullori care prccedecu catgvamjlenii pe cea (Gimbutas, sumeriane" 1989, 49). pre-indoeuropene lesatin urmaior urmele Grupurilesocietale au pentu celemai cunoscute uneiculturi destulde avansate, fiind cultura Boian, rlspdnditdde-alungul Dunirii panain zonadealurjlor, cultura Vedastr4 in pd4ile vesticeale Campiei Dunarii, Petre$ti, zonele in centrale sudicealeTransilvaniei, llamangia,amintiti maiinainte,in Si Nordul Dobrogei $i Cucuteni, de asemenea men.tionatd mai sus, acoperind arii lungi din Moldova, estul Transilvaniei 9i nordul Munteniei.Diltre fo.melede arti cele mai valoroase cele retin atentia douastatuete descoperite necropola langi CemavodI,cunoscutc in de de sub numelede ,,Gfurditorul la Hamangia"ti perechea femela, sa, . reprezentarca perfec6 a mamei,a nascdtoarei, ddtdtoarei viali, a de intr-uocuvanta matriarhalit;!ii. reconstituie Pe bazauoor astfelde reprezentari, Marja Gimbutas spiritualitatea Vechii Europe,deosebitd aceea indo-europenilor de a ti camctedzati printr-o se.ie de simboluri, zeiEti, altare, sanctuare $i
6l

,,in misura in care cultura clrprindetol ce este mostenitsau tlansmis socialmenle, domeniul ei ?nglobeaze categoriilede lapte cele mai difcritei credinte, cuno$tinte, sentimente, literaturd(adeseori at6t de bogate,exjsten6 pe vremeaaceea sub fomi orala, la popoarelefi'; scriere) sunf elemente cultural,ca ti Iimbajul sau orice alt sistemde simboluri (de exemplu,emblemele religioase) care le vehiculeazi:reguli de inrudire, sisternc educalie, de forme de guvemrmantgi toate modurjle dupE care se ordoneaza mporturilesocialesunt, de asemenee, culturale; gesturi, atitudini corporale, chiar 5i expresiile felii tin $i ele de cultur:, fiind in mare parte lucruri qocialmenre. educa!;e dob6ndite pri.r sau imitalG;tipuri de locuinleseu dc i'.lbrAc:rminte, urehe, obiectefabricate si obiecte de arti -'intotdeauna tradilionale,cel putin intr-un oarecare gmd - reprczintA, printre alte elemente, culfura sub aspecrul materiat"(Leiris,1982:67). (N,C.) ei

. Kroeber, A. L. (1963), Antftpology: Culture Pattens and Processes. . i.eiris. Michel (1982), Rasa :i civilizalie, in vol. Rasismul in lata stiinlei,Ed;turaPoliticI, Bucure$ti. . Llman, l. M. (1974),Studiide tipologie4 cubu"i, Edin!-aUnivers, Bucuresfi. . MoleI,,l$ralwn (1974),Sociodinamica crr&/,!, &litu Politicr, BucF$i. . Rebreanu, Liviu (1940),Lauddltuanllil ronan- Discursde receplie Rornanl rostil la Academia . Redfield,Roben (1960),TheLittb Ammunity. Peasant and Sociery Chicago London. & Oltrrc, The UniversityofChicrgo Ptess, ' Benedict Rurh (1953),PdttenLtofcuhure, ,Mentor Book', Nw York . Stahl, H. H. (1983), sdtrl, in Eseuricritice, &litura Minerv4 Bucuretti. . Tvlore. E. B. (1871),Prnnitive Cuhuq Research.s into the DevIopenent'of lrlyrholo|y, Philosopiy, Religion, lzn8ua|e, An and Custom, 2 vol.. Murny, t-ondra. ) ' Tylor, Robert B. ( 1971 , Cuttural Ways, Allyn andB acon, Boston.

BIBLlOGRAI'IE
' Blaga,Lucian (1937).Efogiulsatului romArer.. Discursrosrir ta 5 iunie 1937,laAcademia Romenr.DiscLrsuride receptie LXXI. . Iden (1986), Lucian Blaga - cunoastere crealie, Editwa Catrea Si RomAneasca, Bucures!i. . Bonre,Piene 9i Miclel lzard (1999),Diclionar de etnotogie antrcti poldgis.Volum coordonat de..,.Traducere Smaranda de Vullur $i RaduRiutu r.oord naronl. EditufrPolirom, lari. . BrIiloiu. C., (1979),Opere/y. Edirura Muzicala,Bucuresti. , C!.raosrea, (1969), Poezia traditiodald romdnd. Balada populard D. $i doirc. II. Editie crir;cade D. gandru.Prefatade Ovidiu Birtea', Ediruri pcnttuLjieratud, col...Studii.de folcloa'. . Diclonat depsihalogiesodrirft(198l), Editu-agtiinlifica Enciclopedi ti Br cu|,,i ' 'rrJe. Mirced( lo3n', O..anografe. in DrumulsprcCenlru.Ed;tura . ur)rve|s,6ucure5lr. , Gennep,Amold \ar (19A9).Les ntes de pa.rsaga, .' Paris, v, Riturile de recere.Traducere Lucia Brdansi Nora Varilescude Studiu iDtroductiv de NicolacConsLantinescu, EdiruraPolirom, la$i, 1996(Coleclia,,pluml'). . Kri,hna, Drla (l086r,Calrzra, vol. Inlerdisciplinarjlare in 9i$iinlele , uhrne,Editura Pol'rica, Aucureiti. . &ocber.A L SiC. Kluckbohn 952).Curlurc CnticatRevie\9 A. of arn Concepts Defntior6. HarvardUniveniry Press, Cambridge, Massachuselts. 58

59

praclici religioase, dint e care on.i" a-uup.ip"tu^t in remple, (veziGimbutas, 1989,76-1,17). "po"il. indo-europeanr cr$tina ti ProcesDl irdoeuropenizare Vechii Europe nu a insemnat, de a mai cum s-arp5rea, inlocuirea uneiculturi,cu alta,ci a reprezentat o degrabi,,o hibridarea doueculturi ti sisteme simbolicedifer;te". De und_ oncluria: , unor credinleSi pracrici ,,CulturaVechii Europea fost matricea mult ulterioare. Rafinamentul, frumusetea fo(a traditiilorsale ti religioase sunto paie esenfialia motteniD'i culfuraleelrrcpene. Cred;ntain puiereaelementului feminin, adaptarea ciclurile la naturale,imbinareasacruluicu profanulqi celebrarea vielii gi pand (Idem, 120). regenerdrii multe Iucruride spus au ^zi" SigurcI loateaceste consideralii o valoaregenerali,putendfi au regisjteIa nivelul diferitelorculturi prjmitive saupopulare diverse din zoneale lumjj, conslituind,,pattem"-uri ,,universalii" culturii sau ale smanltelii Iargo senso. Este 8reu, dar nu intru totul imposibil, de trasat o lin;e de continuitate directi intre formele mentale, comportamentale ti din reprezentabile VecheaCivilizatie Europeane cele ale culturii 5i popul.retrad;lionale romane$ti, de-alungul cetorvamii de ani $i prin popula-tii extremde diferiteca originegi mod de viati. Dar incercerile, chiar daci uneori riscale,delio o bunamarje de alractivitate de ce $i, nu, de credibililate (vezi, de ex., Credinle legate de di'inilalea feminind, in Gimbutas, 1997,4I-51l, ti Gaia, noartea dt chip de par.l,'q,in Ghinoiu.1999,190-194). In categoria -duratelorlungi se inscrie gi procesulde indoeurcpenizare, asezre $i Iuareir posesiea largului spaliu atfibuit, in de vechii civilizatii Europene,de citre urma celcetirilor arheologice, populaliiindo-eropene, inbe careli traco-dacii. Acettia venisera,din patriacomuni lE inaintede 2.000i.e.n.,pe urmelegrupuluianatolian, lrecutdejs pesteBosfor,in Asia Mice", ti se atezaseriir .itd, in zona Baicani-Rodope Mfiea lgee Si pestestramtori,innord-vestulAsiei l,4Jcj(ftcj1), in centru,in Dobrogea pe ambeleF.muri ale Dunerii $i de jos, panl Ia Po4ile de Fier, intre Carpatiti Balcani Getii), ti tr tlord, ir fodArea\amuntilor Carpafi, rizbetand pene in Panonia9i Moravia(dacii)(cf. Wald-Sluganski, 1987,107). Pe durataa mai mulr de un mileniu(din jurul anului 2.000i. Cr., pAndprin secolele(XIII-XI i. C..) a avut loc un procescontinuude gi indo-europenizarede individualizare doui grupemari in inte.iorul a Daciide sudii tacii de nord.identificali geto-dacii. cu Jnase:rrzcilor. ,Ace.rproces su'!ine Marja Cimbutas- ,,a fost esen!ialmente o

ca infeles o victorie colturali,nu unafizice".El trebuie transformare administrativ, cu a impunerii succes unuitou sistem militadin sensul grupurilor indigene. afli Iti a uneinoi limbiti a uneinoi religiiasupra focul aici una dintte tensiunile constitutiveale cuhurii populare dintre stucbrile sociale obiectivatein confruntarea rornanesti, masculife ale ale feminine Vechii Europe celedominant dominant ti gi intre o civ;lizaliede culegetori-cultivatori urla de traco-gedlor, din dure(pumnale, fiuritori dearme$i echipamente metale rEzboinici, adepliai unei noi religii al carei arcuriti segeli)9i scuturi, spade, in cu p;ntheon dominat zei blrbalire"boinici, contrast zeitalile era de lemininealeVechii Europe. tracodacein cultula. Dovezilecele mai feameale elementelor gesesc nivel niaterial- ocupa{ii,ate2iri, arhitecturtr, se la romaneasci arheologice de elementul de vestimentatie - sus{inute descoperirile $i cdtun(ca a$ezare), bodei (ca tip de precum, exemplu, de lingvistic coJbc, loqintA\,cAciuld brAu(ca piesede pon geneml.Prezente), $i glugd(specificportuluiplstoresc). e sdricd, -luind forma ei, ce in considerare & piivesteieciula, -ii tipul, avem dovezi din cele mai indeptrtate determine ti vremuri. Dupe cum atesteXenophon,dacii au purtat caciula cu frigianl, sau cum i se spuneaszi <Frcaneascb), vdrful incovoiatsi cares-a pestratin acee4i formein Banatti in alte pd4i. Dar Eranii no$triau pe$rato formdde ceciuh $i mai figuri din neoliticde Ia Butmir, repreveche.Cr.rnoscutele cu cu de zentindcapete bdrba{i ceciula fundullat ti pletelungi, cu de sunt sumrinzator asemenatoare ceciuliledin p54ile Sibiului. a Vdii Jiului: Acestedovezine amti cdciutanu $i oumai ca o piese $reveche la popoarelebalcanice,dar ti persistenFunor fo.me shevechiindeosebila poporul romen" (Vni4 1975,I:54-55$i 55-58, pentru itaii,opinci). Ia. daci se ia in dovei se pot.multiplica nesfEr'it Dar aceste a de conside.alie ceramica, originedacicl par6nd fi geometsismul ti $i apar motive, preponderenF La cemmiciinegre- nivelulomamenticii berbecului. cal, brad, alaturide $arpe, clamele motiwlsolar, ilrefigur,ind rituale, La niveldlDracticilot ci cuvenittr obiceiurite ..se Doateafirma cu plauzibilitatea 'cale;daristice mai animaliere, cum insolitedb rnn5ti, cu searne in suntursulin Moldova,apoi capra(brezaia) rcstulteritoriului, continutaspecte ale Transilvaniei apoicerbuldin sud-vestul . alte se t a"", Are sI fim in mesure aducem precizari culturii

