Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Antropologia se ocupă cu studiul ştiinţific al omului (genul Homo Hominis). Este o disciplină holistică
din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile şi tratează toate
dimensiunile umanităţii. În centrul antropologiei se află ideea de cultură şi noţiunea că aceasta
reprezintă specia umană, că specia noastra şi-a dezvoltat o capacitate universală de a concepe lumea
simbolic, de a preda şi învăţa astfel de simboluri în mod social şi de a transforma lumea (şi pe noi
înşine) pe baza acestor simboluri.
Antropologia a debutat ca ştiinţă a istoriei. Inspirată de triumful metodei ştiinţifice în ştiinţele naturale,
antropologii secolului al XIX-lea considerau că fenomenele socio-culturale erau guvernate de legi şi
principii care pot fi descoperite. Această convingere, existentă încă înainte ca ştiinţele sociale să-şi
formeze teorii şi metode, era dublată de viziunea iluministă a umanităţii - concomitent încrezătoare în
emanciparea socio-culturală a oamenilor şi critică faţă de îndepărtarea acestora de natura lor inocentă.
Această dublă sensibilitate, faţă de tradiţiile culturale (tradiţie) şi faţă de procesele schimbării sociale
(modernizare) va caracteriza întotdeuna discursul antropologiei.
Cuprins
[ascunde]
• 1 Istoria antropologiei
• 2 Listă de lucrări de antropologie
• 3 Teorii antropologice
• 4 Ramurile antropologiei
• 5 Subdomenii ale antropologiei
• 6 Legături externe
• Antropologia culturală/socială, care studiază evoluţia, condiţiile de trai, relaţiile între oameni
şi instituţii şi modul în care aceştia performează simbolurile socio-culturale - cercetarea
presupunând, de regulă, o interacţiune cu cei cercetaţi;
• Antropologia lingvistică, care studiază limba şi limbajul în contextul lor socio-cultural, ca
sistem simbolic şi de comunicare culturală;
• Antropologia fizică, care studiază alcătuirea corpului uman din punct de vedere biologic şi
trăsăturile distincte ale raselor umane;
• Antropologia arheologică, care studiază preistoria (dar şi cultura modernă), a umanităţii
pornind de la obiectele rămase în urma trecerii oamenilor.
În funcţie de tradiţiile naţionale şi de modul în care s-au dezvoltat aceste ştiinţe în diferite ţări, ceea ce
se înţelege prin antropologie culturală mai este numit şi antropologie socială în Marea Britanie sau
etnologie în Franţa, Italia şi ţările est europene. Există, totuşi, şi o accepţiune mai restrînsă a termenului
etnologie, ca însemnând studiul propriilor comunităţilor rurale (îndeosebi a aspectelor "folclorice" ale
acestora), adică apropiat de înţelesul ştiinţei poporului naţional în Germania (Volkskunde). Dimpotrivă,
alte accepţiuni restrâng termenul antropologie la înţelesul de "antropologie fizică".
• antropologie socială
• antropologie economică
• antropologie religioasă
• antropologie politică
• antropologie urbană
• antropologie simbolică
• antropologie vizuală
iar diferitele obiecte sau interese ale studiului antropologic au format treptat domenii de studiu autonom
în cadrul antropologiei, cu propriile teorii şi metode: