TEME PENTRU EXAMENUL-TEST LA ANTROPOLOGIE

(Sociologie, anul I, sesiunea ianuarie 2011)

1. Diviziunile antropologiei generale ca tiin.
Antropologia cultural/social, care studiaz evoluia, condiiile de trai, relaiile
ntre oameni i instituii i modul n care acetia performeaz simbolurile socioculturale - cercetarea presupunnd, de regul, o interaciune cu cei cercetai;
Antropologia lingvistic, care studiaz limba i limbajul n contextul lor sociocultural, ca sistem simbolic i de comunicare cultural;
Antropologia fizic, care studiaz alctuirea corpului uman din punct de vedere
biologic i trsturile distincte ale raselor umane;
Antropologia arheologic, care studiaz preistoria (dar i cultura modern), a
umanitii pornind de la obiectele rmase n urma trecerii oamenilor.
2. Indicele cefalic i tipurile antropofizice pe care le determin.
determina diametrul calotei
eu-eu supra g-op inmultit cu 100
eurioanele (eu)- punctele cele mai departate ale calotei cefalice
g glabela, osul dntre sparancene
op- opistocranion
poate fi: dolicocefal fata este mai rotunda
mezocefal
branhicefal- fata este ovala
3. Indicele facial i tipurile antropofizice pe care le determin.
da forma fetei
determina diametrul fetei
n-gn supra zy zy inmultit cu 100
n- nasion, punct intre nas si frunte
gn- gnation , punctul cel mai de jos al barbiei, cand gura este inchisa

zy- zygion punctele cele mai indepartate care dau conturul fetei,
oasele tamplei
poate fi: mezoprosop
euriprosop
laptoprosop
4. Numii trei lucrri importante (inclusiv pe autorii lor i anii de apariie) din perioada
de cristalizare a antropologiei ca tiin.
Darwin, Charles, [1859], Originea speciilor
Tylor, Edward Burnett, [1871], Primitive Culture
Radcliffe-Brown, A.R., [1952], Structure and Function in Primitive Society
Benedict, Ruth, [1934], Patterns of culture
Kroeber, A.L., [1923], Anthropology
5. Motivaii privind predilecia antropologiei culturale pentru societile primitive
1. Aceste culturi primitive atrageau atentia ca orice noua descoperire
2. Societatile prmitive constituiau o foarte bogata sursa de explicatii genezice,
dorindu- se reconstituirea stadiilor anterioare ale dezvoltarii omului civilizat
(european).Antropologia s-a nascut tocmai sub zodia explicatiei genezice.
3. Interesul stiintific se acorda si cu un interes economic, civilizatiile primitive fiind
ravnite pentru a fi colonizate si exploatate.
Se considera ca aceste culturi sunt pe cale sa dispara sub amenintarea de exterminare a
colonizatorilor, dar constiinta generala era ca se vor supune legii progresului si vor trece
in alte stadii. Se impunea deci, o graba in a strange obiectele de cultura materiala si
consemnarea modului de viata din societatile descoperite
6. Modelul evoluionist unilinear al devenirii culturale (etapele i caracteristicile
principale ale fiecrei etape).
-Elaborat de LOUIS MORGAN
-acest model cuprinde trei stadii;1salbaticie-inferior caracterizat prin inexistenta unor
reguli

-mijlociu-este descoperit focul

-superior-se realizeaza arcul si sageata
2barbarie-inferior-descoperirea olaritului
-mijlociu-domesticirea animalelor si dezvoltarea agriculturii
-superior-topirea si prelucrarea metalului
3civilizatie-societatea intra in civilizatie cand apare scrierea
7. Definiia-caracterizare fcut de James G. Frazer antropologiei sociale.
Frazer a conceput antropologia sociala ca embriologia gandirii si a institutiilor
umane,considerand-o capabila sa reconstituie trecutul cultural al societatii
omenesti.Aceast reconstituire se baza pe cercetarea credintelor, obiceiurilor din
societatile primitive.Supravietuirile au reprezentat o obsesie veritabila pt Frazer, pt
evolutionisti.
8. Viziunea lui Franz Boas despre antropologie ca tiin istoric.
Franz

Boas

societatii
al

spune

umane.Ea

termenului

perioada
care

ca

pt

au

se

prin
care

sunt

dezvoltat

care

ca

de

disponibile

arta

lui

trasaturile

fiecare

in

nu

sale

partilor

componenta

de

istoria

mai

restrans

limiteaza

si

la

antropologiei

nu

mai

avut

si

este

la

popoare

se

extind

si

componente,ci
a

se

scrise

timp
omenirii

ocupa
sensul

sale

documentele

scrierii.Cercetaril

Boas,cultura

cultura

se

istorie

investigatiile

de

viziunea

impune

antropologiei

deosebeste

aceea

indiferen
In

"Stiinta

spatiu"
un

un

intreg

are

propriul

intreg

care

eterogen
lui

in

destin

istoric.
Al

doilea

este

de

merit
a

fi

al

lui

aplicat

Boas,
o

din

corectie

privire
Boas

punct

de

radicala

vedere

discursului

epistemologic
stiintific

la
a

orientat

antropologia

pe

cu
cultura.