geto-dace similare ci dcc6tpresupunerca elc continuipracticl protejarea careerau piopdsirea sinatelii, vegelatici leqate-de ti (Berle,1983,425)dionisiac" ale oeii componenie cuhului ar ipoleza ti celusarii constitui cd Exij6, deisemenea, "urmede pls problema SPerantia, in Th. interogativ, la daci),cumformlrleazd, cu inrudif', relatie ceiulii,,dans din vechi, dupi unele presttpuneri perioada ,de asemenea (ldem,426). curopeani inlblenzirii cailoqin preistoria in zona careau impus aceas6 Darsegtieca traciiau fostaceia ipostaziati nu maipulin in uu adevdrat al calului9i al cdlirelului, cult a ce'in litemtude specialitate de 220de reprezentari figurative ceea Relicvade la estecunoscut sub numelede CavaleriiDanubieni. Barbogi-Cala1 i reprezintd (caii calci cu coPitele celSrind unulcitre celelalt ,doi cavaleri, qi la victime) fiind despa44i ftijloc de trupurile culcate uoor ale . in un MareaZeili caret.ine nrane pette". complexe,in carc se poate Este,cum se yede, o reprezentarc (Marea feminind intre dominant descifra forma sincretism cultura o de masculini rezboinicilor a dominant Zeili)-a vcchiiEurope cultura ti complexmitic poatefi inclus ti Cavale.ulTrac, ,,zf,u traci. In acela$i patronalal lnvingitorilor in rizboaie, poate insa $i zeu tutelar 5i ocrodtor familiei". al la ,jn relieful de rnarmod albd descoperit Barbogi,acest personaj cu gura deschisa,cu fata intoarse sPre dreapta, un celeregte cal putemic,mergind Ia pas; Silviu Sanieii expresiadrept starc de exaltare, dar de fapt interpreteaze personajulii vorbette cuiva, ca un sacerdotin cadrul unor in el inifiatic. Dupauniicomentatori, arfi devenit, cele mistere in urm5,in religia populari daco-romana i.tdeosebi din ti Gheorghe ca erousacrucalete-t mitologiaromaneascd, SfEntul deci $i cornbatant, oa apirdtor al oamenilor.$i totuii, cum s-a prin ficogeu,a sugerat anterior,nu pare exclusePrezenF, lui cdci Trac in naraliunile consacrate FAt-Frumos, Cavalerului esentialeale amandutorapar aceleagi:calul, atributele initiatici ti cavalerismul starea devotamentul de oameni, faF 1994, 32-33). eroic"(Kernbach, in spidtuale Dar $i forme.4lgculturii populare Pot fi aduse pentru susline a continuitatea filonuluidacicincultura Populare *priin tradilional d Cazul este romaneasce. cel mairelevant acela cantecului lui doin4 pus in lumindince de la 1882(,,Columna al romenilor, etimologia pcare TraianX, 1882, 397406)de B.P.Hasdeu, Sesea &

s"'r "intlit 1i daAfi, daina.cevacusetal in cuvintului lndoeut?eanJl astlel: urnrademonstralia sc cici cu\;l'lJl nr'r sa tracic4cl Pulinfrac(iuneJ ddcidr,Sinta e' sernrrllcalur acersb antic; gasesle albanezi, conservd la parte. o coi ^cni t' iansmitrind-oapoi rominilor. Pe dc alla litvanii. Ginta persica,din contri, modifica sens!l primiliv al Dacii ;i litvanii au pe schimbAnd (cintec) cu <lege>. cuvaotului, il carc . dintre tortcneamurilc singurii au p.jslr'rtlacl;;rl fostdari, pe ddl)ra,una din moltenirilecelc m" frutno"sr l'ondSiin forme care limbi arioeuropcne. ne alalapc slf;rno)l ale orimordialei de inainLe ccle mai vcclri ,r ''riptiul nottri comunicu mult numindpopzia(cugetare;ti (viziune) dupi cum mdnumentale. (Hasdeo, 1978,II4)' <duminos>" pe numeam Dumnezeu traco-daci estemottenirea in fine, dar nu mai puqinsemnificativa inbrecimjnl $i la nivelul terminologieireferitoarela vestimentalie, irc:,l@minteQt6tad, cdciuld, baier, cdr.inr), la locuinli Si gospodific kdt@, bordei, ratl4 burlan, leagdn, gard, la nd, zestre),la rnclle $i obiecre casnice (gapd, ctlsa, mdtta' custurA, caier, zgardd. gresie, ' dop, rdrus,carlig, thioa4\, la var"tA$i la I ela{iilede tam.l'e(prL"t l98l)' (cf Russu, l98l;veziliBrancu$i, cioit. bdiat,niri, no5'; i9i Adstratullatin (roman)estecel ca-re va punedecisivamprenta identitetiietnice5i culturalea noului poporaparutdin simbioza asuDaa romanilor s-a produs int.-o pe.ioadi dc Etnogeneza daco-rornana. do.a luim ca llmilFt(mpor"le timDrelalivscunaihiar foanescur15. rom"n' Dacietde coLrc d. ,nii 106-275 Cr.. adicade la cucerirea _rmala provinc;e; catre de (razboaiele Traian)paoi la pirasirea ) lui circa ceea ce inseamna aureliana), romand(retragetea administraiia 170 de ari. in acestintervai de tilnP a avut loc un intensprocesde carea preluatde Ia ocupanlilimba, autohtone, a rctr,anizare poPulatiei in va anta ei vorbitd, populard, ti o parte din tGditia cujturali nescris,,comund,proprie mai de grabapdturilor de jos, soldalilor$i daco-8eli. autohtonilor cu cares-auamestecat masa veteranilor adevsEt cd acest procs de mpidi romanizarea provinciei Este rornaoeDacia Feli\ a fost Preg5tit ti favorizai de contactelepopulaliei cu cu daco-eere civilizaliameditecaneafi mult inaintede inl'i'rl mzboi 'dinddaci si romani( I0l-102 d.Cr.) Crecii ajunse5eri PonhrlEurin ld al \4t-le.r i Cr' )i infi:nF5ert sc. (Mar@Neasa) incn de la incepurul precum T)ras l" limanulNri"rului Hj"rir'Ton is icolo ceAdinfloriroare, Crllatisetc. Catevasecotemai t6rziu,Alexandnrcel M"re /Mrccdon' 65

orgar;zeazA incuniune impotrivatribalilor, trece Dunererr un pod de pe o vase$i ocupeun omt ptu sit de iocuilorii sei 0a alrul 335 i Cr). Istoda consernneszi, lsemene4ciocniriledintre Drornichetes, de regelegelilor, 9i Ljsirnall carmuitorul Macedoniei.in anii 300-292i. Cr (Cf. Ciulescu. 1981,31l'vezi O istorie... 1998, 24-25) un-nat cuceridle apoi Au romane $t Iag!.ile Dun;riil toate ,,ln acestlinut dacicdintreOlt tiNistru [...] undese adune apelemari care se varsi in Dunareade Jos Si unde,cu multe veacuri(cel putin Sapte) inaintede stepanirea romane, localnicii daco-sci!icunoscuserl putemicaSi frumoasa civilizalie eienici (adicAgreacl antice)ti apoi neintrerupt trdise.ein legetud cu dansa, firescs5segrabeasce petrunde negustorii era a romani, ti indatece impar5tialor a ajunspendla Dunire. Ba chiar plugari romani fi.trecur, dincoace Nici n-aaprcatdard bine L..1. .vorci Impar:ilia aj!ng; Ia DunireSi.fie cu sprijinul. mai ales, fie, .fbrl nici un fel de indemnal Statuluiroman,romanisinguEtici, din ce in e mai mul1i,autecut Dunfuea.Si incet-incet apelemari alecucerjrii pqnice romane, agricolegi negustore$ti, intins s-au I-lristos) ti pstefjnutlrile noashe(incein secolulintar'dupe 9i au acoperit totul (in secolulal doilea, de Ia Traian inainte" (Peryan, 197a,54) Aceasti sugestiveevocareistoricd ne ajuti si intelegemmai bine insu$i procesulde formare a poporului romin, a Iimbii 5i a culturiisale.ljn all element carea lavorizat romanizarea mDidea (ucerilia fostprovenienla daciloidin provincia diversn coloiigtilol a aduti aici ar toto 6rbe Romano, ceeace a impus adoptarea pide a . Iimbi; latineca limbn de comunicare administratia, oficialitdtile cu cu $i cu noii venifi. $i aceastain ci)da diferenlei de sistem diitre cele doui limbi aceea vorbjt6de daco-geti latina- ceadidai apa4inand $i tipului rdlem, fali de latine care apa4ine tiprl]oi cent m, d$pe denumirile diferiteale numcralului in celedouaidiomuri. 100 O alte tensiunc constitutive caremarcheazi inceDuturile formerii cullrrii populareromSnetti pr;ve$1e vielli irbane, citadi e dominanta a romanilor,fald de existenla.urale, sdteasce dacilor. Cei dintai a locuiauint,'arn.lros,in civitassauurls, in timp ce autohtonii(ulterioa romani,?mproprietirili cisatori(icu femei dace)locuiau $i veteranii $i in a5cziri rurale mai mici (vrc[s) sau mai mari (pagr'). Numele Iocuitoriloracestor ateziri rurale(vicrnas, respectiv pagan6) au awt yecrz,cu sensul evolutii semantice deosebit interesante, de devenind GrA pAmdnl iobag" si respect;v prigdr, cu sensulde lechi de.,l,4ran de l,necre$tin, alt5 religiedecainoi". 66

