Sunteți pe pagina 1din 71

ANUARUL

INSTITUTULUI GEOLOGIC
AL

VOLUMUL II

2-a OU 20 FIGURE TEXT TAMA.

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAF= GÖBL" ION ST.
ADA
1909

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ASUPRA
CALCARURILOR SARMATICE
DIN NORDUL MOLDOVEI
DE
Prof. Dr. I. SIMIONESCU.

Ca o variatiune in monotonia depozitelor sarmatice din


Europei, de mult s'a prezenta unor calcároase,
cari din Galitia de - aproape de Brody - se
de-a curmezisul Volhiniei, Podoliei Basarabiei. La 1899 am arätat
aceste calcare se pe Moldovei,
notite 2) oarecari asu ra acestei formatiuni, vedere
putinilor ceretatori, cari s'au tndeletnicit cu geologia Moldovei de Nord.
ocazie - prin insärcinarea ce mi s'a dat de Insti-
tutului geologic României - de a mai amänuntit regiunea
Prutului din Jud. Botosani Dorohoi, voiu complectà aici datele publi-
cate anterior.

Calcarurile sarmatice apar pe o distantä de peste


26 km. latul de Prut, dela vechi (J.
rohoi) la (J. Botosani). La suprafatä nu se ivesc
din in sub de creste albe, lipsite de o
vegetatie bogatä, in contrast astfel cu dealurile invecinate, largi, aco.
perite de covor al pajistelor ori al ogoarelor. Prin caracterele
morfologice legate de natura rocei, aceste creste dau pitorescului local

BARBOT MARNY Sitzungsb. d. K. Akad. d. Wien 1866.


Auftreten des Toltry-Kalkes in Verhandl.
d. K. geol. R. Anstalt. Wien. 1899.
- geologica a armului
fond. V. Adamachi. Acad. Rom. No. VII.
din nordnl Moldovei.

- Contribution la de Moldavie. Annales sc. de


de 1903.

www.dacoromanica.ro
140 I. SIMIONESCÚ

o variatiune, väei Prutului din regiunea pomenità, un far-


mec deosebit; sceneriile stâncilor colturoase, bolovani
unii peste altii, ce se väd la pas prin pärtile muntoase, se
binä coturilor deschise, croite de apa intineritä pentru mo-
ment, sä dea printre coltii ce i se pun in drum. Vegetatiunea
capätä un caracter propriu, flora calcarurilor, fiind de
aceea obisnuitä de prin prejur, ca niste insule floristice
punzgoare insulelor petrografice.
Creasta cea mai de sud, la Stânca, de unde
si numele de de Stânca» ce am dat acestor sedimente. Desl
se cu putin deasupra liniei de 100 m. are o lungime de
trei km., totusi din e mai adâncime de apa Prutu-
lui ce o ocoleste trei pärti, ea apare din spre sud-est ca un masiv
de calcar puternic, despärtit nurnai prin lärgimea de stâncele de
pe basarabean. Natura calcarului e destul de variata. Când compact

Fig. 1. Calcarul miodoboric dela


In din Basarabia a continuare cu cea din Romania e de albia
a Prutului G.

nici o urmä de fosile, când de gregaris, ori de


tiparuri de C. ruthenicum, Modiola navicula cu
rari urme de Mohrensternia Hydrobia sp. Trochus cfr
Bryozoerii, care Rusia par a jucat un rol clädirea cal-
carurilor, aci sunt pe planul al doilea, desi nu sunt rari bucäti de
calcar pe care briozoerii se lichenii, acoperind tuburile sub-
tiri de Serpula ori fiind sträbätuti de ele. Dupä cum am
(Constit. geol. a term. etc.) nu se observä o de stra-
tificare väditä in calcar. Ceeace cred trebuie de scos relief, sunt
faptele :

www.dacoromanica.ro
ASUPRA CALCARUILOR 141

a) La bazg, calcarul e in mare parte compact, urme de fosile


ori cu rari tiparuri de La microscop se aratä foarte fin granu-
lar, cu numeroase crApäturi umplute cu calcitä mai limpede.
b) Tranzitia partea superioarä, un adevärat aglomerat de
scoici:invelite crustä fibroasä, e fAcutä de calcarul
cu Serpula. Tuburile acestor vermi sau scobiturile calcarului
pästrate azi cum desigur träiau in märile de pe atunci sau sunt
cimentate de un calcar mai compact ori numai cu o
destul de (uneori de 5 de crustä alaroasä. In aceastä
de tranzitie am gäsit scoici de Ostrea, cu tuburi de vermi pe ele.
Partea a ca cea nordvestia, dispare sub man-
taua de lut galben ce malul Prutului la Lihnesti. Urmä-
rind ruptura malului, calcarul apare continuu, se iveste sub
in de mai bine prinsi apa e
La curba de nivel de 70m, deci cam 30m. sub calcarului
dela aceastä din urmä localitate Lihnesti, apar argile
in päturi subtiri, acoperite de prundisurile ce suportä lutul galben. Aceste
argile sunt fosilifere, dar fosilele sunt stare de pästrare cam rea,
find turtite ori numai ca tiparuri, improprii de cele multe ori pentru
o determinare sigurä.
Majoritatea faunei dela e formatä de genul Cardium ;
unele exemplare sunt mult apropiate - prin conturul
prin neegalitatea coastelor de C. Barboti HOERN, (1) pe altele
par a identice cu C. protractum, de numeroase calcarurile
vecinate. In argilele dela pe lângä scoici de Cardium mici, se
gäsesc destul de multe valve strivite de Ervilia var. dissita
precum exemplare mai bune, scoica putin
inaequilateralä, la acele forme de trecere E. trigonuki E.
podolica care au fost studiate de LASRAREW (2) din päturile de
Buglowka.
Dela Lihnesti la Movila-Ruptä, e din lutul
cuaternar, ce acopere näruiturile sale, tot ce s'ar sub eL
schimb cotul dela Movila-Ruptä e säpat cal-
car, dar care nu se ridia la nivelul celeia de Stefänesti, cäci
drumul ce duce la Serpenita, cam corespunzätor unele locuri nivelu-
lui de 100 m., este Ceiace de presupus la Lihnesti,
se aratä ca un fapt sigur la Movila-Ruptä: argilele sarmatice sunt
asupra calcarului, care trebue avut primitiv un profil neregulat.
(1) N. ANDRUSOW. Die Neogenablagerungen. 3-ter Th. 1902 Tab.
IX. fig. 10-14.
(2) Die der Buglowka-Schiciden in corn. geol. St.
Petersburg Nouvelle Lief. 5. 1903.

www.dacoromanica.ro
unele puncte «reciful, continua a se prin activitatea vermilor, in
alte puncte conditiunile erau favorabile depunerii ce a
argila. Preexistenta calcarurilor vremea când s'au depus
este prin bolovanii de de nerostogoliti,
conjurati de elementul argilos cu scoici izolate de Cardium protrac-
Marnele calcaroase sau calcarurile märnoase ce se intercaleazä
gilelor acoper bolovanii de calcar, aratä triturarea unor stânci
roase din apropiere. Aceste marne, in straturi subtiri, sunt uneori ade-
lumachele, formate din scoici diferite de dese, alcätuesc
intregime roca. de se poate recunoWe printre
de ori de Modiole costate (probabil M ca
räul lui Istrati).
Calcarurile sunt in totul identice cu acele dela
Stânca ori dela Ripiceni. compacte cu tuburi rezlete de
ori tiparuri de Modiola, Trochus, Rissoa când un
aglomerat de protractum Mod. navicula de tuburi
numeroase de Serpula de calcitä printre care s'au pästrat
un tipar de Hydrobia Rissoa.
Dela Movila-Ruptä la Ripiceni, din nou calcarul nu poate
fi urmärit, din cauza lutului cuaternar dezvoltat, care s'au gäsit
meroase resturi de Elephas primigenius, pästrate de directia fabricei de
zahar ca in Muzeul laboratorului de geologie al Universitätii din
Stânca dela Ripiceni ridicatä aproape de 120 m., pe o lun-
gime de cam 1 km., e alcAtuitä din calcar la cu acel de
Exploatäri mai temeinice pentru fabricarea varului, aratä in
läuntrul ei roca este de numeroase diaclaze, umplute cu o
substantä marno-calcaroasä, de sigur la fel- ca origine - cu terra rossa
din alte Calcar compact, cu tuburi rezlete de Serpula, cu tipa-
de Cardium, Modiola, rari Trochus, apare la microscop
din gräunte alipite ca dela Stânca. Tuburile de Serpula
sunt cu calcitä limpede ca ce le inconjurä $ care
pärtile mai dense. Alte ori din contra e alcätuit numai
din tiparuri de Cardium protractum, Modiola ; in cimentul
calcaros ce inglobeazä aceste scoici se pot prinde tuburi rari de Serpula
numeroase urme de Rissoa angulata, In sunt pärti
alatuite numai din tuburi de Serpula, unele intregi, altele
rupte si cimentate locului, aläturea de putine scoici de bivalve
de valuri.
in malul Prutului nu se vede continuarea calcarului Mo-
vila-Ruptä cu Ripiceni, säparea unei fântâni in ograda fabri-
cei de zahär, existenta lui adâncime fiind acoperit de

www.dacoromanica.ro
ASUPRA CALCARURILOR SARMATICE 143

gile la fel cu acele dela Lihnesti. Profilul luat acest punct e ur-
mätorul:
Lut galban vegetal

Argilä fosiliferg, dupä märturisirea d-lui inginer


directorul fabricei
Calcar.
Din spusele fântânarilor, calcarul a fost la säparea unei
fântâni din satul Ripiceni, ca la Bold, mai nord.
Desi in din localitate nu am calcarul
elementul calcaros apare albia sub de marne
calcaroase dure, analoage celor dela Movila-Ruptä, deasupra argilelor
dedesubtul prundisului acoperit de lutul cuaternar. Mai sus sub
curte, calcarul räsare din superficial, prezenta.
Sub satul Stroici, calcarul se iveste numai la apei; mai cätre
nord in dreptul pichetului Hriteni No. 64 creasta de calcar se
din nou, mai sus de 110 m. prelungirea stâncelor din Basarabia.
La Manoleasa, Prutul taie albia tot calcar, care se din
ce ce mai inältime, la apei, apoi la jumätate din
mal, formând urmä Stânca lui Botez, ce ajunge cam la 100 m. Intre
cele creste - Stânca lui Botez spre nord cea dela Ripi-
ceni spre sud -e vädit de formare ale calcarului nu au
fost prielnice; in depresiunea näscutä s'au depus elemente argiloase, ce
cuprind bolovani de calcar näruiti din vecinätate. In adevär
din apropierea satului Manoleasa, se urmätorul profil (fig. 2).
a) Bolovani de calcar de Stânca,
de argile friabile
Deasupra acestora, marne argi-
loase intercalate argilelor, ce devin care
partea superioarä - care e säpat dru-
mul la Serpenita - din nou marnoase.
Marnele sunt fosilifere din cauza ma-
relui numär de Rissoa - mai mult R. Fig. 2. maul
- ce pot fi denumite la Manoleasa. (M. dans la fig. 4).
Marne cu Rissoa. Pe aceste mici
scoici, se mai gäsesc: Bulla sp., Hydrobia Rissoa)

sp., Ervilia podolica var., Cardium sp., tuburi rezlete de Serpula.


Mai sus de Manoleasa, ultima creastä e aceea din coada satu-
lui Livenii vechi, care e cea mai räsäritä (134 m.). Calcarul e
la fel cu cel descris. Mai spre nord de roca despre care fu vorba
e elementului argilos; din schimbarea cam a
stratigrafiei s'ar deduce cä marginea nordia, relativ apuseanä, a

www.dacoromanica.ro
144 SIMIONESCU

cälcaros ub forma abrupt. In in


Armasului, ce capätul Livenilor-noi, succesiunea päturi-
(Fig. 3) e urmatoarea (din jos
in sus):
a) Argile vinete, moi, fosilifere.
b) Calcar oolitic cenusiu, pro-
venit numai din sfarämäturi
nice. Structura manifesta
sectiuni, nu este de
3. in
dans la 4) ca in calcarurile
= argile (argilea); co = calcare oolitice fora- din lui Istrati. Foraminiferele
(calc. ool. foram.); a argile; am =
argile c = calcar (calcaire toltri-
que); q cuaternar (quaternaire).
din grupa un
insemnat la constituirea dar,
in timp fragmente de alge care nu pot fi deck
Nullipore, provenite din marnelor friabile mediterane ce se
mai nord. Sectiuni de Serpula mai rar ca,
gasteropode indeterminabile.
c) Deasupra calcarului oolitic cuprinse marne argiloase, apar
calcaruri analoage celor de Stânca, dar numai ca o páturá subtire
deopotrivä de groasa.
d) Marne argiloase, din ce ce mai albe, suportul
mântului dupá cum am putut de fântânä.
Mai spre nord profilul se prin aparitiunea paturilor
marine, cum se poate din regiunea la Mitoc.
In lui Istrati ca in cele câteva ce se in,
Prut, se poate succesiunea urmatoare de de jos
in sus):
a) Marne albe cretacice.
b) Conglomerate silicioase, peste 2 m. grosime.
Bancuri de calcar litotamnic.
d) Marne cu Nullipore.
e) Argile foioase vinete groase cam de 2 5.
Calcaruri oolitice de 3---4 dm., prin
argiloase, totul o grosime de m.
Calcaruri de Stânca sub de bolovani cavernosi cu Car-
ori compact nefosilifer.
h) Marne argiloase cu Modiola cuprind bolovanii
din toate acopär la sunt acoperite de:
Prundisurile vegetal.
Din succesiune, importante sunt caIcarurile oolitice, mult
mai tipice acele din valea Sunt mai iar micros-
copul structura ei.

www.dacoromanica.ro
ASUPRA CALCARURILOR SARMATICE 145

Samburele bobului oolitic, e de cele mai multe ori b de


Quinqueloculina), Truncatulina,
dosaria ori de gasteropode (Rissoa, Bulla) o crustä de
citä radiar dispusä; boabele oolitice sunt cimentate ele prin
citä granularä, limpede.
formä de lespegioare colturoase, am gäsit
aceleasi calcaruri putin märnoase-adevärate lumachele compacte-cari
au fost observate in situ la Movila-Ruptä. scoicele sunt mai
bine s'a putut recunoaste forme:
sp. mai pronuntate la C. pictum,
Modiola navicula. asemânând-se ace asta C.
- cfr. volhynica.
Ervilia apropiatä de E. Trigo- Rissoa
nula.
Cerithium nodulele mult Trochus cfr. affinis.

Genera Acest din urmä profil e nu numai pentru


determinarea vremei s'au depus calcarurile de Stânca, dar prin
stabilirea unei zone de trecere mediteranul marin sarmaticul in-
ferior (Volhinianul) de dezvoltat toatä regiunea din
Moldova. Prin lipsa formelor comune cu Volhinianul moldovenesc, a
cärui faun a fost aiurea, (1) prin mare de foraminifere
de exemplare de Ervilii asemänätoare cu E. trigonula, argilele, cal-
carurile oolitice lumachelele citate ce acopär sau baza calcarului de
Stânca (Lihnesti, Ripiceni, Manoleasa) la nivele deosebite sau se
pe päturile marine Istrati), pot fi cu drept luate a cores-
punzând de Buglowka, care aratä, trecerea päturi-
marine la cele sarmatice. Conditiunile stratigrafice din Moldova nu
sunt neasemänätoare cu acele din aceastä provincie, (2) sä poate
douä regiuni depärtate ele de peste 200 km, luAndu-se
in seamä insä putina complecsitate ce s'a observat pânä acum dis-
tribuirea päturilor sarmatice. regiunea studiatä, fauna argile-
a marnelor ori a calcarelor oolitice nu cuprinde mare numär
fosile de ale sarmaticului inferior, iar speciele Cardium, Ervdia
tate au mai mare asemänare cele descrise de LASCAREW. Din
aceastä cauzä se impune studiul paleontologic al faunei
ce va fi dat atunci când se vor päturi mai fosilifere ori fosile
mai bine pästrate.

(1) I. Descrierea fosile tertiare nordul IvIoldovei.


fond. V. Adamachi Acad. Rom. No. VI. 1901 Annales sc. de l'Univ. d. 1902.
(2) W. LASCAREW. Bemerkungen die Miocanablagerungen
d. K. Reichsanst. 49 1899

www.dacoromanica.ro
146 L SIMIONESCU

observatiunile de mai sus, se pot trage oarecari concluziuni


asupra calcarurilor de TEISSEYRE (1) a fost
care a a Myodoborelor din MICHALSKI (2)
mai a redus sarmatic numai la un superficial de
la Bryozoeri, ce acopere adeväratele recife, de mediteranä.
In Moldova, baza calcarului nu e fosiliferä. Coralii, Vermetus,
cari s'au gäsit chiar Basarabia (3), lipsesc la noi cu
putin au acum neobservati. eeace face
cred la noi n'a putut fi o exceptie recifele au a fi
dite din vremea mediteranA, este tocmai dezvoltarea calcarului
fosilifer dela bazä, in cari urmä de organizm a dispärut, cum
se cea mai mare parte din calcarurile recifale. Numai cele
scoici de Ostrea, gäsite la Stefänesti, ar fi un indiciu de natura
marinä a calcarului. existenta acestor praguri
de vremea sarmaticA, poate fi dedusä la noi prin pozitiunea tuburilor
de serpula. Acesti vermi sedentari, nu a fi mare
zentati deck recifelor, aptusind uneori calcaru-
rilor preexistente, dupä cum se azi la marginea märilor.
La noi nu se aratä, pe o suprafatä mai mare, scoarta su-
perficialä sarmaticA, fie din partea sudicä a e ruptä
mai jos L c. pag. 887), fie aici conditiunile de

Fig. 4. dealungul Prutului (Profil le long d. Pruth).


: Lungime 5:500000;
= calcar de 6 = argile blocuri de calcar
caire toltrique) = oolitice
= cretacice R = Ripiceni; V = Volovn M.=Manoleasa
Botez; L=Liveni; A =
= conglomerate pir. Armagului;
= calcar marne PP = Prutului
Nullipore I= lui

formare ale calcarului marin erau mai nefavorabile spre nord.Capätul


mai dezvoltat, mai larg, deci mai läsat chiar din
Basarabia, valea Prutului nu a decât extern acela acoperit

(1) Der podolische d. Miodoboren als ein sarmatisches


Iahrb. d. k. k. R.-Anst. 1884. Bd. 34. p. 299.
(2) Sur la nature géologique de la chaîne de collines de Podolie, nommées.
St. Petersburg 1895. Vol XIV.
(3) A. MICHALSKI. Les Myodobory en Bessarabie, ibid. 1903. Vol. XXI, p.

www.dacoromanica.ro
ASUPRA CALCARURILOR SARMATICE 147

mare parte de mantaua sarmatica ori de lutul cuaternar, care a


putintä ca sä taie o vale epigenetic nu inconjure spre
apus de calcar. Tot pe seama acestor conditiuni nefavorabile de
dire a calcarului e de pus probabil profilul neregulat chiar de pe
la inceputul vremei sarmatice. Pe colinele toltrice din Podolia-
putin judecând profilul schematic dat de MIHALSKI - repre-
zintä coame continue, in Moldova sunt ca niste valuri
trite; unele mai dezvoltate, aratând cum fie
conditiunile de formare ar fi fost favorabile, altele la
un nivel mult mai inferior, peste ele depunându-se argile marne ce
contin bolovani naruiti din crestele invecinate. Pe emersiunea
a bandei miodobarice, a avut Basarabia (1) mijlocul
sarmaticului, in Moldova, formatiunea ei trebue sä contenit
inte sau la inceputul depunerii Volhinianului, deci cam in de tre-
cere dintre miocenul marin sarmatic. Intreaga cunoscuta la noi
din calcarile toltrice nu confine nici o caracteristica pentru Vol-
hinian. Nici Tapes, nici ori nu au fost acum
intâlnite.
In schimb formele de Cardium (C protractum, C. rutheni-
cum) gasteropodele märunte (Rissoa se gäsesc
in toiul de trecere dintre miocenul marin sarmatic.
Procesul de al stâncilor de calcar de pe teritorul
noastre poate rezumat astfel:
de pe vremea miocenica, când spre se depuneau
calcalurile nullipori, intre Liveni se ridicau fie (2) prin
activitatea (MICHALSKI) mai mult (3) prin ingrämädiri de
alge, edificii reciforme. Din cauza neegalei desvoltäri sau prin
siuni postmediterane, suprafata un relief neregulat,
centuat mai târziu prin activitatea vermilor sedentari (Serpula)
parte a briozoerilor, se ingrämädirile in mare
numär de bivalve (Cardium, Modiola). In longitudinale, ur-
marea neregularitätii reliefului, se depuneau in timp argile -

A. MICHALSKI 1. c. p. 891.
(2) Faptul in pâturile mediterane, desgolite in grosimea la Mitoc
imprejurimi, nu am gäsit nici eu, nici D-L care a studiat in
vara aceasta, cea de corali, se in apropierea, crecifelor.
ce se formau, mä face indoese de origina coraliand a calcarurilor din Mol-
dova, inclinând mai mult spre lui LASKAREW, el ar putut proveni
prin algelor nullipore.
(3) Recherches géologiques dans la partie sud. oueA de la feuille 17.
corn. géol. Vol XXIII. 1904. pag. 178.

www.dacoromanica.ro
148 I. SIMIONESCU

spre partea cu mai linistitä, - ori marne calcaruri


partea indreptatä largul märii ce se intinde peste Bu-
covina Bolovani de calcar rupti din creste se amestecau
argilele bazale, sau materia provenitä din triturarea se
depuna subtiri de calcar ori marne cälcgroase. Ele au fost
acoperite peste tot de mantaua inferioare,
rate apoi prin erosiune.

SUR LES CALCAIRES SARMATIQUES (MYODOBORY OU TOLTRY)


DE MOLDAVIE

La bande calcaire miodoborique de Russie, se continue sur le


territoire roumain et y sous forme de crétes peu
tuées comme zelief, de Livenii noi (Jud. Dorohoi) Stânca
de Stefanesti (Jud. Botosani), sur une largeur de 26 La partie
basale, marine, du calcaire, observée en Béssarabie et Volhynie, est
peu manifest& en Moldavie, soit qu'elle est peu développée - comme
en Galicie, - soit qu'elle est plus profonde que le lit du Pruth (P.
dans le profil), que a creusé sa vallée épigénétique travers la
bande. Néanmoins, on peut l'existence d'un support
tien par les quelques valves d'Ostraea trouvées â Stânca et par les
Serpules qui tapissent le calcaire caverneux. L'écorce des crétes, la seule
partie bien dénudée, est form& par le calcaire Serpules; les bryozo-
aires y ont joué un rôle secondaire. Au contraire les bivalves (Cardium,
Modiola) et quelque fois les petits gastéropodes (Rissoa) sont en si
grand nombre, constituent presque entièrement la roche. La
sance du calcaire n'est pas uniforme. Il y a des endroits l'activité
des organismes a été favorisée, en bâtissant les proéminances des crétes,
Dans les dépressions qui alternent avec celles-ci (voir le profil général).
l'élément calcaire a été remplacé par Pélément argileux ou marneux.
L'argile et Syndesmya remplit les escavations de
les marnes Rissoa celles de et de Manoleasa,
tandisque sur le versant nord de la bande miodoborique, les calcaires
oolitiques foraminiféres s'intercalent aux argiles et marnes, qui
nent des galets non arrondis et du calcaire toltrique sans fossiles,
analogue celui qui forme le support du calcaire Serpules. Les assises
marno-argileuses et les calcaires oolitiques sont importantes par leur
faune qui n'est pas encore franchement sarmatienne, mais contient des
formes analogues ceux des couches de Bouglowka. Je les considre
commes des couches de transitions reposant sur les calcaires Nulli-
pores et sur les marnes elegans et suportant le volhynien si
bien developpé dans le reste de la Moldavie.

www.dacoromanica.ro
ASUPRA CALCARURILOR SARMATICE 149

Le rapport de ces argiles avec les calcaires Serpules, le manque


des formes caracteristiques pour le volhynien dans la faune du calcaire,
me font croire que la formation de celui-ci a cessé avant le dépôt du
sarmatien inférieur, en tout cas avant le Bessarabien ; donc, avant
définitive de la bande miodoborique de Bessarabie
1. c. pag. 891).
Vu le fait que dans les couches marines de Mitoc, quelques kilo-
mètres seulement plus au nord du calcaire toltrique, on ne trouve aucune
trace de coraux, l'auteur doute de l'origine coralienne de la bande mio-
doborique et incline plutôt l'opinion de LASCAREW, qui atribue la for-
mation des Pactivité des Nullipores. Ces forment
rement les couches calcaires de lui Istrati (I dans le profil
mais elles se prolongent probablement sous le calcaire toltrique,
parceque des débris de Lithothamniurn se trouvent dans les oolites
d'Arma.

www.dacoromanica.ro
DESCRIEREA
A

REGIUNII RADUCANENI
DIN

DE NORD
SERIA VIII, COL. X Y).

DE

Regiunea
Relieful e format de ramificatiunile dealurilor Repedea-
Ele se cam cätre SE. sunt despärtite ele prin
afluentii La räsäritul
foaei avem dealurile, ce despärtitoare a apelor intre Vas-
lues Crasna. Astfel cea mai mare parte din suprafatä apartine baze-
nului afarä o portiune, NE. al foaei, care
scurge apele sale Prut, anume scobitura Covasnei.
Cursurile mai insemnate, care sunt trei:
Dobrovätul Cuticna. Vasluetul are un cu aluviuni la sud
de Schitul Ducäi prin o lätime de 500 m. In fata
Tabära a Pocreacai se lärgeste putin, general mai
gust de 1 km. Dobrovätul are un tot de ingust prezintä
aluviuni pe o lungime de 14 km. aluviuni din
dreptul satului Cujba la sa cu Dobrovätul, ce
la Codäesti, adidt pe o lungime de 12 km. e mai argilos
al precedentului.
Bazenul Covasnei.
Bazenul Covasnei face parte din trei judete: Iasi, Vaslui Fálciu.
Hotarul s'a tras a se seamit de configuratiunea

www.dacoromanica.ro
usurinta de comunicatie a locuitorilor. Astfel cei din satul trebue
sA urce dealul de 300 m. pentru a se scoborl la PrimArie la
CArnului, cei din Covasna peste deal trebue, la
pe când natural se impune unirea acestor sate cu Costulenii deci ali-
pirea la jud. Iasi, unde pe de altA parte capitala judetului le vine mai
aproape decât Vasluiul sau Husii.
Bazenul Covasnei cu al lita este alckuit din
pozite sarmatice in cari putem deosebi 4 orizonturi petrografice: 1.
gilele inferioare impermeabile. 2. Nivelul arenaceu fossilifer. 3. Marne le
argilele marnoase superioare formând al cloilea nivel aquifer. 4. Nisi-
superioare fossile.
Sate le Covasna lita sunt asezate aceleasi conditiuni
gice ca si satele din valea Bohotinului, anume scobituri unde pAtura
arenacee a fost subsolul pe argila impermeabilä, pentru
a la nivelul de apA determinat de acest strat.
Deal (B ea). la N.
zenul Covasnei e alckuit aproape totul din argilele inferioare
permeabile acoperite de care loess poros. Muchia de nord e
povarnitä chiar descoperind grosimea loessului, mai mult de 10
metri, unde la cota 120 m. am aflat oseminte de mici vertebrate o
de Cricetus.Sub loess argilA care dA nastere
pe coasta de miazA-noapte, la numeroase pornituri isvoare sArate.
dealului Rotund e alckuit din gres sarmatic cu de
Bivalve, dela cota 160 m. In acest gres se urmAtoarele spe-
cii: Cardium Fittoni d'ORB, Cardiurn irregulare Modiola navi-
cula Solen sub fragilis vitaliana d'ORB, var del-
toides DUB. (in sensul lui ANDRUS), podolica Cerithiúm
disjunctum Sow., Bulla Lajonkajreana BAST. Acest nivel formeag
dealului Frasin.
Solul ce acoperA basenul e de culoare foarte in gro-
sime de mai bine. Cred poate fi numit un
gras. Pe el prosperA toate culturile: porumb, grAu, se
foarte
Co asta de a basenului Covasnei.
tei rAsAritene am reprezintat-o in fig. 1.
I. Argila de bazA impermiabill se vede in marginea de vest a
satului Costuleni, pe care curge pArtul Covasna; apoi pe Märturiei,
sus de pod, unde e putin boltitä axa (cAtre 160 m.), e
acoperitá de hleiu vAriat 2, gros de 4 ; de asemenea ea mai ese la
chiar satul Covasna.
II. Orizontul arenaceu apare sub forma de nisip dealul Movila, mai

www.dacoromanica.ro
k.

sus de 160 m., unde s'a exploatat un gres. locul e acoperit de


de porumb. Solul e nisipos galben cu fragmente de gres. Sus
pe marne calcare 4 Hydrobii d'a-
supra gresiuri cu aceleasi scoici apoi un calcar 5 alcgtuit intregime
Hydrobii.

7 marqoase

Lqess

geologic pe Covasna. In doilea dealurile ce


la bazenul piriu.

La Pgrul Strâmb, se aflä cariere e un 6 foarte


fraged tnoale, cu numeroase scoici sarmäturile Cardium
irregulare Solen subfragilis
des, vitaliana Con-
geria Neumayri ANDR. var. moldavica
Imediat deasupra ggsim marne cafenii, ruginite 1,
permeabile, bine stratificate, ajungând la m. grosime. Ele se
vertical nu contin Cu acest strat orizontul impermiabil
superior. Mai marne albe nisipoase 8 cu foarte CeritMum
disjunctum Sow., Solen subfragilis irregulare
Apoi o successiune de marne mai mai putin nisipoase 9, ce se
cu un strat impermeabiI formând isvoarele dela Covasnei
Mitorea) 320 m.
IV. Dealul Marturiei e nisip, care la suprafatä devine loes-
soid. Acest nisip 10 se intrerupere constituinci creasta dea-
Bunga Calcioaei.
Coasta de sud a Bazenului Covasna
tuire. In fundul Covasnei la 230-240 m. se un gres
mici Modiola. are la bazä marne argiloase aco-
perite de loess gros de bine de 10 m. galben, eolian. Argila
se ridia la 160 m. La cota 168 m. se un zimte de calcar oo-
litic sarmatic fossilifer, la 249 nivelul marnelor albe cu nisip având
rithium disjunctum Sow. Deasupra gres sarmatic bancuri cu

www.dacoromanica.ro
fossilá. Mai sus de 260 m. urmeaa nivelul marnelor impermeabile su-
perioare, ce dau mai multor pe coasta
turilor. Pe nisipurile superioare.
La cota 220 m. am gäsit lespezi mari de un gres calcar,
dur alckuind trepte orizontale despärtite straturi de nisip, ta care
se aflä: Neritina Constantiae SABBA, Melanopsis Sinzowi BRUS
drobia. Nu pot pentru moment, aceste straturi apartin Sar-
sau etaj mai care s'ar fi instalat dupä eroziunea, ce a
avut depozitele sarmatice; semnalez acest fapt, mai cu
din cauza de ce se constatä aceste straturi
pe de o parte gresurile cu Hydrobia din fundul Covasnei cele de
pe Movilei de altä parte.
e reprezentat loess, care deosebite
imprejurarile topografice alcatuirea substratului, pe care se razemä.
mai caracteristic mai curat loess eolian d.
(Boistea), Frasin, Hancea unde vegetal e mai gros
mai prielnic agriculturii. Pe Párul strâmb, loessul zace pe
orizontul arenaceu sarmatic. e de culoare galbenä deschisä, tot poros
vermicular cu firul fin, dar e mai calcaros. Pe dealul Mesteacän e un
loessoid nisipos rezultat din alterarea superficialä a nisipurilor superioare.
coasta aceluiasi deal mai jos gäsim un loess nisipos, cafeniu rosietic
gros de un metru, ce zace pe un loessoid cenusiu inchis, nisipos cu Suc-
cinea oblonga.
Aluviunile. La confluenta Covasnei cu p. Hilita depozitele se aflä des-
golite malul drept arätând: la bazä hleiul cu su-
prafete ondulate de erosiune 2°. 1.30 m. nisip cu bolovani din
gresiurile sarmatice, 3° mai bine de m. vegetal negru, 4°
proape doi metri de nisip acoperit de 4° al doilea strat de negru
mai subtire de m., 5° fine 2 m. nisip pämânt vegetal la
In Costuleni malul sang al Covasna gäsim urmätoarea
succesiune:
1° La se descoperite marne nisipoase loessoide poroase
terminate la suprafatä un strat cu 1Planorbis subcarinatus
Succinea oblonga. Ele au o grosime de 2.50 m;
2° mai sus nisip cu prund;
3° Loess negru poros cu humus cu Chondrula tridens.
Aceastä deosebire constitutiunea aluviunilor pe o
de micä cred, se poate pdn faptul, la Cos-
tuleni suntem larg al Jijiei unit cu Prutul, de prezenta
prundului, ce nu observä amont. Cele trei päturi negre de
vegetal trei stadii de intreruperea aluviunilor.

www.dacoromanica.ro
k.

Coasta a Vasluetulul.
La Schitul argila sarmaticä se la E de sat pe
la cota 260 m. acoperitä cu näruituri de nisip sur sarmatic
suri moi cu scoici sarmatice. Deasupra nisipul gresul orizon-
tului arenaceu fossilifer, ce se groapä pe la
tarul cu Comarna. gresul sarmatic devine oolitic contine:
diola DUB. Mactra Cardium irregulare
ten subfragilis Cerithium disjunctum Sow. Trochus podolicus.
El e acoperit de 4 metri loess cafeniu poros cu pärnânt vegetal.
De nivelul arenaceu se pleac chip simtitor spre Sud, cäci la nisi-
pe drumul, ce duce dela Schitul Ducäi la Costuleni, la
240 m. El nivelul spre miag-zi la Poiana CArnului, la
tolum la Coropceni pe valea Cärbunarului tot la 240 pe ar.
impermeabill formeazä bancuri de gres scoicos cu Cardium
Fittoni Card. irregulare Mactra podolica Modiola
navicula DUB., Solen sub fragilis disjunctum Sow..
Trochus biangulatus. Unele bancuri sunt infiltrate de calcar dau o
piatrá durä, ce ades organizeazä trepte pe fundul adäncului rigol al
Deasupra 6 metri loess galben.

9.2

In dealul gresul sarmatic Cardium


irregulare Mactra podolica Solen subfragilis ;

apoi un oolit Hydrobia, Cerithium disjunctum Sow. speciile pre-


cedente gres. Oolitul e acoperit de un strat de nisip; peste
care marne dure ce marginea dealului seria
marnelor superio are.
La Deleni nivelul arenaceu se vede dela 200-230 alatuit din
nisip curonat de un oolit, peste care marnele superioare
nastere unui izvor, ce curge chiar prin ; pe deal apro-
piere de cariere se o graminee (265
Acest orizont la 270 Mai sus de
meazä nisipurile superioare, ce se cimenteazä pe alocuri formeazä ban-
de un gres foarte dur, exploatat carierele la cota 280
Nisipul e acoperit nurnai de un subtire strat de vegetal. Acest

www.dacoromanica.ro
orizont pe coaste scobituri semicirculare foarte caracteristice ce
le-am observat alte regiuni mai in orizont.
Coasta dela si cele dela Serbesti sunt acoperite de
därämäturi nisipoase, ce se prefac necontenit, de aceea solul este slab,
de calitate.

Dealurile Vasluet Dobrovät.


Dealurile coprinse tntre Vaslue in partea de
noapte a se la 400 m. Pe coarna se hotarul tntre
jud. Vaslui Ele sunt codru intemeiat nepätruns,
cunoscut sub numele de codru Dobrovgtului. Crestele la Nord
se incetul spre Sud Est In podisuri din
ce in ce mai late, ce se isprgvesc prin mäguri cu dine lin aduse
celor
Alcgtuirea geologica a acestor dealuri se vede figura 3, ce
un dela Slobozia Cantemir NV spre SE prin dealul
apoi pe la

de pe
NV SE

Pe planul al doilea se iveste dealul Cazacului, lungul


soseaua spre n fund se d. PERJU la 406 m. neo-
bisnuitä pe a creastä se prin d.
d. pe a stau rävärsate casele Dobro-
vätului Moldoveni.
Depozitele sarmatice cele patru orizonturi, ce le
bazenul Covasnei coasta a Vasluetului.
Dealul Slob ozia Cantemir Podisu au partea de jos orizontul I
format din argile marnoase impermeabile alterate transformate de
gentii atmosferici hleiu cafeniu. se albeste la supra-
culoarea a solului cenusiu de Argilele
impermeabile se la cota 304-5 m., e vioiul izvor,
la pe coasta care e acoperitg de
meroase därämäturi provenite din orizontul nisipos de deasupra. Nenu-
de nisip stau aruncate la pe
intreaga tnältime a coastei dela 300 m., Ele ezesc
apele ploilor cele bgltoage, ceeace ne

www.dacoromanica.ro
,. R.

arata natura impermeabila a subsolului. de asemenea curge pe un


pat argilos valea Stubeiusuna Lunga.
Dela curba de nivel 310 m. sus urmeazä orizontul al II-lea
fossilifer, cugrosime de vreo 40 metri compus din nisip
curonat de un calcar oolitic, ce apare ici colo marginea de NE a
podisului, pe care e clädit satul. Oolitul cuprinde disjunctum
Sow podolica Nisipul e alb se
prin oxidarea provocatä de apele de Pe alocuri gäsim con-
cretiuni albe mari de 0,10 m. de un calcar pulverulent, in interiorul
nisipului. le sunt ncregulate ovoide sau rotunde, nasterea
e aceeasi ca a concretiunilor calcare din interiorul loessului nu-
mite püppchen, adicá apele de infiltratiune clisolvesc calcarul din
superioare apoi depun In adâncime jurul unor
de sau chiar a avea
dealului e ocupat de marne in straturi mai mult sau mai
putin nisipoase. Ele dau unui mic isvor partea de a
satului. Acest fapt satului pe dealului. Marne le
al orizont sau al marnelor impermeabile superioare.
Orizontul al sau al nisipurilor superioare act, de
asemenea d. Perju, ca la Poiana cu Cetate spre
sud de Slobozia Cantemir).
Urmärind depozitele Sud-Est constatäm,
de páturi se pleacä pe nesimtite in aceastä directiune. La
moldoveni pe huma la cota 270 m., unde
e acoperitá de un strat de nisip gros de trei metri, cu care inträm
zontul apoi alternantä de argile vinete cu po-
dolica Cardium irregulare iarási marne cenusii argi-
loase; nisip cu numeroase fossile foarte fragede greu de
obtinut: Cardium irregulare subfragilis
podolica. Modiola Hydrobia ventrosa. Cu aceastä
se ispräveste II-lea la curba 310
de loess de 15 m. acopere sus nisipul. Cu 2 metri
mai jos de loessul e intrerupt prin un subtire strat negru de
vegetal. vegetal se de asemenea la
Pe mai jos de de cimitir intre
270 280 am o lucru. patrunsese 10 metri
in loess, 2 m. gres sarmatic, apoi argilá nisipoasä cu
bande ruginite, numitä de locuitori humoi, ca un metru jumätate,
oprindu-se huma impermeabilä), a nivel ar
mai sus de 260
Nivelul argilei de se mai in de co-
tuna unde are de 265

www.dacoromanica.ro
Alternanta de argile vinete partea infe-
rioarä a orizontului II pe Cozäri se iveste pe Pahomia;
cleasupra avem un strat de nisip roscat disjunctum
Sow. Grateloupiana Hydrobia ventrosa. Acest strat de
dela Poiana Paraschivei la cota 285 rn.,
in banda, ce am insemnat-o ca orizont
In nivelul sus se ispräveste general prin straturi
de gres, ce se väd rupturile de deasupra satului, acoperit de loess.
Dela cota m. In sus avem marnele orizontului al
välite de putin loess, dupä cum se vede valea Räclariei. Ele se
dicä la 335 in Dealul Teiului formeazä de apä dela
fantânele Chescului si a Zahariei.
dealului Teiului e din nisipul superior = orizontul
care se gäseste d. Cozir Rosu, precum d.
(ce nu se aflä pe sectiune).
Nisipul e descoperit In Rosu la marginea de sus a
turilor, lui Dumnezeu. Nisipul e alb, aspru, cu de mica,
fossile, calcare albe de 5 mm., la suprafatä se
Sub nisip sunt marne, ce Iazul lui Dumnezeu,
la numeroase cu Equisetum, mocirle bältoage,
provocate de lunearile repetite.
La 285 incepe un gres sarmatic cu Cardium irregulare
podolica Solen subfragilisExcHw.
Hydrobia ventrosa.
sectiunea noasträ spre Sud-Est de d. Teiului constatäm,
orizontul al dispare, orizontul III se reduce foarte mult,
o. se subtieazä mod simtitor. Ultimul orizont se aratä la ivealä
dealul Pieträriei (244 coasta De groasä
manta de loess totul neinvoind geologului pätrunderea sub-
solului. Insä fiindcä pe coasta räsäriteanä a Vasluetului la aceastä
tudine la Deleni, Ciortesti apare nivelul arenaceu la 200
deduce, el exista adancime, astfel ca prelungirea
sa sä aceastä citate.
are aluviuni dela
Pietrosu. Albia sa e stabilä, in ce
studiarea aluviunilor. Jos avem 2 m. de nisip cu de
scoici sarmatice alte recente, actuale astfel e un Helix mare.
Peste el vine un lehm nisipos In grosime de 5 m. In apropiere de
dul soselei, ce ambele Dobrovete am q terasä
unde se opresc revársärile mari.

www.dacoromanica.ro
k.

Valea Pocreaca.
Partea de jos a coastelor e de depozite quaternare, ce
zac peste argila impermeabilä. In d. Chicera pädure ea se
la 230 m., valea Ursoaia ajunge la 260 m.
Orizontul arenaceu se in Pädurea Chicera la cariera
de piaträ (240 m.) cu activitate. Roca e un oolit calcar, pe
locuri infiltrat cu de calcar nu se mai pot
noaste elementele, atunci e foarte tare. El coprinde Cardium irre-
podolica Cerithium Sow.,
Hydrobia, Melanopsis. straturi au tiparuri negative de
podolica Modiola DUB. In timp tiparuri
gative ale de retragere.
Pe coasta Dumbrävei dela 240 hi sus, nisip, apoi gre-
suri sus la 270 m. un oolit masiv gros de mai bine de trei metri,
bancuri puternice. specii:
vitaliana var deltoidea DUB., podolica
d'ORB, C. irregulare Cerithium disjunctum
Sow., Hydrobia ventrosa.
COBALCESCU la Pocreaca, Macira podolica, Cerithium pic-
C. rubiginosum, Cardium Nedând amänunte asupra
calitätei, nu dacä aceasta e gisimentul, ce l-a vizitat.
Peste oolit urmeazä un metru de marne vinete, cu care se
orizontul al
Calcarul oolitic fiind mai rezistent decât depozitul de sub el (ni-
sip gresuri slabe) deck de deasupra sa, se la ex-
terior prispe continui pe coasta a väei PoCreaca. din
depärtare vedem limpede cum el se pleacä spre sud.
Pe valea Ursoaia se mai vede nisipul acestui orizont
dela cota 260 m. drumul, ce din Pocreaca la d.
se vede o alunecare de marne vinete deasupra loessului.
Partea de jos a coastei e constituitá din marne amestesate cu bu-
cäti de gres de calcar sarmatic. Ele apartin probabil Pleistocenului
zac peste argila de Aluviunile provin din loess rema-
deasupra gäsim un loess nou de tot, ce se pe
coastä putin.

Trestiana Coasta Ciobänestilor.


Trestiana contactul al II-lea orizont sarma-
tic se vede pe cu un km. mai sus de sat, la poalele
micului podi pe curba de 260 m. Jos e humä vânätä deasupra ni-
sip nefosilifer.

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA 159

Pe coasta la vestul Trestianei se aratä dela 260 m.


sus gresuri sarmatice moi sau nisip, ce bancuri de o
pe o de 10 metri, cu Cardium irregulare
podolica alte scoici sarmatice. Un gres foarte moale se
marginea drumului. La baza acestor päturi se o alter-
nantä de nisip argilos de argilä, ce are o grosime de 3 metri.
Dela 290 m. in sus urmeazä marne argiloase vinete nisipoase.
Ele se acoper numai de 0,60 m. loes.
Patul pärâului Trestiana in sat e pe argilá malul drept a-
brupt aratä urmätoarea alckuire: La apoi 3 metri
de argilä cu bande poroasä loesoidä acoperitä de o
fäsie de pämânt negru vegetal; mai sus loess remaniat
de un subtire strat negru de vegetal, apoi loes nisipos
cu al treilea strat
Dealurile dintre Dobrovät
Dealurile dintre Dobrov Cuticna se nemijlocit cul-
mea dela gara prin d. Stejar Poiana cu Cetate.
Depozitele sarmatice in aceastä regiune au numai trei orizonturi,
cel de al patrulea adicä nisipurile superioare
Intinderea la care se argila orizontului I.iu
a fost inregistratä pe charta 1:50.000, de aceia nu asupra ei.
Orizontul al II-lea prezintä o insemnätate deosebitä
de Dobrovätul SE V
rus, din cauza
rului mare de specii
sile, ce contine,
e de conservare
foarte bunä, 4.
In malul drept
Dobroviciorului, poa-
3

ta 200 m.) argila


nätä e descoperitä pe o de metri peste ea zace ar-
gilä nisipoasä. dealul Cetätuia argila impermeabill
la 241 m. Apoi nisip fin färä ce la 270 m., unde
apare un calcar oolitic bancuri Hydrobia ventrosa MONTF.,
Modiola navicula DUB. -Neritina sp. (1).
Oolitul are neregulate provenite din Hidrobii Neritina
velite o peliculä calcarä, lunguiatä latä o cavitate
pe transversall, altele sferici izolate sectiunea sau mai
multe sfere aglomerate la un

www.dacoromanica.ro
160 R. SEVASTOS

Cu vre,o 10 metri mai sus peste calcar gäsim nisipuri de culoare


deschisä foarte fosilifere, mai cu seamä pe coasta despre räsärit,
punctul T fig. 4. Din aceste nisipuri am determinat urmätoarele specii:
Cardium d'ORB. Cerithium disjunctum
Cardium irregulare EICHW. Grateloupiana
podolica EIcHw. la Lajonkajreana BAST.
Fabreana d'ORB. Hydrobia MONT f.
Tapes gregaria PARTCH Frauenfeld' M. HOERNES.
Modiola Trochus biangulatus
volhynica DUB. SINZOW.
Solen subfragilis Trochus noduliformis SINZOW.
Pholas pusilla NORD. Trochus
Donax novorosicus

Peste acest nisip sus pe deal, unde se 313 apar marne


vinete, cu care se orizontul III al Marnelor superioare.
lista precedentä de fosile, cinci specii sunt citate pentru
in Moldova: Pholas pusilla NORD. Donax novorosicu's Tro-
chus sarmatoanceps Sm., Tr. Tr. subanceps SINE. Ele
fost gäsite de d. Basarabia päturile cu Nubecularii
de la Kasperovka-Nikolajevka sau dela Kisinäu, Orgejev. Astfel ele devin
un pretios indice pentru sarmaticului nostru, ne per-
mit ca oolitul nisipul de sus din dealul Cetätuia-
represinta Bassarabianul.
Urmärind la S. de Cetätuia depozitele sarmatice se aratä dealul
Budei pädure sub forma de gres sarmatic zäcând pe argilä, ce
nwere unui a cärui apä mai multe treuci servä
Aläturi la cota 250 pe *marginea dealului se aflä o ca-
rierä de gres prelungirea orizontului Cetätuie. Suc-
cesiunea straturilor aci e urmätoarea:
Deasupra argilei de bazä se aflä nisip acoperit de o päturä subtire
30 cm.) de marne, apoi gresul sus e calcarul oolitic. Pe dealul Ce-
a Budei nu e loes.
Acest orizont orenaceu se aratä räsäritul satului
Dumasca la cota 240-250 m. sub forma de nisip cu podolica
C. irregulare Modiola navicula; iar
deasupra nisipului e calcarul oolitic. Sub nisip se izvoare terenul
e care probeazä existenta orizontului argilei inferioare.
Täcuta-Dumasca dela 260 m. sus e din depozite
sarmatice; argila se aratä foarte pe coasta räsäritul
Täcuta, apoi nisip acoperit cu un calcar oolitic cu nodule nere-
gulate provcnite din Hydrobii învelite o altele. El

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA CODAETI 161

piatra, ce se exploateazh in mai multe pe muchia dea-


lului. Intre dela sudul viei de pe coama dealului am gäsit
riere phräsite de un gres cu polodica EIcHw.
irregulare EICHW. Sow; gresul se vede
marginea malului abrupt Dumasca la c. m., unde are
fosile Neritina Grateloupianal FÉR. Loess nu este sus pe deal
de jos ale coastelor atât care Tácuta Dumasca
acoper de depozite mai noui, ce vor descrise mai jos, deosebit de
Sarmatic.
Nivelul arenaceu se spre N pe la Cujba Potropesti, unde
ghsim dela 250 rn.-310 m. La 250 m. In localitatea din
bisericä e calcarul oolitic, peste care un gres cu Cardium irre-
polodica
La Pripoare partea de jos a coastei e acoperith un berglehm cu
firul mare de culoare cafenie pronuntath. In rupturile de casa
proprietarului 280-290 se calcarul oolitic sub
deasupra gresul la 290 m. cu Cardium Fittoni D'ORB.
Card. irregulare navicula Cerithium
Sow.
Al treilea orizont sarmatic sau al marnelor superioare se
d. Cetätuia dela 310 m. sus coama dealurilor, ce se
foarte mult dealurile Cujba, unde lucru neasteptat
mai multe lacuri deasupra, pe podis, la cota 340-350 m. De marnele
se pe culme spre NE legându-se podisul Poiana cu
Fiinta acestui sat e datoritä tocmai acestul nivel impermeabil, care deter-
minä o de utilizatä de fântânile de drum din sat,
conditiuni geologice asemene cu cele dela Slobozia Conachi.
Peste aceste marne nu se aflä loes.

Depozitele pontice.
ambele pärti ale satului Dumasca la de poa-
lele dealurilor sunt alchtuite de la 200 250 metri din nisipuri cu o
deosebith de a Sarmaticului zac pe argila inferioarh
prin o erosiune fluviatilh.
La räshrit de Täcuta la 200 m. se ivesc marne
rosite nisipoasc cu Cougeria Neumayri var., moldavica Mela-
nopsis Sinzowi BRUSINA.
Deasupra urmeazä nisip cu o grosime de mai multe de metri
la cota 250 m. Ele au Congeria ANDR. moldavica,
ANDR, moldavicum SABBA. Melanopsis Sinzowi BRUS.,
drobia. In ponoarele dela N de sat se vede contactul Intre nisipul cu

www.dacoromanica.ro
162 R.

Congerii huma sarmatich. Mâncatura de taie nisipul chiar huma,


care e acoperith pe fata cu un subtire strat de nisip, dar
nisipul am
observat de
lipire,
6. Linia e
regulath,
Fig 5 in dealul trepte, argila
de
la
de sus a
cu Congerii e continuitate cu cea a argilei, dat de
se spre E devenind pronuntatä, din cauza nisipului
sarmatic curonat de calcarul oolitic. Mai mult in lungul coastei mar-
ginea oolitului la ivea-
lä, printeo muche
nu e
putine *puncte 2
acele omului, 3 Oath
4
ne face impresia, 5
avem in fata noasträ
mul unui lac. Nisipul e aco-
de o de marnä.
Pe coasta de Vest a
vhei Dumasca se
pozitele cu Congerii
ce incep dela 240 m. se jos pe câteva zeci de
metri. Ele constau din nisipuri cenusii ca la Thcuta. In ele am ghsit
urmätoarele forme:
Congeria Neumayri ANDR. var.

Anodonta sp.
Limnium moldavicum care d. ar cf.
PARTSCH.
Melanopsis Andrussowi BRUS.
Constantiae SABBA varietate puncte alterne, nici aceste exem-
plare nu au marginea collumelard crenelatd, apoi Hydrobia.
Acest cu Congerii se mai poate pe coasta
teaná a Dumasca pripor aproape de fundul satului cu spe-
urmätoare:
Melanopsis Andrussowi BRUS.
Sinsowi BRUS.
Planorbis cornu BROGN. Mantelli
Congeria Neumayri ANDR. var. moidavica ANDR.
Limnium SABBA.

www.dacoromanica.ro
RADUCÁNENI 163

Speciile, ce le-am gäsit in aceste nisipuri, nu mä a


trage o concluziune asupra vrfistei depozitelor, de aceea
aci alte straturi cu Congerii de pe versantul sudic al Cu-
ticnei, cari desi nu fac parte din dealurile descrise in acest capitol, dar
ele apartin basin cu nisipul cu Congerii dela
Dumasca, se aflä la evident au
Rädiu Galian in malul povirnit dela
de dealul Pascani am gäsit argile nisipoase vinete ruginite
Congeria Neumayri ANDR. var. moldavica ANDR. specie
de Congerie (1) mai mare mai groasä, ce se aseamänä foarte mult
cu subcarinata.
Prezenta Congeriei subcarinata? numärul cel mare de exem-
plare, al acestor specii in argilele dela Rádiu Galian aratä impre-
prielnice dezvoltärei conditiuni deosebite de cele
dela Bohotin, unde numai sporadic ici colo apare o Congerta
ANDR. var moldavica ANDR.; in timp nici una din
speciile caracteristice ale Sarmaticului nu se gäseste straturile cu
Congeria din Cuticnei, de aceia trebue, sä admitem, a trecut
un timp intre aceste douä soiuri de depozite, pentru ca spe-
sarmatice se cu
mai consideräm depozitele Congeriane din
Cuticnei sunt instalate väi de erosiune, pe coaste argiloase, alterate
de agentii atmosferici, la joase, unde de ordinar nu gäsim
pozitele arenacee sarmatice, vom naturalmente a conchide, cä
cu Congeria dela Dumasca,
o meoticului, s'au exercitat o
foarte erosiunile continentului din sarmatice, care
nu Ponticul, prin specia Congeria
subcarinata? Aceste straturi corespund diviziunei mijlocii a Ponticului
cu Congeria romboidea dat de SABBA STEFÁNESCU (Stratigra-
phie p. 167); dupä diviziunea d. N. ANDRUSSOW (Dreinssnsidae Eura-
siens) orizontului inferior cu facies nisipos.
Depozite pleistocene.
Pe ambele maluri ale Aguzilor, ce trece prin satul
gäsim depozite pleistocene reprezintate prin nisipuri vinete cu bande ru-
(1) Exemplarele aceste de Congeria nefiiind buná de conservare,
pe de parle greutatea cea mare a determinlrilor specifice ale
acestui gen, le-am trimis adâncului cunoscitor al faunei neogene din regiunile noas-
tre, N. ANDRUSSOW, care a binevoit a-mi rzspunde Con-
geria scheint auch keiner der russischer und rumänischer pontischen und mlotischen
.,Arten indentisch zu seing gehört jedenfalls zu Gruppe der und
scheint doch am meistens mit C. sub-carinata verwandt zu

www.dacoromanica.ro
164 R. SEVASTOS

ginite, acoperite de o argilä tarcatä cu cafeniu. Ea o


putin poroasä, deci loessoidä contin Succinea oblonga.
Argila nu se aproximativ la cota 200
Ea dela Täcuta pe la poalele dealului d. Prisaca
d. Miclei; mai amont pe valea Cuticnei o mai jos de Cujba
Potropesti, unde se ridid mai sus de cota 200 m.
Nisipul zace pe argila sarmatic un receptacol aquifer,
argila loessidä servind drept
Argila loessoidä la are agriculturä dând
un sol foarte fertil, ceace se observa la poalele Prisaca, unde
am constatat un tschernozom negru inchis vegetatia viguroasä.

Dealurile dela Sud-Vestul Cutienei.


Dealurile din dreapta Cuticnei sunt reprezintate in coltul Sud-Vestic
al foei Codäesti. Pentru simplificare putem d. Ruleni, Tufesti-
esti.
In regiune cele patru orizonturi sarmatice. In ge-
neral punct de vedere geologic nu am gäsit lucruri interesante
de argilele cu semnalate la Rediu Galian.
Straturile sarmatice se pleacä care Sud Est. Astfel,
inferioad la Ruleni fundul Focsasca o gäsim
la 250 pe când la Codäesti pe Gradinäriei e la 220 m. II.
zontul arenaceu bancuri de gres masiv groase de 4 metri
carierile Focsasca, numai ici colo de diaclase verticale, pe
fata expusä miazii-noapte e sculptatä potricälitä de ploaie chip
singular. In partea de sus gresul devine oolitic. Mai sus coastä gre-
suri cu scoici sarniatice greu de scos din piatra. Am recunoscut in ele
podolica
d. Goian se afiä o
fata Mircestilor, nisip cu fossile
sarmatice : Cardium Fittoni d'ORB. Mactra podolica
disjunctum Sow. Andrussozvi Hydrobia ventrosa
MONTF. La Recliul lui prezintá Cardium obsoletum mare
diola marginata tot mare oolit cu fire de prund menilitic. In
dosul Codäestilor se gäseste gres scoicos cu podolica Eicuw.
Cardium irregulare Congeria Neumayri ANDR. var moldavica
ANDR. Cerithium disjunctum Sow. drobia. Pe podis, calcar oolitic
la 250 m. Loess nu se pe -platou, iar pe coaste putem sä-1
la 235 m.
Orizontul marnelor superioare existä având straturi
permeabile dând nastere de ce alimenteazA isvoarele
tânele situate sus pe coaste.

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA

IV. Orizontul nisipului superior o mare dezvoltare in dealul


Codrului de sus d. Nisipul e alb, la suprafatä se
lentile de gres. Astfel in marginea de sus a rupturei lângä
pädurea Holmu (d. se aflä gres chiar sub pämântul vegetal. In
d. spre Tufestii de Sus, coasta cätre 310-320
de gres nisipul superior, de unde deslipindu-se cad mai la vale apoi
din cauza atmosferice se sfarmg. In aceastä
zonä am observat forme topografice caracteristice, ce constau in iste
scobituri circulare, sus pe muchia dealului. Am foarte
multe scobituri de aceste pe partea de miazä'-noapte a culmei Holmu
totul cu cele, ce le-am semnalat carierele
Deleni-Ciortesti precum in alte de care mine.
Depozite pontice.
In valea Luncei, ce curge prin satul la poalele dealu-
rilor Morii-de-Vânt a Dumbravei, malul stâng al pärâu-
lui, abrupt nalt de 15 m. nisipuri de culoare cu o
cu cea dela Dumasca raportatä la Pontian.
Formele culese din aceste straturi sunt urmätoarele:
Congeria ANDR. var moldavica ANDR.
mare ca cea dela Dumasca, care se lesne
Melanopsis BRUSINA.
Andrussowi
Constantiae SABBA.
Bessarabica
Planorbis cornu Mantelli DUNK, Planorbis sp. Valvata sp. Hydrobia.
Pentru a raporturile acestui deposit cu Sarmaticul
sectiune fig. 7 Ponticul e cu 5. In acest desemn am mai
figurat sub No. 6 un
petec de ale unui 2
vechiu râu. Pe
4
e curtea d-lui G. RAcovIrA, 5
proprietarul 6 prund depus

cam la cota 275 m.


pat o adâncä de
16 m., oprindu-se Segune
turä de marne argiloase im-
permeabilä. Peste zace un strat de prund grosime de 20 cm.;
deasupra cäruia se nisip, acoperit de marne argiloase. Deasupra
prundului marne s'a gäsit oseminte mamifere resturi din
(incisivul) unui Proboscidian fosil. bucatä din acesta mi-a oferit-o
cu amabilitate d. RAcovITA

www.dacoromanica.ro
166 R. SEVASTOS

Regiunea Ráducäneni.
Regiunea pe Räducaneni e in
printr'o linie diagonalä dela NV SE. In partea räsäriteanä a aces-
tei avem larg al Jijiei unit cu al Prutului, pe care ambele
desineaz meandre capricioase; la apus laturalnic de ea
dealuri, a creste se incetul cu Sud-est,
pentru a se in coaste de ordinar destul de inclinate.
Ne mai de apoi de dealuri.
N. foei e din albiile majore a Jijiei a
Prutului, cu o lätime de 10 km. dela apus la räsärit
El are o netedä, oferind un intins de
chiar fertile ogoare. Pe ici colo se mai mici sinuoase
apä, ce se care Jijia. Intre satele mentionate avem fesul
la Rediu cu ogoare de porumb de o rodnicie neobicinuitä. Solul
mai putin nisipos in celelalte pärti, datoritä aluviunilor argiloase
de cätre Jijia, secetelor din umiditatea
mai mult timp, conditiune prielnicä porumbului ; pe in punctele,
unde solul e nisipos, evaporatiunea apei mai repede,
rumbul o secetä de 2
esul despärtit de precedentul prin sinuosul dar
rectul pat al Jijiei are numeroase rigole seci, ca: Plopului, G.
Lanza, P. Lunguta, ce se apropie de poalele dealului. El e preserat cu
de cu salce etc. Mai are o de
märunt dar bun, ce se chiar la betoane de poduri.
sul Voloaca din o rärutä de stejar pedun-
culata EHRH) astazi täiatä, a dat trunchiuri destul de groase, ce au ser-
vit la fabricare de traverse.
De spre sud devine din ce in ce mai
tinos. Bältoage mari dese se pe laturile Jijiei. Cele mai mari
sunt: Tochila la gura Bohotinului lungä de 3 km. balta la
Satul Nou, primejdioase generatoare continuu de infectiuni malarice de
In timp se ingusteazä la sudul foaei valu-
rile Prutului lovesc poalele dealului alcea.
Intre Jijia Prut avetn de amintit nenumarate bälti lungärete in
formä de laturi sinuoase, ce deschid bratele Prut
Toate aceste sunt decât meandrele reslete ale unui Prut nu tocmai
vechiu, poate chiar istoric.
Cursul dela j. la d.
cea malul e jos format din aluviuni, rusesc e mai

www.dacoromanica.ro
multe locuri ese la huma sarmatica acoperitä de
loess, cum e la Frásinesti fig. 8.
La existä un cot in- s.
gust, care va ajunge al
României. Malul drept fiind mult mai
jos, Prutul a inundatiuni
mântätoare in aceastä localitate dela Fig. 8. sang al

1891-1897, ceace a necesitat ridicarea


unor lungi diguri, cu mari cheltuieli. Ele au fost pe alocuri rupte
de apele furioase crestere, care se asupra
satului casele si nimicind tot avutul locuitorilor; mai
multe rânduri s'a recurs la caritatea pentru a nenorocirea
locuitorilor din acest sat.
Incercarile acute cu piloti bätuti cu berbecele, pentru a
malul in fata valurilor, nu au dat rezultate bune, apele crestere
desrädäcinau cu terenul nisipos. Rechitile la
pe malului au avut aceeasi Cheiuri pavate
nu s'a incercat, ar fi fost prea costisitoare. Insä a reusit parte un pro-
cedeu, care depunerea aluviunilor. Un caz instructiv se vede la
cotul din satul Un dig de fusese ridicat de
aproape convexitatea râului, dar se necontenit
digul disparä valuri, s'a ridicat un al doilea dig mai
departe de in de lat ezind o scobitura, ce urma
vechi crac al Prutului, pe unde posibil inainteze apele sä se
reverse Jijia. Mai s'a lucru neprevazut, apele
välind peste digul vechiu, au acoperit suprafata la noua
Aci apele având o adâncime, linistindu-se, au depus o
groasä de nämol, au foarte repede malul român. In
an se repetä fenomenul adäugandu-se noui cantitäti de material.
Astfel cred, protedeul acesta e foarte potrivit eftin a
nostru.
Din acest fapt trebuie, sä tragem urmatoarea Sä
nuntäm pentru totdeauna la costisitoare de piloti. Plantarea de
rächiti se poate dar terenul trebue sä prealabil in
unghiu de cu orizontala; apoi sä se tinere
foarte des pentru a repede malul prin reteaua rädäcinilor bor.
digurile, se fac, trebue asezate putin la 30 40 m. de mar-
ginea malului.
Cu toatä spaima alarmarea Prutul dela noi
depune Russia, ceeace täranii in partea locului, la
la Rus cercetarea a tärmului m'a con-

www.dacoromanica.ro
-0.

vins, din Prutul se spre cum


se in figura 9. Astfel dela vechia vale din col-
sud-estic al cotului trecea prin
tura Bordona, Arisoara Misina satul Co-
tul Cornei, se scoboarä spre Sud de cotul BA1-
mugesti, pe Grindul al Giur-
apropiindu-se de albia actualä sus de
satul la cotul Prutetu. De ambele
ale satului nu de mult douä coturi au fost
pe teritorul românesc: Cotul Prutetu
a cäror proaspätg despgrtire de e
pentru fiecare.
Putin mai jos de Cotul Morei va
curând Russiei, cäci ingustul
mai de teritoriul nostru, a ajuns numai de
60 m. pe când ambele maluri sale
sunt abrupte. spusa locuitorilor dreptul
Grozestilor un cot numit al Curtenilor,
care a trecut Russia de vre-o 50 de ani.
Dela Sbieroaia jos, spre dealul alcea
mai sunt ses vre-o 6 vâlcele de
lat, cari ni spun, tot coturi au fost
de România. In curând vom mai
unul satul Sbieroaia altul
imediat mai sus dc confluenta Jijiei, cotul
ponie.
nostru e o
chestiune, care interesea4 mult din punct de
vedere economic, am inspectat digul ridicat
lungul Prutului, spre a convinge «de
despre stared sa. El se
Fig. 9. Vechia a la Sbieroaia pe o mai bine de 25
Prutului intre
km. In general el s'a läsat inat ar trew
bui Lângä cotul Sälägeni prin sur-
parea malului s'a dus digul, s'a construit un altul
arc. De asemenea mai de Grozesti, punctul insernnat pe Bi-
serica vechie, Prutul a spre vest de digul însemnat pe foaie cu
10 metri, dar s'a ridicat o In se
mai o de vre o 20 m. diametru cu ea
Hulboca. Locuitorii spun, fost de mai
de mult fimpul revärsgri. La fusese mult mai
dar cu tncetul s'a

www.dacoromanica.ro
La poalele Câlcea se vede astäzi o terrassä Pru-
tului la lui cu ea o de vre-o
20 deasupra apei.
1) La baza ei se prund confine menilit e exploatat
pentru In acest strat se L.
naticades Zig. cu fossile sarmatice remaniate:
Cerithium disjunctum Sow.
2) Nisip fin argilos grosime de
3) Deasupra un loessoid nisipos, poros stratificat in grosime
peste m.
Drânceni a se mai bine terrasa inferioari.
aluviunilor. Prin sondajele fäcute in valea Prutului
pentru studiul alimentärei cu a orasului Iasi s'a aflat alckuirea alu-
viunilor. Ele nu au o adâncime mai mare de m., deci sunt
rabile cu ale Bahluiului 12 m, ale Siretului 12 m. In partea de jos
prund deasupra nisip cu grosime totalä de 6 m. deasupra avem
un nisip argilos. permeabil ocupä general
väei la 5 km. formeazä pânza de subteranä a väei
wasser). Aceastä confine mari de oxid de fer,
ce cu limitele admise, pentru a fi intrebuinfate spre
tarea orasului.
Solul esului. Pe unit al Jijiei cu Prutul, este un aluvial,
trebue raportat la Tchernozom nisipos. Revarsärile regulate d pri-
mävarä depun un subfire strat de nisip pufin argilos sau
dupä apelor iarba creste cu mare
Prin primäria de Grosesti am Onor. Institutul Geologic probä
de sol depe
Dealurile.- Dealurile de pe Räducäneni dela
NV-SE le putem in trei diviziuni, cari corespund alckuirei
geologice cât orografice.
a) Intre valea Jijiei pärâul Bohotin, avem Cozia-Surpa
promontorul caracteristic Marmora aripa septentrionalä Cocos,

b) Dealurile intre Bohotin p.


c) Dealurile Crasna, Cräsnifa Dolhesti, ce limiteazä de jur-tmprejur
basinul superior al
Aceste trei grupe sunt legate ele partea de vest a foaei,
dealul MesteacAnului, de unde cuhnea Cozia-Surpa, con-
tinuitate cu Muche Crasna, de unde se desface culmea Räducäneni
d. Crasna, spre apus aceastä Muchea se prin (pe
foaia dealurile Cräsnifa Dolhesti etc. alatuesc
occidentalä al Crasna.

www.dacoromanica.ro
Doi Lei, Cozia-Surpa. Pentru cine magurile
dela N Bahluiului, cari numit de mai ani dealuri mici, e
lesne, sä caracterele acestora d. Inaltimea cea
mai mare a culmei e 295 m. (Doi Lei, Cozia). Ele sunt trnbracate cu o
groasä de loess cafeniu, sub care lipseste calcarul sau gresurile
sarmatice. Coastele omogene netede scobituri, ci numai cu
rectilinii putin pronuntate, ni avem a face un subsol
impermeabilul intrerupere sub loess. Pe de
parte existenta locuintelor a fantânilor pe in dealul Cretu
Rosu ni spune, irnpermeabilul nu e tocmai adânc, imprejuräri ana-
cele, ce vedem pe dealul Copou-Breazu.
Exceptiune face d. Marmora, dar ei e alta
gresuri sarmatice.
Raducäneni Bohotin, sunt caracterizate prezenta
nivelului de gresuri scoicoase sau nisipuri sarmatice. Ca topo-
avem un fapt cu totul particular. Coastele contrastä cu desä-
cele ale precedentelor, a numeroase
care despoaie nivelul arenaceu la impermeabil, determinand ast-'
fel accessul de apä, ceace ba chiar
zarea locuintelor omenesti aceste scobituri ale coastelor. Toate satele
exceptiune din aceastä regiune sunt stabilite conditiuni
asemenea.
Spre SE culmile se se nastere la forme
mai late, mai turtite, scoborarea nivelului arenaceu fossilifer. Totusi
mai regäsim la in fata Satului Partea de Sud a
cestor dealuri e lipsitä de gresuri sau calcaruri argila se de
un loess cafeniu concretiuni albe
Dealurile, ce basinul Crasnei superioare, sunt cu mult
mai dela 360 m. culmile se ridicä la 400 sau chiar 420 m.
Sus stäpanesc intrerupere nisipuri nefossilifere acoperite de frumoase
de fag, unde cerbul mai poate neirnpie-
decat pe sub arbori. Caracterul este formarea de creste
lungi despärtite prin de asemenea lungi,
duse pe nesimtite spre miaza-zi. .

DESCRIEREA GEOLOGICA.
Dealurile Cozia-urpa.
Dealurile Cozia-Surpa au o ramurä d. Cocosi-Voloaca-Rediu.
culme e Branistea valea Cozia. e
din argila sarmatica impermeabila acoperitä un gros strat

www.dacoromanica.ro
de loess, ce se poate descoperit ce din.
Costuleni la Cozia. am gäsit Helix Buchii in loess. Am mai
gäsit Gasteropode loessul de Rediu, unde am
ridicat o sectiune, 10 care aratä
alcätuirea coastei. Jos avem aluviunile
Apoi se arat argila marnoasä imper
meabilá sarmaticA 2; pe care zace la
poale un strat de lehm aluvial 3; mai 3 Lehm
4 Loess
sus un loess 4 cu gasteropode terrestre. 5 Gres
6
Dela 90 m. sus gäsim pe coasta
alatuitä din argile sarmatice bucäti de
gres sarmatic Intärit silice, iar la Sesul
.
130 m. gäsim blocuri mari cu:
irregulare
t

dolicus Dun., Hydrobia. .

Peste ele argile marnoase vinete scruhoase; iar deasupra


avem un subtire strat 0.1 m. nisip
Dupä vedem, nivelul arenaceu e redus cu Nu ne
putem acest fapt o abrasiune.
Peste loess existä un Tchernozom
Dealul Cozia-Surpa, ce din dealul MesteacAnului tine
Gura Bohotinului, unde se ispräveste prin Coasta Ochiului Capu
Dealului, e acoperit de cätre loess, care nu observarea sub-
solului; dupä considerentele teoretice, ce urmeazä,
nu se aflä acest deal calcar sau nisipuri sarmatice.
a) coastelor e cu totul asemene celor ale
din jurul Coastele sunt omogene prezintä ponoare
scobituri, ci observäm numai putin pronuntate,
care se apa ploilor. Aceste urcä sus
la marginea ingustului platou format de creasti, ceeace aratä,
acolo se impermeabilul.
Deasupra pe podisul dealului Cretu aflä
ca pe dealurile Copou-Breazu etc., de urmeazä, cä
nu este la mare adâncime; apoi sub loess nu calcar
sau gresiuri, ce ar facerea fântânelor, nisipul care
prin grosimea päturii constitue o neprielnicA
pentru säparea puturilor, de aceia nicäeri observat
sä pätrundä nisipurile sarmatice de-a dreptul de sus, de pe
cuitorii sunt destul de practici, de aceia regiunile cu nisip
satele se stabilesc In apropierea humei sarmatice pe coaste.
c) Prezenta fântânilor de pe platou ne mai spune anume

www.dacoromanica.ro
sub loess trebue, sä se nisipuri quaternare, cari permit existenta
de
Dealul Marmora desi legäturä cu culmea un pro-
montoriu deosebit prin constitutia sa geologicä. la cota 150 m. in sus
un gres calcaros sau chiar un oolit cu disjunc-
Sow. podolica Hydrobia; iar sus de tot ni-
sipuri cu Hydrobii. Pe partea de N a Marmorei se gresiuri
trate posterior de calcar, nastere la un calcar cavemos cu irnpre-
siuni de Cerithium disjunctum Sow. D'ORB.
podolica Modiola DUB.
Pe coasta dela Sud de satul Cozia am observat ce
cepe la cota 210 m. un fenomen de alunecare pe coastä posterior for-
märii loessului. In malul räsäritean am ridicat figura urmätoare: Fig. 11..
vegetal
Se trei cute de
2 argilä schistoasä cu extremi-
tätile Intre cutele
din aval loessul a cäpätat o
stratificare din cauza
Cuta amont e su-
Fig. 11. Sec« une
Cozla.
loess pe o la sud de satul grumatä poate din cauza pie-
a o din presiunet
exercitatä
cute
lunecare, lar argila de desupt formeaa ondu-
sugrumate.
decii de nisip, ce a
si care a amortit
dezvoltarea sa. Mai amont la baza loessului se vede argila ondulatä usor.
Aceasta este o de lunecare cu miscarea
ce am scris 1904 (Bulletin de la Société Géologique de France
p. 851): Si la nappe rencontre un obstacle, qu'elle ne peut repousser,
est arrétée, se bombe d'abord et ensuite se ride, se plisse de Paval
vers Pamont A la rencontre de l'obstacle la nappe ne se détache pas
pour s'élever, mais se bombe en se plissant localement davantage.
Aceastä descriptiune concordä cu cea a d-lui A. P. PAVLOW
ments de la rive droite de la Volga de SIMBIRSK et de pu-
blicatä in rezumat in Geologisches Centralblatt din 1905. anume
respunde lunecärilor de tipul b e sau e. In
acest tip miscarea de sus sau are o mai mare par-
tea superioarä. Formarea de cute, gheburi covätituri partea
rioarä a clinei este träsätura caracteristicA a de acest gen.
Pe patul acestui se väd bolovani de gres cu scoici sarma-
tice: podolica Solen subfragilis Cardiurn irre-
etc. La Cozia se mai väd nisipuri cu aceleasi fosile. Mai
.sus coasta dealului este acoperitä.

www.dacoromanica.ro
RADUCÂNENI

Dealurile Raducaneni-Bohotin.
Dealurile sunt despärtite de precedentele prin
valea Bohotin acoperitä cu aluviuni noui nisipoase, ce se
groase necontenit prin materialul adus de afluente de pe
dreapta atât in timpul desghetului de cât in urma
torentiale, astfel nu rare ori se ca ogoare de porumb
fie inundate si nämolite.
Coasta de sud a pärâului Bobotin este din e
loas e sarmatice impermeabile la tnältimi diferite. La
Bohotinului a p. o gäsim la 210 m. la
Bazga Räducänen,i 170, la Bohotin 180 la Isaia ea se scoboarä la
160 m., pentru a ajunge in Dealul Räsun la 140 m.
Deasupra urmeazá nivelul u, nisipuri sau gresiuri sar-
matice, ce se exploateazá mai multe puncte, ca piaträ de constructie
sau de Incepând dela Valea Isvorului acest nivel se cu
o grosime de 50 m., adicá dela 210-260 m. La 250 m. avem o
de gres sarmatic.
Isvorul Pietrei are malurile din dreapta abrupte in gres
sarmatic. mai se scoate de pe pärâul Ursoaia, tot gres sar.
matic. El a ca piatra de cioplit la bisericei din Bazga.
Acest gres pe unele locuri e infiltrat de calcar cu desävârsire, de-
vine destul de tare in timp se ciopleste lesne.
Nivelul arenaceu se
vede la Bazga, pe drumul,
ce la d. Gorgului,
unde a fost studiat de
care S. (1)
la confluenta p. Bazga
p. Pagubii, unde am
semnat figura 12. La
fata confluentei (170 m.) Fig

se aratä argila vânätä sar-


maticá impermeabilá fossile, descoperitä pe o grosime de 3

(1) SABBA Etude sur les terrains tertiaires de Roumanie, 1897,


p. 119. chemin qui de Raducaneni conduit Crasna, dans le district de Vaslui,
se trouve le dealul Gorgului (Fig. 20) constitué par des calcaires la base, puis par
marnes jaunitres sableuse, pleines de Cerithium Sow. et de trés rares
podolica dans la partie moyenne et enfin des sables sans fossiles,
recouvertes de loess, dans la partie supérieure. Ces couches s'étendent vers le
village de Crasna, apparaissent les couches de deux divisions inférieures recou-
verts de terre noire (tchernoizem».

www.dacoromanica.ro
peste ea se marne cafenii inchise värgate (hleiul värgat) grosime
de 6 metri; care nisip la cota 220 m. incununat de
un strat de gres, format bine prin cimentarea nisipului.
Ad gäsim fossilele urmätoare : navicula DUB.,
podolica M variabilis Smow, irregulare
Solen subfragilis disjunctum Sow. ru-
biginosum W.
Pe Bazga depozitele sarmatice sunt desvälite pe o mare
(mai bine de 50 m.) malurile täiate vertial.
La Räducäneni nivelul arenaceu se vede in coasta dealului prä-
ce dominä la cu mai bine de 50 m. Am urmä-
rit argila pe Räducäneni. Ea se la inältime ca la
Bazga 170 m. o mult mai amont de sat.
Peste argilä urmeazä nisip, care cu sale toatä
coasta; apoi un nivel de calcar oolitic (1) aceleasi fossile ca la
Bazga, pe care mai sunt Melanopsis Audrusowi Hydrobia
vitrella BRUS. ; deasupra cu concretiuni de gres
place cu suprafata bulbucatä Cerithium disjunctum Sow.

Calcarul oolitic se vede de asemene pe Hameiosul :

navicula subfragilis irregulare


Ercnw. Cerithium Sow Hydrobia BRUS.
Acest nivel arenaceu cu calcar oolitic constitue dealul Bohotin,
aflátor satul cu Mosna, :

Etcgw. Solen subfragilis


disjunctum Sow. Trochus biangulatus M. HOERNES, gra-
teloupiana FER Hydrobia, fossile ce le-a gäsit SIMIONESCU in dosul
satului Bohotin.
Pietrisu lângä Bohotin, numit Pietroasa harta Statului
Major, e o localitate fossiliferi foarte insemnatä din punctul de ve-
dere al numärului mare de ce confine, din ameste-
de forme carat sarmatice cu altele mai noui. Acest
fost descoperit de d-1 SABBA mentionat pentru
prima oarä memoriul paleontologic (1896) descris 1897. D-sa
citeazá:
Cerithium lignitarum Theodoxus) Constan.
disjunctum Sow. tiae BBA.
rubiginosum EIcRw. (Theodoxus)
Buccinium Sow. mana SABBA.
Doutchinae d'ORB. Melanopsis (Canthidomus) sin-
Turbo Neumayri jana BRUSINA.

SIMIONESCU, Contributiuni la geologia MoldoveiIntre Siret Prut, 1903,p. 21.

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA RÁDUCANENI

(Canthidomus) Cardium obsoletum


Bouei FER. Madra podolica EICHW.
Hydrobia vitrella BRUS. len subfragilis
Valvata sp. Tapes gregaria PARTSCH.
Modiola marginata EICHW. Limnium moldavicum SABBA.
Cardium d'ORB. Dreissensia polymorpha PALL.
D-1 S. STEFÂNESCU observg, cä avem amestec de specii sälcii
ca Cerithium altele sub-sglcii: Melanopsis, Neritina,
drobia, Dreissensia specii numai de dulce ca ce au fost
de cursurile de venite de pe continent raporteaz aceste
straturi la partea superioar a etajului sarmatic, anume la Meotic.
D-1 SIMIONESCU aduce oarecari listei precedente.
Din exemplarele de Melanopsis Brusina, de d-1
SINZOW (1) dela care d-1 determinase
ceastä specie dela Bohotin, d-1 BRUSINA a recunoscut specii noui
M M Sinzowi, numiri cari le pune SIMIONESCU
Constantiae SABBA e indenticg lineata Drei-
nesia polymorpha= Congeria Neumayri ANDR. var moldavica ANDR.
Mai formele gäsite de d-sa fabreana d'ORB, Buccinium
1Veritina bessarabica d-1 ANDRUSOW (2)
Constantiae ar fi indenticg cu N. bessarabica. Aceste douä specii,
mea, nu se pot identifich, de oarece N. bessarabica are ornamen-
tatiunea sa de in zigzag, pe Constantiae de
longitudinale.
D-1 SIMIONESCU discutând aratä, e
din specii comune Wolhynianului Bassarabianului in timp
specii frecvente Miocenul marin ca Cerithium
mestecate cu forme de dulce. D-sa conchide, avem a face cu
pozite sarmatice o conditiune faunisticg greu de explicat
dela Bohotin cu cele dela din Basarabia, un*de
deasupra paturilor typice sarmatice se nisipuri cu specii de ape
dulci, pe cari d-1 ANDRUSOW le raporteazg la Bassarabian.
In cercetgrile mele am sä succesiunea depozitelor
nume cari se amestecul de fossile. Pentru a ne seama
de alcgtuirea geologicg a d. Pietrisu, avem nevoie de figuri : una
reprezintä partea a dealului, unde sunt desgolite, pri-
vita de fig. 13 cealatä o sectiune directia N S fig. 14.
Privind aceste desemne vom constatà, partea mij-
locie a dealulului e formatä din marne vinete cu mnrosite nisi-

cte.
(2) N. ANDRUSOW. Die Neogenablagerungen 3 ter 1902, 455.

www.dacoromanica.ro
o

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA RADUCÂNENI 177

Dacä stratul, ce amestecul de faune, s'ar deasupra


turilor orizontale sau in locul nivelului 4 deci concordantá cu
celelalte päturi sarmatice, sustinerea tezei mele ar fi mai anevoioasä; dar
muschelkalkul este lipit lungul coastei la un nivel mai jos
blocuri sarmatice 3, demonstratiunea mea este cu
usuratà.
E vädit, cä muschelkalkul este posterior gresiului din 3. Pozitiunea
muschelkalkului, asezat mai jos orizontul 3, lipsit de mar-
I, apoi faptul cä in interioruI säu cât sub el la contactu-
marnele, am gäsit bucäti din gresiurile 3, ne demonstreaza, mus-
chelkalkul e format urma gresiulut.
Prezenta prundului menilitic muschelkalk spune, cä avem a face
depunere agitalä, cu un curent, ce aducea de departe aceste ele-
mente, cu sigurantä dinspre nord, localitate nu se aflä aceastä
rocä.
Atrag atentiunea, speciilor dela Bohotiu (Pietris) e foarte
mare, ceace nu se observä nicäirea aceastä localitate. nici la
Bazga, nici la Räducäneni, nici dealurile dintre Bohotin Mosna, nici
la Isaia nu se aflä putine specii, ce le-am citat mai sus aceste
curat sarmatice. De unde provine la aceastä profuziune de forme ?
Mai mult chiar, uncle specii ca. Cerithium lignitarum Pauli
nu se aflä imprejurimi. Ambele au fost gäsite de Cobälcescu
depozitele fluviolacustre dela arlig sunt roase, rema-
niate. primitive a acestor douä forme nu se cunosc nici
täzi, de oarece Cerithium lignitarum nu gäsit spre nord de Iasi,
Latirus Pauli se gäseste nurnai la Bohotin. Aceste
specii le-am gäsit la Solesti jud. Vaslui, depozit de terrassä,
din sarmatice deci si tot din alte straturi
prefácute. Cerithium rubiginosum typic se aflä dupä d. SINzow
numai in sarmatice inferioare (wolhynian).
Prin urmare aceastä diversitate de forme nu poate explicatä
fel, faptul cä speciile sarmatice, ce nu se gäsesc
arenaceu sarmatic al regiunei, au fost aduse din alte localitäti, de
sigur Astfel aceastä listä de specii Pietris, vom
feluri de elemente: a) forme sarrnatice rezistente aduse din depärtare,
b) forme sarmatice regionale c) forme mai noui sarmaticul:
a) Certihium lignitarum, Buccinium duplicatum, Latirus Pauli
Turbo Neuniayri Tapes gregaria, variabilis (ponderosa
mare).

(1) D. Simionescu, specie Urzici (Roman) Bohotin.


La faunne sarmatique et tortoniene la Moldavie.

www.dacoromanica.ro
178 R. SEVASTOS

Cerithium rubiginosuns, C. disjunctum, drobia vitrella,


diola navicula, Cardium C. obsoletum, podolica,
subfragilis.
Neritina lineata N. Bessarabica SINZOW, rumana
SABBA, Melanopsis Andrusowi BRUS M Sinzowi BRUS. Limnium
moldavicum SABBA, Congeria Neumayri ANDR. var. moldavica ANDR.

interesant oportun a da exemplu de un amestec a


unor forme sarmatice o fauna nouä de tot, in care Corbicula
fluminalis. se in depozitele fluviolacustre dela
pe care Cobalcescu le la Pliocen sau Post pliocen. (1)
Cerithiiem pictum Bastelol. se la
rubiginosum se la Bohotin.
disjunclum
lignitarum Idem
Latirus Pauli (2). Idem
Buccinium baccatum. Idem
Trophon se la Bohotin.
podolicus se la
Turbo Neumayri Idem
Tapes gregaria PARTSCH. Idem
Aceste specii alcatuesc materialul prefácut purtat de ape.
Cabälcescu cu säu puternic favorizat timp
de imprejurarea, formele faunei erau roase rupte
-cele ale faunei a doua foarte noui, a separat de cele precedente
speciile de dulce ce
COB. Pisidium Iassyensis
Maldarescui COB. Corbicida Iassyensis COB.
Bithynia. Neritina Danubialis.
Melanopsis n. sp. nobilis.
Lythoglyphus naticoides
sp.

In prunclul din terrassa inferioara a Prutului la Cotul lui Boboc


dealul am gasit Cardium disjunctum, Ly-
thoglyphus naticoides cu pictorum, ce
Prut. Naturalmente cazul din amestecul de forme vechi
zistente este si lesne de cunoscut, dar când e vorba de faune

(1) depozite raportat la 1-a In 1903 B. S. G.


Fr. 179; In 1906 Prundul vechin Pleistocenul din Moldova, le pun inter-
glaciarul Mindel-Riss.
(2) G. Cobgicescu Studii geologice Paleontologice, lista ce o la
p. 43 pune Cerithium eo in partea paleontologict
156 scrie Latina Pauli a fost aflat in dep. fluvio-lacustre dela

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA RADUCÂNENI

apropiate, cum e cazul dela Pietris, negresit e mai anevoie surprins


de
avem vedere, din 10 forme sarrnatice dela 8 se
la Bohotin, aceasta se explicä prin imprejurarea, ele sunt
sistente; Modiola Solen dela Bohotin fragede dar totusi aflân-
du-se muschelkalk, au rezistat ele se ggsesc
diat invecinate, chiar orizontul cu 3.
Considerând listele speciilor meotice date de geologii Rusi
o asemänare la identitate cu fauna dela Bohotin.
d. Prof. divide fauna meoticä douä:
1) Una comunä cu a Sarmaticului, 2 a, cu forme parte
altele noui de tot.
fiind-cä conditiunile de existentg a faunei a doua sunt cu
-totul deosebite decât a celei e posibil, avem aface Bassa-
rabia tot cu un mecank, mai cu ca lista d.
este o specie lithofagg Pholas pusilla NQRDM. ate Pholadidele
sunt specii perforante, care locuinta
cile de prezenta are o importantä
pentru stabilirea vechilor de Arm.
D. SIMIONESCU a ggsit Pholas dactylus L. la Scheia, unde exis-
tenta unui tärm e Am arätat altä ocaziune, la
lele acelor dealuri a fost un lac pontic.
Eu am gäsit aceastä specie la Bohotin gres fin
schistos; am mai aflat un Pholas la Podoleni.
Deci avem probabilitatea de a päturile, ce
cuprind Pholas, au fost depuse un stâncos. Prin urmare
turile sarmatice, alcAtuite din cu Mactra podolica Car-
dium, celelalte specii, sä existe ca pentru ca
Pholadele se stabileascg. Acest fapt raritatea speciei,
pnä acurn Moldova s'a gäsit numai exemplare.
mai considergm timp Meoticul
e o fasä de regresiune fatä Sarmaticul chiar cu fasa
care toti geologii de comun acord recunosc, erosiunile pe continent
s'au infäptuit cu o mare iutealä adâncindu-se väile
materialul prefäcut s'a adunat micele lacuri ale epoce,
vom conchide mod logic, ca fauna dela Bohotin
Meoticul.
La Isaia impermeabile ajung la 160 m. apoi
avem nisip un calcar cu Foraminifere cu: Cardium irregulare ETCH.
podolica Modiola DUB. Solen subfragilis ETCH,
Sow. Trochus biangulatus M. HOERNES, Hydrobia;
sau chiar un oolit.

www.dacoromanica.ro
180 R. SEVASTOS

atre dealului dela sud-estul satului se aflä un gres fin schis-


tos Pholas Cardium irregulare
D'ORB. Solen sub fragilis podolica EIGHW. Modiola
DUB. Donax sp. Cerithium disjunctum Sow. Trochus bian-
Hydrobia.
Ca la Pietris am aflat la Isaia acea rocä sfärmicioasä
tuitä din de un de gres cu Cerithium disjunctum,
C. rubiginosum, Melanopsis alte specii dela Bohotin, având ea
fragment din gresul sarmatic, ce mai poartä pe el o parte din scoica
unei Modiole. vom reprezintat orizontul Meotic.
Dela spre sud-est orizontrul cu calcar oolitic se pleacä cu
cetul aceastä directiune; mai la pe muchia dealului
in fata confluentei Jijiei Prutul la cota 150 m., unde se exploateazä
ca piaträ de Oolitul e cu firul potrivit mai mic decât dela
alcea in. el podolica Cardium obsoletum.
Peste calcar 20 cm. argile apoi un metru nisip
ben färä fossile, apoi loess tipic cafeniu 0.80 m. 1.00

Pe coasta de sud a dealului Räsun la cota 150 m. se mai aflä o


carierä veche, din care se scot lespezi mai mari, ce pot servi ca trepte
chiar colace de fântâni.
Pe coasta Zariste, ce scoboarä lin spre sud-est cAtre Mosnis,
ce o desparte de dealul alcea, nu se aflä sub-sold e
loess.
d. alcea ce duce la Drânceni, se väd frumoase
cariere de oolit la cota 60-80 m. Oolitul este de culoare deschisä pu-
tin galben cu bobul mare la 2 mm. cu impresiuni de Modiola
El formeazä bancuri groase la 0.50 m. o piaträ
tare timp lesne de cioplit, de aceea se exploateazä
activitate.
Dupä d. SABBA STEFÂNESCU : (1) (Oolitele sunt constituite din fire
de quarz inconjurate de o de concretionatä. Partea
se in ciment, care e cu calcar prezintä o
cristalinitate confusä»; dupä d. (2) «Ooliturile sunt in
mare parte formate..... din gasteropode mici (probabil Hydrobia) invelite
o coaje de calcitä». Insä proba, ce am luat-o din aceastä localitate
e din fire märime forme deosebite, unele sau
discoidale rotunde. sectiune ele prezintä o cavitate rotundä sau

(1) Op. cit. Stratigraphie p. 118.


(2) Geologia Siret Prut p. 22,

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA 181

lineará. N'am observat decât foarte rar fire de forma a Hydro-


biilor, sau desemnele cavitätilor alterne, ce prezintä pe sectiune aceste
gasteropode, sunt a crede mai degrabä, avem cu
niste foraminifere.
In timp trebuie, sä adaug, pärti mai compacte
ale rocei am gäsit oolite, ca acele de d. S. STEFANESCU, de
aceea cred cä sectiunile d-sale au fost numai
pacte. zace pe nisip, acesta peste marne de culoare deschisä
cristale de gyps, ce ajung la 8 cm. lungime. Deasupra o
nantä de marne argiloase, nisipuri calcaruri oolitice amestecate
de explicat, cum a ajuns nivelul cu oolit de jos
la 60-80 m., cäci este cä toate dealurile dela Bazga la
Räsun el se tine la de 170-140
Partea de miazä-zi a dealurilor Bohotin, dealurile: Arborasu
Unguru cu ramificatiunile sale, Rosasca, Dolinca sunt
lipsite de zona arenacee sarmaticl Ele alcätuite din argile mar-
noase, baza impermeabilä a sarmaticului, acoperite de loess cele mai
multe ori prin intermediul unui nisip quaternar. Coastele sunt line in ge-
neral omogene. Singura mâncaturä de ape, ce se aratä aceastä
giune, e pe Epei d. Unguruhti, proba despre permeabilitatea
subsolului, al cärui loess galben concretiuni albe tari de 1-2 cm
perä totul, se trädeze ce se aflä dedesubt. Prin
noastre intemeiate pe cunostinta formelor topografice determinate de
geologicA a subsolului, am ajuns a conchide, nivelul arenacen
partea de sus a coastelor pätura de vegetal e sub-
tire, la poale (ceeace am observat pe valea Epei) pämântul vegetal
ajunge grosimea de m.
D. Gorgului deasupra
marnelor gälbii nisipoase cu Cerithium Sow. cu putine
podolica nisipuri fossile acoperite de loess, care se
Crasna.
Urcând drumul din satul Bazga, ce duce pe dealul Gorgului,
marnele argiloase (baza sarmaticului) nu se pot vede, de oarece sunt
ele se väd, (dupä
acoperite de
pag. 173) pe
loess;

220 gäsim gresiurile


am mentionat-o
Bazga la cota 170 m. Esind din sat dela cota
nisipul sarmatic 3 4 din fig. 6. Apoi la cota
-
230 rupturä la E de drum gäsim marnele dcschise gälbii
nisipoase cu disjunctum Sow. d.
care se nivelul arcnacnu fossilifer sarmatic.
Deasupra deschisä (un
ce acopere podisul Gorgului sus, formând un neinsemnat nivel de
apä, probä existenta unei fântâni la 265 drum. Apoi aIternante

www.dacoromanica.ro
182 R. SEVASTOS

de argilá marnoasä cu nisip fine la 320 m. avem


fossile, ce de sus. Deci deasupra nivelulni arenaceu fos-
avem un orizont de impermeabit apoi nisip
Orizontul impermeabil superior se in Poiana Baca lu vechiu prin
isvoare la cota m. se aflä pe dealul dintre Bazga Räduc'äneni
chiar pe acestui In Pietrisu Bohotin el e des-
voltat de aceia nu 1-am figurat pe hartá.
Pe dealurile Räducäneni-Bohotin, de partea meridionalä, lip-
sitä de nivelul arenaceu, nu am aflat.loess adevärat. Partea de jos a coas-
telor e acoperitä de därärnäturile arenaceu prin urmare sub-
solul solul e nisipos la 220 Mai sus pe podisuri avem nivelul
superior impermeabil, pe care e un sol hleios sau argilo-marnos, un tcher-
nozom subargilos usor. In nisipurilor superioare sub-solul e for-
mat dintr'un loessoid foarte nisipos; solul este un argilos
tchernozom.