carea

inductiva,rezultate

le

fiind

benefice.Acesta

s-a

numarat

preocupare

cercetarea

intemeiat

determinism

din

ingust

scoala.Printre

cei

si

constanta

culturii

o
a

scolii

punct
fie

de
el

mai

originali

elevi

Clark
intemeiate

vedere

de

cauzal.Boas

biologist,geografis

Wissler.
Boas
a

fost

respins

orice

t,psihologist

ori

sociologist.
Boas

vedea

configuratie

in

cultura

actuala

un

intamplarea

fenomen
isi

foarte
va

fi

complex,
jucat

si

in
ea

carui
rolul

ei.

9. Viziunea lui A. R. Racliffe-Brown despre metoda comparativ n antropologie.

Functionalismul este o influenta in gandirea lui Levi-Strauss. Alfred Radcliffe-Brown a
promovat in special functinalismul si structuralismul. funcionalismul pune accentul pe
structur ceea ce se are n vedere aici este structura social, neleas ca totalitate a
relaiilor sociale ntre rolurile sociale stabile (nu indivizii cu destinele lor particulare
conteaz, ci anumite roluri ce ndeplinesc funcii precise n cadrul ansamblului social
roluri ce trimit la stabilitatea structurii). n funcionalism ns structura este explicit, ine
de relaiile obiective ntre actori determinai; accentul este pus i aici pe totalitate n sens
de completitudine. Deosebirea n cazul structuralismului lui Lvi-Strauss ine de faptul c
structura este n cazul su incontient, nu rmne la nivel social ci "coboar" la un nivel
cognitiv, care fundamenteaz.
Structuralismul caut depirea n ntregime a nivelului empiric ctre o realitate mai
profund: unitatea psihic a umanitii, ceea ce n planul cercetrii trimite la studiul
funcionrii minii.
10. Menionai una dintre contribuiile importante ale lui Bronislaw Malinowski n istoria
antropologiei.
Este ntemeietorul colii funcionale n antropologie i etnografie.

-a pus bazele antropologiei moderne

-a propus o alta perspectiva asupra
comunitatilor primitive: perspectiva functionalista
-a fost primul care a practicat si a descris
metoda observatiei participative.

11. Numii trei reprezentani de seam ai concepiei difuzioniste.

1. Friedrich Ratzel
2. Fritz Braebner
3. Wilhelm Schmidt
12. Ideea de supraorganicism n antropologie; promotorul i sensurile acestei concepii.
Supraorganicismul era o teorie menita sa elibereze cultura si istoria de indivizii
umani.Solutia era de a considera cultura drept o realitate in sine. Reprezentantul ideii este
Kroeber care scria Istoria nu se ocupa de agentii care produc civilizatia, ci de civilizatie
ca atare.Cauzele sunt problema psihologului.
Supraorganicismul a reprezentat o exagerare, individul uman fiind totushi ultimul
purtator al culturii,un purtator activ.

13. Baza conceptual a distinciei dintre antropologia social i antropologia cultural.

Pe plan internaional, circul frecvent o denumire conjuncional, bipredicativ:
antropologie social i culturala, lng atributul cultural" fiindu-i, deci, asociat
disciplinei i acela de social". n acest caz, conjuncia din denumire (i") are o
adres semantic precis, prin mijlocirea ei ncercndu-se mpcarea a dou tradiii de
cercetare diferit nuanate: pe de o parte, n Marea Britanie a intrat n uz expresia
antropologie social", iar pe de alt parte, n S.U.A., s-a bucurat de o mai larg
audien denumirea antropologie culturala.
Cele dou orientri exprim dou moduri diferite de a rezolva raportul dintre structura
social i cultur: n antropologia social cultura sfrete prin a fi subordonat

structurii sociale, pe cnd n antropologia culturala procedura de subordonare urmeaz

sensul invers.
14. Esena distinciei emicetic.
Emic-etic sunt termeni elaborati de catre lingvistul Keneth Pike (1954) prin derivarea din
cuvintele "fonetic" si "fonemic".

Perspective alternative pentru abordarea si analiza culturii.

Datele emice sunt derivate din perspectiva indigenului, iar datele etice, din punct de
vedere al observatorului.
Distinctia de datoreaza lingvistului american Keneth Pike si se intemeiaza pe distinctia
fonemica (care se ocupa cu aspectele idiomatice ale sunetelor unei limbi, aspecte
controlabile numai de autori) si fonetica (sunetele linvistice in general, indiferent de
limba). Desinentele emics-etics au fost folosite apoi in mod independent pentru
extinderea distinctiei la nivelul culturii in general.