(pranum). sat de secard (secale),sattde orz (hordeum)" eLc' (Papahagi, 1979,392-393). iot limbi rornanea conservat,cum n-a lecut-o nici o alta limbd romanic4 termeni legali de c.elterca animalelor' ptectnnpdatral"'i W careDDa il da ca ,,Gv;chit ti regional", cu sensulde ,,pestor,cioban", din lat pecoraiui, ctt mul6 derivate pe ter;n romenescQ)dc1lrdrat, pacnrAita, pAcurdresc,'easad.-eilt, dovada de vechime 5i oic*ail, 'o.oauctivitite. ince mai interesanteste alt regiotalism, pdarit4 Ldczrrr'.cu sensul de ,,o ie", dir. lat. Pecunia' din rEdEcinaindoauro' 'neane*ze,{2.care desemneaza <Qilele)) sau,inb_un inteles mai resttans, cu pecuniat' sensul l,oaio>.'Din ridecina derivati neologismul aceeasi carc commtez5in leeat de bani'. Emil Benveniste, de ..binesc cz: constaal radicalindo-european, bmii respectinrl Vitcle-si caoiiohtl (ryltelet sau' Pentru toti ccmDaralistii[E *peku desemneaza 'inn-un intelesmii restrins,<oaio)' Sensulde (bogifie) atunci ca d aDarela aceesttermen sau la reunul din derivatii sdi (de secundar..rczultatdintrestedeci socotitalrept la lat. recu:fila) o extinderesemanticea lermenului care desemnala inceput

din Cele doue DoDulalii, mtxturaceroras-a zemislitpoporul mmen. s-au intilnh tocmai in Planul ocupatiilorlor de bazA (rarxl) de.adrlostun al (asicultura pistoritul), tipurilordea$eziri $i -ti planul vrellt icisa), dar Si in Planulunor credinlefr fltualurl ln deci. spirituale, eleme+tului al Inconlesvloll continuitnlii Sieur. un arzument lingvistic' elementul il constituie popuba romaneascE larinin iulir.rra ca, rezulEi in din textcoerent care chiarun construit Tache Paoahaeia latine: este agricold deorigine rerminologia & rn"i mat"i'an" ".i, la cereun cinp (iamius)' sauun fes f.tersm) sau'-Aericnitura plai (Plagium),pe carc se se poatEara (arare) c\t rigiare, un aroman n.n.)ardml (aratmm), unul ai-utorul (ar.i (in dialectul prevdzut ctt o ($) vinird ('roner) 91 aarcse iniugd care e o (iniupaie) doiboi (rovis) Rezuldastfel drdturd(araturu), la de (seminare)co sdmAnfi (sementia) SrAu ca;e'se ;eamdnd

(bogltiaprinexcelenfi), adicd vitele". gElia a-fost opinii,ce la inceput inse,conhcrrcestei dimonitreazi Et sPectlrcarl personal aPol. ), (bogelie mobiliare sensul eeneral',Pnn (cvitele mici)) limbi,<viteleD, in sd succesie aiuns desemneze,unele a 3'l 1999, 43)gi <oaia> @enveniste, ori ori va vasti,care fi eviden$at?i decate va fi Moienirealatind -.l credinlelor practicilot, 5i cazul, regEse$te la Divelul se $i latine uoui a de de Nifi"ninu'S" indoie5tq exemplu, o.iginea -d.*3t:f: '*'ilf.,

t.

ziua ,,(Buna lui Ajun/ CI-i maibuni a lui CriciunyAdtia mieiJ 1983,2i78). ci..."(ClBerlea, purcei, copiiidupa /Cu Ata$a precum citat: acesta, dcscori pdstsat dedescantec, texte Ln fel, s-au / colligerunt, Sinefoco le invenerunt,Sinemanibus / ,,Pastores Sine comederunt". coxerunt,/ dentibus devenit romaneste in / ,,Ciobdnatiite afla'6l Fdre meini te prinserS, Fdr: foc te (Cf. 428). te fripseE, F re gure mAncare..." Idem, / cd impreune V. Parvan, cu admite, SeDoate vialaromane ia manuliiledesPre anul 150dupeChristos, ,,Prin a Dunirii incep seinmultiasadetare,si daciili tmcii se eurile incatputemprivi toad lara de cu arati aqa amestCcali romanii. cuprinseinre valurile vechi din Munteni4 Dobrogeati cu ca Moldova-Basarabia,fiind in plini contopire lumeacea grecegti la lvlarea de a mareromane apusllui;paneti cetelile incatni se pareca de suntata pdtrunse vialaroman6, Neagre decat elite" a trebuie incepem le privi mai mult ca romane sz (PervaJJ,l9'14,96). procesul indo{uropenizirii, romanidura6decat De mai scufte zareagrupurilortracoiace din interiorul arcului cal'patiqdar ti dio dovadd fiind sudulDunSriigi la estde Carpalia fost mult mai intensS, de strucfuriloa sociale,culturalegi lingvisticedaco_romane, rzisten[a ndvaliri ti migratii care in acumindnte romAneSt, fata lumeroasejo. avarii, slavii, produs multesecole rand. mai b Gotii,hunii,gepizii, s-au pecnegii, cumarii, ungurii,t?itariiau cutleieratteritoriile locuite de (romini), de la est ia vest 5i de Ia nord la sud.Fiecare a daco-romani l6satsemne mai mult sauputin vizibile ale treceriilor in cultura se ilfluentele populard Cele romgneasc[. mai consistente dovedesc lprimitede la populaliileslave, pe de convietuire, favorizate o indelungA toati duEta migraliei ti dupeajezareaunor gmpuri slaveIa sud de Dundre.lmprejurdrileistorice,dar gi factorul geognfic au tinut o in weme,culturaromaneasci zonade influenlaa Bizantuluiipcnuuc4
68

carc estecolindatul'lermenul la obiceilarg raspandit romani, -cum cdntati cu ocaziaCrAciunuhri poizia de uraregi felicitare descmnca} iar si a Anufui_Nou - eolindd - vine din lat. calenda,-.te, textele de-a drePtul incredibil, fonnule de poeticeromanctti au conseryat, in romani urmacu douamii de ani urare rostite coDiii de Astfel, ',,...gaudiumet Iaetitiasit in hac domo;/ tot filii, / tot porcelli,/ totacni,.." sc refisogteintr-uncolind din'lransilvania:

(l45ll s; ["ci simlid o o$ecrc ConstantinopolLlui dupacedcra "e ca Sc considerd c\lrnderea islamici.osnranldie influenliorien{ala, nc eulruri difcriLc ace'tci proximitalca ta i moiaa turciei pa-na Dunare, a conflicrual:r rapoffurrlordrntre rL1ele de cea a romanilor.natura o feudale romanetti 5i lmperiul Otoman au Ieprezcntat l rslrllle cre n-a avul ln5a clecle secole". timp de cinci istorici,prelungith intr"unalL plan acea5Lin!omromineSti. asup'a".ulturii oozitive 3u ;atibilit tc 5i accasli st e corrflictuali avut dfcpl colr5cclnp a etnicc romin lor: nalional a identitigii scntimcntului ionsolidarea ii loalepol0lrcie a a militara olomanrlof soljdafiz'tl -.Arresivita(ea 'crc-stine masuleincil in din EuropaOfientali in asemenea to! atat de bine un lim'ba romind, un <cre;tin> dcsdmneaza (coman), un <om de omenie) $i un (crcdiocios), in timp cc ' nlcl cl (Degent nu inseamna numdiun nc'crellln_ $l un om Ldra (s!fain, venitdin alA lume$i a'"'nd(J lolJl un o lise morald, in lar alte"obiceiuri. cuv6ntulrcurc, insearnna limba romini un dupaallecrilelii$i de ce-i spui.carejudeczr om carenu tllelege la care te poli astePla la orice lnlervenlla oLomanliorln orizonful istoric al tomaniior n_a rodit, deci, culhrralicette,.e3-a sd lAcutdoarca lumea seimpare in doui: Pedeo parte 'cle5llnlr'' <.lege,r rcredinlb)' Iar pe oc alta adici oamenii de aceea5i ti ((turcii' (Eli3de. i990I, 112) (nelegiuilii,,, (oasaoiir, Dane a pe rodnica (areIsldmul etercilal-o de Sorede'osibire inJluinF iberrca Pr;n rndurj,in in Peninsula in celajalrcapat al Eufopei, si.sc i-a Otomana foqatpe.romani presiune-a Coniinenrului, iud-estul s As e a d a n c e a s. l in p r o p r r l l e l o rt r a o l l l c l in c h id a , , $m a i m u l t i n e i ' , i ntlne,cl il pIe-latln:ddlcd sDirituale. eraunu numailatino-biza care sito-trace": _ a a ,,Rezultatul fost cd geniul Popular,autenticromanesc, ieqit 'sporit D3f, cvident' ptoces de inlerjoriz-xre din acest.ecuiur propriilor Mdiiii spiriuale n-a putut rodi dc(irt pe a'ddncirea adicaal folclorului De abia de cur;nd rivelul crA$ei populare, (N.8. - anicolul Destinul culturii romaBesti'din carecitdm, a in adversitiliistoriee, care romani;au cunoscut in aDerut 1953), fic. str:unose&s'a- insAi fiinl' eLu primejduite ne credinla dLlerlle Preroefllc cu adversitilj, toate li Ori, neamului. asemenea adus.au fbst,toru$lblnele(atoJretle de subsurlape carele-au au calit caricterul nationai si au gdbit procesui de luare de destinistoric"(ldem 14l)' a cuno$tinti prop.iulLri proceslslorlc' vazut' intr_unindelungat Constituid,cum s-a de exercltate alte presiunilol a lezistat romeneascaL cultutapoPUlare

