AFECTIVITATEA

Procesele psihice care reflecta relatiile dintre subiect si

obiect sub forma de trairi, unoeri atitudinale, poarta
denumirea de procese afective.
 Procesele afective sunt stări sau trăiri care reflectă relațiile
omului cu lumea înconjurătoare, măsura în care necesitățile
lui interne sunt satisfăcute sau nu.

 Ansamblul proceselor afective(emoții, dispoziții, sentimente,

pasiuni) formează afectivitatea.

 In cadrul proceselor afective pe primul plan nu se afla atat

obiectul cat mai ales valoarea si semnificatia pe care o are
acesta pentru o persoana.

 Prin relatie obiectul capata semnificatii in functie de durata si

gradul satisfacerii trebuintelor.
Diferentieri intre procesele cognitive si cele afective

Procesele cognitive:
- opereaza cu instrumente specializate (gandirea = operatii,
memoria=procese, imagiantia =procedee)
- ceea ce conteaza la ele sunt potentialul si organizarea
individului

Procesele afective :
- omul reactioneaza cu intreaga fiinta, afectivitatea fiind o
vibratie fizica, psihica si comportamentala
- subiectul se subordoneaza relatiei si siesi fiind cel care
introduce valoarea sau semnificatia emotionala in obiectul
reflectat
- conteaza organizarea motivationala a indivizilor si raportul cu
obiectul, cu necesitatile
 Afectivitatea este prezenta incepand cu pulsatiile
inconstientului si terminand cu ultimele realizari de la nivelul
constiintei.

 Afectivitatea este componenta de baza , infrastructurala a

psihicului, nota sa definitorie, omul diferentiindu-se de
inteligenta artificiala
Relația afectivitate – motivație
 Satisfacerea trebuințelor generează: bucurie, plăcere,
entuziasm
 Nesatisfacerea trebuințelor: tristețe, neplăcere, deprimare.
 Valoarea si semnificația obiectului pentru subiect sunt pe primul
plan.
 Afectivitatea este nota definitorie a omului: prin ea se
diferențiază de roboți, calculatoare, inteligența artificială.
 Clasificarea trairilor afectve se stabileste dupa urmatoarele criterii :
Clasificarea
- intesitate
trairilor afective
- durata
- complexitate
- gradul de constientizare

Astfel avem trei categorii mari de procese afective :

1. Procese afective primare – au un caracter elementar, spontan,
instinctual, pot scapa controlului constient
a.Tonul afectiv al proceselor cognitive (ton emotional)
- se refera la reactiile emotionale care insotesc si coloreaza afectiv
orice act de cunoastere, senzatie, reprezentare, amintire, gand, si
care ne trezesc stari afective (ex: culori, sunete, mirosuri)
b. Trairile afective de provenienta organica
- sunt cauzate de buna sau proasta functionare a organelor
interne (ex: stari de apatie in unele boli)

Afectele
- sunt durata procese afective simple, primitive si impulsive,
puternice, intense si violente, de scurta durata(ex: groaza,
mania, frica, rasul zgomotos)
- sunt insotite de o expresivitate bogata
- se supun mai greu controlului constient; angajarea in alta
activitate le poate stapani
2. Procesele afective complexe (au un grad mai mare de constientizare)

Emoțiile curente:
- sunt trăiri afective de scurtă durată, de intensitate variabilă, care
exprimă reacțiile noastre la situațiile, evenimentele cu care ne
confruntăm.
R. Plutchik- 8 emoții de bază: teama, surpriza, tristețea, dezgustul, furia,
anticiparea, acceptul/incredere, și bucuria
Emotiile superioare :
- sunt legate de activitatea pe care o desfasuram, apar
adesea in activitaile noastre intelectuale (ex: reflecatrea
frumosului, realizarea comportamentului moral)

 Conflictul dintre asteptarile si obisnuintele emotionale si

caracterul inedit al situatiilor cu care ne confruntam produc
socul emotional

 Emotiile se supun in mare masura invatarii, existand chiar o

forma de invatare afectiva.
 Emotia Functia Comportamente
primara specifice
1. FRICA Aparare Comportamente orientate spre evitarea
pericolului: fuga, evitare sau orice
modalitate de a se indeparta de sursa
pericolului.