Depozite pontiane.

In 1903 am publicat (1) rezultatul unor cercetäri din districtul Vaslui,


stabilesc existenta bazinurilor lacustre dela Cäzänesti Boresti, ce
multe specii dela Bohotin. Discutând vârsta acestor depozite am
ajuns la concluziunea, ele trebue reprezinte Pontianul. De atunci
alte pe teren mai cu seamä studiul regiunii Codäesti,
am aflat la Suränesti, Rediu Galian, depozite cu Congeria
Neumayri ANDR. var. moldavica ANDR. Congeria subcarinata? m'au
intärit convingerea, cä aceste depozite trebue, sä aibä aceeasi
pontianä. toate cä am discutat mod amänuntit aceastä chestiune,
când am descris regiunea Codäesti, -pentru moment nu pot trece cu
vederea un fapt, ce am observat in vecinätatea satului Bazga pe
Ursoaia (ce curge dealul Ursoaia Poiana Bacalu vechiu).
La cota 190-200 m. am gäsit un calcar cu Hidrobia, Melanopsis
Congeria ce nu se pot specific. mai amont
malul drept al se aflä un nisip cu Hydrobii, ce zace peste marnele
sarmatice cu numeroase blocuri de gres sarmatic aruncate in mod nere-
gulat. vedem contactul nisipul cu Hydrobii coasta
desgolitä pätura arenacee pânä la marne, natural printr'o ero-
ziune anterioará. Nisipul acesta o intindere nu insemnat
pe hartä, mentionez numai sub titlu de inventar. Lipsa fossilelor

(1) Les couches Dreissensia du district de Ann. Scientifiques de


niversité de 1903.

www.dacoromanica.ro
EGIUNtA

se poate prin o imprejurare particularä, loca_


litatea e prin urmare adgpostitä de un
rent, ce ar fi venit despre N.
Trebue mentionez, d. SABBA (1) in dealurile dintre
Bohotin Räducgneni, n'a vgzut rare exemplare de Dreissensia.
Probabil, d-sa a mers pe cgci sus pe deal se cum
pagina 174, nivelul arenaceu cu o sarmaticg Bolovani
asemene fossile sunt vale pe Hämeiosul. Prin urmare
ceace a d. ar fi orizontul depozitelor cu Hidrobia
Congeria, ce le-am gäsit pe care Bacalu vechiu.

Fig. 15. Contactul Intre marnele sarmatice A nisipul Hydrobii B Ursoaia.

Aceste depozite instalate o vale de eroziune in straturi


sarmatice, trebuesc raportate la Pontian; de oarece timpul Meoticului
s'a mai pretutindeni regiunile noastre insemnate de
drenare a uscatului sarmatic de cursurile de ape nastere la
largi, in care mai apele pontice depun sedimentele
acestui etaj. Deci avem o ingresiune a Pontianului spre
N. In sudul Rusiei studiile d. SoKoLov (2) se constata, limita
septentrionalg a meoticului este mutt mai spre Sud a Sarmaticu-
(1) S. STEFANESCU. des Terrains tertiaires, contribution l'étude stra-
tigraphique, p. 119.
(2) N. Guide des excursions du VIII Congr6s géologique Interna-
tional, St. 1897. Excursion au Sud de la Russie XXI, Carte
trique du cours inférieur du Dnipre.

www.dacoromanica.ro
184

lui, pe Pontianul e transgresiune ridicându-se mult mai spre N.


Meoticul, d. SIDORENKO (1) spune, la inceputul perioadei
Pliocene adicä al Pontianului basinurile meotice se schimbarg lacuri
foarte cu putin (faiblement salée).

Dealurile Crasna.
Partea sud vestic a foaei e ocupat de dealurile Crasna,
Hrusca, Cosmesti, Valea Mosnei le desparte de partea
a d. Bohotin. vale aluviuni putin Insemnate,
care se chip simtitor astäzi prin nisipurile aduse de cgtre
afluenti, ceeace am observat in fata satului Cozmesti.
Pe coasta a Mosna, ce se dela satul cu
nume pânä la Podoleni, se la argila marnoasg, ce se
cätre sud astfel la Mosna (satu) ea ajunge la 180 m.
time, pe când la Podoleni atinge 125 m. Dar faptul, la N de
Cozmesti Piscul Babei argila ajunge tot 180 m., spune, la Podo-
leni este o scoborire bruscg.
Ca ne seama de alcgtuirea geologicg a costisei apusane
a dealul dela N de Cosmesti, din

La poale tntâlnim dealul Lutgriei, care dupä cum numele e


format din marne argiloase impermeabile, pe el numeroase
râmnice si ochiuri de cu graminee de mlastinä Cyperacee. Mai
sus la cota 180 m. piscul Babei se vede nisip sarmatic desgolit
tr'un mal, ce e harta 1: 50000. Nisipul confine podo-
lica EIcHw Peste el argile remaniate fragmente de scoici
sarmatice: podolica Cardium
Deasupra alt nivel de neregulat de culoare
chisä cu blocuri de gres sarmatic; desigur e un depozit de Loessul
e acoperit de pämânt vegetal gros. La 205 m. peste nisip zac
marne acoperite de un strat de argilä (40-60 cm.)
ambele neregulat stratificate urmând suprafata actualä.. Probabil
marnele argila reprezintä un depozit quaternar. vegetal are
grosime de 1 Nivelul arenaceu se urcä la m.
Mai sus de aceastä cotä orizontul impermeabil superior,
la 240 o ce duce din satul Cos-
mesti la Hrusca. Acest nivel se pânä la 280
De nisipul superior, ce muchia tutulor dealu-

Sidorenko Mio-pliocne B. S. G. Fr. 1893, pag. 369.

www.dacoromanica.ro
rilor din aceastä regiune. El contine gres de pläci sau bolo-
vani cu suprafata neregulatä, fossile si foarte dur.
In dealul Podoleni la sud de Cosmesti nivelul arenaceu fossilifer
armatic e bine reprezintat. Marnele argiloase inferioare nu se ridicä
la 130 m., când un oolit calcar cu Modiola volhinica
DUBOIS, Modiola navicula, Cardium irregulare Cardium Fittoni
D'ORB. podolica Pholas LINNÉ.
Sub creastä la 150 m. malul abrupt se ivesc nisipuri cu
diola navicula. Cardium obsoletum Solen sub-
fragilis Cerithium disjunctum Sow. Hydrobia BRUS.
oolite rotunde lungärete.
In valea p. Crasnei nivelul arenaceu fossilifer este acoperit
se poate vedeâ. D. SABBA STEFÂNESCU mentioneazä satul Crasna
aparitiunea calcarului a marnelor de sub nisipurile sufierioare,
vele descrise in dealul Gorgului; nomenclatura avem
arenaceu fossilifer, marnele impermeabile superioare nisipurile
perioare.
Nu am putut inteun singur in valea Crasnei,
velul arenaceu inferior, insä de astädatä fossile, anume d.
mului la S. de satul Pietris la cota 200-220 m. se aflä niste maluri
abrupte sfärâmäturi de gresuri fossile. Dupá altitudinea, la care se
aflá, ele par a reprezintà nivelul chestiune.
Lângä dealul Rusului, care face parte din hotarul
judetul Vaslui, ne permite a observâ mai bine marnele
sipurile superioare in coasta dela apusul satului.
Poalele prezintä sub-sol argile marnoase cafenii ruginite
impermeabile, ce se ce duce la cota
240 m. Ele dau nastere unui sol de tchernozom ordinar De
asemenea observäm ochiuri de apä cu graminee de
calea dela 260-290 m. gäsim marne sure nisipoase,
deasupra acestora un nisip albicios nici o intrerupere. El
tuieste coama dealului se poate descoperit pe o grosime de 40 m.
in malul präpästios täiat aproape vertical pe creastä la N. de
Acest nisip dä nastere unui sol nisipos cenusiu (terre grise) car acteristic
pentru Inteadevär pânä nu de mult si
versantul oriental al dealului Russu impädurit. Astäzi se aflä pädure
numai dincolo j. In aceastä pädure se observä Quer-
cus SMITH. pubescens WILD. Fraxinus excelsior L.
Acer pseudoplatanus L., Acer campestre L., betulus Fagus
sylvatica L., Prunus avium L., regia L. stare spontanee.
Pe coastä unde lipseste acest sol nisipos cenusiu, deasupra nisipu-
lui alb, se un sol de argilos cu tchernozom.

www.dacoromanica.ro
In râpele S Dolhestilor la cota 260 m. se descoperite
marnele albe nisipoase, ce dau nastere la surpäturi ponoare. Din mal
desprind de primävara late de 10 metri lungi 30-40
m., ce se scoboarä formând trepte, apoi se fragmenteazi lune când la vale.
Solul de pe aceste marne e un tchernozom sub argilos uor.
Probe de aceste soluri am trimis Onor. Institut prin Primäria
Dolhesti.
Dela 280 m. sus aceste ponoare nisipul superior, care
formeazä de gres, ce se exploateazA in mod activ cariera
numitä Brädicesti, unde
am ridicat figura 15. Sus
e nisip galben portocaliu
grosime cam de 4
tri, infiltrat de humus la
ca 1 metru
devenit cafeniu (e nisipul
argilos cu Tchernozom de
care mai sus).
Grew/ In nisipul galben sunt con-
cretiuni de gres sub forme
tabulare sau lenticulare. Mai jos bancuri orizontale compacte grosime
de 50-60 cm. sau mai mult. In general gresul dur,
fossile, gäsit un cu cavitatea scoicei plinä cu gres. Dea-
supra paturilor de gres se aflä o subtire invälitoare (20 cm.) de argilä
neregulat stratificatä, cafenie sau ruginitä, e de CO3Fe.
Ea are din gresul subjacent din o altä argilä surä
In de sus gresul ea culoarea cafenie din cauza
de Carbonat de fier. Cräpâturile din bancurile de gres umplute cu
nisip provenit din superioare.
Concluziuni. Depozitele Sarmatice de pe foaia au
patru nivele petrografice bine deosebite. Marnele argiloase dela
nisipurile Impreunä calcarul oolitic fossilifere reprezintä partea inferi-
oarä a Sarmaticului, Volhynianul, Marnele superioare de dea-
supra neavând fossile nu putem chip sigur dar negre-
ele reprezintä un nivel superior celui precedent, mai cu dacä
avem vedere observatiunea d-lui I. (1) bazatä pe afirmatiunea
d-lor ANDRUSOW, Tapes gregaria, variabilis,
irregulare iau dimensiuni deosebit de mari orizontul mijlociu (Basara-
bian), s'ar deduce, paturile superioare din sarmaticul fossilifer
al. Moldovei s'au depus la tnceputul Bassarabianului.

Op. cit. p. 33.

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA

D. SIMIONESCU a gäsit Tapes incrassata (varietate mare de Tapes


gregaria PARTSCH) la Lespezi dealul Pieträliei la Tätärusi. Eu
gäsit-o mari frumoase exemplare de variabilis
j. Prin urmare mod provizor, se vor fos-
sile aceste nivele superioare, le putem cu probabilitate la Bas-
sarabian (1).
Depozitele dela Bohotin apartin Meoticului.
Nisipul dela Ursoaia le raportäm mod provizor la
Quaternarul e reprezintat prin loess argile depuse de râuri.
In ce priveste solul, el stä strânsä cu sub-solul
aceea dupä nivelele petrografice. Astfel pe aluviunile avem
un Tchernozom nisipos, pe loess un Tchernozom ordinar dealu-
rile Cozia-Surpa partea meridionalä a ramificatiunilor dela sudul
Bohotinului. Pe argile quaternare un Tchernozom ordinar greu de pildä
la Cozmesti.
Peste nisipurile superioare pärtile inpädurite sau cari au fost
odinioarl cu pädure, existä un sol nisipos cenusiu, celelalte pärti se
aflä nisip argilos cu pe marnele superioare gäsim
un Tchernozom ordinar sub argilos

DESCRIPTION GÉOLOGIQUE
DE LA

ET
LEVÉE EFFECTUÉE EN 1907.
RÉSUMÉ
PAR
R. SEVASTOS

Cette représente les feuilles CodäWi et Ráducäneni de la carte de


major 1: 50000, Série, col. X et Y.
Le relief de la feuille Codäesti est constitué par les
des collines Repedea-Barnova. Elles se dirigent vers le SE et sont
parées par le ruisseau et ses de droite le et
la Cuticna. Ainsi presque toute la surface appartient au bassin du Ber-
lad, excepté la dépression de Covasna qui est drainée par le Prut.
La surface sur la feuille Räducäneni est divisée en deux
parties par une diagonale NV-SE. A l'Est nous avons la plaine de la
(1) In dealul Cetätuia-Dobrovät, pe foaia am gäsit mai multe -fossile
caracteristice ale päturilor cu deci ele apartin Bessara-
bianului.

www.dacoromanica.ro
k.

Jijia réunie celle du Prut, sur laquelle les deux riviéres dessinent leurs
méandres capricieux; tandis l'Ouest se dressent les collines néo-
Ones contours arrondis descendant doucement vers le SE.
En général la pl e est marécageuse et surtout vers le confluent
de ces deux rivières, engendrant des grands étangs roseau et eau
stagnante parmi lesquels les plus étendus sont: le Tochila et le
nic, dangereux générateurs permanents de malaria.
Le s u t. A partir de Sbieroaia la
rive roumaine est menace par les inondations, qui ont été particuli-
érement désastreuses depuis 1890-1897. Pour obvier ces ravages
l'Etat a élevé une digue de terre long de 25 km. entre ces villages.
Malgré le fameux dicton roumain que la Russie gagne du territoir
au &pens du j'ai constaté le contraire que le Prut recule vers
l'Est Fig. 2. Le rive gauche montre par place l'argile sarmatienne de
base Fig. 1, et l'autre seulement des alluvions.
Les collines se divisent en trois groupes:
a) Entre le vallée de la Jijia et le ruisseau du Bohotin nous avons
la col. Cozia-Surpa avec le promontoir caractéristique Marmora et la
ramification septentrionele Cocos, Voloaca, Rediu.
b) Les collines RAducAneni-Bohotin entre le r. Bohotin et le r.
Mosna.
c) Les collines Crasna, Cräsnita et Dolhesti qui limitent de tous
côtés le bassin supérieur du r. Crasna.
Ces trois groupes sont réunis dans la partie occidentale de la feuille.
La région est constituée par le sarmatien, le pontien et le
ternaire.

Le sarmatien.
Le Sarmatien. Les bassin de Covasna et de sont
constitués par le Sarmatien, qui montre quatre horizons pétrographiques:
1. L'argile inférieure imperméable. 2. Le niveau fossilifre. 3. Les
marnes ou marneuses du second niveau aquifère. 4. Le sable su-
périeur sans fossiles.
La constitution gologique se voit dans la figure 1 page ainsi
que les fossiles dans le texte roumain. Ils appartiennent au sarmatien
inférieur; néanmoins j'attire l'attention sur les marnes calcaires et le cal-
caire Hydrobia qui forme le sommet de la Movila et sur le grés
Hydrobia de Fundul Covasnei.
Le versant oriental de V Le constitution géologique
du versant oriental du peut étre étudiée dans la figure 2. On y
voit les quatre horizons pétrographiques doucement inclinés vers le S. Le
sable supérieur prend un grand développement dans la col. Podisu et
la col. Romanului. Les fossiles trouvés appartiennent au sarmatien infé-
(Wolhynien).
Les collines situées entre le et le Dobrovät.
Le coupe montre les 4 niveaux du sarmatien. L'argile de base
le NO monte la cote 304 Les fossiles du horizon
arénacé représentent le sarmatien inférieur. Le sable du horizon
est trés réduit et constitue seulement les sommet des col. Rosu, Cozir

www.dacoromanica.ro
et Teiului. Les couches plongent vers le SE, ou les ramifications des
collines sont d'un puissant manteau loess, qui ne permet
pas l'observation du soussol.
Les collines, situées entre le et Cuticna.
Le horizon arénacé dans la col. Cetätuia de rusi
prend une importance particulière cause de la faune contient:

ORB. disjunctum Sow.


irregulare Neritina Grateloupiana FÉR.
podolica Bulla Lajonkajreana BAST.
Fabreana d'ORB. Hydrobia ventrosa MONT f.
Tapes gregaria PARTSCH.. Frauenfeldi M. HOERNES.
Modiola navicula DUB. Trochus biangulatus
volhynica sarmato anceps pour la
len subfragilis fois signalé cheznous.
Pholas pusilla NORD, signalé pour la noduliformis idem.
premiére fois en Moldavie. subanceps idem.
Donax novorosicus idem.