'-.4..

culturi, din afafi, dar $i djn interior (cultura scris4 cartur6reasci; cultura clericala;cultum oficiala) $i te infiIiseazd,inci 9i savantd; astAzi, o realitate ca vie, proteica. l,a configurarea a contribuit,alaturi de factorul istoriq $i Adorul ei geografic,spaliul romanesc, constitutiveale ,,[ara".Trei sunt elementele ecestuispa{iu care gi-au pus amprentaasupracomplexuluiculturii popularerominegti.Mai inrii, Carpalii,care, pe leritoriul Romaniei; 'intr-un dinspre gi esgDepresiuBea pe cuprind arc, sud Transilvaniei, care Cu de o inchid,sprgves! Apusenii. o lungime I 000km 5i o suprafiFde decatAlpii 71 000 km '. Carpafiiromane$ti atingaltitudinimai rcduse sau Apeninii cu care formeazi un lant muntos ce se intinde pena in pentru veileti trecatorile Himalaia. Camcteristice Carpa;ii Romfuier'sunt spre Dutdrg pe adanci sapatede rdurile care ii stribat indrept5ndu-se sau direcfia nord-sud,sausprafluentii acestea, Tis4 pe directia esf-vest, ren-e9. S:r^l-DfuL d'rectia De Reiativjoasa altitudinea Carpalilor- vfufurile cele mai inalte in ating 2 554 m (Moldoveanul)ti respectiv2 535 m CNegoiul) pane pennanente masivulFagira$ a favorizat agicultura gi atezarile la la I 600, uneori chiar mai sus. Agrjcultum de munte$i aSezerile altitudineau oferit romanilor,in wemurile grele ale isroriei,protectia naturallimpotr;vapopoarelor migmtoarc, $i impotiva incursiunilor ca rurcctti de til-al;re$ti mailalziu. De$i, cum se $tie, Carpafii au fost granita naturalecarc a separat cele&ei provincii din evul mediutimpuriupanain timpurilemode.ne, (Muntenia, muntii ace'tia istor;ceromaneSti Moldov4 Transilvania), pe nu i-au separat niciodaG,realmente, rom6ni,nu s-auconstituitin penfir viata Ior economice, sociah sauculturale. fionrierede netrecut DimpotrivE, datoriti vEilor rAurilor 9i trecatorilor, au existat intre locuitorii zonelor etnografice9i intotdeaunalegSturi strSnse ale folclorieesituatepe ceie doud versante Carpafilor.Se admite,in general, munlii nu separipopulafiile vecine,atatatimp cat acestea ca inrudite gi c5, apartinaceloratietn;i sau unor grupuri etnolingvistice pe dc alte parte, lan{urile muntoasefavorizeazi anumite procese comure saureciproce! fiind socotiti, etnoculturaie, CarpaliiRornaniei din acestpunct de vedere,,,un ax etnocultuI" favorizando unitate multilaterali,nu numaietnolingvistica, ti etnoculturale politici dar ti in rcelaiitimp(cl Dundre, 1984. 2l-38). prin altor munli ai Europei, precumAlpii careseparE, Asernenea lor. de Franp Lrul d:1 rnasivele Ttalia Ausria, sau Pirineii.despErlind pe de Spania, Carpa,tii separat, o lungedurati de timp, Fdle romane au '74

Ungariei$i de lmperiul Austtiac.Pe (Muntenia Moldova)de Regatul ti parte. munfii au fos 5i spaliulde forarea unor formaliunistatale de alt.e ai In ambii versanti muntelui. aceslcaz,,,muntele era nu vechi,ocupand cidimpotrive,centrulinsu$ial statului",ca in cazulregatelor frontierE, Piemont, Tirol cu centrulla Trento. Dauphine, Savoi3, sauprincipatelor silualieiin caremuntele desparte douf stcte astfel,in-afara Sec'onsrai5. cum ar fi ,,statul centralizat fmncez"cu .Jelatjvmodeme". imponante, spaniol"iu capitalala Madrid 5i croitl" la Pati. d",,tratul centralizat existentaunor ,,statemai mici, cu cacter arhaic, astAzidisparute, care emu afezate celarc pe munte 5i administraurcgiuni situate pe ambele versante".Trarsferand acesteconstatbricu caracter general la sifuatia particulare Tarii Romanetti,cunoscuta sub numetede Munteni4 a $i la ce: PaulM. Stahlajunge concluzia doui lucruri:pentrunecunoscator, ,Numele Munteniasugereazi o locuioa doaro regiunede munte;pentrucunoscetor, societate economica bazate intr-o regiunede munte,avando organizatie pe romaneasca parte face esentialmente munte". [...] ,,Muntenia deci dintr-o serie de forma(iuni sociale europeneanaloage, politic-leMunteni4 ca forma[iune apErute conditii analoage. in allate la sud gi nu se compunela inceputdin posesiuni ritoriale, DimpotrivS,ca Ia nord de Carpati,despt4itede munli selbatici. aiurea,Munteniadin Carpalii Meridionaliavea drept centnl si partea Muntelenu despane, adunS; ci muntoasa. el viu, esential, dar $i agricole, faciliteazd oferi conditii de viafi pastorala, na$tere?! unor formafiuni politice.Muntele era loc de adunare culmjle sunl sacre,a$a cum erau desigur 5i in religioas;, (Stahl,|996: I3-18). anlichitate' Tot din pafticularitetilereliefului rezulte Si cdnstituirea,in depresiunile vdile din munfi, a unor zone dtno-cllturale cu o 9i individualitate proprie, unite$ geografice $i economiee bine sub io inchise,suficiente bine,cunoscute numelede ,,liri", delimitate. precumTara Oatului, Tara Barsei,Tara Oltului, Tara Lovistei, Tara este fsaulinutul)Vranceietc.Ceeace da acestor,,liri" individualitatea mai ales con$tiinta identiEtii locale a locuitorilor lor, rcflecfafi putemicin culturalor. Adeverata coloana vettebrald a pdrnentului romanesg Caraptii sunt,la randullor, inconjuralide podiguri9i dealuri,din carecoboare, de spre extremitifi, marile-regiuni.a-gricole. astizi: Cimpia Dunirii,

Vest,veileSiretului Prutului. Cempiade ti 'Dun5rea, doileafluviu, ca lungime, Europei 857kn), face (2 al al (Serbia) de de graniFde suda Romaoiei, separ6nd-o fostalugoslavie ti 7l

. .

. . .

(sau fluviudesparte de sprenord,marele Bulgaria. Cotind, la Cehraii, pentruc4 schimban_ romanegti, unegte) de (inururile cenbale Dobrogea du-$idin nou direcliasprees! pentrua se vlrsa in MareaNeag;, sa formeze, celetrei b;te ale sale,magnificaDekaDune.ii.Ists'as-ul, cu o Rom6ni4 insuld sau cumer:rnumitdecatrecei vechi, Dalubius,separe de de latinitate sud-estul io Europei, veciniisei slavidin su4 ti tine economic, cultuml gi politic de Elropa totodatt -taranoastrelegat?i de Centrala. de alfi parte,Dunarea Josesteloculin careseintnhesc Pe lrvantului. din Orieotulcu Occidentul, simfindu-se plinaromele MareaNeagra, o A treiatresetuda spatiuluiromanesc constituie in asigurand, timp, mediteraneanS. o poartilargdeschise cultura crtre riseriteand dlpe ciderea legetura Bizantul,cu cre$tinltatea cu $i, Constantinopolului, drumul spre qi dinspre lumea islamici, a particularitati ale Toateaceste Orientului Apropiatti mai depertat. peisajului in rominescse regasesc variateforme culturalgde la -'agricultura munte constructiile lemndin zonele pane carpatice de de ti acestuispatiu,precum,,fata li reprezentErile mitologicespecifice precum frate peddii" sau,,omul peduiii",sauclisee mentale, ,,codrul poPulara dtePt,drum fira iu rominul". Dunirba aparein imagistica pulbere", hotar, mulfi wemg intte rornani 5i turci, spaliul unor cicluluidunerean. conflicte frontierlcanatcin baladele de in viguaoasa MareaNeagr5,,,MareaceaMare", esteo Prezentd culturapopularl rom6neasc!, reflexelein folclor fiind extremde 1988,2'77-377). numeroase(vezi Camm?.n, Spatiulgeografiqimpreunlcu dumta ti cu factorul dernog!'afic ' innoirea9i au avut iol decisit in constituireEpEstarea,Perpetuarea, alcatuitd, (h-aditionale) rornanetti, persistenta culturiipopulare Srosso modo, cam ain ardtatmai irainte, dintr-un corPusde cuno$tintgun inextricabil moddegandire o se.iede form5de art' saudeexpresie li legate intrs ele,intr-un sistemunitar,coerent autoreglabil. ti poprbra" (sau de mentald',,,rnodul g6ndire", ,,gandirea ,,Formele lui sau,,silbatice", formularea Cl. livi-Strauss)reprezintd in ,,primitivtr' corpusului de al care un segment culturiipopularc, cottiibuie la forrnarea pe cunoqtinqe ,pmpirice"(diferite, zise deci,de clnottinteleob,Lnute cale mdsuritori,verificeri etc.)ti la elabora.ea stiinlifici- prin experimentg verbale, mai formelordL aiti cJe conservS- ales la nivelul structurilor maiarhaice. dintle unor amintifea mentaliti(i componamente cele si I timpul pmctice anotimpurilor, legaie succesiuna de cuno$tinlele gi pozitiaattrilor pe boltacereascd scmanatului timpul culesului, 5i ierburi de oravitoare, planre masurdrea timpului, comesiibile plante li gi animale folo;itoare fiareprimejdioase, leac5i buruieni utilitate, Eri 72