Perspective asupra faptelor socio-culturale - viziunea din interior, proprie celor care
savarsesc faptul respectiv, si una din exterior.
Emics - perspectiva analitica si interpretativa bazata pe semnificatia pe care faptele
culturale analizate le au pentru bastinasi.
Etics - perspectiva analitica si interpretativa care face abstractie de semnificatiile pe care
faptele analizate le au pentru bastinasi.

Importanta cea mai mare a distinctiei - ridica problema obiectivitatii stiintifice - care este
o permanenta pendulare intre emics si etics, uneori o perspectiva fiind mai importanta
decat cealalta.

15. Esena distinciei civilizaiecultur (Simion Mehedini).

Mostenirea semnatica a temenului cultura, pe care antropologii au primit-o de la secolele
anterioare a fost neunitara.
in secolul XIX circulau doi termeni cu aceeasi semnificatie: "Kultur" in Germania si
"Civilisation" in Franta.
In filozofia culturii - Distinctia intre Civilizatie si Cultura a capatat sensuri noi. Huston
Stewart Chamberlain, Alfred Weber si altii au restrans termenul "civilizatie" la produsele
materiala si la institutii, iar pe cel "cultura" la manisfestarile spirituale.
Oswald Spengler a contapus civilizatia si cultura pana la excluderea rere ciproca. Istoria
ar fi avut astfel o alternanta de epoci: una de cultura, una de civilizatie. Atfel civilizatia
este o treapata de decadenta a culturii.
Conceptia lui Spengle a fost criticata de Siminon Mehedinti - civilizatia si cultura sunt
precum cele doua fete ale unei frunze: una indreptata spre soare si una indreptata spre
pamant, dar esenta vietii le cuprinde pe amandoua.
Cea dintai definitie sistematica a culturii, data de un antropolog apartine lui Edward B.
Taylor. Ea dateaza din 1971 si suna astfel:
Cultura sau civilizatia este acel tot complex ce include cunostintele, credintele arta
dreptul, moravurile, datinile si oricare alte iscusinte si deprinderi dobandite de om ca
membru al societatii.

16. Metodele principale ale antropologiei culturale. Principalele exigene ale observrii
participative.
-

Metoda configurationalista de interpretare a culturii

Metoda comparativa
Observarea participativa.

Exigentele observarii participative sunt:

-

Antropologul trebuie sa invete a folosi limba vernaculara, adica limba

localnicilor;
Sa impartaseasca modul de viata al celor investigati;
Durata cercetarii sa nu fie mai mica de un an.

17. Sistemul conceptual de baz al antropologiei culturale; caracteristicile lui principale.

Sistemul

conceptual

caracterizeze

prin

structura

al

antropologiei

completitudine(

sociala

(asigura

culturale

cultura,

si

trebuie

personalitatea)

coerenta

sa

se

,coerenta,

sist.conceptual

al

antr.cult.).
"Antropologia
interrelatiei
variabila

culturala
structura

unitatilor

este

studiul

sociala-culturaexistential-

participativ

si

comparativ

personalitate,
umane

in

care

la

al

scara
omul

se

intruchipeaza concret
18. Definiia dat culturii de Edward B. Tylor; menionai un aspect privind importana
acestei definiii.
Edward B. Tylor a definit cultura drept ...acel ansamblu complex care include
cunotinele, credina, arta, principiile morale, dreptul, uzanele i oricare alte iscusine i deprinderi dobndite de om ca membru al societii". Emis la 1871,
definiia aceasta avea s fac epoc, revenind i astzi adeseori n scrierile de
specialitate.
19. Personalitatea de baz; definiie, promotorul (autorul) conceptului.
Personalitatea de baza
Concept introdus de Abram Kardiner
Definitie: "Structura de baza a personaliatatii( adica personaliatea
de baza)este o constructie explicativa care incerca sa explice 2
feluri de lucruri diferite: integrarea diferitelor institutii intr-o
cultura, la un moment dat si din punct de vedere istoric asemanarile

de personalitate intre membrii individuali ai unei societati.

20. [n minimum 2 sau n maximum 4 enunuri:] Cnd i unde a fost antropologia sociocultural recunoscut oficial n Romnia.
n ara noastr, ca disciplin modern, cu un limbaj specializat (s-a spus c tiina e un
limbaj bine fcut"), ea a aprut n cadrul Centrului de Cercetri Antropologice al
Academiei Romne (ntemeiat de Francisc I. Rainer), prin contribuia iniial a lui Traian
Herseni, dar mai ales prin strdania lui Vasile V. Caramelea. Acesta a obinut, n 1966,
recunoaterea n cadrul Centrului a unei secii de antropologie social i cultural.