2. FURIA Distrugere Comportamente destinate sa elimine o

bariera in calea satisfacerii unei
trebuinte esentiale: revendicari verbale,
lovire, acte simbolice de distrugere –
amenintari, injurii etc.
3. VESELIA Integrare Comportamente care presupun acceptarea
unui stimul benefic din exterior:
hranirea, intalnirea cu o persoana
draga sau afilierea la un grup. Acest tip
de actiuni „hranesc” individul.
4. DEZGUSTUL Respingere Comportamente destinate sa elimine tot
ceea ce este dureros, neplacut: reactii
fiziologice – greturi, varsaturi – sau
psihologice – dispret, sarcasm,
ostilitate ca expresie a respingerii unei
persoane sau a ideilor acesteia.
5.ACCEPTARE Placere Comportamente destinate sa duca la
(receptivitate (reproducere) contactul cu fiinte de sex opus:
sexuala) curtarea, flirtul, actul sexual.
6. TRISTETEA Reintegrare Comportamente asociate cu pierderea
a ceva sau a cuiva ce a constituit
pentru individ o sursa de sprijin; in
general este vorba de semnale ce
reclama revenirea persoanei sau
obiectului sau unui substitut pentru
acestea: plans, semnale de stres,
comportament infantil etc.
7. SURPRIZA Orientare Reactii comportamentale de a lua
contact cu ceva nou, nefamiliar: un
zgomot puternic, un teritoriu
necunoscut etc; organismul trebuie sa
se orienteze rapid si sa se opreasca din
actiune astfel incat organele de simt sa
poata primi informatii despre noul
stimul.
8. PREVEDERE Explorare Comportamente destinate sa puna
organismul in contact cu aspecte
multiple ale mediului: cautare,
descoperire, adaptare, anticipare a
eventualelor provocari din partea
mediului etc.
Dispozitiile:
- sunt trăiri afective difuze și generalizate
- au intensitate redusă
- pot dura multă vreme
- conferă o anumită tonalitate întregii noastre vieți psihice
- alcătuiesc un fel de fond emoțional care controlează
comportamentul o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp

Daca dispozitiile se repeta se pot transforma in trasaturi de

caracter, influentand astfel personalitatea. (ex; firile taciturne
sunt anxioase, moharate, firile vesele sunt vesele , entuziaste)

3. Procesele afective superioare (se carcterizeaza printr-o mare

restructurare la nivel de personalitate, depasindind prin structura
lor starile emotionale )
Sentimentele :
- sunt trairi afective intense, de lunga durata, specific umane si
relativ stabile
- sunt emoții repetate, stabilizate și generalizate, care persistă
în timp
Datorita stabilitatii lor putem anitcipa conduita afectiva a unei
persoane.
Sentimente ca dragoste, ura, invidie, gelozie, recunoastinta,
includ si elemnte de ordin intelectual, motivational, voluntar,
caracterizand omul ca personalitate.

Sentimentele pot fi:

 intelectuale ( curiozitate, mirare, indoiala)
 morale( prietenie, patriotism)
 estetice ( admirația)
 sentimentele Eu-lui (amorul propriu, sentimentele de
inferioritate sau superioritate)
 sentimentele sociale si psihosociale (vanitatea, demnitatea,
sociabilitatea)
Pasiunile :
- sunt trăiri afective foarte intense, stabile, de lungă durată
- antrenează întreaga personalitate
 Pot fi:
 Pozitive, lucide (nobile, constructive)
 Negative , oarbe (distructive, patimi, vicii)
Pasiunea este durabila, complexa, organizata. In tipologiile personalitatii
, emotivul si pasionatul formeaza tipuri distincte.
Pasinile oarbe sunt fondate pe trei centre de interes fundamentale:
 Eul (pasiunile posesive, avaritia, fanatismul)
 Altul (gelozia, ambitia)
 Lumea (pasiune pentru jocuri de noroc, jocuri intelectuale)
Accentuarea acestora duce la psihoze.(ex: delirurile revendicative,
gelozia morbida)
Patimile sau viciile pot devia comportamentul, influentand negativ
personalitatea.
Proprietatile trairilor
 sunt subiective;
afective
 se manifestă cu o anumită intensitate și durată;
 polaritate : gravitează în jurul polului pozitiv sau negativ;
 mobilitate proceselor afective;
 expresivitatea: au capacitatea de a se exterioriza, de a fi văzute,
citite, simțite.