a pelltru cas;lorre. Lmpulu; propi'e pLIlfu pade,rerilor alegerea dil<cle al e'pener observaliei 1ei imi'"r.ctr"teetc., sunt rezultatul genera!ie gcneralierod aL in din transmise indiv;duale colectiv, 5; cu cu ionucruluinemijlocit natura' mediulsau hdbit"tulnalrr'licu din afamgrupului. indiviziid;n interiorul $i ai Aceste cunostinFpracticefac pane din codul culLUrdl dominrl pe unuimodde gSndire codcons(ruit b.rza sruruluirespectiv, .'logicdscnsibih'tlui'ru numette te'ceea ce-ClaudeL6vi-Slrauss ftanccz,blose,re Este drept cil antropologul concrelului". ..loq;ca ; sau cLr in legatura ginditeaprimitiva ..c,rlbari dar' i""iL. "onc"pt. calntre culturapopulara cultura primitivi exista ti cum am convenit loSicase ca trebuiesa admitem aceasta un raDonde continuitate. de al qi la nivelulculruriipopulare. fol.lorului5i formclor regesijte arti traditionali. Modul de gdndire tradiliollal este concretizatintr-un set de ordinea ndtura .n5liltlic din catedescopera $i credinle reprelenlari si care pot fi gn-patcin punandin valoarecalilarlile in ordinea soiietare, carese pot stabiliintre diferitele de oerechi opozitiiti omologarile umed-uscoli . Lrud deschis-inchis; ar fi: sus-josl cum lmrcturibinare, (cf. Ldvi-Strauss, 1995:I998).Trcbuiesl si eltit",,miere5i scrum" a intelegere gdndiriiprimitiveo leaclieimpotriva in ved-em aceasti primitiva fi fosl .,prelotic;"(cf af potrivitcercra mantalitatea tezelor ' fiind asrfel opu," DlCTIONAR....,l999). in Lucien L!ry-Bruhl, pentru modernA mentalitrtea caracteristici lop.ice. s6ndirii populare 5i a gindirii ca a inalienabild gandifii O oJmponenti in primitivq de altfel, esle magia"o constanta cultura umanilefiide Ia panaasEzi, complelqgrcu de surprinsintr-o fonnula incaputuri-definiqie, Fnomen a fost rapoftata mereu la alte modori de magia sau intr-o precum lriinp ii reliSi: de ea,ndire. asumare decontlolal realidr;i. $i cu privireIa magieale lui Janrs Ceorge Pomirdde la observadile kaznr dh Crcangade anl, ,Jnarelecodexal magieiprimitive", 5i ale.unor continuatori ai icesnria (E'euss, Mareq Hubert ti Mauss)' Bronislaw dintremagieii $iinla: ir Malinowsk sintetiza. i925, asdeldiferenlele magia este Gcuri de '5rre ,,Stiintae ntucu6 din exPerienl.i. de de riaditie.$riinla esteghidaLa cah'eraliune$i corec!at; tr)ie$teintr-o srrnoslef; magia,refracrariIa ambele. observalie, la de misticism. Stiinfaestedeschisi tot, e un bun comunal oculta,insusiteprin initicri intreqii comunititi,magia este cel mist;ioase, manuiteprintr-ofilialie dacanu ereditara, pu!in p o concepfiea fo(elor in exclusivd. timp ce $tiinla e bazata '13

'':' naturale, magiaia natleredio ideeauneianumiteputerimistice, irnperson:lc, cire esle obiectulcredinlei celor mai primitive popo3refMalinowski. |991.l5j. Acclai; autor,in sinleza de pionierat, sa Magic,Science, Religion, 'ra.a liniile de dcmarcalie dinlre magie5i religie.consider.ind, ,,in iirl- :orul slcrrlui", magiaca o modalilate practice pcntrualingcrea unorscopuriirncdiatc, religiaca pe,,uocorpdc acteconfinuteinele iar insel", construite aslfel,,pentru implinircascopului loi': ?n corespunzitoare naturiisatepmcticqesie ,,[...]credinta magie, extremde simplA.Intotdeauna puteriiomului vizeazi afirmarea dea dctermina anumite printr-unanume afecte desialtecAirit in religie,pe de alt6 parte,avem o intreaga lume supranaturale de credinle:panteonul spiritelorgi al demonilot puterilebenevole ale toiemului, ale spiritului pdzitor lprotector], ale tatalui atotpufemic tlibal, viziuneauneivieti viitoareqeeazi o realitate secund;,supranaturale pentruomul primitiv. Mitologia religiei este de ,rsemenea.rmai variat6 $i mai complexA, plus mai in creaiive. se. Ea centreazd obiceiinjurul unorvariatepuncte de de credinf,a le dezvold in cosmogotrii, naratiuni despreeroi $i civilizatori, isto.isiri despre zei pi smizer'- magig de$i In importanti, mitologia este doar o Eudero$enie peryetuAcu realizirileprimordiale omului"(ldem,143). ale ^[despre] Jn ciuda.cesror preci?:ri, e delocutor se se tasezeo linie nu fen-i de demarcalie intre magie ti religie. iu at6t mai mult cu cat credinrele practicilemagicepot sta h bazaunor culte sau religii Si prirnitive, dupe cum chiar religiile constituite, mozaismul 9i cre$tinismul, islamismul budismulnu excludprezenta unor structuri 5i care unor culte $r comportamente lin de magie.Degi admit existenta rmgice precum,,cultullui Hecate magiagreacS, al Dianeigi al din cel diavoluluidin magiamedievalA, marepartedin cultul unuiad;ntrecei o mai impodant; hindusi, zei RudraSiva", MarcelMauss$i HenriHubert co r.;de15 ,,asemenea ca cazurisuntde o imDortant?i seaundaia". Pentru e'noloBii francezi. ceea ce sepiri magia de religie este t(rcmai ireligiozitatea ritului magic"care,,este, si doregte sd-fie' antireligios',. 9i De undeconcluzia: ,.Vom denumi magic orice rit care nu face parte dintr-ln cult organizat, rit privat,secret, un misterios, tinzandIa limite catre un rit interzis"(Mauss Hubert,1996:32). Esteevidentcd atetMalinowski,cat $i Mauss$i Hubertprivesc. magiade pe pozi,tia omuluisocieta$i modeme, ganditorului a rationalist 1 i care cu greu poaiesI pet.undd misterulgindirii ,,celuilalf',a omului arhaice populare. sau Suntde relinut,totu$i,cateva societitii primitive, catreoblincrea cum ar fi pragmatisnlul, orientarea trzsituri ale magiei, practice imediate, prin ,,rnanipularea",in be eficiul unor rezultate individual sau colectiv, a unor fo4e, fie difuza, fie incorporate in constitutive magieisunt ale ori Dersoane zei6ti. De altfel, elementele (vrajitof,$aman), a fi ,,magicianul", exccut4ntul ionsiderate .actclp' $i prin acestea, naturalor,suntjlgeparabile". ,,reprezentirile; -' ,,stareanormau a iistemului magic cdfiE in contopireaputerilor 9ia rolurilol'[....1 ,,Magia se prezinte ca o mase vie, inforrni, neorganic5,ale cdrei pe4i componente au nici loc, nici funcfii fixe. Le vedem chiar nu magiei,33-113). cum se conftnda.(cf. Idem, capm. Elementele Cea mai la indemanailustiare a prezenteimagiculuiin cultura popularE tradilionald se gisette in practica descantatuluiSi in descanrecelor. Doezia Un rol importantin cadml acestorriluri de vindecaresau de de practicate I" cu.scopul a rreaduce de insenato$ire, ,,pacientu Ia starea de producerea,prin inteweotia uroa fo4e normalitatede inainte magid',.magicianul",do cele a revine malefice, dereglarii, '3gentului mai multe ori femei in varsg, ,,babe", ,Jrejitoarc" ,,fermecetoare", ,,baberesc", ,doftoroaie", ,,moage",dar 5i birbati numifi ,,solomona.i", itori" sau,;fermecatori". ,,vrEj persoane bucumude considera{ia se colectivit?ltilor din ,,Aceste doua puncte de vedere, pe de o pafte emu apreciate $i ciutate pentruci depozitau descantecele leac,de desficut I'riji; pe de pentruc-d face vreji de altE.parte, detineauputerioculte,puteau lucrurirele,erautemutesi ocolite"(Rdutu,1998,XV). si in de Actele magice,executate condiqiispeciale timp (in zori, seam,noaptea)$i spatiu (in locuri ferite, in casd, la vatre, b rtrscruci, cu in pedure,in cimitir) presupunfolosirea unor substante virtuli funinginea), magice(ap4 in primul rdnd, cerbunele, cenu$a, bbiecte din instrumentarul casnic(cutit, foarfece, fus, mdtura, lingure)sau ac, plarte ,,cu rost magic" (alun,busuioc, agricol(furcn,greblS, harlete), canepi, metregone"salcie, soc, usturoi etc.) sau ,,cu rost terapeutic grau, {in, floarea-s6arelui, empiric"(antonici,ardei, canepd,cea'p5, pelin, sanziene, izne, Ieu$tean, secarE, milai, mir, odolean,peptrdie, soc, urzici, varzi, usturoi etc.) (ct ldem, )OID. , pe Gestudleexecutate duratapracticii rnagice0egatul, dezlegatul, 'teiatul, intepatul, afumatul, arderea etc.) au rolul lor bine stabilit in ,,scenariul"magic performatpentru obinerea efectului scontat.

