Revista Muzeelor 1972 04

REVJ:STA JKUZEELOR 4 1972
https://biblioteca-digitala.ro
REVISTA
... ~ MUZEELOR
CONS IL I U L C U L TU R li $I E D U C AT I E I S O C I A L I S T E
R EDACTOR ŞEF: LUCIAN ROŞU
COLEGIUL DE REDACŢIE: Iulian ANTONESCU, Mihai BĂCESCU, Tancred BĂNĂŢEANU, Gheorghe
BODOR, Valeriu BUTURĂ, Emil CONDURACHI, Hadrian DAICOVICIU, Irma FtRENCZ, Radu FLORESCU ,
Florian GEORGESCU, Herbert HOFFMANN, Anatol MÎNDRESCU, Carol NAGLER, Mircea POPESCU,
Marcel STANCIU, Zoltan SZtKELY
COPERTA I : MUZEUL DE ISTORIE AL R':PUBLICll SOCIALISTE ROMANIA (foto Radu Ciuceanu)
COPERTA IV: POTIR DE AUR, LUCRAT LA AUGSBURG ÎN SEC. AL XVII-LEA (în co1eqia Muzeulu i de istorie al Republicii
Socialiste România)
Redacţia: Calea Victoriei 174, Sectorul I, Bucureşti, Telefon 13 .98 .17

Administraţia: str. Brezo ianu nr. 23-25, Telefon 14.67.99
DESCHIDEREA
MUZEULUI DE ISTORIE
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
„ ,\m yizitat 1·11 1l1•osc1Jit i11tnrs )[11zr11l de is torie al llc1111hli1·i i

So1·ialistr Jlomânia i11au1111rnt as tăzi li n111i 1!)7:! - t·nrc e\·01·11 s11111•s tiv 11ri11
111i1rl11riile s ale is toria milenară n 1io1iorului ronuin , c ullurn materială ş i
;,piriluahi. tradi!iilc lupt1•i romunc a 11011orului roman ş i a 11aţio11allt;iplor
•·011 locuitoarc p1•11tl'll t•lihl'rnrt•a soc ialii ş i i11depc ude1q1'1 untio11a l1i. Ex110-
11atl'h' rrda11 vt•ridic eroismul luptei e lasl' i m1111citoaro s uh 1·0 111h1ccr1•a
l'nrtitlului Comunist Hom:1n 111,11tru cucerirea 11ulcrii polititl', tri11mlul s ocia-
lis11111l11i p1• pi1111î11tul Jlonui11il'i , î11f{1!i..c11zi"1 eo ntriluqia po11orului rom1i11
la 1·ivllizatia uma1111. Sî 11tem. 1· 011,· i11 ş i c:I 111·i11 accstr mi111111nt e miirt11rii ale
11lurioas1•i is torii a IHlporului uos tru. )l11zc11l \ 'li 1·onslit11i 1111 mijloc ei'ic ie11t
tic ed ucare 1111lriolic:"t , i11tcrnapo11alisl(1 , a tincn•i n1·11crnpi. fi tuturor onnw-
11ilor mu11cii di11 pairia 11oustr:i.
Atlrcsl'z istoricilor. urh1•o louilor ş i tuturor af'l'lora 1·are 1111 contribuil
la orua11i:r.arca acestui liic· a ş al istorit•i 11011orului rom:\11 , •·ald e ll'lil'ilări
ş i urări de s ul" ccs în al'livitnll·a \•litoarc a )fuze11lui'',
XICULAE CEAU::îESCU
'J'O \ ARk:ilJL NlL'OJ,AE CE.l lJ:;ESCU JNAt:GlJ!tlND ~lUZEUI. JJE l.S'l'OIU.E .\J, IL s. I W~l.iNJ.\
Luni, S mai 1972. z1 în care s-au împlinit 51 de ani ele la crearea Partidului Comumst Român
a a,·ut loc un e,·enimcnt memorabil pentru întreaga noastră. cultură.: deschiderea )luzeului de istoric
al Republicii Socialiste România, monument <le eamă. închinat istoriei unui popor ha rnic şi demn,
·dornic de o ,· iaţă liberă , ncatîrnată.
Muzeul de istoric al l<cpublicii Socialiste l{omânia, punte de legr1tură. între noi, oamenii zilelor
Je azi, şi înaintaşi, con tituie un prilej de rememorare a principalelor momente din lupta ma clor
populare, singurele făuritoare ale istorici, luptă ale cărei coordonate esenţiale au fost dorinţa <le i:acc
şi de muncă liberă.
Avînd ca punct de plecare al concepţiei <le organizare cuvintele secretarului general al partidului
nostru care sublinia dt „Valoarea unei istorii cu adevărat ştiinţifice con · tă. în înfăţişarea obiectivă a
faptelor, în interpretarea lor justă, constituind astfel o oglindă a conştiinţei de inc a poporului, a cla-
selor, înmănunchind experienţa de ,·iaţă şi ele luptă a maselor şi a conducătorilor", muzeul oferă ,·iz1-
tatornlui o pcr~pccti, ·r1 amplă a istorici acestor meleaguri , interpretată p baza materialismului i,toric.
DcschiJerca \ luzcului de istoric al H.cpublicii Socialiste l{omânia a avut loc în prc,cnţa to-
varăşu l ui Xicolac Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşilor Emil Bodnăraş, i\ lanca i\ l ăncscu,
Paul ~iculescu-\J izil, Gheorghe Pană, Gheorghe l{ădulcscu, \'irgil Trofin, llie \'crdcţ, \ laxim Bcrghianu,
Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, J anos l 'aze kaş, Petre Lupu, Dumitru Popc„cu,
Leontc Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan \ 'o itec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, \liron Con-
stantinescu, ;\Jihai Daica, i\ liu Dobrcscu, ~ l ihai Cerc, Ion Ioniţă, \ 'asilc Patilincţ, Jon Păţan, Jon Str1-
ncscu, Ştefan Andrei, Jon Dincă .
La festivitate au luat parte, de asemenea, membri ai C.C. al J'.C.K, ai Consili11lui llc Stat şt
ai gU\·crnului, conducători ai unor instituţii ccnlrak, organizaţii de masă şi obşteşti, vechi militanţi
ai mişc[trii muncilorc~ti, acti,·işli de partid şi de stal, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, reprezentanţi
ai cu ltelor, i torici şi muzeografi, ziarişti.
Sosirea conducătorilor de partid şi de ;,tal a fost ;,alulată cu entuziasm de mii ele <.:l'l[t\cni ai
Capitalei, care a11 ţinut sr1 parl1c1pe la acest moment c11 valoarc> de simbol.
'l'll \ '.\ it.\:;L·J, :\ i t 'OL.\I ·: ('io:.I U::' l•::-wu, Î) Li' Ltb:DCi ( ' L' .1 1:rr ('0-"llU(' .\'l'Oll [ Dl·: l '.\ltT ll ! :; 1 IH: >iTA'I',
\ ' JZL'l'INIJ :-i.\J, I L I·: ~L UZEULUl
Cuvîntul de deschidere a festivităţii a fost rostit de către tovarăşul Miron Constantinescu, membru
supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Poli-
tice, care a spus :
Se împlinesc 95 de ani de la proclamarea independenţei de stat a R omâniei, eveniment de mare
însemnătate în istoria ţării noastre, rezultat al luptei de veawri a poporului român.
Comitetul Central al Partidului Comunist R omân şi Consiliul de Miniştri celebrează acest moment
important al istoriei patriei prin. mai .multe manifestări, printre care un loc de seamă îl are inaugurarea
Nluzeului de istorie al R epublicii Socialiste R omânia, la care a lucrat un larg colectiv de istorici, arheo-
logi, arhitecţi, con.sli'uctori, muncitori, tehnicieni. Rod al iniţiativei Comitet11lui Central al Partidului Co-
mimist Român şi a tovarăşz4lui Nicolae Ceauşesrn personal, Muzeul de istorie al Republicii Socialiste
România sintetizează, de pe poziţiile ideologiei marxist-leniniste, prin miile sale de exponate, d·r umul eroic
străbătut de popornl nostrn din cele mai vechi timpuri pînă în epoca societăţii socialiste multilateral dezvol-
tate pe care o constriiim astăzi . Avînd la bazei concepţia materialismului istoric, concepţia despre istorie
şi societate a partidului nostru, această nouă înfăptuire cultural-ştiinţifică se adaugă moştenirii progre-
siste lăsate de !nain taşii noştri în domeniul activităţilor muzeografice, începînd cu l\lluzeul de antichităţi
creat în 7864 prin decretul lui Alexandm Ioan Citza, acum peste un veac.
D eschiderea tnitzeului constituie o nouă şi vie expresie a !naltei preţuiri pe care partidul comunist
0 dă trecutului glorios al patriei, ncizuin/elor statornicite ale poporului român spre păstrarea şi afirmarea
fiinţei sale naţionale, luptelor sale împotriva exp loatării şi ampririi, împotriva feudalismului şi imperia-
lismului. Exponatele stau mărturie încercărilor deosebit de grele prin care a trecut poporul nostrit, dar
pe care a gcisit întotdeauna forja morală şi materialei să le înfrllnte şi să le infrîngă.
Ele jalonează drumul dificil dar asce11dent al acestui popor spre imitate şi independenţă naţională,
spre asigitrarea continuităţii sale pe teritoriul străbun, spre progres, eliberare socialei şi neatîrnare. Nluzeul
fnfăţişează momentele de seamă din lupta forţelor sociale avansate, ridicate pe trepte superioare de mişcarea
muncitorească, de Partidul Comunist R omân. Jn acelaşi timp, istoria poporului român s-a împletit strîns
cu istoria naţionalităţilor conlocuitoare, cu care a conlucrat şi luptat împreuiul împotriva exploatatorilor
sau asupritorilor comuni.
ASPECT DIN' TIMPUL VIZITARII MUZEULUI
295
Documentele expuse prezintă istoria României în legătură firească cu istoria universală, înain!e
de .toate cu cea a popoarelor din zona în care trăim de veacitri şi milenii, năzuinţa nedezminţită a poporu-
lui român spre relaţii de bună vecinătate şi strînsă prietenie m popoarele ţărilor din jt,r. Ele înjăţi•
şează convingător cuceririle istorice ale poporului nostrn ditpă eliberarea ţării în procesul constrnirii socie-
tă/ii socialiste.
Valoarea informativă a muzeului este reliefată nu numai p1·in jmmuseţea şi valoarea intrinsecă a
expo~atelor, ci, mai ales, prin restabilirea adevărului istoric pe care ele fi degajă şi înjrlţişează vizitato-
rului. În cadrul acţiunii permanente de îndrumare a colectivitlt'i muzeului din partea conducerii partidului,
menţionăm în mod deosebit acele indicaţii date personal de secretarul său general, tovarăşul Nicolae
~eauşescu, fn sensul ca muzeul să reflecte adevărnl istoric deplin, evitîndu-se orice denaturări ale realitclţii
istorice.
Patrimoniul civilizaţiei româneşti creşte deci cu un lăcaş de cultură menit să devină un îndemn la
lucru şi tm valoros laborator de cerceta·re pentri' iubitorii ştiinţei istorice. El însuşi rod al unei îndelim-
gate activităţi de cercetare, mu::eut inai,gurat astăzi va impulsiona la rîndu-i cercetarea ştiinţifică a trecu-
tufoi şi prezentului, devenind - prin numărul şi valoarea f ondului său de materiale exponabile, ca şi prin
sîrguinţa valorosului săii colectiv de muzeografi - un nou centru de investigaţie stiinţifică în domeniu I
istoriei şi al muzeografiei. '
. Nluzeul Naţional va f i o şcoală vie pentrii toţi cei ce-i vor călca pragul, cetăţeni a·i României socia-
lts~e sa1' vizitatori de peste hotare şi care vor putea să retrăiască şi să fnţeleagă trecutul zbuciumat al aces-
t iii popor, scl-şi explice astfel pe deplin strălucirea prezentului şi viitorului său . Menirea unui muzeu este
ca, după ce oamenii trecutului au tăcut, să facă documentele şi lespezile să vorbeascci. Eliminarea omisiu -
nilor, Precum şi a înjrumuseţărilor artificiale e de natură să sporească valoarea educativă şi eficienţa
socială a muzeului, să dea vizitatorului certitudinea că are în faţa ochilor istoria reală a ţării, fresca
tuturor momentelor principale de înălţare şi de restrişte ale neamului.
Reimind pe o suprafaţă expoziţională de peste 15 OOO m 2 circa 30 OOO de exponate între care ori-
ginale dintre cele mai valoroase păstrate în /ară (inclusiv tezaurul istoric al României şi 1m mare lapida·
rmm, o bogată colecţie niimismatică şi o secţie de istorie a culturii) , exponate rînduite cronologic pe o•fn-
duiri social-economice - Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România întruneşte cerinţele de ordin
ştiinţ-ific şi estetic ale imui muzeu central al naţ iunii noastre socialiste, realizat la nivelul celor mai înalte
şi noi cuceriri pe plan mondial în acest domeniu.
A ducem cu acest prilej înălţcltor pentru cultttra româneasccl un 1•ec1moscător omagiu marelui făuritor
al istoriei noastre naţionale, celui ce constrnieste acum societatea socialistă multilateral de::voltată - po-
porului român. .
În numele Prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, vă rugăm, tovarăşe secretar general
Nicolae Ceauşescu, să binevoiţi a inaugura 1V/u:reul de istorie al Republicii Socialiste România".
Tovarăşul
*
Nicolae Ceauşescu, în aplauzele entuziaste ale celor prezenţi, a tăiat panglica inaugurală
a l\luzeului de istori e a l R ep ubli cii Socialiste R omâni a .
Cele 50 OOO de obiecte, expuse în 62 de să li , ad uc în faţa ochil or vizitatori lor, viu şi convingător,
întreaga istoric a patriei.
Nicolae Iorga în 192 1 scria: Un muzeu de istorie va ji nu mtmai un loc imde se pot concenira,
supt o bună îngrijire, lucrwri care altfel se risipesc şi se distrug, nu numai un mijloc de a iniţ ia pe străin
uşor în ceea ce a f ormat originalitatea unei civilizaţii dispărute, dar şi altceva. Va ji, într-o epocă în
care totul e Îli funcţiune de cultr;ra ce vom şti să ne cîşt igăm şi mai ales să o rcispîndi111 larg în masele
populare, şi un complement de realităţi pentru instrucţia şcolară şi singura unealtă prin care .. . trecutul
îşi poate întinde influenţa lui, învăţătoare şi înălţătoare".
Ne putem rnîndri că avem, azi, un muzeu de istorie a patriei*, care prin valoarea sa depăşeşte
cele mai optimiste gînduri ale înaintaşilor.
• ln numărul viitor vo:n publica un material amplu de prezentare ştiinţifică a rn11zeului.
296
o R O B E T A
T u R N u S E V E R I N
Lucian ROŞU
„lnmănunchind raceste cloi1ă denumiri

ale nmnicipi1tliâ, într-ima '.singură,
dori1n să si1bliniern şi ?na'i mult Wl1'ita-

tea dintre treciit, prezent şi vi'itor, .faptul
că popornl român există de veawri şi
va dăinui peste veac1iri pe aceste rne-

leagiiri, edi.ficînd cea rnai înaltă socie-
tate din lit111 e - cornun1:s mul!"
Nl COLAE CEAUŞE C
TOVARĂSUL :NICOLA]': CEAU$ESCU YORTIJN.D LA SĂ ltB ,\ •
'l'ORIREA MUNICIPLULUI DROBETA-TUHNU ,;.i,:VEHJN
în cad rul acţ iunil or premergătoare sărbător irii celor 1850 de ani de existenţă a municipiului Dro-
beta-Turn u Se,·erin, a in augurării Mu zeu lui regiunii Porţilor de Fier, a 90 de a ni de la î nfiinţ area uzin ei
de vagoane şi a apropiatei inaugurări a Sistemului hidroenergetic şi ele navigaţie de la Porţi l e de Fier,
în zi ua de 10 mai 1972, la Palatul Cu lturii s-au desfăşu rat lu crări l e unei esi uni ş tiinţifi ce dedicată aces-
tor evenimente.
Cuvîntul ele deschidere a lu cră ril or a fost rostit de tovarăşul Traian Dudaş, prim-secretar a l
Comitetu lui judeţean i\lchcdinţi a l P.C.R, preşedintele Comitet ului Executiv a l Consi liului popular ju-
deţean, care a făcut o prezentare a importanţei evenim entelor la care participă loc uitorii municipiului
Tr. Sc,·erin şi a i judeţului ;\J eh eclinţi, a lu tînd totodată prezenţa ce rcetăto rilo r , r ep reze nta nţil or mu zeelor
din ţară, ai pre ci, radioului şi televiziunii şi tuturor oameni lor de ştiinţă şi cult ură participanţi la această
manifestare.
In co ntin uarea lu crăril or, sub preşedenţia prof. dr. docent Gheorghe Ştefan, membru corespon d ent
a l Academici R.S.R, a u fost a udi a t e în ordine crono l ogică com uni că ri legate de even imentele amint ite.
Prezentînd comuni carea „Civiliza/ii strclvcchi fn zo11a Porţilor de Fier" - Lu cian Roş u , r edactor şef a l
Revistei muzeelor ş i Buletinului monumentelor i toricc, clupă cc a făcut c unoscute în general descope-
riril e arheo logice mai importante privind comu na primitivă, de pc raza municipiului Drobeta - Tr.
Severin şi din judeţ, cu accent pc descoperirile recente de la Sch ela Cladove i, din perioada d e sfî rş it
a paleoliticului superior ş i î nceputu l neoliticului, a insistat as upra cerce tăril o r efectuate la Cireş u ş i
Ostrovul -Ş imi an , ce rcetă ri car e a u av ut darul ele a contribui la o mai bună cunoaştere a peri oadei
geto-dacice ş i dacice.
-a s ublini at cu oseb ire de copcri rea c uptoarelor de red us min ereul de fi er de la Ci reş u (datînd
din secolul V-1 V î.e.n.) cele mai vechi do,·ezi de existenţă a un ei m etalurgi i a fi erului generali zate
în spaţiul carpato-dunărean geto-dac ic. ~l enţionind ex i ste nţa a două tipuri de cuptoare, unul mai pri-
mitiv şi a ltul evo lu at, cit ş i posibi li tatea co ntinu ă rii ce rce tă rii şi a a ltor cuptoare· iden tifi cate, s-a
făcut precizarea că în urm a cercetăr il o r mai noi din imediata apropiere a cuptoarelor a u fost d escoperi-
te ş i urme d e lo c uinţă. Comunicarea s-a încheiat c u relatarea descoperiri lor din aşezarea dacică, din Os-
trovu l -Ş imian .
In comunicarea sa intitula tă „.lfunicipiul roman Drobeta", prof. dr. docent Dumitru Tudor, mem-
bru a l Academie i de Şti inţe Sociale şi Politice, s-a ocupat p e larg ele mom entul ac ordării oraş ului Dro-
beta rangu l de municipiu. D e asemenea, documentata sa comunicare a a bordat ş i problemel e d e organi-
zare administrativă şi politică a Drobet ei în perioada romană, rolul jucat de acest municipiu , ridicat
2!l7
TOYAnĂŞlJL NICOLAE C'EA1JSJ::SCU !MPREUNĂ CU SOTJA YIZITIND RĂLIU; MO ZEULUI UEGIUNII POll'LTLOR DE FIER
mai tîrziu, în timpul împăratului Septimius Severus, la rangul de Colonia, în viaţa economică, socială
şi politică a Dacici inferioare, com,iderînd această puternică aşezare daco-romană un „filtru" de păs
trare a romanităţ ii în Dacia.
Amplu arg um entată şi ilustrată, comunicarea „Drobeta vă::ută pe Columna lui Traian", susţinută
de Radu Florescu, director adjunct a l Direcţiei muzeelor din Consiliul Culturii ş i Educaţiei Socialiste,
a oferit o prezentare c l ară a istoriei acestui municipiu în timpul războaielor daco-romane, istorie înfă
ţişată narativ pc celebru l monument al încleştării daco-romane, Columna lui Traian.
În continuare, Mişu Davidescu, directorul Muzeului regiunii Porţilor de Fier, în comunicarea sa
„Severinul medieval". pornind ele la cercetarea arheologică şi istorică, mai veche şi mai nouă, a vorbit
despre continuitatea de viaţă şi activitatea pc teritoriul actual ului municipiu Drobeta - Tr. Severin,
oprindu-se asupra principalelor monumente şi evenimente din istoria zbuciumată a Severinului medie-
val. Comunicarea a scos în evidenţă contribuţia autoru lui prin noile cercetări din zona Castrului Drobeta
şi de Ja Cetatea medievală a Se,·erinului, accentuîndu-se rolul istoric important jucat de această cetate
în perioada secolelor XIlI-X\"I.
Holul oraşului Tr. Severin în epoca modernă şi contemporană în istoria spi ritual ă a fost prezen-
tat de către profesorul emerit Achim Costea, directorul Casei corpului didactic, în comunicarea intitu-
lată „Figuri de seamă ale istoriei spirituale severinene".
Prilejuită de cei 90 de ani ele exi tenţă a uzinei de vagoane, comunicarea „MEVA - la cea de a
90-a aniversare" a inginerului Vasile Bacalu, directorul acestei vechi întreprinderi severinene, a subliniat
dezvoltarea acestei uzine de Ja înfiinţarea sa (1882) şi pînă astăzi .
Despre val enţel e economice, tehnice şi turistice a le sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Por-
ţile de Fier, a vorbit ingineru l Nicolae :i\Iănescu, consilier în l\Iinisterul Energiei Electrice, care a relie-
fat aportul considerabil adus de această grandioasă construcţie - operă a colaborării fructuoase româno-
iugoslave - dezvoltării economico-industriale a celor două ţări vecine şi prietene.
În ultima intervenţie a sesiunii, tovarăş ul Ion Radu, prim secretar al Comitetului municipal de
partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular a l municipiului Drobeta - Tr. Severin,
a vorbit despre „ Tr. Severin pe coordo11atele societăţii socialiste multilateral dezvoltate". În comunicarea
sa, autorul, clupă ce a făcut o prezentare a succeselor în activitatea de transformare economico-socială,
politi că ş i culturală a municipiului, s-a referit şi la direcţiile de dezvoltare viitoare ale oraşu lui în ca-
drul politicii gene rale a partidului nostru, de dezvoltare multilaterală a societăţii noastre socialiste.
298
ASPECT DIN TIMPUL \'IZITĂRI! MUZEULUI
Lucrările sesiunii au fost !ncheiatc prin hotărirea participanţilor de a se transmite tovarăşului

secretar general a l Partidului Comunist Romf111, Nicolae Ceauşescu, următoarea telegramă:
Comitetului Central al Partidului Comunist Romtin
tovarc<şuliti Nicolae Ceauşesett
l\lull iubite şi stimate tovar1işe secretar general,
Participanţii la Sesiunea ştiinţifice< organi::atc< la Turnu Severin, cu prilejul împlinirii a 7850 de
ani de la prima atestare documentară a municipiufoi D robeta - T1mm Severin, îşi exprimă dragostea,
1•ecunoşti11/a şi admiraţia faţă de politica în/eleaptă a Partidului Comunist Romtin şi faţă de dumneavoastră
personal, emiuent Jiu şi conducător al României socialiste, sub a cărui conducere oamenii muncii de pe
aceste străvechi melcagur·i, împreună ctt întregul popor, ait înălţat şi îualţă noi şi grandioase edificii ale
socialismului, măr/urii grăitoare ale geniului creator al poporuliâ nostru.
Turnu Severin, leagăn al civilizaţiei daco-romane, pre/uit din vremea cronicarilor pentru vestigiile
istorice, dove::i ale latinităţii noastre, reşedinţei a primilor bani, citadelă a pandurilor lui Tudor Vladimi -
rescu şi pildă de ei•oism a comuniştilor pentru eliberarea ţării de sub jugul fascist, oraşul monumentelor şi
al florilor, a devenit, prin grija Partidului Comunist Român, un valoros centru industrial şi cultural al
tării, poarta luminii şi a veşnicei t inereţi.
Fiii Severinului - oameni ai muncii, slujitori ai şt iinţei şi culturii - locuitori ai celui mai vechi
municipiu din /arâ, vă asigură stimate t ovarăşe secretar general, că-şi vor consacra ·şi de acum înainte
toate eforturile, /oală capacita/ea lor creatoare înfloririi continue a municipiuliti Turnn Severin, a judeţitlui
M ehedin/i, aducîndu-şi, astfel, con t ribuţia la dezvoltarea scumpei noastre patrii, REPUBLICA SOCIALISTA
ROMÂNIA.
PARTICIPANTII LA SESIUNEA ŞTII NŢ I F ICĂ
COl\SACRATA ANIVERS.I.RI! MUNICIPIULUI
TURNU SEVERIN
299
în aceeaşi zi, într-un
cadru festiv, în parcul J.Iuzeului regiunii Por~ilor de Fier, pe platoul din apro-
pierea rămăşiţelor podului pe te Dunăre, construit în perioada dintre cele două războaie daco-romane
( 103 -105) a fost dez\•elit bustul lui Apollodor din Damasc, (operă a sculptorului Ion Lucian l\Iurnu)
celebrul arhitect al antichităţii, autorul acestei grandioase construcţii.
După ce a fost evocată activitatea şi personalitatea ilustrului om de ştiinţă din epoca traiană
şi adriană, autor al multor construcţii îndrăzneţe, printre care şi cele de pe teritoriul Drobetei, l\Iişu
Davidescu, directorul ~lu zeului Porţilor de Fier l-a invitat pe tov. Traian Dudaş, prim-secretar al
Comitetului judeţean ~Iehedinţi a l P.C.R., să dezvelească bu tul acestui mare reprezentant al ştiinţei
şi tehnicii din antichitatea romană.
*
Participanţii la sesiunea ştiinţifică au avut prilejul ă viziteze apoi hidrocentrala de la Porţile
de Fier şi într-o excursie cu vaporul, să vadă urmele drumului roman săpat în tîncă, pe dreapta Dunării
la Cazane, în preziua primului război daco-roman. Aici se află şi cunoscuta Tabula Traiana, strămutată
cu grijă de către specialiştii iugoslavi, tot cu ocazia lu crări l or pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier.
Manifestările acestei săptămîni, prilejuite de cei 1850 de ani de existenţă ai municipiului Drobeta
- Tr. Severin a u cu lmin at cu marile evenimente care au avut loc în zilele de 15 şi 16 mai : sărbă
torirea celor 90 de ani de existenţă ai Uzinei de vagoane, inaugurarea 1\Iuzcului regiunii Porţilor de
Fier, dezvelirea bustului lui Decebal, adunarea festivă de la Palatul Cu lturii , în prezenţa conducerii
de partid şi de stat, consacrată sărbătoririi ce lor 1850 de ani ai municipiului Drobeta - Tr. Severin, inau-
gurarea sistem ului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier.
Ne vom opri îndeosebi asupra ace lor evenimente legate de istoria ace tui oraş.
i\Juzeul regiunii Porţilor de Fier este o instituţie ale cărei începuturi, clacă ne referim la strîngcrea
primelor colecţii, Ic găsim încă la jumătatea secolului .trecut. Cert este că în anul 18 1 este înfiinţată
Societatea ele arheologie clin Turnu Sc,·erin şi în acelaşi an apare şi lucrarea lui V . Demctrescu, de fapt
un catalog, dedicată ~Iuzeului ele antichităţi clin Tr. Se,·erin. Cercetări l e ulterioare ale lui Bolliac, To-
cilescu şi Bărcăcilă spore c patrimoniul acestui muzeu care va fi oficializat ca instituţie ele tat în 1913
ele către primul său director, profesorul Alexandru Bărcăcilă .
Bogatele colecţ ii , rezultate clin cercetările a mai multor decenii, axate în special pe epoca bron-
zului şi perioada :omană au făcut clin acest muzeu una clin instituţiile de prestigiu clin ţară. Deşi a avut
TO\'ARĂŞUL .l\ICOL.-\E CEAUŞESCU Dt.:PA \'IZIT.-\RE.-\ 311.:ZEt.:Lt.:l
de suferit în timpul celui de-al doilea război mondial, muzeul fiind e\•acuat şi cu această ocazie pierzîn-
du-se aproape în totalitate evidenţa ştiinţifică a colecţiilor, în anii care au urmat după război s-a d epus
o activitate ferventă din partea directorilor care s-a u succedat la conducerea acestui muzeu (Gh. Popi-
lian, L . Roşu ), pentru reorganizarea şi punerea bazelor noii activităţi de cercetare şi dezvoltare a pa-
trimoniului. în ultimul deceniu eforturile au fost îndreptale în direcţia cuprinderii prin cercetări a tuturor
perioadelor istorice slab prezentate sau total ab ente în patrimoniul acestui muzeu. Se poate pune
astfel că, după o perioadă de refacere, d e reorganizare ştiinţifică şi administrativă, muzeul şi-a orientat
mai mu lt activitatea spre cunoaşterea aprofundată a istoriei naturii şi societăţii din zona Porţilor de
Fier. Rezultatele au fost deosebit de fructuoase , colectivul de cercetători ai muzeului şi colaboratorii ex-
terni - de la alte muzee a u de la institutele Academiei - reu ş ind să acopere acele „pete albe" în cu-
noaşterea istorică a Mehedinţiului. Fără să intrăm în amănunte, vom menţiona numai descoperirile de
certă importanţă ştii nţifi că făcute la Schela Cladovei (pentru sflrşitul paleoliticului şi începutul neoli-
ticului), în peşterile din Cazanele Dunării, în Ostrovul . imian, la Izvorul Bîrzei, Cireşu, în Castrul Dro-
beta, la Cetalea medievală a Sevcrin ului şi în multe alte puncte din municipiul Drobeta - Tr. Severin.
Astfel că, astăzi muzeul di pune de un patrimoniu valoros care-i dă posibilitatea unei ample cunoaşteri
istorice a regiunii şi realizării unei expoziţii de bază care să tca în faţa publicu lui vizitator ca o carle
deschisă concludentă, conv ingătoare.
Reorganizarea expoziţiei de bază a muzeului într-o formă tematică şi muzeotehnică modernă a
solicitat eforturi considerabile dar a fost încununată de ucces în sensul realizării unei instituţii cuprin-
zătoare tematic - exp unerea porneşte de la paleolitic şi parcurge întreaga dezvoltare istorică a societăţii
pînă în zilele noastre, sugcrînd şi pcrspeclivele de dezvoltare a jud eţ ului Mehedinţi - şi care se sit u ează
la o cotă valorică înaltă. A coinci , nn întîmplător, redeschiderea acestei instituţii cu festivităţile orga-
nizate c u ocazia împlinirii ce lor 1850 d e ani ele existenţă a municipiului Drobeta - Tr. Severin. ' u
întîmplător, pentru că de fapt întreaga această istorie de aproape două milenii este amplu prezentată
în să lil e muzeului.
*
În ziua de 15 mai a.c. această instituţie a avut cinstea să fie inau g urată în prezenţa secretaru lui
general a l Partidului nostru, tovarăşul Kicolae Ceauşe cu, preşedintele Con iliului de stat şi a celorlalţi
conducători de partid şi de stat prezenţi în municipiul Drobeta-Tr.-Sc,·erin pentru a lu a parte la
DEZ\"ELIRE..I. ~10:\UMENTULUI L I DECEBAL Î:\ PREZE:\TA TO\ ".\ R.:\ŞULl"I :\ICOL..l.E CEAUŞESCU ŞI A ALTOR
CONDUC.\TOR I DE PARTID ŞI DE STAT
301
festivităţile prilejuite de ani,·crsarc~ municipiu l ~i Drobeta. ş1 inaugurarea Sistemului. bidroene rgeli~
şi de navigaţie de la Porţile de Fier. După tăierea panghc11 de rnaugurare a noului muzeu, secre-
tarul general al Partidului Comuni t Român, tovarăşul Nicolae Ceauşe cu, împreună cu tov. E lena
Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnăraş,
Paul Niculcscu-.l\Iizil, Virgil Trofin, Emi l Drăgănescu, Ştefan Andrei, a u vizitat secţia de şt iinţele naturii
care, într-o formă atractivă, modernă, prezintă fauna şi flora Dunării, folo ind o îmbinare armon i oasă
a exponatu lui original cu diapozitivul color, fotografia, diorama sa u documentul istor-ic şi etnografic.
In contin ua re a fost vizitată secţia de istorie şi arheologie, a cărei exp unere începe cu prezentarea celor
mai vechi civili zaţii descoperite în această zonă - Criş, Vinca, Sălcuţa, Coţofcni, Valina - cu prezentarea
colecţiei de ceramică de o incontestabi l ă valoare artistică prin decorul geometric incizat şi încru stat apar-
ţinînd populaţiilor din epoca bronzului, cu nosc ute sub nu mele de purtători ai culturii „cîmp uril or de
urne fun erare". Este vo rba de descoperiril e de la Ostrovul .l\lare sau Ostrov ul Corbului. Epoca fierului,
geto-dacică şi dacică, mai puţin c un oscută cu decenii în urmă, este astăzi sugestiv înfăţişată vizitatorilor
în expunere prin descoperirile de la BîJv ăne ti şi Ci reş u , de la Ostrovul Şim i an, Hinova sau Drobeta - Tr.
Severin. Perioada daco-romană şi romană oc upă un spaţi u apart e, co l ecţiil e de mare valoare ex istente
în patrimoniul muzeului impunînd o prezentare originală ş i comp l etă prin î mbinarea obiect ului original
cu macheta, replica, harta, fot ografia şi alte mij loace complimentare, care srL-i sugereze cit mai veridic
vizitatorului co mplexitatea de probleme eco nomice, politice ş i sociale pc care le ridi că această frămîntată
epocă istorică în care se pl ămăd eşte de fapt p oporul român de as tăz i prin simbioza d aco-rom a n ă, Dro-
beta şi regiunile înconjurătoare fiind una din zonele de puternică eferv esce nţă creatoare a populaţiei
daco-ro ma ne. Sînt ma i apoi parcurse even imen t ele ş i frămîntările sociale de după a nul 27 1, momentul
retragerii admini st raţ i e i romane din Dacia, continuitatea de viaţă ş i de muncă a populaţiei daco-ro-
mane în perioada de m are încleştare a mi graţ i ei popoarelor, subliniindu -se p erman enta ş i in aceste con-
diţii a a utohtonilor ş i dăinuirea lor peste veacuri , pentru ca în secolul XIU .ă- i a fl ăm organi zaţ i în-
tr-o formaţiune prestatală româ n ească, c un osc ută sub numele ele Ţara Severi nului. Pe temeli ile Ţării
Severinului, a fost orga ni zat mai apo i Banatul de Severin, imp ortantă o rga ni zaţi e politică-militară, aşe
zată la această poartă ele co muni care dintre E uropa răsă ritea n ă şi a pu seană.
Este ma rcat rolul militar a l Cetăţ ii Severinului, a le că re i zid uri r esta urate se păstrează astăzi în
parcul clin centrul oraşului , cet ate care, după numeroase lovituri , cedează :n faţa turci lor abia în 1524,
fiind, clupă Belgrad, ultimul pion în calea înaintării otomane spre apusul Europei . Prezentarea în muzeu
continu ă cu ilustra rea principalelor aspecte a le d ezvo l tării societăţii fc ud;.Jc, c.i viaţa cultura l ă a cărei epocă
de înflorire c ulmin ează cu perioada brîncovenească, pentru ca, într-ul' si;ati•· :..parte, să fie reli efată mi şca
rea revo lu ţionară el e la 182 l , co ndu să de Tudor \'l aclimi rescu, ale v:ln·' ;; .1ncipa lc acţ iuni a u fost organizate
în im ediata a propier e a Sevcrinului, la Cerneţi, unci e ş i astăzi se ma• păstrează cul a lui Tud or , în care se
află organizat un muzeu memorial.
Punctî nd , s ugestiv ş i documentat în acel aş i timp, momentu l ed ificări i oraşului modern Tr. Severin
Revoluţia de la 1848, Unirea, Ră zboiul pentru independenţă, expunerea co ntinu ă c u o accentuare asupra
dezvo ltării rel aţiilor capitaliste, înfiinţarea primelor a t eli ere şi fabrici, apariţia ş i dezvoltarea proletaria-
tulu i severinean, lupta acestuia împotriva exploată rii capitaliste, lupta ţărănimii m eh edinţe n e în anu l
m a rilor răscoal e clin 1907, participarea muncitorimii severinene, prin delegaţii săi, la primu l Congres ele
creare a I .C.R. clin m ai 1921, activitatea r evo lu fonară a mun citorimii acestui oraş, lupta sa împotriva
di ct a turii militaro-fascist e, participarea la in s urecţia. a rm ată din august 1944, eroismul său în lupta pentru
zdrobirea rez i ste nţe i hitl erist e clin regiunea de est a oraşului everin.
Ş i ca un co rolar, sînt înfăţişate realiz ă ril e r ema rcab il e a le oamenilor muncii clin Drobeta-Tr. Severin
ş i jud eţul M e h edinţi în a nii socialism ului , culminînd cu const ruirea celui m a i m a re obiectiv de pe Dunăre ,
Sistemu l hidroenergetic ş i de n avigaţ i e el e la Porţile ele F ier.
Vizita continuă c u modernul aC\·ariu care, în cele 22 ele bazine ale sale, redă vizitatorului , selectiv,
imaginea compl exit ăţ ii faunei ihtiologice dunărene.
ln urma vizitării întregului muzeu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu scrie în Cartea ele onoare a acestei
re u şi te in st ituţii urm ătoare l e : „A m vizitat cu multă plăcere Muzeul Porţilor de Fier în care sînt înmămmchi at e
emoţionante vestigii ale culturii materiale înflorite pe aceste meleagitri, mărtu rii ale străvec hii civilizaţii daco-
romane, ale bogăţiei şi o rigin alităţii c reaţiei populare româneşl'i. Felicit colectivul muzeului pentru această rea-
lizare, pentr·u reuşita prezentare a bogatului tezaui• de valori materiale create, descoperite şi conservate în zona
Drobeta-Tr. Severin şi îi itrăm succese. cît mai mari în activitatea sa consacrată operei de educare patriotică
a poporului".
*
A urmat ap oi dezvelirea monumentului în chi11 at lui „D ecebal - regele dacilor",operă a sculptorului
Marius Butunoiu, a mplasat în p a rcul din centrul municipiului Drobeta-Turnu Severin.
ln cadrul adunării festive din aceeaşi zi, care a avut loc în Palatul Culturii, secretarul general al
P artidului Comunist Româ n , tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consili ului de Stat al R epublicii
Socialiste România, a comunicat Hotărîrea ca începînd cu data de 15 mai 1972 municipiul Turn u Severin
să poarte numele de Drobeta-Turn u Severin.
PĂSTRAREA
PATRI MONIULUI
MUZEAL
BIODETERIORAREA
ÎN CONTEXTUL CONSERVĂRII
Nicolae STOIA, Ana BÂRCĂ
Considerăm con ervarea ca pe un an amblu ,de măsuri preventive şi curative aplicate unor obiecte, cu
scopul prelungirii temporale maxime a existenţei lor.
Dacă atribuim conservării statutul de disciplină ştiinţifică, am spune că ea studiază procesele fizice
şi chimice lente, corelate cu acela al biodeteriorării - toate dependente de factorul climatic. Aşa fiind,
conservarea cuprinde o gamă vastă : prezervarea produselor alimentare şi în genere a celor industriale, a
structurilor funcţionale menite să înfrunte vremea, a unor unităţi sau ansambluri arhitecturale, a vestigiilor
arheologice, a obiectelor etnografice şi a operelor de artă. Enumerarea nu este exhaustivă, iar în cazul pro-
duselor industriale ea ar fi - practic - interminabilă, existînd însă şi excepţ i a produselor anume destinate
să se deterioreze rapid, cum spre pildă e te cazul detergenţilor în care biodeteriorarea este intens dorită.
Aceasta pentru că Pămîntul însuşi este un obiect al conse r vării, iar preocuparea de a limita poluarea sa,
ca şi a lunii şi a paţiilor cosmice st răbătute de către om, devine din ce în ce mai serioasă.
Dacă ar exista o ştiinţă a obiectului, adică o obiectologie, ea ar utiliza o categorie principală denu-
mită: durata de viaţă sau „ life till failure" sau (poate) fiabilitate. Obiectul !şi începe existenţa în afara
ciclului biologic, eventual cînd acesta a încetat - cazul copacului devenit prin moarte material şi mai
apoi obiect. Exi tenţa ca obiect este lipsită de metabolism, nu însă şi de mişcare şi de transformare : fluc-
tuaţiile dimensionale, absorbţia şi osmoza apei, eroziuni, procese chimice, fotochimice, fotolitice, în sfîrş it
dezintegrări ale un or nuclee (în cazul materiei organice a Carbonului- 14, ceasornic al propriei sale existenţe).
Durata de viaţă este desigur primul parametru a l conservării, însă, pentru moment, reţinem doar
caracterul ei elastic - de aici şi ideea că printr-o „igienă şi medicină" a obiectului, momentul fatal al
„morţii" poate fi într-o anumită măsură îndepărtat.
Aici putem introduce distincţia segmentului conservării muzeale de restul tipurilor de conservare.
Obiectul muzeal este anume scos din contextul funcţional şi pus într-o ambianţă optimă (aceasta în mod
ideal), unde, la primele efecte ale degradării i e apl i că tratamentul de îmbălsămare, spre a i se menţine
cu orice preţ fo rm a, aspectul exterio r. Dacă degradarea progresează şi obiect ul îşi pierde vreo parte, aceasta
e în l ocuită prin restaurare, şi aşa mai departe în detrimentul autenticului, moartea nefiind tolerată. Dimpo-
trivă, obiectu l industrial, bunul de consum caracterizînd însăşi civiliz aţia de consum în care trăim, are de
p erform at o sarcină precisă şi precizată în timp, după care poată să dispară ... sau să devină pi esă de
muzeu.
Evident, există o mare deo eb ire, dar care nu poate fi despărţită de o tot atît de mare asemănare,
ceea ce impune în mod logic o abordare comună a problemelor conservării. Biodeteriorarea, departe de a fi
fenomen izolat sau independent este precedată şi apoi în oţită pe parcurs de a l ţi factori destructivi. Studi-
303
erea fenomen ului presupune desigur izolarea sa, după.care se impune reintegrarea în contextul deterio rării.
Un sc urt istori c a l întregii probleme sperăm să lămurească ideile expuse. Trecem peste faza empiri că,
deşi începe în a ntichitate cu Pliniu şi \ "itruviu şi ţine pînă la încep utul sec. a l XIX-l("a. Este totuşi semni-
fi cativ faptul că preocuparea pentru conservarea operelor de a rtă a fost „ştiin ţifi că" pentru perioada res-
pectivă şi de asemenea cont inu ă, n eîntreruptă. Secolul XIX a marcat primele con tacte dintre acei care
studi a u opera de artă ş i oamenii de şt iinţ~. dintre care amintim doar pe Pasteur care, cu mai bine de o
s ută de ani în urm ă, preda conser varea la Ecole des Beaux-.\rts, şi pe Roentgen,care la 1896 îşi demonstra
invenţia radiografiind, în cadr ul un ei comunicări trimise la Academi e, o pi ct ură .
Nu ne vom opri nici la actuala fază în care, pe plan internaţional, conser varea este deservită de
cele mai avansate metod e de cercetare ştiinţifi că , în labora t oare dezvoltate, între care numai acela de la
Lo uvre în cadrează 4 fizicieni ş i 8 c himi şti , deoarece dorim să ajungem la preoc uparea corespond e ntă din
industri a no as tră. Ea a pare prin 1959 sub denumirea de tropicalizare, vizînd ele astă dată industria noas tră
el ect rotehni că, so licitată la export în ţări cu c lim ă tropicală. D e ce industria el ec trotehni că? Pentru că
unul dintre co mpo n e nţii de bază ai produselor respective, dielectricul, izol aţ i a, es te acela care decide durata
de viaţă a o ri că rui aparataj, fiind primul prin care,- la un moment dat - se produce străp un ge rea elec-
trică. Natura 1 organică, natural ă sau s intetică, co n tituie pînă la urm ă un aliment al microorganismelor
sau al la rvelor ş i este consumat într-un ritm mult mai accelerat în co ndiţiil e climei tropicale, mai a les a l celei
um ede. Aceasta a dus la presupunerea că apa riţi a defectului , acel „failure", are drept cauză biodeteriorarea
motiv pen tru ca re majorita tea încercărilor ele labora tor a u urmă rit parametrul biodeteriorării. In realitate,
biodeteriorarea este la rîndu -i un efect al altoi ,;auze, care acţionează ele obicei combinat şi p e care le-am
amintit în treacăt .
Evident nu vom insista asupra lor, m ă rg inindu - ne doar să a rătăm că ele formează obiectul unor obser-
vaţii îndelungate în cadrul conservării ele tip muzeal. Aşa fiind , muzeul poate fi considerat drept o inepui-
zabilă s ursă ele documentare, ba chi ar, în baza unor analogii pe deplin logice, o staţ ie de încercare a durabi-
lităţii în co ndiţii cvatiinaturale ş i aceasta într-un sens retroactiv, ceea ce a r putea fi de mare utilitate şi
p entru cercetarea clin cîmpul tehnologiei.
Urmîncl însi\. firul „ istoric" co ns tat ă m că denumirea ele „tropicalizare", proprie desigur unui pro-
dus deve nit apt să r eziste climei respective, nu a m a i corespuns unei cerce tă ri îndreptate sp re măr ir ea
rezis te nţ e i unor produse industriale în condiţiile altor tipuri ele c lim ă, motiv p entru ca re s-a adoptat
un nou t erm en : climatizare.
Fără a intra în argumente polemice noi credem că, în fond, es te vorba ele co ns.n ·are , aşa pre-
cum aceasta a fost definită la început ş i că ar fi deosebit de util să obse r vă m , să rec un oaş tem ş i să
adoptă m această catego rie pentru tota lita tea domeniilor în care scop ul este unul ş i acelaşi : prelungirea
existe nţei obiectului, a duratei sale ele func ţionare, a aspectului să u nou, n ealterat.
Trebuie să rec uno aş te m (şi o facem fă ră nici o reze r vă} că cercetarea în domeniul co nse rvăr ii mu-
zeale es te tributară cercetării ş tiinţifice ş i t ehnologice, şi că a preluat ş i adoptat în ultima vreme multe
din r ezultatele obţinute de cercetarea fundame ntală, a pli ca ti vă, uzina l ă.
D ar aşa cum am arătat ş i în articolul cuprins în vo lumul „Studii ş i ce rc e tă ri - Mu ze ul satului,
1970" , noi tind em şi spre o restituire, ceea ce ar fi teoretic perfect posibil întrucît - de a emenea am
arătat - dispunem de observaţii consemnate chiar ş i empiric as upra unui set important d e obiecte, putem
spune epruvete (sau probe}. p e o pe rioadă ele ordinul sutelor de a ni. Iată deci o tradiţie în materie,
p e care dezvoltarea indu s tria lă nu o a re, dar p e care o poate prelu cra în limbajul ei şi în sco purile
ei sp ecifice. Dacă afirmaţ ia noast ră priveşte muzeul în ge neral, apoi ea devine ş i ma i limpede cînd ne
r eferim la muzeul în aer liber, ma i a les de tip etnografic. Et nografia însăşi dispune de o faţetă a pli-
ca tivă deoarece reliefeaz ă so luţiil e tehnice verificate în timp şi spaţiu elaborate de către etmi.
Apar soluţii t ehnice, la prima vedere primiti,'e, dar care la o exa mina re mai atentă n e preschimbă
zîmbetul de superioritate în uimire admirativă. Spre exem plu (aşa cum se demonstra ilustrativ în ex-
poziţia Arta neagră 1968), cioplitorul în lem n afr ican realiza într-o suită raţională de operaţ i i în care
utiliza un si ngur instrument, un obiect similar aceluia manufacturat de colegu l şi co ntemporanul său
francez, clar care folosea mai multe unelte şi mult mai multe operaţii. U ndeva, meşterul africa n realiza
„avant la lettre" o raţ ionali zare ş i o tehnologie cu adevărat modernă . Dar, spre a reveni la problema
co n se rv ăr ii , ne-a m p er mite să dăm un exe mplu d in chiar înţelepciunea tchoidt a poporului român.
După cum se poate vedea pc întreg cuprinsul l\Iuzcului satului (care în fond reprezintă în m od
sinteti c întreaga ţară). ferestrele ca clor ma i vechi d ecl t ultimul sfert a l sec. XlX-lea a'.1 un carac ter
miniatural. În schimb, înlăuntrul lor ne apare o ab un de nţ ă de ţe;itturi, scoarţe, cojoace - rn:ijoritatea
î n cca mai bună stare, mai cu sea mă cînd aceste materiale a u fo3t p ăs t ra t e î n l ăz i ele ze3tre. Cu ocazia
determinărilor de rutin ă a t empera turii ş i a umidităţii relative a aerului , noi a m co nstatat co n d iţii întru-
totul n emu zeale : t emperatura oscilînd în jurul a 0 °C, iar U. R. la p es te 95 %. adesea la punctul de
cond ensare. a urmare a m m ăs ura t şi co nţinutul în apă a l textilelor, ş i acesta a la rma nt. Cu m materia-
lele au suportat asemenea condiţii vitrege a ni de-a rîndul, îşi face loc ipoteza că abse nţa unor factori:
lumina, oxigenul, praful a întîrziat în mod sensibil distrucţia ş i aceas ta nu numa i în auotimpul r ece cit
şi pe timpul verilor, ceea ce ar contrazice principiul biodeteriorării. Într-adevă r, cu ex cepţia p oate a
unei singure zile dintr-un an cinel zestrea este scoasft la aer ş i la soare ş i deci beneficiază de efectul
sterilizant al radiaţiilor ultraviolete, toate aceste m ateria le oferă în condiţiile date un med iu prielnic
304
.P/1E,POll!JE/IEll/A I/AT/JIU
//l?!Ct/Ll/I MATEl!IALLILLll
BIOLOGIC Oli6ANIC
Cii/MiC METALE
FIZIC !IOC/ MINEl!ALE
TABEL CU RAPORTUL DlNTRE CONSERVARE ŞI DISTRUCŢIE
dezvoltării mucegaiurilor, a bacteriilor, a insec telor. Dacă acest atac biologic nu are loc? Pentru că
aşa cum a m mai arătat, acţiunea biologică e plasează în tandemul îmbătrînirii mecanice, na turale şi
a descompunerii fotochimice, în care a tmosfera poluată, praful cu particulele sale metalice acţionează
ca acceleratori şi catalizatori.
J. Lodewijis 1 , studiind influ e nţa luminii asupra obiectivelor de muzeu, arată că energii egale
sau mai mari decît energia n ecesa ră. pentru a spa rge legătur a din mol ec u lă pot sfăr! ma evident şi în-
lă nţuirea acestora ş i deci să producă. depolimerizarea. Este cazul luminii care, de la a numite lungimi
de und ă în jos, ceea ce echiva lează. cu energii din ce în ce m ai mari, devine di s tru gătoare pentru celu-
loz ă. Astfel Lodewijis a calculat lungimea de und ă capabilă. să s fă rîm e o legă tură carbon-carbo n, ple-
cînd de la rel aţia lui Plank :
h·c
e: = - -
i.
Cum e; es te energia n ecesară ruperii l egăt urilo r C = C şi echi valînd cu 58,6 · 10 3 Cal/mol., ia r
h = 6,6 · 10 27 erg. /sec ., un erg fiind 2,4 x JOS cal, ş i în sfîrş it C - viteza luminii = 3. 10 10 cm /sec.
' iar N ( num ă rul lui Avogadro) fiind 6,03 x 10 23, relaţia devine:
= 6,6 · 10 - 21 • 2,4 · 10-s · 3.1010 · 6,02 · 1023
1
58,6. 10 3
R ez ulta tul , 4860, este în unităţi Angst rom ( l A' 0 =IO dintr-un milimet ru ) . Aceast a în-
1 OOO OOO
sea mn ă ba nda a lbas tră din sp ectrul luminos ş i în continua re, o accentuare a di s tru ctivită ţii în banda in-
digo - violet ş i a poi şi cu atît mai mult în spectrul ultraviolet.
Factorul distru ctiv de m a i sus, fotoliza (inversu l fotosintezei) este doar unul dintre cei datoraţi
luminei şi acţionează indep endent de oxigen ş i de te mp e r atură . Cu alte cuvinte şi în vid. Dimpotrivă.,
celălalt factor distru ctiv generat d e lu mi n ă depind e ş i ele oxigen. Sub infl u e nţa l uminii mediul ambiant
a l ma terialu lui , format şi din vapori de ap ă şi oxigen , devine nociv. În special sub influ enţa murdăriei,
a particulelor met a lice, a m ercaptanurilor ca ş i a altor fumuri industri ale, oxi genul devine activ ia r sub
acţiunea luminii produce o descompun ere ox idată a materialului polimer.
Energiile necesare pentru a da posibilitatea ca reacţii l e su s m enţion a te să aibă loc pot fi mult mai
joase decît acelea n ecesar e p entru fotoliză, ba chiar dup ă K a nsth y 2 , î n band a de 12 OOO A. i eş ind chiar
în spectru l infra ro şu . Adăugind acestui proces ş i implicaţiil e t empera turii, funcţie a gradului de r eacţie
c himică conform r e l aţ i e i lui Arrhenius, co nchid em că lumina es te un element ch eie în mecanism ul de-
teriorării, d eş i - în mod izolat, î n caz ul acţ iunii biologice ce are un efec t inhibant. Problema e d ec is ivă
cind avem în vedere co ndiţiil e de m ediu ş i pos ibilită ţile de aplicare a co n se rvării la un mu zeu în aer
liber, caz în car e nici climatizarea ş i nici ecrana rea radia ţiilor n ocive nu p ot fi realizate.
1 Garry Thomson , "Recent advances in conservation. Contributions to the IJC home con!crences". 1961 , Edited by G. Thomson.
• Idem.
305
OPI N II
CONSIDERAŢII PRIVITOARE
LA ORGANIZAREA
EXPOZIŢIILOR DE ISTORIE
CONTEMPORANĂ
O di scu ţ i e pri vind t ema ti ca ş i mod ul de organi za re a ex poz i ţ iil o r d e ist ori e contcmporanit est e
d eosebit d e bine ve nită, ma i ales în s itu aţi a ac tu a l ă, cînd t ot ma i multe m uzee trec la r eali zarea un or
asem enea sec ţii . P ornind d e la ma t eri alul tova r ăş ului Const a nt in Cl oşcă •, a pă rut în „Revi st a muzeelor "
nr. I / 1972, vom în cerca să ne spunem opiniile în aceas tă p rob l emă m aj o r ă a mu zeogra fi ei ro m â n eş ti
actu a le. Trebuie să rec un oaş te m că faţă d e celela lte perioade ist ori ce, ep oca conte mp ora n ă es t e mult
ma i puţin repr eze nt a tă în mu zeele noastre. E t e o lipsă i zvo rî t ă d in t ea ma faţă d e un ele dific ult ă ţi
ce apa r atunci cîncl sînt abo rd a t e subi ecte cli n co ntemporaneitate. Aceas ta nu î n sea mnă î n să că nu e xi stă
o expe ri e nţă ac umul a tă ••, chi a r dacă drumul care a d us la ea a fos t destul de sinu os ş i nu p oat e
fi socot it încheia t. N u ave m dreptul să ne pl îngem nici de lipsa un ui mu zeu model, ca re ~ă ne că l ă
uzească, p entru că acest a exi stă, într-un a num e sens, ş i, ma i mult decî t a tît , prin s p eci ali ş tii să i , Mu -
zeul d e ist ori e a p a rtidului co muni s t , a mişcării revo luţi o n a re ş i democrat ice clin R omâ ni a, despre ca re
est e v orba , sprijin ă în mo ci direct ş i per ma nent organi zarea un or sec ţii d e istori e co nte mp o ra n ă. D esig ur,
est e d e di sc uta t cc înţe lege m prin „ model ", fiin dcă o e x poz iţi e p e care să o pute m copi a „ad littera m"
şi tra nspune într- un a lt sp a ţiu , nu exis t ă nici p entru celelalte epoci ist orice ş i cred e m că c co ntra indi-
cat să a vem o ase menea unita t e mu ze i s tică „prot otip".
Importa nt p entru toţi mu zeogra fii ca re îş i p ropun orga nizarea un or exp oz iţii d e ist orie conte mpo-
ran ă est e să select eze clin e xpe ri e n ţa ex is te nt ă acele elemente care le po t sluji îu activita t ea lor, îmbo-
găţind prin mun că proprie p a trim oniul d e c un oş t i nţe mu zeisti ce actu a l ş i consultînd în m od orientativ
e xpoziţi a d e b ază a Mu ze ului d e ist ori c a parti d ului co munist , a m i şcării r evoluţi o nare ş i de mocra ti ce
din R omâ ni a ş i a celorl a lte mu zee ca re a u ase menea sec ţii (:\lu zrn l Tă ri i C ri ş urilo r - O radea, l\lu zeul
j ud e ţean Braşov , l\Iuzcul d e ist o ri c Ga l a ţi et c.).
• Constanti n C l oşcă , Citeiia p robleme ridicate de prezen tarea muzcisticd a istoriei contemporane locale, „ Revista muzeelor",
nr. 1/ 1972 p . 34.
•• I dem , p. 34 -30.
306
O serie de principii t eore tice care stau la baza or"anizări i expoz iţiil or d e istorie co ntemporană a u
fost m e nţi ona te de C. C l oşcă. E le si nt va labi le, credem, pe ntru toate epocile i tori ce ş i chiar mai mult,
pentru întreaga acti ,·ita t e muzeografică, indiferent ele specialitate.
Ne vom opr i să analizăm o problemă care se ridică a tun ci ci nel c porn eş te la alcătuirea tematicii
exp oziţiil or ele istoric co ntempo ra n ă. Se di ·c ută foarte mult dacă în cadrul acestor ex poziţii este bine
ca materialul să fi e prezentat în mod cro nologic sau tematic (tratare în linie _ formularea aparţ ine lui
C. Clo şcă) . Ş i cei care s u sţin metoda cro n o l ogică ş i ce i care optează pentru tratarea t e mati că - în linie
sînt ele aco rd în a delimita net peri oada antebe li că d e perioada po s tbelică. D e fapt, p artizanii metodei
tematice s u sţ in aces t sist em el e prezentare numa i pentru etapa 1927 - 19-1.i, iar p entru p erioada ele după
23 a ugust 194-1 co ns id e ră că tratarea treb ui e făcută în mod cronolog ic. C. Cloşcă, susţinător a l sistemului
tematic - în lini e, si nt e ti zează foarte bine, în materialul să u , de ce epoca ele construire şi ed ificare a socie-
tăţii socialiste în R omâni a nu poate fi prezentată clecît în mod cro nologic - „evenimentele dezvoltîndu-se în-
tr-un singur sens : lupta p oporului comlusâ de comuniş ti, pentru construirea unei noi orînduiri, lipsită de
exploatare şi de con tradicţ iile care au caracterizat epocile anterioare" . n~ r a ici intervine 0 inadvertenţă
ş i o prim ă ob i ec ţi e pe ca re o formulăm refe ritor la tratarea te m a ti că - în linie. în cadrul aceleiaşi
expoziţii, materia lul fapt ic este redat în două mod uri t o tal diferite. Nu crează oare acest lucru
o confuzie în mintea vi zita torului, în loc să îl aj ute la înţe l gcrea ş i mai ales la cuprind erea întregii
problematici prezenta t e?
O a doua ş i cea mai seri oasă o bi ecţ i e est e aceea că prin prezentarea tematică - în lini e se segmen-
tează în mod arbitrar datele i torice, fe nom enele se pr ezi ntă separate d e cauze, iar procesele istorice
sînt rupte tota l d e con ecinţc. Astfel, crearea Partidului Comunist R omtin va apărea în expoziţie fără le-
gătura organ i că - firească : d ezvoltarea indu stri ei, creşterea num ă rului proletariatului şi a conştiinţei
sale că est e noua clasă soc ial ă chemată să în l ăture prin lupt ă orînduirea burgheză. Marile lupte revolu -
ţio n are cond use de P.C.R. în p eri oada 1929 - 1933 vor ii prezentate co mplet separat d e criza economică
cc a impu s s u s ţin e rea unor asemenea bătă lii d e cla să p entru apărarea drepturilor politice şi economice
ale muncitorilor. Exemplele pot fi num eroase în acest sens. Credem că prin prezentarea tematică - în
linie - se com ite o marc gre şea l ă , aceea a ruperii mişcării mun c i toreşti, a luptei P.C.R., de fenome nul
general a l d ezvo ltării economice, el e s ituaţia politică ş i socială exi s te ntă în România între an ii 1917- .
- 1944. D e aceea, trebuie tota l respin să după părerea noas tră metoda ilust rări i tematice - în linie ş i
acceptată prezentarea cronologică ş i p e grupe ele proble me. Este adevărat că din punct de vedere a l
num ă rării anilor, p erioada dintre cele d o uă războa i e mondiale es te sc urtă, dar din punct de vedere al
fapte lor ş i datelor ea est e d eosebit ele bogată în evenim ente majore. Fiind atît d e apropiată d e noi, fiind
însăşi vi aţa noas tră, ea est e cunoscută pînă la cele mai mi ci d eta lii, nu numai d e sp ecialişti (chemaţi
să interpret eze ş i să generali zeze o exp e ri e nţă uman ă cum c t e construirea unei societăţi de o cu totul
alt ă calitate d ecît a celei precedente), c i ş i ele masele la rgi popu lare - făuritoar ele acest ei istorii. ·De
aceea, prezentă rii acestei epoc i es te reco ma ndabil să i se acorde în eco nomia d e spaţiu din cad rul mu-
zeelor o suprafaţă sporită.
De ase menea, teama r ep e tă rii unor date sa u fapt e în cazul prezentării cronologice trebuie eliminată.
Există atît material Incit r eve nirea, în acest caz, nu se poate produce cl ccî t din n ea tenţi e.
Co n s id eră m că periodizarea marc, cxi te ntă în manu a lele de istori e, poate fi un cad ru pentru
muzeografi în alcăt uirea t e ma ti cilor. P eriodiza rea acea ·ta ţin e cont d e anumite elemente esenţiale ce
intervin în s tructura eco nomi că, în viaţa socia l ă ş i politi că ş i toc mai aceste noi aspecte est e chemat
muzeul să le r eli efez e în cad rul exp oz iţiilor; sarcina muzeografului fiind aceea de a le prezenta într-o
manieră proprie - el e muzeu - prin interm ediul exponatului bi sa u tridimensional.
Avînd în vedere cele mai sus prezentate nu pute m fi d e acord sub nici o formă cu Co nstantin
Cl oşcă, care în susţ ine r ea re d ării t e mati ce - în linie vine în mai multe rînduri cu argumentul „i'epetare".
Astfel, arată că „Este greu de pru.mtat 7922, spre exemplu, cu anumite caracteristici din economie, ad-
ministraţie, p oli t ic ă etc„ p enim ca în 7938 scl gcisi in cu totul altele din punct de vedere al evoluţiei istorice"•
Exemplul ni se pare total neconvin gă tor d eoarece epoca de dup ă primul război mondi al, de refacere
eco nomică, d e căi..tări în ceea ce priveş te viaţa politică în urma desăvîrşi rii unităţii naţion ale, prezintă
un tablou de date şi de fapte cu totul altu l decît 1938, a nul d e vîrf a l capitalismului, a l monopolului
s trăin care subju ga din ce în ce mai mult economia României, a l fr ă mîntărilor politice care vor duce
la di ctatura regală şi mai apoi la cea antonesciană. U nd e poate apărea repetarea, suprapun erea, în ilus-
trarea acestor două pe:-ioade?
În ce priveşte expona tul, sî ntcm de aco:cl în a rec unoaşte că p entru epocile modernă şi contem-
poranft pred o min ă docum entul -hîrti e sub diversele lui forme: fotografie, scr isoare, h artă , a:-ticol de ziar
307
etc. Aceasta nu î n sea mnă î n să că materialul tridim en ional ne lipse7te ci doar că nu întotdeauna ne orien-
tăm corespunzător în selectarea ş i culegerea lui. Credem că piese ce ilustrează dezvoltarea tehnicii pot
apă rea în num ă r ma i marc în expoziţii l e de istorie contempora nă, fără însă a încerca să creăm ansam-
bluri de te hnică ş i func ţionare a unor ins ta laţii. Sarcina aceasta r evine unor mu zee cu profil special-teh-
nic. La categoria pieselor tridimensionale trebuie să adă u găm macheta care, exec utată cu gust poate
fi foarte s u ges tivă ş i s uplin eşte ansambluri întregi de exponate. Esenţialul este ca machetele să e inte-
greze organic concepţi e i expoz iţion a le, iar planta rea lor să se facă doar acolo unde tema permite o
asemenea manieră d e ilustrare.
R ecunoscînd că docum entul-hîrtie, sub div ersele sale forme, constituie principa lul exponat p entru
ilustrarea epocii contemporane, avem obligaţia, ca mu zeog rafi- spec i a li ş ti , să îl valorifi căm într-un mod
cît mai variat. Astfel, credem că. trebuie apelat mai mult, în cadrul expo z iţiilor, la sistemu l diapozitivelor,
mulajelor, a l filmelor prezenta te prin r etro proie c ţie, al fotografiilor în culori ş i chiar în r elief, evitîndu-se
imaginea în alb-negru de dim ensiuni red use, in expres iv ă.. D e asemenea, treb uie urm ăr ită. îmbinarea cit
m a i armonioa ă. a pieselor bidimensio nal e cu cele tridimensionale, în aşa fel incit să. existe un echilibru
între cele d o u ă. categorii , atît în cadrul fiecărei t eme cit şi între diver ele teme.
În legătură. cu expon a tul de epocă contemporană., ţin e m să ridicăm o problemă clupă părerea
noastră esenţială, aceea a constituirii colecţiilor. Pîn ă în prezent, nu c unoaşte m să exi te asemenea ini-
ţiativ e, în afara culegerii unor materiale în momentul organizării unor sec ţii ele istorie contemporană..
Ori, aceasta presupune existenţa unei preoc upări permanente, cuprinsă într-un sistem ş i pla n ele cer-
ce tare ş tiinţifică pentru selectarea şi depozitarea {după toate legile mu zeografi ei) pieselor care ilustrea ză
principalele evenimente p e care le tră im. În acest sens, ar trebui adunate documente ele partid şi de stat,
articole de ziar, date statistice, diferite piese de ins talaţii ş i m aş ini, cărţi, machete, fotografii, steaguri
diplome, diapozitive, benzi imprima te de magnetofon etc., etc. Astfel s-ar putea crea un patrimoniu
pe care să. îl folo im în organizarea expoziţiilor, evitîndu-se în acest fe l o s ituaţi e des întîlnit ă. azi - fuga
după. exponate, adunarea lor la mare rep ezeal ă şi nu întotdeauna a ceea cc este mai semnificativ. Prin
crearea ele colecţii pentru epoca contemporană. s-ar uşura şi munca viitorilor muzeografi, oferindu-li-se
serii complete de piese necesare prezentă rii zilelor noastre, caracteriza te prin profunde şi ra pide trans-
formări survenite atît în baz ă. cî t ş i în s upras tructură. Este o da torie pentru toa te muzeele judeţe ne
să treacă ele urge nţă la constituirea unor atari colecţii.
*
O probl e m ă. ce ar merita o dezbatere mai largă ş i cf1reia „Revi ta muzeelor" i-ar putea acorda un
real sprijin, prin lansarea unei discuţii speciale, este aceea a organizării de e xpoziţii monotema tice d e
istorie contemporană.. În acest domeniu ne a fl ă m încă la început. Există. o exp e rie nţă pentru epoca mo-
de rnă. - Secţia „Revoluţia de la !8-l8 din Transilvania" - la Muzeul din Arad, Muze ul Unirii din Iaşi,
dar nici a ici nu se poate vorbi d e o încercare p e plan naţion a l de preze nta re a principalelor momente ale
istoriei şi din ca re n-ar trebui să lipsească un muzeu dedicat ~Ii şcă rii revoluţiona re de la 1821 , un altul
Revoluţi e i de la 18-lS din cele trei ţă ri român eş ti {într-o vreme s-a preco nizat o rganizarea un ei ase menea
expo z iţii la Blaj), ia r un a l treilea Războ iului ele ind epe nd e nţă din 1877 et c. P entru ist ori a co nte mpora nă
în afara micului muzeu al „Procesului ce fe ri ş til o r ş i petroliştilor" ele la Craiova, nu putem disc uta de
muzee sa u sec ţii monotematice. În prezent, s-a iniţi a t organizarea un ei unit ă ţi mu zeale avînd ca te mă
luptele muncitorilor petrolişti din zo na :\foreni în oraşul Moreni. Co n s id eră m că această iniţi at ivă, du să
pînă la capăt, poate constitui începutul un ei activităţi mu zeografice s u s ţinute ş i carr ar du ce la o rga-
nizarea de noi e xpo z iţii p erma ne nte cc ilu s trează cîtc o temă din ist ori a a tît de bogată a Români ei
contemporane. S-a vorbit, m a i de mult, de un muzeu (u nd eva într-un oraş din nord -vest ul ţării ) în
care să. fie prezentată contribuţia Ro mâ niei la războ iul antihitlerist. R ealitatea co nt e mpora n ă oferă
muzeografului o infinita te de teme. De ce proces ul de elec trificare, dezvoltarea potenţialului electri c
al ţării prin co nstruirea de noi ş i uri aşe tenno ş i hidrocentrale, impli caţ iil e p c care aceasU1 ac ti vitate
o are as upra un or dom enii ale industriei ş i asupra vieţii oamenilor, nu a r putea constitui o tem ă d e
ilustrat într-un muzeu. Credem că. teme ca industriali zarea şi transformarea soc i a li stă. a agriculturii ,
privite în a nsamblu, sau în cad rul un or teritorii limitate, oferă un bogat mat eri al ce se poa te co ncretiza
în expoziţ ii mu zeale.
Mai multă iniţiativă ş i fantezie în alegerea temelor, ma i mult curaj. sînt clemente necesare în mo-
mentul ele faţă, pentru a evi ta o a numită sclerozare care începe să se facă. s imţită prin organizarea
la muzeele judeţene a unor ex p oz iţii ele bază. ce tind , în mod n ed ifere nţiat , să. ilu treze istoria de la
primele licăriri ale vieţii uma ne ş i pîn ă în prezent.
308
DESENUL
CA M ETODĂ
DE ÎNREGIS T RARE
$ INTERPRETARE
ÎN ETNOGRAFIE
Karoly KOS
Cea ma i veche, dar ş i cea mai important ă m etodă et no grafi că pe care se bazează urm ătoarea fază
de cercetare, aceea co mparativă, este descrierea.de unde vine ş i denumirea ştiinţe i : etnografie - de-
scrierea poporului. D e cri erea bună nu cere mai puţin ă pregătire ş tiinţifică <lecit r estul operaţ iil or de
cercetare. Ea preti nd e spirit de observaţie - necesar atît se l ec tă rii caracter elor e enţial e care merită
să fie înregistrate cît ş i sis te matizării în grupuri ş i în ordine precum şi existenţa „uti lajului" necesar
î nreg i s trări i ş i pr eze ntării corespunzătoare scop urilor ştiinţei.
Dintre metodele de înregistrare et n og rafică, acum un sfert de veac noi a trebuit să învăţăm nu-
mai înregistrarea în scri s, în de ene, în note muzi cale şi în fotografii; dar un etnograf t!năr de acum
trebuie să înveţe, de la bun început, ă manipuleze atlt magnetofo nul cî t şi aparatul de film are. Ob-
servăm în să că aceste aparate mod ern e doar completează, dar nu ş i înlocuiesc m etodele clasice: înre-
gistrarea vreunui cîntec sau text este însoţită ş i prin note muzicale ş i scris, iar film a rea jocurilor nu
suplineş te notarea co reg rafică . D e asemenea nici fotografierea, aplic ată de cercetăto rii etnografi încă
de acum o s ută de ani, nu a înlocuit desenul ş i descrierea prin text.
Dimpo trivă, tehnica mod ernă de multiplicare tipografică - prin zincografie - apli cată din anii
1880, a av ut un efect important în primul rînd în ceea cc priveşt(} folosirea desenelor şi nu a foto-
grafiilor în publicaţii etnografice (vorbim aici de publicaţii cu scop ştiinţifi c şi nu d e a lbumele cu foto-
grafii artistice). Posibilitatea publi cării desenelor a fost o co ndiţi e importantă a d ezvo ltă rii r apide a ti-
pologiei ş i a metodelor evolutive ş i a celei comparative în etnografia materială precum ş i a începerii
cerc etării sistematice a artei populare.
Bineînţele , nu ne gîndim a ici numai la desenele în perspectivă după diferitele obiecte şi complexe
de obiecte, ci şi la desenele cu detalii de ornamente ş i de const ru cţie, la desene de croiuri, la desenele
tehnice, cu secţ iuni ş i îmbinări, precum ş i la de ene topografice şi planuri.
La ace te desene, cercetătorul poate să noteze imediat nu numai denumirile diferitelor elemente
dar ş i orice exp li ca ţi e dată de informator sa u alte observaţii proprii făcute în cursul cer cetării . Fireşte
că înreg i străr ile făcute cu această metodă nu pot fi înlocuite ni ci de cele m a i detaliate texte şi nici
de cele mai perfecte fotografii.
Dar, pe lin gă această co mpl exitate a sa ca metodă de înregistrare, desenu l se dovedeşte ş i o me-
todă n eîn loc ui bi l ă ele explicare şi interpretare a fe nomenelor. Să ne gîndim numai la desenele obişnuite
liniare, la care, în procesul de tilizare, se e limin ă tot cc este inutil înţelegerii, prezentînd astfel numai
esenţialul etnografic. Să ne gtndim ap oi la desenele la care elementele cc ne interesează în primul rînd
fiind esenţial e sau pentru că formează subiectu l urm ări t în cercetare, pot fi accen tuate: prin încercuire
sau colorare, prin schimbarea grosimii sau cul orii lin iilor, ori prin detalii mărite; la· fe l şi la desenele
tehnice, prin care pot fi redate şi formele, îmb in ăril e şi tehnicile greu de sesizat pentru ochi (şi mai
a les pentru aparatul de fotografiat). Dar mai sî nt încă şi clesenelo sch ematice, prin care se prezintă,
î ntr-o formă c l ară şi si mpl ă, faze de prelu cra re, raporturi de proporţii sau spaţ ial e, tipuri ş i variante,
prvcese de transformare ş i evoluti ve, ca şi h ăr ţil e etn ografice, cu prezentarea răspl ndirii în spaţiu a
diferitelor fenomene urmărite, ori graficele, care rez um ă într-o formă v izuală simplă diferitele schim-
bări cantitat ive ş i cali tative.
309
7 8
1 T!DVĂ PENTRU APĂ (G!OSEl\ I, JUD. BACĂU).

2 CĂUC CIOPLIT DIN RĂDĂCINĂ (ZAM tNCRAI, JUD. CLUJ)
3 \'!OARĂ DIN COCENI DE PORUMB - JUCĂRIE DE COPIL (APAHIDA, JUD. CLUJ)
4 COŞ DE SCOARŢĂ PENTRU CULES MURE (BEZ!D , JUD. HARGHITA )
5 Lil\GURĂ (lEUD, JUD . MARA)!UREŞ)
O OALĂ DECORATĂ CU SPIRALE DE SMALŢ VERDE (JILAVA, JUD. VfLCEA)
7 CUNUNĂ DE GRtU (DATOŞENI, JUD. BISTRIŢA·N ĂSĂUD)
8 FÎNTtNĂ CU GARD DE BUTUC SCORBUROS (BEDEC!U, JUD. CLUJ)
9 ŞA DE LEMN, ELEMENTELE PRINSE LAOLALTĂ CU CUREA (CĂ LUGĂRENI, JUD. MUREŞ)
__ )
10 PODIŞOR DIN LEMN DE FAG (P LOPIŞ, 11 VATRĂ CU HORN ŞI SOBĂ IN BUCĂTĂRIE

JUD. MARAMUREŞ) (VALEA SEACĂ, JUD. BACĂU)
Luînd pe rînd diferitele categorii de materiale vizuale - ilustrative, din punct de vedere a l
aplicabilităţii lor în etnografie, putem să le clasificăm în felul următor:
1. Fi lme documentare, cu unele procese de muncă sau scene de obiceiuri folclorice, sînt necesare
pentru însoţirea conferinţelor, sau pentru completarea prezentării muzeale ori constituie material brut
de documentare, din care se aleg apoi de către pecialişti imaginile necesare.
2. Diafilmele, diapozitivele alb-negru sau color se proiectează la conferinţe sau în expoziţii pentru
ilustrarea temei şi menţinerea atenţiei publicului.
3. Fotografii le colorate, chiar dacă nu reuşesc să redea exact culorile, sînt utilizate pentru rapidi-
tatea fixării diferitelor motive policrome de pe piese de port, piele sau texti le, obiecte de lemn pictate
etc. Redactorii de a lbume Ic folosesc pentru efectul lor imediat şi general, dar din cauza inexactităţii
culorilor din tipografie, unii cercetători aplică procesul fotofilmărilor alb-negru executate foarte palid,
colorate apoi cu acuarelă conform probelor de culori făcute la faţa locului.
4. Dintre toate variantele fotografice, fotografia în alb-negru este nu numai cea mai simp l ă şi
ieftină, dar şi cea mai potrivită ca material documentar pentru ilustrarea anumitor complexe de obiec-
te - vederi de aşezări, uliţe, gospodării, mediul natural al obiectelor etc„ pentru detaliile mai compli cate -
tehnici de alesături, de crestături etc„ sau grupuri de variante de obiecte, de ex. farfuriile făcute de
un olar.
5. Din domeniul graficii manuale, aici amintim numai gravurile în lemn (xilogravură), în piatră
(litogravură), în linoleum sau în metale, !ntrucît acestea, chiar şi înaintea genera li zării zincogravurii
executate cu procedeu fotochimic, au servit şi pentru multiplicarea şi publicarea desenelor şi fotografiilor
documentare ale vechilor cercetători şi bineînţeles că gravorul angajat pentru redarea în c li şee mu lti-
plicabile a acestor imagini, Ic-a şi denaturat, conform concepţiei sale artistice şi posibilităţilor sale teh-
nice. Astfel desenele şi fotografii le au pierdut foarte mult din valoarea lor documentară.
6. Pentru înregistrarea ornamenticii sau a inscripţiil or plastice - gravuri (în lemn, piatră sau ce-
ramică), reliefuri de plăci de cahle sau lemn, ornamentică „scrisă" (cu corn ul, pe vase de lut ars), bro-
derii (pe pînză sau piele), alesăt uri mai reliefate etc. - se aplică de multe ori şi copierea directă. Aceasta
se face cu ajutorul unei hîrtii mai subţiri, aşezată pe suprafaţa obiectului şi frecată cu ceară sau cretă
312
12 RlŞNIŢĂ (ALMAŞUL )lARE, JUD. SĂLAJ)
13 CIOCA"1 HIDRAULIC PENTRU FIER - DETALIU
(RIMETEA , JUD. ALBA)
13
I
1~
12
14 ŞURĂ PENTRU !MBLĂTIT CU ACOPERI DE TRESTIE
- DETALIU (SIC, JUD. CLUJ)
15 CUIER CU DECOR INCRESTAT (IEUD, .JUD . ~L\RAMURE$)
16 CROIUL UXE I FUSTE (IZVORUL CRIŞULUI, JUD. CLUJ)
17 SCHELETUL U ' El CASE - ELD!E:"TELE PRINCIPALE
DE CONSTRUCŢIE (BEDECIU, JUD. CLUJ)
11
15
17
16
col orată, cu creion, a u chiar - după metoda ţărănci lor cusătoa re - cu o l ing u ră spo ită c u cosit or .
Aceas tă m e to d ă î n să a re mai multe deza ,·antaje : a) imagi nile de obicei n u sî nt de tul de cla re, fiind
n ecesară co mpletarea imed i a tă a conturul ui desen ulu i cu mî na li beră; b) mă r imea hîrtiei e t e lim i tată,
deci de multe ori nu acoperă decît un fragment a l s uprafeţei ornamentate; c) fixarea hîr t iei pc obiec t
n eces ită de obicei aj utorul î n că a l unei persoa ne; d) copia est e nu mai un materi al brut, care t rebuie
să fi e t ransp us înt r-o imagine ma i mi că ş i mai c l a ră, de mu lte ori în n egativ; e) la aceas tă ope ra ţi e
de fini sare, tot nu se poate evita co ntri b uţ ia unei persoane care ştie ă dese neze.
7. H ămi n c deci să apli că m tehni ca desenului precis, ş tiin ţ i f i c, în cercetarea n oas tră et n og raf i că
de teren ş i ele mu ze u.
Cum trebuie să fi e acest e desene? In primul r ind , ele trebui e să fi e clare, fă ră det a lii obsc ure,
fără umbre, nu a n ţe ş i re tu ş uri , d eci desene lin iare. Desenatorul î nţe l ege perfect că dintre toat e aspect ele
ş i detaliile ca re se văd ş i care a r ap are în î nt regim e pe o fo t ografi e, t reb ui e alese cele de interes et-
nogra fi c în mod cît ma i clar. Astfel, de cnul etnografi c e te r ez ulta tul un ei se l ec tă ri -st ili ză ri , în interesul
scoat erii în ev i denţ ă a aspect elor ş tiinţ i fi ce.
Aces te simple dese ne linia re, du pă oarecare pract ică, se r ea li zează dest ul d e u şo r ş i rapi d, ele căt re
cei care c uno c b ine „ana to mia " obiec t elor. N u pute m să dă m drepta te acelor colegi care s u s ţin că „ nu
a u talent" ş i că nu p ot ă dev in ă ş i „arti ,ti". In baza expe r ie n ţe i noa tre, p utem să a fi r m ă m că nu
a tît „talent" trebui e, ci interes ş i sîrg uinţă. Totul t r ebuie î n vă ţa t , in clusiv etn ografi a ş i dese nul etno-
grafi c, ş i ori cin e poate să ajun gă la un oarecare r ezultat, ch iar ş i în curs ul un ei cercetă ri .
F ireşte că definitiva rea desenelor făc u te p c t eren a u în co l ecţ ii ră m i n c de asemenea în sarcin a
noas tră p roprie. L a acea tă op e raţi e nu t rebuie ma i mult decî t un toc r ezc n ·or o bi ş nui t umplnt cu
b c d e
VARIANT ELE D ECORULUI D E LA F IG. 15 INCREST.-1.T P E Ll.ZI (PLO P IŞ, JUD. MARA~ WREŞ)
ce rn eală n eag ră , cu ca re d e finiti vă m lini ile desenului în creion d in caiet, făc înd as tfel desenul potrivit
p entru mu ltip licarea tipog rafi că . Tehnica ele executa re devine mai p e rfectă prin fol os irea hîrtiei de ca lc,
p e care se p oate ş i şterge , ş i prin tras ul cu tu ş c u a jutorul p e niţe i. D acă la de enul în tu ş fol osim dou ă
feluri de p e niţe - una mai groasă redi , p entru r eda rea co ntururilor form elor principale, ş i una ma i s ubţire
p entru r eda rea îmbin ări l or , ele me ntelor ma i puţin vi zibile ş i p entru indi carea s um a ră a materialu lui ş i
t ehni cii de co nfec ţi o n are - desenul nostru va fi ş i m a i cla r, ma i explicit ş i suges ti v, primind uneori
chia r ş i va lori a rti ti ce.
Acest e desene simple linia re - pc lîo gă c alităţil e docum enta re - sînt foa rte avanta joase ş i din
punct ele vedere a l mul t ipli cării : I. în num ă r m a i redus, pot fi r eproduse a tît p rin h.eliotipie {develo-
pare la soare pe hîrti e ozalit ş i fixa re c u amoni ac) , c!t ş i prin s impl ă fotog rafi ere ; 2. iar multip licarea
tipo grafi că est e procedeul cel ma i u şor , sig ur ş i ieftin : c u clişe u simplu, fă ră rast er, şi re u ş it chia r ş i
cu cern ea l ă o bi ş nuită ş i pe hîrti e de zi a r.
Am dori clin tot s ufl etu l, ca în loc de un ele albume foa rte sc umpe, c u pre te nţii artistice, însoţite
de nişte t exte bana le şi care apar în num ele „etnografi ei" , să a vem cit mai multe lucrări , mod este şi
simple ca form ă, clar cu conţinut în ca re să se valorifice c!t ma i mu lt din a mplu l materia l documentar
ad unat ele cercetători i noştri etnografi , co nstituind astfel o b a ză serio asă de studiu .
3 15
DIN NOU CU PRIVIRE
LA CATALOAGELE ŞTIINŢIFICE
ALE COLECŢIILOR DE ARTĂ POPULARĂ
Marcela FOCŞA, Gh eorghe NISTOROAIA
În şedinţa din 1965, la New-York, I.C.O.M.-ul a hotărît înscrierea alcătuirii cataloagelor ştiinţi
fice în planurile tuturor muzeelor.
Deşi de atunci, această problemă a fost ridicată de n e numărate ori cu ocazia discutării planurilor
de perspectivă ale muzeelor, ea nu a primit încă impui ionarea necesară care să-i asigure înfăptu irea.
In ultimii ani, în „Revista muzeelor" au apărut cîteva articole interesante privitoare la cataloagele co-
l ecţiilor etnografice, care sublini ază importanţa acestora p entru dezvoltarea etnografiei prin integrarea
colecţiilor de muzeu în tipologia etnografică naţională şi chiar internaţională, precizînd în acelaş i timp
unele principii teoretice de bază ale alcătuirii cataloagelor 1 .
Este probabil că unul din motivele care au determinat această rămînere pe loc e te nu atît can-
titatea enormă de muncă pregătitoare reprezentată prin r edactarea fişelor de obiecte după normele
convenite, cît mai ales nece itatea de a l ămuri în prealabil un ele probleme de bază pc care se sprijină
organizarea catalogului. Din ace t punct de vedere, în mom entul de faţă, ituaţia ar putea fi considerată
oarecum paradoxală, deoarece, dacă elaborarea cataloagelor ştiinţifice a le muzeelor de etnografie va
însemna evident o contribuţie însemnată la dezvoltarea acestei discipline, nu este mai puţin adevărat că
aceasta presupune existenţa unei ştiinţe constituite care să poată oferi muzeografilor sistemul categorii-
lor, tipologiilor şi clasificărilor de bază de care aceştia au nevoie pentru sistematizarea colecţii lor în
vederea cata l ogării lor.
Dacă cercetările şi studiile diferitelor muzee de etnografie şi artă populară, precum şi cele ale
speciali şti l or din cadrul Institutelor Academiei de ace l aşi profil a u precizat şi rezolvat o serie de pro-
bleme privind tipologia şi clasificarea diferitelor categorii de obiecte de artă populară, au contu rat şi
definit particularităţile a numeroase zone etnografice din cuprin snl ţării, precum şi speciffcu l creaţiei
populare a le diferitelor grupe etnice, au mai rămas încă destule probleme deschise, a căror rezolvare cere
un efo rt şi o muncă de colaborare bine coordonată între unităţile muzeale şi speciali ştii institutelor Aca-
demiei .
Muzeul de artă populară al R. S. România, prin locul său central în reţeaua muzeelor de etnogra-
fie şi prin bogata şi importanta sa co l ecţie de artă populară, poate să aducă o s ubstanţială contribuţie
la elaborarea fundamentelor ştii nţifi ce pe care se sprij in ă alcătuirea catalogului, prin rezultatele la care
va ajunge cu acest prilej colectivu l său, in studiul col ecţiilor.
In dorinţa de a aduce o oarecare contribuţie la stabilirea unor norme unitare pentru cataloagele
ştiinţifice ale colecţiilor de artă populară, propunem un punctaj întemeiat pe co l ecţiile Muzeului de artă
populară şi pe experienţa de ani de zile a colectivului acestui muzeu in problema evidenţei şi organiză
rii co l ecţii lor.
Nu este cazul să mai insistăm asupra caracterului sistematic al catalogului ştiinţific de muzeu.
u cantitatea absol ută a obiectelor interesează, ci în primul rînd organizarea lor în cadrul unei clasi-
ficări. De aceea în cazul unor colecţii foarte numeroase, catalogul ar putea avea un caracter oarecum
selectiv (vezi C. Nicolescu, Catalogul de argintărie al secţi ei de a·rtă feudală al Muzeului de artă al R. S.
R omdnia ), reţinînd piesele cele mai valoroase din punct de vedere artistic şi cele mai reprezentative
în cadrul clasificării stabilite. Restul pieselor din serie ar putea fi menţionate eventual doar prin nu-
mărul de inventar.
Pentru un muzeu de artă populară, cu colecţii variate din punct de vedere a l genului şi al cate-
goriei funcţionale nu se poate vorbi de un singur catalog, ci de cataloage pe colecţii unitare, corespun-
zînd categoriilor de bază ale artei populare, categorii pe care se întemeiază de altfel şi organizarea co-
lecţiilor.
Propunem deci următoarele cataloage de colecţii : port popular, ţesături, ceramică, lemn, me-
tal os, obiecte de cult şi obiecte legate de obiceiuri, artizanat, creaţia de artă populară a ţărilor străine.
şi
D eoarece însă în realitatea concretă a obiectelor etnografice, aceste categorii nu sînt strict delimi-
tate, ace l aşi obiect avînd în unele cazuri mai multe valenţe - participă la un gen, este legat de anumite
obiceiuri etc. - obiectul trebuie încadrat în acest caz în principal, cu fişa completă, la una din aceste
categori i, fiind menţionat la celelalte prin referinţe de trimitere 2 •
Operaţia cca mai exigentă din pnnct de vedere ştiinţific este desigur sistematizarea materialului
în cadrul categori ilor ele bază. Această operaţie are ca scop construirea sistemului artei populare pe cate-
1 M. Pop, Valor·ificarea materialelor i nedite din, m1, zce şi arhive i ti ccrcctdrilc de etnografie şi folclor (comunicare ţinută la sesiunea
Comitetului executiv a l Soc. Interne de Etnografic şi Folclor), „Revista muzeelor", III, 1966, nr. 2, p. 103-106; T. Bănăţea nu, Cu
privire la catalog11I ~ liinţi/ic al colecţiilo r etn ografice , „Revista muzeelor", IV, 1967, nr. 2., p, 126- 128.
2 M. Pop , art. cil.
31G
gorii şi solicită criterii diverse, întemeiate pc determinantele principale ale obiectelor etnografice - func-
ţiona l e, tipologice, zonale, etnice 3 . Aceste criterii intră în joc în cursul desfăşurării clasificării, de la
categoriile cele mai generale la grupele cele mai diferenţiate, la diferite nivele în funcţie de specifi cul colec-
ţiei, cît şi de finalitatea catalogării. Astfel, ordinea de folosire a criteriilor - funcţiune, tip şi variantă,
zonă, grup etnic, apare oarecum dependentă de caracterul şi destinaţia cataloagelor, după cum ele vor
avea în primul rînd o circulaţie intensă pe plan naţional san o circulaţie foarte largă pe plan internaţional4.
Dacă în primul caz se poate da întîietate criteriu lui zonal, tipologia fiind urmărit.'\. în cad rul arii lor
etnografice, în al doilea caz, zona trebuie subordonată tipologiei.
Una din problemele cele mai delicate şi care ridică cele mai multe dificultăţi este aceea a tipo-
logici, nu numai din cauza goluri lor care există încă în momentul de faţă în cadrul diferitelor categorii
de obiecte dar, mai a les prin diversitatea categoria l ă a tipurilor implicate în clasificare.
J\Iuzeograful operează astfel cu tipuri complexe şi cu tipuri simple - parţiale, cu tipuri şi variante
morfologice, structurale, funcţionale, cu tipuri şi variante zonale, etnice, i toricc etc. , şi trebuie să aleagă
cu toată rigoarea ştiinţifică acele criterii care în fiecare situaţie corespund a pectelor etnografice celor
mai semn ificative.
Desigur că marile muzee de etnografie şi artă populară, cu colecţii bogate şi cuprinzătoare, a u o
situaţie favorizată în această privinţă. Dar rezultatele cercetărilor întreprinse pe aces te colecţii vor tre-
bui confruntate între ele, precum şi cu cele ale muzeelor locale, care posedă în genere co lecţ ii speciali-
zate, pentru a se putea ajunge la unificarea tipologiei, cît şi a întregii terminologii care afectează sis-
tematizarea materialului.
Din punct de vedere scriptic, un catalog ştiinţific este compus din texte şi fişe de obiect. Este de
dorit, dacă nu chiar necesar, ca fiecare catalog de co lecţie să înceapă cu un text introductiv care să
prezinte colecţia în ansamblu, precum şi criteriile de sistematizare, inclusiv tipologiile generale folosite.
Pe parcursul desfăşurării catalogului, în anumite puncte nodale care marchează o noui1 serie de piese,
considerăm necesară introducerea unor sc urte texte explicative, privind categoriile şi tipurile mai im-
portante, centrele de ceramică, de pictură pe stic lă etc„ event ual în oţite de h ărţ i de răspîndire.
Descrierea obiectelor trebuie făcută după un punctaj unitar. Propunem următoarele pu ncte, după
fişa ştiinţifică de obiect folosită în muzeele de et nografie:
- numărul de inventar
- denumirea obiectului (literară şi l oca lă)
- funcţia şi modul ele folosire
- locul de provenienţă
- epoca şi data
- material ş i tehnică
- locu l unde a fost lucrat şi numele meşterului (dacă are oarecare renume)
- tipul şi varianta
- forma ş i structura
- com po ziţia ornamentală
- motivele ornamentale
- cromatica
- particularităţi stilistice
- inscripţii
- interes etnografic şi a rie de răspîndire
- istoric (în cazuri speciale)
Obiectele cap de serie pentru o anumită categorie, un anumit tip sa u variantă, pentru o anu-
mită zonă sau centru etc. vor căpăta o prezentare mai amplă în cadrul descrierii.
Catalogul fiecărei colecţii, avînd un caracter oarecum independent va cuprinde de asemenea o
tablă de materii, un indice de nume şi de lo ca lităţi, precum şi bibliografia respectivă.
Materialul ilustrativ, sub formă de fotografii şi schiţe, reprezintă un element important al catalogu-
lui de muzeu. In genere, fotografiile au prioritate. Materialul trebuie ales în aşa fel încît să reprezinte
ansamblul sistematizat al colecţiei cu toate categoriile şi toată tipologia sa, precum şi piesele de valoare
artistică deosebită.
În ceea ce priveşte concepţia grafică, cataloagele col ecţii lor de artă populară de la toate muzeele
ar trebui unificate astfel încît să alcătuiască o serie omogenă, cu unele diferenţieri proprii pe muzee
şi colecţii.
Oricum, în momentul de faţă, cea mai importantă preocupare a colectivelor muzeelor ar trebui să
fie studiul colecţiilor în vederea sistematizării lor şi schimbul de experienţă între muzee. In acest scop,
forurile conducătoare ar putea încredinţa anumitor muzee cu colecţii importante sarcina de a studia
şi propune pentru cite o colecţie un catalog model, care să fie supus unor conf runtări ş i puneri la
punct colective. Poate că în fel ul acesta, a lcăt u irea cataloagelor ştiinţifice din planul muzeelor ar depăşi
etapa dezideratelor teoretice pentru a intra într-un stadiu de lucru mai dinamic şi mai eficient.
s T. Bănăţean u, art. cit.

• M. Pop . ari. cil.
317
ACTIVITATEA
CULTURAL-EDUCATIVĂ
RELA JIA ŞCOALĂ-MUZEU, FACTOR Al ÎMBINĂRII

ARMONIOASE A INSTRUCJIEI $1 EDUCA JIEI ESTETICE.
MIJLOACE DE STIMULARE A INTERESULUI PENTRU ARTA PLASTICĂ
Eugenia GAVREA
Cu toate că şcoal a influenţează în mod intenţionat, sistematic şi organizat dezvoltarea multila-

terală a tinerelor generaţii, ed u caţia estetică, chiar în unităţ il e în care există profesori de desen ş i destul
material didactic, nu se realizează declt într-o ins uficientă măsură.
De aceea se simte n ecesitatea fund ame ntării acestei laturi pc baza cunoaşterii exponatelor origi-
nale, ceea ce practic nu se poate obţine decît în muzee ş i expoz i ţii. .
În mu zeu , elevul are posibilitarea să-şi clarifice, să-şi fixeze ş i să-ş i fund amenteze cele învăţate la
şcoa l ă la orele de istoric, literatură, istoria artelor etc.
Muzeul ele artă, prin operele în original, m ă reşte puterea de evocare a aces tora, ajută fund amental
la cunoaşterea tuturor categoriilor de oper e de artă, oferind posibilitatea îmbogăţirii cunoşt inţ el or ele
c ultură ge n eral ă, dezvoltă gust ul pentru frumos, instruieşte efectiv pe linia dezvoltării artelor . 1n ace l aş i
timp sădeşte în elevi setea de a căuta necontenit exponatele muzeistice, de a le privi cu interes şi emoţ i e .
Cu cîţiva a ni în urm ă, Muzeul de artă a l R. S. România a organ izat experimental cursuri de is-
toria artelor, pe t eme de artă românească ş i st ră in ă, de ed u caţie a rti stică ş i estet i că.
Pe baza experienţelor ac umulate s-au ini ţ i at din a nul trecut, la acest muzeu, stud ii temeinice pri-
vind l egăt ura între muzeu şi şcoa lă .
La baza acestor st udii stau cercetările şi sondajele realizate de căt r e muzeografii Secţiei de populari-
zare, studii ş i documentare a muzeului în colaborare cu un colectiv de cercetători de la Instit utul ele
psihologie.
Cercetarea a urm ărit grad ul de cunoaşte re a operei ele artă de către elev i ş i profesori :
a) dacă aceştia consideră că este sa u nu n ecesară o colaborare mai strîn să, mai temeinică între
muzeu şi şcoală ;
b) cum se poate reali za cu maximum ele efic i enţă această l egăt ură;
c) care sînt cele mai bune mijloace sp ecific e de colaborare între cele două instituţii (eforturil e
unora şi a le a ltora).
În prezent, programa ele învăţămînt nu permite şco l ii, şi nu există nici mijloace sufi ciente, de
a asigura elevilor ed u caţia esteti că în domeniul a rtelor plastice. Activitatea extraşco l ară a elev ilor ofe ră
însă o participare mai l argă a acestora în special la valorificarea interesului pentru creaţia plastică, re-
ceptarea arti s tică situlndu -se pc plan secund .
Lectoratul pentru elevi ele pe lîn gă Muzeul de artă al I . S. România, insuficient valorifi cat de
şcoal ă, oferă tocmai această posibilitate.
Ţinînd seama ele aceste condiţii, ne-am propus să urm ă rim rolu l p e care-l j oacă lecto ra tul în for-
marea educaţiei est etice a elev il or şi mai ales care sînt mijloacele necesare atragerii unui număr cît mai
mare de elevi spre lectorat.
Cele două obiective a u fost sintetizate organic în două chestionare diferite în funcţie de pregătirea
celor două categorii , cărora s-au ad resat chestionare cu valoare constatativă ş i orie nt ativă, unul ap licat
pe un număr de 70 de profesori de specialitate din capitală, iar a l doilea aplicat pe un număr de 200
elevi ele cla a a X-a a liceelor de c ultură ge n e ra l ă. (Am consultat atît elev i şi profesori care a u frecven-
tat lectoratul, cit ş i din cei care nu l-au fr ecventat).
Chestio narul p entru profesori investighează :
a) elemente privitoare la co ndiţiil e e f ec tu ă rii in s tru c ţi e i ş i ed u caţ i e i estetice în şcoa l ă;
b) activitatea ext raşco l ară p e aceeaşi linie, cu privire la modu l de cu no aşte re ş i folosire a lec to-
ratului pentru elevi;
3 18
c) relevarea unor propuneri din partea profesorilor referitoare la îmbunătăţirea relaţiilor muzeu-
şcoală.
Chestionarul pentru elevi cercetează :
a) modul cum elevii apreciază realizarea instrucţiei şi educaţiei în şcoli;
b) mijloacele prin care şi cu care se realizează acestea;
c) cunoştinţele lor privitoare la pictorii români şi s trăini;
ci) cunoştinţe privind operele acestora şi legate de teoria artelor.
ANALIZA REZULTATELOR
Răspunsurile primite de la profesori se concretizează în următoarele date:
a) Din totalul profesorilor interogaţi, 12 predau în specialitate de aproximativ 5 ani, 30 predau
!n specialitate de aproxmativ 10 ani, iar 28 de pe te 10 ani. În general profeso rii cu o mai mare ve-
chime la catedră orientează elevii spre muzeu, spre lectorat, iar elevii la rîndul lor dovedesc o receptivi-
tate mărită pentru valorile plastice.
b) Privitor la condiţiil e de desfăşurare a educaţiei estetice în domeniul arte lor pla tice în şcoală,
profesorii ne relatează că aceste condiţii sînt insuficiente sau lip e c, astfel peste 70 % din subiecţi au
subliniat insuficienţa materialului didactic. Materialele didactice fo losite se rezumă la unele albume, cîteva
diapozitive şi foarte rar, la unele şcoli, se găsesc filme de artă de curt metraj. De aceea peste 65 %
dintre profc ori apreciază necesitatea contactului direct al elevilor în muzeu cu opera de artă, subliniind
faptul că în special în Bucureşti există posibilitatea ca oricine să poată să privească atltea şi atîtea
opere în original.
c) Condiţiile actuale pe care le oferă şcoala, fac ca instrucţia şi educaţia transmisă de profesor
să se realizeze preponderent pc baza exp li caţi ilor ş i discuţiilor teoretice, fo losind u-se materialul didac-
tic existent, clar total insuficient.
d) Posibilităţile pc care le oferă profesorilor folosirea muzeului sau invitarea unor muzeografi în
şcoal ă nu sînt su fi cient valorificate, în sensul că numai 60 % dintre profesori au folosit muzeul pentru
informarea elevilor şi numai 25 % dintre aceştia au invitat muzeografi în şcoală. Situaţia aceasta este
dictată şi de unele condiţii obiective (timp, distanţă etc.), dar şi de lipsa de preocupări în acest sens,
din partea profesorilor.
e) Cu privire la lectoratul pentru elevi, con tatăm că 57 % dintre profesori cunosc existenţa şi
tematica acestuia şi 43 % nu cunosc programul acestui lectorat din cauză că nu-l frecventează. Muzeul
le-ar putea veni în întimpinare printr-o mai strînsă legătură cu organizaţiile U.T.C. şi de pionieri din
şcoa lă şi prin inspectoratul şcolar din cadru l Consiliului popular al municipiului sau a le sectoarelor capi-
talei. Am sugerat profesorilor interogaţi să pună în dezbatere, în cadrul cercurilor pedagogice de specia-
litate relaţia muzeu-şcoală.
Totodată constatăm că toţi cei care frecventează lectoratul cu elevii se pronunţă favorabi l pentru
această formă de colaborare, de asemenea şi cei care au aflat pentru prima dată de existMţa lectoratului
(cu ocazia chestionării), s-au dovedit interesaţi într-o asemenea colaborare viitoare cu muzeul nostru.
Din această perspectivă constatăm şi reproducem o scrie de propuneri pe care le socotim demne de luat
în consideraţie, propuneri privitoare la relaţia muzeu-şcoală.
Acestea se referă la :
1. Posibilitatea ca uncie l ecţi i şco l are despre pictorii români sau şco li şi curente artistice să fie
ţinute direct în muzeu cu condiţia ca ora respectivă să fie ultima oră de curs.
319
2. Dacă nu este posibilă deplasarea elevilor (ora este intercalată) , se pot ţine conferinţe fie în tim-
pul orei, fie înaintea începerii cursurilor.
3. Pentru a cuprinde un număr mai mare de elevi şi pentru o mai bună popularizare a exponatelor
muzeistice se pot organiza expoziţii volante.
4. Îmbunătăţirea propagandei pentru muzeu, eventual cu o pledoarie privitoare la rolul muzeului
tn viaţa socială. Unii profesori propun ca lecţiile din cadrul lectoratului să sistematizeze cunoştinţele
primite în şcoală prin acordarea unui spaţiu mai larg prezentării materialului didactic (diapozitive, filme
etc) şi contactului direct cu opera de artă.
Menţionăm totodată că propunerile unor profesori privitoare la desfăşurarea lecţiilor în cadrul lec-
toratului se referă la necesitatea activizării elevilor în cursul lecţiilor prin întrebări şi răspunsuri, care
ar facilita într-o bună măsură fixarea cunoştinţelor şi lămurirea unor aspecte rămase încă neînţelese, şi
la insistarea asupra a ceea ce aduce nou fiecare perioadă istorică în artă prin exemplificări aflate la
dispoziţia muzeului.
Analiza răspunsurilor oferite de elevi la chestionarul numărul 2, ne prilejuieşte următoarele con-
statări:
a) Din totalul elevilor, 96% apreciază că lecţiile de istoria artelor din şcoală nu sînt suficiente,
68 % pun această apreciere pe seama spaţiului acordat acestei materii şi pe materialul didactic
nesatisfăcător şi insuficient. Acest fapt i-a condus pe circa 84 % dintre elevii interogaţi să-şi completeze
cunoştinţele cu frecventarea muzeelor de artă şi a po3ibilităţilor ce le pun la dispoziţie acestea.
b) Apare o diferenţă foarte clară atît în ceea ce priveşte cunoaşterea artiştilor români şi străini
ca şi a celor mai reprezentative etape din creaţia artistică, între elevii care frecventează cursurile lectora-
tului nostru şi cei care nu beneficiază de acesta.
Din cei 100 de elevi participanţi la lectorat, 77 au dat răspunsuri bune şi foarte bune referitoare
la artiştii români, 16 mediocre, iar 7 slabe. Din cei 100 de elevi care nu au frecventat lectoratul, 15
au răspuns bine şi foarte bine, 24 mediocru, iar 61 slab.
Aceste date nu ne diferenţiază net elevii în ceea ce priveşte cunoştinţele lor asupra pictorilor
străini sau români, ci demonstrează diferenţieri privitoare la cunoaşterea artei plastice în general. Acest
fapt se confirmă şi în ceea ce priveşte unele cunoştinţe de istoria şi teoria artelor ale elevilor (una din
întrebări se referă la caracteristicile stilului baroc). In legătură cu aceste cunoştinţe 40 % sînt răspunsuri
bune, 35 % mediocre şi 25 % slabe. Raportînd aceste tipuri de răspunsuri privitoare la cunoştinţele ce
le posedă în domeniul respectiv, la elevii care frecventează ciclul de expuneri din cadrul lectoratului de
la muzeu faţă de cei care nu frecventează lectoratul sau muzeul constatăm că : în cazul primilor apar
răspunsuri bune în proporţie de 70 % , mediocre 20 % şi slabe 10 % . iar în cazul elevilor din categoria a doua
60 % slabe, 30 % mediocre şi 10 % bune. Aceste date ne elucidează rolul pe care-l joacă lectoratul şi
muzeul în formarea instrucţiei şi educaţiei estetice a elevilor. Dăm spre exemplificare răspunsul bun al
unui elev care frecventează lectoratul şi un răspuns bun al unui elev care nu frecventează lectoratul,
privitor la caracterizarea stilului baroc pentru a demonstra că şi în ceea ce priveşte răspunsurile există
diferenţa calitativă.
- Stilul baroc a apărut în sec. XVII, atît în arhitectură, cît şi în sculptură şi pictură; caracte-
risticile stilului baroc sînt: abundenţa liniilor curbe, a volumelor şi a bolţilor, precum şi bogăţia deco-
raţiilor care adesea fac ca să se estompeze impresia ansamblului.
- Arta barocă este o artă care vrea să impresioneze prin grandoare şi măreţie, mişcările şi chiar
personajele sînt adesea denaturate. In pictură apar oameni din popor şi peisaje de sine stătătoare.
Ră punsurile elevilor implică şi unele propuneri privitoare la posibilităţile de îmbunătăţire a
relaţiilor muzeu-şcoală şi a lecţiilor din cadrul lectoratului. Dintre acestea reţinem următoarele : 1) spo-
rirea lecţiilor de istoria artelor în şcoală (eventual cu introducerea unor lecţii şi la clasele mai mici) 2)
folosirea mai intensă a posibilităţilor pe care le oferă muzeul de artă {albume, diapozitive, filme, opere
originale) ; 3) folosirea mai largă în cadrul îndrumărilor muzeale a discuţiilor tematice şi libere în faţa
operei de artă dintre elevi şi muzeografi; 4) invitarea muzeografilor la şcoală; 5) difuzarea gratuită în
şcoală a unor cataloage, pliante etc; 6) organizarea de expoziţii volante; 7) iniţierea unor lecţii cu carac-
ter introductiv despre arta plastică (introducerea unor lecţii despre concepţia şi tehnica artei moderne).
Răspunsurile elevilor ca şi cele ale profesorilor d enotă insuficienta posibilitate pe care o are în
prezent şcoala de a realiza cu forţe proprii instrucţia şi educaţia estetică în domeniul artelor plastice,
necesitatea colaborării cu muzeul de artă şi fructificarea mai intensă a posibilităţilor pe care le oferă lec-
toratul pentru elevi.
Investigaţia efectuată cu privire la rolul muzeului de artă în educaţia estetică a elevilor şi la mij-
loacele de optimizare a relaţi e i muzeu-şcoală ne prilejuieşte unele observaţii şi propuneri concrete. 1) Condi-
ţiil e existente şi mijloacele aflate la dispoziţia şcolii privind educaţia artistică a elevilor în domeniul artelor
plastice reclamă cu necesitate o colaborare mai strînsă cu factorii de specialitate (muzeu şi colectivul
ştiinţific al muzeului). Această colaborare tinde să suplinească unele neajunsuri privitoare la realizarea
optimă a educaţiei estetice în şcoală şi la formarea unui public constant pe viitor, al muzeului de artă.
2) Existenţa lectoratului pentru elevi, ca mijloc eficient de dezvoltare a instrucţiei şi educaţiei estetice
a elevilor, constituie premiza necesară unei colaborări mai strînse dintre muzeu şi şcoală, favorizează
transmiterea de cunoştinţe, dar mai ales contactul nemijlocit al elevilor cu muzeul de artă, implicit cu
320
GJIUP m·: U' llcl' IŞ'l l !N FATA Ol'l.:l!FJ.OH DE AHT,\ DlSC:UTII C'U PîONtlmI
opera de a rt ă în orig in al. Lectoratul, prin cadrele de muzeografi, prin programa cu rsului , prin materialul
ilustrativ de ca re dispune constit ui e o in stit uţi e care poate să asigure comp letarea ed u caţiei estetice a
elevilor. 3\ Problema pc care o ridicăm şi ca re a rez ultat din date le cupri nse în cercetarea noa tră constă
nu atît în evidenţierea neces ităţii unei relaţii opti me dintre muzeu şi şcoa l ă, cu care toţi sîntem de acord,
ci a găsirii mijloacelor ce lor mai eficiente care să contribuie la reali zarea în practică a l egăturii de care
a m amintit. f rimu l pas s-a realizat prin intermedi ul lectorat ului şi totuşi am constatat că acea tă formă
de co laborare nu este sufi cient va l orificată la nivelul municipiului Buc ureşti, fie datorită neînscricrii
şcolilor la lectorat, fie datorită înscrierii dar nefrccvcntării con tante a curs urilor. Une le propuneri a le
profesorilor şi elevi lor au fost deja form ul ate în cursul arti co lului , de aceea mă voi referi numai la
acele propuneri pc care Ic ocotesc necesare ca urmare a exper i enţe i cîştigatc pînă în prezent.
l ) l\{ijloace d c atragere a elevi lor în muzeul de artă: î ndrum ăr i s imple ş i tematice, discuţii cu elev ii
pe o temă a l easă, discuţii cu ocazia unor aniversări, ve rnisaje, ser i muzeale pentru elevi, întîlniri a le ele -
vilor c u a rti şt i plastici, organi zarea un or vizionări de film e de a rt ă, organiza rea în şcoa l ă a un or intî lniri
c u muzeografii, a unor expoziţii volante, conferinţe, prec um şi intensificarea în şcoa l ă a propagandei de
vizionare a muzeului şi a expoziţii l o r temporare. În acest scop am folo it presa, radiou l, televiziunea, pen-
tru a face cunoscute acţiuni l e organizate de muzeu. Dar poate că nu întotdeauna anunţuril e noastre a u
fost suficiente, atingîndu-şi scopul.
2) l\lijl oace de colaborare eficiente între muzeu ş i cadrele de specialitate din şcoli: sprijinirea pro-
fesorilor în pregătirea un or lecţii, a unor teme speciale, cu material documentar şi ilustrativ, întî lniri
periodice intre profesori şi muzeografi în grup sau indi vid ual, pentru a se defini aj utoru l reciproc în
atragerea elevi lor la muzeu (popu lar izarea patrimoniului muzeal, a propagandei lectoratului etc.) şi spri-
jinirea cercuri lor de desen din şco li .
3) i\lijloacc de îmbunătftţire a r e l aţ iil o r muz eu-şcoa l ă în cadrul lectoratului: punerea de acord a
programei lecto ratului cu programa a naliti că şco lară.
Intîlniri periodice între muzeografi şi profesori în scopu l fixării coo rd onate lor principale a le lec-
ţiilor din cadrul lectoratului ; participarea cu regularitate a profesorilor şi elev ilor la cic lul a les. Punerea
la dispoziţie spre cons ultare a l ecţii lor cc formează obiectu l lectoratului.
4) i\lijloacc ele îmbunătăţire a activ ităţ ii muzeografului în co ntact cu elevu l.
l\luzeograful reprezintă în cad rul relaţiilor muzeu-şcoală veriga de l egătură activă, care traduce
în fapt procc ul ele educaţie estetică a elev ului . De act ivitatea lui depinde clacă elev ul se a lege cu un pro-
fit ele cunoşt in ţe, dacă acesta începe să si mtă atracţie către opera de artă . Aceasta implică clin partea
mu zeograf ului pc de o parte o pregătire temeinică şi si tematică ele pccialitate, iar pc de a ltă parte
mijloace psiho-pedagogice ele cu n oaşte re a elevu lui , de apropiere de acesta. Între acestea din urmă
amintim tactul pedagogic, înţelege rea, răbdarea, forţa ele influenţare, prezenţa de pirit, într-u n c uvînt
aprecierea grad ulu i responsabilităţii soc ial e ce- i revine. De aceea, în cadrul re l aţ iilor muzeu-şcoală,
muzeograful poate să co nstit ui e unul clin factorii importanţi !n a trage rea sa u re pingerea elevi lor căt re
opera ele art ă.
în ce le prezentate, deşi ne-am axat în cca mai mare măsură pe activitatea lecto ratului nostru,
nu am renunţat c u bună intenţie de a I ţt rgi fera în care se s itu ează re l aţii l e dintre mu ze u- şcoal ă şi
prin a lte mijloace. Cu a lte cuvinte avem în vedere şi a lte posibilităţi în afara lectoratu lui de a îmbună
tăţi r el aţii l e dintre cele două instituţii, în fond de a atrage tineretul şcol a r către frecventarea muzeului.
Începutul realizat pe baza lectoratu lui, ca şi pc baza altor mijoace deja experimentate, ne în-
dreptăţeşte să apreciem că există s uficiente condiţi i şi mijloace care mai pot fi exp lorate în vederea
statornicirii unei colaborări între muzeu şi şcoa l ă în benefi ci ul elevilor şi în folosu l educaţiei lor.
32 1
MUZEE,
COLE C T I I,
EXPO ZIŢII
• EXPOZITIA
„MOMENTE DIN IS TO R I A U. T. C.„
Elisabeta IONITĂ , Lya BENJAMIN .
Elena GEORGESCU, Constantin SAFTA.
Maria ARIMIA
Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la crearea organizaţiei revoluţionare a tineretului din România

Muzeul de istoric a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România a deschis
expoziţia „111omente din istoria U. T.C. Tradiţii ale mişcării revoluţionare şi democratice de tineret din
Romania sub conducerea P.C.R.".
Reunind un bogat material documentar, în majoritate original şi inedit - fotografii şi portrete,
publicaţii, afişe şi multe obiecte personale - expoziţia înfăţişează momente semnificative din activi-
tatea organizaţiei revoluţionare a tineretului, desfăşurată ub conducerea partidului comunist, parti-
ciparea tinerilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi din fabrici, de pe ogoare, din şco li
sau universităţi la lupta împotriva orînduirii capitaliste, împotriva pericolului Ia cismului şi războiului,
pentru libertate socială şi naţională, pentru făurirea unei vieţi noi.
Prima parte a expoziţiei atestă că istoria semicentenară a U.T.C., a le cărei rădăcini sînt adlnc
împlîntate în trecutul poporului român, constituie o parte componentă a mişcării muncitoreşti din
România.
Din cauza condiţiilor grele de muncă şi de viaţă, tinerii luptători au protestat împotriva nedrep-
tăţilor sociale. Astfel, atrage atenţia memoriul ucenicilor din Bucureşti, adresat la 18 iulie 1848 guver-
nului provizoriu al Ţării Româneşti, care cuprinde primele revendicări formulate de tineretul muncitor
în ţara noastră, printre care „să se desfiinţeze cu totul bătaia şi reaua tratare a ucenicilor .. .ucenicul
să mt fie întrebuinţat decît numai la meşteşug, iar nu la slujbe străine meşteşugului". In a doua jumătate a
secolului trecut au luat naştere primele organizaţii profesionale cu caracter de ajutor reciproc ale
tinerilor muncitori, constituito după exemplul organizaţi ilor muncitorilor vîrstnici, dar avînd reven-
dicări proprii. !n expoziţie se află „Statutul asociaţ i ei de ajutor a calfelor de şepcari din Bucureşti",
constituită în 1885. Dintr-un articol apărut în ziarul „Munca", aflăm că în iulie 1894 elevii tipografi
din Bucureşti au constituit o organizaţie proprie cu scopul de a lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor
de viaţă şi muncă .
În a doua jumătate a sec. al XIX-iea, partea cca mai înaintată a tineretului studios a îmbră
ţişat cu entuziasm ideile socialismului ştiinţific. Astfel, studenţi socia li şti, ale căror portrete sînt expuse
(Eugen Lupu, C-tin Stănceanu, Alexandru Spiroiu) au pus bazele unor asociaţii şi cercuri studenţeşti
care au avut un rol important în răspîndirea ideilor socialiste.
În continuare, documentele prezentate se referă la un moment important în dezvoltarea mişcării
revoluţionare de tineret din ţara noastră, anume, crearea în februarie 1908 în Capitală a „Cercu lui
ucenicilor", organizaţie de c l asă a tineretului muncitor. Atrag atenţia Apelul de convocare şi fotografia
casei de pe Calea Victoriei, unde a avut loc adunarea de constituire. De asemenea poate fi văzut şi pri-
322
mul număr al ziarului „Foaia Tînărului", apărut în ap rili e 1910, care a avut un rol important în munca
de organizare şi ed ucare a tineretului muncitor.
Documentele exp use în continua re se referă la înmulţi rea numărului cercurilor „Tineretului
muncitor" în diferite oraşe, înfăţ1şînd aspecte a le activităţii lor de ed ucare politică şi c ulturală, precum
şi fotografii purtînd patina timpului, prezentînd grupuri de tineri membri ai acestor o rga niz aţii, în pri-
mele două decenii a le secol ului XX.
Se a fl ă aci manuscrisul conferinţei „Concepţ i a materialistă a istoriei", ţinută în 1911 de tînărul
P. Constantinescu-laşi.
J;n panou este co nsacrat participării tineretului la evenimentele revo luţion are din anii
191 8 - 1920. L a 13 decembrie 1918, în coloanele d e mon st ranţilor s-au a flat şi num e ro şi ucenici ş i
tineri lu c ră tori . Buletinele de deces expuse a ra tă că tineri de 1-1 , 16, 18 a ni au fost răpuşi în timpul
represi unii.
Accentuarea procesului de c larificare ideolo g ică din mişcarea muncitorească din România, după
greva ge n e ral ă din octombrie 1920, s-a re flectat şi în cadrul mişcării de tineret. Din anali za artico-
lului apărut în ziarul „Socia li sm ul ", referitor la adunarea ge n e ral ă a cercului „Tineretului soc ia list"
din Bucureşti în 27 fe bru a ri e 192 1, se poate observa sp iritul revo lu ţionar în care s-au desfăşurat di -
c uţiil e, poziţia prioritară a elementelor revoluţionare care s-au declarat pentru făurirea p a rtidului
com uni st.
Pe ordinea ele zi a congres ului din 8 Mai 192 1 se afla ş i punctu l „M i şca rea tineretului", dovadă
că de la bun încep ut P.C.R. a avut în vedere făurirea organizaţiei revoluţionare com uni ste el e tineret.
Pe un panou central, într-o formă g ra fică deosebită, este prezentată Conferinţa generală a
tineretului socialist din R omânia din 19 - 20 mai•tie 1922, care a pus bazele organi zato ri ce şi id eo logice
a le o rgani zaţ i ei revoluţionare unice marxist-leniniste de tineret din Rom ânia. Documente ori ginale, un
grupa j de portrete reprezentînd militanţi pentru reali zarea acestui deziderat, printre care L . Pătrăş
canu, N. Popescu-Doreanu, Şt. Teodorescu, Gh. Stoica, Elena Filipovici, spec ificarea într-un tabel
a ce lor 36 de l ocalităţ i în care în 1922 ex istau secţi i de tineret, reţ in ate nţi a vizitatori lor.
În conti nu are, exponatele relevă că act ivitatea desfăşurată de organizaţia de t in eret sub aspect
organi zatoric, po litic şi cu ltural -educativ a av ut loc din primul moment sub directa îndrumare a P . . R.
O a ltă serie de materiale se referă la scoaterea P.C.K şi U.T. C. în afara legii, în anu l 192-1. In
origi na l este expus unul din primele manifeste pe care Ic-a editat C.C. a l U.T.C. clupă ilegali zare, în
care se arată: „l\"oi nu vom da înapoi. Vom duce mai departe lupta începi~tă şi nu vom sfîrşi pînă nu
va ji clâdil statul muncitoresc ş i ţârănesc". Produce o deosebită impresie şi primul num ăr a l ziaru lui
„Tî n ărul len inist", orga n a l C.C. a l U.T.C„ apărut în decembrie 192-1, şapirografiat în ilegalitate,
purtînd amprenta timpului, c u sc ri s ul aproape şte rs, precum şi imaginea casei din Bucureşti und e s-a
tipărit cu mare grijă de căt r e un grup de ut ecişti, printre care ş i \'asile Doclan.
~umeroasc documente şi fotografii îngălbenite de timp, unele chi ar deteriorate, evocă vicisi-
t udinil e .ilegalităţii, co ndiţiil e gre le în care documentele respective au Io'it elaborate sau pă trate.
Urmă rind prin intermediul acestor mărturii desfăşurarea cronologică a evenimentelor, ni se dezvă
lui e istoria unei .lupte duse de cro i şi care a făurit croi.
De o marc importanţă înt mă urile întreprinse de L' .T.C., îndrumat de Partidul Comunist H.omân,
pentru adaptarea activ ităţii sale la condiţii l e grele ale muncii ilegale, pentru îmbinarea activ ităţ ii ilegale
cu cea legală, în vederea a igurării unor l egătu ri cît mai trînse cu masele tineretului muncitor.
E fort uril e susţi nut e în direcţia m at uriz ă rii politice a U.T.C.-u lui se concret i zează în expoziţie
prin hotăririle Congresului a l 111-lea a l U.T.C„ întrunit la Bucureşti în iulie 1929, rezoluţiile Congre-
sului a l V-lea a l P.C.R. privind tine ret ul ş i a lte documente de acest fe l care combăteau tendinţele
sectariste şi îndrumau U.T.C.-u l spre organizarea luptei tineretului muncitor, pentru impun erea reven-
dicărilor de ordi n eco nom ic şi politic. Un pas important spre o rgani zarea activităţi i legale a tinere-
tului muncitor a fost şi acela c u privire la organizarea comi iilor de tineret pe lîngă Sindicatele Uni-
tare. O fotografie de g rup în care apar mai toţi act ivi şti i de scamă ai U.T.C.-ului din anii ace ia oglin-
deşte în expoziţie participarea tinerilor com uni şti la Cong resu l Sindicatelor nitare de la Timişoara
din anu l 1929, unde s-a h otărît înfiinţarea Com is iilor de tineret. Un afiş de popularizare a ziarului
„Tînăru l Luptător" an unţă apariţia - după ilegalizarea lJ .T.C.-ulu i -- a unuia dintre primele ziare legale
de tineret. Conţ inutul realist al publicaţiei a deranjat î n să of i c i alităţ il e, ziaru l după cîteva numere a fost
interzis, iar redactorii şi difuzorii săi au fost deferiţi justiţiei.
Un marc număr de fotog rafii, ziare şi manifeste, portrete de tineri muncitori, atestă partici-
parea în masă a tineretului, în frunte cu U.T.C.-iştii, la luptele revoluţionare ale clasei muncitoare
din România, organizate şi conduse ele Partidul Comunist J{omân, în anii crizei economice. Fotogra-
fiile exp use s ublini ază participarea l argă la acţi un i l e ele luptă, faptu l că revendicările pentru care
militau comuniştii şi U.T.C-iştii oglin deau nevoile ş i năzuinţele maselor; multitudinea de portrete a le
unor tineri muncitori participanţi la aceste acţiun i individualizează mulţimea, o personifică, o concre-
tizează , iar documentele cu caracter personal ale unor luptători care s-au înscris în istoric prin faptele
lor eroice, cum a u fost Vasile Roaită, Tyukodi Anton, Donca Simo şi a lţii , au menirea să clcz-
"ă lui e viz itatorului expoziţiei trăsăturile umane a le acestor croi . În acest sens expoziţia dă o intere-
sa nt ă rezolvare rol ului personalităţii în istoria mişcării r evo luţi ona re de tineret. De altfel expoz iţi a se
323
rema rcă pr in prezeni;a masi vă a acti,• işti l or U.T.C., smul gînd u-se astfel even imentele din sfe ra gene-
ralului , Iegî ndu -le d e oa me n i ş i loc uri conc re te. Această preze n ţă este .ma rca tă atît p rin tr -o cli ,·ersi-
tat c ele por t rete, cît şi docu men te care se rde r ă la. activitatea unor act 1 nştt el e scamă ca ~ . Ceauşescu,
~Iiro n Co nstantin esc u, Io n Popcscu-P u ţ un ş 1 a l ţ 11 .
Bogat este i lu s t rată în expoz i ţie activi t a t ea st u denţ il o r revo luţ iona ri , a Fro n t ulu i St u denţesc De-
mocratic, ex i s te n ţa unor celul e ilega le în rî ncl uri lc şco lil o r medi i c u profi l t eoretic şi p rofesional.
Imbina rea act i vită ţii ilegale a U. T .C. c u cca l ega l ă es t e ri d i cată pe o treapt ă s up e ri oară în a n ii
lup t ei împotri va p eri co lului fasc is mulu i ş i răz bo iului , cî nd s ub condu cerea P a rti d ului Com uni s t J{o mâ n,
într-un s in gur ş u vo i , c un esc t oat e forţ el e democ rat ice p entru a opun e un zid co mun uneltirilo r cer-
curi lor fasc iste clin l{o mâ ni a . D oc umente el e a rhi vă, a rti cole cl in presa v remi i, fotogra fii , ogli 1cle c în expo-
z iţi e co n tribuţi a u tec i ş til o r, p a rti cipa rea lor act i vă la lu p ta a n t i fasc i s tă a. forţe l o r d emoc rat ice clin R omâ ni a,
organi za tă ş i co ndu să el e P. C.R.
In expoz iţi e sînt p c larg ilustrate, în prin cipal prin d oc um ente ş i fot ografii i nedi te, p rob le me ca:
act iv itatea propagandi s ti că ş i c ultu ra l -edu ca tiv ă a U .T.C.-ului; ac ţiuni d e solida rita t e cu lupta a nt ifas-
ci s tă p c pl a n inte rn a ţi o n a l ; p a rti cipa rea la răz bo iu l civil clin Sp a ni a ; pre z e nţa repr eze n ta n ţ i l o r tin ere-
tului a nti fasc ist din R o mâ ni a la congrese le mo ndi a le a nti fasc is t e ş i a n t irăz boini ce.
In mod spec ia l se ev id e nţi ază se mnifi ca ţi a reo rga ni ză rii act i v ităţii il ega le a U. T .C."ului în a nii
1939 - 19.JO. Sîn t expu se s ub formă de facs imil e a rti cole clin „Scî nteia" il ega l ă, care c uprind sarcinil e
trasat e d e C.C . a l P .C.R. tin eretului r evo luţion a r din R omâ ni a c u pri vire la necesita t ea r eo rga ni ză rii
ac ti v ită ţii ilegale a U. T.C.- ului. Al ă turi d e a cest e mă rturii d oc umentare, a ltele re fl ec tă ac ţiuni l e impor-
tante a le tineretu lui rev o lu ţionar clin a nii 1939 - 1940 care , d c~ făş urînclu -sc s ub condu cerea U.T.C.- ului
reorgani zat , se integ rează în lupta ge n eral ă a maselor p opula re p entru ap ă ra r ea ind ep e nd e nţe i n a ţi o n a l e
ş i a integrităţii t eritorial e a ţării. F o togra fii ş i d ocum ente oglindesc p a rti cipa rea t ineretului la puterni -
cele acţiuni d e protes t împotriva Di ct a tului d e la Vi ena . a in s ta ură rii di cta turi i fasc ist e ş i intră rii tru-
p elor hitleris te în Rom:lnia. .
P c un p a no u sînt expu se ma t eri a le ce d ez v ă lui e uncie asp ec te priv ind co n d iţiil e d e vi a ţ ă ş i d e muncă
a le diferitelor ca t egorii d e tin eri în a nii di ctaturii militaro-fasc is te ş i a ră zbo iu l ui hilleri st a nti s ovi eti c.
Găs im a ici fotog rafii rcprcze ntîncl copii cu fe ţe triste , cl c~c ulţi, îmbrăcaţ i p rost . elev i care în preaj -
m a a nului şco l a r î ş i c ump ă rau că rţil e el e p c trot ua r unci e era u aşeza te d e anticari; a rti co le a le că ror
titluri sînt s ugestive: „Co ndiţiil e d e v i a ţă a le tin eril or mun cit.ori d e la „Co n co rdi a- Pl o i eş ti ", „ Tineri
trimi şi cu fo rţa la mun că în Germ a ni a", „Soarta t in c(etului 1omâ n", ra poar te a le a uto rită ţil o r nevo ite
să rec un oască faptul că p ă rinţii trebui a u să p oa rte copiii d es culţi ş i d ez brăcaţ i , păstrî ncl h a in ele pen t ru
toa mn ă, ci nci m ergeau la şcoa l ă, ca ş i fa ptul că în un cie întreprinderi se făcea a buz în privin ţa fo lo irii
forţe i d e mun că a copii lor - spre exemplu Societatea U. D .R. Anin a, und e copiii lucra u în co ndiţii d ă u
n ătoare să n ă tăţii , ceea cc făcea ca m ajorita t ea ce lo r pîn ă l<t 18 a ni să fi e bo ln a vi d e t ub e rc ul oză.
T ot a ic i si n t ex puse în orig in a l d o u ă cărţ i poşta l e a le tî n ă rului l-Iarala mhi c S toic ul e.>c u, cc avea
să m oa ră în a ug ust 19.J-I lup t în cl ero ic împotr iva hitl eriş til or la Tr. Severin .
Nevo it să lu creze d eparte de pă rin ţ i - la Bu c ureş ti - scri e ma mei sale î n oc to mbrie 19.J I ; „Scumpa
mea mamei, aici o duc rău de tot. D imineaţ a 111t mîncăm 11imic şi in înctim numai ta 4 p. m .. .. ; ne
cutcâm la 71 şi ne sculâm la ora 4".
Grij a pe rma n e ntă a p a rtidu lui co muni st p ent ru soa rta ţă rii , p entru soarta t in eretului , poz iţi a sa
de ripos tă faţă d e di c ta tură ş i răz bo i es te r eflec tată prin t r-un grupaj d e doc umente - m a n ifes t e, flu t uraş i -
„ Sin gura salvare să d ă m a fa ră pc ne mţi ", „ J os guvernul a nto n cşti l o r , moarte cotropi to rilor ", „ Luptaţi
p en t ru i eş irea clin răz bo i ", „ P ace cu Rus ia Sov i e ti că" - sa u ma n ifes tul C.C. a l .T .C. clin oc tombrie
19-11 „ Către întregul tin eret clin R omâ nia care este chema t la mun că ş i luptă, pentru a lun ga rea l ăc u s
t elor hitl eri ste clin ţa ră, p entru p acea, ind e pe nd e n ţa na ţi o n al ă a p oporului rom â n".
Sînt expuse apo i d cicum e ntclc el e bază ela borate el e C.C. a l P .C.R ş i C. C. a l U. T .C. printre care:
„ P latform a clin 6 septe mb rie 19.Jl ", „S itu a ţi a ac tu a l ă ş i sarcinil e tin eretului clin R omâ ni a" , febru a rie
19.J2 ş i „ Direc tiv e p entru proble me organi zatori ce, fo rme ş i m etod e d e muncă a le U .T. C.", 15 iunie
19.J2, care a u da t liniile d irec toare pentru activi tat ea tineretului co muni st ş i a u chema t la luptă împo-
triva di ctaturii m ilita ro-fasc iste ş i a răz b o iului hitl eri st , p en t ru salvarea p oporulu i ro mâ n, p e ntru o
R omâ ni e libe ră, de m oc rati că, ind ep e nd e ntă .
Sinteza aces tei sarcini era mo bili zarea în t reg ului tin ere t el e la sate ş i o raşe , clin şc oli ş i uni vers i-
tăţi , din uzin e, fa bri ci ş i birouri, clin a rm a tă, la Frontul p at ri ot ic a l t inere tu lui.
Sî n t de ase menea expu se Apeluril e d e la Moscova (septe mbri e 19.J l , ma i 19.J2) ad resa te tin eril or
d e prctutinel cni , publi cat e în lim ba ro m â n ă în co perta fal să „Lo teri a d e Sta t - ultima tragere".
T ot p c acest p a nou sînt p ortre te le unor ac ti v i ş ti c u munc i ele răspund e re în rîncluril c tin eretului
comuni st în aceas tă p e ri oad ă: Vas il e Tudose, l o n \' inţc , Au gustin Al exa, Ma nca M ănesc u , Gh eo rghe
Marin escu, M . P op esc u-Dorea.nu, Co nstan t in Prcclu lca, Alexa ndru Sidoro vic i.
In acti v ita tea lor, tin erii co muni ş ti a u fo los it - fi e p entru şed i nţe il egale fi e p entru tipă rirea unor
m ateriale ele prop aga nd ă - o sea m ă d e case co nspirati ve. Imag inil e un ora ş i-a u găs it locul ş i în e xp oz iţi e.
Num eroş i ti neri co muni ş ti au fos t în aceş ti a ni jud ecaţ i ş i co nd a mn a ţi la a ni grei d e în chi soar e.
U n d oc ument expu s se refe ră la unul din ma ri le procese, din 18 noie mbrie 19.J2 , cîncl a u că zut me mbr i
de seam ă a i C.C. a l U. T. C. ş i a i un or o rganiz a ţii clin Ca pita l ă .
324
TO l' .\RĂ,; U L NLCOLAE CEA. IJŞE::;C U, SECHETA.I{ UENEHAJ, .\L U .T .l'„ PREZID!ND LL'CH1\Jl l1.J·: ( 'ONF IW INTEI
R l •: 1~ fON .\ LE U .'l'.C. BAN \ 'I' - OUTOMl:llUE 1\144
În co ntinuare, exponat.ele ev id e nţi ază ac ti vita tea l l.T. C. în rînduri lc tin eril or mun c it.ori - o
şed i nţ ă ful ge r ţinut ă d e co muni ş ti cu uce n ic i a i sec ţ iei tra nsport, te l eco muni caţii C. F . H. - Gri,· iţa, o ex-
cursie o rga ni za t ă d e utec işti cu tineri de la fabri ca S. E . T. - Bu c ur cş ti ; în rîncluril c elev ilor, co legi i el e cla ă
a i lui Ju stin Geo rgesc u d e la lice ul „ :\l a t ei Basara b" - Bu c ureş ti , und e în an ii 19.J0 - 19.J l a ex istat
o ce lul ă C .T .C. ; în rindul s tud e nţil o r - n ule in fo rm a ti ve p ri,·ind act.ivi ta i ca d es făş u rată d e Biro ul C .T .C.
-s tud e nţ esc a l U ni ve rs ităţ ii Bu c ureş ti , în conducerea că rui a era tova răş ul i\ la nca i\ l ă n csc u , p rec um. ş i
docum ente pri v ind r ăs p î nclirca un or ma n ifest e p rint re t ucl e nţii el e la Po lite hni că, fac ul tă ţil e de med i ci n ă,
drept, li t.cre. U nu l clin a ces te m a nifest e, se mn a t. „ Un grup el e s tud e nţi p atri o ţi " es te ex pus , ca ş i sc ri -
soarea unor s tu de n ţ i că tre An to nc cu , pc care- l ave r t i zează d i într-o zi va trebui să raspu n d ă pen t ru
fap te le sale.
,\\'înd în ,-cde rc ind icaţ iil e C.C. a l P .C . 1 ~. ş i C.C. a l U .T. C„ în a fara acestor cat egorii d e tin eri ,
u t ec i ş tii aveau să-ş i d esfăşoare acti v ita t ea ş i î n rîn d ul t inerilo r el e la sa le, a l celor clin a rm ată - în variate
fo rm e d e pro paga n dă. Din multitudin ea ace tora a m expu flutu raşi cc p oa rtă m esajele p a rtidului:
„ Ro mf1ni, nu vă p r eze n t.aţi la a rm a tă", „ Că l ă ul An to nescu \' ă t -im it.c la moarte s i g ură", „ :N'u vr em să
m erge m p c fron t", „ Floarea tin eretului n oa tru a pi cri t", „ Lupta c inutil ă, v rem p ace" .
R a poarte a le :\larclui Stat Ma jor reda u îng r ijorarea a u to rităţi l o r faţă el e act.i,•itat.ea co muni stă
printre r ec ruţi, a ostaş il o r cc vin în pe rmi s ie, că ro ra fi e prin v iu gra i, fie prin di fe rite m a teri a le el e p ro-
paga n dă li se ara tă adc\'ă rata ca u ză a răz b o iului .
P c un a lt p a nou sî nt ex puse m a t eria le care r epr ez intă un ei asp ec t e pri,·ind co ntri b u ţ i a t inere-
t ului la m i şca rea el e rez i s te n ţă împotri va dictat.urii mili taro-fasc iste ş i a rrizbo iului hit leri st.
U. T .C.- i şt ii acţ i o n ează p entru co nstituirea Front.ulu i P atri ot.i c a l Tin eretului printr-o int e n să
acti ,·it.atc ele p rop aga n dă, răs pîn cl irca el e ma nifes t e cu titluri sem nifi cati ve - „Că tre to ţi tinerii cl in Ca-
p i tal ă", „Către în t reg t in eret ul cl in H.o mâ ni a" - edi tarea un or flutu raş i - „ J os germa nii ş i vîncl u ţ ii
lor", „ Tră i ască R omâ nia libe r ă" - imprima rea p c ba ncnot e d e 5 Ici - c um a u făc ut ut ec i ş tii clin sec-
to rul ll negru, Bu c ureşt i - a loz in cil or „ jos răz b o iul, a fa ră cu n e m ţi i ", fap t. p entru care a u fos t. co n-
d a mn aţ i la moa rte ş i exec uta ţi , edi tarea din i niţi at i va ş i c u co ntribu ţia tineri lor c o mun iş ti şi utec i ş ti ,
a zi a relor el e t ineret „ Bulet.inul tin eret.ului p a tri ot ", „ T î n ărul p a triot''.
:\Iu i ţ i, foa rte mulţi tin eri , p ă trun ş i el e enlim cntul urii t mpot. ri va reg imulu i mi lita r fascist , a u s u-
ferit în aceş ti a ni b ă tăi c umplite, sch ingiuiri , j ud ecă ri ş i co nd a mn ă ri grele. iu i ţi au pl ăti t c u viaţa .
Un g rupa j de p ortret e prez in tă pc cî ţi va clin aceş ti tin eri că zu ţ i în luptă î n anii 19-H - 19.J.J : Co rn el
Eli as, Ju st in Geo rgesc u, D a n ~l ih a i l o v ici , F ilim on Sîrbu , P ompi liu Ş tefu, Nico lae Moh ăn esc u . l\I ul ţi
tineri clin R om<lni a a u căz u t în a fa ra gra ni ţe l o r ţă ri i, lupt.inel în r e zi ste nţa france z ă , aşa c um au fos t
Olga Ba nc ic, Că l in Ion , Ma rin Chi lcra ş.a.
G ăs im p c ace l aş i p anou , -ib rantc a rti co le împotri va unor ase menea crime.
325
In
d o u ă v itrine ma ri se a fl ă obiect e perso na le ce a u a pa rţinu t unora dintre utec i şti i a că ror ti -
n e reţe a fo st frîntă d e g lo anţe l e v răş maşe. F o togra fii d e famili e, cravat e şi tiloul lui F il imon Sîrb u,
foa ia m atri co l ă a lui Co rn el E lia· - elev a l Liceului „ Ma t ei Ba a ra b", că m aşa ş i p a nta lonul lui D a n
Lazarov ici, ucis în torturi , p ortofe lul şi un ele act e a le lu i Ju stin Geo rgesc u, legate înt r-o ba t istă, aşa
cum a u fos t dat e fa mili ei du pă m oartea sa.
Un t a bel e nu mă ră prin c ipa lele închisori şi l agă re în care a u st at tin erii co muni ş ti ş i a nt ifasc işti
ro m â ni . O fotografic îl repr ez intă p e tova răş ul Nicolae Ceau şesc u î n l agărul el e la T g. Jiu lu crînd într-un
o-ru p el e alţi inte rn a ţ i co muni ş ti .
b Tin eri ş i tin ere din R omâ ni a a u fost închi şi în lagărel e hitl eri s te d e la Au schwitz, Sach cnh a usen,
\ "a pni a rca ş.a . Într-o fotog rafi e es te prezenta t grupul sanit a r d e tineri din Româ ni a în l agă rul Buch enwa lcl.
A şa cum r eiese din un cie ma t eri a le expu se, sub îndrumarea co muni ş til o r, în chi so ril e ş i l agă re l e a u
fos t t ra ns form ate în ad e v ăra te şco li el e edu ca ţi e re v o luţionară, ce i î n c hi ş i bucurînclu -se el e sprijinul ma teria l
ş i moral a l celor din afară . P entru a re fl ec ta aces t lu cru sînt expu se ş i un ele a rti col e ca: „Teroarea contra
patri o ţil o r din în chisor i", „Sa l va ţi p a tri o ţii în c hi ş i ", „ Lagă rul d e la Tg. Jiu ", „ Noi v ictime a le terorii
hitl er ist e" , apă rute în „ R omâ ni a lib e ră" , „ Bul etinul apă rării p a trioti ce" , „Buletinul Capita lei" în 1943
- 19-14 .
Al ături el e vîrstni ci, utec i ş tii , d încl d o v a d ă de un d co ebit cura j ş i in epui za bil ă energ ic, în s ufl e ţiţi
d e p a tri oti s m, a u participat la ac ţiuni d e sabota re a pro ducţi e i d e ră zboi , a u făc ut p a rte din grupuril e
de p a rtiza ni „Ca rpa ţi ", „ Mă răş ti " , ş . a . a ducînd un pre ţio s ap ort.
Fo togra fii, a rti co le, rapoarte a le a uto rită ţil o r redau aspec te privind parti ciparea tin eretului la
acţiunil e protes tatare a le mun citoril or d e la „ Ma lax a", „ Arsena l", .T .B „ „ Lema ître" , d e pc \ "alea Pra-
h o\'e i, la pregă tirea ş i d esfăş ura rea un or ac ţiuni de sabotaj , la proc urarea ş i d epozita rea d e a rma men t
ş i m uni ţ ii , în cadrul pl a nului in s urec ţi e i.
Sînt expu se ch e m ă ril e adresat e tineretu lui , ma nifes te, fluturaş i : „ R o m11 ni sa bota ţi ră zbo iul, răz bu
n aţi miil e el e morţi a i gen era lului An to ne cu", „ Tineri muncitori rom â ni , Jos ră zboiul ", „ ln fa brica voas tră
î mpi e di ca ţi lu a rea m ăs urilor d e ră zb o i ''. Tot a ici est e expu să scrisoa rea unui grup d e tin eri p atri o ţi care
cer eliberarea pa rtiza nilor din O rav iţa la 18 iuni e 19-1-1 . „Sîntem hotărî/ i mai mult ca oricînd ca, Cit arm a
î n m înă, cu dorinţa de libertate şi indep endenţă ~ia/io nată, cu spriji nu.I popornlui întreg, sc1-i a pci răm şi
sci-i răzbunăm pe fr aţ ii noşt ri schingiu iţ i şi ucişi în camerele de tortură ale siguran ţe i din Oraviţa . .. "
Un loc ce ntra l es t e aco rdat , în aceas tă p a rte a e xpoziţi e i , co ntribuţi e i tin eretului la înfă ptuir ea
in su rec ţie i naţi o n a l e a ntifasc is te.
TrNl-:R !, MEMBltr TN J."OUMA'J:IUNIJ~E PATJUOTICE, J>Ail'fIClPANl'I l .A J, PTF:J .l' JNSURl':C' TI ONALE DIN
.BU CU LU!:Ş TI , A UUUST 1944
Pentru început, un tabel prezintă întreprinderi ş i instituţii din Capitală unde au existat celule
U.T.C. în anul 1944, precum şi legăturile lor cu unităţile militare. Fotografii prezintă grupuri de tineri
participanţi la insurecţie.
. Tinerii._ al ă~uri de vîrstnici, a u participat la marele _miting - primul legal organizat de P.C.R. în
Piaţa. Umvcrs1tăţn la .28 a ugust . 194~, p entru a ~arca v1ctona insurecţiei. Au ieş it cu st eaguri ş i flori
în întimpmarea umtăţilor armat ei sovietice care a1unseseră la Bucureşti Ia 30 august 1944.
Lingă numărul festiv din 24 august al ziarului „ Româ nia liberă" sînt expuse manifestu l-ap el a l
C.C. al P.C.R. şi C.C. a.I U.T.C. lansat imedi<i:t după victoria insurec ţiei, prin care tineretu l patriei esto
chemat la luptă în contmuare împotnva reacţmnu, p entru alungarea trupelor hitleriste, p entru eliberarea
patriei, p entru democraţie.
Răspunztnd acestor ch emări, tineretul p atriei în frunte cu utec iş tii a fost în primele rînduri ale
luptătorilor pînă Ia victoria finală asupra fascismului.
lnchin î ndu- ş i întreaga activitate nobilelor idei d e libertate şi ind epend e nţă a ţării ce prindeau viaţă
în zilele de după 23 August, U .T.C. ridica pe o treaptă ma i înaltă eroicele sale tradiţii din anii ile-
galităţii, participa activ la m area operă revoluţion ară a întregului popor. Numeroase exponate redau
activitatea d e r eorganizare a U. T.C. conform condiţiilor d e activitate legală. Conducerea organizaţiei a
fost încredinţată unui activ restrîns în frunte c u tovarăş ul Nicolae Ceauşesc u , secretarul general a l C.C.
a l U.T.C. Alte documente ilus trează activitatea U .T.C. p entru crearea frontului unic a l tineretului, realizat
la începutul lui septembrie 1944 între U.T.C. şi U.T.S.D., precum şi a frontului naţional democrat al
tineretului.
In activitatea politi că, id eo logică ş i organizatorică a U.T.C., un rol important l-a juca t „Scînteia
tineretu lu i", a l cărei prim număr este expus.
Documentele oglindesc lupta tineretului p entru izgonirea fasciştilor, demasctndu-i şi luînd măs uri
pentru împiedicarea sabotajului pa tronilor, p entru desfiinţarea pedepsei c u carcera.
Mii şi mii de tineri muncitori, ţărani, intelectuali, şi-au adus contrib uţi a la înlăturarea forţelor
reacţionare în frunte cu Rădesc u şi inst a ura rea la 6 Martie 1945 a g uvernului d e largă concentrare d e-
mocratică condus de Dr. P etru Groza.
Urmă to arel e panouri redau prin documente, fotografii, portrete, participarea tineretului, în frunte
cu uteci ş tii , la războiul antihitlerist. Răspunz î nd chemării partidului „Totul p entru front, totul pentru vic-
torie", numero şi tineri din fabrici, de p e ogoare, din şcoli şi facultăţi s-au înrolat voluntari, acoperin-
du-se de g lori e pe cîmpurile d e luptă pentru eliberarea patriei, în Ungaria, Cehoslovacia. Tinerii ostaşi
şi voluntari români a u înscris pagini de neuitat în is toria luptei pentru înfrîngerea cotropitorilor hitl eriş ti .
Sînt expuse portretele eroilor utec i şt i Constantin Godeanu, membru al C.C. al U.T.C., Alexandru Rusu ,
Petre Vişeu, Ion Peică, Co nstantin Belghiru, lli e Cotova, Co nstantin Plaschi, Aurel Suciu, Petru Iosif,
Ion P urcaru, Ianoş Czell cr, Gheorghe Arvat şi a le multora care, prin faptele de vitejie, a u rămas o pildă
vie de eroism, a bn egaţ i e şi sacrificiu pentru ge n e raţiil e de tin eri din ţara no astră.
Participarea tineretului muncitor, sătesc şi intelectual, la acţiunile organ izate de partid în ved erea
desăvîrşirii reformei agrare din primăvara a nului 1945, la zădărn i c irea încercă rilor forţelor reacţionare
de a în l ăt ura guvern ul democrat condus de em inentul om politic ş i de stat Dr. Petru Groza, la victoria
forţe l o r democratice, care s ub cond ucerea P.C.R. a u obţ inut majoritatea în Adunarea Deputaţilor, ca şi
a lte acţiu ni din această perioadă este oglindită prin documente şi fotog rafii ce redau atmosfera anilor
1945 - 1946.
Schim bări l e cc au avut loc în raportul de forţe politico-sociale în favoa rea regimului democrat,
succesele obţin ut e în refacerea eco nom i că s ub cond ucerea partidului a u făcut posibilă î nl ăt urarea monar-
h iei, România proclamîndu-sc republică populară. La realizarea acest or transformări democratice, la în-
făptuirea act ului de la 30 Decembrie 1947, tineretu l muncitor, condus de partid, şi-a adus co ntribuţia
din plin.
O pagină lumin oasă în istoria luptelor tineretului din ţara noastră pentru întărirea r eg imului de-
mocrat-popular a fost participarea sa la refacerea şi reconst ru cţia eco nomică a ţării , 1945 - 1948. Expo-
natele redau munca entuziastă a tineri lor muncitori, ţărani, elevi, stu denţi , români ş i de a lte naţiona
li tăţi care, răspunzînd chemării partid ului , şi-au ad us co ntribuţia la punerea în funcţiune a numeroase
obiective industriale, la creşte rea prod u cţiei. J\Jii ş i mii de tineri a u muncit pe şa nti e re l e Agnita-Boto rca,
Sal va-Vişe u , Bumbeşti-L iv ezcni, Braşov-Predea l , Depoul de locomotive clin Craiova, terminat în cinstea
aniversării a trei ani de la insta urarea guvernu lui democratic, Fabrica de confecţ ii din Bucureşti, unde
a u înscris pagini stră lu ci te de muncă fără preget.
Şantierel e de reconstrucţie a u consti tuit un mijloc important de pregătire profesiona l ă, politică
şi c ultura l ă a tinerilor brigadieri.
N um eroase exponate se referă la un moment important în v iaţa tineretului din ţara no as tră, Con-
gresu l de unificare a tineretului mun citor din m artie 1949 care, conform hotărîrii Plenarei C.C. a l P.C.R.
din decembrie 1948, a hotărît co nstituirea unei sin gure o rgan izaţii revo luţi onare a tineretului din patria
noastră.
Sub conducerea ş i îndrumarea permanentă a Partidului Comunist Rom â n , congresele şi consfă

tuirile ce a u urmat congresu lui de unificare (Co n s fă tuirea pe ţară a tin eretului din iulie 1954, Congresul
327
al VI-lea din iunie 1956, crearea U.A.S.R. în martie 1957, Congresul al \'ll-lca din august 1960, Congre-
su l a l \'llI -lea din martie 1966, p lenarele C.C. a l U.T.C. şi Conferinţele U.A.S.H., au mobilizat tineretu l
la îndeplinirea măreţului program elaborat de partid .Pr.ivin~ construcţia socialistă în. patria noastră. .
In fiecare etapă a muncu entuziaste a construm1 non soc1etăţ1 socialiste , partidul s-a adresat tt-
neretul ui. In salut ul (expus pc panou) C.C. a l P.C.R. ad resat Congresului a l \ "111 -lea a l C.T.C. ele
către Secretaru l genera l al P.C.R. tov., Nico lae Ceauşescu, se arată: „Construirea a numeroase noi
întreprinderi, înzestrarea continuă a industriei c11 tehnica modernei pun fo faţa organiza/ii/or de U. T.C.
sarcina de a îndruma tineretul spre creşterea continuă a calificclri i profesionale, spre însuşirea cu rîvnă
a tehnicii noi, a ajuta pe elevii din şcolile profesionale şi tehnice în însuşirea t emeinică a cunoştinţelor
teoretice şi practice".
Indicaţiile partidului a u stî rnit în rînclul tinerilor pasiunea pentru tehnica nouă, pentru ap licarea
în practică a celor mai noi cuceri ri a le şt iinţei ş i t ehni cii contempora ne.
Cincinalul încheiat a încorporat în sine hărnicia şi talentul tin erei generaţii, care ş i -a îndeplinit cu
cinste sarcini le trasate ele partid. O s uită ele panouri clin expoz iţ ie, prin imagini fotografice , reflectă parti-
ciparea act i vă a tineretului la făurirea industriei socialiste.
In co ntinu a re sînt preze ntate aspecte a le act ivităţii tineretului în diferite ateliere - şcoa l ă. Alle
fotografii, documente şi date statis tice atestă că tineretul patrie i noastre, cond us ş i îndrumat în perma-
n enţă ele Partidu l Comunist Rom â n, constituie un factor activ a l co n st ru cţ i e i vieţii noi.
„Fâcînd o ret rospect ivă ta cincinalul încheiat - sp un ea tovarăşu l N icolae Ceau şescu - putem spune
cu mîndrie că tineretul din fabrici şi i1zine, de pe şantiere de construcţie, şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile
trasate de part·id, a participat din plin la darea -în e,11ploatare a ni-tine roase olJiective indHstriale".
Un loc important îl oc up ă în expoz iţi e lu c ră ril e Co ngres ului a l IX -iea a l U. T .C., moment de sca-
mă în viaţa orga ni zaţi il or ele tineret.
Făcîncl bilanţul acti v ităţ ii desfăşurate ele către organizaţiile U.T.C. ele la ultimul congres, anali -
zîncl con tribuţi a tineretului la d ezvoltarea eco n o mic ă, la activitatea productivă, congresu l a înscris printre
obiectivele ese nţ.i al e a le act ivităţii viitoare, mobilizarea înt regului tineret pentru realizarea sarcinilo r eco-
nomici, ed u caţia prin mun că ş i pentru mun că a întregului tineret a l patriei, promovarea l argă în rînclurilc
tineretului a înaltei răspund er i faţă el e calitatea el e munc itor.
in cuvînta rea ţinută în faţa solilor tineretului prezenţi la congres, tovarăşul Nicolae C<;auşcsc u a
dat o înaltă apreciere co ntribuţi ei ş i rolului tin eret ului în opera de ed ificare a socialism ului în ţara noastră
arătîncl : ,,Jn tot ce s-a Îl!făptHit în aceşti ani sînt încorporate şi energia, priceperea şi hcirnicia tinerei
generaţii care, impreuncl cit întregul popor, n-a precupeţit şi nu prernpcţeş t e nimic pentru traducerea în
via/ă a mcireţului program elaborat de P.C.R. Socialismul a oferit tinerei generaţii un cîmp vast , nelimitat,
de afirmare creatoare, de pwierc în valoare a rnpacitciţilor şi ta lentelor, de reati::are a aspiraţiilor şi idea-
lurilor ce-l ani111ct''.
U.T.C. a preluat ş i extins tradiţia muncii voluntare, care a c uprin s un număr tot mai marc ele
tineri. În ultimii doi a ni alte zeci ele mii el e tineri a u pre lu at această ştafetă, răspunzîncl c hemăr ii par-
tidului ele a se afirm a pc şantiere, ducîncl mai departe g lori oasele t radiţii a le primelor detaşa mente de
brigadieri clin anii recon st ru cţiei şi refacerii economice. Cîteva aspecte prezentate în expoziţie 1ed:i.u am-
ploarea acestei activităţ i.
Prin munca patriotică a tineretu lui , numai în Cap it a l ă, în anu l 197 1, au fost efect uate lu c rări în
valoare ele 26.J OOO OOO lei. Alte exponate ilustrează participarea utecişti l o r, a întregu lui nostru tin eret,
la chema rea partidului pentru înfăpt uirea planului ele iri gaţ ii. In ansamb lul preocupări l or organizaţiilor
U.T.C., un loc el e scamă îl oc upă pr egă tirea tineretului pentru apărarea patriei, sa rcină ele onoare
încredinţată ele partidul com un ist organizaţiei re\'oluţionarc ele tineret.
În desfăşurarea tematicii expoziţ i e i un loc principal este rczcn ·at organizaţiilor U.T.C. ş i U„\. S .R.
în rîndurile stude nţil o r.
Cn a lt capitol a l tematicii expoziţiei re fl ec tă part ici parea tineretului rom â n la lupta pentru pace
şi progres soc ial. Politica consecventă ele pace şi prietenie c u toate ţările lum ii a partidului ş i stat ului
nostru , avîncl la bază p :incipiile ind epe nd enţe i şi suvera n ităţii n aţiona l e, ega litrtţii în drepturi , neameste-
cului în treburi le interne, avantaj ulu i reciproc, se bucu ră ele întreaga adeziune a tineretu lui , care vecie
în politica externă a partidului expresia in terese lor fundamentale a le poporu lui nos tru , contribuţia pc
care o ad uce cauzei păcii ş i socialism ului în lume.
Tineretul patriei noastre, a nim at ele cele mai înaintate idea lur i, ia parte acti,·ă la lu pta interna-
ţională a forţe l or prog resiste, rcprczentîncl un detaşa ment ele nitcl ejclc a l frontului anti im per ia lis t.
Organ i zaţ i a noastră revo luţi o n arit ele tineret, întregul tineret al patr iei, se mînclrcşte că în b il anţ ul
înfăptu iril or istorice, aşa cnm apreciază cond ucerea partidului, tovarăşul Xicol ac Ceauşescu, s-au incorpo-
rat şi efor t uril e, c un oştinţe l e, talentu l şi entuziasm ul c reator a l milioanelor ele tin er i ai patriei, a le ute-
c i ştilor c r esc uţi ş i ed u ca ţi de partid în sp iritul dăruirii a tot ce au mai bun cauzei noastre soc ia liste, a
ridicării patriei p e înaltele cu lmi a le civ ili zaţ i ei comuniste.
Increzăto:ir~ în viitorul comuni st a l patriei, urmîncl cu consecvenţă îndem nuril e părint eşt i ale Parti -
dului Com uni st R o mâ n, tî n ăra ge n eraţ i e s-a a ngajat să d ă rui ască patriei tot cc a rc mai bun, toatit pu-
terea sa creatoare, elan ul şi năzuinţe l e sale pentru co nst ruirea p c pămîntul R omâ ni ei a soc i etăţ ii soc ia liste
multilateral dezvoltate.
«ION HELIADE RĂDULESCU
PROMOTOR A L CULTURII ROMÂNEŞTI »
Flav iu SABĂU
Sub această titulatură, joi, 27 ap rilie a.c„ în roton<la Mu ze ului literaturii române <lin capitală,
s-a deschis publicului larg expoziţia documcntar-ilustralivă, organizată de către ~luz cu l literalurii în co-
laborare cu Biblioteca Academici, cu prilejul comemorării unui seco l de la moartea prest igios ului căr
turar român.
Persona lităţii enciclopedice a lui l on IIcli adc H ădu l esc u, aşczal cleliniliv în p leiada marilor exponenţi
ai c u getă rii şi scrisu lui românesc de la Dimitrie Cantemir la B . P. H asdeu, l<L )/icolac Jorga sa u G. Că
linescu, numit în epocă „pă r inte l e lilcraturei române", deschizător <le drumuri şi ilustru ctitor de valori
în di,·cr e domenii a le cu lturii naţionale din prima jum ătate a veacu lu i trecut, i se ada u gă azi cun un a
preţuirii universale, prin înscrierea ani,·crsăr il or sale ( 170 de a ni de la naşlerc - l a 6 ianuarie a c.-şi
acum, 100 de ani de la moarte) în calendaru l şi recomandările l J:NESCO ale anu lui .
l niţiată de căt re principalele instituţii păslrătoarc ale zcslrci de manuscrise, documcnlc, scriso ri ,
publicaţii şi tipărituri rare, de ediţii princeps, stampe, fotograf ii, tablouri şi obicclc memoriale autentice,
comp lclatc cu o scr ie de facsimile ale unor acte, adrese, slatutc sau foi ,·olantc, din fondul Arhivelor
Statu lui , ele la Arhiva Academici, ori din alte colecţii, expoziţia înfăţişează monografic aspectele esen-
ţiale ale activităţi i lui Ion llcliade Rădu l escu în epoca sa, dcmonstrind rolul covîrşitcr pe care această.
personalitate 1-a av ut în promovarea cu lturii româneşti moderne. Este de fapt, prin co nfi guraţia subiec-
tului, expoziţia unei epoci clinlre cele mai interesante ale cu lturii şi literaturii noastre în ascensiune.
I deea cc ne-a urm ărit cu tot mai mu l tă însufleţire pc parcursu l lu c rări i a fost aceea a reliefării
„scriitorului total" (mai precis, a „cârturaru/lti total" - dacit n ' permitem a folo.>i o formulare a profeso-
rului Al. Dima, pentru cazu l lui 1. ll eli aclc J{ăclule>cu). De aici se desprindeau duuă aspecte dominante
privind fondul problemei. l\lai întîi, acela că activitatea propu l sivă în toate domeniile în care s-a mani-
festat acest marc om a l epocii sale, spre a nu fi ştirbiUi., trebuia integrală (deci redală) vremii în care
a trăit 1-Icliacle ş i căreia i s-a devotat ci. nimeni a ltul. In al doilea rînd, ansamb lul pozitiv a l „vi:::iona-
rului" IIcliacle în planul culturii, latură în bună parte consfinţită încă din epocă prin aprcci rile unui
Hasdeu, se ce rea revalorificat. Căci, nenumărate din intreprinderile, clar mai ales năzuinţele hcliadisle,
e circumscriu strălucit imperativului slrăbun închinat „Crt•şlerii limbei rumâneşti ·>-a Patriei cinstire",
din plin concretizat şi dezvoltat de llcliade mai cu scamă în anii de pînă la re,·oluţia clin 1 8~8. Exemplele
cu adcvţtrat ilustre abundă la an im atoru l cu ltural şi ele înse le ne conduc spre descifrarea sens uril or. lat.\
unul dintre acestea, extras din studiu l Pentru poezie, publicat în „Curieru l rom;1nesc", din 1837: „Du-
hu.rile au trebui11ţă de o hranc'l morală mai statornică ;;i mai cuvii11cioasă, la vrednicia omului. 1\'oi pri11
Omer inţel egem şi cunoaştem starea lucrurilor din veacul său. Veacul nostru este a'lul, şi cin e ştie dacti
v1'e1m poet luminat asupra drttmurilor înţelepciunii veacului în care trc'lim 11u va avea indrci::ueala de a s1•
legiui Omerul veacurilor viitoare". Putea Eminescu să nu se entuziasmeze ele un asemenea înaintaş?
Căci altfel, cum ne explicăm interesul deosebit pc care i-l acordă în atîlea din reprezentările sale poetice
ori cuprinzătoare l e carac teriz ări şi elog ii pe care i le-a făcut? Unul dintre acestea, bine cumpănit şi
scris la aproape un deceniu ele la stingerea din viaţă a înaintaşului să u, a utoru l cu noscutei ode La H eliade
îl publică în preziua dezvelirii stat uii cărturarului din faţa U ni ve rsităţ ii din Bucureşti („Timpul", 20
noiembrie 1881) : „ ... D in această probă se va vedea care e meritul de căpetenie a lui Eliade. El scria
cum vorbeşte; viul graiu a fost dascălul lui de stil. Prin el limba s-au desbărat de f ormele convenţionale
de scriere ale evului mediu şi ale cărţilor eclesiastice, a devenit o unealtă sigură pentru mdnuirea oricării
idei moderne. D in acest punct de vedere Eliade a fost cel întâii1 scriitor modem al R omânilor şi părintele
acelei limbi literare pe care o întrebuinţăm astăzi. Chipul propus de el la 1828, pentru încetclţenirea Ier-
329
ISCĂLITURĂ AUTOGRAFĂ Dl:>! ULT!M ll ANI
menitor tehnici, termenilor noi pentru idei nouă, se urmează şi se recomandă şi astăzi ca cel mai potrivit.
Dacă mai ttlrziu el, omul practic al bunului simţ şi al esp e rienţei, a început a croi sisteme apriori de or-
t ografie, meritul lui mt scade. Literatura s-a ţinut de începuturile sale cele mai bune (1826-1846) şi au
lăsat de o parte erorile''.
In ciuda dificultăţii temei, se l ecţia riguroasă ş i etalarea cit mai proprie a boga tului material do-
cumentar şi iconografic ne-au oferit o interesantă şi util ă demon s traţie muzeografică. Cadru l respec tiv
ne-a înlesnit posibilitatea împlinirii unui deziderat a l nostru , legal de completarea în chip variat a d es fă
şu ră rii panoramice a ceea ce in 1958 Tudor Vianu denumea „istoria vie, v ă zută, a scris ului românesc",
care este expoziţ i a permanentă a Muzeului literaturii române. Organizată şi s ituată în imedia ta vecină
tate a prezentării muzeale stabi le, (und e H eli acle Rădul esc u are un loc şi o reprezentare bine cl et er-
HELIADE, ANIMATORUL VI ET ii C LTURAL E ROM .\NE ŞTl 10 ...- HEl.IADE RADULE SCU - PORTRET ORIGINAL Dl:\'
DIN PEl<IO ADA 1830 - 1850 ANII )IATURITĂTll. PROl ' ENIT DE LA FAMILIA
(DESEN DE AT. BASSARABESClJ . DIN 1832) CA RTURAR ULUI
minată). e xpoziţia noast ră temporară con aerată unei ingure teme trebuia ă fi e o demonstraţie specifică
tratării monografice de tip analitic, încadrată strict epoci i respect ive, dar şi să ilustreze împlinirile ini-
ţiativelor heliadistc, ca şi larga dezvoltare a acestora, de către continuatori. Este şi un caz mai aparte
.acela al lui Heliade. Idolatrizat dar şi privit cu rezerve critice încă din viaţă. autorul „Sburătorului"
a fo t supu judecăţilor de înşişi contemporanii săi, sau de către spiritele cele mai înalte ale gene raţiilor
imediat următoare, cum s-a văzul. · u toate ace tea, încercarea de de cifrare şi ilustrare a acelei „enigme
nesplicate" a literaturii noastre care este în uşi „fe nomenul H eli adc", reprezintă pentru noi o cute-
zanţă, ca şi o însem n ată experienţă.
Dar, în seria marilor probleme avute, a mai stăruit încă ceva. Prin colo ala a vocaţie a începu-
turilor, prin iniţiativele vaste, proprii tumult1osului să u caracter, prin mesianica sa activitate pusă total
în sl ujba redeşteptării conştiinţei naţionale, L Hcliade Rădulescu ne apare (şi a fost urmărită mereu
.această semnificaţ i e), o strălucită punte de legă tură, de trecere de la faza „c ulturală " a literaturii noastre
.aju n să la stadiul iluminist, la epoca modernă, a literatu rii propriu-zise din pragul conştiinţei de sine,
capab il ă de expresii le ce le mai înalte. O astfel de operă grandioasă e cerea a fi redescoperită şi repusă
<lin nou în actualitate. Nu întîmplător un asemenea subiect consacrat unei persona lităţi cu adevărat
grandioase şi proteice, controversate dar şi fascinante - . „Munte cu capul de piatră de furtun e detunată./
Stă şi azi în faţa lumii o enigmă nesplicată" . .. - cum îl vedeau pe Heliade, cel de la apusul vieţii,
-0chii minţii lui Eminescu, n-a prea fost abordat expoziţional.
Cu o temă ca aceasta ofe rită de simbo li cu l Hcliade - pionier a l începuturilor literaturii noastre
moderne, om a l epocii sale, organic contopit cu idealurile generaţiei din care făcea parte, sau al celei
patruzecioptiste pc care le-a îndrumat şi patronat, cu glor ie, dar şi c u su fe rinţe; ecou prelungit şi
torţă luminătoare preluată de la Văcăreşti, Dinicu Golescu sau Gh. Lazăr şi trecută prin destule vi-
tregii spre Kogălniceanu, Hasdeu sau Eminescu , Ion Hcliade Rădulescu este încă insuficient exp lorat
(s u b aspectu l cercetăr ii de i toric literară ca şi al celei muzeografice), ba şi uitat într-o măsură! Pentru
noi, o asemenea temă ridică probleme dintre ce le majore, pe care muzeografia literară, concentrată
în sp ec ial în jurul Muzeului literaturii române, este datoare să le dezbată. Muzeul literaturii
române şi Biblioteca Academici şi-au unit sub acest semn eforturi le în respectiva co labo ra re. Este o
noutate ce s-ar cuveni perpetuată cit mai rodnic. Au fost cu stăruinţă căutate modalităţi muzeografice
.de .expunere şi etalare, în care clementele de „decor", de ilustrare, de panotarc etc .. în spaţiul re trîns
.al rotondei, erau chemate să sugereze cit mai elocvent ambianţa epocii, să slujească descifrării şi nuanţă
rii- conţinutu lui tematic. Vom observa că mai vechea (şi d eja statornica) con lu crare a noa tră cu proiec-
tanţii şi graficienii „ l. S. Decorativa" , la capito lul exec uţiil o r, ne-a ofer it o bună realizare • .
Un înse mnat element, pe care o expoziţie ca aceasta ni -l aduce, este utilizarea pieselor tridimen io-
nale ce n -a u putut fi etalate în expoziţia permanentă din lip să de spaţiu (sau chiar din lipsa lor, în ca-
zu l unora dintre marii scriitori). In sit u aţia mai privilegiată a lui Heliade Rădul esc u, o bună parte din
-0bicctele autentice, pe care muze ul le deţine prin achiziţionarea de la dcscenelenţii cărturarului, şi-au
găs it fericitu l prilej ele a sugera, a recompune şi a recrea cite ceva din ambianţa epocii în care perso -
nalitatea în cauză a trăit, a gîndit şi a scris - elemente atît ele necessare şi sugestive, de altfel, oricărei
expuneri muzeografice complete.
Dezideratul iniţial a l organizatori lor•• tindea în primul mom ent către un H eliade total, divers ş i
„înaripat", cum de fapt a fost în întreaga sa viaţă. Pînă şi aspectele nebuloa e ar fi constituit tentaţia
interpretării şi valorificăr ii .
O expoziţie în sea mnă însă opţiune ( e l ecţia esenţ i alu lui , demonstrarea id eilor de bază, crearea un ei
imagini încărcate de semnificaţii), tendinţa finală fiind aceea a recreării subiectului . Ea se realizează prin
interpretarea tuturor clementelor care, aici, nc-a1 condus la formula cea mai amplă şi sintetică a prezen-
tării expoziţionale propuse: ,Jon H eliade Rciduleseti, promotor al culturii romăneşti" (expresia fiind a lui
Eminescu).
Dcrulî~1d „filmul" ex poziţi ei, marile capito le tematice conţin, p e parcursul cronologic a l d es făş urării
rezum ă ril e sintetice: l. F!U AL TÎH.GO\. lSTEI; 2. FOlUlARE.\ PEHSON. \LIT ĂTll \ ' lJTOLUJLUI
CĂRT RAR; 3. CONTl UATOR AL .\.Cil\'lTĂ'.j.'JI LUI GH. LAZĂR (profc ora.tul lui H eli aclc de
la „Sf. Sava", rolul d e animator al învăţămîntului naţional, autoru l de manu'l.lc ş i multe alte iniţiative
în planul învăţămîntului); -1. ÎNCEPUTUL ACTl\'lTĂŢll LlTERAH.E (cu acel grand ios moment din
IS27 al cristalizării providenţiale a l primului „progra1n literar", prin „SOC IETATEA LlTElC\Rk',
deopotrivă cu începuturile literare proprii a le tinărului poet ş i prozator în devenire, acelaşi H cli ade) .
Din acest moment începe tumultul dască lului -mac tru cu cea mai bună ş i aleasă ucenicie, la id ei le lumi -
nătoare coborîte din , . Şcoala ardeleană" ş i iluminism ul unui Dini c u Golcscu .Împlinindu -şi misiunea
de „luminare" la scara unei naţiuni, clupă dispariţia marelui său înaintaş, Gh. Lazăf, se transferă cu
nestăvi lit elan, pe un alt plan, s uperior, al e m ai:ci pă r ii culturii româneşti. începe cu alfabetul, dar şi
cu o lucrare monumentală: GRAi\lATICA ROMANEASCĂ ( 1828), gîndită şi scrisă cu adevărat şi de-
finitiv rom<lncşte, aceste aspecte formînd al 5-lea mare capitol al expoziţiei. 6. !NTEl\lElETOR AL
• Grafica şi montarea au fost realizate de Berta M:razek Ben kO, s tructura arhitectonică apa rţin e arh. Aure lian Mureşa nu,
ambii de la intreprinderea , .o ~corativa"- Bucureş ti.
•• J... a reali zarea lu c rării au colaborat : Lia Ciornca - bibliografă la Biblioteca Academ ici, \'i ori ca Câlniceanu - muzeografă
şi F laviu Sabău - muzeograf principal.
331
,)!UZEU NATIO:-IAL" -GAZETĂ LITL>RARĂ ŞI INl)L' S -
TR l ALĂ, APĂIWTĂ CA SUPLlME:-IT CULTURAL -
LITERAR AL „CL'l{ IEIWLU L J{Q)lA:-IESC"
„GRA)!.-\TI CA RO)!Î:"EASCĂ" - OPER.\ FUNDAME:-1 - .. CULEGERE D l:\' SCl< I El<LLE LUI I. ELIAD - DE PRO·
T _\LA A LUI H EU ADE RADl..:LESCU APARUTĂ LA SE SC ! DE POESLE " - \ 'OLUM APAR U r I:" 1 ~ : 1:;
SIBIU Î:--1 1828 (COPERTA )
'î z :
o "'ti - - -. -,- DOI
. '"rol ~e: 1
POM~NEACK J.
.l I •
LUI
D. L EllAA'.
l·ELIAD
DE
D.K fMT' fot'n',
••• • „•
.•„,·~ •. „,,.,.....„„
I [/ _. .( .._.~__..____.,„ ..__,,,....~~---•u36. ~~~~~~~~.....,
PRESEL PElUODlCE l{Q;\L.\NEŞTI, prin izbînda <le la 8/20 aprilie 1829 - apari\ia „C urierului ro-
mâne;c" - prin care maturul 1-lelia<le dă jaloanele deplin cristalizate ale funcţiilor de excelenţă ale
presei : „Folosul ga=etei - subliniază Heliade - este deobşte şi deopotrivă pentru /oalei treapta de oameni :
iutr-însa poli/icul îşi pirone,>te ascuţitele şi prevci:;ătoarcte sale căulcituri şi se adîncea:â fo gî 11dttrile şt
combinârile sale ; aci linişti/ul literat şi filos of adunâ şi pune în cumpciiui fapt ele şi întlmplârile lwnti . ..
pîurl cî11d, 111 sjfrşit, şi asudâtorul plugar, şi el poate afla. a ceea. ce înlesneşte os/t'lleltle şi face sâ umple
cîmpurtlt• de îmbilşugâtoa.rell' sale 1 oduri. Nu este nici o treaptci, n11 este nici o vîrslă cari• sci na afle
p!ticac şi folos într-această aflare vrednicei şi c11vii11c1oasci cuvîntării omului, adicâ î11 ga:l'lci". (Extras.
<lin ln ,;tiiuţarea apariţiei „Curie rului" , de sub semnătura „d1itâtorilor ga=etelor: /. Eliad şi C. M oroi u"
- actul ele naştere al presei noastre, cu valoare de manifest). Odată apărut, şi simbolic pornit în goana
telegarilor parcă înaripaţi de pe vigneta primului său frontispiciu, „ urierul românesc" prin în~aşi acest
in ignifianl cl<'taliu ne-a oferit „cheia" rczoh·ării grafice a unuia clin ce le mai însemnate cap i to le a le
cxpozi iei. (\ ' inicta stinsă ele vreme de pc fronti piciul revistei aproape imperceptibilă s-a inclus pen-
tru noi ins cria „surselor" e lementelor de grafică ele fe lul celor de pc volumele, de pc scoarţe le cărţi l or,
pînă ~ id e µe m ătasea jilţurilor şi a nenumăratelor mărturii, cc au stat în preajma lui ll eliad e, care ne-au
dictat so luţiil e <le ilustrare).
O altă gamă de preocupări , legate de dorinţa de a răspunde interesului vizitatorului ne-a 1 condus
la realiz<trca unui panou consacrat „primului număr al celui dintîi p eriodic românesc", socotind că oamenii
,·or dori s[t ~tic cum arăta, cc format ~i aspect general avea, cite pagini conţ in e, cum erau aranjate ru-
bricile, tillurilc, litera etc. etc.? ! Alte panouri, în con tinuare, întregite de spaţiu l vitrinelor, sînt clesli-
nalc protilului acestei prime gazete ro1mînc~ti, într-un mod selecti,-, pc parcursul anilo r de existenţă:
18'.W - lSn ; a „suplimentelor", în special celor literare, completate cu aspecte din ,·iaţa revistei, şi
apoi a tipografici, înfiinţată de acelaşi neobosit H cli ade, micile ca şi amplele planuri h cli adiste, pc ca re
autorul şi Ic-a apărat cu rară devoţiun e şi îndirjire. Exprimate prin g rai ul clocument(']or, scri sori lor, stam-
pelor sau fotografiilor - publicaţiile, tip[triturile au volumele - păstrate cu mar' preţ, - cu orice preţ -
dau sem nificaţia marilor realizări a le celui care unanim era preţuit încă din epocă - „părintele literaturei
române,;ti" . Le cţ ia dăruirii oferită de H cli ade Rădu l esc u e totală. Luptătoru l ele totdeauna a fost şi ră
mîne cel căruia „Romtînii recunoscători" i-au săpat în soc lul stat uii ridicate în inima capitalei: „lntr-o
CASA LUI HELIADE RĂDULESCU DIN BUCURl c ŞTI (Rll) I CATĂ PE LOCUL UNDE SĂL.:\ŞJ ,U I SE ÎNAINTAŞUL SĂU
GHEORGHE LAZĂR; ÎN ACEASTĂ C LĂDll rn Şl·A IN STALAT HELIADE TIPOGRAFIA S.\).
viaţă de şeptezeci de ani lucră cu mintea, cu peana, cit vorba la cultura şi înălţarea poporului român".
Uu sin gur mărunt exemplu ne este edificator. Le .scria bră_i!enilor într-unul ?i~ apelurile .păstrate cu grijă
între documentele deţinute de Arhivele Statului, dar aiuns aproape 1hz1bil ş1 deteriorat de v1treg1a
vremurilor : „ .. . faceţi tot ce puteţi spre a deştepta între familiştii de aici simţirea în cunoaşterea folosirii
ce purcede din aceastci întreprindere. Faceţi a se abona şi a susţine acest început (e vorba de faimoasa iniţiati\'ă
h eli adistă a •.ÎNCEPUTULUI DE Bf BLfOTECA UN I VERSALÂ" din 18-16 n.n .) căci eu atitapoc1u
a începe şi a păzi cu religiozitate condiţiile. Ceilalţi Romdni vor }ace asemenea şi vor putea cu indemnul
şi ci' ajutorul . .. cu îndemnul şi jocu.I cel sacm ce îi distinge între alţii, spre a alerga tot Românul avut
a mîntui naţia de întunerecul orbirii morale. Am mai scris şi la alţi amici şi voitori de bine ai noştri şi .
Atenl la contextul general al evoluţiei culturii, Heliade are de fiecare dată intuiţi a jud ecăţi i tim-
pului : „Fapta este aşa de mare în cît prin alte locuri a.ii tr eettt veaciiri şi s-au pus puteri mari de bani
spre a putea pune, prin asemenea lucrdri, basele unei literature. j os însemnatul, cheltuind pînă acum peste
2300 galbeni pentru machine de jer, litere şi hfrtia trebuitoare, care toate s-au adus 5i s-au dispus spre
lucrare, astdzi se ajtă in ajunul începutului lucrării ca sd debute cu autorii următori : Erodotul, Senojonte,
Pluta.rh, Dante, i storia civilis aţ iei de la Guizot, l\lonteschiu, M-me de Sta.el, Şatobriand .. ." (transcrierea
e fid e l ă clupă 01 iginalul aprigului apărător al fonetismului rom â nesc).
Encic lopedismul întreprinderi lor lui Heliacle, larg desfăşurate prin campaniile sale legate ele acea sta-
tornică preocupare privind „SUSŢINEREA LITERATURJJ NAŢ I ONALE" (panourile 13 - 1-1 şi res-
pectiv 17 - 19), deopotrivă cu acelea legate de crearea Teatrului Naţiona l („SOCIETATEA FILARMONI -
CĂ") constituie două m a ri capitole ale arsena lului să u cultural, pîn ă în momentu l d ec l anşării revoluţiei
ele la 18-18. Campania el e încurajare a literatu rii n aţio nal e ca ş i cea a traducerilor clin literatura străi n ă.
în acelaşi scop, slnt ilustrate prin însemnate pagini, manuscrise sau tipărite începîn<l c u suita lama rti -
niană a începuturi lor, cu semnificat ive extrase clin preceptele sale as upra poeziei („GH.AMATlCA POE-
Zll - 183 1), cu precepte ele felul „Poezia îşi are limba ei ca şi toate celelalte ştiinţe şi meşt eş uguri". Mul -
ţimea de tipărituri şi traduceri clin clasicii antici sau romantici ele la Horaţ iu la Boilcau, ele la Ario to
la Byron, ne dezvăluie impresio nanta faţetă a animatorului -şe f de şcoa lă li terară a epocii sale. Alte pa-
gini clin „Gazeta Teatrului Naţional" clin „Curierul ele ambe sexe", broşuri ş i a fi şe scoase s ub egid a id ei Io·
,Soc i e tăţ ii filarmonice" ( 1833 - 1836), portretele un or însemnaţi bărbaţi (l. Cî mpinea nu , I. Văcărescu
I NAUGURAREA STATU II LUI I ON H ELIADE RADULESCU D I N PLATA UN IVER SITATll DIN BUCUl{EŞTJ
(21 NOIE)lf3RIE 188 1)
STA)lPA OR I GINALA ÎN LA\'IU PROVENITA DE LA FAMILIA CARTURAlWLUl
'„ I ·~
1irl•r1A roa&11601
IOTO•I• „ O•ÎfT ;,
ol....:.. ",..,„ • i~ ..._.,"'" •• „,.;,1, i.1„1•..; •••„r.: l.11••

~uiur 6
;.~.
••' ,.-.., .a. .1.„ .W, „;, .1 c•~•"„_.A•T .;.r.t/ t•.C• .f r,„ Î~ , 1"l
;-„.\1„ •• J .J••J•f• .J„ ;„ l.f•, Ou•l.a w1i tt;•4• • :• •
r„..t•••1,
.Ji•• •• :.....,1.
„„.trf„ iă ''" ••• 1, •• i-ll•u ~ f,: •" '' f"'••r••. _, „,
I .t. ~•-~• fi~ +i„J.t. 1 r• ~c••• +1ttt1 "' C• i•,••1\ ;„;,„, ••• cfc
' ~ ;,, ~'4 Ou•.at• ;„~„.~ ., •r"' t--"4; • ~ Al H'f.t'it~ 11 ,o f • •• 1 P • t l
•'r•
..,. •·•••r•i• • .;..„ ••••~. 1st1 ;„ ,„, Pi,„ ,;„T. , •• , .... . ..
... „ ;„ ..,.„„
„ „ „;.,, .si·•"' 1u,.:,. ,,,..,.,., .; •. "•• · •. •„
,.„
.,.„„•fi••(11 C-• :t.:tc
••.11uă
r•• , 'W ".,"„ •„,.:,„„.
.f ;,,.,„ „,,;.;,
.„.....„ . ~.
e9 lu
,, ,,:. „~
f. 111. I~
. . ••.;
11 ft~ \t• . ; ,; ~
r \•"• qn • r"• • r• 1 u ; •••, ...:. •
, iii .'1 1 ,t\~ C'I , ••n. i.;\'•y ·"'"r• l ..,,,1 •âp ), ,y„, „ .; •A• •
„.s
(u
l :w-.tii ~. • ~ nt ht„.t .,„. ....,"' „.( "' „ e. „>J; „ ••
•f -..:~··I H I „ ••
,„„JA•"' ;.""••f...,ii:rf·• · ~"·„:„ . r: 1····<• 'tfl•• '"'" 4'"""""•••••"t• ••\'
;...., M .t„., •••l\1 ~ •• °it.11• ·" ~'"'" • ou,;., "'' """' ~ion ,;„ •• i """' X't-"• "i
n .j h'~•• •'• wÎi f. ••'•li-• .";""'f I •rÎ • "1 u1 a ;„. A"'r • •f • .:J,u .ltl "'
„-,. c ...... i 11. , •••,,•• i„ •• .Îf'• I"'' „ ., . , „,„„,„,.·.~4 ~-,.,· . („„1/
„ .,..„1 u"l f•,;o..Jl'.;,; '"„:.„. •'• """' u 4 C:, •• ) ~ " •i'" r1u111 11i „
.;. ,,....-;J,.,.„.;.„C„........, \ir •\l'"'"'Att
t1 ftll!ti
u :„v. tSct • ·•• "'·• ,„ ,o• t . .t,.. .~• • •u" •• """''r•'. r
1
• C• Af U i.'~11,'I .j"~•' A „•rl"l•fr•'w
·„: ,.Jf't• .;_,,;„„~ •• .t.1 Î•t•1ţl (a•, u A• 1u1•t Î„„1 ._, ,„:„, ,j 1 ,,
: •: • •~, • .,;. ·~ ).lt•teU! lu• •V•·11l1ţlÎ -~ ~h• ;„.; :"'"","'' ,„• • •
" „ •" au11a.a,_.„„1„,~11 •y•'('· „~n„Aii •• ., • t "'11 tt"' • „ • , 1
„;, _.a i,ttln """ iAI•u .„.,.,.„": ~ •. , , •.: .. ,. ,A.f. ••••f•-,;. •
„...,... •
••,i•, •H• t•l• 1 a·r„t· • • ..,,, ., .- • ,„... ,(
• • 1
~,„,.-., Ul""+o' ,.„~ +••..-•

..... „„„.„t • .
i •••.„.
1'l ..tr1,.; .• • ~ .1 u1
... „,„ „. „••.• „ .~
' - f o.• - ~o =--' J.t/,_ .:.. .„..,,u_
„__.\I o 1 .... u <L°i. .-.1
&
FILĂ Dl:-; ÎNSlrn'.'IĂRILE AUTOBIOGRAF ICE ALE CĂ R PAGI NA DE TITLU A PR IMUL UI NUMA I< AL „ CURIE-
T U l<A R lJ LU I PR IVITOARE LA AN II DE FORMA'! IE (D IS- RULUI ROMAN lcSC" D IN 8/20 APRILIE 1829
POZIT I ILE ŞI 1:-i C ERCĂ RILE MELE D E POEZIE I
PRINCIPALUL SUPL IMENT AL „ CUR I ERULUI ROMA- POEMUL „ SB RĂTOR U L " , PR IMA F I L.~ A MAN USC R I-
NESC" APĂ IW T 1;>.;TRE Ai ll 1837 - 1847 SUL U I DE CU HJND DESCO PER IT Ş I AC HI ZITJ ONAT
DE MUZEUL LITERAT UR ll Rm l ÂNE
,
, "„ .„. ,_, ,•'<t: ., ,
;t..
r
&/:~ ' :,..„., ,, :J , ,,, ;, # n • U. t..-, # ' .#"ll/1••• 1;1A 1#' 1-0. ~
0
_,,tJ "'· :i!6.. 1 .1,,,,.,„ • . „/1°-y' '''' JI /' *" „~''•"-•
I '''''*'"'"
,...„.L, . „..... ) o.•, •.., ,„. /'''•.'' „, ,.„ ....„,
. ,
.11. ,.._~
,
,„ . . î
• ,J_,_. ~- ~,«. I "''' 71H
. ,,„., /„,.„ .„.,„ „_,,, •• ,„
/
.
"~· - ,. '„,,,
„/./ .,:,' >• . //,./ ou A ' " " ' 7,,
'l"r1/~'/„ ' ,, / r l o• '• ~/.._;,#Oţ,,„_ .
UNA DIN COROAN ELE ORNA)IEl'iTALE OR IGI NA L E (P IE SĂ OMAGIUL ADUS NEMURITORULUI „HELlAD E" DE
MASIVĂ DIN BRONZ) CE STRAJ U IA STATU IA L UI Hl!: '. 1- LUCRĂTOR II TIPOGRAF! (COROANĂ OR I G I NALĂ DIN
ADE ÎN )I OM 2NT UL F E:iTl\' AL INA UGU HARll DIN 188 1 BRONZ, PĂSTRATA LA MUZEU L LIT ERATUR II RO~IĂNE
Gr. Alexandrescu, C. Aristia, C. B ă l ăccsc u , C. Caragia le, P. Pocnaru ş.a.), cc i-a u îmbrăţişat ini ţiative l e
c u m arc î n s ufl eţ ire, ilu. t cază cu pri sos inţă întreaga co nfi gu raţ i e a vieţi i cultu ra le muntene din a nii
premergători r evo lu ţ i e i , în ce ntrul că re i a se V<L afla ace l aş i Jl cli a dc J{ ăd ul csc u (panouri le 17 - 18 :
„Soc ietatea filarmonică"; an ul revo lu ţionar 1848, în forrnulăr< ca acestea: fONDAJ<E .\ TE.\TRL.iLUL
NAŢ I ONAL, S AU „ I SBÎ N DA ESTE NAŢ I E I ... "). Chos tiunil:>r fi lolog ice ca re 1-<Lu preocupat pc
întreg p a rc ursu l ac ti v ităţ ii sa le i s-a u destinat o ser ic de spaţ ii în pa no uril e ş i vitrine le aclivili1ţii sa le
de maturita te Se re m arcă aici, „Corespondenţa între doi rmndni: unul din Ta ra H o111ti11ea~că ~ia/fu l din
ASPECTE DIN EXPOZ ITIA ORGAN IZATA IN ROTONDA MUZEU LU I LIT ERATUR II RmI.\NE
Moldova - t illu semnificativ s ub care este pub l icată la rga şi interesanta coresponde n ţă pe tem~ filo logice
şi cultura le dintre H eliade şi Costache Negru zzi. Capodoperei lite rare heliadi te, „SBURATORUL"
(1843), îi este destinat locu l central al părţii a doua a exp unerii, în cadru l căreia se află man uscri ul său
original, pînă acum necunoscut, descoperit de curincl. „FAM ILIALE" - panoul al 26-lca a l expozeului
oferă o ui tă din corespondenţa i n edită a cărt u rarul u i, aflat î n exil, cu soţia sa :\lariţa, prin pie e or i-
g inale, de arnm.~nea ined ite. Creatorul în proză şi teatru (pam fl etele satirice a le lui Hcliade
premerg c u stră lu cire opera cri t i că a lu i Caragia le şi H asde u şi acest lu cru este evidenţiat p rin paginile,
man uscrise sau de p u b l icaţii ale unor ope re ca Domnul Sarsailă , Proces general intre două /!ordii şi naţia -
pro iect de p i esă - d in ideil e Oraţiei jimebre la moartea lui I ancu Vâcărescu şi pro iectu l „ home ric"
a l „CU R SULU I ÎNTREG DE POES I E GENE R ALĂ" d in ul ti ma parte a vieţii - o anto logic a înt regii
creaţ ii li terare ş i c ul t urale, real izată ele creatorul î n s u şi. I n sfî rşi t, ul tim ul aspect al activ i tăţ ii cul t ural-
sociale a căr t u rarului , acela legat de î nfiinţarea „ SOCI ETĂŢII A CAD E 'IICE" ( 1866- 1867), înt rep ri n-
dere care a d us la fon darea Acade mi ei R omfrne, a l că re i prim preşedinte a fost. Se mni f i caţ i a a tribuirii
acest ei fun cţ ii în e mn ează tot o rec un oaşte re a m a rilor merite şi serv icii p e care ma i bine ele o jum ă t a te
de secol H eli adc Ic-a ad us c ulturii ro m â n eş ti .
Adesea, cro nologia - jalona re ş i instrum ent capi ta l el e cercetare ş i preze ntare i sto ri că a curgerii
fe no menelo r - ev ident trebuia „s truni tă", d epăş i tă în ceea ce mu zeogra fi c est e cu p utin ţă. Acea ta,
în favoa rea punerii în ev i de n ţă a eleme ntelor dintr-o aceeaş i ga m ă ele pr eocupări , sau re li e fă ri i de făş urate,
în să, în timp, ş i altfe l impos ibil el e prezenta t în t ot alitate, în si nteză. E te caz ul un ei alte ma ive game d e
preoc up ări a le enciclop edistului , da r ş i a le vi ziona rului înt ru crearea în ori ce co ndiţii a culturii n a ţi o n a l e,
cel care ind emn a c u n es tăv ili tă îns ufl eţire scriito rimea ma i mult in exis te nt ă din ep oca sa c u m emora bilele
c uv inte: „scrieţ i băieţi, numai scrieţi" - preoc upa re c c n ţia l ă a vrem ii sale, ele î ncuraja re a tu t uro r ta-
lente lor, ş i ma i mul t, ele la nsare a acestora cit mai g rab ni că . U n V. Cîrl ova, a că rui e fe m eră e x iste n ţă
s-ar fi t opit în a nonim a tul creatorilor din care fo lclorul nostru c un oaş t e atît ea exemple, îş i d a torează exis-
te nţa li te ra ră doar prin Heli acle. începuturile litera re a le lui C. Bolli ac, a le lu i Bolintineanu , sînt ele ase-
menea exempl e ev idente a le „ mentorului ", care ade ea s-a în grijit ma i mul t de evo luţi a t alentelor tin ere
cl ecît ele p ropri a sa c rea ţi e. Da r sînt ş i a lte exe mpl e ca în caz ul lui Iancu Văcă resc u , a l lui Costache N e-
gru zzi, a le lui Gh . Asachi sau G. Ba riţ , ca să numim doar pc cî ţi va din ilu ş trii să i co nte mpora ni ş i co-
legi de ge n e raţ i e, a că ro r evo lu ţ i e ş i sem nifi caţ i e a ac ti v i tă ţii lor d a to r ează e norm ace lui aş i Heli adc Ră
dul esc u. D a r d int re toa te exe mplele pc care des făş ura rea ex p oziţ io n a l ă Ic a rată „ pc v iu ", cel ofe rit i -
t ori ci ş i c ul t urii noas t re de că tr e ge n era ţ ia p aşopti tă, ge n e raţ i a lu i B ă l cesc u , Gh ica, R osetti,
Alecsand ri , Kogă lni cea nu , Bă rnuţiu , A vra m Ian cu ş i alţii , î n c unun ează ceea cc promoto rul c ulturii
rom â n eş t i ră 1ml n c de-a pururi pe ntru no i - o fl acă ră ş i un sim bo l.
T E z A U R u l
o N E l o o R A o o
Va l entina BUŞILĂ
După „A urul Vikingilor", ţara noas tră găzduieşte din nou o expoziţi e de obiecte arheologice
de aur, de data aceasta din Columbia sud-americană, o manifestare de presti giu , [atît prin valoarea
exponatelor cit ş i prin modul de organizare1.
Acest dar frumos, oferit de la atît de mari de părtări , se dato reş te conlucrării un or organisme
culturale din ţări diferite: Muzeul Aurului al Băncii R epublicii Columbia, Institutul italo-latino-ame-
rican din Italia, Sobepa - Societatea belgiană p entru promovarea artelor şi Oficiul pentru organizarea
ex poziţiilor din C.C.E.S. - R omânia .
Piesele exp use rep rezi ntă doar o mică parte (122) din tezaurul Muzeului Aurului (15 OOO obiecte),
ş i o ş i mai mi că parte rec uperată din imensele bogă ţii ale indieni lor precolumbieni, jefuite ş i topite de
conchistadorii spanioli sau mod erni . P entru a salva co moril e unor c i v ili zaţ ii dispărute, a luat fiinţă
1n 1939 Muzeul Aurului în capi tala Columbiei, Bogota , cu un patrimoniu bazat atît pe co l ecţii mai vechi
cît şi p e rezultatele r ecente ale săpăturil or arheologice ce a u înlocuit, prin lege, r avagii le jefu itorilor de
morminte.
Cercetat sistematic în ultimele decenii, teritoriul ţării se compune clin şase mari zo ne a rheologice
corespunzînd populaţiilor care le-au locuit, înrudite clar cu caracteristici proprii în domeniul culturii
m ateri a le şi spirituale: Calima, Muisca (Chibch a), Quimbaya, Si ni'.1, Tairona, Tolima. Aceste triburi
ai căror urm aş i mai pot fi întîlniţi şi astăzi, ajunseseră în m omentul co nquistei la un grad r ema rcabil de
p e rfecţi un e în diferite domenii : arhitectura în piatră, ceramica - creaţii de o fineţe şi o frumuseţe a
decorului ce le apropie de produsele mediteraniene, tehnica sau mai bine sp us arta lucră rii metalelor
pr eţioase ş i îndeosebi a aurului .
Metal nobil şi purificator, zămislit de Soare, cu v irtuţi magice, integrînd pe purtătorul um a n în
circuitul cosmic 2 , AURUL, provocatorul atîtor tragedii în epoca modernă şi unul din principalii factor i
în distrugerea culturilor sud -america ne, nu apărea ni cidecum indienilor ca o bogăţie materială, în ultimă
instanţă efemeră . Uşo r de găs it ş i mai ales de lu crat, el Ic permitea să realizeze podoabe splend ide
p entru cei vi i sau ofra nde pentru m orţi , î n cărcate de sensuri valorice astăzi in descifrab il e.
R epreze ntă ri umane sti lizate sau descri eri ale europenil or n e înfăţişează şef i indieni, cacicii, încăr
caţi de bijuterii în momentul consacrări i sau plecînd la luptă. Aşa apar ş i în mormintele găsite intact e,
cu m ăş ti fun erare, pandantive, cercei, n ari g ueras-vcri gi ele nas, coliere, inele. Inventarul fun erar sau
cel domestic, casnic, m ai cuprinde ş i mici fi gurine antropomo rfe sau zoomorfe, linguri , recipiente, cu
un decor adeseori combinat de motive geo metrice, um ane sal\' a,nimaliere - repetî ndu -se obsedant capul
se m eţ al condorului a ndin. ·
1 Această expozi ţie a fost prezentată întîi în Japonia. Italia. apoi în Belgia, iar ele Ja noi a plecat in Spania. La Bucureşti
a !ost deschisă între 20 aprilie - 12 mai a.c . î n sala de expoz iţii a Ateneului Român.
• Credinţe ancestrale răspindi t e şi la a lte popoare în faza primară a ideologiei lor, vezi lu c r ă ril e lui llliicea Eliade ci tat ş i de
autorii studiilor din Catalogul expoz iţiei it aliene (Carlo Giulio Arga n şi J ose de Barradas).
338
Datarea acestor piese, maj oritatea provenind clin comerţul clandestin, deci fără a se c uno aşte
prec is contextul de provenienţă, se bazează îndeosebi pc tehnica el e lucru şi tipologia ornamentală, distin-
gînd u-se g rosso modo , cinci ma ri perioad e. Cele mai vechi d e copcriri se pot încadra în st iluri) Calim a
ş i Tolima, cu o primă perioadă î n că din 500-200 î.e.n„ după care urm ează perioada a V-a c urm ată
brusc ele c ucerirea spaniol ă ş i î n care apar creaţi il e triburilor Muisca, Sin i'.1 şi Tairona.
Este uimitoare varietatea tehnicilor folosite, cu toate c un oşti nţel e rudim entare de care dispuneau
orfevrii indieni : tehnica „a ci re perdue", falsul filigran, turnarea în tipare (a figurinelor). placarea, la-
minarea, c izela rea, ca ş i folosirea economică a metalului preţios sau a aliajului de a ur a rgentifer c u aramă
- tumbacul.
Dar mai presus de orice această ab ilitate tehnică este clublatfL ele o măiestrie artistică clcsăvirşită,
de un simţ a l frumosului care ne emoţionează şi astăzi.
Din micile piese ele a ur , infime ca greutate, ni se dezvăluie o lume de obiceiuri şi credinţe, un
ritual străvec hi , apa r ţ inînd unor popoare total trăine nouă, dintr-un continent îndepărtat. Şi cu toate
acestea, ensibilitatea noastră nu răminc indiferentă, ci descoperă, pe plan istoric şi e tetic, afinităţi
s urprin zătoare, care nu se exp l ică num ai prin fondul genera l uman, ci şi prin prea puţin cunoscutele
interferenţe culturale şi schimburi ce au avut loc în decursul istoriei omenirii fără a ţinc seama de di
tanţele, uneori enorme faţă ele mijloacele de tran port ele pe atunc i, sau de deosebirile etnice.
*
Dimensiunile rcdu e a le acestor piese preţioase au determinat organizatorii să caute modul ce l
rnai potrivit de expun ere şi ele ecleraj. menit să ofere publicului posibi li tatea admi rării sau studierii în
amănunt a micilor capodopc re. Cu discreţie şi bun g ust s-a realizat acest deziderat muzeistic, în ciuda
spaţiu lui restrins ş i ingrat.
La intrare, vizitator ul era întimpinat ele cîteva fotografii cu tehnica de lu cru şi detalii mărite a le
pie clor expuse, ca şi o ele hartă menită să- l familiarizeze cu o lum e necunoscută. Tot timpul vizitării s-a
transmi muzică populară col umbi ană, sugerînd zgomotele pădurii stranii şi de nepătruns pentru stră ini.
A fost ed itat şi un catalog excelent, cu articole ele sp cia litatc, dar scrise cursiv, atrăgător (Jfadu
Florescu, Fernande Schulman), cu o prezentare gra fi că şi reproduceri în cu lori ele marc calitate, afir-
maţie confirmată prin ep uizarea rapid ă a ace tei publicaţii încă clin primele zile.
Pentru reuşita acestei expoziţii el e înalt niv el, pentru marea satisfacţie pc care ne-a prilejuit-o,
trebuie să aducem mulţumirile noastre organizatorilor ge n eroş i şi intrep 1izi care nu ş i -au precupeţit
eforturile p entru ca într-un timp foarte scurt să prezinte cit mai adecvat un asemenea tezaur!
Incă o dată această expoz iţi e demonstrează pe de o parte participarea inten să, afectivă, a publi-
cului, r eac ţia lui promptă faţă d e valorile estetice şi istorice expuse, iar p e de a lta, succesul deplin a l
colaborării inte rnaţional e între ţări cu trecut şi profi l spiritua l atît el e diferit : Co lumbia, Belgia, România.
339
N OTE
Ş I C O M UN I CĂ RI
MONUMENTE A l E NATURII
DIN OLTENIA
Ana MALO$ t l Constantin MALO$
Oltenia este provincia fizico -geog rafi că, în care

„drama evoluţiei" a îmbrăcat forme din cele m a i
intere ante. Nenumărate specii de plante ş i ani-
lE6lNOĂ mal e s-au format pc aceste meleaguri (Diantlws
illadovanus, Prangos carinata, Cloşania winkleri
o® ReutNIU
11,urtld/11 ""'""'"
~""'lJ911"
şi altele), dar multe au fost ş i acelea care au pără
6 lltwrr~n .1,P'o/01u'
O llnet "11fu P'1roft/Dit>J1U sit arena biologică din cauze naturale sa u artifi-
!81 R"'""'(" evC'tJt.eln rMJ_pln ciale ( Un-io ci·aiovensis, Unio doliensis, l' ivipara
craiovensis etc.).
Ultimul grup d e cauze ne interesea ză în mod deo-
sebit, căci autorii principali sîntcm noi, oamenii,
care am subjugat „planeta mămnţică , slugă ple-
cată a soarelui" şi pc care ne „răţoi m" în fel şi
chip, considerîndu-ne „regii creaţiunii", aşa cum
afirma la începutu l seco lului marele savant rom â n
Emil Racoviţă (20). Datorită acţiunii noa tre
multi seculare, au fost radiate din catalogul ex is-
tenţe i specii d e marc valoare ştiinţ.ifică şi pract i că.
HflUVA(ll DllY a.TENIA În Oltenia, numai în ultimii 200 de ani, au
dispărut: capra d e munte (Capra ibex), zăganul
(Gypaiitus barbatus) , laurul (Uex aquijolium), iar
multe specii d e animale şi plante au o e xist e nţă
nesigură, fiind ameninţate cu dispari~ia (Otis tarda,
Corvus corax, Paeonia ten u.ijolia, Nigritella nigra, Ta.;rns baccata, Prangos carinata, Fritillaria meleagris,
Gentiana lulea, Angelica archangelica, Corylus colurna etc.). Dacă adăugăm la ace tea şi distru ge rea unor
minunate colţuri clin natură (peştera Polovraci, pădurile seculare d e Quercus pedunculijlora din udul
Olteniei ş.a.), ne dăm seama de riscurile pe care ni le asumăm interve nind în echilibrul naturii făr ă
discernămînt (exploatări iraţionale, construcţii pc locuri inadecvate etc.).
Primele luări de poziţie privind ocrotirea naturii p e t eritoriu l Dacie i l\lalv ens L Ic avem ele la
I. P. Ionescu-Argetoaia (8), Rau l Călinescu (6) şi A lexandru Borza (3). iar printre cei care ş i-au adus
o contribuţie importantă la organizarea ocrotirii naturii trebui e să-i amintim p c : ?-!arin Dcmetre cu,
primul director al Muze ului Oltenie i, A lexandru Buia, fostul preşed inte al Consiliului reg ional ele înclru ·
mare pentru ocrotirea naturii şi C. S Nicolăesc u-Plop şo r , primul pr eşedinte a l ubco misie i monum en-
telor naturii din Craiova, înfiintată la 22 martie 1968.
Lucrări mai recente cu privire la ocrotirea p lante lor şi a animalelor, a p eş te rilor sau a pun ct elor
fosilifere se datoresc lui Al. Buia (4 , 5), Yal. Pu şca riu (18), M. Păun (15), :\I. Tă lpcanu (22), X
Mitulesc u (14), M. Bleahu ş i colab . (2), Fr. Thomas şi colab. (23). I. Firu (7), C. J\Ialoş şi colab. (12.
13), A. Maloş (l i ), E. Bazilescu ( ! ). 1\1. Popesc u (16) ş i alţii.
340
Avînd în vedere obiectivele urmărite în acţiunea. de salvare a rarităţilor din natură, pe teritoriul
Olteniei se ocrotesc plante şi animale, precum şi fragmente complexe din natură, care sînt cunc>scute sub
numele de rezervaţii (vezi schiţa).
Speciile de plante supuse scutului legii pe întreg teritoriul acestei provincii sînt: tisa (Ta;rns
baccata), angelica (Angelica archaugelica). ghinţura galbenă (Centzana Iutea), Iloarea de colţ (Leontopo-
dium alpinurn). ghimpele (Rusws aculeatus), bibilica (Fritillaria meleagris), bulbucii de munte (Trolius
europaeus). iedera albă (Daphne blagayana) şi zada (Lari;i: decidua var. polonica).
Există însă şi alte specii care reclamă a fi ocrotite prin lege, deocamdată avînd un regim de ocro-
tire provizoriu. Din acest grup de plante amintim : laleaua pestriţă (Fritillaria montana), bujorul de stepă
(Paeonia tenuijolia), Prangos carinata, Ruscus hypoglossu111, Cheilanthes marantae, Diantlrns kladovanus
şi Corylus colurnc1.
J intre animalele şi păsările ocrotite în ţară, care trăiesc sau pătrund periodic în cuprinsul regiunii,
notăm următoarele specii: broasca ţestoasă ( Testudo hermanni hermanni), dropia (Otis tarda). corbu l
(Corvus cora,i:). cocoşul-de-munte (Tetrao 11rogall11s), vulturul alb (Neophron percnopterus), vulturul negru
(A egypi us m onachus). ac,·ila-dc-stlncă (A qu.ila chrysaiftos). spîrcaciul (Otis tetrax), l opătaru l (Platalea leuco-
rodia), egreta mică (Egretta garzetta), piciorongul (H irnantopu.s himantopus), pelicanul comun (Pelecanus
onocrola/11 s), capra neagră (Rupicapra rupicapra) şi rîsul (Lynx lynx).
Profilul rezervaţiilor din Oltenia este variat, în funcţie de natura obiectivului supus ocrotirii.
Astfel, aici e întilnesc rezervaţii botanice, zoologice, speologice, geologice sau complexe.
După nivelul la care sînt ocrotite rezervaţii l e, întîlnim patru situaţii diferite: l ) rezervaţii ocro-
tite pc plan local, fără avizu l Academiei K S. H.omânia; 2) rezervaţii ocrotite pc plan local cu avizu l
Academici R S . l{omânia; 3) rezervaţii ocrotite prin legislaţia silvică, pentru ce le care se află pe teri-
toriul forestier; -1) rezervaţii ocrotite prin hotărîri ale Consiliului ele i\liniştri.
Primele două etape sînt ab olut necesare, căci aşa cum arăta Emil Racoviţă ( 19), numai clupă
un provizorat poate să reiasă „Cit instituirea corespunde în adevăr scopului şi că sînt semne că acest scop
poate stl jie împlinit Îll viitor". Din acest motiv, tendinţa de a crea rezervaţii ocrotite prin H.C.i\1.-uri
fără un studiu prealabil de cîţiva ani este dăunătoare. i\lemoriilc ştiinţifice întocmite la repezeală nu
pot justifica, ele multe ori, necesitatea creării unei rczcn· aţii şi nici căi l e prin care această rezervaţie
va fi ocrotită în viitor.
Analizîncl situaţia rczen• aţiilor botanice din Oltenia, se constată că trei dintre le sînt ocrotite,
deocamdată, prin legislaţia si l vică, documentaţiile fiind întocmite şi aprobate ele Academia R. S. H.omânia,
urmîncl să se emită hotărîri ale Consiliului ele i\liniştri (rezervaţia Stîrmina, Gura-Văii - \'îrciorova,
pădurea ele castani ele la Tismana-Pocruia), una este în stadiu ele definitivare (pădurea Poiana Plcniţei),
iar 6 sînt îD stadiul ele provizorat, fiind ocrotite fără a avea documentaţii aprobate ele Academia R.S.
România (Iîneţelc de la Gighera, ele la \ 'alea Rea, ele la Popovcni-Craiova, pădurea Botorogi-Tg. Jiu,
pajiştea cu narcise ele pe 1ocîrlău - Tg. Jiu ~i pădurea cu lili ac de la Ponoare).
Pădurea Stîrmina este a lcătuită dintr-un amestec ele foioase (Quercus cerris, Q. jrainetto, Q. p11bes-
ccns, Carpi11us betulus, Tilia tomentosa etc.). Se ocroteşte o porţiune ele circa 100 ha la suci-est ele Ostro-
vul Corbului, uncie există în bună parte fagul (Fagus silvat1ca var. moesiaca) şi gîrniţa (Quercus jrainetto).
1n pădure se întîlncsc Ruscus aculeatus, smochin (Ficus carica), fag sudic (Fagus orientalis) şi altele.
Este de reţinut că aici se dezvoltă foarte bine broasca ţestoasă (Test udo hermanni hennanni), care este
ocrotită prin lege în ţara noastră.
Defileul Dunării între Vîrciorova şi Gura Văii este un „Elcloraclo botanic" aşa cum declara cu ani
în urmă Al. Borza (3). Pc pantele defileu lui întîlnim păduri a l cătuite din stejar pufos (Qu.ercu.s pubescens)
precum şi a lte specii ele stejar ca: Quercus v-irgiliana, Q. pctraea, Q. daleschampi, Q. rob11r (pc văile apelor).
Q. jraiuelto, Q. cerris. Aici este singuru l loc din ţară, unde pc o suprafaţă redusă întilnim aproape toate
speciile ele stejar. Alături ele acestea se află specii sudice ca: a lunul turcesc (Coryltts colurna). cărpiniţă
(Carpinus orientalis), liliac (Syringa vulgaris), scumpie (Cotinus coggygria) . Numărul speciilor ierboase
rare şi foarte rare este inpresionant (peste 100), dintre care amintim: Prangos carinata (endemică pentru
această zonă), Agropyron panarmita1rnm, Ephcdra distachya, Dianthus banaticus, .llinuartia cataructaru;;; etc.
In prezent se fac pregătirile necesare în vederea constituirii unui parc internaţional, ocrotit, în
zona barajului, la care să participe ţara noastră şi RS.F. Iugoslavia.
Pădurea de castani (Castanea saliva) ele la Tismana-Pocruia are o suprafaţă ele peste 200 ha, fiind
apreciată ca „o iusulâ de vegetaţie su.bmediteraneanri" ( l 7). r\vîncl în vedere că în ţara noastră numai la
Baia :\lare se află o situaţie asemănătoare, reiese ele la sine necesitatea acestei rezervaţii.
Pădurea Poiana Pleniţei a l cătuită din cer şi gîrniţă a intrat în atenţia spec i alişti l or în ultima
vreme, ca urmare a faptului că aici creşte Paeonia peregrina (bujor rom{mcsc), cc dă o co loratură cleu e-
bită acestor locuri în Juna mai. Organizarea serbărilor cîmpeneşti, care au început în acest an, vor
aduce prejudicii bunei dezvoltări a acestei frumoase plante, specifică Balcanilor.
Fîncţele de la Gighera, \'alea l~ca (lingă Segarcea) şi Popovcni ( lîngă Craiova) prezintă importanţă
floristică prin bogă\ia ele specii pc care o au, dintre care multe foarte rare (Trijolium subterraneum,
Zi:;iphora capitata, Dianthus kladovanus şi a ltele), precum şi datorită faptului că reprezintă medii ecolo-
gice tipice (ele sărăt ură, stepă, luncă).
Co n siderăm că este necesar să se treacă de la ocroti re provizorie la ocrotire definitivă.
3tll
Pădurea de la Botorogi alcătuită în principal din Qitercus robur (stejar de luncă), este valoroasă
întrucît aici creşteplanta ocrotită prin lege Fritillaria meleagris.
Rezervaţiile Ciocîrlău (lîngă Tg. Jiu). ~i Ponoare (lîngă Baia de Aramă), au primit un pronunţat
caracter turistic ca urmare a celor două specii de plante de mare efect estetic care cresc aici (.Yarcissus
stellaris la Ciocîrlău şi Syringa vulgaris la Ponoare).
in rezervaţii zoologice Oltenia este mai săracă, nu pentru că ar lipsi, ci prin faptul că nu sînt
încă binecunoscute şi st udiate . Deocamdată s-a întocmit documentaţia pentru o rczcn·aţic ornito l ogică,
în cotu l Dunării, la Ciuperceni ( lîn gă Calafat) .
H.czervaţiile speologice sînt cel mai binecunoscute şi ocrotite, ca urmare a cercetărilor intense,
întreprinse de către Institutul de speologic „Emil Racoviţă". Peşterile Topolniţa, C l oşani, Cioaca cu
Brebenei, Gura Plaiului, i\luierii şi Epuran, constitu ie o sp l end id ă salbă dăltuim în carst ul Olteniei.
Minunate formaţiuni cars ti ce (stalactite, stalagmite, draperii, coloane şi altele) şi rare vieţu itoa r e a le
adîncurilor (Cloşania winlllerii, Polydesmus ollenicus, Cervaisia orghidani etc.) vin să creeze o atmosferă
inedită de basm.
Peştera ;\[uicrii, C l oşan i , Cioaca cu Brebenei şi Gura Plaiului sînt ocrotite prin H..C.;\l -uri, iar
pentru Topolniţa şi Peştera lui Epuran s-au întocmit toate formele pentru a fi ocrotite la acc l a~i nivel.
in c irc uitul turistic intern ş i extern este dată, deocamdată, numai Peştera :\luicr ii de la Baia de
Fier.
J{ czervaţii l c paleontologice sînt reprezentate prin două puncte fosilifere: Bahna (lîngă Turnu
Severin) şi Bucovăţ (lîn gi'1 Craiova' .
Punctul fosilifer de la Bahna, cu un număr de peste -!00 specii fosile de vîrstă miocenă, este ocro-
tit prin lege. Dintre maril e rarităţi de aici amintim: Ostreia crassissima, Cerithium margaritacrttm şi
Turritella subang11lata.
l'unctul fosilifer de la Uuco,·ăţ, cunoscut prin numărul marc de unionide şi viviparidc de apă
dulce, aparţinînd ca vîrstă pliocenului superior, este ocrotit pe plan loca l, urmind a se trece la ocrotire
definitivă. Spec iil e ra re ca: Unio doljcnsis, Unio craiovensis, Vivipams craiove11sis şi altele, constituie
forme de marc interes şt iinţifi c.
l{ ezervaţia comp l exă din Parîng este lo ca lizată în jurul lacului Gîlce3cu, ocrotindu-se în peri-
metrul e i obieclivc geo logi ce (circuri şi văi glaci a re), botanice (plante rare din zona alpină), şi zoologică.
(fauna alpin ă). Ea este în curs de reconsiderare, ţiuind cont de importanţa pe care o arc pentru Oltenia.
Acest inventar sumar privind monumentele naturii din Oltenia care sî nt în prezent în c\·idenţa
Subcomisiei C. M.N. de la Craiova, nu este complet avînd în vedere că mai există obiective care merită
atenţie . Dintre acestea am putea aminti i\luntcle Piatra Cloşanilor şi Cheile Soh odo lului, cu o marc
\"aloarc botanică. Scopul nostru este, însă, de a prezenta într-un tablou, obiectivele cunoscute mai
bine pînă în prezent, pentru a intra în atenţia tuturor iubitorilor naturii.
De asemenea dorim să arătăm că reparti zarea lor, îndeosebi în nordul Olteniei, impune crearea
unei secţ ii de şt iinţ e natural e la i\luz cul clin Tîrgu Jiu, căci pînă la urmă muzeele de ştiinţe naturale tre-
buie să fie unităţ ile principale care să se ocupe d e aceste co mori ale n at urii, întocmai c um cele de is-
toric se ocupă de cele de c ultur ă materială . Comisia :\1onumcntelor Naturii trebuie să devină un organ
ştii nţific independent ş i la cel mai înalt nivel, cu sarcina de a îndruma şi contro l<L activitatea ştiinţ ifi că
a secţi ilor muzeelor, care să se ocupe numai de monumentele nat urii . .Activitatea de voluntariat privind
ocrotirea naturii, ce se d es fă şoa ră pînă în prezent în cadrul consi liil or judeţene de ocrotire a naturii
este binevenită, dar nu înde st ulătoar e în acest seco l ele intense prefaceri pe harta ţării noastre.
BIBLIOGRAFIE
1. Bazile,;cu Elena , A 1iimale, monumente ak naturi i iii colecfi1/e 13. J\!aloş C. şi colau. , Rezervaţii botan ice di11 Oltenia . St. şi Ce rcel.
Muzeului Olteniei. St. şi Cercel. Muz. Olt., Craiova , 1969. Mu z. Olt., Craiova, 1969.
2. Bleahu M. şi colab . . Peştera Topolniţa, Ocrot. nat., nr. 1, 14. Mitulescu N., Peşlerti de la Cloşani , Ocrot. nat., 5, 1960.
1964. 15. Păun ~t., !mprej1lfinnle oraşul11.i Craiova, important centru
:J. Borza Al., Notiţe botanice din. Riviera Olteniei, Arhiv. Olt. , floristic şi de vegeta/ic , Ocrot. nat., nr. 2, 1966.
nr. 18 - 19. 1925. 16. Popescu M . . Contribuţ1:;, la c1rnoaşll'rt~a avijaunei munţilor
4. Buia Al., Plante rare pe1itru flora R. . fJ.N., cristc,ilc în Oltcniti Paring, St. ş i Ccrcct. ~'lu z. Olt„ Craiova, 1969.
Ocrot. nat., 4, 1959.
5. Buia Al., l\laloş C., Ocrotirt•a naturii in Oltenia, Craiova, 1963. 17 . Pop E„ Sălăgeanu N. şi colab., 1\Jonu mente ale naturii din
6. Că lin escu I<,. Drn î"semmlrile unui naturalist , Arhiv. Olt.,
Româma, Buc. 1965.
nr. 14, 1924 . 18. Puşcariu \ 'al., Peşterile dm /ara noastrtl, Ocrot. nat., nr. 1,
7. Firu I., Ghid turistic al Craiovei, Craiova , 1963 . 1955.
8. lon escu·Argctoaia , 1. P. Pdsdri rare, vizita/uri a1 /(frii noast re. 19. Racoviţă E., 1l foH1111icnlcle naforii, Bui. C.l\'l.N„ .Bu c. 1935.
Arhiv. Olt., nr. 12, 1924. 20. Racoviţă E., Evoluţia şi problemdl! ei, Opere a lese, Ed. Acad.
9. lonescu·Argetoaia, l. P„ Pliocenul d1:1i Oltenia , An. ln st. Gcol. R. S. Rom<inia, Bucureşti, 1964.
Rom., voi. Vlll, Buc. 1914 .
10. Macovei Gh., /Jasenut ter/iar de la Bahna, An. Inst. Gcol. 21. Şte_fu reac Tr., o_crolirea UtlOr plante rare pe cale de dispariţie
11> R.P.R., Natura, nr. 6, 1953.
Rom. , t. III, nr. 1, 1909.
11. Maloş Ana, Puncte fosil1jae dfo Oltenia - monumente ale 22. Tăi peanu .M ., Ocrotfrea Pdsdrilor iii lunca Dumirii in 0111.mia
naturii, St. şi cercel. Muz. Olt., Craiova, 1969. St. şi Cercel. Muz. Olt., Craiova , 1969. '
12. Maloş C. ş i colab. , />([durea cu /alde pesJ.ri/c (Fri t il/aria mc/ea· 23. Thomas Fr. şi colab., Peştera lui F.puran, Ocrot. '.'l'at . . nr. 2.
gris L .) de la lJotorogi, Ocrot. nat. , nr. 1, 1967. 1966.
GRAFICU L
FAZELOR LUNAR E
ÎN SPRIJl ... U L
COLECTĂRII OE NOAl:>TE
A INSECTELOR
lng. Hlcolae DEL VIG
Acest grafic este destinat să ajute la organizarea muncii cercetătoriler din domeniul ştiinţelor natu-
rale şi
în special al entomologilor, care adesea colectează insecte noaptea, utilizînd diferite surse luminoase.
Se ştie că multe insecte devin active abia în cursul nopţii, la adăpostul întunericului, de exem-
plu, dintre cele pe te 3 OOO specii de fluturi ce există la noi în ţară, numai cca. 300 specii zboară ziua,
celelalte avînd un zbor nocturn. Mijlocul cel mai eficace de a colecta insectele cu zbor nocturn este o
sursă de lumină artificială de care ele stnt atrase cu o forţă direct proporţională cu intensitatea luminii.
în timp ce prezenţa într-un loc a mai multor surse de lumină artificială produce o împrăştiere a insec-
telor, şi ca urmare o greutate în colectarea lor, lumina Lunii şi mai ale a Lunii pline anulează, precum
a arătat o practică îndelungată, în parte sau chiar complet, efectul surselor de lumină artificială, aces-
tea nemaiexercitînd în acest caz, decît o foarte slabă atracţie asupra insec telor şi de obicei numai asupra
celor din imediata apropiere.
Este evident că unui naturalist care are intenţia să colecteze insecte la lumina artificială, pentru
a-şi putea programa p erioadele de deplasare cele mai favorabile acestui scop, îi este foarte util să ştie
dinainte în ce zile poate să colecteze cu succes fără să fie deranjat de lumina Lunii. În acest sens, şi
pentru ajutorarea cercetătorilor care colectează noaptea, am întocmit graficul alăturat, care permite să
apreciem dintr-o s ingură privire, poziţia pe cer a Lunii precum şi fazele ci în lunile în care colectarea
la lumină artificială are şanse de succes optim. Acest grafic ne mai oferă şi posibilitatea de a putea
planifica cu exactitate perioadele cele mai favorabile de deplasare.
Graficul cuprinde următoare l e date :
Pe orizontală - orele şi minutele, între orele 19 şi 3 - perioadă ce reprezintă timpul de zbor noc-
turn al insectelor.
P e verticală - liniile simbolizează zilele de la 16 aprilie la 31 octombrie inclusiv, perioada optimă
de colectare la lumină.
343
Pe fiecare din ace te linii au fost însemnate grafic timpul ră ăritului, respecti,· al apu ului de Lună.
Astfel -au obţinut curbele în cuprinsul cărora se află timpul cind Luna e găseşte peste au sub orizont.
Menţionăm că liniile orizontale indicînd minutele (cite o lini e din 10 în JO minute), folo ite la trasarea
curbei, nu au fo t trecute în grafic, pentru a nu-l aglomera. Considerăm că liniile ce indică ore întregi,
respectiv jumătăţi de ore, înt suficiente pentru a aprecia timpul cind răsare sau apune Luna.
In alineatu l inferior sînt di pu e, în dreptul zilei re pective, simboluri le reprezentînd fazele Lunii.
Aceasta pentru a ne orienta în ce măsură Luna, chiar aflînd u- e peste orizont, ar deranja operaţiile de
colectare, datorită sup rafeţei luminate chiar parţial.
Timpurile privind răsăritul şi apusul Lunii au fo t extrase din „Anuarul pe anul 1972 al Observa-
torului astronomic al Academiei R. . România". Pentru orientare, aceste timpuri sînt anexate ub forma
unui tablou. Precizia graficu lui este condiţionată ele imperfecţiunea desenului. Ea este totuşi suficientă
scopului propus, cu atît mai mult cu cit valorile din „Anuar" sînt date pentru localitatea Bucureşti şi
sînt upu e unor corecţiuni în funcţie de longitudinea şi latitudinea unde are loc colectarea.
Conform „Anuarului", aceste corective variază în cursu l lunilor în chestiune, clupă cum urmează:
Pentru 1° latitudin e nordică variaţia e te de ordinul de mărime cca ± 5 min.
Pentru l longitudine vestică variaţia este de ordinul de mărime de + ~ respectiv - 0,2 min.
Cu ajutorul formulelor indicate în „Anuar" se poate calcula precis ora exactă a răsăritului şi
apusu lui Lunii pentru oricare localitate din ţară. Dar aceste corective (ele citeva minute în plus sau în
minus), care în an umite zile se compensează parţial, nu împiedică folosirea graficului, al cărui scop
este să orienteze, cu atît mai mult cu cit într-o regiune cu dealuri au montană preciziunea nu-şi
are rostul.
Desigur, cin e l ocuieşte în extremul nord sau în partea de vest a ţării, poate că va considera nece-
sar să procedeze la calcularea şi a acestor corective, clar care nu vor produce modificări importante în
graficu l de faţă.
FÂZELE LUN\\
hm 16 · 30 .O..l"'RiL\E M"\ ÎIJNÎE ÎIJLÎE
..,
<O I li 11 I I I I ! I I
I
2
'lO
'° IY li
I I,{ I
""""..,.., y I
li
I
I I/
1 "' I I I I I ll I
""""
30 I I I Iii I' I I
,..~ 11 Ul I I J I 'J
""
40
30
I 11
'I
I
11 I I
V'
'20
'ZS•O I '
I I I I V I
T
""
40
~o
I I I J
I I
„„
'lO
I I I I I liI I I
""
A()
30 I 11
~ 'i8 I I I I I
""
40
:ic I I 1· I I
"''°
'20
I I I I
"":ic
40 I I I li
19 10
'20
I 11 I II 11 I
l'
'.l.\Uiî I I I 111 111 11 1 J 111 I 1111 1 I 1 1 111 1 11 I I I 1 1 11 I I I I I
<r o J
• ?[ o ~
• ir o ) I ([
TD!PUL RĂSARITULUI ŞI APUSULUI LU:'\ll TN PERIOADA APRILIE OCTQ)!BRIE 1972.
I:>: LIMITELE SPAŢIULU I DE LA 1sh LA 2h
Luni l__Apri_Iie - - 1 - Mai

luu ie
I Iulie August I Scptcm brie Octombrie
zi le I răsare I apune ră sare apune r ăsare I apune I răsare apune răsare apune ră r are apune j răsare! apune
22,38 23, 18 22,36 22,2 1 23,27

23,28 23,45 22,58 22,56 0,0 1 I 0,5
2
23,25 23,39 1,46 2,0 1
3
~.59
4 0, 11
0,46
0,09
0,32
23,47
0,32
::o~ I
5
6 1,15 0,53 0 ,1 9 1,35
7 1,48 1,19 0,57 2,46
s 2,06 1,47 l ,H 19,0 1
9 2,29 2 ,2 1 2 ,43 19,06 19,27
IO 2,52 3,05 19,1 6 19,54 19,50 19, 19
20,24 20,3 1 20,08 19,43 19,23
11
19,05 2 1,1 9 2 1,03 20,32 20, 11 20,08
12
18,51 20,28 22 ,02 21, 27 20,53 20,44 21,00
13
14 20,15 2 1,42 22,36 21,48 2 1, 15 2 1, 25 2 1, 59
15 2 1,38 22 ,43 23,02 22,09 21,40 22 ,1 3 23,04
16 22,55 23,3 1 23,25 22,08 22 ,11 23,04
17 23,45 22 ,41 22,46 0,1 2
I 0,02 0 ,08 23, 13 23 ,31 0, 12 1,23
19 0,55 0,37 0,05 23 ,39 1,2 1 2,34
20 1,37 1,01 0,24 0,22 2,32
21 2,09 1,22 0,46 0,1 2 1,23
22 2,35 1,41 1, 11 0,5 1 2 ,30
23 2,57 2,00 1,39 1,39
24 2,20 2, 14 2,35
25 2,43 19,2 1 2,56 19,21 SS,58 19, 12
26 20,09 19,,';2 19,32 19,38 20,1 6
27 19,34 20,43 2 1,1 8 19, 56 20,25 2 1, 28
28 19,37 20,33 21, 2 1 20,42 20,24 2 1, 2 1 22 ,41
29 20,4 1 21,26 2 1,49 2 1,0:J 20,S7 22 ,27 23,53
30 2 1,42 22 ,1 0 i2, 14 2 1,27 2 1, 38 23,38
31 22 ,48 2 1, 52 22,28 1,02
„
\N ÂNUL 4972
..._IJGIJ~T ~l!!:PTEM81'1:\!!:
- \...UW""- eu•
OCTOMB~le:
I
OR\'ZONT
h...,
I I
I II I 1 I I I l I' I I
I I J f I ""
40
30
I 1
I
11 I I I I I, I 11 "",o -z
I I I li 11 I ""30 40
I I .
I I 1i I I '20
I0 1
I ,l I I ) 111 I ""00
40
"
1I I I I I II I '20
11 I 1 I I !Y I 11 0·9'4
I I 11
I I 11
I 11
I II 11 l 1 I "' 40
00
I I I II I I I I l 1. I
'20
10 0!
I ro
I
I
li I II I II I I l I "" 30
'20
I I I
,-y
I I I I •0 '22
II I I I I ""
40
00
V 1 I I '20
tQ 'J_ţ
V I I/ 11 I I I ..,""
00
li
I ""1oto
i 11 u I "°00"'
i 11 11
y ""
10 "
li
o
1 11
I
I 1
„1 11
a
: I 11 1 1
o
11 11 1 11
•
l l 11
([
11
o
I
"""'
' J J
o GEMĂ GNOSTICĂ
DI N COLECŢIILE MUZEULUI
RE GIUNII PORŢILOR DE FIER
Doina BEHEA
In co l ecţii l e muzeului nostru se află, provenind clin colecţia particulară Capşa-Istrati, o gemă* ele
o factură cu totul deosebită. Intrucît o ev id e nţă c l ară a co l ecţ i ei Capşa nu se mai păstrează, nu este
posibilă locali zarea gemei noastre, co l ecţ i a avînd piese ce au fost ac hi ziţionate atit clin ţară cit şi din
Bulgaria, Serbia şi chi ar Egipt.
Piesa 1 pe care dorim să o facem c un oscută spec ialiştil or, arc o formă ova l ă, este din ia pis negru ( ?)
cu reflexe verzi închise şi cu urme ele culoare roşie pe ambele feţe; este fină la pipăit.
Pe avers, în stînga figurii simbolice, piesa este uşor ciobită.
Dimensiunile gemei sînt : lungime = 2,5 cm, lăţim e = 2 cm, grosime = 0,3 cm.
Pe avers este reprezentată, în acllncime, o figură uman ă cu cap de cocoş, cu cioc şi creastă, redate
prin linii uşor oblice, cu un gît lung, îngroşat. Pe piept penele sînt sugerate prin linii ob li ce. Ochii nu
i se disting. Bustul, puternic reliefat anatomic, cu braţe bine redate, e te uman. Partea inferioară a
corp ului es te acoperită cu o „fustă" clin fîşii. In locul membrelor inferioare apar doi şerpi , a le căror
capete sl nt îndreptate spre marginile gemei. Figura este îndreptată spre dreapta, în mina stîngă ţine
un scut repreze ntat foarte schematic printr-o linie ovală, iar în mina dreaptă u şor ridi cată ţine un bici,
a cărui sfoară atî rn ă mult în jos.
In dreptul capului de cocoş apar două stele î n opt colţuri, semn al puterii a trate, iar sub şerpi
alte două stele. Pe această parte a piesei apar foarte aproape ele marginea gemei, în dreptul toracelui,
literele greceşti A în dreapta, B în stînga, apoi imediat sub A, litera P, apoi între cei doi şerpi ACAZ
deci ABPACAZ aşezate într-o anumită ordine.
Pc reversul gemei apare textul :
A
BAAN
A6ANA
ABAXA
PEY
iar pe circumferinţa gemei: IA w MAPIA (despărţite de o stea cu opt colţuri).
Gema are analogii cu cele două piese descoperite la Porolissum 2 şi la Dinogeţia 3, cu deosebire
că aici figura este inversată.
Pe aversul gemei apare menţionat zeul suprem al gnosticilor - ABPACAZ - ale cărui litere cores-
pund numărului de 365 zile ale anului.
• Mulţumim şi pe această cale prof. Dan Strocscu pentru desenele executate.

1 pt. bibliografie v. L. David, U11 nou abraxas de la Poroliss1„n, „SCIV", IO, 1959, 2, p. 464, nr. 5; in plus Armand Delatte,
Les intaillcs magiq1us grico-igyptiennes , Paris. 1964, p. 23- 76.

2
N. Gostar - L. David, în „Activitatea muzeelor", Cluj, 1956, p. 135 - 138; L. David, în „SC!V", X, 1959, 2 , p. 463-466,
3
Gh. Ştefan , „Dacia''. s.v. VII-VIII (1937 - 1940), 1941, p. 419 -42 1.
346
Pe revers apare formu la .\HJ\ ,\ N:\OANA/ABAX.\ PEY. ABAAN ,\OA l\A pare să fie o formă
prescurtată a lui AB.\ A): ,\ - B.\N"A .\T3A , interpretată de Bcll c rmann 4 ca „Pater nobis tu (es)".
AB:\XAl'EY - nu apare menţionat în nici un vocabular g nos tic şi c redem că ar puten. fi vorba ele o
variantă a lu i Abraxas. Ceea cc este cl co3eb it de interesant este legenda el e pc circumferinţa gemei
l !\w :\lAl'L.\. Pină ac um , în bibliografia consultată, nu am îniîlnit o gemă cn.rc să aibc lcgcndit şi pc ci r-
c umfe rinţă·'. l .\w v in e de la zeul iud eu l ahve, care în credinţa gnostică a rc o deosebită importanţă ;
1\lAPIA, în schimb nu apare în nici un catalog gnost ic ni ci singur, ni c i asociat c u !Aw sau \Tcun alt zeu .
Gema fiind destu l d e marc a putut fi folosită ca talisman, fixată poate într-un medalion .
Prin analogic cu celelalte piese descoperite la noi, putem încadra pi esa n oast ră în secole le II -
I\" c.n. fără a putea î ncerca o iocali zare. În o ri ce caz nu este opera unui ate li er loca l ; ca a fost ad u să în
Dacia probabi l prin intermediul negustori lor şi a l so l daţi l or orie nta li .
lm agini lc cc apa r pc aceas tă gemă Abraxas reprez intă at ributele zeu lui sup rem; capu l ele cocoş
phroncsis - simbo l a l raţiunii, şerpii - logos - ştiinţă, scut ul - sophia - înţelepciunea , biciul -
cl yna mis - forţa .
Secta religioasă a g nostici lo r, î nfiinţată la Alexandria la începutul sec. ll e.n. de către Basi licl cs,
a atins apogeu l activităţii ci în seco lul l LI e.n., în seco lele următoare fiind clezavuată de teologia creş
tină. Dovada p a lp abi l ă a răspî nclirii aceste i secte a gnost ic ilor în întreg imperiul o r eprez int ă aceste mici
talismane, Abraxas-urile, considerate a avea mari ca lităţ i terapeutice.
Dintre toate piesele descoperite în Dacia ş i publi cate\ piesa noastră ni se parc ele o fact ură aparte,
mult mai fin exec utată, la care se ada u gă şi inscripţiile c u totul deosebite cc apar pc c ircum fe rinţa ş i
reversul ge mei; ceea ce ne face să credem că piesa prov in e dintr-un ateli er ele bază, foarte probabil
din O rie nt ş i ajun să ' la no i poate pe calea n egoţu lui. Număru l mi c ele geme descoperit la noi ne face să
presupunem o păt rund e re indi v i dua l ă, accidentală a acestor geme, fără a putea crede într-o o rgani -
za re el e s in e stă tătoa re a g nos ticilor. Poate că descoperirea unor noi piese ,.a ad uce no i l ăm uriri în această
privinţă.
'Bcllcrmann. Versu ch iibcr dicGemmcu dcr A/ten mit dem Abraxas· Bilde , Dcrlin, 18 17 - 18 19; apud , H. Lec lercy, Dictionnaire
chrCticti ct de Liturgie , s.v. Abraxas, Pari s, 1924, 1, p. 150.
i \ '. mai s us nota 1.
e V. mai sus nota 2 şi 3 ş i D. Tudor, Şapte pietre grtwate roma,ie de la Celei şi Or/ea , „ Stud ii ş i co muni cări numismatice"
I I I, 1960 , p. 378 - 380; o pi esă încă in edită se află în co l ec ţia lui Gh. Popilian (Craiova).
347
SIGILIILE COMISIEI CENTRALE
DE LA FOCŞANI
Maria COJOCĂRESCU
Comisia Centrală a Principatelor Unite de la Focşani 1 începe să funcţioneze din 10 mai 1859'
„potrivit chemării făcute! prin ordonanţa dată de înc!lfirnea sa Alexandru loan I, domnul Principatelor
Unite, C'U data de 28 aprilie anul curent"~. Ea era condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte şi doi
secretari aleşi. pe termen de „un an"" · Primul preşedinte a fost Radu Rosetti, urmat de Ştefan Golescu.
Şedinţele şi hotăririle Comisiei Centrale se desfăşurau potrivit unui regulament, care cuprindea o
serie de articole referitoare si la activitatea cancelariei Comisiei, condusă de un director. Printre altele,
acesta era însărcinat cu ţin~rea sigiliului Comisiei Centrale a Principatelor Unite 4 .
Pc procesele verbale ale şedinţelor comisiei apare aplicat un sigiliu în ceară roşie 5 , rotund cu diame-
trul de -1,5 cm, avînd următoarea legendă circulară de la stînga spre dreapta: COi\lMlSSIU)!EA CE TTRA-
LA A PH.INCIP..\TELOR UN"lTE 10 l\IAIU 1859. In centru, un scut despicat, cu stemele alăturate a.le
celor douăPr incipatc: capul de bour cu stea între coarne şi acvila, scutul avînrl suporţi doi delfini, totul
în pa,·ilion domnesc, avînd în partea de sus coroana princiară. ln spatele pavilionului, se văd încruci-
şate, în partea de sus - buzduganul şi sabia, în partea de jos diferite obiecte militare: ţevi de tunuri,
tobă, trompete. La stînga şi la dreapta pavilionului domnesc apar părţile de sus a cite trei steaguri.
în afara acestui sigiliu se mai cunoaşte un tipar sigilar tot rotund, din bronz, cu diametrul de -km,
aflat în colecţia Muzeului de istorie al municipiului Bucuresti 6 •
Legenda circulară este următoarea: COMMlSSIUN,EA CENTRALA A PRINC I PATELORU
UNITE, între două cercuri concentrice.
în centru, scut despicat cu stemele celor două Principate, timbrat de coroana princiară . La dreap-
ta şi la stînga acestora, anul înfăptuirii unirii celor două Principate.
Comparînd aceste două sigilii, putem observa că primul este mult mai complet. Legendele sînt
asemănătoare, cu deosebirea că la primul apare data de 10 mai 1859, care indică ziua deschiderii Comi-
siei Centrale a Principatelor Unite. Stema Moldovei aflată pe cele două sigilii nu este identică, capul
de bour clin primul sigiliu are coarnele închise, iar în cel de-al II-iea coarnele sînt recurbate.
Cel de-al doilea sigiliu, aflat în colecţia i\luzcului de istoric al municipiului Bucureşti, o socotim
o variantă care, după opinia noastră, nu a fost folosită.
Considerăm că cele două tipuri descrise de noi în comunicarea ele faţă au fost singurele sigilii ale
Comisiei Centrale a Principatelor {.;nite, primul fiind folosit pentru autentificarea actelor interne ale
comisiei.
Comisia Centrală a Principatelor Unite îşi încetează activitatea prin hotărîrea Adunării legislative
din 10 februarie 1862; în locul ei, guvernul a impus cu ajutorul majorităţii clin Adunare, instituirea unui
Comitet legislativ provizoriu.
1 Comisia centrală era compusă din următorii membri: Apostol Disache , Grigore Arghiropol. Costache Brăiloiu, Costache G.
Filipescu, Ştefan Golescu, Ioan Florescu, Alexandru Grigoriu, l\Hhail Kogălniceanu, Vasile Mălinescu, Eugeuiu Predescu, Petru Rossct.
Radu Hosset, Ludovic Steepe. Grigore Sturdza, Iancu Sturdza, Cristache Tell, Petru Bălăne~cu, Arh. St. Buc, dos. 5332/ 18t:9, p. J.
Comisia ccntraH't de la Focsani.
2 Arh. St. Buc. Comisia ccntr. de la Focşani, dos. 5332/ 1859, p. J - 2.
3
Ibidem, dos. 5335/1859, p. I.
4 Arh. St. Buc., Comisia centr. Focşani, dos. 5334/ 1859, Regulamentul Comisiei, capitolul IX.
• Ibidem, dos. 5332/ 1859; 5333/ 1859; 5359/1859; 5370/ 1859 etc.
• M.U!.B., inv. 97006/44938.
348
SAT E SPECIAL I ZATE ÎN COJOCĂRIT,
ÎN BIHOR
Mai la BOCŞE
Pe cu r ul s uperior al Crişului Negru, în s udul vecuii Tări a Bihariei se a fl ă un grup de sate, în

care dezvoltarea şi acccn lu arca meşteşugurilor a rti st ice au aj un s în curs ul veacurilor pînă la speciali-
za re 1 . Acest proces, prin proporţiile pc care le-a lu at şi mai a les prin conseci n ţe i pc care Ic-a produs
constit ui e un aspect caracteristic zonei. Incă din sec. Xl V - XV I, notează istoricul St. Pascu, referin-
du-se la satele di, Transilvania: „pe măsura accentuării diviziunii muncii, a scpa.rcirii m eşt eşugurilor de
agricult1,ră, unii dintre meşteşugarii săteşt ·i vor părăsi tot mai mult ocupaţiile agricole, îndeletnicindu-se
cu predilecţie cu m eşte,rnguril e " '' . Într -adevă r , şi atele din Bihor, din lipsa un or co ndiţii naturale care
să stim ul eze în mod deosebit agricu ltura, precum şi datorită existenţe i materiilor prime necesare, cu -
nosc o dezvoltare dco eb ită a meşteşugurilor tărăncşti . Cojocăritul, unul din cele mai înfloritoare dintre
acestea, pe Crişul Negru, s-a dezvoltat în l egătu ră cu importanţa pc care o avea cojocu l în complexul
costumului popular tradiţional etc pe Crişu ri . Pe de a ltă parte, prin anumite privilegii acordate un or
sate din Bihor, încă în secolul al XV-iea, pentru stimula rea c r eşte rii vitelor şi a ov inelor 3 , s-a aj uns la
înflorirea cojocăritu lui ca meşteşug ţărănesc, materia primă necesară fiind sporită.
În urbari ul ele la 1600, pri vitor la meşteşugarii clin Beiuş precum ş i la ob li gaţ iil e lor, sî nt pome-
nite 9 nume ele cojocari, num ă r destul de ridicat în raport cu cei doar 168 capi de familie, locuitori ai
tirgului la acea dată 4 • Putem desprinde conclu zia că, la încep utul secolului a l X VII-iea, cojocăritu l cons-
tituia în Bihor o ocupaţie specia lizată, avantajoa ă, care aducea deja venituri considerabi le în econo-
mia particulară cît şi în cea a fe ud ei catoli ce maghiare ele la Oradea, căreia îi aparţinea.
Cojocarii, care erau în ace l a~i timp pielari, tăbăcari, un eo ri chi ar cizmari, ex i tau la început în
fiecare sat. Aceştia se îndeletniceau c u cojocărit ul mai mult sezon ier, a l ături ele ocupaţia agricolă, prin-
cipa l ă. Treptat, se specia liz ează în acest meşteşug doar anumite sate din Bihor, produsele lor satisfă
cînd cererile comunităţii, uneori a le fe ud al ului , sau chi a r mai mult, a le · pieţclor clescrvincl o arie geogra-
fică mai întinsă.
i\lai tîrziu, în a doua jumătate a secolului al XIX·lca, documentele pomenesc a l ătur i ele fierarii
din Beiuş, pe ş ubari şi cojocari, care practicau meşteşuguri prospere 5 . Procesul de specializare pc cojo-
cărit în acc3t teritoriu era s ublini at încă în 1888 ele către Candrea şi Frîncu 6, apo i, în 19 10, de către
Tu lor Pamfilc, care arăta că: ,)11 i\1unţii Apuse ni ai Ardealului sînt sate întregi de cojocari, care jac
cojoace şi pieptare şi criri se numesc sitei" 1 , comparî ncl fenomenul acesta cu unul s imilar în Macedonia.
Producţia, în general, era organizată în cadrul fami li ei. Lucrările erau executate „d up ă co-
mandă", iar mai tlrziu se confecţio n a un plus de cojoace, care erau desfăcute la tîrgurile săptămîna l c
din Beiuş, \ "aşcă u. Suclrigiu sau Pietroasa. Aproximativ pînă în a doua jumătate a secolului a l XL X-lea,
plata cojoacelor se făcea prin sc himb în natură. Raportat la bogăţia ornamenta l ă şi la cali tatea mate-
rialului, se primea o cantitate mai marc sau mai mică de porumb, griu, pici sau a lte produse a le gos-
1 Tanc rcJ Bănăţ ea nu. Arta populartl Îll salde spl'Cializafr cliH sudul raionului Beit1 ş , regi unea Ormfra, în „ C IA ", 1954, 1- 2;
Bori s Zdcrciuc, Cu privire ltt stluaţrn. socul-f~·o11om1cti di11 localittlţilc: din s utlul rai.on11/u1 Bt•wş , reg. Crişana, sţÎcctahzale lu mt•şfrş ug uri
artistice:, de la ml)loct1l secolului al XV/1/-/ea. plod la i11c1.:pHl1tl sccolu/.u. i .\.\', in „Studii şi ccrct'ti"lri de Nnografic şi artă populară",
1965, p. S3 66: C. Pavel, Locuri şi oameni din. 1\/1J.nţii Hiliariei - Co1ilrib11ţi1mt ta ,:IHografut Bihorului, B ei u ş , 1966,
2 C. Daicoviciu, Şt. Pascu , V. Cherestcşiu, T. Morariu, Di" islorw Trrmsiluanu:1., Edit. .·\ cad. R.P.R, 1960, p. 89; Şt. Pascn ,
A f eşltş iig ur t/1.:din Tran silucuiia pin(L i1' veac ul al Xl// .lf:i'' Edit. A cad. R.P.H.. , 1954.
3 Bunyta y Vincze, A Vdradi piJ.sptJksig t6rtinetc, voi. r, 1884, p. 235.
4 David Proclan , Dom e,iiul Bct.11$11flii la 1600, în „A nuaru l Institutului cir istori c' ', 1962, nr. \".
• Bunytay Vin cze, op.c.t„ p. 359.
s f<rîncu ·Ca.ndrca, Româ.uii di1i 1lf 1rnţii Apiise1ii. M oţii, 1888, p. 105.
1 Tud or Pamfilc, Industria cas nicd hi Români, 1910,
349
podăriei ţărăneşti. O dată cu pătrunderea relaţiilor capitaliste în mediul rural, plata cojoacelor se
făcea în bani, mai ales la tîrguri 8
.
Centrele specializate în cojocărit clin bazinul Crişu lui Negru au fost: Beiuş, Dclani, Nimăieşti,
Vaşcău, Poieni de )os, Cîmpeni de J os, Roşia, Finiş, Remctea. Din informaţiile primite ele la oameni
în vîrstă rezultă că pe la 1900, în Beiuş lucrau aproximativ -10 de cojocari, cam acelaşi număr existînd
şi în Vaşcău. La Poieni de Jos _erau_ circa 17 meşteri, iar în satele cu populaţie mixtă româno-maghiară,
ca Finiş, Remetea, fund aproximativ 12.
In primele decenii ale secolului al XX -iea, dar mai ales între cele două războaie mondiale, apar
ateliere de coiocărit care foloseau munca salari ată, constituind adevărate manufacturi. Proprietarul
desfăcea produ.sele sau asigura materia primă, toate celelalte operaţiuni de prelucrare a pieilor, cro,it şi
ornamentat, fiind exec utate de lu crător i a n gajaţi pc un timp mai îndelungat, sa u sezon ieri, dintre co jo-
carii săraci ai satului .
O simplă statistică extrasă din „Regi trul despre meseriaşii obligaţi la ca lifi caţie" în Beiuş, intre
anii 192-1 - 1935 9 ne indică scăderea numărului meşterilor cojocari activi, de la 40 la aproximativ
18, în această localitate. Aceeaşi scădere se remarcă în toate ce lelalte centre. După cel de-al doilea
război mondial, cojocăritu l se practică pe o scară tot mai restrînsă. Astăzi, situaţia localităţilor spe-
cializate în cojocărit prezintă aspecte noi. Datorită minelor, şanti ere l or de construcţii şi uzinelor care
cer un număr mare de braţe de muncă, localnicii au noi s urse de cîştig. Pe el e altă parte, pătrund'.!rca
noilor articole vestimentare, confecţionate pe cale industrial ă, înlătură produsele meşteşugăreşti. În
a l treilea rinei şi ca o urmare firească a actual elor condiţi i de trai, însuşi portul popular se schimb ă, ve-
chile cojoace fiind îmbrăcate tot mai rar, doar în ocazii fest ive. In localităţile mai mari, Beiuş, Vaşcău
sau Suclrigi u, vestiţii cojocari s-au orientat spre o nouă formă de organizare, cooperativa. In ce le-
lalte sate mai există cîte unul-doi oameni care c unosc meşteşugul, dar î l practică rar şi ocazional rn
Prelucrarea pieilor. Operaţiunile de prelucrarea piel.i, de la tăbăcit pînă la vopsit, croit şi confec-
ţionarea propriu-zi să a cojoacelor se desfăşura în cad rul a cel eiaşi gospodării sau atelier .
Tăbăcitul se făcea clupă anumite procedee arhaice. Pielea „verde", crudă, se înmuia în apă 1-2
zile, apoi se limpezea la vale. Se întindea pe „război" sa u „meliţă" (rama de întins) şi se c urăţa de gră
simi cu ajutorul unui cuţit lat, „şamfa". Se prepara apoi „d ubal a" - zeama pentru argăsit - după
o reţetă ascunsă, tăinuită 11 , moştenită clin tată în fiu şi neîmpărtăşită decît intre meşteri. Pielea se
freacă cu această so luţi e, apoi se presară cu tărîţe şi se împătureşte, după care se aşază într-un ciubăr,
unde se l asă timp de 2-1 ele ore. Se usucă din nou 1-2 zile şi iar se înmoaie cu apă călduţă, iar cu aju-
torul „meliţei" se „trage", se întinde şi se albeşte cu şarnfa. In , ·cderea croitului, pielea e fixa cu aju-
torul a două „şinguri" (leţuri din lemn). apoi cu ajutorul unui al treilea şing, folosit ca unitate de măsură,
se notau dimensiunile părţilor componente ale cojoculu1.
Materialul pentru ornamentare diferea de la o subzonă la alta. În afara broderiilor realizate cu lîni-
că - „bircă" - policromă, sau cu mătase, în cîmpul ornamental se integrau şi ap li caţii clin piele de
cu loare verde, roşie sau neagră („ lag"), muşama, imitaţie de lac. Vopsirea pielii se făcea clupă anumite
procedee foarte vechi. Pielea se vopsea în cu loare verde prin presărarea cu oxid ele cupru, cî11d era încă
udă: „Se macină arama şi se presară pe întuneric, ca să n-o ajungă lumina. Apoi se întinde pe ramă şi
se usucă fără să se tăbăcească" ii_ Pentru obţinerea pielii de culoare roşie, se fierbea coajă de roibă, ames-
tecată cu coajă de arin, apoi în zeama călduţă, astfel obţinută, se aşezau bucăţile de piele, lăsîndu-lc
timp de 2-! - 38 ore, după intensitatea culorii clorite. In ultimii 25 - 30 ani, procedeul vopsirii cu aju-
torul co l oranţilor vegetali este părăsit definitiv. Culoarea roşie a pielii se obţine acum prin vopsirea cu
anilină, după uscare pensulînclu-se cu o soluţie diluată ele şer l ac, cu spirt.
Uneltele întrebuinţate în co,iocă-rit. In afara uneltelor pentru curăţatu l picilor - războiul, şamfa
sau cîrligul „pentru tras pielea" - pentru confecţionarea cojoacelor se întrebuinţează cuţitu l , acul în
trei muchii, degetarul retezat la vîrf, dar şi alte ustensile pentru executarea ornamentelor. Astfel, piesele
cu scop ornamental, bucăţile de piele colorată, erau tăiate zimţat, cu colţişori rotunjiţi, „ca cipca"
dantelat, perforate în formă de rozete, cu ajutorul „iugălăului" (găuritor). „cipcăzăului" (formă din fier
cu care se decupează rozetele), „ulmezău lui ", cuţit folo it pentru rotunjirea co l ţilor-toate confecţionate
de către fierarii din Vărzari de Jos, specializaţi în prel ucrarca fierului.
Piese confecţionate din piele. Centrele specializate în cojocărit din Bihor confecţionau cojoacele
lungi cu mîncci, purtate pînă la începutul secolului XX în sezon ul rece, bi tu .ele, haine lungi, fără mîneci,
sărac ornamentate, mai mult doar pe muchia („inima") cusătur il or şi purtate pînă în zil ele noastre,
cuşmel e, căciu lil e înalte, lucrate din piele de miel, a lbe sau mai a les negre, pieptarele înfundate, dar
mai ales cojoacele scurte, fără mîneci, pic e definitorii a le portului specific bihorean. In afara bituşelor
şi a cuşmel or co nfecţionate numai în centrele specializate Delani şi Nimăieşti, în timpul din urmă chiar
şi la Sînmartin, cojoacele scurte, bogat ornamentate, erau confecţionate în toate celelalte sate speciali-
zate ale Bihorului. In economia acestei lu crări Ic vom prezenta doar pe acestea.
a Informator Popa Gheorghe , 66 ani , Lunca, nr. 153.

• „Despre meseriaşii ob li gaţi l a califica\ic'', 1924, 1935, lnv. Arhivelor statulu i, Beiu~. nr. 56, p. 2.
IO Vezi anexa actualilor meşteri cojocari, total 12 .
11 „Dubala" se prepară din 3 I de apă că lduţ ă, 10 linguri ele sare şi 5 de piatră ac ră (alaun) , 2 linguri de vitriol (acid sul!uric)
- pentru argăsitul a cinci piei.
1 : Informator Popa Gh ., Lunca, nr. 153.
350
COJ OC PO IEN Ă H E'C
T ip ologia coj oacelor din bazin ul Griş ul ui Negru. Cojocul co ns titui a pi esa n e lips ită d in p ortul p opu-
la r , atît a l fe m ei lor, cît ş i a l bă rb aţ il or , indiferent d e vîrs tă, a notimp sa u oca zii . In satele din bazinul
C ri ş ului Neg ru se întîlncsc p a tru t ipuri d e cojoace, pi epta re sc urte, fă ră mîn cc i, ca re di fe ră în să din
punct d e v edere a l croiului , dim ensiunil o r, a l di s p oz iţi e i cîmpului orn a m enta l, prec um şi a l m otivelor
d ecora tive, a u a l crom a ti cii : cojocul po i en ă resc, cojocul b in şe n esc, cojocul coh ă n e c ş i cojocul unguresc.
I. Cojoc ul p o i e n ă r esc. Se co nfec ţi o n a în satul Po ieni d e j os, ia r m a i tîrziu în Coc iuba şi Gura ni ,
aşeza t e la est d e şo caua Be iu ş - P . Groza, pe ma lul Cri ş ului Pi et ros. Purta t exclus iv în sa tele d e la p oa-
lele l\Iunţil or Bihorului , P o ieni , Coci uba l\li că , G urani, Pietroasa, B răd e t, S tîn ccşt i , Chi şcă u, M ăg ura,
l\l o ţeş ti , ci se asocia p ortului băt rî n csc c u că m aşa lun gă, zadi a de lînă al easă în războ i ş i „corm ii " - pi ep-
tă n ă tura cu coarne. E te cel m a i vechi ti p d e cojoc, purtîndu-se pî n ă la începu t ul secolului XX. A s tăz i
se găseş te din ce în cc ma i ra r, d oar î n port ul b ătrînil o r.
Cojocul poie năr esc se croia lung pîn ă la şo l d, fă ră m încci, deschi s în faţă, ia r la gît a vîn d 1 ăs
croi a l ă m ică. Mo rfologic, era constit ui t clin trei piese: d o u ă „aripi" ( pi ep ţii cojoc ului ) ş 1 „spin a rea"
(sp atele). Chi a r a legerea p ielii p en t ru croit pre upun e o d eoseb ită p ri cepere. „A ripile' se taie din jum ă
t a tea d in p a te a p ielii , ia r spina rea cli n p a rtea dinspre gî t : „ d eoarece gitul (p ielea d e la gît) nu se întind e
ş i nu face „foale" (nu e î n c re ţeş te) i a.
Cîmpul orn a me nta l a l cojocului p o i c n ă rcsc c up ri nd e pi e pţii ş i p a rtea d e s ub b ra ţ , sp a t ele fiind
p u ţ in orna mentat, d oar în p a rtea s up e ri oar ă, m a rcî nd u-sc oarec um lini a o m op l a ţil o r prin împl et ituri
şerpui te, din p iele co l o ra tă. P e „aripil e" cojocului se apl ică Iî ş i a d e ,. irh ă" (pi ele s ubţir e), a lb ă, care as-
cund e c u să turil e d e su b br a ţ şi d e pe umeri . Pes t e aceste apli ca ţii d e irh ă e brod ează cu bircă verde ,
ro ş i e, a l bă sau mov „c iupi " - pompoane - în num ă r m a rc, di s pu ş i s im etri c, printre „şo vîrcăt uri "( r e li e
furi meandri ce, exec uta t e clin î mpl etituri d e pi ele verd e a u roş i e). Cojocului i se ad a u gă un plus d e fru-
muse ţe prin ce le d o u ă buzun a re brod a t e, cu fun c ţi e pur d eco rativ ă. Se r e m a rcă difer e nţ a c rom a ti că p en -
tru di fe rite vîrs tc. In por t ul bă trînil o r pr ed o mină î n o rn a m e nti că c ul oarea verd e, la cojocul tiner esc
predominînd roş u ş i galbe n . Frumu se ţea ş i a rmonia crom a tic ă d eose bită a cojoc ului p o ie n ă r esc, care con-
stitui e o n o tă c aracteri s ti că în unita tea p ortului p opular d e p e Cri ş uri es t e s ublini a tă d e mi ci apli caţii ş i
împletituri d e piele n eag ră, ca ş i d e tivitura l a tă d e bl a n ă n eag ră , d e p c ma rg ini .
Din an a liza a ces tui tip de coj oc ş i în urm a co mp arării lui cu celelalte tipuri clin Bihor se d esprind e
o concluzi e: în secolul trecut, cea ma i imp o rt a ntă tehnic ă d e orn a menta re o constitui e brod eria. U lte-
rior au fost a plica t e bu căţi d e pi ele albă sau colorată , ca ş i împletituril e clin pi ele, c u rolul fun c ţional
d e a ascund e cu săturil e simpl e care în ch eia u l a ţii între ei. Trepta t , a cest ea c î ş ti gă o val oare d ecorativă ,
devenind chiar o tehnică d e ornamentare, prin a plica rea bu că ţilor el e pi ele, p est e care s-au suprapu s apoi
brod eriil e ş i „ciupii" .
13 Inrormator Memetea Savu, B e iu ş , 71 ani .
351
CO J OC CO H..l.NESC COJ OC UNG UR ESC
2. Cojoc ul bin şc n csc. Cojoc ul bin şc n csc era lu crat la B e iu ş (de und e şi d enumirea l oca l ă), m ai tîrziu
şi în a l ele învec in a te, Dcla ni , N im ă i cş ti ş i l\ li z i cş . .\ cc t lip d e cojoc se purta a p rox im a li,· d e pe la înce-
putul eco lului XX , în c irca 40 d e ale, care g ra ,·ita u spre B e iu ş, d e la Roşia, la N-E d e Be iu ş, pîn 'I la
S udrigiu -Ri eni , spre sud d e B e iu ş .
Cojoc ul bin şc n csc se croia scur t p î n ă la t a li e, c u răsc ro ie li mic i, la gîl ş i la mîn eci, avînd d esc hi -
ză tu ra în fa ţă. Cojoc ul bă rbă tesc se d e pica în p a rtea d e jo , la t eral, fă ră vreun cop fun c ţio n a l în să,
c i ca un prc lcxl pent ru un a d aos d e deco r, pc t iv i t ură. Dup ă croirea pi ese lo r necesare, meşte rul plasa
loc ul viiloarclor motive orn a menta le c u a jutorul unui „co ndei" , b e ţi şo r înmui at în „a l bă trea l ă" (albas-
tru d e mc lil cn). Dcsc nînd din im ag in aţ i e, a lteo ri fol os ind un şa bl o n din carlon, m eşte rul trasează pe
spa tele cojoc ului un a x verti cal, care îl împarte în d o u ă registre s imclricc, p c care b ro d ează moti vele
d eco raliv c ma i bogal c în pa rtea d e jos ş i ma i s imp le, ae ra t e sus, înlrc um eri . E lementele tradiţio
na le în o rn a mcnla rea co joc ului sînt r espec ta te cu s tri c te ţe , p entru ori ce v îrs tă sau sex , cxistînd doa r
dife re nţi e ri în cc pri veş t e calita tea ma t erialu lui sau a mp loarea cîmpului orn a menta l. Prin a l ă turarea
celor d o u ă „aripi ' a le cojoc ului , a pa re moti vul co mpac t care împo d o b cş lc pi eptul, „cru cea cu ciupi", sau
„ bradu l", realiza t prin broda rea un or „c iupi " din l îni că roş i e ş i n e ag ră, s uprapu ş i un ei bogate apli caţii
d e împl eliluri din pi ele numită „co rbac i", a mintind obi ectul cu ace l aş i num e, sau „şe rp arul" , dup ă undui -
ril e rcpli lc i - loat c aces t ea fo rmînd pc pi ept o „ ramură" c u şase bra ţe, s imbolizînd bra du l, p oa te chi a r
a rborele vi e ţii . Aces t orna ment se poat e lega de tradiţi a o rn a m e ntării pi epta rului că măş il o r î n Bihor.
P e spa t ele cojoc ului se broda moti vul ce ntral , ma rc, „cru cea c u ulm cză u ", cleme nt flor a l di spus d e-a lung ul
un ei tulpin c longitudin a l trasa t ă, din împl etituri d e pi ele ş i ciupi d e lîni că . Jncadrînd mo ti v ul centra l
sînt aplicat e long iludin a l d o u ă fî şi i din pi e le a lbă, p es te care se supra pun e mo ti vul „o nis ici" (fl oare d e
cî mp), brod a l c u lin ă, m ă tase ş i co ntu ra t d e ciupi d eco ra ti v i ( roş u - n eg ru ). D cd e ubt , a tîrnînd pîn ă p est e
poale, se fix ează „ ţiroa m c l c" - ciu c uri t rapezo id a li tă i a ţi d in pi ele „că rm ăji c" ( ro ş i e) ş i verde, avînd ma r-
g inile d a nlela l c ş i s upra punîn d u-sc 2- 4 fo i, în c ul ori difc rile. Cojoc ul b ă rbă tc c, d e mire, a rc la
spa t e, s ub um eri , apli ca ţii din împl etituri d e pi ele ş i b ircă, numite „ p e re ţi la spa te", care împod obesc
ş i poalele piepta rului. De ase me nea , cojoc ul d e mire se dis tin ge prin „ pa na la b uzun a r", cleme nt s im-
boli c, fa tidi c, rcprczc nla l prin frun za d e trifoi c u pa lru foi .
Ceea cc c re m a rcă în mod d co cbit la acest tip d e cojoc es te a rm oni a ş i · crbrietatea c tcga ntă a
c ul oril or roş u - n eg ru , pc fon d ul a lb, respect îndu -se tricromi a s p ec ifi că zonei, în v iorate de verd ele cruci,
„ca m ă rul ", a l împl ctilurilor din pi ele sau d e di sc re tul roz a u mov, slrcc ura l în pe ta lele fl oril or d e cî mp ,
broda t e c u lin ă. Si metri a ş i co nturul motivelor sî nt s ublinia te d e ti vilurilc c u pi ele roşie, pc ma rg ini ,
d e mi c i b um bi din Jac, sau de „c ipcă" ( d ante l ă) d eco rati vă, care se inte rcal ează, dclimi tînd ş i crcînd
p a u ze în cîmpul orn a men tal. O va ri a n tă a cojoc ului bin şen esc e t e cel purta t a prox ima tiv pîn ă în
d eceni ul a l IV-iea a l cco lulu i XX , în sal cie din spre nord -es tul Be iu ş ului , spre Roş i a. Acest cojoc a re
apli ca ţiil e d in pi ele a lbă, a lterna t e c u lac sau pi ele d e c ul oare n eag ră, c iupii find brod a ţi c u „ m ăta e"
( lîn ă) ve rde ş i n eag ră, ia r orna mentele fl orale brodindu -se în to nuri d e ve rd e, negru , un eo ri u şo r pi g-
m entate c u roş u . Acest a, numi t chi a r „cojoc verd e" sa u „c uncc nesc" era purta t la început doar ele că tre
fe meil e m ă rita te , clup ă cc „se înveleau c u co nc i" - ele unele îi vin e ş i numele, a poi s-a extins în portul
fe me ilor din s ubzo na H.oş i c i , în ge nera l, indifere nt el e vîrs tă .
. \ m ins is ta t î n moci d eosebit as upra aces tor d o u ă tipuri el e cojoace bihorene, cel p o i c n ă rcsc ş i cel
bin şc n csc, ele co ntribuind, ca clemente d e port spec ifi ce ş i tradiţi o n a l e, la d efinirea ş i d elimita rea zonei.
3. Cojoc ul co h ă n csc . Se lucra odinio a ră la Vaşcă u 11 , p c uli ţa Bă răş til o r ş i în satele în vecina t e,
Lunca, Ş u ş tiu , Scg h cş t c, p urtînclu -sc în t oa te sa tele din s udu l Bihorului, ele la Ri cni -P etrilcni, la
C împeni el e Sus ş i Lunca, pîn ă la ri ş ti o rul el e Su , în a proa pe 30 d e sat e.
Co nfec ţi o n a r ea aces tui tip d e cojoc nu pretind ea un ma teri a l s uperi or, calita tiv , întrucî t moti\"e le
orn a menta le bogat e ş i co mpac te, care c uprind întreaga s upra fa ţă a co joc ului , da u ţinu tă ş i rezi s te nţ ă
p iese i. l\lorfologic, înl rc cojocul fe meiesc ş i ce l b ă rbă tesc exi st a o di s tin c ţi e n e tă. ci fe meiesc se croi a
'" VC'c~1 ea denumirr a \ ·aşcău l ui era Cou , dr la \ 'as-; con-cuptor de fie r.
35 2
COJOC Bl:\ŞE:\ESC COJOC VERDE, DE ROŞlA
scurt, deasupra taliei, avînd răscroituri adînci la piept şi mineci, uneori lăţimea umărului fiind doar de
4-5 cm. Broderiile sînt executate cu bircă policromă, roşi e , galbenă, verde, prcdominîncl rozul sau movul,
căpătînd preponderenţă anumite culori, clupă preferinţele purtătoarelor sau ale comunităţii. Ornamentul
floral , exec utat în tehnica „cî rpiturca scă" (cusătura plină), se repartizează pc cele trei componente
ale cojocului, arip ile ş i spatele. Central, pc spatele cojocului este inscrisă „ pana marc", mănunchi de
flori, „ruje" şi „pahare" (clopoţel), care impun analogia cu elementele decorative de pe cojoacele din
Tara Zarandului, Abrud sau Buciumi Jh Piepţii cojocu lui se ornamentau diferit (la spate „forma" fixă
era obligatorie), de la un exemplar la altul, sau de la o localitate la alta, cu două sau trei flori de
la ica, brodate in mănunchi sau independente. Calitatea artistică a piesei este sporită de aplicaţiile
din „cipcă" de piele roşie, verde sau n eag ră , care tivesc şi separă cîmpii ornamentali.
Cojocul purtai odinioară de către bărbaţii acestor aşezări era ornamentat la sfîrşitul secolului
XIX cu bumbi de alamă, pc piept. Se croia lung, pînă la şold, cu o răsc roială mică la gît, adeseori
fiind un pieptar înfundat. După primul război mondial, arta decorativă a cojoacelor este mult simpli-
ficată, aplicîndu-sc doar bucăti din piele roşie sau verde, decupate în moli,·c floral-stilizate, subli-
niate de „şerparul" (împletitura) din piele colorată. Disp unerea simetr ică a cîmpilor ornamentali este
asemănătoare cojoacelor binşen eş ti.
4. Cojocul unguresc. Purtat de către locuitorii satelor cu populaţie mag hiară sau mixtă - Finiş,
Tărcaia, Rem etca, Negru, Uileac, acest tip de cojoc 16 se lucra în Finiş şi Tărcaia. Croit foarte scurt,
dea upra taliei, atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei, are un ornament si mplu, constituit doar din
aplicaţii de piele roşie sau neagră, pe piept şi pe pate, p este care se broda „pana de tulipan", cusută
cu llnică roşie, albă şi verele. Se resimte în ornamentica acestui tip, influ e nţa a rtei decorative speci-
fică satelor ele pe cursul inferior a l Crişu lui Negru. La începutul sec. XX, mai ales în portul tine-
rilor din aceste aşezări, a fost introdusă o variantă a cojocului unguresc, supran umit „fetesc", sau „fecio-
resc". Bogat ornamentat, cu piepţii avînd aplicaţii din piele roşie, care încadrează „crucea cu tulipan",
adevărată revărsare de elemente florale policrome, iar spatele avîncl ca motiv central „ pana mare
cu rujă", cojocul era elegant tivit cu piele sau blană neagră, uneori albă.
Datorită convieţuirii lor şi l egă turilor permanente între satele româneşti şi maghiare, în ultimu
secol ·a putut remarca împrumutul de piese, de cojoace, sau influenţe în ornamentică reciproce.
Odată cu transformarea portului popular, datorită procesului de urbanizare şi de pătrundere a
produselor industria le la sate, cojoacele scurte au fost înlocuite cu pieptarele lungi, pînă peste şold, lu-
crate în fabrici sau ateliere cooperatiste. Motivul decorativ lipseşte, sau apare discret şi sporadic, la buzu-
nare sau pc poalele cojocului, nemaipăstrînd însă nimic din elementul specific zonal.
in această lucrare s-a încercat analiza situaţiei centrelor specializate pe cojocărit, în Bihor, urmă
rindu-se procesul de transformare şi renunţare la meşteşugul r espectiv, datorită condiţiilor istorice şi
economice.
Tipurile de cojoace prezentate au trăsături specifice, constituind unul din criteriile care stau la
baza stabilirii subzonelor etnografice din bazinul Crişului Negru.
Aceeaşi repartizare geografico-etnografică a servit şi la întocmirea tematicii şi a expunerii acestor
valoroase piese de port în cadrul secţiei de etnografie a Muzeului Ţării Crişuri l or din Oradea. Acest muzeu
ca şi cel, mult mai mic, din Beiuş şi-au făcut o datorie din a depista toate tipurile de cojoace pe teren,
a le studia şi a le achiziţiona. Bogăţia materialelor încă existente în Bihor poate fi socotită ca un îndemn
şi pentru alte muzee din ţară pentru completarea colecţiilor lor expuse au depozitate.
" Marcela Focşa, Cojocdrit1tl din Abrud şi Buci um, în „SCIA", nr. 3-4, 1957, p. 283-286.
" l. Gylirffy, A fekete Mr0~v6lgyi m~~ya~st!g viselete, în , .Magyar nemzeti ru(1zeum ncprajzi oszt!l lyanok crtesitoje" , Budapest.
1912, an. Xlll(Vll l), nr. I ;!. Gyorffy, V. V1sk1, Târgyi >1l.pra7z, voi. I, II, Budapest, 1941 ; D. Molonyay, A 111agyar 11 ep milvt!szete,
Budapest, 1909.
353
CERCETĂRI $1 ACHIZIŢII
PE VALEA DUNĂRII
- JU O. Ol T
H. FORMAGIU, Gh . NISTOROAIA
ln cursu l trimestrului Il al a nului 1971 , campan:i le de cercetări şi achiziţii întreprinse !n zonele

Văii Dunării s-au dovedit deo ebit de fructuoase şi interesante. u marc atisfacţie am con tatat cu acest
prilej că ace te zone au păstrat încă din bogăţiile tradiţionalei creaţii populare, în special în domeniul
ţesăturilor şi cusături l o r (ceea ce nu exclude realizări de seamă în lemn, fier, ceramică).
Păstrate încă în multe case ca moştenire şi am intire de la bătrîni, piesele sînt de mare valoare
documentar-ştiinţifică şi artistică. Chiar dacă vechiul şi frumosul port popular iese treptat din uz şi prin
aceasta, cu fiecare zi devine o problemă din ce în ce mai spinoasă pentru cercetători reconstituirea
lui ş i obţ in erea pentru co l ecţii l e muzeale a unor costume femeieşti şi bărbăteşti complete, în schimb
ţesăturile de interior, îndeosebi anumite categorii - cum sînt căpătîielc şi velinţele - se găsesc într-o
foarte bună stare şi în cantitate remarcabilă.
Multe case în care gospodinele păstrează încă în l ăzi sau s uprapuse pe acestea, tradiţionalele obiecte
de u z casn ic generează impresia unor izvoare inepuizabile de comori.
Cu toate că cercetarea în cadrul acestor campanii a fost axată în special pe realizarea unei co-
l ecţii ele velinţe, avîndu -se ca scop crearea unui fond reprezentativ pentru zonă, a fost inevitabilă
sesizarea sau şi urmărirea şi a a ltor probleme, ca cele legate de realizările cojocari lor din renumitele
centre ale zonei etnografice Romanaţi, aflate de mai multă vreme în studiul nostru, sau problema circu-
l aţiei tipurilor de ceramică, specifice centrelor olteneşti, aria ele răspîndire, în special astăzi, a produselor
olarilor clin Oboga.
Urmărind tot cc ar putea interesa colecţia Muzeului de artă populară al l . S. România, am de-
pi tat printre altele şi o oală, interesantă nu atît prin aspectul său cit şi prin funcţia care a îndepli-
nit-o, prin ro lul jucat în viaţa spirituală a colectivităţii comunei Vădăstriţa.
Aspectul ci nu o deosebea cu nimic de oalele modelate în acea perioadă. Toate caract eristicile
arătau că este un produs al centrului de olari din Oboga - lu cru confirmat şi de proprietarul ci. Oalele
de genul acesta se cumpărau de la bîlciul care se desfăşura chiar în comună, la Vădăstriţa, după ,1bicei
la 25 august în fiecare an, dată care se respectă şi acum. Ceea ce este interesant de remarcat în legătură
cu acca~tă oală, este faptul că ea îndeplin ea o anume funcţie, deosebită de cca a suratelor ale. ince-
pînd din anul 19 13, ea a stat îngropată la temelia casei lui Marin Dăbuleanu, supunîndu-se unui vechi
obicei local. Asupra însemnătăţii în viaţa col ectivităţii a acestui obicei vom relata cu altă ocazie,
deoarece după cum am mai arătat - nu obiceiurile au fost tema cercetării efect uate - astfel că preci-
zarea s ub toate laturile, pe cit posibil, a acestui subi ect, va constitui preocuparea unor noi cercetări.
Pentru moment în comună s-a desprins ca un caz aproape izolat, în cadrul co l ecţiei noastre este sin-
gura oală care clupă o perioadă de 68 de ani revede lumin a zilei şi devine obiect de muzeu - nefiind
un obiect arheo logic. Gospodaru l Soare Verginiu - nepotul lui Marin Dăbuleanu - cu prilejul demolării
casei părinteşti a gă 0 it în cele trei colţuri a le casei îngropată cite o ulcică - un a era spartă, a lta - bună
a păsuat-o ca amintire, iar ultima a intrat în muzeu.
Pentru a respecta obiceiul bătrînesc, la casa cea nouă, zidită în 197 l, s-a reeditat tradiţia, numai
că în loc de oale de lut, a u fost îngropate în temelie (conform vechii tradiţii), ceşti de faianţă şi, la fel
ca bunicii, au pus în fiecare cite un ban.
Problemele semnalate ca şi materialul achiziţionat cu prilejul campaniilor de cercetare şi selec-
ţionare riguroasă pentru colecţie a unor valori din cele mai apreciabile păstrate în teren, duc la con-
cluzia necesităţii imperioase a intensificării acestor acţiuni, am putea sp un e la acordarea chi ar a priori-
tăţii respective, atît în scopu l salvării patrimoniului artistic popular cit şi a depistării şi recuperări i
unor aspecte ale spirit u alită\ii poporului nostru, străvechi, de mare însemnătate pentru lămurirea unor
laturi a le obîrşici şi evo luţi ei sale istorice.
354
UN TABLOU DE PIETRO DELLA VECCHIA
ÎN GALERIA UNIVERSALĂ A MUZEULUI DE ARTĂ
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Carmen RĂCHITEAHU
Prin achiziţiile făcute de l\luzeul oe artă al Republicii Socialiste România în ultimul deceniu
Galeria de artă universală şi-a îmbogăţit patrimoniul cu un număr important de opere, dintre care o
bună parte au intrat în expuner ea permanentă. Din rîndul acestora face parte şi tabloul intitulat
A dttltera fo fa/a judecătorilor, ce a figurat ca operă a unui anonim veneţian din a doua jumătate a
secolului al XVl-lea. In problema acestei atribuţii, cercetările noastre, verificate şi prin opiniile „de
visu " ale unor speciali şti străini 1 cons ultaţi cu ocazia vizitelor făcute în Galeria de artă universală, ne-au
îngăd uit să finalizăm studi ul asupra tabloului, încadrîndu-1 în creaţia lui Pietro delia Vecchia 2 •
Referindu -ne Ja prima fază a cercetări l or, considerentele primordiale în analizarea acestei opere
le-a u constituit neconcordanţa dintre reperele stilistice şi cronologice. Dacă criteriu l apartenenţei Ja
Şcoal a veneţiană ne apărea evident demonstrat în concepţia compoziţională şi cromatică, situarea
cronologică în a doua jumătate a secolu lu i a l XVI-iea ni se părea o apreciere insuficient fundamentată.
Factura ne indica un artist puternic ataşat tradiţiilor veneţiene, dar în acelaşi timp tributar unei vizi-
uni impregnate de manierism, cu ecouri caravagiste specifice secolului a l XVII-iea. In contextul acestor
ipoteze, ne-am orientat documentarea cu precădere în sfera pictorilor italieni ai veacu lui al XVII-iea.
Din consultarea unui divers material bibliografic-ilustrativ, am putut remarca pregnante similitudini
Intre tabloul Adultera în faţa judecătorilor şi creaţii l e lui Pietro delia Vecchia, evidente în tipologia şi
vestimentaţia personajelor, în structura desenului, modul de repartizare a umbrei ş i luminii în cadru.
Cu toate limitele pe care le impune, procedeul comparaţii l or bazate pe reproduceri ne-a permis să sta-
bilim o seamă ele strînse corel aţi i de conţinut şi formă, specifice şi comune unui număr ele lucrări atri-
buite lui Pietro della Vecchia 3 . Subliniem că nici unul dintre tablourile menţionate nu poartă semnă
tura artistu lui. Pe lingă observaţii l e legate ele repertoriul tematic şi mijloacele ele expresie, ne-am preo-
cupat a descifra în acest grup de lucrări o anumită mentalitate artistică, proprie şi tabloului din colecţia
Muzeului de artă din Bucureşti. In esenţă, poate fi d e finită printr-o predilecţie pentru reeditări de tipuri
umane giorgioncşti, scheme compoziţiona l e inspirate de Tiziano şi Veronese, efecte stringente ele clar-
obscur de sursă caravagistă, elemente cc l eagă manierismul său de creaţiile acestor mari predecesori.
Bibliografia, extrem de restrîn ă, asupra lu i Pietro delia Vecchia, nu n e-a oferit prea multe
date, în afara unor referiri strict biografice în dicţionare, cataloage de muzee ş i de expoziţii 4 • Elev
a l lui Paclovanino 5 , a evoluat în să p c o linie diferită de stilul de lu cru al maestrului său, desfăşurîn
du-şi activitatea ca pictor şi restaurator. Pc Jîngă decoraţii murale pentru bisericile din Veneţia ş i
Verona, tematica picturii de şeval et cuprinde subiecte religioase şi istorice, portrete, scene cu sol-
' Dl. Paul Ganz . colecţionar de pictură italiană din secolul XVII din S.U.A. (în 1965); Prof. !talo Faldi , conservator şef şi
director al Galeriei Naţiona l e de artă antică diu Roma (în 1969).
• Pietro Muttoni , denumit Pietro della Vecchia . născut la Veneţia , în 1605, mort la \' eneţia în 1678.
3 Soldaţi j ud nd :arrin. (ulei pe lemn . 0,325 x 0.515), reprodus în „ Ausstcllung ltalieniscbc B aroc k· ~lal e rei" , Galerie Sankt
Lucas, Mai, juni, 1937; Doi ri'llboinici lnarmaţi (ulei pe pinză, 1,1 70 x 1,100), Colecţia Labia, Londra , reprodus în „Burlington Maga·
zine" , September 1958, p. 299; }"s iii Armis (ulei pe lemn , 0,320 x 0,600) , reprodus în „Burlington ~lagazine'', J anuary, 1957; Necre-
dinţa S/int1t.l1ti To-ma . .Musco Civico, Padova . reprodus în „Empori um". 196 1, p. 150; Cap de tindr rllzbo inic (ulei pc pînză . 0,725 x
0,545), Muzeul Ermitaj, Leningrad, reprodus în llalia11skaia j ivopis X I I I -XVI l l oeka „Sobranii Ermitaj," L nlngrad, 1964, p. 170 ;
Rdzboinic cu spadă (ulei pc pînză , l, 180 x 0,950), reprod us în „ Kata log Col. Schoenborn" , Viena , pi. LXXV ; Portret tle timlrdfatd (ulei
pe pinză, 0,575 x 0,480), reprodus în „Katalog Alte Meister'', Staatliche Kunsthalle, Karlsruhe. p. 23 1, nr. 424: Ghicitorul fo pal111d
(ulei pe pînză, 0,330 x 0,530), reprodus în „Connaissance des arts", 1966, p. 125; Timoclca Îll faţa /„i Alom11dru (ulei pe pinză, 1,880
x 0,380), National Gallery o f lreland, Dublin - fotografia lucrării primită prin amabilitatea direcţiei Galeriei din Dublin.
' B6nCzit, Dictiomiaire critiquc et documentaire tles pcintrcs. sculptcu.rs , dessinatcurs ct graveitrs, U I, Paris. 1924, p. 961 şi VI.
1966, p. 289; Thieme·Becker, Kanstler L exiko11 , XXV , Leipzig, 1931, p. 300; Die Ausstcll1111g Jlalimisclie Barock-Ma/erei, Galerie Sankt
Lucas, Mai, Juni, 1937.
• Alessandro Varotari. numit ll Padovanino , născut la Padova în 1590, mort la Veneţia în 1650. A activat la Veneţia sub influ-
enţa lui Tiziano şi Veronese. ln atelierul său au învăţat numeroşi pictori veneţieni din prima j•1mătate a secolului al XVII· lea.
355
daţi, chipuri <le războinici şi ca,·aleri, co tu maţi . în mod f~ntczis ~. sau <lupă. moda unor nemi mu.l_t
a nterioare epocii sale, ceea ce i-a adus şi denumirea de „ \ ecch1a , pc care i-au dat-o contempora nu .
în st udiul lui Lionello Venturi 6 , caracteriză ri l e îmbracă forme ele aprec ieri critice, atunci cî nd ii
consideră un imitator destul de mediocru şi lips it d e fantezie, un manierist format s ub d ubla infl u e n ţă
a lui Giorgione şi Caravaggio, a că rui viziune barocă a d us la deformarea „conceptului giorgionesc" ,
în cel m a i avansat g rad, faţă d e toţ i imitatorii anteriori ş i co nte mporanii să i din secolul a l XVII -iea.
Prclu crînd tradiţiil e g io rg i o n eş ti în a lt spirit d ecît ace la a l lui Tiziano şi Vcro ncse, acest a rtist, după
0 perioad ă de sc urtă celebrita t e, a fost dat uită rii , ia r lu c ră ril e sale, în decursul vremii au fost atri buite
lui Giorgionc ş i Yeronese 7 , Tintoretto 8 , ca ş i lui Strozz i ş i Scarsellin o, după c um au stat ş i s ub et icheta
unor anonim i clin Şcoa l a ven e ţi a n ă sau Şcoa l a bo l og nez ă din secolul a l XVII -lea9 .
Da t ele privind istoricul t ab lou lui Adultera în faţa judecâloritoi 10 si nt ex trem de s umare. Achi ziţ io
nat d e l\lu zc ul de a rtă a l l{ep ubli cii Socia list e R omâ nia, în an ul 1960, dintr-o co l ecţ i e particulară din
Bu c ur eş tiu , în ofertă 12 lu crarea a fost însc ri să î n şcoa l a lui \ 'c roncsc, m c n ţionîndu-se că atrib uirea a
fost făcută ele către \ Vilhelm von Bod c 13, că rui a i s-a trimis ta bl oul sp re expe rti zare la Berlin , în anul
1927. Informaţia ofertantulu i nu a fost însoţită de ni ci un fel d e docume nt emi s d e că tre c unosc utul
istoric el e artă. Referatul ele studiu 14, ataşat o fertei, a na li zind p e t eme iuri ob iective ca l ităţi l e a rti stice a le
Lu c ră rii s ubl i ni ază lip a ele do vez i a ex pertizei lui Bod c. În fi şa a n a litică' 5 , r edac tată d e ace l aşi a utor,
tabloul este a tribuit unui ano nim veneţ i an din a doua jumă tate a secolului a l XVI-iea. Co nsultînd fişa
d e restaurare13 , clin o bse r vaţ iil e co nse mnate ele că tre picto rul -res taurator Gheorghe Zidaru, clin exa-
mina rea fotog rafiilo r la raze ultrn ,·ioletc şi inf ra roş ii 17 se poate co nstata că inte rv e nţi i l e ele minimă im-
portanţă ale un or re>ta ură ri a nte rioa re nu a u produs a lterări în s tructura ş i s up rafa ţa picturii originale.
Din neces itatea d e a co nso lida ma rg inil e mult prea u zate ale pinzei, dimens iunile iniţia l e a le s uportului
s-au mi cşorat 1 8. Îndepărtarea unor mi ci zo ne ele vechi re tuşuri 19 , c urăţa r e.i , rege nerarea ş i revernisa rea
lu crării , efec tu a t e de către pictorul Gheorghe Zida ru, au pu s în lumină ca li tăţi l e d e cromatică şi de
factură picturală a le ace tei opere, cc pot fi relevate în acorduril e so nore d e roş u -b run ş i o cru - cărămiz iu ,
du ctul energic a l d ese nului şi p e ns ulaţia l a rgă , împăstată
S ubiectu l tab lou lui, legat d e textul E\'anghclici lu i l oan 20 , este tratat într-un mod diferit, în com-
paraţi e cu re pr eze ntă rile tradiţion a l e, care polariz ează toate per -o na jcle în jurul figurii lui Chr istos. Epi-
sodul jud ecă rii femeii ad ul tere, mai puţin întilnit în pi ctura r c li g i oa<;ă a secolului a l XVI-iea, a co nstituit
una din tem ele fr ecve nte a le baroc ului 21 .
În co ntextu l Şco lii ve n eţ i e n e se înscr iu un număr ele lu c rări cc tratează acest s ubi ect ş i as upra
că rora ne-am oprit pentru a d elimita s urse le ele in spiraţie a le lu i Pietro d eli a Vecchia ş i în ace l aş i timp
latura d e in terpret a re original ă, clin c r eaţ i a acest ui a . 1.n ordin e cro nolo g ică ne vom referi la tabloul Chris-
tos şi a.duttera" 2 , atribuit ele Bern a rd B crenso n 2 3 lui Giorg ione ş i el e Lioncllo Venturi 24 ş i Paola delia
Pcrgo la2s lui Sebastiano d el Piombo 2 3 ş i la cop ia 27 , ele o interpretare destul d e libe ră, exec utată d e Ca-
riani2s, înainte ele mutilarea pc care a s uferit-o pict ura şi prin care s-a distrus extremitatea dreap t ă a
pînzei. în exe mpl ele mai s us citate, ca şi în tablourile lui Rocco l\larconi29 , Tiziano 30 , ] acopo Bassa no 31,
Tintoretto 32 , Padovanino 33 , toţi aceşti artişti au înfăţi şa t momen tu l aducerii femeii în faţa lui Christos
pentru a ilustra şpi r itul d l! ju decată a l legii noi în op:niţic c u leg il e \'Ce hi .
a Lioncllo Vcnturi, Gwrgionc c 1/ G iorg10 111 smo, )li lano, 19 13 , p. 28 1- 282.

7 Catarna Co rnaro , rtgina Clpru/u,1, p11 miml o scriso.irc drn partea, Consilwlui Vem·ţici (ule i pe pin ză , 1,285 x 1,725), ;\'l uzeul
Naţi ona l d in Stockho lm .
s Christos p1uJl1i .fo-~i c rn.~e:i (ule i p ~ pinz..i, 0,770 X 0,810), Kunslhi5torisches :.\!useum din Vie na .
• Cap de tl1.tr , ,1zboi„ic (ulei pe pin ză , 0,715 x 0,545) , ~ f uze ul Ermit aj , Leniugracl.
10 lm•c nLar nr. 1975 ; ulei pe pin ză , 0,810 x 1,416.
H Eugenia Hi rschhorn.
12 Oferta nr. 3559 din 25. l.1 950 (Arhiva ~Cu zcu lui de artă al Republicii Socialist ~ Român ia).
13 Istoric de artă; dire: torul '.\luzeelor din Berlin intre anii 1890- 1929.
14 întocmit de căt re muzeografu l \Valtc r Peter:5 (Arhiva :\luzeului de artl a l Repub licii Socialiste România - Comisia de
a c hiziţii - 1960).
15 In ventar 1935 - octo mbrie 1950 (Arhiva Ga leriei de a rt ă universa l ă).
16 Nr. 1.579 din 196 1 (Arhiva Secţiei de res taurare pictură).
l7 C li şee nr. 9197 ş i nr. 9180 (C li şoteca )[ uz,u lui de a rt ă al Republicii Socialiste Rom.\nia).
18 De la 0,830 x 1,430 la 0,810 x 1,41 6.
19 De circa 30 cmp pe întreaga sup rafa~:l a tab loului.
20 Capitolul 8 (3 - 11 ).
2 L A. Piglcr, Barockthemen, Budapest , 1956, voi. l, pp. 309-3 14, me nţi onează citc va sule de lu cră ri, dintre care aproximativ
o su t ă din a ri a italiani\ a secolelor XVI 1-X\'1 li.
2 2 Aflat la Corporat io n Art Ga ll c ry , Glasgo w.
25 B. Berr nson, Jtalians pa intvrs of th ,; Nena issa 1m~. Ven.etian School , Lo ndra, 1957, voi. I, p. 84 ş i vo i. 11, rcprod. pl. 659 şi 660.
2 ;1 L. Ve nturi, op.cit.
" P . de li a Pergola, Giorgio nc, ~fil ano , 1956, rep r. pi. 108.
2 a Sebas ti ano Lucia ni, numit det Piombo ( V e n e ţia că lre 1485 - Roma 1547).
21 Aflat ă la Gal eriile Academie i Carrara d in Berga rn o.
28 Giova nni de Busi, numit Ca rian i (căt r e 1490/95 - 1548 ?).
2u Aflat la Acade mi a din Ve n e ţia .
30 Ope ră n e t e rminată, de la Kun sth istori sches l\luseum, \ 'ie na.
3 t Afl at la :\I useo Civico din Bassa no clei Grappa.
32
Afl a t la Gemalclegalerie, Drescla.
33 Aliat I a Kun sthistorisches Museum, Viena.
356
Cu toate împrumuturile pc care Pietro deli a \ ·ccchi a le-a făcut din Giorgione, Tiziano ş i \ ·cronc c,
în ceea cc pri,·cş tc clemente ele sc h e m ă co mp oziţio n a l ă ş i modul ele distribuire a personajelor, concepţ ia
tab lou lui ele la l\luzeul de artă clin Bucureşti se înscrie pe a lte coo rd onate.
Din desfăşurarea faptelor relatate în Evanghelic, pictorul a reprezentat într-o scenă încă r cată de
tensiune dramatică, ele esenţă barocă, momentul în ca re ,·ino,·ata este ad u să pentru judecată înaintea
băt rînilor farisei. Pe lini a acestei interpretări, artistul a urmărit mai puţin substratu l rcligio , pentru
a r eda un aspect de viaţă, legat d e Ycchi m orav uri sociale. Scena traduce în compoziţie ş i atmos[cră
ideea de bază axată pe doi poli, ce co nstitui e două centre ele ate nţi e. l'crsonajcle agitate, în mij loc ul
cărora se găseşte acuzata, prin ritmul verticalelor imprimă o notă dinamică grupului clin dreapta, în
contrast cu cel din stînga, a l judecătorilor, cc formează un nod de linii curbe şi frînte, static prin po-
ziţie, dar în ace l aş i timp dominant prin proporţii. ele două grup uri separate, sînt reunite între ele printr-
un personaj secundar cc umpl e un go l, jucî nd rolul un ei punţi de l egăt ură . Pentru a da monumenta-
litate sce nei şi figurilor, proporţia intervin e ca un factor determinant, ca ş i fundalul compus clin elemente
de spaţiu închis - coloane puternice în stinga - şi de spaţ iu desc hi s - pei aj în dreapta - , linia orizon-
tului fiind plasată foarte jos, la o treime clin înălţimea pînzei .. \ titudinile, ge turile şi expre ia chipurilor
traduc cu acuitate starea de spi rit a personajelor principale.
Gama cromat i că, destul de rcstrîmă, urmăreşte crea rea un or efecte ele clar-obscur prin acorduri
surde de brun, verde ş i ocru-gălbui, cc intensi[ică , ·ivacitatea tonurilor de roşu-cărămiziu, folo it pen-
tru uncie co tume, ocrul -ară miu a l carnaţii l or şi nuanţele de a lburi cremoase ce delimitează zo nele lu-
minoase.
l\ lod ul de a pune accentele de umbră ş i lumin ă, pc veşminte, ca şi pc chipuri, felul cu totu l spe-
cial de a încadra ochii în orbite şi de a puncta pupilele, ţin de limbaj ul pictural şi maniera specifică
a le lui Pietro delia \' ccchi a, cc a u putut fi remarcate chi a r în limitele obsen·aţii l or făcute pc documente
fotografice.
Analogiile s tabilite ne-au permis să depăşim stad iul ipotezelor, atunci cînd ş i co nfirm ări l e la car e
ne-am referit în prim a parte a textului, au , ·cnit în sp rijinul atribuirii tabloului Adultei-a in fa/a judecă
torilor lui Pietro delia \'ecchi a . Asupra datării nu am putut a,·ea nici un fel de repere, căc i pentru
nici una dintre lucrăril e sale, at ribuite cu certitudin e, nu s-au făcut ap recie ri ferme de crono logie.
În strînsă filiaţie cu celelalte creaţ ii cc i-au fost recunosc ute, şi această operă cc întruneşte deo-
sebite ca lităţi - aşa cum remarca profc om ! Italo Faldi - se înscrie în mentalitatea şi stilul propriu
al artistu lui , epigon tardiv a l lui Giorgione, care, alături ele a l ţi mici mae ştri ai epoci i sale, a nun\ ă
semnele de secare a vinei de aur a picturii ve n eţ ien e.
357
NT M TĂTI
B R Â N C U $ I E N E*
Departe de ţară, la Paris, und e a ajuns cu

mari gre utăţ i şi multe sacrificii, îmboldit de a rză
toarea dori nţă de a sacrifi ca totul pentru a-şi
desăvîrşi studiil e de sculptură, Brâncuşi îş i gă ea
alinarea dorului de acasă şi pentru ai lui scriind
mereu mamei sale. Din epistola cc urmează, pc
care o transcriem integral, scrisă într-un moment
cînd viaţa sa se pornise pc făgaşuri promiţătoare,
e le vorba de 190 5 (expusese la Salon şi primise
un mic ajutor din partea statului român), aflăm
de grijile sale fami li ale, de afecţiunea tandră şi
ocrotitoare faţă de cea care întotdeauna l-a încura-
jat în aspiraţii l e lui şi l-a îmbărbătat în hotărlrile
de ră pîntic alo ado l escen ţei.
Paris 23 Noernbrie 1905

D ragă Maictl ,
Ocupat peste mclsurtl cu nevoile mele, abea acum avui răgaz stl-ţi scriu. doutl trei cuvinte.
Vei ş ti ctl am primit scrisoarea D -le care mi-a umplut inima de bucurie, aducîndu-mi vestea ctl eşti
sănătoase'!.
l\llâ întrebi dace'! mai viit pe aci? ! Aşa mi-e în gînd; dar cu tot dorul ce duc de a veni, nit pot
sâ mă mişc de aici păncl ce nu voi termina ce a ce am de jclcut. Poate la varâ să mă i·eped o clipcl ca
să te vcld şi să dea D umne::clu să te găsesc săncltoasă de fopreună CLt loji cei ce te înconjură
şi-ţi sunt dragi.
*Toate aceste mărturii se află în pose5ia scu lp toriţei Maria )'fincu, fiica nepoatei lui Brâncuşi. Scrisoa rcaa fost adaptată
ortografici actua le.
358
'
7
•. ;c"'
~"! 7
,,. - ~"?' ~ _.
'7
, ·...-.
#-.,,,,. ... .,,. ...

- , . .„ ,,.;
„_, ;i' J....r --··~·
.
, ....... ...,.. „-~- ,,.,7,
r --.·v
·~ .., „
#-?
_.,~ I ~ ·.;t ' . .-r

" ...... ;. ~
7' ........... e-
>- î
"'- ("'" ")'
7 -- ~ J--·~~ „
... .--.-v/
P7I ~,...„
....,,„
?' .... • >-;
....,..~
„~ • ~ .,,, ,.., ..., "'"
-_, """'' ._ ~ ,._...,,, '.J
~ 4•)tll _1 o~- ·-c
~,.,, 7
- --„,
/\,;-#,""j
.n-/.
-.; „ . '7'"
.
rr (
,''?- ;>' J
_. . . ~ ,r _ 4~ "'"'C
Eu sunt sânătos ce-ţi doresc şi D-tale. Cînd poţi, mai scrie-mi c11111 o dttci şi să-mi spui adevărat
dacă c11mva te necăjeşte cineva pe act.
Ce face Dumitru? Spune-i să fie cuminte şi Slt se poarte bine Cit l11mea.
Spune sănătate la toţi a·i noştri şi cunoscuţilor . 1 ar Dta primeşte dulci îmbrăţişări de la un Jrn ce
te doreşte.
C. Brii;zcuşi
P. . Cînd îţi scrie cineva vre o scrisoare, să facă adresa tocmai aşa cum urmează. Sâ nu o schi-
monosească Îlt alt chip, căci de aceia nu primesc scrisorile regulat.
JJonsieur
C. Brâncuşi
16 Place Daup hine
Paris
Dacă în cazul scr isorii de mai s us a fl ăm despre s imţămi ntel e filiale de care era animat Brâncuşi,
imaginile fotogra fi ce al ăt urate ne prezintă cîtc,·a aspecte clin viaţa particulară a scu lptoru lui , care ne
pot contu ra mai bine omu l. na care îl „ imortalizează" într-un instantaneu cc-I Stil prinde aţipind
(1931), dezvăluie pasiunea lui pentru arta fotografică, cuno cîndu-i-se prea bine exigenţa la fotografiile
după operele lu i. O fotografic îl prezintă în aceeaşi perioadă lucrîncl sîrg uincios la tăiatu l unei grinzi,
destăinuind pa iunea lui pentru a executa toate muncile prcgătiloar începerii unei lu crări. în a ltă fo-
tografic este su rprins de „confortabil ul " inconfort a l că l ăriri i unei cămile, ln vara an ului 1937, cînd a
văz ut piramid ele.
P. O.
DIN ACTIVITATEA
MUZEELOR DIN STRĂINĂTATE
,~\
I I I I I
COLECTllLE MUZEALE DE ŞTllt~TE NATURALE

ÎN ÎNVĂTĂMÎNTUL DIN MUZEELE R. S. CEHOSLOVACĂ
Iosef UJCIK
în diferite ţări din lume muzeologii sînt preocupaţi de reali zarea un ei permanente l egăt uri între
muzeu ş i şcoa l ă.
În aceas tă direcţ i e îşi îndreaptă a te nţi a lu crătorii şi co labora tori i şt iinţifi ci clin mu zee le cehoslo-
vace; s-a discu tal mult ele pre această problemă ş i s-au ţinut mullc conferinţe.
Potrivit co ncepţiilor teoreticienilor învăţămîntului, este posibilă existenţa unei gîndiri adi nc ab-
stracte ş i a unei cap ac ităţi de im agi n aţ i e deja ele la o vîrslă fragedă a cop ilului, no i sî ntcm lotuşi
de părere că învăţămîntul intuitiv s-a dovedit a fi metoda cea mai eficientă pentru consolidarea cunoş
tinţelcr, De-abia o c uno aştere detaliată poate duce la o c uno sc ută analogic şi dă posibilitatea un ei re-
miteri a obiectului palpabil spre o expres ie de com uni care. l~ci ese d eci că metoda cea ma i bună în pre-
zent r ămîne tot aceea a întrebuinţării obiectelor concrete.
Forma de colaborare a mu:eului cu şcoala
Dacă echipa n oast ră ele lu cru „şcoa l ă ş i muzeu" se preocupă ele problematica va l o rifi căr ii co l ecţ iil or
ele ş tiinţ e naturale a le muzeelor pentru învăţămîn t a r trebui abo rdate mai multe probleme legat e ele
această chesti un e.
Co laborarea dintre mu ze u ş i şcoa l ă trebuie privită în moci cliferil în funcţie şi de ni velul sau pro-
filul şco lii . Cu totul alte ce rinţe imp un e co laborarea cu şco lil e genera le şi a ltele cu ce le superioare. Elevi,
şco lil or generale a u nevoie mai a les ele vizitarea comp l etă şi ele durată a expoziţii l or . ln şcolile superioare
profesorii de biologie (şti inţe natu rale) se străd ui e c să co mpl eteze c unoştin ţcle e levi lor în muzeu şi în
acest scop ape l ează la obiecte care clin cauza mărimii şi rarităţii lor nu pot fi găsite în cabinetele şco l are.
In acest scop, elev ii ele la li ceu au mai mult ne,•oie de o compa raţie a cl ifcritclor obiecte şi ele un st udiu
a l literatu rii r espect ive. Foarte mulţi dintre e i se interesează ele eco log ic, sau ele an umiţi biotopi, şi
aşa mai departe.
In li ceu întîlnim elevi care doresc să st udi eze mai departe la universitate ş i clin aceştia foarte
mulţi doresc să urm eze Facultatea d e şti inţe naturale. Atunci este necesar să ne gi nclim la cc Ic putem
oferi , în muzeele mai mari sa u mici, acestor coi nteresaţi . În mu zee le mari ni se parc foarte probabil
să putem satisface destul ele uşor toate ce rinţ e l e stude nţil o r. Totuşi nu toţi st udi ază în oraşe în ca re
gă im muzee mari. Aceasta mai clcpinclc şi ele posibilităţile cc pot fi oferite st ud e nţil o r ele către lu c r ăto rii
şi colabora torii şti inţifi c i .
În cazul cîncl în mu ze u ac tiv ează şi un botanist, st ud entul interesat în st udiul l;>otanicii, nu va
avea g re utăţi să participe la a l căt uirea unui ierbar pentru mu ze u. În ace l aş i timp i se oferă posibili-
tatea studierii ş i a altor ierba re deja constituite, iar pc de a ltă parte va putea să înveţe clin experienţa
botanistului din muzeu. Prin această formă ele colaborare ci se pregăteşte concomi t ent şi p entru vii-
torul studiu al ştiinţelor naturii ele la facultate.
Colaborarea muzeelor cu şco lile poate fi împ ă rţită în două categorii :
a. Colaborarea muzeelor mari;
b. Colaborarea muzeelor mici ele c ur.o:i ş t c r cn patriei .
361
ASPECTE . Dl/\ )lUZEUL PLZE="_~Î1' BOD!l.\ DE \'EST
în ambele cazuri co laborarea poate fi împărţită în felul următor:

1. Colaborarea cu şco lil e generale, cic lul inferior (6- 11 ani).
2. Co laborarea cu şco lil e generale, ciclul superior ( 12- 15 ani).
3. Co laborarea cu li ceele sanitare, tehnica agricolă şi altele ( 16- 19 ani).
4. Lucrări rnetodicc şi de specia li tate cu elevii liceelor (g imnaziilor) şi şco lil or medii de specialitate
(16-19 ani).
Ceea cc este specific numai muzeelor mari este co laborarea cu tudenţii.
La ambe le grupe de muzee se pune şi mai mult problema co l aborării cu organizaţii l e de pionieri,
cu învăţătorii şi cu institutele pedagogice.
Dacă a n ali zăm problemele ma i sus-ami ntite putem conch id e că această problematică nu este chi ar
atît de simp l ă . Deci, ele ce ar avea n evo ie şcoli l e ele la muzee.
E levii cic lului inferior a l şco lil or genera le vor vizita expoziţii l e pe tot parcursul lor fiind conside-
r aţi ele muzeografi ca vizitatori obiş nuiţi ai muzeului. E i au nevoie să-ş i facă numai o imagine generală
despre bogăţia şi varietatea spec iilor ele animale şi plante, minerale şi roci care se găsesc în natură.
În cazu l c iclulu i supe rior a l şco lil or generale, elevii se vor interesa mult mai mult ele anumite
specii, ele an umite obiecte clin domeniul ştiinţelor naturii. in final, vizitarea muzeelor \'a fi puţin dife-
renţiată. Elevii vin în general la muzeu o ri însoţiţi de profesoru l ele biologie (ştiinţe naturale) sau foarte
rar, s ub forma un e i viz ite obişnuite a expoziţiei ele bază.
in cazul acesta putem ajunge la o înţelegere cu cadrele didactice sau cu conducerea judeţeană
a învăţămînt ului pentru ca aceste vizite să fie planificate pc tot timpul anu lui , ş i în acest caz se poate
pregăti un program special în muzeu, care să \'ină în ajutorul şco lii . De exemplu: în afara vizitării
parţiale a expoziţiei de bază poate fi pregătit şi un film sau o serie de diapozitive adecvate tematicii
respective. Lectorul muzeului poate ţinc chiar o prelegere in troductivă sau la nevoie să însoţească clasa
sau grupa. În afară de aceasta se poate organiza şi o expoziţie şco l ară specială conform materia lului par-
curs după programa de învăţămînl.
In cazul li ceelor, respectiv şco lil or medii ele specialitate, programul ele colaborare \'a fi şi mai
diferenţiat. Sînt foarte rare cazuri le cind elevii ,- izitează în grup (cu clasa) expoziţiile de bază. Chiar
mai mult, muzeele sînt vizitate de elevi, în urma recomandărilor primite ele la profesor, pc o temă dată.
în acelaşi timp profesorul de ştiinţe naturale le recomandă o literatură de bază, iar ln muzeu trebuie să
studieze o anumită prob l ematică.
Se poate obiecta fapt ul că in general li ceele nu sînt obişnuite cu această metodă de lucru. Dar
noi putem afirma că aceste cazuri sînt destul de dese şi metoda este considerată atît de profesori cit
şi de muzeografi ca efi c i entă. Prin această metodă de lu cru, elevu l capăt~ deprinderea de a studia şi a-şi
rezolva singur problematica impusă de tema urmărită, ceea cc îi este de marc ajutor în continuarea
studiu lui la nivel ele universitate.
In oraşele univ ersitare, muzeele mari sînt ,-izitate ele studenţii facultăţilor ele ştiinţe naturale, sau ai
Institutului pedagogic. Ei încep prin a stt:clia expoziţii l e ele bază şi mai tîrziu trec la colecţiile din depozite.
Astfel ele cointeresaţi formează o categoric cu totu l aparte iar acces ul lor la diferitele obiecte este
cerut de necesităţi şti in ţifice ele spec ia litate. :\Iuiţi st u denţi î.,i pregătesc lu cră ril e de diplomă pc baza
studi eri i co l ecţi il or din muzeu, a unor speci i ele plante, urm ări ndu- se răspîndirea lor, eco logia etc.
Aceşti st ud e nţi participă, în afară de cxcur iilc doc um entar e organ izate ele facu ltate, la cele or-
ganizate de muzee, fiind însoţiţi ele lu crăto rul şi co laboratoru l muzeului, cu care ocazie co l ectează exem-
362
piare botanice, entomologice, în funcţie de specialitatea îmbrăţişată, le prepară în muzeu şi înt mulţu
miţi atunci cînd determinările făcute de ci . înt găsite corecte.
În cele mai de c cazuri studenţii, clupă terminarea şi su · ţinerea lucrării ele diplomă, predau colecţiile
lor muzeului, (în cazul în care colecţiile nu sînt întrebuinţate ca acte ju ·tificatirn pc lingă lucrarea ele
diplomă şi trebuie reţinute la catedră).
Cu totul altfel se desfăşoară munca cu grupele de pionieri. În acest caz ne orientăm după pro-
gramul pc care îl au pe întregul an grupele cointcre ale ale organizaţiilor de pionieri. In general sînt
tratate problemele ele protecţia naturii, Ic recunoaşterea naturii. Reuşita unor asemenea acţiuni depinde
şi de pregătirea instructorilor de pionieri, care pot fi învăţători, ele,·i de la şcoli mcclii sau muncitori
de la diferite fabrici.
Experimente privind colaborarea secţiilor de ştii11ţc naturale din 11w::ee cu şcoala
În ciuda faptului că toate muzeele sînt pregătite pentru colaborarea cu şcoala, trebuie să con-
statăm cu multă părere de rău că majoritatea activităţilor sînt iniţiate de către muzee şi nu de şco li.
Cu toate că muzeele au şi multe a lte lu crări şi probleme ele rczol\·at, ele se străduie c să ajute şco lil e
la tot pasul ş i totuşi acestea nu profită îndeajuns, ceea cc ar l ăsa impresia că şcol il e ar fi clczintercsatc
faţă de ajutorul pc care-l pot primi de la muzee. :\fai trebuie amintit că ajutoru l <lat de muzee nu este
exploatat cu regularitate şi datorită orarului săptămîna l. H.ămîne ca o problemă de rezolvat găsirea
timpului optim în care să fie vizitat muzeul. Se au în vedere orele de la sfî rşitu l cursurilor, au cele
de după-amiază, pentru că efectuarea unor schimbări de ore este foarte greu, atît la ciclul superior a l
şcolilor generale, cît ş i la lice u.
De aceea va fi foarte greu, ca orele obişnuite de ştiinţe naturale să fie ţinute în muzeu . In acest
sens pot fi puse în discuţie numai orele de recapitulare a unei întregi tematici, pentru că numai acestea
pot fi programate cu mai multă u ş urinţă în timpul anului.
Şco lilor li se cere uneori să găzduiască mici expoziţii organizate de muzeu, conform planului de
învăţămînt, fapt cc se r ea lizează de cele mai multe ori în urma un ei înţelegeri î n prealabil, între con-
ducerea şco lii şi învăţători pe de o parte şi lu crător ii din muzeu de cea laltă parte.
Această formă de ajutor dată de mu ze u şco lii este exploatată foarte bine în oraşele mai mici şi
anume în muz eele de cunoaşterea patriei, oraşe în care distanţa şcoa l ă-muze u nu este atît de mare. In
astfel de cazuri se întîmplă foarte des ca diferitele clase să meargă la muzeu după un anumit plan,
chiar de mai multe ori în timpul lunii.
Cu multă sa tisfacţ ie putem totuşi constata că şi în marile muzee expoziţii l e şcolare sînt bine ex-
ploatate. Aceasta se referă la 1uzeul naţional din Praga, muzeul din Brno din Mora via, Institutul de
cunoaşterea patriei din Olomouc şi multe alte instituţii .
In un ele ţări preparatele, mod elel e, pă ă ril e ş i a nim a lele împăiate sînt confecţionate în muzee.
La noi, acea tă formă de ajutorare a şcolii nu e te n ecesară. Pentru şcoli, lucrează o întreprindere spe-
cializată, care produce aceste materiale didactice. In a fară de acestea găsim în ma ril e oraşe cooperative
anume pentru preparat, care îşi pun servi cii le în slujba şco lilor. Astfel, şco li l e primesc diferi.te duplicate
corect executate, animale şi păsări bine împăiate, forme perfect turnate după materialele paleontologice,
care nu au valoare muzeală sau şti inţifi că şi de aceea sî nt primite gratis sa u foarte ieftin.
!n caz ul în care învăţătorii sau ele,·ii şi st ud enţii sî nt interesaţi de metodele de preparare, ei vor
fi iniţiaţi în cele mai simple metode (de exemplu botanică, entomologic, prepararea scheletelor, turnarea
form elor).
Multe muzee întreprind atît pentru şcol i cit ş i pentru profesorii ele ştiinţe naturale, diferite că l ă
torii de studii pc teren, că l ătorii în care se fac diferite obscr\'aţii (de exemplu de orn itologic) . în timpul
excursiilor se execută diferite determinări, recoltări de plante şi insecte şi aşa mai departe.
MUZEUL REGIONAL DIN JIHLO\'A (:l!ORAVJA ). O PARTE Dl:\' EXPOZLTIA DE PLANTE
,\ceste excursii de cercetare sînt menite să facă cunoscute metodele pe care le folosesc profesorii
în activitatea lor cu c]c,·ii ~i studenţii.
în unele cazuri sînt organizare excursii în cadrul acţiunilor de protccţ'a naturii şi atunci scop ul
lor va fi cunoaşterea plantelor, păsărilor şi in cetelor ocrotite. În ace l aşi scop se organizează la muzee
şi grupele de „tineri protectori ai naturii". Ch iar şi pc oamenii ele ştiinţit ai muzeului îi g 1:.;1m ele multe
ori în postura d e conscffatori, în domeniul protec \ici naturii.
Colaborari•a s<"c/iilor de ,< tiin/e naturale ale 11111:ec/11r cu tiueretul
în afară ele colaborarea mai sus-amintită cu organizaţia d e pionieri a Uniunii Tineretului Socialist
clin KS.C „ se mai organizează în muzee şi asociaţii de cointe r esaţi ai ştiinţe l or naturii clin rîndurilc ti-
neretului . .i\1ultc l~i n acestea a n o experienţă de ani de zile ş i lu crează bine, a ltele sînt în temeiate pe
diferite specialităţi ş1 sfere de 111tercs. în afară de grupele pentru zoolog1c, botanică, m111cral og1c, paleon-
tologic şi protecţia naturii şi a ltele, există şi grup e pentru preparare şi conservare.
l\lulţi tineri cetăţeni vădesc interes pentru diferitele acti,·ităţi de muzeu. Unii elevi ş i tud en ţi
audiază prelegeri sau vizionează filme cu tematică de specialitate, care se ţin în muze.1. Ei vin în la-
boratoare le ck zcologie şi p _il eonto logie ş i invaţ[t astfel prepararea schelete lor, formelor turnate ş i altor
operaţii.
St ud e nţii învaţă de exemp lu presarea (uscarea) plantelor p ntru ierba re, pregătirea exemplarelor
rcprezentati,·c a le acestora, prepararea insectelor şi a ltele.
Pc teren învaţă . ă ca ute anumite plante. :\1 ai tî rziu ajung să p un ă în l egă tură apariţia plantelor
cu configuraţia terenului şi cu apariţia specific diferenţiată a plantelor .. \ stfel ci ajung să ştie mult mai
mult despre plante decît colegii lor, care nu a u vizitat secţia ele ştiinţe naturale.
Trebuie să ne străduim continuu, pentru ca această co laborare c u şco lil e sa u cu ele\'i i şi studenţ ii
să nu clc\'ină forma l ă, ci clect i,·ă, de un real fo los.
Expo:i/ia şrolarâ in 111u:e11

:\! a i înainte am discutat despre posibilitatea pregătirii expoziţiei ~colare :o nforrn planu l11i de în-
\'ăţămînt .. \ cum putem afirma, liniştiţi , că nu se poate ridica nici o problemă în constituirea un ei ex-
~lt:ZEUI. REGIO:\'AL Dl:\ JIHLOI '. \ , P.:\SARl l E. A::\IMALELE ~l P .~Dt: RILE HEG!t:NI I JIHLO\ ".\ l ~IOKI\ IA )
poziţii şcolareîn muzeu, expoziţie care trebuie să se facă cu consultlrca unui pedagog, pentru a cunoaşte
cu ce poate ajuta muzeul îiwăţămîntul, cu ce poate contribui muzeul la îmbunătăţirea procesului de
învăţămint, pornind de Ia ideea că nu totul poate fi expus, ci numai ceea ce poate crea elevului o
imagine de ansamblu asupra materiei parcurse la şcoală, dindu-i astfel ocazia să facă o recapitulare te-
matic completă.
Dacă dorim să vedem o expoziţie pentru elevi putem vizita expoziţia de mineralogie, făcută după
un plan de învăţămint la l\luzeul naţional din Praga. Acolo totul este aranjat sistematic în vitrinele
secundare din sala co l ecţiilor universale. De asemenea, o colecţie şcolară de mineralogie se poate vedea
şi la Institutul de cunoaşterea patriei din Olomouc.
Unele muzee de cunoaşterea patriei, mai ales cînd e te vorba de cele mici, au o expoziţie de bază
comună pentru întreg publicul, iar problema care ne intern cază este rezolvată în felul următor: în toată
expoziţia anumite obiecte care sinl importante pentru Îlwăţămînt sînt insemnate cu un punct pe
etichetă.
Expoziţiile de bază în muzeele de cunoaşterc1 patriei sînt şi aşa orientate mai a les spre vizitatori
veniţi şcoli. in afară ele aceasta, expoziţii l e de bază u -amintite mai au şi alte multiple scopuri.
clin
Cercetătorii de ştiinţe l e naturale din muzeu se străduiesc să relevc în faţa vizitatorilor şi mai ales
a elevilor evidenta l egăt ură dintre condiţiile ele viaţă din regiunea respectivă şi locuitorii ei. Ei doresc
să le arate st rînsa legătură dintre apariţia diferitelor plante, insecte, păsări, a nima le şi regiunea respec-
tivă (ele la nivelul mării, re li eful regiunii, compoziţ i a solului ş.a. m.d. ).
Prin aceasta poate fi arătată ş i influenţarea conţin utului biotopilor prin cxhalate şi cluatc. Astfel
se poate sublinia ş i aspectul protecţiei nat urii .
Multe muzee pregătesc act ualmente expoziţ ii monotematice cu un anumit scop, de exemplu:
protecţia naturii.
! nvă/ămîiitul ştiinţelor naturii tll 1111t :~ 11

În diferitele lu crări de specialitate se ,·orbeşte în cadrul co l aboră rii şcoală-muzeu despre învăţă
mîntul în muzeu. Despre diferite acţiuni putem citi în rc,·istclc clin R.D.G. şi U.R.S.S., dar cu toate că
aceste stale citate a u o experienţă foa rt e bogată în ceea cc priveşte invăţămîntul în muzeu, realizările
noastre sînt cu totul a ltele şi se referă mai mult la orcic ele recapitulare.
Putem observa o marc diferenţă intre c uno ştinţe l e asimi late la muzeu şi cele ele la şcoa lă. Orele
de recapitulare pot rezo lva parţial problema, în se nsu l că elevii au unele cunoşti nţ e deja înmagazinate,
iar în muz eu ele sînt numai aprofundate.
Elevul sau stud ent ul r eacţionează la schimb ă ril e ele mediu în mod pozitiv şi cu multă bucurie
şi atenţie urm ăreşte toate expuneri le. in l egătură cu muzeele, doresc să menţionez un exemplu : am făcut
o vizită cu studenţii care învăţaseră chiar în an ul lor scmatologia. La Institutul naţional de săn ătate
am vizitat laboratoarele, roentgenul, E.I\:.G. şi a lte instalaţii. Studenţii veneau la locurile cunoscute,
nu ca pacienţi ci ca ajutoare pentru sănătate. Acolo au venit în contact cu diferite aparate şi principii
de mun că. Rezultatele acestor deplasări la faţa locului au fost uimitoare; st ud enţii şi-au însuşit profund
nu numai cunoştinţele de scmatologie ci şi cele de chimie, fizică şi disciplinele aproapiate.
Se înţelege de la sine că aceste deplasări la faţa loc ului au trebuit să fie bine pregătite dinainte.
A trebuit să punem la punct dinainte la Institut ul naţional pentru sănătate, tot ce am vrut să sp unem
st ud enţilor şi a fost necesară chiar şi pregătirea unor fotografii schiograficc şi tomografice. Asemănător
a u fost pregătite şi electrocard iograme şi preparate microscopice.
Din aceasta putem ded uce că şi în muzeu este foarte important ca pentru orcic de recapitulare,
totul să fie dinainte bine pregătit.
S-a mai vorbit despre rolul important pe care îl au expoziţiile de bază şi şcolare întocmite după
un plan de învăţămînt. De aceea trebuie să fim conştienţi ele faptul că aceste expoziţii trebuie rezolvate
foarte modern şi să ţinem seama de scopul cu care aceste expoziţii sînt organizate, în interesul vizita-
torilor, în cazul de faţă cel a l elevilor şi studenţilor. Nu este posibil să ţinem scama numai de ţinuta
artistică. in primul rînd trebuie să punem în faţa vizitatorilor exponatele şi numai în al doilea rînd
se pune problema prezentării lor artistice .
Colaborarea muzeelor cehoslovace, respectiv a secţ iilor de ştiinţele naturii cu şco lil e şi cu tinere-
tul în general nu este în nici un caz formală. Şcolile vizitează muzeele în diferite cazuri şi mai ales
expoziţiile de bază şi şco l are le sînt ele folos pentru orele de recapitulare de mai multe ori pe an. în-
văţămîntul acesta înseamnă orele normale de biologic la muzeu, planificat, au s ub forma unor deplasări
pc teren pentru recapitularea unei întregi tematici conform planului ele învăţămînt. Muzeele se s trăduiesc
de mu lte ori cu un succes binemeritat să ţină o l egătură continuă cu elevii, studenţii şi cu toţi tinerii
interesaţi. Pe această cale au fost înfiinţate în muzee diferite grupe de cointeresaţi. Multe din acestea
lucr ează de foarte mulţi ani împreună. Cca mai mare parte a vizitatorilor de m uzeu o formează şcolile
şi elevii şi studenţii individuali, ca şi alţi tineri cetăţeni. De aceea lucrătorii din muzeu sînt foarte bine
pregătiţi în faţa acestor vizitatori şi îşi dau s ilinţa să susţină interesele acestor tineri cetăţeni sub
toate fo rmele.
Din aceste motive putem aprecia aceste colaborări a le muzeelor cu şcoala ca extrem ele stimu la-
toare şi sînt de părere că în multe cazuri studenţii cei buni se vor interesa şi mai tîrziu de ştiinţele
naturii iar unii dintre ei îşi vor a lege această specialitate ca meserie.
365
CRONICĂ,
.
RECENZII, INFORMATII
I· 'I
I I
SĂPTĂMÎNA BELGRADULUI LA BUCUREŞTI
„Săptămîna Bucureştiului " organizată în capi- tice - Stan\evo. Ei erau agricultori paşnici, care
tala iugoslavă, Belgrad, a prilejuit numeroase cultivau cîmpii le fertile de-a lungu l riurilor.
manifestări în cadrul anului care a trecut. Tot ca Aceşti locuitori au fost însă cotropiţi de po-
o expresie a prieteniei şi colaborării între cele două poare care cunoşteau deja metalurg ia bronz ului
oraşe, în perioada 12 mai - 21 mai 1972, capitala ş i a fieru lui .
României a găzduit o serie de manifestări consac- Protagoniştii culturii din prima şi cea de-a doua
rate oraşului Belgrad . epocă a fierului au fost illirii, iar apoi tracii şi
1n prezenţa preşedintelui kupştinei oraşului celţii. Unu l din triburile ce lti ce - scordiscii sînt
Belgrad, Branko Pesic şi a tov. Gheorghe Cioară, întemeietorii oraşu lui că ruia i-au dat numele de
membru a l Comitetului Executiv a l C.C. al P.C.R., Singiclun. Sub această denumire, oraşul există
prim secretar a l Comitetu lui l\iunicipal a l P.C.R., pînă la ven irea romanilor la sfîrşitul secolului
primarul general al Capitalei, a avut loc inaugu- l î.e.n. Aceştia îi în l ătură pe celţi şi alte triburi
rarea expoziţiei „Belgradu l de ieri, de azi şi de autohtone, ridicîndu-şi un oraş al lor, cu numele
mîine", organizată de i\luzeul de istorie clin capi- d e ingiclunum, pe platoul superior al actualei
tala iugoslavă. coline I< a lemcgdan, denumire turcea că însem-
Expoziţia, organizată pc bază de fotografii, nîncl „Dealul cugetării".
documente, obiecte originale, începînd din peri- Timp ele 400 de ani colonia a fost lagăr perma-
oada com un ei primitive şi pînă în zilele construc- nent a l Legiunii a 4-a F lavia, înfiinţată de împă
ţiei socialiste, face o trecere în revi stă a ceea ce a ratu l Vespasian.
însemnat lupta acestui oraş pentru independenţă Pe la mijlocul secol ului a l V-lea, colonia a fost
şi libertate naţională : „Oraşele la /el ca oamenii cucerită, jefuită şi distrusă de huni. Dar, popula-
- spune un text de la intrarea în expoziţie - îşi ţia autohtonă a rămas pe aceste mel eaguri, a
au caracterul lor, destinul lor, destinul Belgradului suportat toate aceste lovituri.
este acela al păsării „Phoenix". D e 23 de veacuri Cetatea construită atunci a rămas pînă în zilele
se ridică, este incendiat şi i•enaştc din propria sa noastre, suferind, bineînţeles ele-a lungul veacu-
~enusti". rilor, mai mu lte reconstrucţii şi adăugiri.
B~lgradul 1 face parte din cele mai vechi aşezări 1n cadru l expoziţ i ei au fost prezentate obiecte
din E uropa. După datele oficiale, viaţa dăinuieşte ele arheologic printre care un tezaur format din
pe aceste meleaguri fără întrerupere de peste 2300 d enari şi antonini de la Belgrad ca şi un vas
de ani. d e plumb în care a fost depusă această comoară
Urmele arheologice însă demonstrează că viaţa la sfîrşitul anului 253, opaiţe din perioada creş
datează de peste 7000 de ani. Numeroasele obiecte tinismului timpuriu, sec. V, un ulcior bizantin
expuse în să lil e expoziţiei sînt mărturii ale multi- cc. VI, un vas de origine s l avă sec. X, podoabe
milenarei aşezări. medievale clin Belgrad, sec. XI-XV.
Muzeul municipal Belgrad expune statuete de 1n evul mediu, Belgradul cunoaşte o marc înflo-
lut din epoca neolitică, o situlă el enistică dintr-un rire în timpul stăpînirii regilor sîrbi Dragutin şi
mormint ce ltic, săgeţi din bronz sciticc, mască de Miliutin (sec. Xlll-XIV) şi a despotului Stcfan
bronz d esco perită în jurul Singidunumului, opaiţe Lazarevici (sec. XV).
de ceramică şi bronz, brîu din zale de origine cel- în anul 152 1 oraşul este ocupat d e turci, pînă
tică, bijuterii de aur, diferite exe mplare d e geme şi în sec. XVII-XVIII cîncl încep războaiele ruso-
camee, fibule de bronz şi arg int şi altele. turce. in acest timp, austriecii, ajutaţi de popu-
Conform datelor prezentate în expoziţie, primii laţia sîrbă, reuşesc în trei rîncluri să recucerească
oameni din juru l confluenţei Savei cu Dunărea au oraşu l ele la turci ca apoi să-l abandoneze clin
fost reprezentanţi ai celei mai vech i cu lturi neoii- nou.
Belgradul îşi începe noua sa istoric o dată cu
' Belgradul capătă actualul său nume in secolul a l IX-iea. răscoala sîrbilor din anu l 180..J. Belgradul ş i Ser-
366
bia, după îndelungate lupte armate şi diplomatice, Comunist Iugoslav din 30 dec. 1920, imagini din
!şi dobindcsc independenţa definiti,·ă în anul perioada crizei economice generale a capitalis-
1867. mului 1929 - 1933, ca şi în timpul celui de-al doilea
ln următorii 100 ele ani şi mai bine, Belgradul război mondial.
rămîne capitala mai întîi a Regatului Sîrb, iar In urma războiului, Bclgradul a ieşit cu eco-
apoi, după terminarea primului război mondial, nomia sa distrusă. Sub conducerea clasei munci-
a Iugoslaviei. toare a păşit cu rapiditate la opera de refacere şi
Expoz i ţia a prezentat numeroase stampe, gra- reconstrucţie.
vu ri , h ărţi originale, documente, fotografii, care Belgradul astăzi e te sediul tuturor instituţiilor
vorbesc despre aceste evenimente istorice : o şi organelor Federaţiei, fiind totodată capitala şi
gravură în care ni se înfăţişează ocuparea Bel- ediul organelor şi instituţiilor republicane ale R. S.
gradului de către turci la 1521 , semnată ele Wolf- Serbia.
gang Rasch; ocuparea Belgradului ele către aus- Înainte de război Belgradul avea ceva mai mult
trieci la 1688 - stampă atribuită olandez ului de 250 OOO de locuitori. Astăzi are l 200 OOO de
R de Hooge; planul bătăliei de la Belgrad şi locuitori.
ocuparea sa ele către austrieci la 1717 ca şi planul El este cel mai dinamic centru iugoslav pe tă
oraşului cu prilejul aceleiaşi bătălii - lucrare rîm politic, economic, cu ltura l, sportiv.
atrib u ită lui Peter Konrad .Monath; planul şi Fotografiile, textele, au exprimat cu claritate
panorama Belgradului la începutul secolului a l evo luţia sa istorică în cei 25 de ani de la eliberare.
XVIII-iea, lu crarea lui Mathias eutter; bătălia In această perioadă au fost construite peste 130 OOO
de la Belgrad şi ocuparea de către turci în oct. de apartamente noi. Au apărut cartiere noi ca:
1789 ; o hartă a posesiunilor turceşti în Europa Karaburma, Banovo Brdo, Şumiţe, Koniarnik,
la 1795 , lu crare semnată de Wiliam Foden. Într-o l\anarevo Brdo, Miliakovaţ etc.
vitrină au fost expuse pistoale şi iatagane turceşti Cea mai mare lu crare edi litar-urbanistică con-
din sec. a l XIX-iea. Prin exp un erea unor picturi tinuă să fie ridicarea noului cartier Novi Bcograd
istorice originale ne-au fost înfăţişate portretele pe n~alul stîng a l Savci.
unor personalităţi politice, familii ale acestora, Fotografiile din expoziţie au evidenţiat înaltul
opere a le un or pictori r enumiţi. grad de dezvoltare pc care l-a u luat î nvăţămînt ul
Portretul conducătorului primei răscoale sîrbe ele toate gradele, arta plastică, viaţa teatrală,
clin 1804- 18 13, Karagcorge, de un a utor necu- viaţa muzicală, cinematografia, viaţa sportivă .
noscut; portrerul Kalinei Protici, operă a picto- Panourile cu fotografii au prilejuit contactul
rului l ovan Popovici ( 18 10-1864); portretul cu o scrie de scene s ugestive alese din munca şi
judecătorului lovanovici, operă a pictorului Stcva 'iaţa cotid i ană.
Todorovici ( I 832- 1925) ; portretul principesei Fotografiile dedicate manifestărilor cu lturale,
Natalia Obrenovici, opera pictorului Karl Goebel producţiilor cinematografice, expoziţii lor şi parti-
( 1824-1899), fotografii ale vechiului Belgrad ca: cipărillor la festivaluri internaţionale atestă pre-
Cişmeaua deliilor clin str. Kncaj Mihailova, Gea- zenţa unui s u sţinut puls intelectual al oraşului.
mia Defterda•, autoportret ul lui Steva Todoro- Importantelor evenimente politice le este de-
vici ( 1832-1925) ca şi cel al lui George Kristici dicat un loc de onoare, printre ele atrăgîndu-ne
(1851-1907). aten~ia prezentarea vizitei secretarului general
Alte vitrine conţineau primul ziar a l Serbiei a l Partidului Comunist Rom<ln, tovarăşul icolae
eliberate din 1834 , Evangheli a tipărită în Bel- Ceauşescu în R. S. F. Iu gos lavia.
grad la 1552 în tiparniţa lui Traian Gunclulici, „Bclgradu l de ieri, de azi şi de mîine" a oferit
opere ale unor scriitori sîrbi, imaginea primului publicului bucureştean un interesant prilej de
gimnaziu din Belgrad, certificat ele înfiinţare a c un oaştere a capitalei iugoslave. l\Ianiiestările
unui liceu în anu l 1838, manuale şco l are din anii cc au avut loc în cadrul „Săptămînii Belgradului
1840, 184-1, 1846, 1848, 186~ şi altele. la Bucureşti", au cuprins şi o importantă expoziţie
Din perioada primului război mondial, în expo- de pictură ce a fost găzduită de Galeriile „Apollo",
ziţie au fost etalate rămăşiţe de echipament militar intitul ată „Treizeci de opere din pictura belgră
şi obiecte pcr3onalc ale apărătorilor Belgradului deană între ce le două războaie" 2 •
căzuţi în lupte cu trupele a ustro-germane la sfîr-
Prczcntînd o selecţie a picturii belgrădene din
şitul anului 1915, fotografii c u scene clin eroicele
perioada interbelică, opere a cincisprezece pictori
lupte ale apărători l or Belgradului din august
reprezentativi pentru mişcarea artistică iugo-
191-1 pînă în noiembrie 1915.
s lavă - exprcsioni, tii colorişti: Iovan Bielici, Ni-
Un loc central l-au acordat organizatorii mo- co la Graovaţ, Milan Koniovici, Zora Petrovici,
mentului creării Partidului Comunist Iugo- l gnat ] ob apoi realiştii poetici l\Iarko Celcbono-
slav . Astfel vizitatorii au avut prilejul să vadă o vici, Ncdeliko Gvozdenovici, Pegia Miloşavlicvici,
serie de imagini c u delegaţii Congresului de cons- l\li lo Milunovici, Ivan Radovici, Ivan Tabakovici,
tituire a Partidului Comunist din Iugoslavia în Sava Sumanovici, Peter Lubarda şi George An-
vara lui 1919.
Fotografia lui Filip Filipovici, primul secretar 2 \'ernisajul a avut loc vineri 12 mai 1972, orele 12, în cadru l
al Partidului Comunist din Iu goslavia şi primul Galeriilor „Apoll o" din Calea Victoriei nr. 56. Cuvintu l de deschi4
dere a fost rostit de prof. Amza Săceanu , preşedintele C.C.E.S.M.B.,

preşedinte al „Com unei din Belgrad", clin anul iar din partea iugoslavă de Miodrag B. Pratici , directorul Muzeului
1920, documente privind interzicerea Partidului de artă modernă din oraşul Belgrad.
367
<lree,·ici Kun în artă angajată - expoziţia se a artiştilor d e mişcările sociale şi politice progre-
referă, sumar, dar convingător la cîtcva din tcn- iste ale epocii.
din ţc l e picturii, din fenomenu l mai complex a l Fireşte că cele 30 de pînze nu a u putut cuprinde
creaţiei art istice din accast ă perioadă. tot complexu l fenomen ului a rti stic bcl g rădean din-
Epoca i s torică în care sînt create aceste opere tre cele două războaie. Dar dorinţa muzeog rafi-
de artă coresp unde în linii gene rale, pe plan euro- lor bel g răclcni ele a sugera publicului românesc
pean, efortu ril or mai multor şco li naţ io n a l e de o im agine privind a censiunea creatoare ş i nivelul
a rtă de a-şi defini individualitatea. valoros a l picturii ele ieri, a Io t în această expo -
Artiştii bel g rădc ni expozanţi la „Apo llo" se ziţie cu prisosinţă împlinită.
caracter i zează în general prin or ientarea c l a ră spre în ziua ele 12 mai , la sediul l\[u zc ului ele istorie
expresio ni sm. a municip iului Bucureşti, s-a d es făşurat o ma ă
Pe fondul expoz iţi e i Iigurati,·e <le tradiţii, tuşele rotundă la care au pa rti cipat clin partea iugos l avă
e nergice transcr iu c u precizia s pontaneităţii a nga- J a li ca Stamencovic i, direc tor al Muzeului el e is-
jarea ar ti stului în real. torie a l oraşului Belgrad , !ova Sec ulici, direc torul
Aşa d e pildă Iovan Bicli ci ex pune pînzelc Fata Institutului d e cercetări pentru monumente isto-
rn boneta albei, P eisaj cu casa albei, P eisaj ob- ri ce ş i l\Iiod rag Protici, directorul Muzeului d e
sc u•·. în care găsi m cu c laritate această îmbinare. artă modernă din Belgrad . Din partea ro m frnă a u
~lil a n Konio vici în co mpoziţiil e sale Fata din participat rep r eze nta nţi a l C.C.E.S.M.B., ai Muzeu-
]{onvlie, Semâ.11ătorul l, 1 nterior rn şevalet, redă cu lui de isto rie a municipiului Bucureşti şi Direc ţi e i
ş i ma i ma rc acurateţe impuls uril e cromatice a le monumente lor istorice. Schimbul de exp e ri e nţă
epoc ii interbelice. ln expoziţie mai ex pun : I gnat efect uat s-a desfăşurat p c baza unei tematici sta-
Job, F ete de mănăstire , P escari 111 ;;ori , Nikola bili te privind r estaurarea monumentelor is torice,
Graovaţ, N ud ş i Zora P ctro vi c i, Naturci m oartei con ervarca ş i restaurarea obiectelor de muze u,
cu smochine, Tăra n cci. ev id e nţa o biect elor ş i proble ma re laţi ei muzeu-
Un loc important în expoz iţie îl ocupă ş i creaţ ia publi c. Schimb ul de p ă re ri a fost d eosebit de util
pictorilor inte r esaţi d e co mentari u p oeti c a l rea- pentru a mbele d e l egaţ ii.
li tă i ii. Între aceştia a mintim pe Sava Sumano- în cadrul ace l oraş i m a nifestări, prilej de întărire
v ici cu P eisaj din Srem cu gard, Strada 1934, a re l a ţiilor el e co la borare dintre cele două capitale,
Stradă din Sid înzcipezitci, i\lilo l\li lunov ici cu a fost organizată ş i o e xpoziţi e de bunuri de larg
Mic peisaj 1•erde, Tigai e cu peşte, P eisaj cit gard. co ns um - produse a le întreprinderii J UGOE X-
O ga mă asemănătoare fo l oseşte ş i Ivan R adovici, POH.T. Gama variată a e xpon atelor prezentate a
în Seminud ş i Jn baie. fost completată printr-o reu ş ită paradă a mod ei
Printre arti şt ii iugoslavi care a u mai expus la be l g răde ne .
„Apollo'', ma i amintim pe : Marko Celebonovici În seara zilei de 12 mai, Opera Română a ;;ă zduit,
cu pînzele Jn faţa cîrciumii, Naturci moartă chine- cu ace l aş i prilei, concertul solist ic (es tiv s us \inut
zească, pc P eter Lubarda, P eisaj cit biserică, Na- d e R admila Bacocevic i şi Giurgcvka Ccaka rev ici,
tură moartei c1' strachină albă , Nedeliko Gvozdeno- prim soliste a le operei din Belgrad - o d emo n-
v1c1 , Casa din colţ, Came, Pegia Milo şa vli ev ici st raţ i e de virtuozitate ş i măi es tri e.
c u Zi ploioasă la Paris ca ş i pe l\lilenko Serban cu în cadrul Consiliul ui popular al municipiului
pînza Băiat şi pe Ivan Tabakovici cu Unelte, Inte- Bucureşti, a av ut loc în ziua de 10 mai 1972 solem-
rior rn măsuţă şi a ltele. nita tea sem n ă rii „ înţelegerii d e co laborare şi
Expresionismu l colorist, curentul cu cele mai prietenie între municipiul Bu c ureşti şi oraşul B el-
mari influenţe în peisa jul plastic b e l g rădean , ca g rad ". La această re uşită manifest a re, un deosebit
ş i cea de-a doua concepţie a rti s tică dominantă a aport ş i -a u adus colectivele muzeelor d e istorie şi
epocii „ intimi stă" ş i „realist poeti că" , pare a cons- artă modernă din Belgrad ş i organizatorul acestei
titui, a l ături de atitudi nea în faţa rea lităţ ii , trăsă m a nife tări, Miog rad Vasici, directorul rel aţ iil or
tura comună a acestor arti şti be lgrăcl e ni . ex tern e ş i şe ful protocolului de pe lîn gă Skupştin;;
In expoziţie, lu crarea lui George Andreevici oraşului Belgrad.
Kun, Jn celula li , exponent al picturii angajate, Amz:o SĂCEAHU
a d emonstra t apropierea din ce în cc mai evidentă Alexandru CEBUC
MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI LA A so-A ANIVERSARE
S-a scurs o jumătat e de veac de la data înfiin- pavilion a ră a fost redeschisă în 1958 în clădirea
ţării celui mai valoros şi mai bogat muzeu etno- actuală.
g rafic ardelean, instituţi e c ultura l ă de scamă pentru În ultimii doi ani, urmărind ca muzeul să cores-
care ş i -a u dat contr ibuţia personalităţi eminente pund ă cit mai bine cerinţe l or muze ografiei moderne,
ca Romulus Vuia, primul său director şi pe drept colectivul său a lucrat intens, elaborînd o nouă
cuvînt socotit ctitor, George Vâlsan, Em il Raco- temati că expoziţio n al ă, pentru care au fost adap-
viţă, G. Oprescu, Val er Butură . tate vechile să li cu unele so luţii de lărgirea spaţ iu
Deşi înfiinţat în 1922, muzeul va fi inaug urat lui, de iluminat, exp unere, depozitare etc. ; la
în 1928, iar secţia în aer liber din parcul Hoia în Hoia au fost ad use noi unităti cu in ventaru l lor,
1929. Trecî ncl prin vicisitudi nile război ului, secţ ia s-a u făcut lu c rări de consolidare şi r eorganizare.
368
ASPECTE Dl:\ TD!PUL VIZlTĂIUI E:\POZlTlEI
Ca o încununare a deosebitelor eforturi de învin- noua sa formă, ca şi reamenajarea şi completarea

gere a greutăţi l or şi in erţii l or de căt re personalul muzeului în aer liber. :.\lulţumincl tutaror colabo-
ştiinţi fi c şi admi ni strativ, a l cărui promotor ener- ratorilor ele la muzee, instituţii ş i de la întreprin-
gic şi capabil este directoarea a Viorica Pascu, derea „Decorativa" \ ' iorica Pascu a reliefat aportu l
în ziua de 28 apr ili e a.c. a avut loc, într-un cadru co lectiv ului muzeului, care a muncit cu abnegaţie
fe tiv, redeschiderea Muzeului etnografic a l Tran- pentru a termina la timp şi în cond iţii bune toate
si lva ni ei. lu c rări l e.
La a castă sărbăto rire a u participat reprezen- Pentru a întregi aceste realizări, a fost gata la
tanţii organelor locale şi Consiliului Culturii şi aceeaşi dată şi Anuarul muzeului, 5/ 1971 , cuprin-
Educaţiei Socialiste, etnografi şi istorici din muzee zîncl contrib uţiil e ştiinţifice a le muzeografilor
şi din instit ute ale Academiei, numeroşi oameni ele şi etnografi lor cluj eni, bazate pc cercetări ele
cultură clin Cluj, Bucureşti şi a lte oraşe ale ţării. teren, arhivă, clepozi te.
Acest eveniment a fost salutat cu cuvinte cal le, Rezcrvînd un loc în numerele urm ătoare pentru
elogioase, atît ele către Aurel Duca, primul secre- o amp l ă prezentare a l\luzeului etnografic a l Tran-
tar al Comitetului jud eţean Cluj al P.C.R., cît şi si l\·ani ei, credem că putem încheia cu cu,·intele
ele Liviu Văcaru preşedintele C.j.C.E. •. /\cad. marelui istoric Nicolae Iorga, care cons id era acest
Constantin Daicoviciu a reamintit i toricul e\·o- muzeu ca „una din cele mai însemnate opere cul-
lutiv al muzeului, urînd membrilor săi noi succese turale cc s-au realizat de la Unirea Românilor, ...
şi cercetă ri ştiinţifice de amp loare. Georgeta Stoica o operă ele care urmaşii vor ţinc seama cu recu-
<.Î<- la direcţia muzeelor a elogiat, în numele C.C.E. ·., no. tinţă".
realizarea expoz iţiei ele bază a muzeului în V. BUŞILĂ
REDESCHIDEREA MUZEULUI „RĂSCOALA ŢĂRANILOR DIN 1907"

DE LA FLĂMÎNZI
La 30 martie a.c„ s-a redeschis la Flămînzi, La festivitatea de inaugurar au participat

în apropierea Boto .anilor, :.\Tuzeul „ l ~ăscoala tovarăşii Gheorghe Ghinea, membru a l C. . a l
ţăranilor din 1907". P.C.H. - prim-secretar a l Comitetului judeţean
ele partid, Tamara Dobrin, vicepreşedinte a l Con-
s iliulu i Cu lt urii şi Educaţiei Socialiste, Constantin
\'I ad, vicepreşedinte al Academiei ele Ştiinţe o-
ciale şi Politice. În cuvîntul ele deschidere, rostit
ele to,· arăşu l Gheorghe Ghinea, au fost subliniate
cauzele care au dus, cu 65 de ani în urmă, la izbuc-
nirea răscoalei, spri ii nul consecvent pe care ţă
ranii l-au primit în decursul ani lor clin partea
c lasei muncitoare şi a l partidului să u de ava n gardă,
Partidul omuni ·t H.omân, cit şi importantele
realizări obţinute la sate în anii ociali mului.
Organizarea la Flămînzi a unui muzeu închinat
marii răscoale ţărăneşti clin Romfrnia are o semni-
ficaţie deosebită. „Flacăra răscoalei aprinsă în
februarie 1907 la Flămînzi - arăta tovarăşul
Nicolae Ceauşescu in cuvîntarea ţinută la mitingul
369
de la Flămînzi cu prilejul vizitei făcută în 1\Ioldova panou este expusă fotocopia rezoluţiei de condam-
în anul 1968 - a cuprins întreaga ţară românească. nare a represiunii, adoptată de Congresul Interna-
Toate satele, întreaga ţărăn ime s-au ridicat la luptă ţionalei a II-a de la Stuttgart (august 1907), la
tmpotriva feudalismului, îrnpotriva moşierimii, a care a participat V. I. Lenin.
regimului burgh ezo -moşieresc, cu hotărîrea de a Reflectării în literatură şi artă a evenimentelor
srntura jugul asupritorilor". din 1907 îi este rezervată o sală specială. Pc lingă
Obiectele şi documentele expuse în cele opt cele mai cunoscute pagini de literatură în original
săli din fostul conac al lui Dimitrie Sturdza, în sau fotocopii, sînt expuse lucrări de grafică şi
chiar locul de unde au pornit primele scîntei ale pictură, ce poartă semnătura unor artişti ca :
răscoalei, sînt mărturii zguduitoare ale asupririi Aurel Jiquidi , Ary l\1urnu, Iosif lser, Corneliu
şi si lniciei regimului burghezo-moşieresc din ţara Baba, Arthur Verona, Aurel Băeşu, Constantin
noastră şi în acelaşi timp dovezi emoţionante ale Piliuţă. De menţionat că lucrările de artă plas-
dîrzeniei şi eroismului ţăranilor răsculaţi. tică nu lip esc nici din celelalte săli , unde pe lingă
Sînt prezentate. la început, unele aspecte pre- faptul că-şi aduc aportul lor tematic, contribuie
mergătoare răscoalei. Condiţiile grele de viaţă ale într-o bună măsură la remarcabila ţinută a între-
ţărănimii sînt sugestiv redate prin exp un erea unor gii exp uneri.
rudimentare unelte de muncă sau obiecte de uz O dată cu înfiinţarea P.C.R„ clasa muncitoare
casnic, cit ş i prin unele piese de îmbrăcăminte, din I<.omânia consideră problema ţărănească ca
mai degrabă zdrenţe. Sînt grăitoare, de asemenea, o cauză a sa proprie. Alianţa între clasa munci-
înrobitoarele contracte de învoieli agricole şi jal- toare şi ţărănimea muncitoare devine cea mai
bele prin care ţăranii avertizează că le-a ajuns puternică forţă politică a societăţii româneşti.
„cuţitul la os". Extrase din presa vremii : „Ade- Această alianţă s~ă la baza expunerii din ultimele
văru l ", „Adevărul la sate'. „F urni ca" ş.a . atestă două săli ale muzeului.
sprijinul pe care l-a avut ţărănimea din partea In penultima sa l ă sînt prezentate cele mai im-
muncitorilor (cercuri şi cluburi muncitoreşti), portante evenimente petrecute în ţara noastră
l egătura cu mişcarea sociali stă din ţara noastră. în perioada de la crearea P.C.R. şi pînă la formarea
Evocării memorabilei zile de 8 februarie 1907, guvernului Petru Groza (6. III. 19-15) : Congresul
ziua izbucnirii răscoalei la Flămînzi, cit şi a extinde înfiinţare a partidului (8 mai 1921 ), Congresul
derii ei în judeţ ş i î n întreaga l\loldovă îi este real V-lea şi rezoluţia în problema ţărănească, înfiin-
zervată o întreagă sală. Impresionează în mod ţarea Frontu lui Plugarilor (1933), greva ceferiş
deosebit, în această sal ă, un panou şi o panoplie tilor şi petroliştilor din 1933, Blocul muncitore c
cu „armele de luptă" folosite de ţăranii răsculaţi: ţărănesc (1925, 1931 , 1933), Frontul patriotic
furci, coase, ţăpoaie, bite. Sîn t prezentate şi tele- antihitlerist (19-13), Insurecţia armată (23 August
grame, rapoarte sau note informative a le organe- 1944), constituirea guvernu lui de largă concentrare
lor de represiune - cu tendinţa vădită de a li- democratică (6 martie 19-15).
nişti oficialităţile - care se refer{l Ja „conflictu l" Ultima sală este rezervată marilor realizări
care a izbucnit pc moşia lui Dimitrie Sturdza între obţinute de ţărănimea muncitoare în anii socialis-
ţărani şi administratorul moşiei. mului. Un loc de frunte î l ocupă politica agrară
O hartă, care acoperă un întreg perete a l unei a P.C.R. şi în mod deosebit cooperativizarea agri-
să li, cuprinde toate localităţile clin :\loldova, :\lun- culturii: primele cooperative agricole (19-19)-
tenia şi Transilvania unde s-a extins sau a avut înfiinţarea în acest an în comuna Roma a uneia
ecou răscoala. O scrie de documente (teleg rame din primele cinci cooperative agrico le din ţară;
circulare etc.), prin care se cereau cu disperare terminarea cooperativizării agriculturii (1-1 martie
trupe pentru înăbuşirea răscoalei, dezvăluie pa- 1962) - telegrama trimisă cu acest prilej ele Comi-
nica care i-a cuprins pe boierii din întreaga ţară. tetul raional P.C.R.
Cea mai impresionantă dintre să l i este cca care Fotografii şi grafice scot în evidenţă realizările le-
prezintă represiunea şi, legat de aceasta, r eacţia gate de documentele Congreselor IX şi X ale P.C.H.
puternică pe care ea a stîrnit-o în cele mai la rgi Expunerea se încheie c u o hartă cu principalele
pături ale poporului . obiective economice şi social-cultura le - realizări
Documente fotografice înfăţişîncl ţărani u cişi şi perspective pînă în 1975.
şi încarceraţi, familii îndurerate, constituie un Elaborarea tematicii şi organizarea muzeului
aspru rechizitoriu împotriva cruzimii regimului s-a făcut sub îndrumarea tovarăşului 1011 Arde-
burghezo-moşieresc. Alte documente scot în evi- leanu, director adj unct al Muzeului de istoric a
denţă faptul că cele mai proeminente figuri a le partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi
ştiinţei şi culturii noastre din acea vreme : Nicolae democratice din l{om ânia, şi este rezultatul cola-
Iorga, Al. Vlahuţă, D. Anghel, dr. I. Cantacuzino, borării dintre un colectiv şt iinţifi c de la muzeul
Şt. O. Iosif, I. L. Caragiale, D. Voinov ş.a. au con- de mai sus, din care a u făcut parte Herbcrt Rabi-
damnat cu asprime represiunea. In fruntea celor novici, Aurelian Teodorescu ş i Silvia F uro , ş i
care s-au solid a rizat cu lupta ţărănimii se situau co lectivu l ştiinţ ifi c al l\luzeului judeţean Boto-
- aşa cum reiese şi din documentele exp use - şa ni , a l cătu it din Paul Sadurschi - director,
militanţii mişcării muncitoreşri: Ştefan Gheor- Gabriela Gheorghiu, Angela Răileanu şi Alexandru
ghiu, M. G. Bujor, C. Dobrogeanu-Gherea, Dumi- Pleşca - muze :ig r afi, avînd sprijinul Comitet ului ju-
tru Marinescu, I. C. Frimu, Alecu Constantinescu. deţean Botoşani pentru cultură şi ed u caţ i e soc i a li st ă.
Sînt prezentate extrase care scot în e,·idenţă pro- Proiectarea aparţine arhitectei Anca Scuşaru
testul presei muncitoreşti internaţionale. Pe un de la Intreprinderea „Decorativa".
370
Redeschiderea muzeului din Flămînzi consti- documente legate de acest important eveniment
tuie un important act de cultură, un omagiu adus din istoria poporului nostru, astfel incit expoziţia
celor peste 11000 de ţărani ucişi de represiunea de bază a muzeului ă prezinte ş i ă reflecte în
burghezo-moşierea că. l evi ne în sarcina .:-Iuzeu lui şi mai mare măs ură mărturii şi aspecte locale
judeţean Botoşani să extindă şi să adîncească din lupta ţăranilor pentru libertate şi o viaţă mai
munca de cercetare, de strîngere a unor obiecte şi bună. Iuliu BUZDUGAN
M u z E u L s M u R E Î T E R T
Muze ul Simu, una din cele ma i Yenerabile ş i prin in ed itul lu crării , dar şi prin valoarea ei deo-
ma i notabi le instituţii cultural e bucureştene, ş i -a sebită.
r edesch is în luna mai u şi l e, după ce mai bine de De a emenea, în ala urm ătoare, dedicată pic-
un an de zile le ţinuse zăvorite, pentru a se pre- torului Gh. Petraşcu, dintre cele 7 tablouri a le
zenta, reîntinerit şi revitalizat, într-o nouă formă „Baciului" reţine atenţi a, prin noutate, ultima
expoziţională. De această dată, spre deosebire de lu crare intrată recent în patrimoniul muzeului din
celelalte trei înfăţişări din ultimii zece an i de cînd colecţia dr. i\Jarietta şi Ştefan ] ia nu : Peisaj din
fiinţează în noul local, s-a renunţat la o exp un ere Vene/ia, r eali zat de pictor în oraşu l dogilor în 1929.
ec l ectică ş i aglomerată a col ecţ i ei ce cupriude cu Îngemănarea din sala a Vl-a a pînzelor lui
precădere lu crări de ar tă românească şi europeană Ştefan Dimitrescu, N. Tonitza şi Fr. Şirato, pic-
din pragul secolului al XX-iea, îndeosebi franceză, torii Grupului celor patru, cărora li e a l ăt ură o
prezentîndu-ni-se doar o s u ccintă trecere în rescu lptură a celui de-al patrulea component, O.
vistă a mişcării plastice româneşti a veac uril or Han, reconstituie parcă, î n mic, o prezentare :
XIX-XX. co l ectivă a lor, de altădată, clin care reţ in em
înd eplinirea acestui deziderat a putut fi concre· Fr. Şirato, c u Natură statică cu casetă roşie, din
tizată, c u certe r ezultate, în cea mai mare parte a 1926, N. Tonitza cu peisajul citadin Curte de
expoziţiei întrucît, pe de o parte muzeul posedă ma/tala din vechiul Buwreşti (1927 - 1929) ş i Şt.
cîteva opere semn ificative a le celor mai ilu ştri Dimitrescu cu un a lt peisaj, Curtea morii.
pictori şi sculptori care şi-a u pus amprenta perso- i\lai spaţioasă, sala a VII-a e te în prima jum ă
nalităţii lor în a rta ţării noastre de la începutu l tate co n aerată prezentării operelor lui Lucian
secolului a l XlX-lea pînă în prezent, ia r, pc de a lt ă Grigore cu (a pecte clin Bucureşti), a le lu i Nicolae
parte, să lil e mici şi intime, este drept cu o lumin ă Dărăscu (marine) şi a le lui Corneliu .:-Jih ăiescu
foarte ncsati făcătoare şi improprie, a u permis (două compoziţii a legorice din perioada 1929 -
prezentarea l ao l a ltă, în medic a doi sau trei a r- 1931 , cinel oscila între cubism şi suprareali sm)
tişti, pe bază de afinităţi picturale între lu crări Cea laltă jumătate este rezervată pînzelor lui
sau de concepţii estetice înrudite. Pallady; a l ăt uri de mai multe nuduri în interior,
Prin ace t moci de expu nere a u putut fi înfăţi (Femeie, în care i-a pozat modelul preferat între
şate cîteva momente clin istoria artei româneşti 1940 - 19-12, d-na 7..issu, Nud în fotoliu, r eprezen-
moderne şi con tempora ne ş i scoasă în evidenţă tînd un model parizian, Helene), se află c unoscu-
personalitatea unor art i şt i foarte va loro şi, urmîud tul Peisaj la Bucium, intrat în muzeu ( 1950) dintr-o
ca vizitatorii exigenţi sau ce i care doresc o pano- ac hizi ţie de la pictor. Reţinem compania a două
ramă mai cuprinzătoa re a artei secolelor XIX-XX busturi de Gh. Anghel.
să ş i -o completeze pe î nd elete în cadrul Galeriei U ltim a sa l ă, ce ar trebui să prezinte arta contem-
naţionale a i\lu ze ului de artă a l RS.R. porană face o notă aparte, discordantă, întrucît
În prima sa l ă, rezervată pictorilor reprezenta- a l ături de lu crări realizate în ultimii a ni de C.
tivi ai primei jumătăţi a secol ului a l XlX-lea, se Baba, H. Catargi, D. Ghiaţă, fără nici o l egăt ură
r e m a rcă două portrete d e C. D. Ro entha l, care, sta u mai multe tablouri de V. Popescu, realizări
datorită formatului lor mic, a ltădată n-au fost a le anilor 1937 - 19-1 I (Arlechin , La şosea, Natură
exp use, deşi se în criu printre operele semniiica- staticei rn oglindcl).
tiv e a le a rti st ului. Atrage atenţia îndeosebi Por-
tret de jemcie; pictura fiind restaurată în 195-1 , ta-
bloul ş i -a r ecăpătat prospeţimea şi co loritul cald
*
La parter, în patru să li rezervate manifestărilor
temporare, s-a inaugurat expoziţia Bucui'eştiul
şi viu din vremea realizării sale. dezvăluindu-ne un în arfa plastică, und e sînt prezente imagini din
s imţ dezvoltat al îmbinării culorilor şi o tuşă ener- existe nţa municipiului de la începutul secolului
g ică ş i spontană p e ca re nu le bănuiam la acade- trecut ş i pînă în prezent. i\lenţionăm mai multe
mic ul Rosenthal. ac ua rele cu aspecte pitoreşti d e la mijlocul secolu-
Sala a II-a adăposteşte cîteva lu crări foarte lui trecut, semnate d e Szathmary, evocatoare
cunoscute din muzeu a le m eşterilor N. Grigorescu im ag ini citadine a le urbei lui Bucur în pragul
ş i I. Andreescu, ş i ca întotdeauna iese în evi d e nţă secolului al XX-iea, cum ar fi Pia,ta R omană de
Projil pierdut d e N . Grigorescu, pictură realiz a tă Alpa~. Casei în Bucureşti de N. Stoica, dar mai
la Paris. a les faţa n o u ă a capitalei văzută î n a nii democra-
Patru tablouri de foarte bună calitate sem nate ţiei populare de Al. Ciucurencu (Peisaj din B ucu-
de Şt. Luchian ş i două scu lpturi de D. Paciurea re;ti - Turnul televiziunii, 1971 ), Brăduţ Covaliu
înfrumuseţează sala a III-a. F lori d e Luchian, (Un trecut care dispare), Gh. Spiridon (Blocuri),
achiziţie de dată rec e ntă din colecţia dr. Porum- Paul Gherasim (Pa,r.) ş . a.
baru, constituie punctul de atracţie, nu numai PQtre OPREA
DESCHIDEREA SECŢIEI DE ARTĂ A MUZEULUI DELTEI DUNĂRII
Secţia de artă no u i n a u g u rată a Muzeu lui Del- O erie de l ucrări se impun prin ca l ităţi l e lor
tei Dunării din Tu lcea s-a axat, din punct de \ 'C- artistice: Peisaj cu case de \ '. I opescu, Peisaj
dere tematic, pc o ingu ră coordonată: Dobrogea dobrogean de ~ . Dărăscu, Peisaj la Bale ic de Fr.
oglin d i tă în l ucrări l e artişti l or plastici. Deci, p rofi- Şi rato, l'aporul scuj1mdat de ;\l . B unescu, Peisaj
la rea tematică- unul d int re importante le dez iderate în deltri de S. Tarasov, Tfrgul dobrogean a l lui J.
ale m uzeografici ro m â n eşt i co nte mporane- repre- Al. Steriadi, cicl ul de cinci l u crări c u peisaje d in
zin tă p ri mu l cîş t ig demn de marcat al m uze ulu i. T ul cea şi Babadag datorat l\ Iich aelei E leut heriade.
P rin ceea cc arc viab il şi pc dep lin încad rat în In iţia l , organizato rii şi-au propus un siste m ele
tematică, patrimoni ul secţiei se impune ş i p rin t r-un expu nere cro nolog ic, sistem care însă poate fi
alt aspect: o expoziţ i e de bază dedicat ă î n ex- nu ma i cu gre u respectat da torită uno r ca11ze obiec-
clusivita rc p eisa jului citadin, rural, m a rin,clin de ltă. ti ve în mome ntul în care cronologia co nstit uie sin-
P ictu ri, p astelu r i, ac ua rele, dese ne, gravuri a lcă g urul cr iteriu. Car e a r pu tea fi punct ul de p ornire
tu iesc fo ndul ele bază al patrim oniului mu ze ului , pentru reprezentarea uno r arti ş ti strict: co ntem-
adăpost i te în cele 8 să l i des tinate lui înt r -o clăd i re porani ? D esig ur, gruparea clupă aparte ne nţa la
cu o a rh itect ură c u clemente el e inspiraţ i e po pul a ră, o m işca re, la un gru p , adera rea la o viziune cel
ame naj a tă î n aces t scop . pu ţin î n mare co mun ă etc.
D obrogea, acest pă m î nt a t ît ele î ndrăg i t de a rti ş D a r prac tic, lucrul nu s-a r eali zat , ast fe l încît
tii n oş tri plas tici, merita cu pri os in ţă un mu ze u în prima sal ă a pa r lu c ră ri se mna te ele Petraşc u,
a l său. Sînt a ici pr e z e n ţ i , d acă nu întotd eaun a c u Al. Satma ri, R . Sch weitze r C umpă n a , Kimon
lucră ri dintre cele ma i se mnifica ti ve, Gh. Petraşc u , L oghi , R odi ca i\la niu , Cecilia C u ţesc u- S tor k ,
Şt. Dimitrescu, N. T on itza, N . D ă răscu , J. Al. Ş tefa n Popesc u, arti ş ti care a u ca uni că trăsă tură
Stcriadi , F r. Ş ira to, L . Grigoresc u, V. P opesc u, co mună a nul naş terii în deceniul opt al secolului
S. Miltzner, I. Ţ u c ul csc u , M. Bunescu, S. T a rasov, al XI X- iea. In cea ele-a doua sa l ă, în care cel
I. Thcodoresc u-Sion, M. E lc utheriade, I. Gh eor- puţin T o nitza, Ş ira to ş i Ş t . Dimitre!;c u a r fi
ghiu , I. Biţa n ş i alţii î n că, fiecare c u una sau m ai putut fi preze nta ţi împre un ă ca t rei dintre membrii
mu lte l u crări r ealizat e in t ehnici diferite. Grupului celor patru (din care lipseş te O. H a n).
Desig ur, fo rma actu a l ă a secţ i e i re prez intă doa r lu c răril e ultimilor doi sînt sepa rate ele o pînz ă de
primă e ta p ă din e xi ste n ţa un ei in s tituţii cu frumoase Steriadi - bun ă es te drept - clar care îş i putea
p erspec ti ve de dezvolta re. S u s ţinu tă, ca ş i pîn ă găs i loc ul în al tă parte, poat e ma i aproape el e L.
acum, ele sp rijinu l mo ra l ş i m a teri a l a l a uto r i tă Grigoresc u - p lasat la loc ul de onoare, în sal a
ţilor loca le, pat rimoniul s ec ţi e i se va îmb ogă ţi de intrare în e xp oz iţie, cl a r rupt as tfel de o în-
- p e m ăs ura d epi s t ării el e noi lu c ră ri, c u oper e treagă te ndinţă el e adap tare a t ehnicii impres io-
r eprezenta tive a tît p entru arti ş tii din p erioada nist e, m a ni fes tă la no i între cele do u ă răz boa i e - ,
inte rb e l ică cît ş i pentru cei co nte mpora ni , op erîn- de N . D ă răsc u care ş i -a găs it loc ul în sala a 3-a,
du-se în ace laş i timp o ri g uroasă sel ec ţi e cali- încadrat latera l, t ot într-un mod ci uda t, de do u ă
ta tiv ă. D e ase menea, a r fi de dorit integrarea pînze mi ci a le lui , t . Dimit rescu. O a ltă inadver-
chiar în e xpo z iţia ele b ază a unui număr de lu- t e nţă o constitui e întreruperea ş irulu i cronologic
crări ale arti ş tilor t ulceni contempora ni, e ventua l prin sal a arti ~ til o r co nte mpora ni , r evenind u-se
într·o sal ă ap a rte, căc i concomitenta deschidere apoi la un g rupaj V. P opesc u, S. T ara O \ ', Gh .
a primei exp oz iţii a recent înfiin ţat ului Cenaclu Sîrbu , Sabin P op p , el e ase menea nes ud at decî t
de a rtă pl asti că din Tul cea î ndre p tăţeş t e un ase- prin norm a la te m at ică ge n e ra lă.
m enea dezidera t . R emedi ab il e sîn t ş i cele ci tcva scăd e ri ce ţ i n
Bil a nţul r ea li ză rilor d e pîn ă ac um est e întru de p a not a.rea pro pr i u -z isă: o oarecare mo no tonie
totu l p oz itiv. În ma i puţin de doi ani , pornind de în să li ş i o co m poz iţi e nu prea ex pres iv ă a pere-
la zero, mu zeogra fa Florentin a Jl ea (ajuta tă în ţ i lo r, clin care lipseş te grupa rea în fun c ţie ele unele
ultimul a n de mu zeografa Li d ia S ta rcşl , benefi- cent re de in te res pia t ic sa u t ema ti c ma i restrîns.
ciind de co ndiţiil e materi ale oferite de conducerea Est e de asemenea de r ezolvat în că în cad rarea celo r
jud e ţului Tulcea ş i de a jutorul de ordin şt iin ţ ific cîteva lu c ră ri ele sc ulptură în co m pozi ţi a să lil o r.
da t d e Mu zeul de a rtă a l R. S . R o mâ ni a ş i el e Di- Ră mîn ca r ea li zăr i de v iito r st udierea e xh aus tivă
rec ţia muzeelor din Consiliu l Culturii ş i Edu ca ţie i din p unc t el e vedere ~ tiin ţ ifi c a lu cră ril o r , integ-
Socialist e, a r e u şit să se l ec ţio n eze ş i să ac hi zit,io- rarea lor î n st ud ii de sp ecialitate sau î n ma teri a le
n eze un numă r s ufi cient de lu c ră ri pe nt ru a putea de l a rgă pop ul a riza re, p u bli carea de l uc ră ri de
organi za o sec ţi e de a r tă pe lin gă m uze ul jud e ţea n . bună calitate c u caracte r p ropagandis tic.
Desig ur, a u existat o multi t udine el e d i fic ul tă ţi , In a nsamb lu - prin j uclicioa a te m atică, prin
dintre care te nta ţia de a crea un mu ze u a l a rtei p a trimoniu ş i nu î n ult im ul rî nd pri n ent uzias m
ro m â n eş ti moderne ş i co nte mpora ne proba bil ş i munca de calita t e - cc ţi a de a rtă a i\lu zeului
nu era cea de p c urm ă. Indi vidu alizarea p rin t e- Deltei Dun ăr ii cl in Tulcea, in au g u rată în ziu a de
ma ti că impune în ă c u tă ri e Sec ţi a el e artă a Mu ze u- 29 aprili e 1972, în preze n ţa unor p e rso n a lită ţi clin
lui D eltei Dună rii clin Tu lcea în co ntextul prea conducerea ele partid ş i de stat a j u deţ ului ş i a
puţin di versificat a l mu zeelor el e a rtă clin ţară . ni.uni cipiului T ul cea, repr ez in tă un bun cîş ti ga t
D e a e menea, crite riul ca lită ţii - nu m a i est e p entru mu zeog rafi a ro mâ n ească de a rt ă ş i un cla r
nevoie să o spune m - trebuia urm ă rit cu co nsec- ele pr e ţ pentru loc uitorii şi vi zita torii aces tui colţ
v e nţă . de ţa ră . Tereza SIHIGALIA
372
INAUGURAREA CASEI - ATELIER „GABRIEL POPESCU "
A d oua casă-ate l ie r ele ch isă sub egida !\Iu zeulu i de lucru ale tatăl ui lor, o serie de plăci de aramă
j u deţea n Dî m bov i ţa îşi aş t eaptă , ·izitatorii. For- g ra,·atc, gravu ri, desene, o scr ie de piese de mobi-
mu l ă i n te r med i ară între casa m e moria l ă şi expo- lier, de cărţi şi de obiecte personale a le graficia-
z iţi a doc um e nta r ă co nsac rată unu i s ingur a rtist, n ulu i, care a u fost grupate în fo t ul să u atelier,
ideea casei-ateli er, ex per i menta tă d eja la Tîr- amenajat ca atare, şi î n ca mera sa de loc ui t.
gov i şt c în casa lui Gheorghe Petraşc u , a fost re- Expunerea a fos t co m p l etată - într-o î n căpere d e la
lu a tă la casa grafic ian ului Gabri el Popesc u d in part erul c l ădirii - c u fotog ra fii , acte, coresp on-
satul V ulcana- P andclc. Casa, r idicată după p la- denţă, în ori g in a l sa u fotocop iatc, care i lu st rează
nuril e a rti stului , în veci n ă tatea celei părinteş ti , biogra fi a a rt istului ş i r e l aţ iil e sale c u co n tempo-
p ent ru a- i servi d rept reşedin ţă, a fost d esc hi să rani .
pentru pu bli c în ziua de I 5 ma i 1972, în preze nţa Amena ja rea m u zeog ra fi că a benefi cia t d e sp ri-
primului secreta r a l Co mi tetului jud e ţea n I .C. R. jinul aco rda t d e Mu ze ul d e a rtă a l R S . R omâ nia,
Dîmbo viţ a, N. Tăbî rcă, ş i a a lto r pe rso n alităţ i m uzcogra fa Stela Io ne c u lu crîncl efecti v la or-
din co ndu cerea jud e ţulu i, a un or i n v it a ţi d e la gani zare.
muzee din ţară ş i a num eroş i localni ci tin eri ş i I zo l a tă într-un lini ş tit pe isaj d elu ros, Casa-
vîrstni ci. ate li er „Ga briel Popesc u" arc în i nt e nţi a o rga-
Prin g rij a urm aş il o r a rti stului , casa a fos t p ăs ni za tori lor ş i o a ltă menire : cca de a d eveni un
tra tă fă ră a i se a du ce m o difi că ri import a nte. Joc de c rea ţi e pe ntru a rti ş tii co nte mpora ni . Lu cră
H. cs taurată, ca a fos t do n ată, d e căt re membrii rile reali zat e d e aceş ti a a ici urm ează să intre în
co la t era li a i famili ei lui Gabri el Po pesc u, în ve- pa trimo niul viitoarei sec ţii d e a rtă a Mu zeului ju -
d erea ame n aj ă rii aic i a unei in s tituţ i i c u caract er de ţea n D î m bovi ţa. Jd eea es te i nte resa ntă ş i me-
memori a l. P entru a menaja rea c i, fiica a rtistului , rită să fi e con icl c r a tă c u a te nţi e ş i d e a lte mu zee
Ma rta Popesc u, ş i fiul lui , criti cul d e a rtă D a ni el cl in ţară, care - cu di scc rn ă mîn t - ş i -ar putea
P opesc u, rec torul Insti t ut ului d e a rte pi a ti ce î mbogă ţi patrim oniul d e artă co n te mpo ra n ă.
„Io n Ancl rcesc u" d in Cluj , a u d ă ruit in trum entele T. SINIGALIA
GRAV U'R I FRANCEZE M O OE R NE LA B I B LI O T E C A AC A OEM I E I

In ziu a d e 28 a prilie 1972, prof. Şe rba n Ciocu- sesc de a cmenca, ac va forte ş i litografii ilus trînd
lescu, direct orul Bibliot ecii Acad emi ei R epublicii d ife rite roma ne d e epocă, col ecţiil e „L' image"
Socia li te R omâ ni a, a in a ugura t , în preze nţa unor p e 1897 , „ L es ma ît rcs d e l'a ffi chc" pc 1898, „Le
num e ro ş i in v itaţ i , o Expoziţi e d e grav uri fran ceze japon a rti stiqu c" publi cată d e Bing.
mod ern e - lu c ră r i intra t e recent în co l ecţiil e Pe re ţii sî nt reze rva ţi gra fi cii d e şeva l e t - acva-
pres ti gioase i in t ituţii , prin d o n aţiil e acad . Io- fo rte, acvatinta, po int ~ seche ş i - a fi ş ului . Se rema r -
n esc u - Mih ăicş ti ş i acad . Geo rge Oprescu ş i p rin că cî tcva scene ilustrîncl „ Împ ă ra t ş i p ro leta r " d e
achi z iţii . E min c cu, reali zat e d e St cinl en , in terp ret a rea Jui
Expoziţi a cuprind e g ra fi că de şe v a l e t , ilu s tra ţi e J acqu es Vill on dup ă J\lan ct - Dejunul pe i arbă,
de ca rte, a fi şe . li togra fii în cul ori d e Signac, litografii d e Bo nna rd
in mi ca sa l ă d e ex poz iţii afe re ntă bibl iotec ii din ciclul Quelq 1{es aspects de la vie de Paris , d e-
ş i -au găs it locul d esenele lui R odin pentru ediţi a licat a Fundă albast ră de P a ul H ebleu, ca ş i afi-
Vo lla rd clin 1902 a lui Oct ave Mirbeau, L e jardin şe l e pentru rev ist a li te rară „ Th c Chop" din Chi-
des s11pplices, ilu s tra ţiil e lui T oul ousc-La utrec cago reali zate d e T o ul o use- La utrec ş i seri a lito-
pentru Clemcnccau, Au pied du Sin.al, cele a le lui g rafi ată în cul ori a lu i E . Grassct pent ru exp oz iţia
Bonn a rd (1920) pen t ru P romellu!e mal enchaine el e sa clin 189-1 .
Gidc ş i ce le a le lui R oger d e la F rcs nayc p entru
P aludes a le acelui aş i serii tor. 1n vi trinc se ma i gă- T. S.
SECOLUL OE AUR A L PICTURII NAPOLITANE

D eş i ma n ifes t a re s t ră lu cită a barocului italia n, im porta nte cl ccî t cele a du se Ja Bu c ureş ti - ax ată
p ictu ra napo li ta n ă cli n sec. a l X V11 -lea a intrat nu - p e aceas tă te m ă.
ma i d e cî tc,·a d ece nii în circ uitul ş tiinţifi c in ter- E xp oz i ţ i a, o r ga ni zată în baza acordurilor cul -
n a ţi o n a l ş i î n că nu a fost va l o r i fi cată prin in te r- t ural e d intre R omâ ni a ş i lta li a, nu va ma i fi iti-
mediul ex p oz i ţ iil o r d e a m·c rg ură, ni ci în Ita li a, n era tă ni ci la n oi în ţ ară în vreo a ltă localitate ş i
ni ci în s tră in ă t ate. ni ci î n vreo a ltă ţa ră din lum e .. După î nchid erea
E xp oz iţi a „Secolul de a ur a l pi cturii napoli - ci, în lun a iuni e, lu c răril e î ş i re ia u locul în P ina-
tan e", in a u g urată la 26 aprilie 1972 la Bu c ureş ti co t eca di Cap odim onte clin N eapole, în Muze ul
în să lil e Mu ze ului de a rtă a l R . '. R o mâ ni a, r e- San J\la rtin o ş i în l\ lu ze ul muni cipa l „ G. Filan -
p rez intă într-un fe l o pre mi e ră m o ndi al ă, căc i ca gicri " d in ' capolc, în P in acoteca di Brera din
este prima ş i s in gura exp ozi ţi e d e pî n ă ac um - Mil a no, în Ga leria n aţi o n a l ă d e artă veche ş i
prece d a tă d oar de o ex p oz iţi e la N eapole, orga- în P a lazzo Cors ini din l o rn a , în Galeri a Estense
niz a tă în 1938, ma i mi că ş i c u lu c rări mai puţin d in Mocl cna, în numeroase biseri ci ş i în col ecţii
373
particulare din Neapole - colecţii ai căro r . po ~ Cu regret, am con tatat lipsa lui Caravaggio,
seso ri au co n s imţit cu bucurie, contra r ob1cctUlu1 dar operele lu i nu pă răse c de reg ulă Italia, chiar
se parc, să se despartă pentru cîtcva lu ni d e ele. atunci cînd c \'O rl.Ja de expoziţii cu un caracter
Actuala expozi ţie ilu trează , conform opiniei deosebit.
unuia dintre organizatorii ei, prof. Raffaello Cau a, Lucrările a că ror valoare nu mai trebuie su-
directorul Pinaco tecii di Capod imontc ş i unul din- bliniată, ,·orbe c de la inc, astfel incit orga niza-
tre cei mai avizaţi c un oscăto ri a i problemei, cele torii nu şi-au pu · probleme d eosebite de exp un ere.
mai reprezentative aspecte a le picturii napo li - U rmărirea firului cro nologic, cu ev id enţierea ex-
tane din 'cicento, eco l marcat puternic de cara- poziţională a cîto rva lu crări mai importante (Cîn -
vaggism în ma nife tărilc sale cele mai importante: tăreaţa lui B rnardo Cavallino, Lucreţia, soţi a
caravaggismul propriu-zis a l lui Battist ello arac- pictorului, portret de Salvator R o a, Vizi unea
c iolo, G iusepe Hibcra şi Gio,·an .l\latteo di Ar- Sj. Ioan E vanghelistul de Luca Giordano, lntoar-
cie ri ( ?), pictor ii rea lităţi i (Giovanni Do, l\lacs tro cerea f iului risipitor d e .l\lattia Prcti e tc.) a co ns ti -
degli Annunciati , France co Guarino, ,\ nncll a tuit criteriul unei panotări s imple, lipsite de os-
delia lfosa, F ra ncesco Frccanzano), naturali smul tentaţi e . Catalog ul , întocmit de Nicola pinosa
liri c a l lui Ma ·simo Stanzionc şi Bcrnardo Cavalli - şi introducerea se mnată de prof. Haffaello Ca u a
no ş i cel dramatic a l Artemisei Gentilcsc hi , pic- constit ui e un sprijin important pentru cel cc se
tura bataistă (.\n drea di L eo ne), cca de peisaj ap l eacă mai c u atenţ i e asupra pi ct urii napolitane,
( a lvado r !fosa, Do meni co Gargiulo zis i\li co căci t extele o fe ră atît s uccinte anali ze tili stice
Spadaro), cca d e nat uri moarte (Lu ca Forte, i\lacs- şi date despre a rti şti î n şiş i , cit ş i încerca rea de a
tro di Pallazzo Sa n Gervasio, Paolo P o rpora, si ntetiza în cîtcva fra ze drumul parcurs de fi e-
Giovan Battista Ru oppo lo), curentul puris t (Pa- ca re dintre ei şi locu l pc care- l oc upă în isto ria
cccco de Rosa), lat ura academică (Andrea \"ac- a rtei napo li tane a sec. a l XVll-lea.
caro), barocul tîrziu prin cei mai importanţi
repreze nta nţi ai să i , Matt ia Prcti şi Lu a Giordano. Tereza SINIGALIA
SESIUNEA DE COMUNICĂRI A MUZEELOR BUCUREŞTENE

în zilele de 25 - 26 mai a avut loc Sesi un ea ştiin ca racterizează mai bine preocupările se iunii d ccît
ţifi că de com uni căria mu zeelor din Capita l ă, or- titlul ă u of ic ia l** . D o u ă subcapitolc - Muzeul
ga nizată de Co mitet ul d e cu l tură ş i ed u caţ i e so- ca st ructu ră şi organizare ş i , d ec urgînd clin primul,
cialistă al muni c ipiului Bucureşti pc t ema J\luzeul J\lluzeul ca activitate pot fi a na li zate în scop meto-
şi publicul. La ses iun e a u p art icipat muzeogra fi d e dologic, urmăr ind com unică ril e. nelc dintre
la .l\Iuzcul de istori e a muni cipi ului Bucureşti, acestea, mai complexe, au abo rd at parţial ambe le
d e la mu zeu l el e a rt ă a l muni c ipiului Bucureşti prob leme privite în interdep e nd e nţa lor (B. Zdcr-
„A. Simu" şi el e la mu zeele şi co l ec ţiil e afi li ate ci uc, C. Stoia n).
lor, de la lu zeu l satului, .l\Iuzc ul de artă populară , Tema 11lu::eul ca stru ctură şi organizare a fo t
Mu zeu l literat urii române şi ;\lu zeu l d e a rtă a l dezbătută su b mai multe aspecte: muzeul ca
R. . R omâ ni a, ce rcetăto ri de la d iferite institute instituţie dinamică, deschisă (B. Zderciuc); fun -
a le Academi ei şi d e la Direcţia mo num entelor ist o- damentarea existe nţe i muzeului ca „ in tanţă"
rice ş i d e a rt ă, reda ctor i ele la „ R e ,·ista muzeelor " („organism" c u ro l creator, d e d ecantare a valo-
ş i „ Bul etinul monum entelor i toricc " . L a lu c ră ril e rilor r ep u e în co ntex tul el e gîndirc - cu tot ce
sesiunii au fos t preze nţi Tamara Dobrin, viccprc- implică el - care le-a dat naştere) şi nu ca s impl ă
şed intă a Consi liului Cu lturii ş i Educaţiei Socia lis te, „ in s tituţi e" (D . .l\late i); r efl ectarea în muzeul do
Amza Săceanu, preşedinte, ş i Alexandru Ccb uc, a rt ă, pe baza e l ec ţi e i ş i în spirit de si n teză, a
vicepreşedinte, a i Com ite tului de c ultură ş i ducaţi c istoriei evo luţi ei g ust ului (V. D cne); muzeul ca
soc ialistă a l muni ci piului Bucureşti , Iuli an .\nto- r eflectare a un or suite de idei - cu referi re sp ec ială
n esc u, director a l Direcţiei muzee lor din C.C.E.S. la muzeul ele tip comparatist (O. l onc cu); muzeul
In cuvîntu l inau g ura l a l se iunii, to,·. .\ . ă pri,·it din punctul de vede re str ict practic a l co n-
ceanu arată că ma nifest a rea se însc ri e în coordo- st ru cţiei idea le (\ '. Dcnc). a l a pcctului cst ctic-
natele acţi unil or desfăşurate în ci nstea Conferinţe i !un cţiona l - cu exempl ifi cări din ?.Iuzeul e tno -
Naţionale a partidului. In acelaşi timp , ea repre- grafic din ighct, reali zat cu a jutorul i\luzeului
zintă prima întîlnire pur şt iinţifi că a muzeogra filor de a rtă populară a l R. S. Ho mâ ni a (H. F orm agiu ),
buc ureşte ni de la trece rea la noua fo rm ă organi - a l programului de vizitare (\'. Buşilă) . In aceeaşi
zato ri că, iar importa nţa ci va co nsta în primul rînd s uită d e id ei .c integ r ează pledoaria pentru st u-
în schimbul ele opinii ş i în va lorificarea pra c ti că di erea profund ă a r e l aţ i e i dintre disciplina mu -
a învăţăminte l or ex trase clin comunicări ş i di sc u ţii. zeografică ş i d ome niul ş tiinţific care determină
Cele 25 de co muni că ri* , ca ş i di sc uţiil e ca re a u profilul muze ului (C. Sto ia n), ca ş i p entru găsi r ea
urm a t , au dezbătut o problematică v ariată, abo r- unor so luţii muzeografice „ale noastre" ş i pentru
dînd tema propu ă din diferite un ghiuri. intc- valorificarea unor expe ri e nţ e deja cîştigate de
tizînd ese n ţa, principalul capitol -ar putea 111ti- un ele mu zee care „ar putea a cţ iona ca nişte cabi-
tula Ideea de muzeu modern şi poate că acea ta nete metodologice" (i nterv e nţi e Corin Grosu, mu-
„ De fapt , iniţial , s-a ho til rit ţin e rea unei sesiun i ş tiinţ ifice
* Vezi anexa. iar mai tirziu s-a stabilit tema tica. •
374
zcograf principal Muzeul literaturii române). viitoarele sesiuni a tuturor muzeografilor din
Cea de-a doua temă - ,Uuzeitl ca activitate a Bucureşti (Liviu tefănescu , şef de secţie la Mu-
fost detaliată în două ubteme: I. Cercetarea şi zei de istorie al R. S. România) ; 2. permanentizarea
valorificarea şt iinţifi că a patrimoniului (Şt. Io- întîlnirilor periodice ale muzeografilor, creîndu-se
n esc u, C. Stoian, V. Buşilă , C. Grosu) şi II. Munca fie un cerc de studii (C. Grosu), fi e un club (L.
cultural-educativă (F. Sabău, Gh. Dinuţă, G. Lazăr). Roşu), fie o a lt ă fo rmă (Gabriela Storck, muzeo-
Din prima s-au desprins ca idei : 1. realizarea, gra f)- linic adopta t ă de tovarăşa Tamara Dobrin,
în colaborare c u alte in st ituţii , a un or lu cră ri „s in- care propunea intîlniri lunare, nefestive, destinate
t eze de spiritu a lita t e" pentru a numite epoci date schimburilor de pă re ri axate pc probleme mu-
(D. r.Iatei ) ; 2. co ntribuţi a la formare<> de cerce- zeografice; 3. o licitarea muzeografilor bucu-
tăto ri , mu ze ul act ivînd „ca o şcoa l ă n ecesară" reş te ni de a co ntribui cu sugestii la îmbunătăţirea
(C. Gros u, reluînd o id ee a lui C. Daicoviciu) ; 3. expunerii în Muzeul ele istorie de la Curtea Veche
extinderea unor instrumente specifi ce de cercetare (intervenţie Panait l. Panait, şef de secţi e la Mu-
(hărţile) util e în activitatea mu zeelor (S. Zder- ze ul de isto ri e a l municipiului Bucureş ti ), r eali-
ciu c); 4. problema - mai specif i că, dar c u im- zîndu -se astfel ace l front comun a l ex pe ri e nţe i tu·
portante ecouri p c planul activităţii şt iinţifi ce turor, care ar demonstra superioritatea r egimului
ş i de valorificare multil atera l ă a patrimoniului - de r egionaliza re a mu zeelor, d e curlnd aplicat;
a fişelor (T . Plcşa ş i M. Nctcu). 4. dezbateri pe tema s u ge rată de D. !\la tei, a co-
Din cca de-a do ua s ubtcmă s-a d etaşat: act ivitatea labo răr ii mu zeelor cu alte inst ituţii , p entru de-
d e popula ri zare a patrimoniului ş i , implicit a muncii finirea rolului muz eului în societatea contempo-
de cercetare, prin expoziţii (Ş t. Ionescu, C. Grosu), rană (intervenţie l\la ri a B ădulesc u, direc tor adjunct
prin diferite forme de activitate cu publicul care la Muzeul de artă a l R. S. Româ nia) ; 5. dezba t eri
a u ca scop educarea acestuia şi formarea „ unui publice ale problemelor ele mu zeografic, publicat e
public de muzeu" inte rv e nţi e (Lucian Roş u , redac- în R evista mu zee lor (Pana it I. Panait); 6. spo-
t or şe f a l „ Rev is tei muzeelor " ş i „B ul etinului mo- rirea preocupărilor pentru r epreze ntarea - cu
numentelor is tori ce"). Aceste din urm ă pro bleme - alte exponate decît hîrti a - a is tori ci co ntc mpo·
punct centra l în orice dezbatere pc tema muze u- ra ne în mu zee (prof. univ. Dumitru Almaş); 7.
public, - a u îmbrăcat mai multe aspecte: re l aţ ia crea rea unei Universităţi populare de arte plastice
muzeu-şcoală (S . Larionesc u şi l. Armăşescu; (prof. uni,·. P . \'a ncca); 8. crearea soc i aţi e i mu-
P. Dache, L. l~o ş u ); ed u caţ i a a rti st i că prin mu - zeografilor, pe ţară sau cel puţin în Bucureş ti (Ga-
zeu (P. Vancca, A. Bârcă, S. Ma rc us - a na lizînd briel Bacovia, muzeograf) ; 9. întocmirea unui ghid
ex pe ri e nţe l e de la lectoratul p entru elevi a l Mu- al muzeelor bu c ureş te ne (Gabriel Bacovia).
zeului de a rtă a l R . S. Rom â nia) . Din concluziile trase ele tovarăş ii I. Antonescu,
In l egăt ură c u activitatea c ultura l- e ducativă, A. Săceanu şi Tama ra D obrin, se desprind r eali-
B. Zd erciuc a mintea importanţa prac tică, pentru zările actualei sesi uni , da r ş i pă rţil e care, în vii-
sta bilirea un ei politici culturale adec va t e, a studi erii toarele întîlniri, vor trebui remed ia t e.
relaţiei dintre s tru ctura publicului de mu ze u şi Această prim ă sesiune de comunicări a muzeelor
stru ctura psiho-socială a popul aţ i e i dintr-un anume bucureştene, deşi nu s-a bucurat de pa rticiparea
p erim etru . In acest sens, Direcţia muzeelor a tuturor muzeog rafi lor din capitală (au lipsit muzee
iniţi at, în colaborare cu Institutul de psihologie importante, a căror prezenţă a r fi fost necesa ră
a l Acade mi ei de Şt iinţe Sociale şi Politice, o cer- ş i utilă), „a avut un caracter pro11unţat de muzeograjie
cetare cu caracter psiho-sociologic, în toată ţa ra şi a constituit o etapă pregătitoare pentru apropiata
şi la toate tipurile de muzee. conjerinţă a muzeelo r" (I. Antonescu). Ea şi-a
Ca urm a re firească a importa nţe i acordate func- demonstrat rostul în si ne dar şi rolul re ţe l e i mu-
ţi e i cultural-educative, în mai multe co municări zeografice din Bucureşti în cadrul celei din în-
a fost abordată problema publicaţiilor muzeelor treaga ţară, rol de in s tituţi e-p ilot p entru coo rdo-
(V. Buşi l ă, R Antonescu, inte rv enţii Anastase narea ş i sprijinirea muzeografi ci n a ţional e (I.
Anas tasiu , tlirector adjunct, ş i Petre Oprea, şeful Antonescu). Dar, d acă prin aceas tă sesiun e muzeele
sec ţi e i de propagandă, studii ş i documentare a bucureş te ne a u proba t o dată în plus importanţa
Muzeului de artă a l R. S. Româ nia), atît a celor lor, acest rol le obligă la un înalt ritm de d ezvol-
ştiinţifice (Ş. I onesc u, C. Grosu), cît ş i a celor de tare al tuturor sectoarelor ş i mai ales la stab ilirea
popularizare. unui echilibrtt Jim c/ional între patrimoniul, nece-
Apar ent independentă, comunicarea Muzee şi sităţile de cercetare şi culturalizare şi baza mat erială
monumente (V. Drăguţ) se integrează totuşi în (I. Antonescu).
t ema 111uzeul modern, întrucît id eea de bază o Anterior, şi alţi participanţi a u sublini a t im-
constituie unitatea pa trimoniului muzeistic şi portanţa muzeogra fi ei bucureş ten e (Panait I.
monum ental. Autorul arăta că multe monumente Panait). valoarea sesiunii (L. Ş tefi[ ne sc u ), dar ş1
bucureş te n e ar putea beneficia de atenţia muzeo- necesitatea unei mai ri guroase se lecţii a co muni-
grafi lor, r ea lizîndu-se astfel o al ianţă de lucrări cărilor, care să nu depăşească t ema propusă
din care muzeul ar cîşti ga ca autentic al ambianţei, (P. Oprea) .
iar monum entele ar putea beneficia p e p lanul Tovarăşa Tamara Dobrin sublinia problematica
popu l arizării de experienţa muzeelor, scăpînd „de actuală a sesiunii : rolu l m uzeu lui de a fi o „ins-
sub imperiul comercialului întîmplător" t ituţie dinamică, demonstrativă şi reconstitutivă de
Din comunicări şi discuţii s-au desprins o sea mă viaţă". Muzeul trebuie să fie o preze nţă conştientă
de sugestii cu caracter practic : I. invitarea la în toate momentele, el nefiind un simplu depozi-
375
tar de valori. De asemenea, cercetările muzeului, - plan al principalelor direcţii de dez,·oltare conform
proprii sau realizat.e în col'.lborar_e - .trebuie să nece ităţilor psiho-sociale şi specificului muzeului.
devină bunun publice, să intre m circmtul de Tov. A. Săceanu a relevat importanţa proble-
cunoaştere naţional şi internaţional. Ca un aspect de melor dezbătute, a ideilor şi sugestiilor, ca şi ne-
remediat, tovarăşa Tamara Dobrin remarcase lipsa .cesitatea aplicării in toate muzeele a experien-
de legătură a multor comunicări cu mediul bu· ţelor valoroase comunicate, subliniind că prin
cureştean; cunoaşterea tructurii mediului în nivelul său sesiunea a tins să stabilească Jocul,
care este integrată instituţia este o datorie şi rolul, importanţa muzeului în viaţa politică, so-
constitu ie o premisă pentru eficienţa procesului cială, culturală, cotidiană a oraşului, în contextul
educaţiona l. Pe această bază se poate stabili un anu lui 1972.
PROGRA:\l L CO:\!lJ:\"ICĂRlLOR
I. Prof. dr. doc. PETRE V AN CEA, membru co- 13. OLIMPIA ION ESCU, in pcctor principal
respondent al Academiei R. S.R. - Propuneri C.C.E.S.M.B. - Pimcte de vedere rn privire ta
privind o formă sistematică de educa/ie estetică a educaţia estetică prin expoziţiile temporare.
publicului. I-!. VALENTINA BUŞILĂ, r edactor principal
2. FLAVIU SABĂU, muzeograf Muzeul litera- Hevista muzeelor - D espre publicaţiile muzee-
turii române - Muzeul şi funcţia sa educativă. lor - puncte de vedere.
3. ANA BÂRCA, muzeograf Muzeu l satului - 15. ROJ.\IULUS A TO 'ESCU, muzeograf Muzeul
Muzeul de artă populară - o componentă a satului - l:..]icienţa publica.ţiitor muzeale în
procesului de educaţie artistică. activitatea. educa.tiv-culturală cu p1,blicul.
4. PETHE DACI-IE, directorul Muzeului de is- 16. ··oNSTANDINA STOIAN, muzeograf prin-
toric al municipiului Bucureşti, - R olul muze- cipal Muzeul literaturii române - Strucl'itra
1tlui de istorie în educaţia. patriotică a tineretului. modernă a. muzeului.
5. GHEORGHE DINUTĂ, muzeograf principal 17. ŞTEFAN IONESCU, muzeograf principal
Muze ul satului - l'vfuzeitl în aer liber, mijloc Muzeul de istoric a municipiului Bucureşti -
original de educaţie patriotică a publicu.lui. Valorifica.rea ştiinţificti a patrimoniului muzeal.
6. DUMITR MATEI, cercetător principal Ins- 18. TEODOR FLEŞA muzeograf, şi J\lIOARA
titutul de filozofi e al Academiei de Ştiinţe ETCU îndrumător, ambii la Muzeul de artă
Sociale şi Politice - Muzeul şi stru.ctura sensi- popu l ară al R.S .R - Evidenţa. primară şi
bilităţii moderne. ş t iinţifică din muzeu.
7. IOANA ARMĂŞESCU şi SANDA LARlO- 19. HED\VIG FORMAGIU, muzeograf principal
NESCU, muzeografi Muzeul satului - Sis- Muzeul de artă populară al RS.R. - D in
teme de relaJ'ii cu publicul. arta. nwzeografului - scenografia expoziţiei.
8. EORIS ZDEI\ClUC, cercetător principal Ins- 20. GEORGE FRANCA, directorul Muzeului
titutul de psihologie al Academiei de Ştiinţe Teatrului Naţional - Precizări tematice ci'
Sociale şi Politice - Unele probleme psiho-so- privire la reorganizarea 1\1 uzeului Teatrului
ciale ale relaţiilor dintre nmzeu şi public. N afion a.I din Bucureşti.
9. GEORGE LAZĂR, şef secţie, şi MARIA O- 21. VALENTINA BUŞILĂ, rodactor principal
COL, muzeograf, amb ii la Muzeul atului - Revista muzeelor- Unele observa/ii privind pro-
Mijloace şi metode moderne în sprijinul pu- gramul de vizitare a muzeelor.
blicului vizitator pentru cuneaşterea colecţiilor 22. RODICA IOVAN, muzeograf l\luzeul lite-
muzeale. raturii române - Originalul şi facsimilul în
j\,fuzeul literaturii române .
10. GHEORGHE FOCŞA, directorul Muzeului
23. ILVIA ZDERCI UC, muzeograf principal
satului - D·iversitatea jormelor de activitate cul-
turalei cu publicul vizitator; importa.nţa şi Muzeul de artă populară al RS.R. - Harta
ca inst·r ument de cercetare şi evidenţă ş tiinţ ifică
necesitatea lor.
fn muzeografie.
11. Dr. STROE MARC , cercetător principal Ins- 2-!. ION DHAGOESCU, cercetător ş tiinţific
titutul de psihologie al Academiei de Ştiinţe Inst itutul de etnografi e şi folclor - Partici-
Sociale ş i Politice - Condiţionarea psihologică pări bucureştene la expoziţia etnografică de la
a 1'eceptării operei de artă. Sibiu din 78 7.
12. VIORICA DENE, şef de secţie i\Iuzeu l de artă 25. VASCLE DRĂGUŢ, directorul Direcţiei mo-
al R. 's. România - Concepţii moderne despre numentelor istorice şi de artă - Muzee şi
muzeul şi opera de artă. monumente. S. T.
"M E M o R A A R G E ş u L u I"
mai 1972, ediţia a IV-a
Păstrînd o tradiţie
care m e rită a fi consemnată, Lucrările sesiunii a u fost ele chise la 28 mai prin
judeţul Argeş a fost şi în zilele de 28 şi 29 mai 1972 cuvîntul de salut ai directorului muzeului Radu
gazda primitoare a celei de-a III-a Sesiuni de Stancu şi al prof. Petre Popa, secretarul Comite-
comunicări ştiinţ ific e a muzeelor din judeţul Ar- tului municipal P.C.R. - Piteşti. Comunicările
geş din cadrul festivalului cultural „ Memoria Ar- făcute de prof. dr. doc. Aurelian Sacerdoţeanu
geşului". din Bucureşti, Radu Stancu şi prof. Petre Popa
376
au rele,·at calitatea întrunirilor din ace t an, cînd Ionescu şi Lilia na Vasiliu, Institutul de biologie
a fost dublat numărul lucrărilor prezentate în „Traian Săv ul escu" - Bucureşti ), Cercetări em-
diferitele ceţii de care se ocupă. briologice cjectuate la Opilionide (Dan Dumitrescu,
Este dificil a selecţiona cele mai .importante l\Iuzeul de i torie naturală „Gr. Antipa" - Bu-
din lu crăril e susţinute, deoarece, cu mici excepţii, cureşti), Cercetâri asupra indicelui sexual la H o-
maj oritatea com uni căr ilor şi-a u realizat ţelul de a moptera A ttcltenorltyncha (d r. Ma rgareta Ca nto-
contribui cu noi so luţii la desfăşurarea în pers- reanu, Univcr itatca Bucureşti, Staţiunea zo-
pectivă a cercetări l or prezente. o l ogică Sinaia).
1n cad rul ecţ i ei de istoric şi i toria culturii a u Atit la secţia de istorie cî t şi la co muni căr il e
fost abo rdate teme referitoare la ori ginea, tradiţia de şti inţe l e naturii discuţiile fructuoase a u dovedit
şi Joc ul judeţului Argeş în d zvoJtarea istorică a încă o dată erioz itatca unor interpretări ce a u
ţării . Spic uim aprec iativ cîteva din com uni cări; la bază o c un oaştere exactă.
R egiunea de vest a J\!tmteni ei în perioada migraţiei Co ncom itent, în zi ua de 29 mai '72 , la Mu ze ul
popoarelor (dr. Gheorghe Diaco nu de la Instit utu l o i eşti s-au prezentat a lte com uni cări din diverse
de arheo logie Bucureşti), ăpăturile arh eologice ramuri; istoric, etnografic, a rtă populară, mu zeo-
de la Bîrlogtt (d r . Ma ria Comşa, d e la Institu tu l graf ie, pomicultură şi viticultură. Amintim:
d e a rheo log ic Bucureşti ), Elemente bizantine în l' ii şi podgorii la începutul vieţi i de stat a Tcir ii
cultura materială din zo na Argeşul ui în veacurile R omâneşt i (prof. uni\' . Aureli a n Sacerdoţeanu ),
XJJJ - XI "' (Dinu V. R ose tti), Vlaicu l"odci, cti- Date etnograjice în documente istorice din secolul
tor la Curtea D omneascci din Argeş (dr. Nicuşor X 1·n1 privind zona v1. ticolă şi pomicolă arge. eană
Constantinescu , Institutu! de arheologic Bucurc~ti ) (Li v iu ~tefăncscu) şi Aspecte istorico-etnograf ice
O ipotezei privind perioada precapitalistă în istoria în Cîmpia Olteniei , la sjirşitul secolului Xi X (A u-
R omâniei ; a doua iobăgie (Liviu Ştefă n se u, reli a n Motoma ncca, l\lu ze ul Goleşti).
Muzeul de istorie a l R. S.J<.), Nucărul anilor 7977 Co n si deră m că o participare mai activă a cer-
(Teodor l\Javrodin, Mu zeul jud eţea n Argeş). ce tăto rilor din judeţ ar fi sporit utilitatea acestor
întru niri.
La Secţia de ş tiinţe l e na turii, în climatul oferit
d e inform ă ril e ş tiinţific e, cele mai multe dez bateri Neş tirbind cu nimi c aspectul şt iinţifi c a l co mu-
s-a u axat pc preocupările imediate din jud eţ ul nicăr il o r ,
l iteşti ul a oferit ş i urpriza plin ă de
Argeş, care pot fi ş i m a i mult valorificate în acest farmec a un ei expoz iţii orig in a le a a rti şt ilor na-
sens. Dintre lu cră ril e prezentate - ce vor Ii pu- ivi din î ntreaga ţară, o rga ni za tă Ja Galeria de
blicate în sc urt timp de Muzeul jud ţcan Argeş - artă n aivă din oraş .
a mintim : Substanţe minerale utile din ji;deţul Aflată la cca de-a IV-a ediţi e a a, ex poziţ i a
Argeş (prof. dr. doc . l\lircea Ili e, Bucureş ti ), Date a realizat cu sin ceritate ele mentul artistic al ma ni-
privind fnc ep14turile rnnoştinţelor de biologie (eoni. festărilor piteştene , uu moment de se ns ibilitate
univ . dr. P etre Deaco nu , Institutul pedagogic ce a întregit dialogul c u publicul vizit a tor, scopul
Piteş ti ), Fiziologia plantelor şi insectelor ca bioin- iniţial a l fiecărui evenim ent de asemenea f;:ctur~.
dicatori ai polucirii atmosjerei (dr. Alexandru Aurora BADILA
VRANCEA '72
SESIUNEA DE COMUNICĂRI A MUZEULUI DE ŞTIINŢELE NATURII FOCŞANI
O idee salutară a avut Comitetu l d e c ultură ş i ş i sport ive, v izionări de fi lme sau spectacol e t ea-
educaţie oc i a li stă
a l jud eţ ului Vrancea ş i Co mi- tra le; în ziua de 22 martie '72, la Paltin s-a deschi s
tetul jud eţea n U.T.C. al ace luiaş i jud eţ, de a or- mu zeul sătesc c u profil etnografi c de pc Valea
ganiza o scri e de m a nifestă ri inclu se în Luna cul- Zăbal e i ; s-au organizat excurs ii la ma uso leele ş i
turii , şt iinţei ş i edu caţie i „ Vran cea '72", ce s-a pun ctele muzeale din jud e ţ, la 24 marti e a.c. -
desfăş urat în perioada dintre 27 fe bru a ri c- 26 acţ iuni cc a u co nferit „lunii vrîncene" un cadru
marti e 1972. să rb ătoresc.
Fo cşa ni , Adjud, Dumbrăveni, Panciu, Ti(eş ti , l\l e rită s ublini a tă importanţa co nţinutului ex-
Soveja, l{ăcoasa, Paltin, Odobeşti - reprez intă punerilor ş i prodigioa a participare a multor nu-
geografic, centrele mai importa nte, ca re a u găz duit me de pres tigiu din v i aţa eco n o mi că, ştiinţifică
diverse expuneri sociolog ice ş i eco nomice, mese ş i culturală românca că.
rotunde sau simpo zioane, sp ec t aco le, şeză tori Cu acest prilej, jud eţ ul Vrancea a devenit cen-
literare, vernisajul un ei expoziţii de „G ra fi că mi- trul un or compet ente a nali ze, făcî ndu -sc c unosc ut(}
litantă conte mp o ra n ă" şi co ncerte s im(onice. pe această cale multe din preţioasele rea liz ă ri a l<7
acestui „ba=in viticol important în economia na-
Variatul progra m a ma i inc lus întilniri cu lec- ţională".
tori ai Comitetului judeţean d e pa rtid , deputaţi
ai consiliilor populare locale, act i,• işti ai co mi -
•
În ziua de 25 m a rti e, p ersonalul ştiinţifi c al l\Iu-
tetelor comunale ş i orăşeneşti U. T. C., criti ci d e
zcului d e ştiinţe le naturii din Focşa ni , condu s
artă, reg izori d e fi lm, actori ş i co la boratori ex-
de Carol Nagler, a organizat o Se iune de comu-
t erni .
nicări de specialitate, care au r eleva t multipl ele
La căminele cultural e, casele de cultură şi clu- posibilităţ i d e ex plorare ş i valorificare a condi-
burile din întreprinderi au avut Joc, în tot acest ţiilor d e so l, fl o ră şi faună exi st ente în această
timp, num croa e manifes tări cultural-artistice. bogată zonă a jud eţului Vrancea.
'J77
Muzeografi, profesori şi alţi colaboratori au terminate acestea, sau „Contribuţii la cunoaşterea
prezentat în faţa a numeroşi im·itaţi, o serie de faunei din ba::inul superior şi tnijlociu al rîului
J ucrări cu profil biologic, ce au izbutit să cuprindă Putna", comunicare ce aparţine muzeografului
esenţialele probleme actuale din \ ' rancea. :\fihai Mihalciuc.
Printre co municări, cca susţinută de Florica Remarcabilă prin ţinuta ştiinţifică este demnă
Renca, „Activitatea în afara muzeului-mijloc de de semnalat participarea competentă a biologilor
educare a maselor" , a rele,·at importanţa unei Dan 1anoleli şi Dan Dumitrescu, reprezentanţi
concepţii ştiinţifice asupra legăturii muzeului ai Muzeului „Grigore Antipa" din Bucureşti cu
cu şcolile din judeţ, prin su ţinerea unor l ecţii comunicările: „Contribi1ţii la cunoaşterea faunei de
curente sau recapitulative, de botanică şi zoolo- hirudinee în l 'rancea" şi respectiv, „Contribuţii la cu-
gie, făcînclu-se şi expuneri în faţa cadrelor didac- noaşterea arachnidelor din Munţii Vrancei" (coautor
tice. Lărgind sfera utilităţii muzeului , s-au făcut Cleopatra Oltean, de la Facultatea ele biolog ie Bu-
comunică ri pc teme şti inţifi ce la diverse între- cu reşti") primite c u viu interes de auditoriu.
prinderi , brigada muzeală specializată a pus la Carol Nagl er, directorul muzeului şi conducă
dispoziţie filme c u tematică biologică ş i a organi- torul Sesiunii, a ţinut o cup rin zătoare prelegere
zat caleidoscoape ştiinţifice de scurt metraj. privind „Echilibrul bioecologic în jude/ul l 'rancea",
Exp un erea „Colaborarea muzeu-şcoală, formă la (îrşitul căreia a prezentat frumoa ele perspec-
importantă Îl! procesul i nstructiv - educativ", a tive ce tau în faţa unor cercetări mai amănun
muzcografci Elena Brancă, ana li zează acea tă ţi te în acest j ucl eţ.
metodă didactică: în situaţia în care cadrele din
muzeu nefiind anu nţate anterior, sînt so licitate Legată de Sesiunea de comunicări a l\Iuzeului
să s u sţină l ecţi i cu elevi i, nu se poate ordona un de ştiinţele naturii din Focşani s-a deschis şi o
material esenţia lizat şi sistemat izat (mai a les expoziţie de ace l aşi profil, care - într-un montaj
în cc priveşte predarea vertebratelor). Materialul d e cîteva panouri cu desene, pă ări şi animale
oferă ş i so luţii de îmbunătăţire a eficacităţ ii aces- împăiate - constit uie o trecere în revistă a zone-
tui si tem de predare, conţ inînd şi exemple po- lor b io logice din judeţul Vrancea, urmărind în ace-
zitive: ce l al l ecţi il o r s u sţ inute în laboratorul l aşi timp, unitatea materială a lumii vii şi diversitatea
Liceului „A. J11irea", unele -au înregist rat re- ei, variabilitatea în cadrul speciei şi arborele filogene-
zultate favorabile cinel profesorul de specialitate şi-a tic al animalelor (cu respectivele lanţuri trofice).
predat l ecţia în co laborare cu e levii practicanţi. Prezenţa mediului acvatic (cu barza „Ciconia
Alte i nform ă ri , la fel ele preţioase s-au oc upat ciconia"), a cîmpiei (cu vulpea „ Vulpes vulpes"
ele: Principii de colectare, preparare şi depozitare sau bursucul „i\feles meles"), a zonei muntoase
a materialului entomologic" (Caro l Naaler - FI. (cu acvi la d e cîmp „Aqvila heliaca" sau bufniţa
Renea), lucrare bine organizată şi clar expu ă, „Bubo bubo") şi a zonei ele deal (cu mi treţul „ us
„Evoluţia fondulHi for estier Îl! judeţul Vrancea" Scrofa"), s u gerează o viziune de ansamb lu care
(de dr. urel Constantinescu ele la Inspectoratul ne convinge de un adevăr biologic dovedit : „ Vie-
silvic din judeţ), care propune şi o serie ele ini- ţuit o arel e din natură - plante, animale, microor-
ţiative, expunerea inginerului Constantin Roiban : ganisme - deşi foarte diverse, au co111w11 o serie
„Contrib1{ţii la combaterea eroziunii solului în de însuşiri care ne arată că lumea vie reprezintă
Vrancea", ce abordează importanta problemă, 1111 1.01, o un i l al e-expresie a proceselor com une ce se
a ;:. lun ecări lor de teren din Valea Milcovului, desfăşo ară Î1I corpurile vii" - constatare c u ~are s_e
făclnd şi cla ificări după cauzele d e care sînt de- încheie şi vizionarea expoziţiei. Aurora BADILA
PRIMA SESIUNE DE COMUNICĂRI $TllNTIFICE A MUZEULUI

[ JUDE TE A N DE ISTOR I E,'I BUZĂU
in ziua de 5 decembrie 1971 a avut loc la Buzău, de prof. univ. dr. docent Ion Ionaşc u de la Uni-
sub a uspiciile Muzeului jud eţean de istorie, prima Yers itatca din Bucureşti; „Plugul, o problemă
sesi un e de comunicări ştiinţifice, pe teme de is- d e filologie şi istorie" , Radu Florescu; „Cercetări
torie l oca l ă . arheo logice d e la Sudiţi, comuna Gherăseni, ju-
Alături de cercetătorii oraşului gazdă, la sesiune d e ţul Buzău ", prof. Victor Teodorescu şi Va ile
au participat spec i a li şti de la Universitatea din Drâmbocianu; „Cu privire la evo luţia proprietăţii
Bucureşti, de la Institutul de istorie şi arheologie devălmaşe din sat ul Putreda., Dumitru Şandru,
„A. D. Xcnopol" - l aşi şi ele la Muzeul judeţean ele cercetător la Institutul de istoric şi arheolog ie;
istorie Prahova. „Ecouri buzoiene la mişcarea revoluţionară
Sesiunea, ţinută în sala de festivităţi a Liceul ni de la 1821" , Nicolae Vrapciu; „Un tezaur de
„B. P. Hasdeu", a fost deschisă de tovarăşul Marin moned e medievale descoperit la Glod ea nu-Siliş
Simionesc u, secretar al Comitetului judeţea n al tea, judeţul Buzău", Vasile Drâmbocianu;
P.C.R. - Buzău, care a a.du mulţumiri colecti- „Gura-Teghii, sat de co rd on", Pamfil Georgian;
vului muzeului pentru buna organizare şi totodată „Aspecte economice şi soc ia le din Buzăul primelor
ş i-a exprimat convingerea că astfel de m anifes- două decenii a le secolului al XX-iea", Valeriu
tări vor deveni o tradiţie în oraşul Buzău. Nicolescu, Buzău.
De o deosebită apreciere s-au bucurat comuni- !naltul nivel ştiinţifi c, multitudinea proble-
cările: „Bîlciul de toamnă de la Valea Teancului melor dezbătute a u trezit un viu interes numero-
în secolele al XVIII-iea şi a l XIX-iea", s u sţi nută s ului a uditoriu. V. DRÂMBOCIANU
378
M. BĂLTESCU ŞI E. POENARU, „FILE DIN ACTIVITATEA ŞI LUPTA
COMUN I Ş T IL OR BRAŞOVENI", 1971
Ne-am propus să recenzăm această carte deoa- judeţele Dîmboviţa şi Praho,·a, care a avut loc
rece dă la iveală un num ăr impresionant de la Braşov în anul 1936 şi în cadrul căruia s-a de-
docum ente, în mare parte inedite, referitoare la taşat figura plină de clî rzenie, fe rmitate revolu-
lupta forţelor revoluţionare din ţara noastră pen- ţionară şi pirit de solida ritate com uni stă a unui
tru ocialism şi libertate. ln ace l aşi timp, lucrarea tînăr de 19 ani, considerat încă de pe atunci ca
ofe ră şi o temeinică interpretare a datelor de ar- ,·echi şi bun propagandist com uni st, - cel care
hivă . Aceasta înseam n ă că autorii a u d epăşit a tăzi este cond u căto rul partidului nostru, cel mai
s impla descriere şi că cercetarea documentelor iubit fiu a l poporului român, tovarăşul r icolae
din vechile rafturi e î n soţ ită ş i de un seri os co- Cea u şescu. Despre compo rtarea sa în proces, pe
mentariu teoretic-ideologic. Aşa cum ob ervă drept c u\"int considerată de a utori ca exemp lu
prefaţatorul ,·olumului, profesorul univ ers ita r dr. şi model de c uraj r evo luţi ona r ş i et i că comu nistă,
Aron Petric, autorii s-au condus după criterii me- sta u mărturie o seri c de documente, dintre care
todologice fe rme, legî nd lupta c lasei muncitoare unele sî n t exp use în fotocopii.
de dezvoltarea eco n o mi că şi politică a ţării, de Acti,·itatea r evo luţi onară a com uni ş til o r bra-
activitatea tuturor forţelor revoluţionare şi pro- şo ,·e ni e bogat reprezentată. Xumeroase nume de
gresiste. O a ltă calitate a lu c rării o constituie sti lul milita nţi de frunte, unele ma i puţin cun o cute
literar viu, scriitura acce ibilă. de ge n e raţ iil e tinere, revi n m ereu în mai toate
D eş i e co nsacrată luptei co muni şti lor braşoveni, documentele. Faptele lor, caracterizate prin ero ism
cartea ele ca re ne ocupăm acordă în mod firesc şi jertfă, constituie în aceste zile de efort s u sţi nut
largi spaţii mişcării revo luţionare din întreaga pentru construirea societăţii oc iali te multila-
ţară . în această ordine d e idei, dorim să ne op rim teral dezvoltată şi pentru înfăptuirea programului
în special la capitolul „Si mbol a l eroism ului şi de ed u caţie în spirit ul et icii comuniste revo luţio
eticii comuniste", în care M. Bălte cu ş i E. Poenaru nare, un îndreptar preţios.
comentează procesul celor 25 de comunişti din Aurel BRUMARU
STUDII ŞI MATERIALE DE MUZEOGRAFIE ŞI ISTORIE MILITARĂ,

2-311969 - 1970, Bucurefti, 1970, 384 p.
Volumul 2-3/1969- 1970 de „Studii şi materiale tări, încearcă să ofere o viziune ele a nsamblu
de muzeografie şi istorie militară", editat d e Mu- a upra sistemului de fortificaţii exist ent în ţări l e
zeul militar ce ntra l, cuprinzîncl materi a le ele is- române începîncl c u ec. a l \' 1-lea pînă în sec.
torie, artă militară, ş i muzeografie, la care se adau- a l Xl\'-lea cinci „antoritatea centrală intervine cu
gă o rubri că ele recenzii, m e rită întreaga atenţ i e a h otărîre î11 lucrările de apărare, organizînd construirea
cercetătorilor, deoarece consem n ează în paginile unor puternice celă.fi din piatră şi dezvoltînd pe o
sale probleme importante ale istoriei ţării, tratate treaptă superioară străvechea t radiţie locală a
mai ales s ub aspectul lor isto ri co-m ilitar. fortificaţiilor din lemn şi din pămîn t ".
Menţionăm artico lul datorat lui Octavian To- Puterea militară a flloldovei în a doua jumătate
ropu O aşezare fortificată şi arm e din epoca La Tene a secolului al Xl'-lea se intitulează materialul
descoperite Îll Oltenia, autorul făcîncl c unoscute datorat lui l\Ianole N eagoe, valoros ş i de mare
.,rezultatele parţiale ale unor cercetări arheologice utilita te astăz i , cîncl în num eroase lu c rări ele spe-
de suprafaţă efectuate cu ocazia unor periegheze în- cialitate care tratează problema artei milita re ş i a
treprinse ln ultimul timp în judeţele D olj şi Olt" . armate lor meclieYale „nu se aminteşte nimic despre
luptele lui Ştefan cel Mare" sa u „cînd sînt citate
Deosebit interes prezintă studiul semnat de
surse româneşti totul e pus sub semnul îndoielii".
prof. D. Tudor, Gh. Poenaru Borclea şi Cristian
Analizînd orga ni za rea militară a Mold ovei şi
M. Vlăcle c u - A rute/a I - I I . R ezultatele primelor
comparînd-o cu aceea a tatelor fe uda le din E uro-
campanii de săpături arheologice (1967-1968)
pa Occidentală, arăt încl în em n ătatea armatei
în castrul roman din P oiana Bivolari (oraşul Că
moldovene a utorul co nchid e : „D in punctul de
limăneşti), st udiu în care a utorii , prezentînd ve-
vedere al artei militare, în afara bătclliei pentrn
chile inv estigaţ ii începute încă la sfi rşit ul ecolului
apărarea Belgradului diu 1456, luptele duse de
trecut şi continuate în 1944 d e către D. Tudor,
Ştefan cel Mare sînt pe plan european dintre cele
stabilesc, pe baza ce rce tă rilor întreprinse în 1967 -
1968, perioada în care a fost co nstruit cast rul Aru- mai importante, dacă mt cele mai importante, atît
ca amploare, cît şi ca elenientc de tactică ş ·i strat egie,
tela şi pun în ci rcuitul şt iinţifi c importante urme
materiale. care se desprind din a11aliza lor". ·
In continuare urm ează a rti co lul Cetatea Giur-
Un număr de patru lu crări tratează intere ante giului , scri s cu co mp ete nţă de căt r e Paul I. Cer-
subiecte ele istori e feudală. Astfel în articolul novoclea nu , şi un material d espre particularită ţil e
Fortificaţiile din pămînt şi din lemn pe teritoriul ar murilor şi a le armelor de aruncare la di s tanţă:
ţărilor române în evul mediu, semnat de Lucian arcul şi arba leta - Jncercări asupra pei'iodizăi'ii
Chiţescu, autoru l, pe baza unei vaste documen- şi tipologiei armelor medievale occidentale - sec.
379
xr-x1·111, aparţinînd lui Cristian :\I. Vlădescu. tive relatări de pre cîte,·a victorii româneşti în
Lucrărilede istorie modernă şi contemporană evul mediu pe care le evidenţiază în scurta con-
reţin atenţia prin documentarea vastă, prin im- semnare Pre:entarea unor victorii romaneşti de-
portantele momente pe care le relevă . scrise în tipâriturile sec. XVI-Xl'Jf, păstrate
Pagini din istoricul publica/tilor militare (1859- în colecţia bibliotecii .Uuzeului Bmkenthat.
1916) este titlul articolului semnat de Maria Ha- Drapele înmînate unităţilor oştirii din l\Ioldova
dovici. Autoarea ne comunică date preţioase de pre î11 perioada 1834 - 1858 existente în colec/i ile Mu-
ce le mai importante publicaţii militare ce au apă zeului militar central este titlul lucrfLrii Elenei Po-
rut în acest interval relcvînd rolul pe care l-au pescu. Autoarea nu se rezumă doar la sim pla pre-
avut în dezvoltarea armatei române, ele „consti- zentare a drapelelor, ci evocă pc baza materialului
tuind şi im nesecat izvor de sugestii, inspiraţii, documentar cele trei momente - 183-l, 1850,
informaţii şi îndemnuri la creaţii intelectuale, 1858 - cînd au fo t înmînatc drapele armatei
contribtând neîntrerupt la dezvoltarea culturii şi române de către Mihail Sturza, Gr. Alexandru
întărirea. puterii armate". Ghica şi Nicolae Conachi Vogoride.
Două aspecte mai puţin cercetate a le istoriei C. Căzăniştcanu, într-un competent studiu in-
militare sînt consemnate de către Ionel Batali, titulat Un ctitor al muzeografiei româneşti : Lt. col.
Armamentul din dotarea armatei ron1âne în timpul D. Papazogl u, ne restituie o importantă figură a
războiului de independenţă şi i\lclania Petcu, Ac- muzeolog ici româneşti.
tiv·itatea generalului Petre Vasiliu-Năsturel . Prezentarea unor obiecte care au aparţin ut ge-
în contin uare, Vasile I. Mocanu c op r eşte asu- neralului Carol Davila, de către Cristian Vlădescu
pra un or momente din anii dictaturii antonesciene. şi Ionel Batali în Sabia şi tunica generatului Carol
Intitulîndu-şi artico lul Co11lribu/ii la cunoaşterea Da.vila din colecţia 1Vluze1;lui militar centrat, ca şi
activită/ii Partidului Com1tnist R omân in armatii evocarea unor aspecte din viaţa sa ni-l reaminteşte
în anii dictaturii antonesciene (septembrie 1940 - pe acela care „Din momentul venirii pe aceste me-
august 1944), a utoru l redă formele şi metodele prin /eag1tri şi pînă în ultima clipii a vieţii sate, timp
care comuniştii activau în cadrul armatei, in- de 31 de ani, va l1;pta cu mintea, Cit braţul şi s1;-
fluenţa mare pc car e au exercitat-o, astfel încît jletul pen.t,rn ţara pe care a iubit-o ca pe o a doua
în ziu a insurecţiei „arma/a română - în totali- patrie . ..
tatea ei - fără şovăială sau ezitare, fiiră să se Merită toată atenţia datele prezentate de către
împartă hi tabere adverse a întors armele împotriva Carol Kiinig în articolul intitulat O invenţie ro-
Germaniei hitleriste şi a luptat cii vitejie şi eroism mânească: revolverul căpitanului Dimancea.
pentru eliberarea /rlrii de sub jugul fascist". O m e nţiune aparte trebuie acordată materialu-
Menţionăm apoi st udi ul Aspecte ale contribuţiei lui Decoraţii rare din colecţia l\1uzeului militar
ostasilor din artileria antiaeriană ta lichidarea centrat, sem nat de Floricel Marinescu. Prin re-
trnpetor hitleri$te în capitală şi împrejurimi, darea unui scurt istoric a l fiecărei decoraţii, prin
semnat de lt. col. Petru Teleagă. descrierea şi prezentarea acestora, autoru l scoate
Pe baza unui bogat material de arhivă, Aurel în evidenţă, pe lîngă importanţa muzeistică, şi
Lupăşteanu prezintă a rticolul l\1ijtoace ale muncii valoarea i torică a pieselor.
de propagandr1 şi cultură folosite în armata românii Volumu l se încheie cu o lucrare în care înt abor-
pe timpul războiului antihi//erist. date prob leme cc se pun cu pregnanţă în activi-
În partea a doua a volumului, Alexandru Ligor tatea de fiecare zi a muzeelor, Expunere şi con-
iniţiază seria prezentării unor importante docu- servare. Compatibilitate şi incompatibilitate sem nat
mente din patrimoniul Iuzeului militar - Docu- de A. :l\loldo,·eanu.
mente privind orînduireafeudalâ existente la Muzeul Cuprin zînd şi două recenzii la lucrările: Eduard
militar central. Pentru început redă şapte docu- Wagner, Hieb und Stichwaffen, Praga, 1966, şi
mente datate între 16 aprilie 1-143 -9 martie 1-197. Lilianc et Fred Funckcn, Le costume et Ies armes
O contrib uţi e însemnată aduce Pau l Gyulai des soldats de tous ies temps, Tournai, 1966 - 1967,
în artico lul O sabie de domnitor moldovea.n, prin semnate de Dan Popa şi Cr. Vlădescu şi respectiv
descrierea şi încercarea de datare şi de stabi lire Cr. Vlădescu şi C. I<iinig, vo lumul „Studii şi
a originii şi apartenenţei unei ăbii din patrimoniul materiale de muzeografic şi istorie militară"
Muzeului de istoric a l Tran ilvaniei, din Cluj . reprezintă o reuşită.
Ştefana Simionescu a lege cele mai semnifica- Mariana COSMUŢĂ
GENE JURNEY, "THE SMITHSONIAN INSTITUTION , A PICTURE STORY

OF ITS BUILDINGS, EXHIBITS ANO ACTIVITIES"
CROWN PUBLISHERS , INC. NEW - YORK, ED . li
La începutul sccolulni a l XIX-iea, James Smith- Henry a lansat şi motto-ul instituţiei „pentru creş
son un om de ştiinţă englez dona S. .A. o jumă terea şi răspindirea cunoştinţelor între oameni,
tate de milion de dolari pentru crearea unui in- implicînd - cercetarea - pentru creştere şi - ed u-
stitut, care să-i poarte numele „pentru creşterea caţia - pentru răspindirea acestor cunoşti nţe".
şi răspîndirea cunoştinţe lor între oameni". Cinel A tfcl a lu at fiinţă una din cele mai mari in-
a fost deschis, în 1846, primul lui secretar Joseph stituţii de cultură din lume, pe care autoru l ne-o
380
prezintă cu ajutorul a peste 200 de fotografii. prezentate aspecte din atelierele de tîmplăric,
Cuprinzînd un marc număr de centre de cercetare, mecanică, de sculptare a copiilor, laboratorul
muzee, galerii de artă, el formează una din cele chimic und e se desfăşoară aceas tă muncă.
mai prestig ioase im,tiluţii de ace~t fel din lume. ;\luzeul istorici şi tehno logic i prezintă: momente
Sînt prezentate pc baza materialului fotografic importante clin istoria ştiinţei ş i tehnologi ei, fiind
cele şapte c l ădiri al institutu lu i din \\"ashington, expuse, ele la p enelului lu i Foucault la p ri mele
ocupînd spaţiu l dintre Capitoliu ş i monumentul maşini-unelte, di li ge nţe l e ,·eacului trecut, primele
lui W ashingto n, construite în cele mai diferite locomotive ş i automobile, unelte şi maşini p entru
stiluri , adăpostind impres ionantele lui colecţi i . c ulti varea pămîntului. E ste exp u să în muze u o
Ni se înfăţişează pe rînd, c l ădi rea ce găzduieşte co l ecţ i e ele costume din secolele XIX şi XX, in-
a rtele şi indu - triilc, unde sînt expuse obiecte le- terioare ş i pi e c de mobili er americane.
gate d e istoria aviaţiei, aerop lanul original a l Arta plas tică e · te rep r eze ntată prin Galeria ele
fraţ il or ·wri ght, monoplanul lui Lindbergh care a rtă Freer şi Galeria naţională ele artă, galerii ce
st răbate primul fără cscalit, distanţa New York - po eclă valoroase co lecţii de pictură şi sc ulptură
Paris, precum ş i aspecte a le av i aţ i e i de astăzi. europea nă ( Renaşte r e, baroc, epoca modernă),
O fotografie ne-a reţinut în mod spec ial ate nţi a : artă chinezea că şi japon eză.
bomba rdarea cîmpuri lor petrolifere de la l loic ti, Parcul zoologic naţional es te una dintre ce le
în august 19-!3, ca li fica lă drept unul din cele m a i mai populare expoziţii ad ministrate d e căt re Ins-
îndrăzneţe raiduri în a na lele luptelor a eriene. titutul Smithsonian. E l găzd ui eşte pe te 2 500
De asemenea, sînt expuse documente, arme, ele a nimal e, multe dintre ele sp ec imene rare.
uniform e din timpu l războiului civil american, Popu la rita tea lui este co nfirmată prin cei pest e
colecţii de numismatică, „ h a li of h calth" - sala trei mili oane de oameni care-l vizitează anual.
să n ătăţi i cu exp li caţ ii as upra corpului uma n, l\Ia imuţc, bi zon i, hipopotami, tigri, broaşte ţes
a uneltelor fo los ite în medicină în secolul trecut. toase con tituie punctele de mare atracţie ale Par-
Muz eul de istorie n aturală cuprind e un mare cului n aţ ional zoologic.
num ăr de pie e apa rţinînd botanicii, geo logiei, Din t ext şi imagini r iese buna dotare a acestor
antropologici şi zoologici, fiind organizat într-o muzee, bogatul material ele informare prezent încă
formă d eo cbit de atractivă, cu orig ina le ş i copii de la început, fiecare intrare avî ncl un st a nd cu
în vitrine, planşe şi t exte explicative re unind cele ilustrate, reprodu ceri , cataloage, cărţi ş i a lt ma-
mai variate aspecte ale lumii ce ne înconj oa r ă. teri a l tip ă rit . Al ăt uri ele acestea se impun să lil e
Sugestiv es te înfăţişată etnografi a triburilor de de conferinţe, el e proiectare a un or film e precum
indieni a mericani, c u reconstituiri de aşezări, şi co lţuril e amenajate, cu fotolii comode, in vitînd
unelte de muncă ş i art a acestora. într-un ca- vizitatorii la o c lip ă ele odihnă. Mergîncl pe lini a
pitol intitul at suge tiv „î n spatele scenei muzeului l ansată. de întemeietor, marele co mplex d e muzee,
de istoric naturală", autoru l face o trecere în labora toare şi unităţi el e cercet a re ce formează
revistă a laboratoarelor în care - fie c u mijl oace Institutul Smith onian îşi aduce un aport însemnat
simple, fi e cu aparat ură co mpli cată - se duce mun- în ed ucarea maselor de vizitatori.
ca de pregătire a ob iectelor pentru ex p oziţie. înt Ioan ŞERBAN
MIHAIL MIHALCU, CONSERVAREA OBIECTELOR DE ARTĂ

$1 A MONUMENTELOR ISTORICE, Ed. ştiinţifică, 1970
Se aştepta ele multă v reme un ma nual practic triind un m arc vo lum informaţion a l obţinut nu
pe acea tă temă , i ată însă că auto rul ne propune atît dintr-o liLe ratură de sp ecialitate spec ifi că
ceva mai mult: o lu crare şt iinţifi că. De ig ur, nu conservării - d eoarece aceasta este cam săracă -
poate fi vorba de un tratat complet şi definitiv, ci din literatura ele specialitate a unor domenii
deoarece domeniu l co n se rv ăr ii es te vast dar nu co ntin gente. După. cum c cerc, a utor ul ş i -a s us-
în tota litate bine dcfiniL, c u „pete a lbe" nu îndea- ţinut maj orita Lca afi rm a ţiil or prin trimiterea la
juns delimitate. Acestea clin urm ă, în pofida un or s ursa bibliografică, ast fel că în spatele celor 308
credinţe naive, nu pot fi umplute tale-qual e c u pagini a le că r ţ ii , probabil mii ele a lte pagini aş
date furni zate ele chimi c întrucît această şti inţă teaptă a fi d esch ise de către citito rul dublat ele
s-a divers ifi cat, depăşind posibiliLăţile individuale cercetăto r , ele experim entato r. Practicianul bene-
d e cupr ind ere şi mai a les ele adaptare în mu zeo log ie fi c iază într-o mult ma i mi că m ăs ură d e aces t sis-
a noilor ş i complexelor ale m etode. Pc de a ltă te m ştii nţifi c, ceea ce a re ş i un importa nt r evers
p a rte, co nservarea - ram ură tehni că a muzeo- pozitiv: ob li gat ivitatea diagnosticării prealabile
log iei - este tributară. ş i a ltor ş tiinţ e, între care: precum ş i a l estăr i i procedeelor şi reţetelor propuse.
fizica n ewto ni ană ş i cca relati v i stă, inclus iv nu- Pc linia aspectelor pozitive, c cerc re lev ată
cl eară., clima tologia, microbiolog ia - inclu siv mi- al ăt uri el e munca as idu ă el e cul egere ş i el e redactare
cologia - , entomologia ş i chiar . . . medi cina. a materialului , ma i cu sea m ă constanta căutare
Aşa stincl lu crurile, inginerul chimist M. i\1i- el e a fi util lu crăto rului de muzeu, c1·r agos tea pen-
halcu a rcc ur la . ing ura cale rezoh·a bilă a do- tru obiectul muzeal. Probabil, a utorul tocmai de
cumentării bib liografice, s tringînd şi, desigur, aceea ş i -a s tructurat materialul într-un tip ne-
38 1
obişnuit, deoarece Consen·area încheie şirul capi- cu con tanta lui Planck conform formulei :
tolelor, acestea gîndite funcţ10nal, tchnolog1c, c
poate chiar tehnicist. Aşa„se face că_ în partea ci- ·1= - -
tată, esenţială, conservărn lemnului 1 c acordă A
trei pagini, iar unor tehnici artistice primordiale şi
Se ajunge, surprinzător, la recomandarea ilumi-
mai puţin : picturii de şevalet şi Irc cei o singură
natului fluorescent, mai economic, oferind „o
pagină. Evident, restul celor şase capitole prece-
gamei largă de culori", raze ultraviolete am adăuga
dente tratează fragmentat o mare parte a acestor
noi.
probleme, dar ceea ce rămînc ca o lip ă regreta-
Un alt exemplu , care dovedeşte buna intenţie
bilă este însăşi absenţa oricărei teo retizări a con-
clar şi o detaşare de realitatea clin muzee, îl for-
servării care, cu gre u se ci i spcnscază de o încer-
mează subcapitolul Examinarea ştiinţifică a obiec-
care de a fi definită, plasată î n context ul ei inter-
tuliti de artă (p. 122): o amplă trecere în revistă
disciplinar, exp li cată în relaţia sa interdependentă
a diverselor metode de ana liz ă, determinări, teste,
cu restaurarea, precizată în legile şi principiile ci
cu mici neclarităţi în exp un ere. A tfel, recomanclînd
fundamenta le. Sîntcm com·inş i că atît necesitatea
analiza prin activaţie ca metodă curentă ( ?), vi-
formării unor buni conservatori de muzeu, cit şi
zînd lianţii şi cei lalţi compone nţi ai stratului pic-
aspiraţia şt iinţifi că a lu crării vor duce auto rul la
tural, în exact pagina următoare (p. 135), se in-
o comp letare într-o ,·iitoarc c.:diţic.
dică analiza prin act iv aţie cu neutroni ca ş i cînd
Cu un asemenea prilej ar mai Ii loc ş i pentru nu ar fi exact aceeaşi metodă. Autorul însuşi
uncie precizări privind exper im entări l e ş i testările parc a Ii nelămurit, co ntrazicînclu-sc, căci la p. 132
înt reprinse chiar de căt re autor, primele spre a enunţă corect că anali za prin activaţ i c decelează
scoate în relief contribuţia a directă la elabora- unele impurităţi clin albul de plumb, care desigur
rea unor metode noi, cum ar fi „operaţi il e tip" nu se găseşte nici în lianţi şi nu exp li că nici pro-
(cap. IV), secundele pentru a ne garanta eficac i- cesele ele degradare şi nici nu le combate, aşa cum
taka unor reţete chimice nu întotdeauna precis se susţi n e la p. 135.
formulate, precum şi gradu I lor de noci\'itate umană Asemenea inadvertenţe rep rezintă riscul abor-
şi obiect u a l ă. dării bibliografice ncsusţinute ele o verificare ele
Ajunşi la acest punct, fiind în definitiv în joc laborator prin înseşi metodele r ecomandate mo-
soarta patrimoniului muzeal, este bine să preci- destului laborator muzeal care ele fapt nici nu prea
zăm că forţa cuvîntu lui tipărit într-o primă carte există. Proccdîncl prin verificări şi familiarizări
mai amp l ă despre conscn·arc extinde responsa- cu metodele moderne n-am ajunge să recomandăm
bilitatea mult dea upra autoru lui , a celor doi anali ze le cu Carbon 1-1 drept metodă „care poate
controlori şti inţifi ci, a editorului şi a recenzorului şi trebuie făcutei penlrii a obţine cît mai multe in-
antrenînd şi pe aceea a forurilor tute lare de spe- formaţii despre stratul pictural", ci am putea, poa-
cialitate şi chiar a întregului corp al conservatori lor te, elabora metode şi determinări simple, acce-
şi restauratorilor din ţară. De aceea, o revedere sibile, chiar numai calitative, chiar doar deter-
şi o perfecţionare a conţinutu lui şi a formei lu- minări relative, numai pentru „uz propriu" re-
cră rii nu este de loc de neglijat şi spe r ăm că însuşi zervînd într-un laborator muzeal superdotat ş i
autoru l le arc în vedere. Spre exemplu ce le „Cî- specializat, acele metode şi determinări complexe
teva detalii referitoare la u care" (p. 99) conţ in şi de mare precizie, care serve c cît mai direct
recomandaţii cam năstruşnice pentru lucrătoru l nevoilor muzeului. Deci, nu spectrometric, nu laser,
de muzeu, care, potrivit lor, s-ar încumeta să nu Carbon 14, ci probabil metoda „piroliza -
liofilizeze (îngheţc) obiectele de lemn spre a le gazcromatografică" sau cea mai expeditivă a
usca, de fapt sublima (termenii aparţin a utoru lui ), „temperaturi i diferenţiate", ambele pentru analiza
care, am inteşte în încheiere ş i de metoda de us- şi identificarea pigmenţilor, lianţilor etc.
care a lacurilor ş i vcrni urilor prin bombardament Nu putem ep uiza analizarea conţi nutului ştiin
electronic, precizînd în•ă că acea tă tehnică „pre- ţific a l lucrării lui l\l. Mihalcu sarcin a aceasta r e-
zintă în unele cazuri certe de::avantaje''. Putem venind u-i a utorului şi probabil unui colectiv de
şi noi adă u ga printre aceste dezavantaje că ne- specia li şti strînşi în jurul său. Ar mai Ii însă de
cesită un accelerator ele particule \'an de Graff

revizuit utilizarea ilustraţiilor. Unele dintre ace -
tea par erori ele tipar, clişee rătăcite de la alte
de cel puţin două milioane de e l ectroni-vo lţi, cărţi : p. 65, 69, 145, 146 etc. Se cuvi ne în schimb
ca ş i personal ele pecialitate, ş i că acea tă tehnică a sublinia utilitatea anexelor de la p. 268-307,
este destinată u scă rii din mers a unor mari su- care reprezintă o preţioasă contribuţie a autorului.
prafeţe de furniruri şi că ... nu vedem să fie in- Aşteptăm eco urile cititorilor şi mai ales ale prac-
trodusă la noi tocmai în „ind u tria muzeistică", ticienilor co n se rv ării şi restaurării, care au aplicat
Ar mai fi de reconsiderat su ţinerile şi recoman- sau au încercat ă ap lice metodele şi reţetele pro-
pu c în lucrarea lui M. Mibalcu, lu crare oportună,
dările cu privire la peliculizarea obiectelor de artă,
foarte utilă pentru formarea unei idei privind
la păstrarea l or în aci ele polietilenă şi mai ales complexitatea conservării muzeale, de asemenea
la iluminatul să lil or ele muzeu. Curios că aici, foarte uti l ă pentru practicianu l avizat, deprins
se pleacă de la o bună expunere asupra acţiunii să înlăture imperfecţiunile inerente oricărei lu-
luminii (p. 76), am intindu -se cititorului, care poate crări bibliografice.
tocmai uitase, că aceasta acţio n ează în raport H. STOIA
382
AL Vlll-LEA CONGRES AL ASOCIAŢIEI „REI CRET ARIAE ROMA NAE
FAUTORES", Nijmegen, Olanda, 1971
Anul trecut, între 1-1 şi 17 septembrie, a aYut loc decorurilor şi de întregire a lor pe diferite tipuri
la Nijmcgen, Olanda, al VIII-lea Congres al asocia- de vase. lucrare intcre antă a prezentat M. Pi~on
ţiei „Rei Cretariae Romanae Fautores" (Amicii (Franţa), Metodele de analiză a ceramici·i terra si-
Ceramicii Romane) la care au luat parte, pentru gillata, cu largi aplicaţii în cercetarea provenien-
prima dată, doi reprezentanţi din România, Gh. ţei ceramicii de această categorie. Comunicări va-
Anghel şi C. Băluţă de la Muzeul de istoric din Alba loroase au mai su ţinut : lngeborg Zetsche-Huld
Iulia. De altfel, datorită multiplelor l egături ştiin (R. F. a Germaniei), Cercetări privitoare la cunoaş
ţifice şi schimburi de publicaţii, muzeul din Alba terea ceramicii terra sigillata din Trier; J. K. Ha-
Iulia a fost ales, de mai mult timp, membru al alelos (R. F. a Germaniei), Ceramica terra sigillata
acestei asociaţii. Coogre ul a fost patronat de din Trier şi Zwammerda11; D. Gabier ( ngaria),
Ministerul Culturii din Olanda şi găzduit excelent Cucerirea Panoniei oglindită în ceramica terra si-
de Muzeul de Stat G. M. l\:am din Nijmegen, gillata. In legătură c u această lucrare, în congres
prin grija şi eforturile directorului dr. A. V. i\L s-a făcut precizarea că şi cucerirea Dacici a avut
Hubrecht şi asistentei sale Maria Boe tcrd. un eco u care s-a răsfrînt pe unele reprezentări
Trebuie să remarcăm că deşi asociaţia RC.H.F. de pe ceramica terra sigillata din Galia.
este lînără, avînd numai 15 ani de existenţă, a i\lulte lu crări s-au axat pc studierea şi prezen-
reuşit să organizeze 8 congrese internaţionale şi tarea unor materiale ceramice cu arie limitată.
să editeze o publicaţie de speciali taie: „Acta H i Dintre ele cităm pe cele susţ inute de Irma Cre-
Cretariac H.omanae Fautores". În prezent, aso- mosnik (Iugoslavia), Cele mai noi săpături de la
ciaţia numără pc. te 200 membri otizanţi clin ţările castrul din Dobo}; I. V. Solomonson (O landa),
Europei, Africii, Americii şi A ici, care desfăşoară Observaţii privind unele descoperiri noi fo U sita;
o vastă campanie de cercetare a tuturor catego- R Steigcr (E lv eţia), Cuptoare de ars oale prejla-
riilor de ceramică romană de pc întinsul marelui viene descoperite la August-Kursenbettli; l va Mikl
imperiu. A ociaţia s-a format, în primul rînd, da- -Curk (Iu goslavia), Despre datarea ceramicii din
torită strădaniilor unor cercetători pasionaţi de cel mai vechi strat de culturcl din Emo11a etc. Lu-
la institutele, uni,·ersităţile şi muzeele din Belgia, c ră ril e prezentate au fost însoţite de un bogat
R. F. a Germanici, Franţa, Olanda la care a u ade- material ilu traiiv şi urm ate de discuţii intere-
rat o seric întreagă de cercetători i amatori din sante.
ţările unde lfoma şi-a întins stăpînirea în trecut. Două din cele patru zile ale congresu lui au fost
De la primul contact cu lucrările congresului dedicate excuTsiilor de studii la numeroase obiec-
ne-am putut da seama de stadiul avansat în care se tive arheologice şi muzee din Olanda şi Belgia.
află cercetările asupra ceramici i romane în unele '-au vizitai săpături l e ele la templele romane clin
ţări din Europa. Stud iul acestei probleme a permis Elst (O landa), depozitele Centrului Naţiona l ele
cunoaşterea şi aprofundarea unor noi aspecte şi Săpături Arheologice de la Utrecht, precum şi
legăt uri care s-au stabi lit între provinciile imperiu- muzeele din Leiden, ::-.lijmegcn, Tongeren, :\I aas-
lui, în special cele privind schimburile comerciale stricht şi Herllen.
şi centrele de desfacere a ceramicii. Dintre nu- In timpul lu crărilor celui de-al VlJJ-lca Congres
meroasele comunicări su ţinute am reţinut pc a.I asociaţiei R.C.R.F. a fost a l easă preşedintă
cele prezentate de: H. Vertet (Fra nţa), J.e::oux şi prof. univ. E. Ettlingcr (E lv eţ i a), prof. univ. 1-I.
sucursalele sale din centrul Galiei; i\l. Lutz (Franţa), Confort (S.U.A .), preşedinte de onoa re şi i\I. '. P.
Exporturile spre nord şi nord-est ale ceramicii de \'anderhoevcn (Be lgia1 , ecretar al revistei „Acta
tip Saturnino-Satto; Colctte Bemont (E ranţa). H.ei Crctariae H.omanac Fautores". S-au luat de
Compozi/iile de decoruri geometrice pc plan central asemenea o scamă de hotărîri privitoare la admi-
ale ceramicii terra sigillata, cu referiri la produsele nistrarea veniturilor societăţii, redactarea revistei
din r eg iunil e vestice ale Imperiului roman, co- şi s-a stabi lit ca ,·iitorul congres să aibă loc în
municarea este de o valoare excepţ i ona l ă prin Austria în anu l 197'..!.
faptul că pune la îndcmîna cercetători l or şi res-
tauratorilor schemele precise de desfăşurare a Gh. ANGHEL
ş T R
Cîteva din manifestările muzeale din Cehoslovacia colaborarea dintre Şcoala s uperi oară de arte in-
comentate fn numerele din 1971 ale publicaţiei dustriale şi fozeul de arte decorative, ambele
„ Umeni a r emesla" din Praga, sosită la 1•edacţia din Praga.
Revistei muzeelor: Aceste două instituţii au fost de altfel întemeiate
Jubileul comemorat în anul 1971 - cea de-a sim ultan, în anul 1885 ş i conlucrează efectiv, încă
50-a aniver are a înfiinţării Partidului Comunist ele la început.
Cehoslovac - a prilejuit nenumărate manifestări, Expoziţia in stalată în să lil e muzeu lui, amenajate
dintre care, în domeniul care ne int eresează, este special, nu a fost numai un jubileu, ci o modali-
demnă de amintit constituirea unei ex poziţii prin tate de a iniţia cu regularitate, ş i alte expoziţii
383
ce vor a\·ea un caracter <le muncă şi studiu, fără a Tehnica răsucirii sticlei s-a născut prin încer-
pierde totuşi clin a ·pectu l prezentabil şi \'aloarea cările ele tratare a sticlei incandescente sub forma
lor „actua l ă" pentru marele public. . un ui ;ir subţire şi se practică de secole în oraş ul
Aici s-a lnfăţ i şat m unca în divcr„e ateliere a le italian i\l urano. Nasturii ele stic l ă, flori le, ca -e-
şcoli i, sub formă retrospccti,·ă, şi. tendinţe l e. acte lc, figurine le et c. rea lizate prin acC'astă tehnică
t uale oglindite în cr eaţ ta profesorilo r ş1 elevi lor. se găsesc fără îndoia l ă la hotaru l artei. Tot u şi,
Gama de obiecte expuse este foarte întinsă - d u pă aceste obiecte aveau îndeosebi scop ul de a dovedi
operaţiil e destinate prod u cţiei în serie, trccînd u-se măiestria arti tică a sticla ri lor.
la operele artistice şi de artizanat individ ua le, L a încep utul secolului a l X lX-lea acea tă preo-
pen tru a sfîrşi cu piese un icate. Printre ra muri le cupare part i c ul ară a d even it o prod u cţie ext rem
care se b u c u ră în această şcoa l ă de o veche tra- de î n ti n să. Î n reg iun ea l\lun ţ il o r l se r în care
di ţie fig u rează sticlâria, care trece p rintr-o perioa- t iclarii, chi ar în această pe r ioadă m uncesc pentru
d ă de profund e sc himb ă ri ca fo r mă. O altă ra - ind u ·t ri a bijuter iei „ J ab lonec", a u p relu at în p rac-
m u ră t radiţional ă, ceramica, este actualme nte ticarea tehn icii s ti c l ă ri e i gravate su bs ta n ţa d eose-
s u p u să u n ui p roces ase m ă n ăto r , doved ind că po- bit <le adecva tă ş i tradiţi a m eşteş u g ului p rin
sibi lităţ il e sale ele utili zare se înm ul ţc c necon- fo los irea l ăm pii , m oşte nită în casele montane de
t eni t. J{epertoriul d e fond a l şco lii l-a co n ti t ui t mul te ge n eraţ ii . Centrul ace ·tei act ivi tăţ i era sa-
arhitectura, iar profesorii şco lii se numără printre t ul d e mun te Prich ovice, cu fa miliil e P a tterma nn
reali zatorii cehoslovaci de frun te în acest do meniu . ş i \'i r cen t ·w ag ner. E for t ul fa mili ei P a tterma nn
Atelierul de textile, r elativ ma i tî nă r, că rui a i s-a a ati ns apoge ul ă u că t re a l pat rul ea d eceniu a l
oferit un s p aţ iu s uficient ş i p entru exp erime n- secolului a l XIX-iea ; întrep rind erea lor p rodu cea
t a re, arc o parti cipa re ampl ă la d ezvo lta rea act u a lă 28 OOO el e case te el e s ti c l ă p c a n, a p roape 40 OOO
a cr eaţ iei t extile cehos lovace. Sectoarele ma i ti- d e ju că rii p entru copii ş i un marc num ă r el e apa ra te
nere - dese nul indu strial ş i filmul de desen şi fi zice ş i chimi ce.
marionete - a u fos t a precia te p e m ăs ura m eri- Dup ă 18-18, o d ată cu schimba rea gus turilor a
tulu i dovedit. At elierele d e grajiC(t as i g ură co n- scăz ut ş i interes ul p entru s ti cla g rava tă ş i c u nu -
tinuita t ea ş i mar ele s ta nd a rd cc le-a fos t d eter- m ele lui Vin ce nt W agner se pun e capă t sp re fîr-
mina t d e fond a torii lor. ş itul secolului a l XIX-iea galeriei de creatori d in
Co ncepţia acest ei e xp ozi ţii nu ne poate d a dccît aceas tă ra mură d e prelu crare a ticlei.
o s impl ă idee asupra un ei ac ţiun i ma i extinse,
care v a fi co n c re tizată în organi zarea unor ex-
poz iţii ce- i vor urma, d e prefer inţă c u t eme finite,
*
În peri oada d intre a nii 1954 - 197 I , evoluţi a artei
d a ntelei s u fe r ă în Slo vacia o pute rni că influ e nţă
p entru a p ermite o conce ntraţie sa ti s făcă to a re
a diverse lor ramuri de preoc upare. clin partea Centrului produ c ţi e i popula re a rti stice .
Spre deoseb ire <l e coopera tive ş i a lte o rga ni zaţii
*
Colocv iile d e ce rami că d es făş urate pîn ă in pre-
zent a u av ut loc întotd ea un a la B e~ h y nc, co nfor m
preoc upate el e pro du c ţi a da ntele i, în co munele
el e min eri und e a teli erele d e d a nte l ă rie exist a u
î n că d emul t, Centrul se ori enta înd eo ebi către
vechii trad iţii . co mun ele d e agri c ulto ri und e se ţesea d a ntela în
Cel din aces t a n p ă răseş te aces t o raş c u sco pul acel aş i mod ca ş i costum e le popul a re.
de a oferi pos ibilita t ea d e a experim enta în ega l ă
m ăs ur ă ş i a lte m a teri a le.
D a ntela parcurge o e voluţi e m anifes ta t ă în
O p a rte a av ut loc la K a rl ovy- Va ry, aceea care spec ia l în schimba rea felului să u d e ex ec uţi e ş i
s-a ocupa t ele p o rţe l a n , a lta a fo · t p reze nta tă pa- în nu a nţe l e sale. Ser vind iniţi al d eco raţi e i costu-
ra lel la Uhcrs ke Hradist e, c uprinzînd ra mura melor n a ţi o n a l e, ac tu a lmente îş i găseş te o ma re
fa i anţ e i . i\la rea pa rte a p a rtic ip a nţil o r d e la K a r-
utilita t e la e xec u ţ i a fe ţel o r el e m asă, p erdelelor
lovy-Va ry a u n ăz uit în spec ia l s pre reali zarea ex- et c. , ia r co loritul e i a fost s implificat .
tinsă a obi ect elor cu d es tin a ţi e util ă . Coloc ,·iul în 1970 Ce ntrul di spunea el e 97 d e da ntcla ri în
a fo st d ovada unor trata me nte extrem de va ri a te 22 co mun e. In c iuda aces tui fapt, aceas tă produ c-
aplica te cerami cii , el e ase me nea a u fos t pre ţ u ite ţi e es t e în c urs d e a se ex tind e foa rte mul t în
în mod deoseb it t e mele el e d eco raţ i e a le po rţ e l a a p roape toa t ă reg iun ea.
nului. Cur- uril e care pregă tesc da ntela ri pentru a lte
A ceastă ma ni fc t a re el e la Uhcrs ke H rad iSle a reg iuni rc J c , ·ă m eş t eş u g ul a rtei d a n telei, în să ad uc
d o vedi t tu t uro r vi zita torilo r ma ril e po ib ilită ţ i ş i elemente regiona le s trăi n e . R ezul tatul a ces tor
oferi te el e prelu cra rea fa i a nţ e i . e forturi sî nt lu c ră to rii p erfec ţi ca exec ut a nţi ,
S ucces ul co loc,·iului din aces t a n, tot u ş i , nu a d a r lip s iţi de valoa re a rtis ti că în m eş t eş u g ul lo r.
întrunit la s Hrş it în t îlniril c tr adiţi o n a l e d e la Be- Cen t rul ma i favo ri zează in tere ul pentru aceas tă
i-h y nc, d eş i se poat e preved ea că aces t e tre i oraşe ra mură, d a ntel ă ri a, ş i prin intermediul co ncurs u-
vor co nst itui p e rinei un loc binemerita t în reali- rilor şi expoz iţiil o r cc sîn t creat e c u reg ul a rita t e.
za rea o bi şn uite i m a ni fes t ăr i .
Aurora BĂDILĂ
*
384
CO,LJ;EPmAHIIE
• SO.l\ll\lAIRE
• CONTENT
x x x - OTti lJl..J'l'll U 31.)at•Jl ucTop 1111 t'u1t11u ._11t cT11'-1 ec 1;oii P cc 11yU . u11: 11 l' ) .'u.1111111 (:! U3J e l Jpuuur POlll~ · - ..J.1w -
Ut.•Tn · Tl IJH )' C...:oue1u111 (:!U7) e
J1111w .uu.• U'l10JI n .\u n lihl.Ph'..~ -.1;uu . 1or11 1 1e e 1 ;oo J>U a .1o;ut.•11110 u 1 w 11 ·1·c 1 ~cTl~ 1w u co p-
11u111111 (:103 ) e
AJ1re.1 li,\ UE. l-OTJ1ot11T1• .1i.J1u 0 1J1·11 J11 ia1ll \J11J ai;c J10:11111J1ii JIU co 11110 \J e 111101i n cTupJ1J1 (:JOGJ l\1tJJo .1:1 e
J \. Ulll-i'll (' lllJUt; - IWH )l('TO i l IJl'l' ll l"l'Pll J) UIUI JllUI li 11111'l'IHJl)("1Ull llll B Wl' ll U l ' JHlllH t11 (aOUJ . ~ lnp 1 10 . JH O>Oh'llL\ , .lmUJj-
.lil\l1 lll1 V'l1 0PO .\H - l1:11li1 1rn.1 u ·1·1wt arru.1lt110 11 u.r1111„1x wt·rn .1orou 1w .1. 1t.'l\l l11ii 11 n 1.w.l11oru 11 c 1:yceTBu ( 31HJ e Ey,lmO·
1111u 1 Bl•,}(„t '1rn ai.. 1111w . 1u·.H) :.u..•ii
1
..\. 1}1u 1 ~ To11 ra JPt0 111tt111 oro cu 1c·ra11 11n at"'l'O'J' ll'l (.l('latX uot·11nTu1111u 11 o0 1uwo11n1111u ,
1
t; 11c,1cTua <"Tll\J)' .t11P )' lv1.1\J1t• 1111-rc 11t•c " 11 :1oli p11a ll'ro. 11. 11 o>J)' 11 ui;yccT u y (:ILS) e E. m a 11uo·1·11 llOJllll(;) , . 11111 HEU -
~l;A:\11111. E . u •11n , l i h' OP , l',.t~ J·; V h'..Y, l~ Ollt 'THllT llll ('J\ d> 'l'A , .\l it (Hl11 .\PIL\JllH- ~ 1 :c 110 : 111LlllJI ., IJ a ll C'l'Uplllt h'.O\l i'l }' IJll·
4"1'11'1l•t· 1w1·0 cu mau. 'W .IO.-lOarn " ( 3:!:! ) e <l> .rnu11 y ( ' ,\I) ~)~· 11 011 X <1. 11ut.lU P J. l )'.1tH.r nr· a11•1111111Tt'. ll. J• Y;\t1.t111 c 1wii 1~ y . 11.·
TrJJ i.1 ( :l~U) e Bu .1t111T111111 J;~ ' lllJJ. l ;J-l'<J1q1 ou 11111111111n 11 :i :J .11. , lvJl" i\O {:l:ISJ e .\1111 ~LA . 10111 , 1'u11tTtt11T11 ~IA.10111·
JIU UJITlllllill llJJlllW, ,lol li 0 . ITC llllll ( ;j-10 ) . ll1t i;0 „111 0 , l•;. JJ_,B1JJ1 - J'JHH(Jlll\ . J)lllJl,IX l)IU J li llU'I Oll U o llO ' lllO'I) t0011 JHtlllllO
llll CC IW'll.IX (:.14:.J) e ..-lo ii11 1\. l ) l•: llH - l 11 0l" l'll 1 l l't l\llH l'l' 'l'l l\. u J\0 . 1.IOllllllll Ofi . IH CT llOl'O \f)':Jl\JI llOJHllt -11 1
1
MupJ1J1 l iO(li OJ \: )1' 1':t;l•Y - ll l'•ll1Tll 11e11 T )JIJ.Jl,1JOi1 IW\lll Ut llJI u ll>um111111u~ ( :J4G ) . ,\111111111 J.> OliUJ1.:- . l o 11o uJ1J1 li 1;11.
,,t. 4(Hol'I' (:.1-IH J .
ta
\.OJH.!i t' ll OllllH . lll a ll IHIB tl lllll oltl IUi l' IW JHIJIH.:11 0'1 IH" l l'('. IH x.
l U) • CJ>O P.;\l.\ , l Fh' ll ~r , ~ lm. 1111 ( 'TO PO .A H - ll cc . 11', lOllallllll
llllUll O.lll l' llllll 1w.1 .1eia111 ii ll :J , ,0 .111111 .1 . l )llllll - )"l':J, \ O .IT \3;,4) . h'.ll )l\1 0 11 p : 11,-111u111~'- h'.llJJT llll „ Jh,(ITJJ O 110 .1.rn
Hl'ID. IUI u rn. . l . H' JHH I :\l yat1 J1 n ao0 1w :Hn'(' · ll· ll Of'U tll' l\)C(" l'llU l ' tH,11 U. llH" n1 11oc 1wii o P c(' 11 )'ii.111 1rn P )' '11„1111111 ( :J.)0) e U . O.
- Il a IWJJJH'(·1wll ,\l' llllllll Bp1,1111;)'LIJ IL ( :Iii ) • ll oat~IJ ~";IO'lllli· .ll )':Jtlil111.11• IW.1.1\'J;l\llJI JIU CTOCT1JOa 11 u11 1110 ll COTII upo c -
Uilll,011 1111 H t' o 1~ua . 111 c'l'11'H1 c 1>uii l ,ocuyU .1111; 11 tt e \.ot· .w11am111 taH L) e .X1w11u1rn , Ji l• 1w 11 .u ut , 11m110 1n1u1,1t11 (:JUU)
' X ' - IJ1a11 g11rnllon dii .U11se u111 d· lllstolrc dt l n lte )lllbliquc Sodu lislt ddtou111a11lc (293) • l, uc lau uo ~u Drobe la-Turuu
Scr c ri n (:t9l) • Ni colae STOIA l"l An a llAJtl:,\ I.a biodC leriornliuu dan s Ic <"on lc> l c de 111 conser1•11flon (303) • Angh e l PA -
\ t:L ~ou s idi'ruliun s nr l'urg11ulsnlio11 d1·s 1»1ws iliu11s d.his loirc co nl c 1111111rai11 e (30G) • hnroly 1'0S Le dess in cu 111nl qu e 111 6-
hod c d 'c 11ri ·~islrr 111 c ul ci d'i nl cr1irc luliu11 11uur l 'cl hnu~ru1 1hl1• (309) • Jlurccla t •oq;A , Gh eo rghr NI STOllOAIA - De J1ou,cn11
:;11r Ies calalug1u·s sd e nllliqucs des call cul ions d'arl 111111ula ire (3Hi) • l' u~cul a (J,\ \ 'ltllA - Les ru1111orl s ~cu le - muscc, laclcur
d'1111iu11 haruwn le usr· l' Jlf rc l'iuslru cliu n c i l'Cd1m1l io 11 cslh e ll1111 c. JloJ CllS de s ll11111lutio11 de l"lnl t're l 11our Ic& beau x - arl s (3 18)
e llli sabcla '°"'J'I',\, LJ u lrnNJA.\llN, t:lc nu m ;oJtGllSt'U , t'on s lanlin 'Af'1'A llnria ,\ltUllA L'ex1rns ilion „numcnl s de
l' hi s loire de IT11i o11 d e~ .1„1111rs 1'01111111111is 1".-· (3~·!) • f'l:nin SA B.\U - „ Iun llc liade ltlidul cscn - 11ru111ol c ur dl' lu cullurc
ru11111ui11 e" (3.t9) e \ altnliuu llU ~ ll,.\ L1· lresur 11'1>! llur:11lo (338) • Ana JIAJA)~ c i Conslanliu .\ I ALO::' 11u1111111cul s dr lu
nalnre d·o11 c u ic (340) • Ni colae IH;L\ rn Le gra11hi1111 c de s J>ha scs de la Juur 11c111 aid er Ies ra11111res d·ln seclrs durau I la null
(:143) e Doina JrnNl~A i'n gi' 111111 0 g n u llqu e des culle cllons du ,\ lu sec de la rh:i u11 des l'orles de l"er (:H6) • 11urln t'OJOC,\Jtt;SCL
- Les sceau x de l a l'o111 issl o11 ce nlrnl e de f'or ;nul(:H~) e\larht BO C~ll - \ 'lllagcs ·11cch1llst\s dan s la uu ule cliou des „cojoa ce" (rc-
lr111 c J1I en 11ea11 de 1110111u11) (:14!1). li . t'Olt.\IAmU. W1 , NISTOIWAIA - llechcrchcs ci ucqni s llions dan s ln vallce du Dunubc
di s lri ul Oli (3;;4) • ('ar111e11 lt\(' lllŢt: \NL - Ln1· 11ri11t11re de Pi etro de lia r ecch i11 daus la Gall c rie uulrersell c dn ~lnst\e d' Art
de la Jtc 1111bli1111e Suciali slc de 1t ou1111111lc (;c;;;;) • l'.O. - Dan s l'intl111il c de Brân cu ş i (3;;8) • lusrl UJCIK - Les coll ccllons des
11111si\es de s cienccs uature lles dan s 1'e nseig11c111 c nt des 11111sccs de Tchc ko ·101a1111ie (361) • t'llltONI ţ' Lll, t'O~IPTll - llEND US,
lNl'OIUIATIONS (3GG)
x x x l11au g11ra1iu11 ol lhc lli slory .\lusr 11111 ol Sueialis l lte 1111blic ol lto111anl11 (~93) • Lucian ltO Ş U - Drobcfl1 - Turnu
Sc1e riJ1 (291) 9 Ni col nr STOIA 1111d Ana 11.lltCl - lliode leoriuratlon i u lhc uonl cx t ol 1·ousrr1•ation (303) • An ghel PA \ ' t; J,
- Conslde ratiou s about lhe orgaui ·al ion ul J11111le rn hl s tory cx hibillons (30G) • J{uroly 1\0 · - The dr:lllin g ns melhod ol recording
aud iJ1le r11rc lali11u lu ct huo gru11h y (309) e ~lurcr la •'OC!;IA. W1 eurghr NISTOltoAIA - Agaln aboul lh e sclcutlfie ealalogues ol
lhe folk uri collcdlons (:116) • llugc nia IJA\'ltllA - ·r11 c rc lnlion school-11111 sc11111, laelur ul har111011iu s e onneellon bclwec u luslruc-
Uon aud cnslhctlcal l'ducnliou ,\ lran s ol stl 11111lalio11 of l.lte lnte rcs t lor lhe line ari (3 18) • 1m sabe la IONITĂ , f,y u JU; NJA -
~11"' , lll c na GllOIWt;scu, Coustaulin SAt'TA, Unrln AltUllA - Tho exhlbiliou „ .l lome uls ol th o hi s lory ol Ute ltu11111J1l1111 Youn g
Co1111111111is l Lraguc" (:l:t:t) • l 'lavln SAU\ U - „ lou lle llatl e lt tidulescu - 1lro11101.c11rol th e 1to1111111iu11 cnllure" (329) • Val c oliua
11u ş 11„\ Tbc trcus ure ol t:I Dorado (338) • Ana J\IA1,o;; a ud t 'u11s la111i11 J\IAJ,O!; - Nature 11101111mcnl s or Olle nht (340) •
Nl eulnr DEJ, rW - The g rn1ih ol lhc 11hases ol 1.110 1110011 in su111wrl ul lhr olghl eoll ecti u ~ ol iJ1scets (343) • Doiua llllNllA - A
g nos li c ;:0111 in lhc colleetlous ol lbe i\ luscum ol lhe lron Gnlt•s rcgion (34G) • il lariu COJO c.\11t; scu - The scal s ol lh e f c nlrul
co111111ls lo11 ol t'o c~:111i (:14 ) • llaria no cş t: - Villages s peclulizcd in s hcc11ski11 coats 111a11ul:ir l11ri111l. (439) • li. t'OU.\I AGIU, Gh.
NISTOllOAIA - ltcscarehcs nud a cqnl sltions iu lhc llanube l'nlley - di slrlct 011 (r.43) • farm c n lt At' lllŢt; ANU - A pniuliug ol
l'i r lru Dr lla \"rrhia iu lho U11ivc rsal 1J11llrry ul lhc Ari ~ln oe 11111 ol lh r .-'. li . ul ltomnuia (3;~) • l'.O. - l u Ilie i111i11111cy ol Brfin cu ş i
(:1;8 ) e lusrl U.Jl'll{ - Nul urui s.-l1·11c1•s coli cel ion · l h lhe musca l 1•d11rnliun ol lh c S. 11 .Czcehos lornkln (3G) • CllltO NI ('J, f:,
lt E\ U:\\" ', INl'OltUATIONS (31i6)
C O L E C T I V U L R E D A C Ţ I O N A L : Aurora B Ă D I L Ă , Valentina B U Ş I L Ă,
Iuliu BUZDUGAN, redactor - şef adjunct, Mircea DUMITRESCU , Ion G R I G O R E S C U,
secretar de redacţie, Olga M Ă RC UL E S C U, Tereza S I N I G A L I A, Margareta Ş I PO Ş
PREZENTAREA GRAFICĂ ŞI TEHNOREDACTARE: Gheorghe MATEI

COPERTA : Jean EUGEN
ÎNTRE p R I N DE RE A POL I GRAF IC Ă „I N FORMAŢI A" BUCUREŞTI c. 1518
• x x x - l)esehid erea .l lu zculul de lslorle al Republi cii Suciuli slc 1tou1ânla (~ 93)
Lucian ltO ~U - l) rubela - 1'11r1111 Se1e ri11 (t9l)
~lculuc S1'0 1A ş i ANA n \ llCĂ Uiud c leriumrra în cuulexlnl eo nsc rnirll (303)
.\u ghcJ PA \ 't-; 1.1 - Uoosideruf li pri\ i roarc I :& organizarea e \'.puz.i1fiJor de i stori c cunt c m1>ura11ă (lOG)
KârolJ f{O~ Dese nul ca 111 r tod1\ de înregistra re ::i i i11t cr11rctnrc iu crnugrafi c (30~•)
:11nrcclu t'Oti;A, W1 cu r~h e NISTOltOAIA. - Uin 11011 cu 1•ririrc la cutalougolc ş liiuPli cc al e culcc1 iilur de arfă JlOJH11urrl(3HiJ
Eu :;cv ia GA \ lt K \ - ltrl afia :;eoalt\ · muzru , fa ctor al im hi nării armonioase u ins lru c jicl ~i edu caţiei cs tc tite. )JijJoaec de sUm ularc a
interesului 11cntru a rta 11las llc:i (31~)
.:!babeta !ONI ŢĂ, 1,ya 1rn:u UllN, •:trna (rnOltfUlSCU, Cunsla ntin SAt'TA, llaria AltDll \ - 1; ,110zi1ia „ llom c nl r din ls loriu f.1'.f,"
(3~)
•·1a1 iu ',\B.lU - „ Ion lle liad e lttidnlc cu - prumolur ul cuilurii rumân e01i (3.W )
\ al e111i1111 BU ~ ILĂ - Teza urul din t;J l)oratlu (338)
\na .U ,\LO ~ ~ I Cunstanliu JUALO Ş - .l lonumc nl c al e nulurli din Ollc uia (340)
ing. ~· iwlac Ul~ L\' 1(,1 - Graficul fazelor Iunare in s11rijin11l col ectării de noa11t e a inscctcJ ur (343)
Doina Ul<~ Nt·:A - O ge mă gnosUCJ\ din cn lcctiil c 1lluzcu l11i regiunii l 1 orţi/or de J.'icr (:J.f6)
,Uaria l'OJ04' \ 1rnsuu - Si~iliilc fomi s ici cc ulral e de I a t'oc:;ani (34S)
.l lariu llOC~E Sal e s11eeializalc iu cujoc;iril in Uihor (:U9)
li , t'Olt.\ IAGIU , Gh , NIS'fOltoAIA - Ccri·elt\ri ~ i achizilii 11e 1al ea 1)111ti1ri i - judcJul Oii (3:i4)
Carm cu lt \ c nrrt:ANU - Un tablou de l'it'iro deliu\ ccchia in flalcrla uuil s rs11lă 11 lluzeulul de ari:\ al ll1•11ubllril Such1li>lr ltou1fi11ia(3:i:i)
1•.o. - lu tlmilăli brâ n cuş ien e (:l:i~)
• lusel UJ(' lh - Colccllile 11111Zcal c de ~ tllnl c nulnral c in i1111\liu11i11lut diu muzeel e lt .S. tehos lo1ură (36 1)
Amza SlCEANU, Al e,andru CEBUC - St\11tă111ina llclgradultti ia Bu curc~ li (366)
V. BU ŞILĂ - ~lu7.eul c tnu ţrrali c ul Traus ilvaui cil a a jQ„u auhcrsn rc (36~)
Iuliu BUZl)UGA,' i - ltcdcschidcreu ,\ lu w nlui „ ltl\scu11l11 lăran l lor dlu 190l ", de lu t'li11ui11zi (369)
l'clre Ol'ltEA - 1llu zeu l Simu rcinlinerll (3H )
Tereza INllJ,\l, L\ - l)esc hid ereu sec!ie l de art•\ a Jluzeului !)e lici IJ1111 ării (:ll~)
T. iSINl"1Al-' IA - luaugu ran•a Casc i· alclicr „ 4;a briel ro11csc11" (313)
T. S. - Grn\nri rrm1 cc1,c lllOllcru e la JlilJli olt•ca Academici (3l':~)
Tereza SINHlAUA - Secolul de 11ur al 11lc1Urll 1111polltuue (3l :I)
TNcza S L~lf~AlilA Sesi unea de comuni cf~ri a muzeelor bu curc.";1IC11 c (l74)
Aurora 11,\ 1)11, \ - ,\ l c moriu A rge~nl ui (:ll6)
Aurora n lo11, l \1r:t1H'f'a·1i - srsiun ea dr co municol rl a .l lu zcului de ştii ntcl c unturii fur~n ui (ll'l)
r. IHL\ \lnOl'IA~ U - l'rima sesiun e de c111111111ic;iri şi ilnţilicc a .\!zeului jutlclean ti c istorie ll11 ză11(3 l 8)
Aurel lllWll .\IW - li. ll;iltcscu ş i K l'oc naru , „ •'il c dl1111clivilalca ş i lu1>lu co1111111i ştllor braţ;u1 c ni ", l!>H (:119)
llariana COSllU'fĂ „Sltttlii şi nrnlrrlalr de muzeog mll e ş i Istori c milllani" (319)
I I
Ioan Şl':ltll\:\' - ' Ge ne Jurn ry. „ 'fhc Smlihsonlan tnsillullon , a l'lellare Slory ul lls llnildinµs, "'hlbil s anti 43 474
Actlrili c"" (380)
• :\'. STOi \ - llihai 1 lliltalrn , „Co nse rvarra ohierlrl or de art;\ ş i a 11101111111e11l elor istorirr'' (38 1)
e mi. ANClllEL \I 8-lra 1:011 gres al Asori111ie i „ ltci Crelarlne ltomunae Fttnlurcs" (3$3) Lei' l
e Aurora li \DIL \ - ~li rl (3!13)

Revista Muzeelor 1972 04

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Muzeelor 1972 04

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVJ:STA JKUZEELOR 4 1972

COPERTA I : MUZEUL DE ISTORIE AL R':PUBLICll SOCIALISTE ROMANIA (foto Radu Ciuceanu)

Redacţia: Calea Victoriei 174, Sectorul I, Bucureşti, Telefon 13 .98 .17

„ ,\m yizitat 1·11 1l1•osc1Jit i11tnrs )[11zr11l de is torie al llc1111hli1·i i

ASPECT DIN' TIMPUL VIZITARII MUZEULUI

• ln numărul viitor vo:n publica un material amplu de prezentare ştiinţifică a rn11zeului.

„lnmănunchind raceste cloi1ă denumiri

dori1n să si1bliniern şi ?na'i mult Wl1'ita-

va dăinui peste veac1iri pe aceste rne-

Lucrările sesiunii au fost !ncheiatc prin hotărirea participanţilor de a se transmite tovarăşului

TO\'ARĂŞUL .l\ICOL.-\E CEAUŞESCU Dt.:PA \'IZIT.-\RE.-\ 311.:ZEt.:Lt.:l

Nicolae STOIA, Ana BÂRCĂ

FIZIC !IOC/ MINEl!ALE

TABEL CU RAPORTUL DlNTRE CONSERVARE ŞI DISTRUCŢIE

1 T!DVĂ PENTRU APĂ (G!OSEl\ I, JUD. BACĂU).

10 PODIŞOR DIN LEMN DE FAG (P LOPIŞ, 11 VATRĂ CU HORN ŞI SOBĂ IN BUCĂTĂRIE

s T. Bănăţean u, art. cit.

RELA JIA ŞCOALĂ-MUZEU, FACTOR Al ÎMBINĂRII

Cu toate că şcoal a influenţează în mod intenţionat, sistematic şi organizat dezvoltarea multila-

Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la crearea organizaţiei revoluţionare a tineretului din România

Sub conducerea ş i îndrumarea permanentă a Partidului Comunist Rom â n , congresele şi consfă­

ol....:.. ",..,„ • i~ ..._.,"'" •• „,.;,1, i.1„1•..; •••„r.: l.11••

~,„,.-., Ul""+o' ,.„~ +••..-•

_,,tJ "'· :i!6.. 1 .1,,,,.,„ • . „/1°-y' '''' JI /' *" „~''•"-•

„/./ .,:,' >• . //,./ ou A ' " " ' 7,,

'l"r1/~'/„ ' ,, / r l o• '• ~/.._;,#Oţ,,„_ .

Ana MALO$ t l Constantin MALO$

Oltenia este provincia fizico -geog rafi că, în care

lng. Hlcolae DEL VIG

Luni l__Apri_Iie - - 1 - Mai

22,38 23, 18 22,36 22,2 1 23,27

• Mulţumim şi pe această cale prof. Dan Strocscu pentru desenele executate.

Les intaillcs magiq1us grico-igyptiennes , Paris. 1964, p. 23- 76.

Pe cu r ul s uperior al Crişului Negru, în s udul vecuii Tări a Bihariei se a fl ă un grup de sate, în

a Informator Popa Gheorghe , 66 ani , Lunca, nr. 153.

13 Inrormator Memetea Savu, B e iu ş , 71 ani .

'" VC'c~1 ea denumirr a \ ·aşcău l ui era Cou , dr la \ 'as-; con-cuptor de fie r.

ln cursu l trimestrului Il al a nului 1971 , campan:i le de cercetări şi achiziţii întreprinse !n zonele

a Lioncllo Vcnturi, Gwrgionc c 1/ G iorg10 111 smo, )li lano, 19 13 , p. 28 1- 282.

Departe de ţară, la Paris, und e a ajuns cu

Paris 23 Noernbrie 1905

#-.,,,,. ... .,,. ...

_.,~ I ~ ·.;t ' . .-r

"'- ("'" ")'

COLECTllLE MUZEALE DE ŞTllt~TE NATURALE

în ambele cazuri co laborarea poate fi împărţită în felul următor:

MUZEUL REGIONAL DIN JIHLO\'A (:l!ORAVJA ). O PARTE Dl:\' EXPOZLTIA DE PLANTE

Expo:i/ia şrolarâ in 111u:e11

! nvă/ămîiitul ştiinţelor naturii tll 1111t :~ 11

SĂPTĂMÎNA BELGRADULUI LA BUCUREŞTI

dere a fost rostit de prof. Amza Săceanu , preşedintele C.C.E.S.M.B.,

MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI LA A so-A ANIVERSARE

Ca o încununare a deosebitelor eforturi de învin- noua sa formă, ca şi reamenajarea şi completarea

REDESCHIDEREA MUZEULUI „RĂSCOALA ŢĂRANILOR DIN 1907"

La 30 martie a.c„ s-a redeschis la Flămînzi, La festivitatea de inaugurar au participat

GRAV U'R I FRANCEZE M O OE R NE LA B I B LI O T E C A AC A OEM I E I

SECOLUL OE AUR A L PICTURII NAPOLITANE

SESIUNEA DE COMUNICĂRI A MUZEELOR BUCUREŞTENE

PRIMA SESIUNE DE COMUNICĂRI $TllNTIFICE A MUZEULUI

STUDII ŞI MATERIALE DE MUZEOGRAFIE ŞI ISTORIE MILITARĂ,

GENE JURNEY, "THE SMITHSONIAN INSTITUTION , A PICTURE STORY

MIHAIL MIHALCU, CONSERVAREA OBIECTELOR DE ARTĂ

cesită un accelerator ele particule \'an de Graff

PREZENTAREA GRAFICĂ ŞI TEHNOREDACTARE: Gheorghe MATEI

Sub conducerea ş i îndrumarea permanentă a Partidului Comunist Rom â n , congresele şi consfă