Cinq de cette liste sont pour la fois en Mol-


davie. les ont été trouvé par M. SINZOW en Bessarabie dans les co
ches cularia de Kasperowka-Nikolajewka ou prés de Kichi-
new, Orgejew; ainsi elles deviennent un précieux indice pour fixer
de nos couches sarmatiennes, et nous permettent d'affirmer d'une
categorique, que l'oolithe 3 et le sable 4 de
ésente le essar abien. C'est le seul endroit o puisse avec
certitude affirmer ce jour la de ce sous étage en
Moldavie.
Les collines Cozia-Surpa sont recouvertes d'un puissant manteau
de loess, qui ne permet pas observation du soussol; néanmoins je puis
affirmer, que le sable ou le calcaire sarmatien y manque, sur les
considerations theoriques suivantes:
a) Les pentes sont homogènes et sans aucune anfractuosité ou ra-
vin, ce que prouve la perméabilité du loess et Phomogénéité du sub-
stratum impermeable.
b) Sur le plateau Cretu et Rosu on trouve des habitations et des
puits, il en suit que l'imperméable n'est pas une grande profondeur;
que le grés, les sables ou le calcaire sarmatien manque, car la
de ces roches constitue des circonstances défavorables pour le creuse-
ment des puits; en effet dans les endroits ou ces roches se montrent les
villages s'établissent au voisinage de l'argile.
La des puits sur le plateau nous dit encore, que sous
le loess doit exister du sable quaternaire, qui sert la formation d'une
nappe aquifere.
La colline Marmora présente le niveau sarmatien avec un
grés ou un fin oolithe renfermant: Cardium podolica,
Cerithium disjunctum, Hydrobia, Modiola navicula, etc.
Sur le flanc d'un coteau du village Cozia, j'ai une
nappe de glissement postérieur la formation du loess. Fig. 4.
On y voit trois d'argile schisteuse. Entre Jes plis de l'aval le
loess présente une stratification cause de la pression. Le
éme pli a subi un étranglement par l'obstacle de sable, qu'il

www.dacoromanica.ro
190 k.

a rencontré. Ce fénotnéne concorde du reste avec la description, que


fake en 1904, dans le Soc. géol. de France, p. 851.
Les RIducäneni-Bohotin. Le versant méridional
du r. Bohotin est constitué par des marnes argileuses imperméables du
Sarmatien. Vers la source de ce ruisseau on les trouve la hauteur
de 210 m.; Bazga et Räducäneni 170 m.; Bohotin 180 m.; Isaia
elles descendent 160 et dans la colline Räsun 140
L'argile est recouverte par le niveau arenacé représenté par des
et des sables.
A Bazga Fig. 5 on trouve: Modiola navicula podolica
M. variabilis irregulare Solen
fragilis Ceritium disjunctum Sow., Cerith. rubiginosum EICHW.
A RAducäneni le sable est couronné par un oolithe.
La colline Pietrisu Bohotin a été étudiée par M. SABBA STEFÂNESCU
et ensuite par M. Comme la faune de Bohotin est
ressante, nous en insisterons beaucoup plus, que nous n'avons fait sur
les autres localités.
Nous avons dessiné deux : une de face 6 et l'autre 7 de
profil de l'escarpement, nous trouvons :
1. Les marnes argileuses grises avec couches rubéfiées sableuses
et avec du gypse la cote 180
2. Du sable avec Cerithium disjunctum Sow. podolica
Modiola DUB., Cardium obsoletum et Hidrobia
3. Des blocs de grés ou un petit oolithe et une espéce de
calcaire coquillaire (brche) fragile, qui contient les fossile de la
liste (page 174).
4. Du sable fin, quelques d'épaiseur avec Hidrobia et
breux Cerithium disjunctum remaniés.
5. Marnes grises sableuses qui constituent le sommet de la col.
partir de la cote 202 m.
Les marnes et le sable 2 sont recouverts par le sable 6 qui
renferme toutes les espéces signalées par M. S. et surtout
la bréche fragile 7, qu'on peut suivre le long du coteau. Cette roche est
composée de fragments de Lamellibranches de grés sarmatien avec co-
des petits gallets ménilithiques. De plus Isaia trois km. de
j'ai trouvé dans le grés sarmatien vers le sommet de la colline
un Pholas dactylus L.
De ce qui résulte, que cette roche fragile est postérieure
au dépôt des couches sarmatiennes, c'est le résultat d'une érosion
un courant descendant du Nord, car on trouve du ménilithe dans les
alluvions du Prut aussi bien que dans le gravier de sa terrasse inférieure.
Et comme les Lithofages sont des espéces perforantes, qui creusent leurs
habitations dans les roches de leur existence nous dit, que nous
sommes en présence d'une ancienne ligne de rivage.
Dans le mélange des formes de Bohotin j'ai séparé trois catégories:
a) des formes sarmatiennes résistantes ammenées de loin.
Cerithium lignitarum Buccinium Sow., La
Turbo Neumayri Tapes gregaria PARTSCH.,
variabilis

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA 191

b) des formes sarmatiennes régionales Cerithium rubiginosum


C. disjunctum Sow., Hydrobia BRUS, Modiola
cula Cardium , C. obsoletum Solen subfra-
giles
c) des formes plus récentes que le sarmatien.
SINZOW, bessarabica rumana SABBA,
Melanopsis BRUS., M BRUS., Limnium moldavi-
SABBA, Congeria Neumayri ANDR, var moldavica ANDR.
La discussion des faits materiels nous conduit la conclusion,
que la faune de Bohotin représente le Méotique.
A Isaia sur les marnes imperméables 160 m. repose le sable
et l'oolit avec:
Cardium irregulare Eicnw., podolica Modiola
Dun., Solen subfragilis Cerithium disjunctum Sow., Trochus
biangulatus M. HOERNES. Hydrobia.
Vers le sommet de la colline se trouve le grès schisteux j'ai
trouvé Pholas dactylus L.
Le niveau arénacé plonge vers le Sud-Est: Räsun est
150-140 m. et 68-80.
Au dessus du niveau arénacé fossilifere, que nous de nous
occuper, fait suite une argile marneuse gris claire, qui couvre le plateau
de Gorgu engendrant un faible niveau d'eau, preuve les puits creusés
265 m. h. Ce niveau, que nous avons désigné sous le nom de l'imper-
méable supérieur, se rencontre dans la clairière Bacalu vechiu (une source
260 m.) et sur le plateau Bazga et de Räducäneni.
Dans la colline de Gorgu 320 m. commence le sable, qui con-
stitue sans partage le sommet. Nous l'avons désigné sous le nom de
sable supérieur, donc le quatriéme niveau pétrographique de sarmatien.
Les collines Crasna. Dans cette j'ai observé également
les quatre niveaux pétrographiques du sarmatien.
1) Le premier niveau d'argile impermeable se trouve au
village de Mosna la hauteur de 180 m.; tandis que vers le Sud
Podoleni peine il arrive 125 m.
2) Le niveau arénacé fossilifère Cozmesti a une épaisseur
de 50 m. (180-230 m.) avec podolica et Cardium
A Podoleni il commence (130 m.) par un oolithe calcaire avec
diola M navicula irregulare
C. podolica Pholas dactylus LINNÉ; en
suite dans les escarpements la cote 150 m. le sable avec les
mémes fossiles et en outre Solen subfragilis Cerithium disjunc-
Sow. et Hydrobia ventrosa.
3) Le niveau des marnes imperméables supérieures se
montre la cote 240 m., sur le chemin, qui de ce village
conduit Hrusca et se mentient 280 m.
4) L e. commence partir de la cote précé-
dente et constitue les sommets de toutes les collines dela Par
place il renferme des dalles ou des gros rognons surface irreguliére
de grés dur et sans fossiles.
Dans la valée supérieure de la Crasna j'ai reconnue de méme les
quatre niveaux du sarmatien. Fig. 9.

www.dacoromanica.ro
192 R. SEVASTOS

Le Pontien.
Sur les deux versants du village Dumasca et l'Est de Täcuta
les de coteaux sont plaquées depuis la cote 200 250 m.
par des sables sur l'argile sarmatienne du 1-er horizon, rubéfiée et
botée préalablement par une érosion fluviatile; tandisque vers le som-
met de la colline le grés du horizon sarmatien fossilifére.
A Täcuta j'ai trouvé:
Neumayri var. Moldavica ANDR. Sinzowi BRUS.
Limnium moldavicum SABBA. Hydrobia,
A Dumasca le sable renferme:
Congeria Neumayri var. Moldavica Melanopsis Sinzowi BRUS.
ANDR. Melanopsis Andrussowi
Anodonta uniordes Neritina Constantiae SABBA.
? Hydrobia.
Limnium moldavicum SABBA. Planorbis cornu var. Mantelli DUNK.

de Rädiu Galian j'ai trouvé des argiles sableuses


rubéfrées avec Congeria Neumayri var. moldavica ANDR. et une autre
Congeria qui appartient au groupe de subcarinatae et se rapproche d'a-
vantage de C. subcarinata.
La présence de Congeria subcarinata ? et le grand nombre de
ces deux espéces (car la roche en est exclusivement pétrie) dans les
argiles de Rädiu Galian montre des circonstances favorables pour leurs
développement et multiplication, conditions différentes de celles de
hotin, Congeria Neumayri var., moldavica apparaît
que; en méme temps aucune espéce sarmatienne caractéristique ne se
trouve dans les couches Congeria du bassin de la Cuticna; donc
faut admettre, qu'un grand laps de temps s'est écoulé entre ces deux
pour que les espéces sarmatiennes proprement dites soient tout
fait disparues.
Si nous considérons encore, que les dépôts Congéria du bassin
de la Cuticna sont instalés dans des vallées d'érosion et plaqués
de côteau sur l'argile sarmatienne inférieure du 1-er horizon et altérée par
les agents atmosphériques, basse altitude, o ordinairement on ne
trouve pas les couches arénacées du sarmatien nous serons naturelle-
ment induits conclure: que les couches de Dumasca et Radiu
Galian représentent une phase postérieure au Méotique, pendant lequel
se sont des grands érosions sur le sarmatien émergé.
Cette phase aprés le Méotique ne peut étre que le certifié
par la Congeria subcarinata resté en témoin dans ces couches.
Elles correspondentla division moyenne du Pontien Conge-
ria rhomboidea d'aprs M. S. STEFANESCU (Stratigraphie p. 167); tandis-
que d'aprs M. ANDRUSSOW (Dreissensiclae Eurasiens) l'horizon
rieur facies sableux. Ce Pontien présente une ingression vers le Nord.
Les collines situées au SO de Cuticna montrent de méme les quatre
horizons du sarmatien, n'offrant rien de remarquable l'exception des

www.dacoromanica.ro
REGIUNEA RÁDUCÂNENI 193

couches Congeria de Rädiu Galian. En méme temps sur leur versant


méridional prés de le Pontien affleure Valea Luncei fig. 7,
dans une falaise de sable avec:
Neumayri var., Moldavica ANDR. Planorbis cornu
Anodonte sp. grande comme celle de Dumasca. DUNK.
Sinzowi Planorbis sp.
Andrussowi BRUS. Valvata sp.
Constantiae SABBA. Hydrobia
Bessarabica
J'ai rapporté avec probabilité au Pontien les sables 1lydrobia,
lanopsis et Congeria, que j'ai dans le ravin du ruisseau Ursoaia
de Bazga reposant sur l'argile marneuse inférieure sarmatienne
de blocs de et avec la surface rabotée et ravinée préalablement.
Fig. 15.
Le Quaternaire
Le Pleistocén e. Au pied
de 20 m. au dessus de la Dans cette terrasse nous trouvons une
couche de gravier avec des menilithiques. est exploité pour
l'empierrement des routes et renferme: Unio pictorum Lythoglyphus
ZIG. et en temps des fossiles remaniés du sarmatien:
Cardium et Cerithium disjunctum Sow. Le gravier est
recouvert par m. sable argileux, qui fait suite un loessorde sableux
stratifié dépassant deux d'épaisseur.
Le L o es s. La partie méridionale des Bohotin, c'est-A-dier
les col.: Arborasu, Unguru avec ses ramifications: Rosasca,
Mälinca, Zäriste sont dépourvues de la zone arénacée. Elles sont consti-
tuées par l'argile marneuse, la base impermeable du sarmatien, recouverte
de loess le plus souvent par l'interrnéde du sable quaternaire. Les coteaux
sont douces et en homogènes. Le seul ravinement qu'on rencontre
dans la est celle de Eapa dans la col. Unguru, ce qui nous prouve
la perméabilité du soussol, dont le loess jaune avec des concretions
caires dures enveloppe le substratum.
Dans le bassin de la Covasna, le loess prend des aspect diferents
les circonstances topographiques et la constitution
que du substratum.
Le plus caracteristique loess éolien se trouve sur la
Frasin, Hancea et o la terre est plus épaisse, noire et
fertile. Sur la Movila et le loess recouvre le
horizon est plus claire, plus calcaire, pourtant poreux. Sur
le Mesteacän y a un sablouneux resultant de l'altération du
sable supérieur horizon).
s s. Les alluvions du Prut ont une profondeur de
10 métres, fait l'occasion des sondages effectués pour l'alimen-
tation en eau de la ville de Les alluvions de fond qui contien-
nent la nappe d'eau de la plaine sont constituées par un peu de gravier
et du sable fin avec une épaisseur de 6 m. Cette couche permeable
occupe toute la vallée, de sorte qu'elle mesure 5 km. de largeur. L'eau
souterraine de cette nappe contient de grandes quantités de Chlore et
d'Oxide de fer, qui la rendent Au dessus y a du sable
argileux. Le alluvial de la pleine doit au Tchernozom sableux.

www.dacoromanica.ro
194 R. SEVASTOS

Les alluvions de la Covasna reposent sur l'argile marneuse du 1-er


horizon sarmatien rubéfiée et rabotée et montrent trois couches noires
de terre végétale, y comprise la superficielle, qui prouvent deux solu-
tion de continuité de l'alluvionement.
Les alluvions du sont formées de sable et ensuite du
limon sablouneux.

Conclusion
Le sarmatien présente quatre niveaux pétrographiques bien
tinctes. Les argiles marneuses inférieures et le sable avec l'oolithe repré-
sente le Sarmatien inférieur ou le Wolhynien. sable de
est equivalent aux couches Nubécularia donc au Bessara-
bien. Les marnes supérieure et le sable supérieur n'ayant pas de fossiles
ou ne peut affirmer d'une certaine leur mais avec proba-
bilité on peut les rapporter au Bessarabien.
Les couches de Bohotin avec le mélange de faunes appartient au
Meotique. Les Congeries de Galian, Dumasca
et représentent avec certitude le Le sable de Ursoaia
doit étre d'une provisoire rattaché au Pontien.
Le est représenté par le loess avec le sable sous
jacent, par des argiles fluviatiles et par une terrasse de 20 mtres du Prut.
Le sol varie d'aprés les niveaux petrographiques o nous le con-
sidérons. Sur le loess existe le Tchernozom ordinaire dans les col. Cozia-
Surpa et les ramifications méridionales des col. du Bohotin. Sur les argiles
quaternaires un Thcernozom ordinaire lourd p. ex. Dolhesti et Cozmesti.
Sur les sables supérieures dans les contrées forestières feuilles caduques
trouvons la terre grise ou sol des steppes forestires; p. ex. Dolhesti,
d. Rusului. Dans les autres endroits sur le sable supérieure, y a un
sable Tchernozom. Sur les marnes supérieurs on rencontre
un Thhernozom ordinaire subargileux léger. Sur les alluvions du Prut
nous trouvons un Tchernozom sableux.
Février 1908.

www.dacoromanica.ro
C6MUNICARE PRELIMINARA
ASUPRA

BARTONIANULUI DIN JUDETUL PRAHOVA


DE
G. BOTEZ.

Prezenta bartonianului judetul Prahova a fost indicatä de prof.


MRAZEC in 1906 anume la cu Tei, Mäneciu pe Teleajen
la (1). pe scurt (2) tectonica acestor iviri de
bartonian. Ambele localitäti se in marea a carpatic
pe o linie de dislocatie ce desparte cutele zonei de cutele neo-
gene, care trebuie ca o linie de a
telor peste saliferul miocenic.
Linia de incälicare a marginei la prezintä o struc-
imbricatä, dealungul marginii generale apar doi
formati din saliferul miocenic, oligocen, bartonian senonian (3) (in
de sud cenomanian).
In comunicarea de nu mä voi decât de bartonianul din
de sud dela In acest bartonianul e reprezentat prin
gresii cuartoase bogate in foite de mica cu ciment
prin calcare gresoase dure uneori hieroglife.
(4) din Budapesta a determinat calcarul gresos:

de a aceast comunicare, fac o


d-lui prof. KOCH Budapesta precum d-lui prof. LORENTHEY, pentru
bundvointa ce mi-au arätat precum pentru consiliile indicatiunile pretioase ce
mi-au dat timpul lucrárii.
in judetul Prahova. Soc.
Romania, An. XVI, No. 1 2.
(2) ibidem.
(3) Pentru geologica vezi L. MRAZEC et W. TEISSEYRE: Guide des
escursions. III-e international du Pétrole 1907 PI. 2; iar pentru vezi
pl. II prof. 4 MRAZEC TEISSEYRE:
preliminarä asupra structurei geologice a Regiunei
Bustenarip in Acadcmiei Seria II, Torn. XXVIII.
(4) in MRAZEC C.

www.dacoromanica.ro
196 C. BOTEZ

Orbitoides papyracea
aspera GOMB,.
stella
» stellata
Bourgeticrinus Thorenti D'ARcH., (fragmente)
Cidaris (ace),
In iarna am studiat, laboratorul d-lui prof. KOCH, mai
cu deamänuntul gresiile micacee calcarele gresoase; ele
am gäsit o bogatä microfaunä care pe lângä spete1e determinate de
d-1 KOCH (pe care le-am regäsit, afarä de Bourgeticrinus Thorenti
am putut determinh alte 27 de sau genuri cä
prezent fauna cunoscutä bartonianul din de sud este urmä-
toarea:
Protozoare
1. Orbitoides aspera . sp. 12. Nodosaria LINN. sp.
papyracea Bou sp. 13. Textularia laevigata
3. radians D'ARCH. 14. globulus REUSS. sp.
4. stella s 15. Truncatulina pl. sp.
5. stellata H. 16. sp.
6. Cornuspira polygira RE USS. 17. Nodosaria pl. sp.
7. Globigerina bulloides ORB. 18. Nonionina sp.
8. triloba SS. 19. Textularia pl. sp.
9. Dentalina elegans 20. sp.
10. cfr. R EUSS. 21. Fragmente de numuliti mici din
Nodosaria G grupa D'ARCH.
Echinoderme
1. Bourgeticrinus Thorenti
2. Cidaris Hungarica PAVAY.
Briozoare
1. Bathopora scrobiculata K OSCH . 5. Stichopurina simplex KOSCH.
2. cfr. conica H 6. Vincularia REUSS.
3. Idmonea gracillima EUS S. 7. Biflustracfr.macrostoma REUSS.
4. Farcimia bituberculata CA NNU. 8. Eschara sp.

Fragmente indeterminiabile de brachiopode mici.


Ostracode
Cypridee (ateva valve indeterminabile mai de aproape).
Pesti
1. Lamna tortidens .

Din aceastä singure orbitoidele echinodermele pot luate


ca bazä pentru stabilirea unei paralelizäri, de oarece toate celelalte
spete, pretioase pentru recunoasterea faciesului, au o räspandire
verticalä prea mare.

www.dacoromanica.ro
BARTONIANTJLUI DIN JUDETUL 197

Pentru a mai precis locul orizontului dela Sotrile


pentru eocenul superior, vom fauna sa mai
cu fauna paleogen din invecinate cu tara noasta
KocH pe baza faunei determinate de D-sa, considerg calcarul
gresos dela ca un calcar cu briozoare care ar corespunde marnelor
cu briozoare dela Buda dela fauna de mai sus
cea din paleogenul basinului tertiar al Transilvaniei vedem cä cea mai
mare asemänare o prezintä fauna orizontului superior al bartonianului
canoscut sub numirea .Straturi cu briozoare, sau «Marga de (E7)

Tablou de verticala a formelor din eocenicul de


la otrile tertiarul paleogen din basinul al
Transilvaniei
Tertiarul paleogen din basinul
Sistemul Eocenic Sist. Oligocenic
E. Bartonian
FAUNA DE LA
Q

Cornuspira polygira REUSS . .


Dentalina Elegans D'ORB . . .
cfr. pungens REUSS .
Globigerina bulloides D'ORB
triloba REUSS. . .
Gypsina globulus . .
Nodosaria annulifera . .
cfr. obliqua LINN. .
Orbitoides aspera sp.. .
» papyracea .
radians . .
stella
stellata D'ARCH. .
Bathopora scrobiculata KOSCH
cfr. conica HANTK.. .
cfr. macrostoma REUSS.
Idmonea gracillima .. .

Stichoporina simplex .
Vincularia Haidingeri (2)
Bourgeticrinus Thorenti D'ARCH
Cidaris cfr. hungaricus PAVAY .
Farcimia bituberculata CANU .

(1) Datele pentru acestui tablou au fost extrase din:


bildungen des Beckens des Siebenbürgischen Landestheile» Vom. A. Koch. Bu-
dapest 1894.
(2) Aceastä nu e in mai sus am
colectiune cc proveniä din straturilc briozoare din imprejurimilc Clujolui

www.dacoromanica.ro
198 C. BOTEZ

Dupä tabloul imediat s'ar cä fauna bartonianä dela


are, paleogen din jurul Buda-Pestei, asemAnarea cea
mai mare fauna oligocenului inferior.

Tablou de a formelor din emenul dela


tertiarul paleogen din jurul
Duda-Pesta (1).
S. Eocen S. Oligocen
E. Ligurian E. Cathian
FAUNA DE LA
O

Cornuspira polygira
Dentalina elegans
1 cfr. pungens REUSS .
Globigerina bulloides .

. triloba
Gypsina globulus .

Nodosaria. .

cfr. obliqua LINN. sp .


Orbitoides aspera
sp.. +
. radians +
stella +
, stellata +
Bathopora cfr. conica HANTK..
scrobiculata KOSCH..
Biflustra cfr. macrostoma REUSS.
Farcimia bituberculata CANU ..
Idmonea gracillima REUSS . .

Stichoporina simplex
Vincularia Haidingeri
Cidaris cfr. hungaricus PAVAY .
Bourgeticrinus Thorenti D'ARCH

(1) Datele sunt extrase din: Umgebung von Budapest und St.
de F. Schafarzik din toate pe care le citeaza.
(2) + Forme foarte frecuente.

www.dacoromanica.ro
JUDETUL

Aceasta este numai o aparentä, trebue facem urmä-


toarea rectificare:
Cele mai multe din datele ce au servit de bazä acestui tablou sunt
extrase din lucrárile lui Hantken care sub numirea de de
atät straturile bryozoare cât marga de Buda s.str.; cea
mai mare parte din fauna mai cu seamä orbitoidele) pe cari Hantken
o din de provine din straturile bryozoare.
dar paleogenul tertiar din jurul orasului Buda-Pesta fauna
Sotrile cea mai mare asemänare cu fauna orizon-
tului celui mai superior al Bartonianului (Straturi cu briozoare=Str. de
Priabona).
La aceasi concluzie ajungem dacä observäm tabloul urmätor:

Tablou de verticalä a formelor din eocenul de


la otrile tertiarul paleogen din comitatul Gran
(Ungaria) (1)
I. Eocen S. Oligocen
marine
FAUNA (2)

LA
n
o
SOTRILE

Cornuspira polygira . .
Dentalina elegans D'ORB. . .
cfr. pungens REUSS . .
Globigerina triloba REUSS . . .
Gypsina globulus REUSS. . . .
Nodosaria annulifera . .
» cfr. obliqua LINN. sp. .
Orbitoides aspera sp. .
papyracea sp. (4)
radians D'ARCH. . .
» stella . .
stellata L'ARCH. .
Textularia cfr. laevigata D'ORB.
Batopora cfr. conica (3) HANTK.
Bourgeticrinus Thorenti D'ARCH.
Globigerina bulloides D'ORB. .

(1) Die Verhältnisse des Braunkohlengebietes.


Mitth. a. dem. Iahrb. der K. U. G. Anstalt I. B. I. H. 1872 Pest.
(2) HANTKEN cuprinde sub denumire:
a) foarte bogatä in bryozoare orbitoide pe care o para-
lelizeazA cu Str. de Priabona.
superioarä in care bryozoarele orbitoidele sunt extrem de rare
foraminiferele sunt foarte numeroase.
(3) D'intre bryozoarele din fauna dela uumai spetA se gäseste
in tertiarul paleogen din comitatul Gran. E de observat devi HANTKEN
spune bryozoarele sunt f. numeroase in aceste straturi totusi nu
f. putine ceeace aratA cA acea de bryozoare e putin studiatA.
(4) In straturile cu Nummulites Tchihatchefi.

www.dacoromanica.ro
care ne aratä fauna clela Sotrile are cea mai mare
nare paleogenul tertiar din Gran cu fauna grupei inferioare
a straturilor marine inferioare din oligocet, grupa pe care tnsusi
o paralizeazä cu straturile de Priabona.
Fauna eocenä dela Sotrile are cea mai evidentá asemänare cu
fauna de Priabona dnpil cum se poate din tabloul
de mai jos. In special e de observat toate de orbitoide din
de sud dela se gäsesc reprezentate in fauna straturilor de
Priabona.

FAUNA DELA
-
Cornuspira polygira REUSS. .
Dentalina elegans
cfr. pungens REUSS.
Globigerina bulloides D'ORB.
triloba
Nodosaria annulifera
cfr. obliqua LINN. sp. . .
Orbitoides aspera
, papyracea sp. .
. radians
stella
stellata D'ARcH.
Gypsina globulus REUSS
Batopora cfr. conica HANTK.
scrobiculata KOSCH.
cfr. macrostoma REUSS .
Idmonea gracillima
Stichoporina simplex KOSCH
Vincularia Haidingeri REUSS
Cidaris cfr. hungaricus PAVAY . .
Bourgeticrinus Thorenti .

Die Priabona-schichten und ihre Fauna von Dr. Paul Oppenheim. Palaeon-
tographica, Stuttgart 1900-'901.
(2) Ueber eine Mikrofauna aus dem Alttertiaer der Westgalicischen Karpa-
then von V. Uhlig. de K. K. Geol. Reichsanstalt 1886 36. Heft. 1.
Grzybowski: Bulletin de des Sciences de Cracovie pag. 54
(4) G. M. Murgoci: Gisements du succin de Roumanie.
S. Athanasiu: Beobachtung. in den Nordmoldauischen Ostkarpathen
den K K. geol. Reichsanstalt 1889 No.

www.dacoromanica.ro
BÁTONÍANULtA

Concluzia la care ajungem aceste comparatiuni este dar


straturile bartoniane din de sud dela Sotrile trebuiesc conside-
rate ca reprezentand orizontul straturilor de Priabona, straturi cari for-
orizontul mai superior al Bartonianului. concluzie con-
cordä prezenta mici din grupa gplicatae» (1).
In Carpati, din noasträ, (2) esim faune ase-
mänätoare in Moravia (3) in la Wola Luzánska (4) si la
(5). Grzybowski ce straturile dela sunt in
lungirea celor dela Wola Luzánska ce fauna
zice: acestor straturi este deci, a spus la
limita eocen oligocen». Prezenta brahiopodeIor mid in fauna
priaboniana din sud dela ne facies ase-
mänätor cu al straturilor dela Wola Luzanska, privinta aceasta
voiu reveal mai de oarece am colectat in ce apare la nord
Sotrile, chiar in zona un material mai bine conservat pe care
nu am avut timp sä-1 studiez.
In tara Carpati se asemänätoare cu cea de
care ne
1. La Neagra unde ATHANASM numuliti mici,
briozoare orbitoide depozite paleogene pe care le considera ca
limita intre eacen (Etajul Bartonian-Ligurian);
2. In valea Puturoasä la Cälimanesti Purdoi la Olänesti
de unde a determinat o faunä pe care o aseamänä acea
a orizonturilor superioare ale eocenicului superior din Transilvania.
Cum vedem comparatia cu depozitele tertiare paleogene din Car-
pati formulatä mai sus straturile bartoniane din
de sud dela orizontului straturilor de Priabona,
orizontul mai superior al bartonianului.
De oarece fauna in aceastä comunicare nu reprezinta decât
o parte din fauna eocenului solzului de sud dela este
matur a asupra faciesului depozitelor respective; aceasta imi pro-
pun a face numai ce voi studiat complect aceastä precum
fauna sedimentelor bartoniane ce apar la nord de chiar
zona

(1) Din de sud dela nu posed fragmente mid


indeterminabile mai aproape.
(2) Vezi precedent.
(3) : Vorkommen von orbitoidenkalkstein bei Frankstadt in
Verh. der K G: R. p. 264.
(4) Vezi pag. preced. nota
(5) Vezi pag. preced. nota 3.

www.dacoromanica.ro
202

COMMUNICATION PRÉLIMINAIRE
SUR LE

BARTONIEN DU DISTRICT DE PRAHOVA


PAR
GH. BOTEZ

RÉSUMÉ
La du bartonien dans le district de Prahova fut indiquée
par Mr. le Prof. MRAZEC en 1906 cu Tei, prés de MAneciu, sur
la riviére de Teleajen, et Sotrile Voici en résumé d'aprs Mr. le
MRAZEC (2) la tectonique de ces affleurements du bartonien : Les
deux localités se trouvent dans la grande zone du flysch des Carpates
sur une ligne de dislocation qui sépare les plis de la zone du flysch
des plis néogénes, dislocation qu'on doit considérer comm une ligne
de chevauchement des plis du flysch sur le salifère
Cette ligne de chevauchement présente une structure imbri-
quée car le long du bord du flysch apparaissent ici deux écailles
formées chacune par le salifère miocéne, l'oligocène, le bartonien et le
(recaille aussi par le cénoma.nien) (3).
Dans la présente communication je m'occuperai seulement du bar-
tonien de l'écaile méridionale de Sotrile. Dans cette écaille le bartonien
est représenté par des grés quartzeux riches en pailIettes de mica blanc
avec un peu de ciment calcaire et par des calcaires gréseux sans mica,
durs et quelque fois avec hieroghyphes.
Mr. le Pof. (5) de Budapest a dans le calcaire gréseux:
Orbiloides
aspera
stella
stellata D'ARcH.,
Bourgeticrinus (des fragments)
Cidaris (radiotes)
Durant l'hiver dernier j'ai dans le laboratoire de Mr. le
KOCH, d'une manire détaillée, tant les grés micacées que les cal-
caires gréseux; j'y ai trouve une riche microfaune dans laquelle, en sus
des espéces déterminées par Mr. le Prof. (que j'ai retrouvées
l'exception de Bourgeticrinus Thorenti d'ARcH.,) j'ai vingt
sept espéces ou genres et par consequent la faunne connue
dans le bartonien de l'écaille méridionale de Sotrile est la suivante:
Je remplis un agréable devoir remerciant Mr. Prof. KOCH de Budapest
et Mr. Prof LORENTHEY, pour les conseils et les précieuses indications qu'ils ont
bien voulu me donner pendant l'exécution de ce travail.
(1) MRAZEC: presenta bartonianului in J. Soc.
An. XVI. No. 2.
(2) ibidem.
(3) Voyez pour la carte géologique: MRAZEC et TE1SSEYRE : Guide des
excursions. III-e Congrs international du Pétrole. 1907 Pl. I, 2; et pour le
MRAZEC Comunicare preliminard asupra structurii geologice a
Anal. Acad. Rom. Seria II Torn. pl. II prof. 4.
(5) KOCH in MRAZEC 1.

www.dacoromanica.ro
BARTONIANULUI DIN JUDETUL PRAHOVA

1. aspera sp. 12. Nodosaria cfr. obliqua LINN. sp.


2. papyracea sp. 13. Textularia cfr. laevigata
3. radians ARCH. 14. Gypsina globulus sp.
4. stella sp. 15. Truncatulina pl. sp.
5. stellata D'ARCH. sp.
6. Cormespira polygira REUSS. 17. Nonionina sp.
7. Globigerina bulloides D'ORB. 18. Textularia pl. sp.
8. REUSS. 19. Cristellaria sp.
9. elegans D'ORB. 20. Nodosaria pl. sp.
10. pungens REUSS. 21. Fragments petites nummuli
Nodosaria annulifera tes du groupe tplicatae,
Bryozoaires
1. Bathopora scrobiculata Koscx. 5. Stichoporina simplex KOSCH.
2. conica HANTK. 6. Vincularia Haidingeri
3. Idmonea gracillima REUSS. 7. cfr.macrostoma
4. Farcitnia bituberculata CANNU. 8. Eschara sp.
Brachiopodes
Des fragments indéterminables de petits brachiopodes.
Ostracodes
Des (quelques valves indéterminables).
Echinoderms
1. Bourgeticrinus horenti D'ARCH
2. Cidaris cfr. hungarica
Poissons
Lamna contortidens AG.
De toute cette faune seules les et les échinodermes
peuvent étre employees pour établir un parallelisme, car toutes les autres
formes, précieuses pour la connaissance du facis, ont une trop grande
répartition verticale.
Pour determiner plus précisément la place de l'horizon de
dans la division établie pour l'éocéne supérieur nous allons comparer
sa faune d'abord la faune du tertiaire paléogène des pays voisins de
notre pays.
Mr. en s'appuyant sur la faune qu'il a con-
sidôre le calcaire gréseux de &ant un calcaire bryo-
zoaires qui correspond aux marnes bryozoaires de Buda et de
Si nous comparons la faune énumérée plus haut celle du tertiaire
paléogène (1) de Transylvanie nous voyons que notre faune la
ressemblance la plus grande avec la faune de l'horizon superieur du
(1) Voir dans le texte roumain le premier tableau (Tableau de répartition
verticale des formes du bartonien de dans le tertiaire paléogne du bassin
tertiaire de Transylvanie) formé extraites de: Tertiaerbil-
dungen des Beckens des Siebenbürgischen Landestheiles» von A. KOCH. Budapest
1894. Vincularia Haidingeri REUSS n'est pas indiquée dans ce travail, mais je l'ai
trouvé dans une collection qui provenait des couches bryozoaires des environs
de KolozsvAr.
5

www.dacoromanica.ro
C. BOTEZ

bartonien, horizon connue sous la de «Couches bryozoai-


ou 'Margue de (E7).
le tableau suivant (1) parait que la faune bartonienne
de- dans le tertiaire paleogène des environs Budapest, la
ressemblance la .plus grande avec la faune de inferieur. Ce
n'est qu'une apparence car il faut faire la rectification suivante :
A peu toutes les données qui ont servi pour former ce ta-
bleau sont extraites des travaux de HANTKEN qui sous la denomination
'Marne de Buda» comprenait tant les couches bryozoaires que la
marne de s. str.; d'autre part li plus grande partie de la faune
(et spécialement les orbitoldes) que NTKEN cite comme provenant de
la marne de Buda provient des couches [marnes] bryozoaires.
Par consequent dans le paléogène tertiaire des environs de la ville
de Budapest la faune bartonienne de nous parait avoir son
valent stratigrafique dans horizon supérieur du bartonien (Couches
bryozoaires, Couches de Priabona).
La méme conclusion s'impose si nous examinons le tableau suivant
(2) qui montre que la faune bartonienne de a, dans le tertiaire
paléogene du de Gran, son correspondant dans la faune des
couches du groupe inférieur des couches marines inférieures de Poligocène,
groupe que HANTKEN lui méme compare au couches de Priabona.
La faune artonienne de otrile a la plus evidente ressemblance
avec faune des couches de Priabona comme on peut s'en con-
vaincre le tableau suivant (3). Il est specialement remarquer
(1) Voir dans le texte roumain le deuxiéme tableau. (Tableau la répartition
verti cale des formes du bartonien de dans la tertiaire paléogne des envi-
rons de la ville de Budapest). Ce tableau est les données extraites
du travail de F. SCHAFARZIK: 4Die Umgebung vom Budapest und St. 1904.
et de tous les travaux cités dans ce travail.
(2) Voir dans le texte roumain le troisieme tableau (Tableau de la répartition
verticale des formes du bartonien de dans le tertiaire paléogne du comité
de Gran dont les sont extraites de: 'Die Verhaltnisse des
Braunkohlengebbietes von M. HANTKEN. Mitth. aus dem Iahrb. der U. G. Anstalt
L B. H. 1872 Pest. Dans ce travail HANTKEN reunit sous la dénomination de
marines inférieures
b) un groupe supérieur dans lequel les bryozoaires et les orbitoides sont
trémement rares tandis que les foraminifres sont nombreux.
a) un groupe inférieur riche en bryozoaires et en orbidoides, qu'il
compare aux conches de Priabona.
Dans ce méme travail HANTKEN dit que les bryozoaires sont nombreux
dans les çouches tertiaires paléognes du comité Gran mais n'en cite que
quelques ce qui montre que cette faune bryozoaires est peu
C'est pourquoi on ne trouve sur notre tableau- que Bathopora conica HANTK,
qui est la seule espce de bryozoaire commune la faune de Gran et celle de otrile.
(3) Voir dans le texte roumain le tableau dont les données sont extraites
les couches de: Priabonaschichten und ihre Fauna von Dr.
P. OPPENHEIM. Palaeontographica Stuttgart 1900 Pour les couches de Wola
Luzanska de: Ueber eine Mikrofauna aus dem Alttertiaer der Westgalicischen Kar-
pathen von V. UHLIG. der K. K. Geol. Reichsanst. 1886 Bd. 36 H. 1.
Pour les couches de Dukla: Grzybowski: Bulletin de l'Académie des Sciences
1894 pag. 54.
Pour les couches et Oläne§ti de:
Giessements succin de Roumanie G. M. Asociatiunea
înaintarea rrspandirea Memoriile Congresului dela Ia$
Pour les couches de Neagra de:
Geol. Beobacht. in den Nordmoldauischen Ostkarpaten von S. ATHANASIU.
Verh. der K. K. geol. Reichsanst 1899 No.

www.dacoromanica.ro
BARTONIANULUI DIN PRAHOVA 205

que toutes les espces qu'on trouve dans la faune


nienne de sont représentées dans la faune des couches de Priabona.
D'aprs ces comparaisons nous devons donc conclure que les cou-
ches bartoniennes de Pécaille méridionale de Sotrile doivent étre con-
siderées comme représentant l'horizon des couches de Priabona, couches
qui forment l'horizon supérieur du bartonien. Cette conclusion concorde
aussi avec la des petites nummulites du groupe 4plicatae
Dans les Carpathes, en dehors de notre (1) pays, on trouve des
faunes plus ou moins comparables celle de en Moravie (2) et
en Galicie Wola Luzanska (3) et Dukla (4). Gryzbowski (5), aprs avoir
montré que les couches de sont le prolongement de celles de
Wola Luzanska, dit: de ces couches est donc, ainsi que Uhlig
la dit, la limite entre l'éocne et l'oligocne». La de
petits brachyopodes dans la faune priabonienne l'écaille méridionale
de nous indique un facis trs ressemblant celui des couches
do Wola Luzanska, mais sur cette question je me de revenir
plus tard parce que j'ai trouvé dans l'éocne qui affleure plus au nord
de en pleine zone du flysch, un mieux que je
n'ai pas encore eu le temps d'étudier.
Dans les Carpathes de notre pays on trouve des formes
rables celle de Sotrile dans les localités suivantes:
1) A Neagra S. ATHANASIU indique des petites nummulites,
des bryozoaires et des dans des sediments paléogènes qu'il
considre comme formant la limite entre l'éocne et l'oligocne. (Etage
Bartonien-Liguri en). (6)
2. Dans Valea Puturoasà, prs de et clans la
Purdoi, prs de Oanesti, o Mr. le a une faune
qu'il compare celle des horizons supérieurs de Péocne supérieur de
Transylvanie. (7) Donc la comparaison avec les tertiaires paléo-
Ones des Carpathes confirme la conclusion formulée plus haut c'est
dire que les couches bartoniennes de l'écaille méridionale de
apartiennent l'horizon des couches de Priabona, l'horizon supérieur
du bartonien.
La faune dans cette communication représentant
ment une partie de la faune de Pécaille méridionale de
il serait encore de se prononcer sur la facis des dépôts qui
contiennent cette faune ; c'est ce que je me propose de faire seulement
aprs avoir étudié complètement cette faune et aussi la faune des
ments bartoniens qui affleurent plus au nord de dans la zone
du flysch.

(1) Voir dans le texte roumain le tableau


(2) Rzehak: Vorkommen von Orbitoiden Kalkstein bei Frankstadt in
der K. G. R. 1901 pag. 264.
(3), (4) Voir la page la note 1.
(5), (6), (7) Voir la page précédente la note 1.

www.dacoromanica.ro
' '

411

. -.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și