mUloacelor loloslrea bolnavulul: sdl aduci descanlecul irebuie roslit monoton, prelungirea de sugesrie,cuvintul scandat' descAnteculul' gi stlriloide agteptare de lensiunePrin rePetarea oau ceremonlale cu geslurilemecanlce imPreunA toate acestea in de grai 9i solemnitate. carecele recitate intreeuluiact o iura in d*c.intec se pehecintr-un timP indepdttat'mlttc' orlgtn'r' pentru-a.rl.la estetlecut, scufundat' in actualizat, carebolDavul xxxl)' 199U' un om nou,sAnAtos"(Riutu' capatulfitului magic' gendiriiprimitive'dar $i celerpopulare' I se atribuie ' "Frane'5'l oe.a aptltuclrnea. proouce dominantmagicS' ..tradilionale", ,,folclorice", $l caredauo exPl'calep|auz'Dlla naraliuni inceputuri", , , mvestiridesDre ornul ctiar)5riginii tuturcr celor in mijlocul ctuom6itaiUita lcretla Y de $l *t" el vihe in conlact, la pEmant as|le'la vlehllle $l ttai"st" *u I aces@ "u Penlruinfii culturilor natural. mediului olaniele ' ',gramaucilllzate lnconteslaoll' de sacri$i valoarea adevar substanla iovestiriisi pierduscri chiar numile{ carele-a lost atribuitede cire glecl: mrt iaot dovdit de falsa' o minciuna . .. neadeveraE, adicito povestire $. nryrhos), -Cu " mitului in culturile,,negramaticalizate"' situalia toiul ultu "i,u ca tradilionaleConstanlS' li magia' primitive $i chiar in cele populare mllurtle - arltma panein preznt, umanede Ia inceputuri . i existen(ei lemPorarc5l locale ,,respunsuri Cl. Livi-Strauss- au rePrezentat -la realizabile conkadtclrrle pe ir Droblemele care le ridica ararjamentele a pe careeie (miturile - n'n ) se angajeazi.fie irnoo,luif'aJ*-onrt pe de o paflc, runclE lor . le iegitima,fie a Ie voala"' Rezuld de aici, $l-sa lpraciice, atAtatimp cet ele iti proPunsa rezolve contadrc{lr. instituie raponuri intre oamenisau il)tre oamcnl, natulail olvlnlhl!' lor iar oe de altE pfu{e,caracterul universal.Nu exlsh soclelaurara datorit6 riu mitir;, aupa cr-rm exista sociclili t:ra culturd' ti aceasta '76

bolii agentii Inalefice' fo4ele tdile'' lor, [, randul ,Jeprezen vizeazA viti" (,F;;bd", ,.alte alea'', ,'apucal"'."arJinl bo"L'i^sesi sau ',amo4eate", ..buba"' ceineasca"' ,,cas ;i", ',1*"t';", ,,boala ;ia; ,,btarda", Frucer;a", ,,ai ,dagoste", ,,fapt'' ,Jicitura", tlf .il""'1 ,.aj'iittu", sulsa precum ca^ 451-455), 1985, tr etc. ..nerSiriieal."' etc.(cf. Gorovei uansele' num e eulerllstlc prtcum$i ielele, ubicuia reului,diavolul . clc. Venlcasele De parta cealaiL'lo(ele Dnelul Rumoaselg $oimanele, uomnuluL sllntlr, Matca crettin Dumnezeu' din . suntselectatepatteonul -- -- p-cti* aJs.anutului dublatd poezia aic; descantecelor' de este rostit' cuvantului esenliala funclia '----''-inrt.irt revenind pacientul vrejilorul-sau participa la $i ceremonial, care 'iescAitatoarea' saverse$teconditiide maximar receptlvltalc in se care psihorerapeutic..Pe pentru efectul Dsihjd, favorizante

ad,e\:rali)fi'.tol calilaliimilului de a fi ,,o 'islorie 1f'--'ft.' ) foun" prelioasEdat fiind ca este sacr;' exernpL'1ra Jliut. ond Redlry { l96l) .d.i" vitceaEliadeln.Ml.rh iirTf,:,"ii'i;, -. cldrc un-evenlmenl . el sacral telateazi o ..Mitulpovesleite islorie 'i limPul labulos.al IncelJuuui lo. in timpul primordial, llor lspra\ cum' mulfumlla poveste;le Altfel zis,mitul turiloD). realitates-a nascut ( ) ts a5adar .,o fiintelor supraraturale, ce\a a unei intoideauna_povestea(facefi', ni se povsleSte.cum de\dl de"pre sa fie Mirul nu vorbe$te inceput fost orodus'_a mirurilor''rl fiinle !'" t-a inutptit pe deplin Person'jele cc mal "-"* suntcunoscLrte alesprln ceea au racul rale.Ele suorana! at'J rr revele"z: ilon' Mirr'rrilc pt.tt;gios ut iniimpul -creatoure dezvaluie "'inceputur (sau nurnar sdcralitaler ,.riti;tei tot ti ocscriu *.up.-,tudl')operelor lol in fond' miLunl^ l"ru"t"^l in binea sacrLl'i('"u J izbucniri iiu"i."l" si u"'"o.iatumatic;le Tocmai aceastrizbucnirea sacrului fundatr""-l*i"fttUl. cum ardli rzi Mai adevaot lumea ;i o face a;-a. ;;;;b; lllnlelorsupranarurrlc tocmaiin urma ;nleFr'cnJlilor mult incl,"" I este omul ceea ce e azi, o llinli mulltoale' se'L 1978'5-6)' culturale"(Eliade, jeliirilor ;, faccm o disinclie inre .miturile .:oc S; ;;l;J derlnlrc I lor orimitive, Ia care se face trimitere in propunerllede mrtunle popoareloranrrcc' $i Ltorate lui Eliade ;i Levi-Su_auss,

i.HI :il'#?TT;ifiec;rcia ;::i::'j ljiJ,li?l?;lii.,?"','i'ix ::i#Hixdinlrcaccrlc culrurile Sigur, ina"#ui" iu"'port-;itdustriale

' iricridinte'si inmetafole t' badilii, lliei:',i11i,T;,1!1.1fi':JT:

inregistrate stud'a culese, 5i concrete, (cl fomaneas^cer Com'n se ooate' recon*irui 6 ,,mitologiePopuldrar lvb))' ur) unr\crs romin6"(cf V!'lc;nesluJ o,,milologie 1988), t98'6. mi de peAonoje :cc *iii'"f'rJfia"ii"t; t f Kembrch' l99ar PoPUlrt

ireat propriile(miluri)),urmand'ln gencral rlparul' societiti$i_au marrlLc pc primilive dar prcrzano Iraseu miturilororiginare, modelul lacrdlltateaoollglrlvlrrtca (credibilitdled, definitoriiale acestora p;st;arii). Asrfel, a$acum arati ecel"'i Mircer r""it;t"tii, i*ii*ii. rescrr oc c uclasicc)at:.ctrl 19,lo-sl mirurilegleceftiEtiade, "Lle Eschrl Solocle',L rnproc Hesioi si Homei ori de marii tragici . triumful opereiIiterarea'upracredmlelrel gloasc . , .,reorezinti au pasu3rmnunLc [a r.indullor, nici culturilede tlp lolclorlc^nu ll Iost posloll) c1 le-au orimitive in lorma lor genuiti (nici n-ar (eveofual) producii folclorice(letende'basfle povcsllrlI in incomorat

precuin ,,Fidatul" 9i ,,Nfirtat l" care participesolidar la facerea momente Dochia",dominand Cosmosului, Criciun" si ,,Baba ,,Batranul dinlr-unatotimp in an intr_altul, dintr-un ale t;mpulu;mitic, trecerea sau altul,.Zeni" ii ,Zene" precum,,Dragobetele" ,Zburdtoruf', ca In ..Drigaica" altele. s?rlbalica'. r!,entidi erosului, ,.lelele", $i ,,Fala mitice s-au elaboratpovestiri fiecdruiadinne aceie personaie ijru' -nritice. al plasate al intr-untirnpmiiic coin;identcu acela inceputurilor, orig;nii-ti sacralizand spatji mitice, ,,paman l-mume" $i ;,6ramu! albi" ti ,,lumea de celalak", de ,,lumea aici" $i ,,lumea dincolo",,,lumea 1985). laVulcanescu cvasi-complet neagri"(vczi un inventat de sacre",purtdtoare Unele dintre aceste,.pove$ti",,,naratiuni au realitatea, fost fixate in scris, semnifica{iimitice au transgresat in au de..nind piesc coleclie, fosl preluate prelucrale litemlura de $i cele parru mituri ,,fundamentale" culr; ..de aulor". intre a.esrea, in retinuteca atarede G. CEl;nescu Istoia literaturii romAnede la origini pdnd in prezent(1941): capitale folcioiului nostru,pe langeincontestabila a ,,lmporlanta artist,sta in lui valoarein mesum?ncaree rodit de culegetorul aceea literatura ca moderni sprea nu Pluti in vant s-a sprijinit pe el in lipsaunei lungi tradilii culte,mai alesfiind foartemulti temelor scriitori de originerurale.Dar atentian-a cizut asuPra cum ar fi aceea a celor mai vaste,mai adanciin sansuniversal. (soarelui $i lunei); ci dimpotrivi asupraacelotacare Puteau constitui o traditie altohtond. S-au creat astfel nigte mituri, dintre care patru au fost ti sunt ince hrdnite c! o faecvenF cfescandd,constituind punctele de plecare mitologice ale ar oridrui scriitor nalional.Un shain care nu le_arcunoaSte pierdemult din semnificatia poezieinoastre moderne. inseqia constituirca hraiul init e lraian gi Dochia, simbolizAnd poporului rom:n[...]Al doilea mit, cu ecoul cel mai latg, e Morila, cu punctul de plecare cantecu'l publicat V-Alecsandri. Aci e de bftrenesc in [...] a poporului roman 5i chiar simbolizati existentapastorald de unitatea in mjjloculreal al tirii reprezenlat lanFl carpatin. lui mit acest e o capodopeta. lui [...] in versiunea V.Alecsandri, Mitul Mesterului Manole (M:anlstiez ArgeSului, dil culegerea putemici.Tema,ca intotv.Alecsandri) mereuo iradiatiune are mai latgAdecet in deauna astlelde imprejudri, e de o circulatie esteoriginali ti autohtonizate roman5 solul lirii, inse,versiunea intrucat se leage de vestita bisericade la Cuflea de Arge$,

