4/4/12

VOINT A
Facei clic pentru editarea stilului de subtitlu al coordonatorului

Cat timp exista vointa, Demostene reprezinta un exemplu graitor al adevarului ca exista si speranta oratoria se dobandeste prin munca; ea nu este numai un har. La
4/4/12

inceput, Demostene nu a avut succes: de la tribuna politica a fost respins cu huiduieli de mai multe ori. Desi natura nu-l dotase cu toate calitatile unui mare orator (avea un defect la pronuntare, vorbea incet, isi misca mereu un mar), prin straduinta si o vointa iesita din comun, a reusit sa-si infranga aceste scaderi.Se spune ca pentru a-si corecta defectele de vorbire lua pietricele in gura; pentu a elimina ticul nervos de miscare a umarului, isi agata o sabie care il intepa la orice atingere; impotriva vorbirii prea incete si pentru a se obisnui cu zgomotul multimii, declama discursurile in fata marii; se inchidea intr-o pestera ca sa studieze cu tenacitate. La 25 de ani si-a incercat din nou puterile si a avut succes. De aici incolo avea sa triumfe intotdeauna in fata altor vorbitori si va deveni unul din cei mai de seama oratori ai lumii.

4/4/12

Discursurile lui nu erau un joc de figuri de stil, o broderie de argumente si contraargumente, dar cuvintele lui aveau forta, vehementa, aveau un ritm secret, erau impetuoase, pline de foc, demne. Il caracteriza o mare energie in exprimare care reusea sa incalzeasca inimile si sa mobilizeze la actiune.Isi pregatea auditoriul cu o fraza sau doua si apoi ataca din plin subiectul care il preocupa. I se putea reprosa lipsa de dulceata, dar nu i se putea nega forta superioara a elocventei sale, barbateasca, irezistibila, capabila sa trezeasca Demosthenes cele mai vii emotii.

(384-322 .

Vointa se manifesta nu numai in pregatirea, declansarea si coordonarea actiunilor, ci si prin amanarea sau retinerea, blocarea lor, in pofida unor incitatii puternice din afara sau din interior (rezistenta la tentatii sau abtinerea de a riposta agresiv la o insulta sau jignire). Ea este orientata nu numai spre exterior, spre invingerea dificultatilor din afara noastra, ci si spre interior, spre stapanirea si controlul propriilor noastre porniri impulsive, stari afective, stari de motivatie activate a caror satisfacere in momentul sau situatia data nu este posibila. Formarea si dezvoltarea mecanismelor reglajului voluntar sunt impuse si de necesitatea punerii si tinerii in acord a comportamentului propriu cu exigentele si normele vietii sociale. Constituirea schemelor functionale ale vietii are la baza interiorizarea comenzilor si consemnelor formulate de catre mediul social prin intermediul familiei, al scolii, al diferitelor

4/4/12

Calitatile Vointa,vointei superioara de ca modalitate

organizare functionala a personalitatii umane, se impune prin cateva calitati si anume: Forta exprima capacitatea
mecanismelor de autoreglare, de a mobiliza si concentra energia neuropsihica si musculara in vederea asigurarii rezistentei la presiunea pulsiunilor interne si a stimulilor din afara. Putem spune ca o persoana are o vointa cu atat mai puternica cu cat ea poate sa-si stapaneasca trebuintele sau starile interne bulversante sau daca poate depasi obstacole de intensitate foarte mare. Forta vointei se dobandeste prin educatie, incepand din familie, unde copilul ia contact pentru prima data de semnificatiile lui trebuie / nu trebuie, se poate / nu se poate, drept / obligatie etc. si unde i se

4/4/12

4/4/12

4/4/12

Perseverenta consta in mentinerea efortului voluntar la nivel optim atat timp cat este necesar pentru atingerea scopului, in pofida diferitelor piedici ce pot aparea in calea atingerii unui obiectiv. Perseverenta se poate masura dupa numarul tentativelor, pe care un subiect le face pentru a indeplini o activitate care presupune multe obstacole. Ca si in cazul fortei, perseverenta este un rezultat al educatiei, imbinat cu rezervele energetice de care dispune persoana. In cazul pasionatilor de anumite activitati se poate ajunge la hiperperseverenta (una din cele 10 dimensiuni ale personalitatilor accentuate. K, Leonhard, Personalitati accentuate in viata si in literatura). Opusul perseverentei este delasarea sau lenea. Consecventa se exprima in stabilitatea scopului si a liniei de conduita, in concordanta dintre convingeri si actiune, dintre vorba si fapta. Ea se integreaza si ca o dimensiune in structura caracterului, fiind o trasatura importanta a personalitatii umane mature. Opusul consecventei este inconsecventa, care sta la baza fluctuatiilor si instabilitatii deciziilor, a hotararilor si scopurilor.

 Fermitatea indica stabilitatea operational instrumentala a deciziilor si hotararilor luate in diferite situatii, in pofida tentativelor potrivnice ale celor din jur, de a ne determina sa revenim asupra lor, spre a le modifica sau anula. Opusul fermitatii este influentabilitatea, comportamentul devenind oscilant si fluctuant, persoana fiind ghidata, nu atat de convingerile proprii, cat de influentele celor din jur. Independenta exprima capacitatea unei persoane de a-si organiza si duce viata pe cont propriu, pe baza hotararilor si scopurilor formulate in mod independent. Opusul ei este dependenta, care consta in absenta unui orizont si a unor repere existentiale clare, in dificultatea sau imposibilitatea de a lua o hotarare sau
4/4/12

4/4/12

Calitatile vointei se afla intr-o permanenta relatie de interdependenta si conditionare reciproca. Intre ele se constata existenta unei corelatii pozitive, semnificative, astfel ca daca una are valori ridicate si celelalte vor tinde sa ia valori proportional mari, si invers. Se pare ca trasatura bazala in jurul careia graviteaza celelalte este forta sau taria vointei.

Citate despre vointa Vointa reprezinta intreaga viata.Daca ai vrea sa fii

fericit,ai fi.Vointa muta mutii din loc.Vointa este credinta umana.(Alfred de Vigny)

4/4/12

Vointa puternica nu este numai stiinta de a dori si de a obtine ceva,ci si stiinta de a renunta la ceva,in caz de nevoie.(Anton Semjonowitsch Makarenko) Vointa nu este o simpla dorinta,ci o satisfacere,dar este si dorinta si infranare,si dorinta si renuntare in acelasi timp. ( Anton Semjonowitsch Makarenko) Vointa omului este un privilegiu,o idee inalta,chiar cand nu se ia in consideratie folosirea ei morala.Simpla vointa ridicata deja pe om deasupra animalitatii,iar vointa morala il salta pana la divinitate. (Friedrich von Schiller) Vointa omului este schimbatoare pana in ultima clipa a vietii. (Oxenstierna) Te ineci nu pentru ca ai cazut in apa, ci pentru ca ramai sub apa.(Paulo Coelho)

4/4/12

Elev: Hutu Ana-Maria Clasa:aXa G Sursa:http://wikipedia.c om