a.Trairile afective dispun de capacitatea de a se exterioriza

Exteriorizarea se realizeaza prin intermediul unor semne exterioare =
expresii emotionale (ex: ras, plans, zambet, dans)
Expresivitatea proceselor afective se manifesta prin:
 Mimica;
 Pantomimica;
 Modificări de natură organică;
 Schimbarea vocii;
 Expresiile emotionale se subordoneaza starilor afective =
conduita emotional- expresiva. (ex: tinuta, mobilitatea
bratelor, ochii deschisi, mimica faciala)

Expresiile emotionale indeplinesc roluri ca :

 Rol de comunicare
 Rol de influentare a conduitei altora si a savarsirii unor acte
 Rol de autoreglare in vederea adaptarii la situatiile cu care
ne confruntam (eX; radem in situatii vesele ); comportamentul
invers poate fi un exemplu de dezadaptare expresiv –emotionala
 Rol de accentuare sau de diminuare a insasi trairii afective
(descarcarea prin plans sau ras)

Social, unele expresii si conduite ajung sa se standardizeze sa

devina conventii. Astfel dau nastere unui “limbaj afectiv”. (ex:
tristetea simbolizata ca doliu)
 Fenomenele de standardizare a expresiilor emotionale
evidentiaza valentele adaptative ale expresiilor emotionale,
aratand astfel ca nu intodeauna intre traierea afectiva si expresi
sa exterioara exista o coincidenta.

b. Trairile afective au propritatea de a se converti – se

transforma din pozitive in negative si invers. Aceasta denota o
mobilitate a trairilor afective.
 in cazul in care aceasta convertire devine frecventa aveam
de-a face cu o fluctuatie a trairilor afective cceea ce este un
semn de natura patologica (ex: mania depresiva)

c.Trairile afective au capacitatea de a se pastra chiar si in lipsa

stimului care le-a generat.
 putem creste , amplifica sau diminua trairea afectiva
Rolul proceselor afective
 Emotiile prin starea de agitatie difuza, pot dezorganiza
conduita umana
 Emotiile prin mobilizarea intregului organism , organizeaza
conduita umana.

 Procesele afective indeplinesc amblele tipuri de roluri, insa in

conditii diferite. Ele dezorganizeaza conduita atunci cand
sunt foarte intense sau cand individul se confrunta cu
situatii noi.
 Starile de furie, maine, prin intensitate crescuta , il fac pe individ
agresiv. Daca trairile au o intensitate normala (medie) –
organizeaza conduita.
 Functia esentiala a proceselor afective este aceea de a
pune organismul in acord cu situatia, deci de a adapta
organismul din punct de vedere energetic.
 Chiar si dezorganizarea initiala, poate duce la o organizare
superioara = individul va stii cum sa reactioneze in alta
situatie.
 Procesele afective au un rol major in sustinerea energetica a
activitatii psihice :
- furnizeaza energia formarii si operarii cu produsele
proceselor cognitive (imagini, concepte, idei)
- potenteaza si conditioneza actiunile umane

 Situatiile frustrante , cu o intensitate moderata, il pot ajuta

pe individ sa se adapteze mai bine la solicitarile de mediu
(ex: stres = eustress/ stresul pozitiv si distress=stresul incarcat
de tensiune negativa)
 Afectivitatea indeplineste functii importante in raport cu
procesul cunoasterii interpersonale.
“Simpatia este baza intregii existente sociale”- Theodule Ribot