astfel pentrulitcraturanoastraun fel de mic N6tre-Dameie-Paris. [..-] De astadateavem de-a face cu un mit estetic$i ca atarea fost El dzvoltrat. simbolizeazi condifiile creatiunii umane, iDcorporarea suferinleiindividualein operade art2i[...] Al.patrulea mit este erotic. SburAbrul (care sub alte npme este inconjuretoare) un demonfrumo{ un existaSi la popoarele care de fetelor pubeie!tulburirile$i tanjirile Eros adolescent, iubiri[...1. inraiei patru problemefundamentale: Aceste patru mituri ?nfEtiteaze poporuluiroman,situa{iacosmicaa omului, problema na$terea creatiei ($i am putea zice in temeni modemi: a culturii) ti 1982,56-60). sexlalitatea. [...]" (Celinescu ale Acestormituri flrndamentale Iitemturii romdne- subliniem ale in Iiteraturii Ii se pot adauga altele,mai pulin cunoscute mediile $i Estevorba,de exemplu, Iargi,dar nu mai pulin pline de semnificatii. desprea9a-numitul ,,mit al marii teced", consewatin remarcabile un metaforede canEceleceremonialede inmonfnta.e. Rep.ezentend a stadiuarhaicde g6ndire9i de concepete vietii $i a mo4ii - teme furdamentale ale g?ndirii milice -, cantecelecercmonialului fiinebru zorilot", ,,cintecul mare", ,,canteculde petrecut') inf;itiSead C,canteaul moarteaca o mare hecere, ca o mare cdldto e, mortul fiind,,cdl5tol' .din lumea cu do/7 in cea fira dor / din lumea cu mile / irt cea fire mila ". Defunctul, numit ,dalbul de pribeag", metafod tabuistice realizatain spiritul semnificaliei de profunzimea mitului, urmeazi sd-i pe inteheasce, lumea,,cealalti", pe membrii neamuluiseu, ceeace vorbesteelocventdespreun alt concept fundamentalromanescprivitor vii celor cu cei mo4i. la unitatea neamului paradigm!poateintra si acei basmatipic din coleclia in aceeagi lui PetreIspi.escu, Iirerele Jdrd bAtlA ele $i via4 lArd de moarte, mit al viegii veqnice, utopie a nemuririi, universaldin esentd, dar in romdneascd. concretizate memdrabil expresie mituri qi simbolurr'dc origineveche,primitive, Nu o datE,aceste prerregini au dobandit, timp, o coloratute in cre$tini,Didnsiunea crc'tini a culturii populn.c romanegti ii dd acesteiao notd particularn, astfel,de exemplu, alte culturi romanice de difereniiiod-o, din vestul Europei.Se poale vorbi despreun crettinism romanesc, ancoratin tradi!ia locald $i asimilat in chiar procesulconstituirii un poporuluiromin. Spiiitualitatea crettinaa gtuit in fondul autohton de astfel o sintezi originalenemarcata mediu propice,realizlndu-se crettinarea alror popoare europene. F'apt este rensiuile careau marcat 79

sale.in Ia ca ac-easti ,,religioillicita", careeracre$tinismul inceputurile cu raDort cultelaoncialesaulocalede pe intinsulImPeriuluiRoman'a r.asit in Dacia cucerita de romani c<indilii propice de existenli 9i irolifcrare. Dovezilepitrunderiinoii religii in provinciaromandDacia chiarpanain sec.ll, adice anul300,mergand Felixsuntmai vcchi decat (cclc de traiana. Argumentele ordin arheologic imediatdupi cucarirea precrestine la Tibiscum- Jupa5i respectiv, de au dou6caoace insemne cruciformpudend,se !are, elementul conlindnd Mahala(Caransebe;). semnificalia sa cregiili) sustin pefilnderea timpurie a crettinismului in Mai mull faptul ca acstevesligii paleocrettine spatiul daco-roman. ci s-au gesit ?n sit-ul unei gospodariiagicole (villa ruslica) atestaprodus toatestmturilesociale in pdrrui'derea cregtinismuluihDacias_a 1999,43). Se vddettein aceasta ti ile vremii (veli Consta0titescu populalieiaulohlone noua religie,explicabib' pe de o la receDlivitatea parti, ca argumint de ordin docrinar prin unele asemanetidintre iar orooria lor religie si crestinism, pe de altd parte,ca argumentde de noii religii ca modalitate brain istoric,politii 9i social,prin folosirea romani. a exorimare rizistenleilaF de cultuloficial.al cuceritorilor ' european in panicular la Cu privire speciah la spaliulsud-est ti cel romenesc se vorbegte despre un ,,cre$tilism cosmic" sau pe ..crestinism Drimitiv" anteriorelaborSriidoctrinej cre$tinebaz-ata ludeii. din Nazaretul viala hptete,crucificarea invierealui lisus $i ' ,,Experien1areligioase specifice a - popula$ilor nrmle .era alimentaGde ceeace s-ar puteanuml un (crc$t'nlsmcosm'cD. fdrarii din Europa inlelegeau cregtinismul ca o liturghie iosmice. Mistcrul cristologic angaja deoPolrive de$inle ' Cosmosului.(Narura inlrcagd susPinS a$teptarea lnvlerlD): in cal cenbale a(alal liturghiilorpascale. $j dintremotivele iataunLrl (Eliade1978'16l)orientale" al religios cre$tindtilii al folclorului Acest ,,cregtinism cosmic" s caracleizeaze - tonstatd Mircea Eliade - prin ..sotidariuteamistice cu ritmurile coimice", incdt ,'in tainele sanctificelotodate european, folclorul ieligios al sud-estului unei naturi sanctificatede natlrra"; el elte,dominat dc nostalgia cosmicera ti cre$linismul orezenta lsus.in plan istorico-social, lui ^ (id;lului)) socielefiloragricole,mereuterorizatedc .xDresia 'hoarde rrzboinice alogeneSi exploabte de diferite clase de E mai mult sau mai pulin autohtoni. o revolt?i <stZoinirr Pasiva 'I nedreplatii isloriei; in fond, impotriva imo;triva uaeediei si faitului ca riul nu !e mai manilesli exclusiv ca o ho6rere irdividuale, ci mai ales ca o structuri tanspeFonale a lumii istorice"(ldem, 162). 80

Un exemplu, din multele care se Pol da' de. sincrelism pi s'tbSloar'l rominea'ciil Iepfezinle din g6n-cre'tin iLllrurapopulare anler'cJic unor amintirea- crednlc $i praclici cae ErAciunului, conservE prin funclialor auAJrala lcrirli?'ahla dar )l crestinismului, adecvate, Naltcr'a la de sarbatorir lumeacre$lina 25 de':embrie momentului de laptul \,1. bon;llui-Accslcsuprapuneri$iaglutinariaufostfarorizateli u. cre)lina se afld in :n'ed lta f'._'' c4 IA incepururileei. mareasarb5toare precunrSatumeliile s,tbeto necreftine, . a vecinatate unor importante 5o"r<lui SolisInviLli {Ziua ndtterii fh 17 dc.embrie), ,Dies Naralis nT d Cr ' in (in solatiliuluide iama .i fi\ala. "e( neinvins) apropierea (incePutul nor an unu: lui Calendele lanuarie la ctriar i5.decim6rie),5i Roman) Acesre oficial, la Roma fi in intreg lmperiul adminisuariv, (CrAciunul Anul Nou au fost seLrb''loric ti suDmpuneri idenrila{i si timp de 12 sccolc)sc fegiscsc ii in datzlimoreunl.adici la aceeasi etimoloeiadublZ a cuvantului Crdciun, explicat de unii liugvi'ti ca (AL Ro;etti, Al- Graur,Al. Ciordnescu) proveninddir, l^I (reatio, prin il L : redi-l (..Pauuns rolnana in creationis,-em nailere,procreare 7 q dbcj' inne in meridionale"),timpce a11ii. carelingvrsrul slavei 'lban( care s-a din ,,buiurugt', himit ciEe un vechi albanezkErAn' insemne'nd - dezvoltatulterior sensul crestin Ia cuvaafului.In favoarea acestei arom;n.e cuno4telcrmcnJi vine si faprulca in dialectul exolicatii viu' ..[oc_l c:re sau d! cnicizrzr sensul ,,butuc' ,,buturuga'. ;nlrelille cu de in noaptea trecelede la un an la altul. insl Crdciun este nu numai numele sirbatofi;, consen'andca atarc amintirca unei practici precre$tine,integrati cultului solar, . orecum ideeacfeslina ,,nastere. crealic'.dar ?i numcl' unu' de si Bdrrduul Craciun popnl' 1^ personaj'al mitologiei Iomanesti lui cu apocrifein Iegetura na5terea lsus, ca 5i colindcle dc iegendele ve-stire sa;betoririi.in care esteinliligat ca puftator al insennelor a mohors' Ll n" (stele. Iun;):,,CuveSmanlu-i soare, luceferi, cosmice: p" la poale-i margini rirgirit-/ polij;t-l {e Pe mi-i. larsuin pa.ant i i Intlc slelemSrun!clc;/ doi urncr ii ILV Lucesc Jur_oreirir minecele/ de / Lucea soare cu Lucisi doi luceferui;/ Dar din fala ce luceara? cdldura. Dar dinjos ce mai lucea?/ Lucealunacu lumina"' / in SuDravietui;leunor astfel de elementeprecre$tine cultura se folclorici rom6neascd datoresc'cum am spus, fondului autohton, cale sau cosmic" ',popular'' a pernlirasimil:rc:llr" icelui,,crettinism dro-rom:n' a a dficultate noii religii.Cregtinismulg;sjl la Iocuilorii Dacii un teren propice 9i o atitudinebinevoitoareChia' $i ai vechii 9i bisericiicrettine,ca institu!ie,intre aceasta fondul dupi constituirea

precreltinnu s-aucreattcnsiuniireconciliabile in \,est.Dimpotrivi, ca practicile$i bisericaorientali a fost mai tolerantafaF de crediotele, reprzcntarile,,pegane", multe fi ind acceptat, asimilatq crettinate. Chiargi in Occident. undebiserica adopta!de la inceput,o atitudine a potrivnic6 religiilor populare, ,,asmrtit prin a (crettino) divinitatile ea ti miturile(prgane) carenu se lesauextirpate". de ,,Un mare numar de zei sau de eroi ucr'g5tori balauri a! devenitni$te Sfinti Gbeorghe: zeii furtunii s-au transfonnat in SfanlulIlie; nenumirate zeife ale fertilitifii au fost asimilaiacu Fecioara Mada saucu alte sfinte.S-arputeaspunecd o partedio religia popularda Europeiprecre$tine supravieluit, a camuflag sautransfonnate, sarbdtorile in calendarului Siin cultul sfintelorTimp de mai bine de zeceveacuri,bisericaa trebuit sa lupte impotriva afluxuluj continuu de elernente(peganeD(adice, apaftinand religieicosmice). Reailtatulacestei lupteinversunate a fost mai curandmodest,mai alesin sudrrl$i in estul Europei, undefolclorul Si practicilereligioase populatiilorrurale mai ale inEti$auincd, Ia sflrJitul celui de-alXIX-lea veaq figuri, mituri 'indepzrtald antichitate,ba chiar din $i ritualuri din cea mai protoistorie" (Eliade1978,160). doarun aspect p.oblemei. decursul al in timpului, $i iceslaeste cultura popularl romeneascl9i cultura cledcald s-au aflat intr-un contactpefinanen! dand ti lu6nd una de Ia cealalti. Personaje ale mitolog;eianticeau fost investitecu virtuli crcStine (Venus,Veneraa devenitSfantaVineri- M. Eliade credeacd gi Diana s-ar li pastratin numeleunei sE betori populare- S6nzienele, ,SanctaDiana"), dupd (Sf- Petrua cum sfinfi cre$tin;au intratin legende credinte populare $i devenit patronul lupilor; Sf. Andrei marcheazd inceputul sezonului rece;e ,,cap-deiamt'Si a dat numelepoplrlaral lunii Decembrie, Colindele zice laice, de origine romAne,au ,,Lrndrea",,,lndrea"). asimilatca refrencaracteristic invocaliecrettitl6,Halleluja,Domine, o Cr!cnir5 iolclorreiieiul ..Leroia, in Doamne". VielileSfinlilor fost au preluate din paginile cartilor de colportajti transferate circulatia in orala a legendelor hagiografice. exemplele pol irlmul{i, intdrind se $i opiniacu privire la dimensiunea profr.:nd cregtin5 culturii populare a $i a folcloruluiromanesc.

