02 Prima Epoca A Fierului Gurile Dunarii Colocviu 1993 1997

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE BIBLIOTEQUE .
TULCEA ISTRO-PONTIQUE
Serie
ARCHEOLOGIE
·e
PREMIER AGE DU FER
AUX BOUCHES DU DANUBE
ET DANS LES REGIONS
AUTOUR DE LA MER NOIRE
Actes du Colloque Intemational

Septembre 1995
TULCEA
TULCEA - 1997
PRIMA EPOCA A FIERULUI
LA GURILE DUNĂRII
ŞI ÎN ZONELE CIRCUMPONTICE
https://biblioteca-digitala.ro
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE
TULCEA
PRIMA EPOCĂ A FIERULUI

LA GURILE DUNĂRII
ŞI ÎN ZONELE CIRCUMPONTICE
Lucrarile Colocviului Internaţional

Septembrie 1993
TULCEA
TULCEA - 1997
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE
TULCEA
BIBLIOTECAISTRO-PONTICĂ
Se r i a
2
ARHEOLOGIE
COLECTIVUL DE REDACŢIE
Dr. GA VRILĂ SIMION

Coordonator
GABRIEL JUGĂNARU
Secretar de redacţie
CAMELIA KAIM, CORNELIU DAN

Tehnoredactare computerizată
CIREAŞA GRECESCU
Traducere limba franceză
CORNELIU DAN
Traducere l imba engleză
GHEORGHE MATEI
Editor coordonator
Corespondenţa se trimite pe adresa:

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO - MUZEALE
Str. 1 4 Noiembrie nr. 3
8800 - Tulcea
ROM ÂNIA
Tipărit la ARTI GRAFICHE GIACONE R OM ANIA S.A.
CUPRINS
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . ............... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
MARIN NICA, New Data Regarding the End of the Bronze Age and the
Beginning of the /ron Age in Oltenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . 11
Date noi cu privire la sfârşitul epoci i bronzului şi
începutul epoci i fierului în Oltenia . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ... ... 19
ION NICULIŢĂ , Thraces et cimmeriens. Problemes et suggestions ....... . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Tracii şi cimerieni i . Probleme şi sugestii . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... ...... . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
NICOLAE URSULESCU; DRAGOMIR POPOVICI, Cosiderations historiques concernant

Ies fortifications hallstattiennes anciennes a l 'est des Carpates . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 51
ATILA LĂ S L6 , On the Origin, Development and Chronology

of the First lron Age at the Lower Danube . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Despre originea, evoluţia şi cronologia
primei epoci a fierului la Dunărea de Jos 77
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .
VALENTIN V ASILIEV, De nouveau a propos de quelques aspects concernant

la chronologie du premier âge du fer en Transylvanie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Din nou despre câteva aspecte privind cronologia primei epoci a
fierului în Transilvania 93
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . .••.•• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „
GABRIEL JUG ĂNARU, Manifestations precoces du premier âge du fer en Dobroudja

(Ies decouvertes de Garvăn-Mlajitul Florilor, departement de Tulcea)„„ . . „„ .. „.„..„ .... „. . . ...„..„.„.„.„„ 99
Manifestări timpurii ale primei epoci a fierului în Dobrogea
(descoperirile de la Garvăn-Mlăj itul Florilor, jud. Tulcea) . . „.„.„„.„„„„„„„ ....„..„.„ . . . • . •• . . „..„.„....„..„ I 03
VIOREL CĂ PITANU, A Hallstattian Ritual Pit

Discovered at Răcătău, Bacău Country ... „.„ . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . • . . . • • . . •• . • . . •• . . •„... „..„.„.„.„..„„ . . . . . . . . . . . . • . . • 111
O groapă rituală hallstattiană
descoperită la Răcătău, jud. Bacău . . . . . . . . „.„.„.„.„.„„.„. .„.„.„.„.„„. .„ . . . . . . . . . . . . • . •••••.•• . . . . . . . „ „....„.„.„.....„ . 1 13
CONSTANTIN ICONOMU . Les recherchez archeologiques sur le premier âge du fer

dans le departement de laşi. Resultats et problemes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „.„.„.„.„„ .....„.„.„ •. „...„.„.„.„.„ . . 1 19
Unele rezultate şi probleme privind evoluţia triburilor trace din prima epocă
a fierului în conformitate cu cercetările arheologice din jud. laşi . . . . . . „.„.„.„. . .„ . „. .„....„ . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . 1 25
MIHALACHE BRUDIU, Le Hallstatt dans le sud-est de la Modavie .„.„.......„ . . . . . . . . • . .•••• . . . . „.„.„.„.„„..„.„.„.„ . . . 1 39

Hallstattul în sud-estul Moldovei . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . •• . .• . • • . ••••• . • . . •• . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . ••••••. 1 43
OLEG LEVIŢCHI, Ensembles tumulaires d'epoque hallstattienne en Moldavie . . . . . . . „.. „. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 49
Complexe tumulare din epoca hallstattiană din Modova „„„„„„ „„„ „„„ „„„„ „„ „„„„„„„„„„„„ „„„„„„„ „ 161
ALEXANDRU VULPE, En marge de PsScymnus 766-770 „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. 181

Comentariu la PsScymnus 766-770 .„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„ .....„„„„.„„„„„„„.„.„„„. 1 87
VALERIU S ÂRBU, Sacrifices humains et practiques funeraires insolites dans /'areal

thrace du Hallstatt et du La Tene .„.„„„„„„„„.„„„„„.„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„.„„„„„.„„„„„„„„„„„„„. 1 93
VASILE HAHEU, Thraco-Geto-Dacical Citiy-Planning Elements at the Northern Thracians „„„„„„„„.„.„„„„. 223
Cetăţile traco-geto-dacice şi elemente de urbanizare la tracii de nord „„„.„„.„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„.„„ 227
GAVRILĂ S IMION, Le site de Celic-Dere. lnterpretations ethno-culturelles et

implications dans la chronologie du Hallstatt final „„„„„.„„.„„„„„„„„„.„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„. 23 1
Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în
cronologia Hallstattului târziu „„.„„.„„„„„„„„„.„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„.„..„„„„.„„ .. „ .. 237
S ERGHEI AGULNICOV, Scythian Vestiges at the Lower Prut „„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„. 253

Vestigii scitice la Prutul inferior .„„„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„..„„..„„„„„.„„„.„ . . 259
Discussions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
Cuvânt înainte
An de an şi într-o intensitate crescândă, descoperirile arheologice aduc

ştiinţei istorice o seamă de izvoare, care îi dau de fiecare dată noi detalii şi
precizări pentru toată antichitatea şi, mai ales, pentru acele perioade sau epoci
istorice în care informaţiile scrise lipsesc cu desăvârşire.
Răspunzând unor cerinţe de ordin ştiinţific s-a încetăţenit ca periodic, să se
organizeze o seamă de întruniri, în cadrul cărora noile descoperiri sau
documentările acumulate în timp să fie etalate şi supuse unor confruntări,
analize, dezbateri şi interpretări pentru a se reliefa tot ceea ce este semnificativ
din descoperirile făcute. În acest scop şi cu aceleaşi dorinţe de rezalvare a unor
Lucrările ei s-au desfăşurat în perioada septembrie, 1993, cu statutul unui

probleme de importanţă istorică s-a organizat şi întrunirea de la Tulcea.
Colocviu internaţional, sub auspiciile morale ale Uniunii Internaţionale de Studii

de Preistorie şi Protoistorie. Tematica acestei manifestări şi-a încadrat
problematica sa în timp şi spaţiu, în limitele unei cronologii ce cuprinde doar
prima perioadă a civilizaţiei fierului. Este de la sine înţeles că tematica
Colocviului a fost determinată nu numai de numărul şi volumul descoperirilor
arheologice, dar şi de necesitatea elucidării unor probleme atât de controversate
ce privesc această perioadă istorică.
Ne este bine cunoscut, că prima perioadă a civilizaţiei fierului constituie
pentru istoria continentului european epoca unor mari migraţii care au dus la
dislocări masive de grupuri culturale şi mari bulversări în evoluţia firească a
societăţii, este epoca unor mutaţii de fond în viaţa economică şi spirituală,
evenimente pe care istoricul Jacques Briard le-a situat drept « ...începutul
marşului pentru istorie», iar odată cu el, acelaşi istoric conchide că« ... acum este
începutul Protoistoriei în care aveau să se nască etniile, chiar dacă noi le numim
proto-celţi, proto-iliri, proto-traci», etc.
Să nu uităm că în această epocă a marilor mutaţii şi în istoria României se
înscrie geneza neamului geto-dac şi a civilizaţiei lor, iar când marile mişcări şi
dislocări de populaţii au încetat, triburile geţilor de la sud de Istru (Dunăre), sunt
individualizează între toate celelalte neamuri vecine (Herodot, Istorii, IV, 93).
nominalizate în prima carte de istorie universală ca o forţă şi o etnie ce se
De asemeni, trebuie să mărturisesc că ideea colaboratorului meu în

organizarea Colocviului de la Tulcea - prof I.T. Niculiţă de la Universitatea de
Stat din Chişinău - Moldova, prin care a susţinut extinderea problematicii
manifestării în spaţiul circumpontic a coincis cu dorinţa noastră mai veche, de a
ne substitui într-o formă cât mai activă, ca drept continuatori ai moştenirii
ştiinţifice pe care ne-a lăsat-o prof Gheorghe I.Brătianu. În acest context de
idei, importanţa economică a Deltei Dunării şi rolul politic şi strategic pe care
gurile marelui fluviu european şi zanele lor limitrofe l-au jucat de-a lungul
istoriei, în spaţiul circumpontic, nu lasă loc de alte comentarii.
Există o literatură de specialitate destul de cuprinzătoare în care se
demonstrează că, de la Vasilă Pârvan şi până azi, descoperirile arheologice au
dus la schimbarea celei mai mari părţi din tezele marelui istoric care tratează
problema migraţiilor cimmero-scytae" şi importanţa lor în formarea civilizaţiei
„
geto-dace. Cu toate acestea, problema migraţiei cimmeriene rămâne în

continuare o enigmă pentru arheologie şi mai ales, a prezenţei lor în regiunile
din afara teritoriului în care s-a format această cultură, iar invaziile sciţilor pe
teritoriul României de azi, constituie încă un vast subiect de discuţie.
Sperăm ca paginile acestui volum în care s-au înregistrat nu numai subiectele
abordate, ci şi discuţiile primei confruntări pe această temă, să fie doar începutul
acelor dezbateri care vor duce la realizarea scopului propus.
Colonizarea greacă este, deasemeni, un fenomen de importanţă majoră în
istoria regiunilor circumpontice, dar vastitatea problematicii lui constituie
subiectul unei alte manifestări similare.
Dacă Universitatea de Stat din Chişinău, prin decanul Facultăţii sale de
Istorie - prof Ion T. Niculiţă, ne-a fost un colaborator deosebit în reuşita
Colocviului nostru, dacă Secţiunea română a Uniunii Internaţionale de Studii de
Preistorie şi Protoistorie, reprezentată prin prof Alexandru Vulpe, ne-a fost port
drapelul susţinerii manifestării noastre nu numai din punct de vedere moral, ci şi
ştiinţific, prin nivelul ridicat la care s-au purtat toate discuţiile, Consiliul
Judeţean al Tulcei a fost susţinătorul nostru moral şi material, nu numai în
organizarea Colocviului şi a tipăririi lucrărilor lui, ci şi în realizarea întregului
program ştiinţific şi cultural al institutului nostru.
Gavrilă SIMION
Avant propos
Chaque annee le chiffre et la richesse croissante des vestiges

archeologiques mis au jour par Ies fouilles apportent a l'Histoire de nouveax
details, de nouvelles precisions concernant l'Antiquite et surtout Les âges revolus
au sujet desquels Ies sources ecrites sont absolument muettes.
Aussi, pour repondre aux exigences scientifiques nees de cet etat des choses,
des reunion periodiques ont da etre organisees, ayant pour but l'examen et le
debat des interpretations a donner aux divers temoignages ainsi obtenus afin de
raison de la reunion organisee a Tulcea en september 1993 sous la forme d'w1

bien degager la somme de donnees importante,\· qu'ils comportent. Ce fut la
Colloque international beneficiant des auspices de I' Union lnternationale des

Sciences Pre-et Protohistoriques (l'UJSPP). La thematique de cette manifestation
fut conpte de maniere a s'inscrire dans le temps et l'espace du premier âge du
fer, compte tenu non seulement du nombre et du volume des vestiges la
concemant, mais aussi du besoin d'eclairer une suite de questions controversees
relatives a cette epoque historique.
li est generalement comm que le premier âge du fer represent pout I'histoire
du continent europeen une epoque de grandes migrations; la dislocation de tres
impotants groupes culturels devait engendrer des bouleversements profonds dans
le devenir normal de la societe. Ce fut une epoque de mutations fondamentales
pour la vie economique et �pirituelle; ce fut ce que l'historien Jacques Briard
considera comme « .le debut de la marche pour l'histoire» en concluant que
„
«C'est maintenant que debute la Protohistoire au cours de laquelle allaient naitre
Ies ethnies, meme si nous Ies appelons proto-Celtes, proto-lllyriens, proto

Thraces».
Or, ne negligeons pas la fait que le commencement de l'histoire du peuple
roumain s'inscrit dans cette meme epoque des grandes mutations, avec la genese
du peuple des geto-daces et de leur civilisation. N'oublions pas non plus qu 'au
moment oit le calme se retablissait dans cet espace de grandes migrations et de
grandes dislocations de peuples, Ies tribus des Getes vivant au sud de l'/stros (le
(Herodote, Histoires, IV, 93) en tant que force et ethnie individualisee parmi ses
Danube) se trouverent nominalisees dans le premier livre d'histoire generale
VOlSl11S.
li convient d'ajouter ici a propos de l'organisation de natre colloque que

/'idee de natre partenaire de travail a cette fin, le prof Ion T. Niculiţă, de
l' Universite d'Etat de Chişinău (Moldav ie), qui a suggere d'elargir la thematique
de cette reunionpour englober aussi l'espace circumpontique a rejoint natre
desideratum de reprendre a natre compte et de far;on aussi active que posible
l'heritage du prof Gheorghe I.Brătianu dans ce domaine. En effet, ce contexte ne
permet aucun commentaire contradictoire quant a la portee economique du Delta
danubien et au râle strategique tenu tout au long de l'histoire par Ies bouches de
ce grand fleuve europeen et leur arriere-pays.
A noter qu'ii y a une litterature specialisee relativement riche prouvant que
depuis le grand Vasile Pârvan a nos jours Ies temoignages archeologiques
degages par Ies fouilles ont entraÎne des changements essentiels pour une bonne
partie de ses theses relatives aux grandes migrations cimmero-scythique" et leur
portie quant a la genese de la civilisation geto-dace. Neanmoins, la question
„
cimmerienne demeure encore une enigme archeologiques, surtout pour ce qui est
de leur presence dans Ies regions exterieures au berceau de cette cu/ture.
Ajoutons aussi que l'invasion des Scythes dans l'espace actuel de la Roumanie
represente toujours un vaste sujet de debat. Nous esperons donc que Ies pages du
present volum qui englobent en plus des contributions sur le sujets requis le
debats que ces contributions ont suscintes soient Ies premier pas dans une
nouvelle voie recherche, suivis par d'autras pas au moyen d'une suite de
manifestations du meme genre. A retenir, en effet, que la colonisation hellenique
de l'espace circumpontique propose une vaste thematique d'interet primordial
qu'il conviendrait d'aborder dans le cadre d'un autre colloque.
Un dernier mot, encore, Si I' Universiti d'Etat de Chişinău representie par
le doyen de sa Faculte d'Histoire, le prof l.T. Niculiţă, s'est averie un
partenaire eff icace pour la bonne reussite de natre Colloque; si la Section
roumaine de I' UISPP, representi par le prof Alexandru Vulpe, a fait figure de
porte-drapeau assurant le haut niveau de nos debats, ii nous faut aussi
mentionner avec gratitude le Censeil Departemental de Tulcea, dont l'appui
moral et financier s'est fait sentir non seulement pour ce que est de I'organisation
de ce colloque et l'edition du prisent ouvrage, nais aussi en ce qui cencerne la
mise en oeuvre de l'ensemble du programme scientifique et cu/turei de natre
Institut.
Gavrilă SIMION
NEW DATA REGARDING TIIB END OF TIIB BRONZE AGE
AND TIIB BEGINNING OF TIIB IRON AGE IN OLTENIA
Marin Nica
It is well known in the present stage of the genesis, evolution, or chronology in comparison with
research that the main ethno-cultural manifestations at the neighbored ones.
the end of the Bronze Age on the territory of Oltenia Along with the research from the settlement at
region are represented by the latest phases of the B a l ej ( V i d i n C o u n t y - B u l g a r i a ) , t h e n e w
c u lures Zuto-Brdo-Gîrla Mare, Verbicioara and, stratigraphical data obtained from the necropoleis of
respectively, Bistreţ-lşalniţa, which will specifically Gîrla Mare, Bistreţ-lşalniţa and Vîrtop types, which are
intluence the two cultural aspects of the early Hallstatt, overlapped in the places " Balta Ţarova" I and II from
found in the archaeological sources as the aspect Ghidici, Piscu Vechi commune (vis-a-vis of Lom river
Vîrtop 1 and Insula Banului 2 , or the aspect "Ostrov" 3 • embouchure), allowed new conclusion.
These ones are considered by the specialists4 as The three overlapped settlements are placed at
belonging to the cultural groups of the period of about 6 km southwards from Ghidici village, on the
transtion to the Iron Age. sunny slope of a sand dune which slightly descends to
The cultural group Gîrla Mare from the Oltenian Balta Ţarova, in the immediate proximity of the
Danube Valley, bei n g responsive to the western Danube.
cultural intluences of Cruceni-Belegiş type, will firstly The settlement of Gîrla Mare and Vîrtop type from
have the role of circulator of the new Hal lstattian the place " Balta Ţarova II" is also situated on a sand
elements eastwards and south-eastwards, and secondly dune, at about 1 50 m from the first settlement.
will be important for the cultural unification in the last The necropolis with tombs of incineration of Gîrla
phases of evolution of Verbicioara, Tei and Zimnicea Mare type is situated on the place named " Digul lui
Plovdiv civilizations. This is the only way to explain Mitu", at 300 m westwards from the settlement, and
the presence of the motifs Gîrla Mare, Verbicioara and those of Bustreţ-lşalniţa and Vîrtop type at only 40 m.
Bistreţ-lşalniţa in the lower levels from the settlement The pottery found in five surface dwellings of
at Kastanas 5 in the Greek Macedonia. Gîrla Mare type (fig. I /L I , L3, L4, L5, L6; fig. 2/3), in
Although the groups or the regional aspects two dwellings of Bistreţ-lşalniţa type (fig. 1 /L2, L9;
within the great cultural complex with incised pottery fig. 2/4) and i n four ones of Vîrtop type (fig. 1 /L7, L8,
are extended along the Danube, from the southern L I O; fig. 2/6), revealed numerous elements which
S lovacia and near the embouchures of Olt river, these allowed to remark an continuous evolution in four
ones are known especially through the identification phases of the Oltenian group Gîrla Mare; the last one
and the research of more than 50 necropol ies and less represents a new cultural aspect of Bistreţ-lşalniţa type,
of the settlements. So far, we are not able to relate which subsequently has an evolution to the hallstattian
about an internai structure of these complexes, which type, previously known in the archaeological sources
could g i ve answers to the questions regarding the as the aspect " Vîrtop" .
During the campaign of the summer 1 989, o n a
from the settlement n . 3 (fig. I /L5, L6; fig. 21 1 , 2, 3 ), a

I D. Berciu, A.O., 1939, p.155. 199. surface as large as 1 4 x 1 3 m, dug at a distance of 4 m
2 Sebastian Morintz, Petre Roman, SCIV, 3, 20, 1969, p. 393 - 422.
3 Bcmhard Hănsel, Beitriige �ur Regionalen und Chronologischen bed belonging to the Bronze Age was identified. It was
g/iederung der ii/teren Hal/stal/zeit an der unteren Donau, Bonn,
1976, p. 60 - 6 l .
as thick as 0.60 - 0.70 m, and consisted of four levels
4 Marin Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în .rnd-ve.1·tul of inhabitation (fig. 21 1 , 2).
A l ik Hochstetter, Siidosteuropa zwischen 1600 wul 1000 v. Clzr.,

României, Bucureşti, 1993, p. 168 - 180. The first levei is at the bottom of the bed. It is
5 very thin, and is found at a depth of 1 .50 - 1 .80 m . It
Berlin. 1982, p. 107. pi. 4; idem. Ka.1·twws, Berlin. 1984. p. 370,
pi. 39/2, p i . 46/3, p i . 47/2, 3; pi. 56/7. consists of ashes, coal and domestic garbage, and
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 .. . .. .... .... ... . ...... . . . .... . .. ... p. 1 1 - 1 7
. . . . . . .. . . . . . . .
12 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice", Tulcea, 1993
descends to north having the shape of a pit, as deep as which is transitional between the levels 3 and 4. We
1 .25 - 1 .50 from the ancient levei (fig. 2/ 1 , 2). The o n l y i ntend to make a brief presentation of the
fil l i ng of the pit is of brown colour, with rare domestic findings, that is the pottery discovered i n the dwellings
rests, is overlapped by the second levei, which appears n. 5 and 6 which overlapped at their turn the first levei
(fig. 2/ I , 2).
as a thin (0.20 m) levei of ihabitation, of gray colour with pottery characteristic for the first phase of the
culture Gîrla Mare.
The second levei is also clearly marked by a a To t h e f i r s t p h a s e of the c u l tural
proceeded from jugs and cups (fig. 3/2, 4, 6 - 8, IO -

round-shaped hearth, slightly concave (fig. 2/2, 3), group Gîrla M are belong the ceramics fragments
with a diameter of 8.80 m, which superposes the filling
of the first levei (fig. 2/2). The hearth of the second 1 2), with ornitomorphic representation (fig. 3/ 1 a, I b)
levei, placed in the eastern corner of the section II (fig. found on the bottom of the bedding below the flooring
sand, brown-stained, as thick as I m (fig. 2/ I , 2),

2/3) was overlapped, at its turn, by a fruitless bed of of the surface dwelling n. 6. Some vases, found i n
tombs o f incineration (fig. 3/3, 5, 9a, 9b) make the
followed by the last levels of i nhabitation - 2 and 3 - transition to the second phase of the cultural group
spherical body, slightly flattened (fig. 3/ 1 , 6, I O) and

having a thickness of 0.30 - 0.40 m (fig. 2/ 1 , 2). These Gîrla Mare. Appear as prevalent the small jugs with
levels are represented by the floors of the surface
dwelling, overlapped on the dwellings n . 5 and 6 (fig. having the upper side truncated-cone-shaped, slightly
2/ 1 , 3). arched out and higher than the lower side (fig. 3/2),
The third levei is represented by the flooring of resemblant as shape and size with the j ugs discovered
the dwelling n . 6 (fig. 2/ 1 , 3). The shape of the in the Danube's channel from Ostrovul Corbului 6 . The
body (fig. 3/2, 7, I O) and with a tendency of making up

dwelling n. 6 is almost oval (6.25 x 4 . 3 5 m) and its small jugs with annular bottom have a less bulging
orientation is north-south (fig. I /L6; fig. 2/3). It was
found as a pile of pieces of smoked earthen sud-dried a shoulder, and those with flat or rounded bottom (fig.
bricks, ashes and shards (fig. 2/3). The hearth was 3/6) are more bulging and shorter, reminding of the
placed against the northern side. The bed with pieces of shape of jugs and cups framed in the phases
adobe, with imprints of reeds, found inside the Verbicioara I from the place Cîrcea "Viaduct" (fig.
dwel l i ng n. 6, as thick as 0 . 20 m (fi g . 2/ I ) was 1 4/ 1 3), Locusteni " Predeşti " (fig. 1 4/ 1 4, 1 7), and
overlapped by another levei of inhabitation, with the Verbicioara II - III Berciu from Cîrcea " Hanuri " (fig.
thickness of 0.30 m, overlapped at its turn by the 8/6). The difference between the two cups from Ghidici
flooring of the dwelling n. 5 from the fourth levei (fig. (fi g . 1 6/ 3 ) and from Cîrcea " Hanuri " ( fi g . 8/6)
2/ 1 ). only consists i n the pattern of the incized motives,
The fourth levei is clearly marked by the flooring being identica) as shape. Otherwise, the greatest part of
and the adobe bedding of the dwelling n. 5 (fig. 2/ 1 ), the cups from Verbicioara II phase found in the
resemblant as shape and size with the dwellings n. 3 eponymous locality 7 have almost spherical body and
and 4 (fig. I /L3, L4 ), which belong to the same levei. flat or rounded bottom. Similarly, the other fragments
On the flooring of the dwelling n. 5 two hearths of cups and j ugs (most of them adorned with incized
shape ( 1 .25 x O. 75 m) was placed in the center, and the

were arranged. The first one, having a rectangular motifs and accompanied w i th ranges of points)
discovered in the settlements from Cîrcea " Hanuri "
second within an apse along the eastern side of the (fig. 8/ 1 a, I b - 5, 7 - 1 1 ) and from Mărăci ne " Dealul
dwell ing (fig. 2/3). Sălişte" (fig. 8/ 1 6, 20 - 26), seem to i ndicate the same
The pottery found arround the hearths is typical spherical shapes. S imilar shapes were also discovered
for the fourth levei (the third phase) of Gîrla Mare
culture (fig. 3/22; fig. 5/3, 8).
6 Bemhard Hănse l , Petre Roman, P. Z„ 59, 1984, Hest 2. p. 198,
199, fig. 7, 8 .
The levei difference of 0.25 m between the two
D. Berciu, Dacia, NS V, 1961, p. 132, fig. 311, 2, 8; p. 133,
floorings of the dwellings n. 5 and 6 (fig. 2/ 1 ) could 7
represent the ex istence of another levei of inhabitation fig. 4/1. 3; 135, fig. 5/1 - 6; 137, fig. 7/1.
MARIN NICA New Data Regarding the End of the Bronze Age and the Begining of the tron Age in Oltenia
- 13
i n the settlements from the area of the cultures Vatina8 Verbicioara 11'4 (fig. 8 ; fig . 1 1 / 1 - 9b) and then
and Madarovce9 from the souther S lovacia and, at a transmitted to the communities of Gîrla Mare type.
shorter distance, i n the settlement from Ostrovul The same age has the motif with incized l ines,
Corbului10. disposed in zig-zag or in angles, separated by rows of
The ears of the jugs (fig. 3/ 1 1 , 1 2) and of the cups points. This motif is found in our pieces on the body of
(fig. 3/2), grooved at the upper side and slightly raised, an ornitomorphic representation (fig. 3/ 1 a - l e). The
simi larly to those of Vatina type, start directly from the same incized ornamentation in zig-zag, combined with
rim (fig. 3/2, 1 1 ) or from a small distance below it (fig. bands of parallel l ines and accompanied with a row of
3/ 1 2). Only one from the pieces have the ear having an points i s fou nd on a fragment of vase ( fi g . 9/ 1 7)
ansa Junata-like shape (fig. 3/ 1 1 a, 1 1 b ), resemblant to discovered i n the settlement from Cîrcea " Viaduct".
the ears of the fragmentary cups of Verbicioara II type This piece represents a singular finding, probably
found in the settlements from Cîrcea " Hanuri" (fig. brought as an i mportation from the areal of the culture
8/ l a, l b, 3), from Mărăcine " Dealul Sălişte" (fig. 8/27, Gîrla Mare, phase I .
28) and from Broşteni " Adăpători " , commune A fragment o f a rim, ornamented with a line
Baldovineşti (fig. l l /2a - 2c). i nci zed in z ig-zag, was found i n the settlement
The majority of the ceramics fragments, including Verbicioara II from Broşteni (fig. 1 1 /6).
the ornitomorphical representation, found on the Beginning with the period of transition to the
bottom of the inhabitation levei, are adorned with phase Gîrla Mare II, the contact with the settlements
motifs consisting of parallel l ines, simply incized as Verbicioara II ( I I I Berciu) is more tight. This aspect is
b a n d s of t w o or t h ree p aral l e l l i n e s d i spo sed mainly cert i fied by the lobate d ishes found in the
horizontally or i n zig-zag on the body and on the neck settlement and the necropolis from Ghidici (fig. 3/3,
of the vase (fig. 3/ 1 , 1 , 6, 1 2). 5). Their shape has its orig i n in the di shes w ith
Only one small jug allowed the restoration of poligonal-shaped rim found in the settlements
three registers of motifs, each one consisting of two or Verbicioara II from Cîrcea "Viaduct" (fig. 8/ 1 4), from
three incized l ines, i n the pattern of horizontal or Curmătura (fig. 8/ 1 3, 1 5 , 1 9) and from the settlements
parallel bands, each being bordered of two rows of of the same type in the zone Porţile de Fier 1 5 .
points (fig. 3/2), made with a metal tool with sharp tip. The motif of the range of hatched triangles (fig.
For a more various ornamentation, under every register 3/4), the technique of the succesive pricks (fig. 3/3 - 5,
there is a motif consisting of a round or oval-shaped 9a), the plastic bands which sorround the vases, are
alveole, bordered with points (fig. 3/2, 1 0). Similar frequent in the pottery belonging to Verbicioara I I
motifs, identica) as shape and pattern, are also found on phase from Cîrcea " Hanuri" (fig. 8/ l a - 1 1 ), Cîrcea
the jugs found in the settlements from Ostrovul " Viaduct" (fig. 8/ 1 2, 1 4), Curmătura (fig. 8/ 1 3, 1 5 -
Corbului or i n the settlements of Backa-Vatina type 1 9), Mărăci ne (fig. 8/20 - 26) and Broşteni " Adăpători "
from Feidvar 1 1 near Mosorina. These motifs are of (fig. 1 1 17 - 9) and will become classical motifs in the
very old tradition, with origin in the pottery of the pottery of the both cultures (Gîrla Mare and
cemetery from Mokrin 12, subsequently adopted by the Verbicioara, phases III and IV).
population of the c u ltural groups Vatina 1 3 and The second phase of the c u l tu ral
group Gîrla Mare is represented by fragmentary pottery
found on the flooring of the dwelling n. 6 from the third
8 M i lutin V. Garasanin, B.R.G.K., l 958, p l . 72, pl. l 65.
9 Vavlav Furmănek and col i ., Slovensko v dobe bronzovej, levei (fig. 31 1 3 - 2 1 ) and under the flooring of the
Bratislava, 1991, p. 66, 67.
155-157; idem, Siidosteuropa zeischen 1600 1111d 1000 V. Chr. J,

IO Bernhard Hănsel , Petre Roman, op. cit., pl. 8/2, 15.
li P.Medoveci-B.Hănsel, Rad. M.V., 31, N.S. l 988 - 89, p. 32, pl.
VI/l - 3; 33 pl. VII. Berlin, l 982, p. 259, pl. 2/ l - 5; idem, K11/1t1re11 der
12 T . Soroceanu, Banatica, 3, Reşiţa, 1975, pl. VI/III; VIII; IX; idem, Friihbronzeizeit der Karpatenbekens und Nordba/kans, Belgrad,
M i lutin Garasanin, op. cit., p l . 16/34; pl. 84; p l . 14121; 21/1; 22/ l ,
în P. Z . , 50, l 975, Berlin, p. l 78; p l . 13/l l ; 14; l 5. l 984. pl. XII - XVII; P. Medovici-B. Hansei , op. cit.
13 14 V. Boroneanţ, Drobeta, 2, 1976, p. 14 - 29, pl. I - VII.
2 ; Nikola Tasic, Praistorya Vojvodina, Novi Sad, 1974, p. 519, 15 V. Boroneanţ, ibidem.
dwellings n. 3 and 1 0 (fig. 41 1 - 1 2). of the technique of the succesive pricks (fig. 4/2)
zoomorphical protoma (fig. 4/ l 4a, I 3b) found in the with zoomorphic protoma (fig. 4/ l 3a, I 3b) represents
To the same phase also belongs the vase with having the origin in the phase Verbicioara II. The jug
necropolis of incineration from the point " Digul lui an outstanding finding in the areal of the cultural
Milu" of the same settlement Gîrla Mare " Balta Ţarova complex Zuto-Brdo-Gîrla Mare. The motifs with small
I". circles and semi-circles stamped with zig-zags and the
of the succesive pricks (fig. 4/ l 3a, I 3b) are typical for

Characteristic for this phase are the fragments of motifs representing the anchor made in the technique
these two amphoras with horn-shaped neck, elegantly
arched out, adorned with incized l ines i n zig-zag on the the pottery in the phase Gîrla Mare II.
rim (fig. 3/ 1 6) or with motifs consisting of stamped Jugs with zoomorphic protoma were found at
semi-circles (fig. 3/ 1 3 ). The incized motif with semi Sopran Burgsta11 1 8 and in the tumulus 5 from Vaszar 1 9
ci reies and small cercles disposed vertically (fig. 3/ 1 3, in H ungaria. The last one, schematically made, is
1 6). O n the s h o u l der of the am phora t here are painted with black motifs over a red backgroud, and
combined motifs of incized l ines which start from the belongs to the early Hallstatt. In comparison with the
top of a range of hatched triangles and end with jug found at Ghidici, with zoomorphical protoma,
stamped small circles (fig. 3/ 1 8, 20). The stamped molded and adorned with stamped and incized motifs,
small circles join the l ines incized in zig-zag on the the piece found at Vaszar, having an advanced shape,
body of the jugs (fig. 3/ 1 5, 1 9) and of the dishes (fig. represents an element of tradition of the Panonian
3/5). Beginning with the phase Gîrla Mare II, together Bronze Age at the beginning of the first Iron Age in the
with the motifs with small stamped circles and semi Transdanubian area, at the levei of the chronological
circles, there is the motif of the anchor (fig. 3/ 1 7) made horizon (B .Z.D./Ha.A I ).
in the techn ique of the succesive pricks The motifs with stamped small circles and semi
(Stichkanaltechnik), which are generally found on the circles, along with the liniar ones, made in the new
pottery found both i n the settlements from Vrsac, technique Stihkanaltechnik, will become general and
Duvabac (the Yugoslavian Banath) 1 6 and at Szeremle will be creatively combined in the next phases with
( southern Hungaria) 1 7 . On the shoulder of the new motifs: meander and spiral, garlands, spiralic
amphoras there are, along with the zig-zaged liniar volutes, etc.
motifs, made in the Stichkanaltechnik technique, Some vases in the collections of the National
stamped small cireies (fig. 3/ 1 4 ), as well as ci reies Museum of Antiquities 20 and of the Museum of
The pottery found under the dwellings n. 3 and I O

placed as izolated motifs (fig. 3/2 1 ). Oltenia 2 1 , as w e l l as some vases found in the
(fig. 4/ I 1 2) have the same features. Along with the

necropoleis from Ostrovul Mare and Balta Verde 22 , are
- adorned with motifs made accordingly to the specific
motifs consisting of parallel l ines, accompanied of pottery for the phase II and for the transitional stage to
incized points (fig. 4/3, 4 ), characteristical for the first the third phase.
phase, there is the motif of the incized garland which is It is necessary to remind that the variety and the
also found together with points (fig. 41 1 ), which w i l l richness of the motifs of the vases from Cîrna are not
be typical for the next phase. The other fragments of found on the pottery of the phase Gîrla Mare II from
the dishes with lobed rim (fig. 4/5, 6, 7, 1 2), j ugs (fig. Ghidici.
4/8 ) , amphoras (fig. 4/9 - 1 1 b) present the same
A.
features as in the lines above. We must emphasize that 18 E . Patek, Materiali. XIX. Novi Sad. 1981, p i . 3/4 - 7 . 4 - 5.
in this complex the motif w ith i n c i zed l ines is 19 Ibidem. p i . 3/6 - 7 ; Lengyel . G. T . B . Radon, The archaeolo!iy
of Roman Pmumia, Budapesta. 1980. p i . VI/ I .
prevalent and we are faced with the first manifestation
20 Vlad imir Dum itrescu. Necropola de incinera/ie din epoca·
bron:ului de la Cîma. Bucureşti. 1961. p i . XCIX/489. 491; p i .
A.O„ 1939. p. 262.

16
175 idem. Siido.1·teuropa zwischen 1600 wul /OOO V. Chr. /, Berlin.
Nikola Tasic, Praistoija Vojvodina, Novi Sad. 1974. p. 524. 170 - C/490. 498; pi. C.V ./559. 551. 555.
21
22 D. Berciu. Eug. Comşa. Materiale şi cercetări arheologice. II.
D. Bcrciu, fig. 132. p. 265, fig. 18 b/8, 9. 11.
1982. 263. pi. 4/2 - 6.
17 . Stephan Foltiny, P.Z .. p. 84. pl .211. 7. Bucureşti. 1956. p. 302, fig. 37.
- 15
The th i rd phase of the cultural group the jugs and of the cups, strongly arched up (fig. 5/4),
Gîrla Mare is amply represented by the fragmentary represent the prototypes of the same patterns from
vases found on the flooring of the dwellings I , 3, 4, Gîrla Mare IV-Bistreţ-lşalniţa (fig. 6/ 1 3, 1 4).
and 5 (fig. I ; fig. 2/3). The ceramics material was Certain shapes, especially the geometric motifs of
already partly published 2 3 . Each surface dwelling will the pottery found in the phase Gîrla Mare III from
be illustrated with examples using several ceramics Cîrna and Ghidici, are transposed on some shapes of
fragments characteristical for this phase. Within these Verbicioara III type (IV Berciu) discovered in the
we remind the amphora (fig. 91 1 a, I b) related as shape

four dwell i ngs discovered so far appear as prevalent settlement from Cîrcea "Viaduct" (fig. 9). In this order,
the fragmentary vases, w ith no adornment, having
vases (fig. 5/2, 4, 1 O - 1 5), oven-shaped vases, jugs and

various sizes: bowls, dishes (fig. 5/3, 5), commun use to those found in the dwelli ngs from Ghidici. These
last pieces have on their body metopes with incized
squared cups (fig. 5/9), and fragments of l arge motifs of Verbicioara and Tei types combined with the
amphoras (fig. 3/22, 51 1 , 7, 8). The horn-like neck, spiral hook of Gîrla Mare type (fig. 9/ 1 a, I b ).
with very large aperture (fig. 3/22), found in the The spiral hook and the spiral strongly wrapped,
dwell ing n. 6, which overlaps the dwelling n. 5, has as well as the motif having the shape of the letter M are
the rim strongly turned down to the exterior, angular in also present on severa] fragments (fig. 9).
'
section (fig. 3/22), unlikely the similar pieces from the The spiral hook (fig. 9/ 1 5), the spiral strongly
dwell ing n. 6 and those · found under the dwelling n . wrapped (fig. 9/ 1 4), the stamped small circles (fig.
I O, which are elegantly arched (fig. 3 / 1 3, 1 6; fig. 9/ 1 8), the M-shaped motif (fig. 9/9b), typical for the
41 1 I a). The motif of the chained arches, displayed on phase Gîrla Mare, are often found on the pottery of
the interior side of the rim (fig. 3/22; fig. 517), as well Verbicioara type from Cîrcea " V iaduct" . The jug with
as on the body of the vase (fig. 511 , 3 , 8), is identical as motifs typical for Gîrla Mare phase (fig. 91 1 3) is rather
shape and design to the same motif found on the rim a Gîrla Mare i mportation in the settlement from
of the amphoras from the necropolis at Cîrna24 . " Viaduct" . This represents another prove for the tight
shape of coupled " S " letters (fig. 5/3), volutes (fig. 51 I ,

The spiral strongly wrapped (fig. 5/8), having the relations between the two civilizations (Verbicioara I I I
and Gîrla Mare I I I ) . The cups with spherical body and
7 ) , e l l i p s e s ( f i g . 5/ 1 , 7 ) , c aterp i l l ar ( f i g . 5 / 8 ) , over-raised ears (fig. 913, 4, 1 1 , 1 6a, 1 6b ), adorned
harmoniously combined with the motifs known i n the with meanders, solar circles, hatched triangles made
previous phases. During this period, these motifs are accordingly to the technique w ith i nfluences from
made accordingly to a superior technique, including Gîrla M are, are common elements for the both
the usage of the small wheel (fig. 51 1 , 3 , 8), and have civilizations.
fine intarsia with white material. These types are The raqial placement of the hatched triangles by
common both for the places of the findings from incision on the shoulder of the cup (fig. 9/ 1 1 ) is
Ghidici and Cîrna25 . identica) as technique to the fragmentary vases found
The common use vases, having a bag shape, in the levels 5 and 1 4b from Kastanas 26 . The small
which represent the prototype of the hall stattian bowl having truncated-cone shape and strongly over
patterns, are adorned with bans of alveolus (fig. 5/4), raised ears (fig. 9/8) discovered in the settlement from
rim (fig. 51 I O - 1 5), and seldom in the interior side of

simple prominences or with alveolus placed under the Cîrcea " Viaduct" represents the prototype of the same
shape found in the phase Gîrla Mare IV-Bistreţ
the rim (fig. 5/2). The grooved adornment is also lşalniţa.
extended on the shoulder of the amphora (fig. 5/6). The same remarks are available for the jug with
The dishes have the rim arched to the interior side (fig. over-raised ear (fig. 9/ 1 0), as well as for the jug with
5/5), similarly to the hallstattian ones. The ears of slightly lobed aperture (fig. 9/2).
23
Vladimir Dumitrescu, op. cit. . pi. CX/2.
Marin Nica. Thraco-Dacica, 8, 1987, p. 2 3 - 26.
24 26 A l i x Hochestetter, Kastanas, Ber l in, 1984, p. 370. p i . 39/2, p i .
25 Ibidem, p i . CX - CXII. 22/6.
The pottery of Verbicioara III (IV Berciu) type from the vases of Gîrla Mare type 3 1 and transposed i n
found in the settlement from Reşca " Romula", presents the technique o f the grooving o n new shapes with
the same features (fig. 1 0/ 1 - 1 9), strongly influenced squared outline and over-raised ears. This vase is the
by the cultural group Gîrla Mare. most typical and represents the best the transition from
We are also faced here w ith motifs typical for the early Hallstatt and was found i n association with
the final phase (fig. 6/ I - 23) in the most settlements of

Gîrla Mare: the spiral hook (fig. 1 0/3, 1 6) and stamped the ornamented pottery with spiral motifs Gîrla Mare,
small circles (fig. 1 0/ 1 2).
T h e f o u r t h p h a s e of Gîrla Mare group Verbicioara I V (V Berc i u ) type, identified or
is represented by the pottery (fig. 6/ 1 - 1 2) discovered investigated so far in the majority of the areas of
in the dwellings n. 2 and 9 (fig. 1 ) and by two Oltenia3 2 .
kantharos (fig. 6/ 1 3 , 1 4), found in the tombs of The pottery and the fragmentary antropomorphical
i n c ineration from the proximate v i c i n ity of the representations of the phase IV Gîrla Mare (fig. 6/9,
settlement. l Oa, l Ob, l 2a, l 2b), found in association with those of
The dwelli ng n. 9 of Gîrla Mare type, phase IV, B istreţ-Işalniţa type (fig. 6/5 -, 1 1 ) in the dwelli ng n. 9,
B istreţ-Işalniţa (fig. 2/4) is similar as shape to the in the hallstattian necropol is from Ghidici (fig. 6/ 1 3 ,
traditional ones Gîrla Mare, having sizes of more than 1 4), or those of Verbicioara I V type (fig. 6/ 1 5 - 23),
1 5 and 6.5 m. Four hearths were arranged within this from Secu (fig. 7/ 1 - 24), Craiova-Cernele (fig. 7/25,
settlement (fig. 2/4). The tombs of incineration from 26) or i n other settlements identified by G.
the necropoleis B istreţ-Işalniţa and Vîrtop (fig. 1 5), Crăciunescu (The Museum of Drobeta-Tr. Severin),
found in the proxim ity of the settlement, are have advanced technical features, typical for this
resemblant to the tombs of incineration of Gîrla Mare phase. I n the settlement " Ogaşul Mare" from Secu we
type from the place " Digul lui M i l u " . already remark hallstattian elements (fig. 7/2, 6a, 6b,
The development o f the dishes (fig. 6/24; fig. 1 1 , 1 3, 1 7, 1 8, 24).
1 51 1 ), of the cups (fig. 91 1 1 ; fig. 1 0/3, 7, 9), of the The small knife made of copper, together with the
amphoras (fig. 91 1 2), of the grooved motif beginning fragmentary stone hatchet found in the same settlement
with the phases Verbicioara III and Gîrla Mare III (fig. (fig. 7 /7a, 7b, 9) have analogies with those found in the
516, 9), became typical in the next phase (IV) in the settlement of Colslogeni type from U l m i 33 and
settlements of Verbicioara IV (V Berciu) type from Radovanu 34 .
Secu (fig. 6/ 1 5 - 23 ; fig. 71 1 - 24), B istreţ-Ciumeşti The cultural elements, including the technique of
B rînză27 , Govora-sat 28 , Ocnele Mari, Valea ornamentation characteristic for the last phase of the
29
Goruneilor and Cărpiniş . 30 cultural group Gîrla Mare-B istreţ-Işalniţa-Verbicioara
The characteristic pottery for the cultural group IV will be transmitted to the early Hallstatt of Vîrtop
Gîrla Mare is only represented by several fragments, type, sometimes w ithin the same settlement, as prove
typical for the aspect B istreţ-Işalniţa (fig. 6/ 1 - 8, 1 1 ), the results of the findings of the last years in the
1 Ob, 1 2a, I 2b) discovered on the flooring of the

associated with those of Gîrla Mare type (fig. 6/9, l Oa, settlements from Ghidici " Balta Ţarova " .
The hallstattian dwelling n . 7 belonging t o Vîrtop
dwellings n. 9 and 2, as well as by two square-shaped type from " Balta Ţarova I " had an oval shape and size
kantharos with strongly over-raised ears (fig. 61 1 3, 1 4). 1 0 x 9 m (fig. 1 /L7 ; fig. 2/6). The circular hearth
A l l these pieces are adorned on the neck and on the
shoulder with fine grooves, disposed vertically in zig 31 Vladimir D u m itrescu, op. cit., pi. XIII/ l 8 l; L XXIV/204;
zag (fig. 6/ 1 3, 1 4). The last two motifs were adopted LXXXV/346, 355; XCil/417.
32
timpurii, Bucureşti, 1978, p. 61 - 70. Surface investigations made
Sebastian Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor
27 Jon Chicidcanu, Dacia, NS, XXX, l - 2, 1986, p. 41 fig. 33 - 34; p. by G. Crăc iunescu in the settlements from the south-western
Gh. I. Petre-Govora, Thraco-Dacica, p. 86, fig. 1/7, 9.

42 fig. 35/2, 3, 5. Oltenia (Oprişor, Malovăţ, Făntăna Dumbravă, Ocniţa Mare,
28
Ibidem, p. 87, fig. 2/5 - 6. Ibidem, p. 134, fig. 73/ l O.
Pătule, Pomina Mare).
33
Ibidem, p. 146 fig. 86/3,
29
30 Ibidem, p. 87, fig. 2/7. 34 4.
- 17
having the diameter of 1 m was placed in the center of settlements and of the necropoleis at the end of the
the dwelling. The vertical looms were placed in the Bronze Age and the beginning of Hallstatt in the
eastern and western corners. southern Oltenia.
The hallstattian dwelling n. 1 (fig. 217) from the It is alsa important for the Oltenian territory to
point " Balta Ţarova I I " had the same shape and size. establish the cultural and chronological relations
The hearth ( 1 .5 x I m) was alsa placed in the center of between the two cultural aspects of Vîrtop and Insula
the dwell ing. The square-shaped cup, with strongly Banului types.
over-raised ears (fig. 1 2/ 1 1 ), allow to place the Through the recent identification of the fortified
dwelling n. I between the aspects B istreţ-Işalniţa and settlement of Insula Banului on the place named
Vîrtop. "Cetate" , found on the high terrace of Jiu river,
For the cultural and chronological framing of the southwards from the v i llage Valea Rea, Brădeşti
dwelling n. 7 found in the settlement from "Balta commune (26 km northwards from Craiova), the areal
Ţaro va I" we consider as very important the three of this culture enhances. The pottery, which was found
fragmentary amphoras (fig. 1 2/2, 3, 7), grooved dishes in a cult pit, accordingly to the shapes (fig. 1 5) and
(fig. 1 2/4) and the bi-truncated-cone-shaped vase (fig. especially to the tech niques of moulding and
1 2/4 ), which, accordingly to the shape and the adornment, has the same features of that found in
adorn ment with grooves dis posed horizontal l y , Insula Banului 35 , Babadag (phase I) and Cozia. The
motifs made by i ncizion and intarsia (fig. 12/ I ), are

vertically and in garlands, sometimes combined with stamped ornamentation (torques) is prevalent. Seldom
appears the adornment by incizion or grooving (fig.
considered as typical for the pottery from Susani 1 515, 6). The urn-vase having bi-truncated-cone-shaped
phase. To the same early phase also belong the is simply adorned w ith grooves around the
fragmentary vases discovered in the hallstattian prominences (fig. 1 5/6) or more intricately with rows
place "Ovrei" (fig. I I I 13 - 22b ), which overlap another

settlementfrom Gropşani (Vulpeni commune), the of straight horizontal lines, with groups of three or faur
hatched triangles, made in the same technique of the
settlement from the Bronze Age (fig. 1 1 / I O - 1 2). stamping (fig. 1 5/8). The bowls, having a truncated
The findings of the tomb I ; belonging to Vîrtop cone shape, with arched rim to the interior side (fig.
type, from the settlement " Balta Ţaro va I " , consisted of 25/B , 4), or thickened (fig. 1 5/5), are adorned with
six dishes (fig. 1 41 1 - 5, 8), a salt-cellar (fig. 9), a rows of points on the rim (fig. 1 5/4 ), or with incized
miniature vase (fig. 1 417), a grooved bi-truncated l ines combined with stamped zig-zaged ones, having at
cone-shaped vase covered with a small l id (fig. 1 41 1 O, one edge the stamped circle of Gîrla Mare type (fig.
1 1 ), a small white stane (fig. 1 4/6a, 6b) and an urn-like 1 5/5).
vase (fig. 1 41 1 2 ). Alt these pieces belong to the second The urn-vase with no adornment (fig. 1 5/2) only
levei of the Hallstatt period. have two prominences at the lower side.
From the geographical and cultural point of view, A bowl found in the settlement from Mărăcine has
the hallstattian settlements discovered in the places the rim slightly arched to the interior side and is
" Balta Ţarova I and I I " from Ghidici belong to the adorned with fine pricks (fig. 1 5/9).
cultural group Balta Verde-Hinova-Vîrtop. Accordingly to the features of the pottery
The recent findings from Ghidici are important described above, the settlement fortified with defense
not only in the purpose of obtaining clear ditches as wide as 1 4 m and with the depth of 4 - 7 m
stratigraphical, cultural and chronological relations from Valea Rea (Brădeşti) has similar features with the
between these two settlements of Gîrla Mare and aspect Insula Banului and Cozia group. From the
Vîrtop types which are overlapped, but alsa especially chronological and cultural point of view, the aspect
to find the perspective offered by these two places Insula Banului from Valea Rea is posterior to the
from Ghidici for the knowledge of the features of the aspect Vîrtop.
35 Sebastian Morintz, Petre Roman, SCIV, 3, 20, 1969, p. 393 - 423.
DATE NOI CU PRIVIRE LA SFÂRŞITUL EPOCII BRONZULUI
ŞI ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI PE TERITORIUL OLTENIEI
Marin Nica
Se ştie că, în stad i u l actual al cercetărilor, periodizare sau cronologie faţă de cele învecinate.
principalele manifestări etno-culturale de la sfârşitul Paralel cu cercetările din aşezarea de la Balej (r.
epocii bronzului pe teritoriul Olteniei sunt reprezentate Vidin), noile date stratigrafice obţinute în aşezările şi
de fazele târzii ale culturilor Zuto-Brdo-Gârla Mare, necropolele de tip Gârla Mare, Bistreţ-lşalniţa şi
Verbicioara şi, respectiv, Bistreţ-lşalniţa, care îşi vor Vârtop care, în punctele " Balta Ţarova" I şi I I de la
pune amprenta speci fic locală asupra celor două Ghidici, corn. Piscu Vechi (vis-a-vis de gura Lomului),
aspecte culturale ale Hallstattului timpuriu, intrate în se suprapun (fig. 1 ), au permis formularea de noi
literatura arheologică cu numele de aspectul Vârtop I şi concluzii.
Insula Banului 2 , sau aspectul "Ostrov" 3 . Ele sunt Cele trei aşezări suprapuse sunt situate la aproape
considerate de specialişti 4 ca făcând parte din grupele 6 km sud de satul Ghidici, pe panta însorită a unei dune
culturale ale perioadei de tranziţie la epoca fierului. de nisip ce coboară l i n în Balta Ţarova, în imediata
Grupul cultural Gârla Mare din valea Dunării apropiere a Dunării .
oltene, receptiv la influenţele culturale vestice, de tip Aşezarea d e tip Gârla Mare şi Vârtop d i n punctul
Cruceni-Belegiş, va juca mai întâi rolul de vehiculator " Balta Ţarova I I " este situată tot pe o dună de n isip, la
spre est şi sud-est a noilor elemente de tip hallstattian, aproximativ 1 50 m est de prima aşezare.
şi, mai apoi, de unificare culturală în ultimele faze de Necropola cu morminte de incineraţie de tip Gârla
evoluţie a civil izaţiilor Verbicioara, Tei şi Zimnicea Mare se află în punctul " Digul l u i Milu" la 300 m vest
Plovdi v . Numai aşa se poate explica prezenţa de aşezare iar cele de tip Bistreţ-lşalniţa şi Vârtop la o
motivelor de tip Gârla Mare, Verbicioara şi Bistreţ distanţă de numai 40 m.
lşalniţa în nivelurile inferioare din aşezarea de la Ceramica descoperită în i nteriorul a cinci locuinţe
Kastanas 5 din Macedonia grecească. de suprafaţă de tip Gârla Mare (fig. I /L I , L3, L4, L5,
Deşi grupurile sau aspectele regionale din cadrul L6; fig. 2/3), în două locuinţe de tip B istreţ-lşalniţa
I /L 7, L8, L I O; fig. 2/6, 7) ne-a oferit numeroase ele

marelui complex cultural cu ceramică încrustată se (fig. l /L2, L9; fig. 2/4) şi în patru de tip Vârtop (fig.
întindea de-a lungul Dunării, din sudul Slovaciei şi
până aproape de gura Oltului, ele sunt cunoscute, mai mente pe baza cărora am constatat o evoluţie neîntre
ales, prin identificarea şi cercetarea a peste 50 de ruptă în patru faze a grupului oltean Gârla Mare;
necropole, şi mai puţin a aşezărilor. Î n stadiul actual al u ltima reprezintă un nou aspect cultural de tip Bistreţ
cercetărilor nu se poate vorbi despre o structură lşalniţa, care evoluează, apoi, în cel de tip hallstattian,
i nternă, definitiv elaborată, a acestora, pentru a cunoscut, mai demult, în literatura arheologică cu
răspunde, astfel, problemelor de geneză, evoluţie, numele de aspectul " Vârtop" .
I n campania din vara anului 1 989, pe o suprafaţă
O. Berciu, A.O .. 1 939. p. 1 55, 1 99.
de 1 4 x 1 3 m, săpată la 4 m vest de locuinţa nr. 3 (fig.
2 Sebastian Morintz şi Petre Roman, SCIV, 3, 20, 1 969, p. 393 1 /L5, L6; fig. 2/ 1 , 2, 3), a fost identificat un strat al
- 422. epocii bronzului, gros de 0,60 - 0,70 m, alcătuit din 4
3 Bernhard Hănsel, Beitriige :ur Regionalen und n iveluri de locuire (fig. 2/ 1 , 2).
Chronologischen gliederung der iilreren Hal/sraazeir an der
unteren Donau, Bonn, 1 976, p. 60 - 6 1 .
Nivelul I este la baza stratului, foarte subţire, la
4 Marin Gumă, Civiliza(ia primei epoci a fierului în sud-vestul
României, Bucureşti, 1 993, p. 1 68- 1 80. 1 ,50 - 1 ,80 m adâncime şi este alcătuit din cenuşă,
5 Alik Hochstetter, Siidosteuropa zwischen 1 600 und 1000 v. cărbune şi resturi menajere şi coboară spre capătul de
Chr., Berlin, 1 982, p. 1 07, pi. 4; idem, Kastanas, Berlin, nord sub forma unei gropi, adâncă de 1 ,25 - 1 ,50 m
1 984, p. 370, pi. 39/2, pi. 46/3, pi. 4 7/2, 3 ; pi. 5617.
Pnina epoâl a.fterului la Gurile Dunăni şi Îll zonele circ11mpontice, Tulcea, 1993 .... . .... . . .. . . . .. . . .... . . . . . ...... . . .. .
. . . . . . . . . . . . p. 19 - 41
faţă de n ivelul de călcare antic (fig. 2/ 1 , 2). Umplutura P r i m e i f a z e a grupului cultural Gârla Mare
gropii, de culoare maronie, cu rare urme menajere, este aparţin fragmentele ceramice provenite de la căni şi
suprapusă de nivelul II sub forma unui strat de locuire ceşti (fig. 312, 4, 6 - 8, 10 - 1 2) cu reprezentare
subţire, de 0,20 m, având culoare cenuşie (fig. 21 l , 2). ornitomorfă (fig. 3/ 1 a, I b) descoperite la baza stratului
de sub podina locuinţei de suprafaţă nr. 6. Câteva vase,
Nivelul II este clar marcat şi de o vatră rotundă, descoperite în morminte de incineraţie (fig. 3/3, 5, 9a,
puţin albiată (fig. 2/2, 3), cu diametrul de 8,80 m, care 9b) fac tranzacţia către faza a II-a a grupului cultural
suprapune umplutura nivelului I (fig. 2/2). Vatra Gârla Mare. Predomină căniţele cu corpul sferic, puţin
nivelului II, situată în colţul de est al secţiunii II (fig. turtit (fig. 31 I , 6, l 0) şi cu partea superioară
2/3) era suprapusă la rândul ei de un strat de n isip, tronconică, uşor arcuită în afară dar mai înaltă decât
steril, cu pete maronii, gros de l m (fig. 2/ 1 , 2), urmat partea inferioară (fig. 3/2), asemănătoare ca formă şi
de ultimele niveluri de locuire - 3 şi 4 - în grosime de dimensiuni cu cănile descoperite în canalul Dunării de
0,30 - 0,40 m (fig. 21 I , 2). Ele sunt reprezentate de la Ostrovul Corbului 6 . Căniţele cu fundul inelar au
podelele locuinţelor de suprafaţă, suprapuse nr. 5 şi 6 corpul mai puţin bombat (fig. 3/2, 7, I 0) şi cu tendinţa
(fig. 21 1 , 3). de formare a umărulu i iar cele cu fundul plat sau
rotund (fig. 3/6) sunt mai bombate şi mai joase,
Nivelul III este reprezentat de podina locuinţei nr. amintindu-ne de formele căniţelor sau ceştilor din
6 (fig. 21 1 , 3). De formă aproximativ ovală (6,25 x 4,35 fazele Verbicioara I de la Cârcea "V iaducat" (fig.
m) şi orientată N-S (fig. l /L 6; 2/3), locuinţa nr. 6 1 4/ 1 3), Locusteni " Predeşti " (fig. 1 4/ 1 4, 1 7) şi
se prezintă sub forma unei aglomerări de l ipituri sau Verbicioara I I (III Berciu de la Cârcea " Hanuri " (fig.
bucăţi de chirpici afumaţi, cenuşă şi cioburi (fig. 2/3). 8/6). Diferenţa dintre cele două ceşti de la Ghidici (fig.
Vatra era plasată spre latura de nord. Stratul bucăţilor 1 6/3) şi Cârcea " Hanuri " (fig. 8/6) consta doar modul
de lipitură, cu amprente de trestie, din interiorul de dispunere a motivelor incizate, cât priveşte însă
locuinţei nr. 6, gros de 0,20 m (fig. 21 1 ), era suprapus forma, ea este identică pentru ambele ceşti. De altfel,
de un alt n ivel de locuire, cenuşos, gros de 0,30 m, majoritatea ceştilor din faza Verbicioara II descoperite
peste care se afla, apoi, podina locuinţei nr. 5 din în aşezarea eponimă 7 au corpul aproape sferic şi fundul
n ivelul IV (fig. 21 1 ). plat sau rotund. Şi celelalte fragmente de ceşti sau
căni, în majoritatea cazurilor ornamentate cu motive
Nivelul IV este clar marcat de podina şi stratul de incizate şi însoţite de şiruri de puncte, descoperite în
chirpic al locuinţei nr. 5 (fig. 21 I ) apropiată ca formă şi aşezările de la Cârcea " Hanuri " (fig. 8/ I a, I b - 5, 7 -
dimensiuni (8,25 x 6,20 m) de locuinţele nr. 3 şi 4 (fig. 1 1 ) şi la Mărăcine " Dealul Sălişte" (fig. 8/ 1 6, 20 - 26),
1 /L 3, L 4) care aparţin aceluiaşi nivel . par să ne indice aceleaşi forme sferice. Forme
Pe podina locuinţei nr. 5 au fost amenajate două asemănătoare au mai fost descoperite în aşezări le din
vetre: prima de formă rectangulară ( 1 ,25 x 0,75 m), în aria culturilor Vatina 8 şi Madarovce 9 d i n sudul
centru, iar cea de a doua într-o absidă de pe latura de S lovaciei şi mai aproape în aşezarea de la Ostrovu l
est a locuinţei (fig. 2/3). Corbului 1 0 •
Ceramica recuperată din juru l vetrelor este tipică Torţile cănilor (fig. 3/ 1 1 , 1 2) ş1 căniţelor (fig.
nivelului 4 (faza III) a culturii Gârla Mare (fig. 3/22; 3/2), albiate în partea superioară ş 1 uşor înălţate,
513, 8).
Diferenţa de nivel, de 0,25 m, între cele două
podele ale locuinţelor 5 şi 6 (fig. 21 1 ) ar fi putut 6 Bernhard Hănsel şi Petre Roman, P. Z., 59, 1 984, Hest 2, p.
reprezenta existenţa a încă unui n ivel de locuire care 1 98, 1 99, fig. 7, 8 .
face trecerea între n ivelurile 3 şi 4. Ne vom rezuma la 7 D. Berciu, Dacia, NS V, 1 96 1 , p. 1 32, fig. 3/ 1 . 2, 8; p. 1 33,
fig. 4/ 1 , 3 ; 1 35, fig. 5/ 1 - 6; 1 37, fig. 7/ 1 .
8
o prezentare sumară, numai a ceramicii descoperite
M i l utin V. Garasanin, B.R.G.K„ 1 958, pi. 72, pi. 1 65 .
stratigrafic în locui nţele nr. 5 şi 6 care suprapun, la
9 Vavlav Furmănek şi colaboratori, Slovensko v dobe hronzovej,
rândul lor, nivelul I cu ceramică caracteristică primei Bratislava, 1 99 1 , p. 66, 67.
faze a culturii. Gârla Mare. I O Bernhard Hănsel şi Petre Roman, op. cit„ pi. 8/2, 1 5.
MARIN N ICA Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriu/ Olteniei
- 21
aidoma celor de tip Vatina, pornesc direct (fig. 3/2, 1 1 ) zig-zag, combinat cu benzi de linii paralele şi însoţit de
sau puţin mai jos de sub buză (fig. 31 1 2). Î ntr-un singur un şir de puncte îl întâln i m şi pe un fragment de vas
caz toarta prezintă un fel de ansa Junata (fig. 31 1 1 a, (fig. 9/ 1 7) descoperit în aşezarea de la Cârcea
I I b) asemănător toartelor de la ceştile fragmentare de " Vi aduct" . El constituie o descoperire s ingulară,
tip Verbicioara II descoperite în aşezările de la Cârcea provenit, probabil, ca import din aria culturii Gârla
" Hanuri " (fig. 8/ l a, l b, 3), Mărăcine " Dealu l Sălişte" Mare, faza I .
(fig. 8/27 , 28) şi B roşteni " Adăpători " , corn. Un fragment d e buză, ornamentat c u o l in ie
Baldovineşti (fig. 1 1 / 2a - 2c). incizată în zig-zag, a fost descoperit şi în aşezarea
Majoritatea fragmentelor ceramice, inclusiv Verbicioara II de la Broşteni (fig. 1 1 /6).
reprezentarea ornitomorfă, descoperite la baza stratului Î ncepând cu etapa de tranziţie la faza Gârla Mare
de locuire, sunt ornamentate cu motive de l i n i i I I contactul cu aşezările Verbicioara II (III Berciu)
paralele, incizate simplu sub forma unor benzi d e câte devine mai strâns.
două sau trei l inii paralele dispuse orizontal sau în zig Acest lucru este dovedit, mai întâi, de străchinile
zag pe corpul şi gâtul vasului (fig. 3/ 1 , 2, 6, 1 2). lobate din aşezarea şi necropola de la Ghidici (fig. 3/3,
Pe o singură căniţă s-a reuşit reconstituirea a trei 5) a căror formă îşi are originea în străchinile cu gura
registre de motive alcătuite fiecare din câte două sau în colţuri din aşezările Verbicioara II de la Cârcea
trei l i n i i incizate sub forma unor benzi orizontale şi "Viaduct" (fig. 8/ 1 4), Curmătura (fig. 8/ 1 3, 1 5, 1 9) şi
paralele mărginite fiecare de câte două şiruri de puncte din aşezările de acelaşi tip din zona Porţilor de Fier I 5 .
(fig. 3/2) realizate cu ajutorul unui instrument de metal Motivul şirul u i de triunghiuri haşurate (fig. 3/4),
cu vârful ascuţit. Pentru înviorarea câmpul u i tehnica înţepăturilor succesive (fig. 3/3 - 5, 9a),
ornamental, s u b fiecare registru atârnă un motiv brâurile plastice care înci n g vasele, sunt foarte
real izat dintr-o alveolare rotundă sau ovală mărginită frecvente pe ceramica Verbicioara faza II de la Cârcea
de puncte (fig. 3/2, I O). Motive asemănătoare, identice " Hanuri " (fig. 8/ l a - 1 1 ), Cârcea " Viaduct" (fig. 8/ 1 2,
ca formă şi realizare, se întâlnesc tot pe cănile din 1 4), Curmătura (fig. 8/ 1 3, 1 5 - 1 9), Mărăcine (fig. 8/20
aşezările de la Ostrovul Corbului sau în cea de tip - 26) şi Broşteni " Adăpători" (fig. 1 1 17 - 9) şi care vor
Backa-Vatina de la Feidvar 1 1 de lângă Mosorina. Sunt deveni motive clasice pe ceramica ambelor culturi
motive de tradiţie foarte veche, care îşi au originea în Gârla Mare şi Verbicioara în fazele III şi IV.
ceramica cimitirului de la Mokrin 1 2 , preluate apoi de
purtătorii grupurilor culturale Vatina I 3 şi Verbicioara F a z a a I I - a a grupului cultural Gârla Mare
11 1 4 (fig. 8; 1 1 / 1 - 9b) şi transmise apoi comunităţilor este reprezentată de ceramica fragmentară descoperită
de tip Gârla Mare. pe podina locuinţei nr. 6 din nivelul I I I (fig. 3/ 1 3 - 2 1 )
La fel de vechi este şi motivul de linii incizate în şi de cea recuperată de sub podina locuinţelor nr. 3 şi
zig-zag sau în unghi, despărţite de un şir de puncte, 10 (fig. 4/ 1 - 1 2).
întâlnit în cazul nostru pe corpul unei reprezentări Aceleiaşi faze îi aparţine şi vasul cu protomă
ornitomorfe (fig. 3/ 1 a - I c). Acelaşi motiv incizat în zoomorfă (fig. 41 I 4a, 1 3 b) provenit din necropola de
incineraţie din punctul " Digul lui Milu" care aparţine
aceleiaşi aşezări Gârla Mare " B alta Ţarova I " .
Caracteristice pentru această fază sunt fragmentele
1 1 P.Medoveci-B .Hănsel, Rad. M.V., 3 1 , N.S. 1 988 - 89, p. 32,
pi. VI/ I - 3 ; 33 pi. VII.
provenite de la două amfore, cu gâtul trompetiform,
1 2 T. Soroceanu, Banatica, 3, Reşiţa, 1 975, pi. VI/I I I ; VIII; IX; arcuit elegant în afară, ornamentate cu l inii incizate în
idem, în P. Z., 50, 1 975, Berlin, p. 1 78 ; pi. 1 3/ 1 1 ; 1 4; 1 5. zig-zag pe buză (fig. 3/ 1 6) sau cu motive de
1 3 Milutin Garasanin, op. cit., pi. 1 6/34; pi. 84; pi. 1 4/2 1 ; 2 1 / 1 ; semicercuri imprimate (fig. 3/ 1 3). Pe gâtul amforei se
22/ 1 , 2 ; N i kola Tasic, Praistorya Vojvodina, Novi Sad, 1 974, îmbină motivul incizat cu cel i mprimat în formă de
p. 5 1 9, 1 55- 1 57 ; idem, Siidosteuropa zeischen 1 600 1111d 1 000
semicercuri şi cerculeţe dispuse vertical (fig. 3/ 1 3, 1 6).
V. Chr. J, Berlin, 1 982, p. 259, pi. 2/ 1 - 5; idem, K11/ture11 der
Friihbron:eizeit der Karpatenbekens 1111d Nordbalkans, Belgrad,
1 984. pi. XII - XVII; P. Medovici-B. Hănsel, op. cit.
14 V. Boroneanţ, Drobeta, 2, 1 976, p. 1 4 - 29, pi. I - VII. 1 5 V . Boroneanţ, Ibidem .
Pe umărul amforei se îmbină, în continuare, motive de aparţine Hallstattului timpuriu. Î n comparaţie c u

linii incizate care pornesc din vârful unui şir de urciorul de l a Ghidici, c u protoma zoomorfă, modelat
triunghiuri haşurate şi se termină cu cerculeţe şi frumos împodobit cu motive imprimate, incizate şi
imprimate (fig. 3/ 1 8, 20). Cerculeţele imprimate unesc încrustate, urciorul de la Vaszar, evoluat ca formă,
liniile incizate în zig-zag pe corpul căn i ior (fig. 3/ 1 5, reprezintă elemente de tradiţie ale epocii bronzului
Transdanubian la orizontul cronologic B .Z.D./ Ha.A I ·

1 9) şi al străchinilor (fig. 3/5). Î ncepând cu faza Gârla panonic la începutul primei epoci a fieru lui în
Mare II, pe lângă motivele de cerculeţe şi semicercuri
imprimate, apare motivul de ancoră (fig. 3/ 1 7) realizat Motivele de cerculeţe imprimate şi semicercuri
în tehnica înţepăturilor succesive (Stichkanaltechnik), imprimate, împreună cu cele liniare, executate în noua
care se generalizează pe ceramica descoperită şi în tehnică Stihkanaltechnik, se vor generaliza şi îmbina
aşezările din B anatul I ugoslav-Vrsac, Dubavac l 6 şi din creativ, în fazele următoare, cu motive noi ca: meandru
sudul Ungariei - Szeremle 1 7 . Pe umărul amforelor şi spirală, ghirlande, volute spiralice etc.
întâlnim, pe lângă motive liniare, dispuse în zig-zag, Câteva vase din colecţia Muzeului Naţional de
realizate în tehnica Stichkanaltechnik, combinate cu Antichităţi 20 şi ale Muzeului Olteniei 2 1 , cât şi unele
cerculeţe imprimate (fig. 3/ 1 4), şi pe cele imprimate vase descoperite în necropolele de la Ostrovul Mare şi
Ceramica de sub locuinţele 3 şi 10 (fig. 4/ I - 1 2)

sub forma unor motive izolate (fig. 3/2 1 ). Balta Verde 22 sunt ornamentate cu motive în tehn ica
specifică ceramicii din faza a II-a şi etapei de trecere la
prezi ntă aceleaşi caracteristici . Pe lângă motivele faza a III a.
liniare paralele, însoţite de puncte incizate (fig. 4/3, 4), Este necesar să amintim că varietatea şi bogăţia
tipice fazei I, apare motivul ghirlandei i ncizate şi motivelor de pe vasele de la Cârna nu se întâlnesc pe
însoţite, de asemenea, de puncte (fig. 4/ 1 ), care va ceramica din faza Gârla Mare II de la Ghidici.
deveni tipic în faza următoare. Celelalte fragmente
provenite de la străchini cu gura lobată (fig. 4/5, 6, 7, F a z a a I I I - a a grupului cultural Gârla Mare
descoperite pe podina locuinţelor I , 3, 4 şi 5 (fig. I ;

1 2), căni (fig. 4/8), amfore (fig. 4/9 - 1 1 b) prezintă este bogat reprezentată de vasele fragmentare
aceleaşi caracteristici prezentate mai sus, doar cu
precizarea că, în acest complex, predomină motivul de 2/3). O parte din materialul ceramic a fost deja publi
linii incizate şi asistăm la prima manifestare a tehnicii cat2 3 , urmând a se exempl ifica fiecare locu inţă de
II. Urciorul cu protomă zoomorfă (fig. 4/ l 3a, I 3b)

de înţepături succesive (fig. 4/2) de origine Verbicioara suprafaţă cu câteva fragmente ceramice caracteristice
acestei faze. Î n toate cele 4 locuinţe descoperite până în
reprezintă o descoperire de excepţie în aria prezent predomină vasele fragmentare, neornamentate,
complexului cultural Zuto-Brdo-Gârla Mare. Motivele de dimensiuni variate: castroane, străchini (fig. 5/3, 5),
de cerculeţe şi semicercuri imprimate cu zig-zaguri şi vase de uz casnic (fig. 5/2, 4, I O - 1 5), vasele de tip
înţepăturilor succesive (fig. 4/ I 3a, I 3b ), sunt tipice

motivele în formă de ancoră, realizate în tehnica cuptor, căni şi ceşti pătrate (fig. 5/9) şi fragmente de
amfore, de dimensiuni mari (fig. 3/22, 51 1 , 7, 8). Gâtul
ceramicii din faza Gârla Mare II. trompetiform, cu deschidere foarte largă (fig. 3/22),
Urcioare cu protome zoomorfe realizate schematic descoperit în locuinţa nr. 6, care suprapune locuinţa nr.
au fost descoperite la Sopron Burgstall 18 şi în turnului 5, are buza puternic răsfrântă, unghiular, în afară (fig.
5 de la Vaszar 1 9 din Ungaria. Acesta din urmă, realizat 3/22), spre deosebire de cele din locuinţa nr. 6 ş1 de
schematic, este pictat cu motive negre pe fond roşu şi
20 Vladimir Dumitrescu, Necropola de incinera(ie din epoca

1 6 Nikola Tasic, Praistoija Vojl'lidina, Novi Sad, 1 974, p. 524, lmm::.ului de la Cînw, Bucuresti, 1 96 1 , pi. XCIX/489, 49 1 :
1 70 - 1 75 idem. Siidosteuropa ::.wischen 1600 und / OOO V. pi. C/490, 498; pi. C.V ./559, 55 1 , 555.
Chr. I, Berlin, 1 982, 263, pi. 4/2 - 6. 21 D. Berciu, A.O„ 1 939, p. 262, fig. 1 32, p. 265, fig. 1 8 b/8, 9,
1 7 Stephan Foltiny, P.Z„ p. 84, pl .2/ 1 , 7. l i.
1 8 E. Patek, Material i, XIX, Novi Sad, 1 98 1 , pi. 3/4 - 7, 4 - 5. 22 D. Berciu, Eug. Comşa, Materiale şi cercetări arheologice, I I ,
19 Ibidem, p i . 3/6 - 7 ; A . Lengyel, G . T. B. Radon, The Bucureşti, 1 956, p. 302, fig. 3 7 .
archaeolo!?y of' Roman Pancmia, Budapesta, 1 980, pi. VI/ I . 23 Marin Nica, Thraco-Dacica, 8, 1 987, p. 23 - 26.
MARIN NICA Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei
- 23
sub locuinţa I O, care se arcuiesc elegant (fig. 3/ 1 3, 1 6; 91 1 3, cu motive tipice Gârla Mare, reprezintă mai
41 1 1 a). Motivul arcadelor înlănţuite, care se desfăşoară degrabă un import Gârla Mare în aşezarea de la
vasului (fig. 51 I , 3, 8), este identic ca formă şi realizare

pe interiorul buzei (fig. 3/22; 517) sau pe corpul "Viaduct" . Este încă o dovadă despre relaţiile strânse
dintre cele două civilizaţii: Verbicioara III şi Gârla
supraînălţate (fig. 9/3, 4, 1 1 , I 6a, I 6b ), ornamentate cu

cu acelaşi motiv de pe buza amforelor din necropola de Mare I I I . Ceşti le cu corpul sferic şi toartele
la Cârna24 .
Spirala puternic înfăşurată (fig. 5/8) în formă de motive meandrice, cercuri solare, triunghiuri haşurate
S-uri îmbucate (fig. 5/3), volute (fig. 5/ 1 , 7), ochelari în tehnică de influenţă Gârla Mare, sunt elemente
(fig. 5/ 1 , 7), omida (fig. 5/8), combinate armonios cu comune ambelor civil izaţii.
motivele cunoscute din faze anterioare realizate, acum, Dispunerea radială a triunghiurilor haşurate prin
într-o tehnică superioară, inclusiv cu rotiţe (fig. 5/ 1 , 3, incizare pe umărul ceştii de la figura 9/ 1 1 este identică
8), frumos încrustate cu o materie albă, sunt comune ca realizare cu vasele fragmentare descoperite în
pentru ambele locuri de descoperiri de la Ghidici şi nivelul 5 şi 1 4b de la Kastanas 26 . Castronaşul cu picior
Cârna 25 . tronconic şi toarte puternic înălţate de la fig. 9/8 din
Vasele de uz comun, în formă de sac, prototipul aşezarea de la Cârcea "Viaduct" reprezintă prototipul
formelor hal lstattiene, sunt ornamentate cu brâuri aceleiaşi forme din faza Gârla Mare IV-B istreţ-lşalniţa.
plasate sub buză (fig. 5/ 1 O toarta supraînălţată de la fig. 9/ I O, cât şi pentru cupa de
alveolate (fig. 5/4), proeminenţe simple sau cu alveole Aceleaşi constatări se pot face şi pentru cana cu
- 1 5) şi, mai rar, pe
interioru l buzei (fig. 5/2). Ornamentul canelat se la fig. 9/2, cu gura uşor lobată.
extinde şi pe umărul amforei (fig. 5/6), iar străchinile Ceramica de tip Verbicioara faz a III (IV Berciu),
îşi arcuiesc buza în interior (fig. 5/5 ), aidoma celor descoperită în aşezarea de la Reşca "Romula" , prezintă
hall stattiene. Toartele căni lor şi ceşti lor, puternic aceleaşi caracteristici (fig. 1 0/ 1 - 1 9), influenţate
arcuite în sus (fig. 5/4), reprezintă prototipurile puternic de grupul cultural Gârla Mare.
aceloraşi forme următoare Gârla IV-B istreţ-lşalniţa Se întâlnesc şi aici motive tipice Gârla Mare, cum
(fig. 6/ 1 3, 1 4). ar fi cârligul spiralic (fig. I 0/3, 1 6) şi cerculeţele
Unele forme, şi mai ales motivele geometrice de i mprimate (fig. 1 0/ 1 2).
pe ceramica din faza Gârla Mare III de la Cârna şi
Ghidici, le întâlnim transpuse pe unele forme de tip Faza a IV a a grupului Gârla Mare este
Verbicioara III (IV Berciu), descoperite în aşezarea de reprezentată de ceramica (fig. 6/ 1 - 1 2) descoperită în
la Cârcea "Viaduct" (fig. 9). Amintim în acest sens interiorul locuinţelor nr. 2 şi 9 (fig. I ) şi de două
amfora de la fig. 91 I a, I b, apropiată ca formă de cele cantarosuri (fig. 6/ 1 3, 1 4) recuperate din mormintele
descoperite în locuinţele de la Ghidici, pe corpul căreia de incineraţie din imediata apropiere a aşezării.
sunt d ispuse în metope motive incizate de tip Locuinţa nr. 9 de tip Gârla Mare faza IV, B istreţ
Gârla Mare (fig. 9/ 1 a, I b ).

Verbicioara şi Tei combinate cu cârl igul spiralic de tip lşalniţa (fig. 2/4) are o formă similară celor de tradiţie
Gârla Mare cu dimensiuni ce depăşesc lungimea de 1 5
Cârligul spiralic şi spirala puternic înfăşurată, ş i 6,5 m . Î n interiorul ei au fost amenajate 4 vetre (fig.
motivul de formă de M sunt, de asemenea, prezente pe 2/4). Mormintele de incineraţie din necropola de tip
câteva fragmente (fig. 9). B istreţ-lşalniţa şi Vârtop (fig. 1 5) în apropiere de
Cârl igul spiralic (fig. 9/ 1 5 ), spirala putern ic aşezare prezintă asemănări cu morm intele d i n
înfăşurată (fig. 9/ 1 4 ), cerculeţele imprimate (fig. 9/ 1 8), necropola de incineraţie d e t i p Gârla Mare d i n punctul
motivul în forma l iterei M (fig. 9/9b) tipice Gârla " Digul lui M i t u " .
Mare, se întâlnesc frecvent pe ceram ica de tip Evoluţia străchinilor (fig. 6/24; 1 5/ 1 ) , a ceştilor
Verbicioara de la Cârcea " Viaduct" . Cana de la fig. (fig. 9/ 1 1 ; 1 0/3, 7, 9), a amforelor (fig. 9/ 1 2), a
25 Ibidem, pi. CX - CXII. 26 Alix Hochestetter, Kastanas, Berlin, 1 984, p. 370. pi. 39/2, pi.
24 Vladimir Dumitrescu, op. cit. . pi. CX/2. 22/6.
motivului canelat încă din faza Verbicioara III şi Gârla constituite (fig. 7/2, 6a, 6b, 1 1 , 1 3 , 1 7, 1 8, 24).
Mare III (fig. 5/6, 9) devine tipică în faza următoare Cuţitaşul de cupru împreună cu toporul de piatră
(IV) în aşezările de tip Verbicioara IV (V Berciu) de la fragmentar din aceeaşi aşezare de la Secu (fig. 7 /7a, 7b,
Secu (fig. 6/ 1 5 - 23; 7/ 1 - 24), Bistreţ-Ciumeşti 9) prezintă analogii apropiate cu cele descoperite în
B rânză 27 , Govora-sat 2 8 , Ocnele Mari , Valea aşezarea de tip Coslogeni de la Ulmi 33 şi Radovanu 34 .
Goruneilor2 9 şi Cărpiniş 3o . Elementele culturale, inclusiv tehnice de orna
Ceramica caracteristică ultimei faze a grupului mentare caracteristice ultimei faze a grupului cultural
cultural Gârla Mare este reprezentată doar prin câteva Gârla Mare-B istreţ-Işalniţa-Verbicioara IV, se vor
fragmente, tipice aspectului B istreţ-Işalniţa (fig. 6/ 1 - transmite evolutiv Hallstattului timpuriu de tip Vârtop,
8, I I ) în asociere cu cele de tip Gârla Mare (fig. 6/9, uneori în cadrul aceleiaşi aşezări , aşa cum o
1 0a, 1 0b, l 2a, I 2b) descoperite pe podeaua locuinţelor demonstrează rezultatele descoperirilor din ultimii ani
toarte puternic supraînălţate (fig. 6/ 1 3, I 4 ). Ele sunt

nr. 9 şi 2, cât şi de două cantarosuri de formă pătrată cu în aşezările de la Ghidici " Balta Ţarova " .
Locuinţa hallstattiană nr. 7 d e t i p Vârtop d i n
ornamentate pe gât şi umăr cu caneluri fine dispuse punctul " Balta Ţarova I " avea o formă ovală c u
vertical în căpiori şi zig-zag (fig. 6/ 1 3, I 4 ). Ultimele dimensiunile d e 1 0 x 9 m (fig. 1 /L 7; 2/6). Vatra
două motive au fost preluate de pe vasele de tip Gârla circulară cu diametrul de 1 m era plasată în centrul
Mare3 1 şi transpuse în tehnica canelurilor pe forme noi locuinţei iar războaiele verticale de ţesut erau, de
Locuinţa hallstattiană nr. I (fig. 217) din punctul

cu contur pătrat şi cu torţile supraînălţate. Este vasul asemenea, plasate în colţurile de est şi vest.
cel mai tipic şi reprezintă cel mai bine trecerea la
Hallstattul timpuriu şi a fost descoperit în asociere cu " Balta Ţarova 11" avea aceeaşi formă şi dimensiuni.
ceramica ornamentată cu motive spiralice Gârla Mare, Vatra ( 1 ,50 x I m) era plasată tot în centrul locuinţei.
faza finală (fig. 6/ 1 - 23) în majoritatea aşezărilor de tip Ceaşca, de formă pătrată, cu toartele puternic înălţate
Verbicioara IV (V Berciu), identificate sau cercetate (fig. 1 2/ 1 I ), plasează cronologic locuinţa nr. I între
până în prezent în majoritatea zonelor din Oltenia 32 . aspectul B istreţ-Işalniţa şi Vârtop.
tare din faza Gârla Mare IV (fig. 6/9, 1 0a, 1 0b, I 2a,
Ceramica şi reprezentările antropomorfe fragmen Pentru încadrarea culturală şi cronologică a
locuinţei nr. 7 din aşezarea de la " B alta Ţarova I " sunt
Işalniţa (fig. 6/5 - 8, I I ) în locuinţa nr. 9, în necropola

1 2b), descoperite în asociere cu cele de tip B istreţ deosebit de importante cele 3 amfore fragmentare (fig.
1 2/ 1 , 1 0, 1 2), a străchinilor (fig. 1 2/2, 3 , 7) canelate şi
hallstattiană de la Ghidici (fig. 6/ 1 3, I 4) sau cele de tip vasul bi tronconic (fig. 1 2/4) care, prin formă şi decor
Verbicioara I V (fig. 6/ 1 5 - 23), de la Secu (fig. 7/ 1 - canelat dispus orizontal , vertical şi în ghirlandă,
24 ), Craiova-Cernele (fig. 7 /25, 26) şi în alte aşezări combinate uneori cu motive incizate şi încrustate (fig.
identificate de G. Crăciunescu de la m uzeul din 1 2/ 1 ), sunt tipice ceramicii din faza S usani. Aceleiaşi
Drobeta-Tr. Severin, prezintă caracteristici tehnice faze timpuri i îi aparţin şi vasele fragmentare
evoluate, tipice acestei faze. Î n aşezarea "Ogaşu Mare" descoperite în aşezarea hallstattiană de la Gropşani
de la Secu constatăm deja elemente hallstattiene (corn. Vulpeni), punctul " Ovre i " (fig. I I / 1 3 - 22b ), care
suprapun o altă aşezare din epoca bronzului (fig.
I 1 / 1 0 - 1 2).
27 Ion Chicideanu, Dacia, NS, XXX, I - 2, 1 986, p. 41 fig. 33 - I nventarul mormântului 1 , de tip Vârtop, din
34; p. 42 fig. 35/2, 3, 5.
aşezarea de la " Balta Ţarova I " , alcătuit din 6 străchini
28 Gh. I . Petre-Govora, Thraco-Dacica, p. 86, fig. 1 17, 9.
(fig. 1 4/ 1 - 5 , 8), un vas-solniţă (fig. 9), un vas
29 Ibidem, p. 87, fig. 2/5 6.
acoperit cu un căpăcel (fig. I 4/ 1 O, I I ), o pietricică albă

-
30 Ibidem, p. 87, fig. 217. miniatural (fig. 1 417), un vas bitronconic canelat,
31 Vladimir Dumitrescu, op. cit., pi. X I I I/ 1 8 1 ; L XXIV/204;
LXXXV/346, 355; XCil/4 1 7. (fig. 1 4/6a, 6b) şi un vas de tip urnă (fig. 1 4/ 1 2),
32 Sebastian Morintz, Contribuţii arheologice la istoria tracilor
timpurii, Bucureşti, 1 978, p. 6 1 - 70. Descoperiri de suprafaţă
efectuate de G. Crăci u nescu în aşezările din sud-vestul
Olteniei (Oprişor, Malovăţ. Făntăna Dumbravă, Ocniţa Mare, 33 Ibidem, p. 1 34, fig. 73/ I O.
Pătule, Poroina Mare). 34 Ibidem, p. 1 46 fig. 86/3, 4.
MARIN N ICA - Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei 25
aparţin n ivelului II hallstattian . prin i mprimare ( torques) şi, mai rar, prin incizare şi
Privite d i n punct d e vedere geografic şi cultural, canelare (fig. 1 5/5 , 6). Vasul -urnă de formă
aşezările hallstattiene din cele două puncte, " Balta bitronconică, de mari dimensiuni, este ornamentat
Tarova I şi I I " de la Ghidici, aparţin grupului cultural simplu, cu caneluri în jurul proeminenţelor (fig. 1 5/6)
Balta Verde-Hinova-Vârtop. sau mai complicat cu şiruri de benzi drepte, orizontale,
Recentele descoperiri de la Ghidici sunt importan deasupra cărora se află grupate câte 3 sau 4 triunghiuri
te nu numai pentru lămurirea raporturilor stratigrafice, haşurate în aceeaşi tehnică a imprimării (fig. 1 5/8).
culturale şi cronologice dintre cele două aşezări de tip Castroanele, de formă troncon ică, cu buza arcuită în
Gârla Mare şi Vârtop care se suprapun, cât mai ales a interior (fig. 25/B,4) sau îngroşată (fig. 1 5/5) sunt
perspectivelor pe care le oferă cele două puncte de la ornamentate cu şiruri de puncte pe buză (fig. 1 5/4) sau
Ghidici în cunoaşterea caracteristicilor aşezărilor şi cu l inii incizate, combinate cu cele imprimate în zig
necropolelor de la sfârşitul epoci i bronzul u i şi zag, la capătul cărora se află cercul imprimat de tip
începutul Hallstattului în sudul Olteniei . Gârla Mare (fig. 1 5/5).
La fel de importantă pentru teritoriul Olteniei este Vasul de tip urnă, neornamentat (fig. 1 5/2),
şi stabilirea raporturilor culturale şi cronologice dintre prezintă doar câte două proeminenţe-apucători în
cele două aspecte culturale de tip Vârtop şi Insula partea inferioară.
Banului. Un castron, descoperit în aşezarea de la Mărăcine,
Prin identificarea recentă a aşezării întărite de tip are buza arcuită uşor în interior şi este ornamentată cu
Insula Banului în punctul "Cetate" de pe terasa înaltă a înţepături fine (fig. 1 5/9).
Jiului, la sud de satul Valea Rea, corn. Brădeşti (26 km Prin caracteristicile ceramicii descrise mai sus,
nord de Craiova), s-a l ărgit aria de răspândire. aşezarea întărită cu şanţuri de apărare late de 1 4 m şi
Ceramica, descoperită într-o groapă de cult, din punct adânci de 4 - 7 m de la Valea Rea (Brădeşti) se apropie
de vedere al formelor (fig. 1 5) şi mai ales al tehnicii de mai mult de aspectul Insula Banului şi grupa Cozia.
modelare şi ornamentare, prezintă aceleaşi carac Cronologic şi cultural, aspectul Insula Banului de la
teristici cu cea descoperită în Insula Banului 35 , Valea Rea este posterior aspectului Vârtop.
B abadag (faza I) şi Cozia. Predomină ornamentarea
35 Sebastian Morintz, Petre Roman, SCIV, 3, 20, 1 969, p. 393 -

423.
�!;�;�: I.�� '� 1 l -� �I
N
O\
111
Jlllll lI l\lllll 11
I. , , I I •
I
PLANULGENERALALA SEZARI
"l l j11 i I ll IlII1 11 1 1 1 11 1jI !ii Ii!I

.
1
�
•
o
� (")
�
�
3"
cti
3
[Q] �g.
�
s:u
:::i
e?..
�l
{g
s:u
o
(")
i:u,
I
s:u
ti)"
G)
c:
�·
CJ
c:
:::i
�:
s:u,
-SQ.
:S'
g
Ci>
Cil
S:?.
Ci
� � Locunţe Gîrla Mare
�
Locunţe Hallstatt
B ALTA ŢAROVEI
O 2 4 6 8 !O m 1111 ! In S uprafaţa de nord a WJ@ Locuinţe Bistreţ-Işalniţa :::i
2·
t:i
aşezării distrusă de
(')"
- �
agenţii naturali
Fig. I . Ghidici „Balta Ţarova''. Planul locuinţelor de suprafaţă, Gîrla Mare ( L I , L3, L4, LS, L6), Bistreţ-lşalniţa (L2, L9), Yîrtop (L7, L8, L I O).
Fig. 1. Ghidici „ Balta Ţarova " . Plan of the surface dwellings, Gîrla Mare (LI, L3, IA, L5, L6 ), Bistreţ-lşalniţa (L2, L9), Vîrtop (L7, L8, LJO).
.....
�
�
:s::
)>
:D
GHID ICI, B A LTA TAROV A , 1 989

z
z
b ()
ED
Planul L5 ş i L6 )>
�
.
. .
Q)'
.
N4 :::i
- 2.
N3 ��-----·.------- - -:-: :-:-:-:-:-:-: C")
�.,_
c:
Şanţ
"O
�-
�-
nr
O
N2
03;
!
GHIDICI 1 989 e:
4m
(/)
-Ci1
„BALTA ŢAROVEI : {g
Nl Profi l u l peretelui de est al S I şi S I I , L5 , L6 Q,
UliiliiiiltIii111iiUlIii]iiilliIIIIIIii111111llf111liIfliIIliiiIliIIii1111ii;111tn·
d a
o-
�
�
-�.
- - S'
§:
- - - -
LEGENDA
.fgc:
- - -
-
-
- - - -
-
- - -
- -
- - --
-- - - -- - - -
· - - -
-
- - -
- - -
- - - - --
- - - -
-- - -
- ---
- - - - --
-
-
- - - -- - -
- - - -
- -
-
-
:-:.. : ::t-:-::
- - -
- -
- - --- - - -
- - - -
- - - - -
-
- -
-
- - - - - - -- -
-
-
1,
-
O Fragment ceramic
Chirpic
-
-
o -
-
-
-
- _- - ---- - -
•
- -
-
LEGENDA
- - - - -
- -
-- :::::!':
Im Arsură cărămizie, cenuşă

Vatră - CI)
�-
-
15
-
flIID Strat vegetal , cenuşiu

I Groapă de par
Şanţ
Iii Groapă modernă
3,5 m
Q)'
-2 m
-
@ Vas §3 Strat steril, nisipos, gălbui �
O
o
�
lm 2 � Strat Gîrla Mare, cenuşiu s..
l:!l Strat de chirpic LS şi L6
e Cenuşă şi arsură cărămizie
L____...J
�
§:
:::i
3 ..,,,, Vatră
Fig. 2a. Ghidici , Balta Ţarova: I - 2 - Profilul peretelui de est al S I şi S I I ; 3 Planul locuinţelor Gîrla Mare nr. 5 şi nr. 6.
I li; 6. N
-
Fig. 2a. Ghidici, Balta Ţarova : - 2 - Profite of the eastern wal/ of sections S I and S 3 - Plan of the dwellings Gîrla Mare n. 5 and n. -....)
� 'Tl N
GHIDICI, 1 992
-· 00
C!<1
BALTA ŢAROV A"

0<>
•
"
� �
N N
G O
a
„
s.: o:
LEGENDA
� :::r
Plan u l locuinţei
r; · ;:;·
· hallstattiene nr. 9
...- · :-
ti:i t:O
o Chirpic
� � tJ Fragment ceramic
� s
":"'l ·-l
�
I>'
"" Cenuşă şi cărbune
..:; <
„ Cenuşă
LEGENDA
!:) ...,
"
�
o
-: Arsură cărămizie
0-
o
� Greutate de lut C")

• Vas
:- . :S.
I>'
I Groapă de var
N N 41 Chirpic s.
A Arsură s
(i)"
• Vatră
�
"o 31
� I>' 3
1 Fragment ceramic
§ .;:
• Vatră • Groapă
/ �g-.
;,,. "' Cenuşă hallstattiană tb
,
.,... "O 1\1 Groapă Hallstatt - nivel II
Arsură cărămizie
....
=-
� �
�
:::i
J:11
:::!
" o
Groapă recentă
�
§"
� g
{g
i=
-- -
�
tb
-·
o
..... i=
�
.,... -�
� -·
� :3
3
G HIDICI, 1 99 1
(")
tl;),
f
tb
B ALTA „ŢAROVA"
� :3
;:;·
;::::::;: :--'
LEGENDA
.'°
.
°"
_w
ru
;,,.
� �
� i=§
P l anul locuinţei
....... '"O
# Fragment ceramic
, Vatră hallstattiene nr. 1 G)
c:
�·
�� §
lf Cenuşă
"o - CJ
ES"" g
·.: Arsură cărămizie
• Groapă
GHIDICI, 1 992
:; ·
a--
i=
�:
I
;,,. 11 Podină
BALTA TAROVA"
tl;),
.,... � -SQ.
!:)
� Q
;,,. ·-
� :-"' _ Profilul peretelui estic al S I (L 9)

m
�
" :3 " ' S'
� •:!:.
� -..J
__.,,,.
____.. ..._
. _ _
;;. �
:::i
�
Q.
C3
I
�
î 1
LEGENDA
�
�
°"
;::: aD:I
.....
�
"'
§.,...
2 C2!I
Strat vegetal cenuşiu - �
D 4
'-l Strat modem cenuşiu
IEI
Strat hallstattian maroniu
;,,. _[
Strat steril nisipos
;°'< „ Strat Bistre1-Işalniţa

- Podea de nisip bătut
L'SS! Strat Gîrla Mare

�
.._
Vatră
MARIN NICA Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei
- 29
Fig. 3. Ghidici, Balta Ţarova. Ceramică: l - 1 2 - faza Gîrla Mare I ; 13 - 21 - faza Gîrla Mare II; 22 faza Gîrla Mare III.
-
Fig. 3. Ghidici, Balta Ţarova. Pottery: 1 - 12 - phase Gîrla Mare I; 13 - 2 1 - phase Gîrla Mare li; 22 phase Gîrla Mare
- III.
r· · · -EJ
ţ:.".„..
,'....... --
„
2cm
I
I
� --·--
„ .. „ „.__.
I
1
2 O 4
� r=Jfil
�f y
cm
UJL.;'
t
f
,
O.___,
lcm 10
'
O lcm
'---'
o.___,
Fig. 4. Ghidici, B alta Ţarova I : I , 2 - Ceramică - faza Gîrla Mare I I ; l 3a, I 3b - Vas cu protomă zoomorfă - faza Gîrla Mare I I .
Fig. 4 . Ghidici, Balta Ţarova /: 1 , 2 - Pottery - phase Gîrla Mare II ; 13a, 13b - Vase with zaomorphical protoma - phase Gîrla
Mare II.
MARIN N ICA Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei
- 31
O 2 cm
L--...1
1 \
'
O 2 cm
L--...1
o
L--...1 6
Il
I'
14
I
I
Fig. 5. Ghidici , Balta Ţarova I . l 15 Ceramică din faza Gîrla Mare I I I .

III.
- -
Fig. 5 . Ghidici, Balta Ţarova I . 1 - 15 - Pottery - phase Gîrla Mare
32 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi În zonele circumpontice", Tulcea, 1993
� �1/CJ) \t94 } sr::l l

-· � �
, Iroî -==
·
Q_ c
8
lOb... . . .. ,
l,/l_.... .....:
\ I)
/
' I '
o
..___
14
/
.···
f'·J\ ·.
· ..
�·/ I'· I 'X·, 20

<!<� )
"
�,/
i
Ţ- - 1 ·· · - ·---- ·- - ( '
_,/\
23
Fig. 6. Ghidici, Balta Ţarova I : I - 4 Ceramică din faza Gîrla Mare I V ; (locuinţa nr. 2); 5 - 1 2 - din faza Gîrla Mare VI ( locuinţa
-
nr. 9); 1 3, 14 - din faza Gîrla M are IV (necropolă); Secu, „Ogaşul Mare"; 1 5 - 23 din faza Verbicioara IV; Cîrcea „Viaduct";
22 - din faza Verbicioara I V .
-
Fig. 6 . Ghidici, Balta Ţarova I: I - 4 - Pottery - phase Gîrla Mare IV; ( dwelling n. 2 ); 5 - 12 - phase Gîrla Mare VI ( dwelling n.
9); 13, 14 - phase Gîrla Mare IV (necropolis); Secu, „ Ogaşul Mare "; 15 - 23 - phase Verbicioara IV; Cîrcea Viaduct "; 22 - „
phase Verbicioara IV.
MARIN N ICA Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi Începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei
- 33
4a
0 2�� 0
...__.
11
o ...__.
·- �
21
o- = �, )
O 1 cm
...__.
\0 0 -
:TI
23
o
...__. 22 O 2 cm
.__.
Fig. 7. Secu, Ogaşul Mare. I - 1 6, 1 1 - 24 - Ceramică din faza Verbicioara I V ; 7 - 10 - Unelte din piatră; 9 - Cuţitaş de aramă
din faza Verbicioara I V .
Fig. 7 . Secu, Ogaşul Mare. I - 16, 1 1 - 24 - Pottery - phase Verbicioara IV; 7 - 10 - Stane tools; 9 - Small copper knife - phase
Verbicioara IV.
34 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi in zonele circumpontice': Tulcea, 1993
--- --
\\ /
�li lb
„
\ \;. ,
\ I ta
Fig. 8. Cîrcea, Hanuri. I - 1 1 - Ceramică din faza Yerbicioara I I ; Cîrcea, Viaduct. 1 2, 1 4 din faza Verbicioara I I ; Curmătura.
-
1 3, 1 5 - 1 9, 2 1 din faza Yerbicioara I I . Mărăcine, Dealul Sălişte. 1 8 - 28 - din faza Yerbicioara I I .

Fig. 8. Cîrcea, Hanuri. I 11 Pottery - phase Verbicioara li ; Cîrcea, Viaduct. 12, 14 - phase Verbicioara li;
-
Curmătura. 13,
15 - 19, 21 - phase Verbicioara li. Mărăcine, Dealul Sălişte. 18 - 28 - phase Verbicioara li.
- -
MAR I N N ICA - Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriu/ Olteniei 35
- - - � --- - - - - - -------
�
�
�
6
la
•
\ii 7 .
iJ
', I
' I
.. .
' '
.
.:�·\ :
' .
l •
.
. ...,�, 15
Fig. 9. Cîrcea, Viaduct. l a, l b, 3 , 4, 5 , 7, 8, 1 0, 1 1 , 1 5, I 6a, I 6 b , 1 8 - Ceramică d i n faza Verbicioara I I I ; 2, 6, 9a, 9 b , 1 2, 1 4 - din

faza Verbicioara IV; 1 3, 17 - Import Gîrla Mare.
Fig. 9. Cîrcea, Viaduct. la, l b, 3, 4, 5, 7, 8, 10, 1 1 , 15, 1 6a, 16b, 18 - Pottery - phase Verbicioara III ; 2, 6, 9a, 9b, 12, 14 -
phase Verbicioara IV; 13, 1 7 - lmports from Gîrla Mare.
36 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi În zonele circumpontice''. Tulcea, 1993
1
O l cm
·: - - · .
\�
' q_} cm ,„ .„„„
�r: " . . • .
�/
. ..,„.. ·..:\"f·\ :,·:•· · - \. · .,. .

:.
.
4
L-......1
2 cm
n- .
o
( U -\10
.._. .____.
9W 2 cm 1 cm
'--'
n--.....
O l cm
'--'
O l cm
......
O l cm 14
.._.
O 2 cm 18
'--'
O 2 cm
.____.
19
Fig. 1 0. Reşca, Romula. I - 19 - Ceramică din faza Yerbicioara HI; 20 - Vas fragmentar hal lstattian.
Fig. JO. Reşca, Romula. I - 19 - Pottery - phase Verbicioara li/; 20 - Hallstattian fragmentary vase.
MARIN N ICA - Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei 37
•
2b ke
�lW F)- _- --
UL uf
5 6
O
....3.. cm ({�\l
�70....3.. cm
20
21 0._J cm �-22a
Fig. 1 1 . Broşteni, Adăpători . I - 9b - Ceramică din faza Verbicioara III; Gropşan i , Ovrei. 10 - 12 - Ceramică din faza
Verbicioara III; 1 3 - 22b - Ceramică hallstattiană timpurie.
Fig. 1 1 . Broşteni, Adăpători. 1 9b - Pottery - phase Verbicioara liI; Gropşani, Ovrei. 1 O - 12 - Pottery - phase Verbicioara
III; 13 - 22b - Early Hallstattian pottery.
-
-fj
- :-' - „::. � �,,
.
„,,. -::
... . „,
„
,... „„'""''·--
�
- -=----:_,,,,,,
:-::: : � � ,_----
i:·:„:�
... ""
...
... ... .„ "" „ ,,,,.-
„ ....
� ..
7
:,;;;;
-
)
r·
.... .... .... ....
. I
· · · - ··- - .
. --
- · · - - - · · · - --·-·· '·
c · · -- - - - - - - - ---- · · ·-
- „ � - - - - - - -- - · · · · · · · - --- - - · - · - ----
).:::: ·
')
�\
.
�
L„. ,_.„. ..
_.„„... •
\ .
\, 8
�.::-:.�:::::::;
c:.:-.:::w:.:·.-:..
'
:·::::.-::::::::.�:.-.-.:: ::7=1
( „„
•
'·,,,_"
{·
O 3 .. . ......�··;.···
..-:-:::-···
....
. J. . /
cm
„.. .
.__.
12 '·-...
.„ .. _ . . . ...
.
„„.- ...
- - -
Fig. 1 2. Ghidici, Balta Ţarova I . 1 4, 6 8, 1 0 - 1 2 Ceramică hallstattiană timpurie din locuinţa nr. 7 ; 9 Cană din faza Gîrla -
-
M are III; B alta Ţarova II. 5, 1 1 Ceşti hallstattiene timpurii din locuinţa nr. 1 .
- -
Fig. 12. Ghidici, Balta Ţarova I. I - 4, 6 8, 1 0 - 1 2 Early Hallstattian pottery from the dwelling n . 7; 9 Jug - phase Gîrla -
Mare III; Balta Ţarova li. 5, 1 1 - Early Hallstattian cups from the dwelling n . I .
- 39
- ---- ------ -------- -- -- --------- -- --
O
----2 �m.
'
•,
n
Q_] cm"\:J
O
7
'---'2 cm
'
'
\
..
,_,- ·· - - „ , _ • . -
8 ·· „.
,
�
lOa
O 2 cm '-_,_.
.____. N
O
lu
17
'---'
2 cm
O
14
13 '---'2 cm
Fig. 1 4. Ghidici, Balta Ţarova I . I - 1 2 - Inventarul mormîntului hall stattian de tip Vîrtop; Cîrcea, Viaduct. 1 3 , 1 5 - Ceşti din
faza Verbicioara I; Locusteni, Predeşti. 1 4, 1 5 , 1 6, 17 - din faza Verbicioara I .
Fig. 14. Ghidici, Balta Ţarova I . I - 12 - Findings from the Hallstattian tomb Vîrtop type; Cîrcea, Viaduct. 1 3, 15 - Cups -
phase Verbicioara I; Locusteni, ?redeşti. 14, 1 5, 1 6, 1 7 - phase Verbicioara I.
- 41
7
2
�
·· �
6 \ O 5 cm 7
I
/
8 O 5 cm
Fig. 1 5. Valea Rea, Cetate. I - 9 - Vase hallstattiene de tip Insula B anului.

Fig. 15. Valea Rea, Cetate. 1 - 9 - Hallstattian vases - Insula Banului type.
THRACES ET CIMMERIENS.
PROBLEMES ET SUGGESTIONS
Ion Niculiţă
L'attention des special istes s'est trouvee enterrements a ocre (Drevn"iamna"ia) ont etc obligees de
constamment polarisee par la population qui habitait ceder le pas aux tribus de la culture des enterrements
Ies steppes nord-pontiques vers la fin du n e et le en catacombes, venues d'ail leurs, dotees d'autres
commencement du i er millenaire a.Chr. Parmi Ies traditions et d'un autre type physique. Apres avoir
tâches prioritaires de l'historiographie ii faut donc recule pendant un certain temps, la population des
compter aussi l'etude du mode de vie et de enterrements a ocre rentre dans ses territoires et le
l'appartenance ethnique des divers groupes culturels de processus de developpement s'est continue, conduisant
cette periode. Des savants de prestige du debut de a la culture des enterrements dans des constructions de
notre siecle - Vasile Pârvan, Michel Rostovtsev, bois (Srubna"ia). A ce point la, la population respective
Tadeusz Sulimirski, etc. - ont choisi de s'occuper, s'est dressee contre Ies tribus des enterrements en
entre autres objets d'etude, de la situation catacombes et, vers la fin de l'âge du bronze, elle est
demographique des regions circumpontiques et de arrivee non seulement a recuperer ses terres initiales,
leurs territoires limitrophes, designee sous le generique mais aussi a rayonner loin au-dela. Les tribus des
de massi f thraco-c i m merien. Leurs hypotheses enterrements a ocre (ocromanes) ont penetre dans la
concernant l'appartenance ethnique des Cimmeriens masse de la population qui enterrait ses morts dans des
sont generalement connues. catacombes, reussissant a la diviser en deux parties.
Pour ce qui est de l'historiographie d'apres la Une partie, repoussee vers le Dniester, devait m igrer
deuxieme guerre mondiale, elle porte, elle aussi, un jusqu'au-dela des Carpates; l'autre partie, celle de
interet tout particulier a la question de )'origine des l 'est, s'etablit dans la region des mers d'Azov et
tribus thraces et cimmeriennes, surtout de ces-dernieres Caspienne. Ce sont ces dernieres tribus qui ont migre
qui, bien que mentionnees par Ies sources narratives jusqu'en Asie Mineure ou elles sont altestees comme
comme habitant Ies steppes nord-pontiques avantr cimmeriennes. Quant aux tribus occidentales, elles ont
l'arrivee des Scythes, ne sont pas altestees en toute forme le massif thraco-cimmerien. B ien que sous une
certitude par Ies documents archeologiques. Or, de autre forme, celte derniere hypothese a ete exposee
celte situation precaire au point de vue archeologique independamment aussi par Al. Vulpe 3 .
sont nees des hypotheses contradictoires au sujet de S i tel les etaient Ies choses, alors, selon la
l'apparition et de l'ethnie des Cimmeriens. restitution historique de M.I. Artamanov, Ies Scythes
Par exemple, O . A . Crivtsova-Gracova, qui a seraient Ies descendants de la population des
etudie longuement Ies monuments de l'âge du bronze enterrements dans des constructions de bois. Or, celte
des steppes nord-pontiques, pensait que la culture des suppos1t1on ne reunit pas l ' accord de tous Ies
enterrements dans des constructions de bois (SrubnaÎ a) specialistes du domaine. En effet, d'apres A . I .
peut etre consideree comme cim-merienne 1 • Terenojkin, le contraire semit · plus vraisemblable,
Selon Ie renomme professeur M.I. Artamanov 2 de s'est-a-dire qu'en realite Ies monuments de la culture
St. Petersbourg, Ies processus en question ont ete plus des enterrements dans des constructions de bois
complexes. Dans la majeure partie des regions sud-est appartiendraient aux C immeriens 4 . Toutefois, A.I.
europeennes Ies tribus util i sant le rituel des Terenojkin ne presente d'arguments concrets a I'appui
de son idee, ce qui la range d'emblee dans la categorie
O.A. Crivţova-Gracova, Stepnoe Povol1:ie i Pricernomorie v

ăpohu pozdnei bronzî. in Materialî i lssledovania po 3 A.I. Terenojkin, Kimmeriiţî, Kiev, 1 976, p. 1 9.
arheologii, M. 1 955, p. 1 57 - 1 62. 4 A l . V ulpe, Cimerienii, in Dicţ ionar de istorie veche a
2 M . I . Artamonov, Kimmeriiţî i schijî, L G U, 1 974, p. 1 8 - 23. României, Buc„ 1 976, p. 1 6 1 - 1 62.
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . ... . . ... p . 43
. . . . - 45
44 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi in zonele circumpontice", Tulcea, 1993
des simples assertions. Les enterrements mentionnees du bronze, Ies cultures Sabatinovka, Noua et Coslogeni
par ce chercheur kievien sont - comme tant d'autres sont l iees par une etroite parente. Celte parente de la
spec ial i stes n'ont pas mangue de la souligner - culture materielle et de la spiritualite des communautes
l ' i l l ustration de la phase fi nale de l 'hi stoire des respectives sert de preuve archeologigue proclamant en
Cimmerien, sans aucun rapport avec la periode de leur toute certitude la parente ethnigue des Thraces et des
genese. Cimmeriens. Le fonds commun de ces civil isations
Comme de juste, le pluralisme d'avis a ce sujet est pourrait etre represente uniguement par la culture de la
loin d'apporter la sol ution du probleme. Mais le ceramigue a bandes multiples6 . Dernierement, Ies
desaccord en ce gui concerne l 'eval uation des special istes considerent Ies cultures Noua, Coslogeni et
monuments cimmeriens ne saurait impl iguer leur Sabatinovka comme un ensemble culturel unigue.
inexistence dans l'espace situe au nord et au nord-ouest L'unite ethno-culturelle en guestion s'est manifestee
de la Mer Noire. Ce gui se degage de la situation non seulement dans Ies steppes, mais aussi dans Ies
donnee, c'est gue la civilisation cim-merienne devait regions pericarpatigues et de Volyni. C'est ce gu'a
presenter guelgue chose different face aux autres demontre avec une certaine eloguence L . I .
cultures materielles de l'espace concerne. Cruchelnitsa partant des vestiges archeologigues livres
L'etude des nombreux vestiges du bronze final, par Ies regions susmentionnees et trouves surtout dans
recuperes sur Ies monuments archeologigues des le bassin moyen du Dniester7 .
steppes du nord et du nord-ouest de la Mer Noire, La recherche archeologigue prouve gue la
incita Ies chercheurs a conclure gue la culture c i v i l isation de la fi n du n e m i l lenaire a. Chr.
Sabatinovka, datee des x1v e - xn e siecles a.Chr., ne developpee dans Ies contrees de steppe et sylvo-steppe
represente pas une variante de celle des enterrements s'etendant au nord du Pont Euxin peut subir, sous le
dans des constructions de bois, mais gu'il s'agit d'une rapport de son degre d'evolution culturelle et socio
culture a part. A la suite de l 'etude gu'elle a foite des econom igue, une comparaison avec la culture
vestiges trouves au cours des annees 60 - 80 de natre prepalatiale de Grece. Citons, a titre d'exemple, la
siecle dans Ies sites de l 'âge du bronze, I . N . maison a trois pieces (230 m 2 ) etudiee dans Ia station
Charafutdinova pense gue Ies culture Noua, Coslogeni d'Anatolievka. Le materiei archeologigue et notam
et Sabatinovka sont caracterisees par le meme type ment le sortiment ceramigue similaire a celui des
d'outils en os destines au travail du cuir, Ies memes monuments de type Noua-Sabatinovka-Coslogeni est
categories ceramigues, Ies memes pointes de fleches et bien alteste en B ulgarie, surtout a Durankulak, ou Ies
le meme genre de bosseltes (de mors). Or, pareille fouilles ont degage des habitations sur fondation de
uniformite de la culture materielle suppose en plus pierre et avec abside 8 . II est tout aussi bien alteste en
d'une suite de particularites communes egalement une Grece, et dans l'ouest de la peninsule anatolienne. Ces
origine commune. Donc, selon celte specialistes, a la monuments archeologigues representent un groupe
naissance de la culture Sabatinovka ont du concourir ethno-culturel balkano-nord anatolien 9 .
trois composantes fondamentales: d'abord, la
composante autochtone, fournie par la culture de la
poterie a bandes multiples; une composante orientale
6 I .T. Cerneacov, Severo-Zapadnoe Pricernomorie 1·0 1·toroi
pol<Jl'ine li tâseaceletia do 11.ii., Kiev, 1 985, p. 1 56 - 1 57.
7 L.I. Kruşel niţka, Vzaimozvia�ca naselenia Pricarpatia i
apportee par la culture des enterrements dans des
Volâni : plemena111î Shidnoi i Ţemralnoi Evropii, Kiev, 1 985.
constructions de bois et, enfi n , une composante p. 8 - 54.
occidentale, celle de la culture Monteoru 5 . 8 I .T. Cerneacov, "Gorod /iudei ki111111eriiskih " Go111era 1·
D'apres I .T. Tcherneakhov, gui a etudie arheofo!{iceskih rea/iah Severno!{o Pricerno111oria, in Tezisî
l'ensemble des vestiges des phases moyenne et finale docladov oblastnoi conferenţii " Problemî scifo-sarmatskoi
arheologii Severnogo - Pricernomoria, Zaporoj ie, p. 1 67.
9 N . Sandars, The Sea Peoples. Warriors of the Ancient
5 S.S. Berezanscaja, V.V. Otroscenco, N.N. Ccrednicenco, I.M. Mediterranean, London: Thames and Hudson, 1 978, p. 224;
Şarafutdinova, Cultura iipohi hronzî na territorii Ucrainî, S.S. Berezanskaja, V. V. Otroscenco, N .N. Cerednicenco, I . N .
Kiev, 1 986. p . 1 1 4 - 1 1 5. Şarafutdinova, op. cit., p. 1 5 1 . 1
IO N NI C ULIŢĂ Thraces et cimmeriens. Problemes et suggestions
- 45
C'est sur le fonds constitue par l'ensemble Noua Tămăoani , avec des motifs incises et plastiques, alors
Sabatinovka-Coslogeni que naquit a la fin du u e et le que d'autre part elle offre aussi une poterie cannelee,
commencement du i er millenaire a.Chr. la gamme des caracteristique des facies Gava-Holigrady et Chişinău
facies hallstattiens thraces: Gava-Holigrady, Bezolersk, Corlăteni 1 4 . Ce phenomene s'expl ique par la presence
Tcheornyi'les, Babadag, etc. Dernierement, Ies fouilles lors de la genese du massif thrace des substrates
dans le nord-ouest de la Podolie ont mis au jour des communs. A titre d'exemple, notons que la station
vestiges remontant au commencement du i er millenaire hallstattienne sise dans le voisinage de Hanska a livre
a.Chr„ avec des restes ceramiques i l l u strant Ies des vestiges ceram iques 1 5 dont la forme et Ies
groupes Gava-Holigrady , S aharna-Solonceni , ornements proposent des analogies avec la ceramique
Tchernyi'les, Cozia, ainsi que la culture Vysotsk 1 0. du site de Balta, ainsi qu'avec celle des departements
Vers la fin du u e millenaire a.Chr„ Ies steppes du limitrophes de la culture Belozersk.
Pont Euxin ont abrite la diffusion de la culture En ce qui concerne la part prise par Ies cultures du
Tudorovo-Belozersk, developpee par Ies meme tribus bronze final - notamment la culture Noua - a Ia
thraco-cimmeriennes 1 1 , que celles constituant Ies naissance du Hallstatt thrace, l'auteur de ces lignes a
communautes cu lturelles Noua-Sabati novka evoque dans d'autres occasions aussi des temoignages
Coslogeni 1 2 . L'etude des rite et rituel funeraire met en concrets. De son cote et indepen-damment, la meme
lumiere une etroite relation entre Ies civilisations du idee s'est trouvee formulee c lairement et avec
bronze final et la culture Belozersk. Dans ce meme concision chez Al. Vulpe.
ordre d'idees, le materiei paleontologique atteste une Loin de nous )' idee que ces seuls principes
eloquente analogie des types physiques dans le cas des seraient a meme de resoudre le probleme du massif
membres des communautes Noua et ceux de thraco-cimmerien. Le contexte ethno-culturel devait
Belozersk 1 3 • etre sans doute de beaucoup plus complexe et Ies V
L'etude de la ceramique, de son systeme estiges archeologiques n'arrivent pas a l ' i l l ustrer
ornemental et de la technologie utilisee pour la entierement. Cependant, la revue des points de vue
fabrication des divers recipients, etude realisee par le actuels et le fait de mediter sur eux peuvent, a natre
chercheur ukrainien V. Vantchugov, aboutit a la avis, contribuer a faciliter l'etude des Thraces et des
conclusion que la culture Belozersk comporte d'une Cimmeriens et des relations qu'ils ont eues Ies uns avec
part des elements typiques Coslogeni, Rîmnicelu, Ies autres.
10 M.S. Bandrivskii, Poselennia peredsk(f:1·iko ceasu bi/ia m.

Zbaraja Ternopi/isikoi obla.l'fi, i n : Tezisî docladov
mejdu narodnoi conferenţii " Problemî scifo-sarmatskoi
arheologi i Severnogo Pricernomoria", Zaporoje, 1 994, p. 16 -
1 8.
11 V.P. Vaciugov. Belo::.erskie pamiatniki 1 · Severo-Zapadnom 1 4 Ibidem, p. 1 33.
Pricernomorie, Kiev, 1 990, p. 1 38 - 1 4 1 . 1 5 I.T. Niculiţă, Galştatskoe poselenie 1· Hanskom microraione.
12 I.T. Ccrneacov, "Gorod /ilf(/ei Kimmeriiskih ". . p . 1 67 .

„ in: Arheologiceskie issledovania v Moldavii ( 1 974 - 1 976
13 V . P . Vanciugov, op. cit„ p. 1 30 - 1 3 1 . gg.), Chişinev, 1 98 1 . p. 7 1 - 87.
TRACII ŞI CIMERIENII.
PROBLEME ŞI SUGESTII
Ion Niculiţă
Populaţia din stepele din nordul Pontului Euxin timpul şi-a revenit ş1 m procesul dezvoltării de mai
de la finele mileniului II - începutul mileniului I. departe a format altă civilizaţie cunoscută arheologic
a.Chr. în permanenţă a atras atenţia specialiştilor. ca şi cultura înmormântărilor în construcţii de lemn
Studierea modului de viaţă, a apartenenţei etnice a ( S rubnaia). Anume această populaţie s-a ridicat
diferitelor grupuri culturale ce s-au perindat în decursul împotriva triburilor purtători ai c ulturii
acestei perioade rămâne o sarci nă prioritară în înmormântărilor în catacombe şi, spre finele epocii
istoriografie. S ituaţia demografică d i n regi u n i le bronzului, nu numai că şi-a întors teritoriile, dar s-a
circumpontice şi teritoriile limitrofe sub noţiunea de răspândit mult mai departe. Triburile c ulturii
masivul traco-cimerian a fost subiectul de studiu a înmormântărilor cu ocru (acromanii) s-au împlântat în
celor mai prestigioşi special işti de la începutul masivul populaţiei culturii înmormântărilor în
secolului nostru, printre care Vasile Pârvan, Mihail catacombe, împărţind-o în două. O parte a purtătorilor
Rostovţev, Tadeuş Sulimirski etc. Supoziţiile lor vis-a culturii înmormântărilor în catacombe au fost presaţi
vis de apartenenţa etnică a cimirienilor sunt bine spre Nistru, de unde au migrat dincolo de Carpaţi, alta
cunoscute. - cea de est - s-a stabilit în regiunea Azov-Caspică.
Î n istoriografia postbelică o atenţie deosebită se Anume aceştia au pătruns în Asia Mică, unde sunt
acordă originii triburilor trace şi cimeriene, îndeosebi atestaţi ca cimerieni. Cei din vest au format masivul
ultimelor, care, deşi sunt cunoscute din relatări le traco-ci merian, idee care, deşi în altă formă, a fost
surselor narative ca locuitori ai stepelor din Nordul expusă independent şi de A. Yulpe 3 .
Pontului Euxin până la sosirea sciţilor, arheologic cu Dacă l ucruri le stau aşa, atunci conform
certitudine nu-s documentate. Anume această situaţie reconstrucţiei istorice întreprinse de M. Artamonov
precară a şi dus la apariţia unor ipoteze contradictorii sciţii sunt descendenţi ai populaţiei c i v i l izaţiei
despre apariţia şi etnia cimerienilor. înmormântărilor în construcţii de lemn - supoziţie care
O.A. Crivţova-Gracova, care un timp îndelungat nu e acceptată de toţi specialişti i.
s-a ocupat cu studierea monumentelor epocii bronzului După opinia cercetătorului A.I. Terenojkin, din
din stepele Nord Pontice, considera că cultura contra, c i merienii au fost aceia care au l ăsat
înmormântărilor în construcţii de lemn (Srubnaia) monumentele culturii înmormântărilor în construcţii de
poate fi considerată ca cimeriană 1 • lemn4 . Î nsă A.I. Terenojkin n-a adus argumente con
Î n vizi unea cunoscutul u i profesor din Sanct crete în susţinerea supoziţiei sale, lăsând-o la nivel
Petersburg M . I . Artamonov 2 procesele ce s-au petrecut de declaraţie. Î n mormântările la care apelează
au fost mult mai complicate. Î n majoritatea regiunilor cercetătorul kievean, după cum au subliniat şi alţi s
Europei de S ud-Est purtătorii culturii înmormântărilor pecial işti, i l ustrează doar faza finală a istoriei
cu ocru (Drevneiamnaia) au fost nevoiţi să cedeze cimerienilor, lipsind legătura cu perioada de formare a
triburilor purtătoare ale culturii înmormântărilor în lor.
catacombe, care apăruseră din alte teritorii, cu alte Pluralismul de opinii nu înseamnă că înlesneşte
tradiţii şi alt tip fizic. Populaţia care a l ăsat rezolvarea problemei. Din faptul că specialiştii n-au
monumentele culturii înmormântărilor cu ocru cu căzut de comun acord în aprecierea monumentelor
cimeriene nicidecum nu rezultă inexistenţa lor în
O.A. Crivţova-Gracova. Stepnoe Povolgie i Pricerno111orie v

âpohu po�dnei bron�â. în: Materialî i lssledovan ia po J Al. Vulpe, Cimerienii. în: Dicţionar de istorie veche a
arheologii, M. 1 955, p. 1 57 - 1 62. Român iei, Bucureşti, 1 976, p. 1 6 1 - 1 62.
2 M. I. Artamonov, Ki111111erii/î i schi.fi'. L G U, 1 974, p. 1 8 - 23. 4 A. I. Terenojkin, Kimmreii/î. K iev, 1 976. p. 1 9.
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . .. ........................................... p. 47 - 49
. . . .
spaţiul din nordul şi nord-vestul Mării Negre. S ituaţia Nistrului 7 .

creeată reiese din ideea că civilizaţia cimeriană trebuie Investigaţiile arheologice demonstrează că
să prezinte ceva deosebit faţă de celelalte culturi civilizaţia de la finele mileniului I I a.Chr. din regiunile
materiale din spaţiu l respecti v. de stepă şi silvo-stepă din nordul Pontului Euxin, după
Analiza multiplelor materiale din epoca bronzului nivelul cultural şi social-economic de dezvoltare, poate
tardiv, recuperate la monumentele din stepele de fi comparată doar cu cultura prepalaţială din Grecia.
nordul şi nord-vestul Pontului Euxin, i-au adus pe Numai în staţiunea Anatol ievka, de exemplu, a fost
cercetători la concluzia că cultura Sabatinovca din sec. studiată o locuinţă din trei încăperi cu suprafaţa de 230
XIV - XII a.Chr. nu prezintă o variantă a culturii m 2 . Materialul arheologic, şi în pri mul rând
înmormântărilor în construcţii de lemn, ci e o cultură sortimentul ceramic similar celui din monumentele de
de sinestătătoare. tipul Noua-Sabatinovka-Coslogeni , e bine cunoscut în
I.N. Şarafutdinova, în urma analizelor materialelor Bulgaria, în special la Duranculak, unde au fost
descoperite în anii '60 - '80 la monumentele din epoca descoperite locuinţe cu fundament din piatră şi cu
bronz u l u i , consideră că pentru cu lturile Noua, absidă8 , Grecia, cât şi în vestul peninsulei Anatolice -
Coslogeni şi Sabatinovka sunt caracteristice aceleaşi monumente care au format grupul etno-cultural
tipuri de unelte din os pentru prelucrarea materialelor balcano-nordanatolian 9 .
din piele, categorii de ceramică, vârfuri de săgeţi, tipuri Pe fondul complexului Noua-Sabatinovka
de psal ii. O astfel de unitate în cultura materială Coslogeni, la sfârşitul mii. II - începutul mileniului I
presupune nu numai existenţa unor particularităţi a.Chr. s-au format aspectele Hallstatului tracic: Gava
comune, ci şi a unei origini comune. Î n opinia autoarei, Holigrady, Belozersc, Cernîi'les, B abadag etc .
la formarea culturii Sabatinovka au participat trei Descoperirile recente din regiunile din nord-vestul
componente de bază: autohton - cultura ceramicii cu Podoliei au scos la iveală monumente de la începutul
multe brâie, din est - cultura înmormântărilor în mii. I a.Chr. ce conţin material ceramic caracteristic
construcţii de lemn, şi din vest - cultura Monteoru 5 . pentru grupele Gava-Holigrady, Saharna-Solonceni.
I.T. Cerneacov, studiind în ansamblu materialele Cernîi'les, Cozia, cât şi a culturii Vîsoţsk 1 0.
din epocile medie şi tardivă ale bronzului, a ajuns la La finele mileniului II a.Chr. , în regiunile de stepă
ideea unei înrudiri strânse între culturile Sabatinovka, ale Pontului Euxin se răspândeşte cu ltura Tudorovo
Noua şi Cosloge n i . Această înrudire a culturii Belozersc, care a aparţinut aceloraşi triburi traco
materiale şi a spiritual ităţii serveşte drept dovadă cimeriene 1 1 , ca şi purtătorii culturii Noua-Sabatinovka-
arheologică sigură în afirmarea înrudirii etnice a
traci lor şi cimerieni lor. Fondul comun al acestor
civilizaţii putea fi numai cultura ceramicii cu multe 7 L . I . Kruşelniţka, V;ai111o;Fia;ca 11ase/e11ia Pricarpatia i
brâie6 . Culturile Noua, Coslogeni şi Sabatinovka, în Volâni ::: ple111ena111î Shidnoi i Ţentralnoi Ei-ropâ, Kiev. 1 985.
p. 8 - 54.
viziunea specialiştilor din ultima vreme, alcătuiau un
8 l .T. Cerneacov, "Con)(/ /iudei ki111111eriiskih ". Go111era v
complex unic cultural. arheologiceskih realiah Sei·ernogo Pricernomoria, în: Tezisî
Această unitate etno-culturală s-a manifestat din docladov oblastnoi conferenţi i " Problemî scifo-sarmatskoi
plin nu numai în stepe, ci şi în regiunile pericarpatice şi arheologii Severnogo-Pricernomoria, Zaporojie, 1 989. p. 1 67.
Volîni, unitate care destul de elocvent a demonstrat-o 9 N . Sandars. The Sea Peoples. Warriors of the Ancieni
Mediterranean, London: Thames and Hudson, 1 978. p. 224;
L. I. Cruşelniţkaia pe baza materialelor din regiunile
S.S. Berezanskaja. V. V. Otroscenco. N.N. Cerednicenco. I.
menţionate ş 1 mai ales din cursul de m ij loc al N . Şarafutdinova. op. cit., p. 1 5 1 .
I O M.S. Bandrivski i . Poselennia peredskij.i·iko ceasu bi/ia 111.
Zbaraja Ternopilisikoi obla.\"/i, în : Tezisî docladov
5 S.S. Berezanscaja, V. V. Otroscenco, N .N. Cerednicenco. I. mejdu narodnoi conferenţii " Problemî sci fo-sarmatskoi
M . Şarafutdinova. Cu/Ilira âpohi bron;â na territorii Ucrainî, arheologii Severnogo Priccrnomoria " , Zaporoje. 1 994. p. 16 -
Kiev. 1 986. p. 1 1 4 - 1 1 5. 1 8.
6 I.T. Cerneacov. Sei·ero-Zapadnoe Pricernomorie 1·0 i·toroi 1 1 Y.P. Yanciugov. Be/ozerskie pamiatniki 1· Sei·ero-Zapadnom
po/m·ine li tâseaceletia do 1u"i, Kiev. 1 985. p. 1 56 - 1 57. Pricernomorie, Kiev. 1 990. p. 1 38 - 1 4 1 .
ION NICULIŢĂ - Tracii şi cimerienii. Probleme şi sugestii 49
Coslogeni 1 2 . fost descoperite materiale ceramice 1 5 , care, după forme

Analiza ritului şi ritualului funerar demonstrează o şi ornament, au analogii în ceramica din situl de la
legătură strânsă între civilizaţiile bronzului tardiv şi B alta şi raioanelor limitrofe ale culturii Belozersk.
cultura Belozersk. O apropiere semnificativă a tipului Despre participarea culturilor bronzului tardiv, şi
fizic al purtătorilor culturii Noua şi Belozersk o în special Noua, la formarea Hallstattului tracic am
semnalează şi materialele paleontologice I 3 . încercat să demonstrăm cu materiale concrete şi cu ale
Studierea sortimentul u i ceramic, a sistemului ocazii. Aceeaşi idee, independent de noi, a fost concis
ornamental şi a tehnicii de confecţionare a vaselor, şi clar formulată şi de Al. Vulpe.
întreprinsă de cercetătorul ucrainean V. Vanciugov l-a Suntem departe de gândul că problema masivului
adus la concl uzia că în cultura Belozersk sunt prezente traco-cimerian poate fi rezol vată numai din aceste
elemente atât d i n c ulturile Cosloge n i , Rimn iţele, principii. Desigur, situaţia etno-culturală era mult mai
Tămăoani , cu ornament prin incizare şi plastic, cât şi complicată şi pe deplin materialele arheologice nu pot
ceramica canelată, caracteristică pentru aspectele Gava să-l ilustreze. Însă trecerea în revistă a opiniilor actuale
Holigrady şi Chişinău-Corlăteni 1 4 . Această situaţie se şi meditarea asupra lor vor putea, credem, să contribuie
explică prin faptul că în procesul formării masivului la înlesnirea studierii acestei însemnate probleme a
tracic au participat substrate comune. Astfel, în cadrul tracilor şi cimerienilor, a relaţiilor acestor popoare.
studierii staţiunii hallstattiene de lângă s. Hansca au
1 2 I .T. Cerneacov, "Gorod /iudei Kimmeriiskih " ... , p. 1 67. 1 5 I .T. N iculiţă. Galştatskoe pose/enie1· Hanskom microraione,
13 V.P. Vanciugov, op. cit., p. 1 30 - 1 3 1 . în: Arheologiceskie issledovania v Moldavii ( 1 974 - 1 976
1 4 Ibidem, p. 1 33 . gg.), Chişinev, 1 98 1 , p. 7 1 - 87.
CONSIDERATIONS IIlSTORIQUES CONCERNANT LES FORTIFICATIONS
HALLSTATTIENNES ANCIENNES Â. L'EST DES CARPATES
Nicolae Ursulescu
Dragomir Popovici
Tendis gue pour Ies zones occidentales de la en russe = cendreries)4 , i ndiguent une situation de
Roumanie on peut parler de l'existence d'un processus guelgue i nstabilite historigue. II est possible gue Ies
h istorigue de continuite entre le Bronze tardif et le differents groupes culturels de cette region, du debut du
debut du Hallstatt, pour Ies regions est-carpatigue on Hallstatt, coÎ ncident avec Ies aires prises en possession
constate un changement culturel profond, par le par diverses unions tribales.
remplacement d'anciens elements de facture orientale Voire dans l'espace de la Transylvanie et dans
(le complexe culturel Noua-Coslogeni) avec de l'Europe centrale la periode de debut du Hallstatt est
nouveaux elements, d'indubitable origine occidentale, marguee, parmi Ies autres, d'apparition de nombreuses
de I 'Europe centrale 1 • Seulement des elements isoIes (et parfois grandioses) cites en terre S , indiguant une
de l'ancien fond Noua se gardent sporadiguement dans situation historigue trouble, avec des freguents confl its,
le cadre de nouveaux groupes culturels gui ont gui, au point de vue historigue, a ete corroboree a soi
embrasse l'entier espace entre Ies Carpates Orientaux disants „pre l i m inaires continentaux de la grande
et Dniestre: Grăniceşti (aspect local du complexe migration dorienne" 6 •
Gava-Holi hrady), Corlăten i -Chişinău, Cozia-Brad
Saharna-Solonceni et Tămăoani 2 .
4 D. Berciu, dans Istoria României, I, Bucureşti, 1 960, p. 1 45.
Probablement, cette transformation culturelle
1 5 1 ; M. Petrescu- Dîmbov iţa, Scurtă istorie a Daciei
profonde ne se realise pas sans certaines convulsions preromane, laşi, 1 978, p. 98, 99.
de nature guerriere, en ayant comme base de conflit 5 D. Berciu, op. cit., p. 1 47 ; M. Petrescu-Dîmboviţa, op.cit., p.
peut-etre aussi un guelgcongue support ethnigue 1 02 ; K. Horedt, Aşezările fortificate din prima vârstă a
different: thrace ou thrace-illyrien 3 d'une part et thrace .fierului în Transilvania, dans " Probleme de muzeografie",
cimmerien d'autre part. Ainsi on expligue aussi la Cluj, 1 960, p. 1 79 - 1 87 ; idem, Befestigte Siedlungen der
Spăthronze - und der Hallstattzeit im innerkarpatischen
survivance, dans guelgues zones, du type
Rumiinien, dans " Symposium zu Problemen der jiingeren
d'habitattions avec aspect d'abri rudimentaire ( zolniki, Hallstattzeit in M itteleuropa", Bratislava, 1 974, p. 205 - 228;
M. Rusu, Considr!rations sur quelque.1· prohlemes de / 'r!poque
G . I . S mirnova. Poselenie Magala - pamjatnik drevne hallstattienne de Transylvanie, dans " Actes du VIIie Congres
frakijskoj kul'tury v Prikarpat'e, dans " Drevnie frakijtsy v lnternational des Sciences Prehistoriques et Protohistoriques" ,
Pricernomor'e" . Moskva, 1 969, p. 30; idem, Complexele de III, Beograd, 1 973, p. 1 09; V. Vasiliev, Consideraţii asupra
tip Gâva-Holihrady - o comunitate cultural-istorică, SCIV A, aşezârilor f<Jrti.ficate hallstattiene din aria intercarpatică a
25, 1 974, 3 , p. 359 - 379; S . Morintz, Probleme ale României, SympThrac, 7, 1 989, p. 55 - 62; V. Vasiliev, I. Al.
Hallstattului timpuriu în sud-estul Transilvaniei, Aluta. I. Aldea. H. Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie în aria
1 970. p. 94; V. Leahu, Cu prh·ire la conceptul "perioada de intercarpatică a României. Contribuţii arheologice: aşe:area
trecere la epoca .fierului " pe teritoriului României. SCIV, 24, .fbrtificată de la Teleac, Cluj-Napoca, 1 99 1 ; V. PodborskN.
1 973. 3 . p. 483; A. Laszlo. Consideraţii asupra ceramicii de Miihren in der Spătbronze - und an der Schwelle der
tip Gâm din Hallstattul timpuriu. SCIV, 24, 1 973. 4, p . 575 - Eisen;:,eit, Brno. 1 970, p. 32 - 35, 60 - 66; J. Herrmann.
609. Siedlung, Burg und Stadt, 25, Berl in, 1 969, p. 56 - 94; V.
2 A. Laszlo. Les groupes rr!gio1wux anciens du Hallstatt a / 'est Furmanek, L. Veliacik, P. Romsauer, Junghronze::.eitliche
des Carpates, dans " La civil isation de Hallstatt " , Liege, 1 989, befestigte Siedlungen in der Slowakei, dans " Beitrăge zum
p. 1 1 1 - 1 29; V.L. Lapusnjan, Rannie frakijtsy X - nacafa IV bronzezeitl ichen Burgenbau in Mitteleuropa " , Berl in-Nitra,
vv. do n.e., Chişinău, 1 979; I . Niculiţă, Tracii de nord în 1 982, p. 1 59 - 1 75 ; E.A. Balaguri, Jssledovanija archeolo
prima jumătate a mileniului I î.e.n., dans " Probleme actuale ghiceskich pamjatnikov Zakarpatija za gody sovietskoj, Sl
ale istoriei naţionale şi universale" , Chişinău, 1 992, p. 8 - 1 7. Arch, XXIII, 2, 1 975, p. 269 - 270.
3 G. Smirnova, Zur Frage der thrakischen und illyrischen 6 E. Zaharia, S. Morintz, Cercetarea Hallstattului timpuriu în
Komponenten in der Friihhallstattkultur des Vorkarpaten România, SCIV, 1 6, 1 965, 3, p. 453; D. Berciu, Zorile istoriei
raums, TD. XIV. 1 993, p. 98. în Carpaţi şi la Dunăre, B ucureşti, 1 966, p. 2 1 5 ; V I .
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunării ş i în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p . 5 I - 65

. . . ..
Dans ce contexte, d'autant gue c urieuse de la fortification de Pocreaca, attribuee au groupe

culturel de Cozia I 2 , Ies autre appartiennent au
periode ancienne du Hallstatt a l'est des Carpates, bien
apparaissait le defaut de tel les fortifications pour la
complexe Holihrady-Grăniceşti, variante orientale de
gu'il s'agit de la meme population gui dans l'espace la civilisation de Gava du bassin superieur du Theiss 1 3 .
intracarpatigue et plus loin vers le bassin du Danube II faut rappeler aussi la mention sommaire (sans des
Moyen elevait importants constructions de defense. details) des fortifications de Brad (dans l'aire du
Cest vrai gue A. Florescu, en synthetisant Ies donnees groupe Cozia) 1 4 et de Cândeşti (appartient proba
sur Ies fortifications hallstattiennes tardives de blement au groupe Corlăteni) ' s .
Moldavie, a avance l'hypothese gue guelguesunes Entre Ies annees 1 976 et 1 984, a l'aide du Musee
d'elles auraient pu exister meme du Hallstatt ancien 7 , Departemental de Suceava, nous avans entrepris des
mais le defaut de recherches systematigues a ce temps foui l les sur la colline Cetate de l 'ancien v i l l age
lă. laissait le probleme en suspens. Mănăstioara, maintenant i nclus dans la localite
Les s e et 9e decennies ont apporte en cette Preuteşti (dep. de S uceava) 1 6 . La fortification en terre
d irection aussi des donnees positives, g u i nous d'ici se trouve dans le Plateau de Fălticeni (sous
permettent de former une image plus complexe sur la division du Plateau de S uceava), dans l'endroit de
reunion des sources du ruisseau B rana, affluent de
Carpates. En meme temps a la precision des groupes
c i v i l isation hallstattienne ancienne de l'est des
gauche de la riviere Şomuzul Mare. La vallee du
culturels du Hallstatt ancien de cette region 8 on a ruisseau B rana represente une voie commode de
reussi aussi la mise en evidence de guelgues l iaison entre Ies bassins du Şomuzul Mare et Mic
complexes fortifies de cette periode. Nous penson tant (Grand et Petit); ainsi, la fortification accomplissait un
aux recherches entreprises dans plusieures lieux des evident râle strategigue.
bassins superieurs du Dniestre et du Pruth 9 aussi bien La colline ou a ete emplacee la fortification
gu'a celles de Preuteşti 10 (pres de Fălticeni, dans le represente une proeminence (l'altitude d'environ 375
bassin du Şomuzul Mare, affluent du Sireth) et a celles
tres recentes de Pocreaca (dep. de laşi) 1 1 • Ă l'exception
m) du plateau Stanişte, de gui est lie par un Iarge
ensellement vers sud. Les autres trois câtes de la
colline ont des versants abrupts (avec des angles de 40
ruisseau Brana et ses sources (fig. I - 2). Le termin

Dumitrescu, A l . Vulpe. Dacia înainte de Dromihete, - 50°), gui dominent avec plus de 50 m la vallee du
Bucureşti. 1 988, p. 68. 82.
7 A.C. Florescu . Unele considera(ii asupra cetii(ilor traco
gerice ( Hal/statriene) din mileniul I î.e.n. de pe teritoriul 1 2 A. Liszl6, op. cil„ 1 987, p. I 1 5, fig. I ; p. I 1 6 et n. 38.
Moldovei, Cerc Ist, II, 1 97 I . p. 1 07, 1 1 6. I 3 G.I. Smirnova, op. cil„ 1 974; A . Laszlo, Un [?rup hal/srattian
8 A. Liszl6, op.cit„ 1 987 (avec la bibliographie anterieure); L.I. limpuriu în Podi,wl Sucevei, Cerc Ist. XIV - XV. 1 983 - 1 984.
Krusel'nits'ka, Pil'l1icna Prikarparrja i Zachidna Volin' za p. 66 - 84; idem. Zu den Beziehungen ::.wischen der oheren
dohi rann'of?O zaliza, Kiev, 1 967; idem, Studien zur Theissgegend und dem nordâst/ichen aussenkarpalischen
Besiedlung der ukrainischen Karpaten und des Rawn in der ii/teren Hallstatt::.eit. Eine neue Gruppe der
Karpatenvorlandes zu Beginn der Eisenzeit, AACarp, XIX, Gâva-Holihrady Kultur in der Suceava-Hochehene, dans
1 979, p. 73 - 95; idem, Vzaemozv'jazki naselennja Prikar " Hallstatt Kolloquium Veszprem 1 984", Budapest. 1 986, p.
pallja i Vo/ini ::. plemenami shidnoj i tsentra/'noj Ei•ropi 1 49 - 1 63, 389 - 393.
(Ruhiz epoch hronzi i zaliza ), Kiev, 1 985; V.I. Lapusnjan, op. 14 V. Ursachi, Noi elemente de fortijica(ii în aşezarea dacicii de
cit.; O. Levitski, La situation cult11relle et historique dans la Brad, Materiale, XIV, 1 980, p. 1 79.
/ 'espace carpato-dnistrien a l 'epoque du Hallstatt, Symp 15 A.C. Florescu, M. Florescu, Aspecte ale cfriliza(iei traco
Thrac, 9, 1 992, p. 1 1 9 - 1 2 1 . gelice în zona de curburii a Carpa(ilor Riisiirileni, dans
9 Ju. N. Maleev, Ga/'statskie gorodisca v ::.apadnoj Podolii i "Studia antiqua et archaeologica", I , laşi, 1 983, p. 74 - 76;
Prikarpat'e, dans " Mezplemennye svjazi epochi bronzy na idem, Cercetările arheolo1:ice de la Cîndeşli-Coasta Banului,
territorii Ukrainy " , Kiev, 1 987, p. 86 - 1 0 1 ; idem, Trakie com Dumhriiveni (jud. Vrancea ) în perioada 1 976 - 1 980,
grodziska okresu hal/sztackiego na Polnocno- Wschodnim Materiale, XV, 1 983, p. 1 2 1 .
Podkarpaciu, AACarp, XXVII, 1 988, p. 95 - 1 1 6. 16 Une serie des donnees preliminaires sur ces recherches a ete
IO D. Popovici, N . Ursulescu, Începutul primei epoci a fierului presentee par Ies deux auteures dans des rapports publies dans
în nordul Moldovei în lumina cercetărilor de la Preuleşli la revue Cercetiiri arheologice (IV, 1 98 1 , p. 54 - 57; V, 1 982,
(jud. Suceava ), dans " Documente recent descoperite ş i p. 23 - 27; VII, 1 984, p. 8 1 - 84; VIII, 1 986, p. 37 - 41 ), ainsi
informaţi i arheologice " , Bucureşti, 1 983, p. 25 - 32 (avec la qu'aux sessions annuelles de rapports archeologiques ou aux
bibliographie anterieure). sessions de commun ications scientifiques du M u see
1 1 Recherches inedites C. Iconomu. Departemental de Suceava.
N. URSULESCU, D. POPOVICI Considerations historiques - Ies fortifications anciennes a /'est des Carpates
- 53
etant boise, Ies vallums et Ies fosses se sont conservee (demeurs, fosses, fours, ceramique, outils, plastique).
en grande mesure; <;a explique Ies noms donnees par II parait que dans cette periode aussi a existe un fosse
des habitants a la coll ine et au ruisseau qui coule sous de defense, qui barrait )'acces du câte du sud et qui a ete
celle-ci 1 7 . util ise de nouveau dans la periode hallstattienne. Pour
Par ses dimensions interieures ( 40 x 40 m , I'existence du ce fosse (qui coÎ ncide avec le fosse
approximativement O , 1 2 ha), la fortification a e u u n interieur de la periode hallstattienne), deja dans Ie
evident râle de refuge; ii n ' y a pas des habitations temps de la civilisation de Cucuteni, plaide l'absence
permanentes. Tel les cites de refuge, a dimensions des complexes d'habitation cucuteniennes au-dela de
reduites, du Hallstatt ancien, sont aussi connues tant en lui, vers sud. II faut remarquer que de nombreux
Trasylvanie et Banat (Frumuşeni ; Bocşa Română; vestiges cucuteniens, surtout des fragments massifs de
Drencova; Sona; Satu Mare - dep. de Covasna; torchis provenant de constructions ont ete u l te
Braşov) 1 8 qu'en Slovaquie (Brezn icka, Brehov , rieurement entasses dans le rempl issage des vallums
Cinobana, Hradiste, Tocnica) 1 9 . Mais, si nous tenons hallstattiens. Aussi ii est possible l'existence d'une
compte de l'entiere surface occupee par fortifications, pal issade a l'arriere de ce fosse, ainsi que suggere une
avec tous ses elementes, alors elle s'etend environ 1 ,2 fosse cucutenienne de poteau, decouverte meme a la
ha. Les traditions de ces fortifications a dimensions limite nordique du fosse de defence.
reduites proviennent probablement de l' Â ge de Ensuite, la coll ine a connu une premiere
Bronze 20 , parce que dans la periode du Hallstatt est habitations hal lstattienne, probablement voire dans la
caracteristique l ' accroissement considerable de la phase A, ainsi que montrent Ies caracteristiques de la
surface delimitee par des elements de defense 2 1 • ceramique2 3 . De ce moment, qui a Iaisse une couche a
Presque Ies 900 m 2 fouilles nous ont permis la une epaisseur jusqu'a 20 cm, <latent plusieurs fosses et
comprehension de la stratigraphie et des etapes peut-etre une habitations demi-enfouie (recherchee
d'utilisation de la fortification 22 . La colline a ete seulement partiel lement). Cet etabl issement a ete
habitee pour la premiere fois dans la periode de la enclos avec une pal issade s i mple sur le câte
civilisation de Cucuteni (a la fin de la phase A et puis meridional, sans vallum 24 . Devant la palissade se
dans la phase B). Les deux etapes d'habitation trouvait le fosse pioche encore de la periode
cucutenienne ont laisse des vestiges nombreux eneolithique.
Ce premier etablissement hallstattien s'est acheve
1 7 Les deux toponymes (Dealul Cetate = "Coline d e la Cite" ; par un i ncendie, ainsi que montre la lenti lle de
Brana, de l'ancien mot slav braniti = "defendre " ) indiquent la brfilement charbonneux, a impregnations rougeâtres,
conservation dans la memoire des habitants de l'endroit qu'y epaisse de 3 - 5 cm, qui a ete saisie a la base du vallum
a ete un lieu defendu par une fortification (N. Ursulescu, Şt. interieur, dans la zone d'entree de la fortifications, au
Manea, El·olu(ia habitatului din bazinul Someşului Mare în dessus de la couche cucutenienne.
:ona rnmw1ei Prellleşti, dans "Suceava", VIII, 1 98 1 , p. 1 75 . U lterieurement, a commence l'elevation de Ia
1 8 K. Horedt, op. cit., 1 974, p. 208, 2 2 2 - 2 2 3 ; M. Rusu, op. cit., fortification proprement-dite, a râle de refuge. B ien
1 973. p. I 09; V. Yasi I iev. Ober die befestigten hallstall que le terrain etait favorable pour un systeme simple de
:eitlichen Siedl1111ge11 a11.1· dem i1111erkarpatische11 Gebiet defense, par le barrage de la partie meridionale d'acces
R11111iiniens. Eph Nap. I. 1 99 1 . p. 7.
19 V. Furmanek, L. Yel iacik, P. Romsauer, op. cit., p. 1 67, 1 68,
(comme a la grande partie des forti fications
hallstattiennes), pourtant Ies constructeurs ont prefere
1 70 - 1 73.
l'emplacement d'un systeme complexe, a deux vallums
20 T. Bader. Die befestigten bron:e:eitlichen Siedlungen in
Nordwestrumiinien, dans " B e itrăge zum bronzeze itl ichen
et deux fosses concentrique, y compris dans Ies zones
Burgenbau in Mitteleuropa" , Berlin-Nitra, 1 982, p. 66; V.
extremement abruptes. Ici, l'entrave de l'ecroulement
Furmanek, L. Yeliacik, J . V ladar, Die Slowakei in der des murs exterieurs des vallums, ainsi que des pentes
Bron:e:eit, Bratislava, 1 99 1 , p. 384. des fosses a pose des problemes particul iers, resolus a
2 1 K. Horedt, op. cit., 1 974, p. 208, 2 1 0.
22 La fortification a ete coupee par une section sur !'axe N - S, 23 N. Ursulescu, D. Popovici, dans CA, VII, 1 984, p. 82 - 83;
deux sections sur !'axe O - E et 8 petites sections dans le idem, op. cit., 1 983, p. 27 - 28; comp. a G . Smirnova, op. cit.,
systeme supplementaire de forti fication a la câte meridionale. 1 974, p. 372 - 373 (Mahala I I I).
Une presentation detaillee des complexes decouverts et des 24 Dans de plusieurs cas on a constate que Ies fortifications ont
materiaux ressortis fera l'objet d'une etude plus ample. ou Ies ete edifiees sur le meme emplacement de quelques eta
nombreaux plans et profi ls des fouil les y effectuees seront blissements ouverts ou faiblement defendus (G.I. Smirnova.
aussi presentes. op. cit., 1 974, p. 364; Ju. N. Maleev, op. cit., 1 987. p. 98).
solutions differenciees. Pratiguement, on a adopte une ont ete observes des traces des pylones, situes aux
solution differente pour chague cote, en fonction de la marges meridionale et nordigue du fosse interieur de
structure du vallum et d'angle de pente, mais aussi defense, gui ont soutenu probablement une passarelle.
d'une etape a l'autre (a l 'occasion des reconstructions Nous y presentons le profil nordigue du temoin laisse
successi ves ). sur la crete du vallum interieur (fig. 4 - 5), gue nous
Maintenant, le vallum interieur a une largeur considerons le plus eloguent pour l'entendement des
moyenne de 8 m a base et une hauteur d'environ 1 ,60 elements et des phases de construction et de
m et le fosse adjacent a une ouverture d'environ 1 0 m reconstruction.
d'incendie. Ă cette occasion-la a ete fait aussi un

et une profondeur maximale de 3 m. Le deuxieme Un premier vallum a ete bâti au-dessus du niveau
vallum est large d'environ 9 m et haut de 1 ,5 m. La
fosse de devant est large d'environ 6 m et profond d'un nivelage general de la surface i nterieure, s'en prenant
m. Les deux vallums ont eu, sur l'entier trace, des du terre pour la construction du vallum. Ainsi, de
palissades, ainsi gue de charbon et la terre cuite de leur beaucoup materiaux cucuteniens et du niveau de
surface montrent. De plus, dans la structure du vallum, l 'etabli ssement hall stattien ont arnve dans le
particulierement au cotes abruptes, des cassettes de remplissage du vallum. La porte d'entree etait flanguee
poutres ont ete uti l i sees et Ies pentes ont ete par deux poteaux, lesguelles fosses ont ete saisies
partiellement plaguees par pierres, mais parfois se sont seulement partiellement; elles ont ete ulterieurement
pioche des marches couvertes avec des planches en coupees par des trous des poteaux d'une nouvelle porte.
boins, afin de reduire Ies ecroulements de la crete du La distance entre poteaux etait d'environ 1 ,30 m.
vallum. L'acces sur fosse se faisait probablement par une
En dehors du double circumvalation des vallum et passarelle en bois; elle a ete supposee par Ies traces de
fosses, au cote meridional, le plus accessible, voire brulure dans le plan horizontal. La structure ligneuse
dans l'endroit ou commence le large ensellement vers du premier vallum a fin i par un fort incendie, gui a
le plateau Stanişte, a 60 m vers sud du deuxieme fosse forme un n iveau de terre cuite, melange a charbon et
de defense, a ete encore trace un fosse supplementaire, cendre, epais d'environ I O cm.
dont extremites s'achevent aux pentes abruptes d'est et Puis, ce n iveau d'incendie a ete couvert par une
d'ouest (fig. 7). Dans la zone centrale, ce fosse couche bien battue, gui represente la deuxieme phase
supplementaire presentait une interruption d'environ du vallum. Alors, dans la meme zone centrale ont ete
1 ,5 m, pour )'acces vers la fortification principale de la de nouveau creusees des fosses pour Ies poteaux de
cite. Les traces de charbon, trouvees dans le soutenement de la porte, au diametre d'environ 60 cm,
remplissage du ce fosse suplementaire, prouvent jusgu'a une profondeur de 1 ,5 m de la surface du
gu'aussi derriere du celui-ci existait une palissade � iochage (ou 2, 1 7 m de la surface actuelle du vallum).
simple, au-dessus d'un petit vallum, ressorti par le A cote des fosses des poteaux principaux de la porte
piochage du fosse. La fosse a eu une largeur d'environ ont ete observees vers l'interieurs de la cite, Ies fosses
3 - 4 m et une profondeur d'approximativement 1 ,5 d'autres poteaux, a un diametre d'environ 50 cm, gui
m 25 . ont accompli le role de soutenement de la structure
La zone d'acces dans la cite, situee vers le sud, est principale de la porte. D'une part et d'autre des poteaux
bien visible, parce gue Ies vallums y presentaient un principaux a ete observee, dans le noyau du vallum,
ensellement et Ies fossee etaient moins profonds. Les vers l'est et l'ouest, une serie d'empreints rondes de
observations dans cette zone importante ont corrobore brfi l u re, a diametres de I O 1 5 cm, gui
trois categories de donnees: a) celles des profi ls s'interpenetraient, provenant peut-etre d'une structure
oriental et occidental de la section gui a coupe ligneuse de type " cassette" , gui consolidait le vallum
transversalement la cite en direction nord-sud; b) celles dans la zone de l'entree.
du profil du temoin laisse voire sur la crete du vallum En outre, dans la zone de l'entree, sur une largeur
interieur; c) celles des plans successifs, enregistres d'environ 1 ,75 m, a ete realise un pavage en gres
pour chague niveau de reconstruction de cette zone. sableux blanchâtre, sur un lit d'argile et sabie. Le
Ainsi, on a pu observer l'existence de plusieurs phase pavage etait long de presgue I m (a direction N - S),
de construction, destruction et reconstruction. En plus, etant emplace meme au point central le plus haut du
vallum.
25 O. Popovici, N. Ursulescu, dans CA, V, 1 982, p. 23 - 25 et Aussi, la deuxieme phase du vallum a fini par un
fig. I. fort incendie, mais le pavage s'est conserve dans une
N. URSULESCU, D. POPOVICI - Considerations historiques - Ies fortifications anciennes a /'est des Carpates 55
etat relativement bonne, etant couvert par Ies debris En ce gui concerne la destruction de ces
charbonnises de la porte. Au-dessus a ete battue une fortifications, elle est certes dGe aux guelgues conflit
nouvelle couche d'argile sabloneuse, appartenant a la armes, ainsi gue semble aussi suggerer Ies pointes de
troisieme phase du vallum. Dans la zone centrale, sur le fleche et de lance (en silex et en gres), trouvees dans la
l ieu d'anciennes fosses ont ete introduits d'autres zone de l'entree (fig. 6/8 - 9).
poteaux de soutenement de la porte, cette fois a un On a beaucoup parle autrefois gu'un motif
diametre plus reduit, seulement 30 cm. En plus, Ies important d'elevation de ces systemes de fortifications,
poteaux du câte de nord, de soutenement des poteaux ainsi gue la cause de leur destruction, serait Ies
principaux, avaient aussi un diametre plus reduit, invasions repetees de guelgues populations, nomades
seulement 20 cm. Tandis gue Ies poteaux des phases des steppes nord-pontigues, s'en accentuant surtout le
anterieures ont bn1le tres fort, en rougissent la terre, râle des Cimmeriens 2 8 . Mais, a juste raisons, on a
ceux de la troisieme phase ont fini par une combustion observe gue Ies vestiges gui peuvent etre
anaerobie, laissant une empreinte cendreuse. eventuellement attribues aux eux sont tout a fait
De nouveau, entre Ies poteaux de la porte a ete sporadigues et ne peuvent pas j ustifier en totalite une
bâti un autre pavage, epais d'environ 20 cm, en activite constructive d'une tel le ampleur sur des
cailloutis concasse, a l iant d'argile. espaces tant vastes 29 . Sans nier completement
Mais aussi la derniere phase de la fortification a l ' importance de tel les m igrations, ii semble plus
fin i par incendie et le pavage, probablement long plausible l'expl ication gu'avant ii s'aurait agi de
temps decouvert, a subi des fortes degradations. conflits intertribales entre communautes appartenant
Donc, la recherche attentive des phases de peut-etre voire a la meme populations. Dans ce sens,
constuction et de reconstruction de la fortification de est extremement interessante l'observation gui resuite
Preuteşti confirme l'opinion selon laguelle la terre de l'etude des aires de diffusion des premieres deux ci
cuite, observee dans le remplissage des val lums de vilisations hallstattiens anciennes de !'est des Carpates:
plusieurs cites hallstattiennes, ne provient pas d'une Holihrady-Grăniceşti et Corlăteni-Chişinău :i0 . Leur
bn1lement intentionnee du noyau du val lum (ainsi gue aires ne s'interferent pas, ce gui denote une existence
s'a cru) 26 , mais plutât des palissades brGlees des contemporaine dans des zones limitrophes. Elles sont
phases anterieures de construction, couvertes a separees par la riviere de Siret (approximativement
l'occasion des reconstruction successives 27 . jusgu'a la viile Paşcani); au sud, la limite du groupe
Grăniceşti est approximativement le bassin de la
26 K. Horedt, op. cit„ 1 960, p. 1 8 1 , 1 82. 1 85 ; Al. Vulpe. dans riviere Neamţ (Ozana) jusgu'a la confluence avec la
Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti. 1 988, p. 89. riviere Moldova. Tandis gue le groupe Holihrady
27 Dej a a 1 894 Dion isie Olinescu (l'un des pionn iers de Grăniceşti represente une penetration du câte du bassin
l'archeologie roumaine). en referant a " zamcele" ( Ies
fortifications) de Bucovine (le nord de la Moldavie), observai! Zur Fra!(e der SO!(enannten "Brwul\\'iille " in Un!(llrn,
que: "valurile au fost întărite desigur cu lemn, care arzând la AAhung. XVI. 1 964, p. 98 - 1 49.
o întâmplare sau un atac duşmănesc, au rămas numai lut ars 2 8 V . Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureşti, 1 926
la cărămidă" ( " Ies callums ont ete surement renforces a bois, qui (voir A. Laszlo, Cimmerienii în opera lui Vasile Pârvan, Arh
bru lant par hasard ou par suite d'une ataque ennemie. Mold. , XI, 1 987, p. 4 1 - 50); K. Horedt, op. cit„ 1 974. p. 2 1 9
seulement glaise cuite comme a la brique a reste" ) - ( Char/a ( "Vermutliche stehen die ZUge der frUhen Reiternomaden an
arheolo!(ică a Bucm·inei. BSRG, XV, 1 894, p. 7 1 ). K. Horedt lntensităt und in ihren h istorischen Auswirkungen der
a revenu sur son opinion in itiale. en considerant que: eigentliche Volkerwanderung in nichts nach"); M. Petrescu
" „ .stellen die Brandschichten das Ende und nicht Beginn einer Dîmboviţa, op. cit„ 1 978. p. 1 05 ; A. Stoia. Despre problema
Bauphase dar" (op. cir„ 1 974. p. 2 1 4). Categoriquement V. cimerianii în spa(iul rnrpato-duniirean în lumina ultimelor
Vasiliev s'a prononce toujours contre ces soi-dissants cercetiiri, SCIV A. 3 1 . 1 980, I , p. 77 - 90; S. Gallus. T.
" noyaux cuits" ( Schlackeml'(ll/ ) a l'intention (par exemple. op.
B udapest, 1 939; J. Harmatta, Le probleme cimmerien, AE. 8 -
Horvath, Un peuple cavalier prescythique en Hon!(rie.
cit„ 1 99 1 . p. 6). Aussi. pour l'existence de certaines phases
successives de reconstruction. qui ont donnee naissance aux 9, 1 946 - 1 948, p. 79 - 1 32 ; J. Bouzek. Cauca.rns and Europe
ces noyaux des vallums brUles a rouge. St. Ferenczi. l'un de mul the Cimerian Problem, "Sbornik Narodniho Muzca v
plus completents chercheurs des forti fications de la Praze " , 37, 1 983, 4. p. 1 77 - 232.
Transylvanie. s'est prononce aussi ( Contri/m(ii la cwwaşterea 29 D. Berciu, op. cit., 1 966, p. 222 - 223; Ju. Maleev, op. cit„
aşe::.iirii întiirite din eporn hallstattianâ de la Someşul Rece. 1 987. p. 99; V. Furmanek, L. Veliacik, P. Romsauer, op. cit„
AMNap. I, 1 964, p. 73 - 75). Pour Ies debats plus anciens de p. 1 69; V. Furmanek, L. Vel iacik, J. Vladar, op. cir„ p. 385.
la literature europeenne concernant ce probleme: Gy. Novaki. :io A . Laszlo, op. cir„ 1 987, p. 1 1 5, fig. I .
superieur du Dniestre et du Pruth jusqu'au Plateau de Krivce 3 6 . Ă Preuteşti n'ont pas apparu jusqu'a present
S uceava 3 1 , Ie reste de Ia Moldavie etait occupe par Ies des fragments ceramiques du type Cozia (qui se date
communautes du groupe Corlăteni-Chişinău, dont on en Ha B), ce qui pourrait constituer, eventuellement,
croit qu'aurait y arrive d'une direction contraire, du un indice pour la datation plus precoce de cette cite (ou
câte de sud vers le nord 3 2 . Bien que Ies deux groupes cette situations pourrait etre seulement le resultat du
presentent une evident parente dans la culture hasard).
materielle, cependent ii y a quelques particularites et La position de la fortification de Preuteşti sur la
Ies contacts entre eux ne semble pas aient ete trop carte, dans le stade actuel des recherches, semble un
etroits 33 . peu isolee au regard du groupe des 7 fortifications des
La situation se complique plus encore dans la bassins superieurs du Dniestre et Pruth: Homiakovka,
phase Ha B , en meme temps a la diffusion, a l'est des Fedorovka, Gorodnitsa, Lisicniki, Krivce, Grusiv et
Carpates, d'une nouvelle vague culturelle meridionale, Voloca (la derniere au sud de la v iile Cernăuţi) 3 7 . Entre
caracterisee par ceramique incisee et imprimee, qui fortification de Voloca et celle de Preuteşti ii y a
occupe la partie meridionale et centrale de la presque I 00 km d istance, mais el est vrai
Moldavie, par le groupe Cozia-Saharna-Solonceni 34 . semblablement qu'entre elles se trouvent aussi d'autres
Bien que nous ne savons pas exactement quelles ont fortifications, appartenant aux porteurs du meme
ete Ies relations entre Ies nouveaux venus Ies porteurs groupe culturel, qui n'ont pas ete encore investiguees.
des deux groupes culturels anterieures (Grăniceşti et Nous avans en vue, d'abord, le grand etablissement de
Corlăteni), cependant nous pouvons constater que des Siret-Dealul Ruina, situe sur un eperon proeminent,
" importations " du type Cozia eparpille loin vers le qui a ete probablement barre par un vallum a fosse, en
present extremement aplatis 38 . II y a, vers plus Ie sud,
ont ete decouvertes, par exemple, a Zvanec 3 5 et a d'autre fortifications a vallum en terre, a Volovăţ
nord. Dans l'aire de Holihrady telles " importations"
Dealul Arşiţa (pres de la viile de Rădăuţi) 39 et a

31 G. I . Smirnova, op . cit., 1 974, p. 359 - 362; A. Laszlo, op. Ilişeşti 40 , mais leur datation est incertaine, parce que
cit., 1 983 - 1 984, p. 65 - 66. des fouilles archeologiques n'ont ete pas pratiquees.
32 Presguc tous Ies chcrcheurs gui s'ont occupe de ce probleme Ainsi, la voie d'eparpillement de ces cites, edifiees au
sont d'avis gue le Banat c'est la zone de depart des nord de la Moldavie par Ies porteurs du groupe
com munautes hallstattiennes gui ont fait ressortir l a Holihrady-Grăniceşti, serait jalonnee (fig. 8).
civilisation d e Corlăteni. Reccmment, M. Gumă ( Civilizafia Dane, nous n'excluons pas la possibilite que Ies
primei epoci a fierului în sud- 1•estul României, Bucureşti,
relations entre differents groupes hallstattiens de )'est
1 993, p. 1 76) a precise gue ces communautes sont liees du
des Carpates n'aient pas ete tout a fait pacifiques, ce qui
grupe culturel de Ticvanul Mare - Karaburma I I I , gui se date
cn Ha A2. Donc, la diffusion concomitante des deux groupes
a impose la construction de ces fortifications et a
hallstattiens anciens dans la Moldavie impligue aussi la meme fait que leur fin soit souvent violent.
datation pour le groupe culturel de Grăniceşti.
33 Jusgu'a presen! nous ne connaissons pas des " importations " 3 6 Ju. N . Maleev, op. cit., 1 987. p. 94, fig, 3/5, 7. 10 - 1 1 .
du type Corlăteni d a n s I e s etabl issements Holi hrady 3 7 Ibidem, p. 87, fig. I .
Grăniceşti, mais une guelcongue pression des communautes 38 N . Ursu lescu, M . Andronic, FI. Hău. Contriburii la
du type Grăniceşti dans l'aire Corlăteni est saisissable tant par cunoa,Herea aşez.i'irilor de pe teritoriul Siretului înaillle de
le depassement de la l igne du Siret vers est par guelgues constifllirea oraşului mediei'(//, "Suceava" X I I I - XIV, 1 986 -
communaute s du groupe de Grăniceşti gue par des 1 987, p. 90 - 9 1 , 93 et pi. IV - V I I .
" importations" de ceramigue specifigue pour ce groupe dans 39 S. F I . Marian, Tradifii populare române din B11co1·i11a,
des stations Corlăteni du nord de la Moldavie. Nous avons en Bucureşti, 1 895, p. 56; M. Ignat, Volm•ăf, de la traco-gefi la
vue, par exemple. Ies decouvertes de l'etabl issement de Dragoş- Vodci, dans le journal Zori Noi, Suceava, 2 1 . XI.
Prăjeni -Nelipeşti (dep. de Botoşani), gui se date en Ha B (N. 1 976; idem, Necropola tumularâ lwllstattiani'i de la Vo/m·dr
Ursulescu, P. Şadurschi, N . Tomozei , communication Dealul Bur/ei, "Suceava", V. 1 978, p. 1 28 . fig. I .
presentec a la XXe session annuelle de rapport archeologigue, 40 A . Laszlo, Începllturile primei 1·ârste a .fierului pe teritoriul
Deva, 1 986). Moldm•ei. Unele re::.ultate şi probleme, Cerc Ist., V I I . 1 976. p.
34 A. Laszlo, O aşez.are hallstattiană la C<rz.ia, Arh Mold, VII, 73 (recherche de terrain M. Ignat, gui a trouve ici ceramigue
1 972, p. 207 - 224; idem, La region extracarpatique orientale hallstattienne cannelee). Des fouilles empirigues y a entrepris,
li la fin du /le mii/. et dans la premiere moitie du Ier mii/. entre Ies deux guerres mondiales, l'i nstituteur Johann
m•c111t 11.e., dans "Actes du Ile Congres Int. de Thracologie " , I . Christian Dressler, gui fait mention de celte chose dans sa
Bucureşti, 1 980, p. 1 85 ; I . Nicul iţă, op. cit., 1 992, p . 1 1 - 1 7 . monographie sur la commune I lişeşti (Chronik der bukoll'iner
35 L . Krusel'nits'ka, op. cil., 1 979, p . 90, fig. IX/ I . Landgemeinde l/ischestie, Freilassing, 1 960).
- 57
Pour l'eclaircissement complet du ce probleme ont ete investiguees surtout par des sondages (d'une
sera necessaire, avant tout, d'une datation plus precise ampleur plus grande ou moindre), mais pas par des
de ces complexes fortifies, tant pour le moment de leur fouilles exhaustives, gui offrirait une image detaillee et
l'investigation simultanee des etablissements a ciel

construction, pour Ies moments de diverses phases de un materiei plus significatif. Bien sur, la decouverte et
reconstruction, gue pour la date de l'achevement de leur
utilisation. Apres toutes celles-ci on pourrait ecrire ouvert des communautes contemporaines gui ont bâti
l'histoire de ces importants monuments du Hallstatt ces cites semit un benefice, mais ce chose reste encore
ancien du monde nord-thrace. Mais, a l'heure actuelle, un desideratum.
tant au leur caractere predominant de refuge, a traces

c'est impossible de real iser des datations precises, du Voila pourguoi, ces cites, guoigue importantes
pour l'entendement du niveau economigue et social
sporadigues d'habitat gu'au leur inventaire consistant assez haut par la population ancienne nord-thrace,
presgue exclusivement en ceramigue (souvent a une gardent encore un prononce caractere enigmatigue
longue periode d'util isation), ainsi gue pour le fait gue concernant le lieu et leur râle dans l'histoire complexe
Ies objets en metal sont tres rares et dans la plupart des des communautes hallstattiennes anciennes du nord de
cas ne sont pas trouves dans des contextes la Moldavie.
archeologigues claires4 1 . Davantage, ces fortifications
ABREVIERI
AACarp A cta Archaeologica Carpatica, Krak6w.

AAHung A cta Archaeologica A cademiae Scientiarum Hungariae, Budapest.
AE Archeologia Ertesită, Budapest.
AMNap Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca
Arh Mold Arheologia Moldo vei, laşi.
B S RG Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, Bucureşti.
CA Cercetări Arheologice, Bucureşti.
Cerc Ist Cercetări Istorice, Iaşi.
Eph Nap Ephemeris Napocensis, Cluj-Napoca
Materiale Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti
SCIV(A) Studii şi cecetări de istorie veche (şi arheologie), B ucureşti
Symp Thrac Symposia Thracologica, Bucureşti
TO Thraco-Dacica, Bucureşti
4 1 Ainsi. dans Ies collections du Musee de Fălticeni (dep. de

Suceava) ii y a une hache de type "celt " , qui aurait ete trouvee
sur la coll i ne Cetate de Preuteşti, dans des circonstances non
precisees (V. Ciurea. Aperşu des antiquites prehistoriques du
departement du Baia, Dacia, III IV, 1 933, p. 50 et fig. 3/3 ).
-
58 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice''. Tulcea, 1993
Fig. J . Preuteşti-Mănăstioara. Vue sur la colline Cetate du cote du nord ( 1 - 2 ) et d 'ouest ( 3 ).
Fig. 2. Preuteşti-Mănăstioara. Ebauche topographique de l 'emplacement de la fortification de la colline Cetate.
O\
o
I � ; 40 II �
°' I
1 I
r-
o
:::. I :::: I
• •
1 -I I
20
;;; I
10 ,.,,,. - - - -
30 50 60
cn
�
N
0-
�-
C")
s
(i)
3
-g.
tu
yQ. _ , ' "-u

�
:::i
• . . . .
1 00 1 10 1 20 1 30 1 40 1 50 1 60 1 70
/ �l
s tu
�
tu,
tu
i2
::::?>
CD
§:
1i)'
G)
c:::
�
§
c:J
�:
tu,
-�.
5'
3
�
S2.
Ci
20
•
30 40 70 f�
t::-l
- �
o E
}R
a E-0 �
-
�
Fig. 3. Preuteşti-Mclnăstioara. Section-profil par la fortijication de la colline Cetate, la direction N-S ( I ) et (2). - ---- - : l 'hauteur probable des vallums.
- -
- 61
Fig. 4. Preuteşti-Mănăstioara. Le temoin du profil (transversal a / 'axe N-S) de la zane d'entree, sur la crete du va/lum interieur de
la fortification de la colline Cetate ( devant: le premier pavage en pierre ).
1
2
3
4
• o o .<:' o
12
13
11
14
o lm
H - Charbon 00 - Pierres XX - Terre cuite a rouge

I - sol vegetal; 2 - couche brounâtre-sablonneuse, melangee a peu charbon et avec des pierres bnîlees (le deuxieme pavage; la troisieme,
melange a pierres et pigmentations de charbon); 4 - couche d' argile et sabie, au premier pavage (la deuxieme phase de la fortification); 5 -
demiere phase de la fortification); 3 - couche de nivelage pour la troisieme phase de la fortification (niveau d' argile et sabie tres bien battu,
couche de nivelage pour le premier pavage (sabie melange a pierres, pigmente a charbon, le tout tres fort battu); 6 - le niveau d ' incendie de la
premiere fortification (terre bn1lee a rouge, melange a la base a charbon et cendre); 7 - le remplissage du vallum de la premiere fortification
(sol brounâtre-roux, pigmente fortement a torchis, charbon et melange a sabie jaune et pierres); 8 - lentile de charbon et brGlure ( l ' incendie de
la premiere palissade); 9 - couche de nivelage du temps de la premiere palissade (sol brounâtre-roux tres sabloneux); 1 O - Ies fosses des
poteaux gui flanguaient l 'entree du temps de la deuxieme phase de la fortification ; 1 1 - la fosse du poteau gui flanguait vers ouest l 'entree de la
derniere phase de la fortification; 12 - couche brounâtre-roux argileuse (le deuxieme niveau d 'habitat Cucuteni); 1 3 - couche
brounâtre-jaunâtre, pigmentee a charbon (le premier niveau d ' habitat Cucuteni); 14 - couche sterile archeologiguement (sabie jaune a
concretions calcaires) .
Fig. 5. Preuteşti-Mănăstioara. Le profil du temoin transversal a ! 'axe N-S, de la zane d 'entree, sur la crete du vallum interieur
de la fortification situee sur la colline Cetate.
. . . . : .
E; .
: . ·
� . ' .
i:: · . : „ ·
1 2
3
8
Fig. 6. Preuteşti-Mănăstioara. Materiels ceramiques ( 1 - 7) et lithiques ( 8 - 9) de la periode d 'utilisation de la fortification situee

sur la colline Cetate.
64 Colocviu/ Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi În zonele circumpontice''. Tulcea, 1993
'
'
'
\
' \
\ \
\ \
I \
' \
\
\ \
\
\
\
\
\
\
' \
\
\ '
\ \
\ \
\ '
� I
I
I
I
I
\ I
I
I
\ I
I
I
I
I
c:::::--r;
�
I
t
z
X
ţVI 1 1 1/\ · s
1 1/\"S
(/)
/\l"S
E
"
I '
I
I
I o
I
I
I I
�
I
/ 0s
I
X
(/) ,/� / I
o
I /
/ I
/
I ,
Datation certaine
------- - - ---- -
e
O Datation probable
•
Pocreanca
Brad
Fig. 8. Fortifications hallstattiennes anciennes de ! 'est des Cmpates Orientaux.
ON THE ORIGIN, DEVELOPMENT AND CHRONOLOGY
OF THE FIR.ST IRON AGE AT THE LOWER DANUBE
Atila Lasz16
Some years ago, within a special study, I reprised whether we really are faced with a particular group or
the problem of Tămăoani group, initially defined by B. only w i th a marginal phenomenon of the early
Hănsel 1 • Unlikely the ideas of the German scholar, Babadag culture s . Despite the scarcity of the findings
who treated Tămăoani group as a ceramics featured which can be related to the discussed cultural group,
one, we tried, on the background of some more recent their analyze allowed the remark that the " horizon"
research and within the limits of our possibility, to with incized pottery from the southem Moldavia is not
have in view alt the important aspects which can define unitary. The comparison of the pottery found in the
a cultural group (areal, type of settlements and two settlements where the researches had the
dwelli ngs, funerary rite and ritual , archaeological maximum extent, that is Tămăoani and Vînători, lead
findings, origin, development, relationships) 2 . In the us to the observation that, there are several common
purpose to avoid the ideas exposed in that occasion, we elements, along with differences which seem to be
only remind some of our conclusion, to open once sign ificant. We mainly consider as being relevant the
again the discussion about the announced problem. We presence at Yînători of the pottery typical for Babadag
mainly limited the areal of Tămăoani group at the I , adorned with rows of concentric circles with i ncised
southern part of Moldavia: Covurlui Plain (Folteşti, tangent l ines. Thi s type of pottery is absent at
Tămăoani, Vînători), i ncluding the zone of the contact Tămăoani , in the acknowledge that these two
with Covurlu i Plateau , respectively Elan-Horincea settlements which are placed in the same area mark
Depression (Suceveni) and the south-eastern edge of two successive moments (stages) in the constitution of
Vrancea Sub-Carpathians (Cîndeşti). We remarked that the "early Hallstattian" civilization from the Lower
this later mentioned settlement seems to make the Danube region, although this process is far from being
connection with some related findings from the north elucidated 6 . Thus, we considered that the settlement
east of Muntenia (S ihleanu, Rîmnicelu, Bră i l iţa, from Tămăoani , as wel l as the necropol i s from
S i l iştea-Nazîru , Spiru Haret), partially framed in Folteşti, featured by a pottery of S ihleanu pattern (or
S ihleanu group, and partially in Babadag culture 3 . We " Pre-Babadag " ) 7 are previous from Vînători
appreciated that the northern limit of the areal of settlement, where, together with the specified ceramics
Tămăoani group could be eventually marked by type, also is found the pottery typical for Babadag 1 8 .
sporadic ceramics fragments, discovered in the
Hallstattian settlement from Brădiceşti (Central
Moldavian Plateau)4 . 5 Hănsel. 1 976, p. 1 46.
S imultaneously with the establishing of an early 6 Laszlo, 1 986, p. 7 1 and fig. 1 2 - 1 3 (typological plates).
7 For the cultural aspect named intially " Pre-Babadag" and
Hallstattian " horizon " with incised pottery on the subsequently Sihleanu, which brought its contribution for the
Moldavian territory, Hănsel let unresolved the question inclusion into Babadag culture of certain elements inherited
from the Bronze Age, mainly from the pottery of Monteoru
culture (garlands, hatched triangles, bands of parallel,
horizontal or angular l i nes, etc., made by incision), see:
Hănsel, 1 976, I , p. 1 44 - 1 47. Harţuche, 1 972; 1 973; Harţuche, Anastasiu, 1 976. p. 1 8, 1 77 -
2 Laszlo, 1 986. See also Laszlo, 1 985 - 1 986, p. I I - 1 3 and p. 1 80, n. 36 1 - 370; 1 980.
22 (synoptic table); Laszlo, 1 989, p. 1 22 - 1 23 and p. 1 27 8 For the problem of the origin of Babadag culture, including
(synoptic table). the pottery typical for the phase Babadag I , see: Morintz,
3 Harţuche, 1 980, p. 302, 3 1 2 - 3 1 3, 329 - 333. 1 964, p. 1 1 0 - 1 1 1 , 1 1 4 - 1 1 8 ; 1 97 1 , p. 21 - 23; 1 977, p. 1 482;
4 Excavations made by C. lconomu, who was so kind to offer 1 978, p. 1 60 ; 1 987, p. 50 - 69; Moscalu, 1 976; Moscalu,
us for study some matcrials, including fragments of cups, Beda, 1 979, p. 376 - 378; Brudiu, 1 98 1 , p. 53 1 - 535; 1 99 1
with analogics i n the scttlement from Tămăoani . (mainly p. 23 1 - 2 3 2 ; 1 992, p. 6 - 7).
� rima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . .. . .... . .... . ... ..
.. . . .. . .... . . .. . . . . . .
. . . . . .. . ... p. 6 7 - 75
The stratigraphic data had in view at that moment (the Resuming the discussion about Tămăoani group
necropolis from Folteşti, certain sectors of the and, implicitly, the genesis and evolution of the "early
settlement from Vînători) presented the " horizon" with Hallstattian" civilization from the Lower Danube was
incised pottery as being dated between the end of Noua determi ned by some new findings, published or
culture and the beginning of Babadag II phase, that is communicated, as well as by new information and
Cozia group9 . This relative chronology was finely interpretation which had in view other discoveries,
graduated due to the stratigraphic observations from which were known previously. Within the frame of
Cîndeşti where, between the levei Noua II and that these pages we only attempt a brief review of these
with incised pottery, attributed to the phase Babadag I findings, aiming to resume this problem, in its
(late), a levei of dwelling belonging to Corlăteni wholeness, in another occasion.
group, with grooved pottery, is interposed 10 . Our opinion about the existence of a stage
To resume our ideas, we concluded that within the Tămăoani, which preceded the phase Babadag I and
incized pottery "horizon" from the southern Moldavia brought the contribution to its genesis, was taken over
we can distinguish two stages. The first one, for which by M. Brudiu in a recent study about the researches
we suggested the name of Tămăoani , could be dated at made on the Hallstatt in the south-eastern Moldav ia 1. 5 .
the begi nn i ng of Hallstatt, in the meantime The author attributes to Tămăoani group the fol lowing
corresponding to the levei of Corlăteni type from findings:
Cîndeşti . The second, named by us Vînători, fits better I . Galaţi, the place named " Precista" , situated on
to the phase Babadag I (early ?) and is dated within the the Danube's cliff 1 6 ;
limits of the phase Hallstatt A 1 1 • To support the idea 2. Ijdileni-Frumuşiţa 1 7 ;
mentioned above, it worths to be mentioned that the 3 . Tămăoani ' 8 ;
sychronism between the settlement (implicitly the 4. Rogojeni 1 9 ;
stage) Tămăoani, on the one hand, and the phase early 5 . Suceveni-Stoborăni 20.
Corlăteni, on the other hand, is also supported by the M. Brudiu gives more details about the settlement
discovery of analogous vases of Belozerska type both from Ijdileni-Frumuşiţa, situated on the lower terrace
in the settlement from Tămăoani (pit 2) 1 2 and in the between Ijdileni lor valley and Prut valley, on the place
necropolis of Corlăteni group from Vaslui (tomb 4) l:l_ named "Via lui Ion Ciurea" (Ion Ciurea's vineyard),
It is necessary to remind, in this first part of the present where a section as large as 1 .5 x 20 m was made.
work, the lack in the southern Moldavia (Lower Sireth Sequentially, side cassettes were excavated 2 1 . The
Plain and Covurlui Plain) of the findings of Corlăteni stratigraphy is revealed as following: over the dwelling
type. Perhaps this region belonged since the beginning levei belonging to Tămăoani group (including the hut
of the Hallstatt to the areal of some cultures or cultural n. 2), accordingly to the text 22 , there is a bed Babadag
groups specific to the zone of the Lower Danube and II, overlapped, at its turn, by a bed belonging to
to the Istm-Pontic one 1 4 . Babadag culture 2 3 . About the levei attributed to
Tămăoani group, are mentioned ceramics fragments of
cups and ears, adorned with grouped incised l ines,
9 Cf. Laszlo. 1 986, p. 72. with bibliography and notes.
10 Ibidem. see also note 1 2. rcfering to Florescu A .. Florescu M . . 15 Brudiu. 1 99 1 .
1 983. p. 7 4 - 76. and t o information kindly offered b y M. 16 Ibidem. p. 22 1 and note 2 ; p. 222. fig. 1 . nr. I .
Florescu. 17 lbide111. p. 22 1 and note 7; p. 222. fig. 1 . nr. 6; p. 223 - 232.
I I Laszlo. 1 986, p. 72. Sec also Laszlo. 1 985 - 1 986, p. 22; 18 Ibidem. p. 22 1 and note 8 ; p. 222. fig. 1 , nr. 7.
1 989. p. 1 27 (synoptic table). 19 Ibidem. p. 22 1 and note 1 O; p. 222. fig. I . nr. 9.
12 Petrescu-Dîmbovita. 1 953. p. 77 1 . fig. 71 1 Laszlo. 1 986. 20 lbide111. p. 22 1 and note 9; p. 222. fig. I . nr. I O.
l
=
fig. 1 0/ 1 . 21 lbide111. fig. 2; plan and profilc of the section made in 1 989.
1 3 Andronic. 1 962. p. 9 1 . fig. 4/ I Andronic. 1 982. p. 1 20. fig.
= 22 Ibidem. p. 223.
6/3. On thc Belozerka character of the vascs from Tămăoani 2 3 It is considcrcd that "thc futurc rcscarch could also identify
and Vaslui. sec Meljukova. 1 979. p. 35 - 36. e lemcnts Babadag I within other complexes of thc
1 4 Cf. Laszlo. 1 985 - 1 986. p. 9; Laszlo. 1 989. p. 1 20. scttlcmcnt " . Ibidem, p. 225. note 24.
ATILA LASZLO On the Origin, Development and Chronology of the First Iran Age at the Lower Danube
- 69
either horizontally in groups of two or three, or on the Accordingly to the author's opinion, this interpretation
surface between the body and the neck of the vase, or could alsa resolve the question put by S. Morintz, that
obliquely on the body of the cup, as well as on the is "the possible correspondence between the material
ear24 . Besides this ornamental element, we alsa find the found by M. Brudiu in 1 979 at Vînători (Galaţi) and an
" i nc ised point" or the motif consisting of small earlier horizon than the Hallstattian pieces known so
incised lines, obliquely or horizontally placed within far in the north-eastern Muntenia and the northern
the register which marks the zone between the body Dobrudja, including those from the first levei at
and the neck. The neck is adorned with incized l i nes Babadag " 3 0 . M. Brudiu alsa considers that "The
hatched triangle25 . It is considered that this ceramics i ncised ornaments made as a rows of horizontal,
material, although in small quantity, is significant for oblique and vertical lines, as well as of points and
the beginning of the Hallstattian period in this area. As short rows of l ines, belong to Tămăoani stage. The
conclusion, M. Brudiu considers - in full agreement same adornments, which were subsequently adopted in
with our opinion - that the fragments discovered in the this area, having as components the circle and tangent
proximity of the hut n. 2 from ljdileni-Frumuşiţa " have lines, alsa correspond to Babadag I stage. Thus, the
a decoration specific to the pottery of the group named contact between these two stages was made at
Tămăoan i " . We are not able to suppose what will bring Vînători. So far, we have no acknowledge about the
the future research after the enhance of this excavation, penetration of Babadag I stage northwards from
but the presence of this ornamental style (fig. 31 1 7) - Vînători, into the basin of the Lower Prut" 3 1 .
on the fragments proceeding from severa) cups seem to Resuming, one year later, the stratigraphical
define this dwelling complex as belonging to a certain situation of this settlement, M . Brudiu emphasizes that
stage in comparison with the findings from Vînători "If the future research from Vînători would confirm the
(our emphasis, A.L.) 26 . existence of a stage "Tămăoani " , it results that in the
About this last settlement, known for a long zone of the former cliff of the Brateş river we have the
time 27 (as the fortuitous discovery of a vase of following succession : 1 . a settlement from the final
Belozerka type in the sector B of the settlement stage of the Bronze Age; 2. a settlement from the stage
Babadag I brings to l ight) 2 8 , Brudiu considers that, " as Tămăoani of the Early Hallstatt (previous to the half of
a resuit of the research from ljdileni-Frumuşiţa, which the l 2th century BC, cf. A. Laszlo); 3. a settlement
revealed a more conclusive material, it is imposed to from the early stage (named by A. Laszlo as Vînători
discern at Vînători a stage "Tămăoani " on which, at a of the first stage of Babadag culture); 4. within an area
certain moment, Babadag I stage was grafted 29 . situated northwards, where we found a Hallstattian
citadel, there is a Hallstattian settlement with stamped
24 Ibidem, fig. 3 / 1 - 5, 7. pottery (Cozia type)11 3 2 .
25 Ibidem, fig. 3/6. About the settlement " from the final stage of the
26 Ibidem, p. 23 1 .
Bronze Age " , with no other specification, it is quoted
27 Brudiu, 1 970; 1 980; 1 98 1 ; Florescu A., Florescu M., 1 983, p.
77 - 78 and p. 90 (note 1 9). an older paper of the author, where it results that we
28 It is about "a large storing vase" , found in 1 975 in the are faced with findings of S ihleanu type 33 . Other two
circumstance of an excavation for a water p i pe, c f. Brudiu, papers of M. Brudiu relate about the presence at
1 99 1 , p. 232. (Ibidem, and note 35, where the author mentions Vînători (without stratigraphical distinction) of the
that "proves of this penetration" were found at Vînători "as
pottery of S ihleanu type, which makes the genetica)
early as 1 986", refering to Brudiu, 1 970, fig. I / I and 2/2).
Making reference to the same piece, Brudiu, 1 992, p. 6, link between the Bronze Age and the first Iran Age
presents the year 1 970 as the moment of the discovery and
relates about " a small vase with spherical body, short neck and finding. See al so Brudiu, 1 992, p. 6 - 7.
the edge of the rim l ighly flared out rim'', reproduced in 30 Cf. Brudiu, 1 99 1 , p. 232; Morintz, 1 987, note 89.
the fig. l / l , without a scale. In the text, the vase is described 31 Brudiu, 1 99 1 , p . 232.
as having a height of 68 cm. 32 Brudiu, 1 992, p . 7 .
29 Brudiu, 1 99 1 , p. 232. Although, at p. 222, fig. 1 , n. 22, the 33 Ibidem, note 1 4, with reference t o Brudiu, 1 970, p. 5 1 3; see
settlement from Vînători is described as a Babadag type al so fig. 3/ l 9; 51 1 ; 615, 1 1 : incized decoration pottery.
-
(Babadag I) in this zone 34 . At their turn, N� Harţuche elements of Babadag I I type (concentric circles with
and O. S i l vestru, referring to M. Brudiu's findings stamped tangent l ines). It seems that we are faced with
from Vînători, also speak about a pottery of Sihleanu another spot, placed at about 400 m northwards from
type (Pre-Babadag), which appears in a s i m ilar the point i nvestigated by M . Brudiu, taken into
archaeological context with that from S i l iştea-Nazîru discussion above, point named " the second citadet " 38 .
and Brăil iţa3 5 . Therefore, we can consider as certified, through
The stratigraphical pattern, presented by M . the vertical and horizontal stratigraphical data, the
Brudiu in 1 992 for the settlement a t Vînători (situated existence at Vînători of a new settlement Noua,
in the place named in the author's publication as "La succeeded by early Hallstattian levels with incised
Fol ică " , " La Forică" or "La Furică" ) can be considered pottery (Tămăoani ? , Babadag I ?), succeeded, at their
as ideal in order to clarify the genesis of the Early turn, by an inhabitation belonging to Cozia/Babadag II
Hallstatt from the Lower Danube, which keeps of group. In this situation, it is stil l open the question of
being suppositional since, so far, we are not able to the cultural and chronological affiliation of the pottery
separate the levels of dwelling of Sihleanu, Tămăoani " S ih leanu type " discovered at Vînători , which,
and Babadag types. We consider that at Vînători there probably, represents here only a ceramics category,
was a phase Babadag I earlier than the findings of this i n tegrated e ither in Tămăoani group (not yet
type known until this moment in the north-eastern stratigraphically proven) or in the early Babadag I
Muntenia and the northern Dobrudja ( including phase (already certified at Vînători).
Babadag). This opinion is agreed by S . Morintz, as In our attempt to " solve" this problem, we are
well as M. Brudiu 3 6 , with our limitation that this phase going to treat i n the fol lowing lines the published
early Babadag I must not be mixed up with the group findings (respectively recently communicated) from
and phase Tămăoani , which is previous, from which S i liştea (Brăila County) and Mlăjitul Florilor-Garvăn
we can remark the absence of the concentric circles (Tulcea County) 3 9 .
with incised tangent l ines. During 1 98 1 - 1 984 a Hallstattian settlement was
The situation from Vînători is also intricate by the investigated at Siliştea (-Nazîru) on an erosion remain
fact that the excavations, sti l l unpublished, made by placed on the holm of Buzău river, risen as a
M. and A. Florescu, together with M. Nicu, during promontory isolated from the actual terrace, named
1 973 - 1 974, revealed a settlement belonging to Noua " Popi n a " by the i n habitants. The archaeological
culture, succeeded by a long lasting Hallstattian excavations were extended on more than 700 m 2 , and
inhabitation. The stratigraphical observation from this revealed only one levei of inhabitation, as thick as 0.3
archaeological site were considered as similar to those - 0.6 m, belonging to the phase I I of Babadag culture 40 .
registered at Cîndeşti 3 7 . Marilena Florescu was so kind Besides the vestiges of this culture, two vases
to offer the information which bring to light that the were found ( " in dwe l l ings with typical Babadag
settlement of Noua c u l ture is succeeded by a material " ) - a jar and a bowl - belonging to Coslogeni
Hallstattian levei of inhabitation featured by a pottery culture. The authors mention that " not a s ingle
w ith incised decoration (Tămăoani ?, Babadag I ?), superficial levei was found to prove a Coslogeni
overlapped by a bed belonging to Cozia group, with inhabitation" , emphasizing that, if this situation wi l i be
confirmed by the future research, " we must consider
3 4 Brudiu, 1 980, p. 398 - 400; 1 98 1 , p. 530 - 535, with the

afferent i l lustration.
3 5 Harţuche, Si lvestru, 1 992, p. 22 and note 7. We keep the 3 8 Brudiu, 1 99 1 , p. 232.
name of the locality as published by the authors, although, 3 9 In this situation, too, we keep the name of the place of
accordingly to the Catallogue of the Localities in Romania, discovery as the author uses, although, accordingly to the
the name of the village is S i l iştea; Mazîru is the old name. Cf. Catallogue of the Localities in Romania we find Garvă
Iordan et al., 1 9974, p. 1 85 and 230. v i l l age, J ijila commune, Tulcea County, without M l ăj itu
36 Morintz, 1 987, p. 62 and note 89; Brudiu, 1 99 1 , p. 232. Florilor. Cf. Iordan et al., 1 974, p. 1 43 . 1 8 1 .
37 Florescu A., Florescu M., 1 983, p. 76 - 77, 90 and note 1 9. 40 Harţuche, S ilvestru, 1 992.
- 71
that these two vases were brought here from since through the defi nition of Tămăoani group
outside " 4 1 . (ignored by the authors), we attempt to find the
About the Hallstattian pottery, typical for the cultural and chronological " link" which really seemed
phase Babadag II, we can remark the relative variety of to be absent. This exi stence of this l i n k was
the decoration with circles and tangent l ines made by subsequently admitted and confirmed by M. Brudiu's
stamping. It was also mentioned a fragment of a vase research47 .
on which the ornamentation was incised 42 . Numerous The incised decorated pottery, in its wholeness,
fragments were also remarked, made of fine clay, found at S i l iştea (-Nazîru) , is considered by N.
adorned " w ith bands of horizontal l i nes, shaped as Harţuche and O. Silvestru as being specific to the
zigzags, garlands, simple or hatched triangles or net phase Babadag I (stil l found together w ith the
shaped, all types being incized43 . archaeological material belonging to the phase
Resuming in the conclusion the chronological Babadag II, which are prevalent). This phenomenon is
framing of the settlement from S i liştea (-Nazîru), the explained either by the existence at " Popina" from
authors reassert the opinion according to which this Siliştea (-Nazîru), in certain places of the Hallstattian
site belongs to the phase Babadag II, with a possible settlement, of traces of short time inhabitation
prolongation of its existence until the beginning of the belonging to the phase Babadag I (interpretation not
phase Babadag II1 44 . yet confirmed by the stratigraphical data), or by the
Taking into discussion the question of the genesis presumption (which seems to more plausible to the
of Babadag culture and relatively to the beginning of authors) that the inhabitation from the phase Babadag
the settlement the authors refer again to the presence II began during an earlier stage, which preserved some
here of the pottery with i ncised decoration of Sihleanu older elements (Babadag J)48 .
pattern (Pre-Babadag) and Babadag I. Along with a Thus, we are faced with a situation resembling, to
brief rev iew of the findings and i nterpretation a certain extent, to the settlement (or settlements) from
considered as relevant (Sihleanu, Vînători, Siliştea Vînători. It is out of the question to consider, not even
Nazîru, Brăiliţa)45 , but with no quotation of the recent hypothetically, the existence of levels S ihleanu and
l iterature, the authors conclude: " Despite the possible Tămăoani related to the site from S i liştea (-Nazîru). By
analogies between the decoration of pottery of all means, we consider as beyond doubt the presence
S ihleanu type and that belonging to the phase Babadag here of the material of early Babadag I type,
I, there is no certitude of the direct connection between comparable to those certified at Vînători. We
these ones. It is quite probably that there was another obviously have no right to put under question the
link, which was not yet made evident so far46 . In the correctness of our colleagues N. Harţuche and O.
admittance that we theoretically agree the first phase Silvestru. Our intention is only to express the hope that
quoted above, we think that the second one presents the future investigations of the cultural levei, as thick
only partially the truth. We afford to stress this aspect as 0.60 m, will reveal on stratigraphical background
the stages which mark, only typologically so far, the
4 1 Ibidem. p. 1 7. Cf. al so p. 20 and plate I I/ 2 - 3. evolution of Babadag culture from its beginning until
42 Ibidem, p. 2 1 . The pottery found here is illustrated in the the start of its last period of development. We also
plates IX - XI. XIII - XVIII. have to clarify the stratigraphical position of the vases
43 Ibidem, p. 20 - 2 1 . belonging to Coslogeni culture, as well as the possible
44 Ibidem. p. 22 - 23. The presence of Babadag III vases is
explained by the possible existence, in certain places of the
existence of levei of inhabitation of S ihleanu type.
settlement, of traces of inhabitation for a short period during So far, our image about the habitat from the end of
this phase (without a stratigraphical confirmation). or by a the Bronze Age and the beginning of the first Iron
long lasting inhabitation în the settlement, announcing the
beginning of the last phase.
45 Ibidem, p. 22. See also notes 6 - 7, refering to Morintz, 1 964, 47 Cf. Liszl6, 1 986 and 1 985 - 1 986, p. 22; 1 989, p. 1 27
p. 1 0 1 - 1 1 8, and Brudiu, 1 98 1 , p. 259. (synoptic tables); Brudiu, 1 99 1 , p. 2 2 1 - 232; 1 992, p. 7.
46 Harţuche, Si lvestru, 1 992, p. 22. 48 Harţuche, Silvestru, 1 992, p. 22 - 23.
Age i n the zone of S i l iştea settlement can be of vases of Babadag II type, merged with ceramics
completed with the results of the research made here fragments of Coslogeni type, as well as other ones
by V. Sîrbu and S . Pandrea at the place named with rich incised decoration, belonging to Tămăoani
"Terasa" or "Conac" ("Terrace" or "Manor"). During type, with no stratigraphical separation. These findings
the archaeological excavations made here it was found suggest the succession Coslogeni-Tămăoani-Babadag
a settlement featured by a pottery adorned with I I-Babadag I I I (therefore, we note a comparable
fascicles of horizontal or arched lines, with groups of situation, to a certain extent, to that found at Siliştea
oblique lines, made by incision, as well as lines Nazîru "Popina" ! ) . The author of the excavations does
consisting by fine pricks (small holes). Besides this not exclude the possibility of the existence in the same
material, ceramics fragments Coslogeni were alsa period of the final phase Coslogeni and Tămăoani
revealed, which could not be stratigraphically groupso .
discerned. The authors attributed this settlement to Some months after, G. Jugănaru takes again into
Babadag culture, "the earlier" phase J 49 . discussion on the findings from the first levei of the
The discussion occasioned by the presentation of settlement M lăjitul Florilor-Garvăn. This time, he
the excavation report emphasized that in the pottery of considers that the pottery with incized decoration
S i liştea "Terrace" the typical decoration for the phase (horizontal lines combined with oblique, angular,
Babadag I - concentric circles with tangent l ines - is arched or waved l i nes, sometimes along with rows of
absent. On the other hand , the forms and the small holes or pricks) found in this levei belongs to the
ornamental motifs are resembling to the pottery found phase I of Babadag culture. The absence in this levei of
at Tămăoani. Therefore, we considered that this the decoration consisting of concentric cercles with
settlement rather belongs this last cultural group. This tangent lines is overleaped, considering that this motif
opinion seems to be accepted by the authors of the is also rare in the levei Babadag I from the eponymic
report. In this situation stil l has to be clarified the settlement and from Beidaud. Therefore, our young
stratigraphic relation between the ceramics fragments colleague concluded that the group Tămăoani is the
of Coslogen i type and the settlement taken i nto equivalent of the phase Babadag I (being
discussion above. contemporary), and proposed for this type of findings
By our opinion, we afford to affirm that we gained the name of Tămăoani-Babadag I (in Moldavia), and
the complementarity of these two settlements Babadag I (in Dobrudja) 5 1 .
from Siliştea, "Terrace" and " Popina". In the actual We consider that such an interpretation is one step
stage of the investigation, we can admit that the backwards in the attempt of explaining the genesis of
Hallstattian inhabitation begins in the settlement from the hallstattian civil ization at the Lower Danube,
"Terrace" and continues, at a certain moment, with that especially Babadag culture. We stil l consider that it
from " Popina". The precise datation of this moment worths to have in view the resuit of the investigation
depends on the possible gathering of more thorough made during the last few years, consisting in the
stratigraphical data about the evolution of the outline - on the background of stratigraphically and
settlement from Siliştea (-Nazîru) - " Popina" . typologically defined complexes - of an " horizon" with
At last, we wish to discuss the settlement from incized pottery, from which certain defining elements
Mlăj itul Florilor-Garvăn, Tulcea County, investigated for Babadag culture are absent (including the motif of
by G. Jugănaru. The author distinguished here three the concentric cercles with tangent lines). Thus, it is
levei of inhabitation. The third one was attributed to previous to the phase Babadag I , which will be grafted
the phase Babadag III and the second one - to the
phase Babadag II. The first levei, which is more 50 Jugănaru, 1 993.
interesting in this context, was featured by the presence 5 1 Jugănaru, 1 993 a. Acknowledgments for author's k indness to
offer a copy of the illustration of this material, with the
archaeological material which we had the opportunity to see
49 Sîrbu, Pandrea, 1 993. Acknowledgments for authors' in the exhibition organized at Tulcea, together with the
k indness to offer supplementary information. Colloquium, in September 1 993.
ATILA LASZLO On the Origin, Development and Chrono/ogy of the First tron Age at the Lower Danube
- 73
exactly on (or alsa on) this "horizon " , which we named motif cons1stmg of concentric cercles with tangent
Tămăoani . The site excavated at Mlăj itul Florilor, lines, as a characteristic feature, was explained by a
along with other ones discussed in the pages above, component brought here through the intl uence of
belongs to this " horizon " . Insula Banului group. If the relatively late datation of
O f course, numerous questions still are so far this last group, recently supported by arguments which
without a satisfying answer. We are going to outline worth to be considered, is correct, we should find
only some of these problems, which we hope we shall another explanation.We should consider for getting to
be able to resume with another occasion, inviting in a conclusion about this process the observation of our
the same time our col leagues having the same lamented colleague Emil Moscalu about the role of the
preoccupation to meditate upon them. fi ndings from Radovanu (late Coslogeni) and
I . It seems to be beyond any doubt that the "early especially those of Meri , Pietroşani and Căţelu Nou
hallstattian" civilization from the Lower Danube went types, dated in Hallstatt A.
on after the complex Noua (-Sabatinovka)-Coslogeni, 4. About the " early hall stattian" intluences,
the strict delimitation of the areals of the component having a western origin, noted in the genezis of
cultures having to be established more thoroughly. If it Babadag culture, we always find references to a
was not possible to remark any genetic connection possible component of Gava type, with origin in
between Noua culture and the early hallstattian Transylvania. We should verify whether we are not
civilizations which come after it (we refer to the rather faced with the "current" which left from the
cultures Gava-Holihrady and Corlăteni-Chişinău), we south-eastern Carpatho-Danubian area (mainly from
consider that should be revised the almost univoca) Banat), having a decisive role in the genezis of an
conception accordingly to which not even Coslogeni " horizon " with grooved pottery in Oltenia and
culture did not bring its contribution to the formation Muntenia (including the future areal of Insula Banului
of the civilization at the beginning of the Iran Age at group) and bringing decisively its contribution to the
the Lower Danube. We have in view the signalation, genezis of Corlăteni-Chişinău culture within the area
mainly during the final stage of Coslogeni culture in between the Eastern Carpathians and the bassin on
the north-eastern Muntenia and in Dobrudja, of certain Nister river. I n the same connection, we fi nd
"hallstattian" elements of western type, as well as of significant to add that, unlikely this last space, we have
certain ornamental forms and motifs, made by not yet found in the areal of Babadag culture (except
incizion, which are alsa present in the repertory of the settlement from Cîndeşti, found at its edge and
" Pre-Babadag " and even Babadag I pottery. This which was already treated in the lines above) an
problem worths to be re-analyzed, taking alsa i nto horizon with grooved pottery interposed between the
account the process of formation of Belozerska culture period of existence of Noua I Coslogeni cultures, on the
in the north-Pontic steppe-region, culture formed on one hand, and Babadag I, on the other hand, period
the background of Sabatinovka culture. "replaced" by the evolution of some " Pre-Babadag"
2. If it seems to be obvious the difference cultural groups, mainly Tămăoani, as we attempted to
between the group (phase) Tămăoani and Babadag I to prove.
(as we attempted to prove), so far it stil l is 5. At last, taking into account the prolonged
insufficiently clear the relation between the findings evolution of Belozerka culture (which is extented till
gathered in " Sihleanu group", on the one hand, and the period of existence of Babadag II phase, that is
what we defined as Tămăoani group, on the other Cozia and Saharna-Solonceni groups), it is necessary a
hand. Only indubitable stratigraphical data could more thorough investigation of the relations between
clarify whether these groups are strictly distinct and this culture and the early hallstattian cultures from the
succesive or, at least partial l y , are identica) and Lower Danube, relations which cannot be l i mited in the
contemporary, preceeding the phase Babadag I and period of existence of Tămăoani of early Corlăteni
contributing to its genesis. groups (contemporary), as sometimes it is understood.
3 . About the origin of this culture, the ornamental
BIBLIOGRAPHY
Andronic, A. Babadag de la Siliştea-Nazîru, judeţul Brăila,
1 962 Săpăturile de salvare de la Vaslui, m: in: Istros, 6, 1 992, p. 1 7 - 24, 343 - 36 1 .
Materiale, 8, 1 962, p. 89 1 0 1 (in Hănsel, B.
collaboration). 1 976 Beitrăge zur regionalen und chronologischen
1 982 Descoperirile traco-geto-dace de la Vaslui, i n : Gliederung der ălteren Hallstattzeit an der
Cercetări Istorice, 1 2 - 1 3, 1 98 1 - 1 982, p . 1 1 7 Unteren Donau, Bonn, 1 976.
- 1 26. Iordan, I. et al.
Brudiu, M. 1 974 Indicatorul localităţilor din R omânia,
1 970 Cercetări perieghetice în sudul Moldo vei, in: Bucureşti, 1 974.
Materiale, 9, 1 970, p. 5 1 1 - 528. Jugănaru, G.
1 980 R ezultatele cercetărilor de la Vînători, jud. 1 993 Aşezarea hallstattiană de la Mlăjitul Florilor
Galaţi, in: Materiale şi Cercetări Arheologice, Garvăn, jud. Tulcea, Paper presented at The
Tulcea, 1 980, p.398 - 406. XXVIIth Session of Archaeological Reports,
1 98 1 Contribuţii la cunoaşterea genezei Hallstat Constanţa, 1 3 - 1 6 May 1 993.
tului în sud-estul R omâniei, i n : SCIV A,
1 993 a Consideraţii privitoare la grupul Tămăoani de
pe teritoriul Dobrogei, Paper presented at The
32, 1 98 1 , 4, p. 529 - 536.
I nternational Colloquium "The First Iron Age
1 99 1 Cercetări privind Hallsttattul din s ud-estul
at the Danube's Embouchure and in the
Moldovei, in: SCIV A, 42, 1 99 1 , 3 - 4, p. 22 1 -
Circum-Pontic Area" , Tulcea, 27 September -
239.
1 992 Descoperiri arheologice în judeţul Galaţi, m :
2 October 1 993.
Usz16, A.
Danubius, XIII - XVI, 1 992, p. 5 - 2 1 .
1 985 - 1 986 Ha/lstattul timpuriu şi m ijlociu pe
Florescu, A. , Florescu, M.
teritoriul Moldovei, Abstract of the work for
1 983 Aspecte ale civilizaţiei traco-dacice în zona de
doctor's degree, laşi, 1 985 ( 1 986).
Archaeologica, I , 1 983, p. 72 - 93.

curbură a Carpatilor, in: Studia Antiqua et
1 986 Grupul Tămăoani. A supra "orizon tului "
hallstattian timpuriu cu ceramică incizată din
Harţuche, N.
sudul Moldovei, in : Memoria Antiquitatis, XII
1 972 Un nou aspect cultural de la sfirşitul epocii
- XIV, 1 980 - 1 982 ( 1 986), p. 65 - 9 1 .
bronzului de la Dunărea de Jos, in: Pontica, 5,
1 989 Les groupes regionaux anciens du Hallstatt a
1 972, p. 59 - 75. / 'e st des Carpates. La Molda vie aux XIIe -
judeţul Brăila, in: SCIV, 24, 1 973, I , p. 1 5 - 25.

1 973 Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în vue siecles a v. n . e . , i n : La c i v i l isation de
Hallstatt. B i lan d'une rencontre, Liege 1 987
1 980 Preliminarii la repertoriul arheologic al (ERAUL, 36), Liege, 1 989, p. 1 1 1 - 1 29.
judeţului Brăila, i n : ISTROS, I , 1 980, p. 28 1 - Meljukova, A.I.
354. 1 979 Skifija i frakijskij mir, Moskva, 1 979.
Harţuche, N. , Anstasiu, F. Morintz, S.
1 976 Catalogul selectiv a colecţiei de arheologie a 1 964 Quelques prblemes concernant la periode
Muzeului Brăilei, Brăila, 1 976. ancienne du Hallstatt au Bas Danu be a la
1 980 Săpăturile arheologice de la Sihileanu, corn. lumiere des fouilles de Babadag, in: Dacia,
Scorţaru Nou, judeţul Brăila, in: ISTROS, I , NS, 8, 1 964, p. 1 0 1 - 1 1 8.
1 980, p. 93 - 1 09. 1 97 1 Probleme ale Hallstattului timpuriu în zona
Harţuche, N., Silvestru, O. istm-pontică în lumina cercetărilor de la
1 992 Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag, în: Peuce, 2, 1 97 1 , p. 1 9 - 25. J
- 75
1 977 Probleme privind ongmea tracilor în lumina Moscalu, E, Beda, C.

cercetărilor arheologice, in: Revista de Istorie, 1 979 Descoperirile arheologice de la Pietroşani,
30, 1 977, 8, p. 1 465 - 1 488. jud. Teleorman, in: Cercetări Arheologice, 3 ,
1 978 Contribuţii arheologice la istoria tracilor 1 979, p. 3 7 5 - 383.
timpurii, I , B ucureşti, 1 978. Petrescu-IY'rmboviţa, M.
1 987 Noi date şi probleme privind perioadele 1 953 Cercetări arheologice în aşezarea din pnma
hallstattiană timpurie şi mijlocie în zona istro epocă a fierului de la Tămăoani, in: SCIV, 4,
pontică (Cercetările de la Babadag), m : 1 953, 3 - 4, p. 765 - 778.
Thraco-Dacica, 8, I - 2 , 1 987, p . 3 9 - 7 1 . Sîrbu, V., Pandrea, S.
Moscalu, E. 1 993 Siliştea - "Terasa ", jud. Brăila; aşezare de tip
1 976 Die friihhallstattzeitlichen Grăber von Meri Babadag, Paper presented at the X X V I Ith
(Gem. Vedea, Kr. Teleorman), i n : Thraco Session of Archaeological Reports, Constanţa,
Dacica ( I ), 1 976, p. 77 - 86. 1 3 - 1 6 May 1 993.
DESPRE ORIGINEA, EVOLUŢIA ŞI CRONOLOGIA PRIMEI EPOCI A FIERULUI
LA DUNĂREA DE JOS
Atila Uszl6
Cu câţiva ani în urmă, într-un studiu special, am dacă descoperirile care puteau fi atribuite grupului
reluat problema grupului Tămăoani, definit iniţial de cultural în discuţie erau încă puţine, analiza lor ne-a
B. Hănsel 1 • Spre deosebire de învăţatul german, care perm is să constatăm că "orizontu l " cu ceram ică
tratase grupul Tămăoani ca un grup ceramic, bazându incizată din sudul Moldovei nu prezintă un aspect
se şi pe cercetări le mai recente, noi am încercat, în unitar. Comparând ceramica celor două aşezări mai
limitele posibilităţilor, să ne referim la toate aspectele bine cercetate, Tămăoani şi Vînători, am remarcat,
mai importante care pot defini un grup cultural (aria de alături de unele elemente comune, şi deosebiri ce ni
răspândire, tipul de aşezare şi locuinţe, ritul şi ritualu l s-au părut semnificative. Am socotit relevantă, mai
funerar, inventarul arheologic, origi nea, evoluţia, ales, prezenţa la Vînători a ceramicii tipice Babadag I,
legăturile) 2 . Fără a repeta cele expuse cu acel prilej, ornamentată cu şiruri de cercuri concentrice cu
reamintim doar câteva dintre concluziile noastre, tangente incizate, specie ceram ica absentă la
pentru a putea redeschide discuţia privitoare la Tămăoani , admiţând că cele două aşezări, apropiate,
problema anunţată. Î n ceea ce priveşte aria de situate în aceeaşi zonă, marchează două momente
răspândire a grupului Tămăoani, noi am limitat-o, în (etape) succesive în constituirea c i v i l izaţiei
principal , la sudu l Moldovei: Cîmpia Covurluiului " hallstattiene timpurii " din regiunea Dunării de Jos,
(Folteşti, Tămăoani, Vînători), inclusiv de contact cu chiar dacă acest proces este încă departe de a fi
Podişul Covurluiului, respectiv Depresiunea Elan clarificat6 . Astfel, am considerat că aşezarea de la
Horincea (S uceveni) şi marginea sud-estică a Tămăoani, ca şi necropola de la Folteşti, caracterizate
S ubcarpaţilor Vrancei (Cîndeşti). Am remarcat că printr-o ceramică de gen S ihleanu (sau " Prebabadag" ) 7
această din urmă aşezare pare a face legătura cu unele sunt anterioare faţă de aşezarea de la Vînători, în care,
descoperiri înrud ite din nord-estul Munteniei alături de specia ceramică amintită, apare şi cea tipică
(Sihleanu, Rîmnicelu, Brăil iţa, Siliştea-Nazîru, Spiru Babadag 1 8 . Datele stratigrafice, avute atunci în vedere
Haret), încadrate în parte în grupul S ihleanu, în parte (necropola de la Folteşti, anumite sectoare ale aşezării
în cultura Babadag 3 . Am apreciat că limita nordică a de la Vînători) ne-au indicat că "orizontul" cu ceramică
ariei de răspândire a grupului Tămăoani ar putea fi incizată se situează între sfîrşitul culturii Noua şi
marcată, eventual, de fragmentele ceramice sporadice, începutul fazei Babadag II, respectiv al grupu lui
descoperite în aşezarea hallstattiană de la Brădiceşti Cozia9 . Această cronologie relativă a putut fi nuanţată
(Podişul Central Moldovenesc)4 . datorită observaţiilor stratigrafice de la Cîndeşti, unde,
Odată cu stabilirea unui "orizont" hallstattian între nivelul Noua II ş1 cel cu ceramică incizată,
timpuriu cu ceramică incizată şi pe teritoriul Moldovei,
Liszlc\. 1 986 . p. 7 1 şi fig. 1 2 - U (planşe tipologice).
Hănsel a lăsat deschisă întrebarea, dacă este vorba,
6
într-adevăr, de un grup aparte, sau numai de un 7 Î n legăturfl cu aspectul cultural numit ini\ial "Prebabadag". apoi
fenomen marginal al culturii B abadag timpurii 5 . Chiar Sihleanu. prin care s-ar fi integrat în cultura Babadag anumite clemente
moştenite din epoca bronzului. în special din ceramica culturii
Montcoru (ghirlande. triunghiuri hasurate. benzi de linii paralele.
Hiinsel. 1 97 6 . I . p. 1 44 - 1 4 7 .
orizontale sau unghiul are etc .. realizate prin incizie. vezi: Harţuche.
1 972 : 1 97 3: Hartuchc. Anastasiu. 1 976. p. 1 8 . 1 77 - 1 80 . nr. 3 6 1 - 3 70 :
1 Liszt<\. 1 986 . Vezi şi Laszl<l. 1 98 5 - 1 986 . p. I I 1 3 şi p. 22 (tabel 1 980.
Î n legăturf1 cu problema originii culturii Babadag. inclusiv a ceramicii
-
sinoptic): Liszl<l. 1 989 . p. 1 22 - 1 2 3 şi p. 1 27 (tabel sinoptic). 8

3 Harţuche. 1 980 . p. 302 . 3 1 2 - 3 1 3. 3 29 - 3H tipice fazei Babadag I. vezi: Morintz. 1 964. p. I I O - 1 1 I . I 14 - 1 1 8 :
4 Săpături C. konomu. prin amabilitatea căruia am putut studia unele 2 1 - 2 3: 1 977 . p. 1 482 : 1 978 . p. 1 60 : 1 98 7 . p. 50 - 69 :
1 97 1 . p.
materiale. printre care si uncie fragmente de ceşti. cu analogii în Moscalu. 1 976 : Moscalu. Bcda. 1 979 . p. 376 - 3 7 8 : Brudiu. 1 98 1 . p.
53 1 - 535: 1 99 1 (în spec. p. D l - 2 3 2 : 1 99 1 . p. 6 - 7 ).
cr. Liszlc\. 1986 . p. 72 . cu bibliografic si infi·11.
asezarea de la Tf1111f1oani.
5 Hiinsel. 1 976 . p. 1 46 . 9
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . . . . . . . . . .. .... . . . . .. .. . . . . . . . . . p. 77
. . . . . . . . . . . . . - 84
atribuit fazei Babadag I (târzie) se interpune un n ivel studiu recent, referitor la cercetările privind Hallstattul
de locuire aparţinând grupului Corlăteni , cu ceramică din sud-estul Moldovei 1 5 . Autorul atribuie grupului
canelată 1 0 . Tămăoani următoarele descoperiri:
Pentru a recapitula, am ajuns la concluzia că în I . Galaţi, punctul " Precista" , aflat pe faleza
cadrul "orizontului " cu ceramică incizată din sudul Dunării 1 6 .
Moldovei putem deosebi două etape. Prima, pentru 2. Ijdileni-Frumuşiţa l 7 .
care am propus denumirea de Tămăoani, ar putea fi 3 . Tămăoani 1 8 •
datată la începutul Hal lstattul u i , în răstimpul 4. Rogojeni 1 9 .
corespunzător nivelului de tip Corlăteni de la Cîndeşti, 5 . Suceveni-Stoborăni20 .
iar cea de a doua, pe care am numit-o Vînători, ar M . Brudiu se opreşte mai pe larg asupra aşezării
corespunde fazei Babadag I (timpuri i ?) şi datată tot în de la ljdileni-Frumuşiţa, aflată pe terasa inferioară
limitele fazei Hallstatt A 1 1 . Mai este menţionat, în situată între Valea Ijdilenilor şi Valea Prutului, pe
susţinerea ideii de mai sus, că sincronismul între locul numit " Via lui Ion Ciurea" , unde a fost efectuată
aşezarea (şi implicit, etapa) Tămăoani , pe de o parte, şi o secţiune de l ,5 x 20 m, iar u lterior au fost real izate
faza Corlăteni timpurie, pe de altă parte, este sprijinit unele casete laterale2 1 . Stratigrafia se prezintă în fel u l
şi de descoperirea unor vase analoage de tip Belozerka, următor: peste nivelul d e locuire aparţinând grupului
atât în aşezarea de la Tămăoani (groapa 2) 1 2 , cât şi în Tămăoani (căruia îi corespunde şi bordeiul nr. 2)
necropola grupului Corlăteni de la Vaslui (morm. 4) 1 3 . urmează, conform textului 22 , un strat Babadag I I ,
Mai este necesar să reamintim, în această primă parte a suprapus, la rândul său, d e un strat aparţinând culturii
l ucrări i, şi faptul că în sudul Moldovei (Cîmpia B asarabi 23 . Î n ceea ce priveşte nivelul atribuit grupului
S i retul u i I nferior şi Cîmpia Covurluiului) l i psesc Tămăoani , sunt menţionate fragmente ceramice
descoperirile de tip Corlăteni, această regiune făcând provenind de la ceşti şi torţi, ornamentate cu linii
parte, probabil încă de la începutul Hallstattului, din incizate, dispuse grupat, fie orizontal câte două sau
aria unor culturi sau grupe culturale, specifice zonei trei, între zona dintre corpul şi gâtul vasului, fie oblic,
Dunăii de jos şi celei istro-pontice 1 4 . pe corpul ceştii, precum şi pe toartă 24 . Î n afară de acest
Reluarea, acum, a d iscuţiilor privind grupul element decorati v se mai întîlneşte şi " punctul incizat"
Tămăoani şi, implicit, a genezei şi evoluţiei civilizaţiei sau motivul constând din mici liniuţe incizate, dispuse
" hallstattiene timpuri i " de la Dunărea de Jos, a fost oblic, orizo ntal , în cadrul registrului care demarcă zona
determinată de publicarea (sau comunicarea) unor noi dintre corp şi gât. Gâtul mai este ornamentat cu
descoperiri, precum şi de apariţia unor noi informaţii şi triunghiul haşurat din linii incizate 25 . Se apreciază că
interpretări, privitoare la altele, de mai multă vreme acest material ceramic, deşi puţin, este semnificativ
cunoscute. Î n lucrarea de faţă ne propunem doar o pentru începutul Hallstattului din zonă. Î n încheiere,
scurtă trecere în revistă a acestora, intenţionând să M. Brudiu consideră - în deplin acord cu concluziile
revenim asupra acestei probleme, în ansamblul ei, cu noastre - că fragmentele ceramice descoperite în
altă ocazie. preajma bordeiului nr. 2 de la Ijdileni-Frumuşiţa "au
Ideea noastră, cu privire la existenţa unei etape un decor specific ceramicii grupului numit Tămăoani.
Tămăoani , precedând faza Babadag I şi contribuind la
geneza ei, a fost îmbrăţişată de M. Brudiu, într-un I 5 Brudiu. 1 99 1 .
1 6 Ibidem. p. 22 1 ş i nota 2 : p . 222 , fig. I . nr. I .
1 7 Ibidem. p. 22 1 ş i nota 7 : p . 222 . fig. I . nr. 6 : pp. 223 - 232 .
IO Ibidem. şi nota 1 2. cu referire la Florescu A .. Florescu M . . 1 983. p. 74 - 1 8 Ibidem. p. 22 1 şi nota 8: p. 222. fig. I . nr. 7.
76. si la amabile informaţi i . primite <le la M. Florescu. 1 9 Ibidem. p. 22 1 şi nota I O: p. 222. fig. I . nr. 9.
1 1 Lâszl6. 1 986. p. 72. Vezi şi Laszl6. 1 985 - 1 986. p. 22: 1 989. p. 1 27 20 Ibidem. p. 22 1 şi nota 9: p. 222 . fig. I . nr. I O.
2 1 Ibidem. fig. 2: plan şi profil al secţiunii <lin anul 1 989.
Petrescu- Dîmboviţa. 1 953. p. 77 1 . fig 71 1 Lâszl6. 1 986. fig. I O/ I .
(tabel sinoptic).
12 = 22 Ibidem. p. 223.
13 Andronic. 1 962. p . 9 1 . fig. 4/ 1 Andronic. 1 982. p . 1 20. fig. 6/3. 23 Se consideră că "cercetările viitoare ar putea identifica şi clemente
Babadag I. în alte complexe ale aşezării " .
=
Asupra caracterului Belozerka al vaselor amintite de la Tămăoani şi Ibidem. p. 225. nota 24.
Vaslui a atras atenţia Mcljukova. 1 9 79. p. 35 - 36. 24 Ibidem. fig. 3/ 1 - 5. 7 .
14 Cf. L:iszl6. 1 985 - 1 986. p. 9: L:isz16. 1 989. p. 1 20. 25 Ibidem. fig. 3/6.
ATILA LASZLO Despre originea, evoluţia şi cronologia primei epoci a fierului la Dunărea de Jos
- 79
Nu putem şti ce vor mai aduce cercetările viitoare după stratigrafice a aşezam, M . B rudiu afirmă: " Dacă
amplificarea săpăturii de aici, dar prezenţa acestui stil cercetările v i i toare de la Vânători vor confirma
ornamental (fig. 3/ 1 - 7) de pe fragmentele provenind existenţa unei etape "Tămăoani " , atunci în zona fostei
de la mai multe ceşti pare să definească complexul de faleze a Brateşului vom avea următoarea succesiune de
locuire de aici ca aparţinând unei etape aparte în locuiri: 1 ) o aşezare din etapa finală a epocii bronzului;
raport cu ce s-a descoperit la Vînători" (sl.n. - A. L) 26 . 2) o locuire din faza Tămăoani a Hallstattului timpuriu
Î n ceea ce priveşte această din urmă aşezare, de (înainte de jumătatea secolului al XII-iea î.e.n., A.
mai multă vreme cunoscută27 (după ce menţionează Laszlo); 3) o locuire din etapa timpurie (numită de A.
descoperirea întâmplătoare a unui vas de tip Belozerka Laszlo: Vînători) a primei faze a culturii Babadag; 4)
în sectorul B al aşezării Babadag 1) 28 , M. B rudiu într-o altă zonă la nord, unde este o altă cetăţuie
consideră că "în urma cercetărilor de la Ijdileni hallstattiană, se află o aşezare hallstattiană cu ceramică
Frumuşiţa, care au dat un material mai concludent, se imprimată (tip Cozia)" 32 .
impune acum o decelare, la Yînători, a unei " Etape Î n ceea ce priveşte aşezarea "din etapa finală a
Tămăoani " , pe care s-a grefat, la un moment dat, etapa epoci i bronzului " , fără a se face aici alte precizări, se
Babadag 1 29 . După opinia autorului,în felul acesta s-ar trimite la o lucrare mai veche a autorului, unde se lasă
rezolva şi problema pusă de S. Morintz, şi anume să se înţeleagă că ar fi vorba de descoperiri de tip
"dacă nu cumva materialele descoperite de M. B rudiu S ihleanu 33 . Î n alte două lucrări, M. Brudiu vorbeşte de
în 1 979 la Vînători (Galaţi) nu corespund unui orizont prezenţa la Vînători (fără a putea face o distincţie
cronologic mai timpuriu decât materialele hallstattiene stratigrafică) a ceramicii de tip S ihleanu care face
cunoscute până acum în NE Munteniei şi nordul legătura genetică între epoca bronzului şi prima epocă
Dobrogei, inclusiv cele din n ivelul I de la Babadag" 3o . a fierul u i (Babadag I) în această zonă 34 . La rândul lor,
M . Brudiu consideră, în conti nuare, că " Etapei N. Harţuche şi O. S i l vestru, referindu-se la desco
Tămăoani îi corespund ornamentele realizate prin peririle de la Vînători ale lui M. Brudiu, vorbesc şi ei
incizie, sub formă de l i n i i orizontale, oblice şi de o ceramică de tip S ihleanu (Prebabadag), care apare
verticale, precum şi din puncte sau şiruri de l in i i într-un context arheologic asemănător cu cel de la
scurte. Etapei Babadag I îi corespund aceleaşi Siliştea-Nazîru şi Brăiliţa3 .5 .
ornamente care au intrat, ulterior, în compoziţia cu Schema stratigrafică, înfăţişată de M. Brudiu în
cercul şi linii tangente. Deci , contactul dintre cele două 1 992 pentru aşezarea de la Yînători (aflată în locul
etape s-a făcut la Vînători. Până în prezent penetraţia numit, în diferite publicaţii ale autorului, " La Fol ică" ,
Babadag I nu se cunoaşte mai la nord de comuna " La Forică" sau " La Furică") ar fi ideală pentru
Yînători, în bazinul Prutului Inferior" 3 1 . lămurirea genezei Hallstattului timpuriu de la Dunărea
Revenind, un an mai târziu, asupra situaţiei de Jos, dar ea rămâne ipotetică din momentul în care,
deocamdată, nu pot fi separate nivelurile de locuire de
26 Ibidem. p. 23 I . tip S ihleanu, Tămăoani şi Babadag I. Noi admitem că
27 Brudiu. 1 9 70 : 1 980. 1 98 1 : Florescu A .. Florescu M . . 1 983 . p. 78 - 7 7 şi la Vînători a existat o fază Babadag I mai timpurie în
p. 90 (nota 1 9).
comparaţie cu decoperirile de acest gen cunoscute pînă
28 Ar fi vorba ele un "marc vas ele provizii". descoperit în anul 1 9 7 .5. cu
ocazia unei săpături pentru o conductă de irigaţii. cf. Brudiu. 1 99 1 . p. acum în nord-estul Munteniei şi nordul Dobrogei
232 . ( Ibidem şi nota 3/5 . se men!ioncază ca "dovezi ale acestei (inclusiv la B abadag), cum crede S. Morintz, opinie la
penetraţii " au fost găsite la Vînători "încă clin a9 8 6", referindu-se la
Brudiu. 1 970 . fig. 1 1 1 si 2 /2 ). Menţionând aceeaşi piesă. Brudiu. 1 99 2 .
p. 6. indică anul 1 9 70 ca momentul descoperirii şi vorbeşte ele "un vas
mic cu corpul sferic. gâtul scun şi marginea gurii puţin evazată". 32 Brudiu. 1 99 2 . p. 7 .
reprodus în fig. 1 / 1 . fără scară. Din text reiese că vasul arc înălţimea ele 33 1 4 . cu referire la Brudiu. 1 970. p. .5 1 3 : 31 1 - 9:
I I : ceramică cu decor incizat.
Ibidem. nota vezi si fig.
6 8 cm. .51 1 : 6/.5,
29 Brudiu. 1 99 1 . p. 232 . La p. 222 . fig. I. nr. 22 . asezarca ele Vînători este 34 Brudiu. 1 9 80 . p. 3 98 - 400 : 1 98 1 . pp . .5 30 - .5 3 .5. cu ilustraţia aferentă.
trecut<i . lotuşi, la descoperirile ele tip Babadag. Vezi şi Brudiu. 1 992. p. 3 .5 Harţuchc, Silvestru, 1 99 2 . p. 22 şi nota 7 . Păstrfun denumirea localitf1ţi i.
6 - 7. aşa cum o publică autorii. c.leşi. conform l nc.licatorului localit<iţilor clin
30 Cf. Brudiu. 1 99 1 . p. 232 : Morintz. 1 987 . 89.
3I
nota România. numele actual al satului este Siliştea. numele Naziru fiinc.1
Brudiu. 1 99 1 . p. 232 . vechea denumire a localităţii. Cf. !orc.lan ct al.. 1 9 7 4, p. 1 8 .5 si 230 .
care aderă şi M. Brudiu 36 , cu precizarea că, în vizi unea actuala terasă, numit de localnici " Popina", a fost
noastră, această fază Babadag I timpurie nu poate fi cercetată, în anii 1 98 1 - 1 984, o aşezare hallstattiană.
confundată cu grupul (faza) Tămăoani , anterioară, din Săpăturile arheologice au cuprins o suprafaţă de peste
care lipseşte decorul cercurilor concentrice cu tangente 700 m 2 , constatându-se un singur nivel de locuire,
incizate. gros de 0,30 - 0,60 m, atribuit fazei II a culturii
Situaţia de la Vînători este complicată şi prin Babadag40 .
faptul că în urma săpăturilor, încă inedite, efectuate de A l ături de vestigiile acestei culturi, au fost
soţii M. şi A. Florescu, împreună cu M. Nicu, în anii descoperite ( "în locuinţe cu materiale tipic Babadag" )
1 973 - 1 974, a fost descoperită o aşezare a culturii şi două vase - u n borcan şi un castron - aparţinând
Noua, succedată de o locuire hallstattiană îndelungată, culturii Coslogeni. Autorii menţionează că " nu s-a
observaţiile stratigrafice fiind considerate relativ constatat nici măcar un nivel superficial care să ateste
s i m i lare cu cele consemnate la Cîndeşti 3 7 . Din fie şi o urmă sporad ică de locu ire Coslogen i " ,
informaţiile amabile, primite de la Marilena Florescu, adăugând că, dacă această situaţie se v a confirma ş i în
rezultă că aşezarea culturi i Noua este urmată de un urma cercetărilor viitoare, " trebuie considerat că cele
nivel de locuire hallstattian caracterizat prin ceramică două vase au fost introduse din afară" 4 1 (sic ! ) .
cu decor incizat (Tămăoani ? Babadag I ?), suprapus de Î n ceea c e priveşte ceramica hallstattiană, tipică
un strat aparţinând grupului Cozia, cu elemente de tip pentru faza Babadag II, se remarcă relativa raritate a
Babadag II (cercuri concentrice cu tangente imprima decoru lui cu cercuri şi tangente realizate prin
te). După cât se pare, este vorba de un alt punct, situat imprimare, menţionându-se şi un fragment de vas pe
la circa 400 m nord faţă de cel cercetat de M. Brudiu, care acest ornament a fost real izat cu aj utoru l
discutat mai sus, punct numit de cercetătorul amintit inciziei 42 . Au fost observate, de asemenea, numeroase
"cea de a doua cetăţuie" 38 . fragmente de vase din pastă fină, ornamentate "cu
S-ar confirma, deci , prin datele stratigrafiei benzi din l i n i i orizontale, în zig-zag, ghirlande,
verticale şi orizontale, existenţa la Vînători a unei triunghiuri simple sau umplute cu haşuri, în formă de
aşezări Noua, urmată de niveluri hallstattiene timpurii reţea, toate fiind incizate" 4 3 _
cu ceramică incizată (Tămăoani ? Babadag I ?), succe Revenind, în concluzii, la încadrarea cronologică
date de o locuire aparţinând grupului Cozia/Babadag a aşezării de la Siliştea (-Nazîru), autorii îşi reafirmă
I I . Rămâne deschisă, în acest caz, apartenenţa culturală opinia, potrivit căreia staţiunea aparţine fazei Babadag
şi cronologică a ceramicii "de tip Sihleanu " , semnalată II, cu o posibilă prelungire a existenţei sale până la
la Vînători, care, după toate probabilităţi, reprezintă începutul fazei Babadag III 44 .
aici doar o categorie ceramică, integrată fie în grupul Atingând şi problema genezei culturii Babadag, în
Tămăoani (ceea ce trebuie încă demonstrată legătură cu începutul aşezării, autorii revin la prezenţa
stratigrafic), fie în faza Babadag I timpurie (deja aici a ceramicii cu decor incizat, de factură S ihleanu
dovedită ca existentă la Vînători). (Prebabadag) şi Babadag I. Făcând o fugitivă trecere în
Î n încercarea de a "dezlega" această problemă, ne revistă a descoperirilor şi interpretărilor socotite ca re
vom referi, în continuare, la descoperirile publicate, levante (Sihleanu, Vînători, Siliştea-Nazîru, Brăiliţa) 45 ,
respectiv comunicate, recent, de la Siliştea, judeţul
Brăila, şi Mlăjitul Florilor-Garvăn, jud. Tulcea 39 . 40 Hanuche. Silvestru. 1 99 2 .
41 Ibidem. p. 1 7 . Cf. şi p. 20 si pi. 1 1 /2 - 3 .
La Sil iştea (-Nazîru), pe un martor de eroziune din
42 Ibidem. p. 2 1 . Ceramica descoperită este ilustratft prin pi. IX - X I . X I I I
lunca Buzăului, care apare ca un promontoriu izolat de - XVIII.
43 Ibidem. p. 20 - 2 1 .
36 Morintz. 1 9 8 7 . p. 6 2 si nota 8 9: Brudiu. 1 99 1 . p. 23 2. 44 Ibidem. p. 21 - 23 . Prezenţa unor vase Babadag I I I este explicată prin
37 Florescu A .. Florescu M .. pp. 7 6 - 7 7 . 90 şi nota 1 9. eventuala existen\[t. în anumite puncte ale aşezării. a unor urme de
38 Brudiu. 1 99 1 . p. 232 . locuire de scurt[t duram datiin<l din aceasl<i raz[1 - ceea cc nu este
39 Păslrfun. şi în acest caz. denumirea locului de descoperire. aşa cum o confirmatfl stratigrafic -. ori printr-o df1inuirc mai în<..l elungatf1 a a�czări i.
foloseşte autorul. deşi în Indicatorul localit'1ţilor din România nu anuntând începutul ultimei faze.
J'igurcaz[t Ml[tjitul Florilor. ci doar satul Garv[m. com. J ijila. jud. Tulcea. 45 Ibidem p. 22 . Vezi şi notele 6 - 7 cu referire la Morintz. 1 964. p. JO I -
CL Iordan et al.. 1 9 74. p. 143 . 1 8 1 . 1 1 8 şi Brudiu. 1 98 1 . p. 259.
- 81
dar fără a cita literatura mai recentă, autorii ajung la începuturile ei până la pragul u ltimei sale faze de
următoarea concluzie: "Cu toate analogiile ce se pot dezvoltare. Rămâne, de asemenea, de clarificat, poziţia
face între decorul ceramicii S ihleanu şi cele din faza I stratigrafică a vaselor aparţinând culturii Coslogeni, ca
Babadag, nu există certitudinea unei legături directe şi eventuala existenţă a unui nivel de locuire de tip
între ele. Este foarte probabil că mai există o verigă de S ihleanu .
legătură, nesurprinsă până în momentul de faţă" 46 . Deocamdată, imaginea noastră c u privire la
Dacă, în principiu, putem fi de acord cu prima fraza habitatul de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul
citată mai sus, cea de a doua exprimă, credem, numai o primei vârste a fierului din zona localităţii S i liştea
j umătate de adevăr. Căci , tocmai prin definirea poate fi completată datorită cercetărilor efectuate aici
grupului Tămăoani (ignorată de autori), am încercat să de V. Sîrbu şi S. Pandrea la locul numit "Terasa" (sau
găsim acea " verigă de legătură " , culturală şi crono "Conac" ) . Î n cursul săpăturilor arheologice efectuate
logică, care părea, într-adevăr, că l ipseşte, verigă a aici a fost descoperită o aşezare caracterizată printr-o
cărei existenţă a fost, ulterior, admisă şi confirmată în ceramică ornamentată cu fascicole de linii orizontale
urma cercetărilor lui M. B rudiu47 . sau arcuite, cu grupuri de linii oblice, realizate în
Ceramica cu decor incizat, în ansamblu, descope tehnica inciziei, prcum şi cu linii de împunsături
rită la S i l i ştea (-Nazîru ), este considerată de N. (gropiţe) fine. Alături de acest material, au apărut şi
Harţuche şi O. S i l vestru ca fiind specifică fazei fragmente ceramice Coslogeni, care nu au putut fi
B abadag I (dar găsită împreună cu materialele separate stratigrafic. Aşezarea a fost atribuită de autori
arheologice aparţinând fazei Babadag II, care sunt culturii Babadag, faza I " mai timpurie" 49 .
dominante). Fenomenul este explicat fie prin existenţa Deja cu ocazia discuţii lor, care au urmat
la "Popina" de la Siliştea (-Nazîru), în anumite puncte prezentarea raportului de săpătură, noi am remarcat că
ale aşezări hallstattiene, a unor urme de locuire de în ceramica aşezării de la S i liştea "Terasa" l ipseşte
scurtă durată, aparţinând fazei Babadag I (ceea ce nu decorul tipic pentru faza Babadag I - cel al cercurilor
este încă confirmată stratigrafic), fie prin presupunerea concentrice cu tangente -, formele şi motivele orna
(care pare a fi mai verosimilă pentru autori), potrivit mentale prezentând, în schimb, multe similitudini cu
căreia locuirea din faza Babadag II a început într-o ceramica descoperită la Tămăoani . Î n consecinţă, noi
etapă mai timpurie, în care s-au transmis unele ne-am exprimat opinia că aşezarea ar trebui atribuită
elemente vechi (Babadag 1)48 . mai degrabă acestui grup cultural din urmă, opinie care
S untem, deci , în faţa unei s ituaţii oarecum a fost acceptată, după cât se pare, şi de autorii
asemănătoare ca în cazul aşezării (aşezărilor) de la raportului. Rămâne de lămurit, şi în acest caz, raportul
Vînători, fără ca, în legătură cu staţiunea de la Siliştea stratigrafic dintre fragmentele ceramice de tip
(-Nazîru) să se pună, măcar ipotetic, existenţa unor Coslogeni şi aşezarea discutată mai sus.
niveluri de tip S ihleanu şi Tămăoani. Oricum, ni se Rămâne ca un bun câştigat, după părerea noastră,
pare indubitabilă pezenţa aici a unor descoperiri de tip complementaritatea celor două aşezări de la S i liştea,
Babadag I timpurii , comparabile cu cele atestate la "Terasa" şi "Popina" : se poate admite, deja în stadiul
Vînători. Evident, nu avem nici un drept de a contesta actual al cercetărilor, că locuirea hallstattiană începe în
corectitudinea observaţi ilor făcute de coleg i i N . aşezarea de la "Terasa" şi este continuată, la un
Harţuche ş i O. S ilvestru; sperăm doar că, în urma moment dat, în cea de la " Popina " . Precizarea mai
viitoarelor cercetări, în cadrul stratului de cultură, ce exactă a acestui moment depinde de eventuala obţinere
atinge o grosime de până la 0,60 m, vor putea fi dis a unor date stratigrafice mai fine cu privire la evoluţia
tinse, şi stratigrafic, etapele ce marchează, deocamdată aşezării de la Sil iştea (-Nazîru) - "Popina" .
numai tipologic, evoluţia culturi i B abadag de la Î n sfârşit, dorim să ne referim la aşezarea de la
Mlăjitul Florilor-Garvăn, j ud. Tulcea, cercetată de G.
46 Harţuche, Silvestru, 1 992 , p. 22 .
47 Cf. Laszl6, 1 986 şi 1 985 - 1 986 , p. 22 ; 1 989 , p. 1 27 (tabele sinoptice);
Brudiu, 1 99 1 , pp. 22 1 - 232 ; 1 992 , p. 7 . 49 Sîrbu, Pandrea, 1 993 . Mul!umim şi pe această cale pentru amabilitatea
48 Harţuche, Silvestru. 1 992 . p. 22 - 23 . autorilor de a ne furniza unele informaţii suplimentare.
Jugănaru. Autorul a distins aici trei niveluri de locuire, fazei Babadag I, care se va grefa tocmai pe (sau şi pe)
dintre care cel de-al treilea a fost atribuit fazei B abadag acest "orizont" , pe care l-am numit Tămăoani , şi din
III, iar cel de al doilea fazei B abadag I I . Primul nivel, care face parte, alături de alte situri, discutate în
care ne interesează aici în mod deosebit, a fost paginile anterioare, chiar şi cel de "Mlăjitul Florilor" .
caracterizat prin prezenţa vaselor de tip Babadag I I , Desigur, rămân încă numeroase întrebări la care
amestecate cu fragmente ceramice d e t i p Coslogeni, nu putem da, acum, un răspuns mulţumitor. Ne oprim,
precum şi cu altele, cu un bogat decor incizat, de tip acum, schiţând doar unele dintre aceste probleme,
Tămăoani , neseparate stratigrafic. Descoperirile suge asupra cărora sperăm că vom putea reveni cu altă
rează o succesiune Coslogeni-Tămăoani-Babadag II ocazie, invitând şi colegii să mediteze asupra lor.
B abadag III (deci, adăugăm noi, o situaţie compara I . Pare a fi dovedită că civilizaţia "hallstattiană
bilă, până la un anumit punct, cu cea de la Siliştea timpurie " de la Dunărea de Jos urmează după
Nazîru " Popina" ! ) autorul raportului de săpătură complexul Noua (-Sabatinovka)-Coslogeni, delimitare
neexcluzând, totuşi, posibilitatea unei contemporanei exactă a ariilor de răspândire ale culturilor componente
tăţi între faza finală Coslogeni şi grupul Tămăoani 5° . ale acestui complex urmând încă să fie stabil ită mai
Cu câteva luni mai târziu, G. Jugănaru a revenit riguros. Dacă între cultura Noua şi c i v i l izaţiile
asupra descoperirilor din nivelul I al aşezări i de la hallstattiene timpurii care o urmează în fosta sa arie
Mlăjitul Florilor-Garvăn, considerând, de data aceasta, (avem în vedere culturile Gava-Holihrady şi Corlăteni
că ceramica cu decor incizat (linii orizontale combinate Chişinău) nu s-a putut stabili nici o legătură genetică,
cu l inii oblice, unghiulare ori arcuite sau ondulate, ar trebui revizuită concepţia, quazi unanimă, potrivit
însoţite uneori cu şiruri de gropiţe fine ori împunsături căreia, nici cultura Coslogeni nu a contri buit la
etc.), provenită din acest nivel, aparţine fazei I a formarea civilizaţiei de la începutu.I epocii fierului de
culturii Babadag. Absenţei, în acest nivel, a motivului la Dunărea de Jos. Avem în vedere semnalarea, mai
cercurilor concentrice cu tangente nu i se acordă nici o ales în etapa finală, a culturii Coslogeni din estul
importanţă, socotind că acest decor este rar şi în nivelul M unteniei ş1 din Dobrogea a unor elemente
B abadag I din aşezarea eponimă sau în cel de la " hallstattiene" de tip vestic, precum şi a unor forme şi
Beidaud. Î n concluzie, tânărul nostru coleg considera motive ornamentale, realizate prin incizie, care intră şi
că grupul Tămăoani este echivalentul fazei Babadag I în repertoriu l ceramicii "prebabadag" şi chiar Babadag
(cu care este contemporan), propunând, pentru acest tip I. Această problemă ar merita să fie reanalizată având
de descoperiri, denumirea de Tămăoani-Babadag I în vedere şi procesul de formare al culturii Belozerka,
pentru Moldova şi Babadag I pentru Dobrogea5 I . din regiunea (de stepă) nord-pontică, cultură care s-a
O asemenea interpretare constituie, credem, un născut pe fondul culturii Sabatinovka.
pas înapoi în încercările de a explica geneza civilizaţiei 2. Dacă o diferenţiere între grupul (faza)
hal lstattiene de la Dunărea de Jos, a culturii B abadag Tămăoani şi Babadag I (pe care am încercat să o
îndeosebi. Considerăm, în continuare, că este un demonstrăm) n i se pare evidentă, nu este încă suficient
rezultat demn de avut în vedere, al cercetărilor din de clar raportul dintre descoperirile care s-au întrunit în
ultimii ani , conturarea - pe baza unor complexe bine "grupul S ihleanu", pe de o parte, şi ceea ce noi am
definite, stratigrafic şi tipologic - a unui "orizont" cu definit ca grupul Tămăoani, pe de altă parte. Numai
ceramică incizată din care lipsesc unele elemente date stratigrafice indubitabile ar putea să lămurească
defi n i torii ale culturii B abadag ( inclusiv motivul dacă ele sunt strict distincte şi succesive sau, măcar în
cercurilor concentrice cu tangente) şi, deci, anterior parte, identice şi contemporane, precedând faza
Babadag I şi contribuind la geneza ei.
3 . Î n ceea ce priveşte originea acestei culturi,
50 Jugănaru, 1 993.
l
5 1 Jugănaru. l 993a. Mulţumim şi pe această cale, pentru amabilitatea motivul ornamental caracteristic, constând din cercu
autorului <le a ne pune la dispoziţie copia i lustraţiei comunicării, rile concentrice cu tangente, a fost explicat printr-o
expoziţia organizată cu prilejul colocviului <le I.a Tulcea, în septembrie
cuprinzând materialul arheologic pe care am avut prilejul să vedem. în
componentă datorată i nfl uenţei grupului Insula
1 993. Banului. Dacă datarea relativ târzie a acestui grup din
- 83
urmă, susţinută mai recent cu argumente demne de luat Nistru l u i . Î n aceeaşi ordine de idei, n i se pare
în consideraţie, se dovedeşte corectă, va trebui găsită o semnificativ faptul că, spre deosebire de acest spaţiu
altă explicaţie. Ar putea fi avute în vedere, în lămurirea din urmă, în aria culturii B abadag (cu excepţia aşezării
acestui proces, observaţi i le regretatului coleg Emil de la Cîndeşti, aflată la periferia acestei ari i , şi asupra
Moscalu cu privire la rol u l descoperirilor de la importanţei căreia am insistat deja) nu a fost surprins,
Radovanu (Coslogeni târzii) şi, mai ales al acelora de încă, un orizont cu ceramică canelată, interpus între
tip Meri, Pietroşani şi Căţelu Nou, datate în Hallstatt perioada de existenţă a culturilor Noua/Coslogeni, pe
A. de o parte, şi B abadag I, pe de altă parte, i nterval de
4. Î n priv inţa influenţei " hallstattiene timpuri i " , de timp " substituit" , după cum am încercat să de
sorginte vestică, sesizată în geneza culturii Babadag, monstrăm, tocmai prin evoluţia unor grupe culturale
s-a referit, mereu, la o posibilă componentă de tip " prebabadag" , în special a celu i Tămăoani.
Gava, originară din Transilvania. Ar trebui verificat, 5 . Î n sfârşit, având în vedere evoluţia îndelungată
dacă nu cumva este vorba, mai degrabă, de acel a culturii Belozerka (care atinge şi perioada de exis
"curent" , porni t din sud-vestul spaţiului carpato tenţă a fazei B abadag II, respectiv a grupelor Cozia şi
danubian (Banatul în special), care a avut un rol Saharna-Solonceni), este necesară o urmărire mai
determinant în apariţia unui " orizont" cu ceramică atentă a raporturilor dintre această cultură şi culturile
canelată în Oltenia şi Muntenia (inclusiv în v i itoarea hallstattiene timpurii de la Dunărea de Jos, raporturi ce
arie a grupului Insula Banului), şi care a contribuit în nu pot fi l im i tate la perioada dăinuirii grupul u i
mod decisiv la geneza culturii Corlăteni-Chişinău în Tămăoani sau a grupului Corlătni timpurii (contempo
spaţiul cuprins între Carpaţii Răsăriteni şi bazinul rane), cum se lasă să se înţeleagă uneori.
BIBLIOGRAFIE
Andronic, A. Florescu, A. , Florescu, M.

1 962 Săpăturile de sal vare de la Vaslui, m : 1 983 Aspecte ale civilizaţiei traco-dacice în zona de
Materiale, 8 , 1 962, p. 89 101 (in curbură a Carpatilor, i n : Studia Antigua et
collaboration). Archaeologica, 1 , 1 983, p. 72 - 93.
1 982 Descoperirile traco-geto-dace de la Vaslui, i n : Harţuche, N.
Cercetări Istorice, 1 2 - 1 3, 1 98 1 - 1 982, p. 1 1 7 1 972 Un nou aspect cultural de la sfirşitul epocii
- 1 26. bronzului de la Dunărea de Jos, in: Pontica, 5 ,
Brudiu, M. 1 972, p. 59 - 7 5 .
1 970 Cercetări perieghetice în sudul Moldovei, i n : 1 973 Contribuţii la cunoaşterea epocii bronzului în
Materiale, 9, 1 970, p. 5 1 1 - 528. judeţul Brăila, i n : SCIV, 24, 1 973, I , p. 1 5 -
1 980 Rezultatele cercetărilor de la Vînători, jud. 25.
Galaţi, i n : Materiale şi Cercetări Arheologice, 1 980 Preliminarii la repertoriul arheologic al
Tulcea, 1 980, p.398 - 406. judeţului Brăila, i n : ISTROS, I , 1 980, p. 28 1 -
1 98 1 Contribuţii la cunoaşterea genezei Hallstat 354.
tului în sud-estul României, i n : SCIV A , Harţuche, N. , Anstasiu, F.
32, 1 98 1 , 4, p. 529 - 536. 1 976 Catalogu/ selectiv a colecţiei de arheologie a
1 99 1 Cercetări pri vind Hallsttattul din sud-estul Muzeului Brăilei, Brăila, 1 976.
Moldovei, in: SCIV A, 42, 1 99 1 , 3 - 4, p. 22 1 - 1 980 Săpăturile arheologice de la Sihileanu, corn.
239. Scorţaru Nou, judeţul Brăila, in: ISTROS, I ,
Descoperiri arheologice în judeţul Galaţi, m: 1 980, p. 93 - 1 09.
Danubius, XIII - XVI, 1 992, p. 5 - 2 1 .
Ha.iţuche, N., Silvestru, O. Morintz, S.

1 992 Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea 1 964 Quelques prblemes concernant la periode
Babadag de la Siliştea-Nazîru, judeţul Brăila, ancienne du Hallstatt au Bas Danube a la
i n : Istros, 6, 1 992, p. 1 7 - 24, 343 - 36 1 . /umiere des fouilles de Babadag, in: Dacia,
Hansei, B. NS, 8, 1 964, p. t o i - 1 1 8.
1 976 Beitrăge zur regionalen und chronologischen 1 97 1 Probleme ale Hallstattului timpuriu în zona
Gliederung der ălteren Hal/stattzeit an der istm-pontică în lumina cercetărilor de la
Unteren Donau, Bonn, 1 976. Babadag, în: Peuce, 2, 1 97 1 , p. 1 9 - 25.
Iordan, I. et al. 1 977 Probleme privind originea tracilor în lumina
1 974 Indicatorul localităţilor din România, cercetărilor arheologice, in: Revista de Istorie,
Bucureşti, 1 974. 30, 1 977, 8, p. 1 465 - 1 488.
Jugănaru, G. 1 978 Contribuţii arheologice la istoria tracilor
1 993 Aşezarea hallstattiană de la Mlăjitul Florilor timpurii, I , B ucureşti, 1 978.
Garvăn, jud. Tulcea, Paper presented at The 1 987 Noi date şi probleme privind perioadele
XXVIIth Session of Archaeological Reports, hallstattiană timpurie şi mijlocie în zona istro
Constanţa, 1 3 - 1 6 May 1 993. pontică (Cercetările de la Babadag), i n :
1 993 a Consideraţii privitoare la grupul Tămăoani de Thraco-Dacica, 8, I - 2, 1 987, p . 3 9 - 7 1 .
pe teritoriul Dobrogei, Paper presented at The Moscalu, E.
International Colloquium "The First Iran Age 1 976 Die friihhallstattzeitlichen Grăber von Meri
at the Danube's Embouchure and i n the (Gem. Vedea, Kr. Teleorman), i n : Thraco
Circum-Pontic Area" , Tulcea, 27 September - Dacica ( I ), 1 976, p. 77 - 86.
2 October 1 993 . Moscalu, E, Beda, C.
Usz16, A. 1 979 Descoperirile arheologice de la Pietroşani,
1 985 - 1 986 Hallsta ttul timpuriu şi mijlociu pe jud. Teleorman, in: Cercetări Arheologice, 3 ,
teritoriul Moldo vei, Abstract of the work for 1 979, p. 3 7 5 - 3 8 3 .
doctor's degree, Iaşi, 1 985 ( 1 986). Petrescu-IY'rmboviţa, M.
1 986 Grupul Tămăoani. Asupra "orizontului " 1 953 Cercetări arheologice în aşezarea din prima
hallstattian timpuriu c u ceramică incizată din epocă a fierului de la Tămăoani, in: SCIV, 4,
sudul Moldovei, i n : Memoria Antiquitatis, XII 1 95 3 , 3 - 4, p. 765 - 778.
- XIV, 1 980 - 1 982 ( 1 986), p. 65 - 9 1 . Sîrbu, V., Pandrea, S.
1 989 Les groupes regionaux anciens du Hallstatt a 1 993 Siliştea - "Terasa ", jud. Brăila; aşezare de tip
/ 'est des Carpates. La Molda vie aux XIIe - Babadag, Paper presented at the XXVIIth
VIIe siec/es a v. n . e. , i n : La c i v i lisation de Session of Archaeological Reports, Constanţa,
Hallstatt. B i lan d'une rencontre, Liege 1 987 1 3 - 1 6 May 1 993.
(ERAUL, 36), Liege, 1 989, p. 1 1 1 - 1 29.
Meljukova, A.I.
1 979 Skifija i frakijskij mir, Moskva, 1 979.
DE NOUVEAU Â. PROPOS DE QUELQUES ASPECTS CONCERNANT LA
CHRONOLOGIE DU PREMIER ÂGE DU FER EN TRANSYLVANIE
Valentin Vasiliev
A la difference de l'âge du bronze, le premier âge Transylvanie intracarpatigue est la culture Wietenberg.
du fer se manifeste (aussi) an Transylvanie par une Pour la guestion gue nous abordons ici un seul aspect
uniformisation culturelle accentuee. L'element est d'interet: jusgu'ou a-t-elle evolue dans cette zone?
definitoire de cette uniformisation est represente par la Or, des trouvailles plus anciennes ou plus recentes (a
ceramigue noire cannelee, dont la presence sur ces C icău, Deva, Hunedoara, Măhăceni , Viştea, Cluj
lieux se rattache a la diffusion (penetration) de la Becaş et d'autres) encore insuffisamment mises en
culture Gava a partir de la reg ion de la Tisza valeur, attestent l'existence d'une phase tardive (IV) de
superieure. On a suppose (et certains chercheurs le la culture Wietenberg, phase appartenant au Bronze D.
soutiennent encore) gue ce phenomene s'est produit au II est sans conteste gue de nouvelles fouilles sont
XII-e siecle av. J .Ch. (Ha.A 1 ). L'uniformite accentuee reguises, grâce auxguelles ii puisse etre precise ou
de la ceramigue (sur des espaces etendus) semble s'echelonnent Ies decouvertes en guestion, si elles
confirmer l'existence d'un centre (initial) de formation recouvrent en partie ou integralement la periode Br.D,
et d'irradiation 1 • II demeure discutable, en revanche, si ainsi gue de guelle fac;on Ies manifestations
l'on peut placer au XII-e siecle av. J.Ch. le moment de Wietenberg finales s'articulent avec Ies phenomenes
la penetration de la culture Gava en Transylvanie (tout gui leur succedent. Neanmoins, ii est d'ores et deja
comme dans l'espace carpatigue entier) et, par voie de evident gue le message chronologigue offert par ces
conseguence, le debut de la premiere epogue du fer trouvailles ne saurait etre neglije. Ainsi se confirme
dans cette region. l'hypothese de certains chercheurs gui (certains d'entre
Du vaste ensemble de la problematigue eux ii y a deja des decennies) ont soutenu gue la phase
concernant la chronologie du premier âge du fer2 , nous finale (IV) de la culture Wietenberg a evolue aussi dans
reprendons ici guelgues aspects, a propos desguels Ies Br. D 3 .
nouvelles trouvailles fourn issent des precisions Pour ce gui est de !'origine et de l'espace de
importantes. formation de la culture Noua, ii semble gue Ies
Une discussion portant sur le moment (!'etape) ou controverses ne soient pas encore achevees. Mais on
ont eu lieu la penetration et la generalisation de la peut preciser gu'en Transylvanie elle a penetre (venant
culture Gava en Transylvanie doit avant tout avoir en de !'Est) etant deja pleinement formee, c'est-a-dire a
vue la duree reelle des cultures de l'âge du bronze dans une etape plus tardive de son existence. Dans la
cette region, y compris l'apparition de nouveaux premiere etude de synthese, parue voici trois
aspects culturels (autrement Ies erreurs ne sauraient decennies, A.C. Florescu plac;ait Ies materiaux Noua de
etre evitees). Transylvanie au XIII-e siecle et dans la premiere
La culture caracteristigue de l'âge du bronze en
3 K. Horedt, dans Materiale. I , 1 953. p. 807 - 808; idem, dans

Pour l'aire de formation de la culture Gava et la bibliographie StComS ibiu, 1 967, p. 1 40 - 1 4 1 ; M. Rusu, dans ArhMold, 2 -
de la qucstion. voir A. Laszlo, dans SCIV, 24, 1 973, 4. p. 575 3, 1 964, p. 246 - 247; N. Vlassa, dans ActaMN, 1 0, 1 973, p.
- 605, surtout p. 595 ct suiv. 1 7 - 1 9; T. Soroceanu, M. Istrate, dans StComSibiu, 1 9, 1 979,
2 Concernant cc sujet et la bibl iographie. voir V. Vasil iev, dans p. 24 et suiv.; N.Chidioşan, Contribu(ii la istoria tracilor din
ActaMN, 20. 1 983, p. 33 - 57; idem, dans Apulum. 25 ( 1 988), nord-1·estul României. Aşe::.area Wietenberg de la Derşida,
1 989, p. 83 - 1 02; idem, dans Sargctia, 20, 1 986 - 1 987, p. 64 Oradea, 1 980, p. 7 et su iv., surtout p. 8 1 - 84; I. Andriţoiu,
- 80; V. Vasil iev, I.Al. Aldea, N. Ciugudean, Civili::.afia dans SCIV A, 32, 1 98 1 , 4, p. 558 - 559; A. Hochstetter, dans
dacicâ timpurie în aria intracarpaticâ a României. Phăhistorische Archăologie in S lidosteuropa, B I , Berl i n .
Contribufii arheologice, Cluj-Napoca, 1 99 1 , p. 44 - 1 29, 1 67 - 1 982, p. 1 1 0, 1 1 4; F I . Gogâltan, S. Cociş, A. Paki, dans
1 88 (le resume en franr;ais). EphemNap, 2, 1 992, p. 7 - 1 8.
� rima epocâ a fierului la Gurile Dwulrii şi în zonele circwnpontice, Tulcea, 1993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 85 - 91
moitie du XII-e siecle av. J.Ch. 4 . Ulterieurement, la culture Noua (y compris son debut en Transylvanie)
s'etant apen;u gu'aucun i ndice concret n'existait ne doit etre placee un peu plus tard gu'il n'a ete
permettant de placer le debut de la culture suggere initialement. Cela d'autant plus gue (encore
hallstattienne au XII-e siecle, ii affirmait gue la fin de gu'en plusieurs points soit mentionne un melange
la culture Noua pouvait etre prolongee jusgu'a la limite Noua-Wietenberg), a l'etat actuel des faits, on ne peut
des XII-e - XI-e siecle av. J.Ch., soit jusgu'a la fin de pas parler d'influences reciprogues concluantes entre la
Ha.A 1 5 . En meme temps, K. Horedt entrevoyait lui production ceramigue des deux cultures (peut-etre a
aussi la possibilite de l'evolution de la culture Noua l'exception du vase de Băcăinţi) 1 0.
dans Ha.A, etape gu'il considerait comme appartenant Dans le nord-ouest de la Roumanie, une serie de
a la phase finale de l'âge du bronze6 . trouvailles contourent un groupe culturel appele Igriţa,
Quelgues decouvertes u l terieures, de par Ies date en vertu des pieces en bronze dans Br.D -
indices d'ordre chronologigue, gu'elles offrent, Ha.A I 1 1 . Le groupe lgriţa est dane place a la fin
v iennent confirmer l ' i ntuition des chercheurs de l'âge du bronze et au commencement de l'âge
mentionnes. Ainsi, dans la couche Noua de Şercaia hallstattien. II va sans dire gue sont reguises de
(dept. de B raşov) a ete decouvert un poignard en nouvelles recherches gui contourent plus exactement
bronze gui trouve sa meilleure analogie dans le cadre !'origine et la duree de ce groupe, ainsi gue ses
du depât d'Aiud (dept. d'Alba), appartenant a rapports avec la fin de la culture Otomani et le debut de
l'horizon Cincu-Suseni de Ha.A 1 7 . Dans le cadre du la culture Gava. II n'en reste pas moins gue l'on
depât de bronzes Vîlcele II (dept. de Cluj), datant du peut d'ores et deja affirmer gue la datation du groupe
Br.D - Ha.A I · ii a ete decouvert aussi un vase en terre Igriţa (sur la base de pieces de metal) aussi dans Ha.A I
glaise attribue a la culture Noua8 . En outre, dans le n'etaye pas la datation precoce du commencement de
cadre de l'etablissement Noua de Ţigău (dept. de la culture Gava, meme pas dans le nord-ouest de la
B i striţa-Năsăud), ii a ete mis a jour un depât de Roumanie (zone gue certains chercheurs considerent
bronzes contenant des pieces de B r.D et Ha.A 1 9 . comme faisant partie de l'aire de formation de la
Quoigue peu nombreuses encores ( mais culture Gava; voir n. 2). II est a retenir gue Ies
extremement pauvres sont aussi Ies recherches materiaux de type Igriţa ont ete identifies aussi dans
poursuivies dans le cadre des etablissements Noua de l'aire intracarpatigue de la Transylvanie, a Deva et
Transylvanie), Ies trouvail les mentionnees suggerent
10 Information I. Andriţoiu. Nous mentionnons 1c1 aussi
l'aiguille en os a quatre protuberances, decouverte a Kastanas
tres nettement le fait gue dans l'espace intracarpatigue
(et non seulement la) la culture Noua est presente aussi et datee dans l'Helladique tardif I IIC; voir Alix Hochstatter,
au commencement de l'âge hallstattien, en tout cas dans Germania, 59, 1 98 1 , 2, p. 239 - 256. II est a retenir que
dans Ha.A I · Compte tenu aussi des materiaux gui l a datation de cette piece s'inscrit dans Ies limites attribuees a
indiguent la prolongation de la culture W ietenberg la culture Noua. Malheureusement, sur la base de l 'aiguille de
Kastanas on ne peut pas fixer la limite finale de la culture
dans Br.D, rien de plus naturel gue de nous poser la
Noua dans l'aire carpatique. Pour la culture Noua, voir le
guestion si par hasard la periode entiere d'existence de volume Cu/ture et civilisation au bas Danube, Călăraşi, 1 993,
qui contient une partie des communications soutenues au
4 A.C. Florescu, dans ArhMold, 2 - 3, 1 964, p. 1 43 - 203. col loque i nternational de Călăraşi ( 1 99 1 ), consacre au
5 A.C. Florescu, dans Dacia, N.S., 1 1 , 1 967, p. 93 et note 1 43 . complexe culturel Noua-Sabatinovka-Coslogeni.
6 K. Horedt, dans StComSibiu, 1 3, 1 967, p. 1 40, 1 52; cf. M. 11 I . Emodi, dans SCIVA, 3 1 , 1 980, 2 p. 229 et sui v . ; S.
Rusu dans ArhMold, 2 - 3 , 1 964, p. 247. Dumitraşcu, I . Emodi, dans ActaMP, 4, 1 980, p. 47 et suiv.
7 I. Glodariu, FI. Costea, dans Cumidava, 1 3, 2, 1 983, p. 1 0. surtout p. 53 - 55; N . Chidioşan, I . Emodi, dans Crisia, 1 2,
Une piece typologiquement proche se trouve dans le depât 1 982, p. 6 1 et suiv. II convient cependant de mentionner que
lara I, date dans Br.D, mais Ies mei l leures analogies sont dans ce travail, a la datation des pieces en bronze, on se born
offertes par le depât d'Aiud, date dans Ha.A I . Cf. M . a discuter Ies analogies de Br.D et l'on ne fait que mentionne
Petrescu-Dîmboviţa, D B R , p. 6 1 , fig. 5012 (lara) et p. 8 1 , pi. Ies types qui evoluent aussi dans Ha.A. Nous estimons qu'i
I 06/ 1 6 - 17 (Aiud). s'agit la d'un vice d'interpretation, parce que, pour la positio
8 T. Soroceanu, dans PZ, 56, 2, 1 98 1 , p. 243 - 26 1 . chronolog ique des materi aux discutes, concluants son
9 G. Marinescu, dans Materiale, 9, 1 979, p. 39 - 42. precisement Ies types plus tardi fs, datables aussi dans Ha.A.
VALENTIN VASILIEV De nouveau a propos de quelques aspects concernant la chronologie du premier âge du fer
- 87
S i meria 1 2 . trouvail les recentes semblent prefigurer des materiaux

Une autre trouvaille dont i i convient de tenir de type Lăpuş, gui, " . . . tout au moi ns partiellement,
compte dans l'etablissement du caractere de la phase la s'encadrent aussi dans une periode ulterieure a celle de
plus ancienne du Hallstatt dans l'aire intracarpatigue est la seconde phase de la necropole de Lăpuş" 1 9 .
depot, datant de Ha.A 1 L\ consiste dans le foit gu'il a

le depot de bronzes de Cugir II. L'importance de ce Au stade actuel des i nvestigation ii resuite donc
gu'a la fin de l'âge du bronze et au commencement de
ete decouvert dans des vases en terre glaise d'une l'epogue hallstattien, autant dans la zone
focture differente de la plus ancienne ceramigue de intracarpatigue gue dans le nord et le nord-ouest de la
type Gava connue jusgu'a cette heure en Transylvanie. Roumanie, evoluent et sont caracteristigues des
En ce gui concerne la chronologie de la necropole cultures ou des groupes de culture nettement distinctes
tumulaire de Lăpuş, situee dans le nord de la de la culture Gava.
Roumanie 1 4 , nous avons exprime ii y a une dizaine Ce tableau - gui ne confirme pas le placement du
d'annees (et en detail) notre point de vue l s . Nous nous debut de la culture Gava en Transylvanie dans Ha.A -
bornerons donc de souligner brievement dans ce gui est complete aussi par Ies donnees gu'offrent Ies
suit Ies aspects essentiels. II importe en premier l ieu de depots de bronzes. L'etude des depot revele gue le
retenir le foit gu'une partie des pieces de bronze moment de developpement maximal de la metallurgie
decouvertes dans des tumulus appartenant a la phase du bronze en Transylvanie se situe dans Ha.A et, avant
Lăpuş II est caracteristigue pour toute la periode Ha.A tout, dans Ha.A I · Cet etat de choses est illustre par le
" ... certaines pieces depassant meme Ies limites de cette fait gu'a la periode Ha.A appartiennent 2 1 .500 pieces
periode" 1 6 . Encore est-ii gue la ceramigue de la phase environ, tandis gu'a la periode Ha.B 1 .250 environ 2° .
Lăpuş II conserve encore des elements caracteristigues Le chiffre des pieces appartenant a Ha.A est donc 1 7
de la cui ture Suciu 1 7 . En d'autres termes, la ceramigue fois plus important par comparaison a Ha.B. A retenir
de la phase Lăpuş II atteste (pour le nord de la est cependant un fait particulierement significatif:
Roumanie) la prolongation (perpetuation) dans Ha.A aucun depot et aucune piece de Ha.A (decouverts dans
aussi d'elements defini-toires pour la culture Suciu de pres de 200 localites) ne proviennent d'etablissements a
l'âge du bronze. Et, en raison surtout de la persistance ceramigue noire cannelee (de type Gava) de
des elements Suciu, la ceramigue de la phase Lăpuş I I Transylvanie. Tout au contraire, pas une seule des
differe d e la ceramigue Gava 1 8 . La conclusion se pieces de bronze ainsi gue le seul depot decouvert dans
degage d'elle-meme: la duree de la phase Lăpuş II un etablissement a ceramigue de type Gava de
(dont temoignent des pieces en bronze) ne vient pas a Transylvanie, ne sont datables avant Ha.B 2 1 . Ainsi Ies
l'appui de l'idee selon laguel le la culture Gava serait depots de bronzes indiguent eux aussi gue Ies
presente en Transylvanie au commencement meme de etablissements a ceramigue noire cannelee (de type
l'epogue hallstattien. Et cela d'autant plus gue des Gava) de Transylvanie se placent chronologiguement
apres l 'etape de developpement maximal de la
1 2 I . Andriţoiu, dans Sargetia, 6, 1 969, p. 37 - 46; idem, dans metal lurg ie du bronze, c'est-a-dire apres Ha.A.
Sargetia, 1 6 - 1 7. 1 982 - 1 983, p. 1 25 - 1 27, pi. 2 - 5.
1 3 M. Petrescu-Dîmboviţa, op.cit., p. 9 1 et pi. 1 35/2 1 - 23. 1 9 C. Kacs6, dans Revista Bistriţei, 7, 1 993, p. 3 3 , 48.
1 4 C. Kacs6, Necropola tumularâ de la Liipu ş, Teză de doctorat, 20 M. Rusu, Metalurgia bronzului în Transilvania la începutul
Cluj-Napoca, 1 980. Hal/statllllui, (Teză de doctorat), Iaşi, 1 972. p. 2 et suiv; M.
1 5 V. Vasiliev, dans ActaMN. 20, 1 983, p. 40 - 4 1 . Petrescu-Dîmboviţa, DBR, p. 18 et suiv.
1 6 C. Kacs6, op. cit., p. 96; cf. C. Kacs6, Necropola twnularâ de 21 Pour Ies pieces en bronze decouvertes dans des etablissements
la Liipuş ( Re:::.unwtul te:::.e i de doctorat), Cluj-Napoca, 1 98 1 , p. a ceramique noire cannelee (toutes datant a commencer de
1 5 , ou, pour la datation de la phase Lăpuş II, on prend en Ha. B), voir V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, op.cit., p.
l igne de compte Ha.A en entier, meme si l'on opte pour sa 1 1 4 - 1 1 6 et 1 75 - 1 76 (resume en fran\ais). Pour le dep6t de
premiere partie. Ha.B 1 -2, decouvert dans l'etablissement fortifie de Ciceu
17 C. Kacs6, Necropola t1111111/arâ de la Liipuş ( Re-z.wnatul tezei Corabia, voir. G. Marinescu, dans ActaMP, 3, 1 979, p. 5 1 -
de doctorat), p. 1 7, 1 9. 56. Cf. V. Vasiliev, C. Gaiu, dans ActaMN, 1 7, 1 980, p. 32 -
18 Idem, op. cit., p. 20 - 2 1 . 33, 6 1 .
D'ailleurs, Ies donnees chronologiques qu'offrent Ies moment de debut des etablissements avec ce type
trouvailles transylvaines concordent avec Ies ceramique en Transylvanie intra-carpatique. Un peu
conclusions auxquelles a abouti T. Kemenczei. Selon plus tard est date le debut de )'habitat fortifie de Reci.
lui, le debut de la culture Gava dans la zone de la Tisza Dans Ies anees '60, a defaut d'elements de
superieure (donc la ou l'on estime que serait son aire comparaison, on a considere (et l 'on continue
d'origine) se place dans Ha.A 2 , soit dans le courant du aujourd'hui encore a considerer) que le centre d'habitat
XI-e siecle av. J.Ch. Ce n'est que plus tard, de par sa de Reci marquerait la presence (phase) la plus precoce
diffusion ulterieure, que prennent naissance diverses de la ceramique de type Gava en Transylvanie, etant
variantes 22 . datee de ce fait au debut meme de la periode
Les trouvail les actuelles indiquent donc que la hallstattienne2 5 . Dans le cadre de Ia ceramique de Reci,
penetration et la generalisation de la culture Gava ii n'est pourtant signale aucun element caracteristique
(pleinement constituee) en Transylvanie ne peuvent de )'aspect Gava le plus recule (tels des vases a
pas etre placees avant la fin de Ha.A 2 et, le plus proem inences hypertrophiees, que l 'on retrouve
probablement, dans Ha.8 I · toutefois au premier niveau de Teleac et Mediaş). Plus
On a emis aussi l'hypothese que Ies encore, Ies vases etages ( en vertu desquels la datation
etablissements fortifies a ceramique noire cannelee de l'etablissement a ete repoussee aux debuts du
representeraient des apparitions ulterieures au moment Hallstatt) se retrouvent jusqu'au commencement du
de la penetration de cette culture 2 3 . Du fait que ces niveau Teleac I I I (date surtout au VII-e siecle av.
etablissements fortifies marquent (ou pourraient J . C h . ) 26 . L'etude comparative de la ceram ique,
marquer) une etape superieure dans la structurations reposant sur Ies observations stratigraphiques realisees
des communautes nouvellement venues, l'hypothese a Teleac et Mediaş, demontre donc que la datation de
paraît plausible. Une affirmation categorique ne sera !'habitat de Reci dans Ha.8 2 . indiquee d'ailleurs aussi
pourtant possible qu'apres l'investigation intensive par Ies deux haches a dou i l le decouvertes, est
d'un nombre suffisamment grand de centres d'habitat, nettement plus proche de la realite. Toute affirmation
y compris des habitats non fortifies. portant sur la chronologie de l'âge hallstattien en
En tout cas, Ies fou i l les effectuees dans Transylvanie (et pas seulement la) doit tenir compte
l'etablissement fortifie (a trois niveaux d'habitat) de de ces faits, sans quoi on obtient une image
Teleac revelent que le debut de ce centre d'habitat ne chronologique non conforme a la real ite. II est
saurait etre place avant le X-e siecle av. J.Ch. (Ha.B 1 ). egalement a retenir que Ies soi-disant deux niveaux de
Etant donne que la chronologie de l'etablissement de Reci (ayant pour but de justifier la datation precoce
Teleac a ete amplement discutee 24 , une nouvelle forcee de la ceramique par rapport aux haches a
discussion n'est pas necessaire (ni possible ici). II douille) ne representent qu'une simple supposition qui
convient neanmoins de <lire que l'analyse comparative ne s'appuie sur aucune attestation stratigraphique (tel
des materiaux (ceramique y comprise) de Teleac et de que l'affirme Z. Szekely lui-meme) 27 .
ceux provenant d'autres centres d'habitat a ceramique Dans la tentative de disti nguer l 'existence
de type Gava, ainsi que la comparaison avec des d'etapes chronologiques dans l 'evolution " . . . du
trouvailles qui precedent la c u lture Gava en complexe a ceramique noire cannelee " , ii a ete cree Ies
Transylvanie, conduisent - au stade actuel des
recherches - a la conclusion suivante: Ies niveaux 25 Z. Szekely, Aşeziiri din prima i·îrstâ a .fierului din sud-estul
Transilmniei, S f. Gheorghe, 1 966, p. 5 et suiv., surtout p. 14 -
Teleac I et Mediaş I (ainsi que tres probablement le 1 6, 37; E. Zaharia, S. Morintz, dans SCJV , 1 6, 1 965, 3, p. 454
debut de ( 'habitat de Bogata aussi) representent le - 455 (Ies auteurs considerent que ! 'habitat de Reci
" ... represente ]'etape la plus ancienne . . . du Hallstatt hâtif
22 T. Kemenczei , Die Spiitbron:e:eit Nordoslllnf?arns dans le centre et !'Est de la Transylvanie " ) ; S. Morintz. dans
(ArchHung. N.S., Li ). Budapest, 1 984, p. 58 - 96. Revlst., 30. No. 8, 1 977. p. 1 48 1 .
23 G. I . Smirnova, dans SCJV A. 25. 1 974, 3, p. 364. 26 V . Yasiliev, I . Al. Aldea. H. Ciugudean, op. cit., p. 82 - 83,
24 V. Yasiliev, I. Al. Aldea, N. Ciugudean. op. cit., p. 44 1 28. 1 1 4 ct 1 75 - 1 76 (resume en franc,:ais).
Yoir R. Szekely, op.cit., p. 1 6.
-
1 70 - 1 88 (resume en franc,:ais). 27
- 89
notions Gava-Lăpuş II, Gava-Reci et Gava-Mediaş 28 . sur tout le parcours de Ha.B (X-e - Vlll-e siecles av.
Un certain parallelisme (qui ne semble pas etre plus J.Ch.). Dans le cadre d'etablissements appartenant a
hâtif que la phase Ha.A 2 ) entre l'evolution finale du cette phase apparaîtront aussi Ies premiers objects en
groupe Lăpuş et le debut de la culture Gava (dans son fer qui se laissent assez bien dater.
aire d'origine) semble valider la notion (au sens Dans ce qui suit nous releverons quelques aspects
chronologique) de Gava-Lăpuş. En revanche, la dite relatifs a la chronologie de la culture B asarabi, tel
phase Gava-Reci et surtout son placement au debut qu'en temoignent Ies plus recentes trouvailles.
meme du Hallstatt (et avant la phase Gava-Mediaş) I n itialement (alors que Ies trouvail les et Ies
semblent etre denues de tout bien-fonde et cela parce recherches n'etaient que de proportions reduites), ii a
que - quelles que soient Ies options chronologiques ete risque l'hypothese selon laquel le la culture
concernant le commencement de la culture Gava - Basarabi serait apparue sous l ' i nfluence
l'etabl issement de Reci ne represente pas la phase la 3 1
cimmerienne • Plus tard, on a affirme que la culture
plus ancienne de cette culture en Transylvanie 29 . En B asarabi est nee du fonds local 32 . Dans la realite (afin
maintenant dane (au sens chronologique) l'appellation de nous maintenir dans Ies limites qu'imposent des
de Gava-Lăpuş II pour l'etape de formation de la investigations scientifiques), une composante
culture Gava, l'etape suivante (dont le debut marque de illyrienne ne saurait etre niee dans le cadre de cette
facto la diffusion de la ceramique noire cannelee en culture 33 . Dans la chronologie aussi on constate une
Transyl vanie) doit etre denommee Gava-Mediaş " mobilite" des idees (qui, de par la rapidite meme a
Teleac ou, plus simplement et de fa<ţon plus laquelle elles se succedent, soulevent de serieux points
illustrative, Mediaş-Teleac. Cela en raison du fait que d'interrogation). Tout d'abord, la culture Basarabi a ete
Ies deux etablissements evoluent pour ainsi dire encadree entre la fin du V III-e et la premiere moitie du
simultanement au cours de trois phases, offrant en VI-e siecle av. J.Ch. 34 . Par la suite, toute son evolution
meme temps d'importants reperes stratigraphiques qui a ete deplacee (poussee) d'un siecle en arriere 35 _ Enfin,
rendent possible l'ebauche de l'evolution du Hallstatt recemment, on place Ies debuts de la culture Basarabi
B et C de Transylvanie intracarpatique (y compris des au IX-e siecle av. J.Ch. 36 .
formes ceramiques) 30 . Cependant, des trouvai l les de date recente
Le changement de l'aspect culturel, de par la (communiquees au colloque international de Tulcea en
generalisation de la ceramique noire cannelee (au cours 1 993) fournissent d'importantes precisions (fondees
de Ha.B I ), marque aussi le commencement de la phase sur des observations stratigraphiques) concernant la
precoce du premier âge du fer, etape qui se prolonge
3 1 Al. Vulpe, dans Dacia. N.S., 9. 1 965, p. 1 3 1 .
28 S. Morintz, op. cit., p. 1 48 1 . 32 Al. Vulpe, dans MemAntiq, 2 , 1 970, p. 1 27 1 28 (version
29 E. A . Balaguri, dans Symposia Thracologica, 8, Satu Mare, allemande), p. 1 87 (version roumaine).
Carei, 1 990, p. 1 22, fait meme etat d'un groupe Lăpuş-Reci. 33 VI. Dumitrescu, dans Dacia, N.S .. 1 2. 1 968. p. 1 77 et suiv ..
li importe neanmoins de dire que, ni chronologiquement, ni notamment p. 248; cf. M. Gumă, dans Banatica, 7, 1 983, p.
du point de vue de la ceramique, la necropole de Lăpuş ne 93.
peut etre placee au meme niveau (ou dans le meme groupe) que 34 Al. Vulpe, dans Dacia, N . S., 9, 1 965, p. 1 24; idem, Necropola
l 'etablissement de Rec i . Encherir sur la chronologie de lwllstattianâ de la Ferigile. Mmwgrajie arheologicâ. 1 967, p.
l 'etablissement de Rec i , sur la base de recherches peu 92 et 99 (tableau chronologique); idem, dans MemAntiq, 2,
nombreuses, ne saurait creer que des confusions et des 1 970, p. I 1 8 - I 1 9 et 1 84 - 1 85.
terminologies inadequates. tellc que celle qui vient d'etre 35 Al. Vulpe, dans Dacia. N . S. 2 1 . 1 977, 81 el suiv.; idem. dans
mentionnee. Dacia, N .S„ 25, 1 98 1 , p. 404 et dans !stras, 2 - 3, Brăila, 1 98 1
30 Maintenir le terme Gava dans le cadre de la denomination est - 1 983, p. 1 37.
aussi i mpropre parce que dans la zone Est de la Hongrie, a 36 Al. Vulpe, dans Dacia înainte de Dromihete. Bucureşti, 1 988.
commencer du VIII-e siecle av. J.Ch., est presen! le soi-disant p. 90; idem, Die Kur:z.schwerter Dolche und Streitmesser der
horizon prescythique ( Mezocsat), dont Ies caracteristiques Hallstattzeit in Rumănien , dans PBF, V I . 9, 1 990, p. 1 06 et
sont sensiblement di fferentes du Hallstatt transylvain s u i v . ; B. Terzan, Starejsa :z.ele::.1w doba na Slol'enskem
( l 'evolution duquel est le mieux i l lustree par Ies centres Stajerskem . The Early lron Age in Slovenian Styria,
d'habitat de Teleac et Mediaş). Ljubljana, 1 990, p. 73 - 74.
limite finale de cette culture et, implicitement, toute sa encore, Ies decouvertes faites a Popeşti-Nucet n'ont pas
periode d'existence. Ainsi, a Ijdileni-Frumuşiţa (dept. ete publies jusgu'a nos jours ( horm i s certaines
de Galaţi), un niveau B asarabi tres consistant a ete mentions sommaires et contradictoires; voir Ies renvois
indentifie par-dessus un niveau B abadag IIJ 3 7 . Une compris aux notes 4 1 - 43), peut-etre j ustement parce
situation analogue (materiaux Basarabi par-dessus un gu'elles derangent ( infirment) la nouvelle datation
niveau Babadag final) est presente aussi a Tichileşti attribuee a la culture Basarabi.
(dept. de Tulcea) 3 8 . Encore plus peremptoire (pour ce En ce gui concerne Ies recherches poursuivies
gui est de la datation absolue) est la situation de dans le Banat, elles ne confirment pas non plus la
!'habitat fortifie de Jij ila (dept. de Tulcea), ou des datation si precoce de la culture Basarabi 44 . En outre,
materiaux Basarabi apparaissent en association avec de Ies materiaux peu nombreux appartenant a la culture
la ceramigue grecgue (datable dans la premiere moitie Basarabi decouverts au niveau III de Teleac (gui
du VI-e siecle av. J.Ch.) 39 . Compte tenu de ces conserve en apparence aussi certains elements estimes
decouvertes (ainsi gue du fait gue la phase Babadag III etre plus anciens) sont dates, en tenant compte de la
evolue jusgu'a la fin du VII-e siecle av. J.Ch. 40 ), i i totalite des materieux de ce niveau, au VII-e siecle et,
resuite gue la culture Basarabi continue a exister fort probablement, j usgu'au commencement du VI-e
jusgu'a la fin du VII-e et le commencement du V I-e siecle av. J.Ch45 . Relativement a la chronologie de la
siecle av. J . C h . , comme on l'avait soup<ţonne culture Basarabi , i i convient de soul igner le fait gue, en
initialement (voir n. 34). vertu des analyses C 1 4 • Ies materiaux Basarabi de
En fait, ii y a guelgue guatre decennies, Ies Gomolava ont ete dates au V II-e siecle (645 ± 50) av.
recherches faites a Popeşti-N ucet revelaient une J.Ch., tandis gu'au VIII-e siecles (730 ± 60) av. J.Ch.
situation stratigraphigue identigue: deux consistants ont ete dates Ies materiaux (pre-Basarabi) de type
n i veaux Basarabi 4 1 , s itues par-dessus un n i veau Kalakaca appartenant au meme etablissement46 . Sans
hallstattien cannele "pre-Basarabi " 42 , niveau dont on vouloir accorder une valeur probatoire absolue aux
affirme gu'i l " . . . presente nombre d'affinites avec donnees C 1 4 • ii convient neanmoins de retenir le fait
!'aspect Babadag III" 43 . II en ressort donc gue la que (cette fois) elles concordent avec la chronologie
veritablement relevantes !).

datation initiale attribuee a la culture Basarabi (entre la gui resuite des situations stratigraphigues (Ies seules
fin du VIII-e et le commencement du VI-e siecle av.
J.Ch.) refletait implic itement la situation
(stratigraphigue) de Popeşti-Nucet. Par la suite (guand II en decoule tout naturellement la question: pour
toute la periode d'evolution de la culture Basarabi a ete guelle raison tente-t-on pourtant d'accrediter avec tant
repoussee en arriere d'un siecle), ces premiers et tres d'insistance une datation si hâtive la culture Basarabi,
importants indices stratigraphigues decouverts a puisgue Ies trouvailles reellement concluantes non
Popeşti-Nucet ont ete totalement negl iges (evites). Plus seulement ne la soutiennent pas, mais, tout au
contraire, l'infirment ? La reponse se laisse facilement
deviner: parce gue la datation initiale (et en meme
37 M . Brudiu, Hallstallul în sud-estul Moldovei, comunicare la
Colocviul Internaţional " Prima epocă a fierului la Gurile temps la plus proche de la realite) demontre de fa<ţon
Dunării ş i zonele circumpontice " , Tulcea, 1 993. peremptoire gue la nouvelle chronologie (plus hâtive)
38 Intervention V.H. Baumann, dans le cadre du meme colloque. attribuee a la necropole de Ferigile (c'est-a-dire le
39 Intervention Gavrilă Simion dans le cadre du meme colloque.
40 S. Marinez, dans Thraco-Dacica, 8, 1 - 2, 1 987, p. 65 - 69.
Les trouvailles de Celic-dere revelent meme une continuation 44 M. Gumă, op.cit., p. 99 - 1 0 1 ; idem, Civilizaţia primei epoci a
de l'evolution de la culture Babadag au VI-e siecle av. J .Ch. fierului în sud-vesllll R<'mâniei ( B ibl iotheca Thracologica IV),
aussi (information G. Simion). Bucureşti, 1 993, p. 275.
41 R . Vulpe, dans SCIV, 6, 1 955, 1 - 2, p. 242 - 243; idem, dans 45 V . Vasiliev, I . Al. Aldea, H. Ciugudean, op.cit., p. 1 2 1 - 1 25
Materiale, 3, 1 957, p. 227 et suiv.; idem, dans Materiale, 5, et 1 8 1 - 1 84 (resume en fran\ais).
1 959, p. 34 1 . 46 N . Tasic, Gomolava, Chronologie und 5tratigraphie der
42 A l . Vulpe, dans Materiale, 8, 1 962, p. 366 - 367. vorgeschichtlichen und anriken K11l111ren der Donau
43 Al. Vulpe, dans Dacia înainte de Dromihete, p. 90. niederung 1111d Siidosteuropas, Novi Sad, 1 988, p. 56 - 58.
- 91
placement du debut de cette necropole vers le mil ieu du necropole de Ferigile et d'autres trouvailles, nous ne
V II-e siecle av. J.Ch. 47 ) ne repase sur aucune base reviendrons plus sur ces questions.
ree l le. En d'autres termes, pour que la nouvelle Au commencement de cette contribution, nous
chronologie, plus hâtive, de Ia necropole de Ferigile mentionnions que la datation attribuee a un objectif
devienne croyable, force etait de modi fier la archeologique, a une culture ou a une epoque ne
chronologie de la culture B asarabi (meme contre toute s'avere viable que si elle est validee (confirmee) par Ies
evidence). Dans le meme but (et toujours contre trouvail les ulterieures. Or, tel qu'en temoignent -
l'evidence meme), on a repousse d'un siecle en arriere comme on v ient de la voir - Ies exemples en question,
la chronologie des antiquites a caractere scythique de Ies tendances a etablir des datations hâtives
Transylvanie48 . Attendu que nous avans deja expose (Frilhdatierung) ne se confirment pas, si tentantes
nos remarques49 sur la datation plus hâtive de la qu'elles soient.
47 Pour la datation in itiale, voir Ies travaux cites a la note 34.

Pour la redatation de la necropole, voir Al. Vulpe, dans Dacia,
N.S., 2 1 , 1 977, p. 8 1 - 1 1 1 (en allemand) et dans Danubius, 8
- 9, 1 979, p. 93 - 1 22 (en roumain).
48 Al. Vulpe, dans Thraco-Dacica, 5, 1 - 2, 1 984, p. 36 et suiv.,
notamment p. 60, ou la penetration du groupe scythique en
Transylvanie est placee entre 750 - 650 av. J.Ch. (sic ! ) ; idem,
dans PBF, VI, 9, 1 990 (passim).
49 V . Vasiliev, dans Apulum, 25 ( 1 988), 1 989, p. 84 - 95 (en
fran\ais); idem, dans Sargetia, 20, 1 986 - 1 987, p. 70 - 75.
DIN NOU DESPRE CÂTEVA ASPECTE PRIVIND CRONOLOGIA PRIMEI EPOCI A
FIERULUI ÎN TRANSILVANIA
Valentin Vasiliev
Spre deosebire de epoca bronzului, prima epocă a existenţa unei faze târzii (IV) a culturii Wietenberg,
fierului se manifestă (şi) în Transilvania printr-o fază aparţinând Bronzului D. Desigur, sunt necesare
pregnantă uniformizare culturală. Elementul definitoriu noi săpături, care să precizeze ordinea în care se
al acestei uniformizări îl reprezintă ceramica neagră eşalonează descoperirile menţionate, dacă ele acoperă
canelată, a cărei prezenţă aici este legată de răspândirea parţial sau integral perioada Br.D, precum şi modul în
( penetrarea) culturii Gava dinspre regiunea Tisei care manifestările Wietenberg finale se articulează cu
superioare. S-a presupus (şi unii cercetători mai susţin fenomenele care urmează. Este însă de pe acum evident
al XII-iea î.Chr. ( H i. A I ). Accentuata uniformitate a

şi în prezent) că acesy. fenomen s-a petrecut în secolul faptu l că în mesajul cronologic oferit de aceste
descoperiri nu mai poate fi neglijat. Se confirmă astfel
ceramicii (pe spaţi i întinse) pare să confirme existenţa ipoteza acelor cercetători care (unii cu decenii în urmă)
unui centru (iniţial) de formare şi iradiere 1 • Discutabilă au susţinut că faza finală (IV) a culturii Wietenberg a
rămâne în schimb plasarea în sec. XII î.Ch. a evoluat şi în Br.D 3 .
momentului penetrării culturii Gava în Transilvania (ca Despre originea şi spaţiul de formare a culturii
şi în întreg spaţiul carpatic) şi, implicit, a începutului Noua discuţiile nu par a fi încheiate. Se poate însă
primei epoci a fierului în această regiune. aprecia că în Transilvania ea a pătruns (dinspre est) pe
Din vasta problematică privind cronologia primei deplin formată, deci într-o etapă mai târzie a existenţei
epoci a fierului 2 , vor fi reluate aici câteva aspecte, ei. Î n primul studiu de sinteză, apărut cu trei decenii în
pentru care noile descoperiri aduc precizări importante. urmă, A .C. Florescu plasa materialele Noua din
O discuţie asupra momentului (etapei) în care a Transil vania în sec. XIII şi prima jumătate a sec. XII
avut loc pătrunderea şi generalizarea culturii Gava în î.Ch. 4 . Ulterior, sesizând că nu există nici un indiciu
Transilvania trebuie să aibă în primul rând în vedere concret pentru plasarea începutului culturii hallstat
durata reală a culturilor epocii bronzului în această tiene în sec. XII, el aprecia că sfârşitul culturii Noua
regiune, i nclusiv apariţia unor aspecte culturale noi poate fi prelungit la limita dintre secolele XII - XI
(altimiteri erorile sunt greu de evitat). î.Ch . , adică până la finele Ha.A , s . Concomitent şi K.
Cultura caracteristică epoci i bronzului în Horedt întrevedea posibilitatea evoluţiei culturi i Noua
Transilvania intracarpatică este cultura Wietenberg. în Ha.A, etapă pe care o consider aparţinând fazei
Pentru problema în discuţie aici interesează un singur finale a epocii bronzului 6 .
aspect: până când a evoluat ea în această zonă. Or,
descoperiri mai vechi sau mai recente (de la Cicău,
Deva, Hunedoara, Măhăceni, Viştea, Cluj-Becaş ş. a.), 3 K. Hordet, în Materiafe, I , 1 953, p. 807 - 808; idem, în
încă i nsuficient puse în valoare, documentează StComSibiu, 1 967, p. 40 - 1 4 1 : M . Rusu, în ArhMold, 2 - 3,
1 964, p. 246 - 247; N . Vlassa, în ActaMN, 1 0, 1 973, p. 17 -
1 9; T. Soroceanu, M. Istrate, în StComSibiu, 1 9, 1 979, p. 24 şi
Pentru aria de formare a c ulturii Gava ş i bibl iografia urm . ; N . Chidioşan, Contribufii la istoria tracilor din nord-
problemei, vezi A Laszlo, în SC/V, 24, 1 973, 4, p. 575 - 605, 1·estul României. Aşezarea Wietenberg de la Derşida, Oradea,
mai ales 595 şi urm. 1 980, p. 7 şi urm., mai ales p. 8 1 - 84; I. Andriţoiu în SC/VA,
2 Referitor la acest subiect şi bibliografia, vezi V. Vas i l iev, în 32, 1 98 1 , 4, p. 558 - 559; A . Hochstetter, în Prăhistorische
ActaMN, 20, 1 983, p. 33 - 57; idem, în Apulum, 25 ( 1 988), Archiiolof?ie în Siidosteuropa, 8 I , Berl in, 1 982, p. 1 1 0, 1 1 4;
1 989, p. 83 - 1 02 ; idem, în Sargetia, 20, 1 986 - 1 987, p. 64 - FI. Gogâltan S . Cociş, A. Paki, în EphemNap 2, 1 992, p. 7 -
80; V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacicâ 1 8.
timpurie în aria intracarpaticâ a României. Contribufii 4 A.C. Florescu, în ArhMold, 2 - 3, 1 964, p. 1 43 - 203.
arheofof?ice, Cluj-Napoca, 1 99 1 , p. 44 - 1 29, 1 67 - 1 88 5 A.C. Florescu , în Dacia, N.S., 1 1 , 1 967, p. 93 şi nota 1 43 .
(rezumatul francez). 6 K. Horedt, în StComSibiu, 1 3, 1 967, p. 1 40, 1 52; cf. M. Rusu,
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zvnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . ... . .. . ........................................ p. 93 - 98
. . . .
Câteva descoperiri ulterioare, prin indiciile de conturează un grup cultural numit Igriţa, datat pe baza
ordin cronologic pe care le oferă, vin să confirme pieselor de bronz în Br.D - Ha.A 1 ' ' Grupul Igriţa se
·
intuiţia cercetătorilor amintiţi. Astfel, în stratul Noua plasează deci la sfârşitul epoci i bronzului şi începutul
de la Şercaia Uud. Braşov) a fost descoperit un pumnal epocii hallstattiene. Desigur, sunt necesare noi cerce
de bronz, care îşi afla cea mai bună analogie în cadrul tări, care să contureze mai exact originea şi durata
depozitului de la Aiud, aparţinând orizontului Cincu acestui grup, ca şi relaţia sa cu sfârşitul culturii
Suseni din Ha.A 1 7 . Î n cadrul depozitului de bronzuri Otomani şi începutul culturii Gava. Totuşi, se poate de
Vâlcele II Uud. Cluj), datând din Br.D - Ha.A I • s-a pe acum afirma că datarea grupului lgriţa (prin piese de
aflat şi un vas de lut atribuit culturii Noua 8 . De metal) şi în Ha.A l · nu sprijină datarea timpurie a debu
asemenea, în cadrul aşezării Noua de la Ţiglău Uud. tului culturii Gava, nici măcar în nord-vestul României
B i striţa-Năsăud) a fost descoperit un depozit de (zonă considerată de unii cercetători ca făcând parte
bronzuri cu piese de Br.D şi Ha.A 1 9 . din aria de formare a culturii Gava (vezi n. 2). De
Deşi încă puţine la număr (dar cu totul reduse sunt reţinut că materialele de tip Igriţa au fost identificate şi
şi cercetări le în cadru l aşezărilor Noua d i n în aria intracarpatică a Transilvaniei, la Deva şi
Transilvania), descoperirile menţionate sugerează S imeria 1 2 .
insistent faptul că în spaţiul intracarpatic (şi nu numai) O altă descoperire ce trebuie avută în vedere la
cultura Noua este prezentă şi la începutul epocii stab i l i rea caracterul u i celei mai vechi faze a
hallstattiene, în orice caz în Ha.A I · A vând în vedere şi Hallstattului în aria intracarpatică este depozitul de
materialele ce indică prelungirea culturii W ietenberg în bronzuri Cugir II. I mportanţa acestui depozit, datând
Br.D, este firesc să ne întrebăm dacă nu cumva din Ha.A 1 ' 3 . constă în faptul că el a fost aflat în vase
întreaga perioadă de existenţă a culturii Noua ( inclusiv de lut de o factură diferită de cea mai veche ceramică
începutul ei în Transilvania) trebuie plasată ceva mai de tip Gava cunoscută până acum în Transilvania.
târziu decât s-a apreciat iniţial. Aceasta şi pentru că Despre cronologia necropolei tumulare de la
(deşi în numeroase puncte se menţionează un amestec Lăpuş, situată în nordul României 1 4 , ne-am exprimat
Noua-Wietenberg) în stadiul actual nu se poate vorbi mai demult (şi mai pe larg) punctul de vedere 1 5 . Aici
de influenţe reciproce concludente între producţia vor fi reliefate pe scurt doar aspectele esenţiale. Î n
ceramică a celor două culturi (poate cu excepţia primul rând trebuie reţinut faptul că o parte din piesele
vasului de Ia Băicăinţi) 1 0 . de bronz aflate în tumuli aparţinând fazei Lăpuş II sunt
Î n nord-vestul României, o serie de descoperiri caracteristice întregii perioadei Ha.A "unele din ele
depăşind chiar l i mitele acestei perioade" 1 6 . Cu toate
în ArhMold, 2 - 3, 1 964, p. 247.
7 I . Glodariu, FI. Costea, în C11midaw1 1 3. 2, 1 983, p. 1 O. O 1 1 I. Emodi, în SC/VA , 3 1 , 1 980, 2, p. 229 şi urm; S .
piesă apropiată tipologic se allă în depozitul lara I. datat în Dumitraşcu, I . Emodi, î n ActaMP, 4 , 1 980, p. 4 7 şi urm. mai
Br.D, dar cele mai bune analogii le oferă depozitul de la Aiud, ales p. 61 şi urm. Trebuie menţionat însă că în această lucrare,
datat în Ha.A I. Cf. M. Petrescu-Dîmboviţa, DBR, p. 6 1 , fig. la datarea pieselor de bronz, se discută doar analogiile din
50/2 (lara) şi p.8 1 , pi. 1 061 1 6 - 1 7 (Aiud). Br.D, fiind doar amintite tipurile ce evoluează şi în Ha.A.
8 T. Soroceanu. în PZ, 56, 2, 1 98 1 , p. 243 - 26 1 . Considerăm că este un viciu de interpretare, pentru că tocmai
9 G. Marinescu, în Marisia, 9, 1 979, p. 39 - 42. tipurile mai târzii, databile şi în Ha.A sunt concludente pentru
IO Informaţie I . Andri!oiu. Menţionăm aici şi acul de os cu patru poziţia cronologică a materialelor discutate.
protuberanţe, descoperit la Kastanas şi datat în Heladicul 12 I. Andriţoiu, în Sargetia, 6, 1 969, p. 37 - 46; idem, în
târziu I IIC: vezi Alix Hochstatter, în Germania, 59, 1 98 1 , 2, Sargetia, 1 6 - 1 7, 1 982 - 1 983, p. 1 25 - 1 27, pi. 2 - 5.
p. 239 - 256. De reţinut că datarea acestei piese se înscrie în 13 M. Petrescu-Dîmboviţa, op. cit., p. 9 1 şi pi. 1 35/2 1 - 23.
limitele atribuite culturi i Noua. Din păcate, pe baza acului de 14 C. Kacs6, Necropola tumulară de la Uipuş. Teză de doctorat,
la Kastanas nu se poate fixa l imita finală a culturii Noua în Cluj-Napoca, 1 980.
aria Carpatică. Pentru cultura Noua, vezi volumul Cu/ture et 15 V. Vasiliev, în ActaMN, 20, 1 983, p. 40 - 4 1 .
civilisation au bas Danube, Călăraşi, 1 993, care cuprinde o 16 C . Kacs6, op. cit„ p . 96; cf. C . Kacs6, Necropola tumulară de
parte din comunicările prezentate la Colocviul interna!ional la Uipuş (Rezumatul tezei de doctorat), Cluj-Napoca, 1 98 1 , p.
de la Călăraşi ( 1 99 1 ), dedicat complexului cultural Noua 1 5, unde pentru datarea fazei Lăpuş I I se ia în considerare
Sabatinovka-Coslogeni. Ha.A în întregime. chiar dacă se optează pentru prima lui
VALENTIN VASILIEV Din nou despre câteva aspecte privind cronologie primei epoci a fierului În Transilvania
- 95
acestea, ceramica fazei Lăpuş I I conservă încă datează anterior Ha.B 2 1 . Şi depozitele de bronzuri
elemente caracteristice culturii Suciu 1 7 . Astfel spus, indică deci faptul că aşezările cu ceramică neagră
ceramica fazei Lăpuş II documentează (pentru nordul canelată (de tip Gava) din Transilvania se plasează
României) prelungirea (perpetuarea) şi în Ha.A a unor cronologic după etapa de maxi mă dezvoltare a
elemente definitori i pentru cultura Suciu din epoca metalurgiei bronzului, adică după Ha.A. De altfel,
bronzului. Şi mai ales datorită persistenţei elementelor datele cronologice pe care le oferă descoperirile din
Suciu, ceramica fazei Lăpuş II se deosebeşte de Transilvania concordă cu concluziile lui T. Kemenczei.
ceramica Gava 1 8 . Concluzia se desprinde de la sine: După T. Kemenczei, începutul culturii Gava în zona
durata fazei Lăpuş II (indicată prin piese de bronz) nu Tisei superioare (deci acolo unde se consideră a fi aria
sprijină ideea după care cultura Gava ar fi prezentă în ei de origine) se plasează în Ha.A 2 . deci pe parcursul
Transilvania chiar la începutul epocii hallstattiene. Ş i sec. XI î.Ch. Apoi, prin răspândirea ei ulterioară, au
aceasta c u atât m a i mult cu cât descoperiri recente par l uat naştere diferite variante22 .
să prefigureze materiale de tip Lăpuş, care, "cel puţin Descoperirile actuale indică deci faptu l că
parţial, se încadrează şi într-o perioadă ulterioară celei pătrunderea şi generalizarea culturii Gava (pe deplin
de a doua faze a necropolei de Ia Lăpuş " 1 9 . constituită) în Transilvania nu poate fi plasată anterior
În stadiul actual al cercetări lor rezultă deci faptul sfârşitului Ha.A 2 ci, mai probabil, în Ha.B l ·
că la sfârşitul epocii bronzului şi la începutul epoci i Există şi ipoteza că aşezările fortificate cu cerami
hallstattiene, atât în zona intracarpatică, cât şi î n nordul că neagră canelată ar reprezenta apariţii ulterioare
şi nord-vestul României, evoluează şi sunt caracteris momentu lui pătrunderii acestei culturi 2 3 . Deoarece
tice culturi sau grupe culturale clar diferite de cultura aşezările fortificate marchează (sau ar putea marca) o
Gava. etapă superioară în structurarea comunităţilor nou
Acest tablou - care nu confirmă plasarea începutu venite, ipoteza pare plauzibilă. O afirmaţie certă va fi
lui culturii Gava în Transil vania în Ha.A - este întregit însă posibilă numai după cercetarea intensă a unui
şi de datele pe care le oferă depozitele de bronzuri . număr suficient de aşezări, inclusiv nefortificate.
Studiul depozitelor arată că momentul de maximă dez Î n orice caz, săpăturile din aşezarea fortificată (cu
voltare a metalurgiei bronzului în Transilvania se trei niveluri de locuire) de la Teleac arată că începutul
plasează în H.A, cu precădere în Ha.A l · Această acestei aşezări nu poate fi plasat mai devreme de sec.
situaţie este ilustrată de faptul că perioadei Ha.A îi X î.Ch.(Ha.B 1 ). Cum cronologia aşezării de la Teleac
aparţin cca. 2 1 .500 piese, iar Ha.B cca. 1 .250 20 . a fost pe larg discutată 24 , nu este necesară (şi nici
Numărul pieselor din Ha.A este deci de peste 1 7 ori posibilă aici) o nouă discuţie. Trebuie spus totuşi că
mai mare în comparaţie cu Ha.B. Trebuie reţinut însă analiza comparativă a materialelor (inclusiv a cerami
un fapt foarte semnificativ: nici un depozit şi nici o cii) de la Teleac, cu cele provenind din alte aşezări cu
piesă Ha.A (descoperite în cca. 200 de localităţi) nu ceramică de tip Gava, cât şi cu descoperiri ce preced
provin din aşezări cu ceramică neagră canelată (de tip cultura Gava în Transilvania, duc (în stadiul actual al
Gava) din Transilvania. Dimpotrivă, nici una din pie cercetărilor) la următoarea concl uzie: nivelurile Teleac
sele de bronz, ca şi singurul depozit descoperit într-o
aşezare cu ceramică de tip Gava din Transilvania, nu se 2 1 Pentru piesele de bronz descoperite în aşezări cu ceramică
neagră canelată (toate datând începând cu Ha.B). vezi V.
Vasil iev, I.Al. Aldea, H. Cigudean, op. cit . p. 1 1 4 - 1 1 6 şi
.
1 75 - 1 76 (rezumatul francez). Pentru depozitul de Ha.B 1 -2

parte. descoperit în aşezarea fortificată de la Ciceu-Corabia, vezi G .
1 7 C. Kacs6, Necropola filmulară de la Lăpuş ( Re::.umatul tezei Marinescu, în ActaMP, 3 , 1 979, p. 5 1 - 5 6 . Cf. V . Vasilev, C.
de doctorat), p. 1 7, 1 9. Gaiu, în ActaMN, 1 7, 1 980, p. 32 - 33, 6 1 .
1 8 Idem, op. cit., p. 20 - 2 1 . 22 T. Kemenczei , Die Spătbronzezeit Nordostungarns
1 9 C. Kacs6, în Rei·ista Bistriţei, 7, 1 993, p. 33, 48. (ArchHung, N. S., LI), Budapesta, 1 984, p. 58 - 96.
20 M . Rusu, Metalurgia bronzului în Transilvania la începutul 23 G . I . Smirnov, în SC/VA, 25, 1 974, 3, p. 364.
Hallstattului ( Teză de doctorat), laşi, 1 972, p. 2 şi urm . ; M . 24 V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Cigudean, op. cit., p. 44 - 1 28,
Petrescu-Dîmboviţa, DBR, p . 1 8 şi urm. 1 70 - 1 88 (rezumatul francez).
I şi Mediaş I (şi foarte probabil începutul aşezării de la Gava (în aria ei de origine) pare să valideze noţiunea
Bogata) reprezintă momentul de debut al aşezărilor cu (în sens cronologic) de la Gava-Lăpuş II. Î n schimb,
acest tip de ceramică din Transilvania intracarpatică. aşa-numita fază Gava-Reci, şi mai ales situarea ei chiar
Ceva mai târziu începe aşezarea nefortificată de la la începutul Hallstattului (şi înaintea fazei Gava
Reci. Mediaş), se dovedeşte total nefondată. Şi aceasta
Î n anii '60, neexistând elemente de comparaţie, pentru că, indiferent de opţiunile cronologice privind
s-a considerat (şi se mai consideră şi astăzi) că aşezarea începutul culturii Gava, aşezarea de la Reci nu
de la Reci ar marca cea mai timpurie prezenţă (fază) a reprezintă faza cea mai veche a acestei culturi în
ceramicii de tip Gava în Transilvania, fiind astfel Transilvania29 . Păstrând deci (în sens cronologic)
datată chiar la începutul perioadei hallstattiene 25 . Î n denumirea de Gava-Lăpuş II pentru etapa de formare a
cadrul ceramicii de la Reci nu se semnalează însă nici culturii Gava, etapa următoare (al cărui început
un element caracteristic celui mai vechi aspect Gava marchează de facto răspândirea ceram1c1 1 negre
(de exmplu, vase cu proeminenţe hipertrofiate, care canelate în Transilvania) trebuie denumită Gava
apar însă în primul nivel de la Teleac şi Mediaş). Mai Mediaş-Teleac sau, mai s i mplu şi totodată mai
mult, vasele etajate (pe baza cărora datarea aşezării a ilustrativ, Mediaş-Teleac. Aceasta deoarece ambele
fost împinsă la începutul Hallstattului) se regăsesc până aşezări evoluează aproape simultan, pe parcursul a trei
la începutul nivelului Teleac III (datat în principal în faze, oferind totodată importante repere stratigrafice
sec. VII î.Ch) 26 . Studiul comparativ al ceramicii pe pentru schiţarea evoluţiei Hallstattului B şi C din
baza observaţiilor stratigrafice de la Teleac şi Mediaş Transil vania intracarpatică (inclusiv a formelor cerami
arată deci că datarea aşezării de la Reci în Ha.B 2 , ce) 3o .
indicată de altfel şi de cele două celturi descoperite, Schimbarea aspectului cultural, prin generalizarea
este mult mai aproape de realitate. Orice consideraţie ceramici i negre canelate (pe parcursul Ha.B I ), mar
asupra cronologiei epoci i hallstattiene în Transil vania chează şi începutul fazei timpurii a primei epoci a
(şi nu numai) trebuie să ţină cont de aceste fapte, fierului, etapă ce se întinde pe tot parcursul Ha.B (sec.
altmiteri se obţine o imagine cronologică neconformă X - VIII î.Ch.). Î n cadrul unor aşezări aparţinând
cu realitatea. De reţinut este şi faptul că aşa-zisele două acestei faze, vor apare şi primele obiecte de fier ce pot
niveluri de la Reci (menite a justifica datarea forţat fi relativ bine datate.
timpurie a ceramicii în raport cu celturile) reprezintă o Î n continuare vor fi relevate câteva aspecte privind
simplă presupunere, neatestată stratigrafic (cum afirmă cronologia culturii Basarabi, aşa cum rezultă şi pe baza
chiar Z. Szekely) 27 . noilor descoperiri.
Î ncercarea de a distinge existenţa unor etape I niţial (în condiţiile unor descoperiri şi cercetări
cronologice în evoluţia "complexului cu ceramică reduse), s-a riscat ipoteza după care cultura Basarabi ar
neagră canelată" , au fost create noţiunile Gava-Lăpuş
II, Gava-Reci şi Gava-Mediaş 28 . Un anumit paralelism
(ce nu pare a fi mai timpuriu de faza Ha.A 2 ) între
29 E. A. Balaguri, în Symposia Thracologica, 8, Satu-Mare,
evoluţia finală a grupului Lăpuş şi începutul culturii Carei, 1 990, p. 1 22, vorbeşte chiar de o grupă Lăpuş-Reci.
Trebuie spus însă că, nici cronologic şi nici din punctul de
vedere al ceramicii, necropola de la Lăpuş nu poate fi pusă pe
25 Z. Szekely, Aşe;:ări din prima vârstă a .fierului din sud-estul aceeaşi treaptă (sau în aceeaşi grupă) cu aşezarea de la Reci.
Transilmniei, Sf. Gheorghe, 1 986, p. 5 şi urm. mai ales p. 1 4 Supralicitarea cronologiei aşezării de la Reci, pe fondu l unor
- 1 6, 37; E . Zaharia, S. Morintz, Î n SC/V, 1 6, 1 965, 3 , p . 454 - cercetări reduse, creează deci în continuare confuzii şi termi
455 (autorii consideră că aşezarea de la Reci "reprezintă cea nologii neadecvate, ca aceea anterior menţionată.
mai veche etapă „. a Hallstattului timpuriu în centrul şi estul 30 Menţinerea în cadrul denumirii şi a termenului Gava este
Transi l vanie i " ); S. Morintz, Revlst, 30, nr. 8, 1 977, p. 1 48 1 . i mproprie şi pentru că în zona de est a Ungariei, începând cu
26 V . Vasil iev, I.Al. Aldea, H. Ciugudean, op. cit, p. 82 - 83, 1 1 4 sec. VIII î.Ch., este prezent aşa numitul orizont prescitic
şi 1 75 - 1 76 (rezumatul francez). (Mezăcsat), cu caracteristici sensibil diferite de Hallstattul
27 Vezi Z. Szekely, op. cit., p. 1 6. transilvănean (a cărui evoluţie este cel mai bine ilustrată de
28 S. Morintz, op. cit., p. 1 48 1 . aşezările de la Teleac şi Mediaş).
VALENTIN VASILIEV Din nou despre câteva aspecte privind cronologie primei epoci a fierului în Transilvania
- 97
fi apărut sub influenţa cimmeriană 3 1 • Ulterior se afirmă (databilă şi în prima jumătate a sec. VI î.Chr. 39 . Ţinând
că cultura Basarabi se naşte din fondul locaP2 . Î n cont de aceste descoperiri (precum şi de faptul că faza
realitate (pentru a rămâne în limitele unei abordări Babadag III evoluează până la sfârşitul sec. VII î.Ch. 40 ,
ştiinţifice), o componentă ill iră în cadrul acestei culturi rezultă că cultura Basarabi continuă să existe la
nu poate fi negată 33 . . Şi în privinţa cronologiei se sfârşitul sec. VII şi începutul sec. VI î.Ch. , adică aşa
constată o " mobi litate" a ideilor (care, prin însăşi rapi cum s-a apreciat iniţial (vezi n. 34 ).
ditatea cu care se succed, ridică serioase semne de De fapt cu circa patru decenii în urmă, cercetările
întrebare). Mai întâi, cultura Basarabi a fost încadrată de la Popeşti-Nucet ofereau o situaţie stratigrafică
între sfârşitul sec. VIII şi prima jumătate a sec. VI identică: două consistente niveluri Basarabi 4 1 , situate
î.Ch. 3 4 . Apoi, întreaga ei evoluţie a fost mutată peste un nivel hallstattian canelat "pre-Basarabi" 42 ,
(împinsă) cu un secol mai înapoi 35 . Î n fine, recent, nivel despre care se afirmă că "prezintă multe afinităţi
începutul culturi i Basarabi este plasat în sec. IX cu aspectul Babadag III" 43 . Rezultă deci că datarea
î.Ch. J<'. iniţială atribuită culturii B asarabi (între sfârşitul sec.
Descoperiri de dată recentă (comunicate în cadrul VIII şi începutul sec. VI î.Ch.) reflecta implicit situaţia
Colocviului internaţional de la Tulcea din 1 993) aduc (stratigrafică) de la Popeşti-Nucet. Ulterior (când
însă importante precizări (bazate pe observaţi i strati întreaga perioadă de evoluţie a culturii Basarabi a fost
grafice) privind li mita finală a acestei culturi şi, împinsă înapoi cu un secol), aceste prime şi foarte
implicit, a întregii ei perioade de existenţă. Astfel, la importante indicii stratigrafice de la Popeşti-Nucet au
Ijd i leni-Frumuş iţa (j ud. Galaţi), peste un nivel fost total negl ijate (ocolite). Mai mult, descoperirile de
Babadag III a fost identificat un foarte consistent nivel la Popeşti-Nucet n-au fost nici până astăzi publicate
Basarabi 37 . O situaţie analogă (materiale Basarabi (existând numai menţiuni sumare şi contradictori i ; vezi
peste un nivel Babadag final) se întâlneşte şi la trimiterile din notele 40 - 42), poate tocmai pentru că
Tichileşti (jud. Tulcea) 38 . Şi mai concludentă (sub deranjează ( infirmă) noua datare atribuită culturii
aspectul datării absolute) este situaţia din aşezarea Basarabi.
fortificată de la Jijila (j ud. Tulcea), unde materialele Î n ceea ce priveşte cercetările din Banat, nici ele
Basarabi apar în asociaţie cu ceramică grecească nu confirmă datarea atât de ti mpurie a cu lturii
Basarabi 44 . De asemenea, puţinele materiale Basarabi
aflate în nivelul III de la Teleac (deşi în aparenţă
3 1 Al. Vulpe. în Dacia. N.S .. 9. 1 965 . p. 1 3 1 . conservă şi unele elemente considerate mai vechi) se
32 Al. Vulpe. în Me111Al/fiq. 2. 1 970. p. 1 27 - 1 28 (versiunea
germană). p. 1 87 (versiunea românft).
datează, prin totalitatea materialelor din acest nivel, în
33 VI. Du mitrescu în Dacia. N.S.. 1 2. 1 968. p. 1 77 si urm. mai sec. VII şi, foarte probabil, până la începutul sec. VI
ales p. 248 : cf. M. Gumă. în Ba11mirn. 7. 1 983. p. 93. î.Ch. 45 .
34 Al. Vulpe. în Dacia. N.S .. 9. 1 965. p. 1 24: idem. Nl'Cropola
Hal/sralfia11ii de la Ferigile. Monogrqfie arheologie</. 1 967.
p. 92 şi 99 (tabelul cronologic): idem. în Me111Antiq, 2. 1 970. 39 Intervenţie G. Simion. în cadrul aceluiaşi colocviu.
p. 1 1 8 - 1 1 9 şi 1 84 - 1 85. 40 S. Morintz. în Thraco-Dacica. 8. I - 2. 1 987. p. 65 - 69.
35 Al. Vulpe. în Dacia. N.S . . 2 1 . 1 977. p. 81 si urm.: idem. în Descoperirile de la Cil ic-Derc arată chiar o continuare a
Dacia. N.S .. 25. 1 98 1 . p. 404 şi în lstro.1 . 2 - 3. Brăila. 1 98 1 - evoluţiei culturii Babadag si în sec. VI î.Ch. ( informaţie G.
1 983. p. 1 37. Simion).
36 Al. Vulpe. în Dacia înainte de Dromihete. Bucureşti. 1 988. p. 41 R. Vulpe. în SC/V. 6. 1 955. I - 2. p. 242 - 243 : idem. în
90: idem. Die Kur:schwerter. Dolche wu/ Streitmesser der Materiale. 3. 1 957. p. 227 şi urm.: idem. în Materiale. 5.
Hallswtt:eit în Ru111<i11ien, în PBF. VI. 9. 1 990. p. 1 06 si urm.: 1 959. p. 34 1 .
B . Terzan. Starejsa :ele:na doha 1w S/m·enske111 Stajerske111. 42 Al. Vulpe. în Materiale. 8. 1 962. p. 366 - 367.
The Early /ron Age i11 S/m·enian Styria. Ljubljana. 1 990. p. 73 43 Al. Vulpe. în Dacia înainte de Dromihete, p. 90.
- 74. 44 M. Gumă. op. cit., p. 99 - I O I : idem. Ci1·ili:afia pri111ei epoci
37 M. Brudiu. Ha/Ista/fu/ în sud-estul Europei. comunicare la a fierului în sud-es/lt/ României (B ibl iotheca Thracologica
colocviul internaţ ional " Prima epocă a fierului la Gurile IV). Bucuresti. 1 993. p. 275.
Dunării şi zonele circumponticc " . Tulcea. 1 993. 45 V. Vasilicv. I. Al. Aldea. H. Ciugudcan. op. cit., p. 1 2 1 - 1 25
38 Intervenţie V.H. Baumann. în cadrul aceluiaşi colocviu. şi 1 8 1 - 1 84 (rezumatul francez).
Î n legătură cu cronologia culturii Basarabi trebuie Ferigile (respectiv plasarea începutului acestei necro
subliniat şi faptul că, pe baza anal izelor C 1 4 · pole pe la mijlocul sec. VII î.Ch. 47 ) nu are nici o bază
materialele Basarabi de la Gomolava au fost datate în reală. Cu alte cuvinte, pentru ca noua cronologie mai
sec. VII (645 ± 50), iar în sec. VIII (730 ± 60) î.Ch. au timpurie, a necropolei de la Ferigile să devină
fost datate materialele (pre-Basarabi) de tip Kalakaca credibilă, trebuia imediat schimbată cronologia culturii
din aceeaşi aşezare46 . Fără a absolutiza valoarea Basarabi (chiar împotriva evidenţei). Cu acelaşi scop
probatorie a datelor C 1 4 • trebuie totuşi reţinut faptul că (şi tot împotriva evidenţei) a fost împinsă înapoi cu un
(de data aceasta) ele concordă cu cronologia ce rezultă secol cronologia antichităţilor de caracter scitic din
din situaţiile stratigrafice (singurele cu adevărat rele Transilvania48 . Deoarece asupra datării mai timpurii a
vante). necropolei de la Ferigile (şi a altor descoperiri ) ne-am
Se pune deci, în mod firesc, întrebaraea: de ce se expus observaţiile49 , nu vom reveni aici asupra acestor
încearcă totuşi, aşa de insistent, acreditarea unei datări probleme.
atât de timpurii pentru cultura Basarabi, din moment ce La începutul lucrării menţionam că datarea atri
descoperirile cu adevărat concludente nu numai că nu o buită unui obiectiv arheologic, unei culturi sau unei
susţin ci, dimpotrivă, o infirmă ? Răspunsul este uşor epoci se dovedeşte viabilă numai dacă este validată
de intuit: pentru că datarea iniţială (şi totodată cea mai (confirmată) de descoperirile ulterioare. Or, aşa cum
apropiată de real itate) arată clar faptul că noua s-a văzut din exemplele discutate, tendinţele spre datări
cronologie (mai timpurie) atribuită necropolei de la timpurii nu se confirmă, oricât de tentante ar fi ele.
47 Pentru redatarea necropolei, vezi Al. Vulpe. în Dacia. N.S„

2 1 . 1 977. p. 81 - 1 1 1 (în germană) şi în Da11uhiu.1 , 8 - 9. 1 979,
p. 93 - 1 22 (în I. românft).
48 Al. Vulpe. în Thraco-Dacica. 5, I - 2. 1 984. p. 36 şi urm„
mai ales p. 60. unde pătrunderea grupului scitic în
46 N. Tasic. Gomo/al'll. Chronologie und S1ra1igraphie der Transi lvania este plasată între 750 - 650 î. Ch. (sic ! ) ; idem. în
mrgeschic/11/iche11 und w11ike11 Ku/111re11 der Do1w1111iederu11g PBF. VI , 9, 1 990 (passim).
wul Siid-osteuropas. Novi Sad, 1 988, p. 56 - 58. Pentru 49 V . Vasil iev. în Apul lum. 25 ( 1 988). 1 989, p. 90 - 95 (în
dalarea iniţială. vezi lucrările citate în nota 34. franceză); idem, în Sargeţia. 20. 1 986 - 1 987. p. 70 - 75.
MANIFESTATIONS PRECOCES DU PREMIER AGE DU FER EN DOBROUDJA
(LES DECOUVERTES DE GARVĂN-MLĂJITUL FLORILOR,
DEPARTEMENT DE TULCEA)
Gabriel Jugănaru
La premiere phase de la culture Babadag, dont comparee des restes ceramiques. De meme, nous ne
l'aire de diffusion couvrait le nord-est de la Muntenie, saurons nous arreter sur Ies rapports Pre-Babadag -
le sud de la Moldavie et le nord de la Dobroudja, a ete Babadag I , car aucune des stations Pre-Babadag
datee du Xl e siecle a.Chr. 1 Des elements consideres attestees j usqu'a present n 'offrent des donnees
anterieurs a la culture Babadag, a savoir le facies Pre stratigraphiques satisfaisantes. Par ailleurs, la
Babadag (Sihleanu) 2 dans le nord-est de la Muntenie, s i m i l itude jusqu'a l ' identite entre Ies vestiges
de meme que le groupe Tămăoani \ dans le sud de la ceramiques de type Pre-Babadag et ceux de type
Moldavie, permettent de " meubler" pour ainsi dire le Babadag I peut preter a des confusions regrettables.
xn e siecle a.Chr. En Dobroudja, ou Ies vestiges Des vestiges Coslogeni peu nombreaux ont ete
Babadag I sont plus nombreaux, on a plutot l'intuition l ivres par certaines stations Babadag I . Nous nous
de la presence d'elements dans le genere de ceux bornerons a quelques remarques Ies concernant.
precites, que des preuves effectives. C'est pourquoi on II nous semble pouvoir essayer une analyse du
se pose d'emblee la question de savoir s'il s'agirait rapport Tămăoan i-Babadag I, vu Ies decouvertes
vraiment de manifestations anterieures a la culture archeologiques s'y rattachant, surtout celles de Garvăn
Babadag ou de manifestations peripheriques de cette Mlăjitul Florilor (dept de Tulcea) 4, que nous nous
culture. proposons d'examiner en ce qui suit.
II n'est pas dans natre intention de nous occuper
ici des rapports entre le facies Pre-Babadag et le La station de Garvăn-Mlăjitul Florilor occupe un
groupe Tămăoani, compte tenu qu'un tel debat ne peut promontoire rocheux, aplati et baigne, a l'ouest et au
reposer pour le moment sur des donnees sud, par Ies eaux du marais de J ij ila, dans l'angle nord
stratigraphiques, mais tout au plus sur la seule etude ouest de la Dobroudja a environ deux kilometres et
demi de la cite de Dinogetia. C'est l'equipe travaillant
sur le chantier de D inogetia qui a effectue Ies
S. Morintz. Q11elq11e.1· proble111es concernant la periode premieres foui l les, an 1 957 5 a Mlăjitul Florilor. Mais
a11cie1111e du Hal/.1·tllft a11 Bas Dmwhe i.1 la /11111iere des .fimilles
I'exploration methodique de la station Babadag devait
de Babadag. în Dacia NS VIII. 1 964. p. 1 1 4 - 1 66; idem.
Proh/e111e ale Hallsta/111/ui ti111p11ri11 în :mw istro-ponticâ în
commencer en 1 992, entreprise sous Ies auspices de
/11111ina cercetârilor de la Babadag. în Pcucc l i , 1 97 1 . p. 24; l'ICEM-Tulcea.
idem. Noi date şi probleme tn"Îl'ifl{/ perioadele Hallstalliafl{/ Au point de vue stratigraphique, Ies choses se
ti111p11rie şi 111(;/ocie în :ona istro-ponticâ ( Cercetârile de la presentent comme suit:
Babadag ). în Thraco-Dacica VIII. 1 987. p. 52.
A la base de la station, ii y a une couche avec
de la ceramique incisee, typique de la phase Babadag I ,
2 FI. Anastasiu. N . Harţuchc. Cercetâri şi descoperiri
arheologice în raion11/ Briiila. în Danubius I, 1 967. p. 1 9 - 39;
combinee avec une ceramique d e facture Coslogeni,
mais aussi avec de la ceramique Babadag J I C'.
N . Harţuche. Un no11 aspl'Ct rnlt11ral de la sfârşit11/ epocii
bron:11/11i la Dwu/ra de Jos. în Pontica 5, 1 972, p. 53-75; S .
Morintz. Contrih11/ii arheologice la istoria tracilor ti111p11rii,
voi. I. Ed. Academici RSR. Bucureşti 1 978. p. 1 60.
3 B. H�inscl . Beitrage :11r regionalen 11nd chronologischen 4 G. Jugftnaru. Aşezarea hallstattia/l{/ de la Gan·ân-Mh(iitul
G/iederung der ii/teren Hallstall:eit m1 der Unteren Dona11. Florilor. rapport a la XXYIIc Session annucllc de rapports
Bonn 1 976. p. 1 44 - 1 47; A. Laszlo, Grup11/ Tâmâoani. Constanţa 1 993.
As11pra ori:ont11/11i lwllstattian ti111p11ri11 c11 cera111inl inci:atâ 5 Ghe. Ştefan. I . Barnea. M . Chisvasi Comşa. B. Mitrea.
din s11d11/ Mo/dm·ei. în Memoria Antiquitatis XII - XIV. 1 986 Sâpât11rile de la Garl'{/n în Materiale VI 1 959 p. 646 - 64R.
p. 65 - 9 1 . 6 La pcrccc de la couchc SC trovant a la basc de celle station
Prima epon1 a .fierului la Gurile Dwu1rii şi în z.onele circwnpontice, Tulcea, 1 993 . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . .. .. . . . . . . . .. . . . . . . p. 99 - /02
1 00 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice", Tulcea, 1993
La couche suivante (avec I - 2 horizons) est d'analogies fournies par Ies milieux Noua-Coslogeni 9 ,
illustree par la poterie a impressions typique de la d'autre part celles de la necropole de phase Babadag III
phase Babadag II. de Stoicani (dept de Galaţi) 1 0 .
On a degage par endroits une couche peu
compacte avec des vestiges ceramiques appartenant a 2. Le couteau de bronze (fig. 417)
la phase III de la culture Babadag. Cette piece fut livree par une fosse tronconique de
L'ensemble de la couche archeologique est epais la section V. Elle se trouvait dans un contexte
de 0,30 m. la ou Ies facteurs de corrosion ont ete plus ceramique de vases-sac decores de simples bandes en
actifs, jusqu'a I , I O m. dans Ies zones plus abritees de dessous de la levre. Le couteau offre le type a lame
la station. triangulaire, legerement courbee vers le haut, date
Voyons maintenant Ies vestiges archeologiques d'une large etape chronologique, plus exactement du
mis au jour par la campagne de 1 992, dans la couche Bronze D jusqu'au Ha.B 1 1 1 .
de base. II s'agit d'une fosse avec un squelette reposant Epointe des l'antiquite, ce couteau-rasoir compte
en flexion forcee, ainsi que d'un couteau de bronze et 7 cm. de long, d'une extremite a l'autre, avec une
d'un riche materiei ceramique trouve dans la couche languette d'emmanchure de 2,5 cm. et la longueur de
la lame de 4,5 cm., pour une largeur maximale de la
meme ou dans quelques ensembles (huttes, fosses
lame de 1 ,5 cm. et minimale de 1 ,2 cm. Pour autant
tronconiques ou cylindriques).
que nous le sachions, ii ne comporte pas d'analogies
I . La fosse a squelette humain (fig. I )
parmi Ies vestiges de la culture Babadag. Une piece
relativement similaire a ete trouvee dans la station
Une fosse a peu pres quadrilatere, aux angles
arrondis, a ete degagee dans la section I, mesurant
Coslogeni d'etape finale de Radovanu (dept de
Ilfov) 1 2 .
0,70/0,75 m. Creusee dans la roche native, cette fosse
revetait la forme d'une alveole. Le profi l de la tranche
3 . Le materie/ ceramique
laisse voir distinctement la fosse creusee a partir de la On peut le div iser en deux categories: la
couche de base de cette station. Le squelette en flexion ceramique grossiere (vases-sac, dont quelques-uns
forcee, Ies mains a la hauteur du menton, reposait sur decores de bandes alveolees) et la poterie de qual ite
son flanc droit, oriente nord-sud. Les deux cas superieure (tasses munies d' une ou deux anses
simi laires degages a Rasova-Malul Roşu sont classes surhaussees, vases bitronconiques, vases-sac, ecuelles
par M. Irimia sous la rubrique tombeaux 7 . Pour natre tronconiques a la levre rentree).
part, nous penchons en ce gui concerne le squelette de A remarquer tout particul ierement Ies tasses
Garvăn-Mlăj itul Florilor a lui attribuer un caractere avec une ou deux anses surhaussees (fig. 2/ 1 - 9),
rituel. A l'appui d'une telle hypothese viendrait aussi la noires, cendrees ou brunes. Dans la plupart des cas
decouverte de Babadag 8 , ou une fosse tronconique elles offrent une face bien lustree, decoree d'une riche
abritait trois squelettes superposes, egalement en gamme d'incisions - suites de triangles hachures, de
flex ion forcee. piqures et de lignes paralleles, groupes, de brefs traits
Si nous nous rapportons uniquement a la position obliques disposes en V, tous ces motifs presentant des
du squelette, sans tenir compte de son contexte, deux combinaisons diverses. Compte tenu de leurs profils,
remarques s'imposeront. D'une part, le grand nombre
9 S. Morintz. op. cit, 1 978. p. 1 48 - 1 49. 1 54.

effectuee par Ies nombreaux amenagements dates de la phase IO M . P. Dîmboviţa, Cimitirul hallstattian de la Stoirnni. în
Babadag II explique la presencc de cette ccramique (Babadag Materiale I. 1 953. p. 1 57 - 21 I ; M . P. Dîmboviţa. Dinu Marin,
l i ) parmi Ies vestiges Babadag I . Noi cerceulri arheologice la Stoirnni (jud. Gala fi). în SCIV
7 M. lrim ia. Cercetlirile arheologice de la Rasom-Malul Roşu. 25. 1 974. p. 7 1 - 97.
Raport preliminar ( Cu p1frire specialâ asupra Hallstattului în 1 1 P. M . Dîmboviţa, Depo;itele de lmm;uri din România. Ed.
Dobrogea ). în Pontica 7 1 974, p. 1 24 - 1 25, fig. 3, 4. Academiei RSR. Bucureşti, 1 977. p. 73 şi pi. 731 1 2. 1 4. 1 5 . p.
8 Renseignement obl igeamment fourni par M. Sebastian 1 35 - 1 36 şi pi. 328/4.5.
Morintz. 1 2 S. Morintz. op. cit. p. 1 46. fig. 86/2.
GABRIEL JUGĂNARU - Manifestations precoce du premier âge du fer en Dobroudja (Garvăn-Mlăjitul Florilor) 101
ces tasses sont de deux especes: a) celles a l'epaule sac, le couteau de bronze, eventuellement aussi la fosse
nettement profilee, avec le fond en umbo et b) celles de a squelette en flexion forcee), de meme que dans Ies
forme globulaire, le fond plat ou en umbo. stations avec des horizons B abadag I de Rasova-Malul
Les vases bitronconiques (fig. 3/ 1 6) avec le
- Roşu (dept. de Constanţa) 1 4 , S i liştea-Nazâru 1 5 et
col allonge et plus ou moins arques au milieu, sont de Siliştea-Conac (dept de BraÎ la) 1 6 , pour n'en donner que
teinte noire ou brune, la face bien lustree. Des motifs quelques exemples, requiert quelques remarques.
d'incisions Ies decorent: bandes de lignes paralleles Comme ii a ete impossible d'effectuer le moindre
encadrant des suites de brefs traits obliques; des suites departagement stratigraphique entre Ies vestiges
de piqfires del im itant des incisions disposees en Coslogeni et Ies vestiges Babadag I, nous avanc;ons
echelle. l'hypothese d'un contact direct Coslogeni-Babadag I. II
Generalement, Ies ecuelles tronconiques (fig. s'agirait dane soit d'une contemporaneite partielle entre
3/7 - I O) a la levre rentree et le font plat, noires, brunes Ies deux cultures, soit de considerer ces vestiges
ou cendrees, bien lustrees sont decorees de cannelures Coslogeni comme une sorte de reprise-"heritage" du
obliques, larges ou etroites, disposees en-dessous de la fonds local non hallstattien.
levre. II ne manque pas non plus Ies ecuelles a decor Reprenons la question des motifs incises
interieur forme de suites de guirlandes incisees. decorant la ceramique de la premiere couche de
II n'y a pas lieu de nous arreter sur Ies analogies Garvăn-Mlăjitul Florilor pour constater l'absence du
des formes ceramiques susmentionnees, puisqu'on Ies repertoire de ces motifs de l'ornement considere
retrouve jusqu'a l'identite ou en variantes dans la justement comme typique de la phase Babadag 1 1 1 .
plupart des stations Babadag I. Nous avans en vue le motif des cercles concentriques
Une forme unique pour le moment a Garvăn avec des tangentes incisees. Ceci permet l'hypothese
Mlăjitul Florilor est celle presentee par une timbale en attribuant la couche respective dans son ensemble a
terre cuite, avec des parois droites et le fond plat, la quelque etape anterieure a la phase Babadag I , disons
base decoree d'une suite de " sapineaux" incises (fig. pour plus de precision au groupe Tămăoani.
21 I O). Le milieu cui turei B abadag ne comporte qu'une Mentionnons, entre parentheses, que la l imite
seule autre piece analogue, trouvee dans la station entre le groupe Tămăoani et la phase Babadag I a ete
eponyme 1 3 . fixee par A. Laszl6 1 8 partant d'une etude comparees du
Notons aussi une forme a part, gui n'a rien a materiei ceramique de Tămăoani et de Vînători . Cette
voir avec Ies "canons " typologiques du repertoire de la etude a mis en evidence l'absence a Tămăoani des
poterie Babadag I. I I s'agit des vases-sac de grande cercles concentriques avec des tangentes incisees, alors
taille, noirs ou bruns-cendres, la face lustree et decores que le motif est atteste a Vînători . Compte tenu de ce
en-dessous de la levre de simples bandes avec la que ces deux stations sont situees a une petite distance
surface de cassure triangulaire (fig. 41 1 - 6). l'une de l'autre, A. Laszlo ecarte la possibilite d'une
Si au point de vue de la pâte et du mode dont sont difference regionale, considerant le motif des cercles
lustrees Ies faces exterieures de ces vases on peut Ies avec tangentes de Vînători comme importe la du
attribuer a la phase B abadag I, sous le rapport de leur m i l ieu culturel voisin, Babadag I 1 9 ·
profil i l s appartiennent sans faute a une etape
Coslogeni. Nous sommes donc confrontes a une forme
1 4 M. Irimia, op. cit.
typique de poterie Coslogeni entree dans un processus
1 5 N. Harţuche, O. Silvestru, Considera(ii asupra cercetărilor
de hallstattisation. din aşezarea Babadag de la Siliştea-Naziru (jud. Brăila ), în
La presence de quelques vestiges Coslogeni Istros VI, 1 992, p. 1 7 - 24 şi 343 - 36 1
dans la station de Garvăn-Mlăj itul Florilor (Ies vases- 16 V. Sârbu, S. Pandrea, Siliştea Terasa jud. Brăila: aşezarea de
tip Babadag, rapport presente a la XXVIIe Session annuelle
de rapports Constanţa, 1 993.
1 3 S. Morintz, G. Jugănaru, Cetatea hal/stattiană de la Babadag 17 S. Morintz, op. cit, 1 987 p. 54.
jud. Tulcea, rapport presente a la XXVIIe session annuelle de 18 A. Laszlo, opcit, p . 70 - 7 1 .
raports Constanţa 1 993. 19 Ibidem, p. 7 1 .
B ien que Ies cercles concentriques avec des En ce qui nous concerne, nous penson qu'au stade
tangentes incisees soient consideres caracteristiques de actuel des recherches on ne dispose guere d'elements
la phase Babadag I, notons la presence de ce motif dans precis de differenciation du materiei ceramique type
quelques cas a Babadag 2o et Vînători 2 1 , une seule Tămăoani de celui appartenant a la phase Babadag I .
fois a Nicul iţel-Cornet 22 (dept de Tulcea), a S i liştea Le manque de donnees stratigraphiques de "jonction "
Nazîru 23 et BraÎ l iţa24 (dept de BraÎ la). Or, cec i pour ainsi dire Tămăoani-Babadag I , qu'on aurait du
n'empeche qu'il foit absolument defout aux autres constater dans la zone d'interference entre le sud de la
couches de la phase Babdag I, comme c'est le cas de Moldavie et le nord de la Dobroudja, incite a la
celles de Satu Nou-Valea lui Voicu 25 , Rasova-Malul prudence quant au rapport de succession Tămăoani
Roşu 26 , Hîrşova27 , Ghindăreşti 2 8 (dept de Constanţa), Babadag I .
Independenţa-Ghiolul Pietrei 29 , Beidaud 3° , Dealul Plus vraisemblable paraît la contemporaneite du
Tichi leşti 3 1 et Garvăn-Mlăj itul Florilor32 (dept de groupe Tămăoani avec la phase Babadag I, cette
Tulcea). II ne fout pas ecarter cependant la possibi lite derniere participant, aux cotes du groupe Holercani 33
qu'il s'agisse la seulement d'une lacune des fouilles, de Bessarabie, d'un grand ensemble de la ceramique
vu le foit que Ies fouilles d'envergure ont ete rares sur incisee, ou, comme de juste, existaient aussi des
Ies sites susmentionnes. manifestations typiquement regionales.
Ou en est-on donc avec ces stations ? A qui Ies
attribuer, au groupe Tămăoan i ou a la phase
Babadag I ?
20 S. Morintz. op. cit. fig. 71 1 , 1 2, 1 3 : 8/ 1 .

2 1 M . Brudiu. Contribuţii fa gene::.a Hallstattului în sud-esllll
României. în SCIV 32. 4. 1 98 1 . fig. 3/8: 4/3.6.
22 FI. Topoleanu. G. Jugănaru, Aşe::.area ha/l.1·tattiwul de la
Nicu/iţei-Comet (jud. Tulcea ). Raport preliminar. în Peuce
XI. 1 996. p. 223 - 229.
23 apud N . Harţuche. O. Silvestru. op. cit.. p. 22.
24 apud N . Harţuche. O. Silvestru. op. cit.
25 M. l ri mia. N. Conovici, Hallstatt::.eitliche Funde au.1· Satu Nou
Fullllplat::. " Valea lui Voicu ". Symposia Thracologia 9. 1 992.
p. 1 23 - 1 24: idem. Descoperiri lwllstattiene în dal'll geticii de
la Satu Nou (jud. Constanţa ). communication au Colloque sur
" Le premier âge du fer aux Bouches du Danube et dans Ies
zones circumpontiques" , Tulcea 1 993.
26 M. Irimia. op. cit.
27 S. Morintz. D. Şerbănescu. Cercetiiri arheologice la Hîrşol'll
şi în împrejurimi. în SCIV 25. 1 974, p. 47 - 69.
28 ibidem
29 V. Lungu. Siipiit11rile arheologice de salvare de la Ghio/11/
Pietrei comww /11depe11denfa (jud. Tulcea ). în Peuce X 1 99 1 .
p. 63 - 68 în voi. I şi 5 1 - 65 în voi. 2. 33 O. Leviţchi, La situation cu/ture/le et historique dans / 'espace
30 G. Simion, E. Lăzurcă, Aşe::.area lw/lstattianii de la Beidaud carpato-dnistrien i.1 / 'epoque du Hallstatt. Symposia
Tulcea, în Peuce VIII 1 987, p. 37 - 54. Thracologica 9, 1 993, p. 1 1 9 - 1 2 1 : idem. Contribuţii la
31 G. Si mion, Siipiiturile arheologice efectLtate în aşezarea rnnoaşterea coraporfllrilor cu/Iliri/or Noua şi a Hallstattu/11i
hallstattianii de la Tichileşti (jud. Tulcea }, rapport presente a canelat din spaţiul extracarpatic, dans Ies travaux d u
la XXV!e Session annuelle de rapports, Iaşi 1 992. Symposion international s u r " Le massi f thraco-c immerien.
32 G. Jugănaru. op. cit. Problemes actuels" Chişinău, 1 994. p. 12 - 1 4.
MANIFESTĂRI TIMPURII ALE PRIMEI EPOCI A FIERULUI ÎN DOBROGEA
(DESCOPERIRILE DE LA GARVĂN-MLĂJITUL FLORILOR JUD. TULCEA)
Gabriel Jugănaru
Prima fază a culturii Babadag - având ca arie de cunoaşte nici o aşezare Pre-Babadag de unde să
răspândire nord-estu l Munteniei, sudul Moldove i , provină date stratigrafice revelatoare, iar, pe de altă
centrul ş i nordul Dobrogei, a fost încadrată î n secolul parte, asemănarea până la identitate a materialului
XI î.Chr. 1 • ceramic de tip Pre-Babadag cu cel de tip Babadag I
Conturarea unor elemente considerate a fi poate conduce la nedorite confuzii.
anterioare culturii Babadag, şi anume aspectul Pre Î ntr-o proporţie redusă, au fost semnalate
Babadag (S ihleanu) 2 - în nord-estul Munteniei, precum materiale Coslogeni în aşezări Babadag I. Ne vom
şi grupul Tămăoani 3 - în sudul Moldovei, a făcut rezuma la câteva observaţii referitoare la asemenea
posibilă " mobilarea" secolului XII î.Chr. cazuri .
Pentru teritoriul Dobrogei - unde descoperiri le de Având în vedere descoperirile din aria grupului
tip Babadag I sunt mai numeroase, aceste elemente Tămăoani şi cele din aria fazei Babadag I - ş1, tn
sunt mai mult intuite, aşa încât ne punem de la bun special, descoperirile de la Garvăn-Mlăjitul Florilor
început întrebarea dacă ele au reprezentat cu adevărat Uud. Tulcea)4 , asupra căreia vom insista în cele ce
manifestări anterioare c ulturii Babadag, ori s-au urmează, vom încerca să anal izăm raportul Tămăoani
constituit în manifestări periferice ale acesteia. Babadag I.
Nu ne propunem să tratăm aici raporturile dintre
aspectul Pre-Babadag şi grupul Tămăoani - având în Aşezarea de la Garvăn - Mlăjitul Florilor este
vedere că în această problemă nu putem apela la date situată în colţul de nord-vest al Dobrogei, la circa 2,5
stratigrafice - ci, cel mult, la o analiză comparativă a km sud-est de cetatea Dinogetia, pe un promontoriu
materialului ceramic. stâncos, aplatizat, scăldat la vest şi sud de apele bălţii
De asemeni, nu vom insista asupra raporturilor Jijila.
Pre-Babadag-Babadag I, ţinând cont de faptul că nu se Primele cercetări au fost efectuate aici de membrii
colectivului şantierului arheologic Dinogetia, în anul
1 9565 .
S. Morintz. Quelques prob/eme.1· concernw11 la periode
Din 1 992 ICEM Tulcea - prin subsemnatu l ,
ancienne d11 Hal/stal/ a11 Blls Dwwbe i.1 /li /11miere des f<milles efectuează în aşezarea aparţinând culturii Babadag,
de Bablldag. în Dacia NS VIII. 1 964. p. 1 14 - 1 66: idem. cercetări sistematice.
Probleme lile Hallsta1111/11i timp11ri11 în ::.01w istm-ponticii în S ituaţia stratigrafică se prezintă astfel:
/11mi11a cercetiirilor de la Babadag. în Peuce l i . 1 97 1 . p. 24:
La baza aşezării se află un strat cu ceramică
idem. Noi date şi probleme p1fri11d perioadele lwllstallia11ii
timp11rie şi mijlocie în ::.ona i.1·tro-po11tinl ( Cercetiirile de la
incizată, tipică fazei Babadag I, în amestec cu ceramică
de factură Coslogeni dar şi cu ceramică Babadag 11 6 .
Stratul următor (cu I - 2 nivele) aparţine
Babadag ). în Thraco-Dacica VIII. 1 987. p. 52.
FI . Anastas i u. N . Harţ uche. Cercetiiri şi descoperiri
ceramicii imprimate specifice fazei Babadag l i .

2
arheologice în raio1111/ Bnlila, în Danubius I 1 967. p. 1 9 - 39:
N . Harţuche. Un 11011 aspect c11/t11ral de la sfârşit11/ epocii
bron::.11/11i la Dwulra de Jos. în Pontica 5. 1 972. p. 53 - 75: S.
Morintz. Co11tri/mfii arheologice la istoria tracilor timp11rii. 4 G . Jugfmaru. Aşe::.area hal/stallianii de la Gan·iin-Ml<(jit11/
voi. I. Ed. Academici RSR. Bucureşti. 1 978. p. 1 60. Florilor. raport prezentat Ia A XXVII-a Sesiune anuală de
3 B. Hănsel. Beitrage ::.11r regiona/en 111ul chronologischen rapoarte. Constanţa, 1 993.
Gliederung der ii/teren Hallstall::.eit an der Unteren Do11a11. 5 Ghc. Ştefan. I . Barnea. M . Chisvasi Comsa. B. Mitrea.
Bonn 1 976. p. 1 44 - 1 47 : A. Laszlo. Grup11/ Tiimiioani. Siipât11rile de la Garl'ân, în Materiale VI. 1 959 p. 646 - 648.
As11pra ori::.ont11/11i lwllstattian timp11ri11 rn ceramicii inci::.atii 6 Perforarea stratului de la baza aşezării de către numeroasele
din s11d11/ Moh/01·ei. în Memoria Antiquitatis XII - XIV. 1 986 amenajftri aparţinând fazei Babadag l i justifică prezenţa
p. 65 - 9 1 . ceramicii Babadag li alături de ceramica Babadag I .
Prima epocâ a fierului la Gurile Dwu1rii şi în wnele circ111npo11tice, Tulcea, 1993 . . . . . . . . . . . . . . . ... . ... . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. p. 103 - / JO
Pe alocuri a fost găsit şi un strat puţin 2. Cuţitul din bronz (fig. 417)
consistent cu ceramică aparţinând fazei a III-a a culturii A fost descoperit într-o groapă tronconică din
Babadag. secţiunea V în context cu fragmente ceramice de vase
Î n ansamblu stratul arheologic are o grosime ce sac decorate sub buză cu brâuri simple. Cuţitul aparţine
variază între 0,30 m, acolo unde factorii de eroziune au tipului cu lama triunghiulară uşor curbată în sus,
fost mai activi, şi I , I O m în zonele mai ferite ale încadrat într-o etapă cronologică largă, mai precis din
aşezării. Bronz D până în Ha B 1 ' ' .
Î n continuare vom trece în revistă materialul Cu vârfu l rupt în vechime, cuţitul -brici are
arheologic descoperit în campania din 1 992 în stratul următoarele dimensiuni: lungimea totală - 7 cm,
de la baza aşezări i. lungimea limbii mânerului - 2,5 cm, lungimea lamei -
Ne vom referi la o groapă ce conţinea un schelet 4,5 cm, lăţimea maximă a lamei - 1 ,5 cm, lăţimea
uman în poziţie chircită, la un cuţit din bronz şi la minimă a lamei - 1 ,2 cm. Nu cunoaştem analogii în
bogatul material ceramic descoperit atât în strat cât şi descoperiri aparţinând culturii Babadag. O piesă relativ
în câteva complexe (bordeie, gropi tronconice sau asemănătoare a fost descoperită în aşezarea Coslogeni
cil indrice). târzie de la Radovanu Uud. Ilfov ) I 2 .
I. Groapa cu scheletul uman (fig. I ) 3. Materialul ceramic

Î n secţiunea I a fost descoperită o groapă Poate fi împărţit în două categori i : ceramica
aproximativ patrulateră, cu colţurile rotunjite, având grosieră (vase sac - unele decorate cu brâuri alveolate)
laturile de 0,70/0,75 m. Groapa, săpată în stânca şi ceramica fi nă (ceşti cu una sau două torţi
nativă, avea mai mult forma unei alveolări. Î n profilul supraînălţate, vase bitronconice, vase sac, străchini
secţiunii se putea distinge clar cum groapa a fost săpată tronconice cu buza trasă spre interior).
din stratu l de la baza aşezări i. Scheletul, aflat în poziţie Se remarcă în mod deosebit ceştile cu una sau
chircită, cu mâinile aduse în faţa bărbiei, era aşezat pe două torţi supraînălţate (fig. 2/ I - 9), negre, cenuşii sau
partea dreaptă, orientat nord-sud. maroni i , majoritatea cu suprafaţa bine lustru ită,
Două situaţii asemănătoare au fost descoperite la decorate cu o bogată gamă de motivă incizate, ca: serii
Rasova-Malul Roşu, ele fi ind încadrate de M. lrimia în de triunghiuri haşurate, serii de împunsături şi linii
categoria mormintelor7 . paralele, ghirlande, grupuri de l i n i i scurte oblice
Î nclinăm să atribuim descoperirii de la Garvăn dispuse în V - toate acestea în diverse combinaţii.
Mlăjitul Florilor un caracter ritual - în sprijinul acestei Din punct de vedere al profilului aceste ceşti pot fi
ipoteze venind descoperirea de la Babadag 8 - unde într împărţite în două categorii : a) ceşti cu umărul puternic
a groapă tronconică se aflau trei schelete umane în profi lat, fundul în formă de umbo; b) ceşti globulare cu
poziţie chircită, suprapuse. fundul în umbo sau plat.
Dacă ne referim strict la poziţia scheletului, fără a Vasele bitronconice (fig. 3/ 1 - 6) cu gâtul
ţine cont de contextul descoperiri i, atunci, pe de o prelung şi mijlocul mai mult sau mai puţin arcuit, au
parte, constatăm că există numeroase analogii în culoarea neagră sau maronie, suprafaţa fiind bine
mediul Noua-Coslogeni 9 , iar pe de altă parte, în lustruită. Sunt decorate cu motive incizate, ca: benzi de
necropola de aparţinând fazei B abadag I I I de la linii paralele ce încadrează serii de linii scurte oblice,
Stoicani 10 Uud. Galaţi). serii de împunsături ce încadrează incizii în formă de
scară.
7 M. Irimia, Cercetările arheoloRice de la Rasom-Malul Roşu.
Raport preliminar ( Cu priFire specia Id asupra Hallsta11ului în Noi cercetâri arheoloRice la S10icani (jud. Gala(i ) . în SCJV
DobroRea ) . în Pontica 7, 1 974. p. 1 24 - 1 25, fig. 3, 4. 25. 1 974 p. 7 1 - 97.
8 Informaţi i oferite cu amabilitate de dr. Sebastian Morintz. 1 1 M . P. Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Ed.
9 S. Morintz, op. cit, 1 978, p. 1 48 - 1 49. 1 54. Academiei RSR, Bucureşti, 1 977, p. 73 şi pi. 731 1 2, 1 4, 1 5 , p.
I O M.P. Dîmboviţa, Cimitirul lwllstattian de la Stoicani, în 1 35 - 1 36 şi pi. 328/4. 5.
Materiale I , 1 953, p. 1 57 - 2 1 1 ; M.P. Dîmboviţa, Dinu Marin, 12 S. Morintz, op. cit. p. 1 46, fig. 86/2.
GABRIEL JUGĂNARU Manifestări timpurii ale primei epoci a fierului În Dobrogea - Garvăn-Mlăjitul Florilor, jud. Tulcea
- I 05
Străchinile tronconice (fig. 317 - I O) cu buza stratigrafică a materialelor Coslogeni de cele Babadag
trasă spre interior şi fundul plat, negre, maronii sau I, astfel încât enunţăm posibilitatea unui contact direct
cenuşii, bine lustruite, sunt decorate de obicei cu Coslogeni-Babadag I - deci o parţială contempora
caneluri oblice mai late sau mai înguste, dispuse sub neitate a celor două culturi, sau, pe de altă parte, putem
buză. Nu lipsesc străchinile decorate pe interior cu serii considera prezenţa materialelor Coslogeni în straturi
de ghirlande incizate. Babadag I drept o preluare - " moştenire" din fondul
Nu insistăm în privinţa analogiilor la formele local nehallstattian.
ceramice descrise mai sus, ele regăsindu-se până la Revenind la decorul cu motive incizate al
identitate sau în variante în majoritatea aşezărilor ceramicii din primul strat al aşezării de la Garvăn
Babadag I. Mlăjitul Florilor, constatăm că din repertoriu l acestor
O formă unicat deocamdată la Garvăn-Mlăjitul ornamente lipseşte tocmai ornamentul considerat
Florilor o constituie un pahar cu pereţii drepţi şi fundul definitoriu fazei B abadag 1 1 7 , şi anume cercurile
plat decorat la bază cu o serie de "brăduţi " incizaţi (fig. concentrice cu tangente incizate, în acest fel fiind
21 I O). Î n mediul cultural B abadag cunoaştem o singură deschisă posibilitatea atribuirii întregului strat unei
analogie - în aşezarea de la Babadag 1 3 . etape anterioare fazei Babadag I, mai precis grupului
O formă ceramică aparte, ieşită din "canoa Tămăoani.
nele" tipologice ale repertoriului ceramic aparţi nând Ca o paranteză, menţionăm că limita dintre grupul
fazei Babadag I, o constituie vasele sac de mari Tămăoani şi faza Babadag I a fost stabilită de A.
dimesniuni, negre sau maroniu-cenuşii, cu suprafaţa Laszl6 1 8 pe baza analizei comparative a materialului
lustruită, decorate sub buză cu brâuri simple ce au ceramic de la Tămăoani şi Vânători, constatându-se
secţiunea triunghiulară (fig. 4/ 1 - 6). lipsa la Tămăoani şi prezenţa la Vânători a cercurilor
Dacă din punctul de vedere al pastei, al modului concentrice cu tangente incizate.
de lustruire a suprafeţei exterioare, aceste vase pot fi Cum cele două aşezări se află la mică distanţă una
încadrate în faza Babadag I , din punct de vedere al faţă de cealaltă, A. Laszlo exclude posibil itatea unei
prfilului ele aparţin negreşit unei etape Coslogeni. deosebiri regionale, considerând că cercurile cu
Avem deci de a face cu o formă tipică ceramică tipică tangente de la Vînători reprezintă motive ornamentale
culturii Coslogeni aflată însă într-un proces de importate din mediul vecin Babadag I 1 9 .
hallstattizare. Deşi cercurile concentrice cu tangente incizate
Prezenţa unor materiale Coslogeni în aşezarea sunt considerate definitorii pentru faza Babadag I ,
de la Garvăn-Mlăjitul Florilor (vasele sac, cuţitul de remarcăm că acest motiv ornamental a fost semnalat în
bronz, eventual groapa cu scheletul chircit), ca şi în câteva cazuri la Babadag 20 şi Vînători 2 1 şi în câte un
aşezările cu nivele Babadag I de la Rasova-Malul caz la Nicul iţel-Cornet 22 (jud. Tulcea), S i l iştea
Roşu 1 4 , (jud. Constanţa), Siliştea-Nazîru i 5 şi Siliştea Nazîru 2 3 şi Brăiliţa24 (jud. Brăila). Î n celelalte aşezări
Terasa 1 6 (jud. Brăila) - pentru a da numai câteva cu straturi aparţinând fazei Babadag I - cum ar fi cele
exemple, ne îndeamnă la câteva observaţii. de la Satu-Nou-Valea l u i Voicu 25 , Rasova-Mal u l
Nu s-a putut efectua în niai un r:: az o separaţie
1 7 S. Morintz, op. cit., 1 987 p. 54.
18 A. Liszl6, op. cit., p. 70 - 7 1 .
1 3 S. Morintz, G. Jugănaru, Cetatea hallstat1ia11â de la Babadag, 19 ibidem, p. 7 1 .
jud. Tulcea, raport prezentat la A XXVII-a Sesiune anuală de 20 S . Morintz, op. cit., fig. 71 1 , 1 2, 1 3 ; 8/ 1 .
rapoarte Constanţa 1 993. 21 M . Brudiu, Conlribufii la geneza Hal/stat/ului în sud-estul
1 4 M . Irimia, op. cil. României, în SCIV 32, 4. 1 98 1 , fig. 3/8; 4/3, 6.
1 5 N. Harţuche, O. Silvestru, Co11siderafii asupra cercetârilor 22 FI. Topoleanu, G. Jugănaru, Aşe::.area hallstatlianâ de la
din aşez.a rea Babadag de la Siliştea Na::.îru (jud. Brâila ), în Niculifel-Comel (jud. Tulcea ) . Raport preliminar, în Peuce
Istros VI, 1 992, p. 1 7 - 24 şi 343 - 36 1 . XI, 1 995, p. 203 - 229.
16 V. Sîrbu, S. Pandrea, Siliştea Terasa, jud. Brâila; aşe::.are de 23 apud N. Harţuche, O. Silvestru, op. cit., p . 22 .
tip Babadag, raport prezentat la A XXVII-a Sesiune anuală de 24 apud N. Harţuche, O. Silvestru, op. cit.
rapoarte, Constanţa, 1 993. 25 M. Irimia, N. Conovici, Hallstatl::,eitliche Funde aus Satu Nou
1 06 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice''. Tulcea, 1993
Roşu 26 , Hîrşova 27 , Ghindăreşti 28 (din jud. Constanţa), materialului ceramic de tip Tămăoani faţă de cel
Independenţa-Ghiolul Pietrei 29 , Be idaud -1° , Dealul aparţinînd fazei Babadag I .
Tichi leşti 3 1 şi Garvăn-Mlăjitul Flori lor32 (din jud. Lipsa unor date stratigrafice d e "joncţiune"
Tulcea), acest ornament lipseşte cu desăvârşire. Tămăoani-Babadag I - care ar fi trebuit constatate în
Nu excludem posibilitatea ca acest rezultat să re zona de interferenţă din sudul Moldovei şi nordul
prezinte o lacună a cercetărilor - ţinînd cont de faptul Dobrogei - ne îndeamnă la prudenţă în ceea ce priveşte
că în puţine aşezări din cele amintite mai sus au fost raportul de succesiune Tămăoani-Babadag
efectuate cercetări de amploare. Mai plauzibilă pare a fi contemporaneitatea gru
Cum rămâne deci cu aceste aşezări? Aparţin ele pului Tămăoani şi a fazei Babadag I - acestea făcând
grupului Tămăoani sau fazei Babadag I? parte, alături de grupul Holercani 3 \ din Basarabia,
Iată de ce considerăm că în stadiul actual al dintr-un mare complex al ceramicii incizate, în care, în
cercetări lor nu există criterii precise de diferenţiere a mod firesc au existat manifestări specifice, regionale.
Fundplat: " Valea lui Voicu ", în Sympozia Thracologica 9.

1 992. p. 1 23 - 1 24: idem. Descoperiri lwllstafliene în dam
getica de la Smu Nou (jud. Constanţa ). comun icare prezentată
la Colocviul " Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în
zonele circumpontice" Tulcea 1 993.
26 M . Irimia. op. cit.
27 S. Morintz. D. Şerbănescu. Cercetâri arheologice la Hîrşo\'(/
şi în împrejurimi, în SCIV 25, 1 974, p. 47 - 69.
28 ibidem
29 V . Lungu. Sâpdt11ri/e arheologice de salmre de la Ghiolul
Pietrei cmnww /11dependen(a (jud. Tulcea ). în Peuce X 1 99 1 .
p. 63 - 68 în voi. 1 şi 5 1 - 65 în voi. 2. 33 O. Levitkii. La situation cu/ture/le el historique dans lespace
30 G. Simion. E. Lăzurcă. Aşe:area lw/lstaltiand de la Beidaud carpato-d11istrie11 a / 'epoque du Hallstafl, în Symposi a
Tu/cea. în Peuce VIII 1 987, p. 37 - 54. Thracologica 9, 1 993, p. 1 1 9 - 1 2 1 : idem, Comrihuţii la
31 G . S i m ion, Sâpâturi/e arheologice efectuate în aşe:area cwwaşterea coraporturi/or culturilor Noua şi a Ha/lstaflului
lw/l.1·1aflianâ de la Tichileşti (jud. Tulcea ). raport prezentat la canelat din spaţiul extracarpatic. in lucrările Si mposionului
A XXVI-a Sesiune anuală de rapoarte, laşi 1 992. i nternaţional " Masivul traco-cimerian. Probleme actuale " ,
32 G. Jug[maru, op. cit. Chişinău 1 994, p . 1 2 - 1 4 .
GABRIEL JUGĂNARU - Manifestări timpurii ale primei epoci a fierului în Dobrogea - Garvăn-Mlăjitul Florilor, jud. Tulcea 1 07
A
\.
'\
Fig. I . Groapa cu schelet uman - secţi unea I .

Fig. I . La fosse a squelette humain - section I.
1 08 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi În zonele circumpontice", Tulcea, 1993
O 2 4 cm
5
6
� 11 10
8
Fig. 2. I - 9 - Ceşti ; I O - Pahar.

Fig. 2. I - 9 - Tasses; JO - Timbale.
GABRIEL JUGĂNARU - Manifestări timpurii ale primei epoci a fierului în Dobrogea - Garvăn-Mlăjitul Florilor, jud. Tulcea 1 09
o 3 6 cm 2
5
6
8 o 2
Fig. 3. I - 6 - Fragmente de vase bitronconice; 7 - 10 - Fragmente de ceşti.

Fig. 3. I - 6 - Fragments de vases bitronconiques; 7 - JO - Fragments d 'ecuelles.
, -- - --· - - � - - ,___--=-
� -_. ---
- - -----
4-- 2
, - - - - - - - - -
3
, .
: :.•,lj
,
.
I 4
:·
;
- - - -· -
..· .
,„ ::x1t1.'
�
:J,
- .-. -. .. „- ·.„,
�.-:;;
·.:
- - -
·
.„· „
o 2
•
4 cm ..
. .•·
. .
..
. „
1- - - - - -
„
• t .
:
. •.
.. „ . '
. . '
'
..
. . ..
..
5
.
5
o
. .
' .
. '
. .
·l
6 - -
Fig. 4. I - 6 - Fragmente de vase-sac; 7 - Cuţit de bronz.

Fig. 4. I - 6 - Fragments de vases-sac; 7 - Couteau en bronze.
A HALLSTATTIAN RITUAL PIT
DISCOVERED AT RĂCĂTĂU, BACĂU COUNTY
Viorel Căpitanu
The archaeological researches undertaken in the examples being more than enough to be enumerated.
last few years in the settlement at Răcătău brought to S ubsequently, we discovered other pieces belonging to
I ight new and important archaeological vestiges the same epoch.
belonging to the Early Hallstatt. The last findings In the campaign of excavations during 1 988 -
confirm what we emphasized in 1 968, when we began 1 989, in the sections 30A and 30B we found other
the research in this important settlement, where three materials belonging to the Early Hallstatt. We must
historical ages are attested: the Bronze Age - Monteoru emphasize the square C 36 of the section S 30A,
Culture, Phases I C2 and I C3, the first epoch of the overtaken at - 1 .40 m depth, with a diameter of 1 .50 m,
Iron Age - Hallstatt and the Daco-Dacian epoch. We and as deep as 0.50 m. It had a perfectly rounded
stressed at that time that the Hallstattian level was shape, and we found here cups with over-raised ears
represented by several ceramics fragments of bi (two of them having the ears deteriorated and lost from
truncated cone shaped vases, dishes, cups, clearly the ancient time ), a fragmentary bi-truncated cone
different from the Monteoru vases 1 • shaped vase with a profiled rim, the upper part of a
According as the excavations of the acropolis dish, decorated with oblique grooves along the whole
were extended, in four sections from the 24 researched nm.
between 1 968 - 1 982 we overtook doubtless traces of Other ceramics fragments were also found both at
living and ceramics specific to the Early Hallstatt. We the surface and on the bottom of the pit, as well as
found more significant the pottery discovered in S 1 7 - some animal bones (sheeps, goats).
1 975, where we brought to I ight a surface dwelling at a The entire or fragmentary vases are made of a fine
depth of - 1 .80 m in the northern part of the acropolis. yellow-brown clay with shiny aspect.
This dwelling covered the squares 3 and 4. Ceramics The fragments of the large vases are of brown
typical for the Early Hallstatt were discovered within bl ack or yellow-brown colours and have conic
this place. Among them we can remark a spherical prominences with flatted basis.
shaped vase, with a height of 24.0 mm, diameter of the At a perfunctory analysis, the four cups with over
aperture of 1 27 mm, diameter of the basis of 80 mm, raised ears seem to be identical, but if they are more
with a profiled and slightly widened out rim, a slightly thoroughly studied some differences can be remarked.
deepened bottom and decorated on the shoulder with
four con ica! shaped prominences having flattened Cup n. I (inv. 3 1 .549). The over-raised ears are
basis. disposed in a narrow angle. The aperture is large and the
The vase is adorned with an ornamentation rim is straight and sl ightly thickened. The basi s is arched
consisting of zigzagged linear strips on two registers and sl ightly hollowed out in an umbo shape. On the
and bordered by groups of two lines each one, shoulder a profi led l i ne on the direction of the two
similarly made. prominences can be remarked. The clay is fine, of brown
The vase is decorated by stamping 1 and finds its colour and has a shiny aspect. Both at the exterior and at
analogies at Stoicani 3 , Pocreaca and Cozia4 , Brad \ the interior the clay has brown-gray and yellow shades, due
Babadag6 , Insula Banului 7 , Psenicevo-Bulgaria 8 , these to the burning.
D i mensions: height = 1 24 mm: di ameter of the
V. G1pitanu, V. Ursachi, in Carpica l i , 1 969, p. 95. aperture 1 22 mm; diameter of the basis 60 mm.
2
= =
1 V. G1pitanu. in Carpica XIV. 1 982, p. 5 1 - 56. Cup n. (fig. 2/2). Thi s piece is almost identica( to the
3 M. Petrescu-Dîmboviţa, Materiale I. 1 953. p. 1 3 - 1 55 and
first one, the ears are disposed in a narrow angle and the
1 57 - 2 1 1 .
saddle sl ightly drawn to the inside. The aperture is large
4 A. Lisz16. în Arheologia Moldovei, 1 972, p. 202 - 222.
5 V. Ursachi . în Carpica I . 1 968. p. 1 7. 1 76. and the rim is straight and also drawn to the inside. The cup
6 S. Morintz. in Dacia. N.S .. 8. 1 964. p. I O I 1 1 8.
-
7 S. Morintz. P. Roman. in SCI V 20, 1 969. p. 393 - 422. 8 M. Cicicova. Thracica I. 1 972, p. 79 - 1 00.
Prima epou1 a }ierului la Gurile Dull(/rii şi în ::.<mele circ11111po11tice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . . . . . . „.„„ ... „ . . . . . „ „ . „ ... „ „ . „ „ . . p. 1 1 1 - 1 1 2
1 12 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi in zonele circumpontice", Tulcea, 1993
is ornamented with grooved oblique lines, interrupted by Besides the two pits w ith Hallstatt pottery
two prominences notched and placed on the two sides of discovered in the section 30 A, we found other
the vase. Thc clay is fine, yellow and partially brown-gray ceramics fragments in the section 30 B. We are faced
on the body and around the ears, perhaps due to the here with ceramics belonging to two types of dishes,
unhomogeneous burning. made of fine clay with brick-coloured shiny aspect,
Dimensions: height = I 1 6 mm; d iameter of the having gray shades. One of these pieces has a curved
aperture = 1 1 6 mm; diameter of the basi s = 60 mm. rim to the inside, with an obvious intention of facing.
3
The fragment belonging to the big dish has under the
Cup 11 . (inv. 3 1 .5 5 1 ; fig. 2/3 ). This piece has over
rim a round perforation.
raised ears in an angle, large aperture, straight ri m,
Other ceramics fragments were discovered in the
truncated cone shaped body and flatted bottom. On the
bed of earth and these ones belong to big truncated
shou lder the cup is decorated with fine grooves disposed in
shaped vases or to dishes, plates, bowls, etc. The
an oblique position. Simi larly to the other pieces, on the
dishes have slightly thickened rims, curved to the
two sides of the cup there are brought out into bold relief
inside. The large vases of jug type have big conic
prominences. The grooved decoration is continued on the
prominences, with tlatted basis, which are the starting
ear and consists of eight rows i n horizontal position. The
point for lines drawn around the whole maximum
clay is fine and has yellow-brown colour.
roundness of vase.
D i mensions: height = 1 07 m m ; d iameter of the
In the pit n. 8, alsa discovered in the section 30 B ,
aperture = 1 25 mm.
besides fragmentary pottery we found the bottoms of
Cup 1 1 . 4 (inv. 3 1 .552; fig. 2/4) two large truncated shaped vases, having different
The ears are over-raised, sl ightly arched. The body has sizes. The first one, with a diameter of the basis of
a truncated cone shape. the rim is straight and the basis is 1 20 mm, is made of black clay, with shiny aspect. The
sl ightly archcd and hollowed out. The decoration consists second vase has a smaller basis, with a diameter of
of grooved paral lel oblique l ines. interrupted by a about I 00 mm.
prom inence at the middle part. Thc clay is fine. shiny. Resuming the discussion about the faur cups with
brown colourcd with brown-gray shades. over-raised ears discovered in the pit 36, we must
Dimcnsion s : height = 9 1 mm; diameter of thc apcrture stress that besides the fragments belonging to big
= 1 00 mm. vases, middle ones and vases for provision, along with
the bones which we suppose are rests of the offerings,
Beside the whole vases and those which can be we discovered a large quantity of ashes and rests of the
completed, we alsa discovered some fragments from hearth, coals, burnt earth, which perhaps belonged to a
the large vases for provision. As we have shown ritual pit. We presume that these cups originate from
above, these vases were made of fine shiny clay, of the culture Noua, w ith analogies at Văleni 9 ,
brown colour with brown-gray shades. Cernavoda 1 0 , Cozia group 1 1 , Babadag 1 2 , Botoşana 1 - \
A large quantity of ceramics appeared in the pit n. Remetea l 4 , Susani 1 5 , SahuI ' 6 , and especially in the
42. There were severa! types of vases, including a necropolis at Sboryanovo (Bulgaria) 1 7 , where the cups
fragmentary piece decorated with concentric circles are identica! with those discovered in the ritual pit at
framed by groups of alveoli vertically incised. This Răcătău and which are dated in the Xth - IXth
fragmentary vase, with a middle size, has at the upper centuries BC.
part two prominences with tlatted basis. The clay is
fine, black, with shiny aspect. 9 B. Hănsel, Beitragc ... I li, Bonn. 1 976. p i . 7/5. 1 7.
lhidem, pi. 1 6/ I - 4.
-
There are other five fragments of a truncated cane 10

shaped vase, ornamented with concentric circles 11 lhidem, pi. 54/9.
12 S. Morintz. P. Roman. op. cit . fig. 1 4/ 1 .
D B . Hănsel. op. cit . p i . 54/9.
framed by deepened into the clay before the burning. .
1 4 FI . Mcdelcţ. Thraco-Dacica. T. X I I . I 2, 1 99 1 , p. 63 - 83.

.
We alsa mention other ceramics fragments which

I S lhidem. p. 80. nota 1 1 4.
-
are different from the rest of the findings, these ones

being made of a fine clay, yellow coloured at the 1 6 M . Cicicova. Arhcologhia. 4. 1 968. p. 2 1 .
outside and brown-gray at the inside. 1 7 Totko Stoyanov. în Helis. l i . Sofia. 1 992, p. 93 - 1 26.
O GROAPĂ RITUALĂ HALLSTATIIANĂ DESCOPERITĂ LA
RĂCĂTĂU, JUDEŢUL BACĂU
Viorel Căpitanu
Cercetările arheologice întreprinse în ultimi ani în ne oprim doar la câteva exemple.

aşezarea de la Răcătău au dat la i veală noi şi Au urmat apoi şi alte descoperiri la Răcătău
importante vestigii arheologice aparţinând Hallsttatului aparţinând acestei epoci .
timpuriu. Ultimile descoperiri confirmă afirmaţiile Î n campania de săpături d i n ani i 1 988 - 1 989, în S
noastre din anul 1 986 când am început cercetările în XXXA şi S XXXB au fost descoperite mai multe
această importantă aşezare reprezentată prin trei epoci materiale aparţinând Hallstattu lui t impuriu. Se
istorice: epoca bronzu lui - Cultura Monteoru, fazele detaşează însă G. 3 6 din S XXXA, surprinsă la
I C 2 şi I C3, prima epocă a fierului - Hallstatt şi epoca adâncimea de - 1 ,40 m cu D = 1 ,50 m şi adâncimea de
geto-dacică. N i velul hall stattian , precizam noi la -0,50 m , de formă perfect rotundă, în care s-au
vremea aceea, era reprezentat prin câteva fragmente descoperit mai multe ceşti de tipul cu torţile
ceramice de la vase bitronconice, străchini, căn i , care supraînălţate, din care două cu torţile deteriorate şi
se deosebeau net de vasele monteorene 1 • pierdute din antichitate; un vas bitronconic în stare
P e măsură c e a u fost extinse săpăturile pe fragmentară cu buza distinctă; partea superioară de la
acropolă, din cele 24 de secţiuni cercetate între anii un castron decorat cu caneluri în poziţie oblică, pe
1 968 - 1 982, în patru secţiuni au fost surprinse urme toată lungimea buzei.
certe de locuire şi ceramică specifică Hallstattului Alte fragmente ceramice au mai fost descoperite
timpuriu. Mai semnificativă ni s-a părut ceramica din atât la suprafaţă cât şi pe fundul gropi, împreună cu
S 1 71 1 975, în care a fost descoperită o locuinţă de câteva oase de animale de la ovi-caprine.
suprafaţă la - 1 ,80 m adâncime, în partea de nord a Vasele întregi sau fragmentare sunt confecţionate
acropolei. Locuinţa de suprafaţă acoperea carourile 3 şi dintr-o pastă fină de culoare gălbuie, maronie cu aspect
4. Au fost descoperite în această locuinţă materiale lucios.
ceramice t ipice patru Hallstattul t i mpuriu. Î ntre Fragmentele de la vasele mari sunt de culoare
materialele descoperite se remarcă un vas de formă brun-negricioasă dar şi gălbuie-maronie şi prezi ntă
sferoidală cu Î = 2,40 mm, D = 1 27 mm, Db = 80 mm, proemineneţe conice cu baza aplatisată.
buza distinsă şi uşor evazată, fundul adâncit. Vasul Cele patru ceşti, de tipul cu torţile supraînălaţate,
este la nivelul umărului cu patru proem inenţe conice la prima vedere par a fi identice, dar studiate cu atenţie
cu baza aplatizată. prezintă câteva particularităţi .
Vasul este împodobit cu ornamente real izate în
tehnica imprimării din benzi liniare în zig-zag pe două Ceaşca nr. I . inv. 3 1 549 fig. 2/ 1 , este de tipul c u torţile
supraînălţate în unghi ascuţit. Gura largă şi buza dreaptă
registre, încadrate de grupuri de câte două linii în
uşor îngroşată. Baza arcuită şi uşor scobită în formă de
aceeaşi tehnică.
umbo.
Vasul este decorat în tehnica imprimării 2 şi La nivelul umărului se observă o linie profilată pe
găseşte analogii la Stoicani -' , Pocreaca şi Cozia4 , Brad 5 direcţia celor două proeminenţe. Pastă fină de culoare
Babadag6 , Insula Banului 7 , Psenicevo8 - Bulgaria, ca să maronie cu aspect lucios. Atât la exterior cît şi în interior
pasta prezintă nuanţe brun-cenuşii şi gălbui care se datoresc
procesului de ardere. Dimensiuni: I 1 24 mm; Dg. 1 22 mm;
V. Căpitanu şi V. Ursach i. în Carpica. II. 1 969. p. 95.
Db. 60 mm.
2 V. Gtpitanu, în Carpica. XIV. 1 982, p. 5 1 - 56.
J M . Petrescu Dâmboviţa. Materiale I, 1 953. p. 1 3 - 1 55 şi 1 57
Ceaşca nr. 2. fig. 2/2
- 21 1.
Aproape identică cu pri mul exemplar, torţile
4 A. Laszlo, în Arheologia Moldovei, 1 972, p. 202 - 222.
supraînălţate în unghi ascuţit, dar cu şeaua uşor trasă spre
5 V. Ursachi, în Carpica, I, 1 968. p. 1 7, 1 76.
6 S. Morintz, în Dacia. N. S. 8. 1 964. p. 1 O 1 - 1 1 8.
7 S. Morintz şi P. Roman. în SCIV , 20. 1 969. p. 393 - 422. 8 M. Cicicova, Thracica. I, 1 972. p. 70 - 1 00.
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în wnele cirrnmpontice, Tulcea, 1 993 „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. p. I 13 - 1 1 7
interior. Gura largă. buza dreaptă şi trasă spre interior. La face cu ceramică de la două tipuri de castroane dintr-o
nivelul umărului ceaşca este ornamentată cu linii canelate în pastă fină de aspect lucios de culoare cărămizie cu
poziţie oblică întrerupte de două proemi nenţe crestate la nuanţe cenuşi i. La un exemplar buza este trasă spre
mijloc şi plasate de o parte şi de alta a vasului. Pastă fină de
interior cu tendinţa de faţetare. Fragmentul ceramic de
culoare gălbuie şi parţial brun-cenuşie pe corp şi în zona
la castronul mare prezintă mai jos de buză o perforaţie
Dimensiun i : Î 1 1 6 mm: Dg. 1 1 6; Db. 60 mm.
!orţilor, probabi l de la arderea care s-a făcut neun iform.
rotundă.
Alte fragmente ceramice au fost descoperite în
Ce;1.5ca nr. 3 inv. 3 1 55 1 (fig. 2/3 ) plin strat şi ele provin de la vase mari de formă
De tipul cu torţile supraînălţate în unghi cu gura largf1, bitronconică sau de la străchini, farfurii, castroane etc.
buza dreaptă corpul tronconic, fundul aplatizat.
Străchinile au buza uşor îngroşată şi trasă spre interior.
La nivelul umărului ceaşca este decorată cu caneluri
La vasele mari din categoria chiupuri se întâlnesc
fine în poziţie oblică. Ca şi la celelalte exemplare. de o parte
şi de alta a cupei se află câte o proeminenţă în relief. Decoru l proeminenţe mari , conice cu baza aplatizată, de unde
canelat urcă şi pc toartă şi este grupat pe 8 rânduri în poziţie pleacă o linie profilată pe toată rotunj imea maximă a
orizontală. Pastă fi nă de culoare găl buie-maron ie. vasului.
Dimensi uni : I 1 07 mm: Dg. 1 25 mm. Î n groapa nr. 8 tot din S XXXB pe lângă mu ltă
ceramică fragmentară au apărut şi fundurile de la două
Ceaşca nr. 4 inv. 3 1 55 2 (fig. 2/4)
vase mari bitronconice de dimensiuni diferite.
Torţi supraînălţate, uşor arcuite. Corpul troncon ic,
Primul vas cu diametrul de 1 20 mm la bază este
buza dreaptă, iar baza uşor arcuită şi scobitft. Decor canelat
cu linii oblice şi paralele întrerupte la mijloc de câte o realizat dintr-o ceramică de cu loare neagră cu luciu, iar
proem inenţă. Pastă fină de aspect lucios de culoare maronie al doi lea vas are baza ceva mai mică de cca. 1 00 mm.
cu nuanţe brun-cenuşii. Dimensiuni: I 9 1 m m ; Dg I 00 mm. Revenind la cele 4 ceşti cu torţile supraînălţate
din groapa 36, precizăm că alături de fragmente de la
Alături de vasele întregi sau întregibile, în groapă vase mari, mijlocii şi de provizii, împreună cu oasele
au mai fost descoperite câteva fragmente de la vasele rămase presupunem de la ofrande, a fost descoperită şi
mai mari, de provizii, aşa cum arătam mai sus dintr-o o mare cantitate de cenuşă si resturi de vatră. cărbuni.
pastă fină de aspect lucios de culoare maronie cu pământ ars. care au aparţinut. în mod ipotetic. unei
nuanţe brun-cenuşi i. gropi rituale.
În groapa nr. 42 a apărut o cantitate mare de Oprindu-ne la cele patru ceşti , cu torţ i le
ceramică de la mai multe tipuri de vase, din care un supraînălţate presupunem că ele 1ş1 au originea în
exemplar în stare fragmentară decorat cu cercuri cultura Noua, cu analogii Ia: Văleni 9 , Cernavodă 1 0 ,
concentrice, încadrate de grupuri de alveole incizate în grupul Cozia 1 1 , Babadag 1 2 , Botoşana 1 -' , Remetea 1 4,
poziţie verticală. Susani 1 5 , SahuJ I 6 şi mai ales în necropola de la
Vasul acesta în stare fragmentară, de format Sboryanovo 1 7 - Bulgaria. în care ceştile sunt identice
m ijloci u prezi ntă la partea superioară şi două cu cele descoperite în groapa rituală de la Răcătău, şi
proeminenţe con ice cu baza aplatizată. Pastă fi nă care se datează în secolele X - IX î.Ch.
negricioasă de aspect lucios.
Alte cinci fragmente provin de la un vas cu corpul
tronconic. ornamentat ca şi în primul caz cu cercuri
concentrice încadrate de benzi de linii adâncite în pasta
crudă a vasului, înainte de ardere. 9 B. Hănsel. Bcitragc . . . I - II. Bonn. 1 976, p. 7/5. 1 7 .
Mai menţionăm şi alte fragmente ceramice care se Io Ibidem. p i . 1 6/ I - 4.
deosebesc de restul descoperiri lor, acestea fi ind 11 Ibidem, p i . 54/9.
12 S. Morintz. P. Roman. op. cir . fig. 1 4/ I .
B . Hiinsel. op. cir., pi. 54/9.
realizate dintr-o pastă fină de culoare gălbuie la .
13
FI . Medele\. Thraco - Dacica. T. XI I. I - 2. 1 9 9 1 . p. 63 - 83.
exterior şi brun-cenuşie spre pereţii interiori.
14
Ibidem, p. 80. nota I 14
Î n afară de cele două gropi cu ceram ică
15
hallstattiană din S XXXA, se cunosc şi alte fragmente 16 M . Cicicova. Arhcologhia. 4. 1 968. p. 2 1 .
ceramice, dar de data aceasta din S XXXB . Avem de-a 17 Totko Stoyanov. în Helis. l i . Sofia. 1 992. p. 93 - 1 26.
VIOREL CAPITANU O groapă rituală hallstattiană descoperită la Răcătău, jud. Bacău
- 1 15
1 3
Fig. 1 . Răcătău. 1 4 Ceşti din groapa rituală nr. 36.

Cups from the ritual pit n. 36.
- -
Fig. 1. Răcătău. I - 4 -
. . ·�� ·.:..: ;,: ·,

.... ,-: : 1.„-:.�1.;:.,
�
. ; .• •.:,,:„ ,. ,•._ ·��:\
'• I .\ .�1
' ;:„ Il'I\,
. . .
.
: •'
•
• .: � · ·
. .... . .• . . ..
� ·t !„. ! :
.· : ' ' ... 11' •• ' '
• •
• •• ,
. . .
• I . '•I . , • •
I ' I
. .
•. '
•: • : : I� II _.., -� :,:.
4 ' ·
:•
„. ' .
·„··
.„ . . . . ..
• ... ..• .
• . . „.
• „
-' •' ,• ;
..
-·
,, I
'!\ '· •.
I • . .
r
•
•
I t„ f
'
Fig. 2. I - 2 - Ceramică hallstattiană din groapa nr. 36.

Fig. 2. I - 2 - Hallstattian pottery from the pit n. 36.
VIOREL CAPITANU - O groapă rituală hallstattiană descoperită la Răcătău, jud. Bacău 1 17
3 4
,„ ...
I
I
I I
\ \
\ \
\ '
' ' ...
'
',
...... ,
'
5 --
b ig. 3 . Ceşti din necropola de la Sboryanovo (Bulgaria), după Totko Stoyanov, în Helis, I I , fig . 9.
hg. 3. Cups found in the necropolis from Sboryanovo (Bulgaria ); see, Totko Stoyanov, in Helis, II, fig. 9.
LES RECHERCHES ARCHEOLOGIQUES SUR LE PREMIER AGE DU FER
DANS LE DEPARTEMENT DE IAŞI. RESULTATS ET PROBLEMES
Constantin Iconomu
Grâce au recherches methodiques entreprises ces jettent un jour plus clair sur ce groupe
dernieres decenn ies dans le departement de Iaşi, culturel. A Brădiceşti, dans la commune de Dolheşti,
recherches completees par des decouvertes fortuites, Ies vestiges archeologiques offrent l'illustration de
nous disposons des donnees pour une meil leure plusieurs etapes du premier âge du fer, y compris celle
connaissance de la genese et du developpement de la du groupe culturel Corlăteni. En raison de ce que
population thrace au premier âge du fer. Prenons par !'habitat a ete particul ierement peuple au cours des
exemple l'un des plus anciens groupes culturels du periodes ulterieures et des fou i l les sans grande
premier âge du fer atteste en Moldavie, le groupe envergure effectuees sur Ies lieux, Ies fragments
Corlăteni-Chişinău, participant du grand ensemble de ceramiques hallstattiens n'ont pas ete trouves dans un
la ceramique cannelee et qui est atteste dans le departe contexte stratigraphique bien claire, leur attribution a
ment de laşi. Repandu dans toute la Moldavie si l'on tel le ou telle groupe reposant sur Ies seuls criteres
excepte le Plateau de S uceava et Ies vallees du S iret et typologiques. Retenons sur l'ensemble du materiei
du Covurlui, ce groupe culturel a ete Iocalise par Ies attribue en toute certitude au groupe Corlăteni Ies
fouilles archeologiques du departement de Iaşi a Valea fragments de vases bitronconiques de grande taille,
Lupului 1 , Andrieşeni 2 et Trifeşti 3 . Si l'on tenait compte decores de cannelures a facettes ou de rangees
uniquement des resultats de type Corlăteni-Chişinău d'alveoles ovoÎdes (fig. 1 / 1 - 3 ) . Certaines de ces pieces
vieux d'une trentaine d'annees, Ies depâts de ce groupe presentaient une pâte noire a l'exterieur et brique a
mis au jour jusqu'au Prut, etudies et publies, ne saurait l'interieur. II y a aussi des fragments dont la pâte est
passer pour riches. En effet, Ies resultats obtenus dans noire et ornes de cannelures horizontales, ou encore
Ies stations eponymes de Corlăteni sont encore som avec la pâte brique et des cannelures a facettes
mairement connus, Ies vestiges Ies plus representatifs disposees de biais, motif utilise de preference pour Ies
jusque dans Ies annees '80 etant ceux de Vaslui, illus ecuelles a la levre rentree (fig. 1 /4). Un petit bol
tres par quelques tombeaux. Aussi, avec d'autant plus hemispherique a umbo, fait d'une pâte brique et lustree,
de force s'imposent Ies recherches de la station de offre un decor de cannelures horizontales qui le
Brădiceşti 4 , ainsi que celles de la necropole de Cotu recouvrent entierement (fig. I /6 ) . On peut attribuer a ce
Morii 5 et de la sepulture de Iaşi-Crucea lui Ferenz6 , qui meme groupe Ies tasses a !'anse surhaussee, fabriquees
dans une pâte noire ou cendrees et dotees d'un umbo.
Une forme en quelque sorte particuliere est celle de la
AŞU. Iasi. I l le. t. I. 1 955. fasc. I - 2. p. 76 - 77. 83.

M . Dinu. Descoperirile arheologice de la Valea Lupului laşi.
petite tasse decoree sur son diametre maximum d'une
2 A.C. Florescu. Siipiiturile de salrnre de la Andrie.y eni.
bande de petits traits obliques; d'une pâte noire,
Materiale. 5. 1 959. p. 332 - 333. fig. 6. cendree ou brique, elle est analogue aux pieces du
3 I. loni!ă. Siipiilllrile de salrnre de la Trifeşti. Materiale. 8. 1 962. meme genre trouvees dans l'espace du groupe culturel
p. 733 - 736. Tămăoani (fig. 1 /8) 7 . Nous ne saurons dâre cette
4 Sur l'ensemble des vestiges de Brădice�ti. seul le dcp6t de
matrices a ete publ ic. C f. C. Iconomu. Descoperirile
arheologice de la Briidiceşti-laşi I / ). Cercetlst. S.N .. XIV - Tanasachi. Descoperirile arheologice din necropola
X V , 1 983 - 1 984. p. 85 - 1 1 4 . ha/lsw11iwul timpurie de la Cotu Morii - laşi. ArhMold. XV.
5 Pour I e s decou vertes d e Cotu Morii. c r. A. Laszlo. 1 992. p. 23 - 44.
Descoperiri din epoca hron:ului şi din prima epocii a .fierului 6 C. Iconomu et Cătftlin Piu, Un mormânt din prima eponl a
la Colll Morii I comu1w Popricani. jud. laşi). "Studia Antigua .fierului descoperit la laşi. ArhMold. XV. 1 992. p. 1 77 - 1 80.
et archaeologic a " . I . 1 98 3 , p . 52 - 58: V. Chirica. M . 7 A. Lasz16. Grupul Tiimiioani. Asupra ori:ontului ha/lstattian
Tanasachi. Repertoriul arheologic a l jude/ului laşi. I I . 1 985. timpuriu cu ceramicii incizatii din sudul Moldo 1·ei.
p. 323. LVIII.3. 0(24). fig. 4 1 /5 - 6: C. Iconomu et M . MemAntiq . . X I I - X I V . 1 980 - 1 982 (paru en 1 986). p. 66. 69:
Prima epocâ a /ierului la Gurile D1111ârii şi în wnele circ11111po11tice, Tulcea, 1 993 . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . p. 1 1 9 - 123
succ inte revue des vestiges ceramiques de type caracteristique pour le groupe culturel Corlăteni
Corlăteni recuperes a Brădiceşti sans mentioner s'impose la tasse a )'anse surhaussee, avec un motif de
egalement Ies vases-sac, confectionnes dans une pâte cannelures et traits incises diposes exclusivement sur
grossiere. lls sont ornes d'une bande alvfolee et de l'anse et le fond a umbo (figg. 2/3 ; 3/ 1 - 2). Relevons
piqures sous la levre, temoignant de la perseverence a encore quelques autres categories ceramiques: petites
B rădiceşti de certaines traditions Noua dans un ecuelles a umbo, bols et vases-sac a bande al vfolee
contexte hallstattien (fig. I /5 , 7) 8 . (fig. 2/4). Enfin, ce repertoire du groupe culturel
D'autres pieces participant du groupe culturel Corlăteni s'enrichit d'une autre forme grâce a la
Corlăteni ont ete trouvees dans la necropole plane a presence d'un compotier de la forme d'une ecuelle
inci neration de Cotu Mori i, commune de Popricani. Si conique dotee de manches et reposant sur un pied qui
le nombre des tombes degagees Ia n'est guere eleve, s'orne de cannelures horizontales (fig. 3/3).
leur mobilier funeraire, en revanche, s'avere riche et de Une decouverte fortuite, au lieu-dit "Crucea lui
types varies. Les trouvailles fortuites, ainsi que Ies Ferenz" (laşi) a mis au jour le mobilier funeraire d'une
deux sondages des annees 1 982 et 1 985, ont mis en tombe avec la fosse en forme de cloche, degagee dans
lumiere la presence des fosses de la forme d'une une necropole plane a incineration que des excavations
cloche, c'est-a-dire l'ouverture plus etroite que leur modernes ont detruite dans sa majeure partie. Parmi Ies
fond, avec des urnes dont le couvercle etait une ecuelle pieces typiques bien conservees, notons deux urnes,
renversee. Ces urnes s'entouraient de tasses a l'anse l 'une dotee d'une large levre con ique, l'autre
surhaussee, d'ecuelles, de bols et de vases-sac, deposes globulaire, Ies deux ornees de l'habituelle bande de
la a titre d'offrande et d'elements rituels. Dans un seul canelures horizontales di sposee dans le regi stre
cas, )'urne etait figuree par un vase-sac orne d'une superieur de chaque piece (fig. 3/4 - 5). Ajoutons-leurs
bande alvfolee. deux autres recipients restitues - ii s'agit d'ecuel les a la
levre rentree et sans decor.
La ceramique composant ce mobilier funeraire est
typique pour le groupe culturel Corlăteni. Les urnes, a
Les vestiges de Cotu Morii et de laşi peuvent
la silhouette bitronconique globulaire offrent une large
appartenir a une etape de maximum epanouissement
Ievre evasee, des manches en languette avec la pointe
des habitat respectifs, correspondant au point de vue
legerement abaissee et, parfois, un motif de bande
culturel et chronologique a la phase I de Ia station
cannelee horizontalement ornant la moitie superieure
eponyme de Corlăten i, du Hallstatt B. Moins
de l'objet (fig. 2). Leurs parois sont d'un noir mat ou
nombreus et dans un contexte stratigraphique incertain,
lustre a l'exterieur et de teinte brique a l'interieur. Ies vestiges de B rădiceşti sont ill ustres par des
Cette difference de teinte selon la face du recipient fragments de vases, ce qui rend plus difficile Ieur
represente un trait caracteristique du repertoire propre attribution cu lturelle-chrologique. On a reussi
a l'ensemble de la ceramique cannelee. lnvariablement, neanmoins l'identification de quelques tasses de type
Ies grandes ecuelles appartiennent au type a la levre Tămăoani (fig. I /8), d'ou la datation de cette station de
rentree; modelees dans une pâte brune, elles sont HaA 2 . donc anterieure a celle des stations de Cotu
decorees de cannelures horizontales. Particul ierement Morii et de laşi. Les vestiges de Brădiceşti, Cotu Mori i
et laşi, avec leur gamme variee et typique, sont a
l'appui de l'hypothese selon laquelle le groupe culturel
idem. Ha/Ista/fu/ timpuriu şi m!jlociu pe teritoriul Moldm·ei,
rcsumc de sa these de doctorat. 1 985, p. 1 1 - 1 3 ; M. Brudiu.
Corlăteni se rattacherait sous rapport genetique au
Contribuţii la cwwaşterea gene:ei Hallstalfului în sud-estul groupe Ticvaniul Mare - Karaburma III du Banat 9 . Des
României. SCJV A. 3 2 . 1 98 1 , 4, p. 533, fig. 4/ I ; idem. vestiges analogues ont ete degages dans la station de
Cercetiiri p1frind lwllstalful din sud-estul Moldm·ei, SCI V. Chitila 1 0 ; ils remontent au HaA et confirment )'origine
42. 3 - 4. 1 99 1 . p. 223 - 233. fig. 3/ I. 3. 5 - la stat ion de ljdileni.
8 A.C. Florescu, Reperwriul culturii Noua-Coslogeni din
România. Aşe:iiri şi necropole, Călăraşi , 1 99 1 . Cf. Erbiceni. 9 Marian Gumă. Ci1·ili:aţia primei epoci a .fierului în sud- restul
no 2 1 5. p. 64. fig. 43/3; Bărboasa. no 3 1 , p. 29 - 30. fig. României. Bucureşti. 1 993, p. 1 76.
58/32; Truşeşti, no 560, p. 1 34 - 1 36. fig. 92/3. 10 V . Boroneanţ. ChitilaJerma. Un aspect cu/Ilira/ al înce-
CONSTANTIN ICONOMU Les recherches archeologiques sur le premier âge du fer dans le departement de laşi
- 121
sud-occidentale du groupe culturel Corlăteni. Quant a cette microzone est sans cesse sujette a des
la presence des tasses incisees de type Tămăoani 1 1 a glissements de termin (le dernier ayant eu lieu ii y a
Brădiceşti, elle margue l'infiuence d'un autre coumnt une vingtaine d'annees). D'autre part, comme le plateau
culturel, parti du sud de la Moldavie, gui contribua lui de Cetăţuia presente des restes d'elements de
aussi a la genese du groupe Corlăteni-Chişinău. fortification artificielle sur Ies cotes sud-sud-est et est
A part Ies vestiges dont ii vient d'etre guestion, ii nord-est, ii se peut gue le cote ouest-sud-ouest,
faut encore mentionner ceux de type Cozia. Les plus aujourd'hui profondement affecte par Ies glissements
recentes viennent des villages de Pocreaca (comm. de de termin et Ies facteurs d'errosion, ait beneficie lui
Schitu Duca) et Brădiceşti , dans le departement de Iaşi. aussi de tels ouvmges.
Le lieu-dit Cetăţuia de Pocreaca a ete expiare au cours Au cours de la campagne de fouilles de 1 993, on a
de trois campagnes de fouilles ( 1 99 1 - 1 993 ), mais, des effectue une cassette dont l'extremite sud-sud-est a mis
1 95 J 1 2 des recherches en surface du sol avaient au jour le troisieme fosse de defense et le deuxieme
local ise a cet endroit une citadelle de refuge avec des vallum de l'enceinte. Or, jusgu'au fond du fosse a peu
tmces d'habitat de type Cozia. Deux cours d'eau, pres (a 1 ,80 m. de profondeur), le comblement a livre
Pocrecuţa a l'ouest et Nemţoaica a !'est, fianguant le des fragments cemmigues de type Cozia, ce gui nous
promontoire haut de 40 m. gui court du sud-sud-est au obl ige d'attribuer l'ensemble des ouvmges de
nord-nord-ouest, sur leguel se dressait cette fortification ( vallums et fosses) a la citadelle
fortification. Cest un plateau etroit, long de 200 m. sur hallstattienne et non a la station cucutenienne placee la.
70 m. de large, rejoignant la coll ine Nemţoaica au A retenir gu'exceptant Ies vestiges d'habitats
nord-nord-ouest, c'est-a-dire du cote oppose aux gmnds cucutenien et hal lstattien, le plateau de Cetăţuia ne
va/Jums de terre et fosses de defense. Les fouilles ont
comporte pas d'autres temoignages archeologigues,
ctegage a l'extremite sud-est de ce plateau deux
impl iguant des cultures ou etapes d'habitat etmngeres a
tmnches pamlleles delimitees par trois val/ums de
celles deja mentionnees, ce gui ecarte tout autre
terre. Celui des trois vallums gui se trouve du cote de
attribution culturelle chronologigue des vallums et
l'enceinte s'est conserve en partie; ii s'agit d'un petit
fosses de defense.
tron�on a l'ouest-sud-ouest de la citadelle. Un autre
Pendant Ies fouilles de 1 992, plusieurs cassettes
petit vallum a ete degage egalement sur le cote est
de controle ont ele executees a une distance de 30 m.
nord-est de la citadelle: large d'un metre et mesumnt
des gmnds vallums, l i vmnt peu de fragments
encore 20 a 40 cm. de haut sur une longueur de 1 60
cemmigues de type Cozia. II s'en suit gue Ies depots de
m . , ii accuse une courbe vers l'interieur de l'enceinte a
ce genre Ies plus importants se trouvent dans le
l'extremite nord-nord-ouest de la citadelle, marguant
voisinage des gmnds vallums, a l'interieur de
l'emplacement de la porte d'acces.
Compte tenu de ce gu'actuellement Ies gmnds l'enceinte. Ajoutons encore gue Ies vestiges de type
vallums avec leurs fosses se trouvent sur la pente la Cozia n'ont pas figures dans toutes Ies tmnches
plus accidentee du promontoire, donc la ou ii ne effectuees pendant Ies trois campagnes de fouilles. De
semble pas avoir mison d'etre, ii nous faut induire gue meme, ces fou i l l es n'ont pas mis au jour des
la configumtion du termin etait tout autre a l'epogue, habitations en surface ou des huttes, Ies seu ls
c'est-a-dire gu'elle offmit une douce declivite gui ensembles fermes degages jusgu'a present etant Ies
reclamait des ouvmge de fortification. L'hypothese est fosses menageres. Telles etant Ies choses, !'idee gue la
d'autant plus vmisemblable gue meme de nos jours station de Pocreaca offre Ies elements typigues d'une
citadelle de refuge et de defense semble se justifier,
pulului primei epoci a .fierului. Date preliminare, Thraco une citadelle du premier âge du fer, avec de faibles
dacica. V. 1 984. I - 2. p. 1 56 - 1 60. tmces d'habitat.
1 1 A . Liszl6. in MemAntiq . . X I I - XIV. 1 980 - 1 982. p. 69. fig. La citadelle desservait Ies stations ouvertes de la
1 1 . tasse de Foltc�ti.
12 I . Nestor ct colab.. Şantierul Valea Jijilei. SCIV. III. 1 952. p.
coll ine Burduganul, dressee a !'est-nord-est par mpport
45. au plateau fortifie; un sondage y fut pmtigue en 1 965,
mais ses resultats sont restes inedits 1 3 . Du cote oppose Teleac 1 8 .

des vallums, quelques recherches a la surface du sol sur Les vestiges de Pocreaca sont fort proches de ceux
la col line Nemţoaica, qui prolonge le plateau de la de Cozia, mais une suite de formes et de motifs non
citadelle, ont recupere des fragments ceramiques de attestes dans la station eponymes v ient enrichir le
type Cozia. II pourrait s'agir des vestiges d'une autre repertoire de la poterie de ce groupe culturel. Par
station ouverte ou bien de !'habitat meme en expansion exemple, on constate a Pocreaca la presence du vase
de la citadelle. L'ensemble des documents piriforme au manche vertical et decor imprime (fig.
archeologiques fournis par la station de Cetăţuia se 41 I ) ; de meme celle du vase orne de triples
compose de fragments ceramiques. Quelques-uns de protuberances coniques (figg. 5/ I ; 615 - 6), similaire
ces fragments viennent de pieces modelees dans une aux pieces de Babadag 1 9 ; notons aussi le fragments
pâte poreuse, dont un a repertorie Ies restes des pots de orne d'alveoles circulaires disposees en triangle (fig.
type sac, couleur brique et decores d'une bande 4/4). Cependant, la citadelle de Pocreaca n'a livre
alveolee. Cependant, la categorie ceramique la mieux aucun vestige susceptible d'etablir sa contemporaneite
representee est celle des rec ipients de qual i te avec le groupe Corlăteni-Chişinău. On n'y a releve que
superieure, noirs, noirs cendres ou d'une teinte brique des elements de l'etape i nitiale du Hallstatt, par
roussâtre (fig. 4 - 6). Ils offrent un large eventail de exemple des vases noirs a l'exterieur et de teinte brique
formes variees: vase bitronconique, pots piriformes a l'interieur, des ecuellles cannelees et des tasses a
dotes de manches a la verticale, ecuelles avec la levre umbo.
rentree, tasses dont !'anse surhaussee est pourvue d'un A part des decouvertes de Pocreaca, le site de
bou ton ( fig. 7/4) et petites tasses globulaires Brădiceşti-Iaşi a fourni lui aussi des restes de type
piriformes. Dans la plupart des cas, leur decor est Cozia. Leur nombre reduit montre qu'a Brădiceşti
imprime au moyen d'une matrice, s'associant parfois a l'habitat de type Cozia a ete de peu d'importance et de
des lignes creuses ou incisees disposees en zigzag par breve duree. Mentionnons le fragment d'une anse
bandes horizontales ou verticales ; ce motif est presque cretee 20 (fig. 7 /2 ), un fragment de vase noi re dec ore
toujours mis en valeur par une peinture blanche. d'une bande imprimee en zigzag (fig. 7 / I ), un autre
Egalement attestes sont Ies motifs alveole et cannele, imprime de petites croix inscrites dans un cercle (fig.
mais avec une moindre frequence. La campagne de 8/2), quelques morceaux de tasses a bouton (fig. 8/ I ) et
1 993 a mis au jour un fragment provenant d'un de petites tasses decorees d'incisions (figg. 7/3 ; 8/4).
rec ipient plus grand et decore exclusivement Vu l'absence d'un contexte stratigraphique, on ne
d'incisions effectuees au moyen d'un outil tranchant, ce saurait preciser le rapport chronologique de ces
qui temoigne de la persistance d'une tradition fragments avec ceux de type Corlăteni. Du fait que Ies
anterieure de type Babadag I (fig. 6/2). A part Ies stations hallstattiennes local isees jusqu'au Prut n'ont
fragments de poterie, relevons aussi la presence des pas fourni des vestiges attestant la coexistence de ces
terre cuites de la categorie des outils, dont nous
citerons trois matrices (fig. 5/3 , 6) pour Ies motifs 1 969. 3 . p. 4 1 1 . fig. 71 1 0.
imprimes. Ces trois pieces, deux en forme de L et une 1 6 A. Laszlo. Cu pri1·ire la tehnica de omame/l/are a ceramicii
en T. ont des analogies dans Ies stations de Babadag 1 4 , lwllsw11ie11e de tip Babadag. MemAntiq I. 1 969. p. 3 1 9 -
Insula Banului 1 5 , Cozia 16, Cavadineşti 1 7 et Sîncrăieni-
.•
326.
1 7 I .T. Dragomir. Sllptllllrile arheologice de la Camdineşti.
Materiale. 7. 1 96 1 . p. 1 52 - 1 53 . fig. 2/3.
13 V. Chirica. M . Tanasachi. op. cit„ l i . 1 985. p. 323. LVIII.3. 1 8 T. Muscă. /111erpretâri arheologice. Apulum, XVIII. 1 980. p.
0(24). 76, 78. pi. VI/34.
1 4 Sebastian Morintz, Noi date şi probleme pri1·ind perioadele 1 9 Sebastian Morintz. Thraco-dacica, VIII. 1 - 2, 1 987. p. 5 1 .
hal/stat/ian timpurie şi mi;locie în ::.ona istro-ponticâ fig. 917.
( Cercetârile de la Babadag ). Thraco-dacica. VIII. I - 2. 1 987. 20 Silvia Teodor. Cewtea traco-getinl de la Arsura. jud. Vaslui
p. 55. fig. 1 1 12. ( 1 964 ). Materiale. X. 1 973, p. 57 - 59, fig. 5: M. lrimia.
15 Sebastian Morintz et Petre Roman, Un nou wup hallsw11ia11 Cercetâri arheologice de la Ra.1·m·a-Malul Roşu. Pontica. 7,
timpuriu în .rnd-1·estul României - Insula Banului, SCIV. 20. 1 974. p. 98 - 1 00. fig. 8/3.
CONSTANTIN ICONOMU Les recherches archeologiques sur le premier âge du fer dans le departement de laşi
- 1 23
deux groupes culturels, nous pencherions pour )' idee dite station et l'espace genetique de la culture
d'un rapport de succession entre Ies groupes Corlăteni Babadag. Si tel etait le cas, Ies pieces de type Basarabi
et de Cozia de Brădiceşti . seraient entrees a Brădiceşti par la suite. L'infiltration
En plus des vestiges dont ii vient d'etre question, de la culture Basarabi dans la moitie meridionale de la
d'autres vestiges on ete mis au jour a Brădiceşti. Parmi Moldavie devait arreter le developpement de la phase
Ies plus caracteristiques mentionnons Ies fragments de Babadag I I I dans le centre de cette province, comme le
tasses dont )'anse de la forme d'un ruban ou avec la suggerent Ies rarres elements susceptibles d'etre dates
face de cassure rectangulaire est surhassee et qui, du commencement de cette phase. Un depât de
parfois, presentent un fond a umbo, le tout fabrique matrices destinees au coulage des fibules, des boutons
d'une pâte cendree ou brique. Ce repertoire comporte et des celts trouve a B rădiceşti 23 temoigne de
aussi des ecuelles a Ia pâte cendree, la Ievre decoree sur l'influence de la cu lture Basarabi dans une zone
l'arete de cannelures obl iques et des fragments consideree comme non caracteristique pour cette
d'ecuelles a la pâte noire, la levre evasee, decorees culture. Grâce a une matrice pour fibules de type
apres cuisson d'une multitude de triangles incises. II Poiana l ivree par ce depât (fig. 8/3), on l'a date d'une
faut leur ajouter encore le fragment du fond d'une etape contemporaine de Ia culture Basarabi 24 .
ecuelle avec sa face interieure ornee de cercles Les recherches archeologiques dont nous venons
concentriques en relief, ainsi que le fragment d'anse de de foire la revue mettent donc en lumiere des vestiges
la forme d'une bande avec l'epaule angulaire. appartenant au groupe culturel Corlăteni, dates d'une
Ces pieces trahissent une presence Babadag I I I et etape initiale du HaA 2 a Brădiceşti, ainsi que du HaB a
l' infl uence de la culture Basarabi . Comme ces Cotu Morii et a laşi. D'autre part, le groupe culturel
fragments, a Brădiceşti, n'ont pas ete recoltes dans une Cozia est maintenant mieux connu grâce aux
contexte stratigraphique nettement etabli, ii reste aux recherches de Pocreaca et de Brădiceşti. Les fouilles de
recherches futures de preciser la maniere dont aura Pocreaca ont localise egalement une premiere citadelle
evolue a Brădiceşti la phase Babadag III et ses rapports hallstattienne de refuge, appartenant a ce groupe
avec la culture Babadag. En Moldavie, la limite culturel. Mais ii reste a etablir avec plus de precision
septentrionale jusqu'au Prut de la culture Basarabi est l'etape chronologique marquant le debut du
illustree dans le departement de Vaslui par Ies vestiges developpement du groupe culturel Corlăteni et quel fut
de Dodeşti 2 1 • A Brădiceşti-laşi, Ies restes ceramiques son processus de genese, de meme que Ies rapports
et Ies matrices de coulage ne sont pas vraiment entre le groupe Corlăteni et le groupe Cozia, ainsi que
typiques, car Ies elements Basarabi respectifs l'evolution du groupe Corlăteni au cours des etapes
representent plutât des intluences, quand ils ne sont pas suivantes. Par ailleurs, ii convient aussi d'etudier le
le propre de quelques objets d'importation. Vu le developpement de Ia culture locale pendant Ies etapes
decalage chronologique entre Babadag III et la culture contemporaines de la culture Babadag phase I I I et de la
Basarabi, le debut de developpement de la premiere culture Basarabi, Ies recherches de Brădiceşti ne
ayant precede l'eclosion de la culture Basarabi 22 , la faisant qu'offrir pour !'instant de simple indices a cet
presence a Brădiceşti des elements de type Babadag I I I egard.
pourrait s'expliquer par l a continuite des liens entre la-
2 1 A. Laszlo, Halls1a1111' rimpuriu şi mUlociu pe reriroriul

Moldm·ei. Thcsc de doctorat. 1 985. p. 1 1 5: Cf. aussi Gh.
Coman. Sta!Ornicie. co111i11ui1a1e. Reperwriul arheoloRic al
judeţului Vaslui. Bucurc�ti, 1 980, p. 256, LXIX, 4. 23 C. Iconomu, op. cir . . p. 85 - 1 1 4.
22 Sebastian Morintz. op. cit„ p. 67. 24 ldem. p. 1 09 - 1 1 2.
UNELE REZULTATE ŞI PROBLEME PRIVIND EVOLUŢIA TRIBURILOR TRACE
DIN PRIMA EPOCA A FIERULUI IN CONFORMITATE CU
CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN JUDEŢUL IAŞI
Constantin lconomu
Atât cercetările arheologice sistematice cât şi laşi-Crucea l u i Ferenţ6 , care permit mai buna
descoperirile întâmplătoare întreprinse în judeţul Iaşi cunoaştere a acestui grup cultural . Astfel, la Brădiceşti,
în ultimele decenii au permis cunoaşterea mai bună a comuna Dolheşti , au fost înregistrate materiale
genezei şi evoluţiei populaţiei trace în prima epocă a arheologice din mai multe etape ale primei epoci a
fierului. Astfel, unul dintre cele mai vechi grupuri fierului, inclusiv cea aparţinând grupului cultural
c u lturale d i n prima epocă a fieru lui existent în Corlăteni. Deoarece aşezarea a fost intens locuită în
Moldova, denumit Corlăteni-Chişinău, ce face parte epocile ulterioare, iar săpăturile nu au avut amploare
din marele complex cu ceramică canelată, a fost atestat deosebită, fragmentele ceramice hallstattiene nu au fost
în judeţul laşi. Răspândit în toată Moldova, cu excepţia descoperite în poziţie stratigrafică bine precizată,
Podişului Sucevei, Câmpiei S iretului şi a Covurluiului, departajarea culturală a acestora făcându-se după
grupul cultural Corlăteni-Chişinău a fost identificat criterii tipologice. Din materialul ce poate fi atribuit cu
anterior prin săpături arheologice, în judeţul laşi la certitudine grupului cultural Corlăteni enumerăm
Valea Lupului 1 , Andrieşeni 2 şi Trifeşti -1 . Dacă luăm în fragmentele de vase bitronconice de mari dimensiuni,
considerare descoperirile de tip Corlăteni-Chiş inău decorate cu caneluri-faţete sau şir de adâncituri
existente până la Prut, materialul ce aparţine acestui ovoidale (fig. I / I 3), unele piese având pasta neagră
-
grup cultural cercetat arheologic şi publicat nu este la exterior şi cărămizie în interior. De asemenea, apar
prea bogat. Astfel, din staţiunea eponimă de la şi fragmente din pastă neagră, cu caneluri orizontale
Corlăteni cunoaştem doar sumar rezultatele cercetări sau din pastă cărămizie cu caneluri-faţete oblice, acest
lor, cel mai reprezentativ material fiind până în ani i din tip de decor fi ind întâlnit de preferinţă la străchinile cu
urmă ilustrat de descoperirile de la Vaslui, unde au fost buza aplecată spre interior (fig. 1 /4). Un castronaş
semnalate câteva morm inte. Ca atare, se i mpun hemisferic din pastă cărămizie, lustruită, cu umbo,
rezultatele cercetări lor din aşezarea de la Brădiceşti 4 , prezintă un decor de caneluri orizontale ce acoperă
din necropola de la Cotu Morii 5 şi din mormântul de la întreg corpul vasului (fig. 1 /6). Aceluiaşi grup cultural
îi pot fi atribuite şi ceştile cu toarta supraînălţată, din
M . Dinu, Descoperirile arheologice de la Valea Lupului laşi,
pastă neagră sau cenuşie, cu umbo pe fund. O formă
în AŞU, laşi, secţ., III, t. I. 1 955, fasc. I - 2, p. 76 - 77, 83. întucâtva deosebită o constituie ceşcuţa cu decor în
2 A.C. Florescu , Sâpâturile de sa/l'(lre de la Andrieşeni, în bandă de liniuţe oblice incizate aplicată pe diametrul
Materiale, 5, 1 959, p. 332 - 333, fig. 6. maxim, din pastă neagră, cenuşie sau cărămizie,
3 I. Ioniţă, Săpăturile de sa/l'(lre de la Trifeşti, în Materiale, 8.
analogă cu piesele similare descoperite în aria grupului
1 962. p. 733 - 736.
cultural Tămăoani (fig. 1 /8) 7 . Nu dorim să încheiem
4 Din materialul hallstattian de la Brădiceşti a fost publicat
numai un depozit de forme de turnat. Cf. C. Iconomu,
Descoperirile arheologice de la Brâdiceşti-/aşi ( I ) , în
Cercetlst., S.N., XIV - XV, 1 983 - 1 984. p. 85 - 1 1 4. XV. 1 992, p. 23 - 44.
5 Pentru descoperirile de la Cotu Mori i , cf. A. Laszlo, 6 Constantin lconomu şi Cătălin Piu, Un mor111â111 din prima
Descoperiri din epoca bronz.11/11i şi din prima epocâ a fierului epocă a .fierului descoperit la Iaşi, în ArhMo/d. , XV, 1 992, p.
la Cotu Morii ( co111111w Popricani, jud. Iaşi), în S111dia 1 77 - 1 80.
anliqua et archaeologica, I, 1 983, p. 52 - 58; V. Chirica, M . 7 A. Laszlo, Grupul Tâmâoani. Asupra ori;,onllllui hallstattian
Tanasachi, Repertoriul arheologic a l judeţului laşi, II, 1 985, timpuriu rn ceramicâ incizau/ din s11dul Mo!d01•ei, în
p. 323, LVIII. 3 , D(24). fig. 4 1 15 - 6; C. lconomu şi M. MemAntiq., XII - XIV, 1 980 - 1 982 (apărut 1 986), p. 66, 69;
Tanasachi, Descoperirile arheologice din necropola idem: Hal/stattul timp11ri11 şi mijlociu pe teritoriu/ Mo!d01·ei.
hal/stattiană timpurie de la Cotu Morii-laşi, în ArhMold. , Rezumatul tezei de doctorat, 1 985, p. 1 1 - 1 3 ; M. Brudiu,
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în zonele circwnpontice, Tulcea, 1993 . . . . . . . ... . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . p. 125 - 137
. . . . . . . . . . . .
prezentarea succintă a materialului de tip Corlăteni de reprezentate de străc h i n i le m1c1 cu umbo, de

la Brădiceşti, fără a include şi vasele de tip sac, din castroane şi de vase-sac cu brâu alveolat (fig. 2/4). O
pastă grosieră, prevăzute cu decor de brâu alveolat şi fructieră, provenită dintr-un mormânt deranjat, de
perforaţii sub buză, ce indică conservarea la Brădiceşti forma unei străchini conice, cu apucători şi susţinută de
a unor tradiţi i Noua în mediul hallstattian (fig. 1 /5, 7) 8 . un p1c1or ornamentat cu caneluri orizontale,
Alte descoperiri ce aprţi n grupul u i cultural îmbogăţeşte repertoriul de forme ceramice al grupului
Corlăteni, au fost efectuate în necropola plană de cultural Corlăteni (fig. 3/3).
incineraţie de la Cotu Morii, comuna Popricani. Deşi O altă descoperire s-a efectuat întâmplător la laşi,
mormintele descoperite aici nu sunt prea numeroase, punctul "Crucea lui Ferenţ " . Dintr-o necropolă plană
ele cuprind un material bogat şi variat de tipuri . Atât de incineraţie, distrusă în mare parte de excavaţii
descoperiri le întâmplătoare, cât şi cele două sondaje moderne, s-a recuperat inventarul unui mormânt cu
întreprinse în anii 1 982 şi 1 985, au pus în evidenţă groapa în formă de clopot. Dintre piesele tipice şi bine
gropi în formă de clopot, mai înguste la gură şi largi la păstrate amintim două urne, dintre care una piriformă,
bază, în care au fost introduse urnele cu resturi le cu buza conică lată şi cealaltă globulară, având ca
cinerare, acoperite cu o strachină aşezată cu gura în jos. decor obişnuita bandă de caneluri orizontale amplasată
Ca ofrande şi elemente de ritual, au fost aşezate, alături în jumătatea superioară a vaselor (fig. 3/4 - 5). Alte
de urne, ceşti cu toarta supraînălţată, străc h i n i , două piese întregite sunt reprezentate de străchini cu
castroane ş i vase-sac. Intr-un singur caz, drept urnă de buza invazată şi fără decor.
incineraţie a fost uti lizat un sac decorat cu brâu Descoperirile de la Cotu Morii şi laşi pot fi
alveolat. Ceramica din inventar este alcătuită din vase atribuite unei etape de maximă evoluţie ce corespunde,
tipice ale grupului cultural Corlăteni. Astfel, urnele de cultural şi cronologic, cu faza I-a din staţiunea epon i
formă bitronconic-globulară, prezi ntă buza lată, mă de la Corlăteni, atribuită Hallstattului B. Descope
evazată, apucători în formă de limbă, cu vârful uşor ririle de la Brădiceşti sunt mai puţin numeroase, aflate
lăsat în jos, şi uneori cu decorul în bandă de caneluri în situaţie stratigrafică incertă, vasele sunt reprezentate
orizontale amplasate în jumătatea superioară a vasului în majoritate de fragmente şi, ca atare, atribuirea
(fig. 2). Pereţii urnelor, la exterior, sunt de culoare cultural cronologică a lor este mai dificilă. Cu toate
neagră mată sau cu luciu iar în interior sunt de culoare acestea se pot identifica ceştile de tip Tămăoani (fig.
cărămizie; diferenţa de culoare pe cele două feţe I /8), care ne obl igă să stabilim pentru aşezarea de aici
reprezintă un element caracteristic pentru unele vase ce o datare mai timpurie decât pentru Cotu Morii şi laşi,
aparţin complexului cultural cu ceramică canelată. în Ha.A2. Descoperirile de la Brădiceşti, Cotu Morii şi
Străchinile mari prezintă, invariabil, tipul cu buza Iaşi, cu material variat şi tipic, sprijină ipoteza potrivit
invazată, decorate cu caneluri orizontale, cu pastă de căreia grupul cultural Corlăteni se leagă genetic de
culoare brună. Un element deosebit de caracteristic grupul Ticvaniul Mara-Karaburma III din Banat 9 . Des
pentru grupul cultural Corlăteni îl constituie ceaşca cu coperirile de materiale asemănătoare în aşezarea de la
toarta supraînălţată, cu decor de caneluri şi l i n i i Chitila 1 0 , datate în Ha.A, confirmă originea sud-vestică
adâncite amplasate î n exclusivitate pe toartă ş i cu umbo a grupului cultural Corlăteni, iar existenţa la Brădiceşti
pe fund (fig. 2/3 ; 3/ 1 - 2). Alte categorii de vase sunt a ceştilor cu decor incizat de tip Tămăoan i 1 1 marchează
influenţa unui alt curent cultural, din sudul Moldovei,
ce contribuie şi acesta la geneza grupului Corlăteni-
Contrilmfii la cwwaşterea f.iene::.ei Hallstattului în sud-estul
României. în SC/VA, t. 32. 1 98 1 . 4. p. 533. fig. 4/ I ; idem_
Cercetliri pri1·ind Hallstattul din sud-estul Moldm·ei 1î1 SC/V. 9 Marian Gumă. Ci1·i/i::.a/ia primei epoci a .fierului în .rnd-1·e.1·rul
42. 3 - 4. 1 99 1 . p. 223 - 233. fig. 3/ 1 . 3. 5 - a�ezarea de la României. Bucureşti. 1 993. p. 1 76.
ljdileni. 10 V. Boroncan\. Chitila}l'l'ma. Un aspl'Ct rnltural al începutu
8 A . C . Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslof.ieni din lui primei epoci a fierului. Date preliminare. în Thraco
România. Aşe::.liri şi nl'Cropole. Călăra�i- 1 99 1 . Cf. Erbiceni. nr. dacica. V. 1 984. 1 -2. p. 1 56 - 1 60.
2 1 5. p. 64. fig. 43/3: Bărboasa. nr. 3 1 . p. 29 - 30. fig. 11 A. Laszlo. în MemAntiq„ XII - XIV. 1 980 - 1 982. p. 69. fig.
58/32: Truşcşti. nr. 560. p. 1 34 - 1 36. fig. 92/3. 1 1 . cea�că de la Foltesti.
CONSTANTIN ICONOMU Unele rezultate şi probleme privind evoluţia triburilor trace din prima epocă a fierului
- 1 27
Chişinău. S-a putut constata, în cursul săpăturilor, că pana

I n afară de materialele grupului amintit, se aproape de fundul şanţului de apărare, adică la 1 ,80 m
detaşează şi acelea de tip Cozia, cele mai recente adâncime, în umplutură, au apărut fragmente ceramice
descoperiri de acest fel efectuându-se în satul Pocreaca, de tip Cozia, fapt care ne determină să atribuim
comuna Schitu Duca, şi la Brădiceşti, ambele în întregul sistem de fortificaţii, alcătuit de valuri şi
judeţul Iaşi. La Procreaca au fost executate săpături pe şanţuri, cetăţii hallstattiene şi nu aşezării cucuteniene
parcursul a trei campanii ( 1 99 1 - 1 993), în punctul existente aici. Subliniem că, în afară de resturile de lo
"Cetăţuia" . Documentată încă din 1 95 1 1 2 , în urma unor cuire cucuteniene şi hallstattiene, pe platoul "Cetăţuia"
cercetări de suprafaţă, săpăturile amintite au pus în nu au fost înregistrate materiale arheologice ale unor
evidenţă existenţa unei cetăţi de refugiu cu urme de alte culturi sau etape de locuire, ceea ce exclude o altă
locuire de tip Cozia. Fortificaţia este amplasată pe un atribuire cultural cronologică a valurilor şi a şanţurilor
pinten înalt de 40 m, orientat sud-sud-est - nord-nord de apărare.
vest, cuprins între pâraiele Pocreauţa la vest şi In anul 1 992 au fost executate mai multe secţiuni
Nemţoaica la est. Pintenul, cu lungimea de 200 m şi de control aflate la distanţa de 30 m de valurile mari, şi
lăţimea de 70 m, cu aspect de platou îngust, se uneşte în care au apărut puţine fragmente ceramice de tip
cu dealul Nemţoaica aflat la nord-nord-vest, în partea Cozia, ceea ce denotă că partea cea mai intens afectată
opusă valurilor mari de pământ şi şanţurilor de apărare. de depuneri se află în apropierea valurilor mari , în
La capătul dinspre sud-sud-est al platoului, se observă incinta cetăţi i . In cursul săpăturilor din cele trei
două şanţuri paralele cu trei valuri de pământ între ele, campan ii nu au fost înregistrate nivele de cultură de tip
al treilea val , cel dinspre incintă, fiind conservat parţial Cozia în toate şanţurile executate. Locuinţe de supra
pe o mică porţiune înspre latura de vest-sud-vest a faţă sau bordeie nu au fost descoperite, până acum
cetăţii. De asemenea, pe latura de est-nord-est se mai singurele complexe închise fi ind reprezentate de gropi
păstrează un mic val de pământ, lat de I m şi înalt de menajere. Ca atare, se poate aprecia că staţiunea de la
20 - 40 cm, lung de 1 60 m, care, în capătul de nord Pocreaca prezintă elementele tipice ale unei cetăţi de
nord-vest al cetăţii, prezintă o arcuire spre interiorul refugiu şi de apărare, cu urme de locuire puţin intensă
incintei, care indică astfel poarta de intrare. Intrucât în prima epocă a fierului. Cetăţii îi corespund aşezările
valurile şi şanţurile mari se află acum pe latura cea mai deschise de pe dealul Burduganul, aflat la est-nord-est
accidentată a cetăţii, acolo unde în vechime nu ar fi de platoul fortificat, unde în 1 965 a fost executat un
fost necesare, se poate presupune că, în etapa în care au sondaj ale căru i rezultate au rămas inedite 1 3 . De
fost realizate, configuraţia terenului era cu totul asemenea, pe dealul Nemţoaica, aflat în continuarea
diferită, în sensul că în faţa şanţurilor mari se află o platoului cetăţii, în partea opusă a valurilor mari, au
pantă lină ce-i impune lucrări de fortificare. De altfel, fost descoperite prin cercetări de suprafaţă fragmente
microzona este în permanenţă supusă alunecărilor de ceramice de tip Cozia, ce ar putea aparţine unei a doua
teren, ultimul eveniment de acest fel având loc în urmă aşezări deschise sau unei extinderi a locuirii din cetate.
cu două decenii. Intrucât pe platoul "Cetăţuia" se Cât priveşte inventarul arheologic al staţiunii de pe
conservă elemente artificiale de fortificaţie pe laturi le "Cetăţuia", acesta se compune în total itate din cerami
de sud-sud-est şi est-nord-est, este posibil ca acestea să că descoperită în stare fragmentară. Astfel, din catego
fi existat şi pe latura de vest-sud-vest, actualmente ria vaselor din pastă poroasă, se înregistrează fragmen
puternic afectată de alunecări de teren şi procese de te ce aparţin oalelor de tip sac, cu decor de brâu
eroziune. alveolat, de culoare cărămizie. Specia vaselor din pastă
In campania din anul 1 993 a fost executată o bună de culoare neagră, neagră-cenuşie sau cărămizie
secţiune al cărei capăt, dinspre sud-sud-est, a surprins roşcată (fig. 4 6) este cea mai bine reprezentată de un
-
al treilea şanţ de apărare şi valul al doi lea al incintei . număr bogat şi variat de forme, cum ar fi vasul
12 I. Ncstor şi colab., Sw11ierul Valrn J(iiei. în SC/V, I I I . 1 95 2 . 13 V. Chirica, M. Tanasachi, op. cit„ I I , 1 98 5 . p. 323. LV I I U .
p. 4 5 . 0(24).
bitronconic, oalele piriforme c u torţi verticale, timpurie, cum ar fi vase de culoare neagră la exterior şi
străchinile cu buza adusă spre i nterior, ceştile cu toarta -cărămizie în interior, străchini cu decor canelat şi ceşti
supraînălţată prevăzute cu buton (fig. 7/4) şi ceşcuţele cu umbo.
globular piriforme. Decorul, în majoritate, realizat prin In afară de descoperirile de la Pocreaca, resturi de
imprimare cu ştanţa şi asociat uneori cu linii adâncite tip Cozia au fost înregistrate şi la Brădiceşti-Iaşi.
sau incizate este alcătuit din benzi orizontale sau Cantitatea mică de material dovedeşte că, la Brădiceşti,
verticale de zig-zaguri, ornamentul fi ind aproape în locuirea de tip Cozia a fost mai puţin intensă şi de
toate cazurile umplut cu alb. De asemenea, mai rar se scurtă durată. De aici au ieşit la iveală un fragment de
întâlneşte decorul adâncit şi canelat. In campania din toartă cu creastă2° (fig. 7 /2), un fragment de vas din
anul 1 993 a fost descoperit un fragment ceramic de la pastă neagră cu decor în bandă de zig-zag (fig. 7 l i ),
un vas mai mare al cărui decor a fost realizat în realizat prin imprimare, un altul cu ornament de
exclusivitate prin incizie cu un obiect tăios, ceea ce cruciuliţe imprimate înscrise în cerc (fig. 8/2), câteva
denotă conservarea unei tradiţii mai vechi de tip bucăţi ce aparţin unor ceşti cu buton (fig. 8/ I ) şi
Babadag I (fig. 6/2). In afară de ceramică, din categoria ceşcuţe mici cu decor incizat (fig. 7/3 ; 8/4). Intrucât
uneltelor enumerăm trei ştanţe de lut ars (fig. 5/3, 6), materialul nu a fost găsit în poziţie stratigrafică, nu se
utilizate pentru obţinerea decorului imprimat, două în poate stabili raportul cronologic faţă de descoperirile
formă de L şi una în formă de T, cu analogii în de tip Corlăteni, dar, deoarece în aşezările hallstattiene
staţiunile de la Babadag 1 4 , Insula Banului ' 5 , Cozia 1 6 , existente până la Prut nu s-au înregistrat materiale care
Cavadineşti 1 7 şi Sâncrăieni-Teleac 1 8 . să indice coexistenţa celor două grupuri culturale,
Descoperirile de la Procreaca se apropie foarte încl inăm să atribuim un raport de succesiune între gru
mult de cele de la Cozia, dar o serie de forme şi purile Corlăteni şi Cozia în aşezarea de la Brădiceşti.
decoruri ce nu apar în staţiunea eponimă îmbogăţesc In afară de descoperirile amintite anterior, la
repertoriul de vase ceramice al acestui grup cultural. Brădiceşti, au apărut şi alte materiale, din care mai
Astfel, la Pocreaca, apare vasul piriform cu toarta caracteristice sunt: fragmente de ceşti cu toarta în
verticală şi decor imprimat ('fig. 4/ I ), vasul cu proemi formă de panglică sau dreptunghiulară în secţiune,
nenţe conice triple (fig. 51 1 ; 615 - 6), ca la Babadag l 9 , supraînălţată, uneori cu umbo pe fund, din pastă
un fragment cu decor de adâncituri circulare grupate în cenuşie sau cărămizie; străchini din pastă cenuşie cu
triunghi (fig. 4/4 ). In cetatea de la Pocreaca nu s-a caneluri oblice pe muchia buzei ; fragmente de străchini
înregistrat nici un fel de material care să permită c u buza evazată, din pastă neagră, cu decor de
stabilirea unei contemporaneităţi cu grupul Corlăteni triunghiuri multiple incizate după ardere; un fragment
Chişinău, ci doar elemente de tradiţie hallstattian- de fund de străchină având partea interioară decorată
cu cercuri concentrice în relief; un fragment de toartă
în bandă, cu umărul unghiular.
1 4 Sebastian Morintz. Noi date şi probleme prii·i11d perioadele Aceste piese trădează o prezenţă Babadag III şi
hal/.1·tattia11-timpurie şi mijlocie în z.ona istro-ponticii (Cerce
influenţa culturii Basarabi. Intrucât la Brediceşti frag
tiirile de la Babadag). în Thraco-Dacica, VIII. I - 2, 1 987. p.
55. fig. 1 1 /2. mentele amintite nu au apărut în condiţii stratigrafice
15 Sebastian Morintz, Petre Roman. Un nou grup lwllstattian bine determinate, rămâne de stabilit pentru viitor cum a
timpuriu în sud- resilii României - Insula Banului, în SC/V, 20. evoluat la Brădiceşti faza Babadag III şi raporturile
1 969. 3. p. 4 1 1 , fig. 7/ 1 0 . acesteia cu cultura Basarabi. In Moldova, până la Prut,
16 A. Laszlo, C u prii·ire la tehnica de omamelllare a ceramicii
hallstattiene de tip Babadag, în MemAntiq„ I, 1 969. p. 3 1 9 -
limita nordică a culturii B asarabi este stabilită în
326. judeţul Vaslui, prin descoperirile de la Dodeşti 2 1 .
17 l. T. Dragomir. Sâpiiturile arheologice de la Cal'lldineşti, în
Materiale, 7, 1 96 1 , p. 1 52 - 1 53 . fig. 2/3. 20 Silvia Teodor, Cetatea traco-geticii de la Arsura, jud. Vaslui
18 T. Musca. !11terpretiiri arheologice, în Apulum, XVIII, 1 980. ( 1 964 ), în Materiale, X, 1 973, p. 57 - 59, fig. 5; M. Irimia,
p. 76, 78, pi. V l/34. Cercetiirile arheologice de la Rasova-Malul Roşu, în Po/l/ica,
19 Sebastian Morintz, în Thraco-Dacica. VIII, I - 2, 1 987, p. 5 1 , 7, 1 974, p. 98 - 1 00, fig. 8/3 .
fig. 917. 21 A. Laszlo, Hallstattul timpuriu şi mijlociu pe teritoriu/ I
- 1 29
Materialele ceramice şi formele de turnat de la închis într-o etapă corespunzătoare culturii B asarabi 24 .
Brădiceşti-Iaşi sunt mai puţin tipice, deoarece elemen Cercetările arheologice pe care am avut prilejul să
tele Basarabi reprezintă mai degrabă influenţe sau le trecem în revistă au pus în evidenţă descoperiri ce
i mporturi. Intrucât între cultura Babadag, faza a III-a, aparţin grupului cultural Corlăteni dintr-o fază timpu
şi cultura Basarabi există un decalaj cronologic, în rie din Ha.A2 la Brădiceşti şi din Ha.B la Cotu Morii
sensul că prima îşi începe evoluţia înainte de cultura şi Iaşi. Grupul cultural Cozia este acum mai bine
Basarabi 22 , atunci s-ar explica prezenţa la B rădiceşti a cunoscut prin rezultatele cercetărilor de la Pocreaca şi
elementelor de tip Babadag III, prin menţinerea legătu Brădiceşti. Săpăturile de la Pocreaca au permis şi iden
rilor cu aria iniţială de formare, pentru ca ulterior să tificarea primei cetăţi hallstattiene de refugiu ce
apară în această aşezare şi materiale de tip Basarabi. aparţine acestui grup cultural. Rămâne totuşi de stabilit
Pătrunderea culturii Basarabi în jumătatea sudică a mai exact în ce etapă cronologică îşi începe evoluţia
Moldovei a oprit evoluţia fazei Babadag III în partea grupul cultural Corlăteni şi care este geneza sa; care
centrală a Moldovei, la Brădiceşti înregistrându-se sunt raporturile culturale între grupul Corlăteni şi
doar puţine elemente care pot data de la începutul Cozia şi cum evoluează grupul Corlăteni în etapele
acestei faze. Infl uenţa culturii Basarabi într-o zonă ulterioare. De asemenea, trebuie de urmărită evoluţia
considerată nespecifică pentru această cultură a putut fi culturii locale în etapele corespunzătoare culturii
sesizată şi prin descoperirea la Brădiceşti a unui depo Babadag, faza a III-a, şi Basarabi, cercetările de la
zit de forme pentru turnat fibule, butoni şi celturi 23 . O Brădiceşti oferind deocamdată, în acest sens, doar
formă de turnat fibule, de tip Poiana, existentă în unele indicii.
depozit (fig. 8/3), a permis datarea acestui complex
Moldm·ei. Teză de doctorat. 1 985. p. 1 1 5 . Cf. si Gh. Coman.

Statornicie. continuitate. Repertoriu/ arheoloRic al Judef1t!11i
Vaslui. Bucureşti. 1 980. p. 265. LXIX. 4.
22 Sebastian Morintz. op. cit . p. 67.
C. lconomu. op. cit . . p. 85 - 1 1 4. p. I09
.
23 24 Ibidem. - I 1 2.
Fig. I . Vase şi fragmente ceramice de tip Cozia descoperite la Brădiceşti.

Fig. I. Vases et fragments ceramiques de type Cozia decouvertes a Brădiceşti.
- 131
Fig. 2 . Vase de tip Corlăteni descoperite la Cotu Morii.

Fig. 2. Vases de type Corlăteni decouvertes a Cotu Morii.
Fig. 3 . Vase de tip Corlăteni descoperite la Cotu Morii ( I 3 ) şi Iaşi (4 5).

a Cotu Morii ( 1 3 ) et laşi ( 4
- -
Fig. 3. Vases de type Corlăteni decouvertes - - 5 ).
- 1 33
-- -- ----- -- -- --- --- -- -- --- -- - -- -- - -- --
Fig. 4. Fragmente ceramice de tip Cozia, descoperite la Pocreaca.

Fig. 4. Fragments ciramiques de type Cozia, decouvertes a Pocreaca.
Fig. 5. Fragmente ceramice ( I - 2 ; 4 - 5) şi ştanţe de lut pentru imprimat ceramica (3, 6), de tip Cozia, descoperite la Pocreaca.
Fig. 5. Fragments ciramiques ( I - 2; 4 - 5) et ustensiles en terre cuite pour la dicoration des poterie (3, 6 ), de type Cozia
dicouvertes a Pocreaca.
- 1 35
Fig. 6. Fragmente ceramice de tip Cozia, descoperite la Pocreaca.

Fig. 6. Fragments ceramiques de type Cozia, decouvertes a Pocreaca.
Fig. 7 . Fragmente ceramice de tip Cozia, descoperite la B rădiceşti ( 1 - 3) şi Pocreaca (4a - c).
Fig. 7. Fragments ceramiques de type Cozia decouvertes a Brădiceşti ( 1 - 3) et a Pocreaca ( 4a - c ).
CONSTANTIN ICONOMU - Unele rezultate şi probleme privind evoluţia triburilor trace din prima epocă a fierului 1 37
Fig. 8. Fragmente ceramice de tip Cozia ( 1 - 2; 4) şi formă de turnat din gresie (3), descoperite la Brădiceşti.
Fig. 8. Fragments ceramiques de type Cozia ( 1 - 2; 4) et matrice de coulage (3 ), decouvertes a Brădiceşti.
LE HALLSTATT DANS LE SUD-EST DE LA MOLDAVIE
Mihalache Brudiu
L'un des principaux problemes poses par le livre des restes ceramiques indivi-dualisant un groupe
Hal lstatt du sud-est de la Moldavie concerne ses hallstattien precoce, designe comme le groupe
debuts. En general , Ies recherches archeologiques qui Tămăoani 7 . D'autres decouvertes allaient s'ajouter a
ont expiare le sud de la Moldavie montrent que dans la celles-ci: a Suceveni 8 et Rogojeni 9 , puis a Ijdileni
zone des Carpates de courbure, le commencement du Frumuşiţa 1 0 . Quant au rapport stratigraphique de ces
Hallstatt "succede a la station Noua I I " de Cîndeşti - vestiges avec ceux de !'etape anterieure - fin de l'âge
Coasta Banului (comm. de Dumbrăveni, dept de du bronze (Ies cultures Noua-Coslogeni), on n'a pu
Yrancea 1 . Ces recherches ont mis en lumiere le fait que constater aucune simil itude avec le contexte
la ceramique trouvee a Cîndeşti etait decoree de susmentionne de Cîndeşti-Vrancea. En revanche, a
cannelures et appartenait au groupe hal lstattien Vînători-Galaţi 1 1 ont ete attestes des motifs typiques
Corlăteni 2 , qui couvrait " a l'exception du Plateau de du groupe Tămăoani combines avec des motifs
Suceava, au nord, la plaine du Siret et, ensuite, celle de caracteristiques de la phase initiale de la culture
Covurlui " , au sud 3 . Babadag 1 2 .
I I s'en suit que le sud-est de la Moldavie Cependant, Ies chercheurs Marilena Florescu et
comporte une zone ill ustree par une autre realite Adrian Florescu ont degage a Cîndeşti-Yrancea un
archeologique. devenue deja evidente a la suite des autre horizon hallstattien precoce surmontant celui de
fou i l les. Ces dernieres dizaines d'annees, Ies la ceramique a cannelures, appartenant a la culture
recherches ont jete le jour sur Ies communautes Corlăteni. Ce deuxieme horizon hallstattien precoce est
humaines vivant la a cette etape initiale du Hallstatt4 . illustre par une poterie decoree d'incisions, specifique
Sous le rapport stratigraphique, auparavant on ne de "la fin de la phase Babadag I, ou d'une etape
connaissait pas dans cette zone de la Moldavie un intermediaire entre Ies phases Babadag I et Babadag II
contexte simi laire a celui de Cîndeşti-Vrancea. - Stoicani-Cozia" 1 3 _
Les recherches de Tămăoani d'il y a quatre Or, Ies remarques de A. Laszlo relatives aux
decennies sous la direction du professeur M. Petrescu vestiges de Cîndeşti permettent la synchronisation de la
Dîmboviţa5 , de meme que celles de A. Laszl66 ont ceramique cannelee trouvee la avec la ceramique
incisee du groupe Tămăoani. D'autre part, Ies resultats
Marilena Florescu . Adrian Florescu. Cercetârile arheologice
de la Cîndeşti-Coasta Banului, com. Dumbrâreni (jud.
Vrancea în perioada 1 9 76 - 1 980 necropola aparfinând Ibidem, Memoria Antiquitatis. 1 2 - 1 4. 1 986. pp. 65 - 9 1 .
purtâtorilor rnlturii Monteoru, aşe::.area de la .1jârşit11/ epocii 7 B . Hănsel. Beitriige ::.ur regionalen und chronologischen
bron::.ului - culfllra Noua şi resturi de lornire Hallstattiene ), Gliedenmg der a/teren Hallstatt::.eit au der 1111teren Donau, I
in Materiale şi cercetări arheologice. XVe session annuelle de - 2, Bonn, 1 976, p. I 1 4 ; A. Laszlo, Hallstattul timpuriu. pp.
rapports, M uzeul Judeţean Braşov, 1 98 1 , Bucureşti, 1 983, p. l i - 1 2.
1 2 1 . fig. 8; idem, Unele obserm(ii cu privire la gene::.a 8 I.T. Dragomir. Istros, 2 - 3 .
rnlturii Noua în ::.<mele de curlmrâ ale Carpa(ilor Râsllriteni, 9 I.T. Dragomir, Materiale, 9. 1 970, pp. 503, 5 1 0, fig. 5/2; M .
in Arheologia Moldovei. XIII. p. 48. Brudiu, op. cit„ p. 22 1 , nota I O.
2 Laszlo Attila Zoltan, Hal/statflll timpuriu şi mijlociu pe IO M. Brudiu. op. cit.
teritoriul Moldo1·ei (resume de la these de doctorat), 1 985. p. 1 1 M . Brudiu. Materiale, 1 4. Tulcea. 1 980, pp. 398 - 405; Idem,
9. SCIV A . 1 98 1 , pp. 529 - 536.
3 Ibidem 1 2 Ibidem.
4 Ibidem; M. Brudiu, Cercetllri privind Hallstattul din sud-estul 1 3 Apud, A. Laszlo, Asupra /egâturilor dintre spafiul est
Mold<Jl'ei, in SCIV A. 3 - 4, pp. 22 1 - 239. carpatic şi zonele de stepâ şi silvostepâ nord- vest pontice la
5 M. Petrescu-Dîmboviţa, SCIV, 4, 1 953, 3 - 4, pp. 765 - 778. începutul Epocii Fierului (secolele XII - VII î.e.n.), in Analele
6 A. Laszlo. Hallstattul timpuriu şi mijlociu pe teritoriul ştiinţifice ale Universităţii "Al.I. Cuza " , laşi, S.N„ l l le serie,
Moldovei (resume de la these de doctorat), 1 985, pp. 1 1 - 1 2 ; Histoire, p. 4.
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în wnele circumpontice, Tulcea, I 993 . .... . . . .. . .................. . . .. ... .. . .... .... p. I 39 - I 4 1
. . . .
obtenus dans le bassin inferieure du Prut 1 4 , ainsi que I ). Trois lignes paralleles et concentriques etaient
ceux du departement de Bra'ila, a Siliştea-Nazîru 1 5 et disposees pres de cette bande avec l'interieur de
du nord de la Dobroudja (Mlăjitul Florilor) delimitent l'espace ainsi menage decore de huit poissons
un espace plus large. On constate aussi dans cet espace schematises, dont la partie dorsale s'adossait a
des interferences avec Ies elements caracteristiques de l'interieur du cercle. Une l igne incisee dessinait le
Babadag I, comme c'est le cas a Vînători-Galaţi 1 6 , contour de chaque poisson; sur Ies huit poissons,
Nazîru-Bra'ila 1 7 • quatre presentaient un corps hachure a la roulette, alors
Un deux ieme probleme qui commence a mieux se que Ies quatre autres restaient tout lisses; une matrice,
contourer est celui de la presence dans un ensemble probablement de roseau, a servi a la reproduction de
Cozia-Brad 1 �!, attestee prece-demment dans la zone du

hallstattien de Vînători-Galaţi de la ceramique de type leurs yeux. Les poissons hachures alternent avec Ies
poissons l isses, le contraste utilise pour rendre le motif
Prut inferieur, a Stoicani 1 9 . Jusqu'a present, dans la plus expressif. A la hauteur de chaque poisson hachure
zone concernee, le synchronisme de la ceramique un espace quasi-triangulaire etait menage, avec pour
Babadag II avec celle de type Cozia-Brad n'est atteste, base le ventre du poisson, cependant que sa pointe
au sud, qu'a Stoicani-Cetăţuia. tombe sur un petit cercle au centre de la rosette. De
Pour ce qui est de la phase Babadag III, celle-ci cette fac;on Ies quatre espaces a hachures sont en
est attestee dans deux stations importantes du alternance avec Ies espaces lisses, inscrivant a
departement de Galaţi, l'une a ljdileni-Frumuşiţa, dans l'interieur du cercle deux croix, l'une hachuree, l'autre
le bassin du Prut inferieur, l'autre a Piscu, dans le sans hachures.
bassin du Siret 20 . Dans Ies deux cas, la phase Babadag L'un des fragments du compotier laisse voir le
I I est superposee d'une couche appartenant a la culture degagement d'une bande de motifs geometriques vers
Basarabi . l'espace central de l'interieur du recipient. On a reussi
Les fouilles continuerent en 1 993 sur cette station la restitution du motif respectif compose de spirales qui
archeologique, dans un secteur situe a l'est, ou des courent a l'exterieur d'une bande circulaire (fig. 2).
excavations avaient ete effectuees, laissant voir Quatre rosettes suspendues a ces bandes assurent une
plusieurs ensembles d'habitat, dont l'un a l ivre Ies disposition hel ico'idale au systeme ornemental de
fragments d'un compotier en terre cuite typique pour la l'interieur du compotier, dont le concept de base est un
culture Basarabi. Les motifs qui decoraient ce recipient symbole solaire. Le meme motif a rosette figure aussi
etaient places a l'exterieur de la partie inferieure de son sur un fragment du pied de ce vase (fig. 3).
corps (fig. I et fig. 2). lls se composaient d'incisions Ce motif a poisson atteste a Ijdileni-Frumuşiţa
incrustees de blanc, realisees au moyen d'une piece (dept. de Galaţi) est unique dans le repertoire decoratif
pointue ou a la roulette. Le motif consiste dans une
bande en zigzag entre deux lignes qui "ta delimitent et
de la culture B asarabi. Les remarques de Vladimir
Dumitrescu concernant Ies canons de l'ornementation
disposee en bordure du compotier; le zigzag se de la ceramique type Basarabi 2 1 soulignent nettement
compose de triangles menages alternant avec des la maniere styli stique de la geometrisation des
triangles hachures par des incisions a la roulette (fig. ornements, veritable condensation de l'expressivite
d'une image.
1 4 Ibidem. Au sein de l'oecumenicite de la culture Basarabi
1 5 N. Harţuche, O. Silvestru, Considerafii asupra cercetărilor on constate que dans la zone du B as-Danube, partant de
din aşe::.area Babadag de la Siliştea-Nazîru, judeful Brllila, in
l stros, VI, 1 992, pp. 1 7 - 23.
l'Oltenie et j usque dans le sud de la Moldavie, s'est
1 6 M. Brudiu. op. cit. devel oppee une phase plus tardive, dont
1 7 N. Harţuche, O. Silvestru, op. cit. l'ornementation etait plus riche par rapport a l'etape
1 8 M. Brudiu, Descoperiri arheologice în judeful Galafi, in
Danubius, I , 1 992, p. 7.
initiale attestee dans le sud-ouest de la Roumanie et Ies
zones avoisinantes.
19 M . Petrescu-Dîmboviţa, Cetăfuia de la Stoicani, i n Materiale
Arheologice, 1 953, p. 1 40, fig. 62/8.
20 M. Brudiu, SCIVA, 42, 1 99 1 , 3 - 4, pp. 22 1 - 239. 2 1 Vladimir Dumitrescu, Arta preistorică în România.
MIHALACHE BRUDIU - Le Hal/staff dans le sud-est de la Moldavie 141
Notons au point de vue du repertoire ornemental style geometrique, qui sera remplace dans l a Peninsule
la dominante des elements geometriques dans une italique et en Europe centrale ( le cas des situles a
riche variete de combinaisons. Par consequent, l'art ornements geometriques de Klein Glein et de Trezzo)
ornemental de la culture Basarabi, i l lustre par sa par le style greco-orientaJ 23 .
poterie, a comme principe une composition repro La culture B asarabi , qui fait partie de l'espace
duisant des motifs d'un contenu semantique distinct. plus vaste du site geometrique va disparaître apres le
Comme de juste, decripter leurs significations n'est milieu du v11 e siecle a.Chr. On constate a cette etape
guere facile, corupte tenu de la posibilite de l'existence la pression croissante de certains facteurs orientaux et
d'une pratique d'exercices formels nes de la repetition, meridionaux.
de l'alternance et d'autres procedes. Cest pourquoi, la Pour ce qui est de )'etape finale du Hallstatt, elle
presence des motifs de caractere zoomorphe, traites est illustree par Ies decouvertes de Frumuşiţa 24 et de
suivant Ies criteres de la schematisation geometrique, Siviţa25 .
incite Ies exegetes de la culture Basarabi a approfondir Enfin, notons que le rite funeraire du Hallstatt ini
la grammaire stylistique de cet art dans l'optique tial est encore ignore. Par contre, ii est bien atteste au
paleontho-logique 2 2 . cours de sa phase moyenne, grâce aux fouilles de
Des le debut de notre siecle s'est imposee l'idee Stoicani 26 et de Matca27 , qui ont mis au jour la
que la seconde etape du Hallstatt a ete dominee par le pratique de l'inhumation.
2 3 Joseph Dcchclctte. Manuel D 'archeo/ogie prehistorique et

celtique. III. p. 252.
24 M . Petrescu-Dîmboviţa. in Studii si cercetări ştiinţifice. laşi.
4, 1 953, I - 4, pp. 497 - 5 1 1 .
25 M . Brudiu . in Rev. Muzeelor. 5. 1 986, pp. 344 - 345.
22 Nicolae Dunăre, Ornamentica tradi(iona/<7 comparată. 1 97 1 , 26 M . Petrescu-Dîmboviţa, in Materiale, I. 1 953, pp. 1 57 - 2 1 6.
p. 30. 27 M . Brudiu . in Thraco-Dacica. 8, 1 987, I 2, p. 3 .
-
HALLSTATIUL ÎN SUD-ESTUL MOLDOVEI
Mihalache Brudiu
Una dintre problemele importante ale Hallstattului timpuriu numit Tămăoani 7 . Acestor descoperiri li s-au
din sud-estul Moldovei priveşte începutul acestuia. În mai adăugat şi altele de la Suceveni 8 şi Rogojeni 9 ,
general, cercetările arheologice din sudul Moldovei au precum şi, mai recent, de la ljdileni-Frumuşiţa IO_ Î n
arătat că în zona de la Curbura Carpaţilor începutul ceea ce priveşte raportul stratigrafic al acestor desco
Hallstattului " succede aşezarea Noua I I " la Cândeşti - periri cu etapa anterioară - sfârşitul epocii bronzului
Coasta Banului, corn. Dumbrăveni Uud. Vrancea) 1 . (culturile Noua-Coslogeni), nu s-a putut întâl ni nici o
S-a arătat că ceramica descoperită la Cândeşti era situaţie s i m i l ară cu cea menţionată anterior la
ornamentată cu canel uri şi aparţine grupul u i Cândeşti-Vrancea.
hallstattian Corlăteni 2 , care se extinde, " c u excepţia Î n schimb, la Yânători-Galati 1 1 s-a constatat că o
Podişului Sucevei, în nord şi în Câmpia S iretului, şi, serie de motive ornamentale spec ifice grupu lui
apoi, a Covurluiul u i " , în sud 3 . Tămăoani au intrat în combinaţie cu altele specifice
Rezultă de aici că, în sud-estul Moldovei, rămâne fazei timpurii a culturii Babadag I 1 2 .
o zonă în care se află o altă realitate arheologică, pe Dar, cercetătorii Marilena Florescu şi Adrian
care cercetări le arheologice deja au evidenţiat-o. Florescu au arătat că la Cândeşti-Vrancea, peste nivelul
Cercetări le din ultimile decenii au adus clarificări hal lstattian timpuriu ornamentat cu caneluri, aparţi
asupra comunităţilor umane stabilite aici în aceeaşi nând culturii Corlăteni, a fost descoperit încă un nivel
etapă timpurie a Hallstattului 4 . Până în prezent nu se hallstattian timpuriu ornamentat prin tehnica inciziei,
cunoaşte în această zonă a Moldovei, din punct de specific "Sfârşitului fazei Babadag I, sau unei etape
vedere stratigrafic, o situaţie similară cu cea de la indermediare între fazele Babadag I şi Babadag II -
Cândeşti-Vrancea. Stoicani-Cozia" 1 3 .
Din cercetările de acum patru decenii de la Prin urmare, observaţiile lui A. Laszlo asupra
Tămăoani ale profesorului M. Petrescu-Dâmboviţa \ ca materialelor de la Cândeşti permit să se considere
şi ale l u i A. Laszl66 , au putut rezulta materiale ceramica ornamentată cu caneluri, de acolo, sincronă
ceramice care individualizează un grup hallstattian cu ceramica grupului Tămăoani , ornamentată prin
incizie. Descoperirile din bazinul inferior al Prutului 1 4 ,
Marilena Florescu. Adrian Florescu. Cercetiirile arheo/oţ:ice

de la Cândeşti-Coasta Banului. com. Dumbrii1·eni (jud.
Vrancea. în perioada 1 976 - 1 980 necropola aparţinând 7 B . Hănsel , Bei trăge zur regionalen unc.J chronologischen
purtiitorilor culturii Monteoru. aşe:area de la .�fârşitul epocii Gliederung der alteren Hallstattzeit au der unteren Donau. I -
bron:ului - cultura Noua şi resturi de lornire Hallswlliene ) . în 2. Bonn. 1 976. p. 1 1 4. A. Laszlo, Hallstattul ti mpuriu. pp. 1 1
Materiale şi cercetări arheologice. a XV-a sesiune anuală - 1 2.
de rapoarte. Muzeul Judeţean Braşov. 1 98 1 . Bucureşti, 1 983, 8 I. T. Dragomir. lstros. 2 - 3 .
p. 1 2 1 , fig. 8 , Idem, Unele obserl'llţii Cii privire la ţ:ene:a 9 I. T. Dragomir. Materiale. 9. 1 970. p. 503. 5 1 O, fig. 512. M .
culturii Noua în :onele de curlmrii ale Carpaţilor riisâriteni. Brudiu, Op. cit„ p. 22 1 . nota 1 0 .
în Arheologia Moldovei, XIII. p. 48. 1 0 M . Brudiu, op. cit.
2 Laszlo Attila Zoltan. Hal/sta/lu/ timpuriu şi mijlociu pe I I M. Brudiu, Materiale 1 4 , Tulcea. 1 980, pp. 398 - 405, Ic.Jem.
teritoriul Moldm·ei (rezumatul tezei de doctorat). 1 985. p. 9. SCIVA , 32. 1 9 1 8. 4. pp. 529 - 536.
3 Ibidem. 1 2 Ibidem.
4 Ibidem, M. Brudiu. Cercetâri ptfrind Hallstattul din sud-estul 1 3 Apud. A. Laszlo. Asupra leţ:âltlri/or di/I/re spaţiul est
Mo/dm·ei, în SCIV A. 3 - 4. pp. 22 1 - 239. carpatic şi :<mele de stepii şi silvostepâ nord-vest polllice la
5 M. Petrescu Dâmboviţa. SCIV. 4. 1 953, 3 - 4. pp. 765 - 778. începutul epocii Fierului (secolele XII - VII î. e. n. ) în,
6 A. Laszlo. Ha/Ista/lu/ timpuriu şi mijlociu pe teritoriul Analele ştiintifice ale Universităţii "A. I . Cuza" din Iaşi S. N.
Moi<l<Jl'ei (rezumatul tezei de doctorat). p. 1 1 - 1 2, Ibidem, s. III o sitorie 1 986. p. 4.
Memoria Antiquitatis. 1 2 - 1 4. 1 986. pp. 65 - 9 1 . 1 4 Ibidem.
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în zanele circumpontice, Tulcea, 1 993 „„„„„„„„ .. „„ ..
. „„„...„„„„„„„„. p. 143 - 148
precum şi din judeţul B răila, de la Siliştea-Nazâru 1 5 , ca haşurate prin linii incizate cu rotiţa zimţată (fig. I ).
şi din nordul Dobrogei (Mlăjitul Florilor), ne permit să Î n apropiere de bandă era amplasat un cerc real izat
avem acum un areal mai larg şi totodată să constatăm dintr-un grup de trei linii paralele dispuse concentric,
că acesta se interferează cu elementele caracteristice iar în interiorul acestui spaţiu se aflau opt peşti
culturii Babadag I, cum este cazul la Vânători-Galaţi 1 6 , prezentaţi în manieră stilizată, fiind lipiţi cu partea
Nazâru-Brăila 1 7 . dorsală de partea interioară a cerc u l u i . Conturul
O altă problemă care începe a se preciza mai bine corpului peştilor era realizat printr-o linie incizată.
o constituie prezenţa, într-un alt complex hallstattian Patru dintre peşti aveau corpul haşurat cu rotiţa
de la Vânători-Galaţi a ceramicii de tip Cozia-Brad 1 8 , zimţată, iar patru aveau corpul neornamentat. Ochii
cunoscută anterior în zona Prutului inferior la sunt redaţi cu ajutorul unei ştanţe, probabil, din trestie.
Stoicani 1 9 . Peştii haşuraţi şi nehaşuraţi sunt dispuşi alternativ.
Până în prezent, pentru zona în discuţie, Pentru redarea mai expresivă a peştilor s-a folosit
sincronismul ceramicii Babadag II cu cea de tip Cozia procedeul contrastu l u i , astfe l , în dreptul peştel u i
Brad este întâlnit, în sud, numai la Stoicani-Cetăţu ia. haşurat se lasă un spaţiu d e formă quassi triunghiulară,
Î n privinţa fazei Babadag III aceasta este prezentă a cărui bază o constituie partea ventrală a peştelui, iar
în două aşezări imporante din judeţul Galaţi, una la vârful triunghiular cade pe un cerc mic situat în centrul
ljdileni-Frumuşiţa, în bazinul Prutului inferior, alta la rozetei. Î n felul acesta, alternează cele patru spaţii
Piscu în bazinul Siretului 2° . Î n ambele aşezări, peste triunghiulare haşurate cu cele nehaşurate, înscriind în
faza Babadag III se află un stat aparţinând culturii interiorul cercului două cruci, una haşurată, alta
Basarabi. nehaşurată.
Î n 1 993 au fost continuate cercetările în această Pe unul din fragmentele ceramice se observă
staţiune arheologică, într-un sector de pe latura de est, desprinderea unei benzi având ornamente geometrice.
unde au avut loc escavări şi în secţiunea rămasă au Aceste benzi convergeau spre spaţiul central din
apărut mai multe complexe de locuire. Intr-unul dintre interiorul fructieri i, unde s-a putut reconstitui un
aceste complexe au fost găsite câteva fragmente ornament din spirale fugătoare care gravitau în exteri
ceramice provenind de la fructieră, specifică culturii orul unei benzi circulare (fig. 2).
Basarabi. Fragementele cu ornamente provin de la o Aceste patru rozete agăţate prin benzile amintite
fructieră şi, la corpul acesteia, ornamentele se află pe dau o dispunere elicoidală sistemului ornamental din
partea inferioară şi exterioară (fig. I şi fig. 2). interiorul fructierei. Î ntregul concept ornamental repre
Tehnica de ornamentare este prin incizie şi zintă un simbol solar.
încrustare cu alb. Ca procedee de ornamentare sunt Aceeaşi rozetă este prezentată şi pe un fragment
lini ile incizate cu un vârf sau cu ajutorul rotiţei provenind de la piciorul fructierei (fig. 3).
zimţate. Astfel, a fost realizată o bandă dispusă pe Descoperirea ornamentului cu peşti de la Ijdileni
marginea fructierei, del i mitată prin două l i n i i în Frumuşiţa U ud. Galaţi) este unică pentru repertoriul
interiorul căreia se află o bandă în zigzag, rezultată prin ornamental al culturii Basarabi. După observaţiile lui
cruţare cu triunghiuri dispuse alternativ, care sunt Vladimir Dumitrescu asupra canoanelor stilistice ale
ornamentaţiei ceramicii culturii B asarabi 2 1 , s-a scos în
evidenţă maniera stilistică a geometrizării ornamente
1 5 N . Harţuche. O. Silvestru. Considera/ii asupra cercetârilor lor, aceasta însemnând o condensare a expresivităţii
din aşe;area Babadaţ? de la Siliştea-Na;âru, jude/ul Brâila în
Istros. VI. 1 992. pp. 1 7 - 23. unei imagini.
16 M . Brudiu. op. cit. Î n cadrul oicumenei cu lturii Basarabi se poate
17 N. Harţuchc. O. Silvestru. op. cit. observa că în zona Dunării de jos, începând din Oltenia
18 M. Brudiu. Descoperiri arheoloţ?ice în jude/ul Gala(i, în
Danubius. I. 1 992, p. 7.
şi până în sudul Moldovei, s-a dezvoltat o fază mai
târzie în care se manifestă o ornamentaţie mai bogată,
19 M . Petrescu Dâmboviţa, Cetii/uia de la Stoicani. în
"Materiale arheo/oţ?ice " 1 953. p. 1 40. fig. 62/8.
20 M . Brudiu. SCIV A. 42. 1 99 1 . 3 - 4, pp. 22 1 - 239. 2 1 Vladimir Dumitrescu, Arta preistoricii în România.
MIHALACHE BRUDIU Hallstattul în sud-estul Moldovei
- 1 45
în comparaţie cu etapa timpurie cunoscută în sud de-a doua etapă a Hallstattul u i predomina stilul
vestul României şi în zonele învecinate. geometric, care va fi înlocuit în Peninsula Ital ică şi
Din punct de vedere al repertoriului ornamental, Europa Centrală (cazul cu situlele ornamentate în stil
predomina elementele geometrice care intră într-o mare geometric de la Klein Glein şi Trezzo) cu stilul greco
varietate de combinaţii. Prin urmare, arta ornamentării oriental 23 .
ceramicii culturii Basarabi are ca principiu compoziţia Cultura B asarabi aparţinând unui areal mai larg al
prin care se realizează reprezentări cu conţinut seman sitului geometric, îşi va înceta existenţa într-o etapă
tic distinct. Desigur că decriptarea semnificaţiilor nu ulterioară jumătăţii secolului al VII-iea î.Chr. , când va
este uşoară, deoarece există şi posibi litatea practicării apare presiunea unor factori răsăriteni şi sudici.
unor exerciţii formale rezultând din repetiţie, alternanţă Etapa Hallstattului târziu este reprezentată de
şi alte procedee. De ceea, apariţia unor motive orna descoperirile de la Frumuşiţa 24 şi Şiviţa25 .
mentale cu caracter zoomorf, tratate tot în maniera Cu privire la ritul funerar în perioada Halstattului
stil i zării geometrice, îndeamnă pe exegeţii culturii timpuriu, acesta nu este cunoscut. Pentru perioada
Basarabi să aprofundeze gramatica stilistică a acestei m ijlocie este bine atestat la Stoicani 26 şi Matca27 , unde
arte în viziunea paleoetnologică22 . s-a practicat inhumaţia.
Î ncă de la începutul secolului s-a afirmat că în cea
23 Joseph Dechelette, Manuel D'archiologie prehistorique et

celtique, III, p. 252.
24 M . Petrescu Dâmboviţa, "In studii şi cercetări ştiinţifice",
Iaşi, 4, 1 953, 1 - 4, pp. 497 - 5 1 1 .
25 M . Brudiu, în Rev. Muzeelor, 5, 1 986, pp. 344 - 345.
22 Nicolae Dunăre, Ornamentica tradiţională comparată, 1 97 1 , 2 6 M. Petrescu Dâmboviţa, în Materiale, I, 1 953, pp. 1 57 - 2 1 6.
p. 30. 27 M. Brudiu, în Thraco-Dacica, 8, 1 987, 1 - 2, p. 3 .
.ţ.
O\
_.
=�ssssss� - ..·::� •�'-:'' .., ,.. ..'� •a�� ·I: •

·;::.�....l.·': ?�. . � ·
!�::·:YH�r.�.u,�: ··,
, •:•:·•: .„•:,!.-./' , . .• • .••.:·.
•
/:.::.-·.·i
-. 't/��f;ţ/il··t\
•••„ •••„ ��
:·.:; :; :·.
' .'
· =! ....„�.. ·-=�--:.
.·'.�
:....
-�--··-· „.� .
/Z
•. . ... . -f•"
�
„
O'
. · ·�-"" :�
('")
��···
. ... . ·
�
5"
Cil"
3
···> .... . :';.
l
Q)
�
{g
�-
g
�
Q),
Q)
�
il)
G)
c:
�
§
o
CI)
�:
Q),
-SQ.
�
5'
{
�
-�
·�;.
:::i
\._F„;( , •·I I" ' ; ,•�

m �
„•� · �\ ,,... l t î•: Q.
„
-" ""': ... , . :

- .i.:_IJ. c:;
·�·;:;. -:-, ·:„v: .;:. ) ,-:„::;::�:·'
, ;// •
I�
. .... -. , .... „ , , ..•„\ :· ·
"'�
' "'S: ,'!„· 'I' „ .....
. �.·„
,.. „.;:.;..
....� -·�...
• „ „.
•,"- ·· .. ·.::··
. ::
.'.· ·· �# „. ,, , •," „„·.·„-f:'„'..,•
·�·
3
..,::;. ..._
1 "1:1..•„ •, '1.-'-•··.-··.1>
···�:�·�·�:.::�·:
•,�_•, r ,, (�#> ..;. •' ,„• ''
-- 1 „...
- -
· „
7
.. ·.·.- .„ „ ·
-„
�\ (�:;{ ""�",•'"_
,;-.,;„: .. •1\ ' ',, .....::.. -;{;..�· ·�:�·.!\. :�·;:„":.·:-·
::::::.?t':�t�
'•, "·�:· · · „ ia��\_!t'!!!· ...""
�
(')"
� �
I 11
JR
......
�
Fig. l . ljdileni-Frumuşiţa. Fragmente ceramice de la fructieră.
a fruits.
c.o
Fig. 1. Jjdileni-Frumuşiţa. Fragments ceramiques - Vase
:;;;::
I
)>
I
)>
()
I
m
OJ
:a
c:
o
c:
'
�
&
ii)"
�
5'
9-
(/)
c:
§:
('[)
(/)
�
Q:
?§
o
� A;;;Y I
1
Fig. 2. Ijdileni-Frumuşiţa. Fragmente ceramice de la fructieră. .......

.ţ..
Fig. 2. ljdileni-Frumuşiţa. Fragments ceramiques - vase a fruits. -J
Fig. 3 . Ijdileni-Frumuşiţa. Fructieră (reconstituire).

Fig. 3. ljdileni-Frumuşiţa. Vase a fruits ( restitution).
ENSEMBLES TUMULAIRES
D'EPOQUE HALLSTATIIENNE EN MOLDAVIE
Oleg Leviţki
Au cours des derniers siecles du n e millenaire a. planes se retrouvent chez Ies groupes cu lturels
Chr. , Ies regions a l'est des Carpates connurent un Soldăneşti. On constate la priorite du rite de
changement ethnoculturel radical. Des formations l'incineration: Ies urnes avec Ies restes c ineraires
hallstattiennes d'epogue initiale, designee sous le etaient enterrees dans des fosses petites ou profondes
generigue de Hallstatt thrace ou cannele, surgissent a la avec des traces de calcination sur Ies parois4 . Les
place de la culture Noua. Comme une conseguence des monuments funeraires du Hallstatt final sont egalement
poussees et de la migration directe des peuplades illustres dans la plupart des cas par des necropoles
hallstattiennes de la phase initiale gui habitaient Ies planes5 . Des necropoles tumulaires ont ete explorees
terres du Moyen- et du Bas-Danube, on constate une dans le sud-ouest de cette zone, a Bârseşti 6 et dans son
enchaînement chronologigue des groupes culturels de nord-ouest, a Satu Mare et Volovăţ, ces dernieres etant
l'epogue. Pour le Hall statt initial - Ies groupes attribuees au groupe Podolien occidental 7 . Enfin, des
synchronises de l'ensemble hallstattien a ceramigue tumuli isoles et des necropoles tumulaires ont ete
cannelee de type Chişinău-Corlăteni et Grăniceşti, localises dans l'espace est-carpatigue, notamment sur le
ainsi gue Ies groupes successifs a la ceramigue incisee territoire de la Republigue Moldave; leur mobilier
et i mprimee Tămăoani-Holercani et Saharna funeraire se compose de la ceramigue caracterisant Ies
Solonceni-Cozia; pour le Hallstatt moyen - le groupe groupes hallstattiens des trois etapes, initiale, moyenne
Soldăneşti-Basarabi et pour le Hallstatt final - la phase et finale.
precoce de la culture getigue, dependante sous rapport L'objet de la presente contribution est l'etude
genetigue de la culture Şoldăneşti-Basarabi 1 • analytique de ces ensembles, dont Ies vestiges sont
Les monuments funeraires de ces groupes sont inedits ou sur le point d'etre publies. Nous estimos, en
i l lustres par un nombre relativement peu eleve meme temps, gue pour obtenir l'image complete des
d'ensembles. A l 'exception des communautes du parametres du rite funeraire avec tumuli, pratigue par
groupe Saharna-Solonceni, gue pratiguaient de Ies groupes culturels de l'epogue hallstattienne gui
preference Ies sepultures tumulaires, pour le reste des habitaient le territoire de la Moldavie, ii convient de
groupes mentionnes Ies necropoles tumulaires ne sont presenter aussi une caracterisation succinte des
pas caracteristigues. Les groupes Chişinău-Corlăteni et monuments funeraires propres au groupe Saharna
Grăniceşti utilisaient le rituel de l'incineration avec le Solonceni.
dep6t des restes cineraires en urnes dans des Dans le cas des groupes Grăniceşti et Chişinău
necropoles planes 2 . Pour Ies comunautes du groupe Corlăteni, leurs ensembles tumulaires sont representes
Tămăoani-Holercani le rituel adopte etait celui de
l'inhumation en tlexion forcee et Ies reinhumations
dans des necropoles planes 3 . Ces memes necropoles
Prohlemi arheolo1?ii Sei·emo!?O Pricemomoria. C stolctiu
osnovania Hersonscogo muzcia drevnoste i . TDK, casti
O. Levitki, La situarion cu/ture/le et historique dans l 'e.1pace vtoraia, Herson, 1 990, p. 6 - 8.
Carpato-Dniestrie11 i.1 / 'epoque du Hal/staff, S i mposia 4 Y.L. Lăpuşnean, Ranie frachiifi X - nacafa IV '" do 1w. 1·
Thracologica, Nr. 9, Bucureşti, 1 992, p. I 1 9 - 1 2 1 . Lesostepnoi Moldavii, Chişinev, 1 979, p. 37 - 50.
2 O. Levitki, Cul'tura Dnestrovsko-Siret.1·co1?0 mejdurecia na Idem, p. 50 - 60.
ruheje li - I tiseaceletii do 1u1. (pa111iat11iki cm1elirova111101?0
5
6 S. Morintz, Novaia !?alistatscaia !?rupa 1· Moldove, Dacia,
!?alistata tipa Chişinev-Corliiteni ), A vtoreferat diss. cand. ist. (NS), 1 957, I, p. 1 1 7 - 1 32.
nauc. Leningrad, 1 990, p. I I - 1 2. 7 M . Ignat, Decou vertes du Hal/staff thrace dans le
3 O. Levitkii, C voprosu o ranne!?alistatscom 1?0ri:o11te s departement de Suceava, Thraco-Dacica, Bucureşti, 1 976, p.
procercenci ceramicoi v Dnestrovsco-Prutscom mejdurecie. 99 - 1 08.
Prima epocâ a .fierului la Gurile Dunârii şi În z.onele circwnpontice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 149 - 159
par la necropole de Volovăţ 8 et par Ies tumuli isoles de modelee a l a main, attribuee a l a categorie de la poterie
Branişte9 et de Frunzeni 1 0 . de qualite superieure, noire a l'exterieur et d'un jaune
Cinq groupes de tumuli de terre composent la orange a l'interieur. Le registre superieur de ce vase est
necropole funeraire de Volovăţ. Les diametres des richement orne de cannelures (fig. 1 /6).
tumuli explores varient de 6 a 1 2 m. et leur hauteur va Les monuments funeraires du groupe Saharna
de 0,4 a 1 ,5 m. Ils contenaient d'une a quinze tombes Solonceni sont i l lustres par Ies necropoles tumulaires
selon le rite de l'i ncineration en urne. Pres de ces Saharna I (Ţiglău) 1 1 , Saharna I I (Gura Gulboaca) 1 2 et
dernieres, deposees avec l'ouverture en-bas, i i y avait Alcedar 1 3 . II faut leur ajouter Ies deux necropoles
de petits tas de tessons ceramique; dans un seul cas une planes de Climăuţii de Jos 1 4 et Poiana 1 5 .
tasse, cependant que le mobilier funeraire de trois de Pour ce qui est des necropoles tumulaires, elles se
ces tombes comportait une aigui l le de bronze a l 'etat composent de buttes de taille moyenne, dont le
fragmentai re. diametre peut variere de 4 a 7 m. parfois a peine
Le tumulus de Branişte (dept de Rîşcan i ) occupe visibles au raz du sol. Les deux necropoles Saharna (I
un haut plateau de la rive gauche du Prut. Dote a la et II) sont constituees de tumul i de pierre couverts
base d'un manteau de pierre au contour c irculaire d'une couche de terre (fig. 2/1 ). Dans certains cas, le
irregulier et avec le diametre de 8 - 9 m. pour une tumulus s'entourait d'un anneau de grosses dalles de
hauteur de 0,8 m., que recouvrait une couche de terre, pierre. A Alcedar, Ies tumuli sont de terre. En general,
ii mesurait 1 ,2 m. de haut et approximativement 26 - chaque butte, au raz du sol antique, comportait deux ou
28 m. de diametre (fig. 1 / 1 ). Au centre du tumulus, trois enterrements, soit dans des fosses couvertes d'une
sous son manteau de pierre, Ies fouilles ont degage une dalie, soit dans des coffres de pierre surmontes d'une
fosse rectangulaire de 1 ,8 m. x 0,9 m. et profonde de dalie massive comme couvercle. On y pratiquait deux
0,6 m . , orientee sur une axe nord-ouest - sud-est. Cette types de rite funeraire - l'inhumation et l'incineration.
tombe, devastee des l'Antiquite, n 'offre aucun C'etait le premier type qui avait la priorite, le second
temoignage relatif au rite funeraire (incineration ou n 'etant atteste que dans l 'une des necropoles de
inhumation) auquel elle a servi. Les vestiges conserves Saharna et dans !'un des coffres de pierre d'Alcedar.
de son mobilier funeraire se composent de quatre vases Mais, dans ce dernier lieu, l 'incineration dispose du
fragmentaires: deux ecuelles a la levre rentree (dont meme endroit que l ' inhumation. Les defunts, en
l'une noire a !'eclat metalique, ornee de cannelures flexion forcee sur le flanc, reposaient avec la tete vers
horizontales dans son registre superieur), un recipient le sud, le sud-est et, parfois aussi, vers le nord et le
de grande tailles, dont le col profile est decore a la base nord-ouest. La cremation avait lieu d'un câte et Ies
de deux rangees horizontales de piqures et un vase de restes cineraires etaient enterres sans urnes, eparpilles
type pot (fig. I /3 - 5, 7). au fond de la fosse ou du coffre de pierre. Y sont
A Frunzeni (dept de Floreşti), des ouvrages de
construction ont completement detruit un tumulus, 1 1 M .T. Caşuba, N . V . Goli ţeva, Saharneanschii mogilinic I
( Ţiglau), SA, nr. I, M . 1 99 1 , p. 1 97 - 209.
li ( Gura Guliboca ),
dont ii n'en est reste qu'un vase fragmentaire - une
1 2 G.D. Smirnov, Saharneanschii mogilinic
coupe bitronconique a la levre evasee. C'est une piece Izvestia Mold. Fii. A n SSSR, nr. 5 (25), Chisinev, 1 955, p.
1 1 7 - 1 1 9 ; A . I . Meliukova, !togi isucenia pamiatnicov
8 Ibidem. ; A. Liszl6, Un grup hallstattian timpuriu in Podişul schifscogo vremeni v Mildavii v 1 952 - 1 953, SA, nr. I, M .
Sucevei, Cercetări istorice (SN), XIV - XV, Iaşi, 1 983 - 1 984, 1 99 1 , p . 5 1 - 70.
p. 65 - 84. 13 R.D. Rozenfeld, Alcedarskie rnrganî, Izvestia Mold. Fii. An
9 O. Leviţkii, Novîi tip pogrebalinih pamiatnicov rannih SSSR, 5(25), Chişinev, 1 995, p. 1 2 1 - 1 24; A.L. Nikitin,
frachiitev lesostepnoi Moldavii. Actualinîe problemî istorico Rascopchi pogrebenii v camennîh iaşcicov u s. Alcedar, KSIA
arheologiceschih issledovanii, Kiev, 1 987, p. 97 - 98; Idem, M . 1 965, Vîp. 1 03, p. 75 - 79.
Curgan u s. Braniştî i necotorie voprosî pogrebalinogo 14 I.A. Borziak, a. n. Levinschi, Cimitirul plan de tip Saharna
obreada rannegalistal/scoi culiturî lesostepnoi Moldavii, Solonceni de la Climăuţii de Jos, Izvestia AN RM, nr. 3,
AIM, v 1 984. Chişinev, 1 989, p. 1 37 - 1 49. Chişinev, 1 990, p. 50 - 54.
10 O. Levitkii . Cul 'tura Dnestrovsko-Siretscogo mejdurecia . . . , p. 15 M .T. Caşuba, Pogrebenie rnliturnoi grupî Saharna-Soloceni
I I. u s. Poiana, AIMUM, 1 990, p. 1 07 - 1 1 1 .
OLEG LEVIŢKI Ensembles tumulaires d'epoque hallstattienne en Moldavie
- 151
attestes, au meme titre Ies enterrements singuliers, Ies Cotiujeni2 1 • Les trois derniers tumuli faisaient partie
enterrements doubles ou collectifs. Quand il s'agit d'un groupe occupant le sommet d'une coll i ne situee
d'enterrements collectifs , Ies inhumations se au sud-est du v i l l age respectif. De d i mensions
succedaient a certains intervalles. Dans le cas des moyennes et de forme circulaire, tous Ies trois etaient
inhumations repetees, Ies ossements du precedent dotes de manteaux de terre. Edifies en v ue d'un
defunt etaient simplement pousses de câte. Le mobil ier enterrement unique, deux d'entre eux mesuraient 0,5
funeraire de ces tombes etait plutât modeste et m . de haut avec un d iametre d'envi ron 24 m . ,
relativement uniforme (figg. 2/2 - 7, 8 - I 7 ; 3/ 1 - 6). cependant que l e troisieme, haut d'un metre avait u n
Obligatoires pour Ies tombes masculines etaient Ies diametre de 3 6 m. Dans Ies parois d u tumulus I I , o n a
tasses a l'anse surhaussee, accompagnees parfois d'un trouve !'argile jaune retiree de la fosse, ainsi qu'un
ou deux vases d'une autre categorie. Assez souvent, morceau de brfilure - i i s'agit du plus grand des trois
ces tombes ont l ivre aussi des couteaux de fer et des tumul i . Mais Ies deux autres ont egalement l ivre des
gres, des appliques de bronze. Notons encore qu'une traces de l'utilisation du fer pour le rituel funeraire:
tombe de Saharna I a l ivre des mors de fer et une ossements calcines d'an i maux; charbons de bois, dans
bossette de mors en come. Par contre Ies armes font le comblage des fosses. De forme rectangulaire, leurs
absolument defaut. Les tombes feminines ont l ivre des amenagements funeraires s'orientaient en direction est
coupes, des ecuelles et autres formes de vases, a ouest, avec une legere deviation. Ils sont dotes d'une ou
l 'exception des tasses. Parmi Ies autre objets des deux marches dans la paroi nord et une n iche du câte
tombes feminines, ii y avait aussi des bracelets de oppose (fig. 4/2, 4, 6). Ces tumuli ont ete pilles des
bronze, des anneaux de tempe, des boucles d'oreille, l'Antiquite, aussi le no IV est le seul a avoir garde
etc. et dans deux tombes de la necropole de Ţiglău on quelques fragments ceramiques dans le tombeau. B ien
a trouve des fibules de fer fragmentaires appartenant au que Ies temoignages concernant le rite funeraire fassent
type a deux spirales l 6 . defaut, ii est evident qu'il s'agissait d'inhumations.
Les enterrements des necropoles planes ne se Les tessons ceramiques du tumulus IV viennent de
distinguent en rien de ceux des necropoles tumulaires. c i nq vases de qualite superieure (deux soupieres
On y trouve, en effet, Ies memes amenagements carenees, profondes, avec la levre evasee et l ' interieur
funeraires, c'est-a-dire Ies fosses couvertes de dalles facette; deux vases a la panse bitronconi que ou
(Poiana) et Ies coffres de pierre (Climăuţii de Jos). bombee, dont !'un avec la levre retroussee abruptement
Quant aux criteres determi nant le rite et le choix du vers l 'exterieur; une tasse a l 'anse surhaussee), ainsi que
mobilier funeraire, ils etaient identiques (fig. 317 - 1 3). d'un vase-pot d'usage courant (fig. 5 / 1 - 5). Tous ces
Pour ce qui est des ensembles tumulaires du fragments sont de tradition Şoldăneşti-Basarabi .
Hall statt moyen, ils sont i l lustres par Ies tombes Pour toutes Ies tombes secondaires des trois
secondaires dans Ies tumuli de l'âge du bronze - a phases de l'âge du bronze et avec une poterie de type
Parc ani, Sărata 1 7 , Roşcani I 8 , Ciocîlteni l 9 , Matca20 - et Şoldăneşti-Basarabi, dont ii vient d'etre question ci
par Ies tumuli nos II, IV et V du groupe tumulaire de dessus, on constate l 'usage du rite de l'inhumation.
Generalement orientes vers l 'ouest, Ies defunts
1 6 Dans l'edition de M. T. Caşuba, N . V . Goli ţeva (note 1 1 ci reposaient a plat dos, Ies bras le long du corps.
dessus) Ies fibules de fer sont attribuees au tumulus IV, alors A l'heure actuelle, le repertoire des ensembles
que l'une de ces fibules vient en realite du tumulus I I I .
A.I. Meliukova, Schifia i .frachiischi mir. Moscva, 1 979, p .
tumulaires dates de la phase finale du Hallstatt se
17
68. trouve complete par Ies necropoles de Trinca 22 et de
18 I . A . Borziak, O. R . Dubovskaia, Novoe pogrebenie
predschi.fskogo vremeni v Moldavii, lzvestia AN MSSR, Nr. 2 1 S.M. Aguln i kov, lssledovanie curganov li s. Cotiujeni, AIM v
2, 1 986, p. 7 1 - 73. 1 986, Chişinev, 1 992, p. 1 04 - 1 20.

19 N.A. Ketraru, V.P. Haheu, Cioci/teanschie rnrganî, AIM v 22 O. Levi tk i i , E . N . Savva, L . F . Cioban, Jssledovanie
1 985, Chişinev, 1 990, p. 49 - 73. curgannogo mogilinica rannego je/eznogo veca li se/a Trinca,
20 M . Brudiu, Descoperiri aparţinînd culturii Basarabi în slld Anuarul M uzeu l u i de istorie al Modovei I, Anul 1 99 1 ,
estul Moldovei, Thraco-Dacica, VI, 1 985, p. 3 1 - 36. Chişinău, 1 992, p . 95 - 1 07.
Corjeuţi D , ainsi gue par la tombe secondaire d'un (fig. 6/ 1 1 ); un fragment de vase bitronconigue de
tumulus de l'âge du bronze exploree a Burlăneşti 24 . grande tail le (fig. 6/ 1 0); une boucle d'oreille en fii de
La necropole tumulaire de Trinca (dept d'Edinet) bronze avec tete conigue (fig. 6/6); cing pointes de
occupe un promontoire de la rive gauche du cours de la fleche en os (fig. 6/4); deux pieces en os faisant partie
Drăghişte, au lieu-dit " Drumul Feteşti lor" , a environ du carguois (fig. 6/8, 9); un fragment de couteau de fer
un kilometre et demi sud du village. Sur a peu pres 2 (fig. 617) et deux perles de verre (fig. 6/5). Tous ces
ha, 1 2 petits tumuli etaient amenages, dont cing objets et notamment ceux en os offrent des traces de
particul ierement bouleverses ne laissent plus voir calcination.
gu'un tas de pierres au raz du sol ; mais Ies sept autres M. II (cenotaphe), localise dans le secteur nord du
sont relativement bien conserves. Quatre tumuli hauts tumulus a une profondeur de 0,65 m. Sa fosse, en
de 0,5 m. n'ont pas ete laboures. Cet ensemble partie sous le couvert du manteau, de la forme d'un
tumulaire est dispose sur un axe gui va du sud-ouest au ovale oblong mesurait 2,54 m. sur 0,98 m. avec une
nord-est. Les recherches ont porte sur deux tumuli profondeur de 1 ,32 m . , suivait un axe nord-ouest - sud
choisis parmi ceux endomages. est (fig. 6/3). On a recupere sur son comblage une
abondance de charbons de bois, des restes des pieces
Tumulus I - tres bouleverse au moment de de bois gui la couvraient, des pierres et guelgues
l'investigation. Seule sa partie centrale a ete labouree. ossements d'animaux. Les parois de cette fosse etaient
Haut d'environ 0,35 m. avec un diametre de 8 m., ii est tres calcinees a la base.
fait de pierres de differentes dimensions et couvert Tumulus II. Celui-ci se dresse a 27 m. nord-est
d'une couche de terre. Son manteau de forme du premier tumulus. II s'agissait d'une petite butte de
irreguliere, avec le diametre de 5 - 5,5 m . , est amenage O, 1 8 m. de haut avec le diametre de 2,5 - 3 m.,
sur le sol antigue (fig. 6/ 1 ). Parmi Ies pierres dont ii couverte d'un amas de pierres, de diverses dimensions
avec une couche de terre par dessus. Le manteau de
est construit, on a releve des charbons de bois, des
pierres, de forme c irculaire irreguliere, avec un
mottes de terre calcinee et des fragments ceramigues. diametre approximatif de 4,5 - 5 m. etait amenage sur
Les pierres a la base du manteau et le sol antigue le sol antigue (fig. 7 / I ). A sa base, on a recupere parmi
portaient des traces de brGlures. Taur au taur le sol sur Ies pierres des fragments ceramigues; plus nombreux et
un espace d'environ 7,5 m 2 etait calcine plus ou moins reunis en tas, ces fragments se trouvaient sous le
jusgu'a une epaisseur de 0,2 m. Des ossements manteau meme, ainsi gu'un sguelette disperse
humains calcines reunis en tas ont ete localises a (representant la tombe principale du tumulus, M. I).
l'interieur de ce perimetre, ainsi gue des objets faisant M. I. Le tombeau se trouvait au centre du manteau
partie du mobil ier funeraire de la tombe principale du de pierre et au raz du sol antigue. II a ete impossible de
tumulus (M. I). preciser la position initiale du defunt. Seule chose
evidente demeure le fait gue l'enterrement s'est
M. I. Localisee dans le secteur sud-occidental du effectue selon le rite de l'inhumation (fig. 7 /2).
tumulus, dans l'horizon antigue, cette sepulture etait Le mobilier se composait de cing vases en terre
representee par un amas d'ossements plus ou moins cui te, guatre perles de verre (fig. 7 /3) et une cinguieme
calcines. Fort probablement, la position initiale du en argile ( 7/4). Les cing pieces ceramigues sont
illustres par deux vases d'usage courant, a la pâte
defunt etait en flexion forcee sur le flanc, avec la tete
grossiere, dont l'un sous la forme d'un pot orne d'une
au nord-ouest (fig. 6/2). bande alveolee et d'une rangee de trous (fig. 7 /9),
Les pieces suivantes composaient son mobilier l'autre legerement bitronconigue, reproduisant le
funeraire: le profil d'une tasse avec !'anse surhaussee meme motif de la bande alveolee et de la rangee de
trous, avec la seule difference gu'il ne s'agit plus de
trois autres pieces appartiennent a la categorie de

23 O. Levitki, T. Demcenco, Grupul lllmular de la Corjeu/i ( r- trous parfaits, mais seulement esguisses (fig. 7/8). Les
1111/ Briceni ), Memoria Antiqvitatis, XIX. în curs de apariţie.
24 T.I. Demcenco, Otcet o polei·îh iss/edomniah Edine/koi gualite superieure; ii s'agit d'une ecuelle conigue avec
novostroernoi arheolo[?icescoi âxpeditii 1· 1 987 f?Odu u s. la levre rentree en arc (fig. 717, d'une coupe le profil en
Burlaneştî Edi11e/kow1 raiona MSSR. Chişinev, 1 987, Arhiva S - fig. 7 /5 - et d'un vase de morphologie indeterminee
MA a IAsiIV al AS RM. - fig. 7/6).
- 1 53
Les ensembles tumulaires de Corjeuţi (dept de reposait un sguelette humain bouleverse, fort
Briceni) ont ete localises au cours de la recherche probablement depose en flexion forcee, la tete au sud
portant sur un groupe tumulaire de la phase initiale du ouest. Les os des bras sont colores par endroits en vert.
bronze, situe sur un promontoire de la gauche du cours comme une conseguence de l'oxydation du bronze (fig.
d'eau de Lopatnic, au sud-est du village, lieux-dit 8/6). La seule piece conservee du mobilier funeraire est
" H us a " . Des petits tas de pierres marguaient la une appligue rectangulaire de schiste, resserree vers le
presence des-dits ensembles tumulaires dans le proche milieu et avec une perforation incomplete dans un
voisinage du tumulus VI. angle (fig. 817).
Ensemble I (M. IV). Degage a une profondeur de

L'exploration d'un groupe tumulaire du plateau
gui se dresse au sud-ouest du v i l lage a degage
s'agit d'une tombe secondaire (no 5) a la peripherie du

0,4 m. du sol actuel, cet ensemble a ete amenage sur le l'ensemble funeraire de Burlăneşti ( dept d'Edineţ). II
sol antigue. II est delimite par un anneau de pierres de
guant a la largeur, elle varie de I a 1 ,4 m. A l'interieur, en masse compacte, a peu pres rectangulaire (2 m. x I
tailles differentes avec un diametre exterieur de 5 ,2 m., tumulus V (fig. 9/ 1 ). C'etait une plate-forme de pierres
legerement a !'est du centre, ii y avait une plate-forme m.), dont )'axe suivait une direction est-ouest (fig.
rectangulaire de pierres, longue de 2,5 m. et large d'un 9/2). Amenagee sur le sol antigue, elle recouvrait des
metre, en direction sud-ouest - nord-est (fig. 8/ 1 ). Cette
en terre cuite modeles a la main. L'un de ces vases
ossements reunis en tas et Ies fragments de deux vases
plate-forme couvrait une guantite relativement modeste
d'ossements calcines et un tas de fragments (une cruche) contenait egalement des restes cineraires
ceramigues. Le meme melange, ceramigue-ossements
d'un ensemble a incineration en urne avec couvercle.
(fig. 9/3), ce gui montre clairement gu'il s'agissait
La cruche a la silhouette profilee etait pourvue d'une

a ete trouve parmi Ies pierres du trorn;on occidental de
anse gui reunissait la levre a l'epaule (fig. 9/4), son

l'anneau, alors gue son secteur sud a l ivre des
ossements d'animaux.
arrondi dans sa partie superieure, la levre tranchee a

Les fragments ceramigues ainsi retrouves et Ies couvercle etait une grande ecuelle avec le corps
modeles a la main. II s'agissait d'un vase

restes cineraires respectifs proviennent de 4 vases
bitronconigue a hautes epaules, le col profile et la levre

l'horizontale et le fond modele comme un support
circul aire (fig. 9/5).
evasee, orne d'une bande alveolaire (fig. 8/3 ) ; une *
ecuel le bitronconigue largement ouverte, elle aussi * *
tumulaires presentes ci-dessus, a l'exception de ceux de

ornee d'une bande alveolaire (fig. 8/2); un couvercle en La datation et l'attribution des ensembles
hemisphere irreguliere, dote de deux manches dont l'un
perfore (fig. 8/4) et un grand vase dont on ne peut type Saharna-Solonceni, reposent sur Ies criteres
determiner le type morphologigue. Quelgues fragments culturels et chronologigues fournis par le mobilier
de ces vases portent des traces d'une c u isson funeraire, notamment la ceramigue, ainsi gue par le rite
secondai re. et le rituel funeraire.
Ensemble II (M. 5) a ete localise legerement au

Pour ce gui est de la necropole tumulaire de
sud-ouest du precedent, a une profondeur de 0,4 m. par

Volovăţ, de la phase i nitiale du Hallstatt, son
appartenance au groupe Grăniceşti est evidente. La
rapport au sol actuel . Amenage sur le sol antigue, ii
stylistigues de sa poterie la font attribuer a la phase
technologie, ainsi gue Ies caracteres morphologigues et
etait forme d'un anneau de pierres, fort endommage,
avec un diametre approximatif de 5 m. et dote d'une Mahala III de la culture subcarpatigue Gava-Holigrady,
plate-forme interieure. Celle-ci, de forme rectangulaire, tout en presentant aussi des affinites avec la ceramigue
mesurant 2 m. sur 1 ,5 m. etait orientee sud-ouest - du groupe Lăpuş. Quant aux rite et rituel funeraire
nord-est (fig. 8/5). Des ossements d'animaux ont ete pratigues dans cette necropole, ils presentent en effet
trouves parmi Ies pierres gui l'avaient composee. Sous certains elements communs avec ceux de Ia necropole
la plate-forme, on a degage une fosse funeraire, avec le de Lăpuş25 , gui passent pour des reminiscences de
meme contour rectangulaire mais Ies angles arrondis. l'âge du bronze 26 . Vu ce contexte, A. Laszlo rattache
La fosse de 2, I m. sur 1 ,3 m. etait profonde de 1 ,5 et
p. 1 044 - 1 05 : A.
de terre et de pierres la comblait et, a partir d'une
suivait le meme axe sud-ouest - nord-est. Un melange 25 M. Ignat, Decoul'ertes du Hal/stat thrace
Laszlo, Un grup hallstattian timpuriu în Podişul Sucevei, p.
.„,
profondeur de 0,8 m . , ii y avait aussi des ossements 80 - 82.

humains (Ies os longs des jambes). Au fond de la fosse 26 I . Ordentlich, C . Kacso, Contribuţii la cwwaşterea ritului de
l 'eclosion du groupe Grăniceşti au rayonnement de Ia Meri 33 . Ce fait attire I 'hypothese de Ia presence

c ulture Gava-Lăpuş dep u i s I a depression du d'influence venues de ! 'est, du bassin moyen du
Maramuresh et du Lăpuş, comme i l y rattache de D niester, de tradition Belogrudovka, voire Komarov 34,
meme !'origine du rile et du rituel funeraire attestes hypothese renforcee par Ies vestiges ceramiques de
dans Ia Necropole tumulaire de Volovăţ27 . l'agglomeration de Trinca3 s .
L'attribution des tumuli de B ranişte et de Comme on l'a deja mentionne, le rituel tumulaire
Frunzeni au groupe Chişinău-Corlăteni repose sur Ies d'epoque hallstattienne pratique dans l 'espace est
types de ceramique I ivres par eux. L'aspect Chişinău carpatique est notamment caracteristique pour le
types Ies plus representatifs (26,6 - 40 % ) comptent Ies

Corlăteni de cette ceramique est evident. Parmi Ies groupe de type Sahama-Solonceni, date de Ia phase
berceau dans Ia region du B as-Danube. 11 forme, avec

i ni tiale du Hallstatt. Ce groupe passe pour avoir eu son
ecuelles tronconiques a Ia levre rentree, avec leur motif
caracteristique de cannelures horizontales disposees le groupe Cozia, B abadag II, Pşenicevo et Insula
dans Ie registre superieur du vase28 . Les exemplaires Banului, un horizon unique de l'ensemble a ceramique
d'usage courant de B rani şte correspondent aux incisee et i mprimee du Hallstatt initial. Compte tenu
principales categories de l a ceramique grossiere de l ' ignorance ou nous nous trouvons encore quant aux
uti l i see par Ies communautes culturelles de type ensembles funeraires propres a cet horizon, ! 'origine
Chişinău-Corlăteni 29 . Toutefois, il convient de noter du rituel tumulaire presente par Ies communautes
aussi que l'ornement du recipient a col profile est moins Sahama-Solonceni s'avere discutable. Les similitudes
caracteristique pour celte culture. Quant au vase du entre ses tumuli et ceux de la culture Cemoles du
tumulus de Frunzeni, i i est l 'illustration de !'un des bassin moyen du Dniester36 , seraient dues, selon A . I .
types specifiques de Ia poterie de qualite superieure du Meliukova, a Ia diffusion des communautes Saharna
groupe Chişinău-Corlăteni, aussi bien de par sa Solonceni dans l 'evironnement de Ia culture
technologie, que par son type morphologique et son Cernoles 37 . En revanche, G.I. Smimova est d'avis
ornement30 . contraire, considerant que l 'edification des tumuli ,
Le groupe Chişinău-Corlăteni se rattache au point I'utilisation d e I a pierre pour leur amenagement,
de vue genetique a l 'ensemble du Hallstatt i nitial a I ' inhumation en flexion forcee, representent des
ceramique cannelee de type Belegiş I I , du Moyen traditions locales du bassin moyen du Dniester, tirant
Danube, mais celui-ci n'utilisait pas Ies tumuli pour Ieur origine de Ia culture Belogrudovka, l'introduction
ses ensembles funeraires 3 1 . Donc, le rituel des tumuli du rituel tumulaire chez Ies communautes de type
dans le cas des communautes Chişinău-Corlăteni ne
saurait etre m i s en rapport avec des pratiques
funeraires en usage dans leur partie occidentale. Les 32 I . Stratan, A . Vulpe, Der Hugel von Susani, Praehistorische
parametres des tumuli de Branişte sont nettement Zeitschrift, 52, Band, 1 977, Heft. I. p. 28 - 60.
differents de ceux de Ia necropole de Volovăţ, ainsi 33 E. Moscalu , Die frii hal/stattzeitlichen Grăber von Meri
que de ceux presentes par Ies tumuli de Susani 32 et de (Gem. Vedea, Kr. Teleorman), Thraco-Dacica, 1 976, p. 77 -
86.
34 O. Levitk i , Novîi tip pogrebalinîh pamiatnicov . . . , p. 98; Idem,
înmormîntare practicat în necropola tumulară de la Lăpuş Curgan 11 s. Hrăneşti i necotorîe voprosî. . . , p. 1 45 .
(Judeţul Maramureş), Mannaţia, I, Baia Mare, 1 969, p. 1 1 - 35 O. Levitk i , Poselenie rannego jeleznogo veca 11 s . Trinca,
1 5 ; C. Kacso, Unele consideraţii cu privire la geneza AIM v I 982g. Chisinev, 1 986, p. 54 - 7 1 .
ceramicii din necropola turnu/ară de la Lăpuş, Marmaţia, II, 36 A.I. Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni lesostepnogo
Baia M are, 1 97 1 , p. 36 - 54; Idem, Contribution a la Srednego Podnestrovia, MIA SSSR, 64, Moscova, 1 958, p.
connaissance de la cu/ture de Suciu de Sus a la lwniere des 8 8 ; G.I. S mirnova, O hronologicescom sootnoşenii
recherches faites a Lăpuş, Dacia, NS, XIX, 1 975, p. 45 - 68. pamiatnikov tipa Saharna-Solonceni şi Jabotin (po
27 A . Laz16, Un grup hallstattian timpuriu în Podişul Sucevei, p. materia/am curganov u s. Mervinţî), SA. 4. Moscva, 1 977, p.
94 - 1 06.; Idem, Zacrîtîe predschifskie complexî 11 se/a
O. Levitkii, Cultura Dnestrovsko-Siretscogo mejdurecia . . . , p.

80 - 82; Idem, Hal/statt11/ timpuriu şi mijlociu pe teritoriul
Moldovei, Rezumatul tezei de doctorat. 1 985, p. 8 . Dnestroka-Luka, Pamiatniki culiturî na territorii SSSR.
28 Leningrd, 1 982, p. 30 - 38; L. I . Kruselinitka, Vzaimozveazki
1 5. naselennea Pricarpattea i Vilini z plemenami Shidnoi i
29 Ibidem, p. 1 6. Ţentra/inoi Evropi, Kiiv, 1 985, p. 1 22 şi urm. Arheologia
30 Ibidem, p. 1 4, 1 6. Pricarpatia, Voli n i i Zecarpatia (Eneolit, bronza i rannee
31 N. Tacih, lugos/ovensko Podunavlie od indoevropske seohe jelezo) Kiev, 1 990, p. 1 35 - 1 40.
do prodora ckita, Novi Sad - Beograd, 1 983, p. 9 1 e.s. 37 A.I. Meliukova, Schijia i frachiischii mir, p. 87.
- 1 55
Saharna-Solonceni etant une conseguence de prescythigue se synchroni se avec I 'etape

l ' influence des communautes culturelles Cernoles 38 . Novotcerkaskk de la culture cimmerienne des steppes
La precision du caractere syncretigue de l a culture de nord-pontigues et avec le groupe Şoldăneşti; elle est
type Saharna-Solonceni 39 et le fait gu'a sa genese a datee entre la seconde moitie du vm e siecle et la
participe, en plus des elements balkano-danubiens, un premiere moitie du vn e siecle a.Chr. 45 . On peut dater
certain substratum local , fourn i par le groupe dans ce meme intervalle la ceramigue du tumulus IV de
Tămăoani-Holercani 40 (dont la population pratiguait Cotiujen i , ainsi gue Ies trois tumuli en general, en
l 'inhumation en flexion forcee et la reinhumation dans raison de leur identite d'appareil, constituant tous Ies
des necropoles planes), nous portent a penser gue Ies guatre une unite culturelle.
communautes Saharna-Solonceni ont emprunte aux Les monuments de type Şoldăneşti du territoire de
communautes Cernoles seulement l 'habi tude de la Moldavie succedent a ceux de type Saharna
dresser des tumuli, alors gue Ies autres elements du Solonceni , avec lesguel s i l s ont coexi ste sur le
rituel funeraire sont d'origine locale, herites de leurs parcours de la premiere moitie du vm e siecle a.Chr. 46 .
predecesseurs. D'autre part, Ies differences essentielles entre Ies
L'attribution des tumul i de Cotiujeni a la phase tumul i de Cotiujeni et ceux de type Saharna-Solonceni
moyenne du Hallstatt est attestee par la technologie et et Cemoles infirment l'hypothese d'une dependance
la morphologie de la ceramigue recoltee dans le culturelle par rapport a ces-demiers. Une comparaison
tumulus IV. 11 s'agit surtout des soupieres carenees et entre Ies tumuli dont nous parlons et ceux des
de la tasse, offrant Ies gualites de la ceramigue de ensembles prescythigues des zones de sylvo-steppe et
gualite superieure, ainsi gue de celle d'usage commun des steppes de la droite du Dniepr47 laisse voir leur
propres au groupe Şoldăneşti de la zone de sylvo ressemblance suivant des parametres comme la
steppe de la Moldavie4 1 , de meme gu'a la ceramigue structure du tumulus, l'amenagement de sa fosse, la
de la culture B asarabi telle gu'elle se presente dans direction de la tete des defunts, la coutume du
tout son espace de d i ffusion 42 . Par ailleurs, Ies 11 netoyage par le feu 11 , etc. La difference des tumul i de
soupieres respectives (avec leur epaule angulaire, la Cotiujeni par rapport a ceux de la sylvo-steppe reside
levre evasee et courte, depourvue d'ornement, leur dans Ies dimensions des fosses, de beaucoup plus
i nterieur a facettes) ont des analogies directes avec des grandes chez Ies demiers; guant a la difference par
exemplaires trouves dans la station de Jabotin- rapport a ceux de la steppe, elle consiste dans la
11Tarasova Gora11 de la region Tcherkask 43 . Or, la position principale gu'elles occupent a l ' interieur du
presence de tels vases dans Ies monuments tumulus. I I s'en suit gue Ies tumuli de Cotiujeni , ainsi
prescythigues de la sylvo-steppe gui s'etend sur la gue Ies tombes secondaires avec des vases de tradition
droite du Dniepr moyen et notamment dans la station Şoldăneşti-Basarabi des tumuli de l'âge du bronze
de Jabotin est consideree comme due aux influences de temoignent des i nfluences subies de la part de la
la culture B asarabi 44 . L'etape Jabotin de la culture culture cimmerienne.
Pour ce gui est des monuments funeraires de la
38 G.I. Smirnova, O formirovanii pozdnecernolesskoi culiturî na phase finale du Hallstatt, i l s sont pratiguement
Srednem Dnestre, ASGA, 25, Leningrad, 1 984, p. 57. inconnus dans le nord de la Moldavie. L'absence
39 A . I . Meliukova, Schijia i frachiischii mir., p. 2 1 ; A . Liszl6, evidente d'homogeneite des ensembles tumulaire
Hallstattul tumpuriu şi mijlociu . . . , p. 1 4; S. Morintz, Noi date presentes ci-dessus reclame, a natre avis, un examen
şi probleme privind perioadele hallstatiană timpurie şi plus approfond i . Son but serait de relever Ies
mijlocie în zona istro-pontica (Cercetările de la Babadag), particularites de chague monument, afin d'obtenir une
Thraco-Dacica, VIII, Nr. 1 - 2, 1 987, p. 65. image des pratigues funeraires en usage aussi complete
40 O . Levi t k i , Grupul Holercani-Hansca. Aspectul Pruto
gue possible.
Nistrean al complexului hallstattian timpuriu cu ceramica
incizată. Relaţii traco-iliro-eladice, în curs de apariţie.
41 V.L. Lăpuşnean, Rannie frachiiţî.. . , p. 6 1 . Smirnova, Osnovî hronologii predschijschih pamiatnicov, lugo
42 A . Vulpe, Zur mittleren Hallsrameit im Rumanien, Dacia, NS, Zapada SSSR. SA, 4, Moskva, 1 985, p. 37.
1 965, IX. p. 1 05 - 1 32 ; Idem, Zur entstehung der geto 45 G. I . Smirnova, Osnovî hronologii.. . , fig. 4.
dakischen zivilisation. Die Basarabikultur, Dacia, NS, 1 986, 46 Ibidem.
XXX, p. 49 - 90. 47 G.T. Kovpanenko, Curganî ranne-schifscogo vremeni v
43 E. F. Pokrovskaia, Predschijschoe poselenie u s. Jabotin, SA, basseine r. Rosi., Kiev, 1 984, p. 58, 76, 1 26; A. I. Terenojkin,
I . Moskva, 1 973, fig. 51 1 9. Kimmeriiţî, Kiev, 1 976, p. 1 0 1 ; V . lu, Murzin, Schijschaia
44 A . I . Meliu kova, Schi/la i frachiischii mir, p. 8 1 ; G . I . arhaica, Kiev, 1 984, p. 58.
L'exploration des deux tumuli de la necropole de a.Chr. s 1 • lndirectement, cette datation re\oit un appui
Trinca prouve que la le biritualisme (incineration et de la part des analogies constatees chez Ies monuments
i nhumation) etait caracteristique pour l ' horizon scythiques de phase initiale de la zone de sylvo-steppe
antique. Des manteaux de pierres couverts de terre, s'etendant sur la droite du Dniepr et de steppe du nord
destines a une seule tombe, peut-etre meme deux, Ies ouest de la Mer Noire.
directement a l'endroit ou semit edifie le tumulus, sans

surmontaient (T no I ). L'incineration avait l ieu A Corjeuţi, Ies ensembles funeraires font partie du
groupe tumulaire de l'epoque initiale du bronze. Ils ne
deposition des restes cineraires en urne. Les manteaux se remarquaient que grâce a de petits tas de pierres en
respectifs etaient amenages juste au-dessus du bucher. surface du sol . A leur base, au ras du sol antique, ii y
Quant a la position et la direction des defunts inhumes, avait un anneau de pierres de differentes dimensions
ii n'y a pas, malheureusement, de donnees precises. Le mesurant approximativement 5 - 5,2 m. de diametre.
mobilier de ces tombes se composait de pieces Parmi Ies pierres ii y avait des os d'animaux. Chaque
ceramiques et petits objets de parure (perles de verre et tumulus contenait une seule tombe au centre de
d'argile). Une inci neration s'accompagna aussi d'une l'anneau, l'une a incineration, une autre a inhumation.
boucle d'oreille de bronze, quelques pointes de fleche L'incineration s'etait effectuee a l 'exterieur de
d'os, des accessoires de carquois et un poignard de fer. l'anneau. Ensuite, Ies restes cineraires et Ies fragments
cremation etaient reunis en tas et places a meme le sol

Seuls des restes d'animaux meublaient le cenotaphe. de vases brises rituellement sur la place de la
Les tumuli a manteaux de pierres et de terre de la
sylvo-steppe moldave et du bassin moyen du Dniester antique, la ou devait avoir lieu l'enterrement. A !'etape
offrent, ainsi qu'il decoule des mentions ci-dessus, des suivante, on amenageait l'anneau, ainsi que la plate
elements communs avec Ies cultures de type Chişinău forme de pierres rectangulaire au-dessus des restes
Corlăteni et Saharna-Solonceni, respectivement la cineraires, avec un axe oriente du sud-ouest au nord
culture Cernoles et celle du groupe podol ien d'ouest 48 . est. Le tout finissait par etre recouvert d'un manteau de
Une etude comparative des tumuli de Trinca et des terre pas trop grand. Pour ce qui est de l'inhumation,
ensambles tumulaires des cultures precitees, etude celle-ci a ete effectuee dans une grande fosse
effectuee corupte tenu de certains elements (butte de rectangulaire aux angles arrondis, elle aussi orientee du
pierre et de terre de petites dimensions, manteau sud-ouest vers le nord-est. Au-dessus de cette fosse,
amenage en vue d'une tombe unique, enterrements au sur le sol antique etait amenagee une plat-forme de
niveau du sol antique, biritualisme pratique dans pierre entouree d'un anneau et, comme dans le cas de
l'espace d'une seule et meme necropole, presence des l'incineration, tout l'amenagement respectif etait
ossements d'an imaux, pratique des cenotaphes), met couvert d'un manteau de terre. Les ossements
en lumiere une plus grande simil itude avec Ies tumuli demeures in situ temoignent de la position en flexion
du groupe podolien d'ouest49 . L'appartenance a ce forcee du defunt, la tete du câte sud-ouest. Si le
groupe des tumuli de Trinca est attestee par leur mobilier funeraire de l'incineration n'est illustre que
mobilier funeraire. Leur poterie d'une part, Ies autres par la poterie, on peut supposer en revanche que celui
objets d'autre part presentent des analogies directes de l'inhumation etait plus riche.
avec Ies ensembles du groupe podol ien d'ouest5° , Les amenagements funeraires de pierres type
actuellement date de la seconde moitie du vn e siecle anneau sont attestes en Moldavie pendant la phase
48 A.I. Meliukova, Pamia111iki sch!f�"C<Jgo vre111e11i„ . p. 40 - 4 1 ;

.
Slarodavne naselennea Pricarpallea i V!llini, Kiiv, 1 974, p. S I G. I. Smirnova, O necolorîh aspectah izuce11ia predschif1·coi
240 - 248; S1epi e i·ropeisk!li casii SSSR 1· schij(J-sar111a1skoe c11/it11rî Sred11eg!I P!ldneslrm•ia 1· svele v::.gleadov A.I.
1 .,-emea, Arheologia SSSR, Moskva, 1 989, p. 24 - 25; Tere1u�ikina 1w dosch(f:1·cui11 /esoslepi, K immeriiţî i schifi,
Arhe!l!!lgia Pricarpalia, Yolini i Zacarpatia. p. 1 5 1 - 1 57. TDK, Kirovograd, 1 987, p. 74; Idem. Culi1urn!l-istoriceschie
49 A.I. Meliukova. Pamia111iki schif�"C<Jf?!I 1Te111eni . . . p. 40 - 4 1 ;
. professî 1· basseine Sredneg!I Dneslra v con(e li - perl'Oi
S1arodav11e naselennea„ . , p. 24 1 - 242; Slepi evropeisk!li pof<Jl'i11e I 1iseacefe1ia do 1u1., Diss. na soiscanii uceonoi
ca.\"/i, SSSR, p. 7 3 ; Arhe!l/ogia Pricarpalia, Yolini i stepeni d.i.n. Kiev, 1 990, p. 28 - 29; S1epi evr!lpeiscoi casii
Zacarpatia„., p. 1 52 - 1 54. SSSR., p. 73; Arhe!l!!lgia Pricarpaia, Yolini i Zaarpatia. p.
SO A.I. Meliukova, Pamialniki sch!f.i"cog!I vremeni„., fig. 8.9; 1 56; L. I. Kruselinitkaia, Severo- Voslocnoe Pricarpatia v
S1ar!ldav11e naselennea„., fig. 66, 68; Arhe!l!!lgia Pricarpatia, ap!lhu po::.dnei bron::.î i ranneg!I jele::.a. Probfemî
Yolini i Zacarpatia. fig. 55, 56; Stepi e\T!lpeisk!li casii SSSR, e111oculi111mîh proîe.1·sm', Diss, na soiscanii uceonoi stepni
fig. 2 1 . d.i.n. Kiev. 1 99 1 , p. 36.
- 1 57
finale du bronze, la culture Noua52 , et la phase initiale phase initiale en Moldavie 62 , ainsi que pour Ies
du fer, avec le groupe Saharna-Soloceni 5 3 , comme ils groupes culturels du Hallstatt final de l'espace carpato
sont egalement attestes dans le cas du groupe podol ien balkanique63 .
de l'ouest de la culture prescythique 54 . On Ies retrouve L'appartenance des tumuli de Corjeuţi au groupe
generalement aussi sur le cours moyen du Dniester, podolien de l'ouest est attestee, outre Ies elements
dans le cas des cultures Cernoles 55 et scythique specifiques du rituel, par tout l'ensamble
precoces - le groupe podolien de l'ouest 56 .
ceramiques recoltes dans la tombe a incineration
archeologique en question. En effet, Ies vestiges
Par rapport aux cultures enumerees ci-dessus, Ies
analogues a ceux de type podolien de l'ouest 64 et

ensembles funeraires de Corjeuţi offrent des presentent des caracteres techniques et technologiques
similitudes en ce gui concerne leurs type (anneau),
amenagement en vue d'un enterrement u n i que, notamment a ceux de la necropole voisine de Trinca6s .
presence des os d'animaux, avec ceux de la necropole En meme temps, i i faut souligner que le motif des
Noua de Burlăneşti (MM nos 22 - 57) 57 , de la bandes alveolees specifique au groupe podolien de
necropole tumulaire Saharna II (Gura Hulboaca) ss , du l'ouest se combine avec certains type morphologiques
tumulus 2 de Mervinţi 59 , ainsi qu'avec ceux des tumul i relativement rares dans le bassin moyen du Dniester et
d u groupe podol ien d e l'ouest60 . Une grande similitude dans Ies regions plus eloignees habitees par des
avec ce-dernier groupe se remarque au point de vue du populations du Hallstatt final. II n'y a pas d'analogies
seule et meme necropole, cremation a l'exterieur de

rituel funeraire (biritualisme dans l'enceinte d'une directes pour le vase bitronconique. Mais notons que ce
vase offre certaines affin ites avec ceux dits "en
fragments de poterie brisee avec intention a l'interieur

l'anneau, le depot des restes c ineraires et des chaudron" , l i vres par Ies stations scythiques de ph ase
initiale du bassin moyen du Dniester66 , du B ug
de l'anneau et leur enterrement a meme le sol antique meridional 67 et de la sylvo-steppe sur la droite du
sous une plat-forme de pierre, la flexion forcee du Dniepr68 . Les ecuelles largement ouvertes avec des
defunt dans le cas des inhumation dans une grande bandes alveolees soul ignant leur rebord, dans le genre
fosse, c lose par une plat-forme de pierre orientee du de celle de Corjeuţi, sont attestees seulements dans Ies
monuments scythiques de phase initiale de Volhynie 69 .
Aucun des ensembles a poterie scythique de la phase
sud-ouest au nord-est). Mais ii convient d'ajouter aussi
que certains elements du rituel funeraire presentes par
Ies tumuli de Corjeuţi sont caracteristiques non initiale et du Hallstatt final des territoires voisins ne
moyen du Dniester, mais aussi a d'autres cultures de la

seulement pour le groupe podol ien de l'ouest du bassin
Corjeuţi. Les seules analogies a evoquer seraient celles
comporte des couvercles du meme type que celui de
phase scythique initiale developpees dans la zone de des couvercles caracteristiques de la culture
sylvo-steppe sur la droite du Dniepr et Ies steppes hallstattienne du territoire hongrois, ou i ls etaient
nord-ouest pontiques6 1 , pour la culture getique de la
- 4 1 ; G . T. Kovpanenko, E. P. B unatean, Schij.\·chie curganî 11 s.
52 T.I. Demcenko, Otcet o polevîh issledovaniah Edineţkoi. . . , p. Kovlevka Nicolaevskoi oblasti, Curganî na lujnom Buge, Kiev,
26 - 27. 1 978, p. 1 33 - 1 50.
53 G.D. Smirnov, op. cil., p. 1 1 7 - 1 1 9; A.I. Meliukova, /togi 62 V. L. Lapusnean, op. cit., p. 50 - 59; I . T.. Niculiţă, Severnîe
izucenia . . . , p. 58 - 63; Idem, Pamiatniki schijâJgo vremeni . . . , frachiiţi v VI - I vv. do 11.a., Chişinev, 1 987, p. 54 şi urm.
p. 84; M.T. Kaşuba, N.V. Goliţeva, op. cit. 63 G.I. Smirnova, Naselenie Srednego Podneslrovia v VI - V vv.
54 O.C. Levitki i , E.N. Savva, L.F. Ciobanu, op. cit. do n.a. i ego zapadnîi sosedi, Actes du 11-e Congres
55 Vezi nota nr. 36. International de Thracologie, VI, Buc. 1 980, p. 235 - 25 1 ; A.
56 Vezi nota nr. 48. Vulpe, Necropola hal/stattiană de la Ferigile, Buc. 1 967, p. 1 5
57 T.I. Demcenko, Otcet o polevîh issledovania Edineţkoi ... , fig. - 23.
81. 64 Vezi nota nr. 50.
58 G.D. Smirnov, op. cit., fig. I ; S1epi evropeiskoi casii SSSR, 65 O. Leviţki i , E.N. Savva, L.F. Ciobanu, op.cil., p. 99, 1 03 .
fig.6/52a, 54. 66 G . D . Smirnova, Novîe dannîe o poselenii u s. Dolineanî,
59 G.I. Smirnova, O hronologiceskom sootnosenii pamiat-nikov . . . , ASGA, 22, Leningrad, 1 98 1 , p. 53; O.O. Ganina, Poselennea
fig. 4. schif.Kogo cas11 11 se// /vane-Puste, Arheologia, XIX, Kiiv,
60 A.I. Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni. .. , p. 40 - 4 1 ; 1 965, p. 1 1 3, fig. 4.
Starodavne nasa/ennea . . . , p. 24 1 - 242; S1epi evropeiskoi casii 67 Stepi evropeiskoi casii SSSR, p. 72, fig. 2 1 , 34 - 35.
SSSR, p. 73; Arheologia Pricarpatia, Volini i Zacarpatia, p. 68 G.T. Kovpanenko, S.S. Bessonova, S.A. Skorîi, op.cit., p. 50.
1 5 2 - 1 54. 69 Arheologia Ukrainckoi SSR, V.II. Kiev, 1 986, p. 1 1 2 - 1 1 3 ,
61 G.T. Kovpanenko, S.S. Bessonova. S. A . Skorîi, op. cit., p. 27 fig. 28/ 1 7.
tumulus podolien de l'ouest expiare a Rakovkat75 et

meme temps que Ies urnes et Ies vases a support7o . attribue par T. Sulimirski a la culture V isotka"ia 76 . II
fabriques specialement pour Ies pratiques funeraires, en
dont !'anse reunit la levre a l'epaule se rattachent a la

L'exemplaire de l a necropole de S am l ovasarhei convient de mentionner en meme temps que Ies tasses
protome d'un oiseau 7 I. Quant a la piece de schiste de la

comporte le protome d'une bete et celui de Meşteri - le
tradition ceramique de la culture Lausitz, developpee
d'une applique destinee a proteger le poigne en

en Ukraine occidentale77 , ainsi qu'aux cultures des
territoires sis encore plus a l'ouest 78 .
tombe d ' i nhumation, i l s'agissait probablement
manoeuvrant ! 'arc. Des p ieces s i m i l aires en or Tout comme cette tasse, Ies ecuel les avec la partie
richement decorees mais legerement plus petites sont superieure de leur corps arrondie et le fond modele
attestees dans la necropole de Blaj en Transylvanie, comme un support circulaire sont relativement rares.
attribuee aux Scythes agathyrses (Vi e - v e siecles Elles sont attestees dans le bassin moyen du Dniester
a.Chr. 72 . dans le tumulus de Dnestrovka-Luka, de la culture
La tombe secondaire de Burlăneşti represente de Cernoles de phase finale, ou elles servaient egalement
par son rituel et la poterie qu'e l le contenait u n de couvercles d'urne79 , ainsi gue dans l'habitation gui
phenomene ignore dans l e nord d e la Moldavie. Cette superpose l'ensembJe8° , dates de l'intervalle entre la
vne siecle a.Chr. 8 1 • Une ecuelle analogue a celle de

sorte d'ensembles sont egalement inhabituels pour la seconde moitie du VIIie siecle et le commencement du
zone du bassin moyen du Dniester.
D'apres natre expose ci-dessus, ii est evident que Dnestrovka-Luka a ete livree par le tumulus de Pechki,
Ies tombes hallstattiennes du territoire moldave, de departement de Tcherkask, sur la droite du Dniepr82 ,
meme que Jeurs contemporaines du bassin moyen du date de la seconde moitie du vn e siecle - la premiere
Dniester, amenagees en tumuli, etaient des sepultures moitie du vi e siecle a.Chr. 83 . A la diference des vases
principales, l'edification des tumuli respectifs Jeur etant de B urlăneşti, Ies pieces de Dnestrovka-Luka et Pechki
secondaires a incineration du bassin moyen du

directement rattachee. Les guelgues tombes ont le support de beaucoup plus haut, la levre rentree de
fac;on tres accusee et, en ce gui concerne celle de
Dniester ont ete amenagees sans exception dans Ies Pechki, ii faut noter aussi un motif ornemental forme
principales appartenant a la meme culture. La tombe no modelees a la main dans le milieu thraco-geto-dace
manteaux des tumuli couvrant Ies buttes des tombes par une rangee de pigures. Cette sorte d'ecuelles
4 du tumulus I de Dnestrovka-Luka, date de la phase passent pour une invention propre aux vi e - v e siecle
incineration en urne a couvercle, creusee dans le

finale de la culture Cernores, est celle d'une a.Chr. , sans liens avec Ies formes anterieures du
Hallstatt de phase i nitiaJe 84 . Par censeguent et compte
manteau du tumulus sur le sol antigue, entouree et tenu aussi de la direction de sa plat-forme de pierres
groupe podol ien de l 'ouest abrite une tombe a

couverte de pierres 7 3 . A Katcheanovka, le tumulus du gui le protegeait sur l'axe est-ouest 85 , l'ensamble de
B urlăneşti pourrait etre attribue, avec guelgues
Les ensembles funeraires a tumuli de la phase

incineration, dont !'urne avec Ies restes cineraires est reserves, au groupe podolien de l'ouest.
couverte d'une dalie et protegee par un petit amas de
pierres 74 .
Compte tenu du modele de son anse, la tasse
utilisee comme urne n'est pas caracteristigue pour Ies 75 Ibidem, fig. 1 8.
podolien de l'ouest, car Jeurs tasses typigues - a de

ensembles des groupes hallstattiens de type Cernoles et 76 Ibidem, p. 80.
77 Arheo/of?ia Pricarpatia, Yolîni i Zacarpatia. p. 1 08 - 1 1 5.
rares exceptions pres - ont !'anse surhaussee. L'unigue 78 Studien ;:.ur Lausitzer Kultur, Warszawa, 1 974; V. Spurny,
Zur chrono/of?ie der Fruhen Pfase der Lausitzer Kultur in
analogie pour natre type de tasse est fournie par le
Mahren, Actes du VII-e Congres International de Sciences
Prehistoriques et Protohistoriques, Prague, 1 970, p. 7 1 O - 7 1 4.
70 Arheologia Vengrii (coneţ II teseaceletia do n.a. - I 79 G. I . Smirnova, Zacrîtîe predschij:1·kie complexî. . . p. 34, fig.
.
tiseaceletie n.a.). Moskva, 1 986, p. 1 66. 213, 13.

7 1 Idem, fig. 5513, 5516. 80 Ibidem, fig. 717.
n V. Yasiliev, Scitii Gf?Glirsi pe teritoriul României, Cluj 81 Ibidem, p. 49.
Napoca, 1 980, p. 1 07, fig. 1 9/6. 82 G.T. Kovpanenko, Curganî ra1111eskif1·cogo. . . p. 48, fig. 38/7.
.
73 G.I. Smirnova, Zacrîtîe predschij�·kie complexî. . . p. 34; Idem,

. 83 Ibidem. fig. 64/73.
O formirovanii pozdnecerno/esskoi culiturî. . . , p. 55. 84 E. Moscalu, Ceramica Traco-getică, Bucureşti 1 983, p. 1 1 7 -
74 T. Sulimirski, Scitowie 1w Zachodniem Podolu, Lwow, 1 936, 1 1 8.
p. 84, fig.2 1 . 85 A.I. Meliukova, Pamiatniki schij�'Cligo vremeni. . . , p. 40.
- 1 59
finale du Hallstatt se distinguent, par rapport a ceux Lăpuş (Volovăţ) et au rituel d'un groupe de population
qui Ies ont precedes, par leur caractere homogene plus non encore precisee entierement (Branişte). Ceux de
accuse dans le domaine du rite, du rituel et des type Saharna-Solonceni refletent certaines influences
differents pratiques. En meme temps, ils attestent des venues de !'est, de tradition Belogrudovka. Pour la
i nterferences culturelles de beaucoup plus profondes et phase moyenne du Hallstatt, on constate la presence de
a un rituel funeraire propre a la culture cimmerienne.

plus soutenues. la ceramique de tradition Şoldăneşti-Basarabi associee
Soulignons, pour conclure, que cette sorte
l 'ouest, a remarquer la combinaisons d'une

d'ensembles funeraires sont attestes dans l'espace est Enfin, dans le cas des ensembles de type podolien de
carpatique des sa prem iere phase caracterisant
seulement le groupe Saharna-Solonceni. Ils presentent composante locale Cernoles-Jabotin (nee d'un apport
tous - meme ceux de type Saharna-Solonceni - un net essentiel de la part des communates de type Saharna
caractere syncretique. En effet, Ies vestiges du Hallstatt Solonceni et Holigrady) avec des traditions funeraires
cannele revelent une combinaison de traditions scythiques.
autochtones et traditions funeraires propres au groupe
Abreviations
AIM Arheologiceskie issledovania v Molda vii, Chişinev.

AIMUM
-
- Arheologiceskie issledovania molodih ucenih Molda vii, Chişinev.

Arhiva MA a IAşiIV al AS RM - Arhiva Muzeului de Arheologie al Institutului de Arheologie şi Istorie Veche,
al Academiei de Ştiinţe a Republici i Moldova.
ASGA - Arheologiceskii sbornic Gosudarstvennogo Armitaja, Leningrad.
lzvestia MF AN SSSR - Izvestia Molda vscogo Filiala Academii Nauc SSSR, Chişinev.
Izvestia AN RM - Izvestia Academii Nauc Respublichi Moldova, Chişinev.
KSIA - Kratkie soobscenia Instituta Arheologii, Moskva.
MIA SSSR - Materiali i issledovania po arheologii SSSR, Moskva-Leningrad.
SA - So vetskaia Arheologia, Moskva.
TDK - Tezisî doc/adov konferenţii.
COMPLEXE TUMULARE DIN EPOCA HALLSTATTIANĂ
DIN MOLDOVA
Oleg Leviţki
Î n ultimele secole ale mileniului I I î.e.n. în Î nmormântările cu precădere sunt efectuate după ritul
regiunile de la est de Carpaţi a avut loc o schimbare incineraţiei cu plasarea resturilor cinerare în urne,
etnoculturală radicală. Î n locul culturii Noua apar gropi de proporţi i mici, sau în gropi adânci cu urme de
formaţiuni hallstattiene timpurii ale aşa-numitului ardere a pereţilor4 . Monumentele funerare din etapa
Hall statt tracic sau canelat. Ca o consecinţă a Hallstattului târziu la fel sunt reprezentate cu precădere
impulsurilor şi migraţiei directe a populaţiei de necropole plane 5 . Cele tumulare au fost cercetate în
comunităţilor hallstattiene timpuri i din regi u n i le partea de SV a zonei - Bîrseşti 6 şi NV - Satu Mare şi
Dunării de M ijloc şi de Jos, apare un şir de grupuri Volovăţ, ultimele fiind atribuite grupului Podolian de
cultural cronologice. Pentru Hallstattul timpuriu - Vest7 . Totodată, în spaţiul est-carpatic, pe teritoriul
grupurile sincronice ale complexului hallstattian cu Republicii Moldova îndeosebi, sunt cunoscuţi atât
ceramica canelată de tipul Chişinău-Corlăteni ş i tumulii izolaţi , cât şi necropole tumulare, al căror
Grăniceşti şi grupurile succesive ale complexului inventar este alcătuit din ceramica specifică grupurilor
hallstattian cu ceramica inci zată şi imprimată hallstattiene timpurii, mij locii şi respectiv, târzii.
Tămăoani-Holercani şi Saharna-Soloceni-Cozia; pentru Obiectul studiului de faţă îl constituie analiza
Hallstattul m ijlociu - grupul Soldăneşti-Basarabi, iar acestor complexe, ale căror materialele sunt inedite sau
pentru Hallstattul tardiv - cultura getică timpurie, în curs de apariţie. Î n acelaşi timp, considerăm că
genetic dependentă de cultura Soldăneşti-Basarabi 1 • pentru formarea unei imagini complete despre
Monumentele funerare ale acestor grupuri sunt parametrii ritului funerar cu tumuli, practicat de către
reprezentate printr-un număr nu prea mare de purtătorii grupurilor culturale din epoca hallstattiană de
complexe. Cu excepţia purtători lor grupului Saharna pe teritoriul Moldovei, este necesară şi o scurtă
Solonceni, care cu precădere practicau înmormântările caracterizare a monumentelor funerare ale grupului
tumulare, pentru restul grupuri lor nominal izate Saharna-Solonceni.
necropolele tumulare nu sunt caracteristice. Purtătorii Complexele tumulare ale grupurilor Grăniceşti şi
grupurilor Chişinău-Corlăteni şi Grăniceşti practicau Chişinău-Corlăteni sunt reprezentate prin necropola
ritul incineraţiei cu dispunerea resturilor cinerare în tumulară de la Volovăţ 8 şi, respectiv, tumulii izolaţi de
urne şi uti l izarea necropolelor plane 2 . Purtătorii la Branişte9 şi Frunzeni 1 0 .
grupului Tămăoani-Holercani practicau inhumaţia în
poziţie chircită şi reînhumările în necropole plane 3 .
4 V.L. Lăpuşncan. Ranie frachiifi X - 11acala IV \'. do 1u1. 1·
Necropolele culturi i de tip Soldăneşti sunt plane.
Lesostep11oi Moldm·ii, Chişincv. 1 979. p. 37 - 50.
5 Idem. p. 50 - 60.
6 S. Morintz. Novaia galistatscaia grupa 1· Mold1Jl'e. Dacia.
O. Levitki. La si1trmio11 cu/ture/le et historique dans l 'espace (NS). 1 957, 1, p. 1 1 7 - 1 32.
Carpato-D11iestrie11 ii / 'epoque du Hallstatt. S i mposia 7 M . Ignat. Decouvertes du Hal/stal/ thrace dans le
Thracologica. nr. 9. Bucureşti. 1 992. p. 1 1 9 - 1 2 1 . departement de Suceam, Thraco-Dacica. Bucureşti. 1 976, p.
2 O. Levitki. Cul'tura D11e.1·1rm·sko-Siretscogo mejdurecia na 99 - 1 08 .
rubeje li - I tiseaceletii do 1u1. (pamiatniki ca11e/iroFa111wgo 8 Ibidem; A. Laszlo, Un grup hallstattian timpuriu în Podişul
galistata tipa Chişine1·-Corliiteni ). Avtoreferat diss. cand. ist. Sucei·ei. Cercetări istorice (SN). XIV - XV. laşi. 1 983 - 1 984.
nauc. Lcningrad. 1 990. p. 1 1 - 1 2. p. 65 - 84.
3 O. Lev itki . C l'llprosu o rannegalistatscom gori::.onte s 9 O. Lcvitki. Nm·îi tip pogrebali11ih pamia111ico1· ran11ih
procerce11ci ceramicoi 1· Dnestrm·sco-Pr111sco111 mejdurecie. frachiitel' lesostepnoi Moldm·ii. Actua/inîe prob/emî istorico
Prob/emi arheologii Sei·ernogo Pricernomoria. C stoletiu arheologiceschih issledovanii, Kiev. 1 987, p. 97 - 98; Idem.
osnovania Hersonscogo muzeia drevnostei . TDK. casti Curgllll 11 s. Braniştî i necotorie 1•oprosî pogrebalinogo
vtoraia. Herson. 1 990. p. 6 - 8. obreada rannega/istattscoi culiturî /esostepnoi Molda1·ii.
Prima epocii a fierului la Gurile Dumirii şi în wnele circwnpontice, Tulcea, 1 993 . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .... . ............... p. 161 - 180
Necropola tumulară de la Volovăţ este formată A lcedar 1 3 , precum şi după două necropole plane:
din cinci grupuri de tumuli de pământ. Diametrele Climăuţii de Jos 1 4 şi Poiana ' s .
tumulilor cercetaţi variază între 6 şi 1 2 m, iar înălţimea Necropolele tumulare sunt formate din movile nu
lor între 0,4 şi 1 ,5 m. Ei conţineau de la l pâna la 1 5 prea mari, al căror diametru variază de la 4 până la 7
morminte, efectuate după ritul incineraţiei în urne. m, uneori abia evidenţiate la suprafaţă. Necropolele de
Alături de urnele depuse cu gura în jos se găseau mici la Saharna (nr. I şi nr. II) sunt alcătuite din tumuli de
grămăjoare de fragmente ceramice, într-un caz o piatră, acoperiţi cu un strat de pământ (fig. 2/ 1 ) Unii .
ceaşcă, iar în inventarul a trei morminte s-a găsit câte tumuli aveau la bază un ring de lespezi mari de piatră.
un ac fragmentar de bronz. Necropola de la Alcedar era formată din tumuli de
Turnului de la Branişte (raionul Rîşcani) era situat pământ. Sub tumuli se aflau de obicei două sau trei
pe un platou înalt al malului stâng al Prutului. Avea la înmormântări efectuate la nivelul orizontului antic, în
bază o mantie de piatră de formă circulară neregulată gropi acoperite cu lespezi, sau în lăzi de piatră cu
cu diametrul de 8 - 9 m şi înălţimea de 0,8 m, acoperită acoperiş dintr-o lespede masivă. Se practicau două
cu un strat de pământ. Î nălţimea totală a tumulului era tipuri de rit funerar: înhumarea şi incinerarea. Primul
de 1 ,2 m, diametrul de circa 26 - 28 m (fig. I I 1 ). Î n tip predomina, iar cel de-al doilea a fost întâlnit doar în
centrul tumulului, sub mantia de piatră, a fost cercetată una din necropolele de la Saharna şi în una din lăzile de
o groapă funerară cu contur rectangular, cu lungimea piatră din necropola Alcedar, însă aici incinerarea se
de 1 ,8 m, lăţimea de 0,9 m şi adâncimea de 0,6 m (fig. află la un loc cu înhumarea. Defuncţii erau depuşi pe o
1 /2), orientată pe axa NV-SE. Mormântul a fost parte, în poziţie chircită, cu capul spre sud, sud-est şi,
devastat în antichitate. Mărturiile despre ritul funerar - uneori, spre nord şi nord-vest. Arderea defuncţilor avea
incinerare sau înhumare - lipsesc. Din inventarul loc într-o parte, iar resturile cinerare erau îngropate fără
mormântului s-au păstrat patru vase fragmentare: două urne, presărate fiind pe fundul gropi i sau în lăzi de
străchini cu buza invazată (una din ele fiind de culoare piatră.
neagră cu luciu metalic, ornamentată cu caneluri Sunt cunoscute atât înmormântări singulare, cât şi
orizontale în partea de sus), un vas de proporţii cu nmormântări duble sau colective. Î n cazul înmormân
gâtul evidenţiat, ornamentat la baza gâtului cu două tărilor colective, înhumări le nu aveau loc concomitent,
rânduri orizontale de împunsături şi un vas de tip ci după un anumit interval de timp. Î n cazul
borcan (fig. 1 /3 - 5, 7). înhumărilor repetate, oasele defunctului precedent se
Turnului de la Frunzeni (raionul Floreşti) a fost dădeau la o parte.
distrus complet de lucrările de construcţie. S-a păstrat Inventarul ce însoţea defuncţ i i era nu prea
doar un vas fragmentar în formă de cupă bitronconică numeros şi destul de uniform (fig. 2/2 - 7, 8 - 1 7 ; fig.
cu buza evazată. Este modelată cu mâna şi se atribuie 3/ 1 - 6). Î n mormintele de bărbaţi nu erau obligatorii
categoriei ceramicii fine de culoare neagră în exterior ceştile cu toarta supraînălţată, uneori câte unul sau
şi galben-oranj în interior. Partea superioară a vasului două vase de altă formă, destul de des se întâlnesc
este bogat ornamentată cu caneluri (fig. 1 /6). cuţitele de fier şi gresiile, aplicile de bronz, iar în unul
Monumentele funerare ale grupului Saharna din mormintele din necropola Saharna I au fost găsite
Solonceni sunt cunoscute după necropolele tumulare
Saharna I (Ţiglău) 1 1 , Saharna II (Gura Gulboaca) 1 2 şi schij.i·cogo vremeni v Mildavii v 1 952 - 1 953, SA, nr. I , M.
1 99 1 , p. 5 1 - 70.
1 3 R.D. Rozenfeld, Alcedarskie curganî. lzvestia Mold. Fii. An
AIM, v 1 984, Chişinev, 1 989, p. 1 37 - 1 49. SSSR, 5(25), Chişinev, 1 995, p. 1 2 1 - 1 24; A.L. Nikitin,
10 O. Levitkii. C111'tura Dnestrovsko-Siretscogo 111ejd11recia ... , p. Rascopchi pogrebenii v camennîh iaşcicov u s. Alcedar, KSIA
I I. M . 1 965, Yîp . 1 03, p. 75 - 79.
1 1 M .T. Caşuba, N.Y. Goliţeva, Saharneanschii mogilinic I 14 I.A. Borziak, a. n. Levinschi, Cimitirul plan de tip Saharna
( Ţigla11), SA, nr. I, M . 1 99 1 , p. 1 97 - 209. Solonceni de la Climă11ţii de Jos, lzvestia AN RM, nr. 3 ,
1 2 G.D. Smirnov, Saharneanschii mogilinic li ( Gura Guliboca ), Chişinev, 1 990, p. 5 0 - 54.
Izvestia Mold. Fii. An SSSR, nr. 5 (25), Chişinev, 1 955, p. 1 5 M.T. Caşuba, Pogrebenie culiturnoi gr11pî Saharna-Soloceni
1 1 7 - 1 1 9; A . I. Meliukova. /togi i.rncenia pamiatnicov 11 s. Poiana. AIMUM, 1 990, p. 1 07 - 1 1 1 .
OLEG LEVIŢKI - Complexe turnu/are din epoca hallstattiană din Moldova 1 63
zăbale de fier şi psalie de corn. Î n nici un mormânt nu V, cu o mică deviere. Î n partea de nord ele sunt
au fost descoperite arme. Î n mormintele de femei se prevăzute cu una sau două trepte, iar în partea opusă cu
găseau cupe, străchini şi vase de alte forme, cu nişă (fig. 4/2, 4, 6). Tumul i i au fost jefuiţi în
excepţia ceştilor. Printre obiectele din mormintele de antichitate, păstrându-se doar o m ică cantitate de
femei menţionăm brăţările de bronz, inele de buclă, fragmente de ceramică în mormântul tumulului nr. IV.
cercei etc. Î n două morminte din necropola Ţiglău au Mărturiile despre ritul funerar l ipsesc, însă este evident
fost găsite fibule fragmentare de fier de tipul celor cu că înmormântările au fost efectuate după ritul de
două spirale 1 6 . înhumare. Fragmente ceramice din turnului IV provin
Î nmormântările în necropolele plane nu se deose de la cinci vase din categoria celor fine (două castroane
besc cu nimic de cele tumulare. Se foloseau aceleaşi carenate adânci cu buza evazată, partea interioară a
construcţii funerare, respectiv gropile acoperite cu cărora este faţetată, două vase cu corpul bitronconic
lespezi de piatră (Poiana) şi lăzile din piatră (Climăuţii sau bombat, dintre care unul cu buza brusc răsfrântă în
de Jos), criterii le ritului şi i nventarul fiind identice (fig. afară şi o ceaşcă cu toarta suprăînălţată) şi de la un vas
317 - 1 3). borcan de uz comun (fig. 51 1 - 5) - toate de tradiţie
Complexele tumulare datate cu perioada Soldăneşti-Basarabi.
Hallstattului m ij lociu sunt reprezentate atât prin Mormi ntele secundare d i n tumu l i i din epoca
morminte secundare în tumulii din epoca bronzului de bronzului însoţite de ceramica de tip Şoldăneşti
la Parcani, Sărata 1 7 , Roşcani 1 8 , Ciocîlteni 1 9 , Matca20 , Basarabi numite mai sus au fost efectuate după ritul
cât şi prin tumulii nr. II, V şi V din grupul tumular de inhumaţiei în poziţie înti nsă pe spate, mâinile cu
la Cotiujeni 2 1 • precădere în lungul corpului, orientate îndeosebi în
Tumulii de la Cotiujeni intrau în componenţa unui direcţia vestică.
grup de tumuli situat pe creasta unui deal din partea de Repertoriul complexelor tumulare ce aparţi n
sud-est a satului. Toţi trei aveau mantale nu prea mari perioadei hallstattiene târzi i î n prezent este completat
de pământ, de formă circulară. Doi dintre ei aveau prin necropola tumulară de la Trinca22 , a celei de la
înălţimea de 0,5 m şi diametrul de circa 24 m. Al Corjeuţi 2 3 şi mormântul secundar dintr-un turnul din
treilea avea înălţimea de I m şi diametrul de 36 m. Au epoca bronzului de la B urlăneşti 24 .
fost ridicaţi pentru câte o singură înmormântare. Î n Necropola tumulară de la Trinca (r-nul Edineţ)
turnul nr. II, care este şi cel mai mare, a fost fixat lutul este situată pe un promontoriu din partea stângă a
galben aruncat din groapă şi o arsură pe el. Urmele râului Draghişte, la circa 1 ,5 km la sud de sat n locul
utilizării focului în ritualul funerar (oase calcinate de numit " Drumul Feteştilor " . Aceasta ocupă o suprafaţă
animal, cărbuni de lemn în umpluturile gropilor) au de circa 2 ha şi constă din 1 2 tumuli de dimensiuni
fost atestate şi în ceilalţi doi tumul i . Construcţile mici, dintre care cinci erau puternic răvăşiţi de arătură
funerare sunt de formă retangulară orientate pe axa E- şi se evidenţiau la suprafaţă prin aglomeraţii de pietre.
Ceilalţi sunt într-o stare de conservare relativ bună,
patru tumuli nefiind araţi de loc, având înălţimea de
1 6 Î n ediţia M.T. Caşuba, N.V. Goliţeva (v. nota 1 1 . supra). 0,5 m. Tumulii sunt plasaţi în rânduri orientate pe axa
fibulele de fier sunt atribuite tumulului I V , rezultând că una
dintre acestea provine în realitate din turnului III.
17 A . I . Meliukova, Schijia i frachiischi mir. Mosc\'{/. 1 979, p. 68. 22 O. G. Levitkii, E. N. Savva, L. F. Cioban, lssledornnie
18 I.A. Borziak. O.R. Dubovskaia, Novoe pogrebenie curgannogo mogilinica rannego jele::.nogo veca li se/a Trinca,
predschifskogo i>remeni v Moldal'ii, Izvestia AN MSSR, Nr. Anuarul M uzeu l u i de istorie a Modovei I, Anul 1 99 1 .
2, 1 986, p. 7 1 - 73. Chişinău, 1 992, p. 95 - I 07.
nlll Briceni ), Memoria Antiqvitatis, XIX, în curs de apariţie.

19 N.A. Ketraru, V.P. Haheu, Ciocilreanschie C11 rganî, AIM v 23 O. Levitki, T. Demcenco, Grupul rumu/ar de la Corjeuţi ( r
1 985. Chişinev, 1 990, p. 49 - 73.
20 M . Brudiu, Descoperiri aparţinînd culwrii Basarabi în s11d 24 T. I . Demcenco, Orcer o po/evîh issledovaniah Edineţkoi
est11/ Moldovei, Thraco-Dacica, VI, 1 985, p. 3 1 - 36. novostroernoi arheologicescoi âxpedirii v 1 987 godu li s.
21 S.M. Agulnikov, /ssledovanie C11rganov 11 s. Coriujeni, AIM v Bllrlaneşri Edineţkogo raiona MSSR, Chisinev, 1 987, Arhiva
1 986, Chişinev, 1 992, p. I 04 - 1 20. MA a IAsiIV al AS RM.
S V-NE. Au fost cercetaţi doi tumuli din seria celor 3 m, acoperită de o aglomeraţie de pietre. Turnului a
deterioraţi . fost construit d i n pietre de diferite dimen s i u n i ,
acoperite c u un strat d e pământ. Mantia din pietre, de
Turnului I . La momentul i nvestigaţiilor era în formă circulară neregulată, cu diametrul de circa 4,5 -
mare măsură răvăşit, numai partea centrală nefiind 5 m, a fost amenajată la nivelul solului antic (fig. 7/ 1 ).
arată. Înălţimea constituia circa 0,35 m, iar diametrul 8 Printre pietrele de la baza mantiei au fost găsite
m . Turnului a fost ridicat d i n pietre de diferite fragmente de ceramică, iar sub mantie - câteva
dimensiuni, acoperite cu un strat de pământ. Mantia aglomeraţii de fragmente de ceramică şi un schelet
M. 1. Descoperit în centrul mantiei de piatră la

din pietre de formă neregulată cu diametrul de 5 - 5,5 răvăşit - mormântul principal al turnul ului (M. 1 ).
m a fost amenajată la nivelul orizontului antic (fig.
61 1 ). Printre pietre, în diferite sectoare ale turnul ului au n i velul orizontului antic. Mormântul este în mare
fost descoperiţi cărbuni de lemn, bulgări de pământ ars măsură deteriorat de plug. Poziţia iniţială a defunctului
şi fragmente de ceramică. Pietrele de la baza mantiei, este imposibil de determinat. Evident este doar faptul
ca şi suprafaţa sollui antic, aveau urme de ardere. că înmormântarea a fost efectuată conform ritului
Perimetrul solului cu o mai mare sau mai mică inhumaţiei (fig. 7 /2). Inventarul constă din cinci vase
intensitate de ardere era de circa 7,5 m 2 , grosimea de ceramice, patru mărgele de sticlă (fig. 7 /3) şi una de lut
până la 0,2 m. Î n incinta mantiei a fost identificată o (fig. 7/4). Ceramica este reprezentată prin două vase de
aglomeraţie de oase umane calcinate, printre care se uz comun modelate din pastă grosieră - unul în formă
găseau obiecte ce constituiau inventarul funerar al de borcan ornamentat cu un brâu alveolat şi cu un şir de
M. 1. Descoperit în sectorul de S V al turnul ului, la

mormântului principal al turnul ului (M. 1 ). perforaţii complete (fig. 7 /9), altul în formă uşor
biconică, ornamentat cu brâu alveolat şi cu un şir de
nivelul solului antic, reprezenta o aglomeraţie de oase perforaţii incomplete (fig. 7 /8), şi prin trei vase din
cu grad diferit de cremaţie. Poziţia i n iţială a categoria celor fine - strachină conică cu buza arcuită
defunctului probabil era chircită pe o parte cu capul spre i nterior (fig. 717), o cupă cu profil în formă de " S "
orientat spre NV (fig. 6/2). Inventarul funerar consta (fig. 7 /5) ş i u n vas de tip morfologic nedeterminat (fig.
din următoarele piese: profilul unei ceşti cu toarta 7/6).
supraînălţată (fig. 61 1 1 ); un fragment de la un vas Complexele tumulare de la Corjeuţi (r-nul
bitronconic de proporţii (fig. 6/ 1 0) ; un cercel din sârmă Briceni) au fost descoperite în procesul cercetării unui
de bronz cu capul conic (fig. 6/6); cinci vârfuri de grup tumular din perioada timpurie a epocii bronzului,
săgeată de os (fig. 6/4 ); două piese de os de la tolbă situat pe un promontoriu din partea stângă a râului
(fig. 6/8, 9); fragmentul unui cuţit de fier (fig. 617); Lopatnic, la sud-est de sat, în locul numit " Husa " .
două mărgele de sticlă (fig. 6/5). Toate obiectele, Complexele în discuţie s e găseau în nemij locita
îndeosebi cele de os, au urme de ardere. apropiere a tumulului VI şi se evidenţiau la suprafaţa
M. 2. (cenotaf). Descoperit în partea de N a solului prin mici aglomeraţi i de pietre.
tumulului la adâncimea de -0,65 m. Groapa, parţial
acoperită de mantia de piatră, de formă ovală alungită, Complexul I (M. 4). Descoperit la adâncimea de
avea lungimea de 2,54 m, l ăţimea de 0,98 m, 0,4 m de la n ivelul orizontului actual. A fost construit
adâncimea de 1 ,32 m, era orientată pe axa NV-SE (fig. la nivelul orizontului antic. Era alcătuit dintr-un ring
6/3). Î n umplutură a fost fixată o mare cantitate de de pietre de diferite dimensiuni, diametrul exterior
cărbuni de lemn, resturi de bârne de la acoperiş, pietre fi ind de 5 ,2 m. Lăţimea variază de la 1 până la 1 ,4 m.
şi câteva oase de animale. Pereţii gropii în partea de Î n interiorul lui, puţin spre est faţă de centru, se găsea
jos sunt puternic arşi. o platformă din pietre de formă rectangulară cu
lungimea de 2,5 m, lăţimea 1 m, orientarea pe axa SV
Turnului II. Era situat la 27 m spre NE de turnului NE (fig. 8/ I ). Sub platformă a fost depistată o
I. La momentul cercetărilor reprezenta o m ică cantitate nu prea mare de oase calcinate şi o a
ridicătură cu înălţimea de O, 1 8 m şi diametrul de 2,5 - glomeraţie de fragmente ceramice. Ceramică şi oase
OLEG LEVIŢKI Complexe turnu/are din epoca hallstattiană din Moldova
- 1 65
calcinate s-au găsit şi printre pietrele din partea de V a şi fragmente ceramice proveni nd de la două vase
ringului. Î n partea de S a ringului au fost evidenţiate modelate cu mâna. Resturi cinerare se găseau şi în
oase de animale. Fragmentele ceramice descoperite interiorul unui dintre vase (a cănii) (fig. 9/3). Astfel,
împreună cu resturile cinerare provi n de la 4 vase de este evident că complexul în discuţie este un mormânt
form ă bitronconică cu umerii înalţi, gât evidenţiat şi de incineraţie în urnă cu capac. Ca urnă servea o cană
buza evazată, ornamentat cu brâu alveolat (fig. 8/3) ; cu corpul profilat prevăzută cu o toartă ce uneşte buza
strachină d e formă tronconică larg deschisă, ornamen cu umărul (fig. 9/4), iar în calitate de capac - o
tată cu brâu alveolat (fig. 8/2) ; capac de formă strachină de proporţii cu corpul rotunjit în partea
semisferică neregulată, prevăzut cu două mânere, superioară, buza tăiată orizontal şi fundul modelat în
dintre care unul este perforat (fig. 8/4) şi un vas de formă de suport circular (fig. 9/5).
proporţii, al cărui tip morfologic nu se stabileşte. *
Unele dintre fragmentele acestor vase au urme de * *
ardere secundară. Poziţia cronologică şi atribuirea culturală a

complexelor tumulare prezentate mai sus, cu excepţia
Complexul II (M. 5). Descoperit puţin mai la celor de tip Saharna-Solonceni , se stabileşte pe baza
sud-vest de complexul precedent, la adâncimea de -0,4 criteriilor cultural-cronologice a inventarului, mai ales
m de la nivelul orizontului actual. A fost amenajat la a ceramicii şi a criterii lor ritului şi ritualului funerar.
n ivelul orizontului antic şi era alcătuit dintr-un ring de Î ncadrarea cultural-cronologică a necropolei
pietre, în mare măsură deteriorat, cu diametrul de cca. tumulare din perioada Hallstattului timpuriu de la
5 m şi o platfoemă în i nterior. Platforma avea o formă Volov ăţ în grupul Grăniceşti este evidentă.
rectangulară, cu lungimea de 2 m şi lăţimea de 1 ,5 m şi Caracteristicile tehnologice, morfologice şi stilistice
era orientată pe axa SV-NE (fig. 8/5). Printre pietrele ale ceramicii descoperite demonstrează apartenenţa
ce o alcătuiau au fost semnalate oase de animale. Sub acestui monument la etapa Mahala III a culturii Gava
platformă a fost identificată groapa funerară. Aceasta Holigrady din Subcarpaţi şi prezenţa unor afi nităţi cu
avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite, cu ceramica grupului Lăpuş. Î n ceea ce priveşte ritul şi
lungimea de 2, I m, lăţimea de 1 ,3 m, adâncimea de 1 ,5 ritualul funerar practicay, acesta are întradevăr anumite
m şi era orientată pe axa SV-NE. Umplutura gropii elemente comume cu cele din necropola Lăpuş 25 , unde
consta din sol amestecat cu pietre. De la adâncimea de sunt socotite ca reminiscenţe din epoca bronzului 26 _
-0,8 m se întâlneau şi oase umane (oasele picioarelor). Apariţia grupul u i Grăniceşti reieşind d i n aceste
Pe fundul gropii se găsea un schelet răvăşit al unui circumstanţe, A. Laszlo o leagă de răspândirea culturii
matur, care, probabil, a fost depus i n iţial în poziţie Gava-Lăpuş dinspre Depresiunea Maramureşului şi a
chircită cu craniul orientat spre SV. Oasele braţelor pe Lăpuşului, iar originea ritului şi a ritualului funerar al
alocuri sunt colorate în verde (rezultatul oxidării necropolei tumulare de la Volovăţ este în dependenţă
bronzului) (fig. 8/6). Din inventar s-a păstrat doar o de aceasta27 .
apl ică îngustată la m ijloc din şist, prevăzută într-un
colţ cu o perforaţie necompletă (fig. 817). 25 M. Ignat, Decouvertes du Hallstat thrace p. 1 044 - 1 05 ; A .
„„
Complexul funerar de la Burlăneşti (r-nul Edineţ) Laszlo, U n grup hallstattian timpuriu în Podişul Sucevei, p .
a fost descoperit în procesul cercetării unui grup 80 - 8 2 .
tumular situat pe un platou la sud-vest de sat. Acesta 26 I. Ordentlich, C. Kacso, Contribuţii la cunoaşterea ritului de
înmormîntare practicat în necropola turnu/ară de la Lăpuş
reprezintă un mormânt secundar (nr. 5) depus la (Judeţul Maramureş ), Marmaţia, I, Baia Mare, 1 969, p. 1 1 -
periferia tumulului V (fig. 9/ 1 ). Platforma constă din 1 5 ; C. Kacso, Unele consideraţii cu privire la geneza
pietre compact amplasate unele faţă de altele. Avea o ceramicii din necropola turnu/ară de la Lăpuş, Marmaţia, II,
Baia Mare, 1 97 1 , p . 36 - 54; Idem, Contribution ii la
connaissance de la cu/ture de Suciu de Sus ii la lumiere des
formă aproape rectangulară, cu lungimea de 2 m,
recherches faites ii Lăpuş, Dacia, NS, XIX, 1 975, p. 45 - 68.
lăţimea de l , l m şi era orientată pe axa E-V (fig. 9/2).
Platforma amenajată la n ivelul orizontul ui antic
27 A. Lâzl6, Un grup hallstattian timpuriu în Podişul Sucevei, p.
acoperea o anumită cantitate de oase umane calcinate 80 - 82; Idem, Hallstattul timpuriu şi mijlociu pe teritoriul
Apartenenţa la grupul Chişinău-Corlăten i a ceramic al aşezării de la Trinca35 .

tumulilor de la Branişte şi Frunzeni este bazată pe După cum deja s-a menţionat, ritualul tumular în
tipurile vaselor ceramice descoperite. Aspectul spaţiul est-carpatic în epoca hallstattiană a fost
Chişinău-Corlăte n i al cerami c i i este evident. practicat îndeosebi de populaţia grupului hallstattian
Străchinile tronconice cu buza invazată în complexele timpuriu de tip Saharna-Solonceni . Acest grup este
mai reprezentative tipuri (26,6 - 40 % ) , particularitatea

ceramice ale acestor monumente sunt unul dintre cele socotit ca fiind de provenienţă de la Dunărea de Jos şi,
împreună cu grupurile Cozia, B abadag II, Psenicevo şi
lor specific fiind ornamentul din caneluri orizontale în Insula B an u l u i , formează un orizont unic al
partea de sus a corpului 28 . Vasele de uz comun din complexului hallstattian timpuriu cu ceramică incizată
turnului de la B ranişte corespund tipurilor principale şi i mprimată. Dat fiind faptul că complexele funerare
ale categoriei ceramicii grosiere ale culturii de tip ale acestui orizont, cu excepţia celor de tip Saharna
Chişinău-Corlăte n i 29 . În acelaşi timp, se cere să Solonceni, rămân încă necunoscute, originea ritualului
menţionăm că ornamentul vasului cu gâtul evidenţiat tumular a acestui grup până în prezent este discutabilă.
este mai puţin caracteristic pentru această cultură. S i m i litudinea tumu l ilor grupului Saharna-Solonceni şi
Vasul din turnului de la Frunzeni, atât din punct de a culturii Cernoles din bazinul Nistrului de Mijloc 36 ,
vedere al tehnicii confecţionării, cât şi al tipului său conform opiniei cercetătoarei AA.I. Meliukova este
morfologic şi al ornamentului, reprezintă unul din determi nată de pătrunderea purtătorilor grupului
tipurile caracteristice ale ceramicii fine din grupul Saharna-Solonceni în mediul culturii Cernoles 37 . G.I.
Ch i şinău-Corlăteni 30 . S m i rnova, dimpotrivă, consideră că ridicarea
Grupul Chişinău-Corlăteni este genetic legat de tumulilor, folosirea pietrei la amenajarea acestora,
complexul hallstattian timpuriu cu ceramică canelată inhumarea în poziţie chircită în bazinul Nistrului de
de tip Beleghiş II de la Dunărea de M ij loc, pentru care M ij loc, sunt obiceiuri locale, ce îşi trag originea din
complexele funerare tumulare nu sunt caracteristice 3 1 . cultura Belogrudovka, iar apariţia ritualului tumular la
Astfel, apariţia la purtătorii grupul u i Chişinău populaţia grupului Saharna-Solonceni este rezultatul
Corlăteni a ritualului tumular nu poate fi pusă în influenţei din partea purtătorilor culturii Cernoles 38 .
dependenţă faţă de unele practici funerare provenite Stabilirea caracterul u i sincretic al culturii de tip
din apus, din patria lor de origine. Parametrii tumulului Saharna-Solonceni 39 şi a faptului că la geneza acesteia
de l a B ranişte sunt net deosebite de parametrii
tumulilor de la Volovăţ, cât şi de tumuli i de la
35 O. Levitkii , Poselenie rannego jeleznogo veca u s. Trinca,
Susani 32 ş i Meri 33 , fapt ce ne-a determi nat să AIM v I 982g. Chişinev, 1 986, p. 54 - 7 1 .
presupunem prezenţa unor i nfluenţe dinspre est, din 36 A.I. Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni lesostepnogo
bazinul Nistrului de M ij loc, de tradiţie Belogrudovka Srednego Podnestrovia, MIA SSSR, 64, Moscova, 1 958, p.
sau chiar Comarov 34, demonstrată şi de material u l 8 8 ; G.I. Smirnova, O hronologicescom sootnoşenii
pamiatnikov tipa Saharna-Solonceni şi Jabotin ( po
materia/am curganov u s. Mervinţî), SA. 4. Moscva, 1 977, p.
94 - 1 06 ; Idem, Zacrîtîe predschifskie complexî u se/a
Moldovei. Rezumatul tezei d e doctorat. 1 985, p . 8 . Dnestroka-Luka, Pamiatniki culiturî na territorii SSSR.
28 O.Levitkii , Cultura Dnestrovsko-Siretscogo mejdurecia . . . , p. Leningrd, 1 982, p. 30 - 38; L.I. Kruselinitka, Vzaimozveazki
1 5. nase/ennea Pricarpattea i Vilini z plemenami Shidnoi i
29 Ibidem, p. 1 6. Ţentralinoi Evropi, Kiiv, 1 985, p. 1 22 şi urm.; Arheologia
30 Ibidem, p. 1 4, 1 6. Pricarpatia, Volini i Zecarpatia (Eneolit, bronza i rannee
3 1 N. Tacih, lugoslovensko Podunavlie od indoevropske seobe jelezo) Kiev, 1 990, p. 1 35 - 1 40.
do prodora ckita, Novi Sad - Beograd, 1 983, p. 9 1 şi urm. 37 A.I. Meliukova, Schifia i frachiischii mir, p. 87.
32 I . Stratan, A. Vulpe, Der Huge/ von Susani, Praehistorische 38 G.I. Smimova, O formirovanii pozdnecernolesskoi culiturî na
Zeitschrift, 52, Band, 1 977, Heft. I . p. 28 - 60. Srednem Dnestre, ASGA, 25, Leningrad, 1 984, p. 57.
33 E. Moscalu, Die friihhallstattzeitlichen Griiber von Meri 39 A.I. Meliukova, Schifia i frachiischii mir., p. 2 1 ; A . Lâsz16,
( Gem. Vedea, Kr. Teleorman), Thraco-Dacica, 1 976, p. 77 - 86. Hallstattul timpuriu şi mijlociu . . . , p. 1 4 ; S. Morintz, Noi date
34 O. Levitkii, Novîi tip pogrebalinîh pamiatnicov ... , p. 98; şi probleme privind perioadele hallstatiană timpurie şi
Idem, Curgan u s. Brăneşti i necotorîe voprosî... , p. 1 45 . mijlocie în zona istro-pontica ( Cercetările de la Babadag),
OLEG LEVIŢKI Complexe fumu/are din epoca hallstattiană din Moldova
- 1 67
pe lângă elementele B alcano-Dunărene a participat şi constructive, formează o unitate culturală.

un substrat local reprezentat de grupul Tămăoani Monumentele de tip Şoldăneşti pe teritoriu l
Holercani40 , a cărui populaţie practica inhumaţia în Moldovei succed monumentele d e t i p S aharna
poziţie chircită şi reinhumările în necropole plane, Solonceni, cu care coexista în limitele primei jumătăţi
permite să afirmăm că purtătorii grupului Saharna a sec. al VIII-lea î.Chr. 46 . Î n acelaşi timp, deosebirile
Soloncen i au preluat de la purtători i culturii Cernoles esenţiale ale tumulilor de la Cotiujeni de cele de tip
doar obieciul ridicării tumulilor, pe când celelalte Saharna-Solonceni şi Cernoles nu permit presupunerea
elemente ale ritului funerar sunt locale, moştenite de la dependenţei culturale a primului grup de cel de al
predecesorii săi. doilea. Compararea tumulilor în discuţie c u
Atribuirea tumulilor de la Cotiujeni la perioada complexele tumulare d i n zonele d e silvostepă şi stepă
mij locie a epoci i hallstattiene este confirmată de către din dreapta Niprului47 demonstrează asemănarea lor
criterii le tehnico-tehnologice şi morfologice ale după parametri ca: structura tumulului, construcţia
ceramic i i descoperite în turnului nr. IV, mai ales a gropi i , orientarea defuncţilor, practicarea obiceiurilor
castroanelor carenate şi a ceştii , proprii ceramicii fine "curăţirii prin foc" ş.a. Deosebirea tumul i lor de la
şi de uz comun a grupului Şoldăneşti din zona de Cotiujeni de cei din silvostepă o constituie gropile de
silvostepă a Moldovei4 1 , ca şi a ceramicii culturii proporţi i mari din cel de al doilea tip, faţă de cei din
B asarabi în tot arealul ei 42 . Totodată, castroanele cu stepă - poziţia lor principală în turn u l . Astfel,
particularităţi, cum ar fi umerii destul de ascuţiţi, buza complexele de la Cotiujen i , ca şi mormintele secundare
evazată, relativ, relativ scurtă, lipsită de ornament, cu însoţite de vase de tradiţie Şoldăneşti-Basarabi din
partea interioară faţetată, au analogii directe în aşezarea tumulii epoci i bronzului atestă influenţe din partea
de la Jabotin-"Tarasova Gora" din regiunea Cerkask43 . culturii cimeriene.
Prezenţa acestor vase în monumentele prescitice din Monumentele funerare din perioada târzie epoci i
silvostepa din dreapta Niprului de Mijloc şi mai ales în hallstattiene d i n partea d e nord a Moldovei sunt practic
aşezarea Jabotin este pusă în dependenţă de influenţele necunoscute. Evidenta neomogenitate a complexelor
culturii Basarabi44 . Etapa Jabotin a culturii prescitice tumulare prezentate, după opinia noastră, necesită o
se sincronizează cu etapa Novocerkask a culturii analiză mai detaliată în scopul identificării particulari
c i meriene d i n stepele nord-pontice şi cu grupul tăţilor specifice a fiecărui monument în parte, primind
Şoldăneşti şi se datează în limitele intervalul u i a doua astfel în final o i magine pe cât posibil completă despre
jumătate a sec. al VIII-lea - prima j umătate a sec. al practicile funerare existente.
V ii-lea î.Chr. 45 . În acest interval de timp poate fi Cercetarea celor doi tumuli din necropola de la
datată şi ceramica din turnului nr. IV de la Cotiujeni şi, Trinca au demonstrat că pentru aceasta este
în general, toţi trei tumulii care, conform identităţii lor caracteristic biritualismul - incinerarea şi inhumarea la
nivelul orizontul u i antic. Asupra lor se amenajau
mantii din pietre acoperite cu un strat de pământ,
Thraco-Dacica, VIII, nr. I - 2, 1 987, p. 65.
destinate oentru un singur mormânt, posibil două
40 O . Levitki, Grupul Holercani-Hansca. Aspectul Pruto
Nistrean al complexului hal/stattian timpuriu cu ceramica (Turnului I). Incinerarea se petrecea nemij locit pe locul
incizată. Relaţii traco-iliro-eladice, în curs de apariţie. unde ulterior se ridica turnului, fără a depune resturile
4 1 V .L. Lăpuşnean, Rannie frachiiţî... , p. 6 1 . cinerare în urne. Mantia se amenaja direct deasupra
42 A . Vulpe, Zur mittleren Hallstattzeit im Rumanien, Dacia, NS, rugului. Referitor la poziţia şi orientarea i nhumaţilor
1 965, IX, p . I 05 - 1 32 ; Idem, Zur entstehung der geto
dakischen zivilisation. Die Basarabikultur, Dacia, NS, 1 986, nu dispunem de date precise. Inventarul mormintelor
XXX, p. 49 - 90. constă din vase ceramice şi mici piese de podoabă -
43 E.F. Pokrovskaia, Predschifschoe poselenie u s. Jabotin, SA,
I, Moskva, 1 973, fig. 5/ 1 9. 46 Ibidem.
44 A . I . Meliukova, Schi/ia i frachiischii mir, p. 8 1 ; G . I . 47 G.T. Kovpanenko, Curganî ranne-schifscogo vremeni v
Smirnova, Osnovî hronologii predschifschih pamiatnicov, basseine r. Rosi., Kiev, 1 984, p. 58, 76, 1 26; A.I. Terenojkin,
I ugo-Zapada SSSR. SA, 4, Moskva, 1 985, p. 37. Kimmeriiţî, Kiev, 1 976, p. 1 0 1 ; V. lu, Murzin, Schifschaia
45 G.I. Smirnova, Osnovî hronologii„ „ fig. 4. arhaica, Kiev, 1 984, p. 58.
mărgele de sticlă şi de lut. Incinerarea a fost însoţită şi de datare a tumulilor de la Trinca este adeverită şi de
de un cercel de bronz, vârluri de săgeţi de os, piese ale analogiile din monumentele scitice timpurii din zonele
tolbei şi de un cuţit de fier. Cenotaful conţinea doar de silvostepă din dreapta Niprului şi de stepă din nord
oase de animale. vestul Mării Negre.
Tumulii cu mantia din pietre şi pământ, pentru Complexele funerare de la Corjeuţi intrau în
zona de silvostepă a Moldovei şi a bazinului Nistrului componenţa grupului tumular din perioada timpurie a
de M ijloc, după cum reiese din cele menţionate, epoci i bronzului. Se evidenţiau numai după mici
prezintă fenomene obnişnuite pentru cultura de tip aglomeraţii de pietre. La baza lor, la n ivelul orizontului
Chişinău-Corlăteni şi Saharna-Solonceni, respectiv antic, se găsea câte un ring din pietre de diferite
pentru cultura Cemoles şi grupul podolian de vest48 . dimensiuni cu diametrul de cca. 5 - 5,2 m. Printre pietre
Analiza comparativă a tumulilor de la Tri nca cu se aflau oase de animale. Tumulii conţineau câte
complexele tumulare ale culturilor menţionate prin un singur mormânt depus în centrul ringului. Î ntr-un
prisma unor elemente, cum ar fi: turnul din piatră şi caz, după ritul incineraţiei, în altul, după cel al
pământ de dimensiuni mici; amenajarea mantiei pentru i nhumaţiei. Incinerarea a avut loc în afara ringului.
un singur mormânt, efectuarea înmormântărilor la Resturile cinerare, împreună cu fragmentele de vase
nivelul orizontului antic; practicarea biritualismului în sparte în mod ritual pe locul săvârşirii cremaţiei, au fost
perimetrul aceleiaşi necropole; prezenţa oaselor de adunate şi plasate în locul unde urma să fie
animale; practicarea cenotafurilor, demonstrează o mai înmormântarea, la nivelul orizontului antic. Ulterior, se
amre asemănare a lor cu tumulii grupului podol ian de construia ringul, iar deasupra resturilor cinerare se
vest49 . Apartenenţa tumulilor de la Trinca la grupul amenaja o platfoemă din pietre de formă rectangulară,
podolian de vest este confirmată şi de inventarul orientată pe axa SV-NE. După aceasta, construcţii le
funerar. Atât ceramica, cât şi celelalte obiecte au din piatră se acopereau cu o mantie nu prea mare de
analogii directe în complexele grupului podol ian de pământ. Inhumarea a fost efectuată într-o groapă de
vest50 , actualmente datat în limitele jumătăţii a doua proporţi i de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite,
jumătate a sec. VII - sec. VI î.Chr. 5 1 • Indirect, o astfel orientată pe axa S V-NE. Deasupra gropii, la nivelul
orizontului antic, a fost amenajată o platformă din
48 A.I. Meliukova, Pamiatniki schijkogo vremeni .. „p. 40 - 4 1 ; pietre, iar în j urul acesteia, un ring ulterior acoperit de
Starodavne naselennea Pricarpattea i Vo/ini, Kiiv, 1 974, p . o mantie de pământ. Oasele rămase in situ indică
240 - 248; Stepi evropeiskoi casti SSSR v schij<>-sarmatskoe
poziţia chircită a defunctului şi orientarea acestuia cu
vremea, Arheologia SSSR, Moskva, 1 989, p. 24 - 2 5 ;
Arheologia Pricarpatia, Volini i Zacarpatia, p. 1 5 1 - 1 57 .
capul spre SV. Inventarul incineraţiei este reprezentat
49 A.I. Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni . . . , p. 4 0 - 4 1 ; doar prin ceramică. În ceea ce priveşte inventarul
Starodavne naselennea . . . , p. 24 1 - 242; Stepi evropeiskoi inhumării , se poate presupune că a fost mai bogat.
casti, SSSR, p. 73; Arheologia Pricarpatia, Volini i Construcţiile funerare din pietre de tipul ringurilor
Zacarpatia . . . , p. 1 52 - 1 54.
pe teritoriul Moldovei sunt cunoscute pentru perioada
50 A.I.Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni ... , fig. 8.9;
Starodavne naselennea . . , fig. 66, 68; Arheologia Pricarpatia,
.
epocii bronzului târziu - cultura Noua52 şi pentru
Volini i Zacarpatia. fig. 55, 56; Stepi evropeiskoi casti SSSR, perioada timpurie a epocii fierului - grupul Sahama
fig. 2 1 . Solonceni 5 3 , ca şi pentru grupul podol ian de vest al
51 G.I. Smirnova, O necotorîh a�pectah izucenia predschij�·coi c ulturii prescitice 54 . Î n mod obişnuit, acestea se
culiturî Srednego Podnestrovia v svete vzgleadov A .I.
întâlnesc şi în spaţiul limitrof cursului de mijloc al
Terenojkina na doschijscuiu lesostepi, K immeriiţî i schifi,
TDK, Kirovograd, 1 987, p. 74; Idem, Culiturno-istoriceschie
proţessî V basseine Srednego Dnestra V conre li - pervoi d.i.n. Kiev. 1 99 1 , p. 36.
polovine I tiseaceletia do 11.a., Diss. na soiscanii uceonoi 52 T.I.Demcenko, Otcet o polevîh issledovaniah Edineţkoi ... , p.
stepeni d.i.n. Kiev, 1 990, p. 28 - 29; Stepi evropeiscoi casti 26 - 27.
SSSR., p. 73; Arheologia Pricarpaia, Volini i Zaarpatia. p . 53 G.D. Smirnov, op. cit., p . 1 1 7 - 1 1 9; A.I. Meliukova, /togi
1 56; L.I. Kruselinitkaia, Severo- Vostocnoe Pricarpatia v izucenia . . . , p. 58 - 63; Idem, Pamiatniki schifcogo vremeni . . . ,
apohu pozdnei bronzî i rannego jeleza. Problemî p. 84; M.T. Kaşuba, N.V. Goliţeva, op. cit.
etnoculiturnîh proîessov, Diss, na soiscanii uceonoi stepni 54 0.C. Levitk i i , E.N. Savva, L.F. Ciobanu, op. cit.
- 1 69
Nistrului, în culturile Cernoles 55 şi scitice timpurii - Apartenenţa tumulilor de la Corjeuţi la grupul

grupul podolian de vest56 _ podol ian de vest este adeverită nu numai de elementele
Compararea complexelor funerare de la Corjeuţi specifice ale ritu l u i funerar, ci şi de complexul
cu complexele culturilor menţionate din punct de arheologic în întregime. Materialul ceramic descoperit
vedere al tipului construcţiei - ring, amenaj area în mormântul de incineraţie, conform caracteristicilor
construcţiei pentru un singur mormânt, prezenţa tehnico-tehnologice, este analog cel u i de tip podol ian
oasel or de animale, indică asemănarea lor cu de vest64 şi, mai ales, celui din necropola vecină de la
construcţiile d i n necropola culturii Noua de la Trinca65 . Î n acelaşi timp, se cere subliniat că maniera
Burlăneşti (M. nr. 52) 57 , cele din bnecropola tumulară ornamentării cu brâie alveolate, specifică grupului
Saharna II (Gura Hulboaca) 58 , din turnului nr. 2 de la podolian de vest, se îmbină cu unele tipuri morfologice
Mervinţi 59 , ca şi din tumulii grupului podolian de destul de rar întâlnite atât în bazinul Nistrului de Mijloc
vest60 . Î n priv inţa ritualului funerar - biritualismul în cât şi în regi u n i l e mai îndepărtate, populate de
incinta aceleiaşi necropole, incinerarea în afara purtătorii culturilor din perioada Hallstattului târziu.
ringu l u i , plasarea resturilor cinerare alături cu Analogii directe ale vasului bitronconic nu cunoaştem.
fragmentele vaselor i ntenţionat sparte în interiorul Totodată, acest tip de vas are anumite afi n i tăţi
ringului şi îngroparea lor la n ivelul orizontului antic morfologice cu vasele numite "în formă de cazan " ,
sub o platformă de piatră, înhumarea în poziţie chircită descoperite în aşezările scitice timpurii din bazinul
într-o groapă de proporţii, acoperită cu o platfomă de Nistru l u i de M ij loc 66 , B ugului de S u d 67 şi din
piatră, orientată pe axa SV-NE - se documentează o s i l vostepa d i n dreapta Niprul u i 68 . Străc h i n i larg
mai mare asemănare a lor cu complexele grupului deschise, ornamentate sub margine cu brâie alveolate
podolian de vest. Totodată, trebuie menţionat că unele similare celei de la Corjeuţi, ne sunt cunoscute doar în
elemente ale ritului funerar prezente în tumu l i i de la monumentele scitice timpurii din Volinia69 . Capace de
Corjeuţi sunt specifice nu numai complexelor de tip tipul celui de la Corjeuţi în complexele ceramice
podolian de vest din bazinul Nistrului de Mijloc, dar şi scitice timpurii şi hallstattiene târzii din teritoriile
altor culturi din perioada timpurie a culturii scitice din veci ne nu se întâlnesc. Ca analogi i pot servi doar
zona de silvostepă din dreapta Niprului, stepele nord capacele caracteristice culturii hallstattiene de pe
vest pontice6 1 , cultura getică timpurie din Moldova62 , teritoriul Ungariei, unde acestea, împreună cu urnele şi
ca şi pentru gruurile culturale din perioada Hallstattului vasele cu suport, se confecţionau special pentru
târziu din spaţiul Carpato-Balcanic 63 _ practici le funerare 70 . Exemplarul din necropola de
Samlovasarhei se termină cu protoma unui animal, iar
55 Vezi nota nr. 36. cel de la Meşteri - cu protoma unei păsări 7 1 . Piesa de
56 Vezi nota nr. 48.
57 T.I. Demcenko, Otcet o polevîh issledovania Edineţkoi . . . , fig. do n.a. i ego zapadnîi sosedi, Actes du II-e Congres
81. International de Thracologie, VI, Buc. 1 980, p. 235 - 25 1 ; A .
58 G.D. Smirnov, op. cit., fig. I ; Stepi evropeiskoi casii SSSR, Vulpe, Necropola hallstattiană de la Ferigile, B u c . 1 967, p.
fig. 6/52a, 54. 15 - 23.
59 G . I . S mi rnova, O hronologiceskom sootnosenii pamiat 64 Vezi nota nr. 50.
nikov. . . fig. 4.
. 65 O. G . Leviţkii, E.N. Savva, L.F. Ciobanu, op.cit., p . 99, 1 03 .
60 A.I. Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni ... , p. 40 - 4 1 ; 66 G . D . Smirnova, Novîe dannîe o poselenii u s. Dolineanî,
Starodavne nasalennea . . . p. 24 1 - 242; Stepi evropeiskoi casii
. ASGA, 22, Leningrad, 1 98 1 , p. 53; O.O. Ganina, Poselennea
SSSR, p. 73; Arheologia Pricarpatia, Volini i Zacarpatia, p. schifscogo casu u sell /vane-Puste, Arheologia, XIX, Kiiv,
1 52 - 1 54. 1 965, p. I 1 3, fig. 4.
61 G. T. Kovpanenko, S. S. Bessonova. S. A. Skorîi, op. cit., p. 67 Stepi evropeiskoi casii SSSR, p . 72, fig. 2 1 , 34 - 35.
27 - 4 1 ; G.T. Kovpanenko, E.P. Bunatean, Schifschie curganî 68 G.T. Kovpanenko, S.S. Bessonova, S.A. Skorîi, op.cit., p. 50.
u s. Kovlevka Nicolaevskoi oblasti, Curganî na Iujnom Buge, 69 Arheologia Ukrainckoi SSR, V.II., Kiev, 1 986, p. 1 1 2 - 1 1 3,
Kiev, 1 978, p. 1 33 - 1 50. fig. 281 1 7.
62 V.L. Lăpuşnean, op. cit., p. 50 - 59; I . T. Niculiţă, Severnîe 70 Arheologia Vengrii (coneţ I I teseaceletia do n.a. - I
frachiifi v VI - I vv. do n.a., Chişinev, 1 987, p. 54 şi urm. tiseaceletie n.a.). Moskva, 1 986, p. 1 66.
63 G.I. Smirnova, Naselenie Srednego Podnestrovia v VI - V vv. 71 Ibidem, fig. 55/3, 5516.
şist din mormântul de inhumaţie reprezintă probabi l o proprie culturii Lauzit din Ucraina de Vest 77 , cât şi
apl ică destinată protecţiei încheieturii mâi n i i l a celor din teritoriile mai apusene 7 8 .
tragerea c u arcul. Aplici similare bogat ornamentate, Străchinile cu corpul rotunjit în partea superioară
confecţionate din aur, chiar dacă de dimensiuni mai şi fundul modelat în formă de suport c ircular, ca şi
m i c i , sunt cunoscute în necropola B laj d i n ceasca, se întâlnesc destul de rar. În bazinul Nistrului
Transilvania, atribuită sciţilor-agatârşi (sec. V I - V de Mijloc acestea sunt cunoscute după exemplarele din
î.Chr.) 72 . turnului de la Dnestrovka-Luka al culturii Cernoles
Mormântul secundar de la B urlăneşti, atât după târzii, unde erau utilizate în aceeaşi calitate, de capac al
ritual cât şi după vasele ce le conţinea, reprezintă un urnei 79 , cât şi din locuinţa pe care o suprapune 80 ,
fenomen necunoscut pentru regiunea de nord a datate în l imitele jumătăţii a doua a sec. VIII -
Moldovei. Asemenea complexe sunt neobişnuite şi începutul sec. VII î.Chr. 8 t . O strachină analogă celor
pentru bazinul N istrului de M ijloc. Din cele expuse de la Dnestrovka-Luka a fost descoperită în turnului de
mai sus este evident că, atât mormintele hallstattiene la Peşki , regiunea Cerkask din zona de silvostepă din
de pe teritoriul Moldovei, cât şi cele sincrone din dreapta Niprului 82 , datat în a doua jumătate a sec. VII -
bazinul Nistrului de Mijloc în tumuli, erau principale, prima jumătate a sec. V I î.Chr. 83 . Vasele de l a
iar ridicarea tumulilor era în legătură directă cu Dnestrovka-Luka şi Peşki , spre deosebire d e cel d e l a
acestea. Cele câteva morminte secundare cu cremaţii în B urlăneşti, a u suportul mult mai înalt, buza mult
urne, cunoscute în bazinul Nistrului de M ijloc, au fost invazată, iar ultimul are şi un ornament dintr-un rând
fără excepţie depuse în mantiile tumulilor mormintelor de împunsături. Î n mediul traco-geto-dacic, străchini
principale, care aparţin aceleiaşi culturi. Mormântul nr. similare, modelate cu mâna, sunt socotite o creaţie
4 din turnului I de la Dnestrovka-Luka, datat în proprie a sec. V I - V î.Chr., neavând forme
perioada târzie a culturii Cernoles, reprezintă o premergătoare în Hallstattul timpuriu 84 .
incineraţie în urnă cu capac, depusă în mantia Astfel, complexul de la B urlăneşti, ţinând cont şi
tumulului la n ivelul orizontului antic, înconjurată şi de orientarea platformei din pietre ce îl proteja pe axa
acoperită cu pietre7 3 . Mormântul din turnului de la E-V 85 , poate fi atribuit, cu anumite rezerve, grupului
Kaceanovka al grupul u i podol ian de vest este podolian de vest.
reprezentat de o urnă cu resturi c inerare acoperită cu o Complexele funerare tumulare d i n perioada
lespede şi protejat de o m ică aglomeraţie din pietre 74 . hallstattiană târzie, în comparaţie cu cele d i n
Ceaşca folosită ca urnă nu este caracteristică perioadele precedente, s e caracterizează printr-o
pentru complexele ceramice ale grupurilor hallstattiene neomogenitate mai accentuate a ritului, ritualului şi
şi celor de tip Cernoles, ţinând cont de maniera practicilor funerare, atestând interferenţe culturale mult
modelării torţii. Ceştile specifice acestor complexe, cu mai profunde şi intense.
rare excepţii, au toarta supraînălţată. Unica analogie Aşadar, complexele funerare tumulare din epoca
pentru acest vas provine din turnului grupului podol ian
de vest de la Rakovkat75 , determi nat de T. Sulimirski
77 Arheologia Pricarpatia, Volîni i Zacarpatia, p. 1 08 - 1 1 5.
ca fiind de tipul culturii Visotkaia76 . Totodată, trebuie 78 Studien zur Lausitzer Kultur, Warszawa, 1 974; V . Spurny,
menţionat faptul că ceştile prevăzute cu o toartă care Zur chronologie der Fruhen Pfase der Lausitzer Kultur in
uneşte buza cu umărul reprezintă o tradiţie ceramică Mahren, Actes du VII-e Congres lnternational de Sciences
Prehistoriques et Protohistoriques, Prague, 1 970, p. 7 1 0 - 7 1 4.
79 G . I. Smimova, Z.Ocrîtîe predschifskie complexî... , p. 34, fig.
72 V . Vasil iev, Scitii agatirsi pe teritoriul României, Cluj 2/3, /3.
Napoca, 1 980, p. 1 07, fig. 1 9/6. 80 Ibidem, fig. 717.
73 G.I. Smirnova, Z.Ocrîtîe predschifskie complexî... , p. 34; Idem, 8 1 Ibidem, p. 49.
O formirovanii pozdnecernolesskoi culiturî. . . , p. 55. 82 G.T. Kovpanenko, Curganî ranneskifscogo .. , p. 48, fig. 3817.
.
74 T. Sulimirski, Scitowie na Z.Ochodniem Podolu, Lwow, 1 936, 83 Ibidem, fig. 64/73 .

p. 84, fig. 2 1 . 84 E. Moscalu, Ceramica traco-getică, Bucureşti. 1 983, p p . 1 1 7
75 Ibidem, fig. 1 8. - 1 1 8.
76 Ibidem, p. 80. 85 A.I. Meliukova, Pamiatniki schifscogo vremeni... , p. 40.
- 171
Hallstattului în spaţiul est-carpatic sunt atestate încă d i n est, de tradiţie Belogrudovka. Complexele
din perioada ei timpurie, caracteristice fiind doar hallstattiene m ijlocii demonstrează prezenţa ceramici i
pentru grupul Saharna-Solonceni. Acestea, inclusiv d e tradiţie Soldăneşti-Basarabi, î n asociaţie c u ritualul
cele de tip Saharna-Solonceni , au un caracter sincretic. funerar specific culturii c i meriene, iar în privinţa
Î n monumentele Hallstattul u i canelat se îmbină tipu l u i podolian de vest se relevă îmbinarea
elementele autohtone şi tradiţi i le funerare propri i componentei locale Cernoles-Jabotin, formate prin
grupului Lăpuş (Volovăţ) şi ritualul unui grup de aportul esenţial al purtători lor culturilor de tip Saharna
populaţie încă nedefinit pe depli n (Branişte). Î n cele de Solonceni şi Holigrady şi tradiţiile funerare proprii
tip Saharna-Solonceni sunt reflectate unele influenţe sciţilor.
Lista abrevierilor
AIM - Arheologiceskie issledovania v Molda vii, Chişinev.

AIMUM - Arheologiceskie issledovania molodih ucenih Molda vii, Chişinev.
Arhiva MA a IAşiIV al AS RM - Arhiva Muzeului de Arheologie al Institutului de Arheologie şi Istorie Veche,
al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.
ASGA - Arheologiceskii sbornic Gosudarstvennogo Armitaja, Leningrad.
Izvestia MF AN SSSR - Izvestia Molda vscogo Filiala Academii Nauc SSSR, Chişinev.
Izvestia AN RM - Izvestia Academii Nauc Respublichi Moldova, Chişinev.
KSIA - Kratkie soobscenia Instituta Arheologii, Moskva.
MIA SSSR - Materiali i issledovania po arheologii SSSR, Moskva-Leningrad.
SA - Sovetskaia Arheologia, Moskva.
TDK Tezisî doclado v konferenţii.
-
I'
' / '
I'
' I � - - - ..... '

I
,
\ I , \
I
I
I
I
\ I ',
'
// \
\
I
\ I I \
I ....-��....,...��-+�
I \I I t t
li
+
I
' I '
\
\
bf\
c:._(_} I
I
I
I \
I
\
\
\ I I
I \ \' /I
' ... ./I'
I
\ I ' I
'
' / ', ....... _ _ ...... �/
�
'
'
'
' - -- _ _ ,
77
,,/
Fig. l . I - Planul şi profilul tumulului de la Branişte; 2 - Planul şi profilul gropii mormântului principal ; 3 - 5, 7 - Vase din
mormânt; 6 - Vas din tumulul de la Frunzeni.
Fig. I. I - Releve et profil du tumulus de Branişte; 2 - Releve et profil de la fosse de la tombe principale; 3 - 5, 7 - Vases trouves
dans la tombe; 6 - Vases du tumulus de Frunzeni.
OLEG LEVIŢKI Complexe turnu/are din epoca hallstattiană din Moldova
- 1 73
---- -----
-- - ---
· r1.
·s.�··
·�:::-�J:r::
....
....
-
.__
L� _r'9•
·· ·
·._ · ·�
-
�;; ;;;>
�-�iN·�
15 17
Fig. 2. l - Turnul cu mantia din pietre, ring din pietre, şi poziţia scheletului din turnului I din necropola Saharna II (Gura Hulboaca); 2 -
7 - Inventarul din turnului IV din necropola Saharna I (Ţiglău); 8 17 Inventarul din turnului III din aceeaşi necropolă.
Fig. 2. 1 Tumulus a numteau de pierres et anneau de pierres et position du squelette du tumulus no I de la necropole de Saharna li (Gura
- -
Hulboaca ); 2 7 mobilier du tumulus no N de la necropole de Saharna I (Ţiglău); 8 17 mobilier du tumulus no III de la meme necropole.
-
- - - -
Fig. 3 . I 6 I n ventarul şi scheletul din turnului I V din necropola Saharna I (Ţiglău); 7

- - - 13 - Lăzi din piatră şi i n ventarul
mormintelor nr. 1 şi 2 din necropola plană de la Climăuţii de Jos.
Fig. 3. I 6 Mobilier et squelette du tumulus no IV de la necropole Saharna I (Ţiglău); 7
- - - 13 - cojfres de pierre et mobilier des
tombes 1 et 2 de la necropole plane de Climăuţii de Jos.
y L,__5 2
O 60 cm
'
'
-...
\
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
, _ _ _ _ .,. ,
y
=--
"'�'-'�"""''�'Yl„�/AW/A\Jl/A\WA\YJ'AW/�/""''_"_,.(\WA\lf/.......
. "'""�
3
Fig. 4. Planurile şi profilele turnulilor şi a gropilor de la Cotiujeni: 1 - 2 - Turnului V ; 3 - 4 - Turnului IV; 5 - 6 - Turnului II.
Fig. 4. Releves et profils des tumuli et des fosses de Cotiujeni: I - 2 - Tumulus no V; 3 - 4 - Tumulus no IV; 5 - 6 - Tumulus no li.
'
2
' '
'
3
I
I
4 5
Fig. 5. Ceramică din turnului I V de la Cotiujeni.

Fig. 5. Ceramique du tumulus IV de Cotiujeni.
I
I I +I
•
I
I
c!A I I
I
I I
I
I +,
+ - - - _I .),..__ _ _ _
---·�
- -
- - - - l· _ + �
-:ţ _+
•> . 1
�1I! i
_ _
„ � .::. •;.ţ J
··11 1
J +I ,
' I '# 1
1 r;"-'! I
- ••
I
..
��
:.L� �
1
I
t
I î,' .i·
·-
r.....,,..., ..../
-.
.... •• ...
I
I +I
I I 2
„
, ,
I I
:I
'··
„
I 1,
' , ..
': l i
I
•
L1__1j
\ � o
,
>- t . - I
[]
�- ţ))- · 7
\21 � 'I# 5
• - li
v;-8
Fig. 6. Planurile şi profilele tumulului nr. I şi a cenotafului şi inventarul din necropola tumulară de la Trinca.
Fig. 6. Releves et profils du tumulus no I et du cenotaphe; mobilier de la necropole de Trinca.
1 78 Colocviu/ Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice", Tulcea, 1993
@- Ql - 0
o-, -o
o- o-e
· =4
- iiÎ -
l.. 5
6
\. g
�' .
Fig. 7. Planul şi profilul tumulului nr. 2, mormântul şi inventarul din necropola tumulară de la Trinca.
Fig. 7. Plan et profil du tumulus no 2, avec la tombe et son mobilier, necropole tumulaire de Trinca.
-
-
--
---
1 79
- - ---- ---
- -
:
I I
I
\
I
/
,'
I
\
' ....
... .... .... _

, , -- ' "" 4
_ _ _ _ , , ,,,,
D�
�7 .u
( ��?
�o
<:'.)
(2;
'
<J o oa '1
f)
��
o
I :
. . . .
t10
ID
Q i a �
o
o
�
d�
&Q C] 5
6
Fig. 8. Complexele funerare de la Corleuţi şi inventarul descoperit.

Fig. 8. Ensembles funeraires de Corleuţi et leur mobilier recupere.
z •
==-· 7 •
- t 3
• • .....
•
"
„ „
Fig. 9. 1 - Planul şi profilul tumulului nr. 5 de la Burlăneşti; 2 - Platforma de piatră a mormântului secundar; 3 - Mormântul
de incineraţie; 4 - 5 - Vase ceramice.
Fig. 9. 1 - Plan et profil du tumulus no 5 de Burlăneşti; 2 - Plate-forme de pierre de la tombe secondaire; 3 - La tombe a
incineration ; 4 - 5- Vases ceramiques.
EN MARGE DE PsSCYMNUS 766 - 770
Alexandru Vulpe
1 .0. Le poeme en vers 'iambiques ad Nicomedem Quant au recit de la mise en fuite des Cimmeriens du
regem, don't l'auteur inconnu sous son veritable nom Bosphore (Crimee) 2 , tout en laissant de câte Ies doutes
est designe communement sous celui de Pseudo sur sa veracite ( cf. aussi Hdt. I V, 1 1 , au sujet de la
Scymnus, enumere, entre autres, Ies colonies tradition d'un pouvoir cimmerien anterieur a celui des
septentrionales et meridionales de la contree ouest Scythes, version que le Pere de l'Histoire estime plus
pontique, evoquant a propos de leur fondation des credible, repandue parmi Ies Hellenes, de meme chez
evenements d'ordre general bien connus a l'epoque Ies Barbares), on peut se demander neanmoins s'il ne
antique. Par exemple, en parlant de la fondation de la s'agirait pas, plutât, de l'echo des evenements suscites
cite d'lstros (776 - 770, Diller), ii ecrit: par l'installation du pouvoir des Scythes dans Ies
steppes nord-pontiques, evenements de repercussion
('Iarpoc; n6A.ic;)
plus vastes. Au cas ou d'autres sources, archeologiques
ana roii noraµoii A.a{3oiiaav < "Jarpov> roiîvoµa
ou l itteraires, convergeaient vers une conclus ion
Eic; n]v · Aaiav arparwµa bdf317 {3ap{3apwv
M1A1]awi Kril;ovaiv 1]viKa l:Kv8wv
s i m i l aire, on serait en droit de prendre plus
serieusement en consideration tout le recit relatif a un
râ Kiµµcpiovc; btwKov iK roii Boanâpov.
conflit cimmero-scythe. Le fait n'impl ique d'ailleure
"(la cite d'Jstros), qui a pris au fleu ve son nom, ce
d'aucun far;on ce qu'entendaient Ies Antiques par
sont Ies Milesiens qui l 'ont fondee, lorsque l 'armee des
"Cimmeriens" et par " Scythes" dans le cas respectif.
Scythes barbares passait en Asie, chassant Ies
1.2. Pour ce qui est de l'invasion et de la presence

Cimmeriens du Bosphore. "
Reel ou non, l'evenement est egalement relate par des Scythes au sud du Caucase, Ies seuls reperes
Herodote (I, 1 03 : oi [l:K8m} iai{3aA.ov µiv ic; n]v chronol ogiques d isponibles sont Ies sources
' Aai17v Ktµµcpiovc; iK{3aA.6vrcc; ix rije; Evpwm7c; "Ies -
assyriennes et neobabyloniennes. II n'y a pas d'autre
Scythes se sont rues sur l 'Asie, chassant Ies correlation possible avec Hdt. I, 1 03 , qu'identifier
Cimmeriens d'Europe ". Protothyes a Bartatua, auquel se rapportent Ies textes
Pour Herodote, le moment co'incide avec celui ou assyriens. Celui-ci y est mentionne sous le regne
Madyes, le fils de Protothyes, conduisit Ies Scythes an d'Esarhaddon (680 - 668); par consequent, son fils
Medie. ( cf. şi I , 1 5). Madyes aurait conduit Ies Scythes a Ninive et instaure
I . I . Mais la datation des evenements racontes par le pouvoir scythe en Medie, vers 650 a.Chr„ comme
Herodote, c'est-a-dire la periode exacte de la certains chercheurs le supposent3 . B ien que nous
domination scythique en Medie, est controversee 1 • rendant compte de l'incertitude d'un tel schema
chronologique, retenos toutefois la date de 650. Mais
Voir en general: B.B. Piotrovskij, Vanskoe Carst1·0 ( 1 959) comme la relation d'Herodote n'est pas suffisamment
(j'ai utilise sa traduction en italien: li regno di Van ( 1 966), p. claire, on ne saurait pretendre que, sans l'ombre d'un
337 et suiv.); I.M. D'jakonov, dans: The Cambrifje History of
Iran, II, The Median and Achaemenian Periods, p. 89 et suiv.
et 1 69. Les avis sont tres differents; citons quelques-uns: A.R. Recement: A.I. Ivantchik, Les Cimmerie11.1· au ?roche-Orient,
Bum, The Journal of' Hellenic Studie.1·, 57, 1 935, p. 1 45 (entre 1 993, p. 1 09 et suiv.; cf. P.R. Helm, Iran, 1 9, 1 98 1 , p. 85 - 90,
6 1 8 et 600); H. Kaletsch, Historia, 1 957, p. 26 (entre 633 - quinie la valeur des dates presentes dans le Logos Medique de
624); J.M. Cook, The Persian Empire ( 1 983), p. 3 et suiv. Herodote.
(vers le mil ieu d u VIie siecle). Piotrovskij şi D'jakonov se 2 De l'avis de la plupart des geographes et des historiens
prononcent pour le Vile siecle en general, le dernier en visant antiques la l imite entre l'Europe at l'Asie etait marquee par le
toutefois le milieu du siecle. Au sujet de la chronologie du fleuve Tanais et le detroit de Kertch (cf. Hdt. IV, 45;
recit d'Herodote, V. D.W. Prakken, Studies in Creek PsScymnus, 875, Diller); cf. aussi K . von Fritz, op. cit„ p. 1 34.
Genealotjical Chrono/of.?J'. ( 1 943) et K. von Fritz, Die 3 J.M. Cook, op. cit„ loc. cit. (v. aussi la l itterature mentionee a
fjriechische Geschichtsschreibunfj, I ( 1 967), p. 364 et su iv. la note I ).
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în wnele circumpontice, Tulcea, I 993 „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. p. I 8 I - I 85
nouvelle peri ode7.

