Sunteți pe pagina 1din 6

Achim Mihu / Antropologia Culturala Cap.1 Ce este antropologia? Antropologia poate fi definita ca studiu al omului,stiinta umanitatii.

Exista 3 mari perspective asupra antropologiei: prima priveste antropologia ca o stiinta sociala,alaturi si de sociologie,politologie, economie generala psihologie

sociala.Aceasta a dat nastere antropologiei culturale.A 2-a perspectiva este cea biologica,iar a 3-a intelege antropologia ca o parte a disciplinelor umaniste/antropologia antropologia filozofica,definita ca studiu filozofic al omului.Dictionarul enciclopedic Webster,din 1994,determina filisofica ca fiind studiul naturii sau al esentei omului. Cap.2 Determinarea antropologiei culturale. Exista 2 punte de vedere principale de abordare a antropologiei culturale primul tine de o abordare ontologica si al doilea de una epistemologica.In viziunea ontologica trebuie inteleasa ca o imagine a naturii umane adica a ceea ce sta la baza omului,fiintelor umane,tuturor oamenilor,umanitatii. Cap.3 Ramurile antropologiei culturale. Antropologia fizica sau biologica Antropologia fizica sau biologica este studiul umanitatii ca un fenomen biologic,si este in cea mai mare masura legata de stiintele naturii.Antropologii din aceasta ramura studiaza specimene atat vii cat si moarte.

Paleoantropologia foloseste o varietate de tehnici stintifice sofisticate pentru a data,clasifica si compara oase fosile urmarind sa determine legaturile dintre oamenii moderni si stramosii lor biologici. Antropologia forensica este specializata in identificarea ramasitelor scheletului uman pentru scopuri legale. Osteologia-studiul oaselor. Geologia-ea reconstituie consditiile fizice si climatice ale timpurilor in care au trait cei despre care stim ceva doar prin intermediul oaselor. Primatologia este studiul rudelor noastre vii cele mai apropiate prosimienii. Arheologia reconstruieste,descrie si interpreteaza comportarea umana si modelele culturale prin analiza ramasitelor materiale. Antropologia lingvistica examineaza variatia limbajelor in timp si spatiu.Sociolongvistica reprezinta studiul variatiei lingvistice in functie de contextele sociale. Antropologia culturala. Cap. 4 Antropologia culturala,stiintele sociale si disciplinele umaniste. O relatie deosebita exista intre antropologia culturala si sociologie,mult msai stransa decat cea din antropologie si maimutele mari (apes)-respectiv cimpanzeii,gibboni si urangutani, maimute obisnuite si

alte stiinte sociale;sociologia fiind aceea care a semnalat antropologia si a introdus-o in mediul academic. II Cap.1 caracterizarea mucii de teren Bronislaw Malinowski a fost cel ce a demonstrat importanta muncii de teren,fiind plecat ani in sir in insulele Trobriand din Pacific,invatand si limba tribala. Este de dorit ca cercetatorul sa-si echilibreze rolul de observator si participant,mai intai incepand cu participantobservator,iar apoi invers. Cap2. Pregatirea munci de teren. Pregatirea cercetarii constituie 2 faze:alegera temei si circumscrierea laturilor ce vor fi abordate in profunzime din tema aleasa. 1. Alegerea temei:experienta proprie a cercetatorului si existenta unor goluri in literatura de specialitate. 2. Circumscrierea temei de specialitate:In primul rand este vorba despre formularea unor ipoteze capabile sa explice de ce oamenii se comporta,actioneaza si gandesc asa cum o fac. In al doilea rand,focalizarea in cadrul temei spre anumite domenii,inseamna si stabilirea populatiei care va constitui sursa datelor cercetarii. Inceputurile;primii pasi Radacinile antropologiei culturale pot fi descoperite in Grecia Antica; Herodot(484-425 I Hr.)parintele istoriei

concomitent cu al antropologiei culturale. A incercat a-l influenta pe Alexandru Macedon sa constituie un stat al lumii.Dupa caderea Romei in sec V interesul pentru cultura a scazut,astfel intevenind aproape 1000 de ani interesul pentru religie si divinitate,abia in secXV a intervenit interesul pentru biologie si altele. Determinismul rasial. In sec XIX antropologia culturala s-a manifestat indeosebi si sustinut ca antropologie subordonata antropologiei fizice sau biologice.Pe aceasta cale s-a nascut determinismul rasial.Explicatiile rasiale au fost din ereditate o cauza ce sta la baza comportamentelor si creatiilor culturale ale grupurilor de oameni. El are 2 subramuri una legata de doctrina monogenezei si cealalta de cea a poligenezei. In sec XIX determinismul rasial a inregistrat o evolutie legala, indeosebi sub forma Scolii Americane.In istoria determinismului rasial o importanta deosebita a avut-o ideile lui Charles Darwin. Evolutionismul clasic. Herbert Spencer a fost cel care a introdus evolutionismul in lumea stiintifica;cei mai de seama evolutionisti in antropologia culturala au fost Lewis H.Morgan si Edward Burnett Taylor. Antropologia culturala in sec XX

Structuralismul si functionalismul britanic Pozitia lui Radcliffe-Brown este structuralist functionalista.El a privit societatea ca pe un organism,un tot integrat,a carui existenta depinde de buna functionare a partilor lui constitutive.Atentia lui a fost indreptata in determinarea functiei diferitelor elemente ale structurii sociale(grupuri,institutii,actiuni)la sociale,a care echilibrului si mentinerea ordinii social.Sarcina antropologului diferitele mentinerea

cultural,dupa parerea lui,este aceea de a studia caile prin obiceiurile de credintele(respectiv care depinde comportamente ale culturii) functioneaza in sensul rezolvarii problemelor sistemului.Sincronismul se refera la perspectiva teoretica din antropologia culturala ce nu ia in considerare elementul timp si care prin urmare este neinteresata de istorie.Diacronismul se refera la perspectiva ce considera ca timpul este fundamental in studiile de antropologie culturala.Franz Boas nu a negat posibilitatea a refuzat descoperirii existenta unor unei regularitati regularitati sincronice,dar

diacronice.Radcliffe-Brown a sustinut in schimb posibilitatea si necesitatea existentei si descoperirii unor regularitati atat pe plan sincronic cat si pe plan diacronic. In timp ce Radcliffe-Brown a pus accentul pe explicarea culturii,pe subordonarea functiilor pe diferite elemente ale culturii unor structuri sociale si culturale,si functionalismul lui a devenit

un structuralism-functional,Bronislaw Malinowski a acordat atentie decisiva functiilor diferitelor manifestari ale culturii din perspectiva satisfacerii nevoilor biologice si psihologice ale oamenilor,iar functionalismul lui s-a constituit ca un functionalism pur si simplu. Difuzionismul Difuzionismul a aparut ca o reactie critica fata de evolutionismul secolului XIX si in contextul afirmarii boasiene din antropologia culturala.Orientarea nomotetica presupune studiul cazurilor sau al evenimentelor ca expresii sau manifestari ale universului in scopul formarii unor legi generale.Orientarea intelegerii fiecaruia ideografica in mod urmareste studierea ceva cazurilor sau a evenimentelor ca unitati individuale in scopul separat,ca unic.Difuzionismul,spre deosebire de evolutionismul sec XIX face parte din orientarea ideografica.In calcularea difuziunii se urmareste stabilirea unor coeficienti de similaritate calculati pe baza unor liste de puncte(itemuri).Marea lipsa a difuzionismului este insa incapacitatea lui de a explica inovatiile independente.