BIBLIOGRAFIE
. Birlea. Ovidiu (1981, l9S3), Folclor ronA'tesc,vol. I, II, Editura Minerv4 Bucurc$ti. . Brancu$, Grigore (1983),Vocabularul aulohton al linbii roMne' Bucuretti. Ed'tura$tiinlifi cI 9i Enciclopedicr, . Benveniste,Emilie (1999), yocab lani i^stituliilot indo-europeneI. ndenie, socktate. Traduceredin limba fi'anczi de Dan Slu9anschi, Economie, Bucure$i. EditrraPaideia, . Caraman,Petru (1988), studii de folclo. vo! ll, Edilie ingtijiu de viorica S5lulescu.Studiu intsoductiv$i tabel cronologicde Iordan Datcu' EdituraMinerva,Bucureati. . Cilinescu, George. (1982), Istoia literaturii rotnate de la oiSini Dandin prczent,Ed.all-a, EdituraMinerva,Bucuresti . Coman, Mihai (1986. t988), Mitologie populard ron,aneasca I. yiet1litoarcle pdndhtului Si ale apei. . t/ieluitoarele fizduhliui. E iirura Minerva,Bucure$ti. . Constantinescu, Ni.rl^e (1999), Ronanian Folk culture' An Intrc' dtrclirn. The RomanianCulhral FondationPublishing House'Bucharesl . Dundre, Nicolae (1984), Caryalii Ronaniei, @ etnoculrural, in ,,Revistade ehografie Si folclor", tomul 29, nr.2. ' ' o Eliadc, -Mircea (1978), Aspecte ale ninnfi. in romrnetle de Paul Prefrii de vasileNicolescr!EdituraUrivo\ BuolrEsti. G.DinoDol. a Hiade, Mircea (1990), Profztism ronhnesc. ,tol. I-tr, &iitura ,,Roza vantu.iloi', Bucure9ti. Chinoiu, Ion (1999r, Ij.nea de aici, Iumea de dincola' Enirw^ Bucurelri. CuhumleRomane, Fundatiei . Cimburas, Marja(1989), Civilizalie $i cllltttrd l/estigii Preistorice ,n sud-estul Eutupel'traducete de Sorin Paliga-Prefala 5i notede RaduFlorescu' &litura Minerv4 Bucuretti. . Gimbuias, Mada (1997), Ci.)ilizalia Matii Zeile si co1'aleilor rA:boinici. Oriqinea Si demollarea celar mai |'echi europene(dirca 7500-700i.e.n.). Traduceredin limba englezade Sorin

Bucuretli. Prliga. Editura Lucreli'r, . Giurescu.C. Dinu (1981), Istoria ihtst/atd a romdnilor, Edirttr^ Spon-Turism, Bucurc$ti. (1988\. . Gtlrescu,C. Dinu, O ir& riea rotnnnitor. SadncnncaCootde nalori Stephen Fischer4alafi,Dinu C. Giurescq Ioan-Auel PoP Funda$a Cluj-Na@a. Centrul StudiiTrdnsilvang de Culturah [omena. 8l

32

tonfi' . Gorovei,Anur (1985),LiteraturaPopulara (Descantecele de bibliografie glosar comenlarii, note, introducere, $i flrior) Ediliein8rijit?i, Bucurcgli. Mincrva, Datcu, Edituta Iordan . . Ilasdeu. Studiide folclot. Ed(ie ingrtiti ti notcdc B.P. (1976), Cluj-Napoca. Dacia, Birlcr,Editum NicohcBot.Prctalidc Ovidiu . Kernbach, (1994),U ivesut tttitical ,outanilor'Edi'lla Victor $tiinlifid, Bucuretli. . L6vi-Strauss, (1995),Mitologice.I- CruAti gdtit. 'lftducere Claude prefa(: IoanPanzaru. Brbcl,Bucure5li Editura de si . Ldvi-Striuss, Clrude (1998), Mitologic. 11.Micrc si Scrun. Bucure$ti. Babel, Editu.a Panzaru, Tftducere tiprefal, deIoan de . Malinowski,Bronisiaw(1993),Magie,;tiinld' rcligie. 'fradrNcetc Ia9i. NoraVasilescu, Edituia Moldova, . Mauss,Matcel; Henri, Hubert (1996), Teotia geterala a nngieiP.efala Nicu Gavrilula, de de Tmducere Ingrid Ilinca$i Silviu Lupescu. &lituraPolirom,Iati. . PapahaSi, Tache(1979).Mic dicliorurfolcloric Spicltitifolclo cesi edognice @nwru\e- Blilie iogrijita,not9i prefag de valeJiuRusu'&litura Minerv4Bucure.Fi. . Parvar,Vasile(1974),inceputtile vielii rcnane la gurile Dundril Bucure$i. vulpe,Editum de Fdiliaa II-a.ingrijita Radu $tiin[ific5, . Mutu, Radu (1998t, Introducerc la AntoloSia descankcelor ronanesti. EAilie ingrijita 9i prefalade...Editura ,,Grai ti Suflet - Cukura Bucuresti. Nalionalr", . Russu,I- L (1981), Etnoseneza Editnra $tiinfitica si 'onanilo. Enciclopedica, Bucure$ti. . Sta1, H. Paul (1994), Muhrenia: lara oanenilor de la mane de solemnd la 4 augusl Romani.9edinfa Discurs primirela Academia de tnografie folcloi', tomul4l, nr. l-2 1994, in,,Revistade 9i . Vuia, Romulus (L975), Contributii etnografce c'u privire la rcnd4 in Studii de lomareo dtturii noaste populare;i a Poporului de Pop$i loan$erb.PrefaH Etnogate $i Folclor.Edilieinsrijnade Mihai Editu!-a Minerv4Bucuretti. Ioan$erb, Bibliografie comenlaude MihaiPop. . Vulcanescu,Romu'us (1985), Mitologie rcn',na Editwa Bucuretti. Acadmiei, (198'l), linbii ti . Wald,Lucia;Dan,Slusatskl Introd cetein studiul Bucure;ti. Editun$tiinlifica Enciclopcdicd, cukuriiindo-eurcpene, ti

.6jdi-cJf--Di'ldr' DICTIONAR de e! ologie si antropologie (1999). Volunr coordonatdc Pierre Bonte si Michel lzard. ]-raducercde EdituraPoli.om'lati. Vultur. RaduRluto (coordonaro.i), Smaranda

3. FAh,IILIA9TIINTELORETl.\oI-oGICE

l ronr;nc ' fn' . tl!o lionalc . Caractcnrl al cnciclopcdic culfur;i rolndrc)t' cultLriirmdil'onale Enciclopcdir Romdnici clopedia ' malcrlelIl a rnalcr'dlLllul . PreocupMpenlrusistematizarca Jucccrivide In3'erlal tl romanesc Acumularea evrofolcloric ' de ernologicbDorr;secolc 'duLxi 'i uno.noi discipline ' "J*iiu a" otJon*"| schemc9i clasificari' Con'riturea 'rn'i i,iJid.i rominc"si in 5i tradiiiigtiiniifice etnogr-rfia folcioristica ouiemice ellolobrcc suD I Sistematizarea clasificarcadlsclphnelor. gi etnografice a tadltlel rtllnllllcea-l .nto'nc Iealitatii oresiunea ii Id I Acomodarea cercedrilor,a inlerpreEnlof$i a concf,ptelor de intemaiionaiaspecialitatc' ScolileLrope-na miscareaiinlifidI fl ' J"'.motoi;" ii u*"ri"*a de anbopologic Dilemaunci opliurrj intre etno-logie aroopologiaculrurala' Si5remulde"chlsal 5i ca emologtcc emologiceFamilia ltiinlelor diicipiinelor ' ,,familiei" roman a poporului eDlologie ioolezide lucrua tratatuluide ti Cultura tradilionall trebuie perceputa abordata$tiinlific Ia intocmaiala cum a e\lstal sau cum ln modulglobalsi inlegrator, de in sa m;i un.l. lo""uti, coniinua supravielxia'ce real;t3tca /t c- / ' de sau a colectivitelilor lactLr; si menlali'"Lc in liu-ru inJiuiautui ct'fro nor l' perspcctiva Din fie folclorjc{fie rurale, urbane. acea'ta ca se preTlnra un len0ncll culturl tridilionali etnoloeica, sounem cu copletrloare de $i cvasiduprinzitor, o bogalie di\ersilale c'omolex, q' rremurilor"'daf lnlr-o pefindnenla in orieinile,.oierdute negura lc insareglab roluir' perceptibile Dra deGctabilt-dinamica, frontiere cunoscinoforme de mJnifesr-re specifice' o;n-"a,iui i".ua,"t coeBulator nu 'n. -lL:mrl '*uirloi". de'un sincretism ri subsLmdt el Lner "ootoonut. etnic-nalional. )l conlinul avind un pronunFt rAnd, de realihtiLl0iversel-um3ne ceni vocalle unl\ersaLltdle Sicu -- -li.i"f tr'oir;ondle' cLrlLurii iru. si mai pe scun spus cerceL.rea I de si rrebuie pome3"cr I'r rcJlitarc scopul' pentnr atingeinregral a-qi aie'rst;realirate sr Iin:! ti timpulin aten!ie ia itnofolcl6rica. aiba-rot i"urn^ a"_"",'i",o"tui alu cum se prezin6astilzi"au.cumpoarc,fl care. vezu!'nu esledelocslmplaneleoa' am O rcconstituid. realitalc

84