Sunteți pe pagina 1din 7

Calitatile vointei

Voina este un concept filozofic. Este foarte important n cadrul dezvoltrii


personale.Reprezint capacitatea de a transforma intenia n aciune, chiar dac se ntrevd
dificulti n obinerea lucrului dorit. Este puterea care d impulsul de a porni la drum i
concentrarea de fore fizice i psihice pentru a pune lucrurile n micare. Un exemplu de
aplicare a voinei este ncercarea de a lsa fumatul sau a scpa de alte vicii. nainte de a
beneficia de voin, trebuiesc parcurse cteva etape:
1. Alegerea obiectivului dorit;
2. Crearea unui plan de atac;
3. Executarea planului.
Voina nu poate fi susinut la cote maxime la nesfrit, fiind de obicei
temporar.Meninerea voinei necesit o concentrare deosebit, este foarte obositoare i de aceea
foarte greu de meninut, de obicei apar alte lucruri care vor distrage concentrarea. Pentru a nu
pierde concentrarea trebuiesc folosite o serie de metode pentru a menine viona la cote maxime.
Rezultatul este mai bun atunci cnd n loc s fie folosit voina direct n lupta cu
problemele, aceasta este folosit n principal n lupta cu transformarea mediului, a obstacolelor
sociale i a obiceiurilor.
Vointa ca modalitate superioara de organizare functionala a personalitatii umane, se
impune prin cateva calitati si anume:
Forta - exprima capacitatea mecanismelor de autoreglare de a mobiliza si concentra
energia neuropsihica si musculara in vederea asigurarii rezistentei la presiunea pulsiunilor interne
si a stimulilor din afara. Putem spune ca o persoana are o vointa cu atat mai puetrnica cu cat ea
poate sa-si stapaneasca trebuintele sau starile interne bulversante sau daca poate depasi obstacole
de intensitate foarte mare. Forta vointei se dobandeste prin educatie, incepand din familie, unde
copilul ia contact pentru prima data de semnificatiile lui trebuie / nu trebuie, se poate / nu se
poate, drept / obligatie etc. si unde i se creeaza acele situatii -obstacol, care sa-l determine la
1

efort, la automobilizare si autocontrol, si continuand apoi in cadrul celorlalte sisteme de


socializare.
Slabiciunea imposibilitatea de a realiza efort voluntar sustinut pentru finalizarea sarcinii
ori atingerea scopului.( incepi o actiune, dar nu o finalizezi, abandonezi)
Perseverenta consta in mentinerea efortului voluntar la nivel optim atat timp cat este
necesar pentru atingerea scopului, in pofida diferitelor piedici ce pot aparea in calea tingerii unui
obiectiv. Perseverenta se poate masura dupa numarul tentativelor pe care un subiect le face
pentru a indeplini o activitate care presupune multe obstacole. Ca si incazul fortei, perseverenta
este un rezultat al educatiei, imbinat cu rezervele energetice de care dispune persoana. In cazul
pasionatilor de anumite activitati se poate ajunge la hiperperseverenta (una din cele 10
dimensiuni ale personalitatilor accentuate. K, Leonhard, Personalitati accentuate in viata si in
literatura). Opusul perseverentei este delasarea sau "lenea".
Consecventa se exprima in stabilitatea scopului si a liniei de conduita, in concordanta
dintre convingeri si actiune, dintre vorba si fapta. Ea se integreaza si ca o dimensiune in structura
caracterului, fiind o trasatura importanta a personalitatii umane mature. Opusul consecventei este
inconsecventa, care sta la baza fluctuatiilor si instabilitatii deciziilor, a hotararilor si scopurilor.
Fermitatea indica stabilitatea operational -instrumentala a deciziilor si hotararilor luate in
diferite situatii, in pofida tentativelor potrivnice ale celor din jur, de a ne determina sa revenim
asupra lor, spre a le modifica sau anula. Opusul fermitatii este influentabilitatea, comportamentul
devenind oscilant si fluctuant, persoana fiind ghidata, nu atat de convingerile proprii, cat de
influentele celor din jur.
Promptitudinea deciziei rapiditatea si corectitudinea cu care cineva delibereaza in
situatii de criza( si nu numai!) , adoptand hotararea potrivita;cere precizie, gandire pozitiva,curaj.
Independenta exprima capacitatea unei persoane de a-si organiza si duce viata pe cont
propriu, pe baza hotararilor si scopurilor formulate in mod independent. Opusul ei este
dependenta, care consta in absenta unui orizont si a unor repere existentiale clare, in dificultatea
sau imposibilitatea de a lua o hotarare sau de a trece la actiune fara un sprijin din partea altcuiva.
2