I .4. Pour conclure a cette breve discussion, disons
doute, la mise en fuite des Cimmeriens, chasses par Ies
Scythes jusque'en Medie, a eu l ieu a ce moment, ni,
d'ail leurs, que Ies Scythes et Ies C i m meriens
que si des troubles dans le genre de ceux relates par
mentiones par ces textes, etaient Ies meme que Ies
Herodote et dont l'echo se fait entendre dans Ies vers de
Scythes et Ies Cimmeriens nord-pontiques4 . II resuite,
Pseudo-Scymnus ont eu reel lement l ieu au nord de
au fond, tant des sources assyriennes, de beaucoup plus
la Mer Noire, ces troubles ont dG se perpetuer
sures, que de celles greques (Herodote, Strabon), plus
notamment au cours de la premiere moitie du vn e
vagues, que Ies evenements i mpliquant Ies Cimmeriens
siecle ou vers le milieu de ce siecle.
(Gimirrai) et Ies Scythes (Askuzai/lskuzai) en Asie
Mineure ont eu I ieu vers Ia fin du vm e siecle et sur 2.0. Eusebe de Cesaree, a travers la version
tout Ies parcours du vn e siecle a.Chr. Les rapports d'Hieronymus (Chron., 95 b, Helm), note que la viile
entre ces-derniers et leurs homonymes nord-pontiques d'Istros a ete fondee ( " Histrus ciuitas in Ponto condita '')
se degagent plutot des analogies presentees par certains pendant la 33 e Olympiade, c'est-a-dire a une date entre
2. I. Au fii des ans, la valeur de cette information,

vestiges archeologiques, notamment ceux dates de la 657 - 655 a.Chr.
premiere moitie du vn e siecJe5 .
I .3. Sans entrer dans le detail, notons que dans cet consideree dans l 'ensemble des donnees fournises par
i nterval le la zone situee au nord de la Mer Noire a ete la chronologie d'Eusebe quant a la fondation d'autres
le theâtre d'importantes transformations de la culture villes, a ete estimee de fac;on differente. Sans doute, Ia
materielle, transformations susceptibles de retleter precision en chiffres de ce texte ne peuvent etre
qu'un credit toujours plus grand tend a etre accorde a la

aussi des evenements d'ordre pol itique et ethnique. acceptees en tant que telles. II n'en reste pas moins,
Nous nous trouvons a l 'aube de ce qu'on considere le
debout de la culture scythique i nitiale, continuant la chronologie d'Eusebe en vertu de l ' attestation
periode prescythique ( " predskifskaj a " ), l'etape archeologique du moment initial d'une suite de poleis
Novocerkask (750 - 650, d'apres Terenozkin) 6 . La (Naxos, Syracuse, Massalia, Megara-Hyblaea, etc.) 8 .
rev1s1on generale, relat i vement recente, de la C'est que dans bon nombre des cas Ies dates avancees
chronologie des antiquites nord-pontiques du v ne par Eusebe ne s'ecartent pas trop de la realite.
siecle a.Chr. , y compris l 'eclosion et la diffusion du
3.0. Les fouilles d'Histria effectuees pendant Ies
style " Kelermes " , independamment des nuances dernieres decennies ont livre des preuves suffisantes
proposees par differents chercheurs, tend impliquer la quant a l'existence reel le de la v i i le apres )'an 630
date susmentionee en tant que commencement d'une a.Chr. Je pense aux nombreux fragments ceramiques
4 Le Perses cnglobaient sous le nom de saka toutes Ies du groupe " Middle wild goat style I I " , generalement
populations nomades ou a dcmi nomades d'Asic centrale ct datables a partir de 620, d'origine m ilesienne 9 .
des steppes ponto-caspienncs. Celte notion a ete adoptee cn
partie par Ies Grecs egalemcnt, qui ont elargi de meme le nom 7 Notamment G. Kossack, dans Skythika, (Mi.inchen, 1 988). p.
de Eln'•Hm tout en util isant aussi celui de EaKm (cf. Hdt. I II, 24 et suiv.
9 et Ktcsias, frg. 9, 3). De la certaines confusions, comme, 8 En general: J. Berard, La coloni.wtion greque de /'/talie
peut etre, dans notre present cas. Sur le sens de saka dans 111eridio11a/e et de la Sicilie dans l'Antiquite, ( 1 957); cf. aussi
l'inscription de Darius v . , entrc autres. J.M. Balccr, Hanvard P. Alexandrescu, StCI. 4, 1 962, p. 64 et recement: Xenia,
Studie.1· in C/assical Philology, 79, 1 972, p. 99 et suiv.; G. Konstantzer allhislorischer Vortriige und Forschungen, voi.
Cameron, Acta lranica, 4, 1 975, p. 77 et suiv.; A. Vulpe, 25, 1 990, p. 50.
Revlst, 39. 1 986, 9, p. 828, note 1 6. 9 P. Alexandrescu, dans: Histria, I V ( 1 978), La ceramique
5 Vezi între alţii B.V. Tehov, Skify i centraln)j Km·ka::. c VII - d'epoque archaique el c/assique Vile - Vie s., p. 1 9 et suiv.
VI v. 1 ·. do 11. e., ( 1 980) et G. Kossack, Beitriige z.ur Pour commencer, on a considere celte ceramique d'origine
allge111einen und verg/eichenden Archiiologie, 5, 1 983, p. 89 rhodienne, hypothese adoptee par nous aussi dans: Akten des
et suiv . ; idem, II Mar Nero, 1 , 1 994, p. 1 9; en general, R. XIII. Internationalen Kongresses fi.ir klassische Archăologic.
Rolle, Saeculum, 28, 1 977, 3, p. 29 1 - 339; cf. reccment C. Berl in ( 1 990), p. 600. Mais a la suite de son examen par P.
Burney, lranica Antiqua, p. 54 et suiv. Dupont ( Dacia NS. 27, 1 98 3 , p . 1 9 et su i v . ) l ' rogine
6 A.I. Terenozkin, Kimmerijcy, ( 1 976), p. 1 96 et suiv. m ilesienne de la ceramique de type "Wild Goats" d'Histria
ALEXANDRU VULPE - En marge de PsScymnus 766 - 770 1 83
Quelques-uns ont ete trouves dans une fosse de la zone METa TaVTa (j . fae . o floVTo�, ov b1] TlJV etaiv
sacree de la v i i le. Mais Ies premiers produits 6 KaJ.)„anavo� m1yypâcpwv t1ryµl]rpw�
d'importation corinthiens remontent a !'etape de EoLKEV imµEJ.„EOTaTW� Jl:fJ(Vaµivo�
transition (donc post 635) et meme au corinthien Kara µipo� ainov rov� ron:ov� c5d[;;iµEv...
ancien. Si le fragment de skyphos eubo'ique (Apres 9a, il y a le Pont dont la position est
geometrique tardif, mentionne par la l itterature decrite par Demetre de Callatis, qui semble s 'etre
specialisee, v ien d'Histria, cela i mpl iquera une informe tres soigneusement. Nous allons examiner en
presence grecque des la premiere moitie du vu e detail el chaqun pris a part ces lieux ").
siecle 1 0 . Or, ces remarques, approfondies par l'etude de 4 . 2 . I . Ce Demetre, ne fort probablement a
P. A lexandrescu, autorisent une rapprochement entre la Odessos, etait devenu citoyen de Callatis. I I a redige,
date de la fondation d'Istros avancee par Eusebe et vers la fin du m e siecle a.Chr. un ouvrage en 20 l ivres
celle resultant des recherches archeologiques. Le intitule n:Epi Evp<vm7� 1mi Aaia�, ou ii presentait
·
decalage d'environ vingt ou vingt-cinq and perds de aussi l'histoire des villes du Pont Euxin suivant leur
4 . 2 . 2 . Cet ouvrage a ete considere comme une

son importance en tenant compte de ce que jusqu'a ordre geographique.
present seule une i nfime partie des depâts Ies plus
partie recuperee surtout a l'exterieur du perimetre de la

anciens d'Histria a ete exploree - et meme cette infime bonne description geographique et ethnographique, son
auteur recoltant ses informations directement aussi,
cite proprement-dite 1 1 . comme ii va de soi notamment en ce qui concerne Ies
deux cites ou ii a vecu. II devait egalement etre au
4.0. De ce que nous venons d'exposer decoule un
courant des diverses traditions vehiculees dans Ies cites
rapprochement sensible entre Ies dates des evenements
grecques du Pont.
650, au point de vue archeologique avant 630) et

respectifs: fondation d'Histria (d'apres Eusebe - vers
4 . 2 . 3 . On estime que l'ouvrage de Demetre
aura servi a l ' h i storien et geographe alexandri n
changements d'ordre culturel-historique dans l'espace
Agatharchides de Cnide ( l l e siecle a.Chr.) et ii est
corrobores, a l'eventuel avec le commencement de la

nord-pontique (premiere moitie du V n e siecle ),
probable que l'oeuvre de ce dern ier en ait subi
l'influence 1 2 . Agatharchides aurait util ise un style
vers 650).
domination scythique en Medie (approximativement
grandiloquent et sententieux a ce qu'il paraît (Photios,
4. 1 . Une question se pose: serait-ce pure

B ibi. c. 2 1 3 ) . Est-ce que la responsabil ite en
incomberait-elle pour une part a Demetre ? fait que
justifiee, cette question ne saurait obtenir, a mon avis,

co'incidence ou bien le poete des vers ad Nicomedem refleteraient Ies vers de PsScymnus ? Quoique
information a la meme source que celle utilisee par

regem d'un câte et Eusebe de l'autre puisaient leurs
4.3. Une vague relation s'est laissee saisir entre la

une reponse tant soit peu satisfaisante.
Herodote ? Cette source pouvait reposer, dans le cas
echeant, sur quelques tradition commune des Grecs du date de fondation des divers villes pontiques et la
Pont, des le vie siecle a.Chr. , refletant - ne serait-ce chronologie des evenements evoques en parallele par
que dans ses grands lignes - le "parallelisme " de ces PsScymnus a ce propos 1 3 . Vague selon le point de vue
4.2. Dans Ies vers de PsScymnus figure la

evenements.
1 2 Sur Agatharchides: Ed. Schwartz, Griechische Geschichts
schreiber (reedition 1 959), p. 32 et suiv.; cf. aussi H. Gams,
dans Der kleine Pauly (sub 1•oce ) , sur Demetre.
precision que le Pont a ete decrit d'apres Demetrios de
Kal latis (7 1 8 - 72 1 , Muller):
1 3 Je me rapporte aux debats deroules lors de la seance de
communications a ) 'Institute d'Archeologie " Vasile Pârvan"
(cf. aussi P. Alexandrescu, dans Xenia, p. 55 et note 42). en juin 1 99 1 , quand j'ai presente ce meme memoire mais
IO P. Alexandrescu, StCI 26, 1 988, p. 1 1 1 et suiv. et dans: redige autrement (surtout Ies interventions de P. Alexandrescu
Melanf?es P. L<!veque. ( 1 992); la, toute l a bibliographie se et A. Avram). II est interesant de remarquer que justement Ies
rapportant a celte question. paral lelismes historiques mentiones a propos des citees ou
11 S. Dimitriu et M. Coja, Dacia NS. 2, 1 958, p. 69 et suiv.; S. Demetre a habite ne sont pas tellement vagues; sur Odessos,
Dimitriu, dans: Histria II, ( 1 966), p. 19 et suiv. fondee probablement au tour de 600 a.Chr., ii est dit:
actuel, mais non d'apres celui de l'Antiquite. Sans est-ii difficile de demarquer nettement ces deux etapes,
doute, on ne saurait pretendre a une stricte de toute fac;on, l'evolution s'est produite sur le parcours
5.2. Dans Ies regions subcarpatiques, meridionales

chronologie, mais si l'on considerait Ies faits a travers du v n e siecle.
et de courbure, vers ou un peu avant 650, naîssent Ies

le prisme des decouvertes archeologiques - qu'il
s'agisse des cites grecques (lstros, en l'occurence) ou
de leur hinterland - alors le rapprochement deviendrait groupes Ferigile et Bârseşti 1 5 . La zone respective sera
plausible. B ref, je pense que le rapport entre la " peuplee " de necropoles tumulaires a incineration,
fondation de la cite d'Istros et Ies evenements evoques contrastant pleinement avec la periode anterieure -
comme ayant eu l ieu dans Ies steppes nord-pontiques celle de la culture Basarabi -, alors que Ies meme
comporte un noyau de verite. Cette verite se degagera regions etaient i nhabitees vu l'absence pratiquement de
encore plus nettement si nous examinons tout vestige archeologique. Parallelement, on constate
sommairement Ies conclusions resultees de la que la Plaine Roumaine, auparavant riche en stations
recherche archeologique dans l 'espace carpato de type Basarabi, semble " se vider" de son peuplement
danubien portant sur Ies decouvertes attribuees en toute au cours de la premiere moitie du vn e siecle. Or,
certitude au v ne siecle a.Chr. compte tenu de ce que Ies groupes Ferigile et Bârseşti
derivent de la culture Basarabi , on peut interpreter ce
5.0. La majeure partie de l'espace carpato
processus comme le fait d'un transfert de la population
danubien etait couvert de stations de la cu lture
des zones de la plaine vers celles situees au pieds des
Basarabi, qui englobe de toute fac;on le VIIi e siecle et
5.3. En Transylvan ie, la disparition de la culture

montagnes.
le commencement de v n e a.Chr., periode qui nous
confronte a un processus de transformation (de
Basarabi sera suivie par l'eclosion du groupe culturel
"decomposition " ) de cette vaste culture 1 4 . C'est d'elle
Ciumbrud, au sein duquel se laissent saisir des traces
que derivent Ies groupes culturels attestes au VIi e
5. I. Dans Ies zones ouest et sud-ouest de l'espace

allogenes, surtout en ce qui concerne le rituel funeraire.
siecle, a savoir:
Ce nouveau groupe se dessine vers le milieu du v n e
siecle et se developpe sur tout le parcours du vi e . Le
Basarabi (Voj vodina, B anat, le sud-ouest de l'Oltenie)
contraste avec )'etape precedente est plus frappant que
le developement de celte culture se poursuit sans
dans le cas des zones du sud-ouest, voire dans le cas de
heurts sur le parcours du v n e et, ensuite, au vi e siecle.
celles subcarpathiques meridionales; ce qui ne veut pas
On constate, cependant sa transformation, traduite
<lire, neanmoins, l'absence des elements temoignant
notamment par la maniere dont est decoree la
d'une tradition autochtone (ceramique, certains types
ceramique - c'est-a-dire qu'a la place des motifs
d'armes, bijoux). L'hypothese suivant laquelle la
typiques de la culture Basarabi , de nouvel les
genese du groupe Ciumbrud pourrait se rattacher a
techniques de decoration se laissent saisir et, par
l'arrivee d'un groupe de conquerants orientaux - Ies
consequent, de nouveaux motifs. Plusieurs stations ont
analogies suggerent pl utât la zone caspique
temoigne d'une continuite d'habitat (voir Vasica -
caucasienne que Ies steppes nord-pontiques - est
"Grădina na Bosu tu" , Mosorin - "Feud var" , Valea
partagee, avec diverses nuances, par bon nombre de
Timişului, etc.). Le meme phenomene a ete releve dans
chercheurs, y compris l'auteur de ces l ignes. ldentifier
quelques necropoles de la rive du Danube en Oltenie
ce groupe culturel avec Ies Agathyrses s'avere fort
(Balta Verde-Gogoşu, Basarabi). Aussi, dans ces zones
plausible, vue le precision d'ordre hydronymique de
M1Ă1imo1 K"rii;oumv · AcJTuay17; dr · 'lPXE M17bia; (jimde par
Hdt. I V , 49 (iK M · Ayaevpawv MO.pi� noraµ o�
Ies Mitesie11s qua11d Asyages reig1wit e11 Medie) (PsScym.
749, Diller), fait date en commencement avec 585 a.Chr. 1 5 A propos de la chronologic des groupes culturels du Hallstatt
14 Relativement a la culture Basarabi: A. Vulpe, Dacia NS. 30, final. voir. A . V u l pe, Die Kur:schwerter, Dolche und
1 986, p. 49 et suiv.; idem, dans: V. Dumitrescu şi A. Vulpe, Streitmesser der Hallstatteit in R11mii11ie11, (PBF. VI, 9, 1 990),
Dacia înainte de Dromichaites, ( 1 988), p. 86 et suiv. ; cf. p. 1 06 et suiv.; sur la chronologie du groupe Ferigile, idem,
aussi M. Gumă, Ch•ili:aţia primei epoci a fierului în sud Dac ia NS. 2 1 , 1 977, p. 8 1 et s u i v . et Danubius
vestul României, 1 993, p. 208 et su iv. 8 - 9, 1 979, p. 93 et suiv.
ALEXANDRU VULPE - En marge de PsScymnus 766 - 770 1 85
piwv)16. danubien montre que pendant la premiere moitie du

5.4. Une tres accusee reorganisation culturelle se vue siecle, autour de l'an 650 a.Chr., d'importantes
constate en Moldavie centrale et septentrionale, surtout modifications sont intervenues dans la structure
au vu e siecle a.Chr. Mais Ies donnees disponibles au culturelle, moins evidentes dans le sud-ouest de
stade actuel de la recherche sont encore insuffisantes l'espace concerne, mais nettement visibles dans le reste
pour evaluer I'envergure du phenomene. II semblerait du territoire. Certes, Ies methodes specifiques pour
que Ies transformations, respectivement un certain l'archeologie de la prehistoire ne laissent point a
depeuplement, ont debute des le vme siecle. La l'etablissement des synchronismes precis quant aux
culture Basarabi est attestee sfirement dans le sud de la debuts de ces modifications culturelles. U ne part
Moldavie et de fa<;on sporadique ou indirectement dans d'imprecision assez grande est inevitable quand i i
le reste de la province (voir, le groupe Şoldăneşti s'agit d e formuler leur chronologie; c'est aussi l e cas de
Sălişte, du bassin moyen du Dniester). Un groupe se la situation du nord de la Mer Noire evoquee ci
caracterisant par des tombes a inhumation 1 7 apparu au dessus (voir, 1 . 3 . ) . Mais, laissant de câte ces
vu e siecle, avec quelques analogies en Transylvanie, imprecisions qui affectent un i ntervalle de quelques
suggere I 'hypothese d'une parente des groupes decennies, la co'incidence des phenomenes que nous
culturels attestes dans ces deux regions, impl iquant venons de relever ne sauraient etre niee.
6.0. L'enchaînement logique des faits debattus se
dane Ies consequences du meme phenomene qui a
donne naîssance au groupe Ciumbrud. C'est tât pour
presente comme suit: Ies traditions eusebiennes et celle
tirer une conclusion d'ordre historique, mais i i
exposee dans des termes vagues chez PsScymnus en ce
convient d e retenir dans l e cas de la Moldavie aussi
qui concerne la fondation de la cite d'Istros ne
!'idee d'un contraste par rapport au fonds culturel
paraîtraient pas contradictoires si l'on donnait
precedent.
l'importance adequate aux donnees archeologiques,
5.5. Encore moins limpide semble la situation en
tant pour ce qui est le plus ancien habitat d'Histria, ce
Dobroudja. La culture B abadag, dans sa m e phase, est
qu'au fait de foire "remonter" vers la premiere moitie
en partie contemporaine a la culture de Basarabi et sa
du v u e siecle a.Chr. la datation des prem iers
fin precede la fondation d'Histria; or, du moins jusqu'a
temoignages de la culture scythique au nord de la Mer
present, aucun contact n'a pu etre decele entre Ies
Noire.
membres des communautes Babadag et Ies colons
Dans cet ordre d'idees, la reorganisation culturelle,
grecs 1 8 • La culture des autochtones est saisissable au
manifeste des Ia premiere moitie du vu e siecle et
point de vue archeologique en Dobroudja surtout a
notamment vers le m il ieu de ce siecle, pourait
partir du Vie siecle. Pour )'instant, dane, justement ce
s'expliquer pour une bonne part en tant que resultat de
vu e siecle d'un interet particulier pour natre theme est
l'enchaînement des reactions face aux evenements
fort peu connu.
intervenus dans l'espace ponto-caspien. Leur echo se
5. 6. L'examen succ i nt du stade actuel des
retrouve dans Ies relations de Herodote et Demetre de
recherches archeologiques portant sur l'espace carpato- Callatis (apud PsScymnus) concernant la " mise en
fuite" des Cimmeriens chasses d'Europe. J'aime le
1 6 Parmi Ies nombreux ouvrages consacres a ce probleme v. Ies
plus recents: A. Vulpe. Symposia Thracologica 7. 1 989, p. 62
redire : l'evocation de ces evenements historiques
n'implique en rien le sens donne par Ies ecrivains
et suiv. et J. Chochorowsk i, Zur Besti1111111111g des Siedlungs
raumes und des Ursprunges der Agathyrsen, Acta susmentionnes au nom de " C i m meriens " et de
ArchCarpathica 26, 1 987, p. 1 39 et s u i v . ; cf. aussi V. " Scythes" , ni ce que ces notions pouvaient signifier
Vasiliev, Sci(ii agatîrşi pe teritoriul României, Cluj, 1 980, p. pour la realite historique. Ce qui reste seulement de
vers ou a l'an 650 a.Chr. et que cette date absolue peut

1 34 et suiv. certain c'est que d'importants evenements ont eu lieu
17 C . Buzdugan, Acta Moldaviae Meridionalis 2, 1 980, p. 5 1 -
60; cf. aussi A. Vulpe. MemAntiq 2. 1 970, p. 1 58 şi 20 1 et
su iv.
jalonner de fa<;on conventionnelle le debut d'une
18 P. Alexandrescu et S. Morintz, Pontica 1 5, 1 982, p. 54; cf. nouvelle periode - celle du Hallstatt final - la justifiant
aussi M. lrimia, Pontica 8, 1 975, p. 89 et suiv. au point de vue historique.
COMENTARIU LA PsSCYMNUS 766 - 770
Alexandru Vulpe
1 .0. Poemul în versuri iambice, sens de un Bospor (Crimeea) 2 , l ăsând l a o parte dubiile de
anonim ad Nicomedem regem, cunoscut sub numele veridicitate (cf. şi Hdt. IV, 1 1 , cu privire la tradiţia unei
Pseudo-Scymnus, enumeră între altele colon i i le stăpâniri c i m meriene anterioare celei sc1t1ce,
vestpontice, de la sud spre nord, evocând întemeierea versiune pe care părintele istoriei o consideră cea mai
lor prin aluzii la evenimente istorice de ordin general, demnă de crezare şi răspândită, deopotrivă la eleni şi la
bine cunoscute în antichitate. Astfel, în legătură cu barbari), ne putem totuşi întreba dacă nu este ecoul
întemeierea cetăţii Istros (766 - 770, Diller): unor evenimente care au avut loc cu prilejul i nstalării
ano TOV JTOTaµoîi Âaf3oîiaav < "'Jarpov> Tovvoµa

puterii scitice în stepele nordpontice, eveni mente cu
("Iarpo� noÂi�)
repercusiuni mai vaste. Dacă şi alte surse, fie ele
arheologice sau l iterare, converg spre o concluzie
Mi}..ry awi nil;ovaiv 1]viKa l:Kvewv
ro KiµµEpiov� ouvKov iK wîi Boan6pov.

Ei� rl}v Aaiav arparwµa bii(317 f3apf3apwv
'
asemănătoare, atunci întreaga relatare despre un
conflict cimmero-scit ar putea fi luată mai serios în
"(cetatea Istros), care şi-a luat numele de la
considerare, fapt ce nu implică nicicum problema a
fluviu, au întemeiat-o milesienii, pe când oştirea
ceea ce anticii au înţeles prin "cimmerien i " şi " sciţi" în
I .2. Pentru invazia şi prezenţa sciţilor la sud de

sciţilor barbari a trecut În A sia, izgonind pe
acest caz.
cimmerieni din B ospor".
Herodot (I, I 03 : of {l:Kem] iai(3aÂo v µE:v E:� n]v · Aaii7v

Evenimentul, real sau nu, a fost relatat şi de Caucaz singurele repere cronologice sunt sursele
asiriene şi neobabiloniene. O corelare cu Hdt. I, I 03 ar
KiµµEpiov� iKf3aÂoVTE� iK Tfj� Evpwm7� - "Sciţii s-au fi posibilă numai prin identificarea lui Protothyes ca
năpustit spre A sia, alungînd pe cimmerieni din
fiind Bartatua din textele asiriene. Acesta din urmă
Europa ") şi pus în legătură cu sciţii conduşi de Madyes, este amintit în timpul domniei lui Esarhaddon (680 -
668); prin urmare fiul său, Madyes, ar fi condus pe
fiul lui Protothyes, în Media (cf. şi I, 1 5).
sciţi la Ninive şi ar fi instaurat dominaţia scită în
I. I. Data la care s-ar fi petrecut evenimentele Media către 650 a.Chr. , cum de altfel au presupus unii
istorisite de Herodot, respectiv precizarea perioadei cercetători 3 . Fiind conştienţi de gradul de incertitudine
stăpânirii scitice în Media, este controversată 1• Cât a acestei scheme cronologice, reţinem totuşi data de
priveşte povestea cu izgonirea c i m merien ilor din 650. Nu este însă de loc sigur - relatarea lui Herodot nu
este foarte c lară - dacă şi aşa-zisa izgonire a
Vezi î n general: 8 . 8 . Piotrovskij, Vanskoe Carstvo ( 1 959) cimmerienilor, fugăriţi de sciţi până în Media, a avut
şi urm.); I.M. D'jakonov, în: The Cambrige History cif" lran,

(am folosit traducerea italiană: li regno di Van ( 1 966), p. 337 loc în acelaşi timp, nici - în cele din urmă - dacă sciţii
şi cimmerienii pomeniţi în aceste texte sunt tot una cu
Journal cif" Hellenic Studies, 57, 1 935, p. 1 45 (între 6 1 8 şi

I I , The Median and Achaemenian Periods, p. 89 şi urm. şi
1 69. Păreril e d i feră mult; cităm câteva: A.R. Bum, The
sciţii şi cimmerienii nordpontici 4 . Î n fond, atât din
600); H. Kaletsch, Historia, 1 957, p. 26 (între 633 - 624); 2 Limi ta între Europa şi Asia, în concepţia majorităţi i
J.M. Cook, The Persian Empire ( 1 983), p. 3 şi urm. (spre geografilor şi istorici lor antici, era fluviul Tanais ş i
mijlocul sec. VII). Piotrovskij şi D'jakonov se exprimă pentru strâmtoarea Kerc (cf. Hdt. I V , 45; PsScymnus, 875, Dil ler);
sec. VII în general, ultimul preferând totuşi mijlocul veacului. cf. şi K. von Fritz, op. cit., p. 1 34.
Despre cronologia relatărilor herodoteice, v. D.W. Prakken, 3 J.M. Cook, op. cit., loc. cit. (v. şi literatura citată la nota I ).
Studie.1· in Creek Genealogica/ Chronology, ( 1 943) şi K. von 4 Perş i i cuprindeau sub noţiunea de saka toate neamurile
Fritz, Die griechische Geschichtsschreibung, I ( 1 967), p. 364 nomade sau seminomade din Asia centrală şi din stepele
şi urm. Mai nou: A.I. Ivantchik, Les Cimmeriens au Proche ponto-caspice, concepţie preluată în parte şi de greci, care au
Orient, 1 993, p. 1 09 şi urm . ; cf. P.R. Helm, Iran, 1 9, 1 98 1 , p. extins denumirea de l:1d18m în mod asemănător, consemnând
85 - 90, care neagă orice valoare datelor prezentate în Logosul însă şi termenul de l:arn1 (cf. Hdt. I I I , 9 şi Ktesias, frg. 9, 3).
Medic al l u i Herodot. De aici şi unele confuzii, cum ar putea fi şi cazul de faţă.
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . .. . . .. .. . . .... .... . ...... . . . . . . . . . . . . . . p. 187 - 191
. . . . . . . . .
1 88 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi in zonele circumpontice", Tulcea, 1993
sursele asmene, mult mai sigure, cât şi din cele ansamblul datelor oferite de cronica lui Eusebius
greceşti (Herodot, Strabo ), mai vagi, întâmplările cu despre întemeierea altor oraşe, a fost evaluată diferit în
cimmerieni (gimirrai) şi sciţi (askuzai/iskuzai) din Asia decursul anilor. Desigur, preciziunile cifrice din acest
Mică, se petrec spre sfârşitul secolului VIII şi pe tot text nu pot fi luate în consideraţie ca atare; remarcăm
parcursul secolului VII a.Chr. Relaţiile între aceştia şi totuşi tendinţa de a da un credit tot mai mare
omonimii lor nord-pontici se bazează mai degrabă pe cronologiei eusebiene, datorită confirmări i prin
interpretarea unor materiale arheologice, în principal descoperirile arheologice a datelor de început a o serie
1 . 3. Fără a intra aici în detalii, menţionăm că în

din prima jumătate a secolului VII 5 . de poleis (precum Naxos, Syracusa, Massalia, Megara
Hyblaea etc.) 8 • Î n multe cazuri deci datele eusebiene nu
par a fi mult depărtate de cele reale.
acest interval se petrec în zona de la nordul Mării
Negre importante transformări ale culturi i materiale, 3.0. Săpăturile efectuate la Histria în ultimele
care ar putea reflecta şi evenimente de ordin politic şi deceni i au dat la i veală suficiente dovezi pentru o certă
etnic. Ne aflăm în pragul a ceea ce se consideră a fi existenţă a oraşului după 630 a.Chr. Am în vedere
începutul culturii scitice timpurii, continuare a perioa numeroasele fragmente ceramice din grupul " Middle
dei prescitice ( "predskifskaja"), etapa Novocerkask wild goat style I I " , databile în general începând cu 620,
(750 - 650, după Terenozkin)6 . O revizuire generală, de provenienţă milesiană9 . Unele au fost descoperite
relativ recentă, a cronologiei antichităţilor nordpontice într-o groapă din zona sacră a oraşului. Dar primele
din sec. VII a.Chr., inclusiv apariţia şi răspândirea importuri corintice datează din etapa de tranziţie (deci
stilului " Kelermes" , indiferent de nuanţele propuse de post 635) şi din corintianul vechi. Dacă fragmentul de
diferiţi cercetători, tinde să implice data menţionată skyphos euboic geometric tardiv, menţionat în
mai sus ca început al unei noi perioade 7 .
1.4. Î ncheind această scurtă discuţie, conchidem
literatură provine într-adevăr de la Histria, aceasta ar
implica o prezenţă greacă încă din prima jumătate a
sec. VII 1 ° . Aceste constatări, analizate pe larg de P.
că dacă au avut realmente loc, în nordul Mării Negre,
Alexandrescu, justifică o apropiere între data eusebiană
frământări de genul celor relatate de Herodot şi al căror
a fondării oraşului Istros şi cea rezultată din cercetările
ecou răzbeşte în versurile lui PsScymnus, acestea s-au
arheologice. Diferenţa de timp, de circa 20 - 25 de ani
putut petrece în special în prima jumătate a secolului
nu mai apare atât de importantă dacă se are în vedere
VII sau către mijlocul acestui veac.
că doar o i nfimă parte a celor mai vechi depuneri
2.0. Eusebius din Caesarea, prin traducerea lui arheologice de la H istria au fost până în prezent
Hieronymus (Chron„ 95 b, Helm), menţionează că explorate; şi acelea mai ales în teritoriul din afara
condita ') în cursul celei de a 33-a olimpiade, respectiv

oraşul Istros a fost întemeiat (" Histrus ciuitas in Ponto
'
Î n general: J. Berard, La colonisation [:reque de / '/talie
2. 1. Valoarea acestei informaţii, considerată în

la o dată între 657 - 655 a.Chr.
8
meridionale et de la Sicilie dans l'Antiquite, ( 1 957); cf. şi P.
Alexandrescu, StCI. 4, 1 962, p. 64 şi mai recent, în : Xenia,
Konstantzer althistorischer Vortrii[:e und Forschun[:en, voi .
Despre înţelesul saka în inscripţiile lui Darius v., între alţii, 2 5 , 1 990, p. 50.
J.M. Balcer, Harward Studie.1· in C/assical Philo/of:)'. 79. 9 P. Alexandrescu , în: H istria, IV ( 1 978), La ceramique
1 972, p. 99 şi urm.; G. Cameron, Acta Iranica, 4, 1 975, p. 77 d'epoque archaique et classique Vile - Vie s., p. 19 şi urm.
şi urm . ; A. Vulpe, Rel'l.H, 39, 1 986, 9. p. 828. nota 1 6. Iniţial s-a considerat că originea acestei ceramici era rodiană -
5 Vezi între alţii B.V. Tehov, Skify i centraln)j Kavka: c VII - i n formaţie preluată şi de noi, în: Akten des X I I I .
VI 1·. 1·. do 11. e., ( 1 980) şi G. Kossack, Beitrii[:e zur Internationalen Kongresses fUr klassische Archăologie. Berlin
all[:emeinen wul ver[:/eichenden Archiiolo[:ie, 5. 1 983, p. 89 ( 1 990), p. 600. Î n urma analizelor făcute de P. Dupont (Dacia
şi urm . ; idem, li Mar Nero, I , 1 994, p. 1 9 şi, mai general, R. NS. 27, 1 983, p. 19 şi urm . ) s-a dovedit originea milesiană a
Rollc. Saeculum, 28, 1 977. 3 . p. 29 1 - 339: cf. recent C. ceramicii de tip "Wild Goats" de la H istria (cf. şi P.
Burney, Iranica Antiqua, p. 54 şi urm. Alexandrescu, în Xenia, p. 55 şi nota 42).
6 A.I. Terenozkin, Kimmerijcy, ( 1 976), p. 1 96 şi urm. 10 P. Alexandrescu. StCI 26, 1 98 8 , p. 1 1 1 ş i urm. ş i în:
7 Mai ales G. Kossack, în: Skythika, (MUnchen. 1 988). p. 24 şi Melanf:es P. Le1·eq11e, ( 1 992); acolo întreaga bibliografie
urm. referitoare la această problemă.
ALEXANDRU VULPE - Comentariu la PsScymnus 766 - 770 1 89
perimetrul u i cetăţii propriu-zise 1 1 . să fi i nfluenţat opera acestuia d i n urmă 1 2 . Lui

4.0. Din cele expuse până aici rezultă o apropiere
Agatharchides i se atribuie un stil grandilocvent şi
sentenţios (Photios, B ibi. c. 2 1 3). Să-l fi preluat în
sensibilă între datele la care s-au petrecut evenimentele
parte de la Demetrios ? Acest fapt s-ar reflecta în
amintite: întemeierea H istriei (după Eusebius, către
versurile lui PsScymnus ? Întrebarea, după părerea mea
650, arheologic ante 630) şi prefacerile de ordin
deşi justificată, nu poate fi însă însoţită de un răspuns
cultural-istoric din aria nord-pontică (prima j umătate a
4.3. S-a remarcat relaţia relativ vagă între data

cât de cât mulţumitor.
seco l u l u i V I I ) , coroborate eventual c u începutul
4. 1. Se pune întrebarea: este o pură coincidenţă?

dominaţiei scite în Media (ca. 650).
întemeierii diferitelor oraşe pontice şi cronologia
evenimentelor evocate ca paralele în versurile lui
PsScymnus cu acest prilej I 3 . Vagă, din punctul de
Sau atât autorul versurilor ad Nicomedem regem cât şi
Eusebius se întemeiau pe o sursă de informaţie,
vedere de astăzi, nu şi al antichităţii. Desigur, nu se
utilizată şi de Herodot, având eventual la bază o
poate avea pretenţia stabilirii unei cronologii stricte,
tradiţie comună la grecii din Pont, încă din sec. VI
dar dacă privim faptele şi prin prisma descoperirilor
a.Chr., care consemna, măcar în l i n i i generale,
arheologice - fie din cetăţile greceşti (lstros în speţă),
4.2. Î n versurile lui PsScymnus se precizează că

" paralelismul" acestor evenimente?
fie din h interland -, atunci apropierea devine plauzi
bilă. Pe scurt, cred că în relaţia dintre întemeierea
descrierea Pontului a fost făcută după Demetrios din cetăţi i Istros şi evenimentele relatate ca petrecute în
Kallatis (7 1 8 - 72 1 , Muller): stepele nordpontice se ascunde un sâmbure de adevăr şi
METa mfJm {) · fofJ ' o II6vroc;, oii b1} n}v fJiaiv
acest lucru apare şi mai l impede dacă examinăm în
mod sumar şi concluziile ce se desprind din cercetarea
6 KaÂÂanavoc; avyypacpwv J. ryµl]Tpwc;
descoperirilor arheologice d i n spaţ i u l carpato
follffV hnµEÂECTTQTWc; lCflCVaµivoc;
danubian, care pot fi atribuite cu certitudine secolului
KaTa µipoc; avwv wvc; TO:rrovc; &ii;iµEv. . .
VII a. Chr.
("După acestea, este Pontul a cărui poziţie o
descrie Demetrios kallatianul, ce pare a fi cu foarte 5.0. Cea mai mare parte a spaţiului carpato
m ultă grijă informat. Noi vom examina în detaliu şi dunărean este ocupată de staţiuni ale culturii Basarabi,
luate În parte aceste Jocuri "). databile oricum în sec. VIII şi începutul secolului
VII a.Chr., vreme în care asistăm la un fenomen de
4 . 2 . I . Demetrios, născut foarte probabi l la
transformare (de "descompunere " ) a acestei culturi
Odessos, devenise cetăţean al oraşului Kallatis şi a
întinse 1 4 . Din ea derivă o parte din grupurile culturale
redactat, spre sfârşitul secolului al I II-iea a.Chr., o
l ucrare în 20 de cărţi :rrEpi Evpwm7c; l(ai · Aaiac;, în care
1 2 Despre Agatharchides: Ed . Schwartz, Griechische
înfăţişa şi istoria oraşelor din Pontul Euxin în ordinea Geschichtsschreiber (reeditare 1 959), p. 32 şi urm.; cf. şi H.
lor geografică. Gams, în Der kleine Pauly (sub 1•oce ) , despre Demetrios.
1 3 Mă refer la discu!iile ce au avut loc cu prilejul şedinţei de
4 . 2 . 2 . Lucrarea lui Demetrios a fost apreciată ca comunicări a Institutului de Arheologie " Vasile Pârvan", în
o bună descriere geografică şi etnografică, autorul iunie 1 99 1 . când am prezentat lucrarea de faţă, într-o formă
l uându-şi i nformaţia şi din izvoare directe, de la sine d i ferită însă (în special lucrările de cuvânt ale l u i P.
înţeles în special pentru cele două cetăţi în care a Alexandrescu şi A. Avram). Este interesant de remarcat că
locuit. Trebuie să fi fost la curent şi cu diversele tocmai paralelismele istorice cu data întemeierii oraşelor în
care a locuit Demetrios nu sunt atât de vagi; referitor la
tradiţii vehiculate în cetăţile greceşti din Pont.
MiĂ1)awi Kriţovmv · Aarvay17� or · IJPXE M17r'Jia� ( l-au
Odessos, întemeiat foarte probabil în jur de 600 a.Ch„ se spune:
4 . 2 . 3 . Se consideră că lucrarea lui Demetrios a
fost folosită de istoricul ş i geograful alexandrin întemeiat milesienii pe când Astyages domnea în Media)
(PsScym. 749, Diller), fapt petrecut începând cu 585 a.Chr.
Agatharchides din Knidos (sec. II a.Chr.) şi e probabi l
14 Despre cultura Basarabi: A. Vulpe, Dacia NS. 30, 1 986, p. 49 şi
urm.; idem. în: V. Dumitrescu şi A. Vulpe, Dacia înainte
1 1 S . Dimitriu şi M. Coja, Dacia NS. 2 . 1 958, p . 69 şi urm.; S . de Dromichaites. ( 1 988), p. 86 şi urm.: cf. şi M. Gumă,
Dimitriu, în: H istria II, ( 1 966 ), p . 1 9 şi urm. Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României,
5. 1 . Î n părţile vestice şi sud-vestice ale ariei

atestate în sec. VII, după cum urmează: mult mai evident decât în cazul zonelor din sud-vest
sau chiar din S ubcarpaţi i meridionali; totuşi nu l ipsesc
nici elemente care să ateste o tradiţie autohtonă
B asarabi (Vojvodina, B anat, sud-vestul Olteniei)
(ceramică, unele tipuri de arme, podoabe). Părerea,
evoluţia culturală continuă netulburată în cursul
potrivit căreia geneza grupului Ciumbrud ar putea fi
secolului al VII-iea şi, în continuare, în sec. VI.
pusă în legătură cu pătrunderea unui grup de cuceritori
Asistăm la o transformare a acestei culturi, reflectată în
răsăriteni - analogiile indică spre zona caspico
principal în modul de decorare a ceramicii - respectiv,
caucaziană, mai degrabă decât spre cea nordpontică -
înlocuirea decorului specific culturii Basarabi cu noi
este împărtăşită cu nuanţe diferite de mulţi cercetători,
tehnici de redare a ornamentelor şi, implicit, noi motive
inclusiv de autorul acestor rânduri. Identificarea acestui
decorative. Î n mai multe aşezări s-a constatat o
grup cultural cu agatirşii este foarte plauzibilă, datorită
precizării de ordin hidronimie la Hdt. IV, 49 (iK
continuitate de locuire, fapt observat stratigrafic (v.
Vasica - "Grădina na Bosutu " , Mosorin - " Feudvar" ,
be · Aya8vpawv Mapi� noraµo� ptwv) I6.
5.4. Î n Moldova centrală şi nordică se constată o

Valea Timişului etc.). Aceasta s-a constatat şi în unele
necropole de pe malul Dunării oltene (Balta Verde
Gogoşu, B asarabi). A trage o limită clară între cele restructurare culturală foarte accentuată, mai ales în
două etape este, în aceste zone, greu de întreprins; în sec. VII a.Chr. Datele de care dispunem în stadiul ac
tot cazul evoluţia a avut loc în cursul secolului al VII tual al cercetării sunt încă insuficiente pentru a evalua
5.2. Î n ţinuturile Subcarpaţilor meridionali şi a

iea. amploarea fenomenului. S-ar părea că transformările,
respectiv o anumită depopulare, începe încă din sec.
VIII. Cultura Basarabi este sigur atestată în sudul
celor de curbură iau naştere pe la/ sau puţin înainte de
Moldovei şi doar sporadic sau indirect în rest (v.
650, grupurile Ferigile şi Bârseşti 1 5 . Zona respectivă
grupul Soldăneşti-Săl işte în bazinul Nistrului mij lo
devine " populată" cu necropole tumulare de incine
ciu). Apariţia, în cursul secolului VII, a unui grup
caracterizat prin morminte de inhumaţie I 7 , cu unele
raţie, în deplin contrast cu perioada anterioară - cea a
culturii Basarabi - când aceleaşi ţinuturi erau practic
analogii în Transilvania, a dus la ipoteza înrudirii
lipsite de vestigii arheologice. În paralel însă, asistăm
grupurilor culturale din cele două regiuni, i mplicând
în Câmpia Română, plină de staţiuni de tip Basarabi, la
deci consecinţele aceluiaşi fenomen care a generat şi
o "golire " de populaţie în cursul primei jumătăţi a
apariţia grupului Ciumbrud. Este prematur a trage o
secolului VII. A vând în vedere că grupurile Ferigile şi
concluzie de ordin istoric, dar merită reţinută, şi în
Bârseşti sunt derivate din cultura B asarabi , întregul
cazul Moldovei, ideea existenţei unui contrast faţă de
fenomen poate fi i nterpretat ca o mutare de populaţie,
5.5. Si mai neclară pare situaţia din Dobrogea.

fondul cultural anterior.
5.3. Î n Transilvania, dispariţia culturii B asarabi

de la şes la zonele de sub munte.
Cultura Babadag, faza a III-a, în parte contemporană

este urmată de apariţia unui grup cultural - grupul
culturii Basarabi , precede, se pare, întemeierii H istriei;
Ciumbrud -, în cadrul căruia se pot discerne unele
cel puţin până în prezent nu s-a putut dovedi nici un
elemente alogene, mai ales în ceea ce priveşte
contact între purtătorii culturii Babadag şi coloniştii
practicile funerare. Noul grup se formează pe la
mijlocul secolului VII şi evoluează pe tot parcursul
secolului VI. Contrastul faţă de etapa anterioară este
16 Printre numeroasele lucrări dedicate acestei probleme, v. mai
recent: A. Vulpe, Symposia Thracologica 7, 1 989, p. 62 şi
1 993, p. 208 şi urm. urm. şi J . Chochorowski, Zur Bestimmung des
15 Cu privire la cronologia grupurilor culturale ale Hallstattului Siedlungsraumes und des Ursprunges der Agathyrsen, Acta
târziu, vezi A . Vulpe, Die Kurzschwerter, Dolche und ArchCarpathica 26, 1 987, p. 1 39 şi urm . ; cf. şi V . Vasi liev,
Streitmesser der Hallsrarreit in Rumdnien, (PBF. VI, 9, 1 990), Sciţii agatîrşi pe teritoriul României, Cluj, 1 980, p . 1 34 şi
p. 1 06 şi urm.; despre cronologia grupului Ferigile, idem, urm.
Dacia NS. 2 1 , 1 977, p . 8 1 şi urm. şi Danubius 17 C. Buzdugan, Acta Moldaviae Meridionalis 2, 1 980, p. 5 1
8 - 9, 1 979, p. 93 şi urm. 60; cf. şi A . Vulpe, MemAntiq 2, 1 970, p. 1 58 ş i 20 1 şi urm.
ALEXANDRU VULPE Comentariu la PsScymnus 766 - 770
- 191
greci 1 8 . Cultura autohtonilor din Dobrogea devine termeni mai vagi la PsScymnus despre întemeierea
sesizabilă pe plan arheologic, mai ales începând cu sec. cetăţ i i I stros nu apar contradictorii dacă se dă
VI. Deci tocmai sec. VII, care ar fi prezentat un interes importanţa cuvenită datelor arheologice, atât în ceea ce
deosebit pentru tema de faţă, este deocamdată foarte priveşte cea mai veche locuire la H i stria, cât ş i
puţin cunoscut. " ridicarea" către prima jumătate a secolului V I I a.Chr.
a datării primelor prezenţe ale culturii scitice în nordul
5.6. Din examinarea succintă a stadiului cerce Mării Negre.
tărilor arheologice în spaţiul carpato-danubian rezultă Î n această ordine de idei restructurarea culturală,
că în prima jumătate a secolului VII, către sau în jurul care se manifestă încă din prima jumătate a secolului
datei de 650 a.Chr. au loc importante modificări ale VII, dar mai cu seamă spre m ij locul acestui veac, poate
structurii culturale, mai puţin sesizabile în părţile sud fi în mare măsură explicată ca rezultat al unei reacţii în
vestice, dar foarte clare în rest. Desigur, metodele lanţ a evenimentelor petrecute în aria ponto-caspică, al
specifice arheologiei preistorice nu îngăduie stabilirea căror ecou îşi găseşte expresia în relatările lui Herodot
unor sincronisme foarte exacte ale începuturilor acestor şi Demetrios din Kallatis (apud PsScymnus) despre
transformări culturale. O cotă destul de ridicată de " i zgonirea" cimmerienilor din Europa. Ţin să repet:
i mprecizie în formulări le de cronologie este de evocarea acestor întâmplări istorice nu i mplică nicicum
neînlăturat, ca, de altfel, şi în cazul situaţiei din nordul ce au înţeles autorii surselor respective prin denumirile
Mării Negre, amintite mai înainte (v. 1 .3.). Dar dacă de "cimmerieni " şi de " sciţi " , sau ce ar fi putut
trecem peste aceste i mprecizii, ce afectează un interval reprezenta aceste noţiuni în realitatea istorică. Cert este
de câteva decenii, coincidenţa fenomenelor evocate în doar că importante evenimente s-au petrecut către sau
rândurile de mai sus nu poate fi negată. pe la 650 a.Chr. şi că această dată absolută poate
jalona, în sens convenţional începutul unei noi
6.0. Înlănţuirea logică a celor discutate se prezintă perioade - cea a Hallstattului târziu - justificând-o şi
în felul următor: tradiţiile eusebiană şi cea expusă în din punct de vedere istoric.
I B P. Alexandrescu şi S. Morintz, Pontica 1 5, 1 982, p. 54; cf. şi

M. lrimia, Pontica 8, 1 975, p. 89 şi urm.
SACRIFICES HUMAINS ET PRATIQUES FUNERAIRES
INSOLITES DANS L'AREAL THRACE DU HALLSTATT ET DU LA TENE
Valeriu Sîrbu
I. INTRODUCTION )'areal thrace le long du Hallstatt et du la Tene, autant

pour ce gui est de l ' i nhumation, l'incineration ou
On connait bien le fait gue Ies pratigues funeraires l'exposition/decomposition du cadavre et l'endroit du
et le traitement appligue aux defunts sont en etroite depât, gue la maniere d'amenagement de la tombe,
connexion avec Ies representations et Ies conceptions l'inventaire et Ies offrandes etc. Diversite normale,
des gens sur la post-existence terrestre. Les coutumes d'ailleurs, si l'on prend en consideration le grand
funeraires dependent autant de l'âge, le sexe et la intervalle, d'un millenaire environ, l'aire large occupe
position sociale du defunt gue des circonstances du par Ies Thraces et Ies differentes influences etrangeres.
deces. Dans cette etude nous nous rapportons aux
Le long de l'evolution humaine, dans diverses ossements humains non-incineres gui n'ont pas ete
epogues et a des peuples divers, on a pu constater une decouverts dans des necropoles ordinaires,
grande variete de coutumes funeraires, autant a l'egard traditionnelles, ma1s dans des etablissements,
du traitement concret du cadavre, gue dans Ies complexes de culte, fosses isolees etc.
ceremonies pratiguees pendant le depât des depouilles Quant a l'aire geographigue, nous ne faisons
mortelles ou apres cela ( La mort, les mort<; dans les
reference gu'a la zone nord-danubienne et la
s ocietes anciennes 1 982) . Cette d i versite est la
Dobroudja, pour lesguel les nous disposons de
conseguence des " ideologies" funeraires gui ont
l'information necessaire, soit publ iees, soit offertes a
comme but l'integration du defunt dans le " monde de
nous par Ies chercheurs gui Ies ont decouvertes.
l'au-dela" et l'eguilibre de la societe apres la perte de
Malheureusement, nos informations sur de pareilles
l'un de ses membres.
decouvertes dans la zone sud-thrac ienne sont
Les decouvertes archeologigues, Ies sources
extremement sommaires, de sorte gu'on n'en pariem
ecrites ou Ies observations ethno-culturelles ont
pas.
temoigne gue tous Ies defunts n'avaient pas une tombe
Les decouvertes pour l'epogue La Tene sont
honorable, mais Ies causes gui menent a un traitement
beaucoup plus nombreuses et ont permis une analyse et
differencie des individus par rapport aux normes
une interpretation plus detaillees.
habituelles sont moins claires. Apres l'apparition des
necropoles aussi, certains defunts sont deposes dans Quand au Hallstatt, seulement une partie des
des etablissements, sanctuaires, complexes de culte, decouvertes a ete publiee, Ies unes incompletes, a
fosses isolees, marais etc . , mais Ies raisons de ce savoir celles de Babadag, dep. de Tulcea (S.Morintz
traitement sont diverses. 1 987, p. 68, note 1 1 8 ; M.Perianu 1 993, p. 1 63- 1 68 ;
Sauf Ies difficultes habituel les de decodage des G .Jugănaru, Fl.Topoleanu 1 994), Baciu, dep. d e Cluj
croyances liees au " monde inaccessible" des morts, (Z.Kalmar 1 987, p. 1 66- 1 74 ), Nicul iţel-Cornet
dues a " l'opacite" des decouvertes archeologigues, au (G.Jugănaru, Fl.Topoleanu 1 994), Ostrovul Corbului,
cas des Thraces nous nous heurtons aussi a l'absence ou dep. de Mehedinţi (P.Roman, A. Dodd-Opriţescu,
la pauvrete d'autres categories d'informations M.Dogaru, M.Şimon 1 992, p. 1 07), Siliştea - "Conac " ,
(sources ecrites, representations iconographigues etc.) dep. de Brăila (V.Sîrbu, S . Pandrea 1 994) et Tămăoani,
C'est pour cela gu'il est difficile a definir, dans le stade dep. de Galaţi (M.Petrescu Dîmboviţa 1 95 3 , p.767-
actuel de la recherche, une certaine ideologie funeraire 768), Teleac, dep. de Alba (V.Vasiliev, AI.Aldea,
pour le monde thrace. H.Ciugudean 1 99 1 , p.42-43).
Mais on peut constater, tout de meme, une grande Pour Ies decouvertes de Locusteni (dep. de Dolj),
diversite a l'egard du traitement des defunts dans S at u - N ou " Valea l u i V o ic u " (dep. de C o n s t a n ţ a ) ,
Prima epocii a fierul11i la G11rile D1111ârii ş i în -:.<mele circumpontice, T11lcea, 1993 ................................................... p . 193 - 221
Revărsarea (dep. de Tulcea) et Sava-Zonevo (Bulgarie) equipement de combat, objets de parure etc. En ce qui
nous avons repose sur Ies informations presentees (a ce concerne Ies offrandes nous ne pouvons prendre en
Symposium de Tu lcea) par M . Nica, M . Irimia, consideration que Ies vases deposes en entier aupres
G.Tonceva et V.H.Baumann, pour lesquel les nous leur des defunts (par ex. aupres d'un adulte a Babadag), qui
remercions encore une fois. Les donnees sur Ies ont contenu, peut-etre, des aliments.
decouvertes de Novosel'skoe (sud de l'Ukra'ine) ont ete k) L'âge: Ies adultes dominent ( 1 9 individus),
hommes et femmes, mais le nombre des enfants ( I O)
est aussi significatif; a noter, aussi que, pour I I cas,
fournies par I.V.Bruiak du Musee d'Odessa.
C'est pour ces raisons que l'analyse des
decouvertes hallstattiennes est plus sommaire et Ies l'âge n'est pas precise.
appreciations ont un plus haut degre de probabilite. I) La cbronologie: pour le moment, Ies plus
nombreuses decouvertes proviennent du Hall statt
11.HALLSTATT moyen (environ 32 squelettes), quelques-uns du
Hall statt ancien (5 individus); l'absence des
a) Leur aire de diffusion comprend une grande decouvertes dans le Hallstatt final (Vl-e - V-e siecles
av. J.C.) peut etre expliquee aussi par le nombre reduit
partie de !'areal thrace carpato-danubien (moins la
des fouilles effectuees dans des etablissements de cette
Moldavie), ayant une concentration particuliere dans la
epoque.
zone du Bas-Danube (Fig. 2). On ne pourrait pas
m) Observations generales: Sans etre trop
conclure s'il s'agit d'une situation historique ou bien
nombreux - environ 43 squelettes dans 1 2 sites, on
elle ne represente qu'un stade de recherche.
peut toutefois affirmer que Ies decouvertes des
b) Les contextes arcbeologiques sont varies, etant
ossements humains non-incineres dans des contextes
decouverts surtout dans des fosses des etablissements
non-fune-raires - etablissements, fosses de defense,
(32 individus), mais aussi dans le fosse de defense,
champs de fosses - persistent dans le Hallstatt ancien et
dans le sanctuaire ou dans des "champs de fosses" .
moyen.
c) La forme des fosses e t presque toujours
Les plus nombreuses decouvertes (24 individus)
circulaire.
proviennent de la culture Babadag, ensuite de la cui ture
d) Le remplissage des fosses contient, d'habitude,
des materiels et des pieces qui n'ont rien a foire avec
Insula Banului (3) et du groupe Tămăoani (2); pour le
reste des squelettes nous ne disposons pas
l'inventaire normal des tombes: fragment de parois, d'informations suffisantes pour Ies attribuer a une
cailloux, restes menagers, cendre etc. certaine culture.
e) Le nombre des individus dans la fosse: dans 1 9 Les arguments en foveur de l'opinion que ce ne
cas on a depose une seule personne dans la fosse, dans sont pas des tombes ordinaires sont assez serieux,
5 cas, deux personnes, dans 2 cas, trois personnes et meme si Ies informations sur Ies pratiques funeraires
une seule fois, quatre personnes. de cette epoque et de tout l'espace carpato-danubien
f) L 'etat du squelette: dans 1 9 cas on mentionne sont parfois assez sommaires, car elles sont tout a foit
des squelettes entiers, dans 3 cas, des crânes, dans 8 differentes des tombes traditionnelles.
cas, des crânes et des os post-crâniens, ii y a des cas Les contextes archeologiq ues (etablissements,
aussi ou certaines parties du squelette manquent. champs de fosses, fosses de defense), le remplissage de
g) La position du squelette: la majori te ( 1 5 ex) fosses (fragments de parois, restes menagers etc.),
sont accroupis, sur le câte gauche ou droit, et le reste l'absence de l'inventaire habituel (armes, objets de
adosses (6 ex), (evidemment, la ou l'on a pu apprecier parure), le nombre des squelettes dans une fosse (deux,
ce foit). trois, quatre),l 'etat des squelettes (l'absence de
h) L 'orientation des squelettes: on n'a pas pu certaines parties du corps a une moitie presque des cas
observer de preference pour un certain point cardinal . precises), l ' inexistence d'une norme concernant
i) Inventaire. Offrandes. Aucun des individus n'a l'orientation et le depot (positions non - anatomiques,
eu de pieces habituel les d'inventaire: armement et la face contre la terre ) sont autant d'arg u ments e n
VALERIU SÎRBU Sacrifices humaines et pratiques funeraires insolites dans /'areal thrace du Hal/staff finale
- 1 95
forts, fils de personnalites de la Troie I II Ies sacrifia a

faveur de l'opinion gue ces decouvertes ne representent l'enterrement de Patrocle: " . . . Douze jeunes hommes
II est difficile a preciser pourguoi on a procede

pas Ies tombes normales des communautes respectives.
l'arme, effrayante cruaute I et ensuite I II alluma le feu,
ainsi avec ces defunts. II ne peut pas s'agir de deces a pour gue Ies fortes flammes devorent tout" .
la suite des epidemies, car ils n'auraient pas ete Au cas des sguelettes entiers, le depât des defunts
deposes dans Ies etablissements de peur de la en dehors des necropoles ordinaires peut etre mis en
contamination. Ce n'est pas le cas non plus de rapport avec differentes croyances concernant l'âge, le
l'inhumation des enfants morts avant l'âge " des rites statut social ou Ies circonstances du deces.
de passage" (M.El iade 1 959, p.2 1 - 1 3 1 ), car Ies adultes Les decouvertes de Satu-Nou - "Valea lui Voicu"
sont plus nombreux, hommes et femmes. On ne saurait nous suggerent des ceremonies compliguees gui
accepter non plus l'hypothese gu'il s'agirait impliguaient des sacrifices d'hommes et d'animaux,
d'individus gui proviennent hors Ies communautes ayant lieu au meme endroit et dans une periode tres
n 'auraient pas ete deposes a l ' interieur des

respectives (ex. Ies prisonniers), car, alors, Ies defunts longue. Les inhumations de Sava Zonevo, sous l'âtre
d'un sanctuaire, relevent de ceremonies sacrees d'une
etablissements et, parfois, tres soigneusement. autre nature.
Ce n'est gu'apres des analyses anthropologigues Etant donnee la diversite des contextes et des
rites a significations diverses.

sur de grandes series de decouvertes gu'ont pourra depâts, ii s'agit, tres probablement, de ceremonies et
II reste a etablir, par Ies recherches futures -

preciser en guelle mesure i i s'agit de sacrifices
humains ou de rites, rituels funeraires gui impliguaient,
parfois, le demantelement des cadavres. archeologigues et anthropologigues, si, et en guelles
L'absence des parties de sguelettes pour presgue proportions, ii s'agit de:
50% des cas est une real ite. II ne peut pas s'agir de a) coutumes gui imposaient l ' i nhumation de
reinhumation, car Ies parties de sguelettes ont Ies os en certains individus en dehors des necropoles ordinaires;
connexion anatomigue, ce gui prouve gu'on Ies a b) pratigues d'exposition I decomposition des cadavres
Des decouvertes a inhumations dans Ies

deposes guand Ies ligaments et Ies muscles ne s'etaient et c) sacrifices humains.
pas decomposes, pour ne plus parler de l'absence des
connaît a Gomolava (Serbie), dans la zone illyrienne,

necropoles, d'ou on prenne Ies defunts. etablissements, veritables "fosses macabres" ; on en
Dans Ies situations ou des parties du corps
manguent ii peut s'agir de certains rites gui appartenaient au groupe Bosut (VIIl-e siecle av.
d'exposition/decomposition (pour une certaine J.C.).
periode) des cadavres et, ensuite, leur depât dans Ies Ainsi, dans une fosse decouverte en 1 954 ii y
fosses lorsgue Ies ligaments maintenaient encore Ies os avait Ies sguelettes de 1 1 enfants, âges de 2-8 ans, de
n'a pas pu preciser l'âge et le sexe a cause de l'etat

en connexion anatomigue. 20 femmes entre 1 8-40 ans et de 5 individus dont on
N ous devans prendre en consideration aussi
l'hypothese des sacrifices humains, meme au cas ou Ies altere des ossements;comme offrandes, sauf la
sguelettes sont entiers et en ordre anatomigue, car la ceramigue, on a trouve des os de chevreuil et chien,
mort violente peut etre provoguee par des moyens gui ensuite des graines de millet et orge (N.Tasic 1 972, p.
ne lai ssent pas de traces sur Ies sguelettes 32).
(etranglement, empoisonnement, noyade etc.) La seconde fosse, ronde, decouverte en 1 97 1 , a
Par malheur, nous n'avons pas d'informations compris Ies sguelettes de 47 enfants (lnfans I et II), 8
ecrites concernant Ies Thraces de cette epogue. hommes et 1 9 femmes, et, comme pieces d'inventaire
Mais presgue tous Ies peuples contemporains et offrandes: objets de parure, ceramigue, ossements de
pratiguaient Ies sacrifices humains. bovide et graines de cereales (N.Tasic 1 972, p. 27-32).
jamais a la repartition par sexes et âges mentionnee par

Nous n'y apportons dans la discussion actuelle (Le total des sguelettes de chague fosse ne corespond
1 73- 1 75) sur le sacrifice humain foit par Achile a l'auteur? !)

gue le passage bien connu d'Homere ( Iliada, XXIII,
Pour le Hallstatt final ou l'on ne connaît pas de pontique, et de tels rituels ne continueront ni dans Ies
telles decouvertes, nous apporterons dans la discussion tombes plus tard i ves de la necropole de H i stria
quelques tombes de la necropole tumulaire de H istria, (P.Alexandrescu 1 966, p.273-282).
connaît plus dans !'areal carpato-danubien, ni a

bien que leur caractere soit encore controverse De toute fa�on, des decouvertes de ce type, on n'en
l'epoque anterieure, ni a l'epoque posterieure.

(P.Alexandrescu 1 966, p. 1 43- 1 59, 240, 27 1 -277;
A.Bolomey 1 966, p. 357-396, D.Nicolaescu-Plopşor
1 983, p. 29-3 1 ).
Tum ulus I 2. Dans une fosse situee au nord de la ill. LA TENE
tombe principale d'incineration, ii y avait, melanges,
des squelettes provenant de 35 personnes (hommes et III. I . Sources ecrites
fem mes, d'âges differents, dans des positions et
orientations d i fferentes) et des ossements de 1 2 De toutes Ies sources ecrites concernant ce
chevaux et ânes, Ies derniers etant demembres et phenomene nous allons mentionner Ies plus
incomplets, sans inventaire. Datation: 5 1 0-490 av. J.C. significatives:
peripherique, qui entoure le tumulus a tombe

Tumulus I 7. Dans la partie occidentale du fosse a) Herodot, IV, 94: le sacrifice d'un jeune homme,
leurs desirs a Zamolxe;

probablement d'origine noble, qui doit transmettre
principale d'incineration, ii y avait 3 squelettes
humains et quatre squelettes de chevaux (trois entiers, b) Iordanes, 4 1 : le meurtre des prisonniers afin de
Tumulus I 9. Dans le fosse entourant le tumulus a

un fragmentaire). Datation: environ 550 av. J.C. satisfaire un certain dieu des guerres;
c) Ştefan de B yzance, Lexicon, p. 337, Eustathius,
tombe principale d'incineration ii y avait deux 304 et Pomponius Mela, II, 2, 1 9-2 1 , nous parlent du
squelettes humains en positions non anatomiques et meurtre de l'epouse a la mort de l'epoux; ii s'agit,
deux jambes de cheval. Datation: environ 550 - 525 av. peut-etre, de l'aristocratie.
informations puisees a tel auteur. ii nous semble

J.C. Sans entrer dans l 'analyse des textes et des
Tumulus 20. Au centre, une tombe tumulaire
d'incineration sur place et dans le fosse peripherique, indubitable que Ies auteurs antiques aient sais 1 ce
un crâne et des jambes de 3 chevaux. Datation : environ phenomene et nous transmettent quelques-unes des
560 - 550 av. J.C. circonstances ou Ies sacrifices humains
P.Alexandrescu a considere d'abord ( 1 966, p. s'accomplissaient. Par consequent, Ies sources ecrites
tribus getes a l'enterrement desquels on a respecte des

1
27 -277) que Ies turnul i sont Ies tombes de chef de attestent l'existence des sacrifices humains chez Ies
rituels archa"iques (offrandes a sens expiatoire)

Geto-Daces aux V-e siecle av. J.C. - 1-er siecle apres
J.C.
auxquels on a sacrifie des hommes et des animaux;
mais, plus recemment P.Alexandrescu apprecie que ces III.2. Decou vertes archeologiques
tombes pourraient etre attribuees aussi aux membres de
l'aristocratie histrienne (en 1 988 a l'occasion d'une A. Ossements humains non
communication a l'Institut d'Archeologie " V . Pârvan" incineres dans des
de Bucarest). Pour le moment, on ne connaît pas de c o n te x t e s n o n - fu n e ra i re s
attribuees a coup sur aux Thraces de cette epoque. Par

telles decouvertes dans des tombes qui puissent etre
Nous analyserons Ies decouvertes que nous avons
la forme des fosses-rings et par le grand nombre de comprises dans la categorie " ossements humains non
chevaux sacrifies, elles se rapprochent seulement des incineres dans des contextes non funeraires" , c'est-a
decouvertes de B udureasca et Gherăseni, mais ii ne s'y dire de 200 individus provenant de 33 decouvertes cer
agit pas de tombes (V.Sîrbu 1 993 i . p.5 1 , 1 05- 1 06). taines et 9 incertaines (Fig. I ).
Mais, en meme temps, des decouvertes pareilles ne Donnees arcMologiques - Ies pourcentages se
sont caracteristiques ni au monde grec du bassin rapportent seulement aux i nformations precises, e n
VALERIU SÎRBU Sacrifices humaines et pratiques funeraires insolites dans /'areal thrace du Hallstatt finale
- I 97
excluant Ies decouvertes non-determinees. av. J.C. - 1-er siecle apres J.C., environ 75%; on ne
a) Aire de diffusion: ce sont des decouvertes de connaît pas de decouvertes absolument certaines apres
presque tout l'espace thrace, avec de differences la conquete romaine (Fig. I ).
importantes sur certai nes zones geographiques (Fig.4 ). m) Observations generales
II est possible que certaines concentrations de A mentionner que, la ou Ies restes de faune dans
decouvertes (par exemple la Valachie centrale, le cours Ies etablissements ont ete attentivement etudies par Ies
du Siret) refletent plutât !'etape de la recherche que la paleozoologues, on a, presque toujours, identifie des os
situation historique. humains aussi, ce qui nous fait croire que le nombre de
b) Contextes archeologiques: 60% environ ont telles decouvertes doit etre beaucoup plus grand, mais
ete trouves dans Ies etablissements (habitations, fosses, Ies archeologues ne Ies ont pas saisies (lnformations de
couche, fosses de defense), et 24% dans des complexes M.Şt.Udrescu).
de culte, le reste dans des fosses isolees en dehors des B ien que la majorite en soit des enfants, le
etablissements ( 1 6%) (Fig.2). nombre important des adultes exclue l'hypothese du
c) La forme des fosses: environ 85% sont depot exclusif des non-inities dans certaines pratiques
circulaires. rel igieuses ou magiques jusqu'a un certain âge (par
d) Remplissage des fosses: contient, le plus exemple, jusqu'a l'apparition des dents (Pliniu le Vieux,
souvent, des materiaux et des pieces qui n'ont aucune Nat. hist., VIII, 1 5), jusqu'a l'initiation (M.Eliade
l iaison avec le funeraire: argile cuite, cailloux, restes 1 959).
menagers etc. Le fait que tres probablement Ies vieillards y
e) Nombre d'individus dans la fosse: plus de manquent nous fait considerer que, au moins la
normales. Si ces i ndividus etaient morts a la suite

46%, un individu, 1 3%, deux individus, et dans plus de majorite, ne sont pas morts dans des conditions
40%, plus de trois individus (Fig. I ), Ies plus nombreux
etant a Berea - 1 6, Orlea - 8 et 7 et Sighişoara d'une epidemie, alors Ies squelettes auraient du etre
W ietenberg - 7. entiers et non pas deposes dans Ies etablissements, a
f) Etat du squelette; plus de 48% sont complets, cause du danger de contamination ; or, environ 60% en
30% incomplets ou parties de squelettes et dans 22% proviennent.
des cas des os isoles, crâniens ou postcrâniens (Fig.3). La supposition qu'il puisse s'agir seulement de
g) Position plus de 36% sont couches sur le dos,
- prisonniers ou d'individus qui ont commis des delits
presque 60% accroupis, souvent dans des positions graves est moins probable, car la majorite en sont des
anormales ou plies, et presque 4% meme verticaux. enfants, l'inventaire est presque seulement dacique, et
h) Orientation - on n'a pas pu observer de l'inhumation de quelques-uns a ete tres soigneusement
preference vers un certai n point cardinal, Ies cadavres faite.
etant deposes I jetes au hasard. II ne peut pas s'agir de reinhumations des
i) Inventaire, on en a trouve a moins de 1 0% des necropoles ordinaires, car ii n'y a que deux tombes
i ndividus et on remarque l'absence totale des pieces certaines d'inhumation normale provenant des 11-e
d'armement, equipement de combat et d'harnachement. siecle av. J.C. - 1-er siecle apres J.C. (dans T3 de Brad)
j) Offrandes, on en a depose a plus de 1 5% des (V.Ursache I 980- I 982, p. I 1 2- l I 6), peut-etre toujours
decouvertes, etant formees de ceramique (49%), des individus sacrifies (V.Sîrbu 1 993 i . p. 24).
surtout des fragments, v iande (3 I %) et cailloux (20% ). Au cas des crânes ou os isoles decouverts dans Ies
k) Age: 63% enfants, 8% adolescents et presque etablissements, associes parfois avec des os d'animaux,
30% adultes, hommes et fem mes (Fig. I ), mais on pourrait supposer une anthropophagie cultuelle,
probablement Ies personnes depassant 50 ans mais l'absence des preuves certaines, comme Ies traces
manquent. de brulure, Ies crânes perfores, os brises pour en
l) Chronologie: aux IV-e - I II-e siecles av. J.C. extraire la moelle (J.- J . Hublin I 982, p. 24-27) ainsi
sont dates environ 25% des individus et aux 1 1-e siecle q ue d e s i n fo r m a t i o n s e c r i te s , r e n d e n t u ne t e l l e
hypohese improbable (V . Sîrbu 1 993 " p.33 ). violence sur Ies squelettes sont ev identes (coups,
II est possible que certains individus fussent morts sectionnements), autant sur Ies crânes que sur le reste
loin de leur foyer et dans des circonstances du squelette, pour ne plus parter de l'absence de
particul ieres (guerres, chasse etc.) et leurs cadavres certaines parties du squelette (crânes, membres
fussent demanteles dans le combat ou par Ies superieurs ou i nferieurs etc. ) ou des os isoles
parties du corps et, pour cela, a cause des interdictions

carnivores, en ne recuperant de la sorte que certaines decouverts qui, ensemble, representent plus de 50%
I I reste a etabl ir si ceux-ci proviennent des

des individus (Fig.3).
religieuses, qu'ils ne puissent pas etre inhumes selon
Ies cadavres a la suite des rituels d'exposition I

Ies rituels normaux (V . Sîrbu 1 993 1 , p.33 ). Mais, ce foit sacrifices humains, des pratiques funeraires de trancher
ne peut, aucunement, expl iquer par l u i seul le
phenomene dans l'ensemble (par ex„ la majorite des decomposition des defunts (J.L.Brunaux 1 986, p. 89-
individus sont des enfants). 90) ou des reinhumations.
A l'egard de la signification de ces fosses, on peut Mais ii ne faut pas oublier que Ies defunts aient pu
moyens impossibles a depi ster a present

formuler quatre hypotheses principales ; a) ce sont des etre supprimes par d'autres moyens violents aussi,
tombes ordinaires ou l'inh umation est un rite funeraire
normal (complementaire a l'incineration?); b) ce sont empoissonnement, etranglement, noyade etc„ de sorte
etre incineres a cause des restrictions religieuses ou

des tombes pour des individus qui ne pouvaient pas que Ies squelettes entiers peuvent toujours etre pris
pour des sacrifices.
d'autre nature; c) ce sont le resultat des pratiques A l'egard des conceptions des Geto-Daces sur la
rituelles d'exposition I decomposition des cadavres et post-existence terrestre nous allons rappeler seulement
d) ce sont des sacrifices humains (V.Sîrbu 1 988- 1 989, Ies informations de Pomponius Mela, II, 1 8-20, qui
p. 69; 1 993 , , p.34 ). sont Ies plus completes et contemporaines au
II ne peut pas s'agir de tombes ordinaires car, par phenomene en discussion, et qui nous dit que Ies Getes
leurs elements essentiels - contextes non-funeraires, croient que leurs âmes: a) rentrent sur la terre; b) s'en
contenu et remplissage des fosses, par la position et vont dans des endroits plus heureux et, c) meurent
l'etat des squelettes, par la structure d'âge, la nature et absolument, mais ii vaut mieux que de vivre. Par
la composition des offrandes et de l'inventaire - elles consequent, chez Ies Getes Ies enterrements sont
different fondamentalement des tombes normales honores comme des choses sacrees par chant et danse.
d' inhumation des V-e - III-e siecles av. J.C„ de meme
que des 11-e - III-e siecles apres J.C„ de sorte qu'on ne B . Tombes
peut pas parter de la continuite d'un certain rite
funeraire (V.Sîrbu 1 993 " p.34). Du moment que Ies tombes royales ou
A fin d'analyser, separement et en connexion, Ies " princieres" sont, generalement, bien connues, nous
deux dernieres hypotheses ii faut preciser encore n'al lons pas y ins ister, rappelant seulement Ies
l'abandon des defunts a la surface du sol menent a la

quelques elements: nous savons que l'exposition ou decouvertes de la zone Isperih - Sboryanovo au nord
degradation rapide des cadavres et des squelettes a

est de la Bulgarie, qui comprennent des tombes royales
des IV-e - III-e siecles av. J.C.
cause de l'action des carnivores et des agents naturels A Sboryanovo - dans T 1 2 on a trouve des
(plantes, champignons, acides du sol etc) de sorte ossements de 6 individus qui formaient trois couples
qu'ils se desintegrent et ne laissent plus de trace (homme et femme) d'âges differents, et dans T l 3 , de 3
(E.Morin 1 982, p.6-7). individus - un homme ayant la cinquantaine, une
La perte des os avant l'inhumation, la selection femme d'âge moyen et un jeune de 1 8 ans (D.Gergova
cultuelle de certains os (d'habitude des crânes, 1 992, p. 285-289).
mandibules, os longs) et la decomposition differenciee La fa�ade non-couverte et Ies portes glissantes en
ont pu determiner l'etat des ossements (C.E. Wilson bois des chambres funeraires, le melange d'ossements
1 98 1 , p. 1 50). Dans beaucoup de cas Ies traces de d'hommes et d'animaux avec Ies pieces d ' i n ventaire,
- 1 99
l'exposition en plein air des defunts et l'absence des 6) sacrifices pour obtenir Ies crânes, comme
parties de sguelette, tout cela suggere des rituels trophees pour un culte specifigue (S.Sanie 1 98 1 ,
funeraires compligues gui impl iguaient des entrees p. 1 82- 1 8 3 ; V.Sîrbu 1 987, p. 1 1 5).
repetees dans Ies tombes, peut-etre en liaison avec le Les donnees dont nous disposons peuvent nous
mythe et le culte d'Orphee, Dionysos et Zagreus suggerer des informations concernant Ies personnes gui
(D.Gergova 1 992, p. 290). patronnaient Ies sacrifices et le moment de leur fin,
Pres de Isperih, dans un autre tumulus ii y avait mais Ies endroits ou on Ies accomplissaient sont encore
des ossements provenant de 5 hommes, 2 femmes et moms connus.
une adolescente, Ies uns incomplets et non pas en ordre D'apres Iordanes, 4 1 , ii y avait des pretres
anatomigue melanges avec des parties provenant de consacres par Deceneu gui pendant Ies sacrifices,
sguelettes de chevaux. (lnformations R.Radev). portaient sur la tete une tiare (pilleos). II s'agit,
certainement, de tous Ies types de sacrifices, non
1/1. 3. Interpretations historiques seulement ceux humains.
Apres la conguete romaine, ii n'y a plus de
a) Sacritices humains decou verte absol u ment certaine gui atteste la
L'analyse independante et combi natoire des continuation des sacrifices humains, non seulement
dans la Provincia Dacia et aux Daces libres non plus, ce
sources ecrites et des decouvertes archeologigues nous
gui est une preuve de plus gue Ies Romains ont
mene a la conclusion gue le peuple thrace pratiguait Ies
violemment et decidement frappe la classe sacerdotale
sacrifices humains dans Ies circonstances suivantes:
dacigue, phenomene constate aussi par la destruction
I ) dans le benefice d'une divini te - Zalmoxe et un
de tous Ies sanctuaires (H.Daicoviciu 1 972, p. 204-
Dieu de la guerre;
2 1 3) .
2) a la mort des aristocrates et rois on sacrifiait
I I faut preciser gue dans aucun des endroits
l'epouse (ou l'une d'elles) et, peut-etre, certains
officiels de culte, acceptes jusgu'a present comme tels
serviteurs (par ex., a Agighiol - D. Berciu 1 969, p.33-
(sanctuaires, bâtiments a abside, âtres decores) on n'a
76, Sveshtari - T 1 3 - D.Gergova 1 992, p. 283 -292 etc.);
decouvert d'inhumations ou d'ossements humains,
3) a la fondation des constructions - Ies enfants
bien gue le 11soieiI11 d'andesite de Sarmisegetusa Regia
sous Ies demeures de Grădiştea (V . Sîrbu 1 993 1 , p. 90-
suggere un endroit de sacrifice (d'hommes et
9 1 ), Borduşani (lnformations G.Trohani), Chirnogi
d'animaux) (H.Daicoviciu 1 972, p .2 1 6-2 1 8 ; I.H.Crişan
(G.Trohani, L.Georgescu, M.St. Udrescu 1 972, p. 1 23- 1 993, p. 1 2 1 - 1 22).
1 27 ) , Căţel u-Nou (lnformations V.Leahu), Poiana
(lnformations N . Mircea), main deposee sous une b) Pratiques d'exposition I decomposition
demeure a U nirea (Recherches V.Sîrbu). Certainement, des cadavres
ii est possible gue des enfants aient ete inhumes ici a la L'analyse des ossements humains dans Ies
suite d'une mort naturelle aussi, a cause des croyances contextes non-funeraires nous offre, selon nous, des
anciennes; arguments suffisants pour soutenir soit l'existence des
4) le sacrifice des enfants, pour des raisons non pratigues rituelles d'exposition I decomposition des
identifiees encore au cas des fosses a plusieurs enfants cadavres, soit leur abandon. Ce n'est gu'ainsi gue nous
- Ori ea (E.Comşa 1 97 2 , p. 6 5 -7 8 ) , Sf.Gheorghe pourrions expliguer l'etat des ossements humains
p . 1 1 2- 1 1 6) - ou a sguelettes ayant des traces de coups

(K.Horedt 1 956, p. 1 0- 1 3 ), Brad (V.Ursachi 1 980- 1 982, analyses tant pour ce gui est des contextes, le nombre
des individus, l'etat et la position des sguelettes,
sur le crâne (Grădiştea); l 'absence de l'inventaire et des offrandes normales.
5) le sacrifice rituel des prisonniers (a Berea, dans Dans celte situation on peut supposer l'existence des
une fosse on a trouve 1 6 sguelettes d'enfants, coutumes rituelles d'exposition I decomposition (pour
adolescents et adultes, hommes et femmes) (Vl.Zirra longtemps) des cadavres (ou !'abandon?) et, apres gue
1 980, p .68-69) ; la decompos ition a eu l ieu, leur depot (ou rejet) dans
Ies fosses. II est probable que la periode d'exposition II est regrettable qu'on tel monument n'ait pas ete
des defunts (dans Ies fosses ou sur Ies plates-formes?, fouille en entier.
dans I a la peripherie des etablissements, dans des Un second type de decouvertes peut etre suggere
" maisons des mort s " ?) soit plus importante q ue par celui de l'etablissement de Sprîncenata (dep. d'Olt),
l ' i nhumation proprement-dite, donc, apres ou, dans une grande fosse a plancher boise qui couvrait
l'accomplissement des "rituels de passage" Ies restes un arbre creuse, on a decouvert un radius et quelques
du corps ne soient plus deposes dans des necropoles phalanges d'un adolescent (C.Preda 1 986, p.50-5 1 ). Ce
traditionnelles (CE.Wilson 1 98 1 , p. 1 63). complexe pourrait representer un endroit d'exposition I
II est difficile a affirmer maintenant ou ces rituels decomposition des cadavres.
avaient lieu. Nous apporterons dans la discussion deux
types de decouvertes. II s'agit, tout d'abord, de ce qu'on 11/. 4. Conc/usions sur Ies coutumes funeraires
appelle "complexes de culte" qui consistent en une chez Ies geto-daces
agglomeration de fosses c irculaires ou ovales,
ordonnees circulairement, ovalement ou par des Nous pouvons formuler Ies concl usions suivantes
noyaux, situes en - dehors d'autres monuments reposant sur l'analyse des decouvertes funeraires des
(etablissements, cites, necropoles) et dont le contenu 11-e siecle av. J.C. - 1-er siecle apres J.C. (V.Sîrbu
fait preuve d'un depot systematique a la suite des 1 993 i . p.39-42).
ceremonies sacrees (V . Sîrbu 1 993 " p.252). Dans ces a) le rite de l'inhumation n'est pas documente pour
complexes de culte on a decouvert des squelettes presque tout !'areal geto-dace (a l'exception du groupe
et pieces en metaux precieux etc. Par exemple, a Orlea,

d'hommes et d'animaux, depots de vases, de monnaies Lipitza sur le Dnestr superieur);
b) Ies tombes tumulaires sont Ies seu ls
dans 9 fosses, on a decouvert 23 i ndividus (7 enfants, 2 monuments funeraires presents sur presque tout l'aire
adolescents, 8 adultes, 6 a l'âge non-precise) et 1 3 et dans presque toute cette periode (V.Sîrbu 1 994,
squelettes d'animaux (8 de cochons) (E.Comşa 1 972, p. p. 1 23- 1 60);
65-78), a S ighişoara - Wietenberg, dans 7 fosses, 1 7 c) on rencontre des tombes et necropoles planes
squelettes d'enfants, adolescents et adultes (K.Horedt, d'incineration seulement dans Ies zones peripheriques
C.Seraphim 1 97 1 , p. 1 8- 1 9; V.Sîrbu 1 993, p.99), a de !'areal dace et vers Ies limites chronologiques de
i nfiltrations de certaines populations a pratiques

Sf.Gheorghe - Bedehaza - 4 enfants dans une fosse et cette periode, la ou l 'on peut documenter des
un depot de vases (K.Horedt 1 956 p. l 0- 1 3), a Moigrad
- Măgura - plus de 1 80 fosses a restes d'ossements funeraires normales;
d'animaux et de 4 hommes, depots de vases, outils et d) la pratique de l'exposition /!'abandon des
ustensiles, bijoux , monnaies, 43 âtres, 17 cadavres, dans des proportions qu'on ne saurait encore
agglomerations de vases fragmentes, os d'animaux, preciser, est soutenue par des decouvertes concluantes;
pierres brfilees etc. (M.Macrea, M.Rusu 1 960, p.20 1 - e) Ies sacrifices humains sont soutenus par une
229, plus Ies decouvertes encore inedites - i nformations serie de decouvertes certaines mais c'etaient, pourtant,
AI.Matei et H . Pop). des pratiques exceptionelles accomplies dans certaines
La position et l'etat des squelettes, dont beaucoup circonstances.
presentent des traces de sectionnements ou des parties II faut preciser que l'absence des tombes pour le
absentes, le grand nombre des individus dans certaines menu peuple ne saurait etre expliquee par un " vide" de
fosses, le depot systematique du remplissage etc . , nous population car c'est la periode de developpement
montrent que leur contenu est le resultat de certains maximum de la civilisation des Geto-Daces lorsqu'on
rituels compliques. Selon nous, ce type de monument connaît des dizaines de cites et des centaines
peut etre inclus parmi Ies enceintes sacrees ou d'etablissements (H.Daicoviciu 1 972; I . H.Crişan 1 975 ;
s'accomplissaient des rites !ies aux sacrifices humains I.Glodariu 1 983) et pour l'absence des recherches non
(pour un dieu de la guerre?), ou des rituels funeraires plus apres plus d'un demi -siecle de fou i l les
insolites. archeologiques intenses.
- 20 1
II reste a expliquer le probleme fondamental: complexite du phenomene qu'a la configuration

comment a-t-on procede avec Ies quelques millions de lacunaire des informations dont nous disposons, nous
defunts, et tout specialement avec ceux appartenant au pouvons pourtant affirmer que, pendant Ies trois
menu peuple, pendant Ies trois derniers siecles avant la derniers siecles avant la conquete romaine de la Dacie,
rituels funeraires qui menent a une diminution severe

conquete romaine? Quand ce phenomene a-t-il com des changements essentiels ont eu l ieu dans Ies rites et
mence et quand cesse-t-il? Quel aire geographique
quelles raisons cesse-t-il? Est-ii connexe a d'autres

a-t-il compris? Quelles causes l'ont declenche? Pour du nombre des tombes ordinaires, a l'apparition de
nouvelles maniere de traiter Ies defunts, a la
phenomenes? delimitation d'une zone a traits funeraires specifiques,
Les necropoles du menu peuple deviennent a l'intensification des sacrifices humains etc.
" invisibles " pendant la premiere moitie du 11-e siecle
av. J.C. et Ies premieres necropoles des Daces l ibres ou IV. SACRIFICES HUMAINS ET
des Daco-Romains reapparaissent vers le milieu du 11- PRATIQUES
e siecle apres J.C. (V.Sîrbu 1 993 i . p. 1 29- 1 30). D'EXPOSmON/DECOMPOSmON
L'aire " sans tombes" comprend "le foyer DANS D'AUTRES AIRES CULTURELS
principal " d'habitation des Geto-Daces, a savoir la
zone carpato-danubienne entre Ies Balkans, la Mer L'existence des sacrifices humains rituels dans le
Noire, le Dnestr et Ies Monts Apuseni. territoire thrace ne doit pas nous surprendre car tous Ies
Nous pouvons deme conclure que Ies necropoles peuples "barbares" du voisinnage (Scythes, Celtes,
normales ne reapparaissent que dans Ies territoires Germains) Ies pratiquaient, pour ne plus parter des
occupes par Ies Romains (la zone entre Ies Balkans et autres civilisations extraeuropeennes ou, parfois, ils
le Danube, la Provincia Dacia) et chez Ies Daces libres, s'accomplissaient dans des proportions de masse et
seulement apres la destruction de I 'Etat dace ( I 06 d'une cruaute extreme - par exemple, chez Ies Chinois
apres J.C.). (G. Gemet 1 985), Feniciens (S.Moscati 1 975, p.2 1 6-
Cette d i minution soudaine des tombes 2 1 9, 32 1 -322), Maya (E. de Sahagun 1 989).
traditionnelles est connexee aussi a d'autres Nous savons, par Ies sources ecrites (ex. Herodot,
phenomenes, tels l'apparition et la generalisation des IV, 62) et par Ies decouvertes archeologiques, surtout
grands sanctuaires en pierre, l'accroissement accentue Ies tumuli royaux, que Ies Scythes pratiquaient Ies sac
du nombre des ossements humains dans des contextes rifices humains, autant en l 'honneur du dieu
non-funeraires, une intensification des "depâts " de Ares, lorsqu'on tuait Ies prisonniers, qu'a la mort des
monnaies et vases en metaux prec ieux ou en personnes de haut rang, lorsqu'on sacrifiait l'epouse et
ceramique, Ies inhumations rituel les d'animaux etc. quelques serviteurs (8.M.Mozolevski 1 979, p.26-44;
(Y.Sîrbu I 993 i . p. 1 30). A.Iu.Alekseev, V.Iu.Murzin, R.Rolle 1 99 1 , p.54-78;
Les causes qui ont provoque l'apparition de ces A.P.Manţevici 1 987, p. 1 6-27).
phenomenes sont encore obscures, car ii n'y a pas II suffit de rappeler que, sur Ies 56 tombes
d'informations ecrites qui Ies expliquent. Comme l'on aristocratiques de la steppe ukra'i nienne, dans 53 on a
probablement a cette occasion ( A . I .Terenoj k i n ,

connaît ii y a, dans l'evolution des religions, des decouvert " des compagnons " , sacrifies tres
periodes de reformes profondes, lorsque la balance
entre tradition et innovation se penche en faveur de la B . N .Mozolevski 1 988, p. 1 67). Parmi Ies plus connus
derniere. tumul i a "compagnons" ii y a aussi ceux de Melitopol,
Un tel phenomene s'est passe dans la societe geto Tol 'staja Mogh ila et Soloha ( A . I . Terenojkin,
dace dans la premiere moitie du 11-e siecle av.J.C. B . M .Mozolevski 1 98 8 ; B . M . Mozolevski 1 979,
(V.Sîrbu 1 993 " p. 1 30). A.P.Manţevic 1 987).
Pour finir, nous apprecions que, si Ies decouvertes Tacitus (9,39) et Ies decouvertes archeologiques
de !'areal des Geto-Daces sont encore susceptibles attestent Ies sacrifices humains chez Ies Germains, par
d'interpretations diverses, autant a cause de la des incinerations dans Ies cercles de pierre ou par Ies
depots dans Ies marais et Ies etablissements dans des positions non-anatomiques, de 3 individus: un
(T.Makiewicz 1 987, p. 1 8 1 - 1 87). B ien que Ies enfants y homme âge de 26-35 ans, une femme âgee de 44-48 ans
soient predominants, ii y a aussi des adultes, hommes et un enfant de 3-4 ans. L'inventaire et Ies
et femmes; Ies decouvertes se presentent autant sous la offrandes consistent en fibules, vases ceramiques
forme de squelettes entiers que des parties de squelette brises, moul i n fragmentaire, graines de cereales
ou seulement des os isoles. (B .Jovanovic, M.Jovanovic 1 988, p.53-57).
Chez Ies Celtes Ies sacrifices humains sont Le melange d'ossements et d'inventaire, Ies traces
illustres autant par Ies decouvertes archeologiques que de cuisson sur le crâne et Ies membres, la presence des
par certains auteurs antiques, Ies informations Ies plus cereales, l'âge et le sexe des individus suggerent des
completes etant offertes par Caesar ( De Bello Gal/ico, ceremonies rituelles compliquees, peut-etre des
VI, 1 6), Strabon (IV, 4, 5) et Diodor de Sicile (XXIX - sacrifices connexes a la fecondite et a la fertil ite.
XXX). Par exemple, dans l ' oppidum de Manching on a Dans le monde grec le probleme des sacrifices
trouve 9 squelettes dans des positions anormales, humains connaît deja une historiographie de plus d'un
certains manquent des parties, 5 crânes et environ 5000 siecle et Ies opinions en sont tres diverses, malgre des
os isoles, provenant de 400 individus (G.Lange 1 983, informations ecrites beaucoup plus riches et de
p. 1 09- 1 1 2 ; W.Kramer 1 98 5 , p.36). L'analyse des decouvertes archeologiques plus nombreuses. Etant
ossements humains a indique la mort violente de donne que ce phenomene a constitue deja l'objet des
certains individus, le demantelement des cadavres etudes recentes (O.Hughes 1 99 1 ; D.Bonnechere 1 993,
apres le deces, le decapitement et la conservation des p.23-55), nous considerons qu'il ne faut plus insister
tetes en tant que trophees etc. sur Ies analogies avec le monde thrace.
Au sud-ouest de l'Angleterre, dans 30 Selon nous, on ne saurait n ier l'existence des
etablissements on a trouve des os, fragments de crânes, sacrifices humains dans le monde grec meme si
dans 1 3 des fragments de crânes seulement et dans 1 6 certaines informations ecrites sont soit plus explicites,
des os post-crâniens seulement (C.E.Wi lson 1 98 1 , soit contradictoires et meme si toutes Ies decouvertes
p. 1 27- 1 69). Les ossements proviennent des enfants, archeologiques ne sont pas indubitables (etant faites
adolescents et adultes, hommes et femmes, etant aux debuts hero"iques de l 'archeologie ou
decouverts autant dans Ies demeures et Ies annexes incompletement publiees). Certainement, tout comme
menageres que dans Ies fosses " menageres" ou Ies on l'a souvent mis en evidence (voir surtout O.Hughes
fosses de defense. On apprecie que ces decouvertes 1 99 1 et P. Bonnechere 1 99 3 , p.23-55) ii ne faut
ill ustrent d'une part Ies sacrifices humains et d'autre considerer que Ies cas absolument certains et ii faut
part Ies pratiques d'exposition I decomposition des preciser Ies motifs et Ies circonstances dans lesquelles
cadavres (C.E. Wilson 1 98 1 , p. 1 48- 1 49). on a accompli Ies sacrifices humains.
Dans la majorite des sanctuaires gaulois on a Des ossements humains non-incineres dans des
decouvert des ossements humains, la situation la plus contextes non-funeraires de l'epoque La Tene ont ete
interessante etant, selon nous, dans le sanctuaire de decouverts au nord-ouest de la Bulgarie aussi: une
Ribemont-sur-Ancre (Somme), du 11-e siecle av. J.C. mâchoire fragmentaire, un squelette incomplet et un
(J.-L.Brunaux 1 986, p.2 1 -26). squelette entier dans trois fosses rituelles se trouvant au
Pour !'areal illyrien nous allons rappeler toujours centre cultuel des Tribal ii a Bagachina (A.Bonev,
une fosse de l'etablissement de Gomolava, datee au G.Alexandrov 1 98 8 , p. 7 1 - 72; 1 99 1 , p.63 ;
dernier quart du I-er siecle av. J.C. Au fond d'une N.Theodossiev 1 992, p.70-84).
fosse ronde on a trouve Ies squelettes, incomplets et
- 203
BIBLIOGRAPIIlE
A. SOURCES ECRITES
Caesar, Războiul gal/ic. Războiul civil, Bucureşti, 1 964
Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, Bucureşti, 1 98 1
Eustathius, Comentarii, 304
Herodot, Istorii, voi .I-II, Bucureşti, 1 96 1
Iordanes, Getica, în Fontes Historiae Daco-Romanae, II, Bucureşti, p.407-43 1
Pliniu cel Bătran, Istoria naturală, în Izvoare, I, Bucureşti, 1 960
Plutarh, Themistocles, în Vieţi paralele, voi.I, Bucureşti, 1 960, p.285-3 1 3
Solinus, Culegere de fapte memorabile
Ştefan din Bizanţ, Lexicon de nume de persoane, Getica, în Fontes Historiae Daco-Romanae, voi.II, Bucureşti, p.337
Tacitus, Despre originea şi ţara germanilor. în Opere, II, Bucureşti, 1 963
B. SYNTHESES, ETUDES
Alekseev, A.Iu.,Murzin, V.lu, Rolle, R. 1 99 1 , Certomlyk, Moskva
Alexandrescu, A.O. 1 980, La necropole gete de Zimnicea, Dacia, N .S.,24, Bucureşti, p. 1 9- 1 26
Alexandrescu, P. 1 960, în Histria, 2, Bucureşti
Babeş, M. 1 988, Descoperirile funerare şi semnificaţia lor în contextul culturii geto-dace clasice, SCIVA, 39, I , Bucureşti,
p.3-32
Berciu, D. 1 969, Arta traco-getică, Bucureşti
Bonnechere, Pierre 1 993, Les indices archeologiques du sacrifice humain grec en question: complements ii une publication
recente, Kernos, 6, Athena-Liege, p.23-55
Bonev,A., Alexandrov,G. Trakiyski kultov centar Bagachina, Mihailovgradska oblast. - Arheologicheski otkritiya i
-
razkopki 1 990, Lovech, 1 99 1

Bonev, A„ Alexandrov,G. 1 988, Trakiyski kultov komplex v m.Bagachina kray s.Staliyska Mahala, Mihailovgradska oblast.
- Archeologicheski otkritiya i razkopki prez 1 987, Blagoevgrad
Botezatu, D. 1 977, Expertise anthropologique des restes osseux trouves dans les tombes a incineration de Lăceni et
d'Orbeasca de Sus (corn. d'Orbeasca, dep. de Teleorman). în Dacia, N.S., 2 1 , Bucureşti, p.34 1
Brunaux, J-L. 1 986, Les Gau/ois. Sanctuaires et rites, Paris
Budinsky-Krcka, V.; Lamiova-Schmiedlova, M. 1 990, A Late 1 -st Century B.C. - 2nd Century A.D. Cemetery at Zemplin,
SLARCH, 38, 2, p.245-354
Căpitanu, V. 1 986, Raport privind cercetările arheologice de la Răcătău, jud. Bacău, Materiale, 1 6, Bucureşti, p. 1 09- 1 20
Cicikova, M. 1 992, The Thracian Tomb near Sveshtari, Helis, 2, Sofia, p. 1 43- 1 63
Cigilik, V.M. 1 975, Naselennja Verh 'ogo Ponistrovja persvh stolit'ncesoj ery, Kiev, 1 97
Comşa, E. 1 972, Contribuţie la riturile funerare din secolele II-I î. e.n. din sud-estul Olteniei (mormintele de la Or/ea),
Apulum, I O, p.65-78
Crişan, I.H. 1 975, Burebista şi epoca sa, Bucureşti - 1 980, Necropola d;1cică de la Cugir (lud.Alba). Consideraţii
preliminare, Apulum, 1 8, Alba-Iulia, p.8 1 -87 - 1 993, Civilizaţia geto-dacilor, Bucureşti
Daicoviciu, H. 1 972, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj
Eliade, M. 1 980, De la Zalmoxis la Genghis-han, Bucureşti - 1 959, Initation, rites, societes secretes, Paris,
Filov, B. 1 934, Die Grabhugelfunde aus Du vanli in Sudbulgarien, Sofia
Gergova, D. 1 992. The Problem of the "Plundered " Thracian Tombs and its Proposed Solution: A New Method Applied
during Excavations, in Heinrich Schliemann, Grundlagen und Ergebnisse moderner Archaeologie, Bonn, p.283-
292
Gemet, J. 1 985, Lumea chineză, Bucureşti
Ghetov, L. 1 980, Observation sur Ies rites funeraires de Thraces aux epoques hellenistique et romaine, în Actes du II
Congres international de thracologie, 2, Bucureşti, p.2 1 9-222
Glodariu, I., Nagler, Th., Rill, M., Iaroslavschi,E. 1 983, Cercetări arheologice la Şura Mică, jud. Sibiu, Materiale, 1 5,
p.242-245
Harţuche, N. 1 985, Mormîntul princiar traco-getic de la Găvani, Jud. Brăila, Istros, 5, Brăila, p.25-70
Horedt,K., Seraphim,C. 1 97 1 , Die prahistorische Ansiedlung auf Wietenberg, bei Sighişoara-Schaburg, Bonn
Hublin,J. -J. 1 982, Canibalisme et archeologie, DHA, 66, p.24-27
Hughes,D. , Human Sacrifice in Ancient Greece, London-New York, 1 99 1
Ioniţă,I 1 982, Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi, Iaşi
Irimia,M. 1 985, Date noi privind necropolele getice de la Bugeac, Corn. Ostro v, jud. Constanţa, Thraco-Dacica, 6, 1 -2, p.75-
85
Irimia,M., Conovici,N., Descoperiri hallstatiene în da va getică de la Satu-Nou, jud. Constanţa, communication presentee au
Symposium de Tulcea, 28.09. 1 993
Ivanov,T. 1 992, Studies of Ginnina Moghila ( 1 982- 1 985), în Helis, 2, Sofia, p. 1 33- 1 42.
Jovanovic,B.,Jovanovic,M. 1 988, Gomo/a va. Naselje Gvozdenog Doba, Novi Sad - Beograd
Jugănaru,G., Topoleanu,F. 1 994, Gropi funerare în aşezarea hallstattiană de la Nicu/iţei-Cornet (Jud. Tulcea), în Istros,
7,p.7 1 -82
Kalmar, Z. 1 987, Contribuţii la cunoaşterea ritului funerar hallstattian, SCIV A, 38, 2, p. 1 66- 1 74
Lange, G. 1 983, Die menschlichen Skelettrese au dem Oppidum von Manching in Die Ausgrabungen in Manching, 7,
Wiesbaden, p. 1 09- 1 1 2
Macrea,M., Rusu,M. 1 960, Die Dakische Friedhof von Porolissum und das Problem der dakischen Bestattungsbruche in der
Spatlatenezeit, Dacia, N.S., 4, p.20 1 -229
Makiewicz,T. 1 987, On the Question of Human Sacrifices in the Preroman and Roman Period, Folia Praehistorica
Posneniensia, 3, Poznan, p. 1 8 1 - 1 87
Manţevici, A.P. 1 987, Kurgan So/aha, Leningrad
Marazov, I. 1 980, Nakolennikăt ot Vama, Sofia
Mikoff, V. 1 954, Le tombeau antique de Kazanlăk, Sofia
Morin, E. 1 982, Les premieres morts inhumes, DHA, 66, p.6-7
Morintz, S. 1 987, Noi date şi probleme privind perioada hallstattiană timpurie şi mijlocie în zona istm-pontică (Cercetările
de la Babadag), Thraco-Dacica, 8, 1 -2, p.39-7 1
Moscalu, E. 1 977, Sur Ies rites funeraires des Geto-Daces de la Plaine du Danube, Dacia, N.S., 2 1 , Bucureşti, p.329-340 -
1 986, Mormîntul princiar getic de la Peretu (jud. Teleorman), Thraco-Dacica, 7, 1 -2, Bucureşti, p. 59-70
Moscati, S. 1 975, Lumea fenicieni/or, Bucureşti
Mozolevski, B.M. 1 979, Tovsta Moghila, Kiev
Necrasov, O„ Botezatu, D. 1 969, Studiul scheletelor din mormintele de înhumaţie din necropola de la Gabăra, Carpica, 2,
p.203-2 1 1
Nica, M „ Descoperiri din bronzul târziu şi Hallstattul timpuriu de pe teritoriul Olteniei, communication presentee au
Symposium de Tulcea, 28.09. 1 993
Nicolaescu-Plopşor,C.S. 1 948, Antiquites celtiques en O/tenie. Repertoire, Dacia, 1 1 - 1 2, p. 1 7-33
Perianu, M . 1 993, O "groapă de pro vizii " Babadag (Hallstatt) cu oseminte umane, Thraco-Dacica, 1 4, 1 -2, p. 1 63- 1 68
Petrescu-Dâmboviţa, M . 1 953, Cercetări arheologice în aşezarea din prima epocă a fierului de la Tămăoani (Raionul
Galaţi), SCIVA, 4, 3-4, p.765-777
Preda,C. 1 986, Geto-dacii din bazinul inferior al Oltului. Da va de la Sprîncenata, Bucureşti
Protase, D. 1 97 1 , Riturile funerare la daci şi daco-romani, Bucureşti
Roman,P„ Dodd-Opriţescu,A„ Dogaru,M., Şimon,M„ Descoperirile de la Ostrovul Corbului, jud. Mehedinţi, Materiale, 1 7,
I , 1 992, p. 1 0 1 - 1 07
Rustoiu,A. 1 994, Observaţii privind înmormîntările turnu/are din Dacia preromană (sec.I î.e.n. - I e.n.), Studii de istorie a
Transilvaniei, I , Cluj-Napoca, p.33-37
Sahagun, Bernardino de 1 989, Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie, Bucureşti
Simion, G. 1 976, Les Getes de la Dobroudja septtentrionale du VI-er siecle av.n.e, Thraco-Dacia, I , Bucureşti, p. 1 43- 1 63
Sîrbu, V. 1 986, Rituels et pratiques funeraires des Gete-Daces (Il-e siecle av.n.e. - I-er siec/e de n.e.), în Dacia, N.S„ 30, 1 -
2, Bucureşti, p.9 1 - 1 08 - 1 985. Ritualuri şi practici funerare la geto-daci, Istros, 4, p.89- 1 26 - 1 993 1 , Credinţe şi
practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor, Brăila-Galaţi - 1 993 2, Sacrificii rituale de animale
VALERIU SÎRBU - Sacrifices humaines et pratiques funeraires insolites dans /'areal thrace du Hal/staff finale 205
la traco-geto-daci, dacii liberi şi daco-romani (secolele XI î.de Hr. - III d.Hr.), ArhMold., 1 6, p.87- 1 20 - 1 994,
Croyances et pratiques funeraires chez Ies Geto-Daces (li-e siec/e av.J. C. - /-er siec/e apres J.C., Helis, 3, Sofia,
p. 1 47- 1 66. - 1 994, Mormintele cumulare din zona carpato-dunăreană (sec. I î.de Chr. - I d. Chr.), în Istros, 7,
1 994, p. 1 23- 1 60
Sîrbu,V., Anastasiu,F. - 1 987, Cercetările arheologice din dava de la Grădiştea (jud. Brăila) - Campania 1 986, Istros, 5 , p.
1 59- 1 73
Sîrbu, V . , Pandrea,S. 1 994, Cercetările arheologice de la Siliştea, jud. Brăila, Istros, 7 , p. 27-62
Sveşnikov,I.K. 1 957, Moghiil'niki lipickoj kul'tury v l'vovkoj oblasti Raskopki u ss. Svenigorod e Bolotnoe, K.S., 68, p.63-
74
Tasic,N. 1 97 2 , An Early Iran Age Co/Jective Tom b at Gomolava, Archaelogica Iugosla vica, 1 3 , p.27-37, pi.I-VI
Terenojkin, A . I . , Mozolewski, B.N. 1 98 8 , Melitopol 'skii Kurgan, Kiev
Theodossiev,N. 1 992, Tribalite: nyakoi problemi na istoricheskoto im razvitie. - Istoricheski pregled XLVIII, 1 -2, p.70-84
Tonceva,G., Une fois de plus sur le Hallstatt en Bulgarie de nord-est, communication presentee au Symposium de Tulcea,
28.09. 1 993
Trohani,C., Georgescu,L. , Udrescu,M.Şt. 1 972, O descoperire funerară în aşezarea geto-dacică de la Chirnogi, SCA, 9,
p. 1 23- 1 27
Ursachi, V. 1 980- 1 982, Rituri şi ritualuri de înmormîntare la populaţia dacică din cetatea de la Brad, comuna Negri, judeţul
Bacău, MemAntiq, 1 2- 1 4 Piatra-Neamţ, p. I 05- 1 5 1
Vasiliev, V . , Aldea, A l . I . , Ciugudean, H . , Civilizaţia dacică timpurie în aria intracarpatică a României, Contribuţii
arheologice. Aşezarea fortificată de la Teleac, Cluj-Napoca, 1 99 1
Vulpe,AI. 1 976, La necropole tumulaire gete de Popeşti, Thraco-Dacica, I , B ucureşti, p. 1 93 -2 1 5 - 1 967 , Necropola
ha/Jstattiană de la Ferigile. Monografie arheologică, B ucureşti
Waldhauser,I. 1 979, în voi. Les mou vements celtiques du V-e au 1-er siec/e a vant natre ere, Paris, p. 1 24- 1 56
Wilson, C.E. 1 98 1 , Burials ithin Settlements in Southern Britain During the Pre-Roman Iran Age, BIA, 1 8, p. 1 27- 1 69
Zirra,VI. 1 97 1 , Beitrage zur Kenntnis des Keltischen Latene in R umanien, Dacia, N .S., 1 5 , p. 1 7 1 -238 - 1 980, Locuiri
din a doua epocă a fierului în nord vestul României (Aşezarea contemporană cimitirului Latene de la Ciumeşti şi
habitatul indigen de fa Berea, jud. Satu Mare), StCom Satu Mare, 4, p.39-78
* L'etude represente un developpement de la communication presentee au Colloque international "Premier âge du fer a
l'embouchure du Danube et dans Ies zones circumpontiques" . Une variante en roumain de cette etude a paru dans
Istros, 7, 1 994, p.83- 1 22.
�·
'?J N
�e des
o
°'
§
squelettes �oupe Chrop.ologie
' âlie
INornrn:ede:�1esfosse S1ecles
�
:-
fi'� ii ; �·
c.. cnll> '"" n
No. Localite
L ol)texte oe ta Fo Etat du squelette z
decouverte osses
'.'.:. g- �
o V>
�
a
o
� �� a-A ăn �"O. �
6'
c: ..c
o ::.; c: o g !! g 2. E..
â
ro "' = < ro
§
� c
;.. ;..
g �
o "' "
2. �
�'"
"" "" " o. o.
3
(')
�
..,,
Etablis-
�'r
::.;
§o
<l>·
� Q. .,.
o " " " �
"'
� b- � Q � b- � Q cl' n � a
�
"' o "' o ::>
s·
< '"
�
'O "
sements "' "' "'
'i'� os e'i' os 'i'a ns '?e s l!' [o 5 �

I-� " §"
„ "' ::> "'
� �"' S? �
�
�
::< �
3
><
s·
;:t o. " ..o
�
'O " o. Ci
�
"' " "
;:i::
(l) "
s·
"
g. �
"'
?< �-
, �
"'
1;; g
"
g
o. ..,, :r
�i'
><
"' ,...
sr
..,, n (l) "' ..o <
"'
5l"
„ o o.
['
,... :::i:
"' " "'
� &'l �
�
�
..o
0 �5 � 0 ;w5 0 5 05 ,,
"' " <>·
"
g.
" ::r
o. ..o "'
"
o �
..... " ;:t "
E.
"'
nc: lE· 3 n
n �·
;:: (l)
"" "'
�
::r "' ..o ;S.
�
" ?< �
� [g
::> "
f>
:;:: "' (l) "'
"' " "'
.8· 5�· s� s.8 s
" = c: lO'
3 o 3
c: _o· ii
�
� '< "
;::; ·
V> "
�
::>
"' "'
ii ii 5 ii
g
::l
a ) D e c o u v e r t e s c e r t a 1 n e s
"'
7
;:s
:S .
l . Berea i:::..
c
lll - Il av.J.C.
;::; · Bâzdâna DJ IV - ill av.J.C.
:J"
SM 16 I 16 16 1 4
!L
Bordusan i l I av.J.C. Cil
� 2. I 1 1 I 1 I
�' I aori:s .J.C. 3

;::; · 3. I I 1 2 2 1 1
�'
g.
4. Brad BC 17 I 12 4 4 14 2 1 11 2 6 6 13 2 3
li
IO
i;;
l IV - Ill av.J.C.
5. Budesti CL 3 2 1 2 1 I 2 li 3 ill av.J.C. Ol
6.
Cătelu Nou
Căscioarele CL 4 I 2 2 3 2 1 12 III III
H - I av.J.C.
·2·
"-o
E:.
III - Il av.J.C.
7. I 1 1 I 1
8. Celei or I 3 2 1 3 4 I 2 4
� 9. Cetăteni
CL
AG 3 3 3 3
III - Il av.J.C.
II av.J.C.
�·
l l . Cândesti VN I anri:s J.C.
� 1 0. Chirnolli 1 1 I I
II - I av.J.C.
Ol
c I 1 1 I I 1
�
1 2. Turnu Severin
TR
1 1 1 1 I I 1
Il - I av.J.C. - Ill aores J.C. �
MM
I - I I aori:s J.C.
1 3. Dulceanca 1 1 1 I I 1
§ �
II - I av.J.C.
"' 1 4. Dumbrava IS 2 2 2 21 12 Q:i,
�
li
;:s 1 5. Grădistea BR I 6 I 5 5 3 3 I I I III 2 2 3 5 l 1 Ol
1 7.IM. r;11� - <:�„cin m IHR l

1 6. M. Ciuc - Jigodin HR I 1 1 1 I av.J.C. - I anres J.C.
SJ I I av.J.C. - I aores J.C. �

1 1 ? 1 II av.J.C. - 1 anres J.C.
11
1 1
l
1 8. Moillrad 4 I I 1 3 3 I
ii)'
;:s
�' 19. Ocnita

CL
VL 2 1 2 2 2 li
H - I av.J.C.
I av.J.C.
G)
a· II - I av.J.C.
20. Oltenita I I 1 li I I
�
III - II av.J.C.
2 1 . Orlea or
li
23 4 2 3 5 15 10 13 10 4 17 1 7 2 8
Ci)
c:::
II - I av.J.C.
22. Orlovka UKR ::::; .
�
3 1 2 li 2
t::J
24. Poiana IV av.J.C. - I aori:s J.C.
23. Piscu Crăsani !L 17 9 I 16 2 ? 3 ? 3 1 3 1 911 I 12 2 2
�
II - I av.J.C.
GL 7 1 5 1 19 4 14 I 3 4 5 9 5 c:::
::J
I av.J.C. - I aores J.C. �:

25. Pooesti GR 10 3 1 8 2 3 2 I I 31 I I 6 I 2 Q:i,
26. Răcătău
III av.J.C.
BC
·SQ.
3 3 3 3 2 3
�
28. Sf. Gheornhe
;:s 27. Satu-Nou cr I 1
5'
I li
29. Si"h. - Albesti li I av.J.C. - I anres J.C.

CV 4 1 4 2 1 li I 1 1 4 I av.J.C.
30.I Sin1' - Wietenh<>ro MS Il - I av.J.C. g

MS 2 1 2 1 1 I I
3 l . Snrâncenata li
2 17 8 4 2 6 7 3 1 2 I I 7 I 112
or I 1 1
l li
I
I av.J.C. - I anres J.C.
I av.J.C.
�
nITJnirea CL III av.J.(. s::?.
Ci
32. Sura Mică
li
SB
I
3 2 l 2 2 3 I 1
b ) D e c o u v e r t e s 1 n c e r t a 1 n e s
i2
I I I
l . B rasov li I av.J.C. - I aores J.C.

Bucuresti - Tei III - IV anres J.C. ?
BV 2 4 I ? 2 2
III av.J.C.
2. B 2 3 I 2 1
VN
3. Bunesti - Averesti VS 4 4
C:1
Cocon i !L II - I av.J.C.
4. Ciorani I III av.J.C. - I aores J.C. � �
II - I av.J.C.
5. 1 I li
CL 11 - I av.J.C.
6. Radovanu CL 1 1 li
7. Valea Pooii
CL
1 I
11 - I av.J.C. �
II - I av.J.C.
1
Vlădiceasca CL
8. Vărăsti I I ? I 1
9. 2 2 2 2 I li -
�
- 207
50 TOTALE DECOUVERTES = 1 96
II
Fig. 2. Graphique. Ossements humains

non-incineres dans des contextes
non-funeraires du La Tene - le contexte de la
decouverte: I habitations, li fosses, III couche,
IV non-precise, dans l 'etablissement, V fosses
6 (3 % ) 82 (42% ) 7(4% ) de defense, VI complexes de culte, VII fosses
isolees.
50 TOTALE DECOUVERTES = 1 96
30
VI
Fig. 3. Graphique. Ossements hwnains

non-incineres dans des contextes
non-funeraires du La Tene - etat du squelette:
77(39%) 4(2%) 36( 1 9%) 8(4%) 34( 1 7%) 37( 1 9%) I entier, li squelette sa1is tete, li/ parties de
IV cranes, V os
squelette, isotes,
VI non-precise.
I + 1
2
� 3
� 4
II e
o 5
� 6
6 7
• 8
o 9
• to
Fig. 4. Carte avec le repandissement des ossements humains non-incineres dans des contextes non-funeraires en fonction
des complexes archeologiques.
Legende: I - Hallstatt: 1 etablissements, 2 fosse de defense, 3 fosses isolees; li La Time: a) etablissements - 4 certaines,
-
5 incertaines; complexes de culte - 6 certaines, 7 incertaines; fosses isolees - 8 certaines, 9 incertaines; fosses de defense JO
-
certaines.
Liste de la localite sur les cartes: I Babadag, 2 Baciu, 3 Berea, 4 Bîzdîna, 5 Borduşani, 6 Brad, 7 Budeşti, 8 Căscioarele,
9 Căţelu Nou, I O Celei, 1 1 Cetăţeni, 12 Chirnogi, 13 Cândeşti, l 4 Cotul Tichileşti-Revărsarea, l5 Drobeta-Turnu Severin, 16
Dulceanca, 17 Dumbrava, 18 Gomolava, 19 Grădiştea, 20 Locusteni, 2 1 Miercurea Ciuc-Jogodin, 22 Miercurea Ciuc-Sîntim
bru, 23 Moigrad, 24 Niculiţel-Cornet, 25 Novosel'skoe (Satu Nou), 26 Ocniţa, 2 7 Olteniţa, 28 Orlea, 29 Orlovka, 30 Ostrovul
Corbului, 3 l Piscu Crăsani, 32 Poiana, 33 Popeşti, 34 Răcătău, 35 Satu Nou, 36 Sava Zonevo, 37 Sf Gheorghe, 38 Sighişoara
Albeşti, 39 Sighişara- Wietenberg, 40 Siliştea, 4 1 Sprîncenata, 42 Şura Mică, 43 Tămăoani, 44 Unirea, 45 Braşov, 46 Bucureşti
Tei, 47 Buneşti-Avereşti, 48 Ciorani, 49 Coconi, 50 Radovanu, 51 Valea Popii, 52 Vărăşti, 53 Vlădiceasca.
- 209
4 5
LEGENDE 1 � 2�
Fig. 5. Hallstatt: I a - b Baciu, 2 - 5 Nicu/iţei-Cornet ( d 'apres Z. Kalmar, G. Jugănaru, F. Topoleanu ); Legende: I pierres,
2 ceramique.
210 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice''. Tulcea, 1993
'
I
/
I
a
1
2
lJP]
[Q]
Cfil 3
.
'I
/
I
,.
/
I
/
I
/
/ /
I I
"' ,
, I
,
I
... ,
,I
„ ... J�
b
� 4
�5
� 6
,
/
/
/
I
/
Fig. 6. Hallstatt. Gomo/ava (Serbie) (d'apres N. Tasic ); Legende: I os, 2 pierres, 3, 6 ciramique; b ) 4 tombe, 5 os d 'animaux.
-
VALERIU SÎRBU Sacrifices humaines et pratiques funeraires insolites dans /'areal thrace du Hallstatt finale 21 I
O lO cm
....___.
20 30 40 cm
I I I
Q
( )
( ]
z< 4b
O 10 20 30 40 cm
I I I I I
-
Fig. 7. La Time. 1 Căscioarele, 2 3 Poiana 4 a - b Popeşti ( d 'apres V. Sîrbu, R. et A . Vulpe ) ; Legende: a ) 1 vases,
2 pierres, 3 os d 'animaux, 4 ceramique funeraire.
1
3a O I O 20 30 40 cm
•
2a
3b
Fig. 8 la Time. 1 . Sf Gheorghe-Bedehaza, 2 a - b Dulceanca, 3 a - b Orlea - „ la fosse orientale " (d 'apres K. Horedt,
S. Dolinescu-Frche, E. Comşa ) .
VALERIU SÎRBU - Sacrifices humaines et pratiques funeraires insolites dans /'areal thrace du Hal/staff finale 213
,
r
,
,
r
,
I
,
o:
-0,75 m1
I
I I
I '
\ I
\
\
\
\
\
\
\
'
'
\ 50 cm
\
O IO 20 30 40
\
'
\
\
o
'
'
'
'
'
....
'
.....
.... .... _ _
- -. _ _ _ __ -- -- --- --
Fig. 9. La Time. Orlea - fosse no 3 (d'apres E. Comşa ).
I
I
l
I
.,.... -..,- - - - - -- .......
I
, ,.,,,,, --- --
o:�
. „.
" r.o
'o '1o 40 60 cm
". ··�
" . . .... ·�
15
o
.
D
.
" • • lb
LEGENDE
1 � 5 tlrt
2 8:>
3 & 6 ��
4 -;.•
0 20 40 60 cm
I I I I
Fig. JO. La Time. 1 a - b Brad - fosse no 25, profil et Grundiss; 2 - 14 pieces de la fosse no 25; 15 Ocniţa; Legende: I
ceramique, 2 pierres de riviere, 3 fragments de „ terre ", 4 os humains (d 'apres V. Ursachi et D. Berciu ).
- 215
M LEGENDE
+
+ 4"'
„
+i
2�
[2L] 4
s
lA!]
j· -; �-]
� 3 ITJl] 6 E§)
+
- ·„·
+ -2,985
squelette
no.
-2,83 m 3
-2,968
squelette
no. 1
-3 ,006
-3,0 1
� \. -3, 1 3
-3, 1 7 �
O 1 2 3 4 5m D
Fig. 1 1 . La Ttme. Gomo/ava (Serbie) (d'apres B. Jovanovic, M. Jovanovic); Legende: 1 pierres, 2 ceramique, 3 os brutes, 5
terre bratee, 6 petites pierres.
Fig. 12. La Time. 1 Căscioarele, 2 Sighişoara- Wietemberg.
- 217
Fig. 13. La Time. I Poiana, 2 Sighişoara- Wietemberg.
Fig. 14. Hallstatt - culture Babadag. Inhumation dans Les etablissements. I Niculiţel-Cornet, 2 Garvăn-Mlăjitul Florilor ( crâne
dans une habitation ) (d'apres G. Jugănaru ).
- 219
Fig. 15. Hallstatt. Gomolava (d'apres N. Tasic).
squelette B
��°' �.iw A
§'r1�
!J�}J '
@ tf5 ?'1(/ squelette A
-
�
Fig. 16. La Time. Normie-Marne (France). lnhumation dans un silo (d 'apres J.-F. Breuiller).
- 22 1
SO cm
2 b
4
3
o SO cm 6
A
o
Fig. 1 7. 1 Crâne avec trepanation de Jerichon-lsrael (epoque du bronze ), 2 - 3 Rondeles de crânes (Grande Bretagne), 4 - 7 Squelettes
de / 'epoque de fer - Burry Hill, Fenaate Cambs, Maiden Castle, Winnal Dawn - Grande Bretagne ( d 'apres C.E. Wilson ).
THRACO-GETO-DACICAL CITIES AND CITY-PLANNING ELEMENTS
AT THE NORTHERN THRACIANS
Vasile Haheu
The problems connected with the city-planning the future barbarian limes.
process at the northern Thracians were previously Firstly, they become an accelerator of the
taken into d i scussion w ithin the contemporary economic l i fe in this region (the need of the
archaeological and l inguistic l iterature, and treated i n agricultural products as market object enhances).
different ways 1 • The greatest part o f the researchers Secondly, they represented a pattern of the daily way
emphasize that not even nowadays these questions are of life (comfort, luxury, etc.). The mast important
far of finding their answers. This happens due to two thing is that the barbarian urban components,
reasons. The first one consists of the unsatisfactory especially i n during the i nitial stages of their
levei of knowledge of the sources. Secondly, we have apparition, repeat to a certain extent the Greek model
the methodological approach of the problems. We of city-planning.
should emphasize that in the investigated area the levei We alsa do not intend to discuss the aspects
of research of the monuments, the spatia) elements as regarding these cities as independent organizations,
well as the chronological ones are different. The a alsa presented i n the l iterature.
nalysis of the archaeological objectives certifies that, Our aim is to present the basic stages of the
although we have information beyond any doubt, they development of the north-Thracian cities and their
are i nsufficient and quite i l l-assorted. On the other transformation into new settlements, on a higher levei
hand, in the following lines we do not attempt to from the point of view of the quality: proto-cities -
investigate the proper process of city-planning, despite cities.
its defi nitely elements, but the evolution of the Hence, we consider necessary to specify the
fortified settlements (cities) accordingly to the urban criteria settled for the appearance of the quasi-urban
elements. formations, as well as for the proper process of the
The problem of the v icinity of the Greek colony city-planning.
cities in the north-western area of the Black Sea proves Accordingly to the features unanimously accepted
as being of special interest. In this paper we will not for the city-planning, we have severa) patterns of
stop with special regard on these cities, since we reconstruction which, as general aspect, are similar to
already have such information in the literature 2 . each other3 : I . the size of the settlement and the
Though, we should emphasize once again their role i n number of the population; 2. the internai organizing on
quarters; 3. centers of the handicraft production and of
I n order t o enumerate some o f the moste importante studies
trade; 4. laic and cult monumental architecture.
on this theme, see: G . M ihailov, Le proces.ms d'urbanisation
These ones are the basic criteria which have
Congres I nternational d' Etudes d u Sud-Est Europeen,
dans l'e�pace balcanique jusqu'a la fin de l 'antiquile - III
archaeol ogical support and rather belong to the
Bucarest, 4 - 10 septembre 1 974; A. Foi, La 1·ie urbain dans Ies quantitative typology. Behind them we have auxiliary
pays thraces, macedoniens et il/yriens avani la conquere criteria which mirror the complete changes in the
romaine. Actes du I-er Congres international des etudes
society - the qual itative typology : I . the work division
balkanique et Sud-Est Europeen, Sofia, 1 966, voi. I I . ; G .
Trohani, Problema centrelor "urbane " geto-dace din Câmpia (handicraft-agri c u lture ) and the appearance of the
Dunârii, Comunicare la Săptămânile Filipopolitane, Plovdiv,
septembrie 1 990: G. Moraru, Precizâri etnologice în 3 Childe H.G„ The Urban Revolllfion, Town Planning Review,
abordarea structurilor urbane la geto-daci, Symposia 1 950, v . 2 1 ; Adams R.M.C, Nissen I., The Uruk Country
Thracologica, Nr. 7, Tulcea, 1 989. .1·ide, Chicago-London, 1 972; V. M . Masson, Economica i
2 Anticinîe gosudarstal'(I Severnogo Pricernomoria, soţialinîi slroi drevnih obşcestv, Leningrad, 1 976; T. O.
Arheologhia SSSR, Moskva, 1 984; O. Berciu, D.M. Pippidi, Zlatkovskaia, Vozniknovenie gosudarstva u frakiiţev, Moskva,
Din istoria Dobrogei, voi. I . Bucureşti, 1 965, p. 1 39 - 323. 1 97 1 .
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . .... .. . .... . ........ . .. .. ..... ... . .......... p. 223 - 225
. . . . . .
trade; 2. the social differentiation and the appearance their function. From now on, the urban development in
of the social top elements (both laic and of cult). the north-Thracian areal get new features, and we can
Such a typology within a concrete c ultural speak about the second stage.
community has perspectives in the methodical plan The life in these cities westwards from Sireth
and is proper from the methodical point of v iew river only resumes during the period between the end
because it al lows the tendency to a concrete of the I lnd century and the Ist century BC. In the same
historicism4 . time appear some new cities. All of them are known i n
The succinct analysis of the cities w ithin the the l iterature a s davae.
north-Thracian limes allows to remark their Developed on a common ethno-cultural
correspondence to some of the urban patterns. Their background, these arrive to a high economic, social
process of transformation into proto-cities (cities), by and politica) levei. Some of them have an outstanding
our opi nion, can be separated into three basic stages: structure of organization, which leads to the remark of
The first one refers to the Vlth - I llrd centuries certain tendencies to the city-planning. This moment
BC. This is the period of the appearance within the was already presented in the whole north-Thracian
whole Thracian-Gettic areal of an important number of areal westwards from S ireth river. These are the places
earthen cities (about 200). The basic defensive where we are faced with fortified centers (many of
elements of these ones consist of earthen walls them being residences of the leaders of communities or
(sometimes fil led with emplecton of rough or tribal unions). We also find here elements which we
superficially shaped stones) and adjacent ditch. Among considered in the l ines above as being definitely for the
these cities we consider as outstanding those of big tendency to the city-planning. We firstly refer to the
size (Rudi, B utuceni, Stânceşti, B uneşti, Albeşti, etc.). internai organization of the settlements, where we
The archaeological complexes discovered i n these remark the idea of an axis, that is the order in the
cases bring to light a range of objective (a certain architectonic ensemble 8 . What's more, this is the areal
systematization of the i nternai organ ization, where the economi cal life (handicrafts and trade ), the
specialized handicraft workshops, important social and the political one are focused . The
administrative and cult buildings, treasures, etc.), archaeological researches also certified in many of
which imply that, during the development of these these settlements the remains of i mportant cult
centers, we are faced w ith certain quasi-urban buildings (the sanctuaries from Popeşti and Brad). The
tendencies. Unfortunately, only a small part of these internai organization of these formations, the
sites were exhaustively i nvestigated. This is why we do investigated complexes, as well as the daily way of
not afford to assert this point of view. Although, the life of the i nhabitants certify certain tendencies to the
excavations from Rudi 5 , B utuceni 6 , B uneşti ? , etc. comfort, which is an important element in the city
allow to discover elements of incipient city-planning planning. It is another point of view the fact that, due
event in this stage. The evolution of these centers was to the insufficient data regarding these elements
interrupted about the end of the Illrd century BC and, (certifies beyond any doubt of the stone buildings,
by our opinion, is connected, in general l ines, to the street net, sewerage, etc.), we are not able to compare
penetration of the Bastarnae into this area. In the same them with the typical urban ones.
time, the cities from the east-Carpathian space ceased It seems that we are faced with the city-planning
not concerning the shape, but as regards the function of
4 V. M. Masson, op. cit., 1 42 - 1 44. the objectives9 . One of the main causes of the slow
5 M .A. Romanovskaiea, F.V. Şelov-Kovedeaev, A. I. Şceglov, process of city-planning (which, as we are going to
Gorodişce Rudi-Miitonii Ptolomea, Vestnik Drevnei Istorii
Nr. 4, Moskva, 1 98 1 , p. 1 2 1 - 1 24.
6 I.T. Niculiţă, Severnîe frachiiţî v Yl-1 vv. do n.ii., Chişinev 8 Dinu Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor,
1 987, p. 88 - 1 03 . B ucureşti, 1 984, p. 1 82.
7 V.V. Bazarciuc, Cetatea geto-dacicii de la Buneşti, jud. 9 Constantin Preda, Geto-dacii din bazinul Oltului Inferior.
Vaslui, SCIV A, tomul 34, Nr. 3, Buc. 1 983, p. 249 - 273. Dava de la Sprâncenata, Bucureşti, 1 986, p. 1 26.
VASILE HAHEU - Thraco-Geto-Dacical Cities and City-Planning elements at the Northern Thracians 225
present, was not accompl ished) firstly consists in the using blocks of shaped stane, and having auxiliary
traditionalism of the north-Thracians, as well as in the buildings (towers, bulwarks, etc.). Inside the cities we
fact that the idea of the city-planning was adopted by can remark the separation of the q uarters :
this population not directly from the Greek-Roman, administrative, civilian, and household ones. In all
but from the southern Thracians 1 0 • situations impressive cult buildings (sanctuaries) were
In this area and during this period the process of found. A series of objectives were alsa investigated
the urban transformation is interrupted by the externai (drains 1 J , water pipes 1 4 , stone-paved roads 1 5 ),
factors (Sarmathian ones ? and, certainly, by the certifying the tendency to the comfort.
Roman conquest). In the actual stage of the knowledge 1t 1s quite
The third stage of the c ity-plann ing of the difficult to establ ish the levei and the stabi lity of the
northern Thracians is partially synchronous to the late transformation of these Dacian centers into proto-cities
second stage. The urban transformation during this - cities, due to the interruption of this process during
stage is directly connected to the zone of Orăştie. This the conquest of Dacia by the Romans. The beginning of
is the very place where, starting with the Ilnd - Ist the Ilnd century AD is the moment of ceasing of all
centuries BC, it is certified a development in ample building activities. The majority of the cities
connection with the well-known Dacian cities (Piatra were destroyed, being replaced with Roman garrisons.
Roşie, B l idaru, Costeşti, Grădiştea Muncelului). Here In the same time, vil/a-cities appear (Drobeta 1 6 ), which
important building processes took place in the are now built accordingly to the Roman pattern.
Burebista's and Decebal's formations. The outstanding The process of city-planning at the northern
cities mentioned above make up the basic l inks to the Thracians, especially the tendency to the urban shape
process of unification of the Dacian society. during all stages was i nterrupted and was not
We should stress that these archaeological accomplished. The internai factors of development
complexes certify a strictly superior levei of were permanently interrupted by the externai ones,
development, in comparison with the previous stages. which were extremely strong (the Baestarnae invasion,
The common aspects of these monuments consists the Roman conquest). The resuit consists in their
in the discovery of fortified stane walls, where we can complete erasure or, in the best situation, in the whole
remark from now on geometrica) shape (Blidaru 1 1 , reorientation of the shapes and ways of the urban
Piatra Roşie 1 2 ). Mast of the walls are built accordingly development.
to the opus quadratum and opus incertum styles,
I J I . Glodari u. V. Moga. Ceta/ea dacicii de la Ciipâlna.

Bucureşti. 1 989, p. 5 1 - 52.
1 4 I. Glodariu. E. Jaroslavschi, A . Rusu. Cetâfi şi aşe::.iiri dacice
I O Dinu Antonescu, op. cit. p. 1 82.
. în 1111111/ii Oriiştiei. Bucureşti, 1 988, p. I O I - I 05.
1 1 lhidem. p. 1 1 7. fig. 63. 1 5 C. Daicoviciu. op. cit. . p. 64.
1 2 C . Daicoviciu, Cefl/tea dacicii de la Piatra Roşie, Bucureşti, 16 Al. Bărăcil[t. Une 1·il/e daco-romain: Druheta, L'Archeologie
1 954. pi. I I . en Roumanie. Bucureşti. 1 938.
CETĂŢILE TRACO-GETO-DACICE ŞI ELEMENTE DE URBANIZARE
LA TRACII DE NORD
Vasile Haheu
Problemele legate de procesul de urbanizare la produse agricole ca marfă), cât şi prezintă un model de
traci i de nord au mai fost abordate în literatura preluare a modului de viaţă cotidian (confort, lux ş.a.).
contemporană arheologică şi lingvistică, fiind tratate în Cel mai important este că componentele urbane
mod diferit 1 • Majoritatea cercetătorilor subliniază că şi barbare, mai ales la etapele iniţiale de apariţie, mai
în prezent aceste probleme sunt departe de a-şi fi găsit mult sau mai puţin repetă unele elemente ale modelului
rezolvarea. Aceasta are loc din două motive. Primul îl grecesc de organizare urbanistică.
constituie nivelul în general nesatisfăcător de studiere a De asemenea, nu ne vom opri aici pe larg şi la
izvoarelor. Pe de altă parte, este diferită însăşi problemele legate de cetăţi ca un organism
abordarea metodologică a problemei. Este necesar de desinestătător, de asemenea reflectate în literatură.
subliniat că pentru zona precăutată nivelul de cercetare Intenţia studiului de faţă este determinarea
a monumentelor, atât după parametrii spaţiali cât şi etapelor de bază a evoluţiei cetăţilor nord-tracice şi
cronologici, este diferit. Analiza diferitelor obiective gradul de transformare a lor în formaţiuni calitativ noi :
arheologice dovedeşte că, deşi dispunem de informaţii protooraşe-oraşe.
certe în această privinţă, ele sunt oarecum disparate şi Reieşind din sarcinile studiului credem absolut
insuficiente. Pe de altă parte, în cele ce urmează noi nu necesar a specifica criteri i le stabil ite referitor la
ne propunem a urmări procesul de urbanizare propriu apariţia formaţiunilor cvasiurbanistice, cât şi la
zis, cu tot spectrul de elemente definitori i, ci evoluţia procesul urbanismului propriu-zis.
aşezărilor întărite -cetăţilor - prin prisma urbanismului. Conform trăsăturilor unanim acceptate în vederea
Un loc în rezol varea problemei revine veci nătăţii urbanismului există câteva modele de reconstrucţie,
apropiate a oraşelor-coloni i greceşti din nord-vestul care în l i n i i man se aseamana între ele 3 :
Mării Negre. Î n cazul de faţă nu ne vom opri în mod I ) dimensiunile aşezărilor şi numărul populaţiei; 2)
special asupra lor, ele fiind reflectate deja în literatură2 . organizarea internă pe cartiere; 3) centre ale producţiei
Totuşi nu putem să nu subliniem încă odată rolul lor în meşteşugăreşti şi ale comerţul u i ; 4) arhitectura
dezvoltarea de mai departe a limes-ului barbar. monumentală laică şi de cult.
Î n primul rând, ele devin un catalizator a vieţii Acestea sunt criteri ile de bază, care pot fi
economice în regiune (creşte mult necesitatea de semnalate arheologic şi ţin mai mult de tipologia
cantitativă. Î n spatele lor însă stau criterii de alt ordin
(au x i liari) , care reflectă schimbările radicale din
Pentru a enumera doar câteva studii mai importante, vezi: G.
societate-tipologia cal itativă: I ) diviziunea muncii
M i hailov, Le proces.ms d'urbanisation dans / 'espace
(meşteşuguri-agricultură) şi apariţia comerţulu i ; 2)
lnternational d' E tudes du Sud-Est Europeen, Bucarest, 4 - I O
balcanique jusqu'a la .fin de l 'antiquite - I I I Congres
arhitectura monumentală laică şi de cult.
septcmbrc 1 974; A . Foi, La 1•ie urbain dans Ies pays thraces, O asemenea tipologie în cadrul unei comunităţi
macedoniens et illyriens m·ant la cmu111ete romaine, Actcs du culturale concrete are perspective în plan metodic şi
1-cr Congres international des etudes balkanique et Sud-Est
este îndreptăţită metodologic, deoarece permite
Europeen, Sofia, 1 966. voi. l i . ; G . Trohani , Problema
centrelor "urbane " !(eto-dace din Câmpia Dunârii,
Comunicare la Săptămânile Fil ipopolitane, Plovd i v ,
septembrie 1 990; G . Moraru, Preci:âri etnolo!(ice în 3 Childe H.G., The Urban Rei•olwion, Town Planning Review,
abordarea structurilor urbane la !(eto-daci, Sy mposia 1 950, v. 2 1 ; Adams R.M.C, Nisscn I., The Uruk Country
Thracologica, Nr. 7, Tulcea, 1 989. side, Chicago-London, 1 972; V. M . Masson, Economica i
2 Anticinîe !(o.1·11darstm·a Se1·en10!(0 Pricernomoria, sofialinîi stroi drel'l1ih obşce.1·11-. Leningrad, 1 976; T. D.
Arhcologhia SSSR, Moskva, 1 984; D. Berciu, D.M. Pippidi, Zlatkovskaia, Vozniknovenie !(o.rndarstva 11 .fi"akiifev, Moskva,
Din istoria Dobro!(ei. voi. I. Bucureşti, 1 965, p. 1 39 - 323. 1 97 1 .
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunării şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 227 - 229
realizarea tendinţei spre un istorism concret4 . aceste formaţiuni ating un nivel înalt de dezvoltare
Analiza succintă a cetăţilor din limes-ul Nord economico-socială şi politică. Unele dintre ele, având o
tracic permite a întrevedea corespunderea unora dintre structură organ izatorică deosebită, ne confirmă să
ele schemelor urbanismului. Procesul de transformare evidenţiem din nou anumite tendinţe spre urbanizare.
a lor în protooraşe (oraşe), după părerea noastră, poate Acest moment este semnalat deja în întreg spaţiul
fi divizat în trei etape de bază. nord-tracic de la vest de r. Siret. Anume în aceste
Prima etapă cuprinde perioada sec. VI - III î.Chr. centre puternic întărite (multe dintre ele fi ind şi
Este perioada când în întreg arealul traco-getic apare reşedinţe ale conducătorilor unor comunităţi sau a unor
un număr impunător de cetăţi de pământ (în jur de uniuni de triburi) găsim elemente pe care mai sus te
200). Elementele defensive de bază a acestora constau am desemnat ca definitorii în tendinţa spre urbanizare.
din val de pământ (uneori cu emplecton din piatră Avem în vedere în primul rând organizarea internă a
neprelucrată ori sumar fasonată) şi şanţ adiacent. localităţilor, apare ideea de axă, adică de ordine în
Printre ele se evidenţiază cetăţile de dimensiuni mari ansamblul arhitectonic 8 .
(Rudi, B utuceni , Stânceşti, B uneşti , A lbeşti ş.a.) Pe de altă parte, aici se concentrează viaţa eco
Complexele arheologice descoperite aici evidenţiază nomică (meşteşugurile şi comerţul), socială şi politică
un şir de obiective (o anumită sistematizare în orga din zonă. De asemenea, cercetările arheologice au
nizarea internă, ateliere meşteşugăreşti specializate, atestat în multe dintre ele rămăşiţele unor importante
importante edificii administrative şi de cult, tezaure construcţii de cult (sanctuarele de la Popeşti, Brad).
ş.a.) care indică la faptul că în evoluţia acestor centre Organizarea internă a acestor formaţiuni, complexele
avem de a face cu anumite tendinţe cvasiurbanistice. cercetate, modul de viaţă cotidian al locuitorilor, indi
Din păcate, prea puţine dintre ele au fost cercetate că anumite tendinţe spre confort, element important în
integral pentru a ne permite a susţine ceva mai desemnarea urbanismului. Totuşi, din cauza nivelului
categoric. Cu toate acestea săpăturile de la Rudi 5 , absolut insuficient de studiu al acestor elemente
Butuceni 6 , Buneşti 7 ş.a. ne permit să descoperim (atestări certe şi în masă a construcţii lor din piatră,
elemente de urbanism incipient încă la această etapă. sistemelor de străzi, canalizaţii ş.a.), nu le putem
Dar evoluţia acestor centre a fost întreruptă către compara cu cele tipice urbane.
sfârşitul sec. III î.Chr. şi după părerea noastră în linii Se pare că este vorba despre urbanizarea nu ca
mari este legată de pătrunderea în zonă a bastarnilor. formă, ci reieşind mai mult din funcţionalitatea
Odată cu aceasta, cetăţile din spaţiul est-Carpatic obiectivelor9 . Una dintre principalele cauze a ritualu
încetează a funcţiona. Din acest moment evoluţia lui lent de urbanizare (care, după cum se va vedea, nu
urbanistică în spaţiul nord-tracic capătă complet alte va fi dus până la capăt) este în primul rând
trăsături şi putem vorbi despre începutul etapei a doua. tradiţionalismul nord-tracilor, cât şi faptul că ideea
Viaţa în aceste cetăţi, dar numai la vest de r. Siret urbanismului este preluată de către ei nu direct de la
reîncepe doar spre sfârşitul sec. II - I î.Chr. Î n acelaşi greco-romani, ci de la tracii de Sud 1 0 .
timp apar o serie de cetăţi noi. Toate ele sunt Ş i aici şi acum, însă, procesul transformărilor
cunoscute în literatura de specialitate sub calificativul urbanistice este întrerupt de factorii externi (sarmaţi ?
de davae. şi sigur cucerirea romană).
Dezvoltându-se pe un fundal etnocultural unic, A treia etapă a urbanizării de la tracii de nord este
si ncronă cu perioada târzie a etapei a doua.
Transformările urbanistice la această etapă sunt legate
4 V. M. Masson, op. cir . 1 42 - 1 44.
.
5 M.A. Romanovskaiea, F.V. Selov-Kovedeaev, A. I. Sceglov, nemijlocit de zona Orăştiei. Aici, începând cu sec. II -
Gorodişce R11di-Miiro11ii Prolomea. Vestnik Drevnei Istorii
Nr. 4, Moskva, 1 98 1 , p. 1 2 1 - 1 24. 8 Dinu Antonescu , lnrroducere în arhirecrura dacilor,
6 l .T. Niculiţă, Seiwnîe frachiifî 1• Yl-1 1·1•. do iul., Chişinev Bucureşti, 1 984, p. 1 82.
1 987, p. 88 - 1 03 . 9 Constantin Preda, Gero-dacii din ha::.i1111I Oltului Inferior.
7 V . V . Bazarciuc, Ceratea geto-dacicii de la Buneşri, jud. Dai'(/ de la Sprâncenara, Bucureşti, 1 986, p. 1 26.
Vaslui, SCIV A, tomul 34, Nr. 3, Buc. 1 983, p. 249 - 273. I O Dinu Antonescu, op. cir . p. 1 82.
.
VASILE HAHEU - Cetăţile traco-geto-dacice şi elementele de urbanizare la tracii de nord 229
I î.Chr„ este atestată o dezvoltare deosebită legată de de drenare 1 3 , conducte de apă 1 4 drumuri pavate din
cunoscutele cetăţi dacice (Piatra Roşie, B lidaru, piatră I 5 , care indică la anumite tendinţe spre confort.
Costeşti, Grădiştea Muncelului). Aici au loc impor Î n prezent, este greu de determinat cât de stabil şi
tante procese constructive legate de cunoscutele for înalt a fost nivelul de transformare a acestor centre
maţiuni ale lui Burebista şi Decebal, i mpunătoarele dacice în protooraşe-oraşe, procesul fii nd întrerupt prin
cetăţi eunumerate mai sus constituind verigile de bază cucerirea Daciei de către romani. Î nceputul sec. II
ale procesului de unificare a societăţi i dacice. d.Chr. constituie momentul de la care orice activitate
De la bun început menţionăm că aceste complexe constructivă de amploare cu elemente de urbanism
arheologice indică un grad de dezvoltare net superior în încetează. Majoritatea cetăţilor au fost distruse, în locul
unora apărând garnizoane romane. Î n acelaşi timp, apar
şi oraşe - v i i le (Drobeta 1 6) , dar care de acum se
comparaţie cu etapele precedente.
Comun pentru aceste monumente este descoperi
are de acum forme geometrice conştiente (Blidaru 1 1 ,

rea unor puternice ziduri din piatră, a căror organizare construiau după modelul roman.
Piatra Roşie 1 2 ). Majoritatea zidurilor sunt edificate în

Procesul de urbanizare la tracii de nord, mai drept
spus tendinţa de urbanizare la toate etapele, a fost
stilurile opus quadratum şi opus incertum din blocuri întrerupt şi neterminat. Î n permanenţă factorii i nterni
de piatră fasonată, dispunând de construcţii auxiliare de evoluţie erau stopaţi de factori externi deosebit de
(turnuri, bastioane ş.a.). Î n incinta cetăţilor este puternici (invazia bastarnilor sau cucerirea romană). Ca
urmărită împărţirea pe cartiere: administrative, civile şi rezultat, se ajunge sau la dispariţia lor completă, sau, în
gospodăreşti. Î n toate cazurile au fost descoperite cel mai bun caz, la reorientarea deplină a formelor şi
impunătoare construcţ i i de cult - sanctuare. De căilor de dezvoltare urbană.
asemenea, au fost cercetate o serie de obiective - canale
1 3 I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacicâ de la Câpâlna,

Bucureşti, 1 989, p. 5 1
1 4 I . Glodariu , E. Jaroslavschi. A. Rusu. Cetâ/i şi aşezâri dacice
- 52.
în 1111111/ii Orâştiei, Bucureşti, 1 988, p. 1 0 1 - 1 05 .

1 1 Ibidem. p. 1 1 7. fig. 63. 1 5 C. Daicoviciu, op. cit„ p. 64.
1 2 C. Daicoviciu, Cetatea dacicâ de la Piatra Roşie, Bucureşti, 1 6 Al. Sărăcilă, Une viile daco-romain: Druheta, L'Archeologie
1 954. pi. II. en Roumanie, Bucureşti, 1 938.
LE SITE DE CELIC-DERE.
INTERPRETATIONS ETHNO-CULTURELLES ET IMPLICATIONS
DANS LA CHRONOLOGIE DU HALLSTATT FINAL
Gavrilă Simion
De par sa position geographigue et la variete de vertical ite des versants respectifs. Notons gue ses trois
ses richesses naturelles, le territoire istro-pontigue a cotes entoures de ravins, la plate-forme en guestion
toujours represente une sorte de plague tournante des offre un aspect polygonal aux angles arrondis, gui
contacts avec le monde exterieur. Fait generalement completee par guelgues elements de defense artificiels
connu , Ies rapports de ses autochtones avec Ies pouvait devenir inexpugnable (fig. 2/8-a).
etrangers ont subi Ies aleas de l'histoire, revetant tantot Les vestiges mis au jour par Ies fou i l les
un caractere benefigue sous un regime de liberte fonde temoignent avec eloguence de l'appareil de construc
sur des relations economigues ou des all iances de tout tion des logis et de tous Ies autres amenagements
genre, tantot Ies effets plus ou moins radicaux des v isant l'organisation de la vie d'une communaute
divers impacts auxguels ii fut soumis. Natre propos ici humaine: fours, fosses a provision, etc. Ils montrent
est de jeler un jour sur l'histoire du 8as-Danube au l'existence de deux etapes d'habitat bien distinctes,
cours des V ie et y e siecles a.Chr. , etudiee a travers Ies individualisees, comme nous le verrons ci-apres, non
vestiges archeologigues mis au jour dans la Vallee du seulement par la forme et la technigue de l'appareil de
Cel ic (Celic-Dere). construction, mais aussi par tous Ies materiaux
Au point de vue geographigue, le site respectif se susceptibles de fournir l'image d'une culture materielle
situait a l'epogue dans le voisinage immediat du caracteristigue de la periode historigue consideree.
carrefour des principales routes venues de l'exterieur. La premiere etape d'habitat est illustree par des
En effet, la Vallee du Celic ou de son nom courant logis amenages a demi dans la terre (fig. 3 et 4). De
Celic-Dere figurait une voie d'acces facile liant entre forme circulaire, leur diametre variait autour de 6 m., le
elles Ies diverses localites de la partie centrale du sol a l'interieur etant creuse jusgu'a la couche de
territoire de cette province et Ies rattachant aux grandes terre jaune, transformee en plancher. Par rapport au sol
arteres navales et terrestres gui longeaient le Danube antigue, ces demeures avaient dane leur plancher a 70
(fig. 1 ). cm. de profondeur. La fosse destinee a l'amenagement
Actuellement, le site archeologigue en guestion se d'un de ces logis etait creusee de fa<;on a ecarter
trouve a 3 km. sud de la contluence du petit ruisseau d'abord la couche vegetale epaisse d'environ 30 cm.,
Celic avec le cours de la Tel iţa. L'endroit est gene ainsi gue la couche suivante de terre grise, celle-ci
ralement connu de nos jours grâce au monastere gui se mesurant entre 40 et 50 cm. Dans Ies parois en
dresse la et gui a pris le nom attribue sous la domi bousillage epais de 40 - 50 cm. etaient fixees Ies
nation ottomane a cette vallee, celui de Celic-Dere. grosses pieces de bois pour Ies murs. Toujours en
Le site hallstattien etait amenage sur une plate bousillage etait egalement consolide le plancher autour
forme d'environ 4 ha. , entouree de trois cotes par des du pal dresse au centre de la piece pour en soutenir la
ravins nettement margues, alors gue son guatrieme toiture. A en juger d'apres Ies fragments de murs saisis
cote se prolonge sans demarguage aucun par le versant par Ies fouil les dans Ies decombres, ils etaient faits de
de la colline (fig. 2/8-a). Les sondages archeologigues clayonnage renforce de pieux et doubles de bousillage.
n'ont saisi jusgu'a present la moindre trace de On ne saurait pourtant pas evaluer la hauteur de ces
fortification de main d'homme (vallums, fosses, murs, le moindre indice manguant. D'apres l'epaisseur
palissades). II semble gue la defense de l'habitat ait ete de la couche de decombres et de cendres notamment,
laissee a sa situations naturelle, sans exclure toutefois on serait en droit d'induire l'existence d'un tres epais
la possibilite de guelgues travaux destines a accuser la toit de jonc ou de chaume. L'abondace des vestiges
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunârii şi în ::.onele cirrnmpontice, Tulcea, I 993 „ „ „ „ „ „ „ „ „ „„„„„„„„„„„„„„„„. p. 23 I - 235
archeologigues et l'incendie dont en releve Ies traces le profil bitronconigue propre aux pots precedents se
sur Ies l ieux montrent gue la fin de cet habitat a dG rangent dans cette meme categorie ceramigue (fig.
adoir eu lieu brusguement et de fa9on brutale. 5/b). Leur col legerement elance, avec la levre joliment
Pour ce gui est de la deuxieme etape d'habitat, ii evasee leur confere un aspect de trompette. La pâte
est atteste par Ies maisons en surface du sol degagees dont i l s son confectionnee est bien travai l lee et
par Ies fouilles dans le second horizon du site. Elles parfaitement cuite, ce gui rendait possible des parois
etaient bâties de bousillage ou torchis. On ne saurait minces, mais d'evidente durabilite. A vec le meme eclat
preciser la forme des blocs de bousillage. Leur teinte metalligue a l'exterieur, leur teinte varie du noir au
gui montre une oxydation d'intensite uniforme suggere cendre.
une c u i sson ayant precede leur util i sation dans Mentionnons aussi des grands vases-pots avec Ies
l'appareil de construction et non comme resultat de parois droites de la forme d'un sac (fig. 5/c). Ils sont
guelgue incendie. De meme, Ies recherches effectuees fabrigues dans une pâte grossiere, petrie avec du
jusgu'a present ne peuvent preciser le plan de ces gravier et des tessons concasses. Si leurs parois
maisons, plus ou moins spacieuses, ni la presence epaisses sont lissees superficiel lement, en revanche
d'une ou de plusieurs chambres. elles sont bien lustrees avec des galets et parfaitement
Mentionnons aussi gue Ies fuilles sur le site ont cuites, avec une teinte uniforme d'un brun-roussâtre.
degage plusieurs autres ensembles archeologigues - La meme technigue de fabrication se retrouve
fosses menageres, âtres de fours (fig. 3). II convient de dans le cas des fragments d'ecuelles. Plutot limitees en
noter certains details Ies concernant, a savoir gue Ies nombre semble avou ete Ies ecuelles avec
fosses etaient munies d'un couvercle en terre cuite et l'embouchure arguee vers l'interieur et la levre decoree
gue Ies âtres des fours reposaient sur un lit de gravier ou non, de larges cannelures obl igues (fig. 6/d). Plus
ou de tessons ceramigues. nombreux sont Ies bols largement ouverts, dont la levre
Si la precedente description du site prend une large est evasee de fa9on tres accusee (fig. 6/c).
legere teinte de rapport, elle ne vise en realite gu'a Dans ce meme groupe d'ancienne tradition
fournir le cadre du materiei archeologigue gue nous s'inscrivent aussi Ies tasses (cassolettes). Elles sont
presenterons ci-apres suivant un ordre chronologigue. modelees dans une pâte fine, bien cui te, joliment lissee
II s'agira surtout de vestiges ceramigues et de guelgues et lustree jusgu'a l'obtention d'un eclat metalligue -
objets, peu nombreux, retletant Ies activites et la vie autant de traits gui Ies caracterisent. Pour certaines
spirituelle des gens gui Ies ont utilises. d'entre ces pieces la surface de cassure est noire alors
L'etude des vestiges ceramigues recuperes sur Ies gue leur teinte exterieure est beige (brunâtre). D'autre
planchers ou dans l'horizon du premier habitat dispose pieces de cette categorie sont faites d'une pâte plus
d'une guantite suffisante de fragments d'une grande sableuse, offrant une variete de tons du noir au gris
variete de forme. Ceci laisse a supposer gue (fig. 6/b). Generalement, elles sont munies d'une anse
l'aneantissement de !'habitat a eu lieu brusguement, surhaussee, de taille basse, la panse arrondie et ornee
comme nous l'avons deja dit, en prenant par surprise d'une fine cannelure legerement plus accusee sur
Ies gens du cru sans leur laisser le temps de sauver l'epaule. II y a enfin des pieces decorees de traits
guoigue ce soit. Notons tout d'abord Ies fragments de coteles par paires dans la zone de leur diametre
grands recipients de type pot, aux parois epaisses, maximum (fig. 6/a).
fabrigues dans une pâte dense melangee a du sabie, Or, toutes ces formes ceramigues d'evidente
bien cuite. De teinte noire uniforme, ces pieces ancienne tradition ont ete attestees au cours des etapes
comportent des surfaces lisses, lustree avec des galets historigues precedente et surtout pendant la troisieme
jusgu'a Jeur conferer un eclat metalligue I (fig. 5/a). phase de la culture Babadag. Mais Ies pieces de cette
Des vases d'une taille moins importante mais gardant categorie ont ete mises au jours melangees a des
fragments ceram igues caracterises par une autre
Scb. Morintz, Dacia, 8, 1 964, p. I O I
technologie. On distingue dans l'amas de vestiges de
1 1 8 ; idem, Peuce, 2,
1 97 1 , p. 1 9, 25; idem, Thraco-Dacica. 8. 1 987. I 2, p. 39 -
-
-
cette derniere espece deux grandes categories:
71. La prm iere a mentionner est celle de ce gue l 'on
GA VRILĂ SIMION - Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în cronologia Hallstattului târziu 233
nomme la ceramigue grossiere 2 (fig. 7). Sa pâte genre pots de taille moyenne, la levre droite ou evasee
comporte du sabie ou du gravier et des tessons et decores de pigfires circulaires sous la levre ou
concasses, ce gui lui confere une certaine porosite d'encoches sur la levre meme4 (fig. 9/b).
empechant l'execution des parois parfaitement l isses. Mais importante pour natre etude, notamment
La plupart de ces fragments v iennent de vases de taille pour ce gui est de faci l iter la precision de la
moyenne ou petite, revetant la forme d'un sac ou d'un chronologie absolue du site, s'avere la ceramigue
a l'interieur des logis, soit dans Ies fosses menageres.

cloche. Bon nombre d'entre eux offrent Ies traces d'un grecgue d'importation (fig. I O). Elle a ete degagee soit
bain de slip cense Ies Iustrer. Leur decor est, pourrait
on dire, standardise, fait en general de bandes II s'agit d'amphores et de vases d'usage courant ou de
alveolaires disposees en cercles sur l'horizontale ou en ce gu'on appelle la vaisselle de cuisine. Moins
guirlandes, le tout interrompu ou nom des manches. freguentes, mais pourtant attestees sont Ies fragments
Dans le cas des vases-cloches l'ornementation est de d'une poterie de luxe, laisses par diverses formes de
beaucoup plus pauvre guand elle n'en foit absolument vases vernis au noir. Mais la majeure partie des
defaut. De ce meme groupe de ceramigue grossiere fragments de cette ceramigue d'importation repre
font egalement partie bon nombre de cruches ou brocs, sentent des restes d'amphores. Quelgues uns gardant
sans une forme parfaitement definie, munis ou non encore de tronc;ons typigues du vase respectif: anses,
d'anses ou de manches (fig. 7). levres, cais ou fonds, ainsi gue des traces de peinture
La seconde categorie reunit des vases avec la pâte rouge ou brunâtre disposee par bandes, tantât larges,
de gual ite superieure 3 (fig. 8), de meil leure tantât minces, sur le col, sur )'anse ou sur la panse. Ce
composition, mieux petrie aussi, avec Ies parois lissees sont autant d'elements permettant de preciser )'origine
soigneusement. Une couche de slip assurait le briliant grecgue-orientale de la poterie en guestion, fabriguee
des parois. Generalement, Ies vases respectifs sont de par Ies centres de cette region et notamment de Chios.
forme bitroconigue, plus ou moins accusee, cependant, Par la meme occasion, nous sommes a meme de la
ii y a aussi des vases-cloches, des cruches et des brocs. dater entre la seconde moitie du vi e siecle et la
Leur decor est simple, compose un iguement de premiere moitie du y e siecle a.Chr. 5 Comme nous
boutons appligues en pâte crue sur Ies parois ou Ies l'avons deja mentionne, la poterie de luxe est attestee
manches. Ces-derniers sont de formes diverses, dans une moindre mesure, mais guand meme presente,
disposes tantât sur la ligne du diametre maximum du avec son vernis d'un noir briliant. On a pu la dater de la
vase, tantât dans son registre inferieur ou encore sur premiere moitie du y e siecle a.Chr. 6 (fig. 1 0).
l'epaule de la piece. A cette meme categorie appartient L'examen des vestiges ceramigues recuperes dans
egalement un type de vase plus ou moins bitron Ies maisons en surface du sol, montre Ies signes d'une
conigue ou avec Ies parois a peu pres droites, decores evolution, tant sous le rapport de la technologie en
d'une bande d'aspect triangulaire ou de section d'un usage, gu'au point de vue de la forme et de
demi-cercle, simple, sans alveoles, dessinee dans la l'ornementation des recipients respectifs. En ce gui
pâte crue . Ce motif etait dispose en cercles a concerne l'evolution de la technigue de fabrication,
l'horizontale sur Ies parois du recipient; on le retrouve celle-ci poursuit la tradition des deux categories
aussi dessinant d'autres formes geometrigues (fig. 9/a). decrites precedemment.
Le motif en guestion est generalement connu dans
)'etape finale du bronze, en tant gu'element typigue de 4 B. N . Grakov, A.I. Meliukova, Voprosî skif(>-sar111atsko11
arhologii, Akademia Nauk SSSR, 1 952. p. 39 - 93 (cu referire
la culture Sabitinovka-Noua-Coslojeni, donc etranger la p. 80 et fig. 6 et 7 ) ; V .A. l l inskaia. Voprosî .1k(/(>
au milieu local pendant la periode gui nous importe ici. san11atskoi arheologii, 1 952, p. 1 68 - 1 85 ( p. I / 1 2; pi. 2/26,
Egalement etrangers au mi lieu local sont Ies recipients 43 - 44; pi. 5/ 5 - 7).
5 M . Lambrino, Les l'ase.1· archaiques d'Hisrria, Bucureşti.
1 938, p. 1 07 - 1 1 5.
2 I . H . Crişan, Ceramica Daco-geticâ, Bucureşti, 1 969, p. 66 - 6 M. Mănucu-Adameşteanu, Peuce 1 2. Tulcea. 1 995, p. 40. fig.
99; M. Coja. Acte.1· du Premier Congres /11tematimwl des 3/5; ont etablis de type COTHON de la ceramique de luxe en
Etudes Balkanique„., 2. Sofia, 1 970, p. 335 - 35 1 . firn i s noir a ete determinee par le professeur Dinu
J I.H. Crişan, op. cit„ p. 70 - 78. Adameşteanu et a ete encadree au premier quart de Ye a.Chr.
Un premier groupe est forme par la poterie Ies fibules type Glasinac. II s'agit de fibule Glasinac 7
grossiere avec sa pâte poreuse, impure, melangee de IV d'apres la classification generalement acceptee (fig.
gravier et de tessons concasses. Dans la plupart des 1 1 /a). Elles sont assez bien representees dans le reste
cas, ce groupe anglobe notamment Ies pots de type sac, de la Peninsule balkanigue aussi, de meme gue dans
de petite taille, decores de bandes alveolees, disposees Ies zones nord-pontigues. Leur presence corroboree
c irculairement ou en gu irlande aux abords de avec la poterie grecgue d'importation atteste la
l'embouchure; parfois, la ronde de ces motifs est chronologie proposee pour la premiere phase d'habitat
interrompue par la presence de guatre manches. de Celic-Dere, c'est-a-dire le vi e et le commencement
Le second groupe comporte la ceramigue de du v e siecle a.Chr.
gual ite superieure. Elle est fabriguee dans une pâte Une autre piece digne de retenir notre attention est
plus homogene et Ies vases respectifs ont passe par un la hauche plate a ailerons (fig. 1 2/a), faisant double
bain de slip. Generalement ce sont des pieces noires ou emploi comme arme et comme outil, gui est attestee
des teintes alternees du noir-cendre au brun-roux. Leur dans de vastes espaces 8 . Consideree comme d'origine
motifs decoratifs sont des protuberences, boutons ou orientale, elle fait partie du repertoire metallurgigue de
cornes d'abondance, ainsi gue des manches. Ces l'âge du bronze 9 . En Roumanie, on la retrouve aussi
derniers pouvaient etre carres, en forme de trapeze ou bien a l'interieur de l'arc carpatigue gue dans le reste
de fer a cheval. La plupart des vases en guestions sont du pays 1 0 . Neanmoins, vu la longue periode de son
la forme des pots bitronconigues, ce gui leur confere usage - du Ha 8 3 au La Tene - elle ne peut servir a la
une certaine tail le, mais Ies pieces plus basses sont precision de la chronologie de natre site. Comme nous
egalement attestees. venons de la dire, Ies etudes lui attribuent une origine
Notons aussi la presence de la poterie orientale, etant attestee au cours de la deuxieme phase
d'importation. Celle-ci s'avere meme plus abondante Tchernoles, designee par A. I. Terenojkin 1 1 sous nom
gue dans l'etape precedente avec la nette domination d'etape Jabotinsk des vn e - Vi e siecles a.Chr. La
des amphores de Thasos. hache plate de Celic-Dere a ete trouvee en association
Cet ensemble de formes, de technigues et avec la ceramigue ornee de pigGres en-dessous de la
d'elements decoratifs temoigne d'une incessante levre des recipients et avec des fragments ornes de
evolution au fii de âges. Depuis le caractere heterogene bandes triangulaires dans la pâte crue des parois. Or,
de la periode archa'igue, le style margue une tendance )'origine nord-pontigue de la ceramigue respective est
unitaire avec une predilection manifeste pour la attestee pour la phase finale de la culture Tchernoles,
simplicite. generalement connue dans le bassin du Dniepr et du
Mais, a part la poterie dont nous venons de donner
un apen;u sommaire, ii convient de mentionner aussi 7 T. Bader, Die Fibe/11 in R11maii11ie11, Prbhistorische
d'autres objets trouves a Celic-Dere. Notons Ies Bro11:e.fi111de, U ISPP, 1 4, b, Mi.inchen, 1 983, p. 76 - 77. pi.
24/ 1 34 - 1 36; Dragi Mitrevski. Archeologia lugos/m·irn. 24.
fusa·ioles, d'argile de forme bitronconigue, en tronc de
Lubliana, 1 987. p. 37, fig. 39 - 42.
cerne ou cylindrigue (fig. 1 1 /c), Ies couteaux et 8 A. Lasl6, Z. Szekely. Dacia. N.S„ 1 0. 1 966, p. 2 1 5 - 2 1 6; A .
fragments d'epees de fer, une hache plate a ailerons de Lasl6, S C/VA 26, 1 975, 1 , p . 29 - 3 8 ; M. Petrescu
,
fer (fig. 1 2/a), des figurines d'argile fragmentaires (fig. Dâmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti,
1 2/b ), Ies fibules, Ies perles de verre el des fragments 1 977, (depozitul de la Bârlad); V. Vasiliev, I . Aldea, H.
Ci ugudean u , Ci1·ilizaţia dacicâ timpurie în aria
de joujoux (fig. 1 1 /a et b). La plus grande partie de ces
inrrarnrpaticâ a României, Cluj-Napoca, 1 99 1 , p. 50 - 53 cu
vestiges sont communs et revetent un caractere bibliografia citată; G.I. Simrnova. Actes du !le Congres
conservateur, mais i i y a aussi une certaine guantite, lnternatimw/ de Thracologi. Bucureşti, 1 980, p. 235 -254 şi
malheureusement trop redu ite, de pieces susceptibles fig. 4/3.
de fournir une suite de prec1s1ons d'ordre 9 V. Vasiliev, I . Aldea. H. Ciugudeanu, op. cit., p. 50.
chronologigue, ethno-culturel ou economigue. 10 Ibidem. p. 50 - 53.
11 A.I. Terenojkin, Kemmeriîţî, Kiev. 1 976, p. 92, fig. 55/ 1 ; A.I.
Parmi Ies pieces offrant des donnees inedites ou Melinkova, Stepi ei·ropeîskoi ciasti SSSR v skifo-sarmatskoe
attestant des faits deja connus comptent en premier lieu \Temea, Arheologia SSSR, Moskva, 1 989, p. 27, fig. 7/2.
GA VRILĂ SIMION - Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în cronologia Hallstattului târziu 235
Teasmin 1 2 . pâte crue, ainsi que par la hache plate a ailerons de fer
I I convient d'ajouter a ce groupe de temoignages et Ies pointes de fleches de bronze dotee de deux
archeologiques un fragment de figurine d'argile, qui aretes, longue tige et epine - armes typiques des
s'associe par ailleurs aux pieces de type Saharna groupes culturels des bassins du Dniepr, du Tiasmin et
Solonceni L l de !'etape finale, co'in c idant avec du Dniepr moyen 1 8 • II nous semble devoir induire de
l'expansion de cette culture vers le sud et ses contacts ces temoignages une presence stable dans la zone istro
avec Ies groupes culturels Basarabi-Şoldăneşti 1 4 . pontique des groupes nord-pontiques susmentionnes.
Ces objets se laissent associer aussi avec Ies Compte tenu, en outre, de la presence dans la
vestiges recuperes dans la necropole de Celic-Dere, par necropole de Celic-Dere des tombes avec enterrement
exemple Ies fleche du type dote de deux aretes et d'une fetus - rituel propre aux membres de la culture
longue tige pourvue d'une epine, trouvees dans Ies Jabotinovsk 1 9 - Ies vestiges recuperes a l'interieur des
tombes ou Ies depouilles reposaient en fetus l s . logis ne sauraient plus etre interpretes comme etant
La mise au jour de ces vestiges nous incite a arrives sur Ies lieux par le jeu des echanges. Pour notre
tenter la precision des rapports entre Ies groupes part, nous estimons qu'il s'agit de la presence d'une
culturels nord-pontique et Ies autochtones de la zone communaute de migrateurs etablis la au vi e siecle,
istro-pontique. peut-etre meme a la fin du vu e siecle a.Chr. Sans
Concluons. La presence de la ceramique Babadag, doute, l ' integration de ce groupe a du se foire
avec sa typologie au grand complet - techniques et lentement, mais a partir d'un premier contact en force,
formes caracterisant la troisieme phase de cette culture comme l'indique la presence des armes.
(Ha C) - dans tous Ies ensembles du site concerne date C'etaient des groupes culturels prescythiques,
du Hallstatt final (Vi e - ve siecles a.Chr.) suggere pousses par Ies Scythes nord-pontiques. Les groupes
l'hypothese que l'onde de ! ' impact brutal que la prescythiques en question ont subi certainement un
litterature specialisee place vers le milieu du vu e processus de sedentairisation des la premiere moitie du
siecle a.Chr. n'a pas reussi a juguler entierement la v ie siecle a. Chr. , d'ou Ies echanges benefiques avec
civilisation de type Babadag comme on !'a pense Ies comptoirs des premiers colons grecs, attestes par la
jusqu'a maintenant. Les vestiges de Cel ic-Dere presence de la ceramique grecque et des divers objets
contredisent !'idee de la disparition a ce moment de la de parure - fibules, bracelets, perles de verre, etc.
civilisation de Babadag. Cet impact du milieu du v11 e Ce sera seulement vers le milieu du y e siecle
siecle ne fit que declencher un processus de a.Chr. qu'arriveront Ies premiers guerriers scythes 20 ,
desagregation, consequence de son amalgame avec qui detruiront le premier habitat de Celic-Dere. Ces
d'autres formes de civilisation. derniers finiront eux aussi par subir un processus de
D'autre part, l'appareil et le type des habitations sedentairisation, comme l'attestent Ies recherches de la
explorees, si repandus fUssent-ils 1 6 , n'en restent pas necropole de ce site.
moins identiques a ceux des cultures nord-pontiques de
type Jabotinsk 1 7 • Ces remarques sont corroborees par
la ceramique decoree de bandes triangulaires dans la
12 A.I. Mclinkova, op. cit., p. 29 - 32.

13 Ibidem, op. cit„ p. 22. pi. 6/46 - 48.
14 Ibidem. op. cit„ p. 20 şi urm .. fig. 6.
15 G. Si mion, în Probleme actuale ale istoriei 1w/ionale şi
universale, Chişinău, 1 992, p. 1 8 - 47 (p. 37 - 4, fig. 8); idem,
Carpatica, 231 1 , 1 992, p. 95 - 1 05.
16 G. Simion, The::.e de doctorat, L'Universitee de Bucarest,
1 982, châpitre la Citee de Beidaud.
17 Terenojkin, Sk(fî Snernogo Pricernomorica, Kiev, 1 987, pass; 1 8 A.I. Melinkova. Op.Cit., p. 48 - 83.
S.J. Andruh, Nijnedwwiskoca Sk(fica 1· - VI - I v. do n.e., 19 A.I. Terenojkin, Op.Cit., pass.
Zaporoje, 1 995, p. 3 - 27. 20 G. Simion, Carpica, 23, 1 99 1 , I . p. 95 - 1 05.
AŞEZAREA DE LA CELIC-DERE. INTERPRETĂRI ETNO-CULTURALE
ŞI IMPLICAŢII ÎN CRONOLOGIA HALLSTATTULUI TÂRZIU
Gavrilă Simion
Prin poziţia lui geografică şi varietatea bogăţiilor oferită de natură, fără a exclude posibil itatea
sale naturale pe care le oferă, teritoriul istro-pontic a intervenţiei omului cu executatea unor l ucrări de
cunoscut de-a lungul istoriei sale un permanent taluzare a versanţilor pentru a le accentua o
contact cu lumea exterioară. Raporturile autohtonilor verticalitate maximă. De asemenea, platforma aleasă
cu lumea dinafară au fost, după cum se ştie, fie pentru organizarea habitatului respectiv are pe cele trei
benefice şi libere, stabilite pe baza unor contacte laturi înconjurate de văi un aspect poligonal, cu
economice sau de altă natură, cum sunt al ianţele de colţurile rotunj ite, formă topografică care în condiţiile
orice fel , fie impuse prin acţiunea unor impacte, cu existenţei unor elemente artificale de apărare ar fi dat
efecte mai mult sau mai puţin radicale. sistemului o inexpugnabilitate maximă (fig. 2/8 -a).
Comunicarea noastră încearcă să elucideze o astfel Rezu ltatele săpăturilor arheologice sunt însă
de situaţie pe care istoria zonei Dunării de Jos a elocvente pentru cunoaşterea tehnologiei construcţiei
c unoscut-o sub toate aceste aspecte în perioada locuinţelor, precum şi a celorlalte realizări necesare
secolelor VI şi V a.Chr., prin intermediul descope organizării vieţii: cuptoare, gropi de provizii etc.
ririlor arheologice care s-au făcut în aşezarea de pe Documentarea obţinută prin cercetări le efectuate ne dă
Valea Celicului (Celic-Dere). informaţia asupra existenţei a două etape bine
Analizată sub aspect geografic, aşezarea supusă distincte, în evoluţia istorică a acestei aşezări. Ele se
anal izei şi discuţiei noastre se situa în acele vremuri în diferenţiază, după cum vom sublinia în rândurile de
i mediata vecinătate a intersecţiei unor principale mai jos, nu numai prin forma şi tehnica de execuţie a
drumuri care făceau legătura cu uşurinţă cu lumea locuinţelor, ci şi prin toate celelalte materiale care ne
exterioară. Valea Celicului sau Cel ic-Dere, după cum pot da imaginea unei culturi materiale ce caracterizează
s-a încetăţenit a i se spune, constituia unul din perioada istorică în care s-au realizat.
principalele drumuri lesnicioase care lega aşezările din Prima etapă de locuire ne este documentată de
părţile centrale ale provinciei de marile artere de existenţa unor locuinţe de tip semibordei, în formă
Dunării (fig. I ).
circulaţie navale sau cu cele de uscat din lungul rotundă, cu un diametru ce osci lează în jurul cifrei de
6 m (fig. 3 şi 4). Suprafaţa acestor locuinţe este săpată
Î n topografia din zilele noastre, acest sit în adâncime până la stratul de pământ galben care
arheolog ic se situează la 3 km spre sud de la devenea podeaua încăperi i. Faţă de nivelul de călcare
confluenţa pârâiaşului Celic cu râul Teliţa. Locul este de atunci, adâncimea lor măsoară în medie 70 cm.
astăzi bine cunoscut, graţie mănăstririi care s-a zidit Constructorii urmăreau să elimine stratul vegetal , gros
aici şi care şi-a luat numele de la cel atribuit văii de cca. 30 cm, precum şi pe cel de pământ cenuşiu de
respective în perioada stăpânirii otomane, Celic-Dere. sub el care măsoară în stratigrafia obţinută între 40 şi
Topografia aşezării hallstattiene de pe Valea 50 cm. Malurile gropii realizate au fost consolidate cu
Celicului ni se prezintă ca o platformă ce cuprinde o un perete din ceamur, gros de 40 până la 50 cm, în care
suprafaţă de cca 4 ha (fig. 2/8-a). Ea este înconjurată erau fixaţi parii pentru pereţi. De asemenea, tot cu
de văi bine marcate pe trei laturi ale sale, iar cea de a ceamur se consolida şi partea îngropată a parului de
patra se continuă fără nici un marcaj cu versantul susţinere din mijlocul locu inţe i . După cum ne
dea l u l u i . Sondajele arheologice efectuate nu au dovedesc fragmentele de la pereţi rămase printre
surprins până acum nici un element artifical de dărâmături, aceştia erau construiţi din nuiele împletite
fortificaţie: valuri, şanţuri sau palisade, pe nici una din între pari peste care se aşterneau straturile de ceamur.
laturile aşezări i . Se pare că problema apărării Ce înalţime au avut pereţii unor astfel de locuinţe, nu
habitatului a fost lăsată mai mult pe seama situaţiei putem aprecia. Cercetarea nu ne-a putut da nici cel mai
Prima epou/ a fierului la Gurile Dunârii şi în ;:.<mele circ11111po11tice, Tulcea, 1 993 . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 237 - 251
. . . .
mic indiciu în acest sens. Grosimea, destul de mare a neavând posibilitatea să-şi evacueze m a i n i m i c d i n
stratului de dărâmături , şi mai ales, a celui de cenuşă, avutul lor. Dintre acestea, menţionăm m a i întâi,
susţin afirmaţia că locuinţele respective aveau un prezenţa unor fragmente de la vase mari de tip borcan,
acoperiş foarte gros din stuf sau paie. Sfârşitul lor prin cu pereţi i groşi, realizaţi dintr-o pastă densă amestecată
foc şi bogăţia materialului arheologic, sub aspect cu nisip, bine arsă, având o culoare neagră, uniform,
cantitativ, care s-a descoperit sub dărâmăturile acestor iar în exterior, pereţii bine neteziţi şi l ustruiţi cu piatra
locuinţe dovedesc violenţa şi rapiditatea neprevăzută a de prund până la obţinerea unui luciu metalic 1 (fig.
impactului care a provocat această distrugere. 5/a). Tot în această categorie se înscriu şi vasele de
Locuinţele de suprafaţă care s-au descoperit în proporţii mai mici (fig. 5/b), dar care păstrează aceeaşi
nivelul superior al aşezării constituie dovada celui de al formă bi tronconică ca cele de tip borcan. Gâtul lor este
doilea nivel de locuire al acestei aşezări. Ele au fost puţin alungit şi buza frumos evazată, dând astfel părţii
construite din ceamur sau chirpici . Fragmentele superioare a vasului un aspect trompetiform. Pasta din
descoperite care provin din materialul de construcţie al care au fost confecţionate aceste vase este bine aleasă
pereţilor nu ne permit să reconstruim forma chirpicilor, şi foarte bine arsă, fapt ce a permis ca pereţii lor să fie
iar culoarea lor oxidantă, uniform în intensitate, ne subţiri, dar cu o evidentă durabi l i tate. Culoarea
permite să facem afirmaţia că acesta este rezultatul alternează de la negru spre cenuşiu , cu acelaşi luciu
unei arderi anterioare folosirii lor şi nu drept urmare a metalic în exterior.
inendieri i locuinţei. Î n ceea ce priveşte forma şi Au fost descoperite şi vase mari, de tip borcan, cu
mărimea acestor locuinţe, cercetările de până acum n pereţii aproape drepţi, în formă de sac (fig. 5/c). Ele
au putut elucida dacă avem de-a face cu locuinţe ce ni sunt confecţionate dintr-o pastă grosieră, amestecată cu
se prezintă într-o formă mai mult sau mai puţin pietricele şi cioburi pisate. Pereţii lor sunt groşi,
spaţioasă şi dacă are una sau mai multe încăperi. neteziţi superficial, dar bine lustruiţi cu piatra de prund
De asemenea, amintim că în cadrul acestei aşezări şi tot aşa de bine arşi . Aceasta le-a dat culoare uniformă
au fost descoperite şi alte complexe arheologice, cum cu o nuanţă maronie-roşcată.
sunt gropile menajere şi vetrele de la cuptoare (fig. 3). Nu l ipsesc nici fragmentele de străchini, l ucrate în
La aceste descoperiri ţinem a sublinia unele detalii, aceeaşi tehnică ca şi oalele descrise mai sus. Î ntr-o
precum este obiceiul căpăcuirii gropilor cu un strat de proporţie destul de redusă se fac prezente acele forme
lut care a fost ars, ca şi cel legat de tehnologia care au gura arcuită spre interior şi buza decorată cu
construcţiei cuptoarelor unde se obişnuia ca stratul de caneluri largi dispuse în orientare oblică (fig. 6/d).
lut ce alcătuia vatra propriu-zisă să se depună pe un pat Î n proporţie mai mare sunt acele vase în formă de
de bolovani mici de pietre sau de fragmente ceramice. castron, cu gura largă, buza lată şi foarte evazată (fig.
Descrierea şi detaliile de mai sus care, fără intenţia 6/c).
noastră, ne dau aspectul unui raport, au avut drept scop Tot din grupa acestei ceramici de tradiţie mai
dorinţa înţelegerii sistematizării materialului arheolo veche se înscriu şi ceştile. Ele au fost modelate din
gic pe care îl vom prezenta în ord i nea acestei pastă fină, bine arsă, frumos netezită şi lustruită până la
stratigrafi i. obţinerea acelui luciu metal ic ce le caracterizează.
Î n ceea ce priveşte documentaru l arheologic Unele au miezul negru şi exteriorul bej (maroniu), iar
descoperit, acesta este deminat de materialul ceramic şi altele sunt lucrate dintr-o pastă mai nisipoasă şi se
mai puţin de obiecte care să reflecte ocupaţiile şi viaţa prezintă în culori alternate de la negru la cenuşiu (6/b).
lor spirituală. Î n general, ele sunt prevăzute cu toarte supraînălţate,
Studiind materialul ceramic descoperit pe podeaua înlăţimea este mică şi corpul rotunj it, decorat cu o
sau în stratigrafia locuinţelor de tip semibordei, se canelură fină, puţin adâncită pe linia de contact dintre
constată existenţa unei cantităţi destul de mare de acesta şi umărul vasului. De asemenea, unele ceşti au
fragmente şi într-o considerabilă varietate de forme. corpul decorat cu mici coaste, dispuse pe zona de
Scb. Morintz. Dacia. 8. 1 964. p. 1 0 1 - 1 1 8 : idem. Pcucc. 2. 1 97 1 . p. 1 9.
Acest fapt presupune, aşa după cum am amintit, că
impactul s-a produs prin surprindere, localn i c i i 25: idem. Thraco-Dacica. 8. 1 987. 1 -2. p. 39 - 7 1 .
GAVRILĂ SIMION - Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în cronologia Hallstattului târziu 239
bombare maximă (fig. 6/a). înscrie şi un tip de vas cu o formă mai mult sau mai
Toate -aceste forme de vase ceramice, evident de puţin bitronconică, ori chiar cu pereţii aproape drepţi,
tradiţie mai veche, bine cunoscute în etapele istorice dar care poartă un decor format dintr-o bandă cu aspect
anterioare şi mai ales în cea de a treia fază a culturii triunghiular ori cu aspect de semicerc în secţiune,
Babadag. Ele au fost descoperite împreună cu alte simplă, fără alveole, real izată în pastă crudă. Decorul
fragmente ce se caracterizează printr-o altă tehnologie respectiv este dispus în cercuri orizontale pe pereţii
folosită la confecţionarea lor. vasului, dar se întâlneşte şi în alte forme geometrice
Din cantitatea de fragmente ceramice descoperite (fig. 9/a). Această formă de decor ne este bine
în locuinţe sau în gropi şi realizate în acestă nouă cunoscută în perioada bronzului târziu, ca element ce
tehnologie se disting două categorii mari : caracterizează cultura Sabatinovca-Noua-Coslogeni şi,
Prima categorie o formează aşa-zisa ceramică ca atare, străină mediului local în perioada pe care o
grosieră2 (fig. 7). Pasta are în conţinut nisip sau analizăm . Tot acestui grup de vase străine mediului
pietricele şi cioburi pisate, dându-i un aspect poros autohton li se alătură şi alte vase, în formă de oale de
care a împiedicat netezirea perfectă a pereţilor. Cele dimensiuni m ijlocii, care au buza dreaptă sau evazată
mai multe fragmente din această categorie provin de la şi un decor realizat prin împunsături dispuse circular
vase care au o mărime mică şi mijlocie şi o formă tip sub buză sau din crestături realizate pe buza vasului 4
sac sau clopot. Multe din aceste vase păstrează urmele (fig. 9/b).
unei lustruiri realizată printr-o baie de slip. Decorul lor Ceea ce este mai important pentru noi şi mai ales
este aproape stas, alcătuit, în general, din benzi pentru uşurinţa încadrări i descoperiri i noastre în
alveolate şi aplicate pe pereţii vasului şi sunt dispuse în l imitele unei cronologii absolute o constituie prezenţa
cercuri orizontale sau în ghirlande întrerupte, sau nu, ceramicii greceşti de i mport (fig. I O). Ea este
de apucători. Cele care au o formă de clopot se descoperită atât în locuinţe cât şi în gropile menajere şi
caracterizează printr-o ornamentică mult mai săracă, previne atât de la amfore, cât şi de la vase de uz curent
ori chiar sunt lipsite de orice element decorativ. sau din aşa numita ceramică de bucătărie. Mai rar, dar
Tot în această grupă a ceramicii grosiere se se face prezentă şi ceramica de lux, fragmente ce
înscriu, în cea mai mare parte, şi acele vase în formă de provin de la diferite forme de vase cu firnis negru.
căni sau ulcele, realizate în mod grosolan, fără o linie Ponderea în categoria vaselor de import o deţin
definită a formei , prevăzute sau nu cu toarte sau fragmentele de la amfore. Parte din aceste fragmente
apucători (fig. 6/e şi 7). mai păstrează încă elemente caracteristice vaselor din
Î n cea de a doua categorie se grupează vasele care provin, ca: toarte, forme de buză, de gâturi sau a
confecţionate din aşa numita pastă fină3 (fig. 8). fundului, precum şi urme de vopsea roşie sau maronie,
Compoziţia pastei este mai aleasă, mai bine frământată dispusă în benzi late sau înguste pe gât, pe toarte sau pe
şi cu pereţii neteziţi cu mai multă grijă. Lustruirea pansă. Toate acestea ne dau posibil itatea să
pereţilor s-a real izat prin apl icarea pe suprafaţa lor a determinăm originea greco-orientală, ca producţie a
unui strat de slip. Î n general, vasele din această diferitelor centre de aici şi mai ales a Chiosului,
categorie au o formă bitronconică, mai mult sau mai precum şi încadrarea lor în cronologia perioadei
puţin accentuată, dar se întâlnesc şi vase cu aspect de curpinsă între a doua jumătate a sec. VI şi prima
clopot, căni sau ulcele. Decorul acestor vase este jumătate a sec. V a.Chr. 5 . Î n mică măsură, dar se face
simplu, singurele elemente fiind butonii care au fost prezentă şi ceramica de lux, pictată sau doar cu firnis
realizaţi din pasta crudă a pereţilor şi apucătorile. negru-străl ucitor. Datarea ceramicii pictate a fost
Acestea din urmă au diferite forme şi sunt dispuse fie stabilită pentru prima jumătate a sec. VI a.Chr. (fig.
pe linia de bombare maximă a vasului, fie în partea
inferioară sau pe umerii lui. Î n această categorie se
4 B.N. Grakov. A . I . Mcliukova. Voprosî ,,kifiJ-samwtskou ar/10/of!ii.
Akademia Nauk SSSR. 1 952. p. 39 - 93 (cu referire la p. 80 şi fig. 6 si
2 I.H. Crişan. Ceramica Daco·f!eliui. Bucureşti. 1 969. pp. 66 - 99: M . 7 ) : V.A. I linskaia. Voprosî skifiJ-sarmatskoi arheolof!ii. 1 952. p. 1 68 -
Coja. Actes du Premier Co11f!res lntema1i01wl des Etudes Balka11ique„ . . 1 85 ( p. 1 / 1 2: pi. 2/26. 4 3 - 44 : pi. 5/ 5 - 7).
2. Sofia. 1 970. p. :ns - 35 1 . 5 M . Lambrino. Les 1·ases arclwiques d'Histria. Bucureşti. 1 938. p. 1 07 -
3 I.H. Crişan. op. cit„ p. 70 - 78. 1 1 5.
1 0/b), iar cea cu firnis negru la începutul sec. V a.Chr. 6 . ale unor figurine din lut (fig. 1 1 /b), fibule, mărgele din
Trecând la analiza materialului ceramic descoperit sticlă şi resturi ale unor jucării (fig. 1 1 /a şi b). Cea mai
în locuinţele de suprafaţă, se constată aspectul general mare parte dintre ele le consemnăm ca atare. Ele sunt
al unei evoluţ i i , atât în tehnica folosită în comune şi conservatoare în timp. O altă parte însă, din
confecţionarea vaselor, cât şi în ceea ce priveşte forma nefericire mult prea puţine ca număr, ne ajută să
şi decorul lor. obţinem o seamă de precizări, fie de ordin cronologic,
Din punct de vedere tehnic se continuă tradiţia mai fie asupra unor probleme de ordin etno-cultural sau
veche a celor două categorii. Prima grupă o formează economic.
ceramica grosieră cu pasta ei poroasă, i mpură, Î ntre aceste piese care ne aduc date noi sau
amestecată cu pietricele şi cioburi pisate. Î n majoritatea confirmări, amintim mai întâi fibulele de tip Glasinac
cazurilor, în această grupă se înscriu mai ales oalele de (fig. 1 1 /a). Fibulele descoperite de noi se înscriu în
tip sac, de proporţi i mai mici, decorate cu benzi timpul IV din catalogul descoperirilor de la Glasinac 7 .
alveolate, aplicate în formă circulară sau în ghirlande Ele constituie un obiect destul de bine cunoscut şi în
aproape de gură, întrerupte sau nu de patru apucători. restul peninsulei Balcanice, ca şi în alte zone din
Din grupa a doua face parte aşa numita ceramică nordul Mării Negre, asigurându-ne, alături de ceramica
fină. Pasta folosită la realizarea vaselor din această de import grecească, ca locuinţele de tip semibordei să
grupă este mai omogenă iar pereţii vaselor sunt trecuţi fie încadrate în limitele unei cronologii ce cuprinde
sec. VI şi începutul sec. V a.Chr.
printr-o baie de slip. Î n general, ele au o culoare neagră
O altă piesă care necesită a fi comentată este un
sau culori alternate de la negru-cenuşiu la brun-roşcat.
topor plat cu aripioare (fig. 1 2/a). Acest tip de armă ce
Ca decor se uti lizează mai mult proeminenţele sub
se poate înscrie şi ca unealtă este, de asemenea,
formă de mameloane (butoni) sau cu aspect de cornul
cunoscut pe ari i foarte întinse 8 . Originea lui a fost
abundenţei, precum şi apucătoare. Acestea din urmă au
atribuită Orientului şi este înscrisă în metalurgia epocii
diferite forme: pătrate, trapezoidale ori cu aspect de bronzului 9 .
potcoave. Cea mai mare parte din aceste vase au o Toporul plat din fier este cunoscut destul de bine
formă de borcan cu aspect bitronconic, dar nu lipsesc şi pe teritoriul României, atât în zona intracarpatică,
şi alte forme mai mici. Ceramica de import se face şi cât şi în rest 1 0 . Perioada lui de folosinţă fi ind foarte
ea prezentă într-o cantitate mult mai mare ca în mare, din Ha 8 3 şi până în epoca Latene, nu-l putem
perioada anterioară, dominând mai ales, amforele de lua drept ca o piesă de referinţă în stabilirea unei
Thasos. cronologii a aşezării noastre. Studiile făcute asupra
Din toate această sinteză de forme, tehnici şi acestei arme îi atribuie o origine răsăriteană, el fiind
elemente decorative se evidenţiază o permanentă atestat în cea de-a doua fază a culturii Cernoles, fază pe
evoluţie în timp ce se caracterizează printr-o selecţie a
formelor care trec de la aspectul eterogen din perioada 7 T. Baller. Die Fibe/11 i11 R11maii11ie11, Pr6historische Bro11:efimde.
arhaică, la un stil unitar ce caracterizează o anumită UISPP. 1 4. b. MUnchen. 1 983. p. 76 - 77. pi. 24/ 1 34 - 1 36; Dragi
preferinţă ce tinde spre s i mpl itatea modului de Mitrevski. Archeo/ofiia lttfimlm"ica. 24. Lubliana. 1 987. p. 37. fig. 39 -
8 A. Lislo. Z. Sze kely . Dacia. N.S .. IO. 1 966. p. 2 1 5 - 2 1 6; A. Laslo.

42.
exprimare.
Pe lângă materialul ceramic amintit sumar în SC/VA. 26. 1 975. I . p. 29 - 38; M. Petrescu-Dâmboviţa. Depo:itele de
bro11:11ri din România. Bucureşti. 1 977. (depozitul <le la Bârlad); V.
rândurile de mai sus, în aşezarea de la Celic-Dere au Vasilicv. I. Aldea. H. Ciugullcanu. Cil"ili:a/ia dacică ti111p11rie în aria
mai fost descoperite şi alte obiecte cum sunt fusaiolele i11tracarpatin1 a României. Cluj-Napoca. 1 99 1 . p. 50 - 53 cu
din lut cu aspect bitronconic, tronconic sau cil indric bibliografia citată; G.I. Simrnova Acte.1· d u lle Co11fires /11tematirmal
.
9 A. Lislo. Z. Szckely. Dacia. N . S . . 1 0 . 1 966. p. 2 1 5 - 2 1 6; A. Laslo.

de Thraco/ofiie, Bucuresti. 1 980. p. 235 - 254 şi fig. 4/3.
(fig. I I /c ), cuţite şi fragmente de săbii din fier, un
topor plat cu aripioare din fier (fig. 1 2/a), fragmente SC/VA. 26. 1 975. I . p. 29 - 38; M. Petrescu-Dâmboviţa. Depo:itele de
Vasiliev. I . Aldea. H . Ciugulleanu. Cii·ifi:a/ia dacică timpurie în aria

lmm:11ri din România. Bucurcsti. 1 977. (depozitul <le la Bârlad); V.
bibl iografia citatf1; G.I. Simrnova, Acte.1· d11 l/e Co11fires /11ternatio11al
i11tmrnrpaticâ a României. Cluj-Napoca. 1 99 1 . pp. 50 - 53 cu
6 M. Mf111ucu-Allameşteanu. Peuce. 1 2. Tulcea. 1 995. p. 40. fig. 3/5;
ceramica <le lux cu firnis negru a fost determinată locului <le prof. Dinu de Thmco/ofii, Bucure ş ti. 1 980 . p. 235 -254 şi fig. 4/3.
Allameşteanu şi încadrată în primul sfert al sec. V a. Chr. 10 V. Vasi liev. I. Aldea. H. Ciugu<.leanu. op. cit .. p. 50.
GAVRILĂ SIMION - Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în cronologia Hallstattului târziu 24 1
care A.I. Terenojkin 1 1 a denumit-o etapa Jabotinsc şi a locuinţelor, oricât ni s-ar părea a fi răspândite pe ari i
care corespunde în timp sec. VII - VI a.Chr. geografice întinse 1 6 , ele se identifică c u tipul de
Î n stratigrafia aşezării noastre, toporul plat locuinţe pe care le construiau purtători i culturii nord
descoperit se asociază cu ceramica decorată cu pontice de tip Jabotinsc 1 7 . La aceste observaţii se
împunsături (găuri) dispuse sub buza vasului, precum adaogă prezenţa vaselor ceramice cu decorul alcătuit
şi cu acele fragmente şi vase decorate cu benzi din benzi cu aspect triunghiular, realizate în pasta
triunghiulare real izate din pasta crudă a pereţilor. crudă şi dispuse circular sau în alte forme pe pereţii
Originea nord pontică a vaselor cu astfel de decor este, vaselor. Apoi, toporul plat cu aripioare din fier şi
de asemenea, atestată în faza târzie a culturii Cernoles, vârfurile de săgeţi din bronz, prevăzute cu două
bine cunoscută în zona Niprului şi a Teasminului 1 2 . muchii, tijă l ungă şi spin, arme caracteristice grupurilor
Tot acestui grup de piese se ataşează şi un fragment de culturale d i n zonele Nipru l u i , Tiasmi n u l u i şi
figurină din lut ce se asociază, de asemenea, celor Nistrului mij lociu 1 8 , ne determină să formulăm ipoteza
descoperite în cultura Saharna-Solonceni 1 3 într-o apariţiei unei prezenţe stabile în zona istm-pontice a
perioadă târzie, în care se manifestă expansiunea acestor grupuri nord-pontice. Dacă facem relaţia şi cu
acesteia spre sud şi contactul ei cu aria grupurilor descoperirile din necropola acestei aşezări, unde
culturale Basarabi-Soldăneşti 1 4 . constatăm existenţa u nor morminte c u practica
Aceste din urmă obiecte se asociază şi cu o serie înmormântărilor în poziţie chircită, ritual folosit de
de descoperiri din necropola aşezării de aici, atât cu către purtătorii culturii de tip Jabotinsc 1 9 , în acest caz,
tipul de săgeţi care au două muchii şi o tijă lungă descoperirile noastre exclud teza unor prezenţe pe calea
prevăzută cu spin, cât şi cu mormintele cu practica schimbului. Ca atare, considerăm că avem de-aface cu
rituală a depuneri defunctului în poziţie chircită 1 5 . prezenţa unei comunităţi de migratori care s-a stabilit
Toate aceste descoperiri ne obligă să stabilim forma aici în perioada sec. VI, eventual chiar la sfârşitul sec.
relaţiilor dintre grupurile culturale nord-pontice şi cele V I I a.Chr. De sigur că avem de-aface cu un grup care
autohtone din zona istm-pontică. s-a integrat lent în med i u l autohton dar prin
Î n concluzie, prezenţa ceramicii de tip B abadag - i ntermediul unui contact de forţă, confirmat de
cu toate tipologia ei de tehnici şi forme ce prezenţa armelor.
caracterizează cea de-a treia sa fază (Ha. C.), în toate Este vorba de prezenţa unor grupuri culturale
complexele acestei aşezări care se încadrează în prescitice, împinse de m igraţia sciţilor în ţinuturile
cronologia Hallstattului târziu (sec. VI - V a.Chr.), ne nord-pontice a căror sedentarizare în regiunile noastre
determină să formulăm ipoteza că impactul violent pe o confirmăm ca fiind certă chiar din prima jumătate a
care l iteratura de specialitate îl stabileşte în timp la sec. VI a.Chr. Prezenţa ceramici i greceşti, ca şi a
jumătatea sec. VII a.Chr. nu a putut jugula, după cum obiectelor de podoabă: fibule, brăţări, mărgele din
s-a crezut până acum, civilizaţia purtătorilor culturii de sticlă, etc . , ne confirmă existenţa unor schimburi
tip Babadag. Descoperirile de la Celic-Dere nu pot benefice ale penetraţiei greceşti.
susţine ideea dispariţiei culturii Babadag. Impactul de Abia la jumătatea sec. V a.Chr. constatăm de
la jumătatea sec. VII a.Chr. a declanşat, am putea asemenea prezenţa unui grup de luptători sciţi 20 care au
spune, începutul destrămări i ei ca urmare a unei distrus aşezarea de semibordeie de pe Valea Celicului,
contopiri cu alte forme de civilizaţie. sedentarizându-se şi ei, după cum aveam să constatăm
Pe de altă parte, tehnica şi formele de construcţie prin cercetări le făcute în necropola acestei aşezări.
11 A . I . Terenojkin. Kemmeriîfî, Kiev. 1 976 , p. 92 . fig. 55 / I ; A . I .

Melinkova, Stepi e1Topeîskoi ciasti SSSR 1 · .,kifii·sarmatskoe 1-remea, 16 G. Simion. Te:a doctorat, Universitatea Bucureşti. 1 982 . cap. Cetatea
Arheologia SSSR. Moskva. 1 989 , p. 27 . fig. 7 /2 . Beidaud.
12 A . I . Melinkova. op. cit., p. 29 - 3 2 . 17 Terenojkin. Skiji Snerno!(o Pricernomorica, Kiev, 1 987 . pass; S.J.
13 Ibidem. p. 22 . pi. 6/46 - 4 8 . Andruh, Nij11ed1111aiskoca Skijica v - VI - I '" do n.e„ Zaporoje, 1 995 ,
14 Ibidem. p. 20 şi urm .. fig. 6 . p. 3 - 27 .
15 G. Simion. în Probleme actuale ale istoriei 11afio11ale şi 1111i1·er.rnle. 18 A . I . Melinkova. op.cit„ p. 4 8 - 83 .
Chişinău. 1 992 . p. 1 8 - 4 7 (p. 37 - 4 . fig. 8 ): idem. Carpatica, 23 1 1 . 19
G. Simion. Carpica,23. 1 99 1 , I , p. 95 - 1 05 .
A . I . Terenojkin. op.cir . . pass.
1 992 . p. 95 - 105 . 20
U C R A I N A
U C R A I N E
Legendă,
� Q) Celic-Dere
C<
0 Teliţa
o
0 Poşta
�
© Mahmudia
0 Murighiol
� ® Enisala
� 0 Orgame (Argamum)
C<
� ® Vişina
�
®
loo...t
Ciucurova
� o
� @ Hamcearca
®
C<
Histria
� @ Istria-sat
�
@
C<
Tari verde
@ Vadu
�
� @ Beidaud
@ Tomis
� @ Rasova
@ Cernavodă
@) Piatra-Frecăţei
@ Isaccea
Fig. I. La carte du territoire istro-pontique aux sites archeologiques connus au Vie - V" s. a.J.Chr.
Fig. I . Harta teritoriului istro-pontic cu siturile arheologice cunoscute în sec. V I - V a.Chr.
(j)
)>
<
:IJ
)>·
I
(J)
�
o
:z
.
):,.
-(I)
�
�
lli
ii)
�
�
ş·
�
:s
CD"
-a
Q3
Dr.
::::! .
s
CI>
o
o
c:
2'
ii3
Ci>
-�.
-@"
�
-�
::::: :
B 5'
(")
a
0-
:::i
(.Q
o
O I 2 3 km A i:i)•
�
&
I _t_______L_____J
e=
ii)
s:
fil;
i=:J
c: ·
Fig. 2. A. Schiţa topografică a zonei Celic-Dere; B : a - Aşezarea din Hallstattul târziu; b - zona necropolei.
N
.ţ:..
Fig. 2. A. Esquisse topographique de la zane Celic-Dere; B: a - Habitat de la periode du Hallstatt tardif; b - la zane de la necropole. w
t
N
Legendă (Legende)
I - strat vegetal 7 - cărbuni
couche vegetal charbon
2 - strat de cultură 8 - podea de lut
�
couche de cu/ture plancher d'argile
g
3 - cenuşă 9 - podea lutuită arsă
:S.
cendre plancher argileux brute
4 �
3"
dărâmătură 10 pământ galben neumblat
Ci)
- -
3
debris terre glaise non frayee
'i
5 - rădăcini de copaci 11 - orificii de l a pari $l)
4 38 5 12 2 8 10 9 4 6 7
"-u
racines d'arbres orijices de pieux
6 cioburi
- 12 - limită locuinţă din lut
tessons limite de l 'habitation d'argile
�-
-1,15
-0,40 �
�
Sl),
2
$l)
§":
tu
G)
Cil
c::
=::! .
c:i
c::
::3
�:
Sl),
S!! .
'
S'
4 5 8 3 8 7 11 9 9 8 3 9 8 4 6 8 12 10 4 4
g
�
�
�
Ifi·
;::-t
(')"
- "
�
Fi-g. 3. Planut- şi- profrlul-seeţit:mi-i-I, eu locuinţa I . --...
Fig. 2. Le plan et le profil de la premiere section avec le plancher du logement no I .

�
G)
)>
<
:o
)><
I
(f)
�
o
z
):..
'
-ui
�
(i3
�
Q)
tu
�
�
�
�
:s
(i)
-a
(i3
1 2 ii);
::::! .
S'
CI)
o
g
2'
ti3
Q)
-�.
·
�
�
-�
::::: :
5'
a
(")
:::i
o
o-
�·
�
u;
iii
�
4 ii);
N
c:·
Fig. 4. Aspecte din timpul săpăturilor ale locuinţelor ( I şi 3) de tip semibordei, din prima fază de locuire (sec. V I - V a. Chr.) . N
.ţ:..
Fig. 4. Aspects de la periode des fouilles des logements ( 1 et 3 ) de type semi-hutte de la premiere periode d 'habitation ( sev. VI - V a.J.Chr. ). Vl
I
o 2 4
I
6 cm
I
I I
4 8
Fig. 5. Fragmente şi vase ceramice descoperite în aşezarea de la Celic-Dere, lucrate în tehnica şi forma ceramicii de tip B abadag
- faza a III-a: a) fragmente de vase mari de tip borcan; b) vas din grupa ceramicii lustruite; c) vas mare în formă de sac.
Fig. 5. Fragments et vases ciramiques decouverts dans [ 'habitat de Celic-Dere, executes en technique etforme de la ciramique de type
Babadag - lile etape: a) fragments de grands vases de type pot; b) vase du groupe de ciramique pol ie; c) grand vase en forme de sac.
--- --- --- -- -- --- --- -------
6 cm
I I
4
„
Fig. 6. Ceşti şi străchini l ucrate în aceeaşi tehnică de tradiţie mai veche (sec. V I - V a.Chr.).
Fig. 6. Tasses et ecuelles executes dans la meme technique de plus vieille tradition (sec. VI - V a.J.Chr. ).
4 6 cm
I I I I
o 2
Fig. 7. Ceramică grosieră din a doua fază de locuire sf. sec. V- sec I V a.Chr.
Fig. 7. Ceramique grossiere de la deuxieme periode d 'habitation (fin du V? - IV? s. a.J.Chr. ).
I I I
o 5 10
Fig. 8. Tipuri de vase lucrate cu mâna, din grupa ceramicii fine din a doua fază de locuire (sec. I V a.Chr.).
Fig. 8. Types de vases executes a la main, du groupe de la ciramique fine de la deuxieme periode d'habitation (IV? s. a.J.Chr. ).
. . � : ·: ·: :,,·.: ��: .
·. . . • ,
. . . „ .· .: ·
.
„ . '.·
I ' • •' ' ''
o 2 4 6 cm
o
,.....
Fig. 9. Vase şi fragmente ceramice care aparţin, după formă şi decor, culturilor nord-pontice.
Fig. 9. Vases et fragments ceramiques qui apartiennent d 'apres forme et decor aux cultures nord-pontiques.
--- --- --- --- -- -------
I
o 2
I 4I I
6 cm
§ 19 lŞ cm
c
..__ 4..__ ___,� cm
?..1.. 1
......
Fig. 1 0. Ceramică grecească - sec. V I - V a.Chr: a) amfore greco-orientale (Chios); b) fragment de bol cu decor de tip Cothon.
Fig. 10. Ceramique greque - Vle - \ie s. a.J.Chr; a) amphores greco-orientale (Chios ); b ) jragment de bol avec decor de type
Cothon.
GAVRILĂ SIMION - Aşezarea de la Celic-Dere. Interpretări etno-culturale şi implicaţii în cronologia Hallstattului târziu 25 1
----- --- -- -- ---- - - - - ---
:- . i. © o
.
.
.. b
�
.
I I
I I
l
I
,..
„
.:.··: �
, I• I
.
I
� G . .
O ..
.
.
D
.
©
I
'
. I
I I
I
I
Id
I
D (:.
Fig. 1 1 . a) Fibule; b) mărgele; c) fusaiole.

Fig. 1 1 . a ) Fibules; b ) perles de verre; c) fusaioles.
c c
?·�
:i.i. .
,:·�.
�" ·. � -��„:·.·
.f �
.
·;:
„,.
• ' : I \:: ·°*
��: :
·,
:„ i". \.
.
.•
Fig. 1 2. a) Topor plat cu aripioare, cuţit; b) figurine de lut; c) piese de harnaşament.

Fig. 12. a) Hâche plate aux ailettes, couteau; b ) figurines d 'argile; c) pieces d 'harnachement.
SCYTHIAN VESTIGES AT THE LOWER PRUT
Serghey Agulnikov
The vestiges of the Scythian culture within the the ancient time, and the well destroyed the central part of
territories from the Lower Prut were scarcely known the mortuary room. Only some fragments of the skull,
until the last period of time. The rescue excavations in bones of the thorax and parts of the thighbones were
the land improvement zones of Cahul and Vulcăneşti preserved from the skeleton of a child (3 - 4 years old,
Districts complete this gap to a certain extent. according to the size of the bones). The skeleton was
During 1 990 - 1 992 a group of tumuli belonging to directed with the head westwards. Traces of the dark-brown
different cultural-historical ages was researched on a bedding were found on the bottom of the pit.
plateau situated between Prut and Cahul districts 1 • Findings
Other six Scythian tumuli were researched, being I . In the thoracic zone a pile of glass beads was found.
described in the present paper2 . Three of these beads are rounded, made of light-grey paste,
with yellow "eyes " . One is barrel-shaped, dark-brownish
Scythian tumuli situated near Manta village
coloured, and another one is cylindrical, with white, yellow
The Scythian tumul i I , II, and IV were placed at and dark-blue "eyes". On the same place a shell was found
4.5 km eastwards form Manta village, in the center of ( " Cauri " , fig. 2/3, 4, 5 ) .
a plateau between Prut and Cahul districts (fig. A). The 2. As far as 0 . 2 m t o the right from the skeleton a
tumulus III belonged to the Middle Bronze Age and hand-made pot was found. It has bulging shape, tlat bottom,
will be tackled in another study. short neck and funnel-shaped tlaring rim. The surface of the
pot is light-grey coloured. The upper side of the body, at the
Tum.ulus I. The height from the ancient levei of l iving
place where it is passed to the neck, it is adorned on the
was 1 . 2 m ; the diameter is 42 m (fig. 1 / 1 ). This tumulus
whole perimeter with deep oval incisions. Size: height = 16
had two Scythian tombs and a round-shaped ditch with the
cm, diameter of the body = 1 4 cm, diameter of the rim =
diameter of 3 1 .5 m, with discontinuities at the eastern and

1 1 .5 cm, diameter of the bottom = 8 cm (fig. 2/2).
western parts. The piles of yellow clay proceed from the
4. On the south-western corner of the pit, on its
digging of the tombs.
bottom, a pe/ike vase was found. This piece, covered with
M. I (fig. 1 .2). This tomb was found in the north black glaze with red figures, has a globular body, tlat
western sector of the tumulus, at a distance of 8 m from its bottom, and a rel iefed circular support. The neck i s
center, and at a depth of - 1 . 2 m. The sepulchral pit was cylindrical and the rim is right angled widened out. The
rectangular and was oriented along the east-west direction. upper side of the vase was joined with the neck through two
The size is 1 .6 x 0 . 8 5 m, and the depth from the ears, having a triangle-shaped section, with a sharp rib on
displacement levei is of -0.8 m. The tomb was spoilt from the middle. Size: height = 3 1 .5 cm, diameter of the bottom
= 1 6.7 cm, diameter of the body = 23 cm, diameter of the
For the resuit of the excavations made during 1 990 - 1 992. rim = 1 9.5 cm, height of the ears = 1 1 .5 cm (fig. 2/ I ).
see : a ) Agulnicov S . M . , Otciot o polevih issledol'(l11iah Adornment of the vase. The rim is adorned with a row
Cag11/11iscoi novostroenicoi arheo/oghicescoi expedi(ii v 1 990 of semi-festoons made of black and light-brown paint, their
g., Chişinev, 1 99 1 , Arhiva IA and IV AS RM; b) idem, Otciot
edges directed downwards. The next ornamental row is
o polevih issledo\'{/niah Cag11/11iscoi 11m·ostroe11icoi
arheologhicescoi expedi(ii 11 s.s. Ma/I/a i Gâvc111oa.1·a v. 1 9 9 1 , placed at the basis of the neck and was also made of semi
Chişinev, 1 992, Arhiva IA and IV AS RM; c) Kurciatov S.I., festoons, their edges directed downwards, bordered by two
Otciot ob itogah arheologhiceschih iss/edovaniah curganov horizontal orange lines. At the basis of each ear there is a
bliz Caguliscogo aeroporta v 1 992 g., Chişinev, 1 993, Arhiva drawing of horizontal lines and semi-festoons, making up a
IA and IV AS RM.
triangle, its height corresponding to the rib of the ear.
2 The tumuli were researched with the bull-dozer, leaving
Drawings were made below the middle part of the body,
controls north-south oriented. The measurements of distance
and depth were taken from the center of the tumulus (the consisting of complex vegetal motifs with schematic
highest point). except the situations mentioned. images of petals and twisted meanders. The third
Prima epocă (/ fierului la Gurile Dunării şi în wnele circwnpontice, Tu/ce{{, I 993 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . p. 253 - 258
ornamental register is placed on the lower part of the body the tumulus at a depth of -0.7 m. The sepulchral pit has a
and consists of two horizontal lines. A drawing in the rectangular shape, with deepened corners, and is oriented
"chess field" style, stylized of 25 black and orange squares along the west-north-west - east-south-east direction. Size :
each one, is placed in the space between these lines. There 2.6 x 1 .4 m ; the depth from the initial leve) is - 1 .4 m . The
are eight such "chess fields", separated by four rectangles in tomb was robbed during the ancient time. In the filling
the "closed labyrinth " . The circular support also was consisting of pressed chernozem rare human bones and
adorned with three orange horizontal l ines, separated by animal bones were found. On the bottom of the pit the rests
black strips. of the brown bedding were found.
The body of the pelike had two groups of human This tumulus was raised in a single phase over the
images made in the red figures style. Scythian central tomb. Initially, the outline of the mantie
The first group consists of five figures. I n the center of was designated by a ditch with a diameter of 22 m, as wide
this group the figure of a naked sited woman is placed. as 0.4 - 0.5 m. This ditch is interrupted in the eastern and
Along her body and from the mantie there are folds of the western sides on a length of 1 .5 m. Fragments of small
clothes (Aphrodite ?). The i mage of a winged deity is placed Hellenistic amphorae and animal bones were found at the
in front of the woman (Eros), his hands stretched to ends of the ditch.
her. Images of tailed and horned male beings (satyrs) are
Tumulus IV. lt was placed at I km northwards from the
represented on the left and right sides. The composition is tumuli I and 2. The height from the ancient levei is 0.8 m
finished by a standing woman, her hands in her hips, and the diameter is 34 m. Two tombs were found here
dressed with long clothes, intricately adorned; clear details (fig. 41 1 ).
of the hunting bow can be seen at her waist (Artemis).
The next group is formed of the image of three men M. I (Late Nomad) (fig. 4/3). lt was found in the
figures in long folded clothes (the classic type of the Greek south-eastern sector of the tumulus at 5 . 7 m ( 1 52°) from the
hyton). One of them has a curved walking stick in his hand. center, at a depth of -0.45 m. The skeleton was found in the
Two of the figures are faced to each other. laid on the back position, with the skull oriented westwards.
From the visual analysis results that the vase was The hands were stretched along the body and the legs were
painted by two different persons, since both images are straight. No piece of inventory was found.
made in different techniques and styles (fig. 2/6). The M. 2 (central, Scythian) (fig. 412). I t was found in the
interior side of the vase is about half covered with black center of the tumulus. Piles of yellow clay, of semi-circular
glaze. There are stains of black glaze on the inside bottom. shape with the diameter of 1 1 m, resulted from the digging
of pit, are placed near this tomb. A burning trace of oval
M.2 (central) (fig. 2/3). It was placed in the center of
shape (size 4 x 2.8 m ) was found over the tomb at the
the tumulus, as deep as - 1 .2 m. A pile of yellow clay
ancient levei and partially in the mantie of the tumulus. The
having a diameter of 10 m, resulted from the digging of the
sepulchral pit was found at a depth of -0. 8 m, having the
pit, is placed near the tomb. The sepulchral pit has an even
size of 2.3 x 1 .6 m and the depth from the initial level of -
rectangular shape, oriented on the east-west direction. Size:
I . I m. The tomb was robbed during the ancient time. Rare
4.2 x 2 1
. x I . I m. The tomb was robbed during the ancient
human bones, animal bones and coal were found in the
time. The fil ling of the pit consists of the trickled pressed
filling of pressed chernozem. Two fragments of Hellenistic
chernozem, where rare human bones, animal bones and
amphoras of IVth century BC were also found.
wooden pieces can be found. A fragment of hand-made
light-grey pottery was also found. Buildings in tumulus
Tumulus II. I t was placed at 20 m north-westwards

I . In the south-western sector of the tumulus, at 8.5 m
from the center, at the ancient leve) of the soii , a pile of
from the tumulus I. The height from the actual levei is of
processed limestone, with the size of 0.5 x 0.7 m .
0.5 m. The height from the ancient levei of the soii is of 0.7
2. A t 2 m north-westwards from the center o f the
m . The diameter is 28.5 m (fig. 3/ I ). I n this tumulus a tomb
tumulus, at the depth of -0.8 m, a pit of circular shape, with
and a ditch were found.
vertical walls and flat bottom was found. The diameter is
M. 1 (Scythian) (fig. 3/2). l t was found in the center of 1 . 5 m , the depth is 0.4 m . No piece of inventory was found
SERGHEY AGULNIKOV Scythian Vestiges at the Lower Prut
- 255
The tumulus IV was raised during a single phase over and grouped in the eastern part of the pit, together with the
the central Scythian tomb n. 2. The Late Nomad tomb n. I bones of the animal sacrificed for offering; part of these
is a secondary one. bones were on the treat of the wel l of entrance. Rests of the
The tumulary group from Crihana Veche

vegetal bedding of black colour were found on the whole
surface of the pit's bottom.
This group was placed on the top of a plateau Findings
situated at 3 km eastwards from the settlement, 1 . I n the eastem corner of the sepulchral pit, in the
between Prut and Cahul districts, at I km north filling, a tip of a three winged bronze arrow with socket
westwards from the airport Cahul. This group consists was found. The length of this piece is 2.5 cm, the length of
of three tumuli, having the heights of 1 .5 - 2.5 m, the socket is 0 . 8 cm, the diameter is O. I cm (fig. 5/4 ).
making up a row on the north-north-west - south 2. In the western corner of the sepulchral pit, in its
south-east direction (fig. A). fi ll ing, another tip of a three winged bronze arrow with
Tumulus I. This tumulus was investigated in 1 992. It socket was found. A small thorn is placed on one of the
was raised during the Eneolithic-Early Bronze epochs. wings. The length is 3.3 cm, the breadth is 0.6 - 0.8 cm.
Between the tumuli I and I I , at 1 km north-north-eastwards The thorn is as long as 0.8 cm. The diameter of the socket
from these ones, a tumulary cemetery consisting of 23 is 0.5 cm (fig. 5/4).
mounds was discovered in 1 990. Mast of them was not 3. On the bottom of the pit, in the north-eastern
profiled, the only clue being the surfaces of l ight colour of corner, among the bones of the skeleton a curve-backed
the intensively ploughed mantels. In 1 992 three tumuli knife with well-profiled hilt was discovered. Traces of the
were excavated. wooden haft and a rounded rivet were preserved on the hilt.
Tumulus II.
The section of the blade has a wedge shape. The length of
It is placed at 58 m north-north
the knife is 8 cm. The length of the hilt is 2.5 cm. The
westwards (349°) from the center of the tumulus I. Its
blade is as long as 5.5 cm and broad of 1 . 8 - 0.2 cm. The
mantie was profiled ; the diameter is 20 m. Three tombs and
breadth of the hilt 0.2 - 1 .2 cm. The thickness of the blade
a ditch were found (fig. 5/ 1 ) .
is 0.3 cm. The length of the rivet is 0.6 cm and its diameter
M. I (Scythian) (fig. 5/2). This tomb w a s discovered in is 0.2 cm (fig. 5/6).
the central part of the tumulus, at a depth of -0. 5 m . The 4. Amang the bones an iron bead of truncated cane
skeleton was found in a pit with niche. The well of entrance shape with a round hale was found. Its height is 1 .2 cm, the
had an oval pit oriented along the west-east direction. The diameter is 1 .5 - 0.7 cm; the diameter of the hale is 0.2 -
size of the exterior outline is 2.85 x 0.9 x 0.7 m. Between 0.3 cm (fig. 5/5).
the wel l of entrance and the mortuary room, at the depth of 5. Near the basis of the southern wall fragments of an
-0.74 m from the upper levei, a tread as wide as 0.6 m was iron heel of a spear was found, together with rests of the
found. A prolonged-oval niche was discovered in the wooden stick preserved inside. The retrieved size are :
northern wall of the well of entrance. The ceiling of the length 7 cm; diameter 2 cm (fig. 5/3).
M. 2 (Scythian)
= =
sepulchral room was destroyed due to the well of robbery. (fig. 6/5 ) . This tomb was found at 1
The bottom of the pit was concave in the central part. The km southwards from M. 1 , as deep as -0.5 m from the
filling, consisting of yellow clay mixed with chemozem, actual levei. The skeleton was placed in a rectang u l ar pit
contains small pieces of coal and rotten wood. The size of
the sepulchral niche is 3.5 x 1 . 1 5 m, the depth from the Nijnego Podunavia. Proceedings of the conference Actualnie
levei of the tread is -0.65 m. The size of the building is 3 . 5 problemi istorico-arheologhiceschih issledovani i , Kiev, 1 987,
x 2.05 m . The height o f the vault is O. 7 m . The tomb was p. 9 - 1 0; Bessonova S.S., Relighioznie predstavlenia schij(Jv,
Kiev, 1 983; Cebotarenco G.F., E.V. Iarovoi, N.P. Telinov,
robbed during the ancient time. The skeleton of a man (55 -
C11rgc111i Budjascoi stepi, Chişinev, 1 989, p. 1 88; Redina E.F.,
60 years old)3 was destroyed, the bones were disarrayed
Schi.fi Dnestro-Dunaischih stepei, Kimeriiti i schi.fi, Tezizî
docladov Vsesoiuznogo seminara pamiati A.I. Terenojkina,
3 L. V. Litvinova, collaborator from the Institute of ceasti II, Melitopol i, 1 992; Subbotin L.V., Ostroverhov A.S.,
Archaeology of Ukraine Republ i c ( K iev), made the Ohotnicov S.B., Redina E.F., Sch((l"Chie drevnosti Dnestro
anthropological determ ination. See Andruh S . I . , Schifi Dunaiscogo mejdurecie, Kiev, 1 992.
with rounded corners, oriented along the west-east and the other one broken during the ancient time, as long as
direction. The walls are vertical and the bottom is flat. The 2.3 cm, was also found (fig. 8/6).
size is 1 . 3 x 0.5 m. The depth from the ancient levei is -0.44
Buildings in the mantie of the tumuli
m. The skeleton is of a teenager and it was laid on its
back with the skull oriented westwards, with the face The initial l imits of the tumulus mantie were
upwards. The hands were stretched along the body and the outl i ned by a fragmented ditch with the diameter of
legs were straight. 1 4.3 m, interrupted in the western side on a length of
Findings 0.6 m and in the eastern side on 0.8 m. The breadth of
I . Near the skull, in the south-western side of the pit, a the ditch is 0.7 - 0.9 m. The depth from the ancient
hand-made cup having the shape of a jar and a slight leve) is -0.5 0.6 m (fig. 51 1 ).
-
Tumulus m. It was placed at 30 m northwards from

vertically over-risen small ear was discovered. The
shoulders are slightly reliefed and the bottom is flat. The
the tumulus II. The mantie was not reliefed. The diameter
small ear has a rectangular section. The vase is moulded of a
is 1 5 m (fig. 6/ 1 ). A tomb and a ditch were discovered.
paste containing fine grains of fire clay. The surface is
smoothed and the colour varies from grey to black. The M. I (Scythian) (fig. 612) . This tomb was found in the
height is 8.5 cm; the diameter of the rim is 7.7 cm; the center of the tumulus, as deep as -0.5 m. In the horizontal
diameter of the body is 9 cm; the diameter of the bottom is plan, the sepulchral pit had a rectangular shape with
6 cm; the breadth of the ear is 2.3 cm (fig. 817). rounded corners, oriented along the south-west-north-east
M. 2 (Scythian)
direction. At the upper side the size is 2 .05 x I m .
(fig. 6/6). lt was found at 4.5 m
Descending t o the bottom o f the pit, its size increases till
southwards from M. I , at a depth of -0.5 m from the actual
levei . The sepulchral pit has a rectangular shape with 2.35 x I m. The depth from the ancient levei is - 1 .35 m.
rounded corners and is oriented on the west-east direction, The skeleton (belonging to a grown-up person) was thrown
slightly deviated to south. The size of the pit according to into disorder during the ancient time. Now, the most bones
the upper outline is 2.5 x 0.7 m. The size widens to the were found in the filling of the pit. Only the thighbone was
bottom of the pit till 2.8 x 0.85 m. The depth from the preserved in situ. According to the positiort of this bone, the
ancient levei is - 1 .3 m. The tomb was robbed during the skeleton probably was in a stretched position, oriented
ancient time. Rare human bones were found, especially in westwards. In the south-western corner of the room the
the southern and northern sides of the pit. ln the north bones from an animal offering were found: a col larbone,
western side of the pit the bones of an ox sacrificed as an ribs, a part of the leg of an ox. On the bottom of the pit
offering were found . The bottom of the pit was covered rests of the dark-brown vegetal bedding were found.
with the rests of the dark-brown bedding. Findings
Findings I . A piece for piercing, made of an animal bone, was
I . In the north-western corner of the pit, among the found to the right from the bones. The functional part is
bones of the ox, a tool made of bone (the collarbone of an sharp. The length is 7 cm (fig. 6/3).
ox) was found, having the shape of a little paddle. The 2. Near the bones of the animal offering the handle of
lower edge is rounded and is broader than the hilt. The a hand-made lid of a vase was discovered. It has a conic
exterior surface is glossy and the functional part is slightly shape, with a hollow in the upper side. The lower side was
sharpened. The upper edge is lost. The length is 6.4 cm broken in the ancient time. It is mou lded of paste
(fig. 8/4). containing fire clay and pounded stones. The preserved
2. I n the same tomb fragments of the blade and the length is 2.7 cm. The diameter is 4.7 - 3.7 cm. The depth of
riveted hilt of a knife were also found. One of the rivets is the hollow is 2 cm (fig. 6/4).
made of bronze (fig 8/6). The tumulus III was built in a single phase over the
3. In the fi ll ing of the pit a bar made of iron (?) was Scythian tomb n. I . The limits of the tumulus were
found. The length is 1 .8 cm. The diameter is 0.3 - 0.4 cm designed by a segmented ditch having a diameter of 1 0 m .
(fig. 8/6). The ditch was interrupted a t the western side ( I m ) and at
4. The fragment of an iron clamp with a curved edge eastern s ide ( 2 . 2 m ) . The breadth of the d i t c h is 0 . 5 m .
SERGHEY AGULNIKOV Scythian Vestiges at the Lower Prut
- 257
Findings in the ditch of an ox.

I . Fragments of a Hellenistic amphora from Heracleia Findings
were found near the western interruption. Its neck has a I . Near the southern wall of the pit, in the filling,
cyl indrical shape, enlarged at the upper side. The rim has a fragments of three tips of iron spears having a lancet shape
waved shape, with the edge cut horizontally. The ear is oval were found. The pieces were strongly corroded. The
in section. The basis is high, enlarged at the lower side, approxi mate lengths are, respectively, 1 7.2 1 and 24 cm.
with a hollow in the center. The piece is moulded of a clay The breadth is 2.3 cm (fig. 8/5, 8/9).
of good quality, containing sand and mica (fig. 1 /2). 2. In the south-eastern corner of the pit the heal of a
spare was found, having a square hole for fixing. The piece
Tumulus IV. lt was situated at 70 m northwards from
is strongly corroded. The length is 5 cm. The diameter is
the tumulus I I I . The height from the actual levei is 0.24 m.
1 .3 cm. The hole for fixing is 0.6 x 0.6 cm. According to
The diameter is 25 m. Two tombs were discovered.
the position of the tips and of the cylinder, the reconstituted
Tomb 1 (Scythian) (fig. 712). This tomb was found in length of the spares is 2 m (fig. 8/3).
the center of the tumulus, as deep as -0.5 m. The sepulchral 3 . Near the tibia of the right leg two tips of three
pit was rectangular, with rounded corners. lt is oriented winged bronze arrow with socket were found. The lengths of
along the east-west axis. The size of the upper contour is these pieces are between 3 - 3.5 cm. Their breadths are
2 . 3 x 2.7 m. The pit is enlarged at the eastern and western 0.6 cm. The diameter of the socket is 0.4 cm (fig. 7/6).
parts, till the size of 2.7 x 2.35 m. The depth from the 4. Near the bones of the pelvis two tips of three
ancient levei is - 1 .62 m. The tomb was robbed during the winged bronze arrow with socket were found, one of them
ancient time. In the fi lling of the pit, consisting of pressed being fragmented. The length is 4. 1 cm. The breadth is 0.7
chernozem, stones were found. The skeleton of a grown-up cm. The diameter of the socket is 0.5 cm.
person was found, being completely put into disorder 5 . Near the northern wall, by the phalanxes of the left
during the robbing. The human bones formed a pile in the hand, twelve tips of three winged bronze arrow with socket
northern part of the pit, together with the bones of the were found. The lengths of these pieces are between 3 . 2 -
animal for offering . On the bottom of the pit rests of the 3.9 cm. The breadths are 0.5 - 0.6 cm. The diameter of the
dark-brown bedding were found. socket is 0.4 cm (fig. 7/6).
Findings Tumulus IV. This tumulus was raised in a single
I . A tip of a three-winged arrow with socket was phase over the tombs I and 2, which are synchronous. Two
found in the north-western corner of the pit. lts length is 3 piles of yellow clay of semi-oval shape are connected with
cm. The breadth is 0.6 cm. The diameter of the socket is these pi Ies, being made of the earth from the digging of the
0.5 cm (fig. 7/3). pits. The limits of the tumulary mantie were designed by a
2. Among the bones an iron little bead was found. lt segmentary ditch, having a diameter of 1 7 m. The ditch is
has a rounded shape, with pressed edges. lts diameter is 1 .7 interrupted at the western side ( I . I m) and in the eastern
cm (fig. 7/4). one ( 1 .05 m). Stones and animal bones were found in the
Tomb 2 (Scythian) (fig. 7/5) . This tomb was found at

filling of the ditch in the eastern and western sides. The
breadth of the ditch is 0 . 8 m. The depth from the ancient
4.55 m northwards from the center, at the depth of -0.7 m.
levei i s 0.65 - 0.95 m.
The sepulchral pit was rectangular with rounded corners,
and is oriented along the south-west - north-east axis. The As a resuit of the archaeological diggings from
size is 2.73 x 1 .05 m. The depth from the ancient levei is - Manta and Crihana Veche villages, Cahul District, six
1 . 1 9 m. The skeleton, probably belonging to a female of 35 tumuli were investigated. These tumuli had inside ten
- 40 years old, was found in stretched on the back position, Scythian central tombs. The analysis of the
with the skull oriented south-westwards, with the facial side constructive features does not allow to consider them
upwards. The hands were stretched along the body and the different from the large number of other ones known
legs were straight. Rests of the dark-brown bedding of between the rivers Nester and Danube.
vegetal origin were found. Near the skull bones of an Ditches with interruptions at the western and
offering animal were found: the col larbone, ribs and a leg eastern sides were certified at the Scythian tumuli near
Tabak, Vasil ievka and Divizia villages within Odessa between the colony-cities from the north-western side
region, Ukraine (L.V. S ubbotin, A . S . Ostroverhov, of the B lack Sea. On the body of this vase two groups
S . B . Ohotnikov, E.R. Redina, 1 992, p. 6, 1 1 , 1 4). I n of images are found. The first group, consisting of five
a l l these cases, rests o f the funerary Tryzna. figures, can be i nterpreted as the scene of worshipping
The sepulchral pits of rectangular shape, oriented to Aphrodite, at which take part Artemis, the hunting
along the east-western direction, is a general feature for goddess, Eros, the Iove god and the satyrs, all of them
the mast Scythian tombs from the north-western side being classic characters in the Greek mythology. A
of the Pontic area. quite similar subject applied on an Italic vase is
The variant of the simple rectangular pit with interpreted by S . S . Bessonova as " the worship to the
n iche was alsa found in the necropoleis from Ceauş, sited goddess " . This motif is often found in the
Kubei, Vas i l ievka, Kurc i , belonging to a group semantics of the Hel lenistic ceramics and jewels
recently put i nto evidence, that is the group of during the end of the Vth century and the middle of the
Scythian tombs from the Lower Danube (E.F. Redina, IVth century BC (S.S. Bessonova, 1 983, p. 98). It is
1 987, p. 60 - 6 1 ). From the territorial point of view, the more difficult to interpret the subject of the second
group of tumuli from Balaban is the mast similar group, although it is not out of the question to
to the tumuli discussed in this paper. The analogous represent a daily scene, rather that a mythological one.
buildings found in the tumulary mantie enhance the The preliminary dating of this piece is between the end
resemblance (G.F. Cebotarenco, E.V. Iarovoi, N . P. of the Vth century and the beginning of the IVth
Telinov, 1 989, p. 1 88). century BC.
The findings from the tumuli from Manta and In general, the pieces found in the Scythian tumuli
Crihana Veche villages allow their framing within the from the vicinity of Manta and Crihana Veche villages
limits of the IVth century BC. The tips of bronze have the same features with the analogous tumulary
arrows, the spares, the iron knives with curved back, complexes from the north-western side of the B lack
and the cyli ndrical heals for javelins are quite typical Sea.
for the Scythians from the north-western side of the Quite often the researchers emphasized that this
B lack Sea. Even an undetailed typological analysis of kind of tumul i were risen near other bigger tumuli,
these pieces, we can assign them to the mast built during the previous epochs (S.I. Andruh, 1 987, p.
widespread objects in the whole Scythian limes. The 9).
hand moulded vase adorned with notches and glass lt is not out of the question that the tumulary
beads, sometimes with "eyes " , alsa is largely spread in necropoleis within the Lower Prut region, together
the funerary complexes and Scythian settlements with the cemeteries from Ceauş, Gradeska, Mresnota,
within the area between the Nester and Danube rivers. Moghila, etc., placed within the area between the lakes
The cup moulded by hand with an ear having a from Cahul and Ialpug rivers, to design a magistral
vertical ribbon shape found in the tomb 2 of the way across the Danube.
tumulus I from Crihana Veche village certifies once The ensemble of the features of the funerary rite,
more the mutual i nfluence of the Scythian and as well as the findings from the tombs, allows the
Thracian cultures at the Lower Danube. chronological assignment of the tumuli near Manta and
The black glazed pelike with red figures found in Crihana Veche villages to the IVth century BC. These
the tomb I of the tumulus I from Manta v i llage has its features alsa reveal to a certain extent the complex
origin in one of the Greek metropoleis. The mast of relations between the Scythian and Thracian limes-es
these pieces were brought in Scythia through the trade from the Lower Danube's basin.
VESTIGII scmcE LA PRUTUL INFERIOR
Serghei Agulnicov
Pentru teritorii le de la Prutul Inferior în zona de urmele aşternutului de culoare maronie-închisă.

stepă a Moldovei până nu demult vestigiile culturii In ventar:
scitice erau puţin cunoscute. Săpăturile de salvare în I . Î n zona toracică s-a găsit o îngrămădire de mărgele
zonele de ameliorare a raioanelor Cahul şi Vulcăneşti din sticlă, dintre care trei sunt rotunde din "pasta" de
în mare măsură completează această lacună. culoare cenuşie deschisă, cu "ochi " galbeni ; una în formă
Î n perioada 1 990 - 1 992 pe un platou întins între r. de butoiaş de o culoare cafenie închisă; una cilindrică cu
"ochi " în alb, galben şi albastru închis. Tot aici a fost găsită
r. Prut şi Cahul de la satele Manta şi Crihana Veche (r
o scoică "Cauri " (fig. 2/3, 4, 5 ) ;
ul Cahul) până la s. Găvănoasa (r-ul Vulcăneşti) a fost
2. L a 0 , 2 m în dreapta scheletului s e găsea o oală
cercetat un grup de tumul i aparţinând diferitor epoci
modelată cu mâna, având corpul bombat, fundul plat, gâtul
cultural-istorice 1 . Ca rezultat, au fost cercetaţi şi 6
scund ş i buza evazată în formă de pâlnie. Suprafaţa vasului
tumuli scitici ce prezintă obiectul studiului de faţă2.
are o culoare cenuşie deschisă. Partea superioară a corpului
Turn.ulii scitici de langa s. Manta în locul trecerii spre gâtul vasului era ornamentată pe
întregul perimetru cu incizii adâncite ovale. Dimensiuni:
Tumul i i scitici I , 2, 4 erau situaţi la 4,5 km est de înălţimea - 16 cm, diametrul corpului - 14 cm; diametrul
s. Manta, în centrul unui platou cuprins între r. r. Prut buzei - 1 1 ,5 cm, pe fund - 8 cm (fig. 2, 2);
şi Cahul (fig. A.). Turnului 3 aparţinea epocii bronzu 3 . Î n colţul de sud-vest a gropii, pe fundul ei, a fost
lui m ij loci u şi va fi publicat aparte. găsit un vas de tip pelika. Pelika în lac negru cu figuri roşii
Î nălţimea de la n i velul antic de călcare - 1 ,2 are corpul globular, fundul plat cu u n suport circular
Turnului I.
evidenţiat. Gâtul este cilindric, buza evazată în unghi drept.
m, diametrul - 42 m. (fig. 1 . 1 ). Conţinea 2 morminte scitice
Partea superioară a vasului era unită cu gâtul prin două
şi un şanţ rotund cu diametrul 3 1 ,5 m, având întreruperi în
torţi, triunghiulare în secţiune, cu o nervură ascuţită la
partea de est şi vest. De morminte sunt legate grămezile de
m ijloc. Dimen s i u n i : înălţimea - 3 1 ,5 cm, diametrul
lut galben provenite prin săparea gropilor.
fundului - 1 6,7 cm, diametrul corpului 23 cm, diametrul
M. I
-
(fig. 1 .2). Descoperit în sectorul de nord-vest al buzei - 1 9,5 cm, înălţimea mânerelor - 1 1 ,5 cm (fig. 2, I ).
tumulului, la 8 m de centru, adâncimea - 1 ,2 m . Groapa Ornamentul vasului. B uza vasului este ornamentată cu
sepulcrală, de formă dreptunghiulară, era orientată pe axa un şir de semifestoane executate în vopsea neagră ş i
est-vest. Dimensiunile: 1 ,6 x 0,85 m, adâncimea de la maronie deschisă îndreptate c u capetele î n j o s . Următorul şir
nivelul de fixare -0,8 m. Mormântul a fost deranjat în ornamental este plasat la baza gâtului şi, de asemenea,
vechime, puţul de predare distrugând partea centrală a era compus din semifestoane cu capetele în jos, limitate de
camerei mortuare. Din scheletul unui copil (după două linii orizontale de culoare portocalie-oranj. La baza
dimensiunile oaselor, 3 - 4 ani) s-au păstrat doar fragmente mânerelor se află câte un desen din linii orizontale şi
de craniu, oase ale toracelui şi oasele femurului. Scheletul semifestoane, ce formau un triunghi, a cărui înălţime
era orientat cu craniul spre vest. Pe fundul gropii s-au găsit corespundea nervurii torţilor. Mai jos de mijlocul corpului
vasului au fost executate desene cu motiv ornamental
Pentru rezultatele săpăturilor din 1 990 - 1 992 vezi: Agulnicov vegetal complicat, format din i magini schematice ale
S . M „ Otciot o polevih issledovaniah Caguliscoi novo petelor de plante şi mendre torsoidale. Al treilea brâu
s1roeci11oi arheo/oghicescoi axpediţii v 1 990 g„ Chişinev, ornamental ocupa partea inferioară a corpului vasului şi
1 99 1 , Arhiva IA şi IV AS Rm.; idem, 01cio1 o po/e1•ih consta din două linii orizontale. Î n spaţiul dintre linii este
issledol'(llliah Caguliscoi novoslroecinoi arheo/oghicescoi
axpediţii u s. s. Manta i Găvănoasa v 1 99 1 g . Chişinev 1 992,
un desen în forma "câmpului de şah " , stilizat din 25 de ca
rouri fiecare, de culoare neagră şi oranj . Î n total sunt 8 câm
.
Arhiva IA şi IV AS Rm.
puri de şah, fiecare dintre ele fiind separate prin 4 carouri în
2 Tumulii au fost cercetaţi cu ajutorul buldozerului, lăsându-se
martori paraleli în direcţia nord-sud, toate măsurările de formă de " labirint înch i s " de formă dreptunghiulară.
d istanţă şi adâncime în afară de cazurile special indicate au Suportul circular era, de asemenea, ornamentat cu 3 linii
fost efectuate de la centru - cel mai înalt punct al tumulului. orizontale de culoare oranj despărţite de fasii negre.
Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 . . . . . . „„ . . . „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ p. 259 - 2 73
Corpul pelikei avea două grupuri de imagini umane mente mici de amfore elenistice şi oase de animale.
Turnului N. Era situat la I km nord de tumulii I - I I .

executate în stilul figurilor roşii.
Primul grup consta din 5 figuri. În centru se află figura
Î nălţimea d e l a nivelul antic d e călcare -0,8 m, diametrul de
atârnă pliuri de pânză ( Afrodita ?). În faţa femeii este

unei femei nude şezânde. De-a lungul corpului şi din mână
34 m. Au fost găsite 2 morminte (fig. 4. 1 ) .
imaginea unei zeităţi cu aripi (Eros), cu mâinile întinse spre M. / (nomad târziu) (fig. 4 . 3 ) . Descoperit î n sectorul
ea. În dreapta şi în stânga se aflau imaginile unor fiinţe de de sud-est a tumulului, la 5,7 m ( 1 52°) de centru, la
gen masculin, având cozi şi coarne (satiri). Compoziţia o adâncimea de -0,45 m. Scheletul a fost găsit în poziţie
încheie figura unei femei în picioare cu mâinile în şolduri, întinsă pe spate, cu craniul orientat spre vest. Mâinile erau
avănd haine lungi, înfrumuseţate cu ornamente complicate; întinse de-a lungul corpului, picioarele drepte. Inventarul
l a brâu se observă clar detalii ale arcului de vânătoare lipseşte.
M. 2 (central, scitic) (fig. 4.2). Descoperit în centrul

(Artemida).
Următorul grup este format din imaginea a 3 figuri de
tumulului. De M. 2 sunt legate grămezile de lut galben,
bărbaţi în haine lungi cu pliuri (tipul clasic al hitonului
provenit prin săparea gropii în formă de două semicercuri cu
grecesc). Î n mâna unuia din ei se afla un toiag îndoit. Doi
diametrul de 1 1 m . Deasupra mormântului, la nivelul
dintre ei stau cu faţa unul la altul. Din însăşi analiza vizuală
solului antic de călcare şi parţial în mantaua tumulului, a
reiese că formarea vasului a fost făcută de doi pictori
fost semnalată o arsură de formă ovală cu dimensiunile de
diferiţi. Ambele imagini sunt realizate în tehnică şi stil
4 x 2,8 m. Groapa sepulcrală era la adâncimea de -0,8 m .
diferite (fig. 2/6) . Partea interioară a vasului este acoperită cu
Dimensiuni : 2,3 x 1 ,6 m, adâncimea d e la nivelul d e fixaţie
lac negru aproximativ pe jumătate. Pe fundul vasului în
- 1 , I m. Mormântul a fost prădat în vechime. In umplutura
partea interioară sunt pete de lac negru.
formată de cernoziom presat se întâlneau oase umane
M. 2 (central) (fig. 2/3). Se află în centrul tumulului, răzleţe, oase de animale, cărbuni. Au fost găsite două
la adâncimea de - 1 ,2 m . De mormânt este legată grămada fragmente de amfore elenistice din sec. IV î.Chr.
de lut galben cu diametrul de I O m, provenit prin săparea Construcţii în turnul
gropii. Groapa sepulcrală are o formă dreptunghiulară I . Î n sectorul de sud-vest al tumulului, la 8,5 m de
neregulată, orientată pe axa est-vest. Dimensiunile: 4,2 x centru, la nivelul solului antic de călcare, a fost găsită o
2, I x I , I m. Mormântul a fost prădat în vechime. Umplu grămadă de pietre calcaroase prelucrate, cu dimensiunile de
tura gropii o constituia cernoziomul prelins, presat, în care 0,5 X 0,7 m.
se întâlnesc oase umane răzleţe, oase de animale, bucăţi de 2. La 2 m nord-vest de centrul tumulului, l a
lemn. A fost găsit un fragment de ceramică modelată cu adâncimea de -0,8 m, a fost găsită o groapă d e formă
mâna, de culoare cenuşie deschisă. rotundă cu pereţii verticali şi fundul plat. Diametrul 1 ,5 m ,
Turnului II. Era situat la 20 m nord-vest de turnului I .

adâncimea 0 , 4 m. Inventarul lipseşte.
Î nălţimea d e l a nivelul actual d e calcare - 0,5 m, d e l a Turnu l u i IV a fos t ridicat dintr-o dată deasupra
mormântului scitic central nr. 2, mormântul nomad târziu
nivelul solului antic - 0,7 m, diametul - 28,5 m (fig. 3 . 1 ) .
nr. I fiind secundar.
A u fost descoperite u n mormânt şi u n şanţ .
M. I (scitic)
Grupul tumular de la Crihana Veche
(fig. 3.2). Descoperit în centrul tumulului
l a adâncimea de -0,7 m. Groapa sepulcrală, de formă Grupul tumular Crihana Veche era situat pe
dreptunghiulară cu colţurile adâncite, era orientată pe axa culmea unui platou la 3 km est de localitate, între r. r.
vest-nord-vest - est-sud-est. Dimensiunile: 2,6 x 1 ,4 m; Prut şi Cahul, la I km spre nord-vest de aeroportul
adâncimea de la nivelul de fixare - 1 ,4 m . Mormântul a fost Cahul. Grupul era format din 3 tumu l i cu înălţimea de
prădat în vechime. În umplutura formată din cernoziom
1 ,5 - 2,5 m, formând un şir pe axa nord-nord-vest -
presat se întâlnesc pietre, oase umane răzleţe, oase de
sud-sud-est (fig. A).
animale. Pe fundul gropii au fost fixate rămăşiţele resturilor
Turnului I. Cercetat în 1 992. A fost ridicat în epoca
eneolit-bronz timpuriu. Intre tumulii I şi I I , la I km nord
aşternutului de culoare maronie.
Turnului I I a fost ridicat di ntr-o dată deasupra
mormântului central scitic I . Iniţial, conturul mantalei era nord-est de aceştia, încă din 1 990 a fost depistat un cimitir
desemnat de un şanţ cu diametrul de 22 m, lăţimea de 0,4 - tumular format din 23 de movile. M ajoritatea dintre ele nu se
0,5 m. În părţile de est şi vest ale şanţului sunt întreruperi evidenţiau în profil , fiind semnalate doar după petele de
cu lungimea de 1 ,5 m. La capetele şanţului s-au găsit frag- culoare mai deschisă a manti ilor i ntens arate. Trei tumuli
SERGHEI AGULNICOV Vestigii scitice la Prutul inferior
- 26 1
au fost săpaţi în 1 992. 3. Pe fundul gropii, în colţul de nord-est, între oasele
Turnului II. Se găsea la 5 8 m spre nord-nord-vest

scheletului, a fost găsit un cuţit cu spinarea curbă şi mâner
evidenţiat. Pe mâner s-au păstrat amprentele plăselelor de
(349°) de la centrul tumulului I. Mantaua nu se profila,
lemn, întărite cu un nit rotund. În secţiune lama avea o
diametrul - 20 m. Au fost descoperite 3 morminte şi un şanţ
formă de pană. Lungimea cuţitului - 8 cm (mânerul - 2,5 cm,
(fig. 5 . 1 ).
lama 5 ,5 cm). Lăţimea lamei - 1 ,8 - 0,2 cm, cea a
M. I (scitic) (fig.
-
5.2). A fost descoperit în centrul mânerului - 0,2 - 1 ,2 cm. Grosimea - 0,3 cm. Lungimea
tumulului la adâncimea de -0,5 m. Scheletul se găsea într-o nitului - 0,6 cm, diametrul - 0,2 cm (fig. 5.6);
groapă cu nişă. Puţul de intrare prezenta o groapă ovală în 4. I ntre oase a fost găsită o mărgică de fier de o
plan, orientată pe axa vest-est. Dimensiunile după conturul formă tronconică cu gaura rotundă. Înălţimea - 1 ,2 cm,
superior: 2,85 x 0,9 x 0,7 m. Între puţul de intrare şi camera diametrul I ,5 - 0,7 cm, diametrul găurii - 0,2 - 0,3 cm (fig.
mortuară, la adâncimea de -0,74 m de la nivelul superior, se 5.5);
află o treaptă cu lăţimea de 0,6 m. În peretele de nord a 5 . L a baza peretelui d e sud s-au găsit fragmentele
puţului de intrare era o nişă alungită-ovală. Bolta camerei unui călcâi de fier pentru suliţă, cu rămăşiţele vergii de lemn
sepulcrale a fost distrusă de puţul de prădare. Fundul gropii înăuntru. Dimensiunile reconstituite: lungimea - 7 cm,
era concav spre centru. Umplutura, compusă din lut galben diametrul - 2 cm (fig. 5.3).
M
amestecat cu cernoziom, conţine cărbuni nu prea mari şi
2 (scitic) (fig. 6.5). Descoperit la I km spre sud de
lemn putrezit. Dimensiunile nişei gropii sepulcrale: 3,5 x
M I , la adâncimea de -0,5 m de la nivelul actual de călcare.
1 , 1 5 m, adâncimea de la nivelul treptei -0,65 m .
Scheletul se afla într-o groapă de formă dreptunghiulară cu
Dimensiunile d e bază ale construcţiei: 3,5 x 2,05 m ;
colţurile rotunjite, orientată pe axa vest-est. Pereţii sunt
verticali, fundul plat. Dimensiunile I ,3 x 0,5 m, adâncimea
înălţimea semnalată a bolţii - 0 , 7 m. Mormântul a fost
prădat în vechime. Scheletul unui bărbat (55 - 60 ani)3 a
de la nivelul de fixare -0,44 m. Scheletul unui adolescent
fost distrus, oasele deranjate fiind concentrate în partea de
era în poziţie întinsă pe spate, craniul orientat spre vest,
est a gropii, alături cu oasele animalului de ofrandă, parţial
partea facială în sus. Mâinile sunt întinse de-a lungul
aflate pe treapta puţului de intrare. Pe întreaga suprafaţă a
corpului, picioarele drepte.
fundului gropii s-au semnalat rămăşiţele aşternutului
In ventar:
vegetal de o culoare neagră.
1 . Lângă cran iu, în partea de sud-vest a gropii a fost
Inventar:
găsită o ceaşcă modelată cu mâna, în formă de borcan şi
1 . În colţul de est al gropii sepulcrale, în umplutură, a
tortiţa puţin supraînălţată vertical. Umerii uşor evidenţiaţi,
fost găsit un vârf de săgeată din bronz cu 3 aripioare cu
fundul plat. Tortiţa în secţiune este dreptunghiulară. Vasul
dulie. Lungimea - 2,5 cm, lungimea duliei - 0,8 cm,
este modelat din pastă conţinând şamotă măruntă. S uprafaţa
diametrul - 0, 1 cm (fig. 5 .4) ;
netezită, culoarea de la cenuşiu la negru. Înălţimea - 8,5
2. În colţul de vest a gropii sepulcrale, în umplutură,
cm, diametrul pe buză 7,7 cm, pe corp - 9 cm, pe fund - 6
a fost găsit un vârf de săgeată din bronz cu 3 aripioare cu
cm, lăţimea mânerului - 2,3 cm (fig. 8.7).
dulie, pe una dintre care se găseşte un spin nu prea mare.
Lungimea - 3,3 cm, lăţimea - 0,6 - 0,8 cm. Spinul - 0,8 cm., M. 3 (scitic) (fig.
6.6). Găsit la 4,5 m spre sud de M I ,
diametrul duliei - 0,5 cm (fig. 5.4); la adâncimea de -0,5 m de la nivelul actual de călcare.
Groapa sepulcrală are o formă dreptunghiulară cu colţurile
3 Determinările antropologice au fost realizate de colaboratorul rotunjite, orientată pe axa vest-est cu puţină deviere spre
Institutului de Arheologie din Republica Ucraina (Kiev), L.V. sud. Dimensiunile gropii după conturul superior 2,5 x 0,7 m,
Litvinova. Andruh S.I., Schifi Nijnego Podunavia, Tezele spre fund se lărgeşte - 2,8 x 0,85 m. Adâncimea de la
conferinţei: Actualinie problemei istorico-arheologhiceschih nivelul de fixare - I ,3 m. Mormântul a fost prădat în
issledovanii, K iev, 1 987, p. 9 - I O; Bessonova S . S . vechime. În umplutură se întâlnesc oase umane răzleţe, mai
Relighioznie predstavlenia schifov, Kiev, 1 983; Cebotarenco
ales în părţile de sud şi nord a gropii. În partea de nord-vest
G.F., larovoi E.V„ Telinov, N .P., Curgani Budjascoi stepi,
a gropii s-au găsit oasele unei bovine în calitate de ofrandă.
Chişinev, 1 989, p. 1 88 ; Redina E.F., Schifi Dnestro
Dunaischih stepei, K i meriiţi i schifi, tezisî docladov Fundul gropii este acoperit cu rămăşiţele aşternutului de
Vsesoiuznogo seminara pamiati A.I. Terenojkina, ceaşti I I , culoare maronie închisă.
Melitopol i , 1 992; Subbotin L . V . , Ostroverhov A . S „ Inventar:
Ohotnicov S. 8 . , Redina E. F „ Schif.Khie drevnosti Dnestro 1 . În colţul de nord-vest al gropii , între oasele de
Dunaiscogo mejdurecie, Kiev, 1 992. ofrandă, a fost găsită o unealtă din os în formă de lopăţică
confecţionată din clavicula unei bovine. Muchia de jos este de un şanţ în formă de segment în secţiune, având
rotunjită şi se lărgeşte fată de mâner. Suprafaţa exterioară diametrul de 10 m. Şanţul avea întreruperi în partea de vest
are luciu, partea funcţională - puţin ascuţită. Muchia de sus - I m şi est - 2,2 m. Lăţimea şanţului - 0,5 m.
nu s-a păstrat, lungimea fi ind de 6,4 cm (fig. 8.4); Descoperiri în şanţ
2. Tot aici s-au găsit fragmentele unei lame şi mânerul I . Lângă întreruperea de vest, în umplutura şanţului,
cu două nituri al unui cuţit. Un nit este din bronz (fig. 8.6);
3 . În umplutura gropii a fost găsită o bară din fier (?).
s-au găsit fragmente de amforă elenistică (Heracleea).
Gâtul are o formă cilindrică, lărgindu-se în partea
Lungimea - 1 ,8 cm, diametrul - 0,3 - 0,4 cm (fig. 8.6); superioară. Buza este în formă de val, cu marginea tăiată
4. Fragmentul unei scoabe din fier este cu un capăt orizontal. Mănuşa este ovală în secţiune. Piciorul este înalt,
îndoit, celălalt fiind rupt din vechime. Lungimea - 2,3 cm în partea inferioară se l ărgeşte având o concavitate în
(fig. 8.6). centru. Modelate din pastă bună, având ca ingredient nisip
şi mica (fig. 8. 1 - 2).
Construcţii în mantaua turnu/ului
Limitele iniţiale ale mantalei tumulului erau conturate

Turnului IV. Era situat la 70 m spre nord de turnului
I I I . Înălţimea de la nivelul actual de călcare -0,24 m,
de un şanţ în formă de segment în secţiune, cu diametrul de
diametrul - 25 m. Au fost descoperite 2 morminte (fig. 7. 1 ).
1 4,3 m, având întreruperi de câte 0,6 m în partea de vest şi
0,8 m în partea de est. Lăţimea şanţului - 0,7 - 0,9 m, M. I (scitic) ( fig. 7.2). Descoperit în centrul
adâncimea de la nivelul de fixare -0,5 - 0,6 m (fig. 5 . 1 ) . tumulului, la adâncimea de -0,5 m. Groapa sepulcrală avea
Turnului ID. Era situat la 30 m spre nord de turnului o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, orientată pe
II. Mantaua nu era profilată; diametrul 15 m (fig. 6. 1 ) . Au
-
axa est-vest. Dimensiunile după conturul superior 2,3 x 2,7
fost descoperite un mormânt şi un şanţ. m, spre fund se lărgeşte, în partea de est şi vest atingând
dimensiunile 2,7 x 2,35 m. Adâncimea de la nivelul de
M. I (scitic) (fig. 6.2). Descoperit în centrul fixare - 1 ,62 m. Mormântul a fost prădat în vechime. În
tumulului, la adâncimea de -0,5 m. Groapa sepulcrală avea umplutura gropii formată din cernoziom presat se întâlneau
în plan o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, pietre. Scheletul (aparţinând unui matur) este complet
orientată pe axa sud-vest - nord-est. Dimensiunile după deranjat ca rezultat al prădării . Oasele umane se găseau
conturul superior 2,05 x I m, spre fund groapa se lărgeşte grămadă în partea de nord a gropii, împreună cu oasele
în părţile de est şi vest, atingând dimensiunile 2,35 x I m. animalelor de ofrandă. Pe fundul gropii au fost semnalate
Adâncimea de la nivelul de fixare - 1 ,35 m. Scheletul rămăşiţele aşternutului de culoare maronie închisă.
(aparţinând unui matur) a fost deranjat în vechime, în In ventar:
prezent majoritatea oaselor găsindu-se în umplutura gropii.
I . În colţul de nord-vest a gropii a fost găsit un vârf de
În situ s-au păstrat doar oasele femurului. Conform poziţiei
săgeată cu 3 aripioare cu dulie. Lungimea - 3 cm,
acestora, scheletul se afla probabil în poziţie întinsă,
lăţimea - 0,6 cm, diametrul duliei - 0,5 cm (fig. 7.3);
orientat spre vest. În colţul de sud-vest al camerei s-au găsit
2 . Printre oase a fost găsită o mărgică de fier de
oase de animal de ofrandă: o claviculă, coaste, partea unui
formă rotundă cu marginile apăsate. Diametrul - 1 ,7 cm
picior, toate aprţinând unei bovine. Pe fundul gropii s-au
(fig. 7 .4).
semnalat rămăşiţele aşternutului vegetal de culoare
maronie-închisă. M. 2 (scitic) (fig. 7.5). Descoperit la 4,55 m spre nord
Inventar: de centru, la adâncimea de -0,7 m. Groapa sepulcrală avea
I . În dreapta oaselor a fost găsit un străpungător o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, orientată pe
confecţionat din os de animal. Partea funcţională este axa sud-vest - nord-est. Dimensiunile: 2,73 x 1 ,05 - I m,
adâncimea de la nivelul de fixare - 1 , 1 9 m. Scheletul
(feminin ?, 35 - 40 an i) a fost găsit în poziţie întinsă pe
ascuţită. Lungimea - 7 cm (fig. 6.3);
2 . Lângă oasele de ofrandă era mânerul de la un
capac modelat cu mâna a unui vas. Are forma unui con cu o spate, craniul orientat spre sud-vest, partea facială în sus.
concavitate în partea superioară. Partea inferioară a fost Mâinile întinse de-a lungul corpului, picioarele drepte. Au
ruptă în vech ime. Modelat d intr-o pastă având în fost semnalate rămăşiţele aşternutului vegetal de culoare
componenţă şamotă şi piatră pisată. Lungimea păstrată - 2,7 maronie închisă. Lângă craniu s-au găsit oase provenind de
cm, diametrul - 4,7 - 3,7 cm; adâncimea concavităţii - 2 cm la animale de ofrandă: claviculă, coaste şi picior de bovine.
(fig. 6.4).
I . Lângă peretele de sud al gropii, în umplutură, au
Inventar:
Turnului III a fost construit dintr-o dată deasupra
mormântului scitic nr. I . Limitele tumulului erau conturate fost găsite fragmentele a trei vârfuri de l ance de fier în
SERGHEI AGULN ICOV Vestigii scitice la Prutul inferior
- 263
formă de lanţetă. Păstrare nesatisfăcătoare, obiectele fiind Varianta de groapă simplă dreptunghiulară cu n işă
puternic corodate. Lungimile aproximative respectiv 1 7,2 1 a fost semnalată în necropolele Ceauş, Kubei,
şi 24 cm, lăţimea - 2,3 cm (fig. 8 . 5 , 8 - 9); Vasilievka, Kurci, cuprinse într-un grup evidenţiat de
2 . În colţul de sud-est a gropii a fost găsit un călcâi
curând - grupul Dunărea de Jos a mormintelor scitice
pentru lance cu gaura patrulateră de fixare. Puternic
(E.F. Redina, 1 987, p. 60 - 6 1 ). Teritorial, cele mai
corodat. Lungimea - 5 cm, diametrul - 1 ,3 cm, gaura de
apropiate complexe tumulare scitice pentru tumul i i în
fixare - 0,6 x 0,6 cm. Judecând după poziţia vârfurilor şi a
cilindrului, lungimea reconstituită a lăncilor ar fi 2 m (fig. discuţie sunt grupul de tumul i de la Balaban. Le
8.3); apropie mult şi construcţiile analoge d i n mantia
3 . Lângă tibia piciorului drept s-au găsit 2 vârfuri de tumulară (G.F. Cebotarenco, E. V . Iarovoi , N.P.
săgeată din bronz cu dulie având câte 3 aripioare. Tel inov, 1 989 p. 1 88).
Lungimea 3 - 3,5 cm, lăţimea -0,6 cm, diametrul duliei Inventarul rezultat din tumul i i de la Manta şi
- 0,4 cm (fig. 7.6); Crihana Veche permite încadrarea lor în l i mitele sec.
4. Lângă oasele bazinului se găseau 2 vârfuri de IV î.Chr.. Vârfurile de săgeată din bronz, lăncile,
săgeată din bronz cu dulie având câte 3 aripioare, unul fiind
fragmentat. Lungimea - 4, I cm, lăţimea O, 7 cm, diametrul
cuţitele din fier cu spinarea curbă, călcâiele cilindrice
-
pentru suliţe sunt destul de tipice pentru sciţii din

duliei - 0,5 cm;
5. Lângă peretele de nord al gropii, lângă falangele
nord-vestul Mării Negre. Fără a detalia analiza lor
mâinii stângi, erau concentrate 1 2 vârfuri de săgeată din tipologică, le putem atribui la cele mai răspândite
bronz cu dulii şi 3 aripioare. Lungimea: 3,2 - 3,9 cm., tipuri de obiecte pentru întregul limes scitic. Vasul
lăţimea 0,5 - 0,6 cm, diametrul duliilor - 0,4 cm (fig. 7 .6). modelat cu mâna, ornamentat cu crestături şi mărgelele
Turnului IV a fost ridicat dintr-o dată deasupra de sticlă, uneori cu "och i " , de asemenea au o largă
mormintelor I şi 2 care sunt sincrone şi de care sunt legate răspândire în complexele funerare şi aşezările scitice
2 grămezi de lut galben de formă semiovală provenite prin din interfluviul Nistru-Dunăre.
săparea gropilor. Limitele mantalei tumulare erau conturate Descoperirea ceştii modelate cu mâna, având
de un şanţ în formă de segment în secţiune având diametrul
tortiţa în formă de panglică verticală din M. 2 t. l de la
de 1 7 m. Şanţul are două întreruperi: în partea de vest - I , I
Crihana Veche, odată în plus confirmă i nfluenţa
m şi în partea de est - 1 ,05 m. În umplutura şanţului, în
părţile de est şi vest se întâlnesc pietre şi oase de animale.
reciprocă a culturilor scitice şi tracice la Dunărea de
Lăţimea şanţului - 0,8 m, adâncimea de la nivelul de fixare - Jos.
0,65 - 0,95 m. Pel ika în lac negru cu figuri roşii din M l . t. l de
* la Manta îşi are originile într-unul din centrele
* *
metropolei greceşti. Majoritatea dintre ele, fiind aduse,
Ca rezultat al săpăturilor arheologice de lângă s. s. nimereau la sciţi prin schimbul natural ce avea loc între
Manta şi Crihana Veche r-ul Cahul, au fost cercetaţi 6 oraşele-colonii din nord-vestul Mării Negre. Pe corpul
tumuli conţinând 1 O morminte scitice centrale. Analiza vasului distingem două grupuri de i magini. Primul grup
particularităţilor constructive ale tumulilor nu permite din 5 figuri poate fi interpretat ca scena închinării
a le evidenţia dintre multe altele cunoscute pentru Afroditei, la care participa zeiţa vânătorii Artemida,
interfluviul Nistru - Dunăre. zeul dragostei Eros şi satirii , personaje clasice din
Sanţuri cu întreruperi în partea de vest şi de est au mitologia greacă. Un subiect asemănător de pe o vază
fost atestate la tumul i i scitici de lângă s. Tabak, italică este i nterpretat de S . S . Bessonova ca "închinare
Vasilievka, Divizia în regiunea Odesa, Ucraina (LV. zeiţei sezânde" . Subiectul în cauză se repetă des în
S ubbotin, A.S. Ostroverhov, S.B. Ohotnikov, E.R. semantica articolelor ceramiere şi juvaere elenistice şi
Redi na, 1 992, p. 6, 1 1 , 14 ). Î n toate cazuri le scitice de la sf. sec. V - mijlocul sec. IV î.Chr. (S.S.
enumerate, l a capetele şanţurilor s-au descoperit Bessonova, 1 983, p. 98). Subiectul celui de-al doilea
rămăşiţele Triznei funerare. grup se interpretează mai dificil, deşi nu este exclus să
Gropile sepulcrale, de formă dreptunghiulară, cu reprezinte o scenă cotidiană, mai curând decât una
orientare est-vest, constituie majoritatea pentru mor mitologică. Datarea preliminară a pel ikei - sf. sec. V -
mintele scitice din nord-vestul Pontic. începutul sec. I V î.e.n.
Î n general materialele tumulilor scitici de lângă lacurile din interfluviul Cahul şi lalpug să desemneze o
s.s. Manta şi Crihana Veche dispun de toate trăsăturile trecătoare magistrală peste Dunăre.
ce caracterizează complexele analoge din nord-vestul Totalitatea caracteristicilor ritului funerar cât şi
Mării Negre. inventarul provenit din morminte permite încadrarea
Nu o dată, cercetătorii au indicat că asemenea cronologică a tumulilor de lângă s.s. Manta şi Crihana
tumuli se ridicau alături de alţi tumuli de proporţi i mai Veche în sec. IV î.Chr. De asemenea, într-o măsură
mari, din epoci anterioare (S.I. Andruh, 1 987, p. 9). oarecare, ele aruncă lumina asupra relaţiilor complicate
Nu este exclus ca necropolele tumulare de la între limes-urile scitice şi tracice din bazinul Dunării de
Prutul Inferior, alături de cimitirele Ceauş, Gradeska, Jos.
Mresnota, Moghila s.a. d i n spaţiul cuprins între
SERGHEI AGULNICOV - Vestigii scitice la Prutul inferior 265
1 �
N
2
A .A.
SC. 1 : 100.000
\
'- - - , - - ,- -
\ I .O.
\ \ 1 .0.
1
2
I
\ \ A
3
I
\
, ,.,, ,,._,
\
„ - .....
I
\
\
I \
Manta
I
,,,.,,, ....,, '- -- - 1 ...
\
r.-
,...,
I
,..,, ,
I
\
,..,
,.., ,,.,, I I
l
\-
I
,.,, ,,,.,_,
'"V '
I.
Fig. A. Planul general: I - Tumu l i i cercetaţi; 2 - Tumuli situaţi.

Fig. A. General plan: 1 - Jnvestigated tumuli; 2 - Placed tumuli.
O 5 m
1
R
Fig. 1 . 1 - Planul turnul ului nr. 1 de lângă satul Manta; 2 - Mormântul nr. 1 ; 3 - Mormântul nr. 2 .
Fig. 1. 1 - Plan of the tumulus 1 , near Manta village; 2 - Tomb n. I; 3 - Tomb n. 2.
•
1 o 3 cm
....... 3 o o
......____,
5
Fig. 2 . Mormântul nr. I din turnului I : 1 -Pelike; 2 - Oală modelată cu mâna; 3 - 5 Mărgele din sticlă.
Fig. 2. Tomb n. 1 from tumulus I: 1 - Pelike; 2 - Hand-made pot; 3 - 5 - Class beads.
O 4 cm
1
\\V11\
e:. fi\
1� 1n1v1n1v \Vlni�\V ll\ IK\VIA\V \Vlt,.ţV \111\,\V<,.1.. EJ
• U
Fig. 3. I Planul tumulului; 2 Mormântul nr. 1 .

3. I 1.
- -
Fig. - Plan of the tumulus; 2 - Tomb n .
SERGHEI AGULN ICOV Vestigii scitice la Prutul inferior
- 269
2 o 60 cm
l. "
O 40 cm
Fig. 4. Turnului 4 d e lângă satul Manta: 1 - Planul tumulului 4; 2 - Mormântul n r . 2; 3 - Mormântul n r . 1 .

Fig. 4. Tumulus n. 4 near Manta village: 1 - Plan of the tumulus n. 4; 2 - Tomb n. 2 ; 3 - Tomb n. 1 .
------ -- -- -- -- ---- ---- -- -- -- --
--
.....--- - -
-< /
/ \
I
I O. �o·2 . 2
l nrm
\
I
l!J
..
...
\
\ I
3
/
---
R
-- / o
/
4 m
o
. , -Y
5�
O 1 cm
.____.
cazzz;?J -
6
o
o 60 cm
Fig. 5. I Planul tumulului 2 de lângă Crihana Veche; 2

- - Mormântul nr. l ; 3 - Călcâi de fier; 4 - Vârfuri de săgeată; 5 - Mărgică
de fier; 6 Cuţit de fier.
Fig. 5. 1 Plan of the tumulus n. 2 near Crihana Veche village; 2 1; 3
-
- - Tomb n. - Jron heal; 4 - Arrow tips; 5 - lron bead;

6 lron knife.
-
SERGHEI AGULNICOV - Vestigii scitice la Prutul inferior 27 1
I
\ I
a
I
I
O 20 1cm
- - - - -
____.,,.
1 3 m f I
I I
- - - -
I
I
'
I
�
.
'
I Q I
I
�
� 1t'
�I '- '
\ f .I
IA
,�
I� I
�
I
D
=
� �- l
:t
I
I
I
�� 3
/
I
2
\
6
o Q I
....... _ _ _ _.,,
4
1..---1
Fig. 6. 1 - Turnului 3 de lângă Crihana-Veche; 2 - Mormântul 1 , turnului 3; 3 - Străpungător din mormântul 1 , turnului 3; 4 - Fragmentul
Fig. 6. 1 - Tumulus 3 near Crihana- Veche; 2 - Tomb n. I, tumulus 3; 3 - Piercing toolfrom the tomb n. 1, tumulus
unui capac de vas; 5 - Mormântul 2, turnului 2 de lângă Crihana-Veche; 6 - Mormântul 3, turnului 2 de lângă Crihana-Veche.
3;
a !id; 5 - Tomb n. 2, tumulus 2 near Crihana-Veche; 6 - Tomb 3, tumulus 2 near Crihana-Veche.
4 - Fragment of
.-- -
"'--... ""- > z
/
/ "
I \ "'
I \
I
//:), o
//)\
/ / ,Â
'�/.(�'' .,'•
\
I
'"
••'
'
I
\ 1 I
�m
n.
\ I
I
o
o
'
1
\
6 m
'-..
""- /
I
-- - --
\
,,... - - - -
I
.....
�'
f� ..;
O.__._
20 cm
Y-
3
17r
_.
6
"""""'
'
�
. ;
� ţ 4.
.
�• >
; .
� :.
Ş,I . „
.
O 1 cm
:·•
� ....____,
I ''
I
\-
- - - ..- I
2
' '
.:i
o 20 cm
.__.__.
Fig. 7. I - Turnului 4 de lângă Crihana-Veche; 2 - Mormântul 1 ; 3 - Vârfuri de săgeţi din mormântul l ; 4 - Mărgică de fier din
mormântul 1 ; 5 - Mormântul 2; 6 - Vârfuri de săgeţi din mormântul 2.
Fig. 7. I - Tumulus 4 near Crihana- Veche village; 2 - Tomb n. 1; 3 - Arrow tips from the tomb n. I ; 4 - lron bead from the
tomb n. I ; 5 - Tomb n. 2 ; 6 - Arrow tips from the tomb n. 2.
�;7.�}i;i -- 1
ţ��-.:._· · . .. ·
. .. „-; 11111110
lîc{ if I
4
6
'
8� �
9
3
Fig. 8. I , 2 - Fragmentele amforei elenistice din şanţul tumulului 3, Crihana-Yeche; 3 - Călcâi de fier din mormântul 3 turnului
2, Crihana-Veche; 5 , 8 - 9 - Vârfuri de lance, Crihana-Yeche; 7 - Ceaşcă getică din mormântul 2 turnului 2, Crihana-Yeche.
Fig. 8. I, 2 - Fragments of the Hellenistic amphora from the ditch of the tumulus 3, Crihana-Veche; 3 - lron heal from the tomb
n. 3 tumulus 2, Crihana-Veche; 5, 8 - 9 - Spare tips, Crihana- Veche; Gettic cup from the tomb n. 2 tumulus 2, Crihana-Veche.
DISCUSSIONS
O u v e rt u re d u C o l l o q u e quel point nous sommes en droit d'etendre dans le

temps et dans l 'espace cette presence des Getes dans
M. A. Vulpe: une zone relativement bien deli mitee et a peu pres bien
-Je tiens avant tout remercier M. S imion qui, une connue sous le rapport archeologique l 'une des
fois de plus, a temoigne de ses dons d'organisateur. Ce questions Ies plus debattues par l'archeologie moderne.
n'est pas le fait d'un simple hasard si de nombreux Autrement dit, dans quelle mesure le materie i
colloques se sont deroules ici - je me rappel le, par archeologique permet-il la correcte interpretation des
exemple, le colloque de thracologie tenu en 1 989 et faits historiques. Or, la Dobroudja est une veritable
bien d'autres encore, parfaitement organi ses. Et m ine d'or par la variete des trouvailles faites la surtout
comme vous avez ete a meme de le constater, notre dernierement et, a ce propos, notons que le merite du
present colloque v ient de debuter sous Ies meilleurs Musee de Tulcea ne saurait etre conteste. L'exposition
auspices possibles. J'aimerais preciser, en ce qui me organisee au rez-de-chaussee vous a montre deja Ia
concerne, qu'a part le fait d'etre membre du Comite richesse des materiaux disponibles. Les decouverte de
Executif de l ' U n ion I nternationale des Sciences Celic-Dere sont vraiment spectaculaires et elles
Prehistoriques et Protohistoriques, je ne peux me temoignent d'une particuliere variete ; leur
prevaloir d'aucun merite quant a la mise au point du interpretation ethno-historique donnera sans doute l ieu
present colloque, n'ayant figure dans son Comite a des debats soutenus.
d'organisation qu'a titre representatif. Nous nous trouvons dans une zone - celle du B as
Cest chose heureuse, certes, que la presente Danube - qui a l'epoque du Hallstatt final, au y e siecle
session ouvre la serie des colloques thematiques, qu'il av.J.C., etait disputee par trois forces poli-tiques: le
serait souhaitable de pouvoir continuer dans differents Thraces odrydes, Ies Scythes et Ies Agathyrses. Le
endroits du pays, )'Institut d'Archeologie de B ucarest texte d'Herodote laisse percer quelques renseigne
y compris. II me vient a l'esprit en ce moment l'idee ments; on ne saurait sans doute pas reconstituer tous
d'un colloque sur Ies debuts du neol ithique, un autre Ies faits, mais on peut imaginer le conflit de ces trois
sur la stratigraphie comparee des sites de l'âge du interets politiques. Par exemple, ii y a eu un conflit le
bronze et du Hallstatt, des debats developpes dans Ie royaume odryde, fonde par Teres pendant la septieme
cadre des groupes reduits de specialistes. Cest aussi le decennie du y e siecle, et Ies Scythes. Nous ne
cas de la presente reunion, dont Ies participants ne sont connaissons pas l'envergure de ce confl it, ni comment
guere nombreux; en revanche, sous le rapport de la ii s'est solde. Nous savons seulement qu'une paix lui a
qualite, elle compte Ies meilleurs specialiste du theme fait suite, consacree par le mariage du Scythe
respectif. Ariapeithes avec Ia fille de Teres, desquels est ne un
II n'est pas necessaire de soul igner l'importance fils Oktamasades. II est egalement connu qu'un conflit
de ce theme: elle reside dans le fait qu'a part Ies thraco-scythe d i v i sa ensuite Oktamasades et le
temoignages archeologiques d'epoque, nous pos successeur de Teres, Sitalkes, conflit solde a son tour
permettant de proceder a un historique, sans doute

sedons egalement une serie de donnees historiques par une paix et une bonne entente. Ajoutons encore que
nous savons qu'a un certain moment, entre Ies deux
prudent, des facteurs archeologiques et, remontant le conflits Aripeithes fut tue traitreusement par le roi des
temps, de tenter aussi l'historique des periodes Agatyrses, Spargapeithes. Vous voyez donc la suite des
anterieures. Vous connaissez, tous, la portee des conjonctures ayant donne lieu a des confl its que
premieres informations qui attestent la presence des nous autres historiens devons induire avant d'ebaucher
Getes au sud du Danube, en Dobroudja meridionale et l'historique de cette zone de conver-gences politiques
dans le nord-est de la Bulgarie. II s'agit de ce que qui, a l'echelon archeologique, se laissent saisir sous la
relate Herodote et confirme Thucydide. Certes, jusqu'a forme d ' i n fl uences culture l les. S ' i l nous etait perm i s
Prima epocâ a fierului la Gurile Dunării ş i în wnele circumpontice, Tulcea, 1 993 „ „ „ „ „ „.. „ „ „ . „ „ „ „ . „ „ . „ „ . „ „ „ . „ „ p. 275 - 290
276 Colocviul Internaţional „Prima epocă a fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice", Tulcea, 1 993
de plaisanter, nous dirions que maintenant et 1c1 se la c u l ture Basarabi une pu issante composante
retrouvent en presence - et ce n'est pas pur hasard - Ies occidentale, illyrienne, bien que leurs conclusions
representants des trois courants d'interets susmen gardent toujours la forme d'un compromis, car
tionnes: Mme Tonceva et Ies collegues bulgares !'element local evident ne peut etre nie par personne.
pourraient figurer Teres, M. Niculiţă serait Ariapeithes, En remontant encore plus le temps, ii est difficile
tue traitreusement par notre collegue Yasi li ev, d'avancer des hypotheses d'un haut degre de
l'Aggatyres de Cluj, ou par moi-meme ! probabilite. Nous sommes en droit, neanmoins - et
Mais abandonnons le badinage pour reprendre le c'est normal - si nous nous fondons sur la continuite
probleme de l'interpretation historique des donnees de !'habitat et des formes de culture materiel le, de
livrees par l'archeologie. Cette interpretation peut se remonter j usqu'aux periodes plus obscures de la
fonder jusqu'a un certain point sur Ies analogies premiere phase du bronze et de considerer l'ensemble
offertes par Ies vestiges de la zone ou sont attestes Ies de cet espace massivement peuple de lignees thraces.
Getes depuis la fin du V ie siecle j usqu'au 1v e siecle, Chose parfaitement vraisemblable - toutefois, definir a
tels Ies vestiges de Dobrina, Ravna, Kragulevo, Cerna partir de ce point la le caractere ethnohistorique des
et quelques autres plus recents, d'un cote, par Ies groupes et des vestiges mis au jour, pris chacun en
decouvertes de la zone sous-carpatique, d'un autre part i c u l ier serait choisie une voie pratiquement
cote. Ce ne sont, certes, pas Ies memes groupes i mpossible a parcourir au stade actuel des recherches.
culturels, mais une serie d'analogies entre des espaces En effet, c'est une chose que d'avancer des hypotheses
c ulturels differents attestent la parente de leur et une toute autre chose de Ies demontrer de fac;on
materiaux archeologiques. II paraît donc plausible de satisfaisante: le risque de forger des mythes de cette
considerer cette parente de culture materielle et maniere, comme ce fut souvent le cas pour la recherche
spiritue l le comme reflechissant l'expansion de la prehistorique, s'avere tres grand. B ien que le charme
population getique vers la region sous-carpatique de notre discipline consiste justement dans la creation
meridionale et de courbure des le vi e siecle av.J.C. de ces hypotheses, dans Ies controverses que ces
Les personnes douees d'un esprit supercritique hypotheses suscitent, ii n'en reste pas moins que nos
pourraient, certes, considerer aleatoire cette disputes finiront, avec le temps, par foire partie de
representation des faits, mais pour ma part j'estime l ' h istorique de la question, ce qui n 'empeche
qu'elle ne saurait preter au doute. En revanche, le aucunement de Ies continuer sans nous en lasser.
probleme se pose de savoir dans quelle mesure A l'heure actuelle, seule une recherche interdi
pouvons-nous foire remonter le temps a ces donnees, sciplinaire, parfaitement coordonnee, pourrait aspirer a
jusqu'a quel point ? De savoir dans quelle mesure cet trouver la solution des problemes ethno-historiques. Je
espace bas-danubien que nous estimons getique des le c ite a titre d'exemple en ce sens Ies fouil les de
Vi e siecle, l'etait-il au VIie , voire au VIIi e siecle. Et la Kastanas en Macedoine, ou une collaboration des
se pose !'importante question de la nature ethno pollenologues, paleozoologistes, paleobotanistes, etc. a
historique refletee par la c u lture Basarabi , dont montre un changement de certains habitats non
derivent la majeure partie des groupes culturels du seulement quant a leur aspect culturel - qui au point de
Hallstatt final. Les groupes du nord-est de la Bulgarie vue strictement archeologique n'ont point souffert de
ne semblent pas directement derives de la culture modifications essentielles -, mais surtout en ce qui
Basarabi, mais plutot d'un facies final de la culture concernait l'elevage des ovines et des porcins, de la
Babadag. Comme on le sait deja, je pense pour ma part nourriture des hommes. I I s'agit de quelques nouvelles
que la culture B asarabi represente la prem iere races de moutons et de porcs, d'une alimentation
manifestation d'une unite culturelle qui 1 50 ans tard renouvel lee, comme l' indiquent Ies analyses des
sera la culture getique. S i je suis ou non dans le vrai, semences et du pol len. Ce sont la autant d'arguments
on pourra discuter; sans doute, ii y a aussi d'autres annoncant une modification de structure ethnique d'un
opinions; c'est un foit connu que meme dernierement horizon archeologique a l'autre (nous pensons aux
certains chercheurs pensent toujours reconnaître dans changements et differences entre Ies horizons 14 et 1 3 ).
Discussions 277
Malheureusement, celte sorte de recherche est plutât ne! de "cimmerien " appligue a la culture prescythigue,
rare dans natre pays, parce gue Ies fou i l les et Ies Cimmeriens historigues, dont l'ethnie est altestee
archeologigues d'une telle envergure sont rares; je par Ies documents. Du reste, meme dans le cas de la
pense, d'ailleurs, pour ma part, gu'en ce gui concerne culture scythigue proprement dite, l'interpretation du
la periode gui nous importe elle n'a meme pas fait syntagme est plutât large: Ies Scythes historigues sont
l'objet d'une recherche interdisciplinaire. une chose, la culture scythigue dans son ensemble une
un debat gue nous esperons fecond, a un debat pousse

Je suis sur gue le present collogue donnera lieu a autre chose. Dans le cas des Cimmeriens la distinction
est encore plus vague, car nous ne savons pas guels
aussi loin gue possible sans impl iguer pour autant un etaient ceux evogues sous ce nom par des sources
affrontement des personnal ites, des ambitions l ilteraires differentes. II est suppose gu'il y a eu des
personnelles. Meme sans resoudre Ies problemes gui se Cimmeriens peuplant Ies steppes nord-pontigues avant
posent, meme en restant fideles a nos propres Ies Scythes, avec lesguels ces-derniers sont entres en
clas, continuer a penser aux diverses guestions prises ne crois pas gu'a l'heure actuelle on soit a meme de
positions, nous pouvons, en effet, une fois le collogue conflit. Mais, guels Scythes ? guels Cimmeriens ? Je
en consideration, acceptant, peut-etre, certaines repondre a ces guestions. Nommer "cimmerienne" une
i nfluences susceptibles de jeter sur ces guestions un culture prescythigue se justifie, evidemment, compte
jour nouveau. C'est ce gui devrait etre le but de tels tenu de la tradition de la recherche, mais c'est
collogues. purement conventionnel. Cela ne veut point <lire gue
II nous faut dane souhaiter gue la presente reunion ces supposes C i m meriens n'ont pas existe
puisse revetir l'importance meritee, tant par !'i nedit des effectivement et sous ce nom, meme si nous ne
donnees exposees, gue - et surtout - grâce aux debats connaissons pas leur structure socio-politigue. Dans
apparentes aux Treres, dane aux Thraces, reste a voir;

materiaux archeologigues exposes a l'appui. Je dois
suscites par Ies communications respec-tives et Ies guelle mesure peut-on considerer Ies Cimmeriens
l'hypothese repase sur un paragraphe de Strabo (I, 3 ,

reconnaître ma propre stupefaction face a des
2 1 ) g u i ecrit " Ies Cimmeriens g u i portent parfois aussi
materiaux gue j'examine ici peut-etre pour la premiere
le nom de Treres " . II y aurait certes guantite
fois, notamment Ies spectac ulaires vestiges du
d'arguments rendant celte assertion tres relative (Ies
cimetiere de Cilic-Dere. Nos debats me fourniront
Treres et Ies Cimmeriens micro-asiatigues et ii n'est
l'occasion d'en faire des commentaires, aujourd'hui et
guere absolument sur gu'il s'agisse d'une meme ethnie
demain, reclames justement par !'extreme complexite
Pour finir, je renouvelle mes remerciements a M.

gue celle des C im-meriens nord-pontigues - ont
des-dits materiaux.
effectue une serie de raids en commun, d'ou
l'eventuelle confusion entre deux peuples differents.
Gavrilă Simion, tout en faisant des voeux gue tous vous
Une riche l ilterature s'occupe de celte guestion tres
participiez activement a cet interessant collogue.
disputee, de sorte gue !'idee d'un bloc culturel thraco
•
cimmerien, avancee par P. Reinecke et guelgues autres
M. Ga vrilă Simion remercie M. A . Vulpe pour ses pendant l'entre-deux guerres, tient plutât du domaine
paroles de bon augure. de la tradition, car le caractere ethno-historigue des
• Cimmeriens me semble ne pouvoir etre prouve. Les
I nterventions Cimmeriens historigues sont ceux mentionnes par Ies
En marge de la communication de M. I. T. Niculiţă sources as-syriennes et grecgues se rapportant aux
nord de la Mer Noire v ivait une population a laguelle

Cimmeriens d'Asie Mineure. Nous savons aussi gu'au
M. A. Vulpe
- Le probleme de la presence et de la definition Ies Grecs altribuerent le meme nom (Cimmeriens) et
des Cimmeriens au point de vue archeologigue ou/et gui fut chassee par Ies Scythes nouvellement arrives
historigue est particul ierement controverse. C'est sur Ies l ieux. Mais gui etaient-ils ? S'agissait-il d'un
pourguoi ii faut distinguer entre la terme convention- groupe e t h n i g u e a y a n t d o m i ne d ' a u t r e s p e u p l e s ,
comme le feront plus tard Ies Scythes ? Je ne pourais savons Ies habitants de nos jours, mais pour ce qui est
logues ? ! . .. Je ne pense pas que nous soyons confrontes

i maginer que Ies Scythes ont pu chasser des centaines de la prehistoire, qu'en etait-i l des situations ana
s'installer a leur place. Non. Ils ont dO rester sur place, a une contradiction. Mon point de vue a ce sujet est que
de m i i le d'hommes, en une tabula rasa, pour
Ies Scythes representant une minorite par rapport a des l'unite culturelle ne traduit pas necessairement une
populations de noms divers, le debat ayant toujours unite ethno-historique. Les deux concepts peuvent ou
tourne autour de la possibilite de Ies identifier avec des non etre lies par le signe de l'egalite. Sous le rapport
groupes archeologiques. strictement archeologique, i i est i mpossible de
A ce propos, M. Niculiţă a ete tres pertinent, demontrer la veracite d'une hypothese dans un sens ou
fournissant des exemples d'ordre ethnographique dans I'autre.
proceder; je prends la releve, pour donner a mon tour continuite d'habitat que de l'infirmer. Pourquoi ? Parce
eloquents et meme actuels. Cest ainsi qu'il nous faut J'ai affirme qu'il est plus facile de demontrer la
etudie avec attention la ceramique, plus on est amene a

quelques exemples. Donc, le Roumain, de Maramuresh que notre principal temoin est la ceramique. Plus on
constater la filiation des types d'une etape a l'autre. I I

offre une apparence, alors que le Roumain de la Plaine
danubienne se presente autrement, pourtant, tous Ies
aussi prendre Ies choses a l'inverse: en Transylvanie,

deux parlent Ia meme langue. Cependant, ont peut n ' y a pas de chances pour de grands changements e n ce
domaine, mais toujours, ou, pour mieux <lire, dans la
partant des Carpates vers le nord jusqu'en Maramuresh, plupart des cas la conclusion s'impose que Ies vases
nous nous retrou-vons dans une zone de culture d'une culture derivent de la culture precedente. Par
al lemande : Ies v i l lages ont )'aspect des v i llages consequent, la continuite, q u i ne traduit pas
moyenâgeux de Franconie - nous parlons de leur necessairement une continuite ethno-historique, est en
structure/architecture, mais quand ii s'agit de leur realite une continuite des formes et des tehniques dans
structure ethnique, elle est en premier l ieu roumaine; le travail des poteries.
elle etait roumaine meme avant l'emigration en masse Autre chose. A Celic-Dere, nous constatons le
funeraire, considere a un certain moment decisif pour

des Saxons de Transylvanie. Voici un temoignage biritualisme inhumation-incineration. Or, meme le rite
avec mon auto), je me suis exclame a l'intention de ma

typique: arrete dans un village pres d'Agnita U'etais
la solution du probleme ethno-historique, a perdu pour
femme: " voici un village typiquement saxon ! Voici le moi son caractere absol u ment decisif. Certes, la
nom du proprietaire ecrit en caracteres gothiques au modification du rite funeraire peut sous-entendre aussi
dessus de cette porte ! " Or, en regardant de pi us pres une modification de la structure ethnique, mais non de
cette i nscription, j'ai constate que le nom du-dit fac;on obligatoire. Je cite un seul cas, motif de dispute
proprietaire etait Ioan Porcea I 905, redige en avec mon collegue Vasiliev de Cluj. II s'agit des
gothiques. De toute evidence, ii s'agissait d'un Agatyrses. Imaginez un groupe de cavaliers etrangers -
roumain, alors que le type de la maison, cette maniere disons, iraniens - arrives de )'est en Transylvanie.
d'en marquer la propriete, etaient ceux propres aux Selon la tradition commune des societes primitives, ils
Saxons de Transylvanie. Donc, meme Ies villages s'emparent du pays, tuent Ies guerriers qui leur font
purement roumains i mitaient sous le rapport de leur front, ravissant leurs femmes et leurs biens. La
structure et de leur architecture Ies villages saxons. Des premiere generation d'enfants nes de cette sorte
qu'on traverse le Muresh, vers le nord, le decor change d'unions parlera la langue des meres respectives,
ne leur reste pas tout a fait etranger. En revanche, ces

completement : la population en est purement comme de juste, meme quand le parler de leurs peres
roumaine, ainsi que son aspect culturel. II s'agit, par
consequent, d'une zone c ulturelle roumaine. En enfants seront fiers du prestige guerrier et social de
a travers le Lăpuş et le Maramuresh, nous trouvons

poursuivant notre route dans la vallee du Somesh, puis leurs peres, dont i l s heriteront I 'ethnonyme, Ies
anthroponymes et, dans la plupart des cas aussi, le rite
mais appartenant a un autre type culturel, etc. Nous

encore un autre type de maisons, toujours roumaines, funeraire. Ce rite funeraire pouvait bien coincider avec
c e l u i prat i q u e au nord du C a u c a s e , a l ors q ue l a
Discussions 279
population demeurait fort melangee et meme si, une degager Ies groupes du Hallstat final, formes d'ethnies
centaine d'annees plus tard, elle n'aurait plus de dans leur majeure partie nord-thraces, ainsi gue Ies
commun - sauf peut etre l'ethnonyme - avec Ies sources l itteraires antigues le suggerent.
cavaliers venus de si loin. En marge de la communication de M. M. Gumă
•
- J'ai le sentiment de devoir intervenir, tout
Au cours d'une discussion avec H. Muller-Karpe d'abord pour discuter le rapport avec Ies debuts de la
gui avait pour but de l u i demontrer le caractere geto culture Basarabi au 1xe siecle av.J.C. Je constate gue
dace de la culture B asarabi des VIIi e - vne siecles, nous commencons compter Ies dizaines d'annees en
disait: "a l'eventuel, le debut du 1xe siecle" , c'est cette

mon interlocuteur m'opposa des arguments du genre: etudiant le Hal lstatt, ce gui est illusoire. M. Gumă
eventualite a laguelle j 'ai moi-meme pense en

un espace culturel peut changer sous rapport ethnigue
rappelait, a ce propos, une controverse avec son maître

meme dans le bref intervalle d'un demi-siecle. I I se
mettant la seconde moitie du 1xe siecle sous le signe de
(et celui de Ion Nestor), Gero von Merhart, gui l'interrogation. Evidemment, le contexte offert par le
affirmait gue s'il s'averait irrealisable de reconstituer au B anat rend improbable cette datation en apparence
point de vue ethno-historigue Ies periodes ayant precise. Mais, je me demande si cette sorte de
directement precede celle ou une population est precisions ne sont plutât une maniere de s'exprimer, de
attestee par Ies sources litteraire, alors tout effort nuancer Ies rapports chronologigues des groupes
completement inutile (la remargue se rapportait a

d'investigation v i sant la prehistoire serait culturels. Car Ies materiaux archeologigues ne
permettent pas cette sorte de precisions. En ce gui
l'Italie). Or, tout comme i i m'a contredit, Muller concerne la chronologie absolue, nous sommes encore
Karpe !'a contredit a l'epogue et la recherche a marche loin d'avoir dresse son schema detaille ne serait-ce gue
de l 'avant. Donc, Mul ler-Karpe contestait notre sur des demi-siecles.
possibilite de prouver le caractere ethnigue de la Les resultats archeologigue du dernier guart de
culture Basarabi gui n'a precede gue de 1 50 ans Ies notre siecle dans l'ensemble de l'Europe de sud-est
Getes mentionnes par Herodote. II argumentait son imposent, selon moi, une datation plus haute du
opinion par des exemples recueillis dans Ies savanes Hallstatt final. La culture B asarabi est anterieure au
africaines ou la prairie americaine ou des modifications groupe Ferigile - chose absolument claire. On ne
ethno-cu lturelles fondamentales intervenues a fort saurait plus dater d'aucune maniere le groupe Ferigile
breve echeance ont ete attestees effectivement. D'un debutant du v i e siecle, ainsi gue je l'avait pense
vme siecle. II s'en suit gu'il faudrait accorder a Ia

certain point de vue, ii avait sans doute raison, mais Ies d'abord. Ce groupe debute au plus tard vers le milieu du
contrees m i ses ainsi en parallele offraient des
environnements geohistorigues tout a fait differents, le culture Basarabi, couvrant un espace exceptionnel
mode de vie de la savane ou de la prairie etait tout lement large pourtant, seulement un siecle de
autre gue celui developpe dans l'espace carpato developpement, ce gui semble trop peu. Nous avons la
du probleme; on ne peut proceder a des comparaisons

danubien. Et c'est la gue se trouve en realite le noeud Ies arguments d'ordre logigue necessaires en vue de
fixer le debut de la culture Basarabi au 1x e siecle,
anarchigues, ni calguer n'importe guoi sur n'importe d'autant plus gue cette culture a eu au moins deux
guoi, des m i l ieux geographigues et c l i matigues phases de developpement, comme le montre l'etude
d i fferents donnent l ieu a des modes de vie combinee du mobilier de guelgues tombes. II s'agit du
completement differentes. Or, la region bas cimetiere meme de Basarabi (dept de Dolj), ou le
danubienne presente un caractere geo-historige tumulus 3 est fort probablement le plus ancien (cf. le
specifigue et c'est dans ce cadre gu'il faut juger des manche de glaive date du vme siecle). Sans doute, un
fais arheologigues. Dans le cas de la culture B asarabi, temoignage u n igue ne saurait suffire: ii en faut
ii est evident gu'elle represente une premiere plusieurs gui convergent vers la meme concl usion. Or,
manifestation d'unite c u l turelle dont devaint se dans le cas du groupe Ferigile ii y a plusieurs elements
gui nous empechent de fixer son debut avant 650 av. M. M. Gumă:
J.C. Par conseguent, la culture B asarabi a cesse - Nous ne sommes pas au courant de ce gu'il en
d'exister durant la premiere moitie du vn e siecle, ce est pour la B ulgarie et ne disposons guere d'arguments.
gui veut dire gue son epanouissement eut l ieu M. A. Vulpe:
notamment au vme siecle et gue ses debuts remontent - Quicongue a voyage en Bulgarie sait guels
au IXe siecle. materiaux encore inedits s'y trouvent, par conseguent ii
M. Nica: sait a guoi nous pouvons nous attendre.
- Alors son commencement ? En marge de la communication de M. Brudiu
A. Vulpe:
- II pourrait se placer soit a l'aube du vme siecle, M. A. Vulpe:
soit a la fin du IXe siecle ou dans sa seconde moitie. - Cest la premiere fois, pour autant gue je le
Ce sont des precisions impossibles a faire au stade sache, gue le symbole du poisson apparaît dans la
actuel de la recherche. gamme des motifs ornementaux de la culture Basarabi.
Je pense gu'on peut considerer autrement aussi ce Cela me rappelle le decor d'un vase de bronze de
probleme: Babadag II d'un câte, Insula Banului d'un K lein-Klein en Autriche sud-orientale, representant un
autre, seraient des manifestation - meme s'il semble poisson, plutât un monstre marin dont la gueule tient
exagere de Ies considerer ainsi - peripherigues. Elles un homme comme pour l'engloutir. Ce motif me fait
m'apparaissent comme des manifestations disons penser au mythe de Jonas, mythe susceptibile d'avoir
eu dans la Mediterranee orientale une diffusion bien
" l aterales " d'un foyer culturel a ceramigue imprimee
plus large; peut-etre gu'un mythe analogue existait
du centre de la Bulgarie. Cest la-bas gue doit se
egalement parmi Ies populations de nos contrees.
trouver la ele du probleme. Je ne sais pas dans guelle
Notons gu'a Klein-Klein a ete mise au jour aussi une
mesure nos col legues du sud des Balkans sont a meme
ceramigue Basarabi. En tout cas, ces decouvertes sont
de nous fournir une reponse. Pour ma part, je crois gue
dans leur grandes l ignes contemporaines. Cest
Ies vestiges mis au jour dans la vallee de la Maritza,
pourguoi j'estime la decouverte de Frumuşiţa
zone de Plovdiv (le groupe Psenicevo) pourraient
particulierement i mportante, cela d'autant plus gue la
refleter la presence de ce puissantfoyer culturel. La
forme meme du vase gui reproduit ce decor fait partie
geographie aussi nous aiguille vers cette meme idee.
d'un type gue nous croyons jusgu'a maintenant limite
Remarguons gu' a l'ouest la limite de la diffusion de
aux regions occidentales de l'espace de diffusion de
la fonction devait certainement etre liee a des traditions

l'ensemble de la ceramigue imprimee est marguee par
cette culture. II s'agit d'un vase - un compotier - dont
le groupe d'Insula Banului, cependant gu' a !'est, son
expansion est attestee par la culture Babadag et le cultuelles. Sa presence en Moldavie atteste !'unite de la
rayonnement vers la Moldavie de ce type ceramigue, civil isation Basarabi dans le plan spirituel egalement.
grâce au groupe Cozia. D'autre part, l'activite de M. B rudiu prouve une
M. M. Gumă: fois de plus gue c'est bien l'homme gui confere sa
- Cest ainsi gue j'imagine moi aussi Ies choses. valeur a la terre: la ou l'archeologue fait du zele, Ies
M. A. Vulpe: decouvertes se multiplient, or c'est justement le cas
- Comme de juste, ce point de vue se rapporte au pour le profit de la culture B asarabi. Mais on ne saurait
developpement culture l . Au point de vue induire du grand nombre des vestiges Basarabi au
chronologigue, la datation du groupe Insula Banului Banat, gue la se trouvait le foyer de cette culture. En
me semble suffisemment claire, compte tenu de realite, grâce a la diligente activite de M. Gumă, nous
l'expose de natre collegue Gumă. En effet, puisgue la disposons de ce grand nombre de vestiges mis au jour
ceramigue cannelee - groupe Hinova - est attestee au Banat. De meme, nous devans a l'activite tout aussi
dans la zone des Portes de Fer, ii est evident gue celle diligente de M. Brudiu gue nous sommes redevables de
de Insula Banului ne pourrait etre gue posterieure a cet la grande freguence des vestiges Basarabi trouves en
horizon. Molda vie meridionale. Toutefois, je ne pense pas gue,
Disrnssions 28 1
pour le moment, nous soyons a meme de resoudre la sujet, mon propos n'etant que de fournir un exemple
question du foyer initial de cette culture. Je garde mon pour montrer a quel point difficile est l'etude de la
ancienne opinion suivant laquel le le foyer genetique de structure de ces vallums. L'image du profil montre une
la culture B asarabi devait couvrir un tres large espace, tranche de terre calcinee, recouverte de terre. Je me
englobant la Plaine Roumaine, peut etre aussi le B anat. demande porquoi le second vallum n'est jamais calcine
Donc je ne crois pas qu'on puisse preciser pour lui aussi ? Porquoi l a forti fication, une foi s
s'applique a tous Ies cas attestes jusqu'a present. A

l ' instant le centre genetique pour ainsi dire de cette reamenagee, n'a plus ete incendite ? Cette remarque
cui ture.
En marge de la communication de M. Ursu/eseu
Popeşti , i i y a diverses couches calcinees, superposees,
fois, a partir de la couche de cendre fine trouvee a la

mais qui s'averent avoir ete superposees en une seule
M. A. Vulpe:
- Je commencerais par une question : i i a ete base du vallum et qui traduit vraisemblablement un
affirme que le contexte du vallum de Preoteşti serait en certain rituel deroule avant l 'edification de la
mesure de resoudre le probleme des vallums calcines. fortification. Toutefois, ces remarques ne sauraient etre
Doit-on prendre cette affirmation dans un sens general encore generalisees vu le stade actuel de nos
ou non? connaissances a ce sujet. Vous savez tous combien
M. Ursulescu: sommaires sont Ies rapports avec la description de cette
- II s'agit d'un argument de plus a l'appui de ceux sorte de vallums en Roumanie, bien que bon nombre
deja existants. d'entre eux eGssent ete sectionnes.
M. A. Vulpe: Autre question a propos de la diffusion de la
- Donc, Ies conclusions tirees du contexte de culture Basarabi .
Preoteşti se preteraient a une generalisation. Pour ma Qui a lu mon article redige e n allemand se
Preoteşti, car je n'ai vu que le profil publie, ce que - a

part, je ne veux pas contester Ies observations de rappelle peut-etre que j'hesite a preciser la l imite
orientale de cette culture. Pour qu'une agglomeration
mon avis - ne saurait clarifier beaucoup Ies choses. En soit attribuee a la culture Basarabi , ii faut que ses
revanche, j'aimerais contribuer avec quelque chose horizons culturels l ivrent une ceramique comportant
tiree de ma propre experience des fouilles de Popeşti . Ies formes typiques pour l'ensemble de son espace.
Nous sommes tous au courant de l'historique de cette C'est le cas de l'agglomeration de Poiana (dept de
recherche et je pense que Ies travaux des dernieres trois Galaţi). Je connais encore une agglomeration plus
annees prouvent combien complexe s'est averee la accidentale, a Epureni (dept de Vaslui), site foui l le par
situation . La structure des vallums est difficile a Elvira Safta, mais jusqu'a present je n'ai pas eu
etudier pour des raisons d'ordre tehnique et financier: l'occasion d'en examiner Ies vestiges; i l s se peut que
ii faut beaucoup payer pour de faibles resultats. C'est les-dits vestiges corespondent aux criteres susmen
pourquoi on procede generalement a cette sorte de tionnes. De fa�on etonnante, des vestiges Basarabi
recherches de fa�on expeditive; on obtient le profil du comportant le repertoire presque complet de ses formes
site, mais on negl ige Ies details qui pourraient fournir ceramiques ont ete localises sur le Dniester moyen, a
la reponse. Dans le cas de Popeşti, nous n'avons pas Şoldăneşti . Mais i i n'y a pas des vestiges typiques
abouti au savoir de la methode selon laquelle le vallum entre ces deux zones, du moins pour l'instant. Peut-etre
l'âge du bronze. Ce que nous pouvons dire a l'heure

a ete bâti - nous n'avons reussi que sa datation: fin de est-ce une lacune de la recherche. Je constate qu'on
parte meme d'un fac ies c ulturel Şoldăneşti , q u i
presenter prochainement une communication a ce sujet

actuelle - et M i ie Nona Pal incaş se propose de comporterait notamment des formes d e vases communs
a la culture B asarabi , mais depourvus de decor. Aussi,
- c'est que toute la terre calcinee formant le noyau du l'idee de ce facies me semble pour le moment entachee
vallum etait rapportee d'ailleurs. Des la base du val lum de provisorat, en attendant que l'avenir tranche a ce
sa construction s'est averee complexe. Je n'ai pas sujet.
l'intention d'entrer maintenant dans des details a ce Je regrette qu'on n'a pas traite ici plus longuement
de la signification du groupe Stoican i . Pour ma part, participants, specialistes a l'echelle europeenne, ont dO
j'ai eu l'occasion d'avancer l'idee que cette decouverte l'aborder ne semit-ce qu'indirectement sous l'un ou
sur la droite du Prut representerait la manifestation la l'autre de ces divers aspects.
•
plus occidentale d'un groupe specifique de la steppe
ponto-caspienne, en partie contemporain, donc, aux
tumuli de Suvorovo, dans le sud de la Bessarabie. II M. I. Niculiţă donne lecture a sa communication
conviendrait d'approfondir cette idee, car Ies tumuli de
I nterventions
S uvorovo sont relativement bien precises au point de
vue chronologique; Ies uns sont du 1x e siecle, alors que M. I. Niculiţă:
quelques autres pourrrait remonter au vm e siecle - Veuillez croire que d'emblee je me suis rendu
av.J.C. Peut etre est-ce en ce sens la qu'il faudrait compte parfaitement des implications de mon sujet - et
chercher l'explication de l ' absence de la culture je ne le regrette pas, absolument. J'ai bien assume la
B asarabi plus a l'est. Ses communautes semblent avoir responsabil i te de proposer au debat un probleme
evite Ies zone de steppe ou, en tout cas, elles ne Ies ont epineux, mais d'une exceptionnelle portee historique.
caucasologues (ii en existe vraiment !), scythologues,

montre aucune preference. II occupe la pensee de bon nombre de specialistes:
Cette preference s'est orientee vers Ies regions des
collines, des plaines fertiles, aussi rien de plus normal specialistes etudes i ndoeuropeennes, etc., car sans
que de Ies chercher au centre de la Bessarabie ou dans clarifier Ies processus ethno-culturels intervenus a la
la region du plateau central de la Moldavie. Toutefois, fin du n e millenaire et le commencement du i er, ii est
jusqu'a present nous n'en avons recolte que de faibles i mpossible d'expliquer l'apparition des Scythes dans Ies
temoignages en ce sens, et meme ces temoignages ont steppes nord-pontiques. Quels etaient leurs rapports
un caractere indirect. avec la population de la periode precedente, dont
)'origine - si elle n'est pas cimmerienne - devra etre
• precisee. I I faut preciser qui sont-ils et d'ou sont venus
la Ies Cimmeriens qui, suivant Herodote (I, 1 03), furent
M. Ion Niculiţă chassees par Ies Scythes d'Europe (l'espace envisage
- Honores collegues, ce que je propose a votre est celui des steppes s'etendant au nord de la Mer
attention represente seulement I 'ebauche de mes Noire) et poursuivis jusqu'en Asie, alors qu'ils (Ies
propres meditations concernant une question aussi Cimmeriens) envahissaient le pays des Medes. Ces
importante que difficile de l'histoire des peuples de Cimmeriens figurent dans la chronique du roi assyrien
I'espace du nord et du nord-ouest du Pont Euxin a la Assarhaddon, vers Ie v ne siecle a. Chr. , tantât sous
fin du n e millenaire et le commencement du i er l'ethnonyme de C immeriens, tantât sous celui de
m i llenaire av.J.C. I I s'agit du massif thraco Ghimiri. De tel les questions et bien d'autres encore
cimmerien. II m'apparaît evident que certaines idees attendent une reponse necessaire, car a defaut de leur
presentees ci-apres peuvent sembler bizarres, que elucidation nous pensons que jamais on n'arriverrais a
quelques autres paraîtraient i nsuffisamment fondees ou expliquer ) 'u nite des c u l tures Sabatinovka, Noua
liees a des problemes impossible a resoudre. Mais Coslogeni . Nous esperons que l 'etude du massif
notre but n'est pas de resoudre, chose pour le moment thraco-cimmerien permettra de resoudre ces problemes,
impossible, notre but est d'attirer l 'attention des ou tout au moins jettera le jour sur quelques aspects de
special i stes sur la question thraco-c im merienne, cette difficile periode de la prehistoire.
demeuree de nos jours tout aussi urgente que pendant
Ies annees '20 - '30 de notre siecle. Les nouvelles M. S. Morintz:
donnees archeologiques accumulees le temps aidant - On a procede a relativement bon nombre de
rendent possible maintenant d'aborder ce probleme recherches afin d'etudier le mode de vie, tres simple,
d'un autre point de vue. Si nous soulignons ce des communau tes Cosl oge n i , completement d i f
probleme au cours du present colloque, c'est que Ies ferentes des communautes B abadag.
Discussions 283
M. I. Niculiţă: question qui m'interesse, car l'expose de M. Haheu

- Ou a-t-on effectue des foui lles ? Combien aborde un probleme bien plus serieux qu'il n'apparaît a
d'endroits de cette sorte y a-t-il ? premiere vue. M . Vasiliev a mentionne l'existence
M. S. Morintz: d'une l itterature relativement ample a ce sujet. Ce qui
- Depuis l'Oltenie jusqu'a Călăraşi. m'interesse, pour ma part, c'est avant tout le choix de
M. I. Niculiţă: quelques criteres: qu'entende-t-on par polis ou poleis,
- Combien concretement? urbs, ou site. Prenons !'exemple connu de Cnossos: de
M. S. Morintz: quoi s'agit-il? D'une culture palatiale. De quoi s'agit-i l
- Autant qu'il faut. a Mycenes ? a Troie ? L a mise a u jour a Cucuteni
M. I. Niculiţă: Tripolje, en Moldavie et Ukraine de citadel les dotees
- 1 1 en faut beaucoup. Non, monsieur, permettez de vallums de terre et fosse, de maisons a deux n iveaux
moi de vous le <lire. A quelle epoque a-t-on date Ies - maisons a deux niveaux = urbs ? A Jericho qu'en
cendriers ? La culture Noua usait-elle des cendriers ? etait-il ? Une urbs ou une station rurale ? Sans doute, a
M. S. Morintz: chaque periode en fonction du contexte climatique et
- Oui. geographique, la v ie prend des formes diverses. 1 1 y a
M. I. Niculiţă: des v i l les entre Ies v il les. 1 1 a ete question ici de villes
- Les cendriers sont-ils attestes au cours du classiques, avec des rues et des quartiers, des rues qui
Hallstatt? s'entrecroisent perpendiculairement. Mais comment se
M. S. Morintz: presentent donc Ies villes medievales avec leurs rues ?
- Non; ii y a d'autres hommes, une autre v ie, une A Bucarest, a Moscou, ou ailleurs ou se sont conserves
autre mentalite et, naturellement, un autre langage. des quartiers du moyen-âge - est-ce que leur
M. G. Simion: organisation corresponde-t-elle au classicisme evoque
- Et une autre spiritualite, si vous me permettez ici ? En aucun cas.
d'intervenir. Les fouilles de Capidava ont mis au jour a Dans son ensemble, le probleme est
la base de p l usieurs buttes quelques tombes particulierement difficile et c'est pourquoi je pense
hallstattiennes, c'est-a-dire des tombes a inhumation qu'il est essentiel de preciser certains criteres. A
datees du Hal lstatt B. En revanche, Ies tombes de Butuceni, la citadelle comporte 5 vallums de terre et un
Cernavoda et d'ailleurs, environ 8 jusqu'a present, de sanctuaire-calendrier, en ma<;onnerie. On y a explore
Babadag 3 - sont toutes a i ncineration; ii s'agit donc 1 3 maisons sur fondations de pierre, qui ont l ivre une
d'un autre culte ou d'une autre forme de manifestation ceramique dont a peu pres 25 % est d'importation, des
spirituelle que celle de Babadag 2. mou l i n s a bras grecs, des monnaies, etc. Que
M. I. Niculiţă: representait la <lava de Butuceni pour Ies Getes des
- A Celic-Dere, V O U S avez des tombes a Hautes futaies d'Orhei? S'agissait-il d'un village ou
incineration et des tombes a inhumation. Quels peuples d'une viile ? A mon avis, ii convient de ne point trop
avez-vous la-bas ? simplifier Ies choses.
M. G. Simion:
M. A. Uszl6
- Deux peuples differents.
M. I. Niculiţă: En marge de la communication de M. I. Niculiţă
- Je voudrais vous remercier pour l'attention
accordee et vous proposer, si vous voulez bien, de - Un premier point que j'aimerais souligner en
debattre cette question comme un sujet a part. marge de cet expose c'est que le " probleme"
c i m merien (ou thraco-c i m merien) ne saurait etre
En marge de la communication de M. Haheu aborcte et d'autant moins resolu partant uniquement
d'une perspective archeologique, c'est-a-dire en
M. I. Niculiţă: ignorant Ies donnees historiques, l inguistiques, la
- J'ai deja beaucoup parle, mais il s'agit d'une toponymie, Ies noms de personnes, etc. 1 1 faudrait que
toutes ces categories de sources soient etudiees " successorales" s'acheve, de fa<ţon dif-ferente dans
chacune de fa<ţon exhaustive - dans la mesure du chaque region, au cours des 1x e - vn e siecles -
possible, sans doute - pour essayer ensuite de Ies probleme qui demande d'etre m ieux preci se encore,
corroborer. Ceci est une question de methodologie. En mais dont nous ne nous occuperons pas maintenant
parlant d'un " massif thraco-cimmerien " , ii convient de tout specialement. Toutefois, on ne saurait negliger le
ne point oublier, comme M.A. Vulpe l'a justement fait que, a un certain moment de la periode
remarque, que I'idee n'est pas neuve: elle a deja ete " prescythique " , on peut saisir une nouvelle vague
vehiculee par le passe, sous d'autres noms, par d'elements orientaux se d i rigeant vers l'ouest.
exemple " le cercle thraco-cimmerien " de P. Reinecke, L'archeologie a surpris ce phenomene aussi bien au
repris par V. Pârvan, probablement a l'epoque ou ii Bas-Danube que, et surtout, dans le bassin moyen du
corrigeait Ies epreuves de sa Getica, mais en usant des Danube. Ces elements peuvent-ils se rattacher aux
termes "geto-ci mmerien " , d'un contenu insuffisam C i mmeriens ? S 'agit-i l de leur reapparition (dans
appartenu, conformement a ['idee principale de la

ment clair - chose peu prise en consideration par la quelques-unes des contrees autrefois leur ayant
recherche ulterieure, y compris par ceux qui se sont
rapportes a l'oeuvre de Pârvan. communication) ? Quelles sont Ies causes, quelles sont
Si j'ai bien saisi votre idee, vous liez ce " massif" Ies consequences de ce phenomene historique ? Sans
a l'ensemble Sabat inovka-Noua-Coslogeni , i dee
insister plus longuement, nous pensons que le prob
soutenue dernierement aussi par V. Cavruc. Si le-dit
leme du " bloc" ou du "cercle" thraco-cimmerien -
ensemble represente une unite, comme vous l'affirmez,
quelqu'en soit le nom que nous lui donnons - restera
cette unite ne peut etre, certes, que relative. Sans entrer
encore pendant longtemps au centre de l'attention des
dans Ies details, ii me faut mentionner que bon nombre
chercheurs. II exige d'etre aborde d'une fa<ţon nuancee,
des participants au Colloque de Călăraşi, en automne
tant sous rapport regional, qu'au point de vue
1 99 1 , moi y compris, ont ete veritablement choques par
chronologique, compte tenu de toutes Ies categories de
ce qui etait presente comme monuments de type
sources disponibles.
Sabatinovka (et Belozerka, j'ajouterais pour ma part).
Par consequent, ii faudra, dans l'etude de ce grand
En marge de la communication de M. C. Iconomu
ensemble, accorder une plus grande attention egale
ment aux differences regionales (corroborees avec
- A propos du moule des fibules de type Poiana
celles chronologiques). Comme de juste, ce serait d'une
portee majeure pour la recherche roumaine de pouvoir trouve a B rădiceşti , j'aimerais noter que cette
deli miter avec plus de preci sion Ies cultures Noua et trouvaille devra representer un avertissement en ce qui
Coslogeni , tant pour ce q u i est de leur traits concerne la valeur chronologique de certaines pieces,
specifiques, qu'au point de vue de leur desti nee surtout de certaines pieces de metal, susceptibles
historique. d'avoir ete i mitees et, par consequent, d'avoir circule
Dans cet ordre d'idees, acceptant la realite de la ou la meme apres la periode ou elles trouvaient
['unite - meme relative - de l'ensemble Sabatinovka usage dans leur region d'origine (dans natre cas, le
Noua-Coslogeni, la question normale qui se pase est bassion de l'Egee).
qu'en est-i i advenu par la suite? Comment cette unite Pour ce qui est de la question des vallums de
s'est-elle " brisee " ? Car i i est evident que dans Ie quelques citadelles hallstatiennes, sans pouvoir me
teritoire i mmense couvert par le-dit "ensemble" naîs targuer d'une experience personnelle dans ce genre de
sent, respectivement, surgissent differentes cultures recherche, je voudrais mentionner qu'en 1 99 1 , Iors du
(Belozerka, B abadag, Gava-Holihrady, Corlăteni Congres de Breslau, j'ai eu l'occasion de v isiter l'une de
Chişinău), dont quelques-unes n'ont aucun l ien ces citadelles: en cours des fouilles, le vallum se
genetique, a ce qu'il paraît, avec le fonds precedent. presentait comme une immense masse d'argile, cuite au
Comment faut-il interpreter ce phenomene au point de rouge, ce qui ne pourrait que difficilement s'expl iquer
vue ethno-culturel ? Le developpement de ces cultures par un simple incendie fourtuit.
Discussions 285
En marge de la communication de M. O. Le viţki pretations: l'appartenance ethnique des Cimmeriens et

le soi-disant horizon thraco-cimmerien. Pour ce qui est
- Au sujet des tombes de la premiere phase du du premier aspect, lequel est ambigu meme dans Ies
Hallstatt de l'espace extra-carpatique, ii faut egalement sources litteraires antiques, ii est malaise (et continuera
la culture Gâva-Holihrady a son etape de debut. <lire que Ies sources litteraires doivent et continuent a
tenir compte de la necropole de Volovăţ, appartenant a a l'etre) de fournir une reponse tranchante. II va sans
Typique pour Ies rituels funeraires constates la s'avere devoir etre examinees critiquement. Mais cela ne
le fait que Ies tumuli etaient dresses au prealable, revient pas a <lire (et en cela je ne suis pas d'accord
probablement sur l ' i n itiative de quelques fam i l les avec M. Vulpe) que nous devons Ies "adapter" a nos
importantes, Ies enterrements ayant lieu par la suite au propres conceptions, c'est-a-dire Ies accepter
fur et a mesure des deces. Ces tombes ne peuvent donc uniquement si elles cor-respondent a ces conceptions.
etre considerees comme secondaires par rapport a Quant au soi-disant horizon thraco-cimmerien, ii faut
quelque tombeau "princi-pal" pour lequel aurait ete remarquer que ce que l'on definit comme etant la
edifie initialement le tumulus. culture cimmerienne au nord du Pont se distingue
En ce qui concerne la culture Saharna-Solonceni, essentiellement de la culture thrace de l'aire carpatine.
nous saluons avec plaisir le fait que Ies dernieres En outre, sur le territoire de la Roumanie, Ies
publ ications specialisees proposent des datations trouvail les que l'on peut etiqueter comme etant
a leur nombre) fort peu significatives ( indiquant

proches de celles que nous-memes avons avancees. sfirement cimmeriennes, continuent a demeurer (quant
Mais nous ne pouvons etre d'accord avec votre
interpretation (et celle de quelques autres collegues de eventuellement des penetrations sporadiques OU, plutât,
la Republique de Moldavie, l'Ukraine ou la Russie) des influences culturelles). Par ail leurs, la presence de
selon laquel le la culture Corlăteni-Chişinău acheva l'horizon appele Mezăcsat de la Plaine de la Tisza
son developpement vers la fin du x e ou semble indiquer une penetration de type cimmerien (?)
commencement du 1xe siecles av.J.C., par suite de dans la zone mentionnee. Mais le foit que cet horizon
l'expansion du groupe Cozia, respectivement du n'a pas ete atteste en Transylvanie suggere que Ies
groupe Saharna-Solonceni . Nous nous sommes elements orientaux de type Mezăcsât ont penetre dans
efforces de prouver, a differentes occasions et avec des la Plaine de la Tisza par Ies defiles de l'Ukraine sous
arguments qu'on ne saurait ignorer, que Ies groupes carpatique et non pas par la Transylvanie. II convient
culturels en question couvraient un espace relativement egalement de signaler que Ies tombes de type
reduit et n'affectaient qu'en partie le territoire de la cimmerien tardif (d'Endza et Belogradetz) situees dans
culture Corlăteni-Chişinău, qui poursu1v1t son le nord-est de la B ulgarie confirment l'assertion
developpement meme pendant la periode d'existence d'Herodote a propos de l'une des voies de retraite des
du groupe Cozia, par exemple a l'ouest du Siret et au Cimmeriens devant l'invasion des Scythes dans le nord
nord du Plateau Central moldave. Les liens ( donc la du Pont ( i i en resuite en meme temps que nombre des
contemporaneite) des deux cultures a cette etape sont relations d'Herodote portent sur des faits reels, et que
attestes entre autres par Ies " importations " ceramiques seule la tendance de certains chercheurs d'etre
de type Cozia au profit des communautes Corlăteni ou originaux a tout prix seme la confusion).
de type Saharna-Solonceni dans certaines agglome En ce qui concerne Ies noms attribues a certaines
rations du groupe Chişinău. populations antiques, ces denominations (tout comme
Valentin Vasiliev Ies populations concernees) etaient certainement
En marge de la communication de M.I. Niculiţă anterieures au moment ou el Ies apparaissent
consingees dans Ies sources ecrites.
- La communication de Monsieur le Pr. Niculiţă En marge de la communication de M. V. Haheu
a remis en discussion quelques questions importantes
relatives aux Cimmeriens. A mon avis, deux aspects - Je souhaiterais me prononcer brievement a
(principaux) continuent a demeurer ouverts aux inter- propos de la communication presentee par V . Haheu.
Les debuts de l'urbanisation et l'existence d'etablis hauteur de 5 ou de plusieurs metres) n'est pas possible
sements a caractere proto-urbain beneficient d'une sans l'amenagement de canaux permettant l'afflux de
vaste bibliographie et Ies notions sont neanmoins l'air destine a entretenir la combustion. Or, de tels
envisages et saisis differemment par rapport aux canaux n'ont ete mentionnes j usqu'a cette heure par
epoques et aux zones. Si la predominance des personne. Par consequent, ii est malaise d'imaginer
constructions (des edifices) en pierre est consideree comment un " noyau " de solives en bois, recouvert au
comme un critere unique (ou essentiel), alors toute la prealable par une gigantesque masse de terre, battue,
partie continentale de !'Europe demeure pratiquement aurait pu par la suite etre incendie et brOle. M i le
en dehors de la discussion. Mais si, a part ce critere, on Palincaş a affirme que certains vallums ont ete fouilles
a en vue Ies fonctions d'un etablis-sement: de defense, a la hâte. Nous ne savons vraiment pas dans quelle
de centre politique (tribal), de centre artisanal, de lieu mesure le sectionnement d'un vallum au cours d'une
d'echange de produits, de centre religieux, alors on campagne archeologique peut etre appele une fouille
la premiere epoque du fer et surtout a certaines

pourrait attribuer aux grands etablissements fortifies de faite " a la hâte " . Mais nous constatons que la vallum de
Popeşti-Nucet (ou travail le M i i e Palincaş) est
forteresses en pierre daciques, appartenant a l'epoque fouille depuis quelque 40 ans et toutes Ies fois on ne
La Tene, un caractere proto-urbain. Du point de vue de nous communique que des ambiguites.
•
la construction, un sanctuaire ou un lieu de culte de la
premiere epoque du fer ne peut certainement pas etre
compare a un sanctuaire dacique en pierre, ou ce - Nous avons montre (dans diverses etudes) que le
dernier a une grande cathedrale gothique. Mais, quels moment de generalisation de la ceramique noire
que soient Ies dimensions et le materiau de cannelee (de type Gava) en Transylvanie ne peut etre
construction utilise, la fonction est la meme et demeure place avant la fin du XI-e siecle mais, plus probable
essentielle dans la classification. ment, au X-e siecle av.J.Ch. Recem ment, en ce
•
qui concerne le Banat, M . Gumă adopte Ies memes
dates.
Des discussions amples portent sur Ies vallums en II a ete fait ici quelques mentions concernant aussi
terre, notamment a propos du fait qu'ils sont ou ne sont la chronologie de la culture B asarabi. Par exemple, M.
pas brOles intentionnellement a l'interieur. Dans Ies Vulpe place Ies debuts de cette culture au IX-e siecle
nombreuses sections que nous avons executees (a av.J.Ch., datation tres precoce. Or, pour qui est en
travers Ies vallums de defense de Teleac, Ciceu quelque sorte au courant des trouvail les, ii est clair que
Corabia, Subcetate, Bozna et autres), nous avons cette datation ne tient meme pas compte des donnees
(chantier ou travaille M. Vulpe meme !). Le fait que la

constate que, tuotes Ies fois, la couche de combustion stratigraphiques de l'etablissement de Popeşti-Nucet
(quelle que soit l'epaisseur ou la consistance) se trouve
a la partie superieure du remplissage du vallum et culture Basarabi evolue de fas;on preponderante au
represente Ies traces de la fondation de la palissade VII-e siecle (et que dans aucun cas ses debuts ne
detruite par l'incendie. Si, ulterieurement, le vallum a sauraient etre places au IX-e siecle av.J.Ch.) est
ete sureleve et prevu d'une nouvelle palissade, sa demontre aussi par la position stratigraphique des
fondation est marquee par une nouvelle trace de materiaux B asarabi contenus dans Ies trouvailles qui
combustion, situee (dans le profil) au-dessus de la nous ete communiquees ici, notamment celles
premiere. Le fait que Ies deux lentilles de combustion d'ljdileni-Frumuşiţa (M. Brudiu), Tichileşti ( V .
sont separees par une couche de terre epargnee par le B aumann), Jij i la ( G . S imion). Les situations
feu denote sans equivoque l'existence de deux etapes stratigraphiques revelent donc que placer Ies debuts de
distinctes dans la construction (et l'utilisation) du la culture Basarabi au IX-e siecle est totalement denue
vallum, ce dernier etant a chaque etape prevu d'une de fondement. Aussi en decoule-t-il que toutes Ies
palissade. D'ailleurs, l ' i ncendie intentionne, a redatations (plus precoces) qui ont ete imaginees pour
l'interieur, d'un vallum (ayant frequemment une Ies objectifs de Ha. C - D sur le territoire de l a
Discussions 287
Roumanie (a commencer de la necropole de Ferigile) (en 1 99 1 ), etude qui traite en detai I Ies oppinions a cet
contraires a la realite. Et une derniere remarque: etablir Ies arguments qui, selon moi, viennent a l'appui de
ne representent que des constructions artificielles, egard. Aussi, en ce qui suit je me propose d'evoquer
la chronologie (interne) de l a c u l ture B asarabi mon point de vue. Pour ma part, j'estime que la culture
Banat ne peut pas conduire a des conclusions viables et

uniquement sur la base de decouvertes faites dans la de type Chişinău-Corlăteni de l'espace est-carpatique
cesse son developpement vers le milieu ou la fin du x e
B anat) appartiennent a une couche de culture

en voici la raison: les etablissements Basarabi (du siecle av.J.C . , du fait de l'arrivee dans son territoire
d'une popullation d'une autre tradition culturelle - les
extremement mince, la stratigraphie y etant non communautes de la culture de type Saharna-Solonceni
relevante. Ne pas tenir compte des situations strati Cozia. Les arguments en ce sens la sont: Tout
d'ensembles qui servent a l'etabl issement de la

graphiques attestees en Valachie, en Moldavie ou en d'abord, les limites chronologiques du lot d'objets et
Transylvanie equivaut au moins a un vice de methode,
en sorte qu'il n'est guere etonnant que surviennent des chronologie du groupe Chişinău-Corlăteni. Il y a, en
situations apparemment contradictoires. deuxieme l ieu, une suite de rapports territoriaux,
•
comme le montre l 'augmentation visible des
monuments du groupe Saharna-Solonceni-Cozia juste
monuments de type Chişinău-Corlăteni a une periode

En ce qui concerne les depâts rituels (mentionnes dans la zone de concentration maximum des
par Ms. Ursulescu, Vulpe et Gumă), ils apparaissent,
depâts d'aliments a des depâts de bronzes. Et il est

tel qu'il a ete remarque, sous diverses formes allant de anterieure. Enfi n , on constate en troisieme l ieu
l'nterruption de la tradition culturelle de type Chişinău
indeniable que nombre des depots de bronzes qui ont Corlăteni comme resultat de l'arrivee sur Ies lieux
ete decouverts sont des depâts votifs. Mais ii est (au d'une population etrangere, dont la culture est attestee
moins) exagere de considerer que tous les depâts partant des vestiges fournis par les sites de Cândeşti,
decouverts ont eu le meme caractere. C'est comme si Trinca, ainsi que par l'apparition d'un nouveau type de
but que de s'esquinter a tirer le minerai des galeries, a

l'on allait s'imaginer que les antiques n'avaient pour monuments funeraires - Ies tumuli (Branişte,
univoque a la question concernant la destinee

Frunzeni). D'autre part, il faut noter qu'une reponse
moindres), puis a le couler afin d'en obtenir des pieces

le fondre (ce qui supposait d'autres efforts, et pas des
historique de la population du Hallstatt cannele dans
en bronze, pour que, au terme de toutes ces peines l 'espace est-carpatique est impossible. Si elle fut
(quand ils etaient en possession des pieces finies) ils assimilee ou chassee dans un autre territoire - c'est aux
ailllent Ies ensevelir, en totalite, en guise d'offrande. Il recherches futures de le preciser.
me semble que cette idee qui (entre autres) refuse aux - En ce qui concerne la fin de la culture de type
antiques la moindre trace de sens pratique, devrait etre Gava-Holihrad, ses manifestations dans la zone
"par-ci par-la" revue . . . . sous-carpatique de l'Ukraine et leurs variantes locales
En marge de la communication de M. O. Leviţki du Plateau de S uceava - le groupe Grăniceşti font
l'objet des etudes de G. S mirnova et respectivement A.
M. Marian Gumă: Laszlo. De l 'avis de ces deux chercheurs, le
- Votre opinion au sujet de la fin des developpement de la-di te culture se porsuit jusqu'au de
manifestations de type Chişinău-Corlăteni et Gava la premiere moitie du vn e siecle a.Chr, quand elle sera
- Votre avis quant a l'appartenance ou non appar

Holihrad ? remplacee par celle du groupe de l a Podolie
tenance des monuments de type Soldăneşti a l'ensem

occidentale. Mais, ii est affirme en meme temps que
des elements culturels Gava-Holihrady ont continue
ble Basarabi ? leur evolution egalement dans le contexte du groupe de
Reponses: la Podolie occidentale - certains types ceramiques,
remarque s ' ap p l i q ue a la trad i t i on fu neraire

- J'ai consacre une etude speciale a la question de outils et pieces d'usage courant, parures; la meme
la fin des manifestations de type Chişinău-Corlăteni
(l'incineration en urne) et a la construction des logis. entent a l'heure actuelle par groupe de la Podolie
- Pour ce qui est de l'appartenance ou non des occidentale? Les specialistes penchent en faveur de
monuments de type Soldăneşti a l'ensemble Basarabi, l'hypothese suivant laquelle la naissance de ce groupe
des la local isation de ces monuments la l itterature est une consequence de la combinaison d'une
specialisee Ies a traites de vestiges de type Soldăneşti composante locale Cernoles-J abotin, issue d'un
Basarabi ou Soldăneşti comme variante de la culture apport essentiel des cultures Saharna-Solonceni et
Basarabi, ou encore en tant que manifestation du Holihrady, avec Ies traditions funeraires propres aux
phenomene Basarabi. Ce terme est utilise de fac;on Scythes.
conventionnelle; jusqu' a present, on n'a guere fait des En marge de la communication de M. M. Brudiu
distinctions entre ces unites culturelles. En parlant de
Soldăneşti, on met entre parantheses Basarabi, quand M. V. H. Baumann:
le contexte ne le sous-entend clairement. On - En tant que romaniste, je dois m'abstenir de tout
considere donc ces deux manifestations analogues, commentaire, cependant, permettez-moi de vous
mais non parfaitement identiques. communiquer qu'au cours de mes propres foui lles
archeologiques je suis tombe par deux fois sur des
M. A. Vulpe:
materiaux hallstattiens. La premiere fois c'etait a
- Est-ce que le fer, Ies objets de fer sont-ils
Tulcea-Tabăra et la deuxieme fois, ii y a quelques
attestes en grande quantite pendant la periode qui
annees, a Revărsarea, dans le voisinage de la
precede la culture Basarabi ?
fortification de Tichileşti, exploree par M. Simion. Or,
Reponse:
ii est interessant de noter la presence a Revărsarea
- Les objets de fer sont attestes dans la necropole
Tichileşti des materiaux Basarabi. II s'en suit que cette
de Saharna (Tiglau), de la seconde moitie du x e siecle
culture s'est egalement man ifeste sur la ligne du
jusque dans la premiere moitie du vm e siecle av.J.C.
(fibules, couteaux, mors); egalement, ainsi a la culture
Danube. J'ai pu constater que ces vestiges Basarabi ont
ete localises a un endroit ou se trouvaient deux
Belozerka, Xll e - x e siecles av.J.C. (fibu les,
agglomerations superposees, dans un logis reconstruit
poignards bimetalliques bronze-fer), de meme que
et en relation avec des materiaux de type Babadag
dans d'autres sites Belozerka, par exemple le tumulus
final. A mon avis, ils remonteraient a la fin du VIi e
de Hadjilar (poignard bimetallique).
siecle, la nouveau logis etant date des vi e - ve siecles
Question: av.J.C. Par consequent, la culture B asarabi se
- Comment date-t-on Ies ensembles funeraires de prolongerait jusque vers la fin du vn e siecle av.J.C.
Corjeuţi?
M. G. Jugănaru:
Reponse:
- Est-ce qu'on a constate une anteriorite
- Les monuments funeraires dont i i est question
stratigraphique de la phase Babadag III par rapport a la
ici font l'objet d'une etude complexe, partant du type de
culture Basarabi?
monument, du rituel, du mobilier funeraire et autres
elements caracteristiques. Cest ce qui a permis une M. M. Brudiu:
image adequate, permettant une datation plus ou moins - En Moldavie meridionale la situation se presente
precise qui a pris egalement en consideration le comme suit: la phase Babadag III n'est attestee que
contexte culturel de la peripherie des manifestations dans Ies fosses. Au point de vue stratigraphique, elle
hallstattiennes et des cultures orientales voisines. Ces n'y est pas attestee j usqu'a present, car le depât
monuments sont attribues au groupe de la Podolie culturel Basarabi repase directement sur une mince
occidentale, actuellement date de la seconde moitie du couche Babadag II qui, de son câte, couvre la hutte du
vn e siecle - vi e siecle av.J.C. J'aimerais mentionner groupe Tămăoani. Donc, dans la tranche exploree par
au sujet de ce groupe que jusqu'a present - et cette moi, quelques nivellement ont du avoir ete effectues a
these persiste encore - ii est considere comme une un moment donne. Ail leurs, la situation peut se
manifestation scythique archaique. Qu'est-ce qu'on presenter autrement: pour ma part, je ne saurais parler
Disc11ssio11s 289
que de la section etudiee par moi. aurait-il contemporaneite ou non?

M. G. Jugănaru: M. M. Brudiu:
- Dans celte zone du sud-est de la Moldavie - Que peut-on dire au sujet d'une fosse ? I I
couverte par la culture Basarabi est-ce qu'il y avait pourrait s'agir d'une succession . . . mais j e Ies a i trouves
deja un noyau Babadag III ? au fond de la fosse.
M. M. Brudiu: M. N. Ursulescu:
- Ou i, sans doute. Mais si on peut l'affirmer c'est - Y a-t-il a Vânători des habitats Babadag I
seulement en raison de la presence de fosses; ii y a des egalement?
fosses qui ont livre des vestiges typiques uniquement
M. M. Brudiu:
de Babadag III.
- O u i , ii y avait des habitats B abadag I .
M. G. Jugănaru: Malheureusement, e n 1 989 - profitant d u fait qu'il
- Pour ce qui est du groupe Cozia, qu'on re s'agissait d'un herbace - quantite de terre a ete enlevee
trouve isole meme en Dobroudja de nord-est, pensez pour des decapages, a tel point meme que la couche de
vous qu'il s'agisse de materiaux "d'importation " ? loess en est degagee. Donc, absolument toute la couche
archeologique est perdue et ii n'en reste que des
M. M. Brudiu:
vestiges dans quelques fosses demeurees intactes.
- Le probleme se pose a cet egard et au point de
vue quantitatif; comment etaient ces materiaux M. V. H. Baumann:
d"' importation " , comment sont-ils parvenus en ces - Est-ce que VOUS etes en mesure de preciser la
lieux, qui et a quel point representent-ils celte culture? chronologie absolue des materiaux Basarabi dont vous
C'est porquoi ii nous faut, pratiquement, user de la disposez ?
methode chronologique. Pointer, delimiter et saisir Ies
M. M. Brudiu:
presences Ies plus denses, Ies plus riches dans l'espace
- Bien qu'il s'agisse d'un habitat etendu, la
geographique couvert par celte sorte de temoignages:
couche de cendres qui entre dans la composition de
la carte des vestiges respectifs pourra contribuer de
l'horizon archeologique represente une ou deux
beaucoup a clarifier Ies choses. Par exemple, meme la
generations d'hommes ayant use du jonc des marais
question du groupe Tămăoani commence a se preciser
comme combustible. II s'en suit une difficulte quant a
en quelque sorte: la val lee du Prut est pleine de ses
la precision des annees que compte l'agglomeration
vestiges; de meme, le nord-est de la Plaine Roumaine
respective. Toutefois, je pense qu'elle remonte
s'avere plein de promesse; enfin, la Dobroudja aussi en
pratiquement a la fin de la culture Basarabi, se datant
a absorbe une certaine quantite - on peut donc
donc vers le milieu du vn e siecle.
envisager deja Ies contours d'un espace, mais a defaut
En marge de la communication de M. M. Irimia
d'une carte on ne saurait saisir grand'chose, et surtout
Ies interferences risquent de ne pouvoir etre M. V. H. Bamann:
interceptees. - II me semble que Ies deux stations dont j'ai deja
M. N. Ursulescu: parle se raltachent a ce que M. lrimia vient de nous
- On a affirme qu'une fosse a livre des vestiges exposer. A Tulcea-Tabăra, n'est attestee que la
Babadag et des vestiges Tămăoani. Quel etait leur culture Babadag III, par deux fosses rituelles, dont
rapport? l'une avec un squelelte; j'en ai donne une photo a M.
Valerică Sârbu. L'autre station, celle de Revărsarea,
M. M. Brudiu:
que M. Irimia mentionne, comportait effectivement
- C'etait une fosse comblee de cendres et Ies
une tombe rituelle avec le defunt depece et un vase
vestiges respectifs etaient meles Ies uns aux autres.
depose a ses pieds. Comme dans Ies deux cas ii s'agit
M. N. Ursulescu: d'aspects Babadag III, je pense que vos contextes
- Alors, comment Ies avez-vous interpretes? Y archeologiques doivent montrer clairement le rapport
entre Ies horizons hallstattiens I et 2 , auxguels vue, la relation avec la zone sud-est de la Roumanie est
appartiennent Ies tombes a enterrement rituel, car cette moins eloguente. La, l'horizon cannele anterieur a celui
sorte de tombes ne sont pas, pour autant gue je le de type Insula Banului devrait correspondre au moins
sache, de Babadag II. Les materiaux presentes par M. en partie a celui de type Babadag I, mais pour le
Irimia sont Babadag II et Babadag III. II semblerait gue moment du moins ii est i mpossible de deceler une
Ies groupes usant des enterrements rituels relation directe plus claire sous ce rapport.
appartenaient a la phase Babadag
M. G. Simion:
En marge de la comunication de M. V. Haheu - Insula Banului ne peut etre l'origine de la
culture Babadag.
M. V. H. Baumann:
- A propos de revolution urbanisme, viile - je M. G. Jugănaru:
pense gu'il ne faut pas jouer avec ces concepts. II - La phase II pourrait y avoir son origine.
s'agit de concepts historigues entres dans le patrimoine M. M. Gwnă:
de notre discipline. On ne saurait parler de villes, en - S i nous considerons la culture Babadag avec ses
affirmant gue nous sommes ou non d'acord avec M. trois phases (I - III) comme une manifestation unitaire,
Haheu ou gu'il a aborde comme i i convient ou non ii est evident gue le groupe de type Insula Banului ne
cette guestion. Lorsgu'on parle d'urbanisme a propos pourra passer pour figurer dans la genese de la culture
des Geto-Daces. nous nous rapportons a l'intervalle Babadag, puisgue sa premiere phase precede l'horizon
des vm e - 1v e siecle av.J.C. En ce gui me concerne, Insula Banului - Babadag I I . Au cas ou nous acceptons
tout comme Mme Coja, je m'occupe d'une periode gui l'idee gue la phase Babadag II est une culture distincte,
connaîssait la viile. Pour nous, l'urbanisation des
la guestion (celle de la participation du groupe de type
territoires geto-daces repre-sente l'expression materielle
Insula Banului a la genese de l'etape Babadag II)
du processus de roma-nisation a l'epogue precedente. S i
pourrait etre discutee eventuellement. Mais je dois
des formes d'urbani s me existaient, i i faudrait le
preciser gue pour accepter pareille hypothese, ii est
prouver. Une vi ile, c'est tout autre chose. On en a
necessaire de pouvoir prouver un debut plus precoce
beaucoup parle ici, mais Ia notion de viile antigue
des manifestations de type Insula Banului par rapport a
suppose autre chose. On ne saurait conferer a une cite
celles de type Babadag II. Or, au stade actuel de la
de refuge la gualite de viile. On ne peut affirmer gue
recherche nous ne disposons pas d'arguments en ce
Stânceşti est une viile. II y aurait beaucoup a dire sur ce
sens a mon avis. La datation du groupe Insula Banului
theme.
des la phase Hallstatt A est difficile, sinon impossible,
Interventions de M. M. Gumă de soutenir en ce moment. Tous Ies indices disponibles
concordent pour sa datation lim ite au Ha.B (plutât Ha.
M. M. Gumă:
B 2 - debut du Ha.B3, eventuellement aussi fin Ha.
- A n'importe guel moment, on peut relever une
B I · ce gui veut dire entre la fin du x e et le
correspondance entre Insula Banului et Babadag II. Ne
commencement du V I I I e s iecle a.Chr) et,
prenant en consideration gue le repertoire typologigue
implicitement, un synchronisme avec Babadag II. Dans
ornemental de la ceramigue, ii y aura a relever bon
ce cas la, on ne peut penser gu'a une origine commune,
nombre de relations evidentes, ce g u i i mpl igue
tant pour Insula Banu lui gue pour Babadag I I ,
d'accepter aussi l'idee d'un synchronisme de ces deux
hypothese gui n e saurait etre - eventuellement -
manifestations appartenant au meme grand ensemble
culturel a ceramigue i mprimee (Psenicevo li - Babadag
confirmee et precisee de fa9on plus concrete gui par Ies
li - Insula Banului - Cozia - Brad - Saharna -

fouilles futures.
Solonceni). La precision du rapport chronologigue M. G. Simion:

entre Babadag I et Insula Banului s'avere en guelgue - J'aimerais vous poser la guestion suivante:
sorte plus difficile. Certes, logiguement, Babadag I d'apres la nouvelle chronologie ou stratigraphie - ce
devrait preceder de peu l'Insula Banului. A ce point de g u i est la meme chose pour nous - y compris celle du
Discussions 29 1
phase B abadag l i et alors, restez-vous fidele a

Banat, le type culturel Insula Banului correspond a la argument nous permettant d'accepter l' idee d'un
synchronisme, ne semit-ce que partiel, entre le groupe
l'ancienne chronologie et peut-on encore considerer Insula B anului et l'horizon des groupes de transition a
Insula Banului comme un pre-Babadag? ceramique cannelee du Ha.A. Qui plus est, on ne
saurait une telle relation en toute certitude ni dans le
M. M. Gumă:
cas des fosses a ceramique exclusivement cannelee
- Pratiquement, ce qu'on sait jusqu'a present sur
degagees dans Insula Banulu i , meme quand elles
le groupe Insula Banului repose, presque en exclusivite
comportent des vestiges de type Gava (Gava-Mediaş),
sur Ies vestiges mis au jour dans l'îlot danubien du
datables plutât du Ha.B I , Ies pieces de ceramique
meme nom. Les autres decouvertes attribuees a ce
imprimee trouvees la semblent se rattacher plutât a un
groupe culturel, trouvees dans le nord-est de la
horizon tout juste ulterieur a celui auquel participent
Bulgarie, le nord-ouest de la Serbie et le sud-ouest de
Ies fosses avec ceramique exclusivement cannelee.
la Roumanie, Ies unes plus ou moins contestees, Ies
Par consequent, et corupte tenu aussi d'autres
autres verifiees, ne changent en rien la situation connue
arguments presentes dans d'autres occasions, j'estime
initialement par Ies fouilles de Insula Banului. li y
ne pouvoir soutenir l'idee de la datation du groupe type
aurait encore une possibilite en ce sens, dernierement,
Insula Banului des le Ha.A. Ce groupe appartient, en
notre col legue M. Nica localisant une nouvelle toute logique (ainsi qu'il resuite de la relation Insula
Solonceni egalement), a un vaste ensemble culturel a la

agglomeration de type Insula Banului a Valea Rea Banul u i - B abadag II Cozia - B rad - Saharna
(environ 25 km. nord de Craiova). Elle representerait
jusqu'a present )'extreme limite nord de son espace de ceramique imprimee, tres clairement date du Ha.B
difusion et ii serait interessant de comparer cette (peut-etre a meme a peine du Ha.B2 - B 3). De toute
station avec celle eponyme. Malheureusement, ii paraît fa9on je pense qu'il n'est plus possible de fixer le
pretant pas a des fouilles d'envergure car a l'heure

que Valea Rea ne peut fournir grande chance, ne se commencement de la station de Insula Banului avant le
x e siecle av.J.C., meme si l'on y englobait aussi Ies
actuelle elle est fort endommagee dans sa majeure ensembles a ceramique exclusivement cannelee du
part ie. secteur B de cette station.
De toute fa9on, ainsi qu'il resuite des documents
M.G. Simion:
disponibles presentement, ce groupe culturel couvrait - Telles etant Ies choses, ii s'en suit que Ies
un territoire relativement bien contoure, qui englobait, vestiges de la station Insula Banului ne peuvent en
a part Ie nord-est de la Serbie et le nord-ouest de la aucun cas appartenir a un horizon pre-Babadag,
Bulgarie, Ies zones sud-ouest de l'Oltenie et sud-est du puisque, a Babadag meme, nous disposons de pieces
releves egalement plus a l'ouest (parfois meme au

Banat. Quelques elements type Insula Banului ont ete datees des le Ha.A 2 . C'est un probleme qu'il convient
de preciser, car ii en resuite une stratigraphie et une
nord) de cet espace, tant en Serbie qu'en Roumanie. chronologie a part.
Mais, a en j uger d'apres tous Ies indices reunis, dans
M. M. Gumă:
ces cas-la ii s'agissait de vestiges type Insula Banului
- La contemporaneite entre Insula Banului et
Babadag li est absolument evidente.
trouves dans des m i l ieux cu lturels etrangers
(notamment ceux de type Gornea-Kalakaca). Par
ailleurs, pour ce qui est au moins du territoire roumain, M. M. Nica:
on ne dispose pas en ce moment de reperes - Considerees en general, Ies formes propres a
intermediaires surs, en mesure d'attester des liens Insula Banului s'averent plus evoluees par rapport a
directs - et, implicitement, la posibilite d'une fil iation celles de type Babadag I. Et pas seulement Ies formes,
autres manifestations a ceramique imprimee de )'est de

immediate - entre le groupe Insula Banului et Ies deux mais l'ornementation egalement.
M. M. Gumă:
la Roumanie (Cozia-Brad et, respect ivement, - Sans mesesti mer l'interet de toutes ces
Babadag l i). En meme temps, dans le sud-ouest de la communications, j'aimerais souligner ici quelques
Roumanie tout au moins, nous ne disposons d'aucun problemes qui ont attire tout part i c u l ierement mon
attention. l'instant du moins plutât risgue. Cest gu'en adoptant

Tout d'abord, je remarguerais Ies prec isions cette l igne de conduite on arriverait bientât a attribuer
fournies par natre col legue. O. Leviţki, concernant la a la culture Basarabi meme des contextes ne presentant
fin des manifestations culturelles de type Chişinău plus le moindre element caracteristigue de cette
Corlăteni et, respectivement, Gava dans la zone est culture, nous fondant seulement par des elements
carpatigue (y compris pruto-dniestrienne). Si je le fois, Soldăneşti non caracteristigues de la culture Basarbai.
c'est gue Ies travaux precedents de A. Laszlo et G.I. Cest pourguoi, j'estime gue ce probleme reclame
Smirnova ont laisse guelgue peu en suspens cet aspect encore des precisions, ainsi gu'une etude comparee tres
de la guestion - chose tout naturelle, dirrais-je, du poussee. Vu cet etat des choses, je desire poser la
moment gu'on manguait d'elements sGrs susceptibles guestion suivante: guels sont Ies elements de base
de jeter un jour plus clair sur la fin de ces deux permettant d'attribuer sans eguivogue a la culture
manifestations a ceramigue cannelee. Basarabi une necropole ou une station " de type
En deuxieme lieu, je tiens a souligner aussi la Soldăneşti " situee dans la zone pruto-dniestrienne ?
precision gue natre col legue O. Leviţki de Chişinău au
M. M. Gumă:
sujet de l'attribution du mobi lier d'une autre tombe; ii
- J'aimerais preciser en premier lieu gu'on ne
s'agit de l'attribution erronee foite a l'epogue de l'une
sarait attribuer, de fo�on mecanigue, a la culture Gava
des fibules de fer trouvees a Saharna. La chose me
toutes Ies manifestations se traduisant par une
semble d'autant plus importante gue, grâce a la
ceram igue exclusivement cannelees en territoire
decouverte due a notre col legue Iconomu, nous roumain et Ies regions de son voisinage immediat; cela
enregistrons a present une autre fibule en milieu Cozia
B rad , a Pocreaca-Cetăţuie. Ajoutant aux fibules
pour dissiper certaines confusion liees a ce terme. Par
exemple, au B anat, un premier horizon avec une
venues de milieu Saharna-Solonceni Ies deux autres ceramigue exclusivement cannelee n'est pourtant pas
exemplaires avec des nodosites sur l'arc, trouves de type Gava. Cet horizon s'est developpe du fonds
recemment - et encore inedits - dans le contexte propre aux "champs d'urnes" du Bronze fi nal , gui
Babadag II de Dealu Tichileşti (dept de Tulcea), nous
disposons a present de nouveaux elements susceptibles
manifeste un developpement organigue "en sens
hallstattie n " . B ien gue - dans certaines cas - cet
de preciser la position chronologigue de l'ensemble a horizon offre des elements simil aires a ceux de
ceramigue imprimee de type Babadag 11-Cozia-Brad l'espace iniţial de la culture Gava, situe dans la zone
Saharna - Solonceni et, emplic itement, Insula du cours superieur de la Tisa, ces elements dans leur
Banului. ensemble sont inconfundables.
Pour finir, j'ajoute gue l'intervention de M. Vulpe Par ailleurs, meme si - vu ses manifestations Ies
me dispense en guelgue sorte de reprendre plus en plus precoces - le commencement de la culture Gava
detail le probleme de la relation Soldăneşti-Basarabi. dans la zone de la Tisa superieure peut encore se situer
Les precisions gu'il vient de donner ici sont aussi dans l'horizon HaA, en revanche, pour ce gui est de la
necessaires gu'i mportantes. En effet, ii est possible gue majeure partie de la Transylvanie et le Banat Ies
nous ayons a Soldăneşti un cimetiere susceptible d'etre premieres manifestations de ce type ne semblent pas
attribue a la culture Basarabi. II convient, neanmoins, remonter plus loin gue la fin du Xl e siecle av.J.C.,
de ne jamais perdre de vue le foit gue la - a la c'est-a-dire gu'elles se placent guelgue part vers la fin
peripherie orientale de l'espace couvert par la culture de la phase HaA et le debut du HaB. Or, a ce
Basarabi - ii y a aussi d'autres elements, gui ne se font propos, je ne sais pas s i , en l'absence d' une
point voir dans Ies autres contextes de type Basarabi. periodisation plus precise des manifestations de ce
Parter dane, partant de cette sorte d'elements figurant a genre, ii ne conviendrait pas mieux de nous servir du
Soldăneşti ainsi gue dans d' autres contextes gui terme de culture Gava seulement pour Ies elements
n'offrent plus Ies traits typigues de la culture B asarbi precoces de sa zone d'origine et appeler a une autre
(tel le cas de celui de Trinca), d'un "groupe Soldăneşti" terminologie pour Ies pieces datees ulterieurement de
appartenant a l'ensemble Basarabi me semble pour ce veritable ensemble culturel a ceramigue cannele du
Discussions 293
HaB (connu surtout sous Ies noms de Gava-Mediaş ou d'une autre nature (a l'eventuel, rituels), on constate
Gava-Holihrad). Ceci parce que, dans leur cas, on dans le cadre des stations qu'au niveau des phases Ha.
releve une su ite de transformations de leurs B1 I B 3 et parfois meme Ha. C commencent a se
caracteristiques in itiales, voire certains elements contourer de plus en plus nettement des pratiques
typiquement zonaux, dans lile vaste espace couvert par rituelles ou funeraires caracteristiques, que offrent des
cette etape (HaB ) par Ies pieces de ceram ique similitudes manifestes dans l'espace plus vaste de la
cannelee dites "de type Gava " . zone carpato-balkanique servant de theâtre au
Pour m a part, j'ai prefere designer l'horizon de developpement de plusieurs cultures distinctes.
ces decouvertes au Banat par le terme de Gava-Mediaş.
lnterventions de M. Nicolae Ursulescu et en marge de
Ce choix vise aussi bien a designer une certaine
son expose Mlle Nona Palincaş:
particularite des composantes cu lturelles qui le
departage des manifestations typiquement Gava de la - Est-ce que le vallum de Preuteşti presentait lui
zone du bassin superieur de la Tisa, qu'a marquer une aussi un noyau calcine, analogue a celui constate a
signification chronologique, car au Banat l'horizon Popeşti? On pourrait interpreter ainsi le contexte de
comportant cette sorte de ceramique semble se limiter Preuteşti compte tenu du profil presente pendant la
d'une certaine fac;on a Ia phase HaB (eventuellement communication. Suivant ce profil, le vallum respectif
aussi fin du HaA2). montre une hauteur minime, ce qui rend difficile la
Du reste, ii ne semit pas absolument impossible these de l'existence de plusieurs phases de
que l'avenir fonde sur des etudes rigoureuses - puisse reconstruction du vallum. Par ailleurs, pourrait-on
meme se dispenser du terme Gava pour designer Ies preciser la rapport entre Ies horizons du demantelement
etapes plus avancees de l 'ensemble culturel a du vallum et la stratigraphie de la station?
ceramique cannelee.
M. N. Ursulescu:
De toute fac;on, j'estime qu'on ne saurait parler de
- Avant de repondre, ii voudrait savoir si le
ceramique cannelee type Gava en ce qui concerne le
vallum de Popeşti comporte une etape unique d'usage
Banat et meme la majeure partie de l'espace
ou s'il a connu plusieurs refections.
intracarpatique avant la fin du HaA. II n'est pas correct
d'inclure dans la sphere de ce concept Ies groupes Mile Nona Palincaş:
culturels a ceramique cannelee de la periode de - Suivant toute probabilite, a Popeşti Ie vallum
transition vers le premier Age du fer (HaA) au temoigne d'une seule etape d'amenagement. Le vallum
Banat, meme si l'on constate leur parallel isme jusqu'a est tres grand (la hauteur maximum conservee est de
un certain point avec Ies man ifestations Gava precoces 2,80 m.) et a part son noyau calcine, ii comporte
de la Tisa superieure. egalement des pierres. Cest pourquoi Ies dimensions
du vallum de Preuteşti lui semblent tres reduites.
M. M. Gumă:
A propos de la decouverte particul ierement M. A. Lasz16:
interessante de Satu Nou, presentee par M. Irimia, je - Est-ce que le premier habitat hallstattien de
remarquerais seulement qu'elle semble se rattacher a Preuteşti comportait ou non une palissade?
un espace plus vaste de manifestations similaires, l'une M. N. Ursulescu:
des plus connues et representatives etant celle des deux - Explique sa question au sujet de Popeşti par le
tombeaux collectifs (notamment T. 2) de Gomolava fait que la situation de Preuteşti n'est pas un cas
Hrtkovci. Attribues au groupe culturel type Gornea unique, car d'autres fortifications terre de type
Kalakaca (horizon Bosut Illa), ces tombeaux se placent hallstattien presentent des refections successi ves,
a un palier chronologique (HaB2/B3) susceptible de se chacune incorporant Ies vestiges calcines de
synchroniser avec la fin de !'etape Babadag II. Bien amenagements precedents, ce qui conduisait a la
qu'il soit encore difficile de dire en toute certitude s'il consolidation et l'augmentation du nouveau vallum. A
s'agit d'enterrements proprement-dits ou de depots Preuteşti, on ne constate pas une "calcination voulue"
du val lum, ainsi qu'on l'a pu remarquer parfois ailleurs detail doit figurer dans l'etude finale qut lui sera
(a Popeşti aussi). II est vrai que par endroits le vallum consacree.
de Preuteşti presente une teinte roussâtre, mais c'est en
M. N. Ursulescu:
raison des plaques d'argile cucuteniennes (prises a
- Je suis content de constater que M. Vasile
!'habitat anterieur, dans ce cas-la), utilisees dans la
Haheu vient d'aborder la question de l'urbanisation du
structure du vallum pour lui en augmenter la sol idite.
monde nord-thrace, car le phenomene m'interesse
Quant aux paves de la zone d'acces dans la citadelle ils
beaucoup. Au fond, le probleme se pase des
sont differents des pierres qui plaquent la face
I'eneol ithique, avec l 'apparition de deux types
extterieure du vallum; ces paves ont ete places juste au
differents de stations (ce qui demande egalement leur
sommet du vallum pour en eviter la degradation, le lieu
interpretation). II s'agit des stations rurales ou vertes.
etant intensement circule.
dont l'espace habite etait l i mite par l'espace
Quant au rappo�t entre Ies horizzons de
repondre a la question de M. A. Laszlo, ii faut preci ser

economique (agricole), et de stations delimitees par des
demantelement et ceux de !'habitat, ainsi que pour
elements de fortification, qui exigeaient absolument
_ J'amenagement de !'habitat en fonction d'un espace
a nouveau qu'a Preuteşti ii n'a existe qu'un seul habitat
reduit. J'ai traite ce probleme dans mon livre "Histoire
hallstattien de la premiere etape, quand ii n'y avait pas
simple pal issade a laquelle s'ajoutait le cas echeant

et civilisation" , publie en roumain a laşi en 1 988. Mais
de fortifications de vallums, mais on usait d'une
je pense, neanmoins, que le titre de la contribution de
M. Haheu, qui evoque Ies etapes de " l'urbanisation "
l'excavation conservee de l'ancien fosse cucutenien,
force en quelque sorte le contexte historique de l'âge du
qui barrait du cote sud, le plus menace en cas
fer. Pour ma part, je n'ai envi sage que des
d'invasion. Ce pemier habitat hallstattien a legue bon
tendances d'urbanisation ou des elements d'urbanisme
nombre de fosses (environ 2o ), dont quelques-unes
(qui naissent avec Ies stations fortifiees), car je pense
couvertes, ulterieurement, par le vallum, ce qui montre
qu'on ne saurait parler d'urbanisme dans l'espace
que !'habitat initial etait anterieur a l'edification du
carpatique qu'avec l'apparition de la civilisation dace
vallum. Par la suite, on ne constate plus, a l'interieur,
ciassique. Et meme alors ii n'est question que d'un
des horizons habites; qui plus est, cette zone devait
stade oppidane si l'on peut dire (protourbain), plus
fournir la terre necessaire a l'augmentation du vallum
avance, certes, que celui des fortification precedentes.
en hauteur. II y a eu, pourtant, quelques constructions
Toutefois, nous ne pouvons pas imaginer l'eclosion des
temporaires, car cette citadelle petite a du servir aussi
formes urbaines initiales dans le monde dace dans
de l ieu de refuge. Mais des logis, peut-etre meme
un espace parfaitement n u , telle une generation
creuses dans la terre (comme semble le sugerer une
spontanee, car ce phenomene historique repose sur
fosse de grandes dimensions et le fond plat, exploree
toutes Ies tendances d'urbanisme anterieures a cette
seulement en partie), ont existe seulement pendant la
epoque. Malheureusement, chez nous Ies circonstances
premiere phase hallstattienne, susceptible eventuel
n'ont guere favorise la materialisation pleniere de cette
lement d'etre datee du Ha A (d'apres Ies traits
sorte de tendances, ne leur permettant pas une
caracteristiques de la ceramique respective). Malheu
evolution selon un rythme progressif soutenu. En effet,
reusement, l'absence de preuves concluantes ne nous
ii faut tenir compte des facteurs perturbateurs venus de
permet pas de fi xer le moment final de cette
l'exterieur, qui ont arrete periodiquement le processus
fortification.
naturel de la floraison de l'urbanisme, comme ce fut le
Les petites dimensions du vallum de Preuteşti ne
cas, par exemple, dans le monde oriental . B ien que
representent en realite qu'une fausse impression nee de
repris maintes fois, ce processus etait souvent entrave,
ce que j'ai presente ici seulement le profil du secteur
sensiblement pour faciliter l'entree a l'interieur de la

sinon arrete pour quelque temps, par Ies vicissitudes de
de sa porte d'acces, ou la crete du vallum se creuse
l'histoire.
citadelle. Or, le reste de cette fortification offre des Mircea Babeş:
dimensions de beaucoup plus importantes, dont le - Quelle quantite de ce materiei a ete analyse du
Discussimzs 295
point de vue anthropologique? affirmations du moment qu'il n'y a pas d'individus

âges de plus de 50 ans, puisque vous dites qu'il y a peu
M. Valeriu Sîrbu:
d'analyses anthropologiques?
- Jusqu'a present on a analyse plus de 60
squelettes, ce qui en represente un tiers. II y a des M. V. Sîrbu:
situations, par exemple a Căscioarele et a Grădiştea, ou Tout d'abord, sur Ies 60 squelettes analyses, i i
Ies analyses ne sont pas encore publ iees (analyses n'y a aucun individu q u i ait depasse cet âge.
foites par P.Cantemir et N.Miriţoiu). Pour ce qui est Deuxiemement, reposant sur Ies photos et Ies
d' une mort violente ou non, quelques remarques dessins examines nous avans pu etablir qu'il s'agissait
s'imposent. Tout d'abord, une mort violente peut etre d'enfonts, car Ies squelettes ne depassaient pas I m de
provoquee aussi par des moyens qui ne laissent pas de longueur.
traces archeologiquement detectables, tels l'empoison Certainement, ii y reste encore I 0- 1 5 % des
nement, la noyade, l'etranglement etc. Pour un grand decouvertes pour lesquelles nous n'avons ni d'analyses
nombre de cas, nous avans considere l 'etat des anthropologiques, ni d'ill ustration . Dans ces cas j'ai
squelettes, reposant sur Ies photos et Ies dessins a natre pris en consideration seulement Ies informations des
d i sposition. Evidemment, nous n'avons pris en archeologues. Ce qui est certain, c'est le foit que, la ou
consideration que Ies situations ou ii ne s'agissait pas nous avans eu des informations, aucun individu ne
d ' interventions contemporai nes ou posterieures. depassait la cinquantaine.
Souvent, certaines parties du corps manquent - la tete, Evidemment, l'hypothese des individus âges ne
la partie i n ferieure ou superieure du corps etc. saurait apriori exclue. Mais nous sommes obl iges de
Certainement, on ne peut pas preciser, dans l'absence reposer nos conclusions sur ce que nous savons et non
des analyses anthropologiques serieuses, s'il a ete pas sur ce qui pourrait etre.
question du meurtre de la personne ou du
demantelement du cadavre apres le deces.
M. M. Gumă:
Est-ce qu'a Căscioarele ii s'agit d'un sacrifice?
Les contextes de la decouverte aussi peuvent etre
revelateurs: si Ies individus ont ete deposes sous Ies M. V. Sîrbu:
sanctuaires ou sous Ies demeures. On n'exclue pas la - Je vous rappelle Ies donnees: dans une fosse de
possibi lite de l'inhumation des defunts ici a la suite l'etablissement, datee au seuil entre Ies IV-e - IIl-e
d'une mort naturelle aussi, surtout dans le cas des siecles av. J.C., on a decouvert un homme de 30-35
enfonts. Mais pour la Gaulle preromaine ii y a des ans, une jeune fi lle de 1 6- 1 8 ans, embrasses et en
etudes tres serieuses, sur des centaines d'individus. On position de fecondation, et au-dessus de la tete de
a pu etablir avec exactitude quand Ies traces violentes l'homme quelques os d'enfonts de 3-4 ans. Deux
sur Ies squelettes provenaient du meurtre des individus vases brises " en deux " sur la verticale et sur
ou du demantelement des cadavres. l'horizontale et deposes aux deux defunts.
Pour la Dacie, malheureusement, ii n'y a pas de En considerant tout cela. je pense qu'il s'y agit
telles analyses. A Orlea, Ies analyses effectuees ont d'un sacrifice a la suite, peut-etre, d'une violation des
montre que certains squelettes ont des traces evidentes normes sexuelles etablies par la communaute ou bien
de sectionnement, meme le demantelement du corps,
pour obtenir la bienveillance d'une divinite.
sans preci ser si on l'avait foit avant ou apres le deces.
Dans quelle categorie ces situations peuvent-elles M. Al. Vulpe:
entrer? Sacrifices humains ou pratiques funeraires? - Une analogie en est dans la tombe nr.6 de
Difficile a dire a coup sur. Selon moi, ii fout prendre en Mărişelu.
consideration plusieurs focteurs: le contexte de la M. V. Sîrbu:
decouverte, le nombre des individus dans la fosse, - Ce n'est pas Ia meme chose, car la-bas, ii s'agit
l'etat des squelletes, le sexe et l'âge des defunts. d'une tombe ordinaire. Des tombes pareilles, on en
M. M. Babeş: rencontre aussi au nord de la Mer Noire. Mais ici ce
Comment pouvons-nous croire a vos n'est pas une tombe ord inaire , mais des inhumations
rituelles dans l'etablissement. gue le IV-e siecle av.J.C.?

M. M. Domaradzki: M. V. Sîrbu:
- I I ne s'agit pas d'influences celtigues, car de - Combien d'etablissements des VI-e - V-e siecles
telles situations se retrouvent au sud des Balkans avant av.J.C. ont ete fouilles? Tres peu, de sorte gue nous ne
l'arrivee des Celtes. Pour la zone de Rodope c'est pouvons en foire aucune appreciation.
M.Kisiov gui s'occupe de l'etude de ce phenomene. De tels phenomenes, on en rencontre, nous avons
vu a ce Symposium meme, pour Ies decouvertes de
M. V. Sîrbu:
Babadag, Satu Nou, Locusteni, Sava Zonevo etc., gui
- Mais je n'ai pas dit gu'il s'agit d'influences
<latent du Hallstatt. Ce sont pour le moment, peu
celtigues. II y a, bien sur, des decouvertes de ce type
nombreuses.
avant l'arrivee des Celtes. Mais je n'ai pas mentionne la
zone sud-balkanigue, pui sgue Ies recherches sont M. S. Teodor:
encore inedites ; or, moi, je ne pourrais pas me - Est-ce gu'on a sacrific ensemble Ies hommes et
permettre de foire des remargues pour des situations Ies animaux?
non-publiees. Mes collegues de la Roumanie ont ete
M. V. Sîrbu:
extremement obligeants et j'ai re\U la plupart des
- Certainement, oui. Pour le Hallstatt moyen on
informations, meme si Ies decouvertes etaient encore
a presente deja Ies decouvertes de Satu-Nou. Pour le La
inedites.
Tene tardif, la decouverte la plus concl uante est celle
La seule chose gue l'on puisse affirmer est gue, a
de l'enceinte a fosses circulaires de Orlea 23 hommes
-
un moment donne, le meme phenomene se rencontre

et I O animaux, parmi lesguels 8 cochons. II s'agit,
dans le monde des Celtes aussi. L'actuelle etape des
probablement, d'hommes et d'animaux sacrifies dans
recherches suggererait un " avantage" chronologigue
certaines tombes " princiere s " aussi, comme, par
pour l'aire thrace par rapport au monde celtigue. Mais
exemple, celles d'Agighiol et Sveshtari (Bulgarie); de
pour ces phenomenes du monde celtigue, Ies
toute fo\on, Ies traces du sacrifice des animaux sont
certaines et la presence des femmes, a cote des
recherches sont beaucoup plus en avance par rapport a
l'areal thrace, car ii y a beaucoup d'etudes et de livres
hommes, suggererait gu'elles aussi ont subi le meme
deja publies.
traitement.
M. S. Teodor:
- Et si nous avons des decouvertes plus anciennes

02 Prima Epoca A Fierului Gurile Dunarii Colocviu 1993 1997

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02 Prima Epoca A Fierului Gurile Dunarii Colocviu 1993 1997

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ECO-MUZEALE BIBLIOTEQUE .

Actes du Colloque Intemational

PRIMA EPOCĂ A FIERULUI

Lucrarile Colocviului Internaţional

Dr. GA VRILĂ SIMION

CAMELIA KAIM, CORNELIU DAN

Corespondenţa se trimite pe adresa:

Tipărit la ARTI GRAFICHE GIACONE R OM ANIA S.A.

ION NICULIŢĂ , Thraces et cimmeriens. Problemes et suggestions ....... . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

NICOLAE URSULESCU; DRAGOMIR POPOVICI, Cosiderations historiques concernant

ATILA LĂ S L6 , On the Origin, Development and Chronology

VALENTIN V ASILIEV, De nouveau a propos de quelques aspects concernant

GABRIEL JUG ĂNARU, Manifestations precoces du premier âge du fer en Dobroudja

VIOREL CĂ PITANU, A Hallstattian Ritual Pit

CONSTANTIN ICONOMU . Les recherchez archeologiques sur le premier âge du fer

MIHALACHE BRUDIU, Le Hallstatt dans le sud-est de la Modavie .„.„.......„ . . . . . . . . • . .•••• . . . . „.„.„.„.„„..„.„.„.„ . . . 1 39

ALEXANDRU VULPE, En marge de PsScymnus 766-770 „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. 181

VALERIU S ÂRBU, Sacrifices humains et practiques funeraires insolites dans /'areal

GAVRILĂ S IMION, Le site de Celic-Dere. lnterpretations ethno-culturelles et

S ERGHEI AGULNICOV, Scythian Vestiges at the Lower Prut „„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„. 253

An de an şi într-o intensitate crescândă, descoperirile arheologice aduc

Lucrările ei s-au desfăşurat în perioada septembrie, 1993, cu statutul unui

Colocviu internaţional, sub auspiciile morale ale Uniunii Internaţionale de Studii

De asemeni, trebuie să mărturisesc că ideea colaboratorului meu în

geto-dace. Cu toate acestea, problema migraţiei cimmeriene rămâne în

Chaque annee le chiffre et la richesse croissante des vestiges

raison de la reunion organisee a Tulcea en september 1993 sous la forme d'w1

Colloque international beneficiant des auspices de I' Union lnternationale des

«C'est maintenant que debute la Protohistoire au cours de laquelle allaient naitre

Ies ethnies, meme si nous Ies appelons proto-Celtes, proto-lllyriens, proto­

li convient d'ajouter ici a propos de l'organisation de natre colloque que

from the settlement n . 3 (fig. I /L5, L6; fig. 21 1 , 2, 3 ), a

A l ik Hochstetter, Siidosteuropa zwischen 1600 wul 1000 v. Clzr.,

proceeded from jugs and cups (fig. 3/2, 4, 6 - 8, IO -

sand, brown-stained, as thick as I m (fig. 2/ I , 2),

spherical body, slightly flattened (fig. 3/ 1 , 6, I O) and

body (fig. 3/2, 7, I O) and with a tendency of making up

shape ( 1 .25 x O. 75 m) was placed in the center, and the

155-157; idem, Siidosteuropa zeischen 1600 1111d 1000 V. Chr. J,

of the succesive pricks (fig. 4/ l 3a, I 3b) are typical for

The pottery found under the dwellings n. 3 and I O

(fig. 4/ I 1 2) have the same features. Along with the

A.O„ 1939. p. 262.

we remind the amphora (fig. 91 1 a, I b) related as shape

vases (fig. 5/2, 4, 1 O - 1 5), oven-shaped vases, jugs and

shape of coupled " S " letters (fig. 5/3), volutes (fig. 51 I ,

rim (fig. 51 I O - 1 5), and seldom in the interior side of

25 Ibidem, p i . CX - CXII. 22/6.

the final phase (fig. 6/ I - 23) in the most settlements of

1 Ob, 1 2a, I 2b) discovered on the flooring of the

Gh. I. Petre-Govora, Thraco-Dacica, p. 86, fig. 1/7, 9.

motifs made by i ncizion and intarsia (fig. 12/ I ), are

place "Ovrei" (fig. I I I 13 - 22b ), which overlap another

35 Sebastian Morintz, Petre Roman, SCIV, 3, 20, 1969, p. 393 - 423.

I /L 7, L8, L I O; fig. 2/6, 7) ne-a oferit numeroase ele­

Pe umărul amforei se îmbină, în continuare, motive de aparţine Hallstattului timpuriu. Î n comparaţie c u

Transdanubian la orizontul cronologic B .Z.D./ Ha.A I ·

Ceramica de sub locuinţele 3 şi 10 (fig. 4/ I - 1 2)

descoperite pe podina locuinţelor I , 3, 4 şi 5 (fig. I ;

II. Urciorul cu protomă zoomorfă (fig. 4/ l 3a, I 3b)

înţepăturilor succesive (fig. 4/ I 3a, I 3b ), sunt tipice

20 Vladimir Dumitrescu, Necropola de incinera(ie din epoca

vasului (fig. 51 I , 3, 8), este identic ca formă şi realizare

Ies ethnies, meme si nous Ies appelons proto-Celtes, proto-lllyriens, proto

I /L 7, L8, L I O; fig. 2/6, 7) ne-a oferit numeroase ele

@ Vas §3 Strat steril, nisipos, gălbui �