Grădinescu Ioan-Traian

Notițe epoca bronzului, Cultura Costișa-Komarov

DETALII

-epoca bronzului in spatiul carpato-dunarean tine mai bine de 2500 de ani

-trecerea de la epoca neo-eneolitica la epoca bronzului este si ramane un mister pentru

arheologie, deoarece nu se prezinta date concrete in ceea ce priveste tranzitia de la o epoca la
alta

CULTURA COSTIȘA-KOMAROV

- Cultura Costișa-Komarov, ce leagă Moldova și Transilvania in epoca bronzului mijlociu

-exista aproximativ 50 de asezari descoperite ce apartin culturii Costisa-Komarov, incluzand

necropole si diverse materiale arheologice

- aceste asezari se intalnesc cel mai des in judetele Neamt si Bacau in regiunile subcarpatice,
acolo unde geografia permite o stabilire de lunga durata a populatiei, mai ales prin existenta
sării obținute prin diverse izvoare de apa sarata.

- la vest de Siret nu exista decat cateva descoperiri de fragmente ceramice de tip Costișa-
Komarov

-majoritatea complexelor funerare se intalnesc deseori in zona de nord a Moldovei, printre

care enumeram 3 in jud Suceava, 3 in judetul Borosani si un al 7 lea sit la extremitatea sudica
a liniei de apartenență a culturii Costișa

- descoperirile din regiunea estica de apartenenta a culturii Costisa au aratat ca cele mai multe
descoperiri de ceramica veche se gasesc aici, mai mult decat in zona subcarpatica unde exista
2 situri consacrate ale culturii Cosișa

ASEZARILE

- Se observa un interes crescut pentru populatia culturii Costișa-Komarov de a se stabili

in zone de tip terasa, cu toate ca s-au descoperit asezari in toate formele de relief ,dar
mai cu seama in zonele inalte
Grădinescu Ioan-Traian

- Datorita informatiilor incomplete de pe teren, nu putem intocmi o tipologie a

asezarilor dintre Carpati si Prut pentru bronzul mijlociu, situație valabila si pentru
culturile Komarov din Ucraina
- Asezarea de la Costița a avut cea mai indelungata durata de locuire pt cultura Costișa
si se gaseste in stanga raului Bistrița, pe un țăpșan de forma elipsoidala denumit
Cetățuia, marginit fiind de râpi adanci si imprejmuit cu 2 șanțuri de aparare + inca
unul pe latura de Sud-Vest
- Situl de pe Dealul Ghindaru a fost folosit tot de către cultura Costișa ,situat in zona
subcarpatica a Moldovei la 50 de km de Borlești, se întrunesc langa raul Tazlău Sărat,
caracteristicile unei mici cetăți, avand un șanț de aparare si vai adanci
- Explicatia cu privire la situl din Dealul Ghindaru arata interesul de a apara trecatoarea
care duce spre depresiunea Trotuș-Cașin și chiar spre Transilvania, chiar si apararii
izvoarelor de apa sarata din arpopiere
- Stațiunea de la Siliștea , Pe Cetățuia , aflat la 450 m altitudine, a fost descoperit un sit
la fel de interesant. Aici s a descoperit o suprafata triunghiulara cu o de circa lungime
de 100 m . Zona fiind impadurita, cu o asezare delimitata si aparata pe 2 laturi, are o
pozitie dominanta si prezinta o buna vizibilitate.
- Ca exemplu de zone preferabil înalte pt cultura de tip Costișa-Komarov putem da și
stațiunea de la Lunca-Poiana Slatinei unde se află la o altitudine de circa 550 m , iar
Cetățuia-Oglinzi prezintă în imediata apropiere șanțuri defensive.
- Se pare ca această civilizație ce ii apartine si asezarea Păuleni-Dealul Cetății din jud.
Harghita avea motive întemeiate de a construi fortificații în jurul asezarilor, pt
protejarea resurselor de o importanță majora
- La Văleni și Botoșana sunt singurele amănunte care ar mai putea avea importanta
pentru reliefarea caracteristicilor principale ale asezarilor bronzului din Moldova ,cu
toate ca asezările se află la o joasa altitudine fata de siturile mentionate anterior
- Informațiile nu sunt nici decum suficiente, asta aplicându se si pentru statiunea
Mihoveni unde cercetările se află in deplina desfasurare, iar specificul asezarii
culturale nu poate fi incă pronunțat. Un lucru este sigur si acela este ca la Lunca se
află un punct de exploatare a sării, iar pt celelalte statiuni, s au descoperit 1-3
fragmente ceramice, asa ca nu putem sa vorbim despre o asesare propriu-zisa

LOCUINȚE ȘI VETRE

- Locuințele
Grădinescu Ioan-Traian

- Ca si acum 30 de ani, descoperirile arheologice din partea de nord a Moldovei cu

privire la locuintele comunitatilor Costișa-Komarov nu au scos la iveală materiale
foarte concludente
- La stațiunea Costișa s-a documentat existența unei locuințe de formă rectangulară,
prezentând o podină de lut, fapt datorat prezenței resturilor de chirpic ars care păstrau
urme ale amprentelor de nuiele, a unui colț de perete și a unor porțiuni de lipitură arse
- La Borlești a fost indentificată o locuință fără platformă, cu dimensiuni de aproximativ
4/2,80 m care aveau pereți subțiri, probabil din lemn, susținuți pe o temelie din piatră
de râu. Acoperișul era făcut din nuiele și resturi vegetale, fiind sprijinit pe pari cu
diametrul între 0,10-0,15 m
- La Poduri au fost surpinse urmele unui complex de locuire de suprafață, cu podeaua
ușor adâncită, cu o structură ușoară, reprezentând probabil o colibă cu diametrul de
aproape 2 m, în care s-au găsit vase fragmentate, pietre și resturi osteologice
- Pentru Văleni nu exista un complex de date pentru a formula o concluzie privind
specificul și tipologia locuințelor acestei culturi
- VETRELE
- Ca și în cazul locuințelor, informațiile pentru vetre sunt lacunare
- La Costișa apare o lipitură a vetrei din secțiunea 3 și vatra din secțiunea 4, cu 2
refaceri. Ambele complexe au avut cruste subțiri și sfărămicioase
- La Borlești în partea de nord-vest a locuinței s a cercetat o vatra de aproximativ
0,45/0,60 făcută din bolovani și cu gardină, lângă avea și 2 râșnițe, ceramică, o dăltiță
din bronz și două cosoare de gresie. La aproximativ 20 m de complexul de locuire a
mai fost găsită o vatră de formă ușor ovală, făcută din pietre plate așezate pe un strat
de pietriș. Pe cea de-a doua vatră s-au găsit fragmente din 2 cești, un cosor de gresie și
un vârf de silex cu baza concavă
- O altă vatră ce poate fi atribuită culturii Costișa a fost descoperită la Dulcești-Grădina
de Zarzavat. Acesta a fost observat la malul pârâului Valea Neagră, cu ocazia unor
sapături din 1988, la o adâncime de aproximativ 0,40 m. Pe suprafața vetrei, din care
se mai păstra o porțiune cu diametrul de circa 0,30 m și grosimea de 0,035 m, s-a găsit
un fragment ceramic cu triunghi hașurat.

MORMINTE
Grădinescu Ioan-Traian

- Până la începutul anilor 1980 nu s-a putut vorbi despre existența unor necropole
apartinand complexului Costișa-Komarov-Bjaly Potok în Moldova, dar ca urmare a
cercetărilor avute s-au descoperit câteva caracteristici ale practicilor funebre
- Începând cu nordul Moldovei unde aria de existență a culturii Komarov este mai
răspândită , arheologii polonezi si cei ucrainieni au demonstrat ca specific acestor
civilizații sunt necropolele tumulare cat si cele plane. Necropolele tumulare ,asa cum
estecea de la Komarov, în care s au săpat peste 80 de movile, conțin de obicei un
singur mormant de inhumatie, cu unul sau mai multe schelete in pozitia intins pe spate
sau chircit, dar si mormintele de incineratie care, in general, nu se afla la adancimi
mari
- S au descoperit si resturi de lemn langa scheletele din mormintele de inhumatie, iar
langa unele morminte centrale unde se afla barbati orientati cu capul spre vest, se
gasesc schelete de femei sau copii. S a constatat la unele morminte ca unii indivizi nu
au fost arsi inainte de inhumare, iar in alte locuri, oasele prezentau arsura. Tumulii in
care este atestat ritul incineratiei contine unul sau mai multe morminte in urne sau
grupari de oase arse, impreuna cu resturi ale rugului cinerar
- Grupul Bjaly Potok are ca specific necropolele plane, scheletele aflandu se in gropi
simple sau ingradite cu lespezi de piatra de grosimi diferite. Ca inventar funerar au
fost remarcate : ceramica, silexul, unele obiecte de podoaba din metal, oase de animale
domestice
- In Moldova pana la aceasta data sunt cunoscute un numar de 7 descoperiri dar la unele
exista anumite semne de intrebare: Cotârgaci, Hârtop, Horodnic de Jos, Poduri,
Prăjeni, Șserbănești și Vlăsinești, grupate in cea mai mare parte in judetele Botosani si
Suceava, intr- o zona apropiata din punct de vedere geografic de unele cimitire ale
culturii Komarov de pe teritoriul Ucrainei
- Cele mai sigure descoperiri sunt cele de la Prăjeni- Lutărie, unde au fost descoperite in
M1 (mormântul 1) un schelet distrus cu picioarele chircite pe dreapta, capul era dispus
spre Sud, iar la picioare cel inhumat avea o „ceașcă bitronconică cu două torți” , din
pastă cu nisip, cioburi și cochilii pisate, decorată cu triunghiuri. În M2 , ce s a
conservat mai bine, a fost descoperit un schelet așezat pe partea dreapta, cu capul spre
est, picioarele chircite și brațul drept adus in fata. Langa gambe se afla o ceasca cu
doua torți simple suprainaltate, lucrata din pastă conținând nisip cu bobul mare, arsă
inegal. Acest timp de vas este tipic complexului Costinaș-Komarov. La M6 a fost
descoperit fragmente ceramice la nivelul picioarelor cat si elemente ritualice și chiar
Grădinescu Ioan-Traian

stratigrafie. Acest schelet se află pe partea stângă, cu picioarele foarte chircite si capul
spre Nord-Est, bratul drept era intins pe langa corp, cu palmele peste picioarele
indoite, iar mana stanga era indoita din cot, in fata genunchiului drept. Alături de
aceste complexe, la Prăjeni se pare că au fost și alte morminte asemănătoare care au
făcut parte dintr-o necropolă plană, distrusă de locuirile ulterioare și de cei care au luat
lut pentru construcții
- Sintetizând, putem spune că aceste așezări de tip necropole din jumătatea de nord a
Moldovei găsim satisfacere arheologică reprezentată prin descoperirile avute, întâlnind
totodată și câteva fragmente de ceramică Costișa-Komarov. Dar ceea ce mai atrage
atenția în mod deosebit sunt si scheletele de copii din Prăjeni, care nu pot fi judecate
totuși decât prin prisma hazardului descoperirilor