Calitatile vointei se afla intr-o permanenta relatie de interdependenta si conditionare


reciproca. Intre ele se constata existenta unei corelatii pozitive semnificative, astfel ca daca una
are valori ridicate si celelalte vor tinde sa ia valori proportional mari, si invers. Se pare ca
trasatura bazala in jurul careia graviteaza celelalte este forta sau taria vointei:

Teorii ale vointei


1. In lupta cu obstacolele se vede taria, puterea voinei. Omul cu o voina puternica nu se
las nfrnt de dificultati, lupta cu multa energie mpotriva lor, pe cnd cel cu o voina slaba
cedeaz uor, chiar si in fata unor piedici mai mrunte.
Calitatile voinei se vdesc, in primul rnd, in atitudinea persoanei fata de dificultatile
ntlnite in activitatea sa.
2. Realizarea scopului propus Perseverenta sau staruinta: capacitatea de a urmri timp
ndelungat de a duce la bun sfarsit un lucru, o activitate, orict ar fi de grea, de obositoare.
(Exemplu: Victoria Lipan). Perseverenta in forma ei cea mai nalta: tenacitate.
Opusa perseverentei este delsarea, renunarea la lupta fie de la primul impediment, fie
pe parcursul aciunii, fie chiar cnd telul e aproape- ,,a se neca la mal
3. Hotrrea alta calitate importanta a voinei. De multe ori suntem in situaia sa ( luam
o hotrre alegnd intre o cale sau alta de aciune, intre un motiv sau altul, intre un interes al
colectivului sau unul personal, intre plcere sau datorie etc.
Omul hotrt este cel care tie sa ia hotrri bine chibzuite la timpul necesar, fara amnri
prelungite. In opoziie cu hotrrea este sovaiala, nehotrrea, oscilaia nesfarsita intre mai
multe cai, in capacitatea de decizie. Unele persoane iau hotrri rapide, dar fara a le gndi
suficient, fara a chibzui bine sunt hotrr pripite ,, E mai bine sa ne gndim nainte de a savarsi
ceva dect sa ne cim dup aceea Democrit.
4. Curajul - o alta insusire a unei voine puternice: capacitatea de a nfrunta, pentru
atingerea telului propus, riscul, primejdia, teama. Este o insusire necesara in anumite profesii de
risc(mineri, aviatori etc), in aciuni si situaii deosebite, dar si in viata de fiecare zi, in munca, in
relaiile cu cei din jur, curajul de a recunoate o gresala, de a spune adevrul, de ati apar
propriile convingeri, de a recunoate meritele altora, de a critica lipsurile, de a nfrunta necinstea,
nedreptatea de a apar pe cel mai slab, de a lupta cu teama, cu boala, cu suferina.
3

V. Hugo despre acest gen de curaj:,,In luptele mici ale vieii, se fac multe fapte mari.
Exista fapte de vitejie drza, netiuta de nimeni, biruina nobila si trainica pe care nici un ochi no vede, nici un nume n-o rasplateste, pe care nici o fanfara n-o saluta.
5. Frica si laitatea insusi opuse curajului. Frica, teama este o emoie normala, prezenta
la orice om in anumite situaii; dar cnd cei curajoi si-o nving, cei fricoi se las mereu
dominaiei de tema, dar neancredere in sine, de nehotrre.
Laitatea este un defect mai grav, din punct de vedere moral dect frica. Este o frica
mascata, asociata cu minciuna, cu ipocrizia, cu oportunizmul, cu fuga de rspundere, de
dificultati
6 . Voina nu nseamn numai aciune, naintare, mobilizare, ci si reinere, abinere,
rbdare, ateptare, exprimata prin stpnirea de sine, calitate deosebit de importanta pentru
fiecare om.
Capacitatea de ati nfrna pornirile duntoare, de a-ti limita dorinele(cumptarea), de ati stpni emoiile, de a-ti controla faptele si vorbele, de a rezista tentaiilor, de a ti sa astepti, sa
ai rbdare, sunt aspecte ale stpnirii de sine.
Omul lipsit de stpnire este impulsiv, irascibil, necontrolat - ,,ii sare tandara din nimic,
isi pierde firea, ,,vorbete gura fara el.
7. Incapatanarea un alt defect al voinei: refuzul neraional, necritic al oricrui sfat, al
oricrei preri sau ndrumri, atitudinea de opoziie permanenta- ,,catarul, ,,aa vreau eu!
8. O alta insusire de dorit a voinei este iniiativa, spiritual activ, ntreprinztor a observa
ce trebuie fcut si a aciona, a propune masuri, a nu stepata sa fii tras, mpins la activitate, a nu
atepta sa ti se indice mereu de ctre alii ce ai de fcut
9. Oameni cu voina de fier
Personalitati din antichitate: Oratorul grec Demostene exemplu de voina tenace
care compenseaz lipsa unor aptitudini.
Eroi ai luptei cu ignoranta, cu fanatismul religios: Giordano Bruno, Galileo
Galilei.
Mari exploratori Columb, Livigstone, cosmonauii moderni.
Personalitati contemporane, eroi ai tenacitatii si curajului pus in slujba unor
idealuri nalte, stiintifice sau umanitare: Thor Heyerdahl, Alain Bombard, Jaques
Cousteau, Haroun Tezieff, Albert Schwitzer
4

Eroi ai istoriei patriei noastre in lupta pentru aprare si unitate naionala, pentru
eliberare sociala: Mihai Viteazul, tefan cel Mare, Horia, N. Balcescu.
Personalitati ale stiintei, tehnicii si culturii romaneti: M. Eminescu, Traian Vuia,
Aurel Vlaicu, Emil Racovita,Victor Babes, G. Enescu etc.

Citate vointa

1. Nu vointa de a respecta legile face ca toata lumea sa se comporte asa cum pretinde societatea,
ci teama de pedeapsa.
Paulo Coelho (1947)
2. Vointa poate fi, mai mult decat talentul, un motiv de mandrie.
Honore de Balzac (1799 - 1850)
3. Vointa noastra si destinul merg atat de opus incat planurile mereu ne sunt rasturnate.
William Shakespeare (1564-1616)
4. La douazeci de ani domina vointa, la treizeci, mintea, la patruzeci, ratiunea.
Benjamin Franklin (1706-1790)
5. Vointa nu este o simpla dorinta, ci o satisfacere, dar este si dorinta si infranare, si dorinta si
renuntare in acelasi timp.
Anton S. Makarenko (1888-1939)

BIBLIOGRAFIE:
1. Fundamentele psihologiei de Mihai Anitei
2.Introducere in psihologie de Mielu Zlate
3.Psihologia in sinteza de Margareta Modrea
4.Psihologie- manual cls. a-X a Ed. Aramis
5.http://www.citatecelebre.eu/ro/citate/teme/vointa
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vointa
7. m. golu, fundamentele psihologiei, editura Romania de maine, bucuresti, 2002
m.zlate, fundamentele psihologiei, ed universitara bucuresti, 2006
V oin a este considerat expresia eului, constituit pe dou niveluri i patru faze, prezent nd o serie
de calit i i defecte.
V oin a apare atunci c nd sunt ndeplin i te doua condi ii ,e xisten a unui conflict ntre doua tendin
e si cnd cele dou tendin e dispun de for e inegale, prin voin are loc o inversare . (Piaget )