Cultura Gumelnia i cultura Slcua

Prin caracteristicile sale epoca neolitica se deosebeste mult de celelalte doua epoci precedente :
paleolitica si mezolitica.Trecerea nu a fost brusca ci s-a produs treptat , de la o regiune la alta .Elementul
determinamt in toate progresele realizate a fost cel de natura economica.
Pana atunci oameni obtineau hrana ,aproape de-a gata , din natura , pe calea culesului ,
pescuitului si vanatorii , ei fiind denumiti consumatori. Spre deosebire de ei , membrii comunitatilor
neolitice au devenit producatori , continuand totusi sa dobandadeasca o parte din hrana practicand si
vanatoare , pescuitul si culesul.
Activiatea intensa a arheologilor romani pentru studierea epcoii neolitice a dus la imbogatirea
deosebita a documentarii despre aceasta epoca indepartata. S-au descoperit si definit pana acuma peste
20 de culturi neolitice , fiecare cu mai multe faze si etape de evolutie.In cele ce urmeaza voi incerca sa va
expun pe scurt datele despre evolutia Culturii Gumelnita si Culturii Salcuta.
In Dobrogrea , Muntenia si in sudul Moldovei se dezvolta in neoliticul tarziu si final o cultura
caracterizata , din punct de vedere arheologic prin ceramica pictata cu grafit si alte elemente de continut
propriu , cum este de pilda , tipul de asezare tell. Asadar cultura Gumelnita a luat nastere din aceste
asezarii numite tell care inseamna in limba araba deal sau magura.
Triburile culturii Gumelnita se inrudeau de aproape cu acelea ale culturii Salcuta , a carei arie se afla la
vest de cea gumelniteana.In perioada de maxima dezvolatare a sa , cultura Gumelnita si-a impletit
puternic elementele sale de continut cu cele ale culturii Salcuta , incat in structura lor sunt asa de multe
trasaturi comune , incat unii cercetatori considera ca ambele culturi formeaza una singura , desi in
realitate , triburile culturii Gumelnita si acelea ale culturii Salcuta , cu toate ca erau irudite intre ele , au
dezvoltat totusi o cultura proprie.
In urma cercetarilor recente s-a lamurit geneza si evoutia specifica fiecarei culturi. Cultura Salcuta
s-a dezvoltat pe fondul Vinca omogen , in schimb cultura Gumelnita s-a format pe o baza eterogena ,
cuprinzand culturile Maritza din Bulgaria meridionala ,Hamangia din Dobrogea si cultura Boian dintre
Balcani si Carpati.
Comunitatile omenesti din aceasta vreme locuiau , in pincipal , in asezari in forma de tell , fie
inconjurat de toate partile de apa sau expus inundatiilor, fie numai pe trei parti si in cazul acesta legatura
cu uscatul se facea pe un teren foarte ingust , fie in marginea lacurilor sau pe panta unor coline ori pe
promontoriul teraselor.
Tipul principal de locuinta este casa de suprafata , care are un plan rectangular.Unele case
gumelnitene sunt prevazute cu pridvor , fiind deci de tip megaron, care in anatolia era deja raspandit din
orizontul Troia .In general este vorba de locuinte de mici dimensiuni aparatinand unor familii mici.In
incaperi erau amenajate locuri speciale pentru cult , vetre si lavite pentru dormit.
Uneltele de silex sunt exceptional de numeroase , variate si diferentiate. Se remarca si prezenta
varfurilor de lance si sageata din silex , cat si a securilor grele . Materia prima era procurata din
zacamintele de silex din prispa prebalcanica si din cele de la nord de Dunare. Topoarele perforate si cele
plate , cat si sapaligile din corn de cerb , dalti de os si corn , sule de os , etc formau un foarte bogat
utilaj.Obicetele de metal erau cunoscute inca din etapa neoliticului mijlociu , acum ele se inmultesc ,

aparand securile grele in forma de pana ,care contineau o mare cantitate de cupru precum si securile cu
doua brate si lamele de briceag.
Mestesugul casnic al torsului si tesutului s-a dezvoltat.S-a perfectionat si tehnica si arderea
ceramicii in cuptoare speciale.Formele , in general , se asemana cu cele din aria Salcuta.La fel si pictura
cu grafit si pictura cruda sunt aceleasi.Vasele askoi sunt mai frecvente insa. Se cunoaste o plastica
antropomorfa de lut si os foarte bogata, in mod sporadic s-au raspandit si idolii de piatra si marmura .La
originea plasticii gumelnitene sta plastica din cultura Hamangia.
Spre sfarsitul evolutiei culturii Gumelnita , cresterea animalelor se intensifica , se cresteau bovine ,
ovine ,capre ,porci .Au fost descopreite depozite de grau carbonizat , uneori in foarte mari cantitati si
seminte de canepa carbonizate , ceea ce arata ca aceasta planta textila era deja cultivata de catre
oamenii culturii Gumelnita.
Ritul de inmormantare era imhumatia in pozitie chircita sau adunata.Tipul antropologic
predominant era cel mediteranoid.Populatia gumelniteana avea un caracter eterogen.
In Oltenia si banatul de este si in tinuturile incojuratoare de la Dunare , pe fondul culturii vinca a
luat nastere cultura Salcuta.
Comunitatile culturii Salcuta se asezau pe locuri inalte cum este Piscul Cornisor de la salcuta , pe
terasele din vecinatatea apelor , iar la periferia estic asi dus estica a arie raspandirii sale , se foloseau
tell-urile , sub influenta culturii Gumelnita.Locuintele erau de doua tipuri: a) colibe sau locuinte mai mici
asezate in randuri paralele , dupa o regula stabilita si b) locuintele mari , cu patru laturi , avand una sau
doua incaperi .
Uneltele din piatra , silex , os si corn s-au inmultit considerabil in raport cu etapa anterioara.Foarte
frecvente sun sapaligile din corn de cerb si rasnitele de diferite dimensiuni si forme , care arata laolalta ca
s-a intensificat cultivarea plantelor .
In privinta ceramicii , unele forme se dezvolta direct din repertoriul Vinca , altele prezinta mari asemanari
cu ceramica Gumelnita , altele isi au originea in sud , cum este de pilda vasul in forma de rata ,
asemanator vasului grecesc numit askos.Caracteristice sunt cestile cu doua torti laterale si cescutele
scunde cu torti prevazute cu o prelungire ascutita.
Pictura folosita in decoratia vaselor de lut este cea cu grafit.Motivele decorative au un character
geometric si se aseamana cu cele din ceramica Gumelnita.apare si decorul spiralic.Pictura cu grafit este
mai bogata in faza timpurie si mijlocie.In chip cu totul sporadic se intalneste si pictura propriu zisa , in
tehnica superioara , aplicata inainte de arderea vasului . Se practica intocmai ca in cultura Vinca si
pictura cruda , dar pe o scara mai redusa.Plastica nu este atat de bogata ca cea din aria Gumelnita si
formele intalnite sunt in general comune ambelor culturi.Pe baza stratigrafiei si tipologiei , cultura Salcuta
a fost periodizata in 4 faze principale.Ultima nu este uniform intalnita in toata aria de raspandire , dar in
cursul acestei faze dj apar elemente ale culturii baden din europa centrala si est centrala, cat si
premise ale culturii Cotofeni.Triburile culturii Salcuta , care s-au raspandit de o parte si de alta a Portilor
de Fier iar la rasarit de Olt s-au amestecat mai de timpuriu cu acelea ale culturii Gumelnita , au facut
parte dintr-un mare complex cultural , in care intra si teritoriul actual al Bulgariei de NV , unde s-a
dezvoltat si grupul numit kvrivodol , dupa numele satului situate pe dreapta raului Butunia din campia
Vrata , cat si grupul Bubanj din bazinul superior al Moravei , in regiunea Nis.Ele au intretinut legaturi
stranse cu sudul , care trecuse dj la epoca bronzului , iar dainuirea mai departe a culturii VInca in
Serbia si in regiunile invecinate a constituit una dintre conditiile care a influentat in chip favorabil
dezvoltarea triburilor salcutene , a caror cultura crescuse pe baza culturii Vinca.
Spre sfarsitul evolutiei sale areloc patrunderea in aria culturii Salcuta a grupelor de triburi venind
dinspre gurile Dunarii si aducand cu ele o cultura noua , dj cu o structura caracteristica epocii bronzului
egeo-anatolian:cultura Cernavoda.In centrul si nordul Olteniei , cat si in regiunile muntoase ale banatului ,
cultura Salcuta continua sa se dezvolte pana la formarea si raspandirea si aici a culturii